Plen
Ședința Camerei Deputaților din 26 octombrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.147/02-11-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 26-10-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 26 octombrie 2004

  Intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,21.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul Nicolae Leonăchescu, secretar, și, în a doua parte, de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților asistat de domnii Tudor Mohora ăi Puiu Hașotti, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața!

Începem cu secvența dedicată intervențiilor personale ale deputaților.

 
  Dumitru Bentu - declarație politică intitulată Tainul;

Domnul Dumitru Bentu are onoarea să deschidă ultima ședință de fapt a acestei legislaturi, de declarații politice.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi poartă denumirea de "Tainul".

Toamna este anotimpul alaiurilor, de nuntă, de frunze moarte dar mai ales electorale. Au năvălit pe blândele plaiuri sucevene, peste oameni cumpătați și răbdători, corifeii unei alianțe care vor să impună dreptatea și adevărul lor tuturor românilor. În frunte, conducătorul-vapor, pentru că locomotivă nu-i putem spune, dată fiind ascendența sa navală, a celui care a văzut lumina zilei în decorul podgoriilor de la Murfatlar.

Băi de mulțime, soții, autografe, mitinguri, reportaje etc. În unele ziare, cifra sucevenilor prezenți la întâlnirea cu Băsescu și ai lui este aproximată la 3000. Într-un alt cotidian, miraculos, ferestrele lui trei se închid și apare un opt triumfător. De aici și până la dublarea cifrei n-a mai fost decât un pas și a fost făcut fără ezitare.

Structura atitudinală a celor aflați în piața centrală a orașului a fost bine surprinsă de relatanți și redată în termeni foarte onorabili: activiști de partid, simpatizanți și gură-cască. De la acești gură-cască așteaptă alianța voturi pentru ca ei, cei care au mai fost, să redevină actuali. Mă rog! E dreptul lor la iluzii.

Și cum să nu vină oamenii când în orașul lor vine circul, reprezentația este gratuită, artiștii sunt cunoscuți și recunoscuți pentru spectacolele date în stagiunea 1997-2000.

Zicerile domnului Traian Băsescu i-au adus o anumită notorietate, s-o numim ferentariană, și nici de această dată nu s-a dezmințit. Expresiile portuare sau cele care fac deliciul marinarilor subjugați de diverse fantezii în timpul traversărilor, se substituie unui discurs serios, implicat și, mai ales, elegant.

Câteva spicuiri sunt edificatoare în acest sens. Vorbind despre domnul Adrian Năstase, candidatul cu adevărat real la funcția de președinte al României, domnul Traian Băsescu folosește caracterizări de genul "superficial", "obraznic", "geambaș", "înlocuitor", "bomboană", "jenant", "trivial", "agresiv", adică specifice șefului P.D.

El însă este cel așteptat, cel original, ba chiar exotic, un mesia, dacă vreți, pe care admiratorii săi de tip Krescova îl așteaptă să vină în fruntea țării.

Din acest moment, lucrurile însă se complică, prin turnura pe care o pot lua, prin gravitatea implicațiilor în planul relațiilor externe, afirmațiile sale iresponsabile.

Spunea, cu destindere și onestitate, cel care-și plimbă pașii iluziilor pe aleile Cotrocenilor, că "înalți demnitari occidentali vin la București doar pentru a-și lua tainul". Pentru domnia sa redăm semantica acestui cuvânt, așa cum apare în Dicționarul explicativ al limbii române: "tain - porție de alimente sau de băutură care se dădea zilnic ienicerilor sau subalternilor de către conducători, domnitori sau boieri; sumă de bani care se dădea zilnic servitorilor, echivalentă cu rația lor alimentară, sau porție de nutreț care se dă animalelor pentru o perioadă de timp".

La care din aceste definiții s-o fi gândit sau s-o fi referit gânditorul de lângă Hamangia, atunci când a implicat personalități politice de prim rang ale spațiului european, cum sunt Romano Prodi, Gherhard Schröeder sau premierul francez Jean-Pierre Raffaren. Nu au scăpat de aluzii nici Statele Unite ale Americii care, însă, vor ocupa un loc privilegiat în politica externă plină de mărinimie a domnului Traian Băsescu, candidat la prezidențiat. Și pentru că lucrurile nu se puteau opri aici, se pregătesc Israelul și Austria.

Faptele, ca și vorbele, sunt grave. A ataca, prin cei mai autorizați reprezentanți ai lor, națiuni întregi, este îngrijorător. Sunt periclitate relațiile cu aceste țări, cu alte state europene, sunt minate realizările României în efortul de a se recupla pentru totdeauna la valorile civilizației occidentale.

Politica externă a cabinetului Adrian Năstase a însemnat dreptul cetățenilor români de a călători în spațiul Schenghen, încheierea primului acord stand-by cu Fondul Monetar Internațional, creșterea economică reală și reconfirmată, statutul de economie funcțională de piață, intrarea în NATO, confirmarea calendarului de integrare a României în Uniunea Europeană. Sunt argumente pentru continuitate, sunt argumente pentru evitarea condamnării poporului român la o nemeritată izolare pan-europeană, printr-o repetare a nopții polare din perioada 1997-2004.

"Ca prezidențiabil nu trebuie să ai față, ci obraz!" spunea Traian Băsescu. Ce te faci însă când nu ai nici una, nici alta!

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Kerekes Karoly - replică la intervenția domnului deputat Adrian Moisoiu, prezentată marți, 19 octombrie 2004;

Dau cuvântul domnului deputat Kerekes Karoly.

Va urma domnul Ștefan Baban.

   

Domnul Kerekes Karoly:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mai întâi, înainte de toate, regret foarte mult lipsa din sală a domnului deputat Adrian Moisoiu, pentru că această declarație politică constituie de fapt o replică la intervenția de săptămâna trecută a domnului deputat.

Marți, 19 octombrie a.c., în plenul Camerei Deputaților, în timpul afectat declarațiilor politice, deputatul P.R.M. de Mureș, domnul Adrian Moisoiu, ne-a atacat pe deputatul Borbély László și pe mine, acuzându-ne că am ieșit la atac cu baioneta încercând să motivăm platforma electorală a UDMR "Dialog pentru autonomie" prin faptul că ultimul director maghiar de școală generală din municipiul Târgu-Mureș a fost schimbat din funcție.

Declarațiile politice ale domnului deputat Adrian Moisoiu îmi aduc aminte de cele aproape săptămânale ale fostului deputat PUNR de Mureș, Lazăr Lădariu, în civil redactorul-șef al cotidianului mureșan "Cuvântul liber", cu care în multe ocazii, în perioada 1992-2000, am fost în dispută parlamentară. În câteva cazuri, monologurile naționaliste antimaghiare ale acestuia nu le-am putut lăsa fără replică.

Dat fiind că în actuala legislatură, PUNR-ul lipsește din Parlament, așadar și domnul Lădariu, se pare că activitatea i-a fost preluată de domnul Moisoiu. Până acum, acestei activități nu i-am acordat mare importanță, deoarece declarațiile sale se adresau doar simpatizanților P.R.M., care le regăsesc cu plăcere în cotidianul sus-amintit.

Domnul deputat Adrian Moisoiu îmi reproșează că în declarația mea politică din 12 octombrie nu am precizat faptul că domnul director Andrássy Árpád, eliberat din funcție, este cunoscut ca având dosar de cercetare penală.

Nu puteam să precizez așa ceva, din moment ce nu este adevărat. Afirmația domnului deputat cu privire la dosarul penal al directorului de școală a fost publicată în cotidianul "Cuvântul liber", inducând în eroare opinia publică. Fapta poate fi calificată drept calomnie, însă domnul deputat se află într-o situație norocoasă, întrucât este apărat de prevederile art.72 din Constituția României, privitoare la imunitatea parlamentară.

Însă nu în aceeași situație se află inspectorul-șef al Inspectoratului școlar județean Mureș, cel care a furnizat domnului deputat Moisoiu informația, și care într-un alt cotidian mureșean motiva îndepărtarea directorului tocmai prin existența unui așa-zis dosar penal.

De altfel, este interesant de menționat că la numirea lui ca director adjunct al aceleiași școli, dosarul penal nu a mai fost o problemă. Probabil că este o chestiune de consecvență și de acuratețe a argumentului, pe care nu doresc să o abordez aici și acum.

Doresc doar să precizez că, prin Rezoluția din 7 aprilie a.c., Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș a dispus confirmarea propunerii de neîncepere a urmăririi penale a directorului în cauză. Este posibil ca informatorul domnului deputat să nu-i fi spus și acest mic amănunt? Sau, dacă i-a spus, situația este cu atât mai gravă: domnul drd.ing.prof.Adrian Moisoiu, cu toate că nu este jurist, după 4 ani de activitate în legislativul țării, ar fi trebuit să știe că acea persoană cercetată față de care, la propunerea organelor de cercetare, nu se începe urmărirea penală nu are dosar penal.

Domnul deputat nu-și ascunde satisfacția pentru deficiențele colaborării politice dintre P.S.D. și U.D.M.R., manifestare ușor de înțeles. Această bucurie a domniei sale va dăinui, de altfel, până când organizația locală a P.S.D. contribuie la numirea și menținerea în fruntea instituțiilor locale a unor persoane care numai de dragul funcției se declară PSD-iste, însă în realitate sunt mai aproape de ideile și declarațiile P.R.M.

Revenind la acuzația formulată de domnul deputat, menționată în partea introductivă a declarației mele politice, țin să îl asigur pe domnul deputat că avem și alte motive, suficient de multe, pentru a purta un dialog în scopul obținerii autonomiei.

Aspirațiile unei minorități naționale cum este cea maghiară de a avea instituții școlare proprii nu se manifestă doar printr-un slogan electoral, ci constituie un obiectiv real, ce își are temeiul în documentele internaționale privind minoritățile naționale, la care a aderat și România, și anume Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995, ratificată de România prin Legea nr.33/1995.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Ștefan Baban - declarație politică intitulată Promisiunea vaccinării antigripale;

Dau cuvântul domnului deputat Ștefan Baban.

Va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu.

   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Promisiunea vaccinării antigripale"

Campania de vaccinare antigripală gratuită a populației ar fi trebuit să înceapă din 15 octombrie. Pentru a fi adusă la cunoștință s-a făcut o publicitate imensă prin mass-media, astfel ca toți să fim informați cu mic cu mare de ce putem beneficia, în această toamnă, ca asigurați și buni plătitori ai sistemului de sănătate.

De la vorbe până la fapte este cale lungă, iar zicala s-a adeverit și în acest caz. Beneficiarii vaccinării antigripale gratuite din acest an, trecuți pe listele medicilor de familie sau ale pediatrilor, degeaba s-au prezentat la cabinetele acestora, începând cu data sus- menționată, pentru că au aflat că sunt câteva probleme tehnice și că vor fi anunțați când trebuie să ajungă la vaccinare.

Asta în condițiile în care, Ministerul Sănătății anunța prin campania publicitară făcută că au achiziționat prin licitație națională peste 1,2 milioane de doze pentru vaccinarea gratuită, vaccinuri produse de institute medicale renumite. Ceea ce nu a specificat însă onoratul ministru a fost faptul că licitația pentru achiziționarea acestor doze s-a ținut doar cu o zi înainte de declanșarea campaniei de vaccinare, astfel că din start, nici una din companiile câștigătoare nu a putut asigura în următoarele 24 de ore cele 1,2 milioane de doze necesare.

Este de înțeles confuzia care domnește la cabinetele medicilor, care și-au întocmit listele cu pacienții care au dreptul la această gratuitate, dar care nu știu dacă vor beneficia toți înscrișii, pentru că nici repartizările de doze nu s-au făcut. În aceste condiții, beneficiarii acestei facilități vor avea "plăcuta" surpriză fie să nu mai poată fi vaccinați, fiind deja gripați, fie să nu mai poată beneficia de această gratuitate, din cauza dozelor insuficiente.

Nu e de mirare, deci, că sistemul asigurărilor de sănătate devine din ce în ce mai perimat. Din totalul promisiunilor făcute de cei autorizați să gestioneze acest sistem, nici pensionarii, nici bolnavii cronici și mai ales nici copii nu beneficiază de prea multe avantaje, pentru că birocrația și alocarea în direcții greșite a fondurilor colectate, aduc în pragul disperării mii de români care sunt nevoiți fie să scoată alți bani din buzunar pentru cumpărarea de medicamente, fie să aștepte cronicizarea bolilor și apoi marele final.

Așa se va întâmpla și în cazul acestei vaccinări gratuite antigripale. Ne îndreptăm spre sfârșitul lunii octombrie, lună de toamnă destul de capricioasă în acest an, și după cum am constatat marea majoritate dintre noi, epidemia de gripă a și venit deja. În aceste condiții, dozele antigripale care au o anumită valabilitate vor putea fi folosite doar pentru foarte puțini cetățeni, în raport cu necesitățile exprimate de medicii de familie și pediatri. Și astfel, asigurații vor face din nou cozi interminabile la cabinetele acestora și/sau la farmacii pentru a-și cumpăra câteva pastile cu care să mai treacă peste gripa de toamnă a anului 2004.

Drumul spre iad este pavat cu bune intenții. Lucrul este valabil și pentru campania de vaccinare antigripală gratuită, - o nouă promisiune electorală și o nouă dezamăgire medicală. Viața merge înainte, pentru toți sau doar pentru o parte dintre noi...

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - din nou despre mafia din domeniul silviculturii; cazul unor ingineri și tehnicieni silvici din județul Harghita;

Dau cuvântul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu. Va urma domnul Nicolae Leonăchescu.

Doi - UDMR, doi - Partidul România Mare, la ultima ședință!

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Susținerea mafiei în domeniul silviculturii a devenit o practică generală în ultima perioadă. Nu înțelegem practica Guvernului condus de către domnul Adrian Năstase care, pe de o parte, își face datoria la nivelul controlului, prin domnul ministru delegat, Ionel Blănculescu, iar pe cealaltă parte, încearcă să mușamalizeze hoția generalizată prin ministerul de resort, mă gândesc la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, pentru ca organele de cercetare penală să aibă posibilitatea de a da soluții de neîncepere a urmăririi penale sau ca faptele ilegale să fie rezolvate în fapt în favoarea mafioților, prin instanțele judecătorești.

Cele afirmate de mine le dovedesc printr-un caz concret. Inspectoratul de poliție al județului Harghita și procuratura, în cazul dosarului penal nr.74/2004, a dispus începerea urmăririi penale la data de 18 iunie 2004, față de unii ingineri și tehnicieni silvici, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor, abuz în serviciu, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și publice și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

La cererea inculpaților, a fost dispusă efectuarea în cauză a unei expertize tehnice silvice în vederea stabilirii realității efectuării unor lucrări de împădurire, cu toate că Garda Națională de Mediu și, mai târziu, Garda Financiară, au constatat corect, la fața locului, mărimea suprafețelor neîmpădurite din fondul forestier național din U.P.1 Ditrău UA 59, 60 și 62 ABC, care reprezintă o suprafață de 72,5 hectare, la care s-a efectuat decontare fictivă de către inginerii silvici și tehnicienii silvici.

Patru angajați ai Ocolului silvic Gheorgheni au încercat să deruteze organele de cercetare penală, prin tergiversarea expertizei tehnice, afirmând că avocatul lor este în concediu și, probabil, din această cauză, expertiza tehnică-judiciară a fost reprogramată să fie finalizată până la 2 noiembrie 2004.

În zilele de 21, 22 și 23 octombrie 2004, inculpații, pentru derutarea cercetărilor, au început plantarea puieților în parcelele respective, fapt constatat la fața locului atât de inspectorii Gărzii Naționale de Mediu, cât și de către Inspectoratul de poliție al județului Harghita.

Pentru dovedirea infracțiunii, noi am reușit să înregistrăm pe casete video atât situația reală existentă înaintea acțiunii de împădurire a terenului respectiv, cât și în momentul când a fost transportat pe teren materialul săditor, precum și situația terenului după împăduririle efectuate la data de 21, 22 și 23 octombrie 2004, cu toate că la speciile de rășinoase, plantarea se face numai primăvara.

Expertiza s-a făcut pe teren probabil după aceste împăduriri, ea, poliția trebuie să oprească efectuarea expertizei, după prinderea în flagrant a echipei de muncitori care a participat la plantări, la dispoziția fostului șef de ocol, în ziua de 22 octombrie.

Eu cred că nota de constatare a Gărzii Naționale de Mediu și declarațiile solicitate de către Inspectoratul de Poliție al județului Harghita dovedesc clar că inculpații au cerut expertiza tehnică silvică pentru ducerea în eroare a organelor abilitate ale statului, în vederea mușamalizării cazului din dosarul nr.74/2004.

Pe lângă aceste acte doveditoare, cred că nu mai e nevoie să continue jocul cu expertizele tehnice, pentru că este foarte rușinos faptul că procuratura nu ia în considerare dovezile clare prezentate de către Autoritatea Națională de Control și permite celor învinuiți tergiversarea și modificarea sau distrugerea dovezilor constatate de către organele de control.

Totodată, cer tragerea la răspundere a domnului secretar de stat, Adam Crăciunescu, care, chiar după insistențele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții, nu numai că nu a suspendat din funcție pe silvicultorii amintiți, conform statutului personalului silvic și statutului funcționarului public, mai mult chiar, a pus pe fostul șef de ocol într-o funcție prin care el a devenit șeful cu atribuții pentru cultura și refacerea pădurii, după cele constatate de către Garda Națională de Mediu și Garda Financiară, având în continuare posibilitatea de a distruge probele stabilite de către organele de control.

Conform celor prezentate, vă pun întrebarea: cum se poate ca acești inculpați, după numeroasele infracțiuni și abuzuri în serviciu constatate, mai pot continua și practica distrugerea probelor prezentate de către organele de control și cele abilitate ale statului.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Nicolae Leonăchescu - prezentarea unor perspective de dezvoltare explozivă a județului Botoșani;

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul Nicolae Leonăchescu. Și va urma doamna Minodora Cliveti.

   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorat auditoriu,

De câtva timp, Ucraina, unul dintre vecinii noștri, se bucură de faptul că a existat un pact bolșevico-fascist, semnat de Ribbentrop și Molotov. Datorită acestui pact, Ucraina stăpânește sudul Basarabiei, o parte din Bucovina și Insula șerpilor și exercită presiuni teritoriale asupra României.

Implicarea Ucrainei în Transnistria este o realitate, iar construcția Canalului Bîstroe deconspiră apetitul de a acapara platforma continentală de la gurile Dunării. Disputa balizelor de pe Brațul Chilia reprezintă încă un semnal de alarmă pentru că rezolvarea prin forță a problemelor de frontieră nu mai este specifică mileniului al III-lea și reprezintă punctul final al acutizării unor diferende nerezolvate la timp.

Față de o asemenea evoluție geopolitică, România trebuie să-și ia măsurile care se impun spre a-și conserva patrimoniul și a promova standardele europene și ale dreptului internațional în relațiile cu toți vecinii săi.

Recent, am făcut o vizită în județul Botoșani și am constatat că, pe Prut, la borna 29 a frontierei româno-ucrainene, este pe cale să apară o nouă sursă de tensionare a relațiilor de bună-vecinătate. Acolo, în satul Horodiștea, Prutul face un cot spre Ucraina, buclă în care se află 95 hectare de teren arabil. Datorită viiturilor și prin schimbarea albiei Prutului există pericolul de a pierde acest teren.

Consolidarea malurilor Prutului la borna 29 ar preîntâmpina pierderea celor 95 hectare de pământ românesc și, de aici, apelul nostru către factorii de resort ai Executivului de a interveni până nu este prea târziu.

M-am bucurat să constat că podul peste Prut dintre localitățile Rădăuți, Prut și Lipcani se apropie de inaugurare. De mult timp, acest pod trebuia să fie construit. Deschiderea acestui nou punct de trecere din România în Basarabia va avea efecte salutare pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului și pentru traficul internațional.

O analiză succintă a parametrilor tehnico-economici și geostrategici impune concluzia că județul Botoșani poate avea o dezvoltare explozivă într-un viitor nu prea îndepărtat, prin deschiderea punctului de trecere semnalat mai sus. Aceasta pentru că de-a lungul marilor trasee comerciale și de comunicare au înflorit localitățile, prin dezvoltarea elementelor de infrastructură care să faciliteze fluidizarea traficului rutier.

Din acest punct de vedere, o linie de cale ferată care să facă legătura pe aici între România, Ucraina și țările baltice, prin nordul Basarabiei, devine o necesitate care trebuie pusă în parametrii reali.

Iată de ce, fără să uităm o clipă problemele delicate de la gurile Dunării, merită să fim atenți și la ceea ce se întâmplă în nordul țării, în zona de graniță din județul Botoșani. Or, românii din cele nouă localități aflate în raionul Herța, răpite de ruși la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, așteaptă ca noi să le venim în ajutor, prin măsuri practice, care să ducă la spiritualizarea frontierelor și în această zonă.

Timpul nu ne iartă, iar lipsa de reacție la aceste semnale ne condamnă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Minodora Cliveti - considerații cu privire la tandemul cu care Alianța PNL - PD vrea să cucerească Președinția României și a guvernului viitor;

O invit pe doamna deputat Minodora Cliveti. Va urma cine va sosi.

   

Doamna Minodora Cliveti:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Alianța P.N.L.-P.D. și-a desemnat tandemul cu care vrea să cucerească Președinția României și a guvernului viitor.

Domnii Băsescu și Popescu-Tăriceanu vor să-i convingă pe români că vor integra țara în Europa. Sau, cel puțin, acesta este scopul principal declarat al programului politic și al strategiei electorale al alianței D.A., exprimat de domnul Stolojan pe vremea când încă mai reprezenta ceva în politica românească.

Îmi amintesc chiar că domnul Stolojan considera incert viitorul european al României dacă aceasta ar fi fost în continuare condusă de P.S.D. și de președintele Adrian Năstase. Apreciez grija domnului Stolojan pentru viitorul României, chiar dacă discursul său era o pledoarie pro domo-ul liberal, în timp ce realitatea arată clar că cei mai semnificativi pași spre integrare au fost făcuți în ultimii patru ani.

Trăgând în mod firesc spuza pe turta Alianței, domnul Stolojan se arăta a fi totuși un bun român. Ceea ce fac însă candidații Alianței la Președinția României, respectiv a viitorului guvern, prin recentele și stupefiantele declarații despre cadourile pe care guvernanții actuali le-ar face marilor puteri europene și despre tainul pe care unul sau altul dintre importanții lideri europeni ar veni să-l ia din România în schimbul aderării țării în Uniunea Europeană, este o lovitură în însăși inima poporului român.

Acum, când ne-am angajat în fine pe un drum mai drept și când viitorul european al nostru și al copiilor noștri devine de la o zi la alta mai sigur, acești domni, orbiți de dorința de a găsi subiecte cu care să atace P.S.D.-ul și pe președintele Năstase, presați de nevoile unei campanii electorale distructive, nu doar negative pe care au început-o deja, atacă Europa însăși.

"Domnii de la Bruxelles acordă în mod greșit statutul de economie de piață pentru România", spune domnul Băsescu. "Premierul Raffaren vine în România să-și ia tainul", spune domnul Băsescu. "Știm noi. Dar asta nu ne prostește pe noi, românii". Noi nu ne lăsăm duși de nas în Europa, adăugăm noi în spiritul afirmației celui care dorește să devină președintele românilor.

Rugat să comenteze aceste cuvinte, premierul pe care îl propune Alianța P.N.L.-P.D., domnul Popescu-Tăriceanu, declară că domnul Băsescu are dreptate, că și alte mari puteri vor primi cadouri de la Guvernul P.S.D. pentru a fi de acord cu integrarea României în Uniunea Europeană.

Aceste afirmații mi-aduc aminte de vremurile tulburi de la începutul anilor '90, vremuri pe care diferiți patrioți le tulburau și mai tare, cerând lumii democrate, cu iresponsabilitate și în disprețul oricărui spirit de conservare național, să nu sprijine România, care se angaja cu greu, ucigându-și proprii monștri, în lupta pentru un viitor mai bun.

În calitate de femeie, mamă și membră a Parlamentului României, reprezentând interesele copilului meu și ale tuturor copiilor români, protestez față de aceste lovituri de cuțit în însuși sufletul românesc.

Vreau, ca toți românii, un viitor european pentru copiii noștri. Avem încă de parcurs un drum greu, și în următorii trei ani toată suflarea românească din țară și din străinătate, de la vlădică până la opincă, trebuie să se bată pentru România. Avem nevoie de oameni care să se pună în fruntea acestei bătălii cu dorința de a o câștiga cu orice preț, sacrificându-se de este nevoie, luând măsuri nepopulare, poate, dar indispensabile pentru atingerea scopului european. Nu ne trebuie lideri care să urmărească victoria internă, să câștige alegerile pentru ei înșiși și pentru partidele politice pe care le reprezintă, și care odată instalat la Cotroceni ori Victoria, să exclame: "După noi, potopul!". Ne trebuie solidaritate națională conștientă, și asumarea responsabilității viitorului României de către fiecare cetățean român, mai ales în fața urnei de vot. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Ioan Timiș - declarație cu titlul La Constituție, Traiane, la Constituție!;

Dau cuvântul domnului Ioan Timiș.

   

Domnul Ioan Timiș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi se intitulează: "La Constituție, Traiane, la Constituție!".

Dacă nu se poate cere deocamdată, deși încercări au mai fost, nici unui candidat la Președinția României certificatul medical că este întreg la minte, obligația de a cunoaște Constituția ca pe o Biblie va trebui să fie introdusă de urgență.

L-am auzit zilele trecute pe domnul Traian Băsescu, declarând cu ingenuitate și nonșalanță că nu cunoaște Constituția României, dar dacă va ajunge președintele României, va avea timp să o citească. Cred că oricui îi va fi greu să-și imagineze un președinte al statului, care în loc să utilizeze cuvinte folosite zilnic de milioane de ori de către români ca drept, constituție, lege, democrație, abia reușește să articuleze grupări de sunete, precum țepe, bătaie, geambaș, tain etc.

După primul său strigăt democratic și complex, ca o lucrare de doctorat, "la țepe, băieți, la țepe!", în piața Victoriei, imediat după ce a programat domnului Stolojan un sejur într-o stațiune, Traian Băsescu umblă hai-hui prin țară încercând să convingă populația că dacă un actor a ajuns președintele Statelor Unite ale Americii, atunci de ce n-ar ajunge și un marinar președintele României?!

Oricum, problema flotei românești nu se mai pune, pentru că ea a fost și acum nu mai este. Programul de guvernare al Alianței D.A. și-a epuizat comentariile înainte ca el să apară, așa că Traian Băsescu nu mai are decât trei probleme de campanie electorală: Adrian Năstase, puturoșii și cadourile electorale. Cum lui Adrian Năstase, Traian Băsescu nu-i înțelege nici vorbele și nici faptele, candidatul prezidențiabil al Alianței D.A. încearcă o traducere liberă în limba lui, vorbind lumii despre tainul lui Raffarin, despre geambașul de copii, despre geambașul de contracte. Și, ca orice marinar care a întârziat mai mult dincolo de rada portului, vrea să ne dovedească, în această stare, ce poate face el cel mai mult pentru România și cum ne va conduce înspre Uniunea Europeană - ca președinte jucător -, declarând că îl va lipi de perete pe Adrian Năstase și-i va administra o bătaie cum nici mama lui nu i-a administrat-o când a făcut lucruri rele.

După analiza complexității și încărcăturii semantice a cuvintelor principale folosite mai sus (mama, măr, lucruri rele, bătaie, perete), sunt aproape convins că vom avea de-a face cu un președinte bebeluș, sau în cel mai bun caz cu un președinte bătăuș. Obișnuit, se pare, cu cei care spălau punțile pe vapoare, denumiți și în filme "leneși" sau "puturoși", candidatul Alianței D.A. la prezidențialele din acest an nu uită nici de statul român, care este "paternalist", nu social cum prevede Constituția, și-i apără pe puturoși. În altă declarație, Traian Băsescu îi trimite pe puturoși la muncă.

Chiar dacă sunt un adversar politic convins al domnului Traian Băsescu, nu pot să cred că expresia "puturoși" se referă la întreg poporul român. Dar, în același timp, nu garantez că nu gândește astfel despre noi domnia sa.

Preocupat în ultima vreme de "geambașerii vocale sau războinice", Traian a lipsit mult de-acasă și se pare că cineva i-a spart depozitul cu afișe electorale și cămara cu provizii de iarnă și le risipește degeaba prin țară. Numai în județul Hunedoara a fost vorba de câteva mii de astfel de afișe de tot felul, și de câteva tone de zahăr, ulei ș.a. bunătăți.

Îl invit pe această cale pe Traian Băsescu să se întoarcă acasă cât poate de repede, pentru că dispariția de afișe și de produse alimentare este atât de mare, încât dacă nu vine de urgență acasă, riscă să rămână fără afișe și alimente - Alianța A.A. (afișe și alimente), în campania electorală, care începe cu adevărat peste câteva zile.

Îl rog tot pe această cale pe Traian Băsescu să nu mă înțeleagă greșit, să nu mă "traducă", pentru că m-am exprimat și eu așa, la figurat, "la plesneală".

La sfârșitul declarației mele, dragă Traian, află despre mine că sunt sănătos la minte, care sănătate ți-o doresc și ție, de le Bunul Dumnezeu. Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Ioan Miclea - intervenție marcând Începutul campaniei electorale;

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Miclea.

Deputații Mihaela Ionescu, Romeo Raicu, Puiu Hașotti, Eugen Nicolăescu și Mircea Ciopraga au depus la secretariat declarațiile.

   

Domnul Ioan Miclea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Începutul campaniei ectorale."

Deși, conform calendarului electoral, mai sunt câteva zile până 1a data începerii oficiale, liderii politici se înjură și se porcăiesc prin toate mijloacele mass-media, de parcă aceasta ar fi ultima campanie electorală și de ea ar depinde întreaga existență viitoare a României.

Partidul România Mare, prin vocea autorizată a Președintelui său, a declarat că va duce o campanie electorală civilizată, fără atacuri la persoană sau la adversarii politici.

Prin cele câteva apariții televizate, Președintele PRM, dar și alți conducători ai partidului, au dovedit că promisiunea făcută este certă și au avut prestații de bun simț.

Considerăm că este mai important ca fiecare partid, uniune sau alianță, care participă la campania electorală, să spună alegătorilor ce vrea să facă, dacă vor câștiga alegerile, cum și cu ce resurse și programe.

În ce ne privește, nu am fost scutiți, în perioada ce a trecut de "binefacerile" declarațiilor belicoase ale adversarilor noștri politici.

Desigur, mult trâmbițatul extremism cu care suntem etichetați, se află în fruntea acuzațiilor ce ni se aduc. Din păcate, nici unul, dar absolut nici unul dintre cei care ne tot agață de coadă tinicheaua extremismului, nu au putut să aducă măcar un singur exemplu de acțiune sau discurs extremist aparținând Partidului România Mare. Mai schimbați placa, domnilor politicieni, nu vedeți ca ați început să plictisiți lumea cu minciunile pe care le proferați la adresa PRM ?!

In treacăt fie spus, conform DEX, extremismul este: "atitudinea doctrinară a unor curente politice care, pe baza unor opinii, idei, păreri exagerate, unilaterale, extreme, urmăresc, prin măsuri violente sau radicale să impună programul lor".

Nu ar fi greu de demonstrat că partidul nostru nu a comis, de-a lungul existenței sale, nici un fel de acțiuni sau manifestări violente, și nu a încercat impunerea unor doctrine extreme. Suntem și vom rămâne un partid democrat, de centru stânga, creștin și naționalist.

Dar, dacă am analiza cât de cât activitatea și declarațiile unor adversari politici, care se împăunează cu fel de fel de merite "europeniste", care propovăduiesc și acționează prin mijloace extreme și prin doctrine fasciste, iredentiste și separatiste, dezlipirea de la trupul țării a unor teritorii, ne amenință cu tot felul de acțiuni de sabotare a aderării noastre la UE, organizează împreună, în diverse organizații fasciste din țării vecine, manifestații în care cer, nici mai mult nici mai puțin, decât modificarea granițelor actuale ale țării, am constata că extremismul se găsește într-o a1tă curte decât a noastră.

Din păcate, forțe politice care se pretind a fi democrate, nu văd acest lucru și aceasta din interese politice mărunte și meschine.

Zilele trecute, conducătorul unei asemenea forțe politice, amenința Poporul Român că dacă va vota cu PRM nu vom intra în Europa, dar ei, "democrații" iredentiști și fasciști, vor intra și ne vor lăsa pe noi în cea mai neagră mizerie.

Noi vă respectăm, domnilor politicieni, care proferați astfel de amenințări la adresa Poporului Român, și am fi îndreptățiți sa vă cerem același respect, dar nu o facem, deoarece știm că nu sunteți capabili a-l acorda.

Suntem o forță politică demnă de luat în seamă, iar alegerile ce se apropie vor confirma acest lucru. Acesta este motivul pentru care ne atacați cu minciuni si fantezii bolnăvicioase.

Dar fiți pe pace, după 28 noiembrie 2004, noi nu vă vom trage nici în țepe în Piața Victoriei și nici nu vă vom lăsa în Asia atunci când, împreună cu Poporul Român, vom intra în Uniunea Europeană.

Cât Dumnezeu ne va ajuta, vom lupta ca toți românii să intre în Europa unită, indiferent că ne numim Ioan, Ianos sau Johan.

Așa sa ne ajute Dumnezeu !

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Mai așteptăm 10 minute.

 
  Dan Brudașcu - prezentarea unui memoriu de activitate, la sfârșit de legislatură;

Dau cuvântul noului sosit, domnului deputat Dan Brudașcu. Este încadrat în timp. Până la și douăzeci mai avem câteva minute.

   

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Domnilor și doamnelor prezente,

Intenția mea de astăzi este de a mă referi succint la câteva dintre momentele deosebite ale legislaturii pe care o încheiem.

Este vorba, în primul rând, de preocuparea avută pentru a asigura activității parlamentare ținuta și responsabilitatea pe care o presupune această demnitate. Ca parlamentar de Cluj, am încercat în această perioadă să reprezint interesele tuturor locuitorilor județului Cluj, indiferent de apartenență politică, de etnie, de religie, întotdeauna fiind receptiv la problemele ridicate de cetățeni, indiferent de complexitatea acestora, indiferent de problematica pe care aceasta o presupunea.

Singura bătălie pe care am dus-o în această perioadă a fost bătălia pentru domnia legii, principiu înscris în statutul Partidului România Mare, principiu care ar trebui să călăuzească, în general, activitatea tuturor parlamentarilor unei țări care își dorește instaurarea domniei legii.

Un alt element pe care l-am avut în vedere a fost acela de a reprezenta interesele comunității, mai ales cele care vizează dezvoltarea economico-socială, crearea de locuri de muncă, asigurarea unei judicioase repartizări a fondurilor de la bugetul de stat, eliminarea tendințelor tot mai agresive și permanente - de fapt - de a repartiza aceste fonduri, nu în raport de lege sau de necesitățile obiective ale comunității, ci - în primul rând - în raport de culoarea politică a celor care se aflau la conducerea comunităților respective.

Ca parlamentar al Partidului România Mare, am încercat de asemenea să promovez acele principii care vorbesc despre necesitatea identității naționale, culturale, spirituale a populației din aceasta zonă, fără ca prin aceasta să urmăresc să aduc atingere demnității și valorii culturii minorităților etnice trăitoare în acest spațiu de viețuire românească.

Nu în ultimul rând, am încercat o colaborare cât se poate de fructuoasă cu cultele religioase, indiferent că era vorba de biserica națională sau de cealaltă strană a bisericii naționale, greco-catolică, sau de reprezentanții cultelor neoprotestante. Am considerat că acesta este un principiu care se găsește și se regăsește în practica curentă și în documentele oficiale ale Partidului România Mare, înțelegând prin aceasta respectul unității prin diversitatea opțiunilor spirituale ale locuitorilor județului Cluj.

Nu în ultimul rând, în aceeași perioadă m-am preocupat de aspectele care țin de procesul instructiv-educativ, de sprijinirea unităților de învățământ, fie că este vorba de învățământul general sau gimnazial, sau de cel universitar. Din acest punct de vedere, cred că pot să spun, acum la sfârșit de mandat, că am distribuit, cu ajutorul unor unități din afara țării (societăți, fundații, asociații ș.a.m.d.), ajutoare pentru unitățile școlare, inclusiv cele de grad universitar, în valoare de peste 10 miliarde și jumătate de lei, constând în cărți de literatură beletristică și de specialitate, aparatură birotică, calculatoare, frigidere, și nu în ultimul rând mobilier școlar, având în vedere că în multe încă din școlile județului Cluj se învață în bănci făcute pe la sfârșitul anilor '40, începutul anilor '50.

O altă dimensiune a activității pe care am desfășurat-o, este cea referitoare la activitatea de asistență medicală, urmărind și sprijinind eforturile pentru a asigura ridicarea continuă a calității actului medical în județul Cluj.

Prin aceasta cred că am reușit să câștig de partea Partidului România Mare categorii foarte multe de cetățeni, indiferent de profesii, adeseori chiar indiferent de etnia acestora, făcând să se înțeleagă mesajul deosebit al acestui partid, adică acela că el este pentru nevoile oamenilor, slujește oamenii și nu se slujește de ei.

Detalii ale activității, verificabile în orice clipă, voi depune la stenograme pentru cei care vor avea curiozitatea să urmărească felul în care mi-am îndeplinit mandatul încredințat de către electoratul județului Cluj. Mulțumesc.

Memoriu de activitate - Dan Brudașcu

Date generale:

  • Data și locul nașterii: 27.03.1951, Ciucea, jud. Cluj
  • Studii: Facultatea de filologie a Universității Babeș-Bolyai, secția engleză-română;
  • Cursuri postuniversitare de comerț exterior și cooperare economică internațională;
  • Cursuri postuniversitare de manegement și marketing;
  • Specializare în Marea Britanie și Danemarca.
  • Publicații: 2.500 articole, eseuri, recenzii, reportaje, note de lectură etc. apărute în publicații din România, SUA, Canada, Coreea de Sud, Jugoslavia, Australia; 56 de volume (traduceri, eseuri, istorie literară, cursuri universitare, dicționare, antologii etc.)
  • Activitate politică și civică: purtător de cuvânt al PRM (2001-2002); membru în Comitetul Director al PRM (din 2001 și până în prezent); vicepreședinte al Filialei PRM Cluj
  • Titluri, distincții: cadru didactic asociat la Universitatea Avram Iancu, Cluj-Napoca; profesor onorific al Universității Districtului Columbia, SUA; membru onorific al Consiliului național coreean pentru relații internaționale; Diploma și Medalia de Aur a Academiei Braziliei; Diploma de Excelență a Universității Districtului Columbia, SUA
  • Membru al (uniuni, asociații, societăți etc.): membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România; membru al Societății "Lucian Blaga"; membru al Societății "Avram Iancu"; președinte al Asociației SEDCENT, Cluj-Napoca
  • Limbi străine cunoscute: engleza, franceza, rusa

Activitate parlamentară și de partid:

a.) Activitatea parlamentară:

  • secretar al Comisiei de politică externă; membru al Comisiei pentru integrare europeană; președinte al Grupului parlamentar de prietenie România - Republica Islamică Iran; membru în Grupul parlamentar de prietenie România - India
  • 13 ianuarie 2001 - prezent: 2550 persoane primite în audiență
  • 11 decembrie 2000 - prezent: 573 întrebări și interpelări
  • declarații politice: 91
  • propuneri legislative: 65, din care legi votate: 4
  • amendamente la numeroase proiecte și propuneri legislative aflate în dezbaterea Camerei Deputaților (ex. Legea nr. 215/2001, Legea bugetului de stat pe anii 2001, 2002, 2003 și 2004, Legea Poliției Române și Statutul Polițiștilor, Legea energiei electrice, Legea privind statutul personalului diplomatic și consular, Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, Legea privind modificare Constituției, Legea privind circulația pe drumurile publice, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, Legea privind exercitarea profesiunii de medic dentist, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului medicilor dentiști din România, Legea privind regimul mormintelor, cimitirelor și operelor comemorative de război și înființarea Societății naționale pentru cinstirea eroilor, Legea nr. 586/2002, Codul Muncii, Codul Penal, Codul Fiscal, Legea privind instituțiile publice de spectacole și concerte, Instituirea voluntariatului în armată, Legea Poliției comunitare etc.)
  • intervenții în plenul Camerei Deputaților: 228 de ședințe
  • intervenții în Parlamentul European (Comisia Mixtă UE - România): 3
  • ales (împreună cu un deputat canadian și un senator din Indonezia) în comisia de redactare a documentelor finale ale Reuniunii interparlamentare pe probleme de servicii sociale, Seul, august-septembrie 2003
  • invitat de Ministerul Afacerilor Externe al Coreei de Sud, prin intermediul Koreea Foundation, pentru o vizită de documentare de 10 zile (martie 2004), cu primiri și convorbiri la Parlament, Guvern, instituții politice și culturale, prezentarea de prelegeri la Universitățile Ajou și Hangkuk, interviuri în presa scrisă și audio-vizuală, lansare de carte și organizarea Zilei culturii și literaturii române la Seul
  • delegații oficiale pe linie parlamentară: Cehia, Belgia, Danemarca, Slovenia, Spania, S.U.A., Albania, Croația, Bulgaria, Coreea de Sud, Serbia și Muntenegru
  • participarea la întâlniri oficiale cu delegații parlamentare, guvernamentale și cu ambasadori străini acreditați la București
  • invitarea, la Cluj-Napoca, a unor ambasadori străini (Brazilia, Iran, Coreea de Sud, Armenia, Polonia, Japonia, Filipine, Danemarca, Croația etc.) în vederea spargerii blocajului Puterii și a schimbării imaginii privind administrația locală pe timpul mandatului d-lui Gheorghe Funar
  • donații: bani pentru biserici și persoane sărace: 169 milioane lei; materiale de construcții, mobilier și calculatoare pentru biserici și case parohiale: 150 milioane lei; cărți pentru biblioteci publice și școlare (Biblioteca Județeană "Octavian Goga", Biblioteca Municipală Dej, Biblioteca Municipală Huedin, bibliotecile școlilor generale din Răchițele, Ciucea, Morlaca, Mănăstireni, Gilău, Palatca, Țaga, precum și ale unor colegii și licee din Cluj-Napoca, Gherla, Gilău, Cuzdrioara etc.); cărți de premii pentru școlari și preșcolari (anual au fost donate cărți în acest scop pentru câte circa 600 de elevi, iar în anul 2004 pentru 940 de elevi din județul Cluj); mobilier școlar (bănci, scaune, table, cuiere, nișe pentru laboratoare de chimie și fizică); calculatoare; aparatură de laborator; frigidere; îmbrăcăminte; încălțăminte; jucării; medicamente și alte materiale sanitare, inclusiv halate și aparatură medicală; materiale de construcții
  • 85.000 dolari USA pentru proiectul Fundația Excelsior (destinat copiilor din orfelinate care au împlinit vârsta de 18 ani) obținuți din surse externe.
  • dotarea cu mobilier (în anul 2003) a Palatului Copiilor din Huedin (80%)
  • dotarea cu mobilier (în anul 2003) a Casei Municipale de Cultură Dej (60%)
  • medicamente pentru Spitalul Huedin: 250 milioane lei
  • medicamente pentru dispensarele Poieni și Ciucea: 125 milioane lei
  • vopsele și alte materiale de construcții pentru Școala Generală din Frata: 65 milioane lei
  • reaparații la școlile generale din Ciucea, Petreștii de Jos, Gârbău, Jichișu de Jos, Panticeu (efectuate îna anii 2002, 2003 și 2004, de tineri din Olanda, la inițiativa și invitația mea, care au suportat toate cheltuielile de transport, masă și cazare, precum și cele pentru achiziționarea materialelor necesare): 250 milioane lei
  • sprijin acordat în anul 2004 Liceului din Aghireș pentru repararea unor săli de clasă: 60 milioane lei
  • sprijin pentru obținerea de fonduri de la bugetul de stat pentru Sala de Sport și Școala Generală din Huedin: circa 2,5 miliarde lei
  • sprijin în obținerea de fonduri, de la bugetul local, județean și de stat, pentru lucrările de reparații și întreținere la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul de Artă, Teatrul Național și Opera Națională din Cluj-Napoca, precum și la Casa Memorială "Octavian Goga" din Ciucea: circa 2,4 miliarde lei
  • sprijin pentru obținerea de la bugetul de stat a circa 700 milioane de lei pentru lucrări de investiții și reparații la Grădina Botanică din Cluj-Napoca
  • suplimentarea fondurilor de la bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor alocate județului Cluj pentru substanțe fito-sanitare folosite în combaterea dăunătorilor pentru pomii fructiferi în anul 2003 și 2004: circa 2,9 miliarde lei
  • susținerea colectivului Operei Române din Cluj-Napoca în vederea recuperării restanțelor salariale (inclusiv prin determinarea ministrului Răzvan Theodorescu să se deplaseze la Cluj-Napoca pentru a discuta cu greviștii)
  • intervenție în sprijinul unor acțiuni sindicale privind unități economice din municipiile Cluj-Napoca, Gherla, Huedin și Dej
  • inițierea de acțiuni privind realizarea centurii de ocolire a municipiului Cluj-Napoca (dezbateri publice cu participarea factorilor de decizie - Prefectură, Consiliul județean, Primărie, Poliție, Agenția Națională a Drumurilor, Ministerul Transporturilor, arhitecți, specialiști, mass media - interpelări și întrebări adresate Guvernului, mediatizarea proiectului etc.)
  • susținerea, prin intervenții la Ministerul Transportului, Lucrărilor Publice și Locuinței, la bănci și la diverse ambasade străine din București, a proiectului de realizare de parkinguri sub și supraterane în municipiul Cluj-Napoca
  • intervenții numeroase la ministerul de resort, Ministerul Finanțelor și la primul ministru pentru alocarea fondurilor necesare finalizării lucrărilor de construcție la blocurile pentru tineret din municipiul Cluj-Napoca
  • înaintarea și susținerea de amendamente privind suplimentarea sumelor alocate, prin Legea bugetului de stat, județului Cluj pentru anii 2001, 2002, 2003 și 2004
  • declarații politice și interpelări la Ministerul Administrației și Internelor, P.N.A. și la primul ministru privind ineficiența, abuzurile și ilegalitățile comise de unele cadre din conducerea Poliției județului Cluj
  • solicitarea de fonduri de la bugetul de stat sau din fondul de rezervă al Guvernului pentru persoanele sinistrate în urma unor inundații sau furtuni, ca și pentru eliminarea efectelor acestora
  • solicitarea de fonduri de la bugetul Ministerului Mediului și Apelor pentru urgentarea executării de lucrări specifice pe râul Someș și pe alte cursuri de apă din județul Cluj cu risc sporit de inundații
  • numeroase interpelări pentru alocarea din fondul de rezervă al Guvernului sau din bugetul Ministerului Mediului și Apelor a sumelor necesare pentru securizarea depozitelor de deșeuri chimice toxice din zona Turzii, ca și a celor rămase de la fostele CAP-uri,
  • intervenții la organele județene, precum și la ministrul Agriculturii pentru urgentarea achitării subvențiilor pentru producătorii de lapte și carne, a celorlalte sume alocate ca subvenții pentru agricultorii din județul Cluj
  • intervenții repetate la primul ministru, ministrul Economiei și Comerțului pentru soluționarea, potrivit legii, a situației SC Clujana SA și a altor unități economice clujene (CUG, Tipografia Ardealul, Unirea Huedin etc.)
  • sprijin pentru soluționarea, potrivit legii și intereselor angajaților, a conflictelor dintre acționarii de la SC Terapia SA și evitarea oricăror abuzuri rezultate ca urmare a intervenției unor apropiați ai cercurilor Palatelor Cotroceni și Victoria
  • interpelări și intervenții ferme împotriva distrugerii de către actualii proprietari a SC Terapia SA - unitate etalon a producției de medicamente, devenită în prezent simplu depozit pentru ambalarea și distribuirea medicamentelor din import, cu consecințe grave în privința locurilor de muncă, a concedierilor repetate etc.
  • semnalarea permanentă, prin comunicate, declarații politice, întrebări și interpelări, a ilegalităților, abuzurilor și furturilor comise de unii primari (Bonțida, Chinteni, Vad, Mica, Apahida, Frata, Palatca, Turda etc.), lucrători de poliție, șefi de ocoale silvice, reprezentanți ai Prefecturii sau Consiliului județean ș.a., inclusiv sesizarea PNA, a primului ministru, a procurorului general al României, a Curții de Conturi
  • intervenții repetate la membrii Guvernului, P.N.A. și Poliție pentru a stopa tăierile sălbatice și distrugerea fondului forestier în special din zona Apusenilor, respectiv pentru alocarea de fonduri în vederea plantării de puieți
  • solicitarea aplicării prevederilor Legii moților și acordarea de facilități pentru deținătorii carnetelor de moț
  • colaborare permanentă cu executivul Primăriei municipiului Cluj-Napoca, consilierii județeni, consilierii locali ai PRM din cadrul Consiliilor locale ale comunelor din zona de munte, Huedin, Aghireș, precum și din municipiile Dej, Gherla, Turda
  • inițiativă în semnalarea, prin numeroase întrebări, interpelări, declarații politice, comunicate de presă etc., a situației de la Roșia Montană, solicitarea inițierii de către Grupul parlamentar PRM a Moțiunii simple și susținerea tuturor celorlalte forme de protest ulterioare
  • intervenție la ministrul Sănătății, ministrul Finanțelor Publice și primul ministru pentru obținerea de fonduri pentru persoane aflate într-o stare gravă a sănătății lor. (ex. Dan Mihai Chirvai - cca 300 milioane lei anual)
  • intervenție pentru recuperarea fondurilor Fundației Emanuil Gojdu de la Budapesta, restituirea fondurilor arhivistice aflate pe teritoriul Ungariei și Austriei, precum și pentru acordarea de drepturi bănești persoanelor refugiate în timpul regimului horthyst de ocupație.
  • intervenție în sprijinul pensionarilor militari, al veteranilor de război, al persoanelor care dețin titlul științific de doctor, al persoanelor persecutate în timpul regimurilor de ocupație horthystă și al celui de dictatură comunistă pentru obținerea de compensații, majorări sau recalculări ale pensiilor lor
  • intervenție pe linie parlamentară în sprijinul persoanelor fizice și juridice îndreptățite a li se restitui terenuri, păduri sau imobile
  • intervenții pe linie parlamentară pentru eliminarea unor erori judiciare sau rejudecarea unor cauze privind drepturi materiale sau evitarea unor abuzuri
  • sprijin acordat ziariștilor clujeni sancționați în urma intervenției abuzive a prefectului județului Cluj
  • intervenții pe linie parlamentare pentru acordarea de ajutoare sociale și rezolvarea unor cazuri sociale deosebite
  • cărți pentru elevii premianți: 256 milioane lei, din care 136 milioane lei în 2004 (940 de elevi din județul Cluj au primit cărți de premii); peste 75% din fonduri din surse personale
  • asigurarea fondurilor necesare deplasării la specializare (în 2001 și 2002) în Danemarca a 30 de angajați ai Primăriei municipiului Cluj-Napoca
  • am obținut fondurile necesare organizării în Danemarca a unei specializări pe probleme de administrație pentru 31 de consilieri județeni și locali, primari și viceprimari, în majoritatea lor membri ai PRM, din județul Cluj, fiind singura inițiativă, de acest fel, la nivelul județului Cluj din partea parlamentarilor

    Valoarea totală a donațiilor: cca 10,5 miliarde lei (din surse externe - peste 95% -, locale și din venituri proprii).

b.) Activitate de partid:

  • purtător de cuvânt (2001-2002)
  • membru al Comitetului Director (2001 - prezent)
  • vicepreședinte al Filialei Cluj (2001 - prezent)
  • membru al Departamentului Organizatoric Central
  • membru al Departamentului Central de Propagandă, Cultură, Imagine

  • Organizații ale Filialei PRM Cluj:

    DATA COMUNE SATE ORAȘE
    1 ian. 2001 51 10 5
    30 iun. 2001 52 12 6
    31 dec. 2001 52 12 6
    1 apr. 2002 52 12 6
    30 aug. 2002 55 13 6
    31 dec. 2002 55 13 6
    1 apr. 2003 56 14 6
    30 aug. 2003 56 14 6
    31 dec. 2003 60 15 6
    30 iun. 2004 63 17 6
    31 aug. 2004 63 20 6
    Prezent 63 20 6

  • Organizații PRM înființate, și cu contribuția mea personală, din 1 ianuarie 2001 până în prezent:

    • Aiton - comună
    • Aluniș - comună
    • Cetan - sat
    • Ciucea - comună
    • Chinteni - comună
    • Coruș - sat
    • Deuș - sat
    • Dăbâca - comună
    • Diviciorii Mari - sat
    • Diviciorii Mici - sat
    • Geaca - comună
    • Gârbău - comună
    • Huedin - oraș
    • Măhal - sat
    • Mărgău - comună
    • Mintiu Gherlii - comună
    • Negreni - comună
    • Răchițele - sat
    • Sărata - sat
    • Sâncraiu - sat
    • Sânmărtin - comună
    • Suceag - sat
    • Târgușor - sat
    • Țaga - comună
    • Valea Ierii - comună

  • am asigurat înființarea a 25 organizații PRM pe raza județului Cluj
  • am realizat și finanțat publicațiile lunare ale Filialei Cluj Vulturul Brâncovenesc și Tricolorul
  • am coordonat folosirea timpilor de antenă la Studioul teritorial de Radio Cluj (pe durata campaniei electorale din iunie a.c. am gestionat repartizarea și utilizarea timpilor de antenă la Studiourile teritoriale de radio și TV din Cluj-Napoca pentru un număr de 12 județe din Transilvania)
  • am redactat și prezentat, atât ca purtător de cuvânt, cât și ca parlamentar, zeci de materiale difuzate la postul național de radio, postul național de televiziune, precum și la posturile locale privind poziția PRM, inițiative parlamentare, combaterea unor atacuri, drepturi la replică etc.
  • am colaborat cu materiale scrise la revista România Mare și ziarul Tricolorul
  • am conceput și redactat numeroase materiale de presă prezentate în cadrul conferințelor de presă ale Filialei Cluj
  • cu prilejul deplasărilor oficiale în străinătate, am prezentat doctrina și programul PRM contribuind la îmbunătățirea imaginii sale externe, inclusiv la stabilirea de contacte în interesul PRM cu lideri politici din Polonia și Croația
  • am efectuat deplasări săptămânale în teritoriu, în localități din tot județul, inclusiv în perioada vacanțelor parlamentare
  • am organizat adunări cetățenești pentru prezentarea doctrinei și programului PRM, a activității parlamentare desfășurate de deputații clujeni ai partidului
  • am participat la întâlniri cu sindicatele, ONG-urile, Asociațiile de pensionari (civili și militari) reprezentând Filiala Cluj a PRM
  • am participat, ca parlamentar al PRM, la sesiuni și simpozioane științifice, concursuri și festivaluri literare și culturar-artistice (Cluj-Napoca, Dej, Gherla, Turda, Huedin, Alba Iulia, Sebeș, Lancrăm, Sibiu, Zalău, Bistrița-Năsăud etc.), precum și la lansări de carte, vernisări de expoziții ș.a.
  • am contribuit la îmbunătățirea activității politice și organizatorice în multe organizații PRM: Băișoara, Beliș, Buza, Baciu, Călățele, Cășeiu, Ciucea, Cătina, Huedin, Florești, Frata, Gilău, Gârbău, Jichișu de Jos, Măguri Răcătău, Mărgău, Mărișel, Nădășel, Răscruci, Bonțida, Petreștii de Jos, Sâncraiu, Săcuieu, Sânmartin, Tureni, Unguraș, Valea Ierii, Vultureni.
  • am participat la ședințe de dare de seamă în localitățile din zona de responsabilitate, dar și din alte zone ale județului Cluj: Aghireș, Baciu, Beliș, Călățele, Cătina, Chinteni, Ciucea, Coruș, Dăbâca, Deuș, Gârbău, Gilău, Huedin, Iara, Măguri Răcătău, Mărișel, Negreni, Nădășel, Poieni, Popești, Rădaia, Rogojel, Râșca, Săcuieu, Săvădisla, Sînpaul, Sânmartin, Târgușor, Măhal, Diviciorii Mari, Diviciorii Mici, Sânboieni, Someșu Rece, Sâncrai, Suceag, Țaga, Valea Drăganului, Valea Ierii.
  • am participat la adunările generale trimestriale și anuale din Cluj-Napoca, Huedin, Dej, Gherla, (mai rar) Câmpia Turzii, Turda.
  • am dotat cu mobilier și calculatoare a organizațiilor PRM municipale Cluj-Napoca, Gherla, Dej, a organizației orățenești Huedin și a organizației județene a OTRM
  • am distribuit, prin organizațiile de cartier, comunale, orășenești și municipale (Huedin, Cluj-Napoca, Dej, Gherla, Poieni, Valea Drăganului, Bologa, Hodiș, Morlaca, Ciucea, Mănăstireni, Ardeova, Bedeciu, Râșca, Călățele, Călata, Măguri Răcătău, Muntele Rece, Mărgău, Răchițele, Mărișel, Mintiul Gherlei, Țaga, Baciu, Popești, Rădaia, Suceag, Cătina, Cășeiu, Cuzdrioara, Vad, Bobâlna, Jichișu de Jos, Petreștii de Jos, Rogojel, Turda, Câmpia Turzii, Valea Ierii, Baciu, Sînpaul, Mihăiești, Gădălin, Jucu, Iclod, Orman, Livada, Săcuieu, Căianu, Gilău, Sânmartin, Târgușor, Măhal, Diviciorii Mari, Diviciorii Mici etc.) pentru proprii membri de partid, dar și pentru persoane sărace și nevoiașe, a unor pachete cu îmbrăcăminte și încălțăminte
  • am contribuit, în produse și bani, la organizarea, anual, a serbării Pomului de iarnă în municipiile și orașele din județ
  • am susținut financiar și material OTRM și OFRM Cluj și Cluj-Napoca
 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Pribeanu - declarație- avertisment: SOS Turismul;

Dau cuvântul domnului Gheorghe Pribeanu.

Va urma ultimul vorbitor, domnul deputat Radu Ciuceanu.

   

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea se numește: "S.O.S. Turismul".

Nu este de ajuns să spunem că România este frumoasă, că poate oferi multe posibilități pentru practicarea turismului, ci este necesar să dezvoltăm durabil acest sector, dezvoltarea durabilă fiind acea dezvoltare care corespunde nevoilor prezente, fără a leza capacitatea generațiilor viitoare. Așadar, strategia dezvoltării durabile trebuie să fie gândită, precum și modalitatea de a optimiza raportul resurse-nevoi în acest sector.

Conceptul de dezvoltare durabilă pornește de la ideea că natura este singurul izvor de resurse de viață și de aceea trebuie protejat atât pentru prezent, cât și pentru viitor. Niciodată până acum o civilizație nu și-a distrus atât de mult mediul de viață, nu au fost amenințate ca acum cu distrugerea de oceane întregi, specii de plante și rase de animale, iar stratul de ozon nu a fost așa de puternic afectat ca în prezent și niciodată poluarea nu a fost atât de amenințătoare.

De tot acest dezastru ecologic în care ne aflăm trebuie să se facă vinovați aceia care, din cauza lăcomiei, neștiinței, neatenției, neglijenței, indiferenței, nu au selectat, nu au aplicat corect descoperirile din știință și tehnică, nu au acționat astfel încât să ducă la dezvoltarea și protejarea naturii, și nu la degradarea ei.

Protecția mediului este una dintre marile provocări ale Europei, dată fiind amploarea prejudiciilor aduse în mileniul actual de către poluare, cu toate că varietatea reliefului, a climei și diversitatea hidrografică a României permit realizarea unui turism de înaltă ținută, cu adevărat a industriei gulerelor albe.

Realitatea confirmă că în perioada post-decembristă, datorită proastelor guvernări și intereselor meschine individuale sau de grup s-a distrus turismul românesc, aducându-l la parametri economici falimentari, pentru a fi privatizat pe mai nimic, în folosul unei clientele lacome și neavenite.

Transformarea Ministerului Turismului în Agenție pentru Turism și alipirea ulterioară a acestui sector la Ministerul Transportului, plimbarea gestiunii acestui domeniu strategic pentru dezvoltarea economică a României, de la un portofoliu la altul, face posibilă ascunderea adevăratelor valori și imposibil controlul asupra fondurilor cuprinse în capitolul "transferuri" din bugetele aferente fiecărui minister.

Observăm că în cadrul aceleiași guvernări sunt repetate mai multe reorganizări de ministere pentru a face imposibilă stabilirea exactă a costurilor necesare funcționării acestora.

Dar, nu disperați, dragi români, programul economic al P.R.M., în cuprinsul său, are în vedere la capitolul IMM-uri, subcapitolul "Turismul - principal factor de dezvoltare economică", prin care se vor pune în valoare toate valențele turistice în complementaritatea lor. Numai așa putem confirma afirmația făcută de Papa Ioan al II-lea, că "România este grădina Maicii Domnului". Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Radu Ciuceanu - declarație politică intitulată: Două castele pentru... un bilet de intrare!!.

Dau cuvântul domnului deputat Radu Ciuceanu, ultimul vorbitor.

   

Domnul Radu Ciuceanu:

Domnule prezident,

Domnilor colegi,

Încerc în câteva cuvinte să-mi exprim un punct de vedere, care, de altfel, va fi detaliat în declarația pe care o voi înmâna secretariatului. Este vorba de acea dulce uitare, poporul român îmbogățindu-și mereu istoria, prin lăsarea la vatră a unor datorii pe care le are față de cei care au luptat pentru propășirea sa, pentru salvarea lui.

Acum trei ani de zile, după nenumărate discuții, s-a hotărât să ia ființă un ordin comemorativ al rezistenței. Prin el se manifesta o recunoștință a patriei noastre față de cei care zeci de ani au luptat împotriva comunismului.

Au trecut aproape 4 ani de zile de atunci și nu s-a făcut nimic. La repetatele noastre insistențe, pe care le consideram motivate atât dintr-un punct de vedere personal, cât și cel al comisiei noastre, împotriva abuzurilor, ni s-a răspuns că nu se găsesc bani.

Este foarte ciudat. Iată că acum ne-am găsit să scoatem zeci de milioane de euro să plătim despăgubiri celor care trebuiau să fie ultimii despăgubiți. Pentru zecile de mii care urmau să capete o distincție, în fond, acești bani n-au apărut.

Personal, îmi pare rău de acest fapt, și voi prezenta, voi depune la secretariat protestul meu, nu numai al meu, dar și al camarazilor mei de luptă. Vă mulțumesc.

Declarație politică intitulată "Două castele pentru... un bilet de intrare!!"

Hotărât lucru, și parcă izvorât dintr-un blestem pe care poporul român îl adastă cu grijă, mai ales după cele două războaie mondiale și revoluția din decembrie 1989, umbrele celor ce s-au jertfit pentru țară și credința în Dumnezeu, devin din ce în ce mai scurte pierzându-se degrabă în albul indiferenței și ignorării timpului pe care-l trăim.

Ne despart numai câteva zile de când un H.G. a oferit fostului rege Mihai - detronat neconstituțional de către Armata Roșie și regimul comunist, pe care, din păcate, miopia sa și a partidelor politice i-a adus în țară - o despăgubire substanțială de zeci de milioane de euro pentru proprietățile sale de la Sinaia. Ceea ce ni s-a părut surprinzător, pe fundalul unei transparențe pe care vrem să o îmbrățișăm atunci când vom trece poarta Uniunii Europene. Să fim bineînțeleși, nimănui nu îi trece prin minte să facă vreun proces, în general, monarhiei române, și în special regelui Mihai, care a trăit momente de covârșitoare importanță pentru România, la o vârstă care-i proiecta gândurile și deciziile sub autoritatea celor mai iluștri reprezentanți ai clasei politice românești.

Evident că hotărârea luată de Guvernul României are o pronunțată și nedisimulată tentă politică. Indiferent de aportul pozitiv marcat, al domnului Radu Duda, de altfel, de însăși Premierul țării, al activității sale, problema restituirii celor două palate, atât de mult legate de istoria regilor, dar și a poporului român, trebuia să aibă în mod necesar o audiență publică. Cu atât mai mult cu cât la rotunjirea sumelor au contribuit și danii facute de binevoitori din țară, fără a mai vorbi de generozitatea poporului român exemplificată prin cele două legi de înzestrare a Coroanei regale, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

În consecință, am considerat că o evaluare a celor două castele nu poate fi ruptă de o evaluare generală a întregului patrimoniu pierdut atât de fostul rege Mihai, cât și de patrimoniul național al Coroanei. Aici, evident, trebuie ținut cont de marile prejudicii artistice și financiare aduse Țării, în condițiile dramatice ale abdicării regelui Carol al II-lea, când în cele nouă vagoane, care l-au însoțit, au fost pierdute faimoasele colecții de artă flamandă și italiană, franceză și engleză care, numai în parte aparținuseră defunctului rege Carol I.

În ceea ce privește scurgerile de bunuri valorice: obiecte de artă, bijuterii, acțiuni nu se poate face o estimare corectă asupra lor.

Ceea ce se poate susține și afirma deschis este că - evident cu acceptul discret al ocupanților sovietici - o seamă de bunuri aparținând inventarului regal au fost fie înlocuite prin cópii, urmând să însoțească într-un transport asigurat alte bunuri printre care picturi de valoare spre o destinație știută. Pe urmă, de ce să nu se adauge suma de 500.000 de franci elvețieni pe care Alexandru Bârlădeanu i-a predat, la plecare, Casei Regale, dintr-o sumă care ar fi urmat să fie completată, dar numai prin tăcerea desăvârșită a fostului rege Mihai, ceea ce de altfel nu s-a petrecut. spre cinstea tânărului monarh.

Și o ultimă observație care este legată de "starea națiunii". Am fi considerat că ultimii, chiar efectiv ultimul care urma să-și ia proprietățile, înapoi - unele i-au fost deja restituite de mai bine de un an de zile - trebuia să fie în mod onorabil, cel care a părăsit țara, lăsând în urma sa să se consume tragedia unui popor care a înnobilat pământul țării cu sute de mii de victime sau care, tot cu sutele de mii, aproape de un milion, au suferit în urma terorii bolșevice. De aceea ni se pare anormal, dacă nu straniu și poate vina nu este în exclusivitate a fostului rege ci a familiei sau consilierilor săi ca, pe fundalul luptei de rezistență, care a fost o realitate, aici, în România, omul ca a fost de două ori rege să se coboare, acceptând o negociere petrecută pe sub mână aducătoare de mari beneficii, înainte chiar ca anumite probleme legate de înstrăinarea unor bunuri aparținând poporului român să nu fie complet elucidate.

Și acestea toate pentru a fi și a rămâne un exemplu de rectitudine morală și regală.

 
     

(Următoarele intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de către deputați la secretariatul de ședință)

 
    Iosif Armaș - prezentarea unor fapte ce ajută la cunoașterea reală a presei independente din Basarabia;

Domnul Iosif Armaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Puțini dintre noi cunosc situația reală a presei independente din Basarabia. Recent, aceasta a mai primit o lovitură. Iată despre ce este vorba.

In urmă cu aproximativ două săptămâni, deputații comuniști de la Chișinău au votat un proiect de lege conform căruia publicațiile periodice vor fi obligate să se reînregistreze la Ministerul Justiției. Era oare nevoie de această lege?

Inițiativa comuniștilor a fost imediat catalogată drept tentativă de lichidare a presei independente. Nu pun la îndoială faptul că, în viitorul apropiat, ziarele care luptă cu dictatura roșie se vor confrunta cu presiuni dure și interdicții de tot felul, venite din partea Puterii. Iată câteva argumente.

Partea formală a inițiativei legislative vizează situația în care un segment, cel mai mare, al presei este înregistrat la Camera Înregistrării de Stat, iar celălalt, la Ministerul Justiției. Comuniștii spun că această stare de lucruri nu este bună și că, într-un interval de trei luni, ziarele trebuie să se reînregistreze într-un Registru Unic Național creat de Ministerul Justiției.

Ce scop se urmărește? De ce, timp de ani de zile, acest sistem a mers, fără să trezească nemulțumiri sau reproșuri, fără să-i treacă cuiva prin cap să-l schimbe, fără să fi răsunat vreo voce cum că nu ar fi acceptabil pentru toată lumea? Răspunsul e destul de simplu. Se apropie alegerile parlamentare, decisive pentru soarta comuniștilor, și din acest motiv ziarelor independente trebuie să li se pună călușul la gură.

Motivarea comuniștilor este de-a dreptul dezarmantă: ei spun că înregistrarea la Ministerul Justiției "va contribui la creșterea răspunderii publicațiilor pentru încălcarea legislației în vigoare" în timp ce Camera Înregistrării de Stat nu dispune de competența de a avertiza, în scris, fondatorul organului media în cazul depistării unor încălcări ale prevederilor legale.

Mă întreb ce fel de "încălcări ale legislației în vigoare" pot comite ziarele și să rămână nesancționate? Să incite la ură rasială și interetnică? Să lanseze apeluri la violență? Dar există Constituția! Să lezeze demnitatea și onoarea cuiva? Să răspândească informații false? Dar există Legea Presei și Codul Civil care stipulează amenzi grele pentru asemenea încălcări!

Ce altceva? Să se eschiveze de la plata impozitelor? Să încalce legislația fiscală? Există o armată întreagă de inspectori fiscali și colaboratori de la crima organizată și poliția economică.

Ce se poate încălca mai mult decât atât? De ce mai e nevoie de un nou jandarm care să "avertizeze în scris" fondatorul media? Cu ce drept MJ va "avertiza" în legătură cu noi "încălcări" odată ce relația mass-media cu statul și cetățenii este cuprinsă în legislația în vigoare? De ce să obligi zeci și sute de ziare să umble prin instanțe, din moment ce există un cadru comod de înregistrare a presei, care funcționează mai mult de un deceniu fără să nemulțumească pe cineva?

Nemulțumiți sunt doar comuniștii. În cazul în care Ministerul Justiției de la Chișinău va avea dreptul să "avertizeze", pot apărea multe surprize neplăcute. Având pâinea și cuțitul în mâini, adică dreptul de a înregistra și, concomitent, de a-i pedepsi pe cei înregistrați, MJ va avea grijă să creeze mari bătăi de cap ziarelor care iau în serios noțiunea de libertate a cuvântului și spun lucrurilor pe nume.

Apariția Jandarmeriei presei în preajma alegerilor parlamentare din anul 2005, denotă cât se poate de clar intenția guvernării de a-i suprima brutal pe toți opozanții, asigurându-și încă patru ani de huzur pentru ei, dar încă patru ani de adevărat coșmar pentru toată populația Basarabiei.

    Mihaela Ionescu - apel la organele abilitate ale statului ca să vegheze asupra bunei desfășurări a campaniei electorale;

Doamna Mihaela Ionescu:

Ne despart doar câteva zile de începerea campaniei electorale și atmosfera devine aproape pestilențială. Unii candidații la președinția țării nu se comportă ca niște adversari politici care se confruntă pe teme de guvernare, pe teme de management versus amatorie, pe demonstrații despre cine a condus destinele țării sau ale comunității mai bine și cine a dus-o în pragul disperării, în sărăcia din care, aceiași, se oferă acum să o scoată. Ei se comportă deplorabil, iar exemplul lor nu face decât să se amplifice exponențial la nivelul membrilor de partid care înțeleg campania electorală ca pe un meci de box în care loviturile sub centură sunt permise și, chiar, recomandate. Dacă adversarul cade, el trebuie călcat în picioare sau chiar omorât după care se varsă lacrimi de crocodil pe mormântul său.

Partidul România Mare privește cu îngrijorare climatul în care se vor desfășura alegerile parlamentare și prezidențiale, atrăgând atenția autorităților asupra posibilității ca apropiata campanie să degenereze în acte de violență care sunt atât de departe de idealurile europene ale democrației, dar atât de aproape de regretatele amintiri ale imaginilor minerilor cu ranga în mână și a Pieței Universității cu toată ura ei revanșardă și cu tot cinismul manifestațiilor de acolo. Că este așa ne-o dovedesc chiar câteva posturi de televiziune care relatează despre fapte de violență în diverse regiuni. În cazul lui Leon Duma din satul Chiochig, jud. Bistrița Năsăud, presa scrisă și unele posturi tv, printre care și Realitatea Tv, au relatat faptul că el și familia sa, dar și vecinii săi din dreapta și stânga casei sale, sunt supuși unor acțiuni violente din partea unui piroman care, în nopțile de 1 septembrie, ora 23,30, 4 septembrie, ora 1,30, 29 septembrie, ora 2,45 și, de curând, pe 2 octombrie, la ora 4,30, dar și la 8,30 dimineața, pun foc la fânarele, hambarele, grajdurile de animale ori la căpițele de fân, terorizându-l pe el și familia sa dar, cum am mai spus, și pe vecinii lui. Lipsa de reacție a poliției locale, încetineala cu care pompierii ajung la sinistru, după cca. 2 ore, fac ca dl. Duma să nu se simtă în siguranță în satul său, în casa sa. Mai mult, el și-a făcut o echipă de pază proprie și stă cu butoaiele pregătite, încercând să fie ba polițist, ba pompier. Ceea ce mass media a omis să spună este faptul că dl. Duma Leon este președintele organizației PRM din Chiochig, jud. Bistruța Năsăud, și că acțiunile piromanului nu sunt întâmplătoare, ci fac parte dintr-un șir de acțiuni violente de intimidare a adversarului politic, așa cum au fost numeroase și în cazul recentelor alegeri locale în mediul rural. Exemplul care ne vine primul în minte este cel din satul Movilița, jud. Constanța, unde oamenii erau amenințați dacă participau la activități ale PRM. Un președinte de organizație sătească, cum este dl. Duma, organizație care numără 200 de membri, este terorizat de violența cu care este atacată gospodăria sa de către persoane "necunoscute" și nedescoperite de către organele de ordine din sat, timp de două luni, care preced alegerilor.

Partidul România Mare, care a fost acuzat de atâtea ori, pe nedrept, că ar pune în pericol democrația, prin dorința lui de a instaura ordinea și dreptatea, în spiritul legii, în țara noastră, trage un serios semnal de alarmă față de recrudescența actelor de violență în perioada campaniei electorale și față de nivelul suburban al discursurilor politice. Acestea au debutat cu expresii de intimidare de tipul: "îl voi bate și-l voi lipi de peretele studioului dacă nu va fi decent" - afirmație căreia i se răspunde tot cu amenințări de bătaie și de înjurături, proferate în fața unei adunări de partid care aplaudă entuziasmată, la scenă deschisă, candidatul care face asemenea declarații. De la declarații incendiare până la acțiuni incendiare ale unor adversari politici care pun foc la gospodăria unui președinte de organizație a celui mai mare partid al opoziției, nu este decât un pas. Cerem de aceea organelor abilitate ale statului să vegheze asupra bunei desfășurări a procesului electoral, asigurându-se un climat de siguranță, care să permită electoratului să-și exprime în mod liber și neîngrădit dreptul la vot.

    Mircea Ciopraga - prezentarea câtorva probleme de interes pentru Alianța PNL - PD;

Domnul Mircea Ciopraga:

Alianța Dreptate și Adevăr va modifica Tratatului de bază cu Ucraina, deoarece relațiile dintre cele două state au ajuns în impas, din pricina divergențelor la frontieră. Deși tratatul de bază cu Ucraina a fost semnat în anul 1997, s-a dovedit că mecanismele prevăzute în tratat, și chiar și prevederile tratatului nu au fost funcționale în două cazuri extrem de importante, care au creat foarte multă emoție și tensiune. În primul rând, problema minorității românești din Ucraina, de aici rezultând problemele sistemului de învățământ și, nu în ultimul rând, la problema canalul Bâstroe și, în general, de împărțire sau divizare a spațiilor maritime. România ar trebui să revadă și prevederile de fond și mecanismele de funcționare a tratatului, în special sistemul de consultări bilaterale.

Traian Băsescu, candidatul nostru la președinșie, a declarat că scandalul Bâstroe e unul fals, iar ministrul de externe al României, Mircea Geoană, a confundat canalul Bâstroe cu brațul Chilia, "care e apă comună". Respectiv, "Canalul Bâstroe a fost construit acum 30 de ani și are o lungime de 2,5 kilometri. Efortul ucrainenilor a fost în sensul de a face navigabil pentru nave maritime brațul Chilia, adică nu numai pentru nave de mic tonaj. Costurile de menținere a navigației pe brațul Chilia nu se justifică decât dacă există interese strategice. Or, interesul strategic există și trebuie discutat". În prezent, singura țară care poate permite accesul navelor militare pe Dunăre este România, pe canalul Sulina. Cu Ucraina trebuie negociată partea strategică, capacitatea de introducere a navelor militare pe Dunăre prin brațul Chilia și nu accesul comercial pe Chilia către porturile ucrainene. În concluzie, noi avem un avantaj major pe Chilia, deci trebuie să negociem.

O altă problemă de interes pentru Alianța PNL-PD o constituie utilizarea anumitor zone maritime din regiunea de sud a Insulei Șerpilor. Până acum, nu există o reacție a părții ucrainene, deși România a cerut din nou oprirea neîntârziată a lucrărilor pe Brațul Chilia, în așteptarea evaluării Comisiei independente de anchetă conduse de UE, care să analizeze impactul acestor lucrări. Este vorba de anumite legături pe care Ucraina, ca și România, le-a avut cu firme occidentale din domeniul petrolului și al gazelor. România a negociat un contract cu o mare firmă franceză pentru a face prospecțiuni și pentru a testa care este potențialul real al resurselor naturale din platoul continental, din zona economică din Marea Neagră, și bineînțeles contracte formale vor putea fi făcute nu numai de Ucraina, dar și de România, dar după ce Curtea de la Haga va arbitra și va decide care este împărțirea teritorială a platoului continental între cele două țări.

Poate că apropiatele alegeri prezidențiale din Ucraina vor evidenția orientarea acestei țări, în sfârșit, spre Europa.

Chiar și Alexei Iablokov, vicepreședintele Uniunii Mondiale pentru Protecția Mediului și, totodată, cel mai cunoscut lider al mișcării ecologiste din Rusia a declarat despre Canalul Bâstroe că este o greșeală și că Ucraina nu va avea nimic de câștigat din acest proiect pentru că este îndreptat împotriva dezvoltării Europei. Este greu de înțeles de ce insistă Ucraina asupra acestui proiect. Ucraina vrea să facă parte din Europa, dintr-o Europă civilizată, însă se comportă exact pe dos, ca o parte necivilizată a Europei.

Încă din anul 2000, Ucraina a organizat campanii publice pentru susținerea lucrărilor de construcție a Canalului Bâstroe, iar România s-a făcut că nu există nici o problemă, lăsând lucrurile să ajungă în situația actuală.

Din acest motiv, acțiunile de reconstrucție ecologică a Deltei Dunării, pentru înlăturarea efectelor generate de lucrările efectuate de Ucraina pe canal, vor costa România aproximativ 2 milioane euro anual între 2005 și 2008.

Ne bazăm pe faptul că raportul Comisiei Europene va reprezenta și pentru noi, și pentru ucraineni un element de evaluare independentă a impactului acestui canal și, pe baza lui, vom putea să revenim, cât de curând la o situație normală, adică Ucraina să înceteze să sfideze dreptul internațional.

România practic a devenit frontiera răsăriteană a Occidentului, așa că obligațiile noastre și ale partenerilor europeni și euroatlantici față această frontieră sunt extrem de importante. Aceste incidente cu Ucraina conduc, pentru noi, la responsabilități în domeniul protecției zonei de frontieră de tip Schengen.

Nu în ultimul rând aș vrea să amintesc faptul că deputații din Comisia pentru administrație publică au votat în unanimitate pentru constituirea unei comisii de anchetă privind impactul construirii canalului Bâstroe asupra Deltei Dunării. Aceștia ar fi trebuit să meargă în Deltă pentru a aduna și de pe teren datele necesare unei concluzii pe care urmau să o formuleze public, dar conducerea a calificat ca inoportună această cercetare în perioada campaniei electorale. Probabil că o anchetă amănunțită ar fi scos la iveală faptul că oficialii de la București erau la curent cu construirea de către ucraineni a canalului Bâstroe și că nu au protestat în nici un fel în perioada incipientă a proiectului.

Abia după ce canalul a fost aproape gata, liderii români au început să se îngrijoreze, aducând în discuție, concomitent, și problema stabilirii platoului continental din jurul Insulei Șerpilor.

    Puiu Hașotti - câteva exemple ce demonstrează procedura de constituire a bugetelor locale de către Guvernul Adrian Năstase;

Domnul Puiu Hașotti:

Guvernul Adrian Năstase a adoptat de curând o serie de hotărâri privind alocarea fondurilor locale, ocolind Legea finanțelor publice locale ce prevede deja procedura de constituire a bugetelor locale. Potrivit legii, fondurile sunt alocate pe județe, iar Consiliile Județene repartizează aceste fonduri pe localități, respectându-se astfel spiritul Constituției, al Legii administrației publice locale 215/2001 și principiile autonomiei locale și subsidiarității.

Prin Hotărârile de Guvern nr. 1397/2004 si nr. 1537/2004 s-au repartizat sume din Fondul de rezervă bugetară direct pe localități.

Prin H.G. nr. 1.397/02.09.2004 au fost alocate 200 miliarde lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2004 pentru asigurarea unor cheltuieli curente ale autorităților administrației publice locale. Aceste sume prinse în hotărâre aparțin:

P.S.D. P.U.R. U.D.M.R. Total alianță guvernare
P.S.D. + P.U.R. + U.D.M.R.
64% 3% 3% 70%

P.N.L. P.D. Total alianță D.A.
P.N.L. + P.D.
13% 11% 24%

Prin H.G. nr. 1.537/23.09.2004 au fost alocate 290 miliarde lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2004 pentru asigurarea unor cheltuieli curente ale autorităților administrației publice locale.

Suma de 290 de miliarde de lei a fost împărțită unor localități și consilii locale din 18 județe, conduse de primari și consilieri locali ai PSD. Localităților conduse de reprezentanți PSD le-au fost alocate 165 de miliarde de lei iar dacă adăugăm și sumele alocate aliaților din PUR si UDMR, suma repartizata localitatilor cu primari din cele trei partide depaseste 202 miliarde de lei. Comparativ, comunele care au primari din PNL și PD au primit de opt ori mai puțin, adică aproximativ 26 de miliarde de lei.

Procentual situația este următoarea:

P.S.D. P.U.R. U.D.M.R. Total alianță guvernare
P.S.D. + P.U.R. + U.D.M.R.
60% 3% 15% 78%

P.N.L. P.D. Total alianță D.A
P.N.L. + P.D.
9% 7,5% 16,5%

Conform unor surse recente, alte 1.000 de miliarde lei urmează să fie alocate autorităților locale, în proporție și mai mare, primarilor PSD și acoliților săi.

Discriminarea politică este evidentă în cazul județelor Constanța și Neamț, unde nu au beneficiat de bani decât localitățile cu primari PSD.

Toate autoritățile locale din județul Constanța cuprinse în aceste hotarâri (17 la numar) aparțin PSD, deși, spre exemplu, primarul orașului Hârșova a solicitat sume necesare rezolvării unor probleme grave ale comunității, ,,înmormântate" însă de președintele consiliului județean și de prefectul județului Constanța (situația disperată în care ne aflăm fiind descrisă în comunicatul de presă anexat).

Acest mecanism este folosit de partidul de guvernământ și pentru presiuni în vederea racolării primarilor din opoziție. Aceste exemple ne arată adevărata față a PSD, profund nedemocratică, ne arată un partid incapabil să respecte regulile democratice și legile României, un partid care dorește să-și conserve puterea și baronii în detrimentul cetățenilor, al intereselor acestora și comunităților locale.

    Tudor Mohora - intervenție referitoare la Unele reflecții cu privire la libertatea de exprimare;

Domnul Tudor Mohora:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Intervenția mea de astăzi se referă la " Unele reflecții cu privire la libertatea de exprimare"

După recenta dezbatere și respingere în Camera Deputaților a moțiunii privind libertatea de exprimare, unele reflecții rămân de actualitate.

Se cuvine a fi amintit că apariția Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public a avut rezultate benefice în acest domeniu. Ea a fost rezultatul unui compromis între Putere și Opoziție.

Practic, cel puțin pentru Camera Deputaților, conținutul tuturor activităților sale sunt puse la dispoziția presei și a opiniei publice, atât prin site-ul pe Internet, cât și prin conferințele de presă care se țin, de regulă, bisăptămânal.

Ca urmare, toate informațiile privind componența Camerei Deputaților, C.V.-ul fiecărui deputat, declarațiile lor de avere și de interese, luările de cuvânt în cadrul Plenului C.D., intervențiile politice, interpelările, inițiativele legislative și amendamentele depuse la diversele proiecte legislative sunt la dispoziția opiniei publice pentru informare.

În cursul anului 2003, din partea societății civile s-au înregistrat 599 cereri formulate în temeiul Legii nr.544/2001, cuprinzând un număr total de 890 solicitări de informații de interes public cu privire la : activitatea legislativă; controlul parlamentar; informații generale despre Camera Deputaților și despre structurile care o compun, despre deputați și activitățile acestora, precum și despre activitatea Secretariatului general al Camerei Deputaților; informații referitoare la programul de lucru și ordinea de zi, respectiv modalitatea de acces la informații etc.

Peste 90% din solicitările formulate au fost rezolvate favorabil.

În perioada sesiunilor parlamentare se editează săptămânal Agenda electronică a deputatului care cuprinde : programul de lucru și ordinea de zi; inițiativele legislative înregistrate săptămânal la Camera Deputaților, precum și inițiativele legislative adoptate în săptămâna precedentă apariției buletinului.

Se poate afirma că aplicarea prevederilor Legii privind liberul acces la informațiile de interes public reprezintă un pas important cu privire la respectarea principiului libertății de exprimare.

Există păreri ale Opoziției politice potrivit cărora în România se exercită o politică sistematică a Guvernului P.S.D. de monopolizare a discursului public și de limitare a libertății de expresie. Reprezentanții acesteia continuă să facă trimitere chiar și la Raportul de țară, recent dat publicității de Comisia Europeană.

Este necesar în această privință să se facă disticție intre formulările folosite pentru acest subiect.

Opoziția declară cu tărie că în Raportul de țară al Comisiei se afirmă că " libertatea de exprimare se află în România sub semnul întrebării" sau că "acumularea datoriilor marilor trusturi de presă, inclusiv a celor mai importante televiziuni private... influențează independența editorială și duce la auto-cenzură".

Spre deosebire de această formulare, în Raportul de țară se subliniază progresele realizate de România prin amendarea Codului Penal cu privire la încriminarea "insultei", precum și prin adoptarea Statutului jurnaliștilor și a Codului deontologic al jurnalistului de Convenția Organizațiilor de Media din România, în iulie 2004. În ciuda acestor progrese, Raportul subliniază că "anumite probleme structurale pot influența realizarea practică a libertății de exprimare".

Evident, între aceste două formulări există o mare deosebire de nuanță, ca și între "a fi" sau a "a putea fi", aceasta din urmă rămânând o ipoteză care se poate judeca în funcție de evoluția realităților din societatea noastră.

Chiar și în declarația Delegației Comisiei Europene în România se arată că "În ceea ce privește libertatea de expresie, situația juridică a jurnalistului s-a îmbunătățit, însă situația economică a multor organizații de presă rămâne precară, fiind nevoie de eforturi suplimentare pentru a garanta independența media".

Faptul că arieratele trusturilor de presă, în acest an, s-au redus foarte mult și au tendința de a fi complet înlăturate, reprezintă un fapt pozitiv, care vine în întâmpinarea eforturilor menționate în Declarația Delegației Comisiei Europene în România.

Este de notorietate publică faptul că în România presa este apreciată pozitiv. În toate sondajele de opinie cu privire la încrederea acordată de populație, presa se situează constant pe locurile 3 sau 4 după Biserică și Armată.

Presa, prin spiritul critic care o caracterizează, poate influența în bine mersul societății. Sunt cunoscute cazurile în care semnalele furnizate de presă, pe baza unor elemente verificabile, au condus în anii care au trecut la demisia unor miniștri sau parlamentari, precum și la amendarea unor proiecte de acte normative.

Totodată, sunt și cazuri în care populația a putut fi păcălită și manipulată în mod grav de unii reprezentanți ai presei, care au lansat informații neverificate, abuzând astfel de buna credință a publicului.

Avem credința că odată cu evoluția societății noastre, vom asista și la aplicarea din ce în ce mai mult a principiilor deontologiei în domeniul presei.

Pentru realizarea unui astfel de deziderat sunt necesare cel puțin două condiții și anume : eliminarea unor fenomene de malpraxis din presă și diminuarea stării de indiferență a multor persoane publice față de semnalele critice și fenomenele negative pe care le furnizează presa.

Profesia de ziarist merită să fie respectată atât datorită deontologiei profesionale pe care trebuie să o respecte, cât și pentru riscul pe care îl comportă exercițiul acestei profesii. Între 1999 și octombrie 2004 au fost 76 cazuri de agresiuni la adresa jurnaliștilor, din care 72 au fost rezolvate de autoritățile competente iar 4 au rămas în continuare nerezolvate. Aceste date evidențiază că autoritățile au adoptat o atitudine responsabilă față de anchetarea cazurilor de agresiune față de jurnaliști. Evident, menținerea unei ferme consecvențe în această problemă este necesară.

Merită să amintim că, practic, nu există țară în lume în care jurnaliști care au cercetat adânc unele probleme tenebroase, să nu fi fost supuși unor presiuni, agresiuni sau chiar și-au pierdut viața. Iată de ce această profesie impune respect.

Viața politică din țara noastră parcurge, în prezent, un moment deosebit legat de alegerile parlamentare și prezidențiale. El se conjugă cu un alt moment special legat de finalizarea negocierilor privind aderarea la Uniunea Europeană.

Această perioadă este caracterizată de o puternică intensificare a luptei politice. Fiecare partid caută cele mai variate mijloace pentru a obține un scor cât mai bun în alegerile parlamentare și prezidențiale.

După câte este cunoscut, procesul de negociere a capitolelor de aderare la Uniunea Europeană a fost și este dur. În acest proces, argumentele negociatorilor noștri se întemeiază nu numai pe realizările economice și sociale ale țării noastre sau pe angajamentele potențiale care au fost luate, chiar dacă ele nu sunt puse încă în aplicare, ci și pe criteriile politice pe care partenerii noștri de negocieri nu vor ezita nici un moment să le invoce.

Iată de ce acest moment special se cuvine să fie susținut cu maximă acuitate de fiecare partid politic, ținând seama că în felul acesta se susține interesul nostru național. A pune în discuție în acest moment anumite teze cum ar fi neîndeplinirea criteriului politic de către România sau a pune sub semnul întrebării statutul de economie funcțională de piață, respectiv a posibilității închiderii în acest an a ultimelor 3 capitole aflate în procesul de negociere cu Uniunea Europeană, este de natură să impieteze asupra poziției României în aceste negocieri.

Trebuie, de asemenea, să fim conștienți că România, în momentul aderării la U.E., nu va îndeplini impecabil nici unul din criteriile economice și financiare negociate, pentru că țara noastră este într-o puternică transformare și adaptare la regulile comunitare ca și celelalte țări foste socialiste. Toate aceste țări se vor confrunta cu numeroase probleme și după anul 2007.

În acest context este de datoria oamenilor politici, atât ai Puterii cât și ai Opoziției, să fie solidari în încercarea de a găsi cele mai bune soluții, fie că ele sunt social-democrate, liberale sau de altă natură, pentru a înlesni drumul pe calea atingerii unor niveluri cât mai ridicate în domeniile dezvoltării durabile și ale prosperității pentru cetățenii României.

Există, fără indoială, un merit deosebit care se cuvine să fie consemnat. Este meritul premierului Adrian Năstase privind conducerea procesului deosebit de complex privind aderarea la Uniunea Europeană, începând de la construcția legislativă și instituțională și urmată de măsurile de stimulare a creșterii economice de peste 5% realizate în acești 4 ani de guvernare, și chiar de 7,6% în acest an, cea mai ridicată rată de creștere față de țările membre ale U.E.

Declarațiile Comisiei Europene referitoare la îndeplinirea criteriilor politice și acordarea statutului de economie funcțională în acest an pentru țara noastră, confirmă acest merit alături de factorii economici și politici care și-au adus contribuția la aceste realizări.

Importantă rămâne însă continuitatea în menținerea și îmbunătățirea performanțelor obținute.

Avem deplină încredere că cetățenii României se vor pronunța în viitorul apropiat în această problemă crucială, prin votul lor, judecând pe fapte demonstrate și nu pe vorbe.

    Romeo Raicu - declarație politică: Cetățenii români, cobai pentru experimente sub supravegherea celor plătiți să îi protejeze;

Domnul Romeo Raicu:

"Cetățenii români, cobai pentru experimente sub supravegherea celor plătiți să îi protejeze"

Chiar în acest moment, un copil, un bătrân sau un adult în pauza de masă mănâncă. Oare știe fiecare ce?

Știu, Ministerul Sănătății și agențiile naționale care au acest obiect de activitate? Dacă da, de ce tac pe banii contribuabililor, dacă nu, oare de ce?

Românii consumă, prin produsele de strictă necesitate, E-uri și organisme modificate genetic, fără să poată evita aceasta, chiar dacă vor! Cu știința sau fără știința consumatorului, aceasta este o realitate gravă.

Deși sunt recunoscute riscurile pe care și le asumă consumatorul de cereale și legume modificate genetic de către Comisia Națională pentru Securitate Biologică, aceasta susține că populația nu a fost avertizată, deoarece nu au existat bani! Au existat însă bani, din buzunarele tuturor consumatorilor, pentru a-i "informa" pe consumatori despre existența drepturilor lor fundamentale prin afișe și pliante.

A fost ignorat dreptul de a fi informat complet, corect și precis, prin eticheta fiecărui produs pe care consumatorul îl evaluează înainte de cumpărare, nu prin afișele puse în școli, unde învață copiii care nu au decizia de cumpărare, și înființând linii verzi la care consumatorul păgubit să-și exprime nemulțumirea față de produsul cu care deja s-a păcălit, atunci când efectele imediate, vizibile și pe termen scurt se fac simțite!

Ce ne facem însă cu ceea ce nu se vede, pentru că factorii de decizie nu doresc să se cunoască, cu efectele perverse pe termen lung și care nu pot fi sesizate?

Potrivit rapoartelor organizațiilor internaționale de profil, mortalitatea în rândul populației lumii cauzată de consumul alimentelor "îmbogățite" cu substanțe artificiale se află pe locul al treilea, după droguri și accidente de circulație. În România, nici măcar la nivelul forurilor "competente" nu au fost făcute cunoscute riscurile consumării acestor produse.

În alte țări, cerealele și legumele modificate genetic sunt etichetate special, produsele alimentare au eticheta explicită în ceea ce privește conținutul de substanțe artificiale, decizia de consum aparținând în întregime consumatorului.

Mass-media a semnalat de foarte mult timp și de foarte multe ori faptul că românii sunt folosiți drept cobai pentru testarea efectelor substanțelor artificiale și ale organismelor modificate genetic, dar... vorba aceea, câinele de pază al societății semnalează, dar caravana trece, acest lucru rămânând fără nici un rezultata la nivelul acțiunii executivului.

Cu acceptul tacit al organelor guvernamentale, România este singura țară europeană care a devenit zonă de testare și implementare a culturilor și soiurilor modificate genetic, a substanțelor artificiale folosite la nivel de masă în hrana populației, situându-se încă o dată pe o poziție adversă nu numai cu Uniunea Europeană, dar și cu securitatea alimentară a populației.

În occidentul din care vrem să facem parte, produsele care conțin organisme modificate genetic și substanțe artificiale sunt cunoscute sub denumirea de Frankenfood, iar cetățenii informați, conștienți și care au posibilitatea de a opta, nu acceptă astfel de produse; în schimb, în România, existența acestor produse pe piață este ținută sub tăcere, neexistând nici un produs pe care să fie scris că are în conținut OMG, deși legea impune etichetarea.

Această politică irațională referitoare la E-uri și OMG-uri a Guvernului Năstase se răsfrânge în mai multe feluri asupra consumatorului. Cel mai grav este însă faptul că autoritățile guvernamentale cu competențe în domeniu se fac vinovate de încălcarea unui drept fundamentale. Starea de sănătate și nivelul de trai, în regres și constant și sigur, mă fac să cred că folosirea românilor pe post de cobai pentru testarea produselor modificate genetic, se transformă pe termen mediu și lung într-un genocid național.

Al doilea efect al politicii iraționale a Guvernului este cel economic. 70% din culturile de soia din România sunt modificate genetic. Ce vom face în 2007 când vom intra în Uniunea Europeană? Aceste culturi vor trebuie să fie strict controlate, fie desființate! Prin generalizare, cât de curând România riscă să-și piardă clienții pentru exportul de alimente către Uniunea Europeană. Guvernul joacă după regulile impuse de marile corporații, excluzând ca de obicei omul de rând, contribuabilul și sănătatea acestuia și a generațiilor următoare, acesta nefiind o preocupare guvernamentală.

O preocupare guvernamentală tot mai serioasă este goana după favorurile celor ce produc și comercializează cu bună știință produse pe care - dacă ar fi conștient, informat și încunoștințat - consumatorul le-ar respinge! Agențiile guvernamentale, al căror obiect de activitate este să răstoarne tarabe și să păzească de muște, să gonească printr-o agresivitate paranoică țăranii care își aduc legumele din grădina proprie la piață pentru a-și cumpăra o pâine... artificială, nu fac decât să expună cetățeanul, pe salarii grele și funcții pompoase în executiv, privându-l de protecția pe care ar trebui să i-o ofere, expunându-l la practici care dăunează vieții, sănătății și securității.

A evaluat oare, doamna secretar de stat Rovana (cum altfel decât bacovian?) Plumb, sau domnul Ovidiu Brânzan, ministru sănătății - atât de îngrijorat de sănătatea unora că este gata să încalce jurământul sacru al lui Hipocrate - efectele acestor substanțe artificiale, E-uri și OMG-uri, asupra propriei lor sănătăți, asupra copiilor lor, asupra tuturor românilor care - de sărăcie - se hrănesc tot mai ieftin și mai prost?

Mai rău, nici cei care pot și vor să ocolească, nu au cum să nu fie otrăviți de această politică guvernamentală, onorabilii guvernanți având grijă să nu calce prin magazinele populare și piețe decât în campanii: fie electorale, fie pentru circul cotidian oferit populației care nici în pâine nu mai are încredere...

Ce alimente cumpărați pentru copii și părinții dumneavoastră, domnule ministru Brânzan și doamna secretar de stat Plumb? Informați-ne și pe noi, să știm ce anume să cumpărăm pentru copiii și părinții noștri...

Vă mulțumesc.

    Eugen Gheorghe Nicolăescu - despre politica falimentară a Guvernului în repartizarea resurselor bugetare;

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Acest Guvern a rămas cu nostalgia statului care face totul, de la care aștepți totul, pentru că el, statul, are grijă de oricine, oricând și oriunde.

Este bine să le asigurăm oamenilor un anume confort psihic că nu vor muri de foame, că se va găsi pentru fiecare un ajutor din partea colectivității, dar de aici și până la a-i amăgi pe oameni că vor primi de la stat totul și că ei vor sta acasă drumul este lung, periculos și păgubitor.

În ultima vreme, l-am văzut, în câteva emisiuni de televiziune, pe ministrul finanțelor publice promițând ajutoare peste ajutoare, facilități de tot felul, de parcă era ministrul protecției sociale, nu cel al finanțelor care trebuie să se îngrijească de gospodărirea judicioasă a banului public.

Am auzit că peste un milion de familii, în medie circa trei milioane de cetățeni, vor primi ajutoare pentru încălzirea locuințelor în această iarnă.

Asta înseamnă că o șeptime din populația României nu este capabilă să-și plătească costurile aferente încălzirii locuințelor, adică se află într-o sărăcie lucie, ceea ce demonstrează că politicile guvernamentale au avut ca efect tocmai sărăcirea populației.

Dacă punem la socoteală restul ajutoarelor acordate de stat pentru diverse categorii de cetățeni, putem ajunge la concluzia că peste jumătate din populația României este asistată social, este întreținută de stat.

Este clar că statul va deveni falimentar cu aceste politici care repartizează resursele bugetare pentru voturi, având caracter electoral, în loc să aplice politici de creare de locuri de muncă, de reducere a corupției prin care să crească veniturile cetățenilor care să fie capabili din munca lor să-și asigure traiul de zi cu zi.

Absența politicilor de dezvoltare și de susținere a inițiativei private a adus țara în sapă de lemn și a sărăcit populația care nu-și poate permite un trai decent.

De aceea este de neînțeles activitatea ministrului finanțelor publice, care a uitat și să susțină politici de utilizare rațională a banului public și s-a pus în situația primitivă de a secătui bugetul țării, aspect pentru care va trebui să dea socoteală potrivit legii răspunderii ministeriale.

Probabil că atunci va înțelege că impostura nu poate acoperi lipsa de profesionalism, de loialitate față de popor și de lipsă de responsabilitate politică și vor înțelege și alții că ministeriatul nu este numai o sursă de privilegii, ci și un scaun plin de răspunderi, inclusiv de natură penală.

Sper ca guvernanții, oricare ar fi ei, trebuie să-și asume responsabilitatea pentru faptele lor și trebuie să știe că vor fi trași la răspundere pentru o activitate defectuoasă, pentru că ei gestionează banul public.

    Amalia Bălășoiu - declarație politică: 25 octombrie - Ziua Armatei Române.

Doamna Amalia Bălășoiu:

Declarație politică: "25 octombrie - Ziua Armatei Române".

Cu 60 de ani în urmă, la 25 octombrie 1944, orașele Carei și Satu Mare au fost eliberate de fasciști de către trupele militare române, această zi - cu valoare de simbol - devenind Ziua Armatei Române.

Astăzi, când România este membră a NATO, militarii români participă la misiuni împotriva terorismului de orice fel și în diverse părți ale lumii, cum sunt Afganistan și Irak, și fac parte din trupele ONU de menținere a păcii din Kosovo.

De asemenea, după desființarea Tratatului de la Varșovia, în special după 1994, România, prin armata sa, a participat la numeroase misiuni pentru instaurarea și menținerea păcii în cadrul ONU, OSCE și NATO, aliniindu-se astfel noilor realități istorice.

În marea majoritate a acțiunilor la care au participat militarii români, datorită seriozității, abnegației, eroismului, spiritului de disciplină și profesionalismului, s-au remarcat, obținând recunoașterea tuturor, fiind nu de puține ori citați și evidențiați prin diferite ordine de zi.

Împlinindu-se, acum, 60 de ani de la momentul 25 octombrie 1944, merită să ne aducem aminte de evenimentele care au precedat această zi, în finalul celui de al doilea război mondial.

După cum este cunoscut, prin actul de la 23 August 1944, România a denunțat alianța cu Germania, alăturându-se celorlalte națiuni care luptau împotriva hitlerismului.

Un rol hotărâtor în derularea evenimentelor care au urmat l-a avut armata română care în lunile septembrie și octombrie a dus lupte grele pe valea Mureșului, la vest în munții Apuseni, în podișul Transilvaniei, pe văile Crișurilor pentru eliberarea de sub ocupația germano-maghiară a orașelor Turda, Cluj, Gilău, Huedin, Salonta, Oradea.

La 25 octombrie 1944 au fost eliberate de sub fasciști ultimele teritorii românești, orașele Carei și Satu Mare, astfel, această zi devenind Ziua Armatei Române.

Bilanțul participării României la războiul antihitlerist o plasează pe locul al patrulea în cadrul tuturor națiunilor implicate. Au fost forțate 12 cursuri de apă și 20 masive muntoase, au fost eliberate 8717 localități, armata română provocând inamicului pierderea a 136.529 de combatanți - morți și prizonieri.

Armata noastră, prin întreaga sa acțiune, lucru recunoscut de mulți istorici români și străini, prin actul de la 23 August și urmările sale, a contribuit la scurtarea cu 6-8 luni a duratei celui de al doilea război mondial.

Revoluția din 1989 a adus transformări cuvenite și armatei române, revenindu-se la tradițiile militare, îndeplinindu-și menirea și scopul pentru care a fost creată, înlăturându-se astfel situațiile în care a fost obligată să participe cu militari; în construcții, pe diverse șantiere, în agricultură și la alte activități fără legătură cu obligațiile și specificul militar.

Recent, cu prilejul Zilei Armatei, președintele Ion Iliescu a dezvelit la sediul M.Ap.N. un monument ridicat în cinstea și pentru contribuția la menținerea păcii și ordinii de către trupele noastre în străinătate în cadrul misiunilor în care au fost implicate.

Armata română a reprezentat și reprezintă în conștiința românilor o forță capabilă să mențină pacea, unitatea și stabilitatea în țară, pentru care poporul și-a păstrat și își păstrează - constant - încrederea. Acest fapt creează o obligație în plus Parlamentului și Guvernului României să-i acorde tot sprijinul necesar pentru a fi capabilă să parcurgă această perioadă de transformări radicale - în calitate de armată membră a Alianței Nord Atlantice, o armată de profesioniști - capabilă să îndeplinească misiunile în care este sau va fi solicitată de către ceilalți parteneri.

     

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Mulțumesc tuturor și vă doresc o zi deosebită.

 
  Informare privind demisia domnului Andrei Gabriel Pleșu din Colegiul CNSAS.  

(În continuare, ședința a fost condusă de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Puiu Hașotti și Tudor Mohora, secretari).

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

dați-mi voie să declar deschise lucrările celei de-a doua părți a ședinței de astăzi, destinată dezbaterii proiectelor înscrise pe ordinea de zi. Sunt înregistrați prezenți, din cei 345 de deputați, 284, 61 sunt absenți, 10 participă la alte acțiuni parlamentare.

Vreau să vă aduc la cunoștință, înainte de a intra în dezbateri, faptul că domnul Pleșu Andrei Gabriel, membru în Colegiul CNSAS-ului, ne-a comunicat demisia domniei sale, începând cu data de 12 octombrie a.c. Astăzi, în ședința Birourilor permanente reunite s-a stabilit ca grupurile parlamentare care au avut reprezentanți în CNSAS și care au demisionat să se întrunească pentru a vedea dacă timpul rămas până la încheierea sesiunii ne mai permite să facem numirile corespunzătoare în CNSAS.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.83/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal (amânarea votului final).  

La Codul fiscal cine, din partea comisiei, prezintă...?

V-aș ruga să propuneți timpii de dezbatere, pentru că suntem în procedură de urgență.

   

Domnul Alexandru Mocanu:

Domnule președinte,

Propunem 10 minute, câte un minut de intervenție pentru fiecare grup.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere?

Dacă este cineva împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pentru fluența dezbaterilor, aș ruga-o pe doamna ministru să facă, în cadrul timpilor afectați, o foarte scurtă prezentare.

 
   

Doamna Maria Manolescu (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Mulțumesc, domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin acest act normativ, Codul fiscal, astăzi se adoptă modificările care ar trebui să intre în vigoare începând cu anul 2005, pentru tot ceea ce înseamnă impozitele directe și impozitele indirecte pe care agenții economici din România le plătesc.

Principalele modificări, pe categorii de impozite, se referă la: în primul rând, în materie de impozit pe profit, actul normativ prevede o diminuare a cotei standard de impozit pe profit de la 25% la 19%.

De asemenea, se extinde cota redusă de 10% și pentru tranzacțiile cu active imobilizate și titluri de participare care sunt realizate înainte de 1 ianuarie 2004, data de intrare în vigoare a Codului fiscal.

Se extind deducerile de provizioane și alte cheltuieli destinate realizării de venituri.

În ceea ce privește impozitul pe venit, Ordonanța Guvernului nr. 83/2004 lărgește sfera veniturilor neimpozabile, prin includerea în această categorie a primelor acordate de stat și a dobânzilor la depozitele constituite, potrivit legii, privind economisirea și creditarea în sistem colectiv.

Se asigură o reducere a numărului de cote de impozit pe venit, de la 5, la 3 cote, și se reașează tranșele de impozitare.

Se stabilesc noi limite de impozitare în cazul veniturilor din pensii, începând cu 9 milioane de lei, în cazul premiilor - de la 8 milioane lei, iar pentru valoarea cadourilor oferite copiilor, peste 1,5 milioane lei.

Totodată, se majorează cota de impunere pentru veniturile sub formă de dividende realizate de către persoanele fizice.

În materie de t.v.a. se introduc măsuri de simplificare, în scopul combaterii evaziunii fiscale în domeniul comerțului cu deșeuri și resturi de metale feroase și neferoase, terenuri, clădiri sau părți de clădire, și se introduce procedura de taxare inversă pentru tranzacțiile cu astfel de bunuri efectuate în țară între plătitorii de t.v.a., cu scopul reducerii evaziunii fiscale din această taxă.

În domeniul accizelor, se asigură o reducere a accizelor la berea produsă de micii producători, la vinuri spumoase, la băuturi fermentate spumoase și la cafea, se introduce o acciză minimă la țigarete, se introduce prevederea ca începând cu 1 ianuarie 2005 contravaloarea banderolelor pentru băuturi alcoolice să fie suportată de la bugetul de stat, din accizele aferente acestor bunuri accizabile.

În ce privește impozitele și taxele locale s-au introdus prevederi noi referitoare la scutirea de la plata impozitului pe clădiri, impozitului pe teren și a taxei pentru eliberarea de autorizații de construire pentru elementele infrastructurii feroviare publice, inclusiv terenurile care sunt amplasate ori sunt destinate în acest scop.

Facem mențiunea că Senatul a adoptat actul normativ în data de 16 septembrie 2004, comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților au întocmit raport de adoptare cu amendamente, cu care Ministerul Finanțelor Publice este de acord, motiv pentru care propunem adoptarea proiectului ordonanței, în varianta rezultată din raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cu aceste precizări, trecem la dezbaterea proiectului de lege și a ordonanței. la titlul legii, astfel cum a fost adoptat de Senat, dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Preambulul articolului unic. Votat în unanimitate.

Punctele 1 și 2 din legea adoptată de Senat. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Punctele 3 și 4. Votate în unanimitate.

Punctele 5 și 6. Votate în unanimitate.

La pct. 7, vă rog să urmăriți în raport amendamentul 28. Începem cu acestea, pentru că celelalte amendamente vizează ordonanța.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 28? Nu. Votat amendamentul, se introduce acest text.

La pct. 8 din Legea Senatului, urmăriți amendamentul 29. Adoptat amendamentul 29, se introduc art. 1161 și 1162.

La pct.9 urmăriți amendamentul 30. Admis amendamentul, se modifică acel text.

În continuare, trecem la dezbaterea ordonanței.

La titlul ordonanței dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Articolul I preambul. Votat în unanimitate.

Punctele 1, 2 și 3 din ordonanță. Votate în unanimitate.

După pct. 3 comisia propune, prin raport, prin amendamentul 1, introducerea a două puncte noi, 31 și 32.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Se introduc cele două texte.

La pct. 4 și 5 din ordonanță, nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate în formula din ordonanță.

La pct. 6, 7, 8 și 9? Votate în unanimitate, nefiind obiecțiuni.

Punctele 10, 11 și 12. Votate în unanimitate.

După pct. 12 urmăriți amendamentul 2. Comisia propune introducerea unui text nou, 121. Dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

La pct. 13 din ordonanță. Votată în unanimitate formula din ordonanță.

După pct. 13 urmăriți amendamentul 3, de la pagina 4. Comisia propune introducerea unui punct nou, 131. Dacă aveți obiecțiuni? Adoptat amendamentul, se introduce acel text.

La pct. 14 și 15 dacă aveți obiecțiuni? Votate în formula din ordonanță.

La pct. 16, 17, 18 și 19? Votate în unanimitate.

La pct. 20, 21, 22, 23, 24 și 25? Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate în formularea din ordonanță.

La pct. 26, 27, 28, 29, 30? La 30, domnul deputat Selagea. Vă rog.

 
   

Domnul Constantin Selagea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La pct. 30 este o eroare materială: în loc de "1 iulie 2002" trebuie corectat "1 iulie 2003".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Inițiatorul, corect? Fiind vorba de o eroare materială...

Punctele 31 și 32? Nu sunt obiecțiuni. Votate în formularea din ordonanță.

Punctele 33, 34, 35, 36, 37? Votate în unanimitate.

Punctele 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47? Votate în unanimitate.

Punctul 48. Votat în unanimitate.

După pct. 48 urmăriți pct. 5 din raport. Comisia propune introducerea unui text nou, numerotat 481, care se referă la art. 58 alin. 2 din Codul fiscal. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Punctele 49, 50, 51 și 52 din ordonanță. Votate în unanimitate.

Punctele 53 și 54. Votate în unanimitate.

Punctele 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61 și 62. Votate în unanimitate.

Punctele 63 și 64. Votate în unanimitate.

După pct. 64, prin amendamentul 6 comisia propune un punct nou, 641. Dacă aveți obiecțiuni? Votat amendamentul, se introduce acel text.

Punctele 65, 66, 67, 68 și 69. Votate în unanimitate.

Punctele 70, 71 și 72. Votate în unanimitate.

Punctele 73, 74 și 75. Votate în unanimitate.

Punctele 76, 77. Votate în unanimitate.

La pct. 78 urmăriți amendamentul 7. Îl găsiți la pagina 6. Comisia a propus modificarea acestui punct cu referire la art. 155 alin. 1 din Codul fiscal. Votat amendamentul, se modifică textul.

Punctele 79, 80, 81. Votate în unanimitate.

La pct. 82 urmăriți amendamentul 8. Îl găsiți la pagina 7 din raport. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Modificat textul punctului 82.

La pct. 83 dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Punctele 84 și 85. Votate în unanimitate.

După pct. 85 urmăriți amendamentul 9. Comisia propune introducerea unui punct nou, 851. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate acest punct.

Punctul 86. Votat în unanimitate.

Punctele 87, 88, 89? Votate în unanimitate.

La pct. 90 urmăriți amendamentul 10, la pagina 9.

Dacă aveți obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat textul de la pct. 90.

Punctul 91. Votat în unanimitate în formula din ordonanță.

Punctul 92. Urmăriți amendamentul 11. Îl aveți la pagina 11. Votat în unanimitate amendamentul, se modifică textul de la i2.

Punctul 93. Votat în unanimitate.

După pct. 93 urmăriți amendamentul 12. Comisia propune un text nou. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 12? Admis amendamentul, se introduce acel text.

La pct. 94 urmăriți amendamentul 13. Admis amendamentul.

După 94, prin amendamentul 14 comisia propune două puncte noi, 941, 942. Dacă aveți obiecțiuni? Se introduc cele două texte, nefiind obiecțiuni.

Punctul 95. Votat în unanimitate în formula din ordonanță.

După pct. 95 urmăriți amendamentul 15. Comisia propune un alineat nou, 71. Admis amendamentul, se introduce acel text.

La alin. 8 urmăriți amendamentul 16. Admis amendamentul, se modifică textul respectiv, care privește alin. 8.

Punctele 96 și 97. Votate în unanimitate.

Punctele 98, 99, 100. Votate în unanimitate.

Punctul 101. Votat în unanimitate.

După pct. 101 comisia propune un amendament, 17, care introduce un punct nou, 1011. Dacă aveți obiecțiuni? Admis, se introduce acest punct.

Punctul 102. Votat în unanimitate în formularea din ordonanță.

După pct. 102, prin amendamentul 18 comisia propune un punct nou, pentru art. 1021. Dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Punctele 103 și 104. Votate în unanimitate.

După pct.104 comisia propune, prin amendamentul 20, un text nou, 1041. Dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

La pct. 105 dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate pct. 105.

După pct. 105, comisia, prin amendamentul 21 de la pagina 16, mai propune un text nou, 1052. Votat amendamentul, se introduce acel text.

Punctele 106 și 107 votate în unanimitate.

La pct. 108 urmăriți amendamentul 22. Comisia propune abrogarea art. 243. Admis amendamentul, se introduce această modificare.

După pct. 108 comisia propune, prin amendamentul 23, un punct nou, 1081. Admis amendamentul, se introduce acel punct.

La pct. 109 dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

După pct. 109, prin amendamentul 24, de la pagina 18, comisia propune un punct nou, 1091, care vizează abrogarea art. 245. Admis acest punct, se abrogă textul respectiv.

După pct. 109, prin amendamentul 25, pe care-l găsiți la pagina 20, comisia propune un punct nou, 1092, care vizează modificarea alin. 3 de la art. 249 din Codul fiscal. Admis amendamentul, se introduce acel text.

La pct. 110 dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

După pct. 110, prin amendamentul 26 de la pagina 21, comisia propune un punct nou, 1101. Adoptat amendamentul, se introduce acel text.

La pct. 111. Votat în unanimitate în formula din ordonanță.

După pct. 111, prin amendamentul 27, comisia propune un punct nou, 1111. Adoptat amendamentul, se introduce acel text.

Punctele 112, 113, 114 și 115. Votate în unanimitate.

Punctul 116. Votat și acesta în unanimitate.

Mie nu mi-a fost marcat amendamentul 28.

După punctul 115 comisia propune, prin amendamentul 28 de la pagina 22, un punct nou, 1151, cu privire la art. 283. Dacă aveți obiecțiuni? Se introduce acel text.

La pct. 111 revin. Dacă aveți obiecțiuni? Votat în formula din ordonanță.

Punctele 112, 113, 114, 115, 116 votate în unanimitate.

După pct. 116 comisia propune, prin amendamentul 29, două puncte noi: 1161, 1162. Votate în unanimitate.

Punctele 117, 118 și 119. Votate în unanimitate.

La pct. 119, care nu era marcat la mine cu însemn cu privire la amendament, comisia a avut, totuși, un amendament prin care propune modificarea art. 287.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 30? Nu. Votat în unanimitate.

După pct. 119 comisia propune, prin amendamentul 31, un punct nou, 1191. Dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

La pct. 120 dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

După pct. 120, prin amendamentul 32 comisia propune introducerea punctelor 1201 și 1202. Dacă aveți obeicțiuni? Se introduc aceste texte.

La pct. 121 urmăriți amendamentul 33. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul 33, se modifică în mod corespunzător pct. 121.

Articolul II. Votat în unanimitate.

Articolul III. Votat în unanimitate.

La art. III, comisia propune introducerea unui amendament. Îl găsiți la pagina 29, amendamentul 34. Admis amendamentul, se introduce acest text.

Am parcurs, stimați colegi, textul legii de aprobare a ordonanței și cuprinsul ordonanței, astfel cum a fost modificat. Vom supune proiectul votului final astăzi.

Punctele 7 și 8 se dezbat joi.

Nici la pct. 9 nu avem încă raportul suplimentar.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.41/2004 pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996 (amânarea votului final).  

La pct. 10, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2004 pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității. Avem raportul suplimentar. Rog Comisia juridică să propună timpii de dezbatere.

   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunem ca timp total de dezbatere cinci minute, câte un minut pentru fiecare intervenție. Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități, împreună cu reprezentanții Ministerului Justiției și reprezentanții Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară au dezbătut în cadrul comisiei Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41 din 2004 pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7 din 1996 și vi-l propun dumneavoastră, spre dezbatere și adoptare, cu amendamentele prevăzute în raportul înlocuitor, care înlocuiește amendamentele prevăzute în anexa la raportul inițial.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu timpii de dezbatere?

Dacă este cineva împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă rog, stimați colegi, să urmăriți cu atenție raportul înlocuitor care v-a fost difuzat astăzi în sală, în paralel cu proiectul de lege.

La titlul proiectului, în formula adoptată de Senat, dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Urmăriți amendamentul 1 din raportul înlocuitor. Admis amendamentul, modificat preambulul articolului unic.

Prin amendamentul 2, comisia vă propune modificarea alin. 2 de la art. 3.

Dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

V-aș ruga, stimați colegi, pe proiectul din legea adoptată în formula Senatului.... la singura linioară a articolului unic, Senatul modificase alin. 12 de la art. 20. Comisia nu are acum amendamente. Dacă dumneavoastră aveți?

E destul de greu de urmărit noua formulă, pentru că raportările din proiectul de lege sunt făcute la raportul inițial.

Repet, la art. 20 alin. 12, Senatul îl modificase, așa cum îl aveți în variantă, la linioară. Comisia noastră, prin amendamentul nr. 5 (îl găsiți la pag. 7), ne propune un alt text.

Dacă aveți observații la amendamentul nr. 5 de la comisie? Nu.

Votat în unanimitate.

La ordonanța de urgență.

La titlu, dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Preambul? Votat în unanimitate.

Art. I, preambul? Votat în unanimitate.

La pct. 1 din ordonanță nu sunt obiecțiuni, votat în unanimitate.

La pct. 2 din ordonanță, urmăriți amendamentul nr. 2. Votat amendamentul, modificat acel text, respectiv art. 3.

La pct. 3? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

La pct. 4 și 5? Nu sunt obiecțiuni.

Votate în unanimitate.

La pct. 6? Urmăriți, vă rog, pct. 3 din raportul înlocuitor.

Votat amendamentul, modificat acel text.

Poftiți. La care punct vreți să interveniți?

 
     

Domnul Francisc Árpád Márton (din sală):

Eu am ridicat mâna, numai că în partea noastră nu se vede!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Francisc Árpád Márton:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Aceste rapoarte au anumite defecte. De exemplu, amendamentele depuse în scris care nu au fost acceptate nu apar ca amendamente respinse.

Noi avem o problemă destul de mare, cu însăși această idee expusă aici, ca o autoritate să-și spună punctul de vedere în cazul folosirii în justiție a experților independenți.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am rugămintea să vă raportați la un text, ca să înțeleagă și colegii.

 
   

Domnul Francisc Árpád Márton:

Pct. 3 lit. k): "Avizează expertizele efectuate de către experții judiciari în specialitatea topografie, geodezie și cadastru, cu privire la corectitudinea datelor topografice, înainte de depunerea acestora la instanțele de judecată. Avizele menționate mai sus vor fi date de către specialiștii în domeniu ai Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară".

Atunci, experții independenți care apar în justiție nu mai sunt experți independenți, ci ei sunt subordonați unei autorități, iar expertiza se realizează de către această autoritate. Însăși ideea de justiție nu mai poate fi aplicată în acel moment.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia juridică?

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru membrii Comisiei juridice, împreună cu reprezentanții Autorității Naționale, în momentul în care au propus acest amendament, motivația a fost următoarea: nu este problema de experți independenți, este vorba de avizul pe care trebuie să-l dea reprezentanții Oficiului Național de Geografie și Geodezie din teritoriu, pentru că au existat în justiție expertize depuse de experți (că au fost ei experți independenți sau au fost...), fiindcă toți experții, înainte de a depune în justiție o expertiză, trebuie să ia o viză de la oficiul cadastral, care certifică doar faptul că hărțile după care s-a făcut expertiza sunt cele reale și reactualizate. Aceasta este motivația pentru care am introdus acest amendament.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Amendamentul domnului Márton vizează, practic, eliminarea lit. k). Ați ascultat argumentele Comisiei juridice, care susține păstrarea formulării din amendamentul pe care îl găsiți la pct. 5.

Supun, totuși, votului dumneavoastră propunerea de eliminare făcută de către domnul Márton.

Cine este pentru? 2 voturi pentru.

Împotrivă? Marea majoritate a celor prezenți.

Abțineri? Nu sunt.

Supun amendamentul comisiei, având în vedere că s-a propus eliminarea, votului dumneavoastră, în conținutul amendamentului nr. 3 de la pag. 4-5.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot.

Abțineri? Nu sunt.

La pct. 7, dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Votat în formularea din ordonanță.

La pct. 8, urmăriți, vă rog, amendamentul nr. 4, care se referă la art. 9.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr. 4?

Admis amendamentul, modificat pct. 8, cu privire la art. 9.

La pct. I din ordonanță, a fost modificat alin. 1 al art. 20.

Dacă aveți obiecțiuni la formularea din ordonanță? Nu.

Votat în unanimitate.

După alin. 1, comisia, prin amendamentul nr. 5 din raportul înlocuitor, propune două alineate noi: 12 și 13.

Dacă aveți obiecțiuni?

Votat amendamentul, se introduc cele două texte.

Stimați colegi.

Tot la art. 20, la pct. 10, vedeți, comisia a mai adăugat încă trei alineate noi: 13, 14, 15.

Dacă, la acestea, aveți obiecțiuni? Nu.

Votate în unanimitate.

La pct. 11 din ordonanță, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

După pct. 11, urmăriți, vă rog, amendamentul nr. 6, care se referă la art. 50, unde se modifică lit. a).

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr. 6 de la pag. 8?

Votat în unanimitate, se modifică lit. a).

La pct. 13, urmăriți amendamentul nr. 7.

Admis amendamentul, modificat în mod corespunzător pct. 13, cu privire la art. 52 alin. 2.

La pct. 14, urmăriți amendamentul nr. 8, cel care se referă la art. 56.

Dacă aveți obiecțiuni?

Admis amendamentul, modificat acest text.

Pct. 15 și 16 din ordonanță, stimați colegi?

Votate în unanimitate, în formularea din ordonanță.

Art. II? Votat în unanimitate.

Art. III? Votat în unanimitate.

Art. IV?

După art. IV, comisia, prin amendamentul nr. 9, propune un articol nou - IV1, la care domnul Márton are o observație. Vă rog.

 
   

Domnul Francisc Árpád Márton:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Și acest art. IV1 este o prevedere utilă, zic eu, și s-ar putea într-adevăr să rezolve unele din probleme care rezultă din această ordonanță, din textul chiar necorelat al legii. Pentru că, onorați colegi, membri ai Comisiei juridice, eu sunt bucuros că ați adoptat un amendament prin care spuneți clar că se înființează în fiecare localitate unde există judecătorii câte un oficiu, numai că legea, așa cum ați lăsat-o, spune că încăperile în care funcționau aceste oficii se dau înapoi Ministerului Justiției, adică judecătoriilor, și nu aveți nici o prevedere, ce se întâmplă cu materialul depozitat acolo, unde vor funcționa aceste oficii?

Mai departe, nu aveți nici o prevedere, ce se întâmplă cu acea documentație care se află la diferite instituții, care au fost rase cu o singură abrogare, care aveau propria instituție de cadastru și propriul material. Nu știu, nu cred că se poate interveni în cazul acestei înțelegeri, pentru că a rămas pe dinafară Ministerul Justiției din această înțelegere, dar am o presimțire, că această ordonanță, în momentul în care se va încerca să se aplice, ne va duce în situația în care ne-a adus modificarea Codului de Procedură Civilă. Mi se pare că în loc să fie una care să promoveze o stabilitate mai mare în domeniul publicității imobiliare, din contră, va duce la o instabilitate a acesteia.

Poate ar fi util să includeți în această înțelegere și Ministerul Justiției. Pentru că, vă spun încă o dată, n-aveți nici o prevedere, unde vor funcționa aceste oficii, n-aveți nici o prevedere tranzitorie, ce se întâmplă cu cărțile funciare care se află actualmente acolo, cine, unde le duce, unde le depozitează? Pentru că actualele încăperi de care dispun oficiile de cadastru nu sunt destule pentru ca tot materialul să fie mutat acolo. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentantul Guvernului, v-aș ruga să răspundeți problemelor pe care le-a ridicat colegul meu.

 
   

Domnul Florin Ciobanu (director, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La art. II alin. 1, se prevede că până la preluarea lor birourile de carte funciară și personalul acestora își vor continua activitatea în cadrul judecătoriilor, în acord cu procedurile menționate în Legea nr. 7 a cadastrului. Deci, practic, pe perioada de tranziție, până la preluarea efectivă, birourile de carte funciară își vor continua activitatea ca și până acum.

La art. V alin. 4, se menționează faptul că: "Bunurile materiale și arhiva utilizate de birourile de carte funciară trec în proprietatea Agenției Naționale de Cadastru și vor fi preluate pe bază de protocol". S-a lucrat deja, s-a și semnat protocolul cu Ministerul Justiției pentru preluarea arhivelor.

Cu privire la spațiile în care își vor desfășura activitatea aceste birouri, nu am crezut că trebuie menționat acest aspect într-o lege. Normal că Agenția de Cadastru va rezolva problema spațiilor. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Márton, vă mențineți obiecțiile la art. IV1?

 
   

Domnul Francisc Árpád Márton:

Domnule președinte,

Obiecția mea, nu la acest capitol, eu am încercat să dau o soluție la rezolvarea multor probleme semnalate în amendamentele pe care le-am depus și care, din păcate, nu au fost luate în serios. Articolul acesta, încă o dată spun, dacă rămâne așa, e bine. Poate ar fi bine să fie inclus și Ministerul de Justiție, dar, dacă se zice că există acest protocol, e bine că el există.

Totodată, ar trebui să spun încă o dată că mi se pare că această ordonanță... Și, nu știu, ați modificat și acel termen de eliberare a spațiilor, până pe 31 decembrie?

 
     

Domnul Florin Ciobanu (din loja Guvernului):

În principiu, da.

 
   

Domnul Francisc Árpád Márton:

În principiu da, dar în lege există, de facto, acest termen.

 
     

Domnul Florin Ciobanu (din loja Guvernului):

Până la 31 decembrie îl putem folosi gratuit, după aceea trebuie să plătim.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am o rugăminte, domnule ministru, veniți la tribună și răspundeți la aceste obiecții, ca să audă și colegii ceilalți.

 
   

Domnul Florin Ciobanu:

Domnule președinte,

Conform planului pe care îl avem cu toate oficiile județene, în momentul de față sunt probleme de spațiu doar în vreo două sau trei județe și avem timp să le rezolvăm până la 31 decembrie. În situația în care, totuși, și după 31 decembrie vor exista birouri de carte funciară care n-au spațiu să fie preluate, prin protocol pe care l-am încheiat cu Ministerul Justiției, am prevăzut să putem ocupa spațiile respective în continuare, dar cu plata unor chirii. Deci, până la 31 decembrie le ocupăm gratuit.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Până la urmă, e o chestiune de aplicare a legii.

În aceste condiții, îl mai întreb încă o dată pe domnul Márton, aveți obiecțiuni la text? Nu.

Textul art. IV1 a fost, în consecință, votat în unanimitate, în alcătuirea din amendamentul nr. 9.

Art. V? Votat în unanimitate, în formularea din ordonanță.

Art. VI? Votat în unanimitate.

Art. VII? Votat în unanimitate.

Art. VIII? Votat în unanimitate.

Art. IX? Votat, și acesta, în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final astăzi, la ora afectată voturilor finale.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind reînființarea comunei Șopârlița, prin reorganizarea comunei Pârșcoveni, județul Olt (amânarea votului final).  

Stimați colegi,

Până la pct. 15 inclusiv nu mai avem proiecte în situația de a fi supuse dezbaterii.

Trecem la pct. 16 - Propunerea legislativă privind reînființarea comunei Șopârlița, prin reorganizarea comunei Pârșcoveni, județul Olt.

   

Inițiatorul acestei propuneri cine este? Poftiți. Domnul Florin Iordache este inițiatorul.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Domnule președinte,

Prin această inițiativă legislativă, împreună cu colegul meu Nicolae Grădinaru, propunem plenului Camerei pentru dezbatere reînființarea comunei Șopârliția. Actualmente, viitoarea comună Șopârlița este sat component al comunei Pârșcoveni. Vreau să vă spun că îndeplinește condițiile cerute de lege pentru reînființare, atât din punct de vedere al populației, dar și prin faptul că dispune de sediu lpt primărie, pentru școală, pentru grădiniță și pentru cabinet medical și stație cale ferată.

Prin reorganizare, comuna Pârșcoveni va avea în componență satele: Pârșcoveni, Butoiu și Olari și avea o populație de 3.397 de locuitori.

La referendumul care s-a organizat, au fost îndeplinite condițiile cerute de lege, din cele 1.980 de persoane chestionate, 1.965 au avut voturi exprimate pentru reînființarea comunei Șopârlița.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia pentru administrație publică, vă rog?

 
   

Domnul Alexandru Țibulcă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ședința din 21 octombrie 2004 a Camerei Deputaților s-a hotărât ca Raportul nr. 26/11.10.2004 și Propunerea legislativă privind reînființarea comunei Șopârlița prin reorganizarea comunei Pârșcoveni, județul Olt, să fie retrimis Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, în vederea reanalizării.

Comisia a reanalizat propunerea legislativă sus-menționată în ședința din 26 octombrie 2004 și cu unanimitate de voturi a hotărât să propună plenului Camerei Deputaților dezbaterea și adoptarea acesteia, cu amendamentele admise de comisie.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere și Avizul Consiliului Legislativ nr. 1.547/16.09.2004.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor organice.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, doriți să interveniți la dezbateri generale? Poftiți. Domnul Dan Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În general, ideea aducerii administrației publice mai aproape de oameni este o idee generoasă. Probabil că și din acest considerent în programul legislativ al actualului Executiv, care ne-a fost înmânat în anul 2001, se prevedea, între alte măsuri, și realizarea unei împărțiri administrativ-teritoriale a țării, în sensul corectărilor necesare, subliniate de cerințele populației, în sensul refacerii unor comune are au fost desființate sau comasate abuziv în 1968.

În absența unei inițiative concrete în materie, numeroși colegi, între care și subsemnatul, am găsit de cuviință să propunem reînființarea unor comune, a căror necesitate, cum spuneam, nu o contestăm, dar modul în care s-a făcut acest lucru nu este întotdeauna soluția cea mai potrivită.

În luna iunie au avut loc alegerile locale, cu care prilej au fost constituite noile consilii locale, noile organe de conducere. Pentru această acțiune, desigur, după cum se știe, au fost cheltuite de la bugetul de stat sume considerabile în vedere organizării acestor alegeri. Iată însă că acum, în absența unui act normativ pe care Guvernul îl propune de patru ani, dar pe care nu l-am văzut încă finalizat, apar din nou aceste șopârlițe, respectiv aceste proiecte de lege pentru reînființarea de localități. Aceasta presupune o dijmuire suplimentară a bugetului, și așa sărac, pe care l-am putea folosi nu pentru reorganizarea de alegeri în localitățile afectate de această modificare, ci probabil pentru realizarea infrastructurii absolut necesare, în vederea pregătirii țării noastre pentru integrare euroatlantică.

Având în vedere aceste considerente, și deloc cele care țin de necesitatea apropierii administrației de cetățeni, Grupul parlamentar al Partidului România Mare nu susține aprobarea acestui proiect de lege.

Noi susținem ca actualul guvern să-și îndeplinească această obligație asumată, să se retragă acest proiect de lege și el să fie cuprins în viziunea generală a proiectului de lege pe care îl așteptăm de patru ani de la guvern pentru reînființarea tuturor acelor localități, dar într-o formă organizată guvernamental, fiind vorba de cele care au fost nedreptățite, care au dispărut absolut dintr-o serie de orgolii absurde sau din alte considerente politice și politicianiste.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mai dorește altcineva dintre colegi să discute? Nu.

Inițiatorul mai dorește să intervină.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Colegul meu confundă. Este vorba de o inițiativă a unor deputați. Guvernul va veni cu propria inițiativă de reînființare a unor comune, separat de această inițiativă.

Conform Constituției, noi, ca deputați sau senatori, avem dreptul constituțional să propunem plenului Camerei Deputaților și Senatului reînființarea și reorganizarea teritorială.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la dezbaterea textelor proiectului.

La titlul proiectului de lege, urmăriți amendamentul de la pct.1. Admis amendamentul și se modifică titlul.

La art.1, urmăriți amendamentul de la pct.2. Admis amendamentul și se modifică art.1.

La art.2, urmăriți amendamentul de la pct.3. Admis amendamentul și se modifică art.2.

La art.3, urmăriți amendamentul de la pct.4. Admis amendamentul și se modifică art.3.

La art.4, urmăriți amendamentul de la pct.5. Admis amendamentul și se modifică art.4.

După art.4, comisia propune prin amendamentul de la pct.6 un articol nou. Dacă aveți obiecțiuni. Admis amendamentul și se introduce art.5 nou.

La fostul art.5, comisia propune prin amendamentul de la pct.7 eliminarea. Dacă aveți obiecțiuni. Admis amendamentul și se elimină textul.

Actualul art.6. Comisia propune modificarea acestuia prin amendamentul de la pct.8. Admis amendamentul și se modifică textul art.6.

Vom supune proiectul votului final astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind asociațiile pensionarilor (amânarea votului final).  

La pct.29 este Proiectul de Lege privind asociațiile pensionarilor.

Rog inițiatorul să prezinte acest proiect.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este vorba de o propunere legislativă, și prin această propunere, prezentată sub forma Proiectului de Lege privind asociațiile pensionarilor, se urmărește reglementarea cadrului legislativ pentru constituirea, organizarea și funcționarea unor structuri asociative ale pensionarilor, prin derogare de la prevederile Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații, pentru a simplifica birocrația necesară înscrierii și a facilita și a încuraja spiritul de asociere.

Această propunere legislativă se bucură de sprijinul organizațiilor de pensionari, a trecut prin Senat și are aviz pozitiv de la Comisia pentru muncă și protecție socială.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Rog Comisia juridică, de disciplină și imunități să prezinte raportul.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Senatul a adoptat proiectul de lege, Consiliul Legislativ, de asemenea, a avizat favorabil acest proiect de lege. Comisia pentru buget, finanțe și bănci, cât și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic au avizat favorabil acest proiect de lege.

În comisie, noi am dezbătut acest proiect de lege și, de aceea, vă propunem să îl dezbatem în plenul Camerei Deputaților cu amendamentele admise prezentate în anexa nr.1 și amendamentele respinse prezentate în anexa nr.2.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului.

Vă rog să urmăriți amendamentul comisiei, care cuprinde și textele adoptate de Senat și cele propuse.

La titlu, dacă aveți obiecțiuni. Votat în formula Senatului.

Titlul cap.I. Votat în formula Senatului.

La art.1, urmăriți amendamentul de la pct.2.

Da, vă rog, domnule Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

Pentru claritatea exprimării, aș dori să propun colegilor ca după sintagma "intereselor" să precizăm ale cui sunt aceste interese, deci să fie "intereselor lor", pentru că, altfel, este vorba de o formulare extrem de gravă care nu se raportează exact la persoane anume. Deci, formularea ar fi următoarea: "Pensionarii, indiferent de sistemul de asigurări sociale căruia îi aparțin, în vederea apărării drepturilor și a promovării intereselor lor economice...", și textul continuă conform formulării comisiei.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Este corectă observația dumneavoastră.

Supun totuși votului dumneavoastră amendamentul de la pct.1? cu această precizare terminologică.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1 alin.2 și 3. Dacă aveți obiecțiuni la ele. Votate în formula Senatului.

Art.2. Dacă aveți obiecțiuni.

 
     

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Da.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da, domnule Dan Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Pentru a evita o cacofonie rezultată din apropierea cuvintelor "publice" și "centrale", formularea fiind "publice centrale", aș dori să propun colegilor din comisii să fie de acord cu inversarea acestor cuvinte, în sensul: "Raporturile cu instituțiile administrației publice locale și centrale". În felul acesta nu se schimbă sensul textului dar se elimină cacofonia rezultată.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia este de acord cu această îmbunătățire terminologică.

Titlul cap.II. Votat în unanimitate.

La art.3, urmăriți amendamentul de la pct.5. Votat amendamentul și se modifică art.3.

La art.4, urmăriți amendamentul de la pct.6.

Da, poftiți, domnule Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Din câte mă pricep eu, se știe că orice ordonanță a Guvernului devine operantă în momentul în care ea este adoptată printr-o lege. Aș fi preferat ca aici, la completarea făcută, comisia să fi avut în vedere "...conform prevederilor Legii nr... de adoptare" sau "...privind aprobarea Ordonanței Guvernului...", pentru că referința se face în general la legea prin care se adoptă o ordonanță, și nu atât la ordonanța în sine.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu prea aveți dreptate, stimate coleg, după regulile tehnico-legislative. Cel mult, puteți solicita să se precizeze "Ordonanța ".. aprobată prin Legea...".

Aș ruga inițiatorii și comisia să opereze această chestiune: "...conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr.26 aprobată prin Legea nr....", și dați titlul legii.

Dacă sunt alte obiecții la amendamentul de la pct.6 cu privire la art.4. Votat în unanimitate cu această precizare.

La art.5, urmăriți amendamentul de la pct.7. Admis amendamentul și se modifică art.5.

La art.6, urmăriți amendamentul de la pct.8.

Da, domnule Brudașcu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

În limba română, subiectul nu se desparte prin virgulă de predicat. Deci, aș dori să se elimine virgula după "sediul" pentru ca să existe corectitudinea gramaticală necesară.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia să ia aminte, și l-aș ruga pe distinsul meu coleg ca, acolo unde este vorba de chestiuni indiscutabile, să depună amendamentul la comisie. Aici a fost o scăpare.

La art.7, urmăriți amendamentul de la pct.9.

Da, domnule Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

Am în vedere alin.3. Era corectă formula adoptată de Senat, pentru că aici nu avem o enumerare - o dată sau de două ori, ci este vorba de adverb - când? - odată.

Deci, este corectă formula Senatului și rog să se revină asupra ei.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Rog comisia să ia act, pentru că intervenția colegului meu este fără discuție.

Restul textului rămâne potrivit amendamentului de la pct.9.

Art.8. Dacă aveți obiecțiuni. Votat textul inițial.

La art.9, urmăriți amendamentul de la pct.11. Votat amendamentul și se modifică textul.

La art.10, urmăriți amendamentul de la pct.12. Admis amendamentul și se modifică art.10.

La art.11, urmăriți amendamentul de la pct.13. Admis amendamentul și se modifică textul.

La art.12, urmăriți amendamentul de la pct.14, care vizează alin.3 și 4. Admis amendamentul și se modifică art.12.

Titlul cap.III. Dacă aveți obiecțiuni. Votat textul inițial.

La art.13, urmăriți amendamentul de la pct.16. Admis amendamentul și se modifică art.13.

La art.14, urmăriți amendamentul de la pct.17.

Da, poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Kerekes Karoly:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La art.14 am un amendament. Potrivit inițiatorilor, Adunarea generală s-ar întruni odată la doi ani. Eu consider că nu este corect acest lucru. Din moment ce intră în atribuțiunile acestei adunări generale aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli, atunci înseamnă că trebuie să se întrunească odată pe an, pentru că peste tot bugetul se aprobă anual.

De aceea, vă rog să vedeți că am propus ca textul să fie: "Adunarea generală se întrunește odată pe an."

Vă rog să supuneți votului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia și inițiatorul sunt de acord.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.17 cu această modificare la alin.4.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.15, comisia nu a avut obiecțiuni. Votat textul inițial.

La art.16, care va deveni art.15, dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.19. Admis amendamentul și se modifică art.16 și se renumerotează.

La art.17, urmăriți amendamentul de la pct.20. Admis amendamentul și se modifică și se renumerotează textul.

La art.18, urmăriți amendamentul de la pct.21. Admis amendamentul și se modifică și se renumerotează textul.

Titlul cap.IV. Votat în unanimitate.

La art.19, urmăriți amendamentul de la pct.23. Admis amendamentul și se modifică și se renumerotează textul.

Titlul cap.V. Votat titlul inițial.

La art.20, urmăriți amendamentul de la pct.25. Admis amendamentul și se modifică textul.

La art.21, urmăriți amendamentul de la pct.26. Admis amendamentul și se modifică textul.

La art.22, comisia nu are amendamente. Votat textul inițial.

La art.23, urmăriți amendamentul de la pct.28. Admis amendamentul și se modifică textul.

La art.24, urmăriți amendamentul de la pct.29. Admis amendamentul și se modifică art.24.

La art.25, urmăriți amendamentul de la pct.30. Admis amendamentul și se modifică art.25.

La art.26, urmăriți amendamentul de la pct.31. Votat amendamentul și se modifică textul.

Art.27 nu are amendamente. Dacă aveți obiecțiuni. Votat textul inițial.

La art.28, urmăriți amendamentul de la pct.33. Admis amendamentul și se modifică art.28.

Titlul cap.VI. Votat în unanimitate în formula inițială.

La art.29, urmăriți amendamentul de la pct.25?. Votat amendamentul și se modifică textul.

La art.30, urmăriți amendamentul de la pct.36. Votat amendamentul și se modifică textul.

La art.31, urmăriți amendamentul de la pct.37. Votat amendamentul și se modifică art.31.

Art.32. Dacă aveți obiecțiuni. Votat textul inițial.

Titlul cap.VII. Votat textul inițial.

La art.33 nu sunt amendamente. Votat textul inițial.

Art.34. Votat textul inițial.

La art.35, comisia propune prin amendamentul de la pct.42 eliminarea. Admis amendamentul și se elimină textul.

La art.36, comisia nu are amendamente. Votat textul inițial.

Titlul cap.VIII. Votat textul inițial.

La art.37, comisia propune eliminarea prin amendamentul de la pct.45. Votat amendamentul.

Titlul cap.IX. Votat textul inițial.

Art.38. Votat textul inițial, dar renumerotat.

Art.39. Comisia propune eliminarea prin amendamentul de la pct.48. Admis amendamentul și se elimină textul.

La art.40, urmăriți amendamentul de la pct.49. Admis amendamentul și se modifică textul.

La art.41, comisia nu are obiecțiuni. Votat textul inițial, dar va fi renumerotat.

La art.42 nu sunt amendamente. Votat textul inițial și se renumerotează.

Stimați colegi,

Am parcurs textele acestui proiect de lege, pe care îl vom supune astăzi votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.63/2004 privind acordarea unor drepturi de protecție socială, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, salariaților concediați colectiv de la Societatea Comercială VAGMAR - S.A. Craiova (amânarea votului final).  

Pct.30. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.63/2004 privind acordarea unor drepturi de protecție socială din bugetul asigurărilor pentru șomaj salariaților concediați colectiv de la Societatea Comercială VAGMAR SA Craiova.

Suntem în procedură de urgență.

Rog Comisia pentru muncă și protecție socială să propună timpii de dezbatere.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimați colegi,

Vă propunem 5 minute, cu un minut luări de cuvânt.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere. Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege și ale ordonanței.

Titlul proiectului de lege. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Textul articolului unic. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență. Votat în unanimitate.

Preambulul. Votat în unanimitate.

Art.1. Votat în unanimitate.

Art.2. Votat în unanimitate.

Am parcurs textul Proiectului de Lege de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.63/2004 și îl vom supune votului final astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.59/2004 pentru modificarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.59/2004 pentru modificarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurare socială.

Procedură de urgență.

Rog Comisia pentru muncă și protecție socială să propună timpii de dezbatere.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă propunem 5 minute, cu un minut luări de cuvânt.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere.

Dacă este cineva împotrivă.

Abțineri?

Unanimitate.

Vă rog să urmăriți în paralel proiectul și raportul comisiei. Există o singură modificare.

La titlul legii dacă aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Urmăriți amendamentul de la pct.1. Adoptat amendamentul de la pct.1 și se modifică cuprinsul articolului unic.

Titlul ordonanței de urgență. Votat în unanimitate.

Preambulul. Votat în unanimitate.

Articolul unic, preambulul. Votat în unanimitate.

Pct.1, cu privire la art.80. Votat textul din ordonanța de urgență.

La pct.2, cu privire la art.81, urmăriți amendamentul de la pct.2.

Doamna Smaranda Dobrescu, președintele Comisiei, are o observație la acest punct.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă cerem permisiunea să facem îndreptarea unei erori materiale: în loc de art.1802, avem art.180 alin.2.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cu această precizare, vă întreb dacă la amendamentul de la pct.2 mai aveți obiecțiuni. Nu. Votat amendamentul de la pct.2 cu modificarea făcută de către doamna președintă Smaranda Dobrescu.

Vom supune proiectul votului final astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind salarizarea și alte drepturi bănești ale personalului din administrația centrală a Ministerului Afacerilor de Externe și de la misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale românești din străinătate (amânarea votului final).  

Pct.32. Proiectul de Lege privind salarizarea și alte drepturi bănești ale persoanelor din administrația centrală a Ministerului Afacerilor Externe și de la misiunile diplomatice, oficiile consultare și institutele culturale românești din străinătate.

Procedură de urgență.

Rog Comisia pentru muncă și protecție socială să propună timpii de dezbatere.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimați colegi,

Vă propunem un sfert de oră, și un minut luări de cuvânt.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu aceste propuneri.

Este cineva împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă rog să urmăriți în paralel proiectul adoptat de Senat și raportul comisiei.

La titlu, comisia nu a avut obiecții. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate în formula Senatului.

Titlul cap.I și art.1. Votate în unanimitate în formula Senatului.

Art.2. Votat în unanimitate.

La art.3, urmăriți amendamentul de la pct.1. Admis amendamentul de la pct.1 și se modifică art.3 din formula Senatului.

Art.4. Votat în unanimitate în formularea Senatului.

La art.5 alin.1, urmăriți amendamentul de la pct.2. Admis amendamentul de la pct.2 și se modifică alin.1, preambulul, art.5.

Pentru lit.b) de la același alineat, urmăriți amendamentul de la pct.3. Admis amendamentul și se modifică lit.b).

Lit.a), c) și d) nu au avut amendamente. Votate în formularea Senatului.

La lit.e), urmăriți amendamentul de la pct.4. Admis amendamentul de la pct.4 și se modifică lit.e).

La lit.f), g), h) și i) nu au mai fost amendamente. Votate în formularea Senatului.

La lit.j), urmăriți amendamentul de la pct.5. Admis amendamentul și se modifică lit.j).

La lit.k), urmăriți amendamentul de la pct.6. Admis amendamentul și se modifică lit.k).

La lit.l) și m) nu sunt obiecțiuni. Votate în formularea Senatului.

La alin.2, urmăriți amendamentul de la pct.7. Votat amendamentul comisiei și se modifică alin.2.

La art.6 și 7 nu sunt amendamente și nici obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră alte observații. Votate în formularea Senatului.

Titlul cap.II. Votat în unanimitate.

La art.8, urmăriți amendamentul de la pct.8. Votat amendamentul și se modifică textul.

La art.9, urmăriți amendamentul de la pct.9. Votat amendamentul și se modifică art.9.

La art.10, urmăriți amendamentul de la pct.10. Votat amendamentul și se modifică art.10.

Doamna președintă Smaranda Dobrescu.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Ne pare rău, dar iarăși avem o greșeală, și anume: în finalul alin.1 al art.10 avem "...răspunderea pe care o implică funcția de conducere...", nu "funcția de bază".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru amendamentul de la pct.10 privitor la art.10 alin.1, supun votului dumneavoastră această corectură.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.11 și 12. Dacă aveți obiecțiuni. Votate în formularea Senatului.

Art.13, 14, 15, 16 și 17.

 
     

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Am obiecții la art.13 și 14.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudașcu are intervenții la art.13 și 14.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Cu prilejul discutării și dezbaterii acestui proiect de lege la Comisia pentru politică externă am propus două amendamente care se află la "Amendamente respinse", în sensul că solicit ca acest capitol, cap.II, secțiunea I - "Salarizarea", de la art.13, și art.13 să se elimine. Motivul pentru care solicit acest lucru este că, prin specificul activității pe care o desfășoară acest corp profesional, confidențialitatea trebuie să fie unul dintre elementele care rămâne de necontestat. Dacă nu avem diplomați în care să avem încredere că vor păstra confidențialitatea asupra activității desfășurate, atunci suntem într-o situație foarte gravă. Deci nu văd de ce să se plătească pentru ceva care constituie un element obligatoriu pentru exercitarea acestei profesiuni.

Iar la art.14, având în vedere faptul că România va deveni parte a Uniunii Europene foarte curând, obligativitatea diplomaților de a cunoaște cel puțin engleza și franceza reprezintă, de asemenea, un element de necontestat.

Prin urmare, propunerea pe care am făcut-o în privința acestui articol, art.14, era aceea de a se face următoarea precizare: "Membrii corpului diplomatic și consular al României (...) și cunosc limbi străine, altele decât franceza și engleza." În aceste condiții, se încurajează personalul corpului diplomatic și consular să-și însușească alte limbi străine necesare desfășurării activităților lor și mai ales limbile străine rare, întrucât se cunoaște faptul că la nivelul personalului diplomatic și consular cunoscătorii acestor limbi străine rare, altele decât franceza și engleza, sunt destul de puțini și nu există o altă modalitate de a-i stimula decât prin a le acorda acest spor pentru cunoașterea acestor limbi străine.

Mai fac o altă paralelă: în alte instituții, în Parlamentul României, spre exemplu, personalul de la Departamentul de relații internaționale nu primește un spor pentru cunoașterea de limbi străine. Și ei folosesc aceste cunoștințe în relațiile internaționale chiar dacă nu ajung să le folosească în aceleași condiții ca și cei care sunt angajați efectiv în această activitate.

Pe de altă parte, dacă se insistă totuși pe ideea să nu se facă această precizare, eu aș solicita ca acordarea acestui spor să se facă abia după ce cunoașterea limbilor străine este atestată de un for academic sau universitar.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Rog inițiatorul să este pronunțe întâi cu privire la eliminarea art.13.

 
   

Domnul Ferdinand Nagy (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Inițiatorul nu este de acord cu eliminarea art.13 pentru că există asemenea prevederi și în legislații similare cu alte categorii profesionale.

Confidențialitatea este într-adevăr obligatorie la Ministerul Afacerilor Externe, și prin acest articol putem să le acordăm aceste facilități.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru a câștiga timp, vă rog să vă pronunțați și cu privire la propunerile domnului Dan Brudașcu în legătură cu art.14.

 
   

Domnul Ferdinand Nagy:

Da. Și la art.14 considerăm că, dacă stabilim limba engleză și limba franceză și le eliminăm din start, creăm o mare problemă pentru că sunt foarte mulți care vorbesc aceste limbi și sunt defavorizați.

Deci, propunem păstrarea limbii franceze și limbii engleze.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles.

Doamna Smaranda Dobrescu.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

La art. 13, considerăm că, confidențialitatea nu este neapărat un apanaj al acestei categorii sociale. De altfel, plusul de confidențialitate se cere și altor instituții, cum ar fi PNA-ul, magistraților, Ministerului de Interne, chiar unor categorii de personal din Parlament. Ca atare, nu putem discrimina diplomații și să-i lipsim de acest spor.

În privința limbilor străine, considerăm că face parte din meseria respectivă cel puțin cunoașterea unei limbi străine, că este o condiție sine qua non, fără de care nu poți să te consideri apt pentru această funcție. Tot ce este însă mai mult de o limbă străină trebuie să primească o bonificație. Deci textul inițial este corect.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudașcu.

V-aș ruga să aveți în vedere, totuși, că suntem în procedură de urgență.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte, mulțumesc.

Sunt de acord, pentru a avea un corp diplomatic și consular performant, bine pregătit, sunt de acord că este nevoie de o salarizare corespunzătoare, în raport de complexitatea și importanța activității pe care o desfășoară, dar nu sunt de acord cu încurajarea superficialității. Am avut posibilitatea să întâlnesc foarte des diplomați români care vorbesc limbi de circulație ca la piață, de o manieră și un nivel care nu fac cinste calității de diplomat. Dacă nu se are în vedere acest element care vrea să stimuleze activitatea pe care o desfășoară diplomații, să nu ne mirăm, mâine - poimâine, dacă imaginea pe care diplomații români o vor avea nu va fi corespunzătoare pretențiilor și așteptărilor noastre.

Eu aș fi dorit să se păstreze cel puțin această obligativitate, ca acordarea acestui spor pentru cunoașterea de limbi străine să se facă numai după ce se obține un atestat, pentru că nu orice persoană care spune că, cunoaște limba străină o și poate folosi în interesul serviciului, lucru care este demonstrat în atâtea și atâtea cazuri pe care le cunosc foarte mulți dintre colegii prezenți la această dezbatere.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ați ascultat, stimați colegi, și propunerile avute în vedere de către domnul Dan Brudașcu, cu motivația...

Ați dori să luați cuvântul, domnule Podgoreanu? (Se adresează domnului deputat Radu Podgoreanu, care comentează în sală.)

Supun votului dumneavoastră eliminarea art.13, care acordă un spor de confidențialitate de 15% personalului diplomatic, propunere făcută de domnul Dan Brudașcu.

Cine este pentru? 1Un voturi pentru eliminare.

Împotrivă? Marea majoritate împotrivă.

Supun votului dumneavoastră art.13 în formularea inițială, având în vedere că s-a propus acest lucru.

Cine este pentru?

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

S-a adoptat art.13.

Supun votului dumneavoastră art.14, în formularea existentă propusă de Ministerul de Externe.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Adoptat, cu marea majoritate a celor prezenți, art.14.

Art.15, 16, 17. Nu sunt obiecțiuni. Votate, în unanimitate, în formularea din ordonanță.

Secțiunea a 2-a "Alte drepturi bănești" - Votată în unanimitate.

Art.18, 19, 20 - Votate în unanimitate.

Am făcut o precizare greșită. Pentru stenogramă, rog să se rețină: nu a fost vorba de formularea din ordonanță, a fost vorba de formula din legea adoptată de Senat.

Art.21, 22 - Votate în unanimitate, în formularea Senatului.

Art.23 - urmăriți amendamentul 11. Votat amendamentul, modificat art.23.

Art.24, 25 - adoptat în formularea Senatului.

Art.26 - urmăriți amendamentul 12. Admis, modificat art.26, doar la alin.3.

Art.27, 28, 29, 30, 31 - Votate în unanimitate.

Art.32 - urmăriți amendamentul 13. Votat în unanimitate, modificat art.32.

Art.33 - votat în în formularea Senatului.

Titlul Capitolului III - Votat în unanimitate.

Art.34 - Votat în unanimitate.

Art.35, 36 - Votate în unanimitate.

Art.37, urmăriți amendamentul 14 - votat, modificat art.37, numai cu privire la lit.d) și e), restul rămân în formula Senatului.

Art.38, 39 - votate în formula Senatului.

Art.40 - votat în formula Senatului.

Art.41 - votat în formula Senatului.

Titlul Capitolului IV - votat în formula Senatului.

Art.42, 43 - votate în formula Senatului.

Art.44, amendamentul 15 - admis, modificat art.44.

Art.45, 46 - Votate în unanimitate.

Art.47 - Votat în unanimitate.

Art.48, amendament 16 - votat, modificat art.48.

Art.49, urmăriți amendamentul 17 - votat, modificat art.49, doar cu privire la alin.2, restul rămâne în formula Senatului.

Art.50, urmăriți amendamentul 18 - Votat în unanimitate, modificat acest articol doar la lit.a) de la alin.1.

Art.51, 52 - votate în formula Senatului.

Art.53, urmăriți amendamentul 19 - votat, modificat acest articol.

Art.54, 55 - votate în formularea Senatului.

Art.56, 57, 58, 59 - votate în formularea Senatului.

Titlul Capitolului V - Votat în unanimitate.

Art.60, 61 - votate, ambele, în formularea Senatului.

Art.62, urmăriți amendamentul 20 - votat amendamentul, modificat acest articol doar la alin.2, restul rămâne în formularea Senatului.

Art.63, 64, 65, 66, 67, 68 - votate în formularea Senatului.

La Anexa I, dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate, în formularea Senatului.

Anexa II - Votată, în unanimitate, în formularea Senatului.

Anexa III - votată în formularea Senatului.

Anexa IV - urmăriți amendamentul 21. Modificat Anexa IV, potrivit acestui amendament.

Anexa V - nu sunt obiecțiuni. Votată în unanimitate, în formularea Senatului.

Am parcurs proiectul de lege. Îl vom supune astăzi votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.87/2004 pentru aprobarea numărului de exemplare din speciile urs, pisică sălbatică și lup, care se pot recolta în cadrul sezonului de vânătoare 2004-2005 (amânarea votului final).  

33. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.87/2004 pentru aprobarea numărului de exemplare din speciile urs, pisică sălbatică și lup, care se pot recolta în cadrul sezonului de vânătoare 2004 - 2005.

Rog inițiatorul să-l prezinte, iar Comisia pentru agricultură să se pregătească pentru a ne prezenta, la rândul ei, raportul.

   

Domnul Gheorghe Predilă (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.):

Domnule președinte,

România este membră în mai multe organisme europene și mondiale care se referă la protecția vânatului și a habitatului sălbatic, dar are și drepturi, prin legi proprii, atunci când situația o impune, să facă anumite derogări de la prevederile generale, în interesul protecției florei și faunei, pentru a preveni pagubele produse agricultorilor și alte asemenea situații.

Sigur că aceste specii care sunt vizate în actul normativ sunt mai rare și ele, deci, au un ritm de înmulțire mai lent și, ca atare, chiar dacă, uneori, produc și pagube, ele trebuie protejate și, din acest motiv, suntem în fața dumneavoastră cu această propunere, ca numărul de animale extrase din fondul cinegetic, la aceste trei specii, să fie limitat, iar ordonanța stabilește numărul care s-a prevăzut pentru anii 2004 - 2005.

Rugămintea noastră este să acceptăm numărul acesta care este propus plenului, întrucât el se face pe bază de evaluare, de constatări repetate și se ține cont și de gradul de migrare al speciilor în arealele respective.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule președinte Bâldea, al Comisiei pentru agricultură, vă rog să vă prezentați raportul.

 
   

Domnul Ioan Bâldea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.87/2004 pentru aprobarea numărului de exemplare din speciile de urs, pisică sălbatică și lup, care se pot recolta în cadrul sezonului de vânătoare 2004 - 2005.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.73 din Constituția României, republicată.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate, în ședința din 12.10.2004.

În urma dezbaterii, comisia propune adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de Senat în ședința din 27 septembrie 2004.

Proiectul de lege este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină?

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, în formula adoptată de Senat.

La titlul acesteia, dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței. Dacă aveți obiecțiuni? Adoptat în unanimitate.

Art.1. Votat în unanimitate.

Art.2 și 3. Votate în unanimitate.

Art.4. Votat, și acesta, în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.82/2004 privind măsurile necesare pentru accesibilizarea fondului forestier prin construirea de drumuri forestiere (amânarea votului final).  

34. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 82/2004 privind măsurile necesare pentru accesibilizarea fondului forestier prin construirea de drumuri forestiere.

Aveți cuvântul, domnule ministru, să vă prezentați acest proiect.

   

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte,

Având în vedere dispersia fondului forestier și mai ales că o bună parte din el se află pe terenuri în pante uneori inaccesibile, autoritatea centrală, respectiv Ministerul Agriculturii, în baza unui program, a stabilit să se realizeze, în medie, cel puțin 500 km de drum anual, pentru a putea pregăti accesibilizarea întregului fond forestier.

Sigur că, până când noi am reușit să asigurăm cofinanțarea la toate aceste programe, a trebuit să mai treacă un an, suntem undeva la 350 km viteză și, ca atare, cu programele pe care le-am demarat cu sprijinul Uniunii Europene, este o perspectivă îmbucurătoare, că, fără aceste drumuri forestiere, vom trăi aceleași momente ca atunci când furtunile au rupt suprafețe mari de păduri și cantități mari de lemn și se intră foarte greu la ele, pentru a putea fi valorificate. De aceea, acest program va fi urmărit, pentru că este o necesitate obiectivă și fără ea nu putem să realizăm nici igiena pădurilor, dar nici să extragem lemnul care, dacă nu este extras la timp, nu mai este bun pentru valorificare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Pe drumurile forestiere e foarte multă liniște! Să fie, și în sală, tot la fel. (Se adresează domnilor deputați din partea dreaptă a sălii, care discută.)

Dacă dorește cineva să intervină?

Din partea comisiei, totuși, raportul.

Am întrebat dacă vrea să intervină la vreun aspect procedural, pentru că era multă gălăgie în sală.

Poftiți, doriți? Nu. (Se adresează domnului deputat Antal Istvan, care a venit spre loja comisiei.)

 
   

Domnul Ioan Bâldea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere și avizare pe fond cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.82/2004 privind măsurile necesare pentru accesibilizarea fondului forestier prin construirea de drumuri forestiere. Comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități și avizul Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare accesibilizarea fondului forestier proprietate publică, prin construirea de drumuri forestiere, în vederea asigurării desfășurării lucrărilor silvice, a celor de prevenire și stingere a incendiilor și pentru asigurarea unei activități de exploatare a pădurilor în condiții ecologice și de rentabilitate.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.73 din Constituție.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate, în ședința din 12.10.2004. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 23 septembrie 2004. Proiectul de lege este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlu, dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Urmăriți amendamentul 1. Admis, modificat acest articol.

Titlul ordonanței. Votat în unanimitate.

Titlul Capitolului I. Votat în unanimitate.

Art.1. Urmăriți amendamentul 2. Votat în unanimitate.

Art.2, 3, 4, 5 din ordonanță. Votate în unanimitate.

Titlul Capitolului II. Votat în unanimitate.

Repet, la art.1, vă întreb din nou dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 2 al comisiei, prin care se modifică art.1. Nu sunt obiecțiuni. Votat, deci, art.1 în varianta din amendamentul 2.

Titlul Capitolului II. Votat în unanimitate.

Art.6, 7, 8 și 9 din acest capitol. Votate în unanimitate, în formularea din ordonanță.

Titlul Capitolului III. Votat în unanimitate.

Art.10, 11, 12, 13 din ordonanță. Votate în unanimitate.

Titlul Capitolului IV. Votat în unanimitate.

Art.14 și art.15, care este și ultimul din ordonanță, votate în unanimitate, în formularea din ordonanță.

Am parcurs proiectul de lege, îl vom supune votului final astăzi, la sfârșitul ședinței.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.62/2004 privind regimul de organizare și funcționare a parcurilor turistice (amânarea votului final).  

La punctul 35: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.62/2004 privind regimul de organizare și funcționare a parcurilor turistice. Procedură de urgență.

Comisia pentru industrii, domnul președinte Antal, timpii de dezbatere.

   

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Propunem 5 minute pentru dezbateri generale și câte un minut pentru intervenție.

O să am, la art.7, o intervenție, o propunere de modificare care se pare că va fi agreată și de inițiator.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere?

E cineva împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Urmăriți amendamentul 2. Votat în unanimitate.

La titlul ordonanței de urgență, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La art.1 din ordonanță, urmăriți amendamentul 3. Admis amendamentul, modificat art.1.

La art.2, urmăriți amendamentul 4. Admis amendamentul, modificat art.2.

La art.3, urmăriți amendamentul 5. Admis amendamentul, modificat art.3.

La art.4, urmăriți amendamentul 6. Admis amendamentul, modificat și art.4.

La art.5, urmăriți amendamentul 7. Admis amendamentul, modificat art.5.

Art.6, urmăriți amendamentul 8. Admis amendamentul, modificat art.6.

Art.7, urmăriți amendamentul 9. Admis amendamentul, modificat și acest art.7.

La art.7, domnul Antal are o intervenție.

Vă rog.

 
   

Domnul Antal István:

La art.7, solicităm o modificare. Dacă vreți să mă urmăriți, domnule președinte: "Administrarea parcului turistic se realizează de către un comitet de administrare ale cărui atribuții vor fi stabilite, în principal, prin normele - cadru de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență. Pentru fiecare caz în parte, la propunerea inițiatorului, prin Hotărârea Guvernului, se va stabili componența comitetului de administrare," - și aici vine completarea - "conform participării la realizarea parcului turistic, precum și alte atribuții ale acestuia". Această completare este necesară având în vedere faptul că, în cazul în care inițiatorul fiind consiliul local și participanții fiind din sfera particulară, atunci este normal ca această componență a consiliului de administrație, care se stabilește prin Hotărârea Guvernului, să țină cont de acest procent.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu mai degrabă ar fi bine să spuneți "conform cotei de participare", ca să fie mai clar?

 
   

Domnul Antal István:

Da.

 
     

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Mai corect ar fi "în raport de cota de participare".

 
   

Domnul Antal István:

"În raport cu cota de participare". Cum considerați dumneavoastră că este mai corect formulat, noi suntem de acord.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul 7, cum a fost îmbunătățit, în formulare și în conținut, de domnul Antal și de domnul Dan Brudașcu.

 
   

Domnul Antal István:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

Art.8. Comisia nu are obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Votat în formularea din ordonanță.

Art.9 și 10. Votate, ambele, în formularea din ordonanță.

Anexe nu avem. Am parcurs textele proiectului de lege și ale ordonanței. Vom supune votului final proiectul de lege.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing (amânarea votului final).  

La punctul 36, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing.

Comisia economică. Inițiatorii sunt prezenți?

Da, vă rog. E o propunere legislativă și domnul vicepreședinte Gheorghe Marin o să prezinte și propunerea și raportul.

   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Cu acordul inițiatorului, am să prezint eu raportul.

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, de disciplină și imunități, Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor.

Proiectul de lege prevede că softul pentru calculatoare poate constitui obiect al operațiunilor de leasing și precizează condițiile de desfășurare a acestor operațiuni. De fapt, prin această propunere legislativă, se urmărește introducerea acestui tip de leasing, leasing pentru softul de calculatoare, deci o chestiune destul de nouă și care credem noi că va impulsiona acest domeniu, prin accesul mai facil la procurarea acestor softuri.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma dezbaterii, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, cu amendamentele admise și prezentate în anexă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege, în forma Senatului.

La titlu, dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Preambulul articolului unic. Urmăriți amendamentul 1. Votat în unanimitate.

La punctul 1 din lege, urmăriți amendamentul 2. Votat în unanimitate amendamentul, modificat punctul 1.

La punctul 2, urmăriți amendamentul 3. Nu-i amendament. De fapt e punctat în raport, însă Comisia propune să rămână textul inițial al Senatului. Votat textul Senatului.

La punctul 3, comisia propune, prin amendamentul 4, eliminarea. Admis amendamentul 4, se elimină punctul 3.

După punctul 3, comisia propune, prin amendamentul 5, un text nou, art. 81. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, se introduce textul nou, 81.

Punctul 4, cu privire la art.9. Urmăriți amendamentul nenumerotat, din păcate, de către comisie, îl găsiți după punctul 5, la pag.5. Dacă aveți obiecțiuni? Se admite acest amendament nenumerotat de la punctul 5, cu privire la art.9, lit.b) și c), și care se modifică în mod corespunzător.

La punctul 5, urmăriți amendamentul 6, care, nici el, nu este numerotat. Rog comisia să fie mai atentă la întocmirea rapoartelor, staff-ul comisiei. Admis amendamentul de la pag.6, modificat punctul 5 cu privire la art.17. Acesta a fost și ultimul.

Dacă mai sunt alte probleme? Nu.

Vom supune proiectul votului final în cursul acestei zile.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii Societății Naționale de Cruce Roșie din România, nr.139/1995 (amânarea votului final).  

La punctul 37: Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii Societății Naționale de Cruce Roșie din România, nr. 139/1995.

Inițiatorul.

Vă rog.

   

Domnul Mircea Ifrim:

Mulțumesc, domnule președinte.

Privind Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.139/1995 a Societății Naționale de Cruce Roșie din România, votat de către Senat și transmis nouă, Comisia pentru sănătate și familie a Camerei a avizat acest proiect de lege, cu anumite amendamente.

Proiectul de lege înscrie Societatea Națională de Cruce Roșie din România în circuitul tuturor societăților din alte țări, fiind în acord cu principiile Uniunii Europene și, în același timp, creează un plus de funcționalitate acestei societăți.

Vă rugăm să votați raportul prezentat de comisie.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale?

Domnule profesor, v-aș ruga să mă ajutați puțin. (Domnul deputat Mircea Ifrim se duce la prezidiu.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La proiectul de lege dacă aveți obiecțiuni?

Votat forma Senatului. Vă rog, domnule deputat.

Cuprinsul preambulului unic. Nu sunt obiecțiuni. Votat forma Senatului.

La pct.1 din lege urmăriți amendamentul 1. Comisia propune un nou punct care se referă la art.16. Dacă aveți obiecțiuni? Nu, nu, pardon este după pct.7, îmi cer scuze.

Deci, la pct.1, 2 și 3 nu sunt obiecțiuni. Votate toate în formularea Senatului.

Pct. 4, 5, 6 și 7 votate în formularea Senatului.

După pct.7 al legii adoptate de Senat, comisia prin amendamentul 1, propune un punct nou care să se refere la art.16. Admis amendamentul 1, se introduce acest punct.

La pct.8 vă rog să urmăriți raportul suplimentar, pct.1 din raportul suplimentar, care propune un nou punct. Da, vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Kerekes Károly:

La pct.8 am, domnule președinte. S-a introdus alin.5 prin care spune următoarele: "Societatea Națională de Cruce Roșie din România va emite norme metodologice cu avizul Ministerului Finanțelor Publice". Eu mă îndoiesc că are acest drept Societatea Națională de Cruce Roșie din România, să emită norme metodologice. Normele metodologice sunt norme juridice și Societatea Națională de Cruce Roșie nu este un organ al administrației publice. Deci, ar fi mai bună varianta aceea că Ministerul Finanțelor Publice, cu consultarea Societății Naționale de Cruce Roșie, va emite norme metodologice. Nu știu ce părere aveți dumneavoastră ca fost președinte al Consiliului Legislativ, normele metodologice nu sunt norme juridice, normele metodologice?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Nicolaescu. Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Cred că ceea ce propune domnul deputat Kerekes nu este corect, pentru că Societatea Națională de Cruce Roșie este organism de utilitate publică, mai sunt și altele și care au căpătat prin delegare competențele statului și pot să emită asemenea norme. Cred că este bine să lăsăm textul inițial din lege. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia, domnul profesor Ifrim.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Comisia este pentru a lăsa textul inițial din lege, deoarece nu este întâmplător. Societatea de Cruce Roșie, așa cum spunea distinsul coleg, are acest drept, precum au și alte asemenea instituții de interes public și putem să dăm elemente și în al doilea rând, dacă vom lăsa la mâna Ministerului Finanțelor, va fi cu totul altceva, ori noi vrem ca să poată să ființeze această societate care a ajuns de-a dreptul muribundă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai sunt obiecțiuni la pct.8, astfel cum a fost amendat prin amendamentul 1 a raportului suplimentar? Nefiind obiecțiuni, adoptat în unanimitate acest punct.

La pct.9, vă rog să urmăriți pct.3 din raportul inițial. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 3? De fapt nu este amendament, comisia propune păstrarea lui doar cu renumerotarea în 10.

Pct.9 este votat în formularea Senatului în aceste condiții, dar reformulat.

Mai sunt alte observații? Votat proiectul pe textele acestuia, îl vom supune votului final astăzi.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru facilitarea schimburilor de terenuri în vederea constituirii de ferme agricole (retrimisă comisiei).  

Propunerea legislativă privind facilitarea schimburilor de terenuri în vederea constituirii de ferme agricole. Comisia a propus respingerea. Rog Comisia pentru agricultură să susțină. Susțineți-vă propunerea de respingere.

   

Domnul Ioan Bâldea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industria alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă facilitarea schimburilor de terenuri în vederea constituirii de ferme agricole. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ și punctul de vedere al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unor dispoziții privind facilitatea schimburilor de terenuri în vederea constituirii de ferme agricole în scopul creșterii productivității și a stimulării dezvoltării de ferme agricole prin comasare de terenuri agricole.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit art.73 din Constituția României, republicată.

Propunerea legislativă a fost respinsă cu 6 voturi împotrivă în ședința din 13.X.2004. În urma dezbaterii, comisia propune respingerea inițiativei legislative pentru următorul considerent: reglementările propuse privesc realizarea schimbului de imobile, terenuri agricole printr-o procedură derogatorie de la dispozițiile dreptului comun în materie, respectiv Codul Civil, Legea nr.54/98 privind circulația juridică a terenurilor și Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996 cu modificările și completările ulterioare. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Inițiatorul. Vă rog să vă susțineți proiectul.

 
   

Domnul Ion Mocioi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiatorii, deputații Dumitru Bălăeț și subsemnatul, Ion Mocioi, susținem totuși acest proiect de lege pentru facilitarea schimburilor de terenuri în vederea constituirii de ferme agricole. Noi ne-am bazat pe câteva motive: în primul rând, faptul că nici după aproape 14 ani de la evenimentele din Decembrie 1989 nu dispunem de ferme și exploatații agricole productive și eficiente se datorează, între altele, și fărâmițării extrem de mari a pământului. Statisticile ne arată că sectorul privat deține 96,4% din suprafața agricolă totală din 2001, din care majoritatea aparține gospodăriilor țărănești mici, în jur de 2-3 hectare. Această fărâmițare a pământului este însă și mai mare dacă ne-o arată și ne-o pot arăta statisticile oficiale, căci în ele nu se specifică faptul că fiecare gospodărie țărănească dispune de loturi de pământ împrăștiate în diferite zone ale satului sau comunei și chiar în afara unităților administrativ-teritoriale unde se află. Uneori se ajunge chiar și la 10-20 de asemenea loturi pentru o astfel de suprafață mică. Acestea se datorează moștenirilor de tot felul, precum și admiterii la desființarea CAP-urilor, a așezării loturilor țărănești individuale pe vechile amplasamente.

Consecințele unei asemenea situații sunt dezastruoase pentru productivitatea în agricultură, făcând imposibilă orice redresare, orice preocupare de a avea ferme agricole moderne puternice și eficiente. Statul poate rămâne indiferent la o asemenea situație? Ei bine, nu, căci, altfel, întregul pământ agricol țărănesc va intra rapid, dacă nu în mare măsură a și intrat, pe mâna afaceriștilor de pământ, în special a celor străini care acaparează de la țărani, mai mult pe degeaba, lot după lot și fâșie după fâșie de pământ. În felul acesta se desparte definitiv producția agricolă de baza ei țărănească de susținere și redresare, crește șomajul în mediul rural, iar nivelul de trai va scădea și mai mult în condițiile unei productivități scăzute în agricultură.

După opinia noastră, punctul de pornire pentru o bună și organică redresare a agriculturii noastre trebuie să se afle în interiorul gospodăriei țărănești actuale, respectându-se întru totul principiul proprietății individuale, țăranii trebuie sprijiniți să-și unifice loturile de pământ de care dispun, fie în cadrul unor ferme agricole personale mai puternice, fie al asociațiilor familiale, fie al cooperației agricole de tip occidental. Putem să facem acest lucru? Putem să-i încurajăm pe țărani pe această linie, înlăturând pe cât posibil birocrația, creând facilități și avantaje reciproc valabile? Da, putem. Este și scopul acestui proiect legislativ pe care-l supunem atenției Parlamentului României spre aprobare. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudașcu dorește să intervină cu privire la propunerea legislativă și propunerea comisiei, de respingere.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

După cum se cunoaște, în momentul de față, unul dintre capitolele aflate în negociere de către delegația română și Uniunea Europeană este cel legat de agricultură.

Una dintre condițiile importante prevăzute pentru integrarea României este și aceea referitoare la realizarea unei agriculturi performante, nu a unei agriculturi de subzistență, așa cum se recunoaște de către marea majoritate a specialiștilor că se întâmplă în România.

După cum se știe de către toți cei care sunt preocupați în problematica respectivă, în Uniunea Europeană suprafețele minime pentru constituirea unei ferme agricole sunt de 30 de hectare. În acest sens, există chiar interdicții, persoanele care dețin suprafețe sub această cotă, nepermițându-li-se să desfășoare activitate agricolă.

Realitatea românească este cu totul alta, ea nu se datorează, nu putem spune cuiva anume, ci se datorează procesului început în 1946, după ce se trece politic la un alt regim care a contribuit la distrugerea structurilor agricole anterioare.

Pe de altă parte, aș vrea să rețineți că este și în interesul autorităților actuale, ale Guvernului actual, acela de a accelera procesul de transformare a agriculturii într-o agricultură performantă. Prin urmare, mă așteptam ca o asemenea inițiativă legislativă să vină chiar din partea Guvernului, să demonstreze concret intenția de a contribui la modificarea situației din agricultura românească în sensul pregătirii formelor instituționalizate pentru crearea de ferme și aplicarea prevederilor aquisu-lui comunitar.

Aș vrea să nu mă refer numai la situația din agricultura vest europeană. Vă dau un exemplu care subliniază preocuparea și în alte zone ale lumii în această direcție. Mă refer la situația din Coreea de Sud sau la situația din Iran, țări care stimulează constituirea de ferme agricole pe suprafețe mari, pe suprafețe luate compact și nu pe distribuirea pe locuri diferite a unor suprafețe mici agricole, nu se asigură performanța, nu se asigură producțiile de calitate, cresc prețurile pentru realizarea culturilor, pentru întreținerea acestora ș.a.m.d.

Avându-se în vedere că la data dezbaterii acestui proiect de lege în Comisia agricolă, unul dintre inițiatori, inițiatorul de bază, profesorul Bălăeț, era bolnav și având în vedere și aspectele care țin oarecum de imaginea noastră nu cred că ar da bine în fotografie dacă noi respingem acum o idee care să ne apropie mai mult de agricultura europeană. Iată de ce, cu tot respectul, solicit Comisiei pentru agricultură să fie de acord ca acest proiect de lege să fie retrimis la comisie și împreună cu inițiatorii să aducă modificările care să-l facă de aprobat de către plenul Camerei Deputaților. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia pentru agricultură.

 
   

Domnul Ioan Bâldea:

Mulțumesc, domnule președinte. Nu vreau să reiau argumentele care au fost prezentate atât de către unul dintre inițiatori, cât și de domnul deputat Brudașcu, permiteți-mi să precizez totuși, că acest proiect de lege a fost luat în discuția Comisiei de agricultură în prima jumătate a lunii septembrie 2004. Ideea în sine a fost salutată de întreaga componență a Comisiei de agricultură cu remarca de a reformula propunerea pentru eliminarea din text a caracterului derogatoriu de la dispozițiile dreptului comun în materie, respectiv Codul civil, precum și Legii nr.54.

Din motivația care a prezentat-o și domnul deputat Brudașcu, inițiatorul principal, colegul nostru domnul Bălăeț este bolnav, așteptând și neprimind o nouă reformulare, am introdus-o pe ordinea de zi în urma căreia, nefiind îndeplinite condițiile care s-au pus la prima discuție în Comisia de agricultură, au fost respinse în comisie cu 6 voturi împotrivă, colegii de la PRM, cum mi se pare normal.

Pentru Comisia de agricultură nu este un impediment să reluăm în discuție această lege, dar cu condiția strictă să reformuleze și să nu ne introducă în contradicție cu legislația în vigoare în acest domeniu. Vă mulțumesc.

Suntem de acord cu retransmiterea ei.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, având în vedere scopul agriculturii performante invocat aici și cu credința că autorul va putea să revină asupra unor formulări, se propune restituirea către comisie a acestui proiect.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.47/2004 privind unele măsuri referitoare la finalizarea privatizării unor societăți comerciale aflate în dificultate (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului 47/2004 privind unele măsuri referitoare la finalizarea privatizării unor societăți comerciale aflate în dificultate. Comisia economică. Să se pregătească și reprezentantul Guvernului. Vă rog să prezentați foarte pe scurt proiectul.

   

Domnul Dan Banciu (consilier, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului):

Proiectul de ordonanță propus vine în completarea Ordonanței de urgență nr.73/2003, având în vedere obligațiile asumate de Guvern vizavi de înțelegerile cu Fondul Monetar Internațional pe anul 2004 privind restructurarea din domeniul feroviar, vizând externalizări de activități, lichidări, privatizări de societăți comerciale în domeniu. Ea propune spre privatizare, într-o formă simplificată a ultimelor 3 societăți aflate în dificultate care figurau în planul de restructurare pentru anul 2004 printr-o procedură aplicată încă din anul 1998. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Gheorghe Marin vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.47 din 2004 privind unele măsuri referitoare la finalizarea privatizării unor societăți comerciale aflate în dificultate.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, al Comisiei pentru industrii și servicii și al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Acest proiect de lege prevede privatizarea prin filiale ale Societății Naționale de Transport Feroviar Marfă - CFR Marfă SA și Companiei Naționale de Căi Ferate - CFR SA, respectiv a Societății Comerciale Întreținere și Reparații Vagoane S.A., a Societății Comerciale Bază de Aprovizionare a CFR S.A. și a Societății Comerciale Sere și Pepiniere CFR S.A. Pentru aceste societăți comerciale, procesul de privatizare se va desfășura în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.73 din 2003, aprobată prin Legea nr.453 din 2003.

Camera Deputaților este cameră decizională, iar în raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterii, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare planului Camerei Deputaților în forma adoptată de Senat. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la dezbaterea proiectului, stimați colegi.

La titlul acestuia dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Preambulul articolului unic, adică textul articolului unic care conține dispoziția de aprobare a Ordonanței 47. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței. Votat în unanimitate.

Art.I. Votat în unanimitate.

Art.II. Votat în unanimitate.

Art.II cuprinde și pct.1 și 2. Nu sunt obiecțiuni. Votate și acestea.

Art.III. Votat în unanimitate.

Anexa. Votată și aceasta în unanimitate.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.70/2004 privind instituirea unor măsuri postprivatizare la Societatea Comercială Automobile Dacia - S.A (amânarea votului final).  

Stimați colegi, mai sunt 6 proiecte cu propuneri de adoptare. Membrii Biroului permanent și ai Comitetului ordinii de zi vă propun să parcurgem cele 6 proiecte astăzi, pentru a nu fi obligați joi să ne întâlnim pentru respingeri. Le parcurgem în 10-15 minute și pe urmă facem votul final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență 70/2004 pentru instituirea unor măsuri postprivatizare la Societatea Automobile Dacia. Suntem în procedură de urgență. Domnule Gheorghe Marin, vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte, vă propunem ca timp de dezbatere 5 minute în total și un minut de intervenții.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La titlu proiectului de lege dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență? Votat în unanimitate.

Art.1. Votat în unanimitate.

Art.2 și 3. Votate în unanimitate.

Art.4. Votat și acesta în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.77/2004 pentru stimularea asocierii proprietarilor de păduri private, în scopul gospodăririi durabile a acestora (amânarea votului final).  

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului 77/2004 pentru stimularea asocierii proprietarilor de păduri private în scopul gospodăririi durabile a acestora. Inițiatorul.

Poftiți, domnule ministru.

   

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte, așa după cum se cunoaște, peste 500.000 de oameni, ca efect al legii, au devenit proprietari de păduri, păduri aflate pe terenuri mai puțin accesibile, dispersate în suprafețe mici și pentru a respecta prevederile Codului silvic și a legii care privește organizarea și exploatarea după regulile silvice ale acestor păduri este foarte greu pentru actualii proprietari să suporte singuri amenajări și alte activități fără să fie sprijiniți în primii ani cel puțin de stat, că altfel, tot ceea ce se întreprinde din punct de vedere tehnic și științific nu poate fi materializat datorită acestor situații destul de grele de accesibilizare și de punere în valoare a acestor terenuri. De aceea, noi am venit cu câteva propuneri de facilități în fața Parlamentului României, respectiv că cei care se asociază și sunt și persoane juridice să suportăm 50% de la bugetul de stat cheltuielile care se fac pentru amenajarea acestor terenuri forestiere și mai ales dacă depășesc 50 de hectare.

În același timp să suportăm 50% cheltuielile de la bugetul de stat pentru persoanele fizice și juridice care se asociază și realizează în comun peste 300 de hectare de păduri în trupuri compacte și în același timp să se suporte costul lucrărilor de amenajare pentru proprietarii de păduri, persoane fizice, pe de o parte, și persoane fizice și juridice, pe de altă parte, care se constituie în asociații în condițiile prezentei ordonanțe cu 25% din valoarea totală dacă suprafețele de teren din asociație depășesc 300 de hectare.

Restul sunt prevăzute în alte acte normative cum intervenim prin Regia Națională a Pădurilor în așa fel încât aceste păduri să fie exploatate după toate regulile științifice așa cum cer legile în vigoare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte Bâldea, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Ioan Bâldea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de ordonanță are ca obiect de reglementare acordarea de facilități proprietarilor de păduri private constituiți în asociații cu scopul urmăririi suprafețelor forestiere gospodărite unitar.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.77/2004 pentru stimularea asocierii proprietarilor de păduri private în scopul gospodăririi durabile a acestora face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.73 din Constituție.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în ședința din 20.X.2004. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 16 septembrie 2004.

Proiectul de lege este de competența decizională a Camerei Deputaților. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale? Nu. Trecem la dezbaterea textelor proiectului.

Titlul legii. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Urmăriți amendamentul 1. Votat în unanimitate.

La linioara de la cuprinsul articolului unic introdusă de Senat, cea privind lit.c) de la art.2, vă rog să urmăriți amendamentul 2 al comisiei. Votat amendamentul 2, art.2 va avea alcătuirea rezultată din amendamentul Camerei.

Prin amendamentul 3, comisia propune și modificarea alin.2 al art.3. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul 3.

De asemenea, prin amendamentul 4, comisia propune modificarea art.14 din ordonanță. Admis amendamentul, modificat acest text.

Prin amendamentul 5, comisia propune modificarea art.15 al ordonanței. Admis, modificat acest text.

Prin amendamentul 6, comisia propune modificarea art.16. Admis amendamentul, modificat art.16.

Prin amendamentul 7, comisia propune modificarea art.17. Admis, modificat acest text.

Vă rog să urmăriți în continuare textele din ordonanță asupra cărora nu au fost făcute amendamente. Să-mi spuneți dumneavoastră dacă aveți obiecțiuni la titlul ordonanței? Nu.

La art.1, nu. Votat în forma din ordonanță.

La art.13, votat forma ordonanței.

Titlul cap.4. Votat forma ordonanței.

Art.18 și 19 votate în forma din ordonanță.

Art.20. Votat în formula din ordonanță.

Am parcurs și acest proiect.

La pct.42 nu avem celălalt proiect care vizează Codul de procedură civilă gata.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor (amânarea votului final).  

La pct. 43, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului 2/2001 privind regimul contravențiilor. Inițiatorul? Rog Comisia juridică să prezinte raportul. Vă rog. A venit și inițiatorul? Lăsați inițiatorul să prezinte proiectul și apoi Comisia juridică.

   

Domnul Ion Oltei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Plecând de la unele sesizări pe care le-am primit în teritoriu privind modul în care este reglementat regimul contravențiilor, inițiatorii s-au gândit să înainteze propunerea legislativă prin care să se modifice Ordonanța 2/2001 în sensul ca să crească eficiența încasării amenzilor din contravenții. Acesta a fost scopul.

La dezbaterea din Senat fac mențiunea că a fost o singură abținere, în rest, toată lumea a votat pentru, ceea ce vă rog și pentru dumneavoastră. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Ștefan Cazimir, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

Membrii comisiei au examinat proiectul de lege în ședința din 20 octombrie 2004.

După dezbateri, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, ca Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, cu un amendament admis, prezentat în anexa la prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveți obiecțiuni?

Votat în unanimitate în formula Senatului.

Preambulul articolului unic.

Votat în unanimitate.

Pct.1 și pct.2. Votate în unanimitate.

Pct.3. Votat în unanimitate.

La pct.4, urmăriți amendamentul comisiei, din raport.

Votat amendamentul, modificat pct.4.

Pct.5 - care este și ultimul.

Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.68/2004 pentru modificarea și completarea Legii spitalelor nr.270/2003 (amânarea votului final).  

La pct.44, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.68/2004 pentru modificarea și completarea Legii spitalelor.

Rog inițiatorul să prezinte foarte pe scurt acest proiect.

   

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de act normativ propune modificarea unor texte de lege, astfel încât să se creeze cadrul juridic privind parteneriatul public-privat în sistemul de sănătate, posibilitatea de a se privatiza anumite unități sanitare publice, organizarea activității de cercetare științifică medicală în institutele și centrele clinice, prin coordonarea acestuia de către un director general adjunct medical, cadru didactic universitar.

Se mai introduce o prevedere legală care să asigure cadrul legal privind plata cheltuielilor de delegare a membrilor consiliului de administrație în spitalele care au reședința în alte localități decât cele în care domiciliază reprezentanții senatului, decanatelor, ca membri în consiliile de administrație. Și, totodată, se introduce o prevedere ca cadrele didactice-șefi de clinici - cu integrare clinică, se beneficieze de o indemnizație de cel puțin 20% din salariul de bază.

Propun și rog să fiți de acord cu proiectul de lege.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule profesor Ifrim, vă rog să prezentați, tot așa, pe scurt, raportul comisiei.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Referitor la ordonanța privind completarea Legii spitalelor nr.270/2003, comisia a analizat această ordonanță. Ea reglementează o serie de aspecte privind parteneriatul public privat, privind numirea șefilor de secții clinice în spitalele universitare prin ordin al ministrului sau al directorului direcției sanitare, la propunerea senatelor, astfel încât comisia consideră că va duce la o îmbunătățire a activității spitalelor și vă rugăm s-o votați în forma aprobată de comisie.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la dezbaterea legii de aprobare a ordonanței.

La titlul acesteia, dacă aveți obiecțiuni?

Votat în unanimitate.

Preambulul articolului unic.

Votat în unanimitate.

La pct.1 din legea de aprobare, în formula Senatului, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Pct.2 și pct.3.

 
   

Domnule profesor Ifrim, vreți să veniți puțin? (Domnul președinte Valer Dorneanu se consultă cu domnul deputat Mircea Ifrim.)

 
   

Stimați colegi,

Pct.1, pct.2 și pct.3 din art.I în formularea Senatului, dacă aveți obiecțiuni?

Votate toate în formularea Senatului.

Pct.4, pct.5, pct.6.

Votate toate în formularea Senatului.

După pct.6, comisia, prin amendamentul nr.1, propune un punct nou, care să fie numerotat 91; îl găsiți în raport la pag.3.

Dacă aveți obiecțiuni?

Admis amendamentul, se introduce acest text.

Vă rog.

 
   

Domnul George Pavelescu:

Propun, la alin.2, partea finală a alin.2, teza 1: "și se aprobă prin ordin al ministrului sănătății sau al miniștrilor de resort, pentru clinicile universitare din spitalele clinice aflate în subordinea ministerelor cu regia sanitară proprie".

Deci, propunem această completare, întrucât este vorba de un act administrativ care nu poate fi săvârșit de ministrul sănătății.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

S-a înțeles, domnule ministru.

Comisia este de acord?

Supun votului dumneavoastră amendamentul nr.1, cu această completare propusă de către domnul ministru, în sensul că, după sintagma "se aprobă prin ordin al ministrului sănătății", să se adauge "sau a miniștrilor de resort ..." așa cum a propus textul.

Vă rog să-l lăsați în scris.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă mulțumesc.

La pct.7, vă rog să urmăriți amendamentul nr.2.

Admis amendamentul nr.2, modificat pct.7 din lege.

La pct.8, urmăriți amendamentul nr.3.

Admis amendamentul, modificat pct.8.

Vă rog.

Domnul ministru are o intervenție la pct.8.

 
   

Domnul George Pavelescu:

Domnule președinte, propunem ca de la alin.2 să fie eliminată sintagma "minimum" și să rămână textul inițial.

Această exprimare va crea confuzii la nivelul spitalelor, în special al spitalelor clinice, care nu pot aplica acest procent de "minimum", care poate fi variabil, de la 51 până la sută la sută.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles că președintele comisiei, în numele acesteia, este de acord. Aceasta înseamnă că pct.8 rămâne în formula inițială. Da?

Dacă aveți obiecțiuni la formula Senatului, la pct.8, pentru că și-a retras amendamentul comisia? Nu.

Votat în formula Senatului.

Am parcurs și votat proiectul acestei legi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.539/2003 privind Ordinul Meritul Sanitar și Medalia Meritul Sanitar (amânarea votului final).  

Penultimul proiect de astăzi se referă la modificarea Legii nr.539/2003 privind Ordinul Meritul Sanitar și Medalia Meritul Sanitar.

Comisia pentru medalii este?

Nu se află nimeni din Comisia pentru ordine și medalii? Amânăm acest proiect.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.66/2004 privind schimbarea destinației unor părți din imobilele situate în municipiul București, precum și trecerea unor părți dintr-un imobil proprietate privată a statului din administrarea Companiei Naționale de Investiții C.N.I. - S.A. în administrarea Societății Comerciale Compania Națională de Transporturi Aeriene Române - TAROM - S.A (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.66/2004 privind schimbarea destinației unor părți din imobile situate în municipiul București, precum și trecerea unor părți dintr-un imobil proprietate privată din administrarea C.N.I. în administrarea TAROM; procedură de urgență.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Domnule Florescu, vă rog.

   

Domnul Ion Florescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă propun pentru dezbateri timp total de 5 minute și nu mai mult de un minut pe intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această propunere?

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlul proiectului de lege în formula votată de Senat, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate în formula Senatului.

Cuprinsul articolului unic.

Urmăriți amendamentul nr.1.

Votat. Modificat acest text.

Cu privire la titlul Anexei nr.2, urmăriți amendamentul nr.3.

Admis amendamentul, modificat titlul Anexei nr.2.

Titlul ordonanței de urgență.

Dacă aveți obiecțiuni?

Votat în formula Guvernului.

La art.1, urmăriți amendamentul nr.2.

Admis amendamentul, modificat art.1.

Art.2, art.3 și art.4 din ordonanță.

Nu sunt obiecțiuni; votate în unanimitate în formula din ordonanță.

Titlul Anexei nr.1 și conținutul acesteia.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La Anexa nr.2, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votate în unanimitate textele anexei și titlul acesteia.

Am parcurs și proiectul acestei legi. Îl vom supune votului final astăzi.

V-aș ruga, liderii grupurilor parlamentare, să vă invitați toți colegii în sală.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.539/2003 privind Ordinul Meritul Sanitar și Medalia Meritul Sanitar (amânarea votului final).  

Stimați colegi, s-au prezentat și colegii noștri din Comisia pentru ordine și medalii.

Dau cuvântul domnului Bahrin să prezinte proiectul. Invit toți colegii în sală.

   

Domnul Dorel Bahrin:

Domnule președinte,

Stimate și stimați domni deputați,

Proiectul de lege vine să facă o rectificare, o amendare a Legii privind Ordinul Meritul Sanitar, în ideea în care, la momentul în care a fost conceput ordinul, s-a încercat să se facă un simbol integrator al medicinei alopate și homeopate, la acest simbol care a fost propus, după care Cancelaria ordinelor a făcut o rectificare și a solicitat să rămână simbolul clasic al medicinei, drept pentru care comisia s-a conformat, ca și instituțiile care, absolut toate, au fost consultate inițial și au fost de acord cu această modificare.

Drept urmare, am modificat o literă din legea inițială și toate planșele. Și, de asemenea, la propunerea Consiliului Legislativ, ne-am însușit problemele de tehnică legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă rog să urmăriți raportul comisiei și proiectul de lege.

La titlu, dacă aveți obiecțiuni?

Votat în formula Senatului.

Art.I, preambul.

Votat în formula Senatului.

Linioara 1, cu privire la Anexa nr.1; urmăriți amendamentul nr.1.

Votat, modificat textul.

Art.II. Urmăriți amendamentul nr.2.

Admis amendamentul, modificat art.II.

Art.III. Urmăriți amendamentul nr.3.

Admis amendamentul, modificat art.III.

Prin amendamentul nr.4, comisia propune un text nou; art.II, probabil, va fi renumerotat.

Dacă aveți obiecțiuni?

Admis amendamentul nr.4, se introduce acest text.

Vă rog să urmăriți și anexele, care cuprind modelul desenat al Ordinului Meritul Sanitar.

Dacă aveți obiecțiuni?

Votat cuprinsul acestei anexe.

La Anexa nr.2, modelul desenat al Medaliei Meritul Sanitar.

Adoptat și cuprinsul Anexei nr.2.

 
Supunerea la votul final:  

V-aș ruga, stimați colegi, să vă ocupați locurile în sală.

V-aș ruga pe toți colegii deputați să vă așezați pe locurile dumneavoastră.

  Propunere legislativă privind înființarea comunei Perșinari, județul Dâmbovița (adoptată ca urmare a expirării termenului constituțional);

Stimați colegi,

1. Propunere legislativă privind înființarea comunei Perșinari, județul Dâmbovița. A expirat termenul constituțional pentru dezbaterea și adoptarea acestuia, încât nu ne rămâne să constatăm decât că a fost adoptată tacit.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.114/2003 privind privatizarea Societății Comerciale ARO - S.A. Câmpulung Muscel (adoptat);

2. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.114/2003 privind privatizarea Societății Comerciale ARO - S.A. Câmpulung Muscel; lege ordinară.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

174 voturi pentru, 12 contra.

Abțineri? O abținere.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.53/2003 privind privatizarea Societății Comerciale Tractorul UTB - S.A. Brașov (adoptat);

3. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.53/2003 privind privatizarea Societății Comerciale "Tractorul UTB" - S.A. Brașov; lege ordinară.

Cine este pentru?

Împotrivă?

12 voturi împotrivă, 174 pentru.

Abțineri? O abținere.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind statutul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, al reprezentanților naționali și al personalului internațional, adoptat la Ottawa la 20 septembrie 1951, și a Acordului privind statutul misiunilor și reprezentanților statelor terțe pe lângă Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, adoptat la Bruxelles la 14 septembrie 1994 (adoptat);

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind statutul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, al reprezentanților naționali și al personalului internațional, adoptat la Ottawa la 20 septembrie 1951, și a Acordului privind statutul misiunilor și reprezentanților statelor terțe pe lângă Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, adoptat la Bruxelles la 14 septembrie 1994; lege ordinară.

Cine este pentru?

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (adoptat);

5. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri; lege organică.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.132/1999 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național de Formare Profesională a Adulților (adoptat);

6. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.132/1999 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național de Formare Profesională a Adulților; lege organică.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție (adoptat);

7. Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție; lege organică.

Cine este pentru?

Dacă sunt voturi împotrivă?

12 voturi împotrivă, 174 pentru.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.86/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.68/2003 privind serviciile sociale (adoptat);

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.86/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.68/2003 privind serviciile sociale; lege ordinară.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Proiectul de Lege privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare (adoptat);

9. Proiectul de Lege privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare; lege ordinară.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.72/2004 pentru modificarea art.39 din Legea nr.26/1990 privind registrul comerțului (adoptat);

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.72/2004 pentru modificarea art.39 din Legea nr.26/1990 privind registrul comerțului; lege ordinară.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice (adoptată);

11. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice; lege ordinară.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Două voturi împotrivă.

Poftiți, domnule deputat.

   

Domnul Ștefan Cazimir:

Onorat prezidiu și stimați colegi,
Iscusiți și harnici făurari de legi!
Spre a fi mai clare slabele-mi demersuri,
Cer îngăduința să vorbesc în versuri.
Legea lui Pruteanu stă să avorteze -
Lung prilej de glume și de paranteze.
Ampla controversă vrînd să o rezum,
Lesne pot să umplu un întreg volum.
Unii spun că legea este necesară,
Căci primejdii grave limba o-mpresoară
Și de nu vom ține vajnic arma-n mâni,
Pulbere se face graiul din bătrâni.
Alții zic, din contra, că-i o aiureală
Ce țîșnește plină dintr-o minte goală,
Că întreg demersul trage îndărăt
Și că senatorul s-a prostit di tăt!

Ca să lămurească pe deplin poporul,
Urcă la tribună însuși autorul:
"- E o lege super și s-o trec insist
Cu statornicie de liber-schimbist.
Pot să spun răbdare c-am avut destulă
Și de mult îmi iese (tușește) părul prin căciulă,
Căci infame piedici, fără de temei,
Îmi proptesc în cale snobi și farisei.
Pleșu, Manolescu, Paler, Liiceanu
Iau în bășcălie legea lui Pruteanu
Și cu perfidie îi tot dă la mir,
Măcinat de pizmă, Ștefan Cazimir.
Cînd imunda haită spumegă și țipă,
Eu îmi vîr cu grijă capul sub aripă,
Fi'ndcă cei ce actul critică-n zadar
Nu pricep un lucru evident și clar:
Dacă azi sau mîine legea se promulgă,
Noi amenzi babane statul poa'să mulgă.
Ai înscris pe firmă un cuvînt jegos?
Scot chitanțierul și te ard din gros.
Virgula ca lumea dacă n-ai plasat-o,
Te snopesc la sînge și te zbor din NATO.
Cel ce ține însă la obraz curat
Mișcă din ureche și e grațiat.
Astfel vom rămîne mulțumiți cu toții:
Hoții și vardiștii, unchii și nepoții,
Și păzind cu rîvnă strămoșescul grai,
Ne va fi mai dulce traiul pe vătrai."

Nici nu se-ncheiase predica măiastră
Când un marș funebru sună sub fereastră.
Cine-i oare mortul? toți se-ntreabă-acum.
Cine trist străbate ultimul său drum?
Plînsă cu sughițuri de cernitul tată,
Dusă-i lin la groapă legea avortată.
Căci, la urma urmei, ce e un avort?
Naștere normală, iar copilul mort.

(Aplauze.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumim pentru momentul de destindere. Asupra calității poeziei, vă rog să vă adresați criticii literare. (Aplauze; râsete.)

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.81/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea crescătoriilor de vânat și a complexurilor de vânătoare (adoptat);

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.81/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea crescătoriilor de vânat și a complexurilor de vânătoare; lege ordinară.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

175 de voturi pentru, un vot împotrivă și nici o abținere.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicată (adoptat);

13. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicată; lege organică.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Proiectul de Lege privind prevenirea și combaterea terorismului (adoptat);

14. Proiectul de Lege privind prevenirea și combaterea terorismului; lege organică.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Proiectul de Lege privind obligația de serviciu public pe rute aeriene interne (adoptat);

15. Proiectul de Lege privind obligația de serviciu public pe rute aeriene interne; lege ordinară.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.49/2004 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat, precum și a societăților și regiilor autonome subordonate autorităților administrației publice locale (adoptat);

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.49/2004 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat, precum și a societăților și regiilor autonome subordonate autorităților administrației publice locale; lege ordinară.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. 174 pentru.

Împotrivă? 15 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii 550 din 14 octombrie 2002 privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului și a celor de prestări servicii, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local (adoptat);

17. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.550 din 14 octombrie 2002 privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului și a celor de prestări servicii, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local; lege organică.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Unanimitatea celor prezenți.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.83/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal (adoptat);

18. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.83/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal; lege organică.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.41/2004 pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996 (adoptat);

19. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.41/2004 pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996; lege organică.

Cine este pentru?

Împotrivă, dacă sunt voturi?

Abțineri?

Vă rog încă o dată, vă rog să vă exprimați votul pentru.

Publicitatea imobiliară.

Voturi pentru? 174 de voturi pentru.

Împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Domnul Márton Arpad dorește să explice votul.

Dacă vreți și dumneavoastră în versuri, că este deja lansată procedura.

   

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Grupul parlamentar al UDMR a votat împotriva acestei ordonanțe, pentru că suntem convinși că, din păcate, s-a comis o eroare prin care întregul sistem de publicitate imobiliară din România a ajuns într-o situație periculoasă.

Atât prin amendamentele pe care le-am depus, cât și prin intervențiile pe care le-am avut în plen, am atras atenția asupra pericolelor acestui text.

Vă aduc aminte, doar, o susținere cel puțin neprofesionistă de la acest microfon, din partea unui minister, conform căreia deja există o înțelegere scrisă dintre două autorități, cum că legea pe care tocmai am votat-o nu va fi respectată. Adică termenul din lege nu va fi respectat. Nu știu de ce am mai votat, atunci, acel termen.

Legea pe care ați votat-o într-adevăr unifică cele două segmente, numai că va angaja în primul rând topografi, și nu persoane care, până acum, au activat în domeniul publicității imobiliare, cei care au urmărit acest domeniu. Probabil, în toată structura, vom întâmpina foarte multe greutăți. Probabil, peste câteva luni va trebui să reveniți asupra acestei ordonanțe. Cum v-am spus, deja a trebuit să interveniți și la modificarea Codului de procedură civilă.

Noi nu suntem de acord cu această ordonanță, nu suntem de acord cu modalitatea iresponsabilă în care ea a fost scrisă.

Vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege privind asociațiile pensionarilor (adoptat);

Domnul Valer Dorneanu:

21. Proiectul de Lege privind asociațiile pensionarilor; lege ordinară.

Cine este pentru?

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.63/2004 privind acordarea unor drepturi de protecție socială, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, salariaților concediați colectiv de la Societatea Comercială VAGMAR - S.A. Craiova (adoptat);

22. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.63/2004 privind acordarea unor drepturi de protecție socială, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, salariaților concediați colectiv de la Societatea Comercială VAGMAR - S.A. Craiova; lege ordinară.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.59/2004 pentru modificarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (adoptat);

23. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.59/2004 pentru modificarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale; lege organică.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Proiectul de Lege privind salarizarea și alte drepturi bănești ale personalului din administrația centrală a Ministerului Afacerilor de Externe și de la misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale românești din străinătate (adoptat);

24. Proiectul de Lege pentru salarizarea și alte drepturi bănești ale personalului din administrația centrală a Ministerului Afacerilor Externe și la misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale românești din străinătate. Lege ordinară.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.87/2004 pentru aprobarea numărului de exemplare din speciile urs, pisică sălbatică și lup, care se pot recolta în cadrul sezonului de vânătoare 2004-2005 (adoptat);

25. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 87/2004 pentru aprobarea numărului de exemplare din speciile de urs, pisică sălbatică și lup, care se pot recolta în cadrul sezonului de vânătoare 2004-2005. Lege ordinară.

Cine este pentru? 172 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 20 împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.82/2004 privind măsurile necesare pentru accesibilizarea fondului forestier prin construirea de drumuri forestiere (adoptat);

26. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 82/2004 privind măsurile necesare pentru accesibilizarea fondului forestier prin construirea de drumuri forestiere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Propunerea legislativă privind reînființarea comunei Șopârlița prin reorganizarea comunei Pârșcoveni, județul Olt (adoptată);

27. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr....

Da, domnul Bolcaș.

   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

De fapt nu este procedură, e o șopârliță pentru că s-a sărit propunerea legislativă privind reînființarea comunei Șopârlița. Nu ați pus la vot comuna Șopârlița. Asta este șopârlița mea.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Propunerea privind reînființarea comunei Șopârlița prin reorganizarea comunei Pârșcoveni, județul Olt. Lege cu caracter organic. O supun votului dumneavoastră la cererea expresă a reprezentantului PRM. E vorba de o lege organică.

Cine este pentru?

Domnule Stanciu, o șopârliță pe grup este suficientă și ea a aparținut șefului grupului dumneavoastră.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Sunt 174 de voturi pentru, 21 contra. Dacă mai sunt și abțineri? Nu sunt.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.62/2004 privind regimul de organizare și funcționare a parcurilor turistice (adoptat);

Revenim la pct.27. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2004 privind regimul de organizare și funcționare a parcurilor turistice. Lege ordinară.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

170 voturi pentru, 15 voturi contra, 3 abțineri.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing (adoptat);

28. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing societățile de leasing. Lege ordinară.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii Societății Naționale de Cruce Roșie din România, nr.139/1995 (adoptat);

29. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii Societății Naționale de Cruce Roșie din România, nr.139/1995. Lege ordinară.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.47/2004 privind unele măsuri referitoare la finalizarea privatizării unor societăți comerciale aflate în dificultate (adoptat);

30. proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 47/2004 privind unele măsuri referitoare la finalizarea privatizării unor societăți comerciale aflate în dificultate. Lege ordinară.

Cine este pentru? Vă rog să votați. 171 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 19.

Abțineri? O abținere.

Votat.

    Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.70/2004 privind instituirea unor măsuri postprivatizare la Societatea Comercială  Automobile Dacia - S.A (adoptat);

31. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.70/2004 privind instituirea unor măsuri postprivatizare la Societatea Comercială " Automobile Dacia" - S.A.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.77/2004 pentru stimularea asocierii proprietarilor de păduri private, în scopul gospodăririi durabile a acestora (adoptat);

32. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 77/2004 pentru stimularea asocierii proprietarilor de păduri private în scopul gospodăririi durabile a acestora. Lege ordinară.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor (adoptat);

33. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Lege ordinară.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.68/2004 pentru modificarea și completarea Legii spitalelor nr.270/2003 (adoptat);

34. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 68/2004 pentru modificarea și completarea Legii spitalelor nr.270/2003. Lege ordinară.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.539/2003 privind Ordinul Meritul Sanitar și Medalia Meritul Sanitar (adoptat);

35. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.539/2003 privind Ordinul Meritul Sanitar și Medalia Meritul Sanitar. Lege ordinară.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.66/2004 privind schimbarea destinației unor părți din imobilele situate în municipiul București, precum și trecerea unor părți dintr-un imobil proprietate privată a statului din administrarea Companiei Naționale de Investiții C.N.I. - S.A. în administrarea Societății Comerciale Compania Națională de Transporturi Aeriene Române - TAROM - S.A. (adoptat).

36. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2004 privind schimbarea destinației unor părți din imobile situate în municipiul București, precum și trecerea unor părți dintr-un imobil proprietate privată a statului din administrarea Companiei Naționale de Investiții C.N.I. - S.A. în administrarea Societății Comerciale Compania Națională de Transporturi Aeriene Române - TAROM- S.A. Lege ordinară.

Cine este pentru? 174 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 23 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Vă mulțumesc.

Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

Am parcurs ordinea de zi a votului final, v-aș ruga să aveți puțină răbdare până vă prezint o notă cu proiectele care se află depuse la secretarul general al Camerei Deputaților, în conformitate cu Legea nr.47/1992 în vederea sesizării de către dumneavoastră a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art.15 alineatele (2) și (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.114/2003 privind privatizarea Societății Comerciale ARO - S.A. Câmpulung Muscel;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.53/2003 privind privatizarea Societății Comerciale "Tractorul UTB" - S.A. Brașov;
  • Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri;
  • Legea privind modificarea și completarea Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.86/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.68/2003 privind serviciile sociale;
  • Legea privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.72/2004 pentru modificarea art.39 din Legea nr.26/1990 privind registrul comerțului;
  • Legea pentru folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.81/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea crescătoriilor de vânat și a complexurilor de vânătoare;
  • Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicată;
  • Legea privind prevenirea și combaterea terorismului;
  • Legea privind obligația de serviciu public pe rute aeriene interne;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.49/2004 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat, precum și a societăților și regiilor autonome subordonate autorităților administrației publice locale;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.83/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.41/2004 pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996;
  • Legea privind asociațiile pensionarilor;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.63/2004 privind acordarea unor drepturi de protecție socială, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, salariaților concediați colectiv de la Societatea Comercială VAGMAR - S.A. Craiova;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.59/2004 pentru modificarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale;
  • Legea privind salarizarea și alte drepturi bănești ale personalului din administrația centrală a Ministerului Afacerilor de Externe și de la misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale românești din străinătate;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.87/2004 pentru aprobarea numărului de exemplare din speciile urs, pisică sălbatică și lup, care se pot recolta în cadrul sezonului de vânătoare 2004-2005;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.82/2004 privind măsurile necesare pentru accesibilizarea fondului forestier prin construirea de drumuri forestiere;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.62/2004 privind regimul de organizare și funcționare a parcurilor turistice;
  • Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing;
  • Legea pentru modificarea și completarea Legii Societății Naționale de Cruce Roșie din România, nr.139/1995;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.47/2004 privind unele măsuri referitoare la finalizarea privatizării unor societăți comerciale aflate în dificultate;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.70/2004 privind instituirea unor măsuri postprivatizare la Societatea Comercială" Automobile Dacia" - S.A;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.77/2004 pentru stimularea asocierii proprietarilor de păduri private, în scopul gospodăririi durabile a acestora;
  • Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.68/2004 pentru modificarea și completarea Legii spitalelor nr.270/2003;
  • Legea pentru modificarea Legii nr.539/2003 privind Ordinul Meritul Sanitar și Medalia Meritul Sanitar;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.66/2004 privind schimbarea destinației unor părți din imobilele situate în municipiul București, precum și trecerea unor părți dintr-un imobil proprietate privată a statului din administrarea Companiei Naționale de Investiții C.N.I. - S.A. în administrarea Societății Comerciale Compania Națională de Transporturi Aeriene Române - TAROM - S.A.

O să propunem Biroului permanent și Comitetului ordinii de zi ca joi să aibă loc activități pentru examinarea Legii bugetului în vederea depunerii amendamentelor la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale. Se vor putea întruni și comisiile, amendamentele însă se adună până luni la orele 15, când încep audierile în comisii pe domenii de activitate.

Informare privind demisia domnului deputat Ștefan Lăpădat, Circumscripția electorală nr.27 Mehedinți, din P.R.M.  

Colegul nostru are cuvântul pentru a-și prezenta demisia din Grupul parlamentar al PRM.

   

Domnul Ștefan Lăpădat:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Din motive personale, îmi dau demisia din Partidul România Mare și mă declar independent.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am luat act de această precizare.

Vă reamintesc că mâine, la ora 10, avem ședință comună pentru ascultarea mesajului președintelui României. Vă invităm să fiți prezenți cu toții.

Vă mulțumesc.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 13.45.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 6 decembrie 2021, 7:04
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro