Plen
Ședința Senatului din 14 octombrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.138/21-10-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-09-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 14-10-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 14 octombrie 2004

Aprobarea programului de lucru.

Ședința începe la ora 9.35.

Lucrările sunt conduse de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Antonie Iorgovan și Paul Păcuraru, secretari ai Senatului.

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamnelor și domnilor senatori, vă invit în sală!

Invit colegii din grupurile parlamentare - P.R.M., P.N.L., P.D., U.D.M.R. și P.S.D. - în sală!

 
 

Domnul Szabo Karoly Ferenc (din sală):

Domnule președinte, constat că presa nu este în cvorum în această dimineață.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Reamintesc tuturor că ședința de astăzi a Senatului este publică și că, deci, pot fi prezenți, nu-i putem obliga să fie prezenți. Trebuie să fie prezenți, însă, senatorii, pe care îi invit în sală.

Doamnelor și domnilor senatori, vă invit în sală!

Invit colegii senatori în sală!

Doamnelor și domnilor senatori, vă invit în sală! (Discuții în sală.)

Doamnelor și domnilor senatori, vă invit să vă ocupați locurile!

Vă rog să îmi permiteți să declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 14 octombrie 2004, ședința fiind condusă de subsemnatul, senator Doru Ioan Tărăcilă, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Antonie Iorgovan și Paul Păcuraru, secretari ai Senatului.

Din totalul de 140 de senatori, și-au înregistrat prezența, prin vot electronic, până în acest moment, un număr de 105 colegi, absentând, motivat, de la lucrările Senatului un număr de 9 senatori: 3 sunt membri ai Guvernului, respectiv, domnii senatori Athanasiu Alexandru, Popescu Dan Mircea și Theodorescu Răzvan, 4 colegi sunt plecați în delegații externe, respectiv, domnii senatori Belașcu Aron, Pană Aurel, Rahău Dan Nicolae și Verestoy Attila, un coleg este învoit, domnul senator Oprescu Sorin, și un coleg este bolnav, domnul senator Ion Seche.

Cvorumul de ședință este de 71 de parlamentari.

Programul de lucru al zilei de astăzi: lucrări în plen până la ora 13.00, sau până la epuizarea ordinii de zi, iar în ordinea de zi avem înscrisă dezbaterea mai multor proiecte de lege.

Dacă în legătură cu programul de lucru aveți observații? Dacă nu sunt observații, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra acestuia. Vă rog să votați.

Rog domnii senatori să voteze!

Programul de lucru al Senatului, pentru ziua de astăzi, este aprobat de plen cu 74 de voturi pentru.

 
Propunerea legislativă privind despăgubirea persoanelor care au depus până la data de 1 noiembrie 1990 diferite sume de bani la Casa de Economii și Consemnațiuni în vederea achiziționării de autoturisme DACIA (aprobarea solicitării domnului senator Frunda Gyorgy - în calitate de inițiator - de retrimitere la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru buget, finanțe și bănci).

Dacă în legătură cu ordinea de zi aveți obiecțiuni?

Domnul senator Gyorgy Frunda.

 

Domnul Gyorgy Frunda:

Domnule președinte, stimate colege și stimați colegi.

V-aș ruga să luăm, la începutul dezbaterilor, propunerea legislativă privind despăgubirea persoanelor care au depus, până la data de 1 noiembrie 1990, diferite sume de bani la Casa de Economii și Consemnațiuni în vederea achiziționării de autoturisme "Dacia", întrucât, în calitate de inițiator, voi cere să retrimitem acest proiect de lege la comisie, pentru a vedea ce ne răspunde Ministerul Finanțelor Publice și a da posibilitate Guvernului să aibă un aviz favorabil.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, pct.14.

 
 

Domnul Gyorgy Frunda:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
 

Domnul Gyorgy Frunda:

Și aici putem hotărî. Propun direct retrimiterea la comisie, dacă toată lumea e de acord.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Trebuie să avem votul pozitiv al plenului.

 
 

Domnul Gyorgy Frunda:

Corect.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă mai sunt alte observații în legătură cu proiectele de lege și propunerile legislative înscrise în ordinea de zi? Nu mai sunt.

Stimate colege și stimați colegi, ați auzit propunerea domnului senator Gyorgy Frunda, în sensul de retrimitere la două comisii - am înțeles din dezbaterea de ieri în Biroul permanent, domnule senator Frunda, deci, la două comisii, așa s-a discutat, ieri, în Biroul permanent...

 
 

Domnul Gyorgy Frunda (din sală):

La Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și la Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

...la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru a întocmi un raport comun.

Deci, vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu solicitarea inițiatorului, respectiv, a domnului senator Gyorgy Frunda, cu privire la propunerea legislativă înscrisă în ordinea de zi la pct.14.

Vă rog să votați.

Solicitare aprobată de plenul Senatului cu 78 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 4 abțineri.

 
Aprobarea ordinii de zi.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi, așa cum a fost discutată în cadrul Biroului permanent și agreată de liderii grupurilor parlamentare. Vă rog să votați.

Ordinea de zi este aprobată de plenul Senatului în unanimitate, cu 84 de voturi pentru.

Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 18-23 octombrie 2004.

Pentru săptămâna viitoare, stimate colege și stimați colegi, Biroul permanent al Senatului, împreună cu liderii grupurilor parlamentare, vă propun următorul program:

Luni, 18 octombrie, în afara ședinței săptămânale a grupurilor parlamentare, propunem o ședință comună a Senatului și a Camerei Deputaților.

De asemenea, o ședință de plen a Senatului, de data aceasta, în ziua de joi, 21 octombrie.

Marți și miercuri - lucrări în comisiile permanente.

Miercuri, desigur, ședința Biroului permanent al Senatului.

Vineri și sâmbătă - activități în circumscripțiile electorale.

Dacă în legătură cu aceste propuneri, discutate la nivelul Biroului permanent, aveți observații?

Dacă nu sunt, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Programul de lucru al Senatului, pentru săptămâna viitoare, este aprobat de plan în unanimitate, cu 87 de voturi pentru.

Aprobarea propunerii Grupului parlamentar PSD ca domnul senator Nicolae Rovinaru să facă parte din Comisia pentru cercetarea abuzurilor și petiții.

La pct.2 în ordinea de zi avem înscris proiectul bugetului Senatului pe anul 2005, întrucât, după cum cunoașteți, în această săptămână, Guvernul va aproba...

 

Domnul Victor Apostolache (din sală):

Domnule președinte, înainte de a începe dezbaterea acestui punct, doresc o intervenție la propuneri organaizatorice.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doriți o intervenție?

Deci, înainte de a trece la dezbaterea proiectului bugetului Senatului pe anul 2005, a solicitat cuvântul domnul senator Victor Apostolache.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Victor Apostolache:

La Comisia pentru cercetarea abuzurilor și petiții îl propun pe domnul senator Rovinaru Nicolae, membru al grupului nostru, ca urmare a descompletării acestei comisii.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, faceți o propunere din partea Grupului parlamentar al P.S.D., o nominalizare? Pe locul vacant, pe locul P.S.D.-ului?

 
 

Domnul Victor Apostolache:

Da, domnule președinte, pe locul P.S.D.-ului.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Consult liderii de grup dacă mai sunt și alte propuneri, în urma schimbărilor care au avut loc în grupurile parlamentare? Dacă sunt colegi care nu activează în comisiile permanente?

Dacă nu mai sunt alte propuneri, vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu solicitarea Grupului parlamentar al P.S.D.

Solicitare aprobată de plenul Senatului cu 85 de voturi pentru și 2 abțineri. (Discuții în sală.)

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de buget al Senatului pe anul 2005.

Stimate colege și stimați colegi, să intrăm în pct.2 din ordinea de zi, respectiv, dezbaterea și adoptarea proiectului bugetului Senatului pe anul 2005.

Ofer cuvântul domnului secretar Paul Păcuraru.

Rog colegii din staff-ul Senatului să fie atenți, în situația în care colegii vor pune întrebări, să vină la tribună și să ofere răspunsuri.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule secretar.

 

Domnul Paul Păcuraru:

Mulțumesc.

Raport de prezentare a proiectului de buget al Senatului pe anul 2005.

În baza art.64 alin.1 din Constituția României, a art.34 alin.2 din Legea finanțelor publice nr.500/2002 și a art.32 lit.j) din Regulamentul Senatului, Biroul permanent prezintă plenului Senatului, spre aprobare, proiectul de buget pe anul 2005.

Pentru anul 2005, cheltuielile necesare desfășurării activității Senatului în sediul actual sunt de 818.265.696.000 lei, structurate pe titluri de cheltuieli astfel:

a) - Cheltuieli curente: 715.665.696.000 lei, din care Cheltuieli de personal: 522.347.210.000 lei; Cheltuieli materiale și servicii: 193.303.486.000 lei; Transferuri: 15.000.000 lei;

b) - Cheltuieli de capital: 102.600.000.000 lei.

I.1.-la titlul Cheltuieli de personal, creditele în sumă de 522.347.210.000 lei sunt necesare pentru acoperirea cheltuielilor cu: fondul de salarii, care a fost fundamentat pornind de la salariul de bază stabilit pentru luna decembrie 2004, conform precizărilor metodologice privind elaborarea propunerilor de buget pentru anul 2005 primite de la Ministerul Finanțelor Publice. Fondul de salarii mai cuprinde premiul anual aferent anului 2004, a cărui plată, potrivit prevederilor art.9 alin.5 din Legea nr.507/2003 a Bugetului de stat pe anul 2004, se va efectua din prevederile bugetare pe anul 2005, începând cu luna ianuarie 2005.

Menționăm că s-a luat în considerare un număr de personal de 1.144, considerat strict necesar, în conformitate cu sarcinile și atribuțiile ce le are de realizat instituția, din care: 141 persoane care ocupă funcții de demnitate publică, 420 salariați pentru birourile senatoriale și 583 salariați pentru aparatul central.

Suplimentarea structurii organizatorice a serviciilor Senatului cu 50 de posturi în anul 2005 este necesară, totodată, și ca urmare a sporirii atribuțiilor parlamentelor naționale, conform Constituției Europei și noului Statut al Parlamentului European, care reclamă crearea unei structuri distincte, direcție în cadrul aparatului Senatului și formată din specialiști cu înaltă calificare în problemele Uniunii Europene și dreptului comunitar.

Această direcție va răspunde de elaborarea și comunicarea promptă a poziției Senatului României față de comunicările primite de la Parlamentul European și de la Comisia Europeană, în forma și termenele stabilite de acestea.

La articolele de Cheltuieli privind contribuțiile pentru asigurările sociale de stat, pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de șomaj și cele pentru constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate, au fost prevăzute credite, conform legii, în procent total de 30,5% la fondul de salarii.

La articolul Deplasări, detașări, transferări în țară, s-au prevăzut credite pentru acoperirea nivelului cheltuielilor de cazare a senatorilor, care nu au domiciliul în municipiul București, sume pentru acordarea diurnelor de deplasare ale senatorilor și pentru cheltuielile de deplasare în țară ale personalului din aparatul Senatului și birourilor senatoriale, care vor fi efectuate în anul 2005.

Cheltuielile pentru deplasările în străinătate au fost calculate pe baza proiectului Planului de relații externe pe anul 2005.

2.- Creditele prevăzute pentru titluri, Cheltuieli materiale, în sumă de 193.303.486.000 lei, sunt necesare, în principal, pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere și gospodărire, achizițiilor de materiale ce urmează a se efectua în anul 2005.

Tot la acest titlu de cheltuieli, au fost prevăzute credite pentru plata primelor de asigurare auto, reparațiilor curente, cheltuielilor cu abonamentele la presa internă și externă, abonamentelor pentru Monitorul Oficial și colecții de legi și hotărâri, cât și a cheltuielilor cu delegațiile străine sosite la Senat în anul 2005.

La fundamentarea sumei s-a avut în vedere creșterea, în acest an, a tarifelor la energia electrică, termică, a abonamentelor pentru convorbirile telefonice efectuate prin rețeaua fixă și mobilă, majorarea prețului benzinei, creșterea prețului pentru piese de schimb, electrice și electronice.

De asemenea, s-a avut în vedere acoperirea cheltuielilor ocazionate de reviziile la instalațiile din imobilul central și a cheltuielilor cu service-urile pentru aparatură de birotică din dotare.

3.- La titlul Transferuri s-a prevăzut suma de 15.000.000 lei necesară pentru plata cotizației la Asociația secretarilor generali de parlamente.

Având în vedere înțelegerea între cele două Camere ale Parlamentului, de a plăti pe rând cotizațiile la organismele internaționale, la care Parlamentul României participă, pentru anul 2005, aceasta urmează să fie plătită de Camera Deputaților.

II. La baza fundamentărilor cheltuielilor de capital au stat propunerile direcțiilor de specialitate privind, în principal, înlocuirea autoturismelor aflate în dotarea birourilor senatoriale, deoarece actualele autoturisme sunt depășite fizic și moral, necesitând cheltuieli mari de întreținere și reparații pentru menținerea în exploatare, în condiții corespunzătoare, înlocuirea aparaturii de birotică existentă, cu un grad de uzură avansat etc.

Totodată, menționăm că Senatul României a întocmit și proiectul de buget pentru aplicarea programului de mutare a Senatului la sediul Palatul Parlamentului, în sumă de 78.627.123.000 lei. Alocarea acestor credite suplimentare urmează a fi solicitată a se efectua pe baza unei hotărâri de Guvern, din fondul de rezervă bugetară, la dispoziția Guvernului, potrivit art. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice.

Față de cele prezentate, propunem spre aprobarea plenului Senatului Hotărârea privind bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2005, așa cum este prezentată alăturat. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule secretar.

Consult colegii senatori dacă doresc să formuleze anumite întrebări sau dacă solicită explicații. Domnul senator Szabo.

 
 

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Este un subiect deosebit de important, chestiunea bugetului Camerelor Parlamentului, și el trebuie privit prin prisma acelei prevederi care stipulează, în mod expres și fără nici un echivoc, chestiunea suveranității absolute a Camerelor în adoptarea propriului buget. Prin urmare, a conecta chestiunea aceasta a adoptării bugetului Senatului cu urgența ședinței de Guvern, de astăzi, în care figurează la ordinea de zi, proiectul bugetului pe anul 2005, nu este relevantă, sper, că așa o interpretează și onorabilii din Executiv, care adoptă hotărârea respectivă. Am de făcut câteva observații referitor la conținutul acestui raport și, deci, al proiectului de buget. Este foarte îmbucurător faptul că ne gândim la integrarea europeană și în conexiune cu aceasta, să întărim cantitativ și calitativ staff-ul Senatului. În ce mă privește, trebuie să pun neapărat câteva întrebări la acest capitol. Dacă este neapărată nevoie de suplimentarea cu cele 50 de posturi chiar în anul 2005? Cine și cum, și în baza cărui principiu va angaja acest personal, și dacă parlamentarul, în general, are vreun cuvânt de spus în angajarea personalului, în staff-ul Parlamentului, în afară de șofer, secretară și șeful biroului senatorial. Mă refer la staff-ul acesta de aici și la cel care este avut în vedere, în primul rând, la cele 50 de posturi. Deci, aici poate că s-ar fi putut lua o hotărâre, eu zic, mai economicoasă. Nu sunt sigur că trebuie angajați neapărat cei 50 de oameni, de îndată în anul 2005 și mi-aș îngădui chiar să fac o propunere, ca o anexă, în legătură cu nevoia ca decizia privind angajarea să fie făcută după consultarea membrilor Parlamentului, aceia care vor câștiga mandatele după alegerile din 2004, pentru ca cineva peste capul lor să le angajeze de cadou persoane care să le gireze ideile, mi se pare nelalocul său.

Următoarea chestiune este aceea legată de cele 78 de miliarde, în legătură cu mutarea în noul sediu. N-am înțeles de ce se fac referiri... De ce nu s-a inclus în proiectul de buget al Senatului, dacă aceasta este o chestiune tranșată, hotărâtă și, oricum, cheltuiala va avea loc, cu atât mai mult, cu cât este o sumă nici măcar rotundă, extrem de precisă. Am impresia că..., mai precisă nici că se poate - 78.672.123.000 lei cheltuielile cu mutarea. Atunci trebuia cuprinsă în proiectul de buget și nu încărcat acel sac fără fund, din care Guvernul să nu mai aibă ce scoate când vin alegerile din 2008. Deci, vă rog mult, să fie introdusă aici dacă se știe cât este, fără nici un fel de echivoc. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă mai sunt și alte observații? V-aș ruga să nu fiți îngrijorat în legătură cu relația dintre Senat și Executiv. Cu siguranță că Executivul va ține cont de proiectul de buget adoptat de către Senat. Îl invit, totuși, pe domnul secretar general al Senatului, Constantin Sava, dacă dorește să ofere răspunsuri.

Fiind vorba de bugetul pe anul viitor, îl asigur pe domnul senator Szabo, că nu se pune problema ca noi, în acest moment, să angajăm o singură persoană în Senat, ci este vorba de bugetul anului 2005 și, sigur, că acest lucru va fi rezolvat de către viitoarea conducere a Senatului din legislatura cealaltă. În legătură cu suma necesară pentru mutare, pot să vă spun doar că ea este necesară în acest an și de aceea nu este inclusă în bugetul pe anul viitor, ci este vorba de o aprobare de suplimentare, prin hotărâre de Guvern, ea se regăsește în bugetul Senatului, că va însemna o suplimentare la bugetul pe care noi îl avem. Vă rog, domnule secretar general.

 
 

Domnul Constantin Sava - secretar general al Senatului:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De fapt, domnule președinte, ați răspuns la una din întrebări. Referitor la bugetul suplimentar de 78 de miliarde, este vorba de un program de mutare a Senatului, care a fost și anul acesta, a fost și anul trecut, dar nu a fost folosit, pentru că nu a început efectiv mutarea Senatului în noua clădire. Suma este repartizată Senatului și inclusă în bugetul Senatului, în momentul declanșării mutării, printr-o hotărâre de Guvern, din fondul de rezervă al Guvernului.

Referitor la numărul de persoane, am considerat necesar pentru activitatea de integrare în Uniunea Europeană crearea unor structuri speciale, care să urmărească această activitate. Vreau să vă informez că pe lângă crearea unor structuri care să asigure o continuare legislativă coerentă, în ceea ce privește integrarea europeană și activitatea cu Comisia Europeană, mai sunt și alte nevoi de încadrare de personal. De fapt, acestea sunt prinse în bugetul Senatului pentru anul 2005. Biroul permanent, la începutul anului 2005, va analiza noul stat de funcții și va aproba, în mod concret, câte persoane vor fi încadrate și care este atribuția fiecărei structuri.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții? Doamna senator Maria Petre.

 
 

Doamna Maria Petre:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Am să reiau niște observații, pe care le-am făcut și cu ocaziile precedente, când subiectul în discuție era proiectul de buget al Senatului pe anul următor. Eu cred că pentru fiecare din noi ar fi fost necesară o prezentare comparativă, pe fiecare categorie de cheltuieli, ce urmează a fi inclusă în bugetul Senatului pentru anul 2005. Deci, o comparație între bugetul pe acest an și bugetul pentru anul 2005, sub toate aspectele, pe fiecare categorie, așa cum menționam, în așa fel încât să putem analiza, în cunoștință de cauză, dacă aceste creșteri de clasificația bugetară sunt sau nu justificate. Am niște întrebări foarte concrete, plecând chiar de la premisa că Senatul va avea, în anul 2005, un alt sediu. Deci, uitându-mă pe detalierea care ne-a fost prezentată, constat că sunt prevăzute pentru două categorii de cheltuieli și anume reparații curente și reparații capitale, niște sume care mie mi se par importante și aș vrea să știu la ce categorii de reparații curente și capitale... Deci, e vorba de articolele 27 - 7.690.000.000 lei și 28 - reparații capitale - 100 milioane lei. Ținând cont că vom funcționa într-un sediu nou, unde asemenea cheltuieli sunt, eventual, cele care se referă la parcul de mașini și alte mijloace fixe, și în nici un caz la clădiri. Și aș vrea, de asemenea, să-l rog pe domnul secretar general sau pe colegii care au lucrat la fundamentarea acestui buget să ne prezinte niște creșteri pe principalele categorii de cheltuieli incluse în acest buget. Deci, care este creșterea pe ansamblu și creșterile pe principalele capitole. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îl invit la microfon pe domnul secretar general pentru a oferi răspuns.

 
 

Domnul Constantin Sava:

În primul rând, vreau să vă informez că, creșterile bugetare pentru anul 2005 sunt determinate, în mod deosebit, de schimbarea parcului auto de la birourile senatoriale și înlocuirea unor aparate care deja sunt ieșite din uz și ele trebuie înlocuite, pentru că cheltuielile sunt mult mai mari. La "reparații capitale "avem numai 100 de milioane, pentru că avem aparatură în funcțiune și care necesită reparații.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, parte din aparatura care există acum în Senat va fi preluată dincolo, dar trebuie s-o aducem în stare de funcționare.

 
 

Domnul Constantin Sava:

La "reparațiile curente" sunt 7 miliarde, pentru că, noi, deocamdată nu ne-am mutat. Nu se știe programul mutării, iar chiar în situația în care ne vom muta, acolo unde vom avea noul sediu, va trebui să avem și unele lucrări care trebuiau prevăzute în program. Avem fiecare capitol în parte, pentru cel care dorește să vadă, o documentare, o fundamentare pentru fiecare leu care este prevăzut în buget. S-a ținut cont, la toate acestea, și de rata inflației de 9%, care ne-a comunicat-o Ministerul Finanțelor Publice.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, alte creșteri nu există în buget, dimpotrivă, în discuțiile din Biroul permanent există o primă variantă a bugetului, aceea care a fost discutată cu Ministerul Finanțelor Publice și în care bugetul Senatului era la nivelul anului 2004. Deci, fără a interveni, nici cel puțin această creștere determinată de inflație, ceea ce nu este corect.

Sigur că dumneavoastră aveți dreptate, aș spune doar parțial. În situația în care ne mutăm într-un sediu nou, este corect că nu vor exista acolo reparații curente, ci, eventual, vor exista cheltuieli importante legate de amenajări, de dotări, pentru că nu toate sunt... Dar nu reparații. Tot noi, împreună, vom stabili dacă vom muta din acest capitol, într-un alt capitol, acolo unde va fi nevoie... Noi, impropriu spus... Noi, practic, Parlamentul viitor, cei din legislatura viitoare vor hotărî ce este de făcut. Vă rog.

 
 

Domnul Constantin Sava:

Domnule președinte,

Îmi cer scuze, o informație foarte utilă... Birourile senatoriale, unde-și desfășoară activitatea domnii senatori, o parte din ele, trebuie întreținute, chiar la unele din ele trebuie să executăm lucrări de întrețineri capitale.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Dacă nu mai sunt alte observații, vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu bugetul prezentat, astăzi, în plenul Senatului, de către domnul secretar Paul Păcuraru. Vă rog să votați.

Bugetul Senatului a fost aprobat de plen cu 92 de voturi pentru, 2 împotrivă și 4 abțineri.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind ratificarea Convenției între România și Republica Estonia pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București, la 23 octombrie 2003.

La pct. 3 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției între România și Republica Estonia pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București, la 23 octombrie 2003.

O invit pe doamna secretar de stat Manolescu să-și ocupe locul și să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Invit pe domnul președinte Ștefan Viorel să prezinte raportul.

Aveți cuvântul, doamna ministru.

 

Doamna Maria Manolescu - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Mulțumesc, domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin acest act normativ se ratifică Convenția de evitare a dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital dintre România și Estonia. Această Convenție cuprinde reglementări specifice din legislația fiscală română și estoniană, corelat cu principiile din mediul cadru de convenție de evitare a dublei impuneri, elaborat de Organizația de Dezvoltare și Cooperare Economică.

Camera Deputaților a adoptat actul normativ în data de 28 septembrie a.c. Comisiile de specialitate ale Senatului au întocmit raport de adoptare fără amendamente, motiv pentru care propunem și susținem adoptarea actului normativ în forma rezultată din raport.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Îl invit pe domnul președinte Ștefan Viorel să prezinte raportul.

 
 

Domnul Ștefan Viorel:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Comisia noastră a adoptat raport favorabil fără amendamente și, făcând precizarea că legea are caracter ordinar, vă rugăm să votați proiectul de lege în forma adoptată de Camera Deputaților. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții. Vă rog să observați că nu au fost formulate amendamente și că legea are caracter de lege ordinară, motiv pentru care o supun votului dumneavoastră împreună cu raportul.

Vă rog să votați.

Raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și proiectul de Lege în ansamblu au fost adoptate de plenul Senatului cu 84 voturi pentru, 2 împotrivă și 4 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind ratificarea Convenției între România și Republica Federală Democrată Etiopia pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București, la 6 noiembrie 2003.

La pct.4 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției între România și Republica Federală Democrată Etiopia pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București, la 6 noiembrie 2003.

Aveți cuvântul, doamna ministru.

 

Doamna Maria Manolescu:

Prin acest act normativ se reglementează impunerea veniturilor din activități dependente, salarii și alte drepturi salariale, a veniturilor obținute dintr-o activitate desfășurată în mod independent în calitate de medic, avocat, inginer, arhitect, medic stomatolog și activitate contabilă, a veniturilor sub formă de burse ale studenților, a veniturilor încasate de profesori și cercetători rezidenți ai unui stat contractant care desfășoară activitate în celălalt stat.

Convenția reglementează de asemenea și problemele referitoare la schimbul de informații, nediscriminarea, metodele de evitare a dublei impuneri, procedura amiabilă, intrarea în vigoare și problematica legată de denunțarea convenției.

Camera Deputaților a adoptat actul normativ în data de 28 septembrie 2004, comisiile de specialitate ale Senatului au întocmit raport de adoptare fără amendamente, motiv pentru care propunem și susținem adoptarea actului normativ în forma rezultată din raport.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Îl invit pe domnul președinte să prezinte raportul.

 
 

Domnul Ștefan Viorel:

Domnule președinte, de asemenea, comisia noastră a adoptat raport favorabil fără amendamente și vă rugăm să votați proiectul de lege în forma adoptată de Camera Deputaților. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Nu sunt intervenții din partea domnilor senatori. Vă rog să observați că nu au fost formulate amendamente, motiv pentru care, printr-un singur vot, vă rog să vă pronunțați atât asupra raportului, cât și asupra legii în ansamblu. Vă rog să votați.

Cu precizarea caracterului legii de lege ordinară, Senatul adoptă raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și proiectul de lege în ansamblu cu 92 voturi pentru și două abțineri.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind ratificarea Convenției între România și Canada pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la Ottawa, la 8 aprilie 2004.

La pct.5 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției între România și Canada pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la Ottawa, la 8 aprilie 2004.

Aveți cuvântul, doamna ministru Manolescu.

 

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Convenției dintre România și Canada pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital.

Convenția cuprinde actualizarea reglementărilor specifice din legislația fiscală română și cea canadiană, precum și actualizarea cadrului juridic ca urmare a renegocierii acordului care a fost semnat în anul 1978.

Cotele de impozit prevăzute pentru veniturile care intră în sfera de reglementare a prezentei convenții, de asemenea sunt actualizate, problemele referitoare la schimbul de informații, nediscriminarea, metodele de evitare a dublei impuneri, procedura amiabilă, intrarea în vigoare și denunțarea convenției fac obiectul acestui acord.

Camera Deputaților a adoptat actul normativ în data de 28 septembrie, iar comisiile de specialitate ale Senatului au întocmit raport de adoptare fără amendamente, motiv pentru care susținem adoptarea actului normativ, în forma rezultată din raport. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Îl invit pe domnul președinte Ștefan Viorel să prezinte raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

 
 

Domnul Ștefan Viorel:

Domnule președinte, și în acest caz comisia noastră a adoptat raport favorabil fără amendamente și, precizând că legea face parte din categoria legilor ordinare, vă rugăm să votați proiectul în forma adoptată de Camera Deputaților.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții, nu au fost formulate amendamente.

Vă rog să vă exprimați printr-un singur vot atât asupra raportului, cât și asupra legii.

Cu precizarea caracterului legii de lege ordinară, Senatul adoptă raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, precum și proiectul de lege în ansamblu, cu 85 de voturi pentru și 2 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Aranjamentului stand-by de tip preventiv dintre România și Fondul Monetar Internațional, convenit la București și la Washington, prin Scrisoarea prim-ministrului României și a Băncii Naționale a României, din 22 iunie 2004, și Decizia Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internațional, din 7 iulie 2004, a Memorandumului de politici economice și financiare pentru perioada 2004-2006, precum și a Memorandumului tehnic de înțelegere.

La pct.6 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Aranjamentului stand-by de tip preventiv dintre România și Fondul Monetar Internațional, convenit la București și la Washington, prin Scrisoarea Primului-Ministru al României și a Băncii Naționale a României din 22 iunie 2004 și Decizia Consiliului Executiv al F.M.I. din 7 iulie 2004, a Memorandumului de politici economice și financiare pentru perioada 2004-2006, precum și a Memorandumului tehnic de înțelegere.

Aveți cuvântul, doamna ministru.

 

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea a 3 documente:

  • Aranjamentul stand-by de tip preventiv pe 24 de luni, cu acces la 367 milioane dolari, dacă necesitățile de finanțare externă a României vor impune astfel de cumpărături;
  • Memorandumul de politici economice și financiare care stabilește obiectivele de politică economică pentru perioada 2004-2006 și cuprinde măsuri destinate să consolideze progresul înregistrat în stabilizarea macro-economică și să accelereze reformele structurale;
  • Memorandumul tehnic de înțelegere.

Principalele obiective macro-economice ale programului cuprinse în Memorandum sunt următoarele:

În primul rând, consolidarea stabilizării și scăderea graduală a inflației la 5-6% până în anul 2006;

În al doilea rând, menținerea deficitului de cont curent sub 5,5% din PIB;

În al treilea rând, menținerea rezervelor corespunzător gradului de acoperire a importurilor, pe 3 luni și jumătate;

În al patrulea rând, îmbunătățirea guvernanței și a climatului de afaceri și finalizarea agendei de privatizare, conform angajamentului ferm asumat de România în privința aderării țării noastre la Uniunea Europeană în anul 2007.

Camera Deputaților a adoptat actul normativ în data de 28 septembrie, iar comisiile de specialitate ale Senatului au întocmit raport de adoptare, cu un amendament cu care noi am fost de acord. De fapt l-am propus: "nu vom apela la aceste împrumuturi decât în măsurile în care vom avea nevoie de astfel de cumpărături și numai atunci Legea privind datoria externă a României va fi actualizată corespunzător."

Motiv pentru care vă propunem adoptarea proiectului de act normativ.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Îl invit pe domnul președinte Ștefan Viorel să prezinte raportul.

 
 

Domnul Ștefan Viorel:

Domnule președinte, comisia noastră a adoptat raport favorabil, propunându-vă amendamentul din anexă pe care l-a prezentat inițiatorul. Vă rugăm să votați proiectul de lege în forma adoptată de Camera Deputaților, cu amendamentul prezentat. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Domnul senator Paul Păcuraru, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Sigur că dezbaterea acestui proiect de lege ar trebui să fie extrem de substanțială în conținut, pentru că, practic, când discutăm un acord cu F.M.I discutăm despre politicile practicate în România în perioada imediat următoare.

Dincolo de declarațiile de zi cu zi ale Guvernului, ale autorităților, dacă românii doresc să știe foarte precis ce li se va întâmpla în perioada imediat următoare este suficient să citească acest acord și vor vedea, sector cu sector, domeniu cu domeniu, capitol cu capitol, ce-i așteaptă pe durata acordului.

Nu am acum intenția de a face discuții asupra politicilor sectoriale, asupra tuturor domeniilor pe care le are în vedere acordul. Dar aș vrea totuși să întreb Guvernul de ce, de exemplu, acum, când suntem deja în precampanie electorală, nu discută cu populația în termeni reali ce i se va întâmpla în perioada următoare, ci discută doar în angajamente, hai să le numim așa, "de bună intenție", care, în bună măsură, sunt diferite de ceea ce vedem negru pe alb că scrie în acord.

M-aș fixa pe două puncte, pe care aș dori să le prezint Guvernului, deși cu siguranță toate vor fi un subiect important de luat în discuție. Aș vrea să întreb reprezentantul Guvernului:

Care va fi politica salarială în România pe durata acordului? Vom începe cu salariul minim care, negru pe alb, spuneți că va fi limitat și veți limita creșterea salariului minim pe economie pe durata realizării acordului. Din discuțiile pe care le facem cu sindicatele - și presiunile salariale din diverse sectoare - arată că Guvernul este într-o mare încurcătură la acest capitol.

În fine, mai important decât asta, mi se pare să discutăm despre evoluția pensiilor. Două direcții care ating, în mare măsură, situația existenței cotidiene a populației, pensiile, sub cel puțin două aspecte: în primul rând, nivelul pensiilor din România și, în al doilea rând, vârsta de pensionare.

Nu am auzit Guvernul să spună până acum: "Dragi români, vă anunțăm că vom crește vârsta de pensionare și vom aplica egalitatea de șanse, în sensul egalizării vârstei de pensionare a femeilor cu a bărbaților". Ar fi o temă de dezbatere interesantă în România și, din păcate, un astfel de subiect, care este condiționat și restrictiv, este ca și absent în depozițiile Guvernului și în oferta pe care acesta o prezintă în momentul de față.

În egală măsură, Guvernul vorbește de creșterea pensiilor, de recalcularea pensiilor, dar în textul acordului găsim frazele exact în sens contrar, și îmi permit să citez:

"Nu vom decide nici o nouă recorelare a pensiilor - pag.6 pct.16 - după încheierea recorelării actuale până în mijlocul anului 2004 fără acordul FMI."

Păi una vorbim cu populația și spunem că vom recalcula - domnul prim-ministru a acceptat, în sfârșit, recalcularea pensiilor și majorarea acestora în conformitate cu respectarea unor principii și a unor angajamente - și alta scriem cu FMI.

Același lucru se întâmplă și în ceea ce privește salariile. Dacă voi cita exact din pct.15 și 16 vom constata că - știu eu? - "creșterile salariale vor fi riguros controlate" și, din punct de vedere al acordului cu FMI, este de înțeles de ce Guvernul se angajează la acest lucru: pentru controlul țintelor de care vorbeați dumneavoastră anterior, doamna ministru. Dar în practica de zi cu zi și în angajamentele pe care le face către populație - sigur, este an electoral - lucrurile stau într-o formulă total diferită.

Părerea mea este că ar fi foarte corect - pentru dumneavoastră, ca Guvern, și pentru ca populația să înțeleagă exact ce înseamnă un acord cu FMI, în ceea ce o privește pe ea - să se publice, punct cu punct, ceea ce se angajează Guvernul și atunci vom ști mai bine, populația va înțelege mai bine ce perspective are în ceea ce privește nivelul de trai, calitatea vieții, șansa de a-și ușura cumva situația materială precară în care marea majoritate a categoriilor sociale trăiesc astăzi.

Aș vrea, doamna ministru, pe aceste două puncte, salarii și pensii, să ne spuneți ce așteaptă populația României de la dumneavoastră, în situația în care rămâneți la guvernare și veți respecta acest acord cu FMI.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Vă mulțumesc. Alte intervenții? Vă rog, domnul senator Petre Roman.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege, stimați colegi, cred că acest document este mult mai important decât ceea ce ne apare nouă la prima vedere în dezbatere. Pentru că documentul, de fapt, fixează toate reperele politicii care interesează cetățeanul în perioada următoare. Și sunt destul de surprins că el are o mică expunere și beneficiază de o prea mică dezbatere în plan public, de aceea am considerat necesar să spun câteva lucruri, cu prilejul dezbaterii generale.

La politica fiscală se spune în mod cât se poate de corect: "politica bugetară în anul 2004 va susține obiectivele de dezinflație și limitarea deficitului de cont curent extern, creând, în același timp, condiții pentru creșterea în continuare a investițiilor sectorului privat", așa cum spuneam, este un lucru corect.

Dar, din păcate, ceea ce se propune în concret pare a intra în contradicție cu toată dezbaterea electorală actuală. Și am vrea să nu fim în situația foarte supărătoare ca, pe de o parte, noi, astăzi, Senatul, să adoptăm un document care închide dezbaterea electorală din multe puncte de vedere. Deci noi l-am aproba astăzi, dar vă asigur că asta închide multe dintre dezbaterile electorale actuale.

De exemplu, la pct.16, se spune: "rămânem ferm angajați să păstrăm salariile în sectorul bugetar și pensiile în limitele bugetului pe 2004". Asta înseamnă că dezbaterea actuală în aceste materii pare închisă, din punctul de vedere al acestui document, deși discuțiile, repet, sunt extrem de vii în legătură cu ce se face.

Așa cum a precizat și domnul senator Păcuraru, se spune că nu vom decide nici o nouă recorelare a pensiilor după încheierea recorelării actuale.

O altă chestiune, la politica salarială, se spune - la pct. 21 - că, pentru a proteja competitivitatea economiei noastre, am crescut numai în mică măsură salariul minim în 2004 și se precizează că Guvernul va instrui reprezentanții companiilor de stat să nu accepte un salariu minim diferit de salariul minim aprobat.

Iarăși, acest punct 21 închide niște dezbateri care au loc în acest moment.

La reformele din sectorul energetic, aici aș avea o întrebare, și anume, dacă punctul 23 nu intră în contradicție cu tema afișată a politicii fiscale, pentru că spune: "Pentru a reduce dependența noastră crescândă de importurile de gaze, vom continua creșterea prețurilor la producătorii interni, pentru a atinge nivelul parității de import până în 2007".

Pe de o parte, se spune că tema generală a politicii fiscale este dezinflația, pe de altă parte, se vorbește constant de creșteri de prețuri, lucru care se mai spune și la punctul 24: "Vom continua ajustarea prețurilor la electricitate și încălzire. "Evident că e vorba de ajustare în sus, către nivelul de recuperare a costurilor, ceea ce, în principiu, este corect.

De asemenea, se vorbește de eliminarea neplății facturilor la electricitate și gaze, dar, în același timp, s-au propus măsuri consistente, privitoare la susținerea plății facturilor, în acest an, de către Guvern.

În concluzia intervenției mele, dincolo de faptul că am această întrebare către doamna ministru, și eu cred că - spun încă o dată - ar fi trebuit să avem o dezbatere cu mult, cu mult mai amplă, în momentul în care am decide... Ori decidem cu seriozitate acest lucru noi toți, ori decidem cu seriozitate acest lucru - și eu cred că așa ar trebui să fie -, ori înseamnă că tot ceea ce este acum dezbatere electorală ne conduce la concluzia că următorul Guvern va arunca peste bord, într-o anumită măsură sau total, acest document, pe care îl aprobăm, și atunci noi suntem acum profund neserioși.

Deci, dincolo de întrebarea către doamna ministru, dacă politica de dezinflație se împacă cu creșterile de prețuri, și la gaze, și la utilități și așa mai departe... înseamnă că de undeva, totuși, trebuie să puteți menține trendul de dezinflație, din moment ce cresc prețurile, și nu oricum, ci la tot ceea ce înseamnă utilități de acest fel. Eu unul am îndoieli în privința asta.

Dar dincolo de acest lucru, eu cred că ar trebui să existe o înțelegere sau cel puțin să existe o discuție între cei care suntem competitorii actuali în lupta electorală cu privire la acest document. Adică, suntem de acord ca România să se angajeze pentru acest document? Atunci înseamnă că dezbaterea noastră trebuie să cuprindă alte teme, importante, desigur. Nu suntem de acord, înseamnă că trebuie să spunem foarte ferm că acest document este unul de conjunctură, unul aprobat acum pentru ca să dăm oarecare liniște, să zicem, oarecare liniște pe plan internațional, dar pe care, de fapt, îl aprobăm în fals, ceea ce eu unul aș refuza s-o fac.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții... Vă rog, domnule senator Iuliu Păcurariu.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnule președinte, stimați colegi,

Am o singură întrebare, pe care o adresez doamnei ministru, și anume: reașezarea prețurilor în sectorul energetic determină, în ultimă instanță, factura pe care o plătește cetățeanul acasă. Problema este dacă s-a făcut o evaluare a numărului de asistați social, pe care România trebuie să-i sprijine în 2005 - 2006, și care sunt posibilitățile reale ale bugetului de stat pentru acoperirea acestor costuri? Pentru că ajungem în situația în care avem o fiscalitate, aceea pe care o știm cu toții, toată lumea vorbește de reducerea ei, dar avem aceste costuri crescute ale bugetului de stat, pe care nu văd cum le evităm.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Doamna senator Maria Petre.

 
 

Doamna Maria Petre:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Formulez, în numele Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat și Partidului Național Liberal, o cerere foarte concretă, și anume, aceea că ar trebui să întrerupem dezbaterea în acest moment, să amânăm votul pentru acest proiect de Lege de aprobare a Memorandumului de tip preventiv cu Fondul Monetar Internațional, și dezbaterea noastră să continue, eventual, la următoarea ședință de plen a Senatului, care am înțeles că va fi joia viitoare, în prezența domnului prim-ministru Adrian Năstase, a domnului Mihai Tănăsescu, ministrul finanțelor publice, și, eventual, a guvernatorului Băncii Naționale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc.

Sigur că nu pot să iau în considerare această cerere, atâta timp cât nu a rezultat necesitatea ei din dezbateri. Până în acest moment, practic, au fost exprimate de către colegii senatori puncte de vedere și voi cere reprezentantului Executivului să ofere răspunsuri. Abia după aceea putem să discutăm.

O invit pe doamna ministru Manolescu să prezinte argumente la întrebările puse de colegi și, de asemenea, la comentariile făcute, să prezinte contraargumente.

 
 

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș începe prezentarea mea cu cerința care a rezultat din luările de cuvânt ale domnilor senatori, referitoare la dezbaterea mai amplă a acestui document.

Aș vrea să vă spun că, pe tot parcursul analizelor pe care ministerele implicate, de fapt, reprezentanții Guvernului le-au avut cu reprezentanții Fondului Monetar Internațional, dezbaterile au fost foarte ample, în primul rând, cu mediul de afaceri, care este ferm implicat în toate aceste măsuri, cuprinse în acest acord.

Întâlnirile au fost cu partenerii sociali, respectiv, cu patronatele, în ceea ce privește problematica salariilor. Aici s-a adus în discuție raportul salariul minim, raportul... creșterile de salarii care ar putea fi avute în vedere în perioada următoare.

În ceea ce privește solicitarea pe care domnul senator Paul Păcuraru a ridicat-o, în ce privește creșterea salariului minim, vedeți, lucrurile ar trebui să fie avute în vedere prin prisma capabilității agentului economic, în condițiile în care toată lumea ar dori ca salariul minim, care se stabilește prin hotărâre de Guvern, să fie cât mai ridicat, dar, în același timp, trebuie să avem în vedere nivelul de suportabilitate de către agenții economici a acestui salariu minim. Din aceste motive, dezbaterea pe problema salariului minim a fost lăsată la înțelegerea între patronate și sindicate. Ce dorim? Să dăm un salariu minim mare și, în aceste condiții, să fim în situația de a renunța la multe locuri de muncă, ținând seama de nivelul de competitivitate a economiei românești, sau să avem în vedere că, în perioada de preaderare, toate eforturile prin politică fiscală și politică bugetară sunt îndreptate spre creșterea competitivității, astfel încât să se așeze, de la sine, acest nivel.

Deci, iată că s-a ajuns la concluzia ca aceste creșteri ale salariului minim să fie rezonabile și să fie cele pe care mediul de afaceri recunoaște că le poate suporta. S-a ajuns la concluzia că un salariu minim pentru anul 2005, de 3.100.000 lei, este un salariu rezonabil, astfel încât să nu avem un impact foarte mare în ceea ce privește creșterea șomajului prin disponibilizările de forță de muncă.

Bineînțeles că toate aceste politici salariale, dar și politicile în domeniul pensiilor, cele care au fost anunțate de Guvern la această dată, sunt discutate și acceptate de către Fondul Monetar Internațional.

De fapt, Fondul Monetar Internațional, la această dată, analizează cu România, ca țară în perioada de preaderare, toate politicile macroeconomice pe care trebuie să le aibă în vedere, astfel încât, la 1 ianuarie 2007, să poată să fie pregătită pentru procesul de aderare.

Așa cum știm cu toții, Uniunea Europeană, la această dată, nu are un departament, o direcție, care să se ocupe de politicile macro. Din acest motiv, noi a trebuit să încheiem acest aranjament care ne pregătește preaderarea, aderarea, de fapt, în ceea ce privește convenirea politicilor macroeconomice pe care le avem de urmat, în așa fel, încât să ne încadrăm în acele cerințe de performanță, care să ne permită aderarea.

Deci, tot ceea ce este scris în acest memorandum, vă asigur că toate aceste elemente, în primul rând, sunt discutate cu mediul de afaceri din România, în al doilea rând, sunt politicile agreate și sunt politicile pe care Uniunea Europeană le-a promovat în relațiile cu toate țările care au aderat la Uniunea Europeană, în anii de preaderare.

În aceste condiții, tot ceea ce înseamnă disciplina financiară, procesul de restructurare, procesul de privatizare, politica de reducere a arieratelor și de diminuare a pierderilor, inclusiv prin acele creșteri de prețuri, astfel încât deficitele bugetare să poată fi controlate, pentru că tot ceea ce înseamnă politică financiară, spre disciplină financiară, are în vedere imposibilitatea de a finanța, prin bugete, în perioada următoare, pierderile generate de necorelările între costuri și prețuri, indiferent dacă materiile prime respective vin de la intern sau vin de la extern, și, în aceste condiții, ar trebui să ne corelăm cu prețurile externe, pentru că, altfel, ar însemna ca bugetul să suporte aceste diferențe.

Politicile fiscale, așa cum ați văzut, toate cele pe care le-am anunțat, sunt politici prudente și au în vedere tocmai aceste cerințe, pentru că orice diminuare importantă a fiscalității conduce la diminuări ale veniturilor și la incapacitatea de finanțare a cheltuielilor bugetare, la care România s-a angajat pentru perioada următoare, mai ales pentru domeniile sănătate, învățământ, cercetare, mediu și apărare.

Deci, sunt elemente de cheltuieli pentru care, în perioada de preaderare, avem obiective de creștere, și, în aceste condiții, în permanență, trebuie să avem echilibru între venituri și cheltuieli.

Sunt de acord cu dumneavoastră că este un document foarte important, sunt de acord că documentul respectiv trebuia dezbătut. Pentru ceea ce ne-a privit pe noi, ca minister, pe partea de politici financiare și bugetare, vă asigurăm că am făcut acest lucru. De asemenea, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, pe tot ceea ce înseamnă politica de protecție, prin numărul de asistați pe care îi are în plată și pe care îi urmărește, în așa fel încât să nu protejăm pe cei care au venituri acoperitoare sau, unde se întâmplă astfel de situații, să poată să fie descoperite situațiile respective și să fie scoși din plată.

Toate aceste lucruri au fost foarte mult analizate împreună cu experții cu care s-a lucrat o perioadă foarte îndelungată de timp.

Un volum foarte mare de muncă a fost realizat la ministerele economice, la Ministerul Economiei și Comerțului, pe tot ceea ce înseamnă sectoarele energetice, toată politica de dezvoltare și de prețuri pentru aceste sectoare, dar și în ceea ce privește Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Locuinței.

Deci, noi socotim că nu a fost nimic netransparent în tot ceea ce a însemnat activitatea derulată cu organismele financiare pe tot acest parcurs, care a însemnat construcția acestui acord.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Ștefan Viorel, dacă dorește, să ofere și domnia sa răspunsuri colegilor senatori.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Sigur, subiectul este deosebit de interesant, cu implicații majore în ceea ce înseamnă evoluția economiei românești spre integrarea europeană. Sigur că, în cadrul comisiei noastre, subiectul a fost tratat ca atare.

Îmi pare rău că în dezbaterile din plen se ridică obiecții pe o sumară documentare, mai exact, spicuind textul "pe picior", în plen, facem tot felul de obiecții, aducem critici, ne dăm cu părerea. E greu să răspundem la astfel de obiecții. Ar fi fost mult mai interesant și constructiv dacă cei interesați, realmente, de consecințele pe care le aduce acest angajament al Guvernului ar fi participat la dezbaterile comisiilor noastre. Poate discutam mai pe îndelete, cu documentare corespunzătoare, în prezența inițiatorilor, și am fi evitat astfel de discuții, mai mult de campanie electorală decât tehnice, în plenul Senatului, pentru că s-a făcut trimitere, în mai multe rânduri, de către colegii noștri vorbitori, la punctul 16 de la Capitolul "Politici fiscale".

Domnilor colegi, vă rog să observați că punctul 16 fixează măsuri exclusiv în contul anului 2004. Aceste obiective au fost realizate, sunt depășite.

Dumneavoastră vorbeați despre punctul 16 ca și cum în acest punct din acord se - știu eu - angajează viitorul României.

Punctul 16 vorbește despre politica în domeniul salariilor și pensiilor în 2004 și ce scrie acolo, milimetric, s-a executat de Guvernul PSD. Nu văd care este problema.

Cred că singura problemă este că ai noștri colegi au spicuit pe picior textul și au vrut să facă niște discuții cu iz electoral, aici, și nu niște discuții tehnice și la obiect.

Vă mulțumesc. (replică neinteligibilă din sală)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îl rog pe domnul senator Ștefan Viorel să nu intre în discuție cu colegii din sală.

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Doamna ministru, fac abstracție de aprecierile colegului nostru, domnul președinte al comisiei, sigur că și dânsul este în campanie și atunci este obligat să ia această poziție, sunt însă obligat, ca să închidem acest subiect, să vorbim că punctul 16 nu se referă la trecut, ci se referă și la viitor. Și citez pentru domnul coleg: "Nu vom decide nici o recorelare a pensiilor după încheierea recorelării actuale până la mijlocul anului 2004, fără consultarea, în prealabil, cu experții Fondului". Asta înseamnă că programul de recorelare al Guvernului, șase etape, început în 2002, finalizat în 2004, trebuie să fie continuat.

Deci, punctul 16 spune: "După ce terminăm recorelarea, nu vom decide nimic altceva", deci din 2004 încolo, "nu decidem nimic altceva", nici recalculare, nici nimic - vezi angajamentele Guvernului - "fără să vă consultăm pe dumneavoastră, Fondul Monetar". Asta vizează deja 2005.

Acum, doamna ministru, am înțeles de la dumneavoastră un lucru. Că salariul minim pe economie, în 2005, înseamnă doar actualizarea cu rata inflației a nivelului lui 2004. Una dintre întrebările pe care vi le-am pus este, foarte bine, am convenit că salariul minim pe economie trebuie să reflecte sustenabilitatea etc. ceea ce pot agenții economici, să nu conducă la o creștere artificială a șomajului, oricum șomajul nu mai crește pentru că am murit cu tot, suntem mult sub jumătatea situației șomajului din țările europene, e o altă discuție, întrebarea este următoarea:

Deci, dacă noi nu reușim decât să acoperim rata inflației în 2005, pe salariul minim, da, pentru că asta se întâmplă, 10% la 2.800.000 și venim la 3.800.000...

 
 

Doamna Maria Manolescu:

Și creșterea economică....

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Asta înseamnă că, de fapt, în termeni reali, da, venitul minim scade ca putere de cumpărare pentru că toate analizele au arătat că puterea de cumpărare nu este obligatoriu corelată cu rata inflației. Rata inflației poate să aibă o anumită dinamică, un anumit procent, dar, în termeni reali, aceste procente nu le regăsește populația. Populația se găsește în față cu creșteri mult mai semnificative ale prețurilor.

A doua întrebare pe care am pus-o este: Cât va fi salariul mediu? Pe cât ați calculat bugetului anului 2005? Pentru că salariul minim este un indicator de referință, salariul mediu este următorul indicator de referință privind modul cum se va trăi în România în 2005. Și vă rog să ne dați această precizare care nu are nici un caracter electoral, este o informare necesară opiniei publice.

Și, în fine, ultimul lucru care aș vrea să vă întreb este clar. Dumneavoastră, Guvernul, cu de la sine inițiativă, sunteți în încălcare de lege în momentul în care nu mai publicați în România coșul minim.

Deci, ca să înțelegem ce se întâmplă cu veniturile, salariul minim sau salariul mediu trebuie să-l comparăm tot timpul cu evoluția coșului de consum al populației. Pentru că dacă nu-l comparăm cu asta, putem să spunem orice. Există o lege, numărul excat acum îmi scapă, care a fost aprobată chiar de Guvernul dumneavoastră, deci, introdusă în Guvernul Isărescu și aprobată de Guvernul dumneavoastră, prin care obligați autoritățile publice, prin Institutul Național de Statistică, să publice trimestrial coșul minim, pentru că nici un indicator nu are înțeles dacă nu-l compari în coș. Nu înțelegi nimic din el. Poate însemna orice. Sunt deja doi ani de zile de când dumneavoastră, chiar în condițiile în care noi am intervenit permanent să publicați coșul, ca să vedem în ce măsură, într-adevăr, anumiți indicatori vieții se modifică în România și pe care nu-i prezentați.

Deci, practic, singurul indicator de referință pentru populație este rata inflației. Nu este edificator pentru populație. Coșul minim însemna grupe de produse, categorii de produse, un număr de evoluții înregistrate în dinamica lor, de evoluții ale prețurilor înregistrate în dinamică, și atunci înțelegeai pe categorii de mărfuri alimentare, nealimentare, servicii, ce se întâmplă cu fiecare componentă în parte. Pentru că este cu totul îndreptățită întrebarea care v-a fost pusă, cum păstrați puterea de cumpărare dacă serviciile, agentul termic, agentul electric, gazele și așa mai departe cunosc dinamica pe care o cunosc.

Deci, ea nu are nici un caracter, aici nu suntem în campanie, suntem într-o discuție tehnică pe niște probleme de indicatori.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Petre Roman.

 
 

Domnul Petre Roman:

Nu aș fi dorit să revin la microfon, însă resping categoric prejudecata potrivit căreia orice discuție care are loc înseamnă că atacăm Guvernul sau facem propagandă electorală și mai ales de pe poziția de președinte al unei comisii este inadmisibil, dar ar trebui să-și ceară scuze domnul președinte al comisiei pentru că nu a fost în stare să citească chiar titlul acestui memorandum, "Memorandum de politici economice financiare pentru perioada 2004-2006", deci cel puțin doi ani din mandatul următor.

Îmi pare rău, dar doamna ministru nu a dat răspuns la întrebarea mea, și anume cum se împacă - pentru că probabil că există niște corelații pe care minimal ar trebui să le înțelegem - cum se împacă ținta de dezinflație - o cifră cu o, adică o singură cifră, un digit, cum se spune - cu creșterile de prețuri despre care am vorbit. Și dacă tot sunt aici vreau să mai adaug ceva și chiar vă rog să luați în considerare următoarea situație, la politici fiscale, care, după părerea mea, este puțin insuficientă. Și eu vă fac o propunere. Am făcut-o din punct de vedere legislativ. Acolo unde se spune "combaterea evaziunii fiscale", deci, la punctul 18, se menționează două măsuri:

Unu, eliminarea comerțului ilegal cu produse petroliere și țigări și, al doilea, lupta împotriva corupției în administrația vămilor. Eu vă propun să luați în considerare Legea, pe care am depus-o la Senat, privind controlul plății impozitelor și taxelor pe averea dobândită care, într-adevăr, este măsura europeană de combatere a evaziunii fiscale. Și v-ar aduce un plus în memorandum. Credeți-mă.

 
 

Doamna Maria Manolescu:

Este cuprinsă în programul de guvernare măsura respectivă...

 
 

Domnul Petre Roman:

Păi, nu, eu vorbesc de memorandum.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, domnul senator Iuliu Păcurariu. Ultimul coleg care s-a înscris la cuvânt.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Sigur, cele spuse de domnul senator Petre Roman, aproape, fac, într-un fel, inutilă intervenția mea. Eu am să refer la partea a doua, în ceea ce vreau să spun. Sigur, se spune că prima creștere anuală a prețului, administrat la consumatorul final, în conformitate cu punctul 23 din memorandum, în conformitate cu noul sistem al prețurilor, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2005, când prețul intern la producător pe piața organizată va crește cu cel puțin 25 dolari/1.000 mc, începând cu nivelul estimat al anului 2004, de 60 dolari SUA/1.000 mc.

În clipa de față, prețul la gaz metan este undeva pe la 120 dolari/1.000 mc. Deci, 5.300 mc înmulțit cu 1.000 fac 15,3 milioane, și dolarul este la cursul pe care îl știm.

Deci, atunci, această cifră de 60 dolari/1.000 mc este aiurea, este greșită. Întrebarea pe care eu am pus-o inițial - și am un răspuns - este: Costul de întreținere a apartamentului, salariul mediu pe economie, salariul minim pe economie și dacă aceste trei cifre duc la situația în care numărul de asistați pe anul 2005-2006 să crească cu niște costuri bugetare care, până la urmă, influențează direct politica fiscală pe care o putem pune în aplicare. Asta era întrebarea la care eu m-am referit.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Stimați colegi, declar închise dezbaterile generale.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Vă ofer cuvântul imediat. Să nu reluăm discuțiile.

Vă rog să vă pronunțați prin vot, în legătură cu închiderea dezbaterilor generale.

Dacă va exista caz de drept la replică, acela se oferă.

Potrivit votului Senatului, cu 53 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și 5 abțineri dezbaterile generale au fost închise.

Ofer cuvântul doamnei secretar de stat Manolescu.

Vă rog să oferiți răspuns colegilor senatori.

 
 

Doamna Maria Manolescu:

Da, pe scurt, voi face următoarele mențiuni.

Referitor la politicile privind salariul minim, salariul mediu, în permanență, și cred că nici un astfel de acord, care pregătește o țară pentru perioada de aderare la Uniunea Europeană, în condiții de creștere a competitivității, nu poate să aibă în vedere mai mult decât doi indicatori: inflație și creștere economică. Orice creștere de salarii, care se rupe de aceste informații, nu poate să fie realistă și, în aceste condiții, indicatorii care sunt prevăzuți și sunt agreați prin Acordul cu Fondul Monetar Internațional vizează respectarea acestor reguli.

Din aceste condiții, tot ceea ce înseamnă procesul de monitorizare pentru economia de stat, limitările în ce privește creșterile de salarii în corelare cu productivitatea, în corelare cu performanțele, reducerile de pierderi și tot ceea ce înseamnă reduceri de arierate au în vedere aceste restricții, pentru că nu ne putem rupe niciodată de performanța pe care fiecare agent economic o are.

În ceea ce privește raportul politică de dezinflație și politică de creșteri de prețuri, știm cu toții că, de cele mai multe ori, efortul de acoperire a diferențelor, atunci când prin prețuri am protejat, aplicând acele prețuri de protecție, care nu acopereau costurile, indiferent că era vorba de intern sau de extern, efortul se regăsea asupra bugetului.

Deci, orice astfel de efort, în perioada următoare, nu mai poate fi agreat. Economia trebuie să lucreze pe principiile legate de intrările cu costurile reale, ieșirile, de asemenea, cu costurile reale. În aceste condiții, indiferent care ar fi Guvernul care ar trebui să ia o decizie, trebuie să se aibă în vedere aceste lucruri de apropiere treptată de costurile reale care participă la realizarea produselor, serviciilor și activităților dintr-o țară.

În ceea ce privește capacitatea de susținere a protecției sociale, în ceea ce privește numărul de asistați care beneficiază ca urmare a apariției unor dezechilibre între veniturile pe care le realizează o familie, iată, pentru aceste situații de distorsiune, când veniturile pe un membru de familie ca urmare a faptului că unul lucrează și sunt șapte membri de familie intervin politicile de protecție socială care sunt prevăzute corespunzător cu acoperire prin subvenție, astfel încât, elementele de sărăcie pe care le-am simțit cu toții prin toate articolele care au apărut în afară, vizavi de faptul că nu reușeam să stăpânim acest fenomen de sărăcie profundă, iată că în ultima perioadă de timp, prin aceste măsuri care au corelat protecția cu veniturile, s-a dat un semnal că, într-adevăr, pe această cale reușim să rezolvăm și această problemă a direcționării protecției sociale către cei care au nevoie de ea.

Nu spunem că nu mai sunt la această dată anumite probleme care ar trebui să fie corectate, dar toate lucrurile se fac în timp.

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Cât va fi salariul mediu, doamna secretar de stat?

 
 

Doamna Maria Manolescu:

Salariul mediu va fi corelat exact cu inflația.

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

În buget, doamna secretar de stat.

 
 

Doamna Maria Manolescu:

Deci, ce se întâmplă, bugetul nu lucrează cu salariul mediu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dumneavoastră aveți o dispută personală.

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Doamna ministru,

Când calculați indicatorii bugetului de asigurări sociale, nu plecați de la salariul mediu? O întrebare simplă v-am pus: cât va fi salariul mediu în 2005?

 
 

Doamna Maria Manolescu:

Va fi...

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Baza se calculează.

 
 

Doamna Maria Manolescu:

Vă interesează o cifră, va fi peste 8 milioane.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte Ștefan Viorel, în numele comisiei, vă rog să mai punctați anumite chestiuni.

 
 

Domnul Ștefan Viorel:

Îmi cer scuze că am intervenit cu o apreciere în nume personal de la acest microfon, dar este singurul aspect în legătură cu care îmi cer scuze. Restul rămâne valabil pentru că dacă vom citi cu atenție angajamentele din acest acord, 80% dintre obiective sunt îndeplinite, pentru că vizează anul 2004.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Ați ascultat dezbaterile, eu pot să vă spun că de fiecare dată în Parlament, atunci când s-a discutat un acord, discuțiile au fost extrem de importante, indiferent din ce parte a sălii sau din ce parte a spectrului politic au venit aceste dezbateri.

Deci, îi rog pe colegii care au asistat astăzi și nu au fost implicați direct să înțeleagă că de fiecare dată discursurile au fost extrem de importante.

Vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe și bănci și cu proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog să votați!

Raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci precum și proiectul de lege în ansamblu au fost adoptate de plenul Senatului, ca lege cu caracter ordinar, cu 62 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă și 3 abțineri.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, vă adresez rugămintea din partea colegilor veniți de la Ministerul Administrației și Internelor, să luăm cu prioritate două legi extrem de importante de la punctele 11 și 12. Ele sunt venite în reexaminare, sunt două legi importante, organice și mi-e teamă să nu plece colegii din sală, să le putem discuta într-un cvorum mai susținut, aș zice eu.

 
Adoptarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență - reexaminare la solicitarea președintelui României.

Deci, la punctul 11 avem înscrisă Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență.

Se regăsește în reexaminare, comisiile sesizate, Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru apărare, ordine publică și securitate națională.

Vă rog, punctul de vedere al comisiei.

 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte,

Comisia noastră a luat cunoștință de faptul că acest proiect de lege constituie o prioritate pentru integrarea României în Uniunea Europeană. Am procedat la vot în procedură de urgență, raportul nostru comun este favorabil și vă rog să-l supuneți plenului Senatului pentru aprobare.

Există amendamente, vă rog să vă uitați la anexe, există patru pagini de amendamente cu care ministerul a fost de acord.

Scuzați-mă, vă rog, domnule președinte!

Deci, m-am uitat la celălalt dosar, iertați-mă!

Deci, în această situație nu avem nici un amendament.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Avem de la Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Singurul care a fost, a fost al domului Antonie Iorgovan care și l-a retras.

Deci, din moment ce și-a retras, comisiile nu au fost de acord cu amendamentul respectiv, în această situație nu avem amendamente.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Comisiei juridice pentru numiri, disciplină, imunități și validări, vă rog.

 
 

Domnul Emilian Prichici:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Susținem întru totul punctul de vedere exprimat de Comisia pentru apărare, ordine publică și securitate națională, într-adevăr a fost formulat un amendament de domnul senator Antonie Iorgovan pe care și l-a retras în mod expres printr-o cerere holografă depusă la comisie, dumnealui nu mai susține acest amendament, iar concluzia noastră este că, într-adevăr, nu se impune susținerea lui și, de asemenea, nici cel de la punctul 1 care vizează doar o schimbare a titulaturii nu-și găsește justificarea în mod deosebit.

De aceea, vă rugăm să aprobați proiectul de lege fără amendamente, în forma venită de la Camera Deputaților.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Rog reprezentanții Executivului să-și spună punctul de vedere.

 
 

Domnul Florin Sandu - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Bună-dimineața!

Suntem de acord cu textul venit de la Camera Deputaților.

Susținem acest proiect.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Prima chestiune pe care o avem de rezolvat, la Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări, noi, în urma discuțiilor, am formulat un amendament însușit de domnul Antonie Iorgovan, se renunță asupra amendamentului respectiv, întrucât noi ar însemna că extindem cererea de reexaminare a președintelui la alte chestiuni decât la cele discutate.

De acord, să se renunțe?

 
 

Domnul Florin Sandu:

De acord.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de cele două comisii.

Vă rog să vă pronunțați prin vot!

Rog colegii senatori să voteze.

Raport adoptat de plenul Senatului cu 72 de voturi pentru,5 voturi împotrivă și 10 abțineri.

În această situație, cererea de reexaminare este aprobată.

Vă mulțumesc.

Din sală: Încă un vot!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, nu există nici un fel de modificări în lege, pentru că dacă ar fi existat, sigur, ar fi trebuit să vin cu al doilea vot ca să aprobăm legea cu modificările respective.

 
Continuarea dezbaterilor și adoptarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență - reexaminare la solicitarea președintelui României.

La punctul 12 din ordinea de zi Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență. Vă rog, punctul de vedere al comisiilor noastre, Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrația publică și organizarea teritoriului, aveți cuvântul.

 

Domnul Florin Hrițcu:

Domnule președinte,

Comisiile au dezbătut și au adoptat raport de admitere, cu amendamente la cererea de examinare.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, punctul de vedere al Comisiei juridice pentru numiri, disciplină, imunități și validări.

 
 

Domnul Emilian Prichici:

Același punct de vedere, domnule președinte, raport de admitere cu amendamentele prevăzute în anexă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Executivului, vă rog.

 
 

Domnul Florin Sandu - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Suntem de acord cu amendamentele propuse, ele se referă la tipurile de risc, sunt minime și susținem amendamentele.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Rog colegii senatori dacă doresc să intervină la dezbateri generale sau la dezbaterea soluțiilor găsite în cele două comisii pentru a aduce legea în stare de constituționalitate.

Dacă nu sunt intervenții, vă rog să vă pronunțați, în primul rând prin vot, asupra amendamentelor existente în anexa la raport.

Vă rog să votați!

Cu 72 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 9 abțineri amendamentele sunt adoptate.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de cele două comisii. Rog colegii senatori să voteze!

Raport adoptat cu 77 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 9 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog să invităm colegii care au plecat în sală. Domnule senator Florin Hrițcu, nu ați votat?

 
 

Domnul Florin Hrițcu:

Nu am votat.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rog colegii senatori să voteze!

Proiectul de lege adoptat în forma venită de la președinție pentru reexaminare cu 78 de voturi pentru, 5 votului împotrivă și 7 abțineri.

Nu v-ați exprimat votul anterior și mi-ați creat emoții. Vă mulțumesc.

Din sală: Și punctul 10, vă rog!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și punctul 10 tot al dumneavoastră este?

Din sală: Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu am știut.

Numai puțin, să notăm.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind protecția civilă.

Stimați colegi,

Vă adresăm rugămintea să luăm și punctul 10 care vizează proiectul de Lege privind protecția civilă, având ca inițiator Ministerul Administrației și Internelor. Comisia sesizată în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și securitate națională.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 

Domnul Florin Sandu - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Elaborarea acestui proiect de lege concretizează realizarea unui obiectiv prevăzut în programul de guvernare 2001 - 2004.

De asemenea, a fost determinat de schimbările din societate, de modificarea Statutului Internațional al României, ca țară membră NATO, de aliniere la noile principii consacrate de Constituția revizuită și, de asemenea, este o necesitate privind alinierea la acquis-ul comunitar.

Principalele prevederi vizează armonizarea proiectelor de legislație cu noul sistem național de management asistat și al situațiilor de urgență. Sunt legate de cele două legi care au fost votate anterior, de concentrarea prevederilor domeniilor într-o reglementare nouă și unitară, de asemenea, pentru eliminarea paralelismelor și neconcordanțelor.

În proiect, ca elemente de noutate sunt creșterea rolului autorităților administrației publice locale, prin asigurarea unei autonomii reale în rezolvarea situațiilor de protecție civilă, de asemenea, înființarea formațiunilor de intervenție comunitare în cadrul serviciilor de urgență încadrate cu personal profesionalizat specializat, crearea bazei legate pentru constituirea de echipe de intervenție și experți compatibili cu alte structuri și Uniunea Europeană, eliminarea numărului mare de structuri intermediare paralele existente la nivel județean și stabilirea Inspectoratului General pentru situații de urgență ca punct național unic de contact cu autoritățile internaționale.

Apreciem că structurile propuse a fi instituționalizate, prin proiect, sunt capabile în condițiile repartizării pentru această destinație a fondurilor bugetare, a fondurilor comunitare și a altor resurse la nivelul local, cât și național, în condițiile concepției de ansamblu privind prevenirea și intervenția în situații de urgență.

Pentru aceste considerente, vă adresez rugămintea să adoptați prezentul proiect de lege.Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Îl invit pe domnul președinte Sergiu Nicolaescu să prezinte raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranța națională.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte,

Permiteți-mi, acum se explică confuzia mea, pentru că este punctul 10 și eu am crezut că dumneavoastră luați în ordine, dar ați început cu 11. Am revenit la punctul 10, vă mulțumesc.

Deci, confuzia are o explicație și v-aș ruga să-mi permiteți să repet, există patru pagini în anexe, Anexa 1, patru pagini de amendamente care au fost aprobate de către comisie și cu care ministerul a fost de acord.

V-aș ruga să supuneți votului, ținând cont de votul comisiei, cu observațiile trecute în Anexa nr.1.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator, declar deschise dezbaterile generale.

Vă invit să luați cuvântul.

Domnul senator Petre Roman, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum a spus domnul secretar de stat, această lege face parte din categoria acelor legi de care este nevoie pentru a fi integrați și pentru a putea beneficia de coordonarea din cadrul sistemului de apărare civilă, de protecție civilă care a fost inițiată la ultimul summit NATO, la Praga. Am avut prilejul să realizez un raport, ca raportor special NATO pe această temă. Eu însă l-aș ruga pe domnul secretar de stat să precizeze un lucru care cred că este important și care cred că este, după câte știu, realizat, cel puțin așa rezultă din ceea ce am examinat noi, și anume că acest proiect de Lege privind protecția civilă este deplin corelat cu proiectul pe care tocmai l-am aprobat privind sistemul național de management al situațiilor de urgență. S-ar putea să se creeze impresia că sunt două lucruri care se bat cap în cap, mai ales că la noi sistemul de management al situațiilor de urgență a avut raport în fond de la Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări, iar acesta este de la Comisia pentru apărare, ordine publică și securitate națională, ca și cum ar fi... În realitate sunt două lucruri care se referă, din multe puncte de vedere la aceleași situații și e foarte important să subliniați că aceste două lucruri, ambele trebuie să existe ca atare, evident cu o anumită corelare și nu cu o anumită suprapunere și, bineînțeles, încă o dată să subliniem că adoptarea acestor legi face parte din tot complexul de asociere efectivă a României la sistemul euro-atlantic sau la sistemul european.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Domnule senator Szabo, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Până acum auditoriul a luat la cunoștință atât din expunerea de motive, cât și din raportul comisiei anumite elemente de bază în legătură cu acest proiect de lege. În ce mă privește, și eu am participat la dezbaterile din comisie și mi-am exprimat punctul de vedere, chiar propunând amendamente. Sigur, este o chestiune fundamentală reforma aceasta din mers a instituțiilor și adoptarea acquis-ului comunitar în materie.

Un element principal de structură instituțională a legii este definirea rolului acelei instituții care a luat ființă prin Ordonanța Guvernului nr. 24 /2001 și anume Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. În acest mod nu numai definiția, dar și conținutul, substanța, cu alte cuvinte, aria de responsabilitate a unor autorități se adaptează la ceea ce vrem să facem prin adoptarea acestor legi, și anume includerea protecției civile ca o componentă a managementului situațiilor de urgență. Urmează, în consecință, un lucru care nu apare suficient de clar din lege, și anume că actualul Inspectorat General al Protecției Civile, ca structură cu responsabilități, cu abilitare concretă în cadrul Ministerului Administrației și Internelor nu mai poate avea același rang, lucrătorii ei nu mai pot avea aceleași salarii și competențele nu mai pot fi aceleași, ba chiar și numărul de personal ar trebui să se adapteze la situația pe care legea aceasta o instituie în legătură cu, repet, caracterul de autoritate supremă în materie a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Asta e o chestiune.

A doua chestiune care poate că ar fi putut sau în mod cert, în opinia mea, ar fi trebuit să facă obiectul unor dezbateri în cercuri avizate este chestiunea utilizării personalului care actualmente stă în stare latentă. Mă refer la rezerviști, cu diverse vechimi, ca rezerviști. În chestiunea aceasta, pe care o tratează legea de bază în legătură cu a da conținut legii și acțiunii demersului, atunci când intră în funcțiune sistemul acesta în diverse cazuri de catastrofe, dezastre... nu numai ca urmare a unor acțiuni militare care ar avea consecințe asupra teritoriului național, conceptul, ca atare, care este într-adevăr în consonanță cu reforma forțelor armate și cu noul concept de securitate în legătură cu noile misiuni ale forțelor și în această chestiune cu noua ipoteză în care s-ar afla forțele de rezervă, pentru că ele - nu-i așa?! - nu vor mai fi, cu mare probabilitate se poate afirma că nu vor mai fi utilizate ca forțe combatante, dar în cadrul apărării civile, repet, și-ar fi putut găsi un loc mai concret și aceasta este o chestiune care nu e un motiv ca să mă fi manifestat împotriva legii, dimpotrivă, sunt un sprijinitor al ei, dar, poate, că, datorită vitezei cu care s-a luat decizia acest element a fost omis. Eu sugerez celor care se ocupă cu subiectul atât la nivelul CSAT-ului, cât și în Guvern să revină asupra chestiunii.

Legea aduce niște clarificări necesare și oportune. De pildă, instituie și definește, delimitează extrem de precis noțiunile foarte importante în punerea în aplicare a demersului, cum sunt: înștiințarea, avertizarea și alarmarea, foarte important lucru.

În lege se prevăd niște elemente care ar pune în sarcina Ministerului Educației și Cercetării, în general, în chestiunea implicării învățământului în pregătirea populației, această speță, care nu numai datorită pericolului care derivă din amenințări teroriste, dar datorită unor elemente cotidiene față de care chiar și autoritățile nu au putut face față (vezi anumite cazuri concrete care s-au petrecut în spațiu public la care populația nu este suficient de educată), cred că, aici, în programele de învățământ, trebuie revenit la anii '50, când ALA, acea disciplină a celor care acum sunt puțin mai bătrâni, a constituit un element... sigur atunci era pentru a preveni atacurile celor din Vest cu care acum suntem în aceeași Alianță, dar nu aceasta este chestiunea.

Am și anumite nelămuriri și chiar le-am formulat în dezbaterile din comisie, în ce privește competențele și responsabilitățile. Acolo unde la art. 26, 27 prefectul, și respectiv primarul, în cazul unei anumite localități concrete afectate o au. De pildă, nu rezultă suficient de clar din lege cine dispune evacuarea populației din localitatea sau din zona efectivă pentru că acest lucru, în afară de faptul că prefectul are competența - și este bine că o are - în legătură cu instituirea stării, ca atare, care pe urmă presupune ca și fapt consecvent, deci ca și consecință, evacuarea, dar nu rezultă precis cine ia decizia. În ce mă privește cred că în mâna primarului trebuie să se afle această decizie, ca șef al structurii locale de management a situației de urgență. Dar legea nu dispune.

Și am o critică, în sfârșit, deosebit de concretă în legătură cu care mi-am manifestat opoziția în cadrul dezbaterilor din comisie, și anume acolo unde efortul bugetar sau efortul financiar care este necesar în ceea ce privește pregătirea personalului. Aici m-aș referi la art. 74. Am propus un amendament, dar el nu apare în raport ca amendament respins, dar nici ca și amendament acceptat, din păcate, ceea ce mă obligă să revin cu el aici, făcând observația următoare. La art. 74 alin. 1 scrie: "Pe timpul activităților de pregătire privind protecția civilă, cursurilor și convocărilor cu scoatere din producție a exercițiilor, aplicațiilor, antrenamentelor și a altor forme de pregătire, participanții primesc drepturile salariale, de deplasare, cazare, diurnă și masă de la agenții economici sau instituțiile în care sunt încadrați". Mi se pare că asta nu cadrează și nu rezonează cu articolul acela din Constituția României care spune: "În România este economie de piață". Nu se poate accepta, nici chiar la armată, când băieții sunt convocați pentru câteva zile doar. Și acolo... în bugetul Ministerului Apărării Naționale sunt prevăzute aceste cheltuieli. Mi se pare absolut normal ca atunci când se fundamentează bugetul Ministerului Administrației și Internelor, ca ordonator principal de credite, al Inspectoratului General pentru managementul Situațiilor de Urgență, ca și ordonator secundar, acolo să fie prevăzute aceste cheltuieli. Nici nu încape îndoială că subiectul ăsta nu poate fi acceptat în felul acesta.

Cu toate aceste observații și critici sunt în favoarea proiectului, rugându-vă, onorate, domnule președinte, să acceptați că la acest articol 74 alin. 1 am un amendament de eliminare pe care vă rog, respectuos, să îl supuneți votului plenului Senatului. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Alte intervenții? Vă rog, domnule senator Tiberiu Buza.

 
 

Domnul Tiberiu Simion Buza:

Mulțumesc, domnule președinte. Sunt de acord cu toate observațiile făcute de antevorbitor. Într-adevăr, se pare că, în cazul declanșării unor situații, stări de necesitate, autoritățile nu sunt întotdeauna pregătite și acest cadru legal care se preconizează a fi adoptat este binevenit, dar încă, se pare, că mai sunt anumite zone care nu sunt reglementate în mod suficient. M-aș referi chiar la recenta situație dintr-o comună în care un recipient mare cu oxigen lichid a fost în stare de pericol, a declanșat o stare de necesitate, populația a fost alertată, alarmată, avertizată și somată foarte sec să părăsească un perimetru stabilit de autorități, dar mai mult nu s-a făcut. Nu s-a făcut altceva, decât că, populația respectivă a fost lăsată într-o totală neinformare. Au trecut practic peste 30 de ore de la declanșarea stării de necesitate și de alertare a populației, interval de timp în care persoanele vizate s-au refugiat care pe unde au reușit să se refugieze, pe la rude, pe la prieteni, dar mă întreb ce s-ar fi întâmplat în cazul în care întreaga localitate trebuia să fie dislocată, să fie deplasată în altă parte? Deci, ar trebui ca autoritățile competente în această materie să-și stabilească și niște planuri coordonate de alertare a populației, de explicare a situației de necesitate, de preluare a populației care urmează să fie dislocată și, totodată, să se stabilească, eventual să fie informată, câte ore va dura starea respectivă de necesitate. Deci, conchid cu aceea că, această reglementare este bine venită, dar se pare că autoritățile trebuie să fie foarte bine informate, foarte bine instruite pentru a evita situațiile în care, practic, sunt improvizate anumite situații care periclitează activitatea și viața normală a cetățenilor.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator. Îl invit pe domnul secretar de stat Sandu Florin și pe domnul președinte Sergiu Nicolaescu să ofere răspunsuri colegilor.

 
 

Domnul Florin Sandu:

Doresc să mulțumesc pentru intervențiile domnilor senatori și să fiu de acord cu dânșii. Negația mea se refera la faptul că nu există neconcordanțe între cele două legi. Deci, legile se completează reciproc. Legea privind protecția civilă are caracter de informare publică și în scopul prevenirii și reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, pe când acolo este modul de acțiune într-o situație deosebită care nu sunt reglementate în amănunt de către Legea privind protecția civilă.

Referitor la observațiile domnului senator Szabo sunt, de asemenea, de acord. Problema salarizării și a statutului acestui personal se va reglementa printr-o nouă lege și de aceea nu găsim reglementarea aici. Iar referitor la modul de unde vor fi plătiți, susțin teza celuilalt domn senator. Și, de asemenea, vizavi de corelarea și modurile de pregătire, în lege sunt prevăzute centrele de pregătire care se vor realiza pentru acest lucru.

În situația dată, în mod concret, dacă trebuia să fie părăsită localitatea se puneau la dispoziție mijloace de transport și ... Aici, în situația respectivă, s-a mers la o îndepărtare de zonă - cam peste 500 metri - iar durata dislocări nu a fost bine estimată. Dacă vă amintiți și la televizor a fost prezentat faptul că a scăpat dintr-o chingă, motiv pentru care a fost necesar un timp mai îndelungat pentru a interveni în această problemă. Și noi sperăm ca specialiștii să poată stabili exact, să prognozeze foarte bine timpul cât populația nu poate să intre în zonă pentru a lua măsurile prevenirii și neutralizării efectelor, dacă ele s-au produs. Vă mulțumesc mult.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Îl invit pe domnul președinte Sergiu Nicolaescu.

 
 

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Am să susțin puncte de vedere ale comisiei. Observațiile domnului senator Szabo au fost apreciate și considerate juste, dar formula pe care ar fi trebuit să o găsim ar fi însemnat ca Ministerul Finanțelor Publice să fie cel care suportă salariile respective. Asta ar fi dat înapoi legea și Dumnezeu știe când am fi avut vreun răspuns. Deci, e un compromis pe care l-am făcut și prin care, prin vot, domnul senator Szabo a fost învins.

De asemenea, observațiile domnului coleg și exemplul dat cu acea mașină cu oxigen lichid, sigur, sunt cazuri absolut întâmplătoare și de excepție. E foarte greu să avem pretenția ca, în România, o situație de genul ăsta, în momentul de față, să decurgă absolut matematic și perfect. Genul acesta de accidente... vă asigur că în orice țară din lume mașina respectivă se putea da peste cap în interiorul satului, în curtea bisericii, oriunde. deci, situația putea să fie mult mai gravă. Dar, iată, că, viața ne pune în situații în care vom învăța. Recunosc că legea nu este completă, că - așa cum a spus și domnul secretar de stat - se va mai lucra la ea și i se vor aduce perfecționări. Avem nevoie de ea. Este una din condițiile, așa cum am spus încă de la început, intrării noastre și cum a spus și domnul senator Petre Roman, intrării noastre în Uniunea Europeană și adaptarea noastră acestor condiții.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Declar închise dezbaterile generale.

Vă rog să vă pronunțați, domnule președinte, în legătură cu - de data aceasta în mod direct - amendamentul susținut în plen, e adevărat, la dezbateri generale, de către domnul senator Szabo Karoly Ferenc, care viza eliminarea alin.1 din art.74. Sigur că dumneavoastră ați dat explicațiile, dar doresc să rămână în stenogramă. Este vorba de acea situație când persoanele care beneficiază de cursuri, convocări, cu scoatere din producție, trebuie să-și primească drepturile - potrivit textului de lege, conform legislației în vigoare - de la agenții economici sau instituțiile în care sunt încadrați. Sigur că, în situația în care am elimina acest text, am crea, în mod obligatoriu, o altă situație, care ar trebui să fie definită.

Vă rog să vă pronunțați asupra acestui amendament.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Ne menținem părerea, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, nu sunteți de acord cu eliminarea textului respectiv.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bănuiesc că scoaterea nu este foarte îndelungată.

Domnul senator Szabo Karoly Ferenc, insistați în amendament, sunt convins, că de aceea l-ați susținut și la dezbateri generale, da?

 
 

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Domnule președinte, insist cu precizarea că nu este nevoie de nici un alt text la el. Ar rezulta că, în cazul în care această prevedere - să spunem - ar întruni acceptul colegilor senatori de aici, ar dispărea din lege, n-ar avea nici o consecință decât aceea că ministerul ar prevedea în bugetul acestei autorități, a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, acele cheltuieli care aici, acum, sunt cu multă larghețe trecute în contul agenților economici, cu care eu nu sunt de acord.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Ministerul sau organizația locală? Organizațiile locale?

 
 

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Aici, după caz, ministerul trebuie să gestioneze, la nivel de țară, chestiunea la care se referă alin.1 al art.74. Celelalte sarcini - sunt de acord că vor cădea la bugetul local, dar aia de acolo este...

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Deci, practic...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, domnul secretar de stat, vă rog, punctul de vedere în legătură cu acest amendament.

 
 

Domnul Florin Sandu:

Da, în condițiile acestea, ar trebui să fie în buget și cheltuieli neprevăzute în caz de situații de urgență. Deci, acolo se prevede că, în mod excepțional, atunci când convoci alte persoane din alte structuri, agentul economic, pe acea perioadă, să suporte aceste cheltuieli.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Puskas Valentin Zoltan și, apoi, domnul senator Roman Petre.

 
 

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Domnule președinte, în legătură cu această problemă, nu știu dacă domnii din Guvern s-au gândit: pe ce bază decontează agentul economic aceste cheltuieli, pentru că vin organele de control și nu au ei o bază de decontare, n-au trimis în delegație pe omul respectiv, n-au făcut o detașare a omului respectiv. Deci, toate acestea ar trebui să fie decontate.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Pe baza legii, domnul senator.

 
 

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Or... Cum?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Pe baza acestei legi.

 
 

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Nu, nu, că aici nu scrie.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă trecem textul...

 
 

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Eu provin din mediul economic, știu care este situația.

Deci, aici, acest articol trebuie, într-adevăr, eliminat, pentru că încarcă agenții economici cu niște sarcini care nu sunt ale lor.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Petre Roman. Numai puțin, am oferit cuvântul.

 
 

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Colegul Sergiu Nicolaescu, președintele comisiei, spunea că textul pe care l-am vota acum este rezultatul unui compromis. Dar de ce să nu mergem către un compromis care mi se pare mai logic. La ora actuală, compromisul ne pune în situația - pentru că e nevoie de lege, cum foarte bine s-a spus - să votăm în cunoștință de cauză o prevedere neconstituțională. Nu e un compromis bun.

Compromisul pe care îl propune domnul senator Szabo Karoly Ferenc e unul mai acceptabil, pentru că eliminarea lasă, aparent lasă fără subiect cine plătește, dar e clar că logica textului este: cine convoacă, plătește. Or, pe cale de consecință, dacă convoacă - să zicem - Ministerul Apărării Naționale sau convoacă Administrația Publică, ele pot spune următorul lucru: "Nu avem aceste fonduri prevăzute!", se adresează Guvernului ca, din fondul de rezervă pentru o situație excepțională, să obțină fondurile respective și situația pare rezolvată, dar e un compromis mai rezonabil, nu acela de a vota în cunoștință de cauză o prevedere neconstituțională.

Eu cred că, până la urmă, e mai bun compromisul care rezultă din propunerea domnului senator Szabo Karoly Ferenc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Szabo Karoly Ferenc.

 
 

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Domnule președinte, vreau să înlătur o informație, care e pe cale de a genera o confuzie. Aici, m-am referit și textul se referă numai și numai la situațiile în care sunt activități planificate, pentru că zice textul: "Pe timpul activităților de pregătire privind protecția civilă", iar nu de punere în mișcare a mecanismului, care este pregătit atunci când intervine situația și e decretată, instituită - iertați-mă! - starea aceea la care se referă chestiunea. Acolo, evident că agentul economic nu mai are timp și nici nu are voie să se gândească dacă trimite sau nu mașina sau omul. Dar aici e vorba de pregătire, pregătirea aceasta se planifică și se urmărește de către autoritatea aceasta superioară, care știe din timp când va avea loc, știe din timp cât personal o va face. Să facă bine să-și planifice bugetul acestei activități, pentru că evident că eliminarea alin.1 de la art.74 nu prejudiciază cu nimic punerea în mișcare a mecanismului ca atare într-o situație - să-i spunem așa - dată, atunci când ea are loc, ci se referă la activitățile de pregătire, am citit din text, care sunt planificate - nu-i așa? - tocmai de către această autoritate, care trebuie să-și prevadă și cheltuielile legate de învățământ și pregătire.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule președinte.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi.

Este incontestabil că, de-a lungul vremii, Camerele parlamentare au votat, câte o dată, mai rar, prevederi neconstituționale.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rog colegii senatori să păstreze liniște în sală!

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Deci, prevederi neconstituționale, din neobservare, din grabă.

De data aceasta, suntem în fața unui exemplu tipic de încălcare a prevederilor Constituției și, cunoscând consecințele, nici un alt risc nu poate fi mai mare decât acesta.

Or, modalitatea în care colegul Szabo Karoly Ferenc cere amendarea acestui text este infinit mai puțin riscantă decât aceea de a constata, până la urmă, că Curtea Constituțională ne restituie ca neconstituțională această prevedere.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Sergiu Nicolaescu, președintele comisiei.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Toate lucrurile acestea le-am discutat în cadrul comisiei și, în final, eu trebuie să mă supun, ca președinte, votului care a avut loc în comisie.

Punctul meu de vedere este dacă trebuie să ținem cont de următorul lucru: așa cum spunea și domnul senator Szabo Karoly Ferenc, sunt acțiuni planificate, trimiți omul la un instructaj. Dacă vrei îl trimiți, dacă nu vrei, nu-l trimiți. Asta e economia de piață. Vrei să ai un om în instituția ta, care se pricepe la treaba asta, îl trimiți. Nu-l trimiți, nu-l trimiți. Nu e împotriva Constituției. Îmi pare foarte rău.

Deci, în economia de piață, directorul instituției respective hotărăște dacă vrea să-l trimită sau nu. Nu e obligat.

 
 

Domnul Petre Roman:

Dacă e lege?

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Nu e obligat.

 
 

Domnul Petre Roman:

Dacă e lege?

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Nu, nu e obligat. Iertați-mă! (Discuții în sală.)

Nu e obligat. Nu mai trimite omul respectiv.

Deci, în această situație - eu recunosc și am recunoscut că este un compromis, dar ceva trebuie să faci. (Discuții în sală.)

Eu susțin hotărârea comisiei. Deocamdată, e mai bine așa decât nimic.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Rog pe domnul ministru, punctul de vedere final.

 
 

Domnul Florin Sandu:

Dacă îmi permiteți, sunt de acord cu domnul senator Szabo Karoly Ferenc că se referă la activitatea de pregătire, dar însăși legea - această lege așa este construită, nu numai pentru personalul din inspectorat care poate să intervină într-o situație de urgență. Deci, se bazează și pe alte forțe din societatea civilă, alte forțe de la ceilalți... În felul ăsta, bugetul lui s-ar umfla foarte mult, pentru a putea să aibă fondurile necesare să pregătească fiecare persoană din celelalte structuri. Și atunci, s-a venit în legea respectivă ca aceste cheltuieli să fie suportate de către agentul economic respectiv, mai cu seamă că și el este instruit ca să acționeze și în folosul societății respective.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Stimate colege și stimați colegi, vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu acest amendament, respins de către Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și susținut în plen de către domnul senator Szabo Karoly Ferenc.

Ați ascultat punctele de vedere.

Amendamentul a trecut, întrunind 49 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă și 2 abțineri.

Deci, vă rog să observați că în art.69 era prevăzută această posibilitate, ca finanțarea să se facă și din bugetele agenților economici, dar asta este o altă problemă, deja este istorie.

În această situație, vă rog să mai dați încă un vot, pentru că alin.2 și 3 - de fapt, art.74 va avea doar două alineate - să devină alin.1 și 2.

Vă rog să votați renumerotarea art.74.

Solicitare aprobată de plen cu 74 de voturi pentru și 3 abțineri.

Vă rog să vă pronunțați, dacă doriți, în legătură cu... sau asupra amendamentelor admise și existente în raportul comisiei. Dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Vă rog să vă pronunțați prin vot. Vă rog să votați.

Amendamente aprobate de plenul Senatului cu 83 de voturi pentru și 4 abțineri.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentele existente în Anexa nr.1, plus amendamentul aprobat în plen.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 84 de voturi pentru și 3 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu, cu precizarea caracterului legii, de lege organică.

Vă rog să votați.

Plenul Senatului, cu 82 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 3 abțineri, adoptă proiectul de Lege privind protecția civilă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Sandu:

Vă mulțumesc mult.

Din sală: Camera Deputaților este Camera decizională?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Noi suntem Cameră decizională.

 
Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea institutelor de teorie politică și educație democrată (aprobarea solicitării domnului deputat Adrian Severin, în calitate de inițiator, de retrimitere la Comisia pentru învățământ, știință și tineret - pentru a se pune de acord cu observațiile Guvernului și Consiliului Legislativ)

Stimate colege și stimați colegi, există rugămintea, adresată subsemnatului, din partea colegului deputat Adrian Severin, în sensul de a lua în dezbatere propunerea legislativă existentă la pct.20: propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea institutelor de teorie politică și educație democrată, pentru care formulează o cerere de retrimitere la comisie.

Motiv pentru care vă propun să acceptați să luăm în dezbatere, cu prioritate, această propunere legislativă privind organizarea și funcționarea institutelor de teorie politică și educație democrată.

Ofer cuvântul domnului deputat, în sensul de a-și susține această solicitare de retrimitere...

 

Domnul Triță Făniță (din sală):

Supuneți la vot.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi, dăm un vot doar ca să trimitem la comisie, n-are rost.

 
 

Domnul Triță Făniță (din sală):

Da. Supuneți la vot.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

S-o supunem la vot? De ce?

 
 

Domnul Triță Făniță (din sală):

Da, pentru că ordinea de zi a fost aprobată.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De acord.

Deci, la solicitarea domnului senator Triță Făniță... (Discuții în sală.)

Totuși, este colegul nostru, vă rog... Nu spun colegul nostru de partid. Spuneam colegul nostru de Parlament și trebuie să-l tratăm cu aceeași considerație pe care ne-o arată și deputații, atunci când noi mergem acolo.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Adrian Severin:

Stimate colege și stimați colegi, cuvântul meu este foarte scurt, este doar rugămintea de a accepta retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, pentru ca să încercăm să punem de acord observațiile Guvernului, în special, și observațiile făcute de Consiliul Legislativ cu propunerea inițială. Și sper că, în felul acesta, vom putea să promovăm legea într-o etapă ulterioară. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu această solicitare venită din partea inițiatorului.

Solicitare aprobată de plenul Senatului cu 71 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și o abținere.

 
 

Domnul Adrian Severin:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea anexei nr.2 la Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, revenind la ordinea de zi, așa cum cerea domnul senator Triță Făniță, vă propun să luăm în dezbatere proiectul de lege înscris la pct.7, cel care urma, de altfel, la dezbatere, respectiv, proiectul de Lege pentru modificarea Anexei nr.2 la Legea nr.41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

Comisia sesizată în fond - Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

Din partea Executivului cine este prezent?

 

Domnul Grigore Zanc:

Domnule președinte... Domnule președinte, dacă îmi îngăduiți...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin. ((Discuții la prezidiu.)

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Grigore Zanc:

Este vorba despre un proiect de lege care nu face decât să modifice în Anexă un detaliu tehnic, cu privire la adresa Studioului de Radioteleviziune din Cluj. Acolo, în anexă, figurează la donat 107 și el se află la donat 160. Asta este modificarea pe care o propune acest proiect și, respectiv, vă rugăm să fiți de acord cu această modificare strict tehnică.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Vă rog să observați că este o propunere legislativă care a trecut prin Camera Deputaților. Inițiatorul nu este prezent, dar fiind adoptat de Cameră, noi avem posibilitatea să-l luăm în dezbatere. Propunerea legislativă, de această dată, aparținând Camerei, și nu parlamentarului în cauză. Propunerea legislativă are raport favorabil, am înțeles, da, din partea comisiei noastre. Vă consult dacă sunt intervenții. Este o chestiune tehnică, nu atât juridică. Vă rog să vă pronunțați prin vot, în această situație, atât asupra raportului, cât și asupra legii în ansamblu. Vă rog să votați. Legea are caracter de lege ordinară.

Rog colegii senatori să voteze. Invit colegii senatori în sală.

Raportul Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă și proiectul de lege, în ansamblu, au fost adoptate de plenul Senatului cu 72 de voturi pentru și unul împotrivă.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege - Legea cooperației agricole.

La pct. 8 avem înscris proiectul de Lege privind cooperația agricolă.

Din sală: Ne întoarcem la cooperativele agricole...

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, este bine că între dumneavoastră, cei care aparțineți domeniului agricol, vă gratulați cu aceste termene. Și dacă vă răspunde IAS-ul, domnul Matei...

 
 

Domnul Viorel Matei:

N-am avut treabă cu IAS-ul. Am fost țăran cooperator.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rog punctul de vedere al Executivului în legătură cu propunerea legislativă.

 
 

Domnul Gheorghe Predilă - consilier în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Domnule președinte,

Inițiativa promovării acestei legi s-a bazat pe ideea de a crea cadrul juridic necesar, al organizării și funcționării structurilor cooperatiste din agricultura românească, în condițiile noi, ale economiei de piață, precum și integrarea acestora în mișcarea cooperatistă internațională și structurile cooperatiste europene COPACOGECA, respectiv, mișcarea lor, Confederația Generală a Agriculturii Europene. În țara noastră, ideea de cooperație este foarte veche, peste 150 de ani. Cooperația a fost un fenomen social la început, o mișcare socială, care a reprezentat interesele celor cu venituri mici și mijlocii, pentru ameliorarea situației prin mijloace economice.

Din sală: CAP-urile de ce n-au fost bune?

 
 

Domnul Gheorghe Predilă:

Pentru că nu mai corespundeau etapei actuale.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Să-l ascultăm pe domnul... Vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Predilă:

După 1848, mișcarea cooperatistă a suferit multe modificări și, mai ales, în vremea respectivă, partidele politice au intervenit asupra legilor și s-au creat multe mișcări sociale în vremea respectivă, iar după 1949, cooperația a fost subordonată altor scopuri și a făcut cea mai dură protecție socială pentru restul categoriilor a populației din România. Noua lege este inspirată din legile cooperației, atât din Uniunea Europeană, cât și din Statele Unite. Au fost grupuri de oameni care s-au documentat la fața locului. În același timp, vreau să informez plenul Senatului că Uniunea Europeană a finanțat, prin două proiecte, acest proiect de lege și au fost prezenți în România, timp de aproape doi ani și jumătate, mai mulți experți care ne-au sprijinit în

elaborarea acestei legi. Dar, trebuie să vă asigur că legea este o lege românească, care ține cont de condițiile concrete din România și, în același timp, are în vedere și perspectiva, în conformitate cu strategia de până în 2025, de organizare și dezvoltare a agriculturii românești.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Matei Viorel să prezinte raportul comisiei.

 
 

Domnul Viorel Matei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să spun că nu este o lege a CAP-urilor. Este o lege prin care stimulăm cooperarea, atât între persoane fizice, cât și persoane juridice, spre un obiectiv de dezvoltare al agriculturii. Comisia noastră a dezbătut acest proiect de lege și, în urma dezbaterilor generale pe articole, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea raportului de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexe, care fac parte din prezentul raport. S-au abținut la vot, domnii senatori Triță Făniță și Aurel Pană.

Față de cele prezentate, vă propunem spre dezbatere și adoptare, raportul la proiectul de lege.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Declar deschise dezbaterile generale. Vă rog, dacă doriți să interveniți? Domnul senator Petre Roman.

 
 

Domnul Petre Roman:

Motivația prezentată de domnul secretar de stat este firească și, în orice caz, nu poate fi combătută. Mișcare cooperatistă există în foarte multe țări europene, în care economia de piață este o realitate evidentă. În Italia, în Spania, în Franța există asemenea cooperative și ele sunt prospere. Nu despre asta este vorba în ceea ce privește combaterea eventuală a acestei legi. Ceea ce, însă... și, în plus s-a adus argumentul că această lege ar face parte, și, mă rog, în sensul acesta m-aș declara de acord, ar face parte, din perspectiva dezvoltării pentru termen lung, aceea care s-a inițiat, la nivelul Președinției României, pe perioada până în anul 2025. Numai că, intervin, totuși, chestiuni de ordin foarte practic. Există Legea nr. 36/1991, aceea care s-a străduit să pună imediat ceva în loc, după ce cooperativele agricole de producție au fost fărâmate, Legea asociației producătorilor agricoli și Legea societăților agricole - Legea nr. 36/1991, în baza căreia funcționează și astăzi toate asociațiile, toate societățile. Prin urmare, a fost o lege bună, din moment ce toate funcționează astăzi. Ce se întâmplă cu această lege cu care venim acum? Se destramă asociațiile? Adică, să nu cumva să fim din nou în situația...

 
 

Domnul Gheorghe Predilă:

... să mai greșim o dată...

 
 

Domnul Petre Roman:

Deci, fărâmarea CAP-urilor a fost, mă rog, o voință, ca să spun așa, a țăranilor care aveau impresia că nu-și pot recupera proprietatea. N-am putut să evităm această situație. Trebuia făcută deosebirea netă între proprietate și exploatarea agricolă. Dar, în condițiile acelea s-a pornit un fel de răzbunare pentru tot ceea ce fusese și... Am pus în loc, însă, destul de repede Legea nr. 36/1991 și aceea a readus lucrurile într-o anumită normalitate. Însă, acum, ce facem? Dărâmăm și treaba aia care funcționează? Pentru că altfel e o confuzie. Da, asta e întrebarea. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Alte intervenții? Domnul senator Triță Făniță. Aveți cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Triță Făniță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La toate dezbaterile, cele trei din comisie, m-am împotrivit acestei legi, pentru că, numai dacă o judecați din punct de vedere optic, ne duce înapoi la fostele CAP-uri, iar Uniunea..., UNCAP-ul tovarășului Vâlcu, care funcționează și acum sub conducerea domnului Predilă, și-ar dori ca, după expirarea acestui mandat, să punem la loc ce-a fost, să renunțăm la aplicarea Legii 36/1991, care, pur și simplu, a fost bruiată. Tot ce s-a spus că se dă țăranilor... Știți foarte bine, nu? Colegii din sală au ridicat problema de nenumărate ori. "Domnule, s-a zis că se dă ajutor de motorină". Unde e motorina? A trecut campania. Dar îngrășăminte? Dar cutare? Deci, aceste asociații n-au putut funcționa într-un climat normal și nici să dea rezultatele așteptate - deși legea e foarte bună - din aceste motive: că n-a fost sprijinită agricultura. Știți bine că în fiecare an rămân 3-4 milioane de hectare nelucrate. Deci, trebuia și trebuie să se facă ceva. Dar nu că facem UNCAP-ul la loc, domnule. Hai, să-i spunem altfel. Să nu ne întoarcem la colhozurile tovarășului Vâlcu. Nu s-a dorit, câtuși de puțin, să se schimbe această denumire - Legea cooperației agricole - care se confundă cu Legea CENTROCOOP-ului, cu Legea cooperației, în general. De ce? Nu știu. Ambiții!

Sunt împotrivă. Eu nu vreau să-mi leg numele de această lege. Mai mult de aceea am luat cuvântul. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Domnul senator Pete Ștefan.

 
 

Domnul Pete Ștefan:

Stimați colegi,

Sigur că, multe probleme ridică o lege nouă a cooperației, dar trebuie să pornim din start cu gândul că acest proiect de lege nu este o reînființare a unei situații cooperatiste existente, până la un moment dat. Acest proiect de lege, pe fond, are o diferență enorm de mare, fundamentală și anume: faptul că nu este vorba despre o lege care să reglementeze producția agricolă, ceea ce au fost fostele cooperative agricole de producție, ci este vorba despre un sistem cooperatist, pe niște principii cooperatiste existente peste tot în această lume și care sunt, nu altceva, decât cooperative de servicii. Deci, trebuie să pornim de la aceste considerente din start, că nu este vorba de o asociere pe producție, ci este vorba despre o asociere pe anumite nivele de servicii și tocmai, zic eu, că această lege completează reglementările actuale care le avem, pentru că nici Legea 36/1991, nici Legea nr. 31/1990, și nici celelalte legi, care sunt pentru exploatația agricolă, nu sunt pe principii cooperatiste. Sunt pe principii economice de asocieri și de altă natură, dar în nici un caz nu pe principii cooperatiste. Iar, în agricultură, zicem noi, că producătorii mici au o șansă prin faptul că se pot asocia între ei în astfel de cooperative. Legea 36/1991, într-adevăr, este o asociere, dar nu pe principii cooperatiste. Trebuie să recunoaștem acest lucru, domnule coleg. Principiile cooperatiste, știm foarte bine, printre altele, lucrează cu totul altfel decât principiile economice. Știm cum se dau voturile în cooperative și cum se dau în societăți agricole. Știm care este scopul cooperativelor și care este scopul asociațiilor ș.a.m.d. Nu vreau să intru în detalii, în acele principii, pe care le știm că sunt internaționale, în ceea ce privește cooperația. Eu zic că această lege, în completare venind, dă o șansă producătorilor mici din agricultură pentru a se asocia într-un sistem nou. Noi susținem și am susținut întotdeauna mișcarea cooperatistă. Această lege nu este...., sau aș putea să spun altfel: este în totală concordanță cu Legea-cadru a cooperativei. Multe amendamente au fost în comisie. Foarte multe lucruri trebuiau corectate, pentru ca să se revină pe aceste principii cooperatiste internaționale existente și această formă este, zic eu, o formă îmbunătățită și acceptabilă în ceea ce privește cooperația. Nu cred că este vreun pericol în sistemul agricol, dacă apare această lege, ca să distrugă altceva. Eu cred că ea completează, în mod foarte clar, ceea ce astăzi nu este reglementat în acest domeniu. Noi vom susține această lege.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Doamna senator Elena Sporea.

 
 

Doamna Elena Sporea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, este un moment politic extrem de important că noi, astăzi, în Senat, dezbatem una dintre cele mai importante legi pentru dezvoltarea agriculturii și pentru ca agricultura românească să poată fi competitivă, fiindcă ne pregătim de aderarea în Uniunea Europeană.

Am lucrat la acest proiect de lege mai mulți ani, cu USAID, am lucrat împreună cu JICA - care este o organizație japoneză care se ocupă de sistemul cooperatist. Vreau să vă spun că este o lege modernă, o lege nouă și aceasta nu are nimic comun cu legea exploatațiilor agricole, cu legea asociațiilor agricole. Această lege se ocupă de marketingul produselor agricole, exact ceea ce noi, în România, suntem deficitari.

Aș vrea să vă spun că în SUA am văzut o cooperativă de prelucrare a laptelui, în care erau 200 de membri și prelucrau zilnic 5 milioane litri de lapte. Aceste cooperative au dus la dezvoltarea agriculturii franceze, germane, tocmai prin marketingul competitiv pentru valorificarea competitivă a produselor agricole, pentru ca micii producători agricoli să nu mai fie nevoiți să apeleze la acest sistem care este acum, când suntem în fel de fel de crize agricole, ba de subproducție, ba de supraproducție și anumite grupuri de interese câștigă.

Rog colegii noștri să aibă încredere că este o lege bună, o lege care era necesară, o lege care va duce ca agricultura să fie prosperă, competitivă. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Domnul senator Codreanu.

 
 

Domnul Dumitru Codreanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Ca lucrător al agriculturii de stat de peste 21 de ani, consider că Legea cooperației agricole de astăzi este binevenită, având în vedere faptul că CAP-urile înainte - CAP-uri care pentru unii înseamnă teamă, mai ales pentru agricultori, mă refer în special la colegul nostru Triță, care a lucrat numai în sistemul IAS, ca și mine - au contribuit îndeaproape sau substanțial la obținerea unor producții vegetale și animaliere. Consider că această lege este în concordanță, așa cum a spus și doamna senator Sporea, cu cerințele Comunității Europene, și nu numai.

Personal, împreună cu o parte din colegii din Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură, într-o deplasare făcută în Slovenia, am văzut multe asemenea cooperații care funcționau destul de bine și de la care putem să învățăm. Noi știm foarte bine că în Olanda există asemenea sisteme de cooperație. În amontele procesului de producție, cooperații care aduc input-urile pentru procesul de producție din agricultură, cooperația cu procesul de producție și cooperațiile din avalul procesului de producție.

Se stipula aici că Legea nr.31/1990, Legea nr.36/1991 - legea exploatațiilor agricole - sunt afectate de această lege. Eu consider că nu sunt afectate, ci legea cooperației permite ca și aceste, să zicem, exploatații agricole, aceste asociații de la Legea nr.36/1991 să poată intra în aceste cooperații pe zonele respective și pe domeniile de activitate respective.

Parlamentarii Partidului România Mare, senatorii, vor fi de acord și vor vota pentru această lege. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Domnul senator Antonie Iorgovan.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Realitățile politice, vrem, nu vrem, conduc - și firește viața creată în baza acelor realități, care, înainte de toate, înseamnă ideologii și norme, principii, inclusiv cele consacrate prin Constituție - fără să vrem noi, chiar și cei mai așezați cu normele juridice, la ceea ce se cheamă percepție, anumite stereotipii din care este foarte greu să ieșim.

Am să vă dau numai câteva exemple. Când ne-am apucat să scriem în 1990 noile reglementări cu privire la organizarea statului, ne-am dat seama că nu putem folosi noțiunea de președinte al republicii. Era practic o imposibilitate față de percepția populară.

Fusese un președinte al Republicii, deși acum dați-mi voie să o spun - și domnul Quintus a fost acolo, poate confirma sau infirma - riguros științific președintele este al republicii, pentru că forma de guvernământ este republica și este președintele republicii, că statul se cheamă România. Dar noi am venit cu această inovație, pentru că altfel toată lumea ar fi spus că reiterăm instituția care a fost creată în România în 1960...

 
 

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

1974.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

1974, deci Constituția din 1965 s-a modificat, și exemplele pot continua. Dar și invers. În trecutul regim politic, instituții care erau cardinale, erau așezate în dreptul românesc în perioada interbelică. Una dintre ele, pentru că a venit la Senat această inițiativă legislativă: Contenciosul administrativ, a apărut ca fiind o instituție... Aoleo! Contenciosul administrativ, spuneau mai marii vremii, nu se poate. Cum? Să poată fi dat în judecată Sfatul Popular, Guvernul? Este ceva de neconceput. Și chiar și atunci când s-a adoptat, în sfârșit, o lege, că trebuia, formal, și România să aibă o lege, că nu rezista la atacurile externe, ea s-a chemat - rețineți titlul, renunțându-se la sintagma foarte simplă și clasică, cunoscută pe tot pământul - Legea nr.1/1967 privind judecarea de către tribunale a cererilor celor vătămați în drepturile lor prin acte administrative ilegale. Deci îți trebuia o jumătate de oră, ca student, numai să termini titlul legii. Exemplele pot continua.

Unul dintre fenomene - care a creat o reacție și ne-a condus la o percepție pe urmă, deformată, asupra fenomenului în matca lui firească, în mediul lui natural, deci în mediul occidental, și în mediul nostru până la cooperativizarea forțată - este cooperația. Eu sunt fiu de țăran, de gospodar bănățean. În 1959, aveam 11 ani, țin minte că ne-am dus cu carul cu boi acolo și am venit pe jos. Și tot m-am întrebat în mintea mea de copil, și lucrurile mi s-au lămurit pe urmă, dar unde e carul? Bunicul s-a îmbolnăvit și a murit de inimă rea și așa mai departe. Deci asta a fost percepția cu privire la ceea ce s-a chemat cooperativizarea socialistă a agriculturii. Dar haideți să convenim că acest fenomen, această realitate dură, această barbarie a acelei perioade ține de acea perioadă pe care am înmormântat-o odată cu 22 decembrie. Înmormântarea însă a acelei perioade cu realitățile ei economice, sociale și, firește, juridice și cu toate implicațiile de ordin psihologic, psihosocial, în sufletul oamenilor, cu toate rănile care au fost lăsate în societatea românească - de care nu am scăpat nici la ora actuală - nu poate să fie de natură a ne întuneca mintea și să nu mai vedem instituțiile care mărșăluiesc - îngăduiți-mi să folosesc această expresie - în toată lumea civilizată.

Când spui de cooperație în Franța, Germania, toată lumea înțelege. Deci sunt lucruri de la sine înțelese. Mărturisesc, stimate colege, stimați colegi, că și profesorului Antonie Iorgovan i-a fost greu să depășească acest baraj. Impactul copilului de 11 ani s-a menținut multă vreme, motiv pentru care am avut o reacție vehementă de respingere. Prin 1990-1991 să nu fi auzit de nici o formă de organizare cooperatistă, ca, în final, după ce m-am documentat și am înțeles despre ce este vorba, în calitate de avocat însă am contribuit chiar la întocmirea unui proiect care a fost valorificat direct, desigur, în această activitate complexă.

Deci mi-aș îngădui să-i felicit pe colegii care au avut forța - fiind profesioniști în această zonă - să vadă acolo unde noi nu am văzut. Îmi place să cred că va fi înțeles acest proiect de lege și va fi votat fiindcă el nu strică nimic din ceea ce este la ora actuală.

Mi-aș îngădui să rețin atenția, de data asta strict tehnic-juridic. Nu există la sfârșit, cum avem noi de obicei în acte normative când vrem să schimbăm ordinea juridică. Când noi, legiuitorii, vrem să spunem că se scrie altă istorie, se produc alte efecte juridice, spunem, de regulă, "pe data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă". De multe ori nominalizăm ce anume se abrogă. Și mai avem și formula generală, spunem noi abrogarea implicită "și orice dispoziții contrare".

V-aș ruga să aveți amabilitatea să mă verificați la finalul acestei legi nu există asemenea formulare, ci spunem doar atât: "intră în vigoare la data de...".

 
 

Domnul Petre Roman (din sală):

Este o lege abstractă.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Ceea ce înseamnă, domnule președinte Roman, că ordinea juridică, care există până la momentul în care această lege intră în vigoare, va intra în consonanță cu ordinea juridică pe care... Și vom avea reglementări din 1990, care nu vedem de ce să le abrogăm, atâta vreme cât structurile respective funcționează.

Apoi, în legătură cu Uniunea Centrală a Cooperativelor. A fost asemuită cu fostul... nu am reținut exact cum. (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

UNCAP se numea. USCAP la județ. UNCAP aici, chiar peste drum.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Cel care vorbește este, se știe, și maestrul Quintus, într-o asemenea uniune. Noi, avocații, suntem organizați pe barouri în fiecare județ și la nivel național există o uniune națională a barourilor. Notarii sunt organizați într-o uniune a notarilor. Aceste cooperații se structurează, la nivel județean, și pe specializări, dar este firesc ca în acest sistem de organizare să existe un centru. Sub ce formă?

Să ne uităm la art.70: "Uniunea Centrală a Cooperativelor Agricole este o organizație profesională". Uniunea Națională a Barourilor poate fi altceva decât sunt barourile? Deci suntem o organizație de profesioniști, deci uniunea este o organizație la nivel național a profesioniștilor, a structurilor profesionale, ceea ce se și spune, reiau textul:

"Uniunea Centrală a Cooperativelor Agricole este o organizație profesională, coordonatoare, non-profit, cu personalitate juridică - pentru că trebuie să intre în raporturi juridice "proprio nomine" cum spunem noi - pentru a realiza obiectivele uniunii". Și sunt atâtea obiective.

Sunt motive, cred eu, necesare care pledează pentru înțelepciunea colegilor noștri de la Camera Deputaților, care au votat această lege și, sunt ferm convins, Senatul României se va ridica la nivelul înțelegerii colegilor noștri. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Domnul senator Petre Roman și apoi domnul senator Matei Viorel. Și închidem dezbaterile.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus (din sală):

Și eu drept la replică.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus (din sală):

M-a pomenit de două ori.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Pozitiv.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc, domnule președinte. M-a stârnit pledoaria colegului Iorgovan și chiar mi-a confirmat că, din păcate, această lege este o construcție abstractă.

Atunci când am dat Legea nr.36, în 1991, ea trebuia să refacă structurile de exploatare agricolă, aducându-i pe producătorii agricoli cu pământul lor într-o formulă mai eficientă.

Îmi pare rău că nu mai este aici Adrian Severin, fiindcă prima formulă am gândit-o noi atunci. Foarte europeni, cum am fost și cum suntem, am vrut să-i spunem exact așa, Legea cooperației. Așa cum a zis foarte corect domnul Iorgovan, percepția publică ne-a împiedicat să-i dăm această denumire. Cum, desființăm C.A.P.-urile, că sunt odioase, și facem o lege tot cooperatistă? Nu se poate. Și i-am zis Legea asocierii producătorilor agricoli și Legea societăților agricole.

Temerea mea, din păcate, nu a fost disipată în acest moment. Faptul că această lege nouă nu face nici o referire la ceea ce există deja, ca legi, ar trebui să însemne că terenul pe care ea operează va fi cu totul altul, ceea ce nu se poate. După mine, este o mare scădere a acestei legi, că ea rămâne o construcție abstractă. Este o construcție ex novo, și nu ab novo, dacă-mi permite domnul Iorgovan să spun acest lucru. Ex novo, în sensul că trebuie să ia totul de la început, ceea ce mie îmi dă frisoane, având în vedere că prea multe din reformele din 1990 încoace nu au fost decât experimente. Și experimentele s-au făcut pe spinarea oamenilor. Asemenea experimente nu sunt politică bună, fiind făcute pe spinarea oamenilor.

Deci, eu rămân cu temerea că această lege este o construcție abstractă. Această lege nu se leagă, nu se îmbină cu ceea ce există. Poate că producătorii agricoli, țăranii își vor pune mii de probleme în legătură cu... De ce să plece din asociații, ca să facă... Că e clar că cine intră într-o cooperativă nu mai poate fi și în asociere. Nu are cum.

Din sală: Poate.

 
 

Domnul Petre Roman:

Asta n-o să mă convingeți nici în 1000 de ani, pentru că nu se poate! Nu are cum să fie într-o asociere și într-o cooperativă. Nu se poate. Atunci, înseamnă că nu mai vorbim de același lucru. Și chiar faptul că ați zis "poate" mie îmi dă și mai mari semne de întrebare. Am fost în câteva cooperative, în Italia și în Spania. Știu ce înseamnă cooperative, în sensul în care legea vrea să le instituie. Cooperativele de stil european. Am fost în Italia, într-o mare cooperativă de produse lactate, și în Spania, într-o mare cooperativă de legume și de carne. Prin urmare, v-aș ruga să nu încercați să induceți în eroare.

Dar nu se poate... O simplă întrebare: cum o să fie oamenii și în asociere, și în cooperativă? Nu se poate. Vor trebui să plece din asociere, să intre în cooperativă. De ce? Au aici avantaje mai mari?

Deci, eu cred că se introduce o bâzâială legislativă, care nu este bine explicată.

Nu sunt împotriva acestei legi, dar mi se pare a fi o construcție abstractă, și nu matură, nu e maturizată, adică îmbinată cu ceea ce înseamnă, la ora actuală, sistemul de legi, inclusiv Legea arendei.

Legea arendei tot într-acolo ne duce. Are omul pământ, îl dă în arendă. Și iarăși înseamnă un tip de exploatare agricolă a pământului.

Îmi pare rău, dar nu m-ați convins că această lege nu este o creație abstractă, și anume, excesiv de abstractă, în sensul că ea ori face tabula rasa de ceea ce există, ori, dacă există o îmbinare, nu este precizată și nu este clară.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Matei Viorel și, după aceea, domnul senator Frunda Gyorgy.

 
 

Domnul Viorel Matei:

Domnule președinte, stimați colegi,

Nu doream să iau cuvântul, dar faptul că unii oameni, care nu au lucrat niciodată în acest sistem, vin și aduc argumente pro și contra mă determină să intervin și eu.

Am lucrat în acest sistem 22 de ani. Și am să revin. Modul de organizare era foarte bun, dar modul în care a fost apreciată munca țăranului a fost dezastruos.

Mi-am permis, în 1986, atunci când, prin ordin al lui Ceaușescu, s-a spus că se dau 130 kg grâu pe membru cooperator, am dat 1500 kg. N-am murit, că n-am furat eu. Am dat oamenilor.

De pe acest sistem cooperatist s-au construit multe în țara românească. Nu vrem să recunoaștem. Acest sistem cooperatist a ținut acel colos, COMTIM, care se lăuda că face, cu 5 kg de furaj, 1 kg de carne. Nu era adevărat. Am fost furați ca în codru.

Vreau să merg mai departe. Acest sistem cooperatist este o nouă formă de organizare, lucrativă, care se pune la dispoziția proprietarilor. De ce nu vrem să-i lăsăm să aleagă? Este Legea nr.36/1991... Spunea distinsul senator, domnul Petre Roman, cu care ne cunoaștem din 1990, eram cei care am format FSN-ul, cei care am cerut atunci, la Legea nr.18/1990, să fim ascultați, domnule Petre Roman, și am fost blocați la Craiova. Legea nr.18/1990 a fost o lege bună? Nu. Nu s-a ținut cont de proprietate. S-au făcut constituiri. Nu ne-am gândit că trebuie să dăm mai târziu proprietatea. Nu am fost consultați toți cei care lucram în acest sistem, iar dezmembrarea unităților cooperatiste le-au făcut acei membri cooperatori care erau la oraș, care nu au ținut cont ce se va întâmpla cu părinții lor, nu au ținut cont că nu vor avea un suport sau o pensie. Legea nr.36/1991 a fost o lege salvatoare pentru zonele în care au fost câțiva cu curaj și au vrut să lucreze, dar avem Legea arendei, avem Legea nr.31/1990, avem Legea exploatațiilor agricole, avem această lege a cooperației.

Domnilor, eu vă rog, dați șansa acelor proprietari, acelor lucrători ai pământului, indiferent de forma de proprietate, dați-le șansa să aleagă forma cea mai bună, din punct de vedere economic, pentru dânșii. Nu venim să spunem că această lege a cooperației interzice celelalte activități. Nimeni nu oprește ca o exploatație agricolă, o societate agricolă pe Legea nr.36/1991 să intre în cooperare cu celelalte unități.

Aici se spune de cooperarea între persoane fizice, persoane juridice. Ce înseamnă persoană juridică? N-o să însemne un privat care vine cu 5 hectare.

Da, d-au făcut foarte multe greșeli. La ora actuală... ca să spun că am o continuitate în agricultură și am simțit pe spatele meu binefacerile unora dintre aceste legi sau, în ghilimele, "binefacerile".

Pe Legea nr.36/1991, foarte mulți au falimentat. A fost o lege restrictivă, și cei de pe Legea nr.36/1991 nu au beneficiat de anumite facilități. Aduceți-vă aminte în timp. Legea nr.36/1991 există ca lege, dar foarte puține unități sau asociații mai funcționează pe această lege. O mare salvare... (intervenție din sală, neinteligibilă) Nu, nu, nu... Eu vă spun, care lucrez. Și e ca o continuitate. Nu v-am întrerupt, am un respect deosebit pentru dumneavoastră. Știți când v-am întrerupt? În 1993, când ne-am despărțit. Aduceți-vă aminte... Timișoara, când aveam alte idei.

 
 

Domnul Petre Roman (din sală):

Nu vă întrerup.

 
 

Domnul Viorel Matei:

Deci, nu v-am.... Vă respect foarte mult.

Deci, ascultați-mă. Lucrez... și, dacă vă aduceți aminte, după Revoluție, am fost una dintre cele mai mari asociații din țară, pe Legea nr.36/1991. Era CENAD-ul, în județul Timiș, cu 6300 de hectare, după ce s-a făcut lichidarea totală a C.A.P.-ului, cum s-a făcut, oamenii au venit numai cu acele terenuri, și am avut această formă de organizare. A fost foarte greu. Toată lumea controla, toată lumea jecmănea, aveam impozit 25% pe venit. Deci, aici a fost... Sistemul I.A.S. a beneficiat de alte drepturi. Dar trecem și peste asta.

Eu vă rog să dăm... Și am omis să vă spun. Continui. Din 1968, fac agricultură. Deci, după 1990, am lucrat circa 6000 de hectare. La ora actuală, mai lucrez 3000 de hectare. Am sistem de arendă, în baza exploatațiilor agricole, și proprietatea pe care o am... că am fost făcut "moșier al Senatului".... Da, am 237 hectare de pământ. Nu e o rușine să fii agricultor.

Dar dați-mi voie să vă spun, lăsați-i pe acești agricultori să decidă ei forma în care vor să lucreze. Noi le dăm posibilitatea, prin această lege a cooperației, să decidă, să aleagă. Și totdeauna țăranul are capacitatea de a gândi și, acolo unde este benefic, acolo se va duce.

Eu vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Stimați colegi, haideți să... Sigur că discuțiile sunt extrem de interesante, în acest domeniu - vă ofer cuvântul, imediat -, dar vă rog să ne raportăm la prevederile propunerii legislative.

Vă rog să observați că, încă din pornire, inițiatorii au stabilit foarte clar ce înseamnă o cooperativă agricolă. Vă rog să observați art.1, art.2, atunci când se discută despre persoane fizice și juridice, fără a se face nici o mențiune. În această situație, îngrijorarea domnului senator Petre Roman nu trebuie să existe, pentru că nu este vorba doar de o societate agricolă cu personalitate juridică, formată în baza Legii nr.36/1991, ci orice societate agricolă, care are personalitate juridică, poate intra în cooperativă. Vă rog să observați că art.2 prevede expres: "Cooperativa reprezintă asociația autonomă de persoane fizice și/sau juridice...". Nu le specifică. Toate. Chiar dacă este societate comercială, poate intra, în urma deciziei, într-o astfel de formă. De ce? Datorită interesului de exploatare, pentru a realiza una din cele 7 forme, care sunt prevăzute în lege. Deci, în funcție de interesul acționarilor, în mod cert, ei decid ce vor face, chiar dacă sunt în cadrul sistemului comercial sau în sistemul agricol.

Are cuvântul domnul senator Frunda.

 
 

Domnul Frunda Gyorgy:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu cred că aceste discuții au fost foarte aprofundate și foarte serioase și cred că este locul unde noi trebuie să fim atenți la două lucruri foarte importante. Pe de o parte, dreptul la proprietate, care este esența unui stat de drept și a unui sistem democratic, și, pe cealaltă parte, dreptul la asociere, dreptul la cooperare și, așa cum foarte mulți colegi au spus, accentul, în această lege, este cooperația de servicii, posibilitatea acordării serviciilor de către membrii cooperatori. Și vreau să spun că asocierea și cooperarea nu se exclud una pe cealaltă. Intervenția dumneavoastră a fost corectă

Art.2 arată că atât persoanele fizice, cât și persoanele juridice pot să facă parte din aceeași cooperație.

Eu cred că acest lucru, la fel cum a subliniat colegul meu, domnul senator Pete, este nu numai benefic, dar este un instrument, un mijloc în plus, dat proprietarului de terenuri agricole, pentru o exploatare mai bună a acestora, pentru un randament mai mare și pentru ajutorul proprietarului de pământ, acolo unde veriga lanțului este cea mai slabă, de la semințele necesare pentru însămânțare, până la valorificarea produsului.

Pot să existe asociații între diferiți proprietari, ei pot deveni membri cooperatori, pentru o utilizare mai bună a terenurilor pe care le au, și cred că legea este foarte bună din punct de vedere al proprietății, pentru că, oricând, membrul cooperator poate intra sau poate ieși cu proprietatea lui, respect constituționalitatea dreptului de proprietate, baza, esența proprietății și a funcționării sistemului, acordând un instrument, un mijloc juridic în plus proprietarului pentru folosirea terenului.

De ce e nevoie de cooperație? La ora actuală, noi avem proprietăți mici. Eu îl felicit pe domnul președinte și îi doresc la mai mare, îi doresc să aibă 2000 de hectare. Când vor fi aceste proprietăți mari, agricultura în România va merge mult mai bine.

Dacă mergeți cu avionul în oricare țară din Uniunea Europeană, veți vedea, atunci când avionul aterizează, că sunt terenuri mari, sunt lucrate compact. Se vede că aceste terenuri sunt exploatate în comun. Când vii în România, când avionul se apropie de sol, vezi că aceste terenuri sunt foarte mici, sunt geometric nearanjate, sunt de-a latul, de-a lungul, în cruce, sunt porțiuni interioare, care nu sunt lucrate. Or, cred că aceasta este esența problemei. Dacă vrem să ajungem în Uniunea Europeană și să îndeplinim capitolul din acquis-ul comunitar, atunci trebuie să prevedem și această formă a cooperației agricole.

Ceea ce este important încă, eu cred că este federația acestor cooperative și, legat de aceasta, viitorul cooperației și a mentalităților.

Cooperația, chiar atunci când este bine scrisă pe hârtie, problema este a mentalităților și a aplicării legilor, pentru că federațiile nu au voie să aibă personalitate juridică - cred eu -, pentru că vom ajunge acolo unde am fost în anii '70 - '80, ca omul care este simplu membru cooperator să țină o armată de funcționari, care nu fac altceva, decât să trăiască din munca membrului cooperator, să meargă în străinătate, să trăiască pe spinarea cooperatorului.

Prevederea actuală este bună, pentru că nu permite acest lucru, prevede, facultativ, asocierea cooperativelor și formarea federațiilor, iar derularea banilor se poate face și prin federații, pentru a acorda un ajutor cooperativelor care se formează în teritoriu.

De aceea, grupul nostru parlamentar, al Uniunii Democrate Maghiare din România, va vota acest proiect de lege, și suntem mulțumiți de faptul că părerile și inițiativele specialiștilor noștri, în special a domnului senator Pete Ștefan, care a fost porta-vocea grupului nostru, au fost luate în considerare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Declar închise dezbaterile generale.

Ofer cuvântul pentru dreptul la replică domnului senator Mircea Ionescu-Quintus.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am venit la această tribună pentru că este vorba de un drept la replică și de aici s-a rostit numele meu. Vreau să-l asigur pe domnul președinte al comisiei că nu mă voi referi la problemele de fond ale acestei legi pentru că sunt prea puțin priceput în problemele de agricultură și de aceea nu am luat nici măcar suprafața de teren care mi se cuvenea, ca veteran de război, că nu știu să cultiv nici măcar o suprafață restrânsă.

Mă voi ocupa însă de problema ridicată cu privire la titlul acestei legi care, pe ici pe colo, se pare că a produs frisoane.

Vreau să spun că dreptul meu la replică îl confirmă întru totul pe colegul meu, distinsul nostru coleg, domnul Antonie Iorgovan. Ne obsedează din păcate niște termeni, niște denumiri. Noi nu vorbim despre securitatea statului, ci de siguranța statului. Ne este teamă. Mie ar trebui să-mi fie și mai teamă de cuvântul securitate. Nu trebuie să ne temem de denumirea de cooperație și cooperativă pentru că ea a existat de când există activitate agricolă și de exploatare agricolă în România. Vreau însă să-i amintesc colegului meu, și cu aceasta am să mă opresc, pentru că dreptul la replică se înscrie în două minute, cu câtă greutate, în prima noastră intervenție, la Constituție, în 1991, am putut să schimbăm niște termeni. Se spunea "Tribunalul Suprem". La noi, tradiția era de "Curte" și, ar fi trebuit, și am încercat, pentru că pe amendamentul meu s-a produs această schimbare, am încercat să spun "Înalta Curte Supremă de Justiție". Nu s-a putut. Pentru că veneam prea repede înapoi. Și atunci am spus "Curtea Supremă de Justiție". A trebuit să treacă 12 ani pentru ca, acum, în fine, la revizuirea Constituției, să-i dăm denumirea ei adevărată, "Înalta Curte Supremă de Justiție".

Nu este cazul cu această lege și nu trebuie să ne temem de titulatura ei. Cu privire la problemele ridicate, încă o dată spun, nu mă amestec, că nu sunt în nici un fel agricultor și-mi pare rău că nu mai este în sală colegul nostru, domnul Triță Făniță, căruia i-am cerut adesea explicații, înainte de a vota o lege în acest domeniu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere, în legătură cu amendamentele existente în raport.

 
 

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte, amendamentele au fost însușite și de către reprezentanții ministerului, și ai Guvernului. Ele au fost puse de comun acord, înainte de a se întocmi raportul.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții pe amendamentele existente? Nu sunt intervenții.

Supun votului dumneavoastră Anexa 1 la raport. Sunt mai multe amendamente. Legea a fost discutată în mod serios, chiar dacă cu teamă, așa cum spunea domnul președinte Mircea Ionescu-Quintus. Pentru că, vă rog să observați, la art.6 lit.e, colegii noștri nici nu au avut curaj să le spună "coooperative agricole de producție", ci le-au spus "de exploatare", "gestionare a terenurilor" și așa mai departe, ca să nu le fie interpretată în viitor această structură într-un sens negativ.

Vă rog să votați amendamentele existente în Anexa 1.

Amendamentele au fost adoptate de plenul Senatului cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivă și 5 abțineri.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, împreună cu proiectul de lege în ansamblu, cu precizarea caracterului legii de lege ordinară.

Vă rog să votați.

Plenul Senatului, cu 87 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 5 abțineri, adoptă atât raportul Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură, cât și proiectul de lege în ansamblu.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul și acvacultura.

La punctul 9 în ordinea de zi avem, de asemenea, un proiect de lege care vizează agricultura.

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.69/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr.192/2001 privind resursele acvatice vii, prescuitul și acvacultura.

Sperăm că de astă dată pescuitul să nu determine tot atâtea dezbateri cât agricultura terenului.

 

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte,

A fost nevoie să modificăm această lege pentru că trebuia să definim mai clar responsabilitățile administratorilor resurselor acvatice vii, cei patru mari administratori. Din această cauză, s-a propus să se înființeze "Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură", ca autoriate a statului, care are ca principal obiectiv elaborarea și implementarea strategiei naționale cu privire la gestionarea durabilă a resurselor acvatice vii atât în apele maritime continentale, cât și în amenajările piscicole și, mai ales, în funcționarea pieței produselor pescărești.

Un alt motiv a fost să asigurăm o coordonare unitară a activităților de pescuit, de acvacultură, de inspecție și de control și, nu în ultimul rând, să promovăm politicile piscicole, toate, în concordanță cu politicile de mediu, cu cele sociale, cu cele economice și de protecția consumatorilor, încadrându-ne în obligația generală pe care o avem și ca viitori membri ai Uniunii Europene.

Acestea au fost, în primul rând, motivele.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Rog punctul de vedere al Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură.

 
 

Domnul Viorel Matei:

Domnule președinte, comisia noastră a fost sesizată în fond spre dezbatere și avizare cu acest proiect de lege. Proiectul de lege are avizul pozitiv al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru sănătate, ecologie și sport și al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu amendamentele care sunt cuprinse în anexa la raport.

Comisia noastră a dezbătut proiectul de lege. La dezbateri a participat domnul Predilă Gheorghe, consilier al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

La votul final al proiectului de lege s-au retras domnii senatori Codreanu Dumitru, Ofileanu Vasile și Ciocan Valentin, motivând că la dezbateri nu a participat ministrul sau ministrul secretar de stat.

În urma dezbaterilor și pe alte articole, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea raportului de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa de la raport.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Numai puțin, să ofer, în primul rând, cuvântul domnului senator Codreanu.

Vă rog.

 
 

Domnul Dumitru Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Au fost pomenite numele celor ce reprezentăm Partidul România Mare în Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură. Mi se pare că atitudinea noastră a fost corectă, având în vedere că acest proiect de lege a fost dezbătut pe durata a două zile.

Am înțeles participarea celor în drept să participe la Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură, mă refer la personalul tehnic, la directorii din Compania Națională de Pescuit, la directorul care răspunde cu piscicultura din Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, la domnul Predilă, dar la votul final și la susținerea proiectului de lege, de fapt, este o practică veche la Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură când, nu știu dacă, în cei patru ani de zile, cât am stat în Senat, s-a prezentat vreodată ministrul agriculturii la această comisie. Și de obicei veneau niște directori. Mă mir că în unele zile nu au trimis, eu știu, femeia de serviciu sau portarul. Rog să fiu scuzat de către domnul Predilă care are, eu știu, o experiență în acest domeniu, dar mi se pare că prezența unui secretar de stat era benefică la susținerea unui asemenea proiect de lege având în vedere că vine cu niște completări la Legea nr.192/2001, care este o lege destul de importantă, având în vedere dorința de integrare în Comunitatea Europeană a noastră, a tuturor. Nu s-a putut. Am intervenit de două ori la domnul președinte, de două-trei ori, măcar să vină la susținere, dar am fost informați că domnul secretar de stat Crăciunescu, care de obicei mai vine și el, din când în când, prin plenul Parlamentului, era plecat în campanie, nu de plantat puieți de pădure, copaci de pădure, ci, probabil, campanie electorală.

Proiectul de lege este, așa după cum a prezentat și domnul Predilă, o necesitate de completare a Legii nr.192/2001, dar nu am înțeles, poate nu sunt eu prea priceput în piscicultură, nu am înțeles de ce a fost necesară înființarea Agenției Naționale de Pescuit pe lângă Compania Națională de Pescuit.

Deci, ori mai creăm o structură paralelă... având în vedere, domnule președinte, și vă rog să urmăriți, la art.7, pct. 3, sunt atribuțiunile Agenției Naționale, iar la art.10, pct. 5, sunt atribuțiunile Companiei Naționale, care sunt aproximativ una și aceleași. Una are 10 atribuțiuni, cealaltă are 9 atribuțiuni. Au altă formularistică, e drept, una preia pământul de la A.D.S., cealaltă se uită de sus, îl supravghează, să vadă nu cumva să nu se miște pământul într-o parte și alta. Nu știu dacă Agenția Națională mai avea rost, dar tocmai asta are rost să fie, dar Compania Națională trebuia să dispară ca o structură în acest domeniu.

În cele din urmă, precizez, domnule președinte și stimați colegi, că grupul nostru parlamentar va vota acest proiect de lege, dar, încă o dată afirm, probabil, pentru viitorii colegi sau viitorii parlamentari senatori din viitoarea legislatură, secretarii de stat să vină la susținera proiectelor de lege întrucât sunt cei responsabili de susținere și cei responsabili de prezentarea a ceea ce doresc prin proiectul de lege.

Vreau să vă informez, de asemenea, că și la Legea cooperației, neexistând, cu toate că a trecut, neexistând reprezentantul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Gospodăririi Rurale, un reprezentant care să știe absolut ceea ce vrea să susțină în proiectul de lege respectiv, o parte din articolele de la cooperație au fost greșite, a revenit înapoi avizul pe care l-am dat noi, raportul, și am modificat ieri sau alaltăieri, ceea ce este o practică, în special, a Ministerului Agriculturii, de a nu se prezenta secretarul de stat sau ministrul în susținerea legilor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Alte intervenții? Domnul senator Pete Ștefan.

 
 

Domnul Pete Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Permiteți-mi, pentru scurtarea intervenției, să intervin acum punctual pe o problemă din lege, chiar dacă suntem la dezbateri generale și nu mai intervin a doua oară. Și anume este vorba despre amendamentele adoptate de comisie, la art.56.2 unde s-a adoptat un amendament din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, dar s-a strecurat, zic eu, poate chiar o greșeală de dactilografiere sau poate o neînțelegere. Și anume, la art.56.2 lit.e, textul inițial sună așa...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, suntem de acord... știu la ce vreți să vă referiți... "pescuitul electric autorizat"...

 
 

Domnul Pete Ștefan:

Exact. Pentru cercetare și în alte cazuri, este nevoie ca să se autorizeze și pescuitul electric.

Deci, rugămintea este ca să rămână în text.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Acest lucru îl discutam cu domnul senator Iorgovan, ca noi, care am susținut în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să introducem acest amendament, să renunțăm și să revenim la textul inițial. Pentru că este pescuit electric autorizat. În cercetare, am înțeles și nu mai știu în ce domeniu.

 
 

Domnul Pete Ștefan:

Deci, textul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări să rămână, dar cu modificarea "pescuitul electric neautorizat".

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, trebuie adăugat "neautorizat".

Vă rog, alte intervenții.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar închise dezbaterile generale.

Trecem la dezbaterea amendamentelor.

O primă observație, ridicată în cadrul dezbaterilor generale de către domnul senator Pete Ștefan, în sensul agreat de colegii din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, art.56 lit.e, la acel amendament, trebuie completat cu termenul "neautorizat".

Deci, textul trebuie să curgă "pescuitul electric neautorizat, pescuitul cu materiale..." și așa mai departe.

Alte observații, dacă mai sunt, la acest text, făcute în plen.

Nu sunt.

Vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu acest amendament de la art.56 alin.1 lit.e.

Acceptate de plenul Senatului cu 82 de voturi pentru și 2 abțineri.

Dacă nu mai aveți alte observații, supun votului plenului Senatului amendamentele existente în Anexa 1 la raport.

Rog colegii să voteze.

Raportul adoptat de plenul Senatului cu 85 de voturi pentru și 3 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu, cu precizarea caracterului legii, de lege organică.

Vă rog să votați.

Proiectul de lege a fost adoptat de plenul Senatului cu 78 de voturi pentru și 6 abțineri.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Continuarea dezbaterilor și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 166/2002 pentru modificarea și completarea Legii nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret și a municipiului București și al Fundației Naționale pentru Tineret.

La punctul 13 din ordinea de zi avem în înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.166/2002 pentru modificarea și completarea Legii nr.146/2002 privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret și a municipiului București și al Fundației Naționale pentru Tineret.

Comisia sesizată în fond, Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări.

Rog reprezentantul Executivului să prezinte punctul de vedere al acestuia.

 

Domnul Ionuț Ivor - vicepreședinte al Agenției Naționale pentru Tineret:

Mulțumesc, domnule președinte!

Prezentul proiect de lege privește aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.166/2002, care a fost necesară pentru modificarea și completarea Legii nr.146/2002 privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret și a municipiului București.

Noi considerăm că ordonanța a soluționat unele aspecte legate de activitatea fundațiilor care nu erau prinse în reglementarea inițială și credem că implicarea autorităților administrației publice locale în activitatea de tineret și mai cu seamă în susținerea financiară a acestei activități e o soluție modernă și pe care ar trebui să o adoptăm și noi.

Suntem de acord cu amendamentele admise de comisie și vă propunem adoptarea proiectului de lege în forma rezultată din raport.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Emilian Prichici să prezinte raportul suplimentar.

 
 

Domnul Emilian Prichici:

Domnule președinte și stimați colegi,

Acest proiect de lege a mai fost în dezbatere în plenul Senatului în ședința din 19 decembrie 2002 când, în urma discuțiilor purtate, s-a hotărât retrimiterea la comisie, în vederea întocmirii unui raport suplimentar.

La nivelul comisiei s-a constituit o subcomisie, constituită din trei colegi, care au purtat discuții ample atât cu Autoritatea Națională pentru Tineret, cât și cu Convenția Națională pentru Tineret și cu Biroul de Turism pentru Tineret.

Față de concluziile acestei subcomisii, Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări, în plenul său, în ședința din 29 septembrie 2004, a hotărât cu majoritate de voturi să se mențină concluziile primului raport, și ca atare a adoptat un raport suplimentar de admitere a proiectului de lege cu cele două anexe, care nu au fost modificate.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

Au fost dezbateri prelungite, proiectul de lege este dinainte de Constituție, sigur că vom avea mediere pentru că sunt texte diferite la Cameră și la Senat, vom încerca și în cadrul raportului de mediere să punem de acord punctul de vedere al Senatului cu al inițiatorului, cu al Camerei Deputaților, avem această posibilitate spre deosebire de alte legi.

Vă consult dacă doriți să mai interveniți?

Dacă nu sunt intervenții, vă rog să ne pronunțăm prin vot în primul rând asupra amendamentelor existente în raportul nr.1 sau nr.2, nu mai știu care.

Supun votului dumneavoastră amendamentele existente la raport.

Vă rog să votați, domnilor senatori!

Amendamente adoptate de plenul Senatului cu 83 de voturi pentru.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei juridice pentru numiri, disciplină, imunități și validări și proiectul de lege în ansamblu. (Tabela electronică indică 53 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu se poate!

Din sală: Ba da!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi, stimați colegi, bănuiesc că este o glumă, în momentul în care aprobați raportul, aprobați amendamentele... (Discuții în sală.)

Din sală: Este o glumă!

Din sală: Glumă e și ordonanța!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Glumă înseamnă că este și prezența noastră în Senatul României, pentru că, nu vă supărați, în momentul în care ați votat amendamentele și ați votat raportul, exprimând un punct de vedere politic, nu se poate să spuneți că la proiectul de lege ați votat altfel. Eu înțeleg prin mod constant faptul că nu aveți cum să votați într-un fel o dată și altfel altă dată.

Din sală: Să facem apelul!

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Să facem apelul.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, domnul senator Antonie Iorgovan îmi propune să reluăm votul și să facem apelul.

 
 

Domnul Liviu Doru Bindea:

Pe procedură, vă rog!

Domnule președinte,

Votul nu are nici un viciu, vă rugăm să-l consemnați așa cum am votat, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Are viciu de moralitate și de fond.

 
 

Domnul Liviu Doru Bindea:

Domnule președinte,

Este problema și conștiința fiecăruia dintre cei aleși, dintre domnii senatori, modul în care au votat nu poate să-l cenzureze decât alegătorii atunci când vine sorocul. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, vă felicit pentru cunoștințele în domeniu, de acord, plenul Senatului, cu 53 de voturi pentru și 33 de voturi împotrivă adoptă proiectul de Lege privind Ordonanța de urgență nr.166/2002... (Discuții agitate în sală.)

Din sală: Este lege organică!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, vă rog să mă ascultați până la capăt, dacă nu, stimați colegi, haideți să citim Regulamentul și legea, împreună.

Senatul adoptă cu 53 de voturi pentru și 33 de voturi împotrivă proiectul de Lege privind Ordonanța de urgență a Guvernului nr.166/2002, sigur că votul dat, față de caracterul legii, care este lege organică, este insuficient și, pe cale de consecință, legea este respinsă, neîntrunind 71 de voturi pentru. Ceea ce nu ați reținut dumneavoastră, însă, este că în momentul în care o lege este respinsă de noi, ea merge în mediere mai departe.

Vă mulțumesc.

Deci, vă propun să luăm în dezbatere...

Din sală: Nu este nici o problemă...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur că nu este nici o problemă, deci nu vă mai bucurați și vorbiți de moralitate, că vorbim de funie în casa spânzuratului...(Discuții agitate în sală. Comentarii.)

 
 

Domnul Liviu Doru Bindea:

Domnule președinte,

Eu nu agreez...

Vă rog să-mi permiteți să-mi exprim regretul...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu v-am oferit cuvântul.

 
 

Domnul Liviu Doru Bindea:

...pentru acest mod de a pune problema.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu v-am oferit cuvântul și nu vorbiți de unul singur pentru că vă puneți într-o situație penibilă în Senatul României.

 
 

Domnul Liviu Doru Bindea:

Domnule președinte...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să vă ocupați locul.

 
 

Domnul Liviu Doru Bindea:

Domnule președinte,

Vă rog foarte mult să-mi permiteți...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să vă ocupați locul.

 
 

Domnul Liviu Doru Bindea:

Domnule președinte,

Nu se poate să...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să cereți cuvântul.

 
 

Domnul Liviu Doru Bindea:

Vă rog să-mi dați cuvântul, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să vă ocupați locul.

 
 

Domnul Liviu Doru Bindea:

Domnule președinte,

Vă rog să-mi dați cuvântul.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator,

Vă rog să vă ocupați locul. Sau vreți să vă justificați votul jenant pe care l-ați dat? Vorbiți, vă rog!

 
 

Domnul Liviu Doru Bindea:

Nu, domnule președinte, vreau să-mi exprim regretul că puneți problema în această manieră, în raport cu senatorii care și-au exprimat votul.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Eu pun problema ca un om cu responsabilitate

 
 

Domnul Liviu Doru Bindea:

Vă rugăm să nu ne caracterizați, că nu vă dă nimeni dreptul acesta. Vă mulțumesc. (Discuții în sală)

Din sală: Este părerea dumneavoastră!

 
 

Domnul Liviu Doru Bindea:

Am vorbit în numele meu, domnule senator.

 
 

Domnul Grigore Zanc (din sală): Nu "mă" pe mine !

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

Să considerăm încheiat acest incident care a fost determinat doar din necunoașterea prevederilor Regulamentului Senatului și nu de altceva, pentru că bănuiesc că dumneavoastră aveați și tăria de a spune pe față atunci când gândiți că o lege nu este bună.

Punctul 14 a fost restituit la comisie, la solicitarea domnului senator Gyorgy Frunda.

Punctul 15, proiect de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/2004 pentru completarea art.209 din Codul de procedură penală.

Invit colegii senatori în sală!

Vă rog, aveți cuvântul în numele Executivului, pentru a prezenta expunerea de motive.

 
 

Doamna Maia Simona Teodoroiu - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța de urgență pentru completarea...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin, vă rog să mă iertați! Pentru a nu exista discuții după dezbaterea proiectului de lege, îl invit pe domnul senator Paul Păcuraru, secretar al Senatului, să facă apelul, ca să nu avem discuții după aceea că suntem în cvorum, nu suntem în cvorum, cine știe ce!

Rog staff-ul să pună la dispoziție lista de prezență.

Invit colegii senatori în sală.

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

- Acatrinei Gheorghe - absent
- Alexandru Ionel - absent
- Andrei Victor - prezent
- Apostolache Victor - prezent
- Athanasiu Alexandru - absent
- Avram Dan - prezent
- Balcan Viorel - prezent
- Balint Iosif - prezent
- Bălan Angela Mihaela - absent
- Belașcu Aron - absent
- Belu Ioan - absent
- Bindea Liviu-Doru - prezent
- Bîciu Constantin - prezent
- Brădișteanu Șerban Alexandru - absent
- Bucur Dionisie - prezent
- Bunea Doina - absent
- Buza Tiberiu Simion - absent
- Buzatu Gheorghe - absent
- Cautiș Vasile - prezent
- Cârciumaru Ion - prezent
- Ciocan Maria - prezent
- Ciocan Valentin - prezent
- Ciocârlie Alin Theodor - absent
- Codreanu Dumitru - prezent
- Constantinescu Eugen Marius - prezent
- Cozmâncă Octav - absent
- Crăciun Avram - prezent
- Cristolovean Ioan - prezent
- Dan Dumitru - absent
- Dina Carol - absent
- Dinescu Valentin - prezent
- Dinu Marin - absent
- Dobrescu Maria Antoaneta - absent
- Dumitrescu Viorel - absent
- Duță Vasile - absent
- Eckstein Kovacs Peter - absent
- Făniță Triță - absent
- Feldman Radu Alexandru - absent
- Filipaș Avram - absent
- Filipescu Cornel - absent
- Florescu Eugeniu Constantin - absent
- Flutur Gheorghe - absent
- Frunda Gyorgy - absent
- Găucan Constantin - absent
- Gogoi Ion - prezent
- Guga Ioan - absent
- Hanganu Romeo Octavian - absent
- Hîrșu Ion - prezent
- Hoha Gheorghe - absent
- Honcescu Ion - prezent
- Horga Vasile - absent
- Hrițcu Florin - prezent
- Ilașcu Ilie - absent
- Iliescu Ion - absent
- Ionescu-Quintus Mircea - prezent
- Iorga Nicolae Marian - absent
- Iorgovan Antonie - prezent
- Iustian Mircea Teodor - absent
- Kereskenyi Alexandru - prezent
- Leca Aureliu - prezent
- Lupoi Mihail - absent
- Marcu Ion - absent
- Marinescu Simona Ana - Maria - absent
- Marko Bela - absent
- Matei Vintilă - absent
- Matei Viorel - prezent
- Mărgineanu Ștefan Gheorghe - absent
- Mihăilescu Ion - absent
- Mihordea Mircea - absent
- Mocanu Vasile - absent
- Munteanu Tudor Marius - prezent
- Nedelcu Mircea - prezent
- Nemeth Csaba - prezent
- Nica Dumitru - prezent
- Nicolaescu Ioan - absent
- Nicolaescu Sergiu Florin - prezent
- Nicolai Norica - absent
- Novolan Traian - prezent
- Ofileanu Vasile - absent
- Onaca Dorel-Constantin - absent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Otiman Păun-Ion - absent
- Paleologu Alexandru - absent
- Pană Aurel - absent
- Pană Viorel Marian - absent
- Paștiu Ioan - absent
- Păcurariu Iuliu - absent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - prezent
- Păunescu Adrian - absent
- Penciuc Corin - absent
- Pete Ștefan - prezent
- Petre Maria - absent
- Petrescu Ilie - prezent
- Plătică-Vidovici Ilie - prezent
- Pop Dumitru Petru - absent
- Pop de Popa Ioan - prezent
- Mărgineanu Ștefan - prezent
- Popa Nicolae-Vlad - absent
- Popescu Dan-Mircea - absent
- Popescu Laurențiu-Mircea - absent
- Prichici Emilian - prezent
- Pricop Mihai-Radu - absent
- Prisăcaru Ghiorghi - absent
- Pruteanu George Mihail - absent
- Pujina Nelu - absent
- Puskas Valentin Zoltan - prezent
- Dobrescu Maria Antoaneta - prezent
- Ciocârlie Alin - prezent
- Radu Constantin - prezent
- Dinu Marin - prezent
- Rahău Dan Nicolae - absent
- Rebreanu Nora Cecilia - prezent
- Rece Traian - absent
- Roibu Aristide - absent
- Roman Petre - absent
- Rotaru Florin - absent
- Rovinaru Nicolae - prezent
- Rus Ioan Aurel - prezent
- Sârbulescu Ion - absent
- Seche Ion - absent
- Seres Denes - prezent
- Sin Nicolae - absent
- Sogor Csaba - absent
- Duță Vasile, a venit - prezent
- Solcanu Ion - absent
- Sporea Elena - prezent
- Stoica Fevronia - absent
- Szabo Karoly Ferenc - prezent
- Șelaru Rodica - absent
- Șerbănoiu Constantin Dilly - absent
- Ștefan Viorel - absent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - absent
- Toma Constantin - absent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Ungheanu Mihai - absent
- Vajda Borbala - absent
- Vasile Radu - absent
- Văcăroiu Nicolae - absent
- Vela Ion - absent
- Verestoy Attila - absent
- Voinea Melu - prezent
- Vornicu Sorin Adrian - absent
- Zanc Grigore - prezent
- Zlăvog Gheorghe - absent

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Până când domnul secretar va constata dacă suntem în cvorum pentru a continua dezbaterile...

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

54 de senatori prezenți.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

55, vă rog să observați. (Domnul senator Ion Cârciumaru intră în sală)

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Cu domnul senator Ion Cârciumaru, 55.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dați-mi voie să precizez următoarele lucruri. Potrivit Constituției din 1991, art. 72 lit. (k): "Prin lege organică se adoptă doar regimul juridic general al proprietății și al moștenirii". Prin Constituția modificată, art. 73 lit. (m): "Prin lege organică se adoptă doar regimul juridic general al proprietății și al moștenirii". Pe cale de consecință, vă rog să observați că în mod greșit proiectul de lege pe care l-am dezbătut în Senat a fost calificat ca lege organică.

Având în vedere votul care a fost dat, respectiv 53 de voturi pentru, 33 voturi împotrivă, proiectul de lege a trecut prin Senat.

 
 

Domnul Ion Cârciumaru (din sală):

Dar Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a hotărât asta. (Discuții, comentarii în sală)

Din sală: Greșește și comisia...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Oricine greșește. Da, vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte. Ce să înțeleg eu din această chestiune? Biroul permanent nu este calificat să observe caracterul unei legi? Dumneavoastră asta vreți să ne sugerați nouă?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu.

 
 

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, dimpotrivă. Eu vreau să vă sugerez că Biroul permanent nu are competență în acest domeniu.

 
 

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Nu are competență să observe caracterul unei legi care se înscrie în ordinea de zi? Atunci în cine să mai avem încredere?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Plenul Senatului... în Constituție.

 
 

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Plenul Senatului nu cred că este... Nu cred că este rostul plenului Senatului să facă această modificare. Așa cum s-a votat cred că este corect...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sunt de acord cu dumneavoastră "

 
 

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Nici nu înțeleg care este interesul dumneavoastră personal de insistați așa tare pe această lege. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Interesul meu personal este că sunt astăzi conducător de ședință și sunt obligat să conduc ședința în conformitate cu Regulamentul și Constituția.

Repet precizarea pe care am făcut-o. Plenul Senatului a votat proiectul de lege mult disputat cu 53 de voturi pentru, 33 voturi împotrivă.

Greșeala a fost făcută doar în sensul că legea a fost apreciată ca lege cu caracter organic și nu cu caracter ordinar.

Potrivit Constituției, legea are caracter ordinar și este adoptată de Senat.

Având în vedere lipsa de cvorum, declar închise dezbaterile din Senat.

Vă mulțumesc. Succes în activitățile din teritoriu.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 12,55.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 19 septembrie 2021, 0:57
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro