Plen
Ședința Camerei Deputaților din 14 septembrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.117/23-09-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-10-2021
12-10-2021
11-10-2021
05-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 14-09-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 septembrie 2004

6. Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind organizarea și funcționarea instanțelor și parchetelor militare (restituit comisiei).
 
consultă fișa PL nr. 461/2004

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................

Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea instanțelor și parchetelor militare. Suntem în procedură de urgență. Rog Comisia juridică să prezinte propunerea de timp de dezbatere.

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru această propunere, Camera Deputaților este prima Cameră care este sesizată, competența pentru acest proiect de lege revine Senatului. Vă propun ca timp total de dezbatere 10 minute, 1 minut pentru fiecare intervenție. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă dorește totuși cineva să facă vreo intervenție prealabilă? Doamna Ivănescu și pe urmă domnul Știrbeț.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș vrea să spun doar câteva cuvinte și să fac o propunere de retrimitere la comisie a acestei legi, deoarece față de prevederile inițiativei guvernamentale se introduce o nouă instituție, Parchetul militar de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fapt nemaiîntâlnit în nici o parte din lumea civilizată, apare ca o lege profund comunistă și cred că, comisia nu s-a orientat bine în momentul în care a introdus acest Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Cred că ar trebui, dacă tot am ajuns în acest punct, măcar să încercăm ca urmele comunismului să nu se mai simtă printre noi.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Știrbeț.

Domnul Cornel Știrbeț:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În principiu, Grupurile parlamentare ale Alianței PNL-PD sunt de acord cu adoptarea unui asemenea proiect de lege, însă doresc să fac câteva precizări.

Scopul proiectului, așa cum se prevede în expunerea de motive prezentată de Guvern, este acela de a pune de acord principiile de organizare ale justiției militare cu principiile de reformă în justiție și cerințele Uniunii Europene, în sensul diminuării rolului justiției militare. Acesta este scopul declarat al proiectului de lege. Sigur că am avut un alt punct de vedere cu privire la modul concret de organizare a instanțelor militare, și anume acela de a se crea secții pe lângă instanțele civile existente la toate nivelurile. Nu s-a acceptat această soluție de către majoritatea parlamentară și repet, suntem de acord în principiu cu adoptarea unui asemenea proiect de lege, cu condiția ca amendamentul care a fost adus în Comisia juridică și anume acela de a se reînființa Secția militară a Înaltei Curți de Casație și Justiție să fie eliminat, datorită faptului că această secție militară a fost desființată încă din 1998, instanțele militare au funcționat așa, după cum vedeți, mai bine de 6 ani și în condițiile în care s-ar accepta acest amendament, am reveni de fapt la modul de organizare inițial care, în nici un caz, nu diminuează rolul justiției militare, așa cum se dorește în prezent de către Guvern și se dorește în scopul asigurării reformei în justiție.

Mai mult, în situația acceptării acestui amendament, ar trebui și se propune acest lucru la finalul proiectului de lege, să modificăm Legea de organizare judiciară și Codul de procedură penală, legi pe care le-am adoptat abia în iunie și Legea de organizare judiciară nici nu a intrat încă în vigoare, are termen de intrare în vigoare abia 27 septembrie 2004.

Ca urmare, iată ce se întâmplă cu reforma în justiție. Stabilim un cadru general, mergem până la un anumit punct pe acest cadru, adoptăm Legea de organizare judiciară și venim acum, înainte de a intra în vigoare legea, cu propuneri de modificare și anume aceea de a spori de fapt rolul justiției militare în cadrul sistemului juridic.

De altfel, Ministerul Justiției, inițiatorul acestui proiect de lege, nu a susținut în cadrul comisiei acest amendament și doresc să solicitați, domnule președinte, reprentantului ministerului să-și prezinte poziția în plen înainte de a începe dezbaterile, întrucât de acceptarea acestui amendament depinde întreaga procedură sau depind toate modificările care se propun acestui proiect adus de Guvern în fața noastră. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Székely Ervin din partea Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Székely Ervin Zoltan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru Grupul UDMR problema de fond pe care o ridică această inițiativă, acest proiect de lege, este aceea să existe sau să nu existe instanțe militare. Noi nu am auzit nici un argument rațional pentru care să existe astfel de instanțe speciale sau specializate sau extraordinare. Noi credem că fiecare cetățean este egal în fața legii, nimeni nu este mai presus sau mai prejos de lege, ca atare nici militarii, deci, trebuie să beneficieze de o judecată echitabilă, exact așa ca orice cetățean al acestei țări și nu este nevoie de o instanță specializată.

Cu toate acestea, am fi fost de acord cu adoptarea unei legi care să reprezinte, cum să spun, "festina lente" în acest proces de eliminare a instanțelor militare, care să reducă oarecum competențele acestor instanțe, să găsească o formulă rezonabilă pentru acei magistrați care au lucrat în acest domeniu să treacă în justiția civilă. Însă, cu regret am constatat că acest proiect de lege, în urma dezbaterilor din comisie, a suferit o modificare nefavorabilă și în momentul de față reprezintă un pas înapoi prin înființarea secției militare pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Noi credem că în aceste condiții este inacceptabil pentru noi să votăm acest proiect de lege care reprezintă trecutul și nu reprezintă viitorul, nu este în consonanță cu cerințele de integrare în Uniunea Europeană, chiar dacă și acolo mai există țări în care există astfel de instanțe, dar pentru noi nu acesta este modelul. Pentru noi modelul este eliminarea acestor instanțe și în această formă, pentru noi este inacceptabil acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, deci, trei grupuri parlamentare au solicitat restituirea... Da, domnul Bădoiu. Vă rog. Cu privire la cererea de restituire.

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă mulțumesc. Se face o confuzie.

În primul rând, prin proiectul de lege nu s-a cerut desființarea instanțelor militare.

În al doilea rând, prin proiectul de lege nu s-a solicitat diminuarea competențelor instanțelor militare.

Prin proiectul de lege, stimați colegi, se propune organizarea instanțelor și parchetelor militare în concordanță cu organizarea și funcționarea instanțelor și parchetelor civile, atât și nimic mai mult. Vă este teamă de crearea unor instanțe speciale.

Vreau să vă spun că instanțele și parchetele militare, le bag și pe ultimele în această categorie, nu sunt instanțe speciale, pentru că, domnilor colegi, prin Constituție, este interzis acest lucru.

Vreau să mai spun că, competența lor rămâne așa cum ați hotărât-o dumneavoastră, diminuată la maxim, dar iată că viața a venit și impune ceva și vă spun în ce constă acel ceva; constă în necesitatea de a se alinia întocmai la organizarea și funcționarea instanțelor civile, inclusiv la nivel de Înaltă Curte de Casație și Justiție, pentru că, stimați domni, prin intrarea noastră în NATO s-a demonstrat necesitatea existenței în continuare a acestor instanțe, ba mai mult, și viața mă va confirma, în curând veți accepta și punctul de vedere acela de a se reveni la fosta competență materială a instanțelor militare. Asta e. N-aveți încotro. Cei care au pledat pentru desființarea lor, iată că astăzi se văd infirmați de viață, de necesitățile pe care le cere Organizația Nord-Atlantică. Ăsta este adevărul adevărat. Vrând-nevrând trebuie să înghițiți această gălușcă.

îmi pare rău că doamna Ivănescu nu este aici. Aceste instanțe nu sunt de sorginte comunistă, este eroare totală, ele au existat încă de pe vremea lui Cuza și chiar în perioada dinaintea celui de al doilea război mondial, când la conducerea României s-au perindat două partide mari și late și știți care sunt alea. Deci, să-mi fie cu iertare.

Doi. Se mai vehiculează o idee că, Comunitatea Europeană, cei de la Bruxelles ne cer desființarea lor, minciună totală, minciună totală și haideți să vă dau exemple câteva.

După 1990, datorită acestui val, care a indus în opinia publică ideea falsă că aceste instanțe sunt de sorgintă comunistă, în Ungaria ele au fost desființate, au fost desființate.

O dată cu intrarea în NATO, apropo de acele complete pe lângă instanțele civile, domnule coleg, o dată cu intrarea în NATO, li s-a cerut să fie reînființate. Iată că au fost reînființate. Vreți să ajungem în același loc, ca să avem de unde reveni? Vreți să facem aceeași greșeală?

Păi, dacă cei de la Bruxelles ne-ar cere acest lucru, eu vă întreb de ce nu-i cere și Spaniei acest lucru, unde (n.b.) există și funcționează și în prezent un tribunal militar suprem, "suprem", curte supremă militară, adică ceea ce se propune astăzi - o secție militară în cadrul Înaltei Curți de Justiție și Casație din România.

Dar vreau să vă mai dau și un alt exemplu, un alt precedent. În Cehia există o secție militară în cadrul Curții Supreme de Justiție din Cehia și nimeni n-a mai plâns.

Domnilor colegi, apropo de competența materială, vreau să vă spun că în Marea Britanie instanțele militare sunt competente să cerceteze și să judece toate cazurile, indiferent de calitatea celor care le comit, civili sau militari, legate de: siguranța statului, proprietatea Guvernului Regatului Marii Britanii. Adică este vorba de proprietatea publică a acestui regat, indiferent că sunt militari sau civili. Oare, suspectați Marea Britanie, Spania, Cehia etc., Statele Unite, de regimuri nedemocratice? De regimuri nedemocratice?! Domnilor, trăiți cu picioarele pe pământ și cu capul pe umeri! Viața demonstrează că ideea aceea cu desființarea lor nu este corectă, nu este justă.

Și, acum, să vă spun de ce s-a propus reintroducerea, reînființarea secției militare.

Domnul Valer Dorneanu:

Distinse coleg, n-am intrat încă pe fond. Discutăm doar problema de procedură.

 

Domnul Cornel Bădoiu:

Am terminat. Nu, nu, la dezbateri generale, domnule președinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Ce dezbateri generale? Avem o propunere de a se restitui la Comisia juridică, de disciplină și imunități, pentru o nouă analiză. Deci nu suntem la dezbateri generale, nici la textul respectiv.

Domnul Cornel Bădoiu:

Deci, nu este nevoie de restituire.

Domnule președinte, nu este nevoie de restituire, pentru că acest proiect de lege, în comisie a comportat foarte multe discuții și reluări ale lor. Deci, acesta este punctul de vedere al comisiei, punctul de vedere majoritar; al majorității. Nu înțeleg de ce, pentru că minoritatea nu a fost de acord cu acest punct de vedere al majorității, trebuie să triumfe azi în plen și să-l retrimitem la comisie.

De aceea, eu vă propun să nu fiți de acord cu retrimiterea la comisie.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai dorește, din partea altor grupuri parlamentare, cineva să se pronunțe? Nu.

Dau cuvântul, pentru două minute, președintelui comisiei și doamnei ministru.

Domnul Ion Neagu:

Nici măcar două minute, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este vorba de existența instanțelor militare, pe care noi am validat-o; există și vor exista.

Singura discuție era legată de reînființarea, pentru că a existat până în 1998, luna iulie, Secției Militare a Curții Supreme de Justiție, din trei considerente.

1. Justiția militară, pe acest proiect de lege, în ce privește organizarea, este fracturată la un moment dat, în sensul că: avem tribunal militare egale în grad cu judecătoriile, avem tribunal militar teritorial egal în grad cu tribunalul județean și avem curte militară de apel egală în grad cu o curte de apel civilă, iar la nivel de curte supremă nu mai avem nimic, ne-am oprit.

al doilea argument, domnule președinte, și stimați colegi, în art.6 pct.1 rândul 1 din Convenția Europeană se vorbește de proces echitabil. Păi, cum poate fi echitabil un proces, când unii militari sunt judecați de către instanțe militare, și alți militari sunt judecați de către instanță civilă. În speță, este vorba de militari începând cu gradul de general, care sunt judecați în primă instanță și în căi de atac numai la Curtea Supremă, de către Secția penală, în sensul de instanță civilă, pe când ceilalți militari, până la acest grad, sunt judecați de instanțele militare. Unde s-a mai pomenit așa ceva?!

Deci, o parte dintre militari sunt judecați de instanțele militare, la noi în țară, pe această propunere, și o parte - de instanțele civile.

a treia chestiune, domnule președinte, vreau să spun că pe linia urmăririi penale avem ciclu procesual egal pe linie militară cu cel civil, adică parchet militar pe lângă tribunalul militar, parchet militar pe lângă tribunalul militar teritorial, parchet militar pe lângă Curtea de Apel Militară. La nivel de Parchet General, avem secție militară, dar nu mai avem la Suprem secție militară, dintr-un motiv pe care nu-l dezvolt eu aici astăzi.

Acestea erau considerațiunile pentru care voiam să facem o lege ca lumea.

Noi susținem proiectele Guvernului. Ne permitem, însă, acolo unde găsim că avem de adăugat ceva în dezbateri, că de aceea este Comisia juridică, de disciplină și imunități, facem acest lucru. Așa am procedat aici. Eu nu spun că este o greșeală în proiect. Îmi permit să spun că este o scăpare, nu greșeală. Cum înființezi instanțe militare până la un anumit moment sau grad, și deodată te oprești nejustificat, în timp ce urmărirea penală merge până în vârful piramidei, pe filieră?

Domnule președinte, revin la propunerea făcută. Noi suntem de acord cu restituirea la comisie, dar nu înțeleg, fără nici un argument, pur și simplu, ca unii colegi să nu fie de acord cu acest proiect de lege, pentru simplul fapt că ar fi organizare judiciară perfectă și pe linia instanțelor militare. Nicăieri în lume nu există o asemenea reglementare, până la jumătate. Asta este reglementare pe organizare până la jumătate. Contravine, repet, Convenției Europene, pe care am evocat-o aici.

Propun restituirea.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna ministru Teodoroiu. Poftiți. Vă rog, punctul de vedere al Ministerului Justiției.

Doamna Simona Maria Teodoroiu (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Suntem de acord cu restituirea, pentru a rediscuta propunerea în comisie. Probabil că am fost greșit înțeleși. Prin proiectul de lege propunem, într-adevăr, diminuarea rolului justiției militare.

Or, prin amendamentul care s-a făcut, se ajunge, paradoxal, la extinderea rolului justiției militare, chestiune cu care nu putem fi de acord, pe de o parte, pentru că restrângerea activității justiției militare este o consecință logică a demilitarizării deja produsă cu privire la polițiști și recent în ceea ce privește personalul din administrația națională a penitenciarelor, iar, pe de altă parte, este, într-adevăr, o cerință europeană și, ca să scurtez lucrurile, vă rog să-mi permiteți să citez - oricât de delicată ar fi ea - din Poziția Comună a statelor membre ale Uniunii Europene, pentru Cap.24 J.A.I. ianuarie 2004: "Uniunea Europeană încurajează România să diminueze rolul instanțelor militare în cadrul sistemului său judiciar și reiterează solicitarea de informații privind în principal adoptarea modificărilor Codului de procedură penală". Citez, de asemenea, din Raportul experților în cadrul misiunii de evaluare din martie-aprilie 2004: "urmare a reducerii activității instanțelor militare, va fi parcurs un proces de redimensionare și restructurare a personalului. De asemenea, având în vedere progresul făcut în demilitarizare și intrarea în vigoare a principiului constituțional că justiția trebuie să fie unică, imparțială și egală pentru toți, existența instanțelor militare pare a nu fi constituțională".

Suntem de acord cu restituirea la comisie, pentru a rediscuta aceste chestiuni. O să prezentăm și drept comparat și, de asemenea, credem că ar fi foarte util și un punct de vedere al Ministerului Apărării Naționale pe această chestiune, de care nu am beneficiat.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna ministru, vă felicit că invocați și nevoia consultării cu Ministerul Apărării Naționale, pentru că noi discutăm statutul unui corp profesional, al militarilor, fără a-i consulta. Deci, invocăm apartenența la NATO, suntem membri ai NATO, în primul rând din acest punct de vedere, componenta militară. Sigur, și componenta democratică a fost foarte importantă.

Supun votului dumneavoastră propunerea de a se restitui, cu termen până luni, ca să nu ieșim din raportul suplimentar, la Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? 16 abțineri.

Cu două voturi împotrivă, 16 abțineri, majoritatea pentru, s-a restituit proiectul la Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 17 octombrie 2021, 15:18
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro