Plen
Ședința Camerei Deputaților din 14 septembrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.117/23-09-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-10-2021
12-10-2021
11-10-2021
05-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 14-09-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 septembrie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8,20.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii Tudor Mohora și Nicolae Leonăchescu, secretari.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

O zi bună la toată lumea!

Începem ședința noastră dedicată intervențiilor deputaților.

 
Makkai Grigore - declarație politică intitulată Inundațiile, un semn al gravelor dezechilibre de mediu;

Îi dau cuvântul domnului Makkai.

   

Domnul Makkai Grigore:

Bună dimineața și dumneavoastră.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața!

 
 

Domnul Makkai Grigore:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Inundațiile, un semn al gravelor dezechilibre de mediu".

România se confruntă cu o serie de grave probleme de mediu. Amintesc aici doar de preconizata exploatare a aurului de la Roșia Montană și de devierea unei cantități însemnate de ape dătătoare de viață lumii acvifere din Delta Dunării, prin Canalul Chilia-Bîstroe.

Aceste cazuri pot fi considerate însă mai mult cu caracter zonal, față de o altă categorie de fenomene, generate tot din cauza implicării omului în mersul fenomenelor naturii. Asistăm de câțiva ani încoace, cu tendință de amplificare în ultimii 3-4 ani, la apariția, în cele mai neobișnuite circumstanțe, a unor fenomene hidrometeorologice periculoase.

Dacă pe meleagurile noastre apariția inundațiilor era un fenomen cunoscut și acceptat în perioada topirilor de zăpadă, în anii din urmă, ele au devenit amenințarea cea mai periculoasă pentru populație, în oricare din anotimpurile anului. Trecerea unui front meteorologic, care, cu ani în urmă, genera doar un disconfort trecător, astăzi, în doar câteva ceasuri, generează unde de viituri care doboară recorduri milenare. De fiecare dată se produc pagube de sute de mii sau de miliarde de lei și se înregistrează, de regulă, și victime din rândul populației.

Fenomenul este cu atât mai grav cu cât este aproape incontrolabil, apare în cele mai neașteptate locuri și momente. Durerea celor dispăruți și pierderea bunurilor agonisite într-o viață de om, de regulă, sunt resimțite doar de cei afectați.

În condițiile schimbării globale a climei terestre, aceste fenomene cu siguranță vor deveni mai frecvente. Situația se agravează, în plus, prin faptul că la noi în țară refacerea mediului natural puternic dezechilibrat întârzie neacceptat de mult. În loc de începerea reconstrucții ecosistemelor naturale se continuă, încă, defrișarea fără control a pădurilor, colmatarea și dispariția albiilor de scurgere a apelor pluviale, din lipsă de fonduri, se întrețin din ce în ce mai greu lucrările de apărare împotriva inundațiilor. Cu alte cuvinte, vremea pentru elaborarea și implementarea unei strategii de reconstrucție a mediului înconjurător, bazată pe principiul dezvoltării durabile, a sosit de mult.

Acest amplu proces se poate urni din loc numai printr-un efort comun al tuturor instituțiilor interesate. În opinia mea, și Parlamentului României îi revine un rol esențial, în primul rând, prin elaborarea cadrului legislativ necesar operațiunii. Din acest punct de vedere, consider că instituția noastră este pe un drum bun și și-a făcut datoria.

Însă, dincolo de activitatea legislativă, în opinia mea, tot Parlamentului i-ar reveni și activitatea de monitorizare, de supervizare a întregului proces. Consider deci că în Parlamentul României ar trebui în sfârșit înființată Comisia permanentă pentru problemele de mediu. Menționez că în acest sens, în perioada legislaturii prezente, am depus la Biroul permanent, în două rânduri, materialele necesare, însoțite de un număr de peste 50 de semnături de susținere, însă, până la această dată nu am primit nici un răspuns oficial.

Mă adresez din nou președintelui Camerei Deputaților, Biroului permanent, să manifeste în sfârșit voință în problema ridicată, căci, din păcate, natura nu așteaptă. Ea se conformează legilor stricte și logice din natură, și nu comportamentului partidelor, dictat de conjunctura politică. Gândiți-vă și la aceste aspecte, când, pe ecranele televizoarelor vedem durerea profundă a oamenilor, care așteaptă un ajutor din partea noastră. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc. Subscriu și eu la această temă și, ca membru al Biroului, voi susține, de fapt, am susținut și altă dată, acest demers.

 
 

Domnul Grigore Makkai:

Vă mulțumesc. Știu că dumneavoastră sunteți unul din cei care militați pentru acest aspect. Am discutat, de fapt, și împreună, în mai multe cazuri. Și sper că măcar cu viitoarea legislatură, în această legislatură, deja, este târziu, dar începând din ianuarie, din februarie poate se va înființa și această comisiei. Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
Adrian Moisoiu - intervenție intitulată Poporul român nu este un popor de asistați sociali;

Îi dau cuvântul domnului Adrian Moisoiu. Domnul Petre Posea a depus la secretariat declarația.

 

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea de astăzi este intitulată "Poporul român nu este un popor de asistați sociali".

"Scopul reformei este ca oamenii să trăiască mai bine. Criteriile principale de apreciere a competenței Guvernului rămân rezultatele economice și sociale. Acestea pot contribui la sporirea sau, în situația de azi, la pierderea de către Executiv a autorității", spunea Adrian Năstase, în mai 1999.

Oare premierul își mai menține această părere și astăzi, când învățământul este sub presiune, și la această oră încă nu se știe dacă anul școlar va începe sau nu la data stabilită?; când, în urmă cu o săptămână, membrii Federației sindicale "Sanitas" au pichetat Ministerul Sănătății, pentru a-și exprima nemulțumirea față de nivelul scăzut al salariilor, de neacordarea tichetelor de masă și a facilităților pentru sănătate?; când funcționarii din administrația locală au declanșat conflictul de muncă ce precede grevă generală, anunțându-și calendarul acțiunilor de protest?

La Târgu - Mureș, acțiunile de protest ale acestora, de pichetare a prefecturii, au debutat în dimineața zilei de vineri, 10 septembrie, când circa 200 de funcționari mureșeni din primăria Tîrgu - Mureș și Consiliul Județean Mureș, s-au adunat în jurul orei 9,00 în fața Palatului Administrativ, în care își desfășoară activitatea Prefectura și consiliul județean. În liniște și cu pancarte în mâini, ei și-au prezentat revendicările: finalizarea Proiectului de Lege privind salarizarea funcționarilor publici, proiect care ar trebui să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2005; revizuirea prevederilor legale privind modul de promovare în grade profesionale pe principiul competenței, și nu în limita posturilor vacante, cât și a modului în care se realizează perfecționarea profesională; corelarea sistemului de salarizare al personalului contractual cu cel al funcționarilor publici; încheierea și semnarea contractului colectiv-cadru pentru administrația publică locală și eliminarea din legislație a prevederilor care restricționează unele drepturi ale omului, între care cel la asociere sindicală și dreptul la negociere, garantate de Constituția României și de tratatele internaționale care le reglementează; stabilirea unui sistem corect de atribuire a biletelor pentru odihnă și tratament salariaților din administrația publică locală; acordarea tichetelor de masă, a primelor de vacanță și a altor drepturi prevăzute de Statutul funcționarilor publici, precum și de actele normative în vigoare, dar suspendate în prezent.

Subliniez că până s-a ajuns la această formă de protest, au avut loc trei runde de convorbiri cu reprezentanții instituțiilor care au competență în rezolvarea acestora și s-a trimis o scrisoare deschisă în atenția primului - ministru al României, la care însă nu au primit răspuns.

În cazul în care această formă de protest nu-și va atinge ținta, în 21 septembrie vor picheta Guvernul, după care, în 28 septembrie vor declanșa o grevă de avertisment, care va precede greva generală ce se va declanșa începând cu 5 octombrie.

Oare ce se vrea? Ca atunci când contribuabilul corect se prezintă la ghișeu pentru a-și solicita un drept sau a-și plăti o taxă, pe geamul acestuia să scrie "grevă generală"? Când Guvernul se va hotărî să înainteze Parlamentului o lege a salarizării bugetarilor, în care grilele de salarizare ale diverselor categorii de bugetari să fie poziționate în mod corect, în funcție de importanța socială a muncii, numai atunci se vor putea stinge multele, dar îndreptățitele nemulțumiri ale acestora!

De 14 ani, românul dorește să simtă o stabilizare a economiei, că tranziția a luat sfârșit, că poate să-și asigure, lui și familiei sale, un trai decent, că este un cetățean demn al marii familii europene. Domnule Adrian Năstase, vă mai aduceți aminte de cele declarate în mai 1999, când erați liderul Opoziției din Camera Deputaților, și pe care le-am citat la început?

Poporul român nu este un popor de asistați sociali! Partidul România Mare nu a fost niciodată la guvernare, va fi la guvernare și va demonstra că are soluții pentru a împlini imperativul formulat de Constituția României, art. 47: "Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent". Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Nicolae Leonăchescu - despre dinamica impresionantă a vieții politice preelectorale a României;

Îi dau cuvântul domnului Nicolae Leonăchescu, va urma domnul Iulian Mincu.

   

Domnul Iulian Mincu (din sală):

Nu urmez eu?

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Păi, așa v-ați înscris aici, unul după altul.

 
 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorat auditoriu,

Viața politică preelectorală a României se află într-o dinamică impresionantă.

Se înființează partide noi și se metamorfozează, aparent, cele vechi, se fac și se desfac alianțe politice după inspirația de moment a unor lideri fie ca experiment posibil, fie ca punct final al unor scenarii sau speranțe punctiforme.

Se vânează erori de limbaj, se dau explicații savante sau se mimează cunoașterea profundă a realității, într-un mozaic plin de surprize.

Improvizația și superficialitatea analizelor sunt elemente definitorii ale oportuniștilor și veleitarilor de tot felul, ale vânătorilor care stau la pândă pe traseele parvenirii sociale prin prestații politice fără fond.

Oare, electoratul român, chinuit de grijile unei existențe cenușii, la limita de supraviețuire, dorește doar circ politic?!

Și, în fond, când va veni și momentul adevărului, al plonjării în realitate, al formulării corecte a diagnosticului pe care organismul nostru social, măcinat de boli profunde - de sistem - și secătuit de vlagă, îl dorește spre a i se oferi, apoi, soluțiile ieșirii din maladiile tranziției?!

Ne dorim cu toții ca întreaga noastră clasă politică să devină performantă, prin cunoaștere și competență, prin analize corecte și capacitate mărită de creație a noului.

Nu reușim să ne mobilizăm nici la momentele aniversare ca să punem sub control frustrările spre a ne prezenta în fața electoratului cu aura nobilului sentiment de patrie! Suntem în stare, și atunci, să aruncăm în cei care ne așteaptă cu mititei și bere, cu bani și promisiuni care mai de care mai extravagante.

Printre altele mă surprinde spectacolul de estradă al alianțelor politice; ele au evident caracter electoral și cochetează cu ideea alianțelor de guvernare.

Devine mai puternic, oare, un grup atunci când asimilează o structură mai slabă, care caută umbrele de protecție indiferent de preț?! Toxinele se elimină pe această cale ori se dezvoltă mai rapid?!

Am receptat ca un dat al realității politice apariția alianței D.A.prin apropierea intereselor Partidului Democrat de cele ale Partidului Național Liberal.

De curând a luat naștere o nouă alianță, Uniunea Națională, provenită din unirea forțelor Partidului Social Democrat cu cele ale Partidului Umanist Român.

Cine a câștigat din această ultimă coagulare politică vom vedea.

Putem afirma însă cu certitudine că electoratul a pierdut, pentru că n-a dispărut confuzia, ba chiar s-a accentuat.

Scrisă prescurtat, Uniunea Națională devine U.N. iar prin citire în bustrofedon se obține N.U.! De altfel, corespondentul în limba engleză este The National Union, prescurtat N.U.!

Avem, deci, DA și NU, extremele! Variantele DA și NU sunt de tip dictatorial: cine nu este cu noi este împotriva noastră și trebuie distrus!

Variatele extreme produc doar cadavre politice.

Reglajele în mecanismul social, prin DA și NU, sunt de genul TOT sau NIMIC!

Atragem atenția că oamenii nu gândesc numai în două extreme - DA și NU - modele exclusiviste de tip reducționist, simple! Lumea este mai complexă iar interdependențele sociale ne obligă la prudență. Oamenii gândesc în variante posibile: între DA și NU admit și POATE - TOT sau PUȚIN - reglaje în pași de apropiere, care asigură o evoluție neconvulsivă, cu eliminarea urii și a incompetenților!

Partidul România Mare este un autentic laborator politic și vă propune depășirea mentalităților reducționiste, spre a putea construi durabil în România.

Numai așa vom descătușa și fructifica la maximum capacitatea de creație a poporului nostru, în condițiile geopolitice actuale atât de favorabile.

Această ofertă a noastră presupune ca lumea politică românească să asimileze standardele cunoașterii științifice de pe pozițiile Interesului Național și ale culturii.

Vă mulțumesc!

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
Iulian Mincu - semnal de alarmă cu privire la exodul asistentelor medicale;

Dau cuvântul domnului deputat Iulian Mincu, va urma domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock.

 

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Dezvoltarea unei națiuni depinde de dezvoltarea a trei mari programe: cultura, sănătatea, învățământul. Din păcate, toate acestea sunt în cădere liberă în România, pentru că ele trebuie să aibă la bază o dezvoltare economică.

E adevărat că premierul anunță, cu câteva zile înainte, că la noi există o dezvoltare a p.i.b.-ului de 7%, și aceasta, numai la două luni după ce anunțase 5,5%. Vreau să menționez însă că tot premierul a mai anunțat că avem cel mai mic șomaj, mai mic decât multe țări din Europa Occidentală, sub 6,7%. Dar premierul uită să spună - ba nu uită, chiar se laudă, la un moment dat - că peste 3 milioane de muncitori lucrează în momentul de față în străinătate, pentru că aici nu aveau unde munci.

Mă voi referi la această ultimă problemă și voi trata problema sănătății. Și voi trata în declarația mea politică una din problemele cele mai grave în ceea ce privește sănătatea, și anume, exodul asistentelor medicale din ultimii ani. Foarte multe asistente medicale pleacă sau cer să plece la muncă în străinătate, unde salariile sunt mult mai mari. În Italia, spre exemplu, salariu minim lunar este de 1 mie de euro, în Anglia și Statele Unite, de peste 5 mii de dolari.

În România, asistentul medical cel mai prost plătit este cel care lucrează cu medicul de familie: 2,8 milioane de lei lunar, de fapt, salariul minim pe economie. Și să nu uităm că medicul de familie are un rol deosebit în menținerea sănătății, mai ales în mediul rural. Consecința absenței activității acestuia se resimte în mortalitatea în creștere, atât mortalitatea generală, cât și mortalitatea infantilă. Țin să precizez că acest medic de familie, și el, rămâne, după toate cheltuielile, cu un salariu lunar ce nu depășete 4 milioane, până la 5 milioane de lei.

În spitale și clinici salariile sunt de 4-5 milioane de lei lunar, mai ales la asistentele de înaltă tehnicitate, cum sunt cele de la terapie intensivă și chirurgie. Plecarea acestor cadre va face ca în scurt timp să se resimtă în asistența medicală o scădere drastică a calității îngrijirii bolnavului, de fapt, a sănătății întregului popor.

Pleacă în general tinerii ce lucrează în terapie intensivă, în chirurgie, în specialități medicale de mare tehnicitate. Pregătirea lor profesională îi fac să fie solicitați din ce în mai mult, în diverse țări occidentale. Este o mândrie pentru noi că preparăm astfel de oameni, însă sunt valuri de cereri care sosesc la unitățile sanitare, care îi solicită. Plecarea lor este, prin contract, de 2 sau 4 ani, dar uneori pleacă definitiv. În general, cererile sunt pentru acești asistenți despre care am vorbit. În plus, asistenții generaliști, de pediatrie și, respectiv, pentru îngrijirea bătrânilor.

Amploarea plecărilor este din ce în ce mai mare, fiindcă, altfel, n-aș pune-o astăzi în discuție aici. Din Cluj, spre exemplu, în ultimii 2 ani, au plecat peste 1.000 de asistenți medicali, aproape incredibil! Din Hunedoara, peste 120! Din Petroșani, în 2003 numai, au fost 300! În restul țării, sunt peste 2.500 de cereri de plecare!

Este necesar să precizăm că în prezent sunt vacante circa 2.500 posturi de medici în România și acestea în special în mediul rural. Plecarea asistenților va agrava și mai mult modul de tratament al bolnavilor, pentru că ele erau de fapt unele care locuiau în mijlocul acelora din mediul rural.

Consider că este momentul ca organele Ministerului Sănătății să se gândească la o soluție care să corespundă situației sociale și nevoilor acestor cadre de o deosebită valoare, pentru menținerea stării de sănătate a populației, și să renunțe la declarațiile demagogice, că fiecărui medic de familie i se vor da 2.500 de euro în momentul instalării. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
Eberhard-Wolfgang Wittstock - intervenție cu titlul Problema grâului;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Wittstock, va urma domnul Mircea Ifrim.

 

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Titlul scurtei mele intervenții este "Problema grâului".

Recent, am primit din partea Centrului județean pentru consultanță agricolă Satu Mare un studiu semnat de directorul său executiv, doctor în științe economice Béla Scholtz, studiu ce reprezintă o analiză detaliată a efectelor economice datorate recoltei de grâu foarte bune din acest an. Conform datelor date publicității de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, citate în cadrul acestui studiu, s-a realizat la grâu o recoltă record de 7.700.000 tone. Din această cantitate, 1.500.000 tone au fost comercializate și/sau procesate, 2.800.000 tone se găsesc în spații de depozitare adecvate ale societăților de tip Comcereal, Cerealcom etc., iar restul, de aproximativ 3.400.000 tone, se află în prezent în gospodăriile populației, fiind depozitate în condiții improprii. Totodată, se arată în materialul elaborat de specialiștii din Satu Mare că necesarul consumului de grâu al populației țării este de aproximativ 4.300.000 tone/an.

Având în vedere această situație, putem spune că ne aflăm în fața unui fenomen de supraproducție și se pune întrebarea ce pot face fermierii, țăranii, cu surplusul de grâu aflat în gospodăriile lor? Depozitarea acestuia până în anul viitor ar avea drept efect imediat diminuarea resurselor financiare necesre producătorilor agricoli pentru începerea noului an agricol. În această situație, este necesar un sprijin concret și eficient dat producătorilor agricoli de autoritățile competente ale statului. Altfel, există riscul real al diminuării semnificative a suprafețelor cultivate cu grâu în anul 2005, ceea ce va avea drept efect negativ recurgerea la importul masiv de grâu și creșterea prețului acestuia, deci, implicit, al pâinii, în anul următor.

În materialul primit de la Centrul județean pentru consultanță agricolă Satu Mare se fac mai multe propuneri pertinente pentru rezolvarea crizei datorate supraproducției de grâu din acest an, cum ar fi: creșterea taxelor vamale pentru importul de grâu la sută la sută, măsura fiind necesară deoarece foarte mulți procesatori importă grâu, datorită calității superioare față de grâul autohton; achiziționarea pentru rezerva de stat a unei cantități de grâu de 1.000.000 tone de calitate STAS, la prețul de 5.000 lei/kg, plata urmând să se facă în cel mult cinci zile; alocare unei prime pentru exportul de grâu.

În cazul în care s-ar realiza achiziționarea pentru rezerva de stat, precum și exportul unor cantități importante de grâu, grâul depozitat în condiții improprii în gospodăriile țărănești ar avea șanse reale de a fi cumpărat de firmele de procesare în următoarele două-trei luni de zile.

În privința propunerii de a introduce o primă de export, specialiștii consultați consideră că situația actuală s-ar putea ameliora dacă s-ar interveni pentru stimularea exportului,acordându-se o primă de export de 1.400 lei/kg, pentru cantitatea totală de 1.500.000 tone grâu de calitate STAS. Asta ar însemna aproxiamtiv 37% din preț, în timp ce prima de export din țările membre ale Uniunii Europene se ridică la 40%. Mai trebuie spus că acestă cantitate de 1.500.000 tone de grâu pentru export ar proveni în primul rând de la societățile și asociațiile agricole care produc pentru piață și plătesc impozitele și taxele aferente sistemului fiscal românesc actual.

În încheiere, invit Guvernul, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurare, precum și comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților și Senatului să analizeze propunerile Centrului județean de consultanță agricolă Satu Mare, în vederea luării măsurilor adecvate, prin care să se evite efectele negative ale producției record de grâu din acest an.

Mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
Mircea Ifrim - pledoarie pentru înțelegerea ideii că sănătatea este o prioritate națională;

Dau cuvântul domnului deputat Mircea Ifrim, va urma domnul deputat Dumitru Bentu.

Domnii deputați Ștefan Baban și doamna Constanța Popa au depus la secretariat declarațiile.

 

Domnul Mircea Ifrim:

Mulțumesc, domnule președinte.

La ora actuală, criza din sănătate capătă accente paroxistice. Sindicatele cer demiterea președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Întreaga atenție a opiniei publice este îndreptată spre modul în care sunt gestionate fondurile pentru sănătate.

În acest moment, mă adresez Guvernului României și doresc să subliniez faptul că problema sănătății este o problemă de strategie politică, strategie care, în ultimii 4 ani, a ignorat total problemele de sănătate. Schimbând conduceri ale Casei de Asigurări, schimbând conduceri ale Ministerului Sănătății, se obține pe moment un efect de imagine, găsindu-se vinovați, problemele însă sunt de fond și trebuie rezolvate ca atare.

Voi da două exemple, rugând, în acest al doisprezecelea ceas, să se înțeleagă că sănătatea este o prioritate națională.

Primul exemplu. În condițiile în care personalul medical este atât de prost plătit, se produce o modificare a Legii spitalelor, pentru a reduce salariul oamenilor care slujesc medicina. Dacă în Legea spitatelor se stipula că indemnizația clinică poate fi de minimum 50% (deci, fiind și mai mare), iar spitalele, în numele competitivității, au dat indemnizații de sută la sută pentru cei care muncesc, prin Ordonanța Guvernului nr. 270/2003, emisă în timpul vacanței parlamentare, indemnizația se reduce, rămând a fi doar 50%. Fără a mai menționa faptul că după emiterea unei legi s-au emis deja trei ordonanțe de modificare a ei în timp de trei luni!

Al doilea exemplu, care este dramatic. Din p.i.b. se alocă 0,8% pentru sănătate, în mod real, în timp ce țările europene alocă 6% minimum, iar restul de 3,2% este alocat prin Fondul de Asigurări de Sănătate, fond public privat, colectat de la asigurați. În aceste condiții, controlul Curții de Conturi arată că la sfârșitul anului 2002 a existat un excedent de 15 mii de miliarde, la sfârșitul anului 2003, un excedent de 7 mii de miliarde, deci, la ora actuală, există 22 de mii de miliarde care trebuiau folosite în construcția bugetară. Bani, care, dacă s-ar înapoia sănătății, toate problemele ar fi absolut rezolvate.

La ora actuală, se desfășoară un control al Curții de Conturi la trezorerie, care, descifrând lucrurile, arată faptul că s-au făcut deturnări de fonduri.

În aceste condiții, solicit Guvernului României să returneze cei 22 de mii de miliarde de lei Fondului de sănătate, ca să putem ieși din această criză, și nu să se caute soluții care nu sunt de fond și să se informeze corect opinia publică, de ce situația din sănătate se găsește în acest moment într-o asemenea stare de criză. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
Dumitru Bentu - declarație politică intitulată Interviu;

Dau cuvântul domnului deputat Dumitru Bentu, va urma domnul Radu Ciuceanu.

 

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se numește "Interviu".

În cascada de știri care se revarsă zilnic din presa centrală, era și firesc ca un interviu, fie și cu o personalitate indiscutabilă, cum este ambasadorul Marii Britanii în România, domnul Quinton Quayle, să aibă mai puțină vizibilitate. Revenim totuși asupra a ceea ce poate fi considerat un eveniment de presă, deoarece în cuprinsul interviului sunt câteva aprecieri care, venind din partea unui oficial britanic, au valoare de sinceritate și obiectivitate.

"Suntem deosebit de încântați de progresele înregistrate de România în procesul de aderare la Uniunea Europeană, și aceasta din două motive. Mai întâi, noi am insistat foarte mult ca România să adere la Uniunea Europeană în 2007 și să încheie negocierile în acest an, acesta fiind un obiectiv pe care l-am stabilit și sprijinit.

În al doilea rând, deoarece avem în România aproape 25 de consilieri britanici care lucrează împreună cu autoritățile în diferite domenii, dar mai ales pentru a face din aderarea la Uniunea Europeană o realitate, și nu doar o realitate, ci un succes.

Nu este doar o chestiune de a închide capitolele, ci și de a ne asigura că procesul de integrare europeană va continua și după ce un capitol a fost închis; evident, aici mai este de lucru.

Noi dorim ca România să intre în Uniunea Europeană ca un membru viguros și dinamic, în stare să contribuie la toate aspectele Uniunii Europene. Să nu uităm că, atunci când va intra, va fi a șaptea țară ca mărime din cele 27 de țări membre, în raport cu populația, ceea ce în mod evident înseamnă voturi la nivel european." "Jurnalul Național", miercuri, 8 septembrie.

Nu cred că mai sunt necesare alte comentarii la cele afirmate de distinsul ambasador al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Putem face însă unele aprecieri la adresa unor membri ai Opoziției, care, în numele "interesului național", variantă proprie, ne văd decuplați, monitorizați, amânați, abandonați etc.

Am mai primit o lecție de suedeză cu ceva timp în urmă; a venit cea de engleză și, poate până la integrarea în Uniunea Europeană de la 1 ianuarie 2007, vor veni și altele.

Important este să ne însușim mesajul lor și să contribuim onest la atingerea acestui obiectiv național.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Radu Ciuceanu - prezentarea concluziilor Comisiei pentru cercetarea abuzurilor și corupției în cazul falimentării Băncii Internaționale a Religiilor;

Dau cuvântul domnului deputat Radu Ciuceanu. Va urma domnul Mircea Costache.

Domnul deputat Ioan Oltean a depus declarația la secretariat.

 

Domnul Radu Ciuceanu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimați colegi,

Așa după cum cunoașteți, în conformitate cu prevederile art.58 pct.14 alin.1 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru cercetarea abuzurilor și corupției a efectuat pe parcursul a mai mult de trei ani cercetări aprofundate, verificări, audieri de persoane privind modul în care a fost falimentată în mod fraudulos Banca Internațională a Religiilor de către un grup de interese, denumit în numeroase materiale de presă ca fiind o adevărată "mafie a falimentelor bancare".

Trebuie să vă reamintesc de altfel faptul că falimentarea mai multor bănci românești a avut loc în perioada anilor 1996 - 2000, perioadă în care Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a fost și continuă, din nefericire, să fie cel constituit în baza celebrului "algoritm politic" ce a dominat scena politică a României în perioada amintită.

Rezultatele cercetărilor și verificărilor Comisiei noastre, completate cu expertize ale specialiștilor, au condus la concluzia certă că, în cazul Băncii Internaționale a Religiilor, cazul cercetat de noi, ne aflăm cu certitudine în fața unei acțiuni de crimă organizată și corupție instituționalizată.

De altfel, rezultatul acestui asiduu travaliu al Comisiei noastre a constituit tema a trei volume a lucrării-document intitulată "Război total împotriva corupției în România", lucrare pe care am distribuit-o multor colegi ai noștri, fiind în același timp, pentru motive de transparență, pusă și la dispoziția opiniei publice.

În esență, stimați colegi, un grup de interese, în realitate o adevărată bandă, așa cum rezultă din chiar declarațiile fostului consilier guvernamental Fănel Păvălache, arestat și condamnat în acest dosar, grup constituit din avocații Arin Stănescu, Călin Zamfirescu, Valeriu Stoica, Flavius Baias și alții, împreună cu doi viceguvernatori din Banca Națională a României (Emil Iota Ghizari și Mihai Bogza), au determinat emiterea unor așa-zise "acte normative", respinse ulterior de Parlament, care au produs efecte juridice dezastruoase asupra victimelor (băncile românești). De precizat că, în complicitate cu magistrați de la diferite instanțe, grupul menționat a reușit să-și acopere activitatea infracțională de falimentare și de lichidare prin jaf a acestor banci.

Iată ce spunea Păvălache despre toate acestea, citez extrase:

Începând cu anul 1997, patru foști colegi de facultate, an și chiar grupă au gândit un scenariu bine pus la punct, bine calculat, minuțios de intrare în serie în faliment a unor bănci românești (...)"

"Și nu erau vizate orice bănci, ci numai bănci de primă mărime și evident bănci românești ".. pentru că și cele patru persoane nu erau oricine: primul, Valeriu Stoica, pe vremea aceea ministru al justiției; al doilea era secretar de stat în Ministerul Justiției ".. mâna dreaptă a lui Valeriu Stoica și se numea Flavius Baias; cel de-al treilea era un avocat, devenit imediat după 1997 președinte al Uniunii Avocaților din România, și se numea Călin Andrei Zamfirescu; cel de-al patrulea, ultimul, dar nu cel din urmă membru al echipei, ".. era primul lichidator din România, Arin Octav Stănescu (...)"

"Rolurile în această acțiune erau, de asemenea, bine împărțite: primul gira întreaga operațiune și le asigura imunitate în fața legii; al doilea era interfața "... trebuind să asigure cadrul legal privind falimentarea băncilor; ".. al treilea asigura reprezentarea și consilierea juridică a societății "Reconversie și valorificare active"; cel de-al patrulea (Arin Octav Stănescu) era vârful de lance al echipei, având sarcina de a lichida cât mai multe bănci din sistemul bancar, a conduce și administra efectiv firma RVA (...)"

"Cei patru nu ar fi reușit performanța de a introduce în faliment tot ce înseamnă bancă românească fără sprijinul nemijlocit al unor persoane din conducerea, din "board-ul" Băncii Naționale a României ".. avizele BNR, acordate de viceguvernatorul Iota Ghizarie. ".. în antutajul lui Arin Stănescu se discuta destul de des de viceguvernatorul Mihai Bogza, precum și de alți colegi ai acestora...."

"Echipa găsește soluția pentru a duce în faliment "banca-țintă" ".. dar ce face dacă nu obține avizul BNR pentru preluarea procedurii de faliment?"

Stimați colegi, să nu credeți cumva că domnul Păvălache a făcut aceste declarații fiind supus la cazne. Nu, desigur nu. El însuși s-a aflat și a acționat în lumea acestei noi "bresle" a lichidatorilor. Totul, absolut totul, ceea ce a declarat Pavalache s-a confirmat și s-a dovedit prin probe.

Și ne întrebăm, atunci, pentru care motiv nici o autoritate abilitată a Statului care are atribuțiuni de luptă împotriva corupției nu acționează?

Iată, aceștia sunt peștii mari despre care vorbea domnul Gunter Verheugen. De ce sunt sunt protejați? Cum se face că acești indivizi, în loc să fie arestați, își continuă nestingheriți activitatea lor infracțională ?

Prin documente, prin probe indubitabile, s-a stabilit fără echivoc acțiunea de premeditare a falimentului Băncii Internaționale a Religiilor și lichidare a acesteia printr-o adevărată devastare a patrimoniului și fondurilor sale. Așa zisul lichidator, firma "Reconversie și valorificare active" / "Moore Stephens (RVA)" a celor doi avocați, Arin Stănescu și Călin Zamfirescu, și-a însușit și cheltuit din fondurile BIR peste 550 de miliarde lei sub formă de proprii salarii, "bonusuri de performanță", onorarii, comisioane etc., etc.

"Cooperarea și colaborarea" dintre cei doi viceguvernatori ai Băncii Naționale, Emil Iota Ghizari și Mihai Bogza, și grupul de interese menționat sunt bine cunoscute. Susținerile reciproce ale BNR și ale firmei de lichidare în instanțele judecătorești demonstrează cu prisosință și fac dovada clară a complicității lor.

În ceea ce privește modul în care magistrații au aplicat legea în dosarul BIR, citez concluziile fostului Procuror General al României, domnul Joița Tănase, criticat absolut pe nedrept în acest dosar, care preciza încă din luna mai 2002 că "hotărârile au fost pronunțate cu încălcarea esențială a legii, ceea ce a determinat soluționarea greșită a cauzei pe fond, și că aceste hotărâri sunt vădit netemeinice". În iulie 2003, chiar doamna Rodica Mihaela Stănoiu, fostul ministru al justitiei, prin adresa nr.2266/IGAI/M/2003, comunica domnului Dan Lupașcu, secretar general al Consiliului Superior al Magistraturii și președinte al Curții de Apel București, că "din verificările efectuate la Tribunalul Bucuresti, Sectia VII-a Falimente, în legătură cu instrumentarea dosarului privind falimentul Băncii Internaționale a Religiilor, au rezultat concluzii care evidențiază deficiențe".

Domnilor deputați,

Este de neimaginat cum acest grup, prin fostul ministru al justiției, domnul Valeriu Stoica, a reușit ca, printr-o adevărată rețea de nași și de fini la nivelul tuturor instanțelor judecătorești, să poată controla și dicta toate soluțiile juridice în dosarele ce interesează grupul ce formează "mafia falimentelor bancare".

Legat de acest fapt, a devenit de altfel de notorietate că judecătorii Secției a VII-a Comerciale de la Tribunalul București sunt total aserviți grupului de interese menționat, dovedind permanent o atitudine de complicitate cu membrii acestuia, încălcând fără nici o jenă prevederile legale. Judecătorii sindici sunt convocați și instruiți chiar de către cei doi avocați, iar "deliberările" în dosarele ce-i intersează au loc prin apartamente, restaurante, vile etc.

Toate acestea au determinat pe reprezentanții români și străini ai celor 2.188 de acționari ai Băncii Religiilor să cheme în judecată Statul Român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, stabilindu-se inițial drept despăgubiri, în baza unei expertize, suma de 101 - 106 milioane dolari SUA, recent această sumă ridicându-se la 400 milioane dolari, dosarul respectiv aflându-se deja pe rolul Camerei a II-a a instanței internaționale menționate.

Așadar, în prezent nu numai că există riscul real ca pe baza probelor, a dovezilor existente în dosarul menționat, Statul Român să fie obligat la plata unor despăgubiri enorme, dar în acest dosar vor fi prezentate probe ale unor instituții fundamentale ale Statului Roman (Concluziile Comisiei pentru cercetarea abuzurilor și corupției, Parchetului General, Ministerului Justiției), care vor confirma pe deplin încălcarea drepturilor celor 2.188 de acționari ai BIR prin acțiunea de crimă organizată și corupție instituționalizată pe care Comisia noastră a devoalat-o încă cu peste doi ani în urmă.

Dar și din punct de vedere juridic acest dosar va deveni un caz fără precedent în analele Justiției internaționale prin faptul că instituții fundamentale ale Statului Român se vor afla în instanța internațională cu documente - mărturii chiar împotriva României.

Și toate acestea pentru care motiv, stimați colegi? pentru că autoritățile române abilitate, în loc să întreprindă măsurile ce se impun, iar instanțele judecătorești să aplice corect prevederile legale, continuă să acopere cu aripa lor ocrotitoare un grup de escroci.

De aceea, m-am simțit obligat, domnule președinte și stimați colegi, să vă reamintesc, că se impun măsuri grabnice pentru rezolvarea acestui caz pe plan intern.

Doamnelor și domnilor deputați,

Țin să vă informez cu mâhnire că, printr-o corespondență permanentă și repetată, prin contacte personale, Comisia noastră a informat asupra rezultatelor cercetărilor în acest dosar, solicitând tuturor organelor competente ale Statului să întreprindă măsurile ce se impun pentru intrarea în legalitate.

Aflându-ne în mod evident în fața unei acțiuni de crimă organizată și corupție instituționalizată, am sesizat Parchetul General încă de la 13 februarie 2002, în prezent dosarul aflându-se la Parchetul Național Anticorupție.

Am pus la dispoziția autorităților competente toate probele, toate dovezile necesare rezultate în urma cercetărilor, verificărilor, analizelor și expertizelor efectuate in conformitate cu prevederile art.58 pct.14 alin.1 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Așa cum arătam, Comisia noastră a elaborat trei volume purtând titlul "Război total împotriva corupției în România", care prezintă concluzii clare ale acestui caz, demonstrându-se fără tăgadă premeditarea, organizarea și programarea falimentului Băncii Religiilor.

În aceste lucrări-document elaborate de către Comisie se demonstrează cu probe certe:

  • că grupul de interese menționat s-a constituit încă din 1997, în timpul fostei guvernări, în scopul falimentării programate a unor bănci românești;
  • că acest grup a reușit să emită tot în perioada aceea așa-zise acte normative pentru a-și acoperi activitatea infracțională și pentru a da aparența legalității operațiunilor efectuate de acesta;
  • că, în activitatea sa infracțională, grupul a reușit să atragă magistrați care au dat și continuă să dea soluții în disprețul total al prevederilor legale.

Stimați colegi,

De curând am intrat în posesia unor noi documente, care demonstrează cu certitudine faptul că falimentul Băncii Internaționale a Religiilor a fost organizat, a fost programat, pentru a i se putea devasta patrimoniul prin cheltuirea și însușirea de către acest grup de interese a sute de miliarde de lei într-un mod așa-zis "legal".

Arăt spre exemplificare că Notele de fundamentare ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr.186/1999 și Ordonanței de urgență a Guvernului nr.118/2000 atestă cu claritate premeditarea falimentului BIR; viceguvernatorul BNR, Mihai Bogza, a ordonat în perioada premergătoare declanșării falimentului BIR măsuri prin care practic a interzis funcționarea normală a BIR, pentru a se "fabrica" motivele de faliment și a declanșa apoi procedura lichidării. Premeditarea falimentului BIR rezultă clar din Nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2000, semnată tot de către Mihai Bogza, care, la sfârșitul lunii martie 2000, avea certitudinea că Băncii Internaționale a Religiilor i se va declanșa falimentul în luna iulie același an.

În sentința de declanșare a falimentului BIR, magistrata Negru Cristina, care a judecat cauza, a mințit, afirmând că Banca Națională este creditoarea BIR, lucru absolut nereal, această bancă neavând resurse împrumutate de la nici o instituție financiar-bancară de stat sau privată.

Prin sentința de faliment a BIR, instanța nici nu a dispus lichidatorului atribuțiuni de lichidare a băncii (art.10 din OUG nr.186/1999), ci numai atribuțiunea de a redacta un raport cu situația financiară a acesteia (art.9 din OUG nr.186/1999). Deci, în mod practic, Banca Religiilor a fost și continuă să fie lichidată fără un titlu juridic legal.

Rețineți, stimați colegi, faptul că, de la intrarea în BIR și până la sfârșitul lunii martie a.c., patronii firmei de lichidare, adică grupul de interese menționat, și-a însușit și a cheltuit din fondurile acestei bănci, cu acordul celor doi viceguvernatori ai BNR, peste 550 miliarde lei, că tot cu acordul acestora au fost înstrăinate active ale BIR, bunuri mobile și imobile de mare valoare la prețuri derizorii, că tot cu asentimentul lor au fost acordate la creanțele băncii așa-zise discont-uri de sute de miliarde de lei, producând pagube enorme acestei bănci.

Cum puteau oare să tacă acționarii BIR la un astfel de jaf?

Doamnelor și domnilor deputați,

Noi, cei de aici, din această sală a Parlamentului României, în condițiile în care toate forurile internaționale ne atrag atenția asupra flagelului corupției, cunoscând acest caz elocvent de corupție instituționalizată, devenit notoriu, în care un grup de adevărați mafioți, cunoscuți și nominalizați, ce acționează în stil mafiot, putem rămâne pasivi la faptul că autoritățile competente nu întreprind nici un fel de măsuri?

Ce explicații am putea găsi faptului că, în mod cert, în anii 1996 - 2000 au fost distruse intenționat mai multe bănci românești? care ar putea fi motivele care împiedică autoritățile abilitate să ia măsuri în consecință? ce interese directe sunt prejudiciate și ale cui?

În legătură cu cazul prezentat, în diverse cercuri s-a acreditat ideea, greu de combătut, că ar exista interese obscure sau/și indicații ale unor persoane "sus-puse" care determină instanțele să dea soluții neconforme cu legea, iar autoritățile abilitate (Parchetul Național Anticorupție) să evite a lua măsurile legale, cei incriminați bucurându-se de protecție, intangibilitate, de impunitate, pentru a-și continua activitatea lor infracțională; că, datorită faptului că grupul menționat "cotizează" la anumite partide, ar exista persoane cu funcții de mare răspundere din cadrul unor înalte autorități de stat care sunt implicate în caz, protejând, acoperind și apărând acest grup.

Și, în legătură cu acest aspect, vreau să vă spun că chiar săptămâna trecută am primit o informare care vine să confirme cele spuse de mine. Am avut inițial intenția să dau citire acestei informări, considerând însă ca în această perioadă premergătoare campaniei electorale să nu fiu învinuit de părtinire politică, am evitat acest lucru, deși, după cum știți, Comisia noastră, în cazul cercetat, nu a făcut nici o deosebire între corupții unui sau altui partid.

În final, mă adresez stimaților noștri colegi de Parlament, ca și opiniei publice.

Am considerat, că este de datoria Comisiei noastre să vă reinformăm asupra acestui caz, este vorba de BIR, deosebit de grav de crimă organizată și corupție instituționalizată, care, prin nerezolvarea sa pe plan național, continuă să determine agravarea imaginii negative asupra țării noastre, întrucât acționarii Băncii Religiilor au tot repetat și continuă să repete demersurilor lor la unele foruri internaționale, precum Consiliul Europei, Comisia Europeană, Parlamentul European, Departamentul de Stat al SUA etc. În plus de toate acestea, există, repet, riscul real ca Statul Român sa fie obligat la plata unor despăgubiri enorme, este vorba de 4.000.000 de dolari, efort financiar ce ar fi putut fi evitat.

Pentru toate acestea se impune, subliniez, ca Parchetul Național Anticorupție, după o lungă tergiversare de peste doi ani de zile, nejustificată legal, să ia masuri operative împotriva grupului de interese menționat și să dispună măsuri asigurătorii pentru stoparea activității infracționale a acestuia, colegii noștri din cadrul Comisiei buget, finanțe bănci să ia măsuri de suspendare sau revocare a celor doi viceguvernatori ai Băncii Naționale, ca instanțele judecătoresti să aplice prevederile legale și să nu mai dea soluții dictate de membrii acestei "mafii a falimentelor bancare ", care, la un moment dat, prin doi capi ai acesteia, în timpul cercetărilor Comisiei noastre, au încercat să mă convingă chiar pe mine însumi că, citez, " am putea găsi alte căi de rezolvare a cazului".

Cerem domnilor Cristian Diaconescu, ministrul justiției, Ilie Botoș, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, și Ioan Amarie, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, care cunosc foarte bine cazul, să răspundă public Parlamentului, pentru care motiv este protejat acest grup de interese.

Întrucât în legătură cu acest caz am informat printr-o corespondență repetată pe domnul Ion Iliescu, președintele României, și pe domnul Adrian Năstase, primul-ministru, cazul făcând și obiectul unui punct de pe ordinea de zi a CSAT, în ședința din 17 iulie 2002, îi rog în modul cel mai insistent să dea dispoziții celor în drept să rezolve de grabă dosarul menționat, pentru a demonstra că lupta împotriva corupției în România nu constituie vorbe în vânt.

Aș vrea să adaug: nu cumva vrem să repetăm, într-o tradiție valahă, originară, ceea ce s-a petrecut anterior, în celelalte legislații? Cazurile grave, cazurile acestea de corupție în care sunt amestecate planuri politice cu interese financiare, economice, să fie pasate pentru a fi înmormântate în legislația viitoare?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Costache Mircea - referire la unele aspecte ale fugii de răspundere a responsabililor și vorbire despre eterna pantomimă a guvernanților;

Dau cuvântul domnului Mircea Costache.

Până la 9,20, mai așteptăm amatori.

 

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Mă pronunț astăzi în legătură cu unele aspecte ale fugii de răspundere a responsabililor și voi vorbi despre eterna pantomimă a guvernanților.

Din foarte multe puncte de vedere, Parlamentul României a fost transformat într-un element decorativ care pe membrii Guvernului și pe premier mai mult îi încurcă. Și, ca să nu îi încurce prea tare, ei găsesc tot felul de subterfugii pentru a ocoli dezbaterea parlamentară, pentru a ocoli dezbaterea publică asupra unor probleme nevralgice. Așa se explică ploaia de ordonanțe de urgență, când un grup restrâns acționează discreționar asupra intereselor majore ale populației, asupra interesului național, fără demersul firesc și necesar al reprezentanților aleși în Parlament.

Dar și atunci când ajung în Parlament cu vreun proiect se iau toate măsurile de ocolire a dezbaterii reale, de ocolire a punctelor de mare interes, pentru a nu trezi opinia publică, pentru a nu arăta cetățenilor adevăratul substrat al unor demersuri.

Se vine uneori în Parlament în mod ciudat cu proiecte majore, precum cel al autostradei Bechtell, despre care aflăm recent dintr-o pagină de internet că angajează forțe străine, că de fapt firma Bechtell atribuie altora segmente de lucru, că folosește forță de muncă mai mult străină și că, de fapt, singura răspundere a României este de a achita nota de plată; în rest, de toate celelalte aspecte și în special de marile avantaje se ocupă alții.

Dacă vii în Parlament cu interpelări pe adresa unui minister, ți se răspunde invariabil: Ministerul Administrației nu este abilitat prin lege să facă și să dreagă în legătură cu activiatea primăriilor, că primarul poate semna convenții sau să uzeze de tot felul de tertipuri pentru a-i deposeda de anumite suprafețe de teren pe cetățeni, că poate să procedeze în afara oricărei legi, inclusiv a legilor bunului-simț, și că noi, pasă-mi-te, nu avem dreptul să ne amestecăm, fiind vorba de autonomie locală. Când este vorba de bun plac și de acțiune discreționară se invocă autonomia, care, dacă o luăm puțin la amănunt, nici nu prea există.

Dacă te adresezi Ministerului Justiției, ți se spune că "Noi nu ne implicăm în actul de justiție." Toată lumea se plânge de caracterul anormal, în afara oricărei rațiuni, a justiției române, de faptul că rar găsești un cetățean căruia să i se fi făcut dreptate în justiție, și atunci când se adresează președintelui României, primului-ministru, miniștrilor, prefecților și, în sfârșit, birourilor parlamentare, birourile parlamentare semnalează din nou miniștrilor de resort, care se spală frumos pe mâini, spunând că ei nu se amestecă, au cu totul altă treabă. Eu nu știu care o fi treaba lor, în afară de a servi cetățeanul și interesul nostru general, dar toți se exonerează și se derobează cu mare artă de la orice răspundere.

Vorbind în termeni muzicali, pentru că am impresia că unii sunt melomani (își amețeau amantele cu Wagner, în loc să le propună soluții mai practice, mai concrete la vârsta aceea), văd că piesa muzicală cea mai îndrăgită este "Fuga", fuga de răspundere, de orice răspundere.

Dacă vorbim despre închiderea capitolelor de aderare la Uniunea Europeană și dacă îmi veți spune că găsiți un cetățen român care a fost corect informat cu ce cuprinde între copertele sale dosarul cu agricultura, dosarul cu mediul, dosarul cu industria și așa mai departe, voi rămâne foarte surprins.

S-a ocolit cu obstinație dezbaterea parlamentară, dezbaterea publică pe teme grave care angajează destinul fiecăruia în parte și destinul național.

Au negociat câțiva inși știu ei ce, știu ei cum, am închis repede capitolele, le-au depus undeva în biblioraft, și populația așteaptă încremenită să vadă în ce rai va trăi ea în Uniunea Europeană și cât de bine o va duce, fără să aibă habar de componentele, de angajamentele, de repercusiunile, de costurile închiderii acestor capitole de aderare.

Nu cred să existe vreo țară în lume în care interesul național să fie atât de profund lezat ca în situația închiderii capitolelor de aderare fără dezbatere parlamentară, fără dezbatere publică, fără să fie înștiințat cetățeanul în legătură cu asemenea probleme care antamează pe termen lung viitorul țării. Și dacă dezbaterea publică ar fi adus un plus de acuitate în punerea problemelor majore care ne interesează pe toți, nu știu ce i-a determinat pe guvernanți să fie atât de circumspecți și atât de secretoși în legătură cu aceste probleme de foarte mare importanță.

Stau și mă întreb dacă mai are rost să interpelăm un minister care întotdeauna se derobează de răspundere.

Stau și mă întreb dacă trebuie să mai ridicăm mâna la un proiect megaloman de tip Bechtell, care târăște țara numai în datorii, iar avantajele sunt mereu ale altora.

Stau și mă întreb dacă noi, în această structură, în care Regulamentul Camerei Deputaților nu prea îți dă voie să iei parte la dezbateri - te mută în comisie, și din comisie te mută în Parcul Izvor...

Stau și mă întreb dacă nu cumva cineva, ușor-ușor, în 15 ani, a golit de sens noțiunea de parlamentar român și dacă mai are vreo rațiune bătălia pentru a ne confrunta din nou în disputa electorală pentru ocuparea unui nou mandat în acest Parlament.

Pentru un cetățean onest și rațional este o problemă cardinală: are sau nu sens să mai apari într-o formă goală care acoperă numai și numai interesele meschine ale altora.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Poate se mai trezește cineva în țara asta.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Mihaela Ionescu - declarație adresată domnului ministru al educației, învățământului și cercetării, precum și domnului ministru al administrației și internelor;

Va urma doamna deputat Mihaela Ionescu.

Lăsăm lista deschisă pentru întârziați.

 

Doamna Mihaela Ionescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Dragi colegi,

Declarația mea este adresată domnului ministru al educației, învățământului și cercetării, precum și domnului ministru al administrației publice și internelor.

Partidul România Mare privește cu îngrijorare lipsa de preocupare și de responsabilitate cu care este întâmpinată deschiderea noului an școlar. De altfel, a devenit o obișnuință a autorităților să se mire iarna, când cantitățile mari de zăpadă împiedică circulația, primăvara, când se topesc zăpezile și încep inundațiile. Tot de mirare sunt și furtunile și ploile care strică recolta vara. Toamna este de mare mirare că se apropie ziua în care se deschid școlile și atât cadrele didactice, cât și elevii și părinții sunt îngrijorați, suspinând: gri, gri, gri, toamnă gri, nu credeam c-o să mai vii până după de Crăciun, că puteam și noi să terminăm vopsitul școlilor sătești, puteam și noi să terminăm igienizarea școlilor și, în unele cazuri, chiar reabilitarea lor, dar nu și a marilor licee și colegii bucureștene, cum ar fi Colegiul național "Dimitrie Cantemir" și Școala Centrală de Fete nr.10, monument istoric, construit conform planurilor celebrului arhitect Ion Mincu, a căror refacere absolut necesară este amânată de la an la an, punând viața elevilor și a cadrelor didactice în pericol iminent.

Alte licee sunt puse în fața unor situații insolite. De exemplu, la Liceul Odobreja din sectorul 5 s-a început pavajul cu plăci, dale, pe străzle din jurul liceului și în curtea liceului, dar această acțiune s-a desfășurat numai până la alegerile locale; după aceea, au venit camioanele și au luat restul de dale electorale și le-au direcționat spre un stadion din sector. Acum, copiii trebuie să vină zilnic pe stradă prin noroi și gunoaie, căci pavajul și-a schimbat destinația.

Tot în sectorul 5, la școala 134, inspecțiile școlare sunt direcționate numai la parter. De ce numai la parter? Pentru că toate clasele de la etajele I și II nu au geamuri, pentru că grupurile sanitare sunt neigienizate, iar apa caldă este o noțiune inexistentă; de asemenea, linoleumul este foarte deteriorat și necesită imediată înlocuire.

Altă situație dramatică este și la fostul liceu "Călinescu", actuala Școală nr.148, care nu mai are gard. Copiii sunt în pericol: pot sări direct în stradă și suferi accidente, precum și persoane depărtate de școală pot intra neîngrădite în școală. Gunoaiele zac peste tot în jurul școlii, punând în pericol sănătatea elevilor.

Banii destinați reparațiilor necesare deschiderii grădinițelor sunt și ei preferențial repartizați. Astfel, unele grădinițe, cum ar fi Grădinița nr.268 din sectorul 5, sunt dotate cu leptop-uri, că, de, și acestea trebuiau vândute, și de ce să nu le vindem unor grădinițe?, în timp ce altele, cum ar fi Grădinița nr.205 din Ferentari, nu are încă terminată reparația, deschiderea grădiniței fiind amânată ba pe 15 septembrie, acum pe 1 octombrie, și chiar pe mai târziu.

Obișnuiți ca ziarele să anunțe cu bucurie apropierea deschiderii noului an școlar, citim cu tristețe titluri ale articolelor, cum ar fi: "Un elev din trei este afectat de sărăcie în județul Vrancea", sau "Școlile se zbat în mizerie". Exemplele sunt date de la Fălticeni, unde igienizarea școlilor, dotarea cu mobilier sunt deficitare: parchetul este scorojit. Pe scurt, o imagine de totală indiferență, de delăsare în ceea ce privește deschiderea noului an școlar.

Dacă igienizarea și modernizarea școlilor nu a constituit o prioritate, nici situația cadrelor didactice nu este de invidiat. Într-un dispreț total față de profesori, măririle salariale mult așteptate sunt nerespectate, profesorii fiind obligați să iasă în stradă și să-și ceară drepturile. Dar cui să lase ei copiii?

Dotarea precară, igienizarea nefinalizată, utilitățile nemodernizate, cadrele didactice nemulțumite și în pragul grevei generale! Aceasta este situația școlilor din țara noastră la 14 septembrie 2004.

Ne întrebăm de asemenea: elevii sunt gata să înceapă școala? Unii da, foarte mulți însă nu, pentru că, așa cum au arătat interviurile tv spontan luate unor părinți, este nevoie de 2.000.000 până la 4.000.000 de lei pentru a îmbrăca, încălța, umple ghiozdănelul cu cărți, caiete și rechizite.

În unele cazuri, cum sunt copiii ai căror părinți au pierit în accidente nefericite de muncă, începerea anului școlar este un adevărat coșmar.

Patru copii, dintre care trei de vârstă școlară, ai familiei Maxinese din Uricani, strada Brazilor, se zbat într-o sărăcie pentru că tatăl lor a pierit în luna mai într-un tragic accident de muncă la mina Uricani. Nici astăzi, după trei luni, copiii nu au primit pensiile de urmaș, deși actele au fost depuse la timp, dar se pare că autorităților nu le pasă de acești copii care nu au altă sursă de existență.

Lista problemelor este lungă, și numai dacă nu dorim să o cunoaștem putem declara că ea nu există și că totul se va rezolva cu o pomană de cărți și caiete oferite de guvernanți copiilor aparținând familiilor pauperizate și aduse în pragul disperării.

Partidul România Mare se declară îngrijorat de nepăsarea cu care autoritățile tratează deschiderea noului an școlar, care, odată mai mult, a luat prin surprindere pe cei în a căror responsabilitate cădea acest lucru, adică Ministerul Educației și Cercetării și administrația locală.

Partidul România Mare se solidarizează cu cadrele didactice și susține cererile salariale ale profesorilor, așa cum a declarat președintele Partidului România Mare, senatorul Corneliu Vadim Tudor, la conferința de presă de vinerea trecută, cerând totodată Ministerului Educației și Cercetării, precum și Ministerului Administrației Publice să acționeze de îndată pentru finalizarea reparațiilor și igienizarea școlilor și a grădinițelor și pentru utilizarea lor cât mai grabnică.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnii deputați Eugen Nicolăescu și Napoleon Pop au depus declarațiile la secretariat.

Mai avem aproape zece minute din timpul afectat pentru declarații.

 
Valentin Iliescu - scrisoare deschisă adresată domnului Adrian Năstase, prim-ministru al României;

Poftiți la microfon, domnule Valentin Iliescu.

 

Domnul Valentin Iliescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este de fapt o scrisoare deschisă adresată domnului Adrian Năstase, prim-ministru al Guvernului României.

Mă adresez dumneavoastră în primul rând pentru a vă reaminti un pasaj important din capitolul de politică extrenă al "Ofertei electorale a PDSR" din 2000, capitol ce a constituit o coordonată a programului de guvernare: "În vederea promovării unei politici externe active, corespunzătoare intereselor naționale ale țării, PDSR va acționa pentru consolidarea situației economice, sociale și politice interne astfel încât România să fie un partener demn, cu o poziție clară, proprie în viața internațională. (...) O atenție prioritară va fi acordată extinderii raporturilor cu statele vecine - Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria și Ucraina, pornind de la prevederile tratatelor politice de bază existente și de la interesele comune în zona noastră geografică".

Atitudinea Guvernului Adrian Năstase față de autoritățile ucrainiene în privința construirii canalului Bâstroe nu face decât să infirme total promisiunile din campania electorală din anul 2000.

Recentul eșec diplomatic al administrației Adrian Năstase în privința construirii canalului Bâstroe de către autoritățile ucrainiene, aceasta petrecându-se în condițiile în care partea ucrainiană a încălcat prevederile Convenției internaționale de delimitare a traseelor europene în Europa de la Copenhaga din 1998 și ale Convenției de la Berna, confirmă faptul că politica externă promovată de actualul guvern a fost și este doar un exercițiu de imagine publică, de cosmetizare externă a unei realități interne, caracterizată doar de corupție și proastă administrare.

Guvernul Adrian Năstase a făcut dovada atitudinii umile față de autoritățile unui stat din fostul bloc sovietic și incapacității de a-și susține interesele naționale, lucru cu atât mai grav cu cât toată legislația internațională, acordurile și convențiile ne erau sută la sută favorabile.

Nu puteți nega, domnule prim-ministru, că guvernul pe care îl conduceți a pierdut lamentabil o bătălie diplomatică în care aveam toate atuurile și care va aduce imense prejudicii României.

În primul rând, pierderea supremației pe gurile Dunării, cu consecințe economice extraordinare. În al doilea rând, distrugerea ecosistemului din zona Delta Dunării.

Din aceste motive, domnule prim-ministru, vă solicit să vă asumați public responsabilitatea politică a acestui eșec diplomatic și să procedați imediat la demiterea persoanelor vinovate de această situație. În primul rând, demiterea domnului Alexandru Cornea, ambasadorul României în Ucraina, pentru lipsa de reacție mai bine de un an față de proiectul de construire a canalului Bâstroe de către autoritățile ucrainiene; în al doilea rând, demisia doamnei Speranța Ianculescu, ministrul mediului, pentru lipsa de implicare în protejarea acestui ecosistem și pentru nerealizarea unui studiu de impact de mediu asupra Rezervației Biosferei Delta Dunării, ca urmare a construirii acestui canal; în al treilea rând, demisia domnului Miron Mitrea, ministrul Transporturilor, Locuinței și Turismului, pentru lipsa de reacție la încălcarea prevederilor Convenției internaționale de delimitare a traseelor europene din Europa, de la Copenhaga; și, în ultimul rând, a domnului Mircea Geoană, ministrul Afacerilor Externe, pentru lipsa de demnitate și fermitate în promovarea intereselor României și pentru lipsa oricărui demers (proces internațional) împotriva autorităților ucrainiene.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Ion Bozgă - declarație intitulată: SAPARD, plăți de încă 33.000.000 de euro;

Dau cuvântul domnului Ion Bozgă. Va urma doamna Amalia Bălășoiu.

Domnii deputați Ion Mocioalcă și Florin Iordache au depus declarațiile la secretariat.

 

Domnul Ion Bozgă:

Domnule președinte,

Declarația mea se intitulează "SAPARD, plăți de încă 33.000.000 de euro".

Agenția SAPARD a efectuat plăți totale de 104 milioane de euro pentru măsurile "1 cu 1", adică "Îmbunătățirea prelucrării și marketingului produselor agricole", și măsurii "2 cu 1" - "Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale". În ultima săptămână au mai fost autorizate plăți de aproximativ 33.000.000 de euro pentru 174 de cereri de plată înaintate de beneficiari.

Până la 31 august 2004, Agenția SAPARD a contractat 912 contracte, proiecte care au fost aprobate, în sumă de 559 de milioane de euro. Pentru "Măsura 1 cu 1" - "Îmbunătățirea prelucării și marketingului produselor agricole" - au fost depuse 167 de proiecte, dintre care s-au semnalat contracte de finanțare pentru 122, totalizând 61.000.000 de euro contribuția publică, finanțare 75% de la Uniunea Europeană și 25% de la Guvernul României.

În cadrul investițiilor în exploatațiile agricole, măsura "3 cu 1", s-au contractat 93 de proiecte, care vizează achiziționarea de utilaje agricole, tractoare, combine, înființarea de ferme pentru animale sau de ferme vegetale și alte tipuri de ferme. Contribuția publică în cadrul acestor proiecte este de 5,75 de milioane de dolari.

Dezvoltarea și diversificarea activităților economice care să genereze activități multiple și venituri alternative, adică măsura "3 cu 4", totalizează o contribuție SAPARD de 3,11 milioane de euro pentru cele 99 de proiecte semnate de agenție cu beneficiarii.

Proiectele contractate vizează turismul rural, apicultura și creșterea melcilor.

Pentru măsurile "2 cu 1" - "Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale" - au fost contractate 592 de proiecte, pentru care contribuția SAPARD reprezintă 479 de milioane de euro, epuizându-se toate fondurile alocate măsurii pentru întreaga perioadă de implementare.

Până în acest moment, din măsura "2 cu 1" s-au realizat 785 de kilometri de drumuri, 2.087 kilometri de conducte alimentare cu apă și 198 de kilometri conducte de canalizare.

Prin finalizarea proiectelor de infrastructură rurală, vor fi deserviți peste 543.000 de locuitori din mediul rural.

Aceasta reprezintă numai o parte din activitatea Ministerului Agriculturii prin Agenția SAPARD și, deci, o parte din activitatea Guvernului României.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Amalia Bălășoiu - declarație pe tema Uniunea Națională PSD+PUR, cea mai bună soluție pentru continuarea procesului de integrare a României în Uniunea Europeană;

Dau cuvântul doamnei deputat Amalia Bălășoiu, care are onoarea să încheie lista.

 

Doamna Amalia Bălășoiu:

Domnule președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Uniunea Națională PSD + PUR, cea mai bună soluție pentru continuarea procesului de integrare a României în Uniunea Europeană".

Apropierea alegerilor parlamentare și prezidențiale activează forțele politice românești în direcția găsirii unor soluții cât mai bune pentru implementarea programelor acestora, în perspectiva următorului mandat parlamentar, pentru atingerea obiectivelor pe care și le propun în următoarea perioada de guvernare.

Conștient de responsabilitățile care îi revin, atât ca partid de guvernământ, cât și ca cel mai semnificativ partid aflat pe scena politică românească, PSD, conducerea sa, a luat decizia de a organiza în toate filialele județene ale partidului alegeri preliminare pentru desemnarea candidaților proprii pentru Camera Deputaților și Senatul României.

Prin acest scrutin electoral intern, transparent și democratic, s-a dorit ca și în România să fie promovați, în forul legislativ al țării, acei reprezentanți care sunt în primul rând apreciați de către propriii colegi de partid din circumscripțiile electorale, deci oameni promovați pentru ceea ce au demonstrat, pentru ceea ce știu, pot și vor să facă în numele cetățenilor și pentru cetățeni.

Prin această metodă democratică de desemnare a viitorilor parlamentari, s-a apreciat că se înlătură orice subiectivism sau atitudini preferențiale pentru un candidat sau altul.

Totodată, Partidul Social Democrat este primul partid care și-a propus să promoveze, în Parlamentul României, un număr semnificativ de tineri și femei reprezentând 30%, respectiv 25% din mandatele pe care le estimează că le va ocupa în viitorul Parlament, astfel încât să se asigure deoptrivă o reprezentativitate considerabilă a acestora, dar și înnoirea clasei politice actuale, apreciindu-se că tinerii și femeile au capacitatea, alături de mai experimentații seniori politicieni, să contribuie, cu dinamismul, curajul, tenacitatea, rigoarea și profesionalismul lor, la continuarea procesului legislativ pentru adoptarea legilor necesare integrării României în Uniunea Europeană.

România are, acum, nevoie de o clasă politică progresistă, modernă, coerentă, eficientă, democratică și de o concentrare a actului de guvernare în interesul oamenilor.

În perspectiva scrutinului electoral din toamnă, în ziua de 9 septembrie, s-au desfășurat lucrările Congresului de constituire a Alianței electorale Uniunea Națională PSD plus PUR. Ținând cont de noul climat politic existent și de succesele înregistrate în actul de guvernare, atât în planul politicii interne ca și în planul politicii externe, există premise și chiar garanții ale realizării obiectivelor pe care noua alianță și le propune. Din punctul meu de vedere, Uniunea Națională PSD plus PUR este cea mai bună soluție pentru continuarea eforturilor noastre, ale tuturor românilor, în perspectiva integrării României în Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
Sorin Victor Lepșa - informare privind demisia sa din Grupul parlamentar al P.D;

Dau cuvântul domnului deputat Sorin Lepșa. Domnul Corneliu Ciontu a depus la Secretariat declarația și va urma domnul Antal István.

 

Domnul Sorin Victor Lepșa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doresc să-mi anunț demisia din Grupul parlamentar al PD-ului și, conform Regulamentului Camerei Deputaților, rămân ca deputat independent.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumim.

 
Antal István - argumente ce vizează modificarea Legii fondului cinegetic;

Domnul deputat Antal István.

 

Domnul Antal István:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință, pentru înțelegere, dar subiectul pe care-l abordez cred că prezintă un interes general, având în vedere faptul că, peste tot, în zonele montane, există probleme cu animalele sălbatice.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Toamna este anotimpul când toți gospodarii din țară, cei care au semănat și au lucrat pe proprietățile lor toată primăvara și vara își culeg recoltele. Anul 2004, prin voia bunului Dumnezeu, a fost un an bogat, în general, roadele muncii oamenilor fiind considerabile. Totuși, există o categorie de gospodari care, după munca lor depusă, își văd recolta distrusă și cu pagube imense din cauza urșilor și a grupurilor de mistreți din zonele montane, care distrug, de săptămâni bune, tot ce s-a semănat și cultivat în imediata apropiere a pădurilor. Mai mult, în unele zone, urșii intră în grajdurile oamenilor, până și în casele lor, reprezentând un pericol iminent pentru cei care se găsesc, în momentele respective, în calea lor.

Asemenea cazuri au fost semnalate în multe localități. Vă amintesc doar câteva dintre ele, din zonele de unde provin. Cazul de la Brașov este cunoscut, a fost dezbătut în presa locală și centrală multă vreme. Cazul de la Tușnad, întâmplat de acum două săptămâni, poate nu e chiar așa de cunoscut, dar acolo o femeie bătrână s-a trezit cu ursul efectiv în gospodăria ei, în casă, iar în zona Lupeni, în județul Harghita, viței și porci distruși de urși, luați, pur și simplu, din grajdurile oamenilor.

Nu doresc să enumăr motivele invocate de oameni, localnicii, alegătorii noștri, cei cu care ne întâlnim în fiecare sfârșit de săptămână, dar cred că, cu toții, avem o responsabilitate față de acest eveniment trist. De obicei, oamenii invocă o lipsă de responsabilitate a autorității în domeniu, a celor care ar trebui să vegheze asupra bunurilor create cu atâta sudoare și să aplice legea, ne întreabă dacă avem intenția să armonizăm, să modificăm Legea nr.103/1996 - Legea fondului cinegetic, cu speranța ca noua lege să le dea posibilitatea ca vânatul să aparțină proprietarului pădurii, așa cum este reglementat în multe țări europene și, ca atare, să aibă șanse mai mari ca să negocieze mai hotărât și mai corect cu asociațiile vânătorești, în vederea ocrotirii bunurilor care, acum, sunt distruse de animale sălbatice, fără să aibă șansa reală de a beneficia de despăgubiri cât de cât onorabile.

De altfel, aș dori să dau citire, și aici, art.14 din lege care prevede, actualmente, cum se desfășoară posibilitatea despăgubirii oamenilor, și anume: "Răspunderea civilă pentru pagubele cauzate de vânatul din speciile care sunt grupate separat într-o anexă în lege revine gestionarului fondului de vânătoare, iar pentru cele cauzate de vânatul din specii mai aparte, prevăzute într-o altă anexă a legii, autorității publice centrale care răspunde de silvicultură. Pentru pagubele produse de vânatul din speciile strict protejate, despăgubirile se suportă, în primul rând, din fondul de protecție a vânatului. Pagubele se constată în condițiile legii, la cererea persoanei păgubite, depusă la gestionarul fondului de vânătoare și consiliul local, în termen de maximum 3 zile de la data la care persoana păgubită a constatat producerea pagubei, de o comisie formată din reprezentantul administrației publice locale, din împuternicitul gestionarului fondului de vânătoare și persoana păgubită care încheie, în acest caz, un act constatator. În caz de neprezentare a împuternicitului gestionarului fondului de vânătoare, în termen de 48 de ore de la anunțarea sa, constatarea pagubelor se face de către rezentantul administrației publice locale, în prezența a doi martori și a persoanei păgubite".

Iar în Normele privind protecția culturilor agricole silvice și animalelor domestice, împotriva pagubelor ce pot fi cauzate de vânat, sunt formulate unele lucruri destul de ciudate, având în vedere faptul că proprietarii au obligații ca să asigure paza corespunzătoare în culturile agricole și silvice, în perioadele în care acestea sunt frecvent căutate de vânat pentru hrană". Deci este, totuși, o problemă care ar trebui gândită și reglementată puțin mai mult, ca să aibă responsabilitate comună, cel puțin proprietarii împreună cu cei care exploatează această valoare care este vânatul și gestionarii fondului de vânătoare trebuie să întreprindă o serie de acțiuni pentru protecția culturilor agricole, silvice și animalelor domestice.

La aceste acțiuni m-am referit când am spus că ar trebui să aibă o șansă reală proprietarii, gospodarii care cultivă ceva în zona pădurilor, în vederea discuțiilor cu cei care gestionează vânatul, pentru a fi în siguranță, pentru ca, dacă se întâmplă să aibă pagube, aceste pagube să fie, într-adevăr, în mod decent, despăgubiți de către cel care răspunde pentru protecția vânatului.

A fost doar un semnal de alarmă și a fost de datoria mea să atrag atenția asupra acestor evenimente care, actualmente, în toamna acestui an, se întâmplă la nivelul întregii țări, în acele zone montane despre care am făcut pomenire și aș dori să atrag atenția asociațiilor generale ale vânătorilor și pescarilor ca să aibă o atenție sporită și să dea un sprijin efectiv pentru proprietarii terenurilor, să aibă o comunicare decentă și să respecte legislația în vigoare. Soluții există, este nevoie de voință și de o intervenție imediată, din partea tuturor care au tangență cu problemele ridicate.

Am speranța că, în legislația viitoare, Legea nr.103 va fi modificată, va fi dezbătută cât mai curând, spre folosul tuturor celor care solicită acest lucru, din întreaga țară.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

(Următoarele intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință.)

 
  Florin Iordache - declarație cu tema Uniunea Națională PSD+PUR, singura capabilă să câștige alegerile din noiembrie;

Domnul Florin Iordache:

"Uniunea Națională PSD + PUR, singura capabilă să câștige alegerile din noiembrie"

Asistăm în ultima vreme pe scena politică la o cristalizare a forțelor politice. Astfel, fosta Convenție din 1996 poartă numele de Alianța D.A., cu aceiași oameni, același program de guvernare.

Țărăniștii poartă negocieri pentru regrupare cu Alianța Populară, doar, doar, prind pragul de 5%.

Singura forță capabilă să continue cei 4 ani de creștere economică înregistrată sub conducerea Guvernului Adrian Năstase este Uniunea Națională PSD + PUR.

Numai cu o forță politică puternică și credibilă România poate continua drumul spre Uniunea Europeană.

La alegerile din noiembrie, cetățenii vor vota PSD + PUR, la alegerile parlamentare, și candidatul acestei forțe, domnul Adrian Năstase, care va fi viitorul Președinte al României pentru următorii 5 ani.

  Corneliu Ciontu - intervenție cu titlul Ce mai înseamnă, astăzi, România?;

Domnul Corneliu Ciontu:

Ce mai înseamnă, astăzi, România?

Nu mi-a plăcut niciodată să supraestimez importanța României în sistemul internațional, după cum nu i-am exagerat niciodată potențialul economic sau spiritual; un politician nu are dreptul să-și piardă luciditatea, să se lase înșelat de vise disproporționate. Și tocmai în temeiul acestei obiectivități pot spune - cu convingerea că nu amăgesc pe nimeni prin sloganuri - faptul că, în urmă cu 30 de ani, România reprezenta o importantă forță diplomatică.

Din 1968 și până spre 1985, țara noastră avea un loc pe scena mondială, participa nemijlocit la luarea unor decizii grave și, mai cu seamă, era respectată de marile puteri și de vecini. De același statut s-a bucurat România și în prima jumătate a secolului XX, începând cu anul 1912, când a demonstrat că reprezintă un arbitru în zona agitată a Balcanilor. Cu alte cuvinte, în decurs de numai un secol, în condițiile unei istorii potrivnice, am reușit în două rânduri să ne rezervăm un statut special în rândul națiunilor europene, lucru care probează potențialul nostru strategic și diplomatic. Firește, ar fi inadecvat să ne gândim, măcar pentru moment, la un loc fruntaș în rândul statelor lumii. Totuși, știm cu certitudine că, în condițiile unei politici externe responsabile, avem dreptul să pretindem respect din partea vecinilor.

Din nefericire, criza economică prelungită și erorile diplomaților noștri par a ne priva de acest respect. În chestiunea Canalului Bîstroe, partea ucraineană a tratat România de pe poziții inegale, impunându-și în forță punctul de vedere. Uniunea Europeană, NATO, UNESCO, Comitetul Convenției de la Berna - toate aceste foruri au luat poziție în favoarea țării noastre. În zadar, însă, până în acest moment. Și asta pentru că, în raport cu vecinii noștri de la nord și răsărit, nu-i suficient să ai de partea ta dreptatea și niște prieteni puternici. Trebuie să fii tu însuți puternic, să-ți câștigi respectul prin intermediul unei diplomații energice, inteligente, ferme. Trebuie să te afirmi ca o putere zonală pentru a face ca punctele tale de vedere să aibă câștig de cauză. Or, în ultimii 15 ani, România nu a reușit acest lucru. Prăbușirea economiei, disoluția autorității, precum și o politică externă bazată pe cedări fără sens au convins partea ucraineană că nu există motive pentru a lua în serios protestele formale ale țării noastre. Din moment ce am renunțat, în 1997, prin Tratatul cu Ucraina, la părți din teritoriul României care nu au aparținut niciodată vecinilor de la nord, de ce am fi mai greu de convins acum? Ce sens mai are să primim considerația altora, când noi înșine ne tratăm cu lejeritate interesele?

În ultimele zile se conturează o nouă criză diplomatică, similară celei a Canalului Bîstroe. La Belene, în Bulgaria, la numai câțiva kilometri de țărmul românesc, guvernul de la Sofia intenționează să construiască o centrală atomo-electrică. După centrala de la Kozlodui, un nou pericol nuclear - de data aceasta mult mai grav - prinde viață în vecinătatea noastră. Locuitorii județului Teleorman sunt amenințați de contaminarea radioactivă și chimică a mediului, contaminare care afectează în mod direct și grav apa, solul și aerul. Dunărea însăși este în pericol, pentru că în ea vor fi evacuate apele contaminate.

Nimic mai firesc decât dorința părții bulgare de a construi o nouă centrala atomo-electrică. Dar de ce la doi pași de țărmul românesc? De ce să suporte România riscurile uriașe ale unui astfel de proiect? De ce să sufere, din nou, tocmai Dunărea și Delta? Ne place să credem că, în urma unui protest energic al statului român, autoritățile de la Sofia vor alege o nouă locație pentru centrala atomică. În cazul în care nu se va întâmpla așa, vom fi confruntați cu un nou act de forță al unor vecini care nesocotesc interesele firești ale părții române. Vom fi prinși în cleștele focarului de infecție Bîstroe-Belene, iar acest focar de infecție va avea consecințe nu numai asupra mediului, ci chiar asupra credibilității Românei în lume. O țară căreia vecinii îi pot impune acte unilaterale nu are dreptul să vorbească despre succesele sale în politica externă, și, cu atât mai mult, nu are dreptul să se proclame o putere regională.

Programul de politică externă al Partidului România Mare are cinci direcții prioritare de acțiune. În primul rând, suntem preocupați de integrarea în Uniunea Europeană, încercând să obținem pentru România, prin negocieri responsabile, cât mai multe avantaje în cursul acestui proces. În al doilea rând, PRM țintește o cât mai profundă implicare în viața NATO, printr-o reformă a armatei care să ne ofere siguranță și forță. În al treilea rând, pe urmele lui Nicolae Titulescu, Partidul România Mare urmărește o profundă solidaritate cu deciziile ONU, acesta fiind singurul for care oferă legitimitate acțiunilor politice și militare internaționale. În al patrulea rând, dorim, pentru comerțul exterior românesc, recâștigarea piețelor din Rusia, America de Sud si Africa, piețe unde produsele și expertiza noastră au fost mereu bine primite. În sfârșit, Partidul România Mare își propune ca, prin eradicarea corupției și creșterea economică, precum și printr-o diplomație verticală, să recâștigăm pentru România respectul vecinilor și demnitatea națională.

  Ion Mocioalcă - tratarea unui subiect actual: modernizarea P.S.D.;

Domnul Ion Mocioalcă:

Modernizarea P.S.D. este la fel de importantă ca și câștigarea alegerilor din noiembrie. Doar un P.S.D. mai bun, dovedind capacitate de adaptare și înnoire instituțională, poate produce o guvernare mai bună.

În mod cert, alegerile preliminare din interiorul P.S.D. au marcat începutul modernizării acestuia, iar participarea masivă a membrilor P.S.D. din județul nostru ca și din întreaga țară, la alegerile din 5 septembrie, confirmă adeziunea organizațiilor teritoriale față de acest proces necesar și unic în peisajul politic românesc.

Fără a face acum comentarii asupra rezultatului acestor alegeri, cu inerente disfuncționalități, dar nu în măsură să vicieze rezultatele, putem opina de pe acum că temerile unor lideri de partid care consideră că declanșarea modernizării P.S.D. poate duce la pierderea alegerilor sunt, de fapt, temerile că ei înșiși vor pierde. Iată că nu vom negocia competiția "pe sub masă"!

Modernizarea P.S.D. nu este un risc, ci o șansă. Totul este ca miza personală să fie subordonată mizei partidului, aceea de a continua guvernarea social-democrată, oferind o alternativă mai bună la ce s-a întâmplat în mandatul 2000-2004.

Am convingerea că una din cheile de succes ale mesajului electoral al P.S.D. este aceea că alternativa la P.S.D. se află tot la P.S.D. și nu într-o Alianță care, din păcate pentru sănătatea politică, nu are nici strategii, nici oameni, nici lideri politici autentici; are doar o foame bolnavă pentru putere.

Opoziția ia în derâdere eforturile noastre de înnoire. Pentru că ei n-ar putea să o facă chiar dacă ar vrea. Unde nu poate ajunge la struguri vulpea zice și ea că sunt acri!

Noi căutăm formula optimă a succesului social-democrat a câștigării alegerilor de la sfârșitul acestui an, dar și a victoriei P.S.D. asupra lui însuși, prin modernizare, prin înnoire.

Dincolo de toate se află tema noastră centrală care a fost și rămâne România Socială, tema cea mai actuală a majorității românilor.

  Ștefan Baban - declarație politică: Previziuni dramatice pentru viitorul României;

Domnul Ștefan Baban:

Declarație politică: "Previziuni dramatice pentru viitorul României".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Conform unui studiu realizat de Biroul de referință al populației din Washington, până în anul 2050 România va pierde circa 27% din populație, ajungând ca să depășească la acea dată abia 15 milioane de locuitori.

Același studiu atrage atenția că în țara noastră se manifestă o accentuată scădere demografică, care va avea grave repercusiuni asupra generațiilor viitoare, dar și asupra celei actuale, caracterizată printr-un puternic fenomen de îmbătrânire a populației.

Aceste informații ar trebui să tragă un semnal de alarmă pentru oficialitățile de la București, care consideră că în ultimii ani au promovat o politică socială eficientă și modernă și ale cărei rezultate vor fi vizibile în anii următori, ce va fi vizibil, însă, ne atrage atenția Washingtonul, și nu este deloc îmbucurător.

La o analiză atentă a situației economice și sociale din România, avem explicațiile cele mai exacte asupra fenomenelor demografice manifestate. Într-o țară în care există deja formate două pături sociale: îmbogățiții peste noapte sau miliardarii de carton și săracii care dețin supremația numerică, iar adevărații capitaliști sunt sufocați de legi și fiscalitate, nu este de mirare pentru nimeni că tineretul preferă să riște să plece în străinătate pentru a munci ca să-și poată permite o casă sau un trai decent. Iar dacă au norocul să câștige mai mult decât au sperat, preferă să rămână acolo, chemându-și și familia pentru a le arăta cum se trăiește în altă parte, unde corupția, ipocrizia, minciuna și prostia nu sunt promovate ca principii de viață.

Trist și alarmant este faptul că din ce în ce mai mulți tineri, bine pregătiți profesional, acceptă, pentru că nu dispun de resursele financiare necesare pentru a-și cumpăra un loc de muncă, să plece legal sau clandestin din țară, să desfășoare activități mai prost plătite decât cele pentru care au calificarea, iar în cele din urmă să se hotărască să vină în țară doar în concediu. Păcat de faptul că tinerețea și-o trăiesc într-o cursă infernală cu timpul pentru a putea acumula ceva bunăstare.

O altă cauză care poate determina această criză demografică este reprezentată de condițiile precare de trai ale tinerilor căsătoriți din România. Marea lor majoritate stau împreună cu părinții, în spații modeste și, deși ar dori să aibă 2-3 copii, nu-și permit decât unul singur, pentru că la lipsa spațiului de locuit se adaugă lipsurile materiale zilnice, stresul cheltuielile enorme pentru creșterea și educația unui copil, și nu în ultimul rând viitorul nesigur care-l așteaptă.

Nu este de mirare că populația țării îmbătrânește sau nici nu mai apucă, în ultimul timp, să se bucure de pensie ca urmare a ratei crescute a mortalității, în timp ce doar anumite categorii sociale cu un grad redus de pregătire profesională și morală aduc pe lume copii într-un număr destul de mare, pe care apoi fie că-i abandonează la casele de copii, fie îi cresc în condiții mizere, creându-le de mici ideea că ăsta este stilul de viață pe care trebuie să-l urmeze.

Deci, pe lângă o rată redusă a natalității din ultimii cinci ani, nici materialul genetic care a fost luat în calcul la această rată nu este de cea mai bună calitate, și nu neapărat numai din vina indivizilor societății românești actuale.

Fenomenul de îmbătrânire marchează acum cea mai mare parte din populația civilizată a Europei. Spre deosebire de țările occidentale, noi mai avem ceva timp, pentru că semnalul de alarmă care s-a tras ne atenționează că avem probleme majore, dar și responsabilități față de trecutul, prezentul și viitorul țării.

Este momentul să analizăm cu atenție fenomenele demografice, condițiile social-economice și politice din prezent, și să încercăm să construim strategii care să poată fi aplicate și care să dea rezultatele scontate, pentru că în caz contrar sumbrele previziuni se vor îndeplini, poate, mai curând decât anul prognozat.

  Petre Posea - declarație politică: 15 septembrie, un nou început. De fiecare dată, un nou început;

Domnul Petre Posea:

Declarație politică: "15 septembrie. Un nou început. De fiecare dată, un nou început!"

Doamnelor și domnilor,

Guvernarea social-democrată instaurată în urma alegerilor din noiembrie 2000 își bazează programele de dezvoltare și pe forța creatoare a intelectualității, care are de îndeplinit un rol esențial în tranziția spre un nou model de societate.

Educația, cercetarea, cultura sunt factori strategici ai dezvoltării, iar educația și sistemul de învățământ au devenit componente indispensabile ale relansării proceselor de dezvoltare și modernizare socială, asigurând o viață decentă fiecărui cetățean.

Investiția în educație și în formarea oamenilor este cea mai rentabilă pentru dezvoltarea pe termen lung, fapt pentru care instituțiile de învățământ și educație sunt privite ca instituții strategice pentru destinul național.

Programul guvernării noastre pornește de la ideea că performanțele noastre vor fi determinate, în primul rând, de competența și pregătirea oamenilor, de felul lor de a munci, de capacitatea structurilor instituționale de a valorifica eficient acest potențial.

Educația reprezintă în concepția noastră factorul strategic al dezvoltării de perspectivă, este cea care asigură modelarea multidimensională și anticipativă a potențialului uman, una din resursele majore ale României.

Sistemul de învățământ este apreciat de Partidul Social Democrat ca o prioritate națională, care trebuie să se bucure de o atenție specială în politica de dezvoltare imediată și pe termen lung. În vederea racordării la cerințele contemporane, s-a asigurat deja o redimensionare a reformei sistemului de învățământ, cu accent sporit pe modernizarea și actualizarea programelor de educație, pe asigurarea bazei materiale și tehnologice, în acord cu exigențele pregătirii pentru societatea informațională, stimulând motivațiile unui învățământ de performanță.

Evident, asigurarea cu personal didactic de predare a unităților de învățământ constituie o prioritate, unele cadre didactice transferându-se aproape de casă, altele s-au titularizat prin concurs, s-au efectuat procedurile de repartizare a cadrelor didactice suplinitoare pe posturi și catedre, iar Inspectoratele Școlare din județe, directorii de școli și primăriile s-au preocupat cu simț de răspundere ca acestor cadre să li se asigure condițiile necesare pentru a putea funcționa normal la unitățile respective.

Totodată, pentru reașezarea și revigorarea învățământului la sate sunt în vigoare măsurile desființării unităților cu predare simultană la gimnaziu, proces ce nu oferea un învățământ de calitate, și aducerea elevilor cu efective mai mici la școlile mai puternice, mai bine dotate și cu profesori calificați, iar pentru stimularea dascălilor, statutul cadrelor didactice și H.G. nr.769/1998 prevăd un spor consistent pentru mediul rural.

Pentru a facilita deplasarea elevilor spre și de la unitățile școlare îndepărtate, Guvernul a instituit măsura dotării cu microbuze a acestora, iar pentru a-i ajuta pe elevii proveniți din familiile sărace au fost alocate fonduri pentru procurarea de rechizite școlare care să fie oferite gratuit acestora, de acest privilegiu beneficiind un însemnat număr de elevi.

De asemenea, pe lângă Programul "Cornul și laptele", de care beneficiază un important segment de școlari, tot prin grija Guvernului, mai nou, s-a procedat la acordarea unui sprijin financiar în vederea stimulării achiziționării de calculatoare de către elevii și/sau studenții învățământului de stat sau particular acreditat, în vârstă de până la 26 de ani, care provin din familii cu venituri mici.

Ar fi mai multe de spus despre învățământ și educație, dar pentru a nu plictisi mă opresc aici, dar nu înainte de a folosi acest prilej - începutul noului an de învățământ 2004-2005 - pentru a saluta cu simpatie pe toți cei care, de la catedră sau dintr-o simplă bancă de elev se află în slujba învățământului românesc.

Printre primele gânduri pe care doresc să le transmit se află și acela de recunoștință deplină și de mulțumire pentru eforturile ce s-au făcut și se fac în continuare, în vederea menținerii procesului de învățământ la cele mai înalte cote ale calității, relansarea învățământului și actului educațional, în ciuda dificultăților și obstacolelor multiple pe care a trebuit să le depășim.

15 septembrie. Un nou început. De fiecare dată un nou început. Când toamna apare pe plaiurile românești, la jumătatea lui Răpciune, începe un nou an școlar. Descătușați de toate angoasele verii, intrăm în toamnă cu primăvară nouă în suflet, reîntâlnindu-ne cu noi înșine, cu gândurile, cu dorințele și visurile noastre.

Să ne unim deci aceste gânduri și trăiri pentru a face din viitorul an școlar încă o treaptă spre împlinirea menirii învățământului din țara noastră. Vă mulțumesc.

  Iosif Armaș - scurt comentariu pe marginea alegerilor preliminare din P.S.D.;

Domnul Iosif Armaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Reprezentanții de marcă ai PSD, precum și membrii obișnuiți au descins duminică, 5 septembrie 2004, la sediile organizațiilor partidului, amplasate în toată țara, pentru a-și desemna candidații care urmează să apară pe listele pentru Camera Deputaților și pentru Senat.

Majoritatea membrilor și-au exprimat opțiunile electronic, folosindu-se de calculatoare, atât în orașe, cât și în aproximativ 3000 de comune. Centralizarea datelor arată că partidul a dovedit o mobilizare bună, lucru benefic pentru evenimentul cu adevărat important, și anume alegerile din toamnă.

Președintele partidului, domnul Adrian Năstase, a apreciat participarea ridicată a membrilor partidului la procesul de vot, 82%, exprimarea opțiunilor, ideea de la care s-a pornit acest proces, fiind atinsă. Așadar, aspiranții la demnitățile de parlamentari au fost puși în lumina reflectoarelor și "obligați" să-și prezinte un program coerent, competitiv, prin care să convingă membrii de partid că merită să le reprezinte interesele în următorii ani, o perioadă crucială în istoria țării noastre.

Având în vedere faptul că procesul legislativ este mai mult ca oricând în vizorul Uniunii Europene, ideea propunerii celor mai buni oameni din partid pentru Parlament este cu atât mai binevenită.

"Reversul medaliei" a fost situarea pe locuri neeligibile a unor politicieni care s-au aflat în centrul atenției mult timp, atât în cadrul partidului, cât și în diverse funcții publice. Aceștia au contestat votul, încă președintele partidului a declarat că singurul lucru pentru care aceștia pot fi nemulțumiți este doar prestația lor în mandatul care se va încheia în noiembrie.

Concluzionând, liderul partidului a arătat că alegerile preliminare au fost un succes, listele obținute în urma acestora urmând să treacă prin alte "filtre", cum ar fi Consiliul de Integritate Morală, atingerea procentului destinat femeilor și tinerilor, 10% fiind cota de candidați impusă de Biroul de Coordonare al partidului.

Vă mulțumesc.

  Tudor Mohora - declarație politică intitulată Oferta electorală a Alianței D.A. în fața alegerilor generale 2004: între dezideratul existenței unui program de guvernare și realitatea proliferării insultelor și calomniilor calificate;

Domnul Tudor Mohora:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Intervenția mea de astăzi se intitulează "Oferta electorală a Alianței D.A. în fața alegerilor generale 2004: între dezideratul existenței unui program de guvernare și realitatea proliferării insultelor și calomniilor calificate"

Liderii Alianței PNL-PD au prezentat marți, 7 septembrie a.c., într-o conferință de presă, o așa numită listă a celor 101 candidați PSD la alegerile parlamentare. Pentru fiecare dintre acești candidați a fost făcută o prezentare referitoare la relațiile de rudenie sau de afaceri cu liderul Adrian Năstase, respectiv o descriere a faptelor de corupție sau a activității dinainte de 1989. Această lista dorea să evidențieze faptul că alegerile preliminare pentru candidații la alegerile parlamentare din interiorul PSD sunt doar un exercițiu de propagandă și în nici un caz o ofertă credibilă pentru aceste alegeri.

Cu ocazia conferinței de presă ținută de copreședinții Alianței D.A., Theodor Stolojan și Traian Băsescu, ar fi fost de așteptat ca aceștia să prezinte un program de guvernare. Dacă programul era greu de elaborat în ansamblu, ar fi fost de dorit să se enunțe principalele sale elemente concrete pentru a avea totuși o dezbatere publică interesantă și utilă pentru cetățean. De asemenea, dacă nu exista o idee certă despre cum dorește Alianța să guverneze România, atunci ar fi fost necesar să se anunțe măcar numele variantei lor de prim ministru.

Mai nou, conform comunicatelor de presă, desi programul de guvernare al Alianței D.A. PNL-PD a fost definitivat, el nu va fi dat publicitatii decat in apropierea alegerilor. Motivul invocat constă în împiedicarea PSD să nu se inspire din prevederile acestui program de guvernare. Folosirea unui astfel de motiv, sugerează o politică de evitare a unei dezbateri politice democratice bazată pe argumente concrete și, totodată, o teamă față de rezultatele acesteia.

Un lucru este cert: cu 80 de zile înainte de alegeri, Alianța D.A. nu are program de guvernare, nu are liste de candidați, și nu are o concepție și o nominalizare clară privind primul ministru și portofoliile ministeriale.

Doresc să reamintesc că oferta electorală PSD: "Proiectul social-democrat pentru o Românie europeană" a fost dat publicității încă de la 27 august a.c. Această ofertă electorală reprezintă răspunsul social-democrat la așteptările îndreptățite ale cetățenilor pentru o viață mai bună și mai demnă. Ea reprezintă rezultatul opțiunii pentru:

O societate guvernată de justiție și solidaritate națională;

O societate prosperă și echilibrată din punctul de vedere economic, social și politic.

Prin principiile și capitolele pe care este clădită oferta PSD, sunt identificate țintele majore de interes național, cum sunt:

  • Asigurarea creșterii nivelului de trai;
  • Continuarea creșterii economice la ritmuri ridicate;
  • Îmbunătățirea serviciilor de sănătate;
  • Dezvoltarea serviciilor publice de învățământ;
  • Consolidarea puterii judecătorești;
  • Lupta împotriva corupției;
  • Integrarea europeană, integrarea în NATO și forțele de apărare;
  • Protecția medului înconjurător.

Fiecare din aceste principii și capitole are date și cifre concrete, la îndemâna tuturor.

Pentru o dezbatere responsabilă și la obiect a ofertelor electorale este necesar ca PNL și PD să prezinte în fața opiniei publice și a presei o ofertă proprie cu date concrete, astfel încât dezbaterile să fie la obiect, evitându-se generalitățile care nu folosesc nimănui.

Cetățeanul român are dreptul și trebuie să fie informat în legătură cu ceea ce va vota, cu proiectele și angajamentele partidelor înscrise în luptă. El trebuie să știe cine este vizat să conducă Guvernul care se va forma în urma alegerilor, căruia îi vor reveni sarcini de mare răspundere: integrarea României în Uniunea Europeană și prosperitatea cetățenilor.

În locul risipei de energie pentru înjurii de tot felul proliferate de reprezentanții PNL și PD, dezbaterea cu responsabilitate a problemelor esențiale pentru dezvoltarea economică și socială a României și pentru fundamentarea temeinică a unui program de guvernare ar contribui nu numai la o mai bună edificare a electoratului, dar și la crearea condițiilor ca măsurile ce se vor adopta să fie într-adevăr în folosul cetățenilor.

La conducerea României trebuie să se ajungă ca urmare a unor dezbateri, cu spirit de responsabilitate, a proiectelor și programelor și nu ca urmare a atacurilor murdare împotriv adversarilor politici.

  Gheorghe Eugen Nicolăescu - declarație politică: Să spunem nu unui legislativ pur pesedist!;

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Declarație politică: "Să spunem NU unui legislativ pur pesedist!"

Parlamentul este chemat să legifereze, să facă legi, să adopte acte normative care să aducă coerență, să producă o modificare în bine a societății românești, să slujească poporul prin reprezentanții săi aleși, să răspundă așteptărilor cetățenilor. Cu toate acestea, Parlamentul este una din instituțiile cu cea mai mică credibilitate în rândul oamenilor, este o instituție fundamentală a democrației reale, dar care nu este stimată, nu este apreciată, chiar nu este considerată utilă.

Datorită felului în care au acționat parlamentarii de circa 14 ani în România, datorită modului criticabil în care și-au exercitat mandatul, datorită incompetenței unora sau necinstei altora, Parlamentul este considerat ca u na din cele mai ineficiente și corupte instituții ale statului de drept. Dezbaterile parlamentare, care ar fi trebuit să demonstreze exigența intelectuală, expertiza profesională, au fost transformate în ocări adresate de un parlamentar altuia, în jigniri, în afirmații cu pretenții de monopol al adevărului, în detrimentul fondului, problemelor adevărate. Deseori, parlamentarii nu-și respectă propriile regulamente, procedee și reguli necesare pentru procesul democratic și, de aceea, oamenii, care văd și aud, nu au cum să mai acorde încrederea celor care încalcă primii legea.

Acesta este Parlamentul pur pesedist și sprijinit necondiționat de udemeriști, care ar trebui să-și asume prăbușirea instituției parlamentare în ochii electoratului, dar și în nerezolvarea problemelor României! De aceea, cred că acum, în ultima sesiune a actualei legislaturi, deputații Puterii ar trebui să înțeleagă că mai pot spăla rușinea pe care au atras-o asupra Camerei Deputaților încercând să muncească cu mai multă responsabilitate, cu eficiență și mai ales cu gândul către cetățeni și să nu se mai comporte slugarnic față de Guvern.

Discutarea serioasă în cadrul comisiilor a proiectelor de lege și nu numai trecerea lor în revistă, revenirea asupra multor neajunsuri în cadrul plenului Camerei Deputaților pentru a se obține forme cât mai bune pentru viitoarele legi care va fi necesar să se aplice reprezintă o altă atitudine, reprezintă un semn de normaliatte.

Aș dori ca unii deputați ai Puterii să înțeleagă care este menirea lor, potrivit normelor constituționale și morale, care este răspunderea în fața cetățenilor români și să cheme la raport un Guvern care face ce vrea, fără controlul parlamentar, Parlament transformat în apărătorul unui Guvern mincinos, corupt, populist, nesănătos pentru viața publică românească. Pentru că actualul Parlament pur pesedist a dovedit că este incapabil să contribuie la consolidarea democrației și a permis derapaje către un stat totalitar, este bine să ne gândim ce ar mai însemna un Parlament format de convenția pur pesedistă.

  Constanța Popa - declarație politică cu temele În sistemul sanitar, promisiuni neonorate de Guvernul P.S.D. și Asistența medicală în mediul rural;

Doamna Constanța Popa:

"În sistemul sanitar, promisiuni neonorate de Guvernul P.S.D."

"Asistența medicală în mediul rural"

În mediul rural din România anului 2004 trăiesc foști lucrători ai CAP-urilor, ai uzinelor și fabricilor, acum pensionari, șomeri și disponibilizați din industrie, care nemaiavând unde să lucreze în oraș s-au retras la țară, tineri care nu au avut niciodată un loc de muncă, pentru că nu-și găsesc un loc de muncă, câteva cadre medicale și din învățământ, preotul, polițistul și câțiva "privatizați". Aceasta este structura locuitorilor satelor României, aproape în toate regimurile țării. Sunt deputat P.R.M de Olt, un județ cu peste 50% locuitori în mediul rural și i-am cunoscut foarte bine pe acești oameni.

Confortul în aceste localități? Un vis... Majoritatea localităților din mediul rural nu au alimentare cu apă în sistem centralizat, canalizare nici vorbă, curentul electric are dese întreruperi, căminele culturale unde mai aveau loc spectacole sau mai rula un film înainate de 1989 au căzut în paragină pentru că nu sunt bani la bugetul local pentru reparații...

Dacă a lucrat la o fabrică sau o uzină și a ieșit la pensie, cetățeanul care locuiește la țară se poate considera un om norocos. Poate să plătească întreținerea casei, poate chiar plăti muncile agricole pentru o bucată de pământ, are acces la servicii medicale. Dacă însă a fost disponibilizat, a expirat șomajul, nu a lucrat niciodată, tânăr sau bătrân, femeie sau bărbat, existența acestui locuitor al satului este foarte grea. Găsește foarte greu un loc de muncă, nu are bani, poate doar alocația copiilor care pentru multe familii tinere din mediul rural este singura sursă regulată de venit, nici vorbă de acces la serviciile medicale, deoarece aceste categorii au acces doar la serviciile medicale de urgență.

Dispensarul comunal? În majoritatea comunelor, dispensarul comunal era situat în foste conace sau case boierești care, după revendicare, au revenit proprietarilor. În această situație, în unele comune primarii au acordat spații corespunzătoare, în altele medicii au fost lăsați să se descurce cum pot, sau le-au acordat spații improprii, fără sursă de încălzire iarna, spații foarte mici etc. Există personal medico-sanitar în mediu rural?

În comunele mai bogate, în cele mai apropiate de orașe sau în cele de unde au plecat fii ai satului la studii, mai există o asistentă medicală, uneori un medic... În celelalte? În comunele și satele îndepărtate de orașe, în cele sărace, șansa de a avea personal medical calificat este lăsată la voia hazardului.

Prevenirea îmbolnăvirilor? Programe de sănătate? Servicii stomatologice? Farmacii sau puncte farmaceutice? Acestea există într-un număr extrem de mic de localități rurale. Aceasta este realitatea. Ce spune însă programul Partidul Social Democrat de guvernare între anii 2000-2004 prezentat în Parlamentul României de prim-ministrul Adrian Năstase?

Acțiuni ale Guvernului P.S.D.: "acordarea de asistență medicală gratuită pentru populația din mediul rural cu venituri mici și/sau fără venituri din zonele defavorizate; crearea cadrului legal pentru atragerea personalului medical în zonele izolate sau defavorizate prin: salarii substanțial majorate; sediu pentru dispensar cu dotări corespunzătoare cu aparatură, echipamente și materiale sanitare și cu mijloace de transport adecvate zonei; locuințe și teren agricol acordate gratuit; condiții avantajoase pentru pensionare".

Dacă comparăm aceste intenții cu realitatea, oricine poate constata cât de puțin a făcut Guvernul P.S.D. pentru electoratul din localitățile rurale.

Există lege pentru acordarea de medicamente compensate cu 90% pentru pensionarii cu pensii de până la 6 milioane de lei? Există, dar pentru locuitorii din mediul rural legea nu reprezintă nimic. În cazul fericit, când există un medic de familie în comună care să le prescrie medicamentele de care au revoie, costul drumului la farmacia din orașul cel mai apropiat, bolile invalidante de care suferă și bătrânețea, îi determină pe mulți să renunțe la acest drept legal dacă nu au copii sau un vecin care să le aducă de la farmacia din oraș medicamentele de care au nevoie. Guvernul nu spune nimic despre asistența medicală pentru șomerii și disponibilizații care nu mai primesc ajutor de șomaj sau social. Pentru aceștia există doar asistența medicală de urgență gratuită. Dacă nu au nici o sursă regulată de venituri, cum își pot plăti aceste persoane serviciile medicale când au nevoie de ele?

Pentru rezolvarea problemelor asistenței medicale din mediul rural, prezentăm câteva din soluțiile noastre:

  • pentru a avea cadre medicale calificate în mediul rural, atât comunitatea locală, cât și statul pot acorda burse de studii pentru asistenți medicali sau de farmacie, medici, cu un contract de muncă obligatoriu, ca după absolvirea studiilor să lucreze 5 - 10 ani în localitatea respectivă, în cabinete medicale sau puncte farmaceutice;
  • primarii din mediul rural trebuie să fie obligați să acorde spații adecvate pentru cabinetele medicilor de familie din mediul rural;
  • pe lângă serviciile de ambulanță prespitalicească, pot funcționa, în fiecare județ, centre medicale mobile, dotate cu aparatură de laborator, de investigații și personal medico-sanitar care pot asigura atât controale medicale periodice ale populației rurale pe grupe de risc, la planificarea direcțiilor de sănătate publică județene, deci prevenție, cât și asistență medicală planificată, astfel de centre mobile funcționând cu succes în Anglia (walk-in-centers);
  • reînființarea cabinetelor medicale școlare, mai ales în mediul rural, care pot funcționa cu personal sanitar cu studii medii și pot avea un rol foarte important în prevenirea îmbolnăvirilor și, mai ales, în educația sanitară a copiilor;
  • definirea unui pachet de servicii medicale minimale (în afara celor de urgență) pentru persoanele fără venituri.

În domeniul medical, în comisiile de sănătate din Parlamentul României, P.R.M. are cea mai completă echipă de specialiști care lucrează în domeniul medical în toate specialitățile și departamentele.

Mulțumesc.

  Ioan Oltean - câteva remarci asupra exercițiului preelectoral al P.S.D.;

Domnul Ioan Oltean:

Declarație politică

Încercarea de schimbare la față a PSD, partid asimilat, deseori, cu noțiunile de "corupție instituționalizată" sau de "baroni locali", a eșuat lamentabil.

În urmă cu aproape o săptămână, în interiorul partidului aflat la putere, s-au desfășurat alegerile preliminare, având ca scop desemnarea candidaților pentru viitorul Parlament.

Electoratului acestui partid i s-a oferit astfel posibilitatea să-și desemneze candidații doriți pe listele electorale, totodată, stabilindu-se și ordinea acestora.

Procedura, democratică în esența ei, s-a dovedit a fi, în final, un subterfugiu pentru conducerea partidului prin care a pasat pe umerii propriilor alegători (care nu prea au știut ce votează) responsabilitatea desemnării candidaților pentru alegerile generale. Sub paravanul scrutinului electoral, domnul Adrian Năstase și cei apropiați domniei sale, și-au făcut jocurie în voie, ordinea anunțată pe listele preliminare neavând nimic în comun cu rezultatul alegerilor. Acest rezultat a fost contestat chiar de către unii candidați, actuali deputați și senatori, revoltați de frauda comisă de cei "de la centru" care au impus cine să fie și cine să nu fie votat. Interesant a fost instrumentul folosit în stabilirea "câștigătorului", și anume rectificarea numărului de voturi, între cifrele furnizate inițial și numărul de voturi fiind diferențe foarte mari, diferențe ce sugerează ideea furtului alegerilor chiar de către cei ce le-au organizat. Astfel, în Iași, aproximativ 8.000 de voturi nu pot fi justificate, iar la Suceava, 7.000 de voturi au apărut peste noapte, situații similare întâlnindu-se și în alte localități, inclusiv în București. Nu pot să nu remarc situația hilară în care s-a găsit domnul Cozmâncă, ca să dau numai un exemplu, care a obținut 18.022 voturi de la 15.710 votanți; sigur, cei care au numărat voturile sunt oameni citiți, cunosc capodoperele marelui Caragiale.

Desigur, puțin mă interesează acest exercițiu preelectoral sau rezultatul său, nu-i problema mea, dar niște remarci pot fi făcute, și anume:

  1. alegerile interne din PSD au fost un truc al domnului Năstase și al celor ce-i sunt apropiați prin trecerea responsabilității stabilirii preferințelor preelectorale pe umerii votantului de rând, în umbra și în numele căruia au excelat jocurile de culise ale intereselor vârfurilor PSD-iste;
  2. autofraudarea alegerilor interne chiar de către organizatorii lor, triumful baronilor centrali și locali asupra alegătorului onest, a cărui voință a fost, a câta oară, înfrântă;
  3. oare aceste alegeri preliminare au fost un exercițiu în preajma alegerilor generale din care s-a învățat cum se poate manipula sau fura un vot? Cine ne garantează că nu se va încerca să se procedeze la fel?;
  4. în ipoteza, puținprobabilă, în care PSD va ieși câștigător în alegerile din toamnă, vom ști ce ne așteaptă: corupția nu va putea fi stăvilită, baronii, centrali sau locali, vor excela, șansele de redresare economică a țării vor fi serios compromise și probabil ideea de creștere a nivelului de trai va rămâne ceea ce este: o idee și nimic mai mult.

Domnilor din PSD, membrii Alianței D.A. vă așteaptă în toamnă într-o confruntare deschisă și corectă, alegătorul fiind cel care va discerne între minciună și ADEVĂR. Vă mulțumesc.

  Napoleon Pop - intervenție cu titlul Cercetarea științifică românească sub merite;

Domnul Napoleon Pop:

"Cercetarea științifică românească sub merite"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

O dezbatere recentă a Camerei Deputaților pe tema unui împrumut destinat dezvoltării economiei naționale ne-a adus încă o dată revelația insuficientei și limitatei preocupări generale pentru cercetarea științifică românească, deși în discursul politic se face caz de nevoia alinierii noastre la tendințele europene, ca cele cuprinse în strategia de la Lisabona.

Recunoaștem că dezvoltarea și modernizarea societății noastre trebuie să se bazeze pe mai multă cunoaștere și inovație, care decurg în mod natural dintr-o educație mai bine structurată, o formare profesională dinamică și o cercetare științifică mai profundă.

Totuși, este greu să afirmăm că utilizăm învățământul și cercetarea ca motoare ale dezvoltării, când alocările bugetare în domeniu abia le asigură simpla subzistență, fiind printre cele mai reduse din Europa ca procent din p.i.b.

Două lucruri îngrijorează: cercetarea științifică este departe de a fi o parte a conceptului modern al culturii reprezentat, în primul rând, de oameni și abilitățile lor (tehnice, economice, informatice, capacitate de efort, motivare pentru inovație), după cum, în România, distanța dintre nevoile economice, tehnologice, administrative și culturale devine din ce mai mare de ceea ce se cheamă producția ei științifică și capacitatea de inovare.

dacă luăm cercetarea aflată în coordonarea Academiei Române, alocările bugetare acoperă practic exclusiv salariile, despre accesul la informație, la rezultatele cercetărilor din lume, la tehnologii pilot de încercare și testare a propriilor idei, achiziționarea de fond documentar nici nu poate fi vorba.

Este tot atât de adevărat că sunt foarte puțini care, fie în legislativ sau executiv, reușesc să-și verifice sau să-și mărească cunoștințele folosind cercetările care se fac și sunt semnificative chiar și în aceste condiții chinuite de finanțare.

Cred că parteneriatul nostru, ca politicieni în legislativ, cu cercetarea românească trebuie reînnoit de ambele părți, cu atât mai mult cu cât, dacă recunoaștem că avem potențial, atunci să ajutăm ca institutele noastre de cercetare să treacă de la supraviețuire la performanță.

Mai cred că acest obiectiv nu poate fi considerat partizan dacă avem încredere în binefacerile cercetării pentru întreaga societate românească.

Proiectul bugetului pe anul 2005 este un bun prilej să analizăm aceste realități și să le îndreptăm ca țară europeană, care nu-și mai poate permite să facă abstracție de beneficiile unor cercetări și inovări corect finanțate și bine motivate. Trebuie să refacem atractivitatea carierei de cercetător, asigurându-i un statut demn. Trebuie să asigurăm " masă critică a resurselor fianciare alocate, astfel încât modernizarea societății noastre prin cercetare să se întâmple cu adevărat, iar la această "masă critică" să asigurăm și resurse multiple, în sensul că există entități publice care au nevoie de rezultate ale unor cercetări neutre și profesionale. Profilarea unor centre de excelență conforme criteriilor internaționale și un acces lărgit la programele europene de cercetare sunt procese împiedicate tocmai de lipsa de cofinanțare sau de "cifra de afaceri" insignifiantă a institutelor noastre de cercetare.

Stimați colegi,

Vă invit să reflectăm împreună la destinele cercetării românești în sensul să-i sporim șansele și, mai ales, beneficiile de care am putea să ne bucurăm noi toți, cu speranța căintegrarea europeană ne va stimula și în găsirea soluțiilor.

Vă mulțumesc pentru atenție.

  Amalia Bălășoiu - declarație politică: Avram Iancu și Țebea în conștiința românilor.

Doamna Amalia Bălășoiu:

Declarație politică: "Avram Iancu și Țebea în conștiința românilor".

Zilele trecute, s-au împlinit 180 de ani de la nașterea lui Avram Iancu, simbol național, care în timpul Revoluției de la 1848 s-a remarcat și a rămas în istorie ca un adevărat luptător pentru drepturile românilor din Transilvania, aflată la acea vreme sub stăpânire austro-ungară.

La 1848, în timpul revoluției, "Craiul munților" Avram Iancu a avut marele merit de a capacita moții din Munții Apuseni, formând o armată care a luptat și a învins mai dotatele și experimentatele armate austro-ungare conduse de ofițeri instruiți și insuflând astfel curaj și dăruire tuturor românilor aflați sub jugul greu al iobăgiei, asupririi naționale și sociale din Transilvania.

Avram Iancu va trece în 1848 de mai multe ori prin Țebea, care reprezenta nucleul de rezistență al românilor ardeleni încă de pe vremea lui Horia, Cloșca și Crișan, acesta fiind locul care a și fost ales drept "sanctuarul" de nemurire și odihnă pentru "Craiul munților".

De pe aceste meleaguri s-a declanșat, în urmă cu mai bine de două secole, Răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan (1784-1785). Horia, denumit și "Crăișorul", după mai multe vizite la Viena, fiind primit și de împăratul Iosif al II-lea, a poposit la Țebea, comunicând moților săi că împăratul ar fi adeptul îmbunătățirii și chiar emancipării românilor din Transilvania. Horia transmitea ceea ce împăratul îi promisese, promisiune pe care, după cum se știe, nu a mai respectat-o, trimițând oști pentru înăbușirea răscoalei, iar capii acesteia, Horia, Cloșca și Crișan având sfârșitul tragic binecunoscut.

În toiul răscoalei, de o amploare nemaicunoscută până atunci pe meleagurile Transilvaniei, din cauza căreia cea mai mare parte a nobilimii austriece și maghiare și-a părăsit conacele și domeniile, a determinat autoritățile de la Viena să-și trimită emisari pentru a trata cu capii răscoalei, ceea ce s-a și întâmplat. Întâlnirea a avut loc la Țebea în toamna anului 1784. S-au făcut unele promisiuni iobagilor, răsculații fiind trimiși pe la casele lor. A urmat prinderea și executarea capilor răscoalei, Horia, Cloșca și Crișan. Horia a rămas în tradiția moților și i-au fost dedicate o mulțime de cântece și balade populare. Tot în memoria lui, la Țebea s-a plantat gorunul care îi poartă numele, existând și astăzi "gorunul lui Horia".

Există locuri în istoria popoarelor denumite, pe bună dreptate, "temple sfinte". Pentru multiplele semnificații de ordin istoric, politic și social, Țebea poate fi considerat un "templu sfânt" al românilor, unde se află mormântul lui Avram Iancu și "gorunul lui Horia", devenind un adevărat loc de pelerinal și de trăire patriotică pentru toți românii.

  Antal István - argumente ce vizează modificarea Legii fondului cinegetic;

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu, vă mulțumesc și dumneavoastră și vă urez o zi bună.

     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 17 octombrie 2021, 15:06
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro