Corneliu Ciontu
Corneliu Ciontu
Ședința Camerei Deputaților din 14 septembrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.117/23-09-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 14-09-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 septembrie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.17 Corneliu Ciontu - intervenție cu titlul "Ce mai înseamnă, astăzi, România?";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Corneliu Ciontu:

Ce mai înseamnă, astăzi, România?

Nu mi-a plăcut niciodată să supraestimez importanța României în sistemul internațional, după cum nu i-am exagerat niciodată potențialul economic sau spiritual; un politician nu are dreptul să-și piardă luciditatea, să se lase înșelat de vise disproporționate. Și tocmai în temeiul acestei obiectivități pot spune - cu convingerea că nu amăgesc pe nimeni prin sloganuri - faptul că, în urmă cu 30 de ani, România reprezenta o importantă forță diplomatică.

Din 1968 și până spre 1985, țara noastră avea un loc pe scena mondială, participa nemijlocit la luarea unor decizii grave și, mai cu seamă, era respectată de marile puteri și de vecini. De același statut s-a bucurat România și în prima jumătate a secolului XX, începând cu anul 1912, când a demonstrat că reprezintă un arbitru în zona agitată a Balcanilor. Cu alte cuvinte, în decurs de numai un secol, în condițiile unei istorii potrivnice, am reușit în două rânduri să ne rezervăm un statut special în rândul națiunilor europene, lucru care probează potențialul nostru strategic și diplomatic. Firește, ar fi inadecvat să ne gândim, măcar pentru moment, la un loc fruntaș în rândul statelor lumii. Totuși, știm cu certitudine că, în condițiile unei politici externe responsabile, avem dreptul să pretindem respect din partea vecinilor.

Din nefericire, criza economică prelungită și erorile diplomaților noștri par a ne priva de acest respect. În chestiunea Canalului Bîstroe, partea ucraineană a tratat România de pe poziții inegale, impunându-și în forță punctul de vedere. Uniunea Europeană, NATO, UNESCO, Comitetul Convenției de la Berna - toate aceste foruri au luat poziție în favoarea țării noastre. În zadar, însă, până în acest moment. Și asta pentru că, în raport cu vecinii noștri de la nord și răsărit, nu-i suficient să ai de partea ta dreptatea și niște prieteni puternici. Trebuie să fii tu însuți puternic, să-ți câștigi respectul prin intermediul unei diplomații energice, inteligente, ferme. Trebuie să te afirmi ca o putere zonală pentru a face ca punctele tale de vedere să aibă câștig de cauză. Or, în ultimii 15 ani, România nu a reușit acest lucru. Prăbușirea economiei, disoluția autorității, precum și o politică externă bazată pe cedări fără sens au convins partea ucraineană că nu există motive pentru a lua în serios protestele formale ale țării noastre. Din moment ce am renunțat, în 1997, prin Tratatul cu Ucraina, la părți din teritoriul României care nu au aparținut niciodată vecinilor de la nord, de ce am fi mai greu de convins acum? Ce sens mai are să primim considerația altora, când noi înșine ne tratăm cu lejeritate interesele?

În ultimele zile se conturează o nouă criză diplomatică, similară celei a Canalului Bîstroe. La Belene, în Bulgaria, la numai câțiva kilometri de țărmul românesc, guvernul de la Sofia intenționează să construiască o centrală atomo-electrică. După centrala de la Kozlodui, un nou pericol nuclear - de data aceasta mult mai grav - prinde viață în vecinătatea noastră. Locuitorii județului Teleorman sunt amenințați de contaminarea radioactivă și chimică a mediului, contaminare care afectează în mod direct și grav apa, solul și aerul. Dunărea însăși este în pericol, pentru că în ea vor fi evacuate apele contaminate.

Nimic mai firesc decât dorința părții bulgare de a construi o nouă centrala atomo-electrică. Dar de ce la doi pași de țărmul românesc? De ce să suporte România riscurile uriașe ale unui astfel de proiect? De ce să sufere, din nou, tocmai Dunărea și Delta? Ne place să credem că, în urma unui protest energic al statului român, autoritățile de la Sofia vor alege o nouă locație pentru centrala atomică. În cazul în care nu se va întâmpla așa, vom fi confruntați cu un nou act de forță al unor vecini care nesocotesc interesele firești ale părții române. Vom fi prinși în cleștele focarului de infecție Bîstroe-Belene, iar acest focar de infecție va avea consecințe nu numai asupra mediului, ci chiar asupra credibilității Românei în lume. O țară căreia vecinii îi pot impune acte unilaterale nu are dreptul să vorbească despre succesele sale în politica externă, și, cu atât mai mult, nu are dreptul să se proclame o putere regională.

Programul de politică externă al Partidului România Mare are cinci direcții prioritare de acțiune. În primul rând, suntem preocupați de integrarea în Uniunea Europeană, încercând să obținem pentru România, prin negocieri responsabile, cât mai multe avantaje în cursul acestui proces. În al doilea rând, PRM țintește o cât mai profundă implicare în viața NATO, printr-o reformă a armatei care să ne ofere siguranță și forță. În al treilea rând, pe urmele lui Nicolae Titulescu, Partidul România Mare urmărește o profundă solidaritate cu deciziile ONU, acesta fiind singurul for care oferă legitimitate acțiunilor politice și militare internaționale. În al patrulea rând, dorim, pentru comerțul exterior românesc, recâștigarea piețelor din Rusia, America de Sud si Africa, piețe unde produsele și expertiza noastră au fost mereu bine primite. În sfârșit, Partidul România Mare își propune ca, prin eradicarea corupției și creșterea economică, precum și printr-o diplomație verticală, să recâștigăm pentru România respectul vecinilor și demnitatea națională.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 25 octombrie 2021, 1:45
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro