Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 10 noiembrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.157/19-11-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
24-11-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 10-11-2004 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 10 noiembrie 2004

  Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru:

Ședința a început la ora 10,07.

Lucrările au fost conduse de domnul Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, asistat de domnii Mihai Ungheanu, secretar al Senatului, și Tudor Mohora, secretar al Camerei Deputaților. Din prezidiu a făcut parte domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților.

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților, anunțându-vă că, din totalul de 484 senatori și deputați, și-au înregistrat prezența 394, 90 sunt absenți. Deci avem întrunit cvorumul legal pentru desfășurarea lucrărilor.

Aveți, în mapele dumneavoastră, ordinea de zi și proiectul programului de lucru, amândouă fiind stabilite de către Birourile permanente reunite ale celor două Camere.

Dacă la ordinea de zi sunt comentarii sau observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Ordinea de zi a fost votată în unanimitate.

În ceea ce privește programul de lucru, stimați colegi, vom merge pe următoarea formulă: astăzi, începând de la această oră până la orele 24, dezbateri pe primele două puncte - bugetul de stat pe anul 2000 și bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2005; joi, vineri, sâmbătă, duminică - circumscripții electorale; luni - fiecare Cameră va avea ședință de plen; marți, miercuri - vom continua până la epuizarea ordinii de zi.

Dacă legat de programul de lucru pentru această zi sunt observații?

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri?

Cu un singur vot împotrivă, cu marea majoritate pentru, a fost aprobat și programul de lucru.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2005.

Birourile permanente, pentru primul punct la ordinea de zi, Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2005, vă propune, stimați colegi, următorii timpi pentru dezbaterile generale asupra Proiectului Legii bugetului de stat: pentru Guvern, 30 de minute, pe care le vor avea la dispoziție pentru prezentarea raportului și pentru răspunsurile finale; pentru grupurile parlamentare, am plecat de la formula pe care o cunoașteți - 20 de secunde pentru fiecare parlamentar și, în aceste condiții, Grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat au la dispoziție 75 de minute, Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare - 36, Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat - 12 minute, Grupurile parlamentare ale Partidului Național Liberal - 13 minute, Grupurile parlamentare ale UDMR - 13 minute, Grupul parlamentar al minorităților naționale - 6 minute și cei fără apartenență la grupuri parlamentare, de asemenea, 6 minute.

Deci intrăm în primul punct al ordinii de zi. Vă rog să-mi permiteți să-l invit, pentru a prezenta raportul asupra Proiectului Bugetului public pe anul 2005, pe domnul prim-ministru Adrian Năstase.

Aveți cuvântul, domnule Prim-ministru.

 

Domnul Adrian Năstase:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Stimați colegi,

Stimați invitați,

Vă rog să-mi permiteți ca, în numele Guvernului, să prezint, în ședința comună a Senatului și a Camerei Deputaților, Proiectul Legii bugetului de stat și Proiectul Legii asigurărilor sociale de stat pe anul 2005, elaborat în conformitate cu prevederile constituționale.

Inainte de a intra în detalii, dați-mi voie să spun câteva cuvinte despre rolul bugetului în anii care urmează. Pe măsură ce ne vom apropia și mai mult de Uniunea Europeană, bugetul de stat va deveni un instrument tot mai puternic din punct de vedere social. Retragerea statului din economie, finalizarea privatizării, încheierea procesului de retrocedare a proprietăților, redefinirea rolului instituțional al Guvernului, toate acestea vor conduce la o redefinire a bugetului ca funcție economică. Și pentru a prelua un model care funcționează în toate statele europene, această nouă funcție va fi orientată pe două componente: investiții în dezvoltare și politici sociale.

Statul este responsabil pentru bunăstarea cetățenilor și de aceea rolul său social va trebui să prevaleze. În România există politicieni care afirmă, în același timp, că există sărăcie, dar că politica socială și asistențială este prea extinsă. Eu cred că sărăcia se poate combate doar prin creșterea și mai puternică a politicilor sociale și a bugetelor orientate pentru aceste politici. Și mai cred că putem vorbi cu adevărat de eliminarea sărăciei din România în momentul în care vom putea susține politicile sociale cu bugete comparabile, cel puțin procentual cu cele din țările membre ale Uniunii Europene. Pentru aceasta, e nevoie de un angajament al tuturor forțelor politice de a crește constant, an de an, bugetul alocat politicilor sociale, fie că acestea înseamnă educație, sănătate, protecție sau asistență socială, cultură sau construcții de locuințe. Acesta a fost principiul care a guvernat realizarea bugetelor în anii care au trecut și acesta este principiul pe care ne vom baza și în anii care urmează.

Eu cred că doar printr-o susținere mai puternică a zonei sociale putem să aspirăm la micșorarea diferențelor dintre bogați și săraci, precum și la conturarea unei societăți mai echitabile și în care fiecare om și fiecare familie să aibă o șansă reală de a trăi decent. Anul acesta, ca dovadă a modului responsabil în care Guvernul nostru tratează problemele finanțelor țării, Executivul a depus la Parlament cele două proiecte de lege, în termenul prevăzut, aceasta fiind o practică curentă, deși suntem în plină campanie electorală.

Prin votul pe care vi-l solicităm, se vor crea condiții, încă de la 1 ianuarie 2005, pentru asigurarea resurselor financiare necesare desfășurării activității la nivelul instituțiilor publice și al autorităților administrației locale, în vederea dezvoltării în continuare a economiei și a societății românești.

Fundamentarea proiectelor bugetelor pe anul 2005 a pornit de la premisa că și în anul viitor, la fel ca în perioada 2001 - 2004, va continua funcționarea sistemului de alocare a fondurilor publice pe bază de proiecte și de programe. În acest mod, se pune accentul și se dă transparență utilizării fondurilor publice pentru asigurarea finanțărilor programelor sociale noi și în derulare, precum și pentru cele privind învățământul, sănătatea, cultura, protecția mediului, agricultura, dezvoltarea infrastructurii și a celorlalte sectoare bugetare. De asemenea, stabilirea ipotezelor de susținere a proiecțiilor bugetare a avut ca bază evoluțiile indicatorilor macroeconomici pe termen scurt și pe termen mediu, ca și perspectivele situației externe, mutațiile de ordin strategic și geopolitic, particularitățile conjuncturii internaționale și în special evoluția economică a țărilor din Uniunea Europeană, principalii noștri parteneri comerciali.

În același timp, s-a asigurat respectarea angajamentelor asumate de România față de partenerii externi, respectiv Uniunea Europeană, instituțiile financiare internaționale și Alianța atlantică. Sustenabilitatea acestor obiective va permite concentrarea reformelor la nivelul economiei reale, asigurând, în anul 2005, precum și pe termen mediu și lung, stabilizarea macroeconomică și susținerea creșterii economice în ritmuri anuale de peste 5%.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Proiectul Legii bugetului de stat și Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul viitor demonstrează cetățenilor și clasei politice efortul permanent al Guvernului de a asigura o utilizare rațională a banului public, cu rezultate de necontestat atât din punctul de vedere al beneficiilor în domeniul social, cât și al eficienței în sectorul economic.

Obiectivele fundamentale ale politicii noastre economice - consolidarea unei creșteri sănătoase, durabile și în ritmuri înalte, continuarea procesului de dezinflație, accelerarea reformelor economico- sociale și intensificarea pregătirilor României pentru integrarea în Uniunea Europeană - vor fi sprijinite, în mai mare măsură, de proiectele de buget, ca instrumente active de intervenție a statului în viața economică și socială a țării.

În aceste condiții, și în anul 2005, va continua consolidarea tendințelor favorabile ale evoluției în ritm alert a principalilor indicatori macroeconomici, astfel încât economia României să evolueze sincron cu spațiul european, iar aderarea la Uniunea Europeană să fie un proces ireversibil, realizabil începând cu anul 2007.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În ceea ce privește sectorul real al economiei, se remarcă înregistrarea unor succese importante, cu deosebire în domeniul reformelor structurale, al sporirii eficienței, productivității și competitivității producției interne. Performanțele înregistrate în economia românească, în sensul cerut de obiectivul de aderare la Uniunea Europeană, și al evoluției firești înfăptuite, la acest început de mileniu, de toate țările din zonă se dovedesc sustenabile, robuste și de lungă durată.

În acest context, în primul semestru al anului 2004, ritmul real de creștere economică în țara noastră s-a menținut înalt, de 6,6%, și bazat pe o majorare semnificativă a cererii interne, respectiv cu 8,3%. Pe întregul an, se estimează o creștere economică de peste 7,6%.

Caracteristic pentru modernizarea structurală a economiei este faptul că sectorul terțiar are, în acest an, cea mai mare contribuție la creșterea reală a produsului intern brut, respectiv de 3,1%, fiind urmat de agricultură și de industrie. Pe semestrul I 2004, principalul aport la majorarea cererii interne l-a avut consumul individual efectiv al gospodăriilor, care a crescut cu 9% comparativ cu perioada corespunzătoare a anului precedent. Industria a continuat să înregistreze ritmuri ridicate. Pe primele 9 luni ale anului curent, s-a atins un nivel mai mare cu 4,4% decât în perioada similară a anului 2003. Semnificativă este creșterea cu 5,4% a producției în industria prelucrătoare, bazată pe un spor al productivității muncii de peste 11%. În agricultură, producția a înregistrat creșteri spectaculoase, în special la culturile de cereale, care sunt estimate la peste 24 de milioane de tone, cea mai mare din istoria țării. În 2004, sporul producției agricole față de anul trecut este de 15,5%. În primele 9 luni ale anului 2004, exporturile de bunuri au crescut cu 2,4 miliarde Euro, respectiv cu 20,7%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, iar importurile au înregistrat o creștere de 23%.

Pentru anul 2005, proiecțiile bugetare au avut în vedere o creștere economică de 5,3%, pe seama măririi volumului de activitate în toate ramurile economiei, cu deosebire în construcții și servicii. Formarea brută de capital fix va spori, în anul 2005, cu 10,5%, exporturile de bunuri cu 18,9%, iar importurile de bunuri cu 17,4%. În aceste condiții, cererea externă va continua să reprezinte un factor decisiv de susținere a dezvoltării economice. Producția industrială va spori cu 4,8%, pe seama producției ramurilor industriei prelucrătoare, cu cerere la export susținută în principal de creșterea semnificativă, în continuare, a productivității muncii. În ceea ce privește rata inflației, în anul 2005, ea se va reduce la 7%, calculată decembrie la decembrie.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Politica bugetară pe anul 2005 are în vedere reducerea presiunii fiscale cu efecte benefice asupra investițiilor și economisirii, precum și perfecționarea capacității de colectare a veniturilor și consolidarea disciplinei fiscale. Principalele măsuri vizează: diminuarea cotei de impozit pe profit cu 6 puncte procentuale, de la 25% în prezent la 19% în anul 2005; extinderea deductibilității unor cheltuieli efectuate pentru angajați; reducerea cotei minime de impozit pe veniturile din salarii de la 18% la 14%, precum și a cotei maxime de la 40% la 38%; diminuarea cu 2 puncte procentuale a contribuției de asigurări sociale pentru angajatori; armonizarea legislației fiscale naționale cu acquis-ul comunitar în domeniul taxei pe valoarea adăugată și a accizelor.

Politica fiscală mai relaxată preconizată în anul 2005 va avea ca urmare o ușoară reducere a veniturilor bugetului general consolidat, față de anul anterior, cu 0,3 puncte procentuale din p.i.b., acestea reprezentând 31,2% din p.i.b. Cheltuielile bugetului general consolidat, în anul 2005, vor reprezenta 32,7% în p.i.b. și vor cunoaște importante modificări structurale concretizate în creșterea greutății specifice a sectoarelor de activitate dominant publice - educație, sănătate, cultură, apărare, ordine publică și altele, în totalul cheltuielilor bugetare, pentru a da posibilitatea alocării fondurilor publice unor politici sectoriale convergente cu cele din Uniunea Europeană, amplificarea efortului bugetar pentru susținerea programelor sociale, iar aceasta este prioritatea guvernării în anii care urmează. În acest cadru, ponderea transferurilor va spori cu 0,5 puncte procentuale față de 2004, ajungând la 14,6% în produsul intern brut, reducerea valorii dobânzilor care vor deține o pondere relativ redusă, respectiv 1,5% din p.i.b., eliberând resurse pentru programele sociale și proiecte de investiții.

Deficitul bugetar a fost stabilit la 1,5% din p.i.b., corelat cu obiectivele de sprijinire a procesului de dezinflație și de menținere a deficitului de cont curent în marjele de siguranță necesare. Această țintă de deficit este susținută și de măsurile de colectare îmbunătățită a veniturilor bugetare. Deja în anul 2004, acestea au permis reducerea deficitului bugetar la 1,6% din p.i.b., ceea ce demonstrează consolidarea mecanismelor și structurilor de colectare a veniturilor fiscale.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Creșterea cheltuielilor pentru asistența socială, alocații, pensii exprimă angajarea statului în îndeplinirea uneia din funcțiile sale cele mai importante, cu un impact social esențial, condiție a asigurării creșterii nivelului de trai al populației.

Protecția socială. În strânsă legătură cu protecția socială, se pune un accent deosebit pe formarea și utilizarea mai eficientă a capitalului uman, după cum urmează. Pentru îmbunătățirea pregătirii educaționale și profesionale, programele prevăzute în buget au în vedere finanțarea Programului național "Bani de liceu", pentru care se alocă suma de 1.435 de miliarde de lei, adresându-se la circa 100.000 de elevi; Programul pentru dotarea și informatizarea școlilor cu mijloace moderne de învățământ, pentru care se alocă 1.292,4 miliarde lei; continuarea Programului "Cornul și laptele", ce se adresează la circa 1.500 de mii de copii și pentru care se alocă aproape 2.400 de miliarde de lei; acordarea de ajutor financiar elevilor și studenților care provin din familii cu venituri reduse, în vederea achiziționării de calculatoare, pentru care sunt destinate fondului de peste 200 de miliarde de lei; consolidarea și modernizarea a 1.600 de săli de clasă și 350 de laboratoare universitare; asigurarea finanțării de bază pentru școlarizarea a peste 330.000 de studenți, doctoranzi, cursanți în învățământul universitar și postuniversitar, alocându-se peste 9.800 de miliarde de lei; sprijinirea cu peste 2.200 de miliarde de lei a pregătirii universitare a studenților, prin acordarea de burse, facilități pentru cazare; formarea managerilor din sectorul public, prin Bursa Guvernul României, care însumează peste 100 de miliarde de lei.

În vederea asigurării sănătății capitalului uman și a refacerii capacității de muncă, prin buget se alocă fonduri pentru: programele naționale de sănătate care vizează prevenirea și controlul bolilor și tratarea bolnavilor în unitățile sanitare, fiind prevăzute 77.000 de miliarde de lei, cu peste 7.000 de miliarde de lei mai mult decât în anul 2004; recuperarea capacității de muncă prin sport, prin îmbunătățirea bazei materiale, respectiv construirea a peste 125 de săli de sport și lansarea Programului "Sport în cartier", 1.000 de terenuri de sport până în anul 2008, pentru care s-au alocat, de la buget, peste 1.300 de miliarde de lei; refacerea capacității de muncă prin asigurarea accesului la instituțiile de cultură și artă vizând dezvoltarea bazei materiale și subvenționarea instituțiilor respective, fondurile propuse fiind de 1.500 de miliarde de lei.

În scopul îmbunătățirii calității vieții familiilor din care fac parte persoanele active, sumele prevăzute prin buget vizează alocații pentru familiile cu copii - 4.007,8 miliarde lei; indemnizații pentru concediu de maternitate și pentru creșterea copilului - 1.228,2 miliarde lei; alocații complementare pentru familiile cu copii și venituri reduse - 3.198,1 miliarde lei; alocații de susținere a peste 210.000 de familii monoparentale - 1.260 miliarde de lei; ajutoare pentru încălzirea locuințelor de peste 3.000 de miliarde de lei și de subvenții pentru energia termică livrată populației - circa 5.000 de miliarde de lei; asigurarea venitului minim garantat pentru un număr de peste 500.000 de beneficiari, însumând aproape 5.700 de miliarde de lei.

Pentru persoanele vârstnice, proiectul de buget prevede 138.200 miliarde lei destinate celor circa 4,6 milioane de pensionari din bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru plata pensiilor rezultate în urma procesului de recorelare încheiat în luna iunie 2004 și peste 7.000 de miliarde pentru prima etapă de recalculare a pensiilor începută în acest an; 9.000 de miliarde de lei pentru aproximativ 1,3 milioane pensionari din sistemul agriculturii; 2.300 de miliarde de lei pentru continuarea programului de compensare cu 90% a medicamentelor destinate pensionarilor.

Stimați colegi,

Prin modul de alocare a resurselor bugetare, s-a urmărit crearea de locuri de muncă mai multe și mai bine plătite, în vederea asigurării unor venituri salariale mai mari.

Pentru stimularea creării de noi locuri de muncă, se au în vedere următoarele: acordarea de credite cu dobândă avantajoasă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în valoare de 1.600 de miliarde de lei; stimularea și promovarea exportului cu 4.350 miliarde de lei; majorarea capitalului social al fondului național de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii - 288 de miliarde de lei; programe pentru susținerea și dezvoltarea IMM-urilor - 775 de miliarde de lei; asigurarea cofinanțării pentru programele Uniunii Europene prin fondul național de preaderare, pentru care se alocă peste 8.800 de miliarde de lei; asigurarea condițiilor pentru tragerea fondurilor europene, în sumă de circa 47.000 de miliarde de lei; dezvoltarea capacității naționale de asimilare și difuzare a tehnologiilor avansate, în scopul alinierii sectoarelor economice la politicile specifice ale Uniunii Europene și a creșterii competitivității ecomice a României, prin alocarea de fonduri pentru cercetare în sumă de 7.900 de miliarde de lei, cu peste 56,6% mai mult față de anul 2004; dezvoltarea infrastructurii pentru energia electrică - aproximativ 8.000 de miliarde de lei; reabilitarea primară a drumurilor naționale - peste 7.000 de kilometri; accelerarea lucrărilor de construcție la autostrăzile aflate pe coridoarele paneuropene de transport, pentru care s-au alocat peste 42.000 de miliarde de lei, cu 12.000 de miliarde de lei mai mult decât în anul 2004; stimularea creării de noi locuri de muncă pentru tineri, prin stimularea angajatorilor în vederea încadrării tinerilor absolvenți, prin plata unor sume pe o perioadă de 3 ani de la angajare, aproximativ 20.000 de persoane; continuarea programului de sprijinire a tinerilor din mediul rural, prin acordarea unei sume echivalente cu 200 de milioane de lei pentru înființarea unei noi exploatații agricole și a unui sprijin financiar nerambursabil de 15% pentru cumpărarea unei suprafețe de teren agricol de până la 20 de hectare; crearea de facilități pentru atragerea și menținerea tinerilor din mediul rural și implicarea în activități agricole și neagricole.

Pentru asigurarea unor venituri salariale mai mari, prin proiectul de buget se au în vedere reducerea cotelor minime și maxime la impozitul pe venitul global; majorarea salariului minim pe economie cu circa 11%; continuarea programului de scutire a impozitului pe veniturile realizate de către producătorii de programe informatice; stimularea șomerilor care se angajează înainte de expirarea perioadei de șomaj, prin acordarea a 30% din indemnizația de șomaj, până la expirarea perioadei de șomaj - beneficiază aproximativ 90.000 de persoane; stimularea angajatorilor care încadrează în muncă șomeri aparținând unor categorii defavorizate, prin plata unor sume pentru o perioadă de un an de zile, cu condiția menținerii raporturilor de muncă cel puțin doi ani - beneficiază aproximativ 17.000 de persoane; angajarea persoanelor în vârstă de peste 45 de ani, prin acordarea, pe o perioadă de doi ani, a unui sprijin financiar pentru angajarea acestor persoane, apreciindu-se că aproximativ 100.000 de persoane vor putea să aibă, în acest mod, un "loc de muncă.

Totodată, prin modul de alocare a resurselor bugetare, se asigură un climat favorabil de încredere pentru dezvoltarea afacerilor. În acest scop, pentru încurajarea și pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri prietenos și pentru reducerea corupției și birocrației, se propun importante fonduri prin proiectul de buget pentru Parchetul Național Anticorupție - 639,2 miliarde de lei; Autoritatea judecătorească - peste 11.000 de miliarde de lei; Ministerul Public - 2.794,6 miliarde de lei; Autoritatea Națională de Control - 2.500 de miliarde de lei, la care se asigură și un număr suplimentar de 269 de posturi.

În vederea asigurării unui sistem integrat de ordine și siguranță publică, se propun fonduri pentru Ministerul Administrației și Internelor, în valoare de 46.216 de miliarde de lei, în creștere cu 27,8% față de programul inițial din 2004, majorându-se numărul de personal, îndeosebi pentru Poliția de frontieră, cu 1.400 de posturi.

Susținerea reformelor de transformare profundă a sistemului de apărare a țării, în scopul creării unei forțe armate interne interoperabile, corespunzător riscurilor de securitate. Prin bugetul Ministerul Apărării, se asigură fonduri, pentru anul 2005, în sumă de 60.700 miliarde de lei, reprezentând o creștere de 19% față de anul 2004.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Descentralizarea serviciilor publice și de consolidare a autonomiei locale, proces deosebit de complex și necesar pentru modernizarea finanțelor publice locale în țara noastră, a determinat îmbunătățirea sistemului de asigurare a surselor de finanțare ale administrației publice locale, în corelație cu responsabilitățile transferate. Acest obiectiv a stat în centrul proiectului de buget supus astăzi dezbaterii dumneavoastră.

În completarea veniturilor proprii ale bugetelor locale, prin proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2005, se propune alocarea, de la bugetul de stat și bugetul asigurărilor pentru șomaj, a sumei de 89.107,4 miliarde de lei, din care 21.350,2 miliarde de lei, sume defalcate din impozitul pe venit, vizând în principal, aigurarea ajutorului social și ajutorului pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni și combustibil petrolier potrivit legii; susținerea sistemului de protecție a persoanelor cu handicap, precum și a finanțării instituțiilor de cultură și cult care au trecut în finanțarea autorităților admnistrației publice locale începând cu anul 2002. 59.548,7 miliarde de lei, sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, în principal pentru finanțarea cheltuielilor instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat, a creșelor, centrelor județene și locale de consultanță agricolă pentru acordarea drepturilor privind produsele lactate și de panificație destinate elevilor din clasele I-IV din învățământul de stat și copiilor preșcolari din grădinițele de stat cu program de 4 ore, precum și pentru susținerea sistemului de protecție a copilului; 7.145,8 miliarde de lei transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale, în principal pentru finanțarea programului de pietruire a drumurilor comunale și alimentare cu apă a satelor, precum și pentru locuințe; 1062,7 miliarde de lei transferuri de la bugetul asigurărilor de șomaj către bugetele locale pentru finanțarea programelor de ocupare temporară a forței de muncă.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În încheiere aș dori să subliniez că proiectul de buget pe anul 2005 reprezintă instrumentul cel mai important pentru a pune în aplicare politica economică și socială care va asigura continuarea programelor de reformă structurală care au transformat în bine România în acești ultimi 4 ani.

Bugetul pe anul 2005 este foarte important pentru că este primul buget pe care vom funcționa ca țară care a încheiat negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Tocmai de aceea, acest buget a fost conceput special pentru a face față presiunii concurențiale din cadrul Uniunii Europene.

De asemenea, un alt obiectiv important pe care l-am urmărit a fost acela de a reduce decalajul economic față de țările europene dezvoltate. În acest context doresc să subliniez faptul că proiectul de buget pe anul 2005 este perfect armonizat cu politicile bugetare din cadrul Pactului de stabilitate și creștere, adoptat la nivelul țărilor membre ale Uniunii Europene.

Cred că este important să facem excepție de la faptul că ne aflăm într-o perioadă electorală. Indiferent de confruntarea politică, România trebuie să meargă înainte, iar datoria noastră ca lideri politici responsabili aflați la putere sau în opoziție este să ne asigurăm că drumul acesta este parcurs fără obstacole. De aceea, examinarea proiectului bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005 trebuie să reprezinte o confruntare profesionistă de idei și de soluții. Ar fi dovada cea mai bună a respectului pentru care-l avem față de cetățenii acestei țări.

Viața economică-socială din țara noastră trebuie să se deruleze în continuare în condiții de normalitate. Pentru aceasta am convingerea că Parlamentul României va adopta în termen cât mai scurt aceste două proiecte de legi.

Stimați colegi,

Am dorit și în acest an să vă prezint proiectele celor două bugete pentru a fi examinate în condițiile prevăzute de lege. Vreau să vă asigur încă o dată de respectul nostru pentru proceduri și, în același timp, respectul pentru toate instituțiile statului care vor avea în felul acesta, de la începutul anului, posibilitatea de a funcționa cu bugetele aprobate. Nu vor trebui să aștepte primăvara viitoare pentru a-și face calcule pentru a vedea în ce măsură se pot înscrie în anumite capitole de cheltuieli.

Vreau să vă rog să acceptați ca, în continuare, domnul ministru Mihai Tănăsescu să urmărească toate observațiile dumneavoastră și la finalul dezbaterilor să răspundă întrebărilor sau comentariilor pe care le veți face.

Vă mulțumesc încă o dată pentru colaborarea pe care ați dovedit-o în ceea ce privește această temă de interes general și vă asigur de dorința noastră ca, pe parcursul dezbaterilor, miniștrii din cabinetul pe care-l conduc să fie prezenți la dezbateri pentru a răspunde pe fiecare capitol de buget la observațiile pe care le veți face. Vă mulțumesc încă o dată. (Aplauze.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumim, domnule prim-ministru.

Stimați colegi,

Permiteți-mi să invit la microfon pe domnul președinte Ștefan Viorel pentru a prezenta raportul comun al Comisiilor de buget-finanțe asupra proiectului Bugetului de stat pe anul 2005. Aveți cuvântul, domnule președinte.

 
 

Domnul Ștefan Viorel:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați invitați,

Proiectul bugetului de stat pe anul 2005, împreună cu proiectul Legii bugetare, potrivit Legii 500/2002 privind finanțele publice au fost transmise Guvernului și Parlamentului și în acest an în termenul stabilit prin lege, dovedind și în acest fel că aceasta reprezintă o practică și nu o întâmplare. Pentru acest motiv și pentru eforturile de-a lungul celor 4 ani se cuvine să aducem mulțumiri Guvernului și deopotrivă Ministerului Finanțelor Publice.

Birourile permanente ale Senatului și Camerei Deputaților, în ședința din 26 octombrie 2004, au hotărât repartizarea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2005 la comisiile permanente în vederea elaborării avizelor, precum și a raportului comun de către Comisiile pentru buget-finanțe și bănci din cele două Camere, stabilind în același timp termene atât pentru transmiterea avizelor, depunerea amendamentelor, cât și pentru finalizarea raportului.

Anul 2004 reprezintă anul în care vor fi încheiate negocierile în procesul de aderare la Uniunea Europeană, anul în care s-a realizat compatibilizarea instituțiilor, legislației și procedurilor interne cu cele din Uniune, context în care Bugetul de stat pe anul 2005 s-a elaborat din perspectiva procesului de preaderare și având în vedere particularitățile mediului internațional și progresele înregistrate pe linia stabilității economice.

Principalele obiective ale politicii fiscale bugetare pe anul 2005 sunt consolidarea procesului de dezinflație și menținerea deficitului de cont curent la un nivel sustenabil, având ca ținte finanțarea unor servicii publice eficiente și menținerea sub control a deficitului bugetului general consolidat, proiectat la 1,5% din produsul intern brut.

Estimările privind evoluția viitoare a economiei românești se axează în principal pe creșterea produsului intern brut cu 5,3% pe seama măririi volumului de activitate cu deosebire în construcții și servicii, a producției industriale cu 4,8% pe baza creșterii producției ramurilor industriei prelucrătoare cu cele de la export, continuarea procesului dezinflației și în cursul anului 2005 prin atingerea unei rate a inflației de 7%. Fără a se limita la aceste obiective, politica fiscală și cea bugetară vizează reducerea treptată a presiunii fiscale, îmbunătățirea transparenței fiscale, protecția socială, sistemul de învățământ și nu în ultimul rând, îmbunătățirea stării de sănătate a populației.

În concluzie, proiectul de buget pe anul 2005 reprezintă un instrument important pentru elaborarea politicii economice orientate în principal către stabilizare economică, amplificarea creșterii și menținerea echilibrelor economice.

Comisiile pentru buget-finanțe și bănci au analizat și dezbătut un număr de peste 350 de amendamente, formulate atât de comisiile de specialitate ale Parlamentului, cât și de către parlamentari sau grupuri parlamentare.

Amendamentele propuse privesc în special solicitări de modificare a cheltuielilor atât în volumul, cât și în structura acestora.

Din totalul amendamentelor prezentate au fost admise un număr de 60 de amendamente prin care s-au suplimentat mai multor ordonatori de credite prin diminuarea corespunzătoare a fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului cu aproximativ 110 miliarde lei în condițiile menținerii deficitului bugetar la nivelul prognozat de 30.588,6 miliarde lei.

Amendamentele respinse, cuprinse în anexa 2 la raport, în marea lor majoritate se referă la majorări de cheltuieli bugetare, multe dintre acestea fără a indica sursa de finanțare, cheltuieli care ar fi condus la creșterea deficitului bugetar și implicit la nerealizarea procesului de dezinflație și delimitarea deficitului de cont curent.

În încheiere menționez următoarele: proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2005 a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ și, de asemenea, precizez că, potrivit obiectului de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat în conformitate cu art.76 alin.2 din Constituția României.

Comisiile pentru buget-finanțe și bănci din Senat și Camera Deputaților propun plenului celor două Camere ale Parlamentului spre dezbatere și adoptare proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2005 cu amendamentele cuprinse în anexele la prezentul raport. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumim, domnule președinte.

Stimați colegi, dezbateri generale. Vă rog să-mi permiteți să invit la cuvânt pe domnul deputat Ovidiu Mușetescu din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Tiberiu Ovidiu Mușetescu:

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Începerea dezbaterilor asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2005 în plenul celor două Camere ale Parlamentului la această dată reprezintă o stare de normalitate, instaurată în ultimii 4 ani, cu efecte benefice pentru țară.

Întotdeauna discutarea legii fundamentale privind alocarea resurselor publice generează dezbateri aprinse, făcând din această lege unul din cele mai disputate acte normative pe care parlamentarii le analizează de-a lungul unui întreg an legislativ.

Complexitatea actului normativ derivă și din efortul suplimentar depus de către parlamentari în vederea descifrării a ceea ce limbajul sec al cifrelor ascunde. Se și spune, de altfel, jumătate în glumă, jumătate în serios, că cifrele nu ar guverna lumea, în schimb, ele, cifrele, ne dezvăluie modul cum lumea este sau urmează a fi guvernată. Cel puțin, din acest punct de vedere, proiectul de buget supus dezbaterii astăzi nu se află numai în atenția noastră, ci a multor cetățeni dornici să afle cu o clipă mai devreme cum vor trăi în anul 2005. Cum apreciem totuși acest proiect de buget? Din partea distinșilor colegi ai Opoziției s-au făcut deja numeroase aprecieri negative privind construcția și efectele economico-sociale ale proiectului Bugetului de stat pe anul 2005.

Noi afirmăm, din contră, că este un buget echitabil din punct de vedere al împărțirii sarcinilor și beneficiilor fiscale, un buget responsabil prin care se respectă angajamentele electorale anterioare, concretizate în programul de guvernare aprobat de Parlament în luna decembrie 2000.

Prin proiectul de buget pe anul 2005 s-a avut în vedere continuarea și consolidarea tendințelor favorabile ale principalelor ...(?) macroeconomice, exigența procesului de integrare europeană a României, care trebuie finalizat până în anul 2007. Astfel, în plan macroeconomic, rata inflației va scădea până la finele lui 2005 la aproximativ 7%, iar deficitul bugetar general consolidat este proiectat la doar 1,5% din p.i.b., țintă susținută de o politică serioasă de priorități în alocarea fondurilor publice focalizată pe programe sociale, infrastructură, capital uman, dezvoltare regională, ajustare structurală, coroborată cu consolidarea mecanismelor fiscale și cu o îmbunătățire a colectării veniturilor bugetare.

De altfel, obiectivele politicii bugetare vizează menținerea și continuarea sistemului de finanțare pe bază de programe și perfecționarea cadrului de cheltuieli pe termen mediu.

Strategia fiscală în anul 2005 se concretizează pe trei mari obiective. Primul este reducerea presiunii fiscale cu efecte benefice asupra economisirii și investirii, prin diminuarea cotei de impozit pe profit cu 6 puncte procentuale, aceasta devenind 19% față de 25% în prezent, reducerea cotei minime de impozit pe veniturile din salarii de la 18 la 14%, precum și a cotei maxime de la 40 la 38%, concomitent cu reducerea numărului de cote de impozite de la 5 la 3, măsuri ce vor contribui desigur la creșterea câștigurilor nete ale salariaților.

Al doilea obiectiv îl reprezintă armonizarea legislației fiscale cu aquis-ul comunitar și, al treilea, creșterea ratei și perfecționarea capacității de colectare a veniturilor bugetare, respectiv consolidarea disciplinei fiscale.

Ca principale priorități ale politicilor sectoriale putem aminti: în domeniul social, fondurile propuse vizează, în principal, familiile și grupurile sociale cele mai sărace, acordându-se în continuare ajutoare pentru încălzirea locuințelor, alocații de stat pentru copii, continuarea procesului de indexare și recalculare a pensiilor, aplicarea unor măsuri de recorelare corespunzătoare.

În domeniul învățământului, fondurile propuse vizează crearea unui sistem educațional modern și echitabil, accesibil tuturor persoanelor indiferent de mediul din care provin.

În acest sens, se continuă finanțarea programelor privind acordarea de rechizite și manuale școlare, a programului de alimentație pentru copii din grădinițe și pentru elevii din învățământul primar, a programului de acordare a burselor Guvernului României și acordarea unor ajutoare financiare pentru achiziționarea de calculatoare de către elevii și studenții care provin din familiile cu venituri mici.

În domeniul sănătății vor fi derulate: programul de sănătate a femeii și copilului, programul de prevenire și control al bolilor netransmisibile, programul comunitar de sănătate publică. Și, de exemplu, în domeniul apărării naționale, principalele obiective ce vizează îndeplinirea angajamentelor și obligațiilor ce revin țării noastre în noua sa calitate de membru al NATO.

Dimensiunea proiectului de lege, împreună cu anexele sale, precum și cele peste 400 de amendamente analizate, amendamente propuse de grupurile parlamentare, de comisiile de specialitate de către distinșii noștri colegi senatori și deputați dau imaginea exactă a efortului depus de membrii celor două comisii în răgazul scurt pe care l-am avut la dispoziție. Așa cum era de așteptat, numeroase amendamente au fost respinse fie pentru că nu aveau precizate sursa de finanțare a unor cheltuieli suplimentare solicitate, fie pentru că nu aveau sursele de finanțare indicate ce ar fi condus la afectarea altor sectoare și activități, fie pentru simplu motiv că veniturile ce pot fi mobilizate în cadrul bugetului public pe anul 2005 sunt insuficiente pentru tot ceea ce ne-am fi dorit să realizăm.

S-au aprobat, totuși, din totalul amendamentelor formulate aproximativ 70 de amendamente reprezentând o valoare de aproximativ 260 de miliarde de lei, sume suportate și redistribuite din fondul de rezervă al Guvernului.

Fără îndoială că, în cadrul dezbaterilor de astăzi și a celor ce vor urma, proiectul mai poate fi îmbunătățit. Doresc însă, în încheiere, să vă transmit ceva din spiritul în care s-au desfășurat lucrările în comiisiile de specialitate reunite. Un spirit de profesionalism și responsabilitate atât față de textul propriu-zis al legii, dar mai ales față de cei cărora le este adresat în ultimă instanță bugetul, proiectul și legea față de noi toți, față de cetățenii României.

Domnilor și doamnelor,

Situația unui buget aprobat la timp, chiar și cu unele imperfecțiuni, care altfel sunt inerente, imperfecțiuni ce de altfel pot fi ameliorate pe parcursul anului 2005 prin mecanismul rectificărilor, este favorabilă unei situații contrare, este un semnal benefic pentru țară și mai mult reprezintă un indicator concret al stabilizării macroeconomice, condiție obligatorie pentru creerea premiselor aderării României la Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc și vă doresc succes în numele Grupului parlamentar al PSD în dezbaterile ce vor urma.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Invit la cuvânt pe domnul senator Carol Dina din partea Grupuri parlamentare ale Partidului România Mare.

Domnule senator, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Carol Dina:

Mulțumesc.

Domnilor președinți ai Senatului și Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Doamnelor și domnilor membri ai Guvernului,

Partidul România Mare consideră că dezbaterea în Parlament în regim de urgență a documentelor privind finanțele țării, în fapt a efortului financiar la care va fi supusă populația în anul 2005, constituie, în condițiile presiunii generate de apropiatele alegeri prezidențiale și parlamentare, expresia disprețului funciar față de schimbarea previzibilă a structurii de putere după 28 noiembrie 2004 și față de consensul necesar care trebuie să guverneze politica socială și economică a României în perspectiva aderării și integrării țării în structurile europene.

Este o realitate faptul că tratativele purtate cu Uniunea Europeană, cu Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, negocieri încheiate prin semnarea scrisorii suplimentare de intenții cu Fondul Monetar Internațional și prin declarațiile de poziție în legătură cu capitolele închise provizoriu din acquis-ul comunitar, în loc să genereze valențe noi de dezvoltare economică pentru România sancționează viitorul țării cu noi și noi restricții neînsoțite de libertatea necesară dezvoltării sănătoase a economiei naționale, singura alternativă fezabilă pentru creșterea durabilă și susținută a nivelului de trai al populației. Că este așa, o dovedește comportamentul imoral al puterii față de interesele națiunii, interese pe care, prin mandatul ce ni l-a încredințat populația țării, ne-a făcut pe toți răspunzători de prezentul și viitorul său. Mă refer aici la conținutul de fond al documentelor menționate și la anexele acestora pe care Guvernul le-a semnat în numele României și pe care le ține la secret pentru a se salva pe ultimii metri de oprobiul previzibil al forțelor politice și al societății civile.

Este inadmisibil și în opinia Partidului România Mare constituie un delict de lez națiune blocarea accesului Parlamentului României la documentele fundamentale de care depinde viitorul național și internațional al României și al poporului român.

Este inadmisibil și solicităm în acest al 25-lea ceas să se pună la dispoziția Parlamentului documentele și informațiile cu privire la privatizarea activelor din economia națională, pentru că este aberant ca bugetul activității pentru privatizare și bugetul Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului să fie proiectate ca și anul trecut, să se încheie cu deficite care însumează 2.865 miliarde lei, când de fapt menirea acestor activități este să aducă la finanțele țării bani din privatizarea avuției publice și din averea statului român, altădată cunoscută sub numele de Domeniile Statului.

La fel ca în legislatura 1996-2000, actuala legislatură pe care o încheiem formal cu trecerea prin Parlament a bugetului consolidat pe anul 2005 relevă similitudini de concepție în construirea viitorului țării al căror numitor comun este redistribuirea sărăciei, politica clientelară de tip "lesfer", un fel de haiducie economică specifică liberalismului deșucheat în domeniul arieratelor și înglobarea țării în datorii din ce în ce mai greu suportabile pentru populație, susținute prin pompierismul adoptat în administrarea țării prin ordonanțe de urgență și hotărâri de guvern și nicidecum dezvoltarea organică bazată pe valorificarea resurselor naționale de capital uman, de energie și materii prime și nu în ultimul rând de turism.

Doamnelor și domnilor,

Este adevărat că produsul intern brut a intrat pe o linie ascendentă, că inflația dă semne vizibile de potolire, că moneda națională dă semne de însănătoșire. Înțelegem că eforturile depuse sunt considerabile, dar pentru că nu există o viziune fermă ancorată pe relația corectă între național și internațional din perspectiva interesului național și pentru că eficiența economică nu se regăsește în eficacitatea socială, mai pe românește "în frigiderul familiei", Partidul România Mare contestă o astfel de dezvoltare social economică.

Doamnelor și domnilor,

Analiza onestă și responsabilă a documentelor privind construcția bugetară pentru anul 2005 a scos în evidență deficiențe importante de natură economico-financiară care tind să compromită șansele României de finalizare efectivă a tranziției, relansarea reală a economiei naționale și implicit, șansele României de aderare la structurile europene în anul 2007.

Partidul România Mare face următoarele evaluări:

1 - potrivit prevederilor constituționale, Guvernul este obligat să supună anual spre dezbatere și aprobare Parlamentului documentele strategice cu privire la ansamblul activităților social-economice ce se vor desfășura la nivelul țării.

Contrar acestor prevederi, din documentele prezentate am constatat cu surprindere că multe din documentele esențiale cu privire la execuțiile bugetare aferente bugetului consolidat nu sunt prezentate Parlamentului, fapt pentru care nu se pot identifica toate componentele care participă la structura și definirea bugetului general consolidat, singurul document care permite evaluarea obiectivă a finalității politicilor social-economice proiectate pentru anul viitor, calitatea finanțelor publice și coerența politicii fiscal-bugetare cu politica economică.

Din documentele elaborate la Ministerul Finanțelor Publice numai pentru uzul puterii, documente la care am avut acces întâmplător, se constată că în construcția bugetului general consolidat intră pe lângă bugetele prezentate și alte bugete și componente extrem de relevante și, în același timp, deosebit de sensibile.

Bugetele locale, bugetul activității de privatizare, bugetul aferent valorificării activelor bancare ale statului, creditele externe, fondurile nerambursabile, precum și "supapa" prin care se speculează și se ascunde consumul de resurse bănești provenite din credite externe angajate și consumate efectiv în anul 2005, denominată cheltuieli de natura datoriei publice, în fapt o creștere mascată a resurselor din datoria publică externă la dispoziția neîngrădită a Guvernului. Că este așa, o dovedesc împrumuturile interne care nu se scad ca fiind cheltuieli de natura datoriei publice interne. Toate acestea, în opinia Partidului România Mare, trebuie sancționate de comisiile de specialitate ale celor două Camere înainte de a fi supuse aprobării Parlamentului pentru că ele grevează considerabil prezentul națiunii și viitorul copiilor noștri.

Cu titlu de inventar, cheltuielile de natura datoriei publice care printr-o inginerie contabilă nu se iau în considerare în dimensionarea deficitului bugetar pentru anul 2005 însumează 35.496 miliarde lei, adică peste 1,2 miliarde euro, în fapt, 1,35% din produsul intern brut.

Rezumând, deficitul real al bugetului consolidat al României în anul 2005 este mai mult decât dublu deficitului declarat de putere, respectiv, 3,14% față de cel prevăzut de 1,53%.

2 - Pentru a înțelege poziția obiectivă, realistă, dar intransigentă adoptată de Partidul România Mare cu privire la finanțele publice și la rolul contribuțiilor sociale nu o să vă fac acum o dizertație cu privire la rolul și funcțiile acestora, deși, poate ar fi un exercițiu util. O să punctez doar esența construcțiilor bugetare supuse spre dezbatere și aprobare Parlamentului din punct de vedere strict economic și cu câteva aprecieri privind impactul social al acestora.

Cheltuielile înseamnă fără doar și poate consumuri efective de resurse bănești constituite, inclusiv când vorbim de bugetul consolidat un fapt real. Cu alte cuvinte, cheltuielile bugetului consolidat reprezintă totalul sumelor consumate în anul 2005 și, ca atare, a le diminua contabil cu excedentele create artificial la unele dintre bugetele fără excepție cu vocație socială cum sunt bugetele asigurărilor sociale pentru pensii, șomaj, sănătate și altele și prin reluarea în considerare a cheltuielilor de natura datoriei publice înseamnă, de fapt, praf în ochii Parlamentului și o dezinformare crasă a populației. Explicit mă refer la folosirea sistemului financiar în determinarea deficitului general consolidat care beneficiază datorită metodei impropriu folosite o diminuare artificială a deficitului prin scăderea din acesta a excedentelor create la nivelul bugetelor locale și a bugetelor sociale, în fapt, contribuții directe ale cetățenilor și excluderea din deficit a cheltuielilor de natura datoriei publice, întrebări esențiale la care trebuie răspuns în mod rezonabil și onest.

De ce se diminuează veniturile populației cu contribuții sociale care nu se alocă cheltuielilor sociale și absurd, se creează artificial excedente la aceste bugete? De ce contribuția de asigurări sociale de sănătate este calculată și repartizată prin bugetul de stat, și nu de o autoritate națională autonomă, așa cum se practică în statele din comunitatea europeană?

De ce fondul aferent pensiilor țărănești se gestionează din anul 2005 prin bugetul de stat, când, în mod normal, pensionarii care au trudit în agricultură ar trebui să beneficieze de un tratament adecvat în sfera protecției sociale în mod explicit, pentru că, din calculele noastre, pensia țărănească proiectată pentru anul 2005 urmează să crească cu doar 3,8% pe tot anul 2005, ceea ce reprezintă o creștere medie de 30.843 lei, echivalentul a 1,5 kg pâine sau a 10 lumânări.

3. Din proiectul disponibil la Ministerul Finanțelor Publice, se observă că bugetul consolidat este așezat pe o scădere cu un punct procentual, în condițiile în care exportul net are o influență negativă în produsul intern brut, cu alte cuvinte, importurile vor devansa puternic exporturile, de altfel, ca și până în prezent. Mai precis: 7,3 miliarde euro reprezintă deficitul balanței comerciale pe anul 2005, fapt ce relevă că importurile, ca și în anii precedenți, sunt orientate către consum, și nu către investiții și dezvoltare.

Dacă anul 2005 ar fi o excepție, am înțelege. Dar, deficitul comercial proiectat până în anul 2008, fără creșterea formării brute de capital fix, va duce la o influență negativă asupra veniturilor țării de peste 33 miliarde de euro, care se va regăsi într-o creștere cu aproape 14 miliarde de euro în soldul datoriei publice externe.

Această creștere a datoriei publice, care la nivelul anului 2005 înseamnă dobânzi și comisioane aferente creditelor contractate de 48.613 miliarde lei, respectiv 1,2 miliarde de euro, va determina costuri suplimentare fără rost, care vor însuma în perioada 2005-2008 peste 6 miliarde de euro.

Corolarul explicativ al celor prezentate îl constituie politica în domeniul consumului final al populației, care se va situa, fără excepție, sub creșterea economică.

Creșterea câștigului salarial va însemna 4% pe an, adică, la nivelul anului 2005, va reprezenta 92.000 lei, respectiv 550 gr de carne și, la sfârșitul perioadei, adică în 2008, salariații vor beneficia de o creștere salarială totală cu care pot cumpăra doar 2 kg de carne. Nu putem lua în considerare o asemenea proiecție, pentru că ea înseamnă perpetuarea economiei de avarie, prea asemănătoare cu o economie în stare de beligeranță.

Întrebarea finală a Partidului România Mare către Guvern, cu referire la proiectul bugetului general consolidat pentru anul 2005 și proiecția pentru 2006-2008, este următoarea: începând din anul 2005, în România vârsta de ieșire la pensie a femeilor se va alinia cu cea a bărbaților, adică 65 de ani; tot din anul 2005 se va liberaliza contul de capital, fapt ce va conduce la apariția fenomenelor speculative pe piața financiară a țării, o piață nepregătită și cu atât mai vulnerabilă la speculații bursiere, ambele decizii având un impact negativ asupra economiei naționale și, implicit, asupra puterii de cumpărare a populației, căreia va trebui să-i facă față politicile promovate prin documentele pe care le dezbatem astăzi.

Dorim să știm care sunt mecanismele, instrumentele, mijloacele și măsurile pe care le are în vedere Guvernul pentru a contracara defectele clar negative ale celor două decizii pentru că, din construcția bugetului general consolidat rezultă că România va fi expusă fără precedent la riscuri necunoscute până acum, riscuri care, dată fiind proiecția macroeconomică pentru perioada 2005-2008, pot conduce, la fel ca la sfârșitul guvernării CDR-PNL-PD-UDMR, la pericolul intrării țării fie în incapacitate de plată, fie în situația de a solicita populației noi curbe de sacrificiu.

Partidul România Mare dorește să participe constructiv la aderarea și integrarea României în structurile europene, dar nu-și poate asuma, în fața națiunii, responsabilitatea unui asemenea proiect prin care se spulberă speranțele la mai bine ale cetățenilor pe următorii ani.

Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare nu-și asumă construcția bugetară propusă pentru anul 2005 și vor vota împotrivă.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumim.

Dau cuvântul domnului deputat Alexandru Mocanu, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat.

 
 

Domnul Alexandru Mocanu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Doresc să vă spun încă de la început că Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat din cadrul Alianței "Dreptate și Adevăr" P.N.L.-P.D. vor vota împotriva proiectelor de lege privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2005, pentru că, în opinia noastră, aceste proiecte, la fel ca întreaga plitică bugetară a P.S.D. din ultimii ani, legalizează utilizarea discreționară de către Guvern a fondurilor bugetare, legalizează risipa și măsurile populiste. Este deosebit de grav faptul că bugetul consolidat al statului este folosit ca instrument politic, fiind transformat în buget electoral. Filosofia acordării sprijinului bugetar către diferite categorii socio-profesionale nu este, din păcate, bazată pe criterii de raționalitate economică sau socială, ci se întemeiază exclusiv pe principiul creșterii numărului de beneficiari, pentru a mări efectul electoral, evident, în favoarea P.S.D.

Vă amintiți că am spus aceste lucruri și cu prilejul rectificării bugetului pe anul 2004. Din păcate, nu numai că nu s-a corectat nimic, dar am impresia că s-au accentuat lucrurile negative, în opinia noastră.

De aceea, vă propun să urmărim împreună, stimați colegi, în Proiectul Legii bugetului pe 2005, modul în care funcționează, în fond cum este legalizată această mită electorală într-un an electoral ca 2004 și, în același timp, să observăm cum această ispită nu funcționează în anii neelectorali, atunci când - nu-i așa! - voturile nu mai sunt necesare.

Cu permisiunea dumneavoastră, voi compara trei ani consecutivi: 2003 - neinteresant, evident, din punct de vedere electoral, 2004 - foarte important - și 2005, din nou, neinteresant din punct de vedere electoral, și să vedem evoluția câtorva alocații bugetare pentru aceste perioade.

Mai întâi, ajutoarele sociale. În 2003 au fost în sumă de 333 de miliarde de lei, în 2004 au ajuns la 3.400 miliarde de lei, adică, în termeni reali, o creștere de 1000%, pentru ca în 2005, - an neinteresant, cum spuneam, electoral -, ele să scadă cu 21% față de anul electoral.

Alocațiile pentru familiile cu copii: 795 miliarde lei în 2003, peste 4.800 miliarde lei în 2004, adică de 6 ori mai mult, pentru ca din nou, în 2005, ele să scadă cu 20% față de 2004.

Ajutoarele pentru căldură au crescut de la 318 miliarde lei în 2003 la peste 3.500 miliarde în 2004 - o creștere, după cum o să observați, de peste 10 ori, pentru ca în 2005 să scadă cu 22% față de 2004.

Vă rog să mă credeți că pot da și alte exemple de alocații cu caracter social, după cum, la fel de bine, pot da exemple de alocații cu caracter economic, cum ar fi: subvențiile pentru agricultură sau despăgubirile pentru calamități, unde, imediat ce pășim în 2005, cuantumul acestora scade de vreo 12 ori, pentru că, nu-i așa, 2005 nu prezintă nici un interes electoral.

Aș dori să fiu și să fim foarte bine înțeleși: nu pun și nu punem în discuție, sub nici o formă, oportunitatea acestor categorii de cheltuieli. Noi doar ne exprimăm următoarea nedumerire: dacă aceste sume erau necesare, de ce în 2003 s-a alocat de 10 ori mai puțin decât în anul electoral 2004 și de ce apoi, în 2005, alocăm cu de 20 până la 90% mai puțin decât în 2004?

Acest comportament ne relevă nouă, cu claritate, și este de netăgăduit că alocarea acestor categorii de resurse nu se întemeiază pe o fundamentare riguroasă și obiectivă pe termen lung, ci, mai degrabă, pe ponderea bazinului electoral, din care se dorește captarea bunăvoinței electorale.

În 2004, numai destinațiile de genul celor amintite mai înainte au condus la o reorientare a unor cheltuieli bugetare, de peste 20 de mii de miliarde de lei, fără ca Parlamentul României să fi autorizat așa ceva.

Împrejurarea că Guvernul Năstase se joacă cu sume atât de mari, după legea bunului-plac, potrivit căreia fundamentarea o reprezintă numărul de voturi ce s-ar putea obține în plus, arată că, atât controlul parlamentar, cât mai ales moralitatea actelor noastre politice mai au cale lungă de bătut până să putem conveni că operează cu adevărat și în România.

Așa cum am spus și cu alte prilejuri, economia României este încă bolnavă. Contrar diagnosticelor puse de organisme economice internaționale de prestigiu, contrar diagnosticului raportului de țară, recent prezentat de Comisia Europeană, PSD continuă să-și țină capul în nisip și să trăiască într-o Românie paralelă cu România reală.

Mesajele guvernamentale de după alegerile locale, ca de altfel și firul roșu al rectificării recente, ne-au prezentat un PSD brusc înduioșat de soarta țării, chiar revoltat de situația în care se află majoritatea oamenilor. PSD-ul declamă cu ostentație că este dispus să schimbe lucrurile și, pentru a fi și mai convingător, afirmă că el însuși este pe cale să se schimbe. Ipocrizia acestui tip de mesaj este neegalată până astăzi în politica românească de după 1990 și de acest lucru se conving românii chiar în aceste zile. În egală măsură, zgomotos, populist și ipocrit, este o realitate care continuă să se deterioreze și pe care o resimte fiecare român. Profitând de situația dramatică în care se află categorii largi de cetățeni, PSD continuă politica care încurajează, în bună parte, nemunca și, pentru aceasta, transformă în bună parte bugetul de stat în buget electoral. Dar cu ce costuri, stimați colegi?

Aceste măsuri folosite cu toptanul, fără discernământ, conduc la pervertirea gravă a mentalității românilor, cu efecte devastatoare pe termen lung. Dar sunt și alte costuri. De când PSD este la guvernare, datoria externă a României a crescut cu peste 8 miliarde de dolari, ceea ce, față de anul 2000, înseamnă o creștere de 80%, creștere ce devansează cu mult creșterea prognozată a produsului intern brut pe perioada 2001-2004. Asta înseamnă că, față de 2001, în 2004 ponderea datoriei externe în produsul intern brut va crește de la 27 la 31%. Evoluția comerțului exterior în 2004, ca de altfel și în 2003, a scos la lumină secretul creșterilor economice de 5% pe an, și anume că motorul acestor creșteri a fost consumul intern alimentat masiv din importuri, care importuri au fost, la rândul lor, în bună parte, realizate pe seama creșterii dramatice a datoriei externe a României.

De aceea, îmi permit să afirm și cu această ocazie că, sub guvernarea PSD, în anii 2001-2004 România nu prea a acumulat avuție, ci, mai degrabă, pierderi, datorii și deficite. Acestea - datoriile, pierderile și deficitele acumulate - au fost cu mult mai mari decât acumulările propriu-zise, iar cifrele statistice înregistrate în acest an confirmă acest lucru.

De altfel, oricine poate confirma că în afara clientelei politice a guvernanților, a șmecherilor și a învârtiților perioadei de tranziție, în ciuda unor creșteri medii anuale ale produsului intern brut de 5%, nici un român obișnuit nu se poate lăuda cu creșterea puterii sale de cumpărare măcar cu 1% pe an. Și, atunci, la ce bun toată această fanfaronadă, stimați colegi?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal, are cuvântul domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu.

 
 

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Ce păcat că a plecat domnul prim-ministru, pentru că, cu așa multă atenție am ascultat prezentarea făcută de domnia sa, în care ne-a dovedit încă o dată că are abilități de ministru de externe și ne-a făcut o prezentare extraordinar de grandioasă a realizărilor Guvernului pe care-l conduce.

Am aflat numai părți pozitive: fonduri alocate pentru sănătate, pentru învățământ, pentru protecție socială, dar a ocolit să ne spună câteva lucruri. Nu ne-a spus, de exemplu, care este suma alocată din buget pentru rambursările de credite externe și dobânzile aferente acestor credite.

Am să vă aduc la cunoștință că această sumă reprezintă un nivel modest: numai 36 mii de miliarde lei, adică aproape 10% din volumul cheltuielilor programate prin bugetul de stat pe anul 2005.

Dacă facem calculul cheltuielilor cu serviciul datoriei publice externe totale sau angajate pentru anul 2005, vedem că aceasta are o valoare de 2,4 miliarde dolari - circa 80 mii miliarde de lei și este cel mai înalt nivel după 1992, data la care s-au contactat primele credite externe. Această sumă reprezintă 3,06% din produsul intern brut și la care trebuie să mai adăugăm ceva, și anume peste 11 mii miliarde lei, care sunt cheltuielile cu datoria publică internă.

Sigur că domnul ministru Tănăsescu, care este prezent aici și probabil că urmărește, o să ne spună că nu-i nici o problemă, că, în baza cifrelor cu care România este obligată să se compare, mai avem încă până la 60% din produsul intern brut, nivel de îndatorare la care putem să mergem.

Sigur că da, mai avem încă o marjă confortabilă de îndatorare, dar este important să vedem cât de eficient au fost cheltuite aceste sume și să nu uităm faptul că, în momentul de față, pentru stingerea datoriei publice a României fiecare român va trebui să plătească modesta sumă de 1000 de dolari pentru plata acestei datorii.

Sigur că și domnul prim-ministru și domnul ministru de finanțe, mai nou, chiar și ministrul de externe, domnul Geoană, au învățat să ne spună că am avut o creștere economică susținută, că am avut inflație scăzută, dar evită cu multă abilitate să ne prezinte care sunt realitățile care se ascund în spatele acestor cifre.

Pot să vă spun că pe parcursul a trei ani, - din 2001 până în prezent -, deci, dacă luăm trei ani cumulat, creșterea economică agregată a fost de 16,4%.

Dar, haideți să vedem ce ascunde această cifră. Deci, din peste 16,4% creșterea produsului intern brut cumulat pe acești trei ani, ponderea cea mai mare, și anume 8,1%, o reprezintă creșterea arieratelor și a pierderilor din întreprinderile românești. Nu este o noutate, pentru că aceasta era o specialitate mai veche și a Guvernului care a condus România până în 1996, numai că, de data aceasta, pierderile au ajuns să reprezinte un volum extraordinar de mare, și arieratele, ceea ce este de-a dreptul îngrijorător, arieratele reprezintă în momentul de față jumătate la sută din produsul intern brut al României.

Dacă la acest nivel mai adăugăm 5% - procente din produsul intern brut reprezentat de economia de autoconsum -, atunci vom vedea că pe acești trei ani rămân 3,3 procente de creștere a produsului intern brut, care ar putea fi apreciate ca o creștere economică sănătoasă. Deci, 1,1% pe an, ceea ce, trebuie să recunoaștem, este extrem de puțin.

În acest timp, datoria publică externă contractată a crescut cu 214%, iar pentru a realiza mărimea reală a fenomenului, vă pot spune că în perioada iarnuarie '92-decembrie 2000, datoria publică externă a fost de 10,2 miliarde, iar în cei trei ani la care am făcut referire a fost de 11,7 miliarde de dolari.

Deci, ceea ce rezultă ca o concluzie este că, de fapt, economia nu crește, ci ea se bazează pe împrumuturi și, mai nou, pe ponderea importantă pe care o reprezintă transferurile de bani efectuate de românii care lucrează în străinătate.

Economia românească, din păcate, nu este mai performantă, productivitatea nu a crescut și toate aceste lucruri sunt semnale îngrijorătoare pe care ar trebui ca Guvernul să le ia în seamă, și aceste semnale au fost date inclusiv ieri. În presă a apărut declarația directorului din cadrul Comisiei Europene care se ocupă de problemele economice și bugetare și care atrage atenția asupra modului în care sunt cheltuiți banii publici de către Guvernul României, fapt care poate să pună în pericol macrostabilitatea economică.

Spuneam că, în acest fel, s-a ajuns ca la 1 ianuarie 2004 datoria publică externă contractată să fie de aproape 22 miliarde de dolari - cea mai mare din istoria post-decembristă a României - și, ceea ce este mai grav, cu rezultate foarte slabe la nivel economic.

Haideți să vedem cum au fost gestionate câteva din aceste credite. În anul 2003, din totalul de 3,2 miliarde dolari contractate sau garantate de statul român, 46% au reprezentat împrumuturi pentru sectorul energetic - adică 1,5 miliarde dolari, 33% pentru transporturi - 1 miliard de dolari, în timp ce pentru Sănătate s-au contractat credite de numai 50 milioane dolari - circa 2 %, probabil ca să fie concordant cu ceea ce este declarație la nivel politic, și anume că Sănătatea reprezintă o prioritate a actualei guvernări, cum este, probabil, și Justiția, la care, în 2003 a fost contractat un credit de 35 milioane euro pentru repararea și consolidarea Palatului de Justiție, în condițiile în care contractul comercial plus alte costuri este de numai 20 milioane. Poate domnul președinte Șaguna, din partea Curții de Conturi, ne-ar putea spune ce se întâmplă cu diferența de 15 milioane euro și pentru ce fel de cheltuieli este afectată.

Ceea ce este și mai grav este faptul că volumul cheltuielilor din surse bugetare aferente serviciului datoriei publice externe pe ministere a crescut față de finele anului 2000 cu 400%, și anume: de la 8.800 miliarde la 36 mii miliarde, iar din aceasta, 80% reprezintă achiziții, care în general se importă în maximum 12 luni, deci perioada de grație a împrumuturilor aferente este mai mică în total față de perioada de maturitate a creditului. Din aceste date rezultă în mod clar că ponderea mare în volumul datoriei publice externe contractate o reprezintă importurile pentru achiziții și consum, în timp ce împrumuturile pentru investiții care să producă în viitor venituri și noi locuri de muncă au înregistrat valori modeste.

De altfel, în perioada 2000-2004 forța de muncă a scăzut în mod considerabil, lăsând fără nici un fel de suport promisiunea făcută în anul 2000, de creare a unui milion de locuri de muncă. Locurile de muncă, după cum știm, au fost create la cules de căpșuni, la cules de portocale, dar nu în România.

Prin acest fel de a conduce economia s-a ajuns, și din alte motive, la un deficit comercial de 4,6 miliarde euro - este cel mai mare deficit al balanței comerciale înregistrat de România -, în pofida faptului că promisiunile Guvernului au subliniat necesitatea de stimulare a exporturilor. Singura măsură de stimulare a exportului a fost anularea cotei de impozit de 5% pentru activitățile de export, măsură care a fost promovată la începutul anului 2000 și care și-a adus efecte extrem de benefice, pentru că economia românească a avut ca principal motor al creșterii tocmai exporturile, și, după părerea mea, cu foarte mare ușurință Guvernul, Ministerul Finanțelor Publice a acceptat solicitarea Uniunii Europene ca această cotă de numai 5% pentru activitățile de export să fie anulată, ca și când economia românească ar fi fost cea care ar pune în pericol piața unică europeană. Mi-ar plăcea să cred că economia românească ar putea fi așa de puternică - realitatea, sigur, ne contrazice - și cred că, în contextul în care România va deveni membru al Uniunii Europene de-abia la 1 ianuarie 2007, ar fi existat resorturile de negociere posibile pentru a permite economiei românești, exportatorilor să se întărească, în așa fel încât, în momentul intrării în Uniunea Europeană, șocul integrării să nu fie unul devastator pentru economia românească.

În bugetul pe 2005, fondurile alocate pentru stimularea exportului sunt în valoare absolută mai mici decât cele alocate în bugetul din 2004; la fel și pentru i.m.m.-uri, unde reducerea este de peste 80%.

Prin Legea bugetului pe anul 2005 se continuă, din păcate, o altă practică des uzitată în ultima vreme, și anume aceea de a acorda scutiri la plata obligațiilor bugetare unor agenți economici aflați sub autoritatea Ministerului Economiei, a Ministerului Transporturilor, și această scutire generică nu este decât un instrument lăsat la dispoziția Guvernului, care este împuternicit prin art.18 din Legea bugetului, să stabilească atât agenții economici, cât și plafoanele până la care urmează să se scutească de obligații bugetare.

Prin urmare, o astfel de prevedere va afecta semnificativ veniturile bugetului de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și bugetul asigurărilor de șomaj.

Vreau să subliniez faptul că se continuă încălcarea principiului autonomiei locale și ați afectat această autonomie, transferând noi activități către administrația publică locală, fără să le transferați și sursele de finanțare a acestor activități.

S-a făcut, din păcate, de foarte multe ori în ultima vreme, o alocare directă de sume prin hotărâri de Guvern către administrațiile care sunt conduse de aleși ai PSD-ului și, din păcate, sigur că, în acest fel, creați o distorsiune puternică în ceea ce privește modul în care ar fi trebuit să se aloce fondurile pentru cheltuielile autorităților publice locale.

Așa cum sublinia și primul-ministru și cum se menționează și în Raportul la buget pe 2005, se va amplifica efortul bugetar pentru susținerea programelor sociale. Sigur, formularea este foarte frumoasă, dar nu pot să găsesc, totuși, răspunsul adecvat, în condițiile în care ajutorul social pe 2004 este reprezentat de o sumă de 3.400 miliarde, iar pe 2005 numai 3.071 miliarde - deci o reducere în termeni reali de aproximativ 20%, ajutorul de stat pentru copii, de asemenea scade, alocațiile pentru familii cu copii scad de la 4.884 la 4.500 miliarde, lucruri care sigur că vin să contrazică afirmațiile - de altfel, foarte generoase - pe care le faceți.

În fine, sigur că mă apropii de final și nu pot să mă abțin să nu-l întreb pe domnul ministru Tănăsescu, ce explicație poate să ne dea, o explicație coerentă aș vrea, care să ne demonstreze cum de se poate ca după 4 ani de creștere economică, la nivelul puterii de cumpărare a românilor să nu se simtă nimic.

Recunoașteți că în momentul în care s-au alocat sume pentru protecție socială tot mai mari, numărul de persoane care beneficiază de protecție socială a crescut continuu de la an la an în loc să scadă, pe măsură ce se înregistrează creșterea economică. Sigur că acestea sunt chestiuni care au fost evitate cu multă abilitate, dar totuși ar trebui un răspuns pentru aceste probleme.

Bugetul, este bine cunoscut că nu e un scop în sine, ci mai degrabă un instrument de macrostabilizare sau de dezvoltare în funcție de politica pe care o promovați. Ați promis în 2001 că vom trăi mai bine în 2002. Ați promis românilor în 2003 că vor trăi mai bine în 2004 și așa mai departe. Pentru dumneavoastră cred că s-a început integrarea românilor în Uniunea Europeană, în primul rând cu recorelarea prețurilor și tarifelor la utilitățile publice, la energie electrică, la gaze și la combustibili, ne-am grăbit excesiv în acest sens, cunoscut fiind faptul că în Spania au trebuit 15 ani ca aceste prețuri să fie aliniate la standardele europene. La fel s-a întâmplat și cu negocierile în domeniul agriculturii. După ce timp de 4 ani de zile ați recorelat românilor cheltuielile, acum veniți înainte de alegeri să le promiteți că le veți recorela și veniturile. Sigur, e vorba de pensii, e vorba de salarii. Nu știu cu ce credibilitate.

După părerea mea, actualului guvern nu i-ar rămâne decât să mai facă promisiuni de genul celor pe care le-am auzit enunțate de un cunoscut cantautor român și care spunea că actualul guvern o să mai facă promisiuni și angajamente, de genul filmelor cu judecătoare porno și să le promită românilor omletă gratis cu ouă de la Cornu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea grupurilor parlamentare ale UDMR, domnul deputat Iuliu Winkler.

 
 

Domnul Iuliu Winkler:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Dezbaterea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2005 are loc în conformitate cu Legea finanțelor publice, iar UDMR consideră că Parlamentul României își face datoria de a adopta Legea bugetară pentru anul 2005 în termen legal, asigurând astfel funcționarea instituțiilor statului, a regiilor și societăților naționale, precum și condițiile pentru dezbaterea și adoptarea la timp legal a bugetelor locale. Similar cu anii precedenți, prioritatea legislativă a UDMR în sesiunea de toamnă a Parlamentului României o constituie adoptarea proiectului Legii bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005, motiv pentru care, cu începere din luna august a acestui an, am organizat un amplu proces de consultare a aleșilor uniunii la nivelul autorităților publice locale, acest set de consultări, proces de consultări concretizându-se prin formularea unor propuneri și solicitări pe care le-am înaintat Ministerului Finanțelor Publice. Am făcut acest lucru încă în faza de elaborare a proiectului Legii bugetare, semnalând cu această ocazie unele disfuncționalități, precum și starea cronică de subfinanțare care există la nivelul consiliilor locale, cu precădere a celor din mediul rural. Am participat la dezbaterea proiectului depus la Parlament și am formulat, evident, un set de amendamente, menit să îmbunătățească acest proiect.

O analiză chiar succintă a proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2005 ar trebuit să pornească de la evidențierea câtorva indicatori macroeconomici ai anului 2004. Creșterea economică cea mai ridicată din ultimii 15 ani s-a înregistrat în acest an sau se va înregistra în acest an 2004, caracterizat în special printr-un avânt al sectorului serviciilor și acesta este, poate, cel mai grăitor argument al începutului modernizării economiei românești.

Constatăm evoluția favorabilă a procesului de dezinflație care permite aplicarea în anul 2005 a Legii cu privire la denominarea monedei, măsură care marchează ieșirea definitivă din spirala inflaționistă ce a caracterizat România postdecembristă. Obiectivul macroeconomic major al anului 2004 a fost atins prin reducerea inflației până la o rată exprimată printr-o singură cifră.

Deficitul bugetar a fost revizuit de două ori în decursul anului 2004, sub presiunea nevoii organismelor financiare internaționale de a se asigura cu privire la evitarea derapajelor la care ar fi fost tentat Guvernul într-un an electoral.

Confirmarea majoră, însă, a evoluțiilor pozitive ce s-au înregistrat la nivelul economiei naționale îl constituie calificativul de economie de piață funcțională acordat economiei românești în Raportul de țară al Comisiei Europene pe anul 2004.

În opinia Uniunii Democrate Maghiare din România, dincolo din considerentele politice, acest calificativ vine să confirme îndeplinirea de către România a majorității criteriilor economice de preaderare.

Evident, economia românească este încă departe de a fi capabilă să facă față climatului concurențial din uniune, principalele neajunsuri fiind legate de încetineala reformelor structurale, de întârzierile în finalizarea proceselor de privatizare care vor trebui să conducă la retragerea statului din economie, de persistența unui nivel încă foarte ridicat al arieratelor, cu un efect nedorit de mimetism al comportamentului evazionist și în sfera privată și, în sfârșit, de disciplina financiară insuficient impusă atât la nivelul companiilor cu capital de stat cât și al celor cu capital privat.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

UDMR a sprijinit toate acele măsuri economice prin care 2004 este al cincilea an consecutiv de creștere a economiei românești. Convinși de evoluția pozitivă a economiei noastre, suntem totuși conștienți că aceasta nu este încă perceptibilă la nivelul cetățeanului, pentru că nu a avut ca efect o creștere pronunțată a nivelului de trai al tuturor categoriilor populației. Aceasta este rațiunea pentru care UDMR susține finanțarea din bugetului statului în proiectul de buget al anului 2005 a unor măsuri cu caracter social, a unor programe de sprijinire a categoriilor sociale marginalizate sau aflate în pericol de marginalizare.

Considerăm că aceste măsuri cu obiective clare și cu o delimitare precisă a segmentelor - țintă ale populației asigură o eficiență sporită în eliminarea sărăciei, în combaterea marginalizării și în asigurarea egalității de șansă.

Salutăm, de asemenea, un alt aspect pozitiv care reiese, în opinia noastră, în premieră în proiectul de buget pe anul 2005, și anume acele programe destinate sprijinirii familiei, acest aspect este unul fundamental în valorile pe care le promovează UDMR, în special în domeniile protecției sociale și educației. Sprijinim continuarea acordării alocației familiale complementare, de asemenea, dublarea sumelor destinate alocațiilor de susținere pentru familia monoparentală, măsuri care au acoperire financiară în bugetul de stat pe anul 2005.

Considerăm, de asemenea, că programele inițiate de Ministerul Educației și Cercetării, legate de acordarea unor ajutoare financiare către segmente țintă de populație școlară sunt deosebit de importante și este evident că trebuie să fie în continuare o prioritate finanțată din buget, deoarece doar prin asigurarea unei educații temeinice și de înaltă calitate tinerilor putem garanta întregii societăți de astăzi viitorul pe care și-l dorește.

O a doua chestiune sau grup de probleme deosebit de important în viziunea UDMR este legat de situația și perspectivele bugetelor locale. Evoluția finanțării locale față de situația anului 2004, sumele și cotele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum și transferurile către bugetele locale indică o creștere de aproximativ 10 - 10,6 procente, ceea ce reflectă o evoluție relativ modestă a acestora, având în vedere și rata prognozată a inflației pe 2005 de 7 puncte procentuale.

În mod asemănător cu anii anteriori, finanțarea este insuficientă în raport cu sarcinile ce revin autorităților administrației publice locale. Structura finanțării locale este, în linii mari, identică cu cea a ultimilor ani și este în continuare deficitară și plină de neajunsuri.

În anul 2005, la fel ca în anii anteriori, veniturile defalcate care sunt asimilate veniturilor proprii la bugetele locale reprezintă aceeași pondere din totalul surselor locale, adică circa 28%, restul de peste 2/3 fiind transferuri cu destinație precisă pentru îndeplinirea unor sarcini descentralizate.

O evaluare asupra deficitului înregistrat la nivelul bugetelor locale în luna septembrie 2004 pune în evidență ca acest deficit se ridică la cel puțin 12 mii de miliarde de lei.

Revenim cu propunerea noastră făcută și în discuțiile cu reprezentanții Ministerului de Finanțe și ai Guvernului legată de majorarea deficitului bugetar planificat în anul 2005 cu o jumătate de punct procentual - 0,5% din p.i.b., ar putea reprezenta circa 13 mii de miliarde de lei și ar putea reduce semnificativ starea de subfinanțare, iar dacă s-ar lua decizia alocării acestor sume pentru finanțarea unor lucrări de infrastructură, efectul economic difuzat pe orizontală ar genera importante beneficii pentru comunitățile locale.

Susținem, de asemenea, în continuare o altă propunere formulată în ultimele zile în cursul dezbaterilor, și anume aceea de împărțire pe județe a sumelor defalcate din t.v.a. pentru drumuri județene și comunale.

Considerăm că modul actual de împărțire pe baza exclusivă a lungimii rețelei de drumuri județene și comunale este un mod simplist și duce la discriminări grave față de numeroase județe slab dezvoltate economic, motiv pentru care ne menținem propunerea care ar viza un mod de împărțire mai complex și mai echitabil, ținând cont de lungimea drumurilor, de starea tehnică a acestora, precum și de un indicator care să reflecte potențialul economic al fiecărui județ. Această propunere, de altfel, are și agrementul uniunii naționale a consiliilor județene.

Revenim la alte câteva propuneri UDMR legate de finanțarea bugetelor locale și reafirmăm aici necesitatea identificării de noi surse de finanțare proprie, fie cote din redevențe, fie cote din impozitul pe microîntreprinderi sau alte soluții, în paralel cu creșterea cotelor din impozitul pe venitul global ce se alocă bugetelor locale.

Propunem eliminarea acelei verigi suplimentare, pe care, în acest moment, o constituie consiliile județene în fluxul alocării anumitor fonduri, sume, cote de echilibrare pentru bugetele locale destinate bugetelor municipiilor, orașelor și comunelor, aceste sume urmând să fie virate direct în bugetele beneficiare.

Susținem, de asemenea, modificarea principiului de echilibrare intrajudețeană specificată în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2003, aceste criterii trebuind să fie modificate pe baza negocierilor și propunerilor care provin de la autoritățile locale.

De asemenea, menținem pentru viitor ideea noastră de elaborare a două componente a bugetelor locale, componenta bugetului de funcționare, care cuprinde venituri proprii și prelevări de la bugetul de stat și aceste sume și cote defalcate din unele venituri ale statului, cu destinație precisă, care trebuie să asigure funcționarea zilnică, respectiv bugetele de dezvoltare cuprinzând fonduri externe atrase de la Uniunea Europeană și credite atrase, respectiv venituri proprii. E necesar a se realiza un sistem eficient de creditare a consiliilor locale și de asigurare de garanții pentru acoperirea contribuției proprii la proiectele cu finanțare comunitară.

Un al treilea capitol important la care dorim să ne referim este cel legat de dezvoltarea regională, de programe și proiecte europene. Dacă în bugetul pe 2004 am avut pentru întâia oară evidențierea finanțărilor provenite din programele pentru preaderare, iată că în proiectul de buget pe 2005 avem și sumele prevăzute pentru cofinanțarea acestor proiecte.

Considerăm totuși că întregul proces de accesare a sumelor provenind din finanțări europene trebuie să fie mai grijuliu pregătit, credem că executivul trebuie să se implice în toate fazele acestui proces, începând de la diseminarea informației, la asigurarea consultanței de accesare și până la facilitarea asigurării cofinanțării și monotorizarea utilizării fondurilor contractate.

Sprijinim construcția proiectului de buget pe 2005 pe baza programelor, dar reiterăm o obiecție pe care nu o formulăm pentru întâia oară, și anume aceea legată de asigurarea unui real control parlamentar asupra destinației cheltuirii banului public, în special, asupra celor care, în anexele aferente ministerelor de specialitate, nu se regăsesc decât în sume globale.

În paralel cu respectarea principiului solidarității regionale, propunem și respectarea principiului echității regionale în procesul de distribuire a fondurilor publice. În consecință, solicităm ca unele din programele majore de investiții în infrastructură asupra cărora dispun ordonatorii principali de credite să fie detaliate pe regiuni de dezvoltate și pe județe, astfel încât să fie posibilă evaluarea pertinentă a efectelor de dezvoltare regională obținute prin aplicarea programelor.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În finalul acestei evaluări, pornim de la următoarele trei considerente. Sprijinim evoluția filozofiei de construcție a bugetului de stat spre principiile pe care se fundamentează bugetele statelor europene pe care le găsim în consonanță cu valorile promovate de către UDMR: multianualitate, predictibilitate, planificarea activităților bugetare în faza programelor.

Constatăm, de asemenea, cu satisfacție valorificarea unor amendamente importante pe care UDMR le-a formulat. Ne exprimăm, în sfârșit, convingerea că propunerile noastre de continuare a descentralizării și perfecționare a reformei bugetare vor fi susținute în continuare în forul legislativ al României.

În aceste condiții, Grupul parlamentar al UDMR a decis să sprijine prin votul său adoptarea proiectului de lege a bugetului de stat pe anul 2005.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților, domnul deputat Sali Negiat.

 
 

Domnul Sali Negiat:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Acest proiect de buget care va intra în dezbaterea plenului reunit al Senatului și Camerei Deputaților, bineînțeles, că este instrumentul cel mai important de guvernare și poartă amprenta acestei guvernări și, în consecință, ultimii ani au demonstrat că în fiecare an proiectul de buget al României a fost adoptat în timp și apoi acest buget și-a făcut efectul printr-o guvernare care a avut evoluții pozitive în creșterea produsului intern brut, al menținerii sub control a deficitului bugetar, a inflației și a celorlalți indicatori macroeconomici. Acest echilibru economico-financiar asigură finanțări pe plan macroeconomic, cât și pe plan local.

Corelarea dintre venituri și cheltuieli, ajutată de finanțările externe, duce la acest echilibru de care țara are nevoie și lucrul pozitiv cel mai important este faptul că și în acest an proiectul de buget a fost adus în dezbaterea Parlamentului în timp util și pentru anul 2005 țara are nevoie de acest buget de stat. Din proiectul actual reiese nevoia de menținere a echilibrului din punct de vedere al deficitului bugetar, de menținere a inflației sub o anumită limită și de dezvoltare economică în continuare.

Interesul minorităților naționale este în cadrul interesului național și acest interes național este ca țara noastră să se dezvolte în continuare și, în acest sens, Grupul parlamentar al minorităților naționale sprijină adoptarea acestui proiect de buget pe 2005.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Vă mulțumim.

În încheierea dezbaterilor, vă rog să permiteți să invit la microfon pe domnul Mihai Tănăsescu, ministrul finanțelor publice, pentru a da răspunsurile necesare.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, aș vrea să fac câteva comentarii de ordin general vizavi de luările de cuvânt și aș vrea să încep cu faptul că nu consider că dezbaterea la jumătatea lunii noiembrie a Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale este un dispreț sau un regim de urgență care trebuie făcut înainte de alegeri.

Aceasta dovedește faptul că actualul guvern, chiar dacă suntem într-o perioadă electorală, își continuă activitatea și își prezintă în fața aleșilor cele mai importante legi și anume legile bugetare.

De aceea, cred că, și aș vrea să vă mulțumesc, discutarea în această perioadă, înainte de sfârșitul anului, a celor mai importante legi financiare ale țării să aibă loc acum și, sigur, să permită ca la începutul de an 2005, România să aibă legile aprobate, în așa fel încât ordonatorii de credite să poată să-și desfășoare activitatea în mod normal.

Spre surprinderea mea, astăzi, am auzit foarte multe teorii economice noi. Mi le-am notat și, sigur, aș vrea să le verific. Ele sunt în totală contradicție cu ceea ce există la ora actuală în teoria economică și în special în teoria economică liberală.

Este de-a dreptul surprinzător să vezi cum oameni de marcă din această zonă politică fac niște confuzii majore în ceea ce privește realitatea economică și, nu în ultimul rând, modul de calcul a unor indicatori simpli, repet, simpli de economie.

Aș vrea să spun totuși că în această perioadă de timp, foarte mulți au vorbit despre datoria publică, datoria publică internă, datoria publică externă. Este de datoria mea să vă informez că în această perioadă de timp 2001-2004, datoria publică externă a scăzut ca pondere în p.i.b., deci în traducere p.i.b. a avut un ritm de creștere superior creșterii datoriei și interne și externe. Aceasta, de fapt, arată sănătatea finanțelor publice ale unei țări.

Dacă în anul 2000 datoria externă reprezenta 22,1% din p.i.b., la mijlocul anului 2004 aceasta reprezintă 17,5% din p.i.b., repet, 17,5%. În descreștere cu 5 puncte procentuale față de sfârșitul anului 2000.

În ceea ce privește datoria publică internă, la sfârșitul anului 2000, aceasta era 9,2% din p.i.b. La mijlocul anului 2004 ea reprezintă doar 5,1% din p.i.b. Aceștia sunt indicatorii care sunt luați în calcul, aceasta arată de fapt starea unei țări. Iar România se încadrează, din acest punct de vedere, la o limită inferioară în ceea ce privește gradul de îndatorare.

Se vorbea aici despre specialități mai vechi în ceea ce privește creșterea de arierate, despre creșteri economice, repet, și este surprinzător să vezi erori de genul că arieratele influențează sau au o legătură în creșterea economică, deci aceste teze sunt absolut aberante. Aș vrea să vă readuc aminte, stimați colegi, creșterea economică este dată de alți factori și nu de arierate. Descreșterea arieratelor este un fenomen care poate să conducă la creștere economică, ceea ce s-a întâmplat. Noi vorbim de arierate când această specialitate a domnilor din CDR la sfârșitul anului 2000 reprezenta 40% din p.i.b., plecând de la 35% în 1996? A fost vârful, repet, vârful volumului de arierate în economie, sfârșit de an 2000, stimați colegi. Dacă ne uităm pe internet și deschidem calculatorul, cred că toți avem acest lucru, și luăm bilanțurile care sunt afișate în mod public, o să vedem foarte clar că la sfârșitul anului 2003, după bilanțurile contabile, aceste arierate înregistrau 33%. Deci o reducere de 7 puncte procentuale în 3 ani de zile. Iar premisele anului 2004 arată că volumul arieratelor va scădea sub 30% pentru prima oară, repet, pentru prima oară în această perioadă de 14 ani. Nu trebuie decât să facem un clic și să deschidem calculatorul să ne uităm, în așa fel încât să putem să spunem corect în fața Parlamentului cifrele care sunt de spus în fața noastră.

Vorbeam aici despre productivitatea muncii. Păi, stimați colegi, sigur că nu avem cum să vedem productivitatea muncii, când în perioada trecută aceasta era numai cu semnul minus în față. Dacă luați datele și dacă luați indicatorii și dacă luați ultimele analize ale băncilor de investiții din străinătate, o să vedeți că productivitatea muncii numai anul acesta a avut o creștere față de anul trecut cu 14%.

Această creștere a productivității muncii arată foarte clar că gradul de competitivitate al economiei românești este unul care duce spre sus, în sus, și toată creșterea economică pe dumneavoastră ați realizat-o în perioada 1997-2000 în jos, cum se vede aici, la noi această creștere economică este în sus. Deci dumneavoastră ați pierdut, noi am câștigat, aceasta este diferența de profesionalism, aceasta este diferența de, cred eu, de management al finanțelor.

Se spunea că fondurile pentru stimularea exporturilor au scăzut.

Stimați colegi,

Dacă ne uităm atent în proiectul bugetului, o să vedem că pentru anul următor, în anul 2005, acestea sunt în creștere față de anul curent, 2004, de la 4 mii de miliarde la 4 350 de miliarde. Și, în același timp, se spunea aici că acea formulă fantastică de criză a anului 2000 în care s-a introdus cotă de 5% la impozitul pe profit pentru export a fost cea mai mare măsură de creștere economică a anului respectiv. A fost o soluție de criză, după 3 ani de descreșteri economice puternice, această măsură care a fost luată, sigur a dus la o creștere economică în anul 2000.

Dar, încă o dată, în realitate, măsurile de stimulare a exportului nu se fac prin diminuări fiscale, stimați colegi, sunteți susținători foarte puternici ai integrării României în Uniunea Europeană. Dacă ați citi teoriile de integrare în Uniunea Europeană, rezultă foarte clar că stimulul se face transparent prin buget și nu prin diminuare de fiscalitate, așa cum dumneavoastră propuneți. Sunt teorii vechi, sunt teoriile anilor 1996, teoriile pe care noi le propunem, sunt teoriile viitorului. Viitorul pe care România îl va avea în anul 2007 când va fi membră a Uniunii Europene.

De aceea, cred eu că această politică a noastră de încurajare a exporturilor, transparent, prin sume din ce în ce mai mari, prin buget a condus și la schimbarea structurii exporturilor și aș vrea din nou să faceți un clic pe calculator și să vă uitați cum această structură de exporturi s-a schimbat de la materii prime, care erau în special în anul 2000, la bunuri și produse superior prelucrate în anul 2004. De fapt, aceste sunt deosebirile între ceea ce noi propunem prin proiectul de buget și ceea ce dumneavoastră propuneți în expunerile dumneavoastră.

Și, în aceste condiții, aș vrea să vă readuc aminte că exporturile din anul 2004 până în prezent sunt mai mari cu 23%, repet, cu 23% față de sfârșitul anului trecut. Și aceasta din ce cauză? Pentru că nu este fiscalitatea scăzută pe exporturi? Nu. Fiindcă acești bani transparenți dați de la buget au încurajat aceste exporturi pe care noi le avem în plan.

Se vorbea de macrostabilitate, că toate aceste măsuri conduc la o diminuare a macrostabilității. Este chiar, cred eu, jignitor la adresa noastră, a tuturor, când știm foarte bine cum am stat cu macrostabilitatea în 1996, între 1996-2000, când, în 1999, România era gata să intre în colaps financiar, când toată creșterea economică și inflația au ajuns la cifre aberante. Poate vă aduceți aminte cum era inflația în perioada aceea. Uitați-vă cât era în 1997 inflația - un vârf, iar în anul 2004 pentru prima oară în România va avea o inflație sub 10%.

Acestea sunt realități pe care nu le spunem noi, sunt realități pe care le văd oamenii, sunt realități pe care le recunosc oamenii de afaceri din afară și așa mai departe.

De aceea, noi credem că politica economică, politica bugetară este în concordanță cu ceea ce își dorește România. Citeam astăzi în ziar un interviu al domnului Vosganian, extraordinar, cum dânsul va influența să scadă dobânzile la creditele bancare pentru importuri. Dar de când domnul Vosganian se interpune în politica băncii centrale?

Este, pur și simplu, cred eu, iarăși un mod de comportament, un mod nerațional vis-a-vis de separarea acestor politici, iar politica bugetului nostru pe anul 2005 este politica care vine în sprijinul politicii monetare pentru anii următori. Spunea cineva de liberalizarea contului de capital. Da. Această liberalizare va fi făcută în aprilie 2005 și totodată Banca Națională va merge și pe țintirea inflației, sunt două noi elemente de politică monetară.

Dacă nu există această coordonare, sigur, în programul Alianței D.A. nu există această coordonare între politica monetară și cea fiscal-bugetară, într-adevăr, derapajele macro-economice se întâmplă. De aceea, propunere noastră de buget este cu un deficit bugetar mic, de 1,5%, un deficit bugetar care să susțină aceste politici monetare și nu în ultimul rând deficitul de cont curent.

Dacă vă uitați în propunerea alianței o să vedeți că deficitul bugetar pentru anul 2005 este propus la 2,44, iar în anii 2007-2008, când România, într-adevăr, are nevoie de sume suplimentare pentru a putea finanța ceea ce vine de la Uniunea Europeană, deficitele bugetare sunt în descreștere. Deci, chiar ca viziune pe teren mediu și lung, aceasta ne arată foarte clar o lipsă de profesionalism din punctul meu de vedere și nu în ultimul rând o lipsă de viziune economică, adaptată la unele cerințe de integrare ale României în Uniunea Europeană.

N-aș vrea să comentez mai mult toate aceste lucruri, dar cred că, stimați domni parlamentari, cred că bugetul pe anul 2005 este de fapt instrumentul de politică economică care va crea în această primă parte a ciclului 2005-2008, o Românie cu o creștere economică în continuare de peste 5% din produsul intern brut, o continuare a descreșterii ratei inflației la 7%, și nu în ultimul rând va fi un instrument de creștere economică care va permite ca în anul 2007, într-adevăr România să poată să intre în Uniunea Europeană cu fruntea sus.

Vă mulțumesc.

(Aplauze)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Vă mulțumesc, domnule ministru.

Stimați colegi,

Am încheiat dezbaterile generale. Intrăm în discuții concrete pe proiectul de lege. Țin să vă informez că la Comisiile de buget-finanțe s-au depus 352 de amendamente, din care 110 observații la articole și 242 la anexe.

Din totalul de 359 de amendamente, au fost acceptate 68 de amendamente de către Comisiile de buget-finanțe, 38 legate de articolele din proiectul de buget și 30 modificări la anexe.

Cu această informație, trecem, stimați colegi, la discutarea proiectului Legii bugetului de stat pe 2005.

Da, domnule, vă rog!

 
 

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Domnule președinte,

Proiectul Legii bugetului de stat și al bugetului asigurărilor sociale de stat presupune un set de documente atunci când se prezintă în Parlament.

Constat astăzi că cele două proiecte de lege nu au avizul Consiliului Economic și Social. Știu că, astăzi, pe ordinea de zi a C.E.S.-ului s-a pus această problemă. Cred că dumneavoastră, în calitate de președinte de ședință, ar trebui să vă sesizați asupra nerespectării procedurale și să luați măsurile în consecință.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Vă dau și un răspuns. Bugetul de stat și de asigurări s-a depus din timp la Consiliul Economico-Social, au avut la dispoziție termenul necesar pentru a veni cu eventuale observații. Avizul îl cunoașteți foarte bine, este consultativ. N-au venit în termen, nu putem aștepta pe colegii de la Consiliul Economic și Social.

Intrăm în dezbateri pe lege. Vă rog, legat de titlul legii, dacă sunt observații.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Pentru? Mulțumesc.

Votat în unanimitate.

Cap.I, Dispoziții generale. Sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Pentru?

Votat în unanimitate.

Legat de art.1, stimați colegi, avem un amendament al Comisiilor de buget-finanțe. Este vorba de o formulare mai clară acceptată de către Ministerul Finanțelor. Dacă sunt și alte amendamente de susținut. La art.1 mă refer.

La art.1 n-aveți amendamente dumneavoastră. La art.1, vă dau exact textul, amendamentul domnului Ionel Alexandru. Îl mai susține? Este aici? Nu este.

Supun votului dumneavoastră art.1, cu amendamentul prezentat de Comisiile de buget-finanțe.

Cine este împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Voturi pentru? 239 voturi pentru.

La art.2 dacă sunt observații. Avem și aici un amendament acceptat de către Ministerul de Finanțe, prezentat de către Comisiile de buget-finanțe.

Dacă la art.2 se susține vreun amendament. Vă rog, domnule deputat Rușanu.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Art.2 alin.5, prin care, în textul inițial "se interzic reținerea și utilizarea de către ordonatorii de credit finanțați integral din bugetul de stat a oricăror venituri proprii care nu sunt prevăzute în anexe la bugetul coordonatorilor principali de credite".

Amendamentul propus este că "se interzic reținerea și utilizarea de către ordonatorii de credite finanțați integral de la bugetul de stat a oricăror venituri proprii", indiferent că sunt sau nu sunt în anexele respective. Pentru că în legea finanțelor publice, se prevede ca principiu general că ordonatorii de credite finanțați integral din bugetul de stat sunt obligați să vireze integral toate veniturile realizate către acest buget.

Or, în practică, prin această derogare, se permite reținerea în anumite cazuri a unor venituri de către anumiți ordonatori de credite, ceea ce înseamnă o încălcare a principiului ?? de Legea finanțelor publice.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Mulțumesc.

Domnul ministru Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule președinte, mulțumesc.

Propunem respingerea, dar aș vrea să fac foarte clar acest lucru, de ce nu este binevenită această propunere.

Legea 500, a finanțelor publice, arată foarte clar că finanțarea cheltuielilor curente și de capital al instituțiilor publice se asigură și integral din venituri proprii.

Pe de altă parte, tot această lege a finanțelor publice, la art.67, aprobă înființarea de activități finanțate integral din venituri proprii. Deci, toate aceste lucruri sunt foarte clar reglementate în Legea de bază a finanțelor publice.

De aceea, susținem respingerea acestui amendament.

Mulțumesc.

(Domnul deputat Dan Brudașcu dorește să intervină)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți răbdare!

Mulțumesc foarte mult.

Supun votului acest amendament al domnului deputat Rușanu, respins pe argumentele prezentate de ministrul finanțelor.

Stimați colegi, cine este pentru amendamentul domnului Rușanu? 38 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? 208 voturi împotrivă.

Dacă se mai susține vreun amendament la acest articol.

Dau cuvântul domnului deputat Brudașcu.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

Pentru a economisi timpul și pentru a nu mă obliga să vin frecvent la acest microfon în vederea susținerii de amendamente, am rugămintea la dumneavoastră și la comisia de specialitate să revină asupra formulărilor care mi se par nejustificate privind respingerea amendamentului întrucât nu aduce un plus de rigoare legislativă.

Amendamentele sunt de redactare, duce un plus de claritate și, mai ales, de corectitudine a exprimării în limba română. Nu există două limbi române, limba română acceptată de Academie și limba română vorbită în Parlamentul României.

Prin urmare, la amendamentul meu, art.2 alin.5, era vorba de anexele la bugetele ordonatorilor principali de credite, nu e vorba de orice anexe, ci anexele clare, cele care sunt raportate la bugetele ordonatorilor principali de credite.

În cazul în care nu se revine asupra acestei formulări, voi fi nevoit să vă fracturez timpul obligându-vă să respectați limba română.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă mai sunt intervenții. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră alin.5 în formularea Comisiilor de buget-finanțe.

Cine este împotrivă? 34 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Pentru? 210 voturi pentru.

Dacă mai sunt intervenții, stimați colegi, la art.2. Nu mai sunt.

Supun votului dumneavoastră art.2.

Cine este împotrivă? 34 voturi împotrivă.

Abțineri?

Voturi pentru? 210 voturi pentru.

Vă mulțumesc foarte mult.

Cap.II. dacă sunt obiecțiuni la titlul cap.II. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră titlul cap.II. Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Și la titlu, domnilor? 34 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

210 voturi pentru.

Art.3. Dacă sunt intervenții. Avem un amendament al Comisiilor de buget-finanțe de redactare acceptat de către Guvern.

Dacă se susțin și alte amendamente. Nu.

Supun votului dumneavoastră art.3. Cine este împotrivă?

Abțineri?

Pentru?

Votat în unanimitate.

Art.4. Nu avem amendamente. Dacă sunt intervenții la art.4. Nu sunt. Supun votului dumneavoastră art.4.

Cine este împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abțineri?

(Domnul deputat Dan Brudașcu dorește să intervină)

Aveți alineat nou. Vă rog, vă dau cuvântul!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulțumesc. 238 de voturi pentru.

La acest articol se propune introducerea unui alineat nou.

Domnul deputat Brudașcu.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

Cu tot respectul vă rugăm să vă definiți exact poziția și să țineți cont de regulamentul de funcționare al Camerelor care prevede că, la supunerea la vot a unui text, președintele de ședință se adresează celor prezenți, rugându-i să se pronunțe pentru, împotrivă sau abțineri.

V-aș ruga să nu faceți abateri frecvente de la acest regulament, pentru că ne derutați. Numai știm cum să ne pregătim să votăm.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, nu este nici o abatere, vă rog să interveniți dacă aveți vreo intervenție la art.4.

Deci, nu mai sunt intervenții.

Art.5, stimați colegi, avem un amendament admis, propus de Comisia de buget-finanțe și acceptat de către Ministerul Finanțelor.

Dacă sunt și alte intervenții la art.5.

Supun votului dumneavoastră art.5.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 34 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

214 voturi pentru.

La art.6. Nu avem amendamente. Avem însă un amendament prezentat de către Comisiile de buget-finanțe la art.6, acceptat de către Ministerul Finanțelor.

Dacă sunt și alte intervenții.

Supun votului dumneavoastră art.6.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 34 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

214 voturi pentru.

Cap.III. Titlul capitolului. Dacă sunt observații.

Supunn votului dumneavoastră.

Cine este împotrivă? Vă rog să numărați. 34 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulțumesc. 214 voturi pentru.

Art.7. Nu avem amendamente respinse. Avem un amendament admis prezentat de Comisiile de buget-finanțe și acceptat de către Guvern. Dacă sunt intervenții.

Scuzați-mă! Titlul cap.III. Sunt obiecțiuni?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 34 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

214 voturi pentru.

Art.8. Numai o secndă! Vă dau cuvântul.

Intervenții la art.8. Vă rog, domnule Brudașcu.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte, la alineatele 1, 2, 4 și 7 ale art.8, am redactat amendamente privind evitarea exprimării redundante, folosirea corectă a semnelor de punctuație, exprimarea clară a sensului textului.

Aș vrea să revin asupra lor și să vă rog să le supuneți aprobării. La alin.1, evităm sintagma "prevăzute" care apare de două ori, înlocuind-o prima dată cu "specificate" sau "menționate" sau "indicate", la alegerea dumneavoastră.

În cazul amendamentului de la alin.2, este nevoie de o reformulare în sensul "redistribuirea de posturi și transferul fondurilor aferente acestora".

În cazul celui de al treilea amendament, la alin.4, exprimarea așa cum apare în formularea inițiatorului este neclară, se înțelege că "...personalul Ministerului apărării Naționale care va acorda creșterile...", "acesta va acorda creșterile" nu ministerul...

De aceea, am susținut că este nevoie să se introducă sintagma "care va beneficia de creșterile salariale prevăzute în bugetul aprobat acestuia".

Iar la ultimul alineat, eu am solicitat să se anuleze, să se elimine defavorizarea acestei categorii de salariați întrucât, după cum se știe, nivelul de salarizare este destul de modest.

În formularea motivației de respingere, argumentele sunt neconvingătoare. De aceea, v-aș ruga să supuneți atenției plenului reformulările și pozițiile exprimate vizavi de articolul în sine și alineatele amendate.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

La art.1, propunerea domnului deputat Brudașcu se referea la o mai bună precizare. Să spunem "numărul maxim de posturi și structura posturilor specifice prevăzute pe fiecare anexă." În loc de "prevăzute" să se scrie "specifice".

Propunerea este să mergem în loc de "prevăzute" cu "menționate" pentru fiecare anexă. Da?

 
   

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Perfect.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Să fim de acord și supun votului dumneavoastră ca să spunem în loc de "prevăzute", "menționate".

Alin.1 de la art.8.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

Cu un singur vot împotrivă, a fost aprobat.

Reluăm la domnul Brudașcu.

Doamna senator Maria Petre. La alin.2, da? Vă rog! Vă ascultăm!

 
 

Domnul Maria Petre:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Propunerea pe care am formulat-o și care a fost aprobată de Comisiile reunite pentru administrație publică și organizarea teritoriului este de eliminare a prevederilor conținute în art.8 alin.2, pe o motivație foarte clară, și anume aceea că după aprobarea prin lege a structurilor de personal, a numărului maxim de personal pe fiecare ordonator de credite, în opinia noastră, Guvernul nu mai trebuie să poată să redistribuie, prin hotărâre de Guvern, ceea ce ar face legea inoperantă în ceea ce privește conținutul anexei 3.

Deci, Guvernul nu trebuie să poată să redistribuie prin hotărâri de guvern numărul de posturi și fondurile aferente acestora, între bugetele ordonatorilor principali de credite.

Aș vrea să mai fac o mențiune, și anume aceea că motivația pentru care amendamentul nostru a fost respins cred că este lipsită de credibilitate dintr-un motiv foarte simplu: noi nu credem în acest moment că există vreun ordonator principal de credite, oricare ar fi acesta, minister sau altă structură, care are calitatea de ordonator de credite, care să nu-și fi adaptat numărul de personal pe care l-a propus în proiectul de buget la cerințele care vin din adaptarea structurii interne a respectivului ordonator de credite la cerințele de integrare europeană. Deci, ca atare, prevederea ar face inoperantă întreg conținutul anexei 3.

Pe procedură, de data aceasta, domnule președinte, v-aș ruga ca înainte ca acest amendament și următoarele care vor fi supuse atenției colegilor noștri să fie supuse la vot, să faceți o verificare a cvorumului de ședință, a cvorumului pentru Camerele reunite, pentru că este evident pentru oricine privește sala în acest moment că nu pot fi nici 208, nici 214 voturi pentru, deoarece numărul colegilor prezenți în sală în acest moment este în mod evident mult mai mic.

Deci, v-aș ruga domnule președinte, să verificați înainte de a mai efectua orice procedură de vot dacă avem sau nu cvorum de ședință.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Vă mulțumesc și eu.

Prezența o știți foarte bine, v-am prezentat-o la începutul ședinței și pe parcursul ședinței. Foarte mulți colegi sunt dornici să facem apelul, să pierdem o oră pentru apel, putem să facem și treaba asta.

Eu am invitat toți colegii, inclusiv ai dumneavoastră, să vină în sală și îi așteptăm.

Doriți să facem apelul în continuare, domnilor?

Voci din sală:

Nu!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, vă propun altceva. Este ora 12,30. Facem o pauză până la ora 14,30 și reluăm lucrările după aceea.

De acord? Bun! Întrerupem aici.

 
   

- după pauză -

 
   

(După pauză, ședința a fost condusă de domnul Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, asistat de domnii Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, domnul Tudor Mohora, secretar al Camerei Deputaților, și Mhai Ungheanu, secretar al Senatului.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnilor senatori și deputați,

Rog pe domnul secretar Ungheanu să strige apelul pentru senatori.

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Stimați colegi, începem apelul cu lista senatorilor.

- Acatrinei Gheorghe - absent
- Alexandru Ionel - absent
- Andrei Victor - Prezent
- Apostolache Victor - Prezent
- Athanasiu Alexandru - Absent
- Avram Dan - Absent
- Balcan Viorel - Prezent
- Balint Iosif - Absent
- Bălan Angela Mihaela - Absentă
- Belașcu Aron - Absent
- Belu Ioan - Absent
- Bindea Liviu-Doru - Absent
- Bîciu Constantin - Absent
- Brădișteanu Șerban Alexandru - Absent
- Bucur Dionisie - Prezent
- Bunea Doina - Prezent
- Buzea Tiberiu Simion - Absent
- Buzatu Gheorghe - Absent
- Cautiș Vasile - Prezent
- Cârciumaru Ion - Absent
- Ciocan Maria - Absentă
- Ciocan Valentin - Prezent
- Ciocârlie Alin Teodor - Absent
- Codreanu Dumitru - Absent
- Constantinescu Eugeniu Marius - Absent
- Cozmâncă Octav - Absent
- Crăciun Avram - Prezent
- Cristoloveanu Ioan - Absent
- Dina Carol - Absent
- Dinescu Valentin - Absent
- Dinu Marin - Prezent
- Dobrescu Maria Antoaneta - Absentă
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - Absent
- Dumitru Dan - Absent
- Duță Vasile - Absent
- Eckstein Kovacs Peter - Absent
- Făniță Triță - Prezent
- Feldman Radu Alexandru - Absent
- Filipaș Avram - Absent
- Filipescu Cornel - Prezent
- Florescu Eugeniu Constantin - Absent
- Flutur Gheorghe - Absent
- Frunda György - Absent
- Găucan Constantin - Absent
- Gogoi Ion - Prezent
- Guga Ioan - Prezent
- Hanganu Romeo Octavian - Absent
- Hârșu Ion - Absent
- Hoha Gheorghe - Prezent
- Honcescu Ion - Prezent
- Horga Vasile - Absent
- Hrițcu Florin - Prezent
- Ilașcu Ilie - Absent
- Iliescu Ion - Prezent
- Ionescu-Quintus Mircea - Absent
- Iorga Nicolae Marian - Absent
- Iorgovan Antonie - Absent
- Iustian Mircea Teodor - Absent
- Kereskenyi Alexandru - Prezent
- Leca Aureliu - Absent
- Lupoi Mihail - Absent
- Marcu Ion - Absent
- Marinescu Simona Anamaria - Absent
- Marko Béla - Absent
- Matei Vintilă - Absent
- Matei Viorel - Prezent
- Mărgineanu Ștefan Gheorghe - Prezent
- Mihăilescu Ion - Prezent
- Mihordea Mircea - Absent
- Mocanu Vasile - Prezent
- Munteanu Tudor-Marius - Absent
- Nedelcu Mircea - Absent
- Németh Csaba - Prezent
- Nica Dumitru - Prezent
- Nicolaescu Ioan - Prezent
- Nicolaescu Sergiu Florin - Absent
- Nicolai Norica - Absent
- Novolan Traian - Prezent
- Ofileanu Vasile - Prezent
- Onaca Dorel-Constantin - Absent
- Oprescu Sorin Mircea - Absent - - Absent
- Otiman Păun-Ion - Absent
- Paleologu Alexandru - Absent
- Pană Aurel - Absent
- Pană Viorel Marian - Absent
- Paștiu Ioan - Absent
- Păcurariu Iuliu - Absent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - Prezent
- Păunescu Adrian - Absent
- Penciuc Corin - Absent
- Pete Ștefan - Prezent
- Petre Maria - Absent
- Petrescu Ilie - Absent
- Plătică-Vidovici Ilie - Absent
- Pop Dumitru Petru - Absent
- Pop de Popa Ioan - Prezent
- Popa Nicolae-Vlad - Absent
- Popescu Dan Mircea - Prezent
- Popescu Laurențiu-Mircea - Absent
- Prichici Emilian - Absent
- Pricop Mihai-Radu - Prezent
- Prisăcaru Ghiorghi - Prezent
- Pruteanu George Mihail - Absent
- Pujina Nelu - Absent
- Puskas Valentin-Zoltan - Prezent
- Radu Constantin - Prezent
- Rahău Dan Nicolae - Absent
- Rebreanu Nora Cecilia - Absent
- Rece Traian - Absent
- Roibu Aristide - Prezent
- Roman Petre - Absent
- Rotaru Florin - Prezent
- Rovinaru Nicolae - Prezent
- Rus Ioan Aurel - Absent
- Sârbulescu Ion - Absent
- Seche Ion - Absent
- Seres Denes - Absent
- Sin Niculae - Absent
- Sogor Csaba - Prezent
- Solcanu Ion - Prezent
- Sporea Elena - Prezentă
- Stoica Fevronia - Prezentă
- Szabó Károly Ferenc - Absent
- Șelaru Rodica - Prezent
- Șerbănoiu Constantin Dilly - Prezent
- Ștefan Viorel - Prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - Absent
- Theodorescu Emil Răsvan - Absent
- Toma Constantin - Absent
- Tudor Corneliu Vadim - Absent
- Ungheanu Mihai - Prezent
- Vajda Borbala - Absent
- Vasile Radu - Absent
- Văcăroiu Nicolae - Prezent
- Vela Ion - Prezent
- Verestoy Attila - Absent
- Voinea Melu - Prezent
- Vornicu Sorin Adrian - Prezent
- Zanc Grigore - Prezent
- Zlăvog Gheorghe - Prezent

 
   

(Senatorii care au intrat în sală după apelul nominal si-au înregistrat prezența la secretariatul de ședință.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Tudor Mohora:

Prezența deputaților:

- Abiței Ludovic - Prezent
- Afrăsinei Viorica - Prezentă
- Albu Gheorghe - Absent
- Andea Petru - Prezent
- Andrei Ioan - Absent
- Andronescu Ecaterina - Prezentă
- Antal Istvan - Prezent
- Anton Marin - Absent
- Antonescu George Crin Laurențiu - Absent
- Antonescu Niculae Napoleon - Prezent
- Apostolescu Maria - Prezentă
- Arghezi Mitzura Domnica - Prezentă
- Ariton Gheorghe - Prezent
- Armaș Iosif - prezent
- Arnăutu Eugenu - Prezent
- Asztalos Ferenc - Prezent
- Avramescu Constantin Gheorghe - Prezent
- Baban Ștefan - Prezent
- Babiuc Victor - Absent
- Baciu Mihai - Absent
- Bahrin Dorel - Prezent
- Baltă Mihai - Prezent
- Baltă Tudor - Prezent
- Bar Mihai - Prezent
- Bara Radu Liviu - Prezent
- Barbu Gheorghe - Absent
- Bartoș Daniela - Prezentă
- Bădoiu Cornel - Prezent
- Bălăeț Mitică - prezent
- Bălășoiu Amalia - Prezentă
- Băncescu Ioan - Prezent
- Bâldea Ioan - Prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - Prezent
- Bentu Dumitru - Prezent
- Bercăroiu Victor - Prezent
- Berceanu Radu Mircea - Absent
- Bereczki Endre - Prezent
- Birtalan Ákos - Absent
- Bivolaru Ioan - Prezent
- Bîrsan Iulian Gabriel - Prezent
- Bleotu Vasile - Prezent
- Boabeș Dumitru - Prezent
- Boagiu Anca Daniela - Absentă
- Boajă Minică - Prezent
- Boboc Alexe - Prezent
- Bogdan Daniel Marius - Prezent
- Boiangiu Cornel - Absent
- Bolcaș Augustin Lucian - Prezent
- Böndi Gyöngyike - Absentă
- Borbely Laszlo - Prezent
- Bozgă Ion - Absent
- Bran Vasile - Absent
- Brînzan Ovidiu - Absent
- Brudașcu Dan - Prezent
- Bucur Constantin - Prezent
- Bucur Mircea - Prezent
- Buga Florea - Prezent
- Burnei Ion - Prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - Absentă
- Buzea Cristian Valeriu - Absent
- Calcan Valentin Gigel - Prezent
- Canacheu Costică - Prezent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - Prezent
- Cazimir Ștefan - Prezent
- Cășunean-Vlad Adrian - Prezent
- Cerchez Metin - Absent
- Chelbea Aurel - Prezent
- Cherescu Pavel - Prezent
- Ciopraga Mircea - Prezent
- Ciontu Corneliu - Prezent
- Ciuceanu Radu - Prezent
- Cîrstoiu Ion - Absent
- Cladovan Teodor - Absent
- Cliveti Minodora - Prezentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - Prezent
- Cojocaru Nicu - Absent
- Crăciun Dorel Petru - Prezent
- Creț Nicoară - Prezent
- Cristea Marin - Absent
- Crișan Emil - Absent
- Dan Matei-Agathon - Prezent
- Dăianu Dorin - Prezent
- Dănilă Vasilie - Prezent
- Delureanu Virgil - Prezent
- Dinu Gheorghe - Prezent
- Dobre Traian - Prezent
- Dobrescu Smaranda - Prezentă
- Dolănescu Ion - Prezent
- Dorian Dorel - Prezent
- Dorneanu Valer - Prezent
- Dragomir Dumitru - Absent
- Dragoș Liviu Iuliu - Prezent
- Dragu George - Absent
- Drețcanu Doina-Micșunica - Prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - Prezent
- Dumitriu Carmen - Prezentă
- Duțu Constantin - Absent
- Duțu Gheorghe - Prezent
- Enescu Nicolae - Prezent
- Erdei Doloczki Istvan - Prezent
- Eserghep Gelil - Absent
- Fâcă Mihail - Prezent
- Firczak Gheorghe - Absent
- Florea Ana - Prezentă
- Florescu Ion - Prezent
- Fotopolos Sotiris - Prezent
- Georgescu Filip - Prezent
- Gheorghe Valeriu - Absent
- Gheorghiof Titu Nicolae - Prezent
- Gheorghiu Adrian - Prezent
- Gheorghiu Viorel - Absent
- Gingăraș Georgiu - Prezent
- Giuglea Ștefan - Prezent
- Godja Petru - Prezent
- Grădinaru Nicolae - Prezent
- Grigoraș Neculai - Prezent
- Gubandru Aurel - Prezent
- Gurzău Adrian - Prezent
- Gvozdenovici Slavomir - Absent
- Hașotti Puiu - Prezent
- Hogea Vlad Gabriel - Absent
- Hossu Valentin Tiberiu - Prezent
- Hrebenciuc Viorel - Prezent
- Ianculescu Marian - Prezent
- Ifrim Mircea - Prezent
- Ignat Miron - Prezent
- Iliescu Valentin Adrian - Absent
- Ionel Adrian - Absent
- Ionel Viorel - Absent
- Ionescu Anton - Absent
- Ionescu Cornelia - Prezentă
- Ionescu Costel Marian - Absent
- Ionescu Dan - Absent
- Ionescu Daniel - Absent
- Ionescu Mihaela - Prezentă
- Ionescu Răzvan - Prezent
- Ionescu Smaranda - Prezentă
- Iordache Florin - Prezent
- Iriza Marius - Absent
- Iriza Scarlat - Prezent
- Ivănescu Paula Maria - Prezentă
- Jipa Florina Ruxandra - Prezentă
- Kedves Emeric - Prezent
- Kelemen Attila Bela Ladislau - Absent
- Kelemen Hunor - Absent
- Kerekes Károly - Absent
- Kónya-Hamar Sandor - Absent
- Kovács Csaba-Tiberiu - Prezent
- Lari Iorga Leonida - Absentă
- Lazăr Maria - Prezentă
- Lăpădat Ștefan - Prezent
- Lăpușan Alexandru - Absent
- Leonăchescu Nicolae - Prezent
- Lepădatu Lucia Cornelia - Prezentă
- Lepșa Victor Sorin - Absent
- Loghin Irina - Prezentă
- Longher Ghervazen - Prezent
- Luchian Ion - Prezent
- Magheru Paul - Absent
- Maior Dorin Lazăr - Absent
- Makkai Grigore - Prezent
- Man Mircea - Absent
- Manolescu Oana - Prezentă
- Marcu Gheorghe - Prezent
- Marcu Grigore - Prezent
- Mardari Ludovic - Prezent
- Marin Gheorghe - Prezent
- Marineci Ionel - Prezent
- Márton Árpád Francisc - Absent
- Mălaimare Mihai-Adrian - Prezent
- Mărăcineanu Adrian - Absent
- Mândrea-Muraru Mihaela - Prezentă
- Mândroviceanu Vasile - Absent
- Mera Alexandru Liviu - Absent
- Merce Ilie - Prezent
- Meșca Sever - Prezent
- Miclea Ioan - Prezent
- Micula Cătălin - Absent
- Mihăilescu Petru Șerban - Prezent
- Mincu Iulian - Prezent
- Mircea Costache - Prezent
- Mirciov Petru - Absent
- Miron Vasile - Prezent
- Mitrea Manuela - Prezentă
- Mitrea Miron Tudor - Prezent
- Mitu Octavian - Prezent
- Mițaru Anton - Prezent
- Mînzînă Ion - Absent
- Mocanu Alexandru - Absent
- Mocioalcă Ion - Prezent
- Mocioi Ion - Prezent
- Mogoș Ion - Absent
- Mohora Tudor - Prezent
- Moisescu George Dumitru - Prezent
- Moisescu Vlad Octavian - Absent
- Moisoiu Adrian - Prezent
- Moiș Văsălie - Prezent
- Moldovan Carmen Ileana - Prezentă
- Moldovan Petre - Prezent
- Moldoveanu Eugenia - Prezentă
- Moraru Constantin Florentin - Prezent
- Moș Augusta-Maria - Prezentă
- Motoc Marian-Adrian - Prezent
- Muscă Monica Octavia - Absentă
- Mușetescu Tiberiu-Ovidiu - Prezent
- Naidin Petre - Prezent
- Nan Nicolae - Absent
- Nassar Rodica - Prezentă
- Naum Liana Elena - Prezentă
- Nădejde Vlad-George - Absent
- Năstase Adrian - Absent
- Năstase Ioan Mihai - Prezent
- Neacșu Ilie - Prezent
- Neagu Ion - Prezent
- Neagu Victor - Prezent
- Neamțu Horia Ion - Prezent
- Neamțu Tiberiu Paul - Prezent
- Nechifor Cristian - Prezent
- Nica Dan - Absent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - Prezent
- Nicolescu Mihai - Prezent
- Nicolicea Eugen - Prezent
- Niculescu Constantin - Absent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - Prezent
- Nistor Vasile - Absent
- Niță Constantin - Prezent
- Oltean Ioan - Absent
- Olteanu Ionel - Prezent
- Oltei Ion - Prezent
- Onisei Ioan - Absent
- Palade Doru Dumitru - Absent
- Pambuccian Varujan - Prezent
- Pașcu Ioan Mircea - Absent
- Pataki Iulia - Prezentă
- Păduroiu Valentin - Prezent
- Pășcuț Ștefan - Absent
- Păun Nicolae - Absent
- Pécsi Francisc - Absent
- Pereș Alexandru - Absent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - Prezent
- Petruș Octavian Constantin - Absent
- Pleșa Eugen Lucian - Prezent
- Podgoreanu Radu - Prezent
- Popa Constanța - Prezentă
- Popa Cornel - Absent
- Popa Virgil - Prezent
- Popescu Costel-Eugen - Prezent
- Popescu Dorin Grigore - Absent
- Popescu Gheorghe - Prezent
- Popescu Ioan Dan - Absent
- Popescu Kanty Cătălin - Prezent
- Popescu Virgil - Absent
- Popescu Bejat Ștefan Marian - Absent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - Absent
- Posea Petre - Prezent
- Predică Vasile - Prezent
- Pribeanu Gheorghe - Prezent
- Priboi Ristea - Prezent
- Purceld Octavian-Mircea - Prezent
- Pușcaș Vasile - Absent
- Puwak Hildegard-Carola - Prezentă
- Puzdrea Dumitru - Absent
- Radan Mihai - Prezent
- Raicu Romeo Marius - Absent
- Rasovan Dan Grigore - Prezent
- Rădoi Ion - Prezent
- Rădulescu Vasile-Relu - Prezent
- Roșculeț Gheorghe - Prezent
- Rus Emil - Prezent
- Rus Ioan - Prezent
- Rușanu Dan Radu - Prezent
- Sadici Octavian - Prezent
- Sali Negiat - Prezent
- Sandache Cristian - Prezent
- Sandu Alecu - Absent
- Sandu Ion Florentin - Prezent
- Sarkady Zsolt Csaba - Absent
- Sassu Alexandru - Prezent
- Satnoianu Tănase - Prezent
- Saulea Dănuț - Prezent
- Savu Vasile Ioan - Absent
- Săpunaru Nini - Absent
- Sârbu Marian - Absent
- Sbârcea Tiberiu Sergius - Prezent
- Selagea Constantin - Prezent
- Semcu Adrian Emanuil - Prezent
- Sersea Nicolae - Prezent
- Severin Adrian - Absent
- Simedru Dan Coriolan - Absent
- Sirețeanu Mihail - Prezent
- Simion Sebastian - Prezent
- Sonea Ioan - Absent
- Spiridon Nicu - Prezent
- Stan Ioan - Prezent
- Stan Ion - Prezent
- Stana-Ionescu Ileana - Prezentă
- Stanciu Anghel - Absent
- Stanciu Zisu - Prezent
- Stănescu Alexandru-Octavi - Prezent
- Stănișoară Mihai - Absent
- Stoian Mircea - Absent
- Stroe Radu - Prezent
- Stuparu Timotei - Prezent
- Suciu Vasile - Absent
- Suditu Gheorghe - Absent
- Székely Ervin-Zoltán - Absent
- Szilágyi Zsolt - Absent
- Șnaider Paul - Absent
- Ștefan Ion - Prezent
- Ștefănescu Codrin - Absent
- Ștefănoiu Luca - Prezent
- Știrbeț Cornel - absent
- Tamás Sándor - Prezent
- Tămagă Constantin - Prezent
- Tărâță Culiță - Prezent
- Târpescu Pavel - Prezent
- Tcaciuc Ștefan - Absent
- Timiș Ioan - Absent
- Todoran Pavel - Prezent
- Tofan Sergiu Mihail - Prezent
- Tokay Gheorghe - Absent
- Tóro Tiberiu - Absent
- Tudor Marcu - Absent
- Tudose Mihai - Prezent
- Tuducan Teodor Crăciun - Absent
- Tunaru Raj-Alexandru - Absent
- Țibulcă Alexandru - Prezent
- Țocu Iulian Costel - Absent
- Varga Attila - Prezent
- Vasile Aurelia - Prezentă
- Vasilescu Lia Olguța - Absentă
- Vasilescu Nicolae - Absent
- Vasilescu Valentin - Absent
- Vâlva Melania - Prezentă
- Vekov Károly-János - Prezent
- Verbina Dan - Prezent
- Vida Iuliu - Absent
- Voicu Mădălin - Absent
- Voinea Florea - Prezent
- Voinea Olga Lucheria - Absentă
- Winkler Iuliu - Prezent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - Absent
- Zăvoianu Ioan Dorel - Prezent
- Zgonea Valeriu Ștefan - Prezent

(Domnii deputați care au intrat în sală după apelul nominal și-au înregistrat prezența la secretariatul de ședință.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să vă ocupați locurile. Domnule secretar Mohora, poftiți aici să faceți numărătoarea. Avem cvorum deocamdată...

Stimați colegi, greu dar am reușit să facem cvorumul de lucru. Îl rog pe domnul Mohora, între timp, să facă și numărătoarea.

Eram la art. 8, stimați colegi, alin. 2. S-a propus eliminarea. Comisiile de buget, finanțe și Ministerul de Finanțe nu sunt de acord. Și vreau să vă precizez că în toate bugetele din 1990 și până acum a exista o astfel de precizare.

Propunerea care s-a făcut de către doamna senator Maria Petre este de eliminare a art. 2.

Vă rog să votați.

Cine este pentru eliminare? 1 vot pentru eliminare.

Voturi împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Cu un singur vot împotrivă, cu mare majoritate a fost eliminată propunerea privind alin. 2.

La alin. 4 de la art. 8, domnul Brudașcu a făcut o propunere. Vreți s-o reluați? Vă rog, dar foarte pe scurt.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

Întâi de toate este alin. 2, unde am avut un amendament pe care nu l-ați supus votării. Introduceam acolo următoarea reformulare: "Guvernul poate aproba prin hotărâre redistribuire de posturi și transferul fondurilor aferente acestora, între bugetele ordonatorilor principali de credite".

Deci, vă rog să vă pronunțați și în legătură cu acest amendament.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog. Comisiile de buget, finanțe? Mențineți respingerea. Ministerul de Finanțe? Respingerea.

Vă rog, cine este pentru amendamentul propus la alin. 4 de la art. 8? 14 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 242.

Abțineri? Nu sunt.

Dacă mai există vreo intervenție la art. 8? Nu mai sunt intervenții.

Supun votului dumneavoastră art. 8 cu cele 7 alineate. Vă rog să votați.

Cine este pentru? 222 voturi pentru.

Împotrivă? 28 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

La art. 9 avem două alineate. Există un amendament la alin. 2 al Comisiilor de buget, finanțe, aprobat de către Guvern.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 9.

Cine este pentru? 229 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 18 voturi împotrivă.

Abțineri? 2.

Articolul 10. Avem un singur amendament al Comisiilor de buget, finanțe, acceptat de către Ministerul de Finanțe.

Dacă sunt, totuși, intervenții?

Supun votului dumneavoastră art. 10.

Cine este pentru? 228 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 18 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost votat.

La art. 11 avem amendamente ale Comisiilor de buget, finanțe la alin. 1, alin. 2 și alin. 7, acceptate de Ministerul de Finanțe.

Dacă sunt și alte intervenții la art. 11? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 11 în întregime.

Cine este pentru? 229 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 24 voturi împotrivă.

Abțineri? 1 abținere.

La art. 12 dacă sunt intervenții? Vă precizez că avem două amendamente la art. 12, propuse de Comisiile de buget, finanțe și acceptat de Ministerul de Finanțe.

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 12 în întregime.

Cine este pentru? Mulțumesc. 229 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 26 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Articolul 12 a fost votat.

Articolul 13. Avem 6 amendamente ale Comisiilor de buget, finanțe care au fost acceptate de către Guvern.

Dacă la art. 13 sunt intervenții?

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnilor președinți,

Domnilor deputați și senatori,

La art. 13, alin. 11, în Proiectul de Lege a bugetului se prevede că din bugetul Ministerului Transporturilor, Construcției și Turismului, la Capitolul "Asistență socială, alocații, pensii, ajutoare, indemnizații" se finanțează cheltuielile aferente gratuităților și reducerilor de transport pe calea ferată, metrou, auto, naval și așa mai departe, pentru cei care au dreptul la așa ceva.

Eu am propus eliminarea alin. 11, pentru că Ministerul Transporturilor se ocupă de cu totul altceva. Este atributul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale să preia această sarcină, pentru că nu este corect ca cineva care nu are nici o treabă cu așa ceva să suporte cheltuielile acestea.

De altminteri, și în motivul respingerii mi se spune aici că, "potrivit legilor speciale care reglementează acordarea unor facilități la transport pentru anumite categorii de persoane se prevede" - văd că este puțin cam greșit redactat - "că din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei se asigură plata drepturilor bănești cuvenite acestor categorii. Cu alte cuvinte, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale este îndrituit, prin lege, să suporte aceste cheltuieli, nicidecum Ministerul Transporturilor.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt și alte intervenții? Dacă nu, rog comisia sau Ministerul de Finanțe. Numai la alineatul acesta și pe urmă vă chem.

La alin. 11, domnule Tănăsescu, vă păstrați punctul de vedere? Comisiile la fel?

Supun la vot acest amendament pe care l-ați ascultat, respins de Ministerul de Finanțe și de Comisiile de buget de la alin. 11.

 
   

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Mai am la alin. 11!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Imediat vă dau cuvântul.

Deci, legat de această propunere respinsă de către Comisiile de buget, finanțe și Ministerul de Finanțe? O supun votului.

Cine este pentru? 5 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 239.

Abțineri? 4 abțineri.

Deci, nu s-a acceptat acest amendament.

Tot la alin. 11 domnul deputat Brudașcu.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte, mulțumesc.

La alin. 11, având în vedere omisiunile inadmisibile de până acum ale Ministerului Transporturilor, în ceea ce privește asigurarea resurselor pentru plata drepturilor prevăzute în Legea moților pentru deținătorii carnetului de moț, mai precis prevederile Legii nr. 229/2002, al cărei autor sunt, am ținut să completez acest alin. 11 cu formularea: "precum și plata drepturilor prevăzute de Legea moților".

În propunerea de respingere se precizează că Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și respectiv Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale fac asemenea plăți fără nici un fel de imbold din afară. Dar, analizând cu toată atenția structura bugetelor aferente anului viitor, pentru cele două ministere menționate, personal n-am reușit să deduc de la ce capitol anume se prevede efectuarea plăților în materie, la prevederile Legii nr. 229/2002.

Dacă voi fi convins de titularii celor două ministere că există capitole distincte din care să se facă asemenea plăți, atunci renunț la acest amendament.

Dacă nu sunt prevederi corespunzătoare, atunci insist pentru ca în structura acestui articol să fie cuprinse și prevederile pentru asigurarea plății drepturilor prevăzute la Legea nr. 229/2002.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul ministru Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aceste sume se regăsesc la Capitolul nr. 68.01 - "Transporturi și comunicații", titlul "Subvenții", unde s-a prevăzut suma necesară pentru reducerea de 50%, aceasta în bugetul Ministerului Transporturilor și la Capitolul 60.01, intitulat "Asistență socială, alocații, pensii, ajutoare și indemnizații", titlul "Cheltuieli materiale și servicii", unde a fost prevăzută suma de 1.269 milioane lei, pentru reducerea cu 50% din costul materialului lemnos, de care beneficiază titularii carnetului de moț.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Brudașcu, deci renunțați la amendament? Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt intervenții la art. 13? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 13, cu cele 16 alineate, în forma prezentată de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc. 222.

Voturi împotrivă? 18.

Abțineri? 2.

Articolul 14. Avem două amendamente ale Comisiilor de buget, finanțe, acceptate de către Guvern.

Dacă mai sunt intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 14.

Cine este pentru? 229 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 13 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

S-a votat.

Articolul 15. Avem, stimați colegi, patru amendamente ale Comisiilor de buget, finanțe, acceptate de către Guvern.

Dacă mai sunt intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 15, cu cele 4 amendamente.

Cine este pentru? 229 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 18 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Articolul 16. Sunt, de asemenea, patru amendamente ale Comisiilor de buget, finanțe, aprobate de către Ministerul de Finanțe.

Dacă sunt și alte intervenții la art. 16? Nu sunt.

Vă rog, cine este împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu avem abțineri.

Voturi pentru? 232 voturi pentru.

Articolul 17.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Supun votului dumneavoastră art. 17.

Cine este pentru? 232 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Articolul 18. Avem un amendament al Comisiilor de buget, finanțe la alin. 2, acceptat de către comisii.

Dacă sunt intervenții? Vă rog, domnule Rușanu.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Articolul 18, alin. 1: "Se acordă o scutire la plată generică a obligațiilor către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondului național unic de asigurări de sănătate, bugetul asigurărilor pentru șomaj, pentru exercițiul financiar al anului 2005, la Ministerul Economiei și Comerțului și Ministerul Transporturilor".

În fapt, această prevedere generică, fără nominalizarea agenților economici, fără nominalizarea plafonului în limita căruia se acordă scutirea, poate afecta semnificativ veniturile bugetului de stat pe 2005, influențează negativ acest buget. Și, pe deasupra, dacă coroborăm mai departe cu art. 18 alin. 2 și art. 12 alin. 3, prin care Guvernul este abilitat să aprobe aceste plafoane, se evită controlul parlamentar.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă rog, cine dă un răspuns aici? Domnul ministru Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Noi propunem respingerea acestui amendament, întrucât scutirea la plată a obligațiilor bugetare se acordă în completarea subvențiilor de care beneficiază societățile, companiile respective din sectorul minier, feroviar și așa mai departe, iar prin hotărâre de Guvern, cum s-a întâmplat și anul acesta, în limita obligațiilor angajatorului, se acordă aceste scutiri.

De aceea, noi credem că acești bani vin pentru a plusa subvențiile de care au nevoie cei din domeniul minier și feroviar. Noi credem că motivația aceasta, în ceea ce privește respingerea, vine în întâmpinarea celor spuse de noi și susținem în continuare ca amendamentul propus să fie respins.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Supun, totuși, la vot amendamentul propus de domnul deputat Rușanu, de eliminare a acestui alineat.

Înțeleg că și Comisiile de buget își păstrează punctul de vedere. De acord.

Deci, cine este de acord cu propunerea domnului Rușanu?

Cine este pentru? 22 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 229.

Abțineri? Nu sunt.

Acest amendament a căzut.

Dacă mai sunt intervenții la alin. 4?

 
 

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnilor președinți,

Domnilor senatori și deputați,

La alin. 4 scrie în proiectul de lege: "Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători - C.F.R.-S.A. se scutește de la plata tarifului de utilizare a infrastructurii datorate Companiei Naționale de Căi Ferate C.F.R.-S.A."

Un prim amendament: între subiect și predicat nu se pune virgulă, trebuie eliminată această virgulă.

2) Am propus eliminarea articolului sau alineatului din articol, pe motiv că, în bugetul Companiei Naționale C.F.R.-S.A. nu compensează nimeni tariful de utilizare a infrastructurii.

Cu alte cuvinte, Compania Națională se vede văduvită de o sumă de bani pe care, prin lege, o face scutită de la C.F.R. călători, care practic circulă cu trenul fără să-și plătească datoriile către cealaltă companie, Compania Națională.

Dacă undeva în Legea bugetului acești bani se compensează pentru Compania Națională C.F.R. - S.A. totul este O.K., dar deocamdată eu, unul, nu am văzut compensația aceasta.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru Tănăsescu. Este aceeași problemă. Deci, vă păstrați punctul de vedere. Comisiile de buget, finanțe, la fel.

Deci, se propune eliminarea alin. 4, cu care nu este de acord nici Comisia de buget și nici Ministerul de Finanțe.

Supun votului dumneavoastră această propunere de eliminare.

Cine este pentru? 1 vot pentru.

Abțineri?

Voturi împotrivă? 243 voturi împotrivă.

Supun votului dumneavoastră art. 18, cu cele 4 alineate.

Cine este împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Voturi pentru? 230 voturi pentru.

Articolul 19, stimați colegi.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 19.

Cine este pentru? 232 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost votat.

Articolul 20. Sunt două amendamente ale Comisiilor de buget, finanțe, acceptate de către Ministerul de Finanțe.

Dacă sunt și alte intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 20, în formula propusă de Comisiile de buget, finanțe.

Cine este împotrivă? Nu avem voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Votat în unanimitate.

Articolul 21.

La art. 21 avem, de asemenea, un amendament al Comisiilor de buget, finanțe, acceptat.

Dacă sunt alte intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 21.

Cine este împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abțineri?

Voturi pentru? 238 voturi pentru.

Articolul 22. Nu avem amendamente.

Sunt intervenții?

Supun votului dumneavoastră art. 22.

Cine este împotrivă? Nu avem voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Pentru? Votat în unanimitate.

Articolul 23. Nu avem amendamente.

Sunt intervenții?

Supun votului dumneavoastră art. 23.

Cine este împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cine este pentru? 241 voturi pentru.

Capitolul IV - "Deficitul bugetar, datoria publică și împrumutul guvernamental".

Dacă sunt obiecțiuni la titlul capitolului? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră titlul Capitolului IV.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Articolul 24. Nu avem amendamente.

Dacă sunt intervenții?

Supun votului dumneavoastră art. 24.

Cine este împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri?

Pentru? 243 voturi pentru.

Articolul 25. Nu avem amendamente.

Supun votului dumneavoastră art. 25.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi pentru?

Votat în unanimitate.

Capitolul V - "Dispoziții referitoare la bugetele locale".

Dacă sunt obiecțiuni la titlul capitolului?

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Articolul 26. Avem un singur amendament, acceptat de către Ministerul de Finanțe, propus de Comisiile de buget.

Dacă mai sunt și alte intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 26, în formula propusă de Comisiile de buget, finanțe.

Cine este împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cine este pentru? 238 voturi pentru, în formula propusă, bineînțeles, de Comisiile de buget, finanțe.

Vă rog.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

Sunt derutat. La art. 27, poziția 30 de la "amendamente admise" se regăsește conținutul poziției 52 de la "amendamente respinse". Amendamentul îmi aparține, este respins, dar este preluat în totalitate la poziția 30, "amendamente admise" și sunt dați ca autori: Comisiile pentru buget, finanțe și bănci ale Senatului și Camerei Deputaților. Îmi cer dreptul de a fi coautor la acest amendament admis.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumim foarte mult, domnule Brudașcu, aveți dreptate. Formula propusă de Comisiile pentru buget, coautor și domnul Brudașcu, s-a aprobat.

La art. 27, stimați colegi, avem două amendamente propuse de Comisiile pentru buget, finanțe, acceptate. Dacă mai sunt și alte intervenții?

Supun votului dumneavoastră art. 27.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Pentru?

Votat în unanimitate.

La art. 28, avem trei amendamente ale Comisiilor pentru buget, finanțe, acceptate. Dacă mai sunt și alte intervenții? Vă rog.

 
 

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La art. 28, am un amendament care se referă la introducerea sintagmei "de regulă". Art. 28 alin. 4 ar suna așa: "Repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată destinate finanțării cheltuielilor cu drumurile județene și comunale pe unități administrativ-teritoriale se face de regulă în funcție de lungimea acestora, prin hotărâre, de către consiliul județean".

Argumentul este foarte simplu. dacă, din partea Guvernului, împărțirea se face în funcție de lungimea drumurilor, atunci, la nivel de consiliu județean, care este responsabil de drumurile județene, pot exista și alte criterii, dacă sunt adoptate prin vot de către consiliul județean. Închipuiți-vă două drumuri de aceeași lungime, unul făcut praf și unul făcut mai puțin praf, și eu acord aceeași sumă de bani, după ceea ce prevede actuala lege.

Prin urmare, vă rog să susțineți acest amendament, care introduce doar sintagma "de regulă". Iar Comisia pentru administrație publică a susținut, în integralitate, acest amendament. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule ministru Tănăsescu?

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte. De acord cu acest amendament.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la alin. 4, cu această formulă, "de regulă". Vă rog să votați.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Vă rog, vă ascultăm, domnule deputat.

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ședința Comisiilor reunite de buget, finanțe, s-a acceptat prin vot o nouă formulare pentru alin. 5 de la art. 28, și anume: "Pentru finanțarea cheltuielilor prevăzute la art. 26-28, pe lângă sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, autoritățile administrației publice locale pot aloca și sume din bugetele locale ale acestora", în loc de "vor aloca și sume din bugetele locale ale acestora". Deci, s-a supus la vot, s-a ajuns la această formulă pentru alin. 5, dar am constatat că nu s-a consemnat în raportul comisiilor reunite.

Ca urmare, vă rog să aprobați și în plen ce s-a decis în comisii, chiar dacă aparatul tehnic nu a consemnat această aprobare, decisă prin vot, atunci. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îi mulțumim domnului deputat Mardare.

Domnule ministru Tănăsescu, de acord?

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

De acord, domnule președinte.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnul ministru a acceptat amendamentul.

Deci, supun votului dumneavoastră alin. 5, cu care este de acord și Ministerul de Finanțe, cu această precizare, în loc de "vor", "pot". Vă rog să votați.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Dacă mai sunt intervenții la art. 28? Nu mai sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 28, cu toate aceste amendamente, inclusiv cele formulate de Comisiile pentru buget, finanțe. Vă rog să votați.

Cine este împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Votat în unanimitate.

Art. 29. Avem un amendament al Comisiilor pentru buget, finanțe acceptat, dacă mai sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Supun votului dumneavoastră art. 29.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Voturi pentru? Mulțumesc.

Votat în unanimitate.

Art. 30. Este o trimitere la anexă.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Cine este împotrivă?

Cine se abține?

Voturi pentru? Mulțumesc.

Votat în unanimitate.

Cap. VI - Dispoziții referitoare la bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Sunt observații la titlu? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră titlul cap. VI.

Sunt obiecțiuni?

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Voturi pentru? Mulțumesc.

Votat în unanimitate.

Art. 31. Domnule deputat Ifrim, vă ascultăm.

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

Mulțumesc, domnule președinte.

În numele Comisiilor de sănătate ale celor două Camere, s-a făcut amendamentul: "Ordonatorul principal de credite al bugetului Fondului Național are dreptul de a aproba modificări în structura cap. 6216 - servicii medicale și medicamente, cu încadrarea în nivelul total al cheltuielilor aprobate în acest capitol, prevederi ce să se aplice și pentru Ministerul Sănătății".

Subliniem faptul că la ora actuală nu există nici cea mai mică autonomie a Casei, trebuie cerute aprobări pentru anumite rearanjări ale fondurilor, care sunt absolut necesre, și vrem să eliminăm această birocrație. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnule ministru Mihai Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am luat notă de această propunere și am amendat în mod corespunzător, conform celor spuse de domnul președinte, la anexa nr. 1, la amendamente admise, la nr. 68. Și am preluat acolo această formulare.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, renunțați, fiind preluat?

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

Renunțăm la amendament, am observat și noi, dar, cel puțin, puteam să fim și noi trecuți autori, Comisiile de sănătate și familie, care am depus amendamentul.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord, domnule profesor, aveți dreptate.

Dacă mai sunt intervenții la art. 31?

Supun votului dumneavoastră art. 31.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Pentru?

Votat în unanimitate.

Art. 32. Avem un amendament al Comisiei pentru buget, finanțe acceptat, dacă mai sunt intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 32.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art. 33, dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Supun votului dumneavoastră art. 33.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Pentru?

Votat în unanimitate.

Cap. VII - Responsabilități în aplicarea legii.

La art. 34, stimați colegi, nu avem amendamente. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Voturi pentru?

Votat în unanimitate.

Art. 35. Nu avem amendamente.

Supun votului dumneavoastră art. 35.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art. 36. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 36, în întregime.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art. 37. Nu avem amendamente, dacă sunt totuși intervenții? Nu sunt.

Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Voturi pentru? Mulțumesc.

Votat în unanimitate.

Art. 38. Avem două amendamente, introduse de Comisiile pentru buget, finanțe, acceptate de Ministerul de Finanțe.

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 38.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Cap. VIII - Dispoziții finale.

Dacă, legat de titlul capitolului, aveți obiecțiuni?

Supun votului dumneavoastră titlul cap. VIII.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art. 39, stimați colegi. Avem un amendament al Comisiilor pentru buget, finanțe, acceptat, dacă mai sunt intervenții?

Supun votului dumneavoastră art. 39.

Cine este împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri?

Voturi pentru? 247 de voturi pentru.

Art. 40. Nu avem amendamente, dacă sunt intervenții?

Supun votului dumneavoastră art. 40.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art. 41. Avem, stimați colegi, două intervenții ale Comisiilor pentru buget, finanțe, acceptate.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Supun votului dumneavoastră art. 40.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Cine este pentru?

Votat în unanimitate, în formula propusă de Comisiile pentru buget, finanțe.

Art. 42. Nu avem amendamente.

Sunt observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 42.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art. 43, dacă sunt intervenții?

Supun votului dumneavoastră art. 43.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi pentru?

Votat în unanimitate.

Art. 44. Sunt intervenții?

Supun votului dumneavoastră art. 44, nu avem amendamente.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

La art. 45, avem un amendament. Vă ascultăm, domnule deputat Brudașcu.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să-mi permiteți să contribui la redactarea coerentă a acestui text, în sensul de a evita o cacofonie și de a exprima cât se poate de clar această eventualitate. Eu aș sugera comisiei să fie de acord să eliminăm cuvintele "o" și "posibilă". Deci: "La rectificarea bugetului de stat pe anul 2005 din eventualele surse suplimentare se vor aloca, cu prioritate (pentru a evita exprimarea de tip cacofonic), fonduri pentru finanțarea acțiunilor de învățământ și sănătate".

În formula actuală, se lasă de înțeles că rectificările nu se întâmplă de obicei sau că ele ar putea să fie o chestie cu totul și cu totul accidentală. Este o chestiune firească și formularea "la rectificarea bugetului" mi se pare că corespunde mai mult practicilor obișnuite în acest sens.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, este vorba de art. 451. Domnule Tănăsescu, de acord?

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Sunt de acord cu ce a spus domnul deputat, cu rugămintea însă de a menține posibilitatea rectificării, fiindcă ea există, dar nu este certă, de aceea am dorit să păstrăm "la o posibilă rectificare". Și suntem de acord cu următoarele amendamente care au fost făcute.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Până atunci, supun votului dumneavoastră art. 45, în formula prezentată de Guvern. Nu 451, o să revin la acesta. Deci, 45 plin.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Voturi pentru?

Votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră un articol nou propus de Comisiile pentru buget, finanțe, cu corecturile aduse de domnul deputat Brudașcu, dar păstrăm formularea "o posibilă rectificare".

Vă rog, cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art. 46, care face trimitere la anexă. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 46.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Stimați colegi,

Anexa nr. 1, sinteză, ca și anexa nr. 2, o să o votăm la sfârșit.

Vă propun, stimați colegi, să mergem în formula aceasta și o să aducem corecturile necesre.

Intrăm pe anexa nr. 3.

La anexa nr. 3.01 - Administrația Prezidențială, nu sunt amendamente, dacă sunt observații?

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3.01. Vă rog să votați.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Voturi pentru?

Votată în unanimitate.

La anexa nr. 3.02 - Senatul României, există o intervenție a Comisiilor pentru buget, finanțe, acceptată, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră această anexă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Anexa nr. 3.03 - Camera Deputaților. Există și aici un amendament, pentru a se introduce hotărârea prin care s-a aprobat de către Cameră bugetul, acceptat de Ministerul de Finanțe.

Sunt intervenții? Nu.

O supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Anexa nr. 3.04 - Înalta Curte de Casație și Justiție. Dacă sunt intervenții? Nu sunt, nu avem nici amendamente.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3.04.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Anexa nr. 3.05 - Curtea Constituțională. Nu avem amendamente.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Anexa nr. 3.06 - Consiliul Legislativ. Nu avem amendamente.

O supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Anexa nr. 3.07 - Curtea de Conturi. Nu avem amendamente.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Anexa nr. 3.08 - Consiliul Concurenței. Nu sunt amendamente.

O supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Anexa nr. 3.09 - Avocatul Poporului, fără amendamente.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Anexa nr. 3.10 - Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Nu sunt amendamente.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Anexa nr. 3.11 - Consiliul Național al Audiovizualului. Nu avem amendamente.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Anexa nr. 3.12 - Cancelaria Primului Ministru. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

O supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Anexa nr. 3.13 - Secretariatul General al Guvernului. Sunt amendamente? Nu sunt.

O supun votului.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Anexa nr. 3.14. Domnul deputat Brudașcu.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

Permiteți-mi să le amintesc distinșilor colegi de la Comisiile pentru buget, finanțe și bănci, atât de la Senat, cât și de la Camera Deputaților, că din partea Comisiilor reunite de politică externă au fost înaintate amendamente admise. Unele dintre ele se refereau la capitolul bugetar 51.01, titlul 02 - cheltuieli de personal și țineau de o corelare necesară între o decizie legislativă recentă privind Legea de salarizare și alte drepturi bănești ale personalului din administrația centrală a Ministerului Afacerilor Externe și de la misiunile diplomatice, lege care a fost adoptată de Senat, lege care a beneficiat de avizul Ministerului Finanțelor înainte de a fi supusă dezbaterii de comisiile de specialitate ale celor două Camere, dar care n-a fost luată în calcul în momentul în care s-a făcut structura bugetului aferent Ministerului de Externe.

Prin urmare, având în vedere aceste puncte de vedere ale Comisiei de politică externă, atât de la Cameră, cât și de la Senat, solicităm să se aibă în vedere și sumele prin care se cere suplimentarea bugetului ce revine Ministerului de Externe, astfel încât legea adoptată de cele două Camere ale Parlamentului să poată fi aplicată.

De asemenea, am făcut o propunere, care, și ea, a fost aprobată, un amendament referitor la alocarea pentru bugetul Ministerului Afacerilor Externe a sumei echivalente cu 100 de mii de euro, necesară pentru realizarea unor materiale de promovare a imaginii României în străinătate. Această propunere pornește de la o constatare deosebit de dureroasă, aceea a absenței cvasitotale din dotarea misiunilor noastre în străinătate a unor materiale de publicitate, atât privind oportunitățile de afaceri, cât și celelalte elemente care țin de istoria, cultura și civilizația acestei țări.

Consider că Ministerul de Externe are nevoie de acești bani, întrucât sumele necesare unor asemenea promovări de imagine nu le-am regăsit în bugetul nici unei alte instituții, iar dacă ele există și noi nu am putut să le identificăm, mi se pare că normal ar fi ca asemenea sume să fie gestionate exclusiv de Ministerul de Externe, care este și responsabil în acest domeniu.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul secretar de stat Boștinaru.

 
 

Domnul Victor Boștinaru (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei,

Distinși parlamentari,

În ceea ce privește ultimul amendament prezentat de domnul deputat Brudașcu, Ministerul Afacerilor Externe constată că deținătorul acestei calități de ordonar de credite privind acțiunile de promovare a imaginii României în străinătate este Secretariatul General al Guvernului și înțelege rațiunea pentru care Comisiile reunite de buget, finanțe au propus respingerea.

În ceea ce privește celălalt amendament propus de Ministerul Afacerilor Externe, care viza corelarea resurselor bugetare cu Proiectul de Lege privind salarizarea și alte drepturi bănești, trebuie să constatăm, urmare a discuțiilor cu Ministerul Finanțelor Publice, că în fondul bugetar pentru probleme salariale se vor regăsi resursele ce reprezintă impactul aplicării legii privind proiectul de lege menționat și imediat ce legea va fi promulgată se vor opera și modificările necesare, pentru ca Ministerul Afacerilor Externe să aibă resursele pentru punerea în aplicare a acestei legi, de la 1 ianuarie 2005.

Vă mulțumim pentru înțelegere.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Mușetescu, președintele Comisiei pentru buget, finanțe a Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Tiberiu Ovidiu Mușetescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

O scurtă precizare, ca să evităm și alte ieșiri inutile la microfon. Toate sumele necesare creșterilor salariale în 2005, pe legi existente sau pe legi viitoare, pe drepturi viitoare sau pe ceea ce Guvernul promite în campania electorală și, mai apoi, transpune în programul de guvernare, conform înțelegerii cu Fondul Monetar Internațional, se regăsesc la capitolul "acțiuni generale" și sunt în rezerva Ministerului de Finanțe și vor fi alocate la momentul când legea intră în vigoare și când se declanșează creșterea salarială pe anul 2005. Deci, în nici un buget, la nici un ordonator de credite nu se regăsesc aceste sume.

Toată lumea, dacă mai întreabă de salarii, acestea se regăsesc la "acțiuni generale", la Ministerul de Finanțe.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doriți să mai intervenți? Domnul deputat Brudașcu.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

O singură precizare țin să fac. La momentul discutării în cele două comisii, reprezentanții Ministerului de Externe au salutat această idee și chiar ne-au mulțumit pentru că am avut inspirația de a o avea.

În legătură cu afirmația făcută de antevorbitor, probabil că a făcut-o în spirit autocritic.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, mulțumim foarte mult.

Deci, sunt doă amendamente, stimați colegi, respinse de către Ministerul de Finanțe, de către comisii.

Primul, la poz. 79 - amendamente respinse, această majorare la cap. 51.01 - Autorități publice, titlul 0.2, care n-a fost acceptată. O supun votului.

Cine este pentru? Nu sunt voturi pentru.

Voturi împotrivă? Mulțumesc foarte mult.

Abțineri?

A fost respins amendamentul.

Cel de al doilea se referă la titlul 02 - cheltuieli de personal, de asemenea, respins de către Comisiile pentru buget, finanțe și de către Ministerul de Finanțe. Il supun, totuși, votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Respins în unanimitate.

Sigur că aici avem, stimați colegi, la această anexă, ca și la anexele nr. 3.12 - 3.13, cele trei amendamente ale Comisiilor pentru buget, finanțe, pe care le-am votat, au fost acceptate de către Ministerul de Finanțe. Și la Ministerul de Externe avem un amendament al Comisiilor pentru buget, finanțe, introducerea obiectivului de investiții: lucrări de extindere clădiri Geneva, cu 5,4 miliarde de lei, acceptat de către Ministerul de Finanțe.

Deci, supun votului dumneavoastră, în aceste condiții, anexa nr. 3.14 - Ministerul Afacerilor Externe, în formula prezentată de Comisiile pentru buget, finanțe.

Cine este împotrivă?? 1 vot împotrivă.

Abțineri?

Voturi pentru? 246 de voturi pentru.

Anexa nr. 3.15. Nu avem amendamente.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Anexa nr. 3.16, dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3.16.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Anexa nr. 3.17. Sunt observații? Nu sunt.

O supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Anexa nr. 3.18. Nu avem amendamente, sunt obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Anexa nr. 3.19. Avem un amendament al Comisiilor pentru buget, finanțe, acceptat de către Ministerul de Finanțe, dar avem și amendamente respinse. Îi dau cuvântul domnului deputat Brudașcu.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Din păcate, comisiile de specialitate păstrează o tăcere în legătură cu un amendament pe care l-am depus, în legătură cu alocarea unor sume de bani necesare construirii sediului primăriei din comuna Vad, județul Cluj. Această primărie nu are, în momentul de față, sediu, își desfășoară activitatea în condiții complet improprii și am apreciat că este necesar ca la bugetul acestui minister să fie suplimentată suma alocată cu 10 miliarde de lei, pentru construirea unui sediu necesar funcționării activității unei autorități publice locale, autoritate care nu are forțele financiare necesare să își aloce banii pentru o asemenea construcție.

Din păcate, deși a fost înregistrat amendamentul la Comisia pentru administrație publică, nu îl regăsesc la amendamentele admise sau respinse. Rog să se pronunțe acum și aici în legătură cu această propunere.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, vă ascultăm.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule președinte, mulțumesc.

Acest amendament nu poate să fie reținut, fiindcă nu este cazul la discuția bugetului Ministerul Administrației și Internelor alocarea unei asemenea sume de bani, având în vedere că pentru construcția unei primării sumele se alocă din bugetul local și de la bugetul consiliului județean. Deci, nu este cazul să judecăm și să luăm vreo decizie la discuția Ministerului Administrației și Internelor referitor la cei 10 miliarde de lei pentru comuna respectivă.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Observați că acest amendament, pe motivația dată de Ministerul Finanțelor, a fost respins și de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci.

Supun totuși acest amendament votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 2 voturi pentru.

Împotrivă? 246 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Dacă mai sunt intervenții.

Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/19 cu modificarea făcută de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci și acceptată de către Ministerul Finanțelor.

Vă rog, cine este împotrivă.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Anexa nr.3/20. Dacă sunt intervenții. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3/20.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Anexa nr.3/21. Dacă sunt intervenții.

Supun votului.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Anexa nr.3/22.

Avem o intervenție a Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci acceptată de Ministerul Finanțelor.

Vă rog, domnule Nicolescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La poz.113 există la "Amendamente respinse" o poziție legată de reabilitarea sistemului de irigații Calafat - Băilești, județul Dolj: o propunere de 10 miliarde de lei pe indicatori tehnico-economici și aprobați prin hotărâre de guvern. Este vorba de un sistem care are 49 de mii de hectare în zona cea mai fertilă a Olteniei. Nu se solicită fonduri în plus față de cele prevăzute în actualul buget. Se propune aprobarea acestui obiectiv cu redistribuire în cadrul Titlului 70 "Cheltuieli de capital", iar amendamentul a fost formulat cu aprobarea Ministerului Agriculturii, Silviculturii și Dezvoltării Rurale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul ministru Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

De acord cu amendamentul propus.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, cum ați auzit vorba că este din redistribuire, sunteți de acord, înțeleg; nu dați nimic în plus.

Supun votului dumneavoastră acest amendament. Deci este vorba de o redistribuire.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Dacă mai sunt intervenții la anexa nr.3/22.

Vă rog.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

La poz.111 "Amendamente respinse" se regăsește referirea la amendamentul pe care l-am propus privind alocarea sau suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale cu suma de 15 miliarde de lei pentru lucrări de împădurire. Am avut în vedere o situație deosebit de gravă care se poate constata după 1990 - fraudele frecvente la adresa fondului silvic, distrugerile masive de păduri prin tăieri necontrolate și nesancționate, care au condus inclusiv la eroziuni ale solului, județul Cluj din acest punct de vedere fiind unul din județele cu cota cea mai ridicată de eroziune a solului.

Întrucât nu se face nimic, deși mi se invocă aici existența Codului Silvic nr.26/1996 sau Legea finanțelor publice nr.500/2002, am considerat că trebuie să trag un semnal de alarmă cel puțin în ceea ce privește situația fondului forestier din județul Cluj, solicitând factorilor responsabili alocarea și a sumelor care se cheltuiesc ca urmare a superficialității manifestate în eliberarea autorizațiilor de tăiere absolut abuzivă a pădurilor.

Respingerea acestui amendament este semnul clar pentru mine că nu se dorește să se facă nimic sau aproape nimic pentru evitarea adâncirii prăpastiei în sfera zonelor forestiere ale țării.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Și Comisiile pentru buget, finanțe și bănci și ministerul își păstrează punctul de vedere. Deci nu există sursă suplimentară.

Este adevărat că este o situație grea cam în toate județele țării, și vom vedea ce vom face în perspectivă. Poate atragem niște surse externe suplimentare. Deocamdată propunerea Ministerului Finanțelor este de respingere.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru acest amendament? 7 voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? 243 cu al domnului Filip Georgescu.

Stimați colegi,

Dacă mai sunt intervenții la această anexă.

Vă rog.

 
 

Domnul Viorel Matei:

Domnule președinte,

În urma ședințelor și dezbaterii în cele două Comisii de agricultură am cerut o majorare cu 4,6 mii miliarde lei pentru agricultură.

Am cerut o majorare cu 1.000 de miliarde pentru subvențiile la producere de sămânță pentru însămânțările din primăvară.

Am cerut majorări în ceea ce privește primele la lapte, deoarece din calculul care reiese avem 12 milioane de hectolitri lapte, or din banii alocați nu ajung aceste sume.

Am cerut aceste sume chiar și la epizotii, la boli. Prin buget este cuprinsă o sumă de 70 de miliarde, iar noi am cerut o suplimentare de 100 de miliarde, pentru a acoperi într-adevăr necesarul pentru agricultură.

În ceea ce privește sprijinul pentru creditul la subvenția creditului agricol, am cerut o suplimentare de 200 de miliarde, deoarece acele 150 de miliarde nu sunt suficiente pentru derularea acestui credit agricol.

În ceea ce privește subvenționarea la mașini și utilaje, dacă în cursul acestui an 2004 am avut în jur de 700 de miliarde, am cerut o subvenționare cu 1.000 de miliarde deoarece nu poți să faci o agricultură performantă fără o bună mecanizare.

Am rămas foarte surprins că cele două comisii nu ne-au acceptat aceste amendamente.

Dacă ne uităm și la instalațiile de irigat, știm bine că am investit foarte mult în sistemele de irigat, iar la Ministerul Agriculturii nu a fost alocat nici un leu la subvenții pentru a se cumpăra instalații de irigat.

Deci, noi, atunci când am depus aceste amendamente, le-am depus împreună - atât Senatul, cât și Camera Deputaților, și nu am discutat cu o patimă politică. Am spus că agricultura și pâinea nu trebuie să aibă culoare politică. În majoritate, cele două comisii au votat această suplimentare.

Era normal și înțelegem că nu sunt bani, dar, cel puțin acolo unde nu sunt deloc, cel puțin o mică indulgență să fi avut din partea celor două Comisii pentru buget, finanțe și bănci.

Eu aș ruga colegii să susțină acest amendament al acestor două comisii - comisia de la Senat și comisia de la Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnule ministru Tănăsescu.

Deci cauza principală este lipsă sursă, nu?

Stimați colegi,

Eu sunt convins de faptul că Comisiile pentru buget, finanțe și bănci au fost receptive la orice sugestie. Problema principală este că nu există sursa de finanțare, și va trebui să o căutăm în continuare. Asta este problema. Nu este alta.

Dacă aveți altă intervenție.

Toți am avut solicitări foarte mari. Chiar dacă vin din partea noastră, a PSD-ului, observați că nu am găsit nici o modalitate de intervenție.

Deci, acest amendament a fost respins și de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci și de către Ministerul Finanțelor, în speță de către Guvern.

Supun votului dumneavoastră totuși acest amendament.

Cine este pentru? 32 de voturi pentru.

Abțineri?

Voturi împotrivă? 230 de voturi împotrivă, din păcate.

Mai sunt intervenții aici, stimați colegi?

Domnule senator Flutur, vă rog frumos.

 
 

Domnul Gheorghe Flutur:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La poz.112.

Noi am avut mai multe amendamente pe agricultură. Am avut opt amendamente, și aș ruga colegii să se aplece mai mult asupra acestor puncte. Mă refer aici la despăgubiri pentru animalele sacrificate. Am propus un supliment de 70 de miliarde la despăgubiri pentru producătorii agricoli în caz de calamități naturale. Și vreau să vă spun că suma alocată este de 12 ori mai mică decât în 2003 și nu este în regulă. Știm că agricultura României este meteodependentă în mare parte.

Sprijin pentru proprietarii de păduri: doar 5 miliarde de lei. Am cerut suplimentarea cu încă 45 de miliarde. Trebuie să sprijinim proprietarii de păduri particulare, pentru că, altfel, în continuare se defrișează aceste păduri și vorbim că retrocedarea este o prostie istorică.

De asemenea, sprijinirea producătorilor agricoli. Am cerut suplimentarea cu 700 de miliarde pentru că ordonanța din această toamnă face trimitere la cele 700 de miliarde pentru bugetul din 2005, deci se vor mânca banii bugetului 2005 și, atunci, ar trebui prevăzut în acest buget.

Cheltuieli de capital. Am cerut suplimentarea cu 1.000 de miliarde pentru tractoare, mașini agricole.

De asemenea, am cerut prime acordate producătorilor agricoli, suplimentate.

Și nu în ultimul rând insist și eu pentru sume suplimentare pentru silvicultură, pentru împăduriri, deoarece a fost un angajament să se împădurească circa 100 de mii de hectare; din păcate, în acest mandat nu s-a respectat. Haideți să începem de anul viitor și să alocăm o sumă corespunzătoare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Poate ar fi frumoase dacă ați fi avut și surse în spate. Din păcate, ideea de a lua de la alte ministere nu este o rezolvare, iar propunerea depășește și rezerva la dispoziția primului-ministru.

Da, domnule ministru Mihai Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Am o intervenție, domnule președinte. Sub obligat să o fac, și îmi cer scuze.

Sigur, toată lumea dorește să acorde mai mulți bani pentru agricultură. Și vreau să vă spun că proiectul bugetului prezentat în fața dumneavoastră de către partidul nostru vine la capitolul "Agricultură" cu 1.300.000.000 de euro în anul 2005. Este o creștere față de anul acesta cu peste 3.000 de miliarde. Nu înțeleg totuși de ce reprezentanții Opoziției vin și cer acești bani în buget pentru agricultură fiindcă în propunerea lor de buget la agricultură sunt doar 880 de milioane de euro.

Deci, dânșii spun că vor mai mulți bani la agricultură, iar dânșii propun țării un buget care este de două ori mai mic decât bugetul pe care îl propunem noi agriculturii.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule ministru Tănăsescu, vreau să înțelegeți că rolul nostru este să cerem acolo unde sunt necesități și să fundamentăm. Că avem, că nu avem, asta este cu totul o altă poveste.

(Vociferări ale domnului senator Gheorghe Flutur.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Flutur, vă rog, haideți să nu facem o polemică. Am intervenit eu.

 
 

Domnul Gheorghe Flutur:

Foarte scurt, domnule președinte. Așa este. Un miliard de euro oferă guvernul dumneavoastră, dar ați prins și fondurile externe.

În bugetul pe care noi l-am făcut am prevăzut 880 de miliarde doar din fonduri proprii și, dacă adăugăm fondurile externe...

Vreau să vă spun, comparativ cu ce ați propus, că este doar 70% bugetul dumneavoastră față de bugetul Alianței, domnule ministru.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Haideți să nu politizăm. Problema este alta. Aceasta este sursa financiară la care ne-am putut întinde, și să fim foarte convinși de acest lucru.

Supun votului dumneavoastră aceste amendamente susținute de domnul senator Flutur. Vă rog să votați.

Cine este pentru? 29 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 223 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Dacă la anexa nr.3/22 mai există intervenții. Nu mai sunt intervenții.

Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/22 cu amendamentul făcut de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci acceptat de către Guvern.

Vă rog să votați.

Cine este împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Voturi pentru? 246 de voturi pentru.

Anexa nr.23 "Ministerul mediului și gospodăririi apelor".

Avem și aici un amendament al Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci acceptat.

Dacă mai sunt intervenții.

Domnul deputat Brudașcu.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Din nou, domnule președinte, am surpriza să constat că două dintre amendamentele propuse pentru acest capitol, pentru această anexă, au fost omise.

Reamintesc și domnului ministru de finanțe și ministerului că s-au angajat încă din anul 2001 față de locuitorii din zona Turda să securizeze depozitele de deșeuri toxice care conțin peste 300 de mii de tone de substanțe chimice toxice rezultate în urma procesului de producție la combinatul chimic de aici. De atunci s-a tot încercat dar nu s-au găsit banii, dându-mi-se deoseori răspunsuri că din rezerva aflată la dispoziția Guvernului se vor aloca ba 50, ba 60, ba 75 de miliarde.

Întrucât problema este foarte gravă, ea afectând mediul și sănătatea oamenilor, am insistat ca prin acest amendament să se suplimenteze bugetul ministerului în cauză, în speranța că se vor obține fondurile necesare.

Cel de-al doilea amendament, care și el a fost trecut cu vederea, se referă la necesitatea lucrărilor de regularizare a cursurilor de apă Călățele - Crișul Repede, pentru care, prin intervenția Regiei Naționale Apele Române, s-a realizat deja un studiu de fezabilitate de circa doi ani de zile, dar tot de atunci nu se găsesc resursele financiare necesare trecerii la efectuarea lucrărilor propriu-zise.

Întrucât pierderile în urma acestor inundații sunt foarte mari, cu o ciclicitate destul de mare, consider că ar trebui să se găsească înțelegerea necesară, pentru că se afectează deopotrivă domeniul public, căile de comunicații, dar și gospodăriile oamenilor.

Nu pledez pro domo, pledez pentru obiective de interes comunitar în zona pe care o reprezint în Parlament.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Înțeleg că aceste amendamente nu se regăsesc la "Amendamente respinse", din păcate. Probabil că au fost respinse la comisia de specialitate.

Domnul senator Mușetescu.

 
 

Domnul Tiberiu-Ovidiu Mușetescu:

Poate în legislatura viitoare, domnule președinte.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Scuzați-mă. Oboseala, domnule deputat.

 
 

Domnul Tiberiu-Ovidiu Mușetescu:

Domnule președinte,

Din păcate, primul amendament nu a ajuns la comisiile reunite, deci s-ar putea să fie o neînțelegere sau un rău parcurs al amendamentului. Deci, nu l-am discutat. S-ar putea, în viteza în care s-a lucrat, să nu-l fi luat în discuție. Dar, de principiu, domnule deputat, cel puțin primul amendament nu se alocă pe bugetul de stat, ci se rezolvă de la fondul de mediu care este gestionat de Autoritatea de Mediu și se face o documentație separată, iar dânșii vor stabili prioritățile.

În legătură cu al doilea amendament, din câte am înțeles, poziția ministerului este că vor fi alocați în anul 2005 din bugetul ministerului pentru obiectivul pe care l-ați menționat. Și, în mod realist, trebuie să discutați punctual această problemă cu ministerul.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnule deputat Brudașcu.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Îmi pare rău că stimatul președinte al comisiei de specialitate nu a reținut. Tocmai de către reprezentanții Guvernului, cu aprobarea la un moment dat și a Ministerului Finanțelor, a Ministerului Administrației și Internelor, s-au stabilit toate studiile de fezabilitate privind securizarea deșeurilor de la Turda. S-au promis, și vă pot arăta documente scrise și semnate de titularii acestor ministere, că vor fi alocați banii din rezerva aflată la dispoziția primului-ministru. Deci, eu nu inventez povești aici, nu vin cu aserțiuni de ordin general, ci mă refer la chestiuni concrete.

În cel de-al doilea caz, s-a realizat studiul de fezabilitate pentru care s-au cheltuit câteva zeci de milioane de lei, dacă nu chiar sute de către Filiala Oradea Apele Crișul Repede și se așteaptă banii probabil până la "Sfântul Așteaptă". Până atunci, va veni apa mare și probabil că vom folosi arca lui Noe ca să salvăm zona respectivă.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți dreptate, domnule deputat. Este o necesitate.

Vreți să dați un răspuns sau dați explicații?

Dar domnul Brudașcu are nevoie de o intervenție, după părerea mea, tot pe rezervă.

Din păcate, îmi cer scuze că nu îl supun la vot.

Amendamentele nu sunt înscrise de către Comisiile pentru buget, finanțe și bănci, dar indiscutabil că va trebui găsită o soluție pentru zonă.

Dacă mai sunt intervenții tot la anexa nr.23.

Vă rog.

 
 

Domnul Kedves Emeric:

Domnilor președinți,

Am un amendament respins la poz.119.

Prin schimbarea politicii fiscale, această investiție a fost întreruptă din 1997. Cele șase comune din Ciucul de Sus nu au posibilitatea financiară de a termina această lucrare. Între timp, s-a introdus apa potabilă în aceste comune. Fără o canalizare mediul este afectat. Vă rog să mă ajutați.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Scuzați-mă, la ce poziție este?

 
   

Domnul Kedves Emeric (din sală):

La poz.119.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles, la poz.19. Deci este vorba de canalizare regională a localității Sândominic, Tomești, Ineu, Cârța, Dănești. 61 de miliarde pentru anul 2005, deci o majorare cu 20 de miliarde.

Vă rog, domnule ministru, să spuneți la microfon, că ne sunteți de mare folos.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acest tip de investiții sunt investiții care se finanțează din banii colectivității locale, și nu din banii ordonatorului principal de credite în cauză, respectiv Ministerul Mediului.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră acest amendament respins pe considerentele respective. Din păcate, nici colectivitățile nu au forța să facă o astfel de lucrare, dar asta este situația.

Vă rog, cine este pentru acest amendament? 10 voturi pentru.

Abțineri? 6 abțineri.

Împotrivă? 236 de voturi împotrivă.

Înțeleg că nu mai sunt intervenții.

Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/23 cu amendamentul propus de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Voturi pentru?

Votată în unanimitate.

Anexa nr.3/24.

Dacă sunt intervenții.

Vă rog, domnule senator Popa.

De când vă așteptam la microfon, și uite că ați venit.

 
 

Domnul Nicolae Vlad Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La anexa aceasta, din partea județului Brașov, am cerut pentru cinci proiecte suma totală de 525 de milioane, și îmi pare rău că nu este domnul Miron Mitrea aici.

525 de milioane pe următoarele proiecte:

  • cofinanțare la lucrările la ocolitoarea municipiului Brașov, unde am reușit să accesăm un împrumut de la Banca Mondială pentru încărcarea și descărcarea de pe ocolitoare: 115 milioane. Este vorba de o parte infimă din aceste lucrări;
  • pentru realizare de studii de fezabilitate pentru ocolitoarea Făgărașului, municipiului Săcele și municipiului Codlea: 140 de milioane de lei;
  • pentru finanțarea parcului turistic Râșnov. Aici sigur că nu am găsit sprijin. 40 de milioane de lei. Este vorba despre studii;
  • pentru reabilitarea la partea de turism a ministerului - "Reabilitarea și valorificarea turistică a satelor săsești și a bisericilor fortificate": 30 de milioane de lei;
  • o lucrare mică de îndiguire în zona Oltului în valoare de 100 de milioane de lei.

Sigur, ca brașovean vă vorbesc, am fost obișnuit patru ani de zile să vedem din partea acestui minister un dezinteres total. Nici un leu nu a fost obținut ca finanțare din partea ministerului.

Am cerut această sumă mică, dar nu am primit nici măcar un semn de bunăvoință în acest ultim ceas.

Am cerut să se socotească ca sursă de finanțare zona cancelarie plus secretariat, acolo unde sunt 2.000 de miliarde. La Secretariatul Guvernului și la Cancelaria domnului prim-ministru sunt 2.000 de miliarde în buget - 50 de milioane de euro.

Cred eu că puteau să se găsească 525 de milioane pentru lucrările acestea, prin ajutor, recunosc, din partea Guvernului, arătând că se gândește, poate și electoral, la județul Brașov, deși... Nu mai continuu.

Vă mulțumesc foarte mult, și vă rugăm, stimați colegi, mai ales deputați și senatorii din Brașov, să voteze pentru.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dau cuvântul domnului secretar de stat Bota.

Domnule senator Popa, poate ne face domnul secretar de stat o surpriză acum.

 
 

Domnul Marius Sorin Bota (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Referitor la studiile de fezabilitate, vreau să menționez faptul că există un program pentru studiile de fezabilitate și din suma globală aprobată în proiectul de buget. Studiile de fezabilitate sunt finanțate în fiecare an și așa vor fi și în anul 2005.

Referitor la centurile ocolitoare aferente județului Brașov, centura pentru municipiul Făgăraș este cuprinsă în proiectul cu Banca Mondială, care va începe anul viitor.

Centura pentru Codlea este cuprinsă în proiectul variantei de autostradă de la Predeal-Brașov, conexiune către autostrada Transilvania și descărcarea aferentă traficului, categoric.

Iar proiectele turistice iarăși sunt cuprinse în bugetul anului 2005, urmând ca obiectivele să fie în funcție de suma aprobată prin buget, prioritățile fiind stabilite anul viitor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci să înțeleg, domnule senator Popa, că veți avea bani mult mai mulți decât ați solicitat dumneavoastră. Deci fiind pe Banca Mondială toate aceste proiecte, e adevărat că vă interesa termenul.

Supun, totuși, aceste amendamente respinse pe considerentele pe care le-ați auzit.

Cine este pentru amendamentele făcute de domnul Popa? 26 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? 226.

Dacă mai sunt intervenții?

Domnul deputat Brudașcu.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Am fost sincer foarte impresionat de știrea pe care a dat-o domnul secretar de stat celor de la Brașov. O să curgă lapte și miere pe centurile ocolitoare ale Brașovului.

Eu am făcut mai multe amendamente care se adresează competențelor ministerelor pe care le reprezintă domnul Bota și aș dori, ca și clujean ce este, să ne spună, și nouă, câteva chestiuni în legătură cu soarta centurilor de ocolire ale municipiului Cluj-Napoca, atât înspre relația Oradea - Sălaj - Baia Mare, respectiv zona Dejului.

La discutarea bugetului anterior, domnia sa ne-a dat asigurări că și la Cluj-Napoca, din acest punct de vedere, laptele și mierea vor fi cât se poate de numeroase și vom înnota în ele pe respectivele centuri.

Tot la adresa acestui minister, domnule președinte, dacă-mi permiteți, aș vrea să reamintesc că am mai făcut câteva amendamente. Unul dintre ele se referă la alocarea sumelor necesare finalizării lucrărilor la stadionul municipal "Ion Moina" din Cluj-Napoca, țintă propagandistică de mare răsunet în lansarea candidatului PSD la alegerile de primar pe anul acesta. S-au început, cu turle și surle, lucrările, dar acum nu mai sunt bani pentru finalizarea acestui obiectiv atât de necesar mișcării sportive clujene.

Un alt obiectiv pe care nu voi obosi să-l aduc la cunoștința guvernanților, cu atât mai mult cu cât s-au cheltuit circa 600 de milioane pentru un studiu de fezabilitate, este cel referitor la lucrările de electrificare și dublare a liniei de cale ferată pe relația Cluj-Napoca - Oradea. Am propus alocarea a 250 de miliarde, pentru ca primul tronson al acestei operațiuni să se realizeze pe raza județului Cluj, între capitala de județ și comuna cea mai îndepărtată, respectiv Ciucea.

Am avut în vedere o altă necesitate a comunității transilvane, nu numai clujene - realizarea unui aeroport internațional autentic, prin extinderea lucrărilor sau prin lucrări de extindere a pistei de aterizare la existentul aeroport internațional Cluj-Napoca, aeroport care, în faza actuală, poate să primească doar curse foarte mici, nu transport intercontinental, nu transport cu avioane grele.

O altă chestiune este, așa cum spuneam, legată de alocarea a 120 de miliarde de lei pentru finalizarea centurilor de ocolire vestică a municipiului Cluj-Napoca, începerea lucrărilor la centura de ocolire estică, pe direcția Dej. Am amintit distinșilor reprezentanți ai ministerului de resort că, în perioada 1998 - 2003, pe șoseaua Feleac - Cluj-Napoca, au avut loc numeroase accidente care s-au soldat cu 13 morți, 48 de persoane grav rănite și pierderi materiale de circa 80 de miliarde de lei.

Nu în ultimul rând, tot în competența acestui minister, se găsește și construirea de locuințe. Clujul este una dintre zonele văduvite. Am solicitat sprijinul ministerului pentru 5 blocuri de locuințe cu un număr de 300 de apartamente. Totodată, având în vedere complexitatea problemelor cu care se ocupă acest minister, inclusiv componenta turistică, noi considerăm că este necesară reabilitarea căilor de transport în zona de munte, unde există un potențial agroturistic și de turism montan deosebite, dar care nu sunt valorificate tocmai datorită stării deosebit de grave în care se găsesc marea majoritate a căilor de comunicații din zonă.

Nu în ultimul rând, am solicitat sprijin și pentru extinderea telefoniei care ar fi un suport real pentru atragerea investitorilor în materie de activități turistice în perimetrul județului Cluj. O parte din aceste chestiuni pe care vi le-am prezentat s-au bucurat de atenția comisiilor și a ministerului de resort, în sensul că, așa cum s-a întâmplat și în anii anteriori, ele au fost respinse cu brio, constatând, din acest punct de vedere, că deși este al șaselea contribuabil la bugetul de stat, județul Cluj este coada sau este ciuca bătăilor, atunci când este vorba de dotări necesare unei dezvoltări pentru un municipiu care ar putea să devină de referință într-o Europă unită, pe care tot Guvernul o pregătește României la emisiunea "Surprize, surprize - anul 2007".

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat Brudașcu, însumând ce ați spus dumneavoastră, din ce am făcut eu, o scurtă însumare, înseamnă peste 1.000 de miliarde. Sigur că ne bucură preocuparea dumneavoastră, dar să știți că, cred că, în 80% din județe, avem probleme și mai mari. Deci ne trebuie încă două bugete și atunci rezolvăm toate problemele.

Domnule secretar de stat, vă rog să dați răspunsul.

 
 

Domnul Sorin Marius Bota:

Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la centurile de ocolire ale municipiului Cluj-Napoca, vă informez că, la această oră, se lucrează la studiul de fezabilitate atât pentru varianta Sud - Est, cât și pentru varianta Est - Vest prin nord, varianta Sud - Est este deja gata, astfel încât întregul inel al municipiului Cluj-Napoca, anul viitor, va fi finalizat la acest nivel de studiu de fezabilitate, urmând procedura de finanțare și contractare a lucrărilor.

Au fost realizate două variante, prin reabilitarea drumurilor județene din partea de sud către vest și către est, astfel încât traficul să poată fi deviat și astăzi este deviat de către conducerea municipalității Cluj-Napoca.

Referitor la proiectul de electrificare și reabilitare a căii ferate Cluj - Oradea, este inclus pe programul 2007 - 2009 negociat cu Uniunea Europeană pe fondurile de coeziune, urmând ca să începem de la anul procedurile de contractare a finanțării și începerea lucrărilor va avea loc în anul 2007.

Aeroportul Cluj-Napoca a fost cuprins în cadrul negocierilor la capitolul 9 "Politica în transporturi" pe rețeaua DEN, astfel încât să poată beneficia de aceleași fonduri, el are două etape, prima etapă este deja în procedură de negociere de către conducerea aeroportului pentru extinderea pistei, urmând ca faza a doua, care este cea mai mare, să fie cuprinsă în finanțare de la Uniunea Europeană, tot prin fondurile de coeziune, după 2009.

Referitor la programul de dezvoltare și modernizare a drumurilor în zona montană a Munților Apuseni, este un program mai amplu, început în urmă cu trei ani de fostul Minister al Dezvoltării și Prognozei, prin intermediul agențiilor regionale, astfel încât prin fondurile Phare care vor fi contractate în următorii doi ani, va începe acest program de modernizare a infrastructurii rutiere necesare dezvoltării turismului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule deputat, mai doriți să supun la vot?

 
   

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Nu.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc pentru înțelegere, mulțumesc foarte mult.

Mai aveți la anexa 24?

Vă rog, doamnă, vă rog frumos.

 
 

Doamna Oana Manolescu:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Am propus introducerea obiectivului de investiții "Construcția infrastructurii de acces la peștera Izverna, din zona Ponoare - Izverna, județul Mehedinți", cu suma de 3 miliarde lei. Întreaga zonă Ponoare - Izverna din Mehedinți are obiective turistice interne și internaționale de interes național și internațional: peștera Ponoare, pădurea de liliac, podul lui Dumnezeu, peștera Izverna, spre care nu există drum de acces, iar celelalte drumuri din zonă sunt impracticabile. Acestor regiuni carstice, cu atâtea monumente ale naturii, li se adaugă monumente istorice, cum ar fi biserici mai vechi decât epoca lui Brâncoveanu, lucrurile lui Tudor Vladimirescu ș.a.m.d.

Am cerut 3 miliarde pentru construcția infrastructurii de acces la peștera Izverna. Menționez că, în Comisia de industrii și servicii, ministrul transporturilor a fost de acord cu această alocare, dar nu mai are prevăzute sume în bugetul MTCT pentru drumurile locale. Ca urmare, propunem ca Ministerul Finanțelor Publice să cuprindă, în suma alocată de la bugetul de stat pentru drumurile locale din județul Mehedinți, și acest obiectiv - Drum de acces la peștera Izverna din zona Ponoare - Izverna - Mehedinți.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Are un singur incovenient, că trebuie făcut un act normativ pentru treaba asta.

Nu, domnule ministru? (Se adresează domnului ministru Mihai Nicolae Tănăsescu) Deci ăsta e motivul pentru care nu se poate. E adevărat că suma nu e teribilă...

Supun votului dumneavoastră acest amendament al doamnei deputat Manolescu, respins pe considerentul că, clasificația bugetară nu intră pe finanțarea ministerului pe plan local.

Vă rog cine este pentru amendament? 28 de voturi pentru.

Abțineri?

Voturi împotrivă? 226 de voturi împotrivă.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră anexa 3/24.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 5 abțineri.

Voturi pentru? 241 voturi pentru.

Anexa 3/25. Avem 3 amendamente ale Comisiilor de buget-finanțe acceptate. Eu le precizez pentru că, atunci când supun la vot, fiind acceptate de Ministerul de Finanțe, automat votați și aceste amendamente.

Domnul deputat Brudașcu. A, lăsați-l pe domnul deputat și vă dau cuvântul după aceea. (Se adresează domnului deputat Niculae Antonescu Napoleon)

A, poftiți, nu vă invitați, aveți timp...

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte, eu consideram că este potrivit să vină domnul rector, dar, dacă domnia sa a renunțat...

Domnule președinte, la pozițiile 148 și 149, se regăsesc cele două amendamente respinse propuse de mine. La unul am făcut referire anterior și am fost cât se poate de clar convins că nu există interes pentru soluționarea acestei probleme. Din păcate, la poziția 149, amendamentul propus de mine s-a bucurat și de sprijinul Comisiilor de învățământ, știință, tineret și sport ale celor două Camere, deci a fost votat în cele două comisii, pentru că el subliniază o necesitate reală: finalizarea lucrărilor de construire la Școala generală din Huedin. Aș vrea să vă spun că această construcție datează din 1988, s-a început construirea ei și, de atunci, ca un făcut, nu reușim să finalizăm construcția respectivă, pentru ca, în sfârșit, populația școlară a orașului Huedin să se poată folosi de un obiectiv de maximă necesitate. Ani de zile, s-a dat cu țârâita. Am cerut, anul trecut, bani, mi s-a spus că se vor da din fondurile Ministerul Administrației și Internelor. Nu s-a întâmplat acest lucru, astfel încât nici acum, după 16 - 17 ani, mâine - poimâine, acest obiectiv de învățământ nu poate fi finalizat. Suma este absolut derizorie. Îmi aduc aminte că domnul ministru Tănăsescu, atunci când a fost într-o campanie electorală anterioară, a scos miliardele din buzunar și a dat, pentru alegerile de primari, la niște alegeri parțiale. L-aș ruga respectuos să încerce să înțeleagă, și domnia sa, necesitatea ca această școală din singurul oraș al județului Cluj, pentru că restul toate sunt municipii, să aibă înțelegerea domniei sale și a ministerului pe care-l conduce și 5 miliarde nu cred că se răstoarnă bugetul dacă veți rupe pentru ca să dați satisfacție, nu mie personal, ci copiilor care doresc să învețe și nu au condiții la Huedin.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule ministru Tănăsescu, un răspuns.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Tocmai pentru a veni în întâmpinarea celor spuse de colegul nostru, într-o poziție globală care se află la ministerul de resort, suma de 250 de miliarde este alocată tocmai pentru a răspunde acestor cerințe, cum este și cazul școlii din Huedin. De aceea, domnule președinte, această sumă care este cuprinsă vă propunem ca să fie afectată numai cu cheltuielile aferente școlilor de genul acesta, cum ne-a spus.

 
   

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Deci ce să înțelegem?

 
   

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Că din suma globală se vor aloca 5 miliarde pentru Huedin.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, din partea Ministerului Învățământului este cineva, aici, prezent? Vă rog, dați-ne un răspuns că asigurăm o sursă pentru școala de la Huedin.

 
 

Domnul Radu Damian (secretar de stat, Ministerul Educației și Cercetării):

Domnule președinte,

Aș vrea să înțeleg, pentru a nu greși bine natura întrebării. Ne referim la amendamentele 148 și 149 - școala din Huedin. Sigur că, din punctul de vedere al Ministerului Educației și Cercetării, atâta vreme cât, așa cum a spus domnul ministru Tănăsescu, se înscrie în prevederile unui amendament aprobat, sunt de acord cu acest lucru.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Tot e un câștig. înțeleg că, din suma pe care o veți aproba, veți termina școala de la Huedin. Deci aveți garanția că o terminați. Nu mai supun la vot amendamentul.

Domnul deputat Antonescu.

 
 

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

Eu vreau să spun că noi am analizat, în comisie, bugetul Ministerului Educației și Cercetării și am constatat că el este alocat în proporție de 4,1% din p.i.b., adică conform legii actuale, deși fiecare dintre cei din învățământ speram la mai mult.

Vreau să fac doar un comentariu. La amendamentul admis, cu asterisc, de la poziția 49, zice așa: Din această sumă de 250, la care s-a referit și domnul ministru și domnul ministru Damian, din această sumă de 250, deci poziția 49, la amendamente admise, suma de 250 de miliarde se va utiliza pentru obiective de investiții, consolidări, reabilitări ș.a.m.d. Deci vreau să vă spun că, comisia a propus, în colaborare cu aceiași doi colegi de ai noștri, domnii Asztalos Ferenc și Winkler Iuliu, un amendament care este respins și se găsește la poziția 145 din amendamente respinse și care spune cam același lucru, numai că se cerea suplimentarea cu această sumă și erau cuprinse și instituțiile din învățământul superior, pentru că, și acolo, sunt o mulțime de clădiri, de știu eu, spații de învățământ, care necesită reabilitări și consolidări.

Acum, eu cred că ar putea să facă un efort Ministerul Finanțelor și să anunțe această sumă de 250 de miliarde Ministerului Educației, cu atât mai mult cu cât nici anul trecut nu prea au fost bani alocați la acest capitol.

Există și o a doua propunere, deși nu știu dacă este fezabilă, pentru că spune: din această sumă - suma este de 547 de miliarde și am înțeles că se referă la cofinanțarea noastră pentru programe cu Banca Mondială pentru învățământul preuniversitar...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat Antonescu, toată rezerva este de 300 de miliarde.

 
 

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

Am înțeles, domnule președinte.

Deci noi am propus să adăugăm, la această formulare din amendamentul admis, să se continue, pe baza hotărârii Guvernului, precum și pentru obiective de investiții, consolidări și reabilitări, imobile din învățământul superior, biblioteci, centrale universitare și institute de cercetare, dacă nu se poate da altă sumă în plus.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule ministru Tănăsescu, cine dă un răspuns aici? s-a solicitat o suplimentare, aceea cu 250 de miliarde. din păcate, la o rezervă de 300, nu ai de unde să dai 250.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Rezerva aceasta de 250, din discuțiile purtate și cu Ministerul Educației, în interiorul ei, putem fi de acord pentru universități, în limita sumei de miliarde, sumă care este agreată și de ministerul de resort.

 
   

Domnul Napoleon Niculae Antonescu (din sală):

Se consolidează cu ceea ce am spus noi.

 
   

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

În limita celor 30 de miliarde.

 
   

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

Ce facem cu amendamentul?

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

E rezolvată cât se poate, domnule Antonescu, deci luați așa.

Dacă mai sunt alte intervenții? Vă rog.

 
 

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

Eu cred că trebuia trecut expres, în acest amendament, în acest asterisc, pentru că, altfel, nu are o bază legală. Dar, domnule președinte, eu mai am un amendament care a fost respins, se află la poziția 144, prin care ceream o suplimentare cu 18 miliarde, de la bugetul de stat, pentru finanțarea unei investiții, și anume Centrul internațional de biodinamică, care se realizează pe baza unui protocol de convenție semnat cu UNESCO, din 2001, și cu care suntem foarte întârziați, cu aceste lucrări și este prevăzut, pentru acest an, un miliard. Este proiectul făcut, este studiul de fezabilitate făcut și am făcut propunerea ca să se acorde 18 miliarde pentru acest centru. Propunerea a fost fie prin redistribuire de la Ministerul Cercetării, ceea ce nu se poate, fie din fondul de rezervă, care, iarăși, am înțeles că este de 300 și ceva de miliarde. Dar acest centru este un angajament internațional al României și este un protocol și suntem deja întârziați.

Deci eu v-aș ruga să aprobați, știu eu, dacă nu 18 miliarde, măcar 10 - 12 miliarde, pentru acest an, pentru anul 2005, pentru ca acest centru să poată fi finalizat măcar în 2006, dacă nu poate fi terminat în 2005.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu știu ce-i mai important, poate e mai important să reparăm școlile pentru copii și ăsta poate să se mai ducă un an încolo, nu se dărâmă pământul.

Vă rog, domnule ministru Tănăsescu. (Domnul ministru Mihai Nicolae Tănăsescu discută cu membrii prezidiului.)

Numai o secundă.

Supun votului dumneavoastră... Stați o secundă. Vorbesc de votul ăsta. Deci respinse pe considerentele pe care le știți. Avem priorități, după părerea mea, mult mai mari, apropo de școli.

Supun votului, totuși, această solicitare.

Cine este pentru? 18 voturi pentru.

Abțineri?

Voturi împotrivă? 226 de voturi împotrivă.

Mai aveți o intervenție? Vă rog.

 
 

Domnul Cornel Filipescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La poziția 143, la amendamente respinse, la capitolul 7101, titlul 70...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

144?

 
 

Domnul Cornel Filipescu:

143.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

 
 

Domnul Cornel Filipescu:

Ultimul amendament de pe pag.93. Am făcut un amendament și am cerut majorarea cheltuielilor pentru învățământ, la capitolul de "Cheltuieli de capital", cu suma de 150 de miliarde de lei. De ce am făcut acest lucru? Am constatat că, în anul 2004, era prevăzut, la bugetul de stat, pentru cheltuieli de capital la învățământ, 241 de miliarde, iar în anul 2005, în acest proiect de buget, e prevăzută suma de 105 miliarde. Eu am cerut să fie cel puțin la nivelul anului 2004.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, un răspuns aici. Domnul ministru Tănăsescu.

 
   

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Nu avem sursa.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră acest amendament - lipsa de sursă, ați auzit punctul de vedere.

Cine este pentru amendament? 8 voturi pentru.

Abțineri? 3 abțineri.

Voturi împotrivă? 238.

Mai sunt intervenții?

Stimați colegi, avem, aici, la anexa 25, trei amendamente ale Comisiilor de buget-finanțe acceptate.

Supun votului dumneavoastră anexa 25, cu cele trei amendamente ale Comisiilor de buget-finanțe.

Vă rog, cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Voturi pentru, încă o dată. 238 de voturi pentru.

Ministerul Sănătății - anexa 26. Dacă sunt intervenții?

Domnule profesor Ifrim, vă rog.

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mă voi referi la amendamentele nr.163, 164, 166, 167, 168, 169 ale Comisiei de sănătate și familie a Camerei Deputaților și a Senatului.

Permiteți-mi ca să subliniez că toate aceste amendamente privesc aceeași problematică, pentru care voi prezenta global această chestiune.

Analizând structura bugetului Ministerului Sănătății, pentru anul 2005, se constată că au fost alocate17.975 miliarde, ceea ce ar reprezenta o creștere față de anul 2004. Dar dacă vom scădea fondurile externe nerambursabile, credite externe - 3.318, precum și venituri proprii, în valoare de 428, ajungem la 13.345, din care, dacă se scad 4.462 rambursări de credite, rămânem cu 8.883 de miliarde, ceea ce reprezintă mai puțin decât în anul trecut.

Doresc doar să menționez că, dacă voi pune rata inflației pe bugetul din 1998, iau la întâmplare, sau pe bugetul din 2002, aceste bugete sunt mai mari decât bugetul din 2005. În aceste condiții, Comisiile de sănătate și familie, văzând situația din sănătate, și nu vreau să vă rețin timpul, pentru că o cunoașteți foarte bine, au propus, prin aceste amendamente, un plus de 2.984, ceea ce ar reprezenta un minim pentru ca sistemul privind programele de sănătate să poată să supraviețuiască. Aceasta este problematica acestor amendamente.

De asemenea, la amendamentul 167, pe care l-am putea retrage, întrucât am primit un răspuns de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, acest amendament privește o suplimentare de 18 miliarde, în conformitate cu Legea nr.264/2004, art.22 și 24, care va intra în vigoare cu 1 ianuarie 2005, neintrând în vigoare aceste articole, cu un decalaj de 5 luni, datorită faptului că bugetul era constituit. Ni s-a răspuns, de la Comisia de buget-finanțe, că aceste 18 miliarde sunt prevăzute în cadrul bugetului Ministerului Sănătății și vor putea fi date Academiei de Științe Medicale. Dacă acest lucru stă așa, și sper că stă așa, amendamentul 167 îl vom respinge. În ceea ce privește celelalte, considerăm că este doar o limită de supraviețuire a sistemului de sănătate și îmi voi permite să revin la Bugetul asigurărilor sociale de sănătate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc. Vă rog, Ministerul de Finanțe. Deci, este vorba despre pozițiile de la 163 până la 169, da?

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Da. 163, 164.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Până la poziția 167 care a fost soluționată.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule președinte,

Așa cum menționa și domnul președinte Ifrim, în anul 2005, aproape 20% în plus sunt sumele care sunt alocate acestei activități. Mai mult, dacă ne uităm în structură, vedem că, creșterea cheltuielilor la nivelul bugetului de stat față de anul 2004 este de aproape 28%, respectiv 27,73%. De aceea, noi considerăm că sumele care sunt acordate cu această destinație vin și completează necesitățile în așa fel încât pentru anul 2005 serviciile și respectiv cheltuielile care urmează să fie făcute pentru Ministerul Sănătății să acopere nevoile necesare. Astfel încât la aceste amendamente și, sigur, argumentând cu cifrele pe care le-am spus înainte, credem că ele nu au o motivație reală și, de aceea, propunem respingerea lor.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Ifrim.

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

Aș vrea să fac o mică precizare. Eu am spus că sumele acestui an, la valoare reală, sunt mai mici decât sumele anului trecut și am mai spus că dacă punem rata inflației pe bugetul din 1998, aceasta ajunge la 12.594, dacă o pun pe bugetul din 2002, această sumă va ajunge la 12.965, deci, bugetul de anul acesta este un buget mai mic. Aceasta o spun ca drept la replică.

În al doilea rând, doresc răspuns dacă am înțeles perfect la amendamentul 167, cum mi-a spus comisia, pentru că dacă acest lucru nu este așa, prin bugetul Ministerului Sănătății suntem în imposibilitate de a pune în aplicare o lege votată de Parlamentul României și promulgată de președintele statului.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, deci este confirmată, domnule ministru.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră aceste amendamente pe care le-ați văzut, de la pozițiile 163-164-166, 167 este rezolvat și 168. Cauza principală este tot lipsa surselor pentru care au fost respinse de către Ministerul de Finanțe și de Comisiile pentru buget-finanțe.

Supun votului dumneavoastră, totuși, aceste amendamente.

Cine este pentru?

12 voturi pentru.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

238 de voturi împotrivă.

Domnul Brudașcu și, după aceea, domnul deputat Mardari.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte, din fericire, cu mult înainte de a se da bugetele așa cum se dau județului Cluj, municipiul Cluj-Napoca a devenit unul dintre centrele de referință pentru activitatea de tratare a sănătății, Centrul de la Cluj-Napoca, prin universitatea existentă, clinicile și spitalele de care beneficiem, reușind să acorde asistența medicală unui mare număr dintre persoanele bolnave din cele circa 12 județe din arealul transilvan. Din păcate, nu avem un spital de urgență. S-a început o asemenea construcție de către fostul regim CDR pe care însă dumneavoastră, cei de la PSD, nu ați continuat-o, astfel încât s-a îngropat în zona dinspre Florești a Clujului o anumită sumă de bani, dar nu s-a mers mai departe, să se realizeze un spital clinic de urgență, deși au fost foarte multe promisiuni făcute în acest sens de reprezentanții puterii.

Constatând că un asemenea spital clinic de urgență reprezintă o necesitate, constatând că nu se continuă lucrările la construcția începută, noi vă solicităm și prin acest amendament să țineți cont de această nevoie stringentă, pentru că, neexistând un asemenea spital clinic se afectează, după părerea mea, o populație de circa 5-6 milioane de oameni care văd în Cluj-Napoca și în facilitățile sale spitalicești una dintre zonele cele mai căutate.

Deci, dacă se realizează un asemenea spital clinic de urgență vor beneficia locuitorii a circa 12 județe transilvane. Am propus acest amendament care a fost însă respins, spunându-mi-se ca motiv de respingere că fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului se va utiliza pentru furnizarea sau finanțarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute. Eu nu mă îndoiesc de buna-credință a celui care a scris aceste cuvinte, dar aș dori să-i reamintesc ce s-a întâmplat recent. Care au fost cheltuielile de urgență pe care a găsit de cuviință Guvernul prezidat de domnul Adrian Năstase să le achite din fondul de rezervă bugetară. Deci, s-au dat județelor bani ca să se plătească videotelefoanele și alte fantasmagorii mai puțin importante și utile decât un spital clinic de urgență.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Comisia pentru buget-finanțe, Ministerul de Finanțe vă păstrați punctul de vedere? Vă rog.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc. Noi propunem respingerea amendamentului întrucât nu există un studiu, nu există indicatori tehnico-economici care să fie aprobați pentru acest obiectiv de investiții, iar realizarea unui asemenea spital necesită cel puțin costul a 450-500 de miliarde în perioada anilor care urmează, iar din fondul de rezervă, sigur, acești bani nu pot fi alocați, neexistând acești indicatori aprobați. Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, poate că ar atrebui să adăugăm, în primul rând trebuie făcut un studiu de fezabilitate, un proiect făcut și după aceea, lucrurile merg mai complicat decât se pare.

Supun totuși la vot această solicitare respinsă din lipsă de resursă.

Cine este pentru?

7 voturi pentru.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

238 de voturi împotrivă.

Domnul deputat Mardari.

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am un amendament respins la poziția 188. Doresc să precizez că renunț la suplimentarea de bani solicitată pentru investiția "Spitalul municipal Timișoara". Aș dori totuși să pun o întrebare Ministerului Sănătății: Când se vor relua lucrările la această investiție, fie și prin parteneriat public-privat.

Pun această întrebare deoarece domnul ministru Brânzan a afirmat că lucrările prin parteneriat public-privat se vor relua în acest an în luna mai, iată că a trecut luna mai, suntem în luna noiembrie și nu s-a întâmplat nimic. A mai făcut alte promisiuni, prin domnul secretar de stat Gherghina, că nu renunță la idee și din această cauză, aș vrea un răspuns din partea Ministerului Sănătății, având în vedere că domnul ministru Brânzan nu se află aici. Este vorba de promisiuni făcute în mass-media din Timișoara și la urma urmei e cuvântul unui ministru în joc și este păcat să se întâmple ceea ce s-a întâmplat. Este urât lucru să nu poți să te ții de cuvânt. Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Din partea Ministerului Sănătății, da, domnule secretar de stat, vă rog.

 
 

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Domnule președinte,

Stimați domni senatori și deputați,

Investiția este începută mai de mult, reprezintă un consum financiar deosebit, căutăm în continuare, așa cum am început cu Spitalul clinic Fundeni, parteneri pentru un parteneriat public-privat. De fapt, abia acum s-a realizat și temeiul legal ca spitalele să poată accede pe o asemenea soluție de parteneriat public-privat.

În acest an, Timișoara are repartizat prin fișă bugetară continuarea investiției la Centrul de cardiologie, care este un centru pe care trebuie să-l punem în funcțiune pentru zona Banatului. Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc domnului deputat Mardari că a retras amendamentul.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră... Mai aveți, la Anexa 26? Vă rog domnule...

 
 

Domnul Kedves Emeric:

Domnilor președinți,

Domnilor colegi,

Am un amendament respins la poziția 165. Vă rog, domnule ministru al sănătății, să analizați poziția la cheltuieli de capital și dacă se poate să acordați un sprijin pentru Spitalul TBC din Miercurea Ciuc, spitalul funcționează într-o clădire retrocedată Episcopiei catolice Alba Iulia.

Toate protocoalele de termen au expirat. Clădirea a fost construită în 1814, deci, este impropriu spitalul și pentru studiul de fezabilitate ca să înceapă o nouă investiție, solicit această sumă. Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, înțeleg că este o solicitare de 511 milioane de lei, vă rog.

 
 

Domnul Mihai Tănăsescu:

Domnule președinte, nu avem nimic împotrivă cu acest studiu de fezabilitate, dar conform legii el se face din acea poziție globală "alte cheltuieli de investiții" care este cuprinsă în foaia Ministerului Sănătății. Deci, din acea sumă se poate aproba efectuarea acestui studiu de fezabilitate în valoare de 500 milioane de lei.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bun, am înțeles. Domnule secretar de stat, este vorba de 511 milioane de lei, vă rog să o prevedeți ca poziție din poziția globală să asigurați sursa necesară. De acord? Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră Anexa 26 cu cele două amendamente prouse de Comisia pentru buget-finanțe. Vă rog.

Cine este împotrivă?

4 voturi împotrivă.

Abțineri?

3 abțineri.

Voturi pentru?

239 de voturi pentru.

Anexa 3/27 dacă sunt intervenții? Vă rog. Domnul Marius Constantinescu, senator, aveți cuvântul. De când așteptați poziția asta! Vă rog.

 
 

Domnul Eugeniu-Marius Constantinescu:

Mulțumesc domnule președinte, aveți dreptate.

Intervenția mea se referă la acel amendament parțial acceptat de Comisiile pentru buget-finanțe, este vorba despre suplimentarea bugetului Memorialului victimelor comunismului și rezistenței de la Sighet. Bugetul a fost suplimentat cu 1 miliard, dar în Comisiile pentru cultură s-a propus suplimentarea cu 2 miliarde și jumătate, având în vedere situația acestui memorial, care în perioada de sfârșit a acestui an a rămas fără bani pentru salarii, fără bani pentru cheltuielile curente, nu mai vorbim de imposibilitatea de a organiza activitățile specifice memorialului.

De aceea, considerăm și credem că este posibil... menționez că reprezentantul Ministerului Culturii, care a fost prezent la dezbaterea amendamentului în Comisiile reunite pentru cultură, a fost de acord cu această suplimentare și cred că este posibil să acordăm întreaga sumă propusă de Comisiile pentru cultură Memorialului de la Sighet, așteptând sprijinul tuturor colegilor parlamentari. Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă rog. Ministerul în primul rând. Domnule ministru, să vedem Ministerul Culturii poate cu transferuri sau...

Domnul ministru Mihai Tănăsescu și după aceea veniți dumneavoastră.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Da, de acord cu acest amendament din fondul de rezervă - 1,5 miliarde pentru acest memorial.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, foarte bine. Supun votului dumneavoastră acest...

Domnul președinte Ștefan Viorel.

 
 

Domnul Ștefan Viorel:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea, la Anexa cu "Amendamente admise", să sesizez o eroare materială, deci, la poziția 55, la redactarea Anexei 3/27/07A s-au omis două poziții și s-a greșit suma alocată pentru poziția 10. Pe total nu se modifică suma, ci doar în structură apar următoarele modificări: la poziția 10, în loc de 10 miliarde sunt 8 miliarde, și se completează cu poziția 25 - Biserica ortodoxă Sfântul Mare Mucenic Mina - Constanța cu un miliard și poziția 26 - Biserica ortodoxă Sfântul Gheorghe - Drăgășani cu un miliard. Deci, pe total suma din anexă, 83 de miliarde 500, nu se modifică. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Fiind totuși o eroare, supun votului această corectură în primul rând prezentată de domnul Ștefan.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun acum această formulă suplimentară cu 1 miliard jumate pe fondul de rezervă. La solicitarea domnului deputat Mihai Constantinescu propusă, acceptată de Ministerul de Finanțe, vă rog să votați.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Dacă mai sunt intervenții aici? Domnul deputat Brudașcu.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

În naivitatea mea, domnule președinte, am crezut că și cultura județului Cluj ar putea fi sprijinită de dumneavoastră. Am avut în vedere în mod deosebit următoarele obiective a căror importanță vorbește de la sine.

În primul rând, s-a început constituirea Muzeului literaturii române în cadrul Institutului de lingvistică și istorie literară Sextil Pușcariu...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să spuneți poziția, domnule deputat.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Este poziția 199, iar acest amendament a fost însușit și de cele două Comisii pentru cultură. Cei care au respins au făcut o afirmație inexactă, precizând că institutul se finanțează de la bugetul autorității locale. Este complet inexact. Se finanțează de la bugetul Academiei Române, nu de la autoritatea locală.

La poziția 200, alocarea a 80 de miliarde de lei pentru construirea de sedii pentru casele municipale de cultură din Cluj-Napoca și Gherla și a 25 de miliarde pentru finalizarea lucrărilor la Casa municipală de cultură din Turda, construcție pe care revoluția a apucat-o nefinalizată.

Următorul amendament, 201, bani necesari pentru reparații la câteva obiective naționale de patrimoniu, am menționat acolo obiectivele pe care le-am avut în vedere, care se prăbușesc sub ochii noștri, este vorba de biserica din Lujerdiu, care este ctitorie a lui Mihai Viteazu, este vorba de biserica în lemn realizată de către Horea și nu în ultimul rând de Complexul muzeal Octavian Goga de la Ciucea.

Următorul amendament, 202, se referă la lucrări de reabilitare a Muzeului de artă și a Muzeului etnografic al Transilvaniei, deținătoare a unor importante fonduri de patrimoniu, care riscă să fie distruse ca urmare a condițiilor în care sunt păstrate.

Amendamentul 203 se referă la solicitarea de fonduri pentru construirea unei săli de spectacol a Filarmonicii de stat din Cluj-Napoca. Având în vedere însă tratamentul cu care este abordat de către Ministerul de Finanțe și de către Comisiile pentru buget-finanțe cu care sunt abordate toate amendamentele care vizează județul Cluj, îmi retrag toate amendamentele, condiserând că sub această oblăduire, cultura Clujului nu va găsi niciodată înțelegere la cei care ne guvernează.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Domnul deputat și-a retras amendamentele. Nu uitați un lucru, domnule deputat, nu poți să ceri tot ce este necesar pentru un județ și să ai pretenții să ai și câștig de cauză. Repet, asta înseamnă încă două, trei bugete ale țării, trebuie stabilite niște priorități. Dar când dumneavoastră solicitați mii de miliarde însumate până acum..., scuzați-mă! Cine să vi le dea?

Dacă mai sunt intervenții aici?

Supun votului dumneavoastră Anexa 27 cu cele două amendamente ale Comisiilor pentru buget-finanțe. Vă rog să votați!

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Anexa 28. Nu avem amendamente.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Anexa 29. Avem un amendament al Comisiilor pentru buget-finanțe acceptat de Ministerul de Finanțe.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Anexa 3/30 - Ministerul Public. Dacă sunt intervenții? Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Anexa 31 - Dacă sunt intervenții? Nu avem amendamente. Supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Anexa 32. Nu avem amendamente. Supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Anexa 33 - Serviciul de Informații Externe. Dacă sunt intervenții? Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Anexa 34 - Serviciul de Protecție și Pază. Sunt intervenții? Supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Anexa 35. Sunt intervenții? Supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Anexa 36. Nu avem amendamente.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Anexa 37. Nu sunt amendamente. Supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Anexa 38 - Dacă sunt intervenții? (Domnul deputat Ianculescu dorește să vină la microfon.)

Domnule Ianculescu, de ce nu mă lași să termin? Vă rog eu aveți cuvântul, domnule deputat. Să răspundeți, este dreptul dumneavoastră.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte, îmi cer scuze că v-am oprit din acest iureș pentru votarea bugetului de stat pe anul 2005.

Domnilor președinți ai Senatului și Camerei Deputaților,

Stimați colegi senatori și deputați,

Distinși invitați,

Vin cu o deosebit de mare rugăminte în fața distinsului nostru ministru de finanțe, domnul Mihai Tănăsescu, să fie de acord cu suplimentarea, la Anexa 38, așa cum s-a propus pentru Academia Română, a sumei de 14 miliarde de lei, care constă în 10 miliarde pentru cheltuieli de capital și 4 miliarde de lei pentru transferuri la activitatea de cercetare-dezvoltare. Măcar pentru cheltuielile de capital să se aprobe această suplimentare de 10 miliarde, întrucât sunt într-un stadiu avansat de finisare investițiile care sunt la ora actuală și dacă mai stau încă un an de zile, fără a avea resursele pentru finisarea, pentru finalizarea acestor investiții, ele continuă să se degradeze, pe de o parte, iar pe de altă parte, sosesc în România numeroase delegații și nu numai străine, chiar și interne, la nivel de șefi de state, șefi de guverne, la nivel de patriarhi ecumenici și nu numai, care de câte ori vin și vizitează, găsesc totuși în incinta Academiei lucrurile nefinisate, neterminate. Acești 10 miliarde de lei sunt necesari pentru a termina lucrările la Academia Română. De aceea, domnule ministru Mihai Tănăsescu, venim cu rugămintea la dumneavoastră să fiți de acord cu această suplimentare de 10 miliarde pentru Academia Română. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Domnul ministru Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Suntem de acord cu amendamentul și cu această suplimentare din fondul de rezervă a sumei de 10 miliarde, sumă care poate să fie folosită și la Institutul lingvistic, care este un institut al Academiei Române, deci, din această suplimentare cred că se vor găsi ceva fonduri suplimentare și pentru institutul respectiv. Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Supun votului dumneavoastră acest amendament, majorarea cheltuielilor de capital cu 10 miliarde. Vă rog să votați.

Cine este pentru? Mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Anexa 3/39. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Anexa 40.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Anexa 41.

Cine este pentru?

Abțineri?

Împotrivă?

Votată în unanimitate.

Anexa 42. Nu avem amendamente.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Anexa 43. Dacă sunt intervenții?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Anexa 44, fără amendamente.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Anexa 45, fără amendamente.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votată în unanimitate.

Anexa 46, fără amendamente.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa 47. Domnul Brudașcu - Societatea Română de Televiziune. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

La poziția 225, domnule președinte, am avut în vedere situația existentă la Studioul teritorial de televiziune din Cluj-Napoca, instituție care nu beneficiază de un sediu necesar desfășurării activității.

Vă reamintesc că acest studiou teritorial de televiziune deservește întregul spațiu transilvan, începând de la Arad, Maramureș, până aproape de Brașov. Este necesar să se aibă în vedere construirea unui sediu propriu întrucât cel existent este folosit în comun cu studioul de radio, este total inadecvat tipului de activitate desfășurată, lipsesc spațiile necesare pentru producție și este nevoie, chiar dacă în momentul de față se va invoca absența banilor, este nevoie ca în viitorul apropiat, dat fiind rolul pe care îl are mass-media în orice societate democratică, să se aibă în vedere și această televiziune regională.

Vreau să spun în acest moment că de câțiva ani de zile, cei care s-au perindat la putere au încercat diverse soluții, nici una materializată, din păcate, fie de cumpărare a unei construcții deja existente, fie construirea uneia diferită și distinctă.

Chiar dacă veți spune că suma este mare, pentru nevoile unui asemenea studiou de televiziune ea este insuficientă, dată fiind complexitatea și tipul de activități desfășurate. Vă vorbesc ca unul care am lucrat în televiziune mai mulți ani de zile. Eu insist să se aibă în vedere măcar începerea unui studiu de fezabilitate, dacă banii necesari efectuării construcției propriu-zise nu pot fi cuprinși în structura bugetului alocat Societății Române de Televiziune pentru anul în curs.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Domnul ministru Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunem respingerea acestui amendament, dar în același timp putem să fim de acord și să facem propunerea ca pentru construirea acestui sediu, sumele respective să fie alocate din sursele proprii Societății Naționale de Televiziune. Acest lucru este posibil și legal.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles. Supun totuși votului acest amendament. Suma este extraordinar de mare, este complicat. Amendamentul domnului deputat Brudașcu.

Cine este pentru? 8 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 239 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Supun votului dumneavoastră Anexa 3/47.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Anexa 3/49.

Nu sunt amendamente.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Anexa 3/50.

Avem un amendament al comisiilor pentru buget-finanțe acceptat.

Supun votului, cu acest amendament.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Anexa 3/65.

Avem un amendament al comisiilor pentru buget-finanțe acceptat de Ministerul Finanțelor Publice.

Supun votului dumneavoastră această anexă cu acest amendament.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Anexa 3, în totalitate.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Încă o dată, voturi pentru? 239 de voturi pentru.

Anexa nr.4.

Dacă sunt intervenții?

Domnul senator Popa.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

La poz.227: "Sumele defalcate din impozitul pe venit pentru ajutor social și ajutor pentru încălzire", suma de 172 miliarde lei este necesar pentru a fi suplimentată la 285 miliarde lei. După câte se știe, sau dacă nu se știe, vreau să vă spun că în județul nostru încălzirea începe din luna octombrie și se termină la începutul lui aprilie, uneori chiar la sfârșitul lui aprilie, sunt situații în comunele sau satele și chiar orașele aflate la o altitudine mai înaltă, sezonul rece să dureze chiar mai mult și, cu ajutorul staff-ului de la consiliul județean, am făcut un calcul minimal pe ajutorul real pentru aceste două domenii și am ajuns la această sumă de 285 miliarde lei.

Cred că nu este bine, nu este corect să ne bazăm doar pe recalculări și pe reactualizări, câtă vreme avem posibilitatea acum să alocăm o sumă în funcție de necesitățile reale ale județului.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul Mihai Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Sumele care au fost alocate la Anexa 4 țin cont de numărul de persoane care există efectiv în fiecare județ. Am venit în întâmpinarea acestor cerințe ale mai multor colegi și am admis și am introdus la art.26 posibilitatea aceasta a redistribuirii sumelor dintre Anexa 4 și sumele privind susținerea sistemului de protecție a persoanelor cu handicap, în Anexa 5, în cadrul aceluiași județ.

Deci, am venit cu acest element de flexibilitate, pentru a putea crea această posibilitate de redistribuire. Mai mult, vreau să vă informez că, de dată recentă, din fondul de rezervă, anul acesta s-au alocat peste 2 mii de miliarde în plus, sume pentru ajutorul social și pentru încălzirea locuinței cu lemne.

Vă mulțumesc.

Respingem acest amendament.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am ascultat argumentele. Din păcate, nici pentru sprijinirea celor cu handicap nu avem surse suficiente.

Deci, se propune respingerea, din lipsă de sursă.

Supun, totuși, votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Popa.

Cine este pentru? 14 voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? 230 de voturi împotrivă.

Dacă mai sunt intervenții la Anexa 4?

Supun votului dumneavoastră Anexa 4, în totalitate.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Pentru?

Votată în unanimitate.

Anexa 5.

Avem patru amendamente ale comisiilor pentru buget-finanțe, acceptate.

Dacă sunt intervenții legate de Anexa 5?

Domnul senator Popa.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

Anexa 5 este, cred eu, cea mai importantă, pentru că cuprinde și sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea județelor.

La această categorie, județul Brașov este prins cu 190,9 miliarde lei.

Vreau să vă spun că este o sumă total insuficientă. V-aș ruga să-mi permiteți să fac o comparație cu alte județe care, poate, au aceleași nevoi ca și județul nostru, dar care au alocate sume mult, mult mai mari. Deci, 190 miliarde lei, domnule președinte; la județul Vaslui sunt 437, la județul Suceava sunt 534, la județul Iași sunt 356, la județul Dolj sunt 349, la județul Botoșani sunt 411 și la județul Brașov - ultimul, din coadă - sunt 190.

Vă rog să mă credeți că nu ajung nici 4 luni de zile, primul trimestru, aceste sume. Nu este corect, adică eu înțeleg că există posibilitatea de a dirija anumite fonduri pe formulă, să zic așa, ... dar aici este atât de evident că acest județ este lăsat nu la urmă, este un dezinteres clar, cras, al Guvernului pe problema de echilibrare în această ...

Dar și la celelalte domenii, așa cum am cerut, rog să fie alocate fonduri: la protecția persoanelor cu handicap - și-mi pare bine că este aici domnul președinte -, cer o majorare de la 64 la 95; la cultură și culte - de la 20 la 45, și la defalcate, la echilibrarea bugetelor locale, - de la 190 la suma minimă cu care ne putem descurca, de 480 miliarde lei, o sumă care, în comparație cu celelalte județe, este cât se poate de normală.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Pe total, dacă vă uitați pe anexă, solicitările venite în plus și respinse, bineînțeles, însumează 8 mii miliarde lei.

Legat de acest amendament al domnului Popa, vă rog, domnule ministru Mihai Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să specific faptul că aceste sume defalcate au fost aprobate, având în vedere și ținând cont de niște criterii foarte bine definite, respectiv 70% criteriul financiar, 30% criteriul suprafeței.

Mai mult, făcând o analiză comparativă la județul Brașov, sumele alocate sunt cu aproximativ 22% mai mari față de anul trecut.

De aceea, considerăm că acest amendament nu poate să fie susținut.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră, totuși, amendamentul domnului Popa, respins pe considerentele arătate de domnul ministru Mihai Tănăsescu, de către Guvern și comisiile pentru buget-finanțe.

Vă rog să votați.

Cine este pentru acest amendament? 17 voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? 232 de voturi împotrivă.

Dacă sunt și alte amendamente?

Deci, avem patru amendamente admise de Ministerul Finanțelor Publice, propuse de comisiile pentru buget-finanțe.

Dacă nu mai sunt intervenții, supun votului dumneavoastră Anexa 5.

Rog, cine este împotrivă? 20 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Voturi pentru? 228 de voturi pentru.

Anexa 6.

Dacă sunt intervenții? Nu aveți.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Anexa 7.

Dacă sunt intervenții?

Aveți intervenții, domnule senator? Vă rog.

Avem și aici patru amendamente admise; un amendament cu patru poziții.

Vă rog. Vă ascultăm.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, la Anexa 7, la poz.251, la "amendamente respinse", pe sume defalcate pentru subvenționarea energiei termice, pe aceleași motive - pe care nu le repet -, pentru situația județului nostru am cerut o majorare de la 149 la 200 miliarde lei, motivat de o comparație cu celelalte județe și, încă o dată spun, motivat pe situația economică gravă. Este o criză economică gravă în municipiul Brașov și în județul Brașov, datorită restructurărilor din ultima perioadă.

Aceasta este realitatea, eu nu vorbesc de nu știu ce propagandă; aceasta este realitatea și acestea sunt cheltuielile necesare, subvenționate, pentru a trăi civilizat, decent.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, Ministerul Finanțelor Publice.

Domnul ministru Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, aceste sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru subvenționarea energiei termice livrată populației, aceste sume sunt mai mici cu aproximativ 33% față de anul trecut. De ce acest lucru? Fiindcă prin Ordonanța nr.48, aprobată anul acesta, care vine în întâmpinarea închiderii Cap.XIV - "Energie" - este foarte clar definit că, până în 2007, aceste subvenții trebuie reduse, dar, sumele aferente acestor reduceri nu se duc în altă parte, ci ele se reîntorc la acele entități care au nevoie de îmbunătățiri, de investiții, în așa fel încât în perioada anilor următori, gradul de perfecționare a acestor unități care produc energia termică să crească și, sigur, subvențiile să scadă în mod treptat.

De aceea, considerăm că modul în care s-a elaborat această anexă ține cont atât de legislația în vigoare, cât și de angajamentele care sunt luate în negocierile pe care România le are cu Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Comisiile pentru buget-finanțe? Deci, vă păstrați poziția, da?

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Popa.

Vă rog, cine este pentru? 14 voturi pentru.

Abțineri?

Voturi împotrivă? 232 de voturi împotrivă.

Dacă mai sunt amendamente?

Supun votului dumneavoastră Anexa 7, cu amendamentul propus de comisiile pentru buget-finanțe și acceptat.

Vă rog, cine este împotrivă?

Abțineri?

Voturi pentru?

Cu un singur vot împotrivă și 245 pentru, s-a votat.

Anexa 8.

Sume, de asemenea, defalcate din taxa pe valoarea adăugată.

Dacă sunt intervenții?

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator Popa.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

Amendamentele la Anexa 8, Anexa nr.8/A și Anexa 8/B.

Vă rog să mă credeți și rog și ministerul să mă creadă că am făcut calculele cu majorările promise la nivelul sistemului și a reieșit că trebuie o suplimentare de la 1.186 la 1.725 miliarde lei; la cheltuielile de personal - de la 1.063 la 1.270 și la burse elevi - de la 8,7 la 30 miliarde lei; totodată, pentru protecția copilului trebuie o majorare de la 93 la 180, și la creșe - de la 3,7 la 5,2 miliarde, iar la centrele județene și locale de consultanță - de la 3,3 la 3,9; la instituțiile de învățământ special, din păcate, avem o sumedenie - de la 58 la 80, și la învățământ preuniversitar, pentru produsele lactate, acesta este calculul pe elevi, - de la 55 la 68, iar pentru finanțarea cheltuielilor instituțiilor din bugetele locale - de la 1.072 la 1.577. Încă o dată, cu precizarea că aceste calcule sunt făcute pe cheltuielile efective, nu s-a adăugat un leu în plus, având situația reală atât a învățătorilor, profesorilor, dar și a elevilor și celor care învață în sistemul special.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, pe total sunt vreo 600 miliarde lei.

Domnul ministru Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule președinte,

Legat de aceste calcule care au fost făcute, și noi am făcut împreună cu Ministerul Educației aceste calcule, am ținut cont de numărul de elevi, de numărul de clase, de numărul de cadre didactice. Cred eu că sumele care sunt stipulate în buget reflectă aceste calcule și credem că, așa cum sunt ele, satisfac și răspund noilor acte normative care au fost aprobate în ultima perioadă de timp.

În ceea ce privește protecția copilului, permiteți-mi, domnule președinte, să-i dau cuvântul doamnei secretar de stat Coman, pentru a aduce lămuririle de cuviință.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Doamna secretar de stat Coman. Vă rog.

 
 

Doamna Gabriela Coman (președinta Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Toate calculele care s-au făcut pentru alocarea sumelor necesare susținerii protecției copilului au fost aceleași pentru toate județele, și anume, numărul de copii plasați în instituții, numărul de copii plasați în alte servicii alternative, ținându-se cont de costurile diferite pentru un copil plasat în instituție sau costul unui copil plasat în asistență maternală; s-a ținut cont și de județele care beneficiază și vor beneficia în cursul anului viitor de programe PHARE, deci de programe nerambursabile, dar, în mod specific, țin să subliniez că suma de 3.600 miliarde lei, alocată pe baza Anexei 8 pentru susținerea protecției copilului, reprezintă numai jumătate din necesarul județelor, pentru că, în urma înțelegerii de doi ani de zile pe care Ministerul Finanțelor Publice, împreună cu noi și Asociația Președinților Consiliilor Județene o are, bugetul este asigurat pe Anexa 8 în proporție de 50%, restul fiind alocat din bugetele consiliilor județene.

Deci, nu susținem amendamentul propus de domnul senator Popa.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Aceeași poziție înțeleg că o au și comisiile pentru buget-finanțe.

Supun votului dumneavoastră, totuși, acest amendament al domnului senator Popa, pentru județul Brașov.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? 19 voturi pentru.

Abțineri?

Voturi împotrivă? 232 de voturi împotrivă.

Dacă mai sunt intervenții?

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu vreau ca intervenția mea să fie considerată drept tardivă, dar ați sărit foarte repede de la amendamentul nr.251, prezentat de domnul senator Popa, direct la Anexa 8.

La amendamentul nr.254, în Anexa 7, era o propunere privind majorarea sumelor defalcate pentru județul Mureș, pentru energie termică, de la 22 miliarde lei la 52 miliarde lei.

Dumneavoastră ați motivat, sau s-a motivat de către comisie, că, dat fiind Ordonanța de urgență nr.48, în acest caz trebuie diminuate sumele cu 33%.

Eu aș vrea să fac o mică socoteală aritmetică. La 52 miliarde lei, sumă care s-a cerut și care este calculată de la Consiliul județean Mureș, chiar dacă ar fi o reducere de 33%, asta ar însemna în jur de 17 miliarde; 17 miliarde înseamnă, undeva, în jur de 35 miliarde lei.

Deci, de la 22 miliarde lei, cât este trecut în proiectul de buget, până la 35 miliarde lei, tot mai rămâne încă o diferență de circa 13 miliarde lei, deci n-am făcut o socoteală exactă.

Rugămintea pe care o adresez, domnule președinte, tuturor colegilor în clipa de față, respectiv domnului ministru, cu același respect, este să se accepte această majorare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

La intervenția dumneavoastră, din păcate, nu pot să vă dau un răspuns; a fost un comentariu, Anexa 7 a și fost votată. Deci, nu avem soluție.

Suntem la Anexa 8, stimați colegi.

Supun votului dumneavoastră Anexa 8.

Cine este împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Voturi pentru? 236 de voturi pentru.

Anexa 8/A.

Vă rog, cine este împotrivă?

Abțineri?

Voturi pentru?

Votată în unanimitate.

Anexa 8/B.

Dacă sunt voturi împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abțineri?

Pentru? 235 de voturi pentru.

Anexa 9.

Stimați colegi, dacă sunt intervenții?

Domnul senator Popa. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

Din nou vreau să aduc în atenția dumneavoastră discriminarea, că acesta este cuvântul, o discriminare crasă în materia acordării unor sume defalcate pentru drumuri județene și comunale.

Județului Brașov, care are o rețea destul de mare de drumuri, i se alocă 39 miliarde lei. Vă fac o comparație cu: județul vecin - Argeș, al domnului președinte, - care primește 86 miliarde lei, județul Buzău - 83 miliarde lei, județul Hunedoara - 97 miliarde lei, Vrancea - 56 miliarde lei, Vâlcea - 60 miliarde lei. Deci, dublu, uneori mai mult decât dublu, pentru aceste drumuri județene și comunale. Eu nu cred că poate fi diferențiată situația în materie de acordare a unor astfel de ajutoare, pentru că sunt ajutoare de la bugetul de stat pentru a face față unei crize și știu colegii din alte județe, care trec prin județul nostru, că avem, într-adevăr, o problemă mare cu acest sector.

Eu vă rog, domnule președinte, să acordați o majorare, așa cum am cerut, de la 39 la 60 miliarde lei. Este o majorare nu foarte mare, dar care ar fi suficientă pentru județul nostru.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc. Pentru că v-ați referit la Argeș, să știți că și eu am solicitat și mi-a fost respinsă, așa că nu ...

Domnul ministru Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să menționez foarte clar că la art.28 alin.4, așa cum a fost votat de către dumneavoastră, criteriul care a stat la baza defalcării acestor sume pentru drumurile județene și drumurile comunale, criteriul - spuneam - este legat de lungimea acestor drumuri existente în fiecare județ.

Plecând de la acest criteriu, și, sigur, puteți să verificați, datele se găsesc în anuarul statistic, sumele respective sunt trecute fiecărui județ, ținând cont de acest criteriu.

De aceea, domnule președinte, propunem ca Anexa 9 să fie votată așa cum este prezentată în fața dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles.

Doamna deputat Afrăsinei.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Vă mărturisesc că nu mi-am propus să iau cuvântul, neavând amendament la nici una dintre aceste anexe, dar intervenția distinsului coleg, domnul senator Popa, mă determină să fac o scurtă, dacă vreți, apreciere. Și anume, aceea că vă invit, cu tot respectul, domnule senator, să nu priviți cu invidie celelalte județe, iar felul în care dumneavoastră ați motivat amendamentele dumneavoastră, din dorința de a suplimenta sumele pentru județul Brașov, vă mărturisesc că nu este tocmai un gest colegial; ba, mai mult decât atât, dacă vreți, nu are o motivație reală. Vreau să vă invit să vizitați și județele noastre.

Am venit la acest microfon, întrucât dumneavoastră ați nominalizat județul Botoșani.

Vă mărturisesc că județul Botoșani privește cu admirație județul Brașov, oamenii din județ privesc către județul Brașov cu admirație pentru dezvoltarea economică, având ca fundament, desigur, interesul turistic pentru această zonă. Oamenii nu sunt vinovați nici că s-au născut în Botoșani și nici nu au un merit cei care s-au născut în Brașov, dar au un merit cei care, într-adevăr, au pus în valoare ceea ce au mai bun și noi vă admirăm pentru asta.

Așa că, vă invit, domnule senator și stimați colegi, să admirați și dumneavoastră județul Botoșani ca și alte județe, dar eu mă refer la județul Botoșani pentru oamenii de cultură pe care i-a dat țării.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumim. Chiar s-ar putea să venim la Botoșani.

Domnul deputat Moisoiu?

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să susțin în clipa de față un amendament, amendamentul de la poziția 275, unde pentru județul Mureș la 56 de miliarde este o propunere de 156 de miliarde, dat fiind starea drumurilor mizerabile care sunt în acest județ. E vorba de dezvoltarea noastră ulterioară, e vorba de dezvoltarea noastră ulterioară. Este vorba de agroturism, e vorba de faptul că nu sunt locuri de muncă, e faptul că investitorii ca să vină în județul Mureș au nevoie de drumuri bune și corespunzătoare.

V-aș ruga, stimați colegi, v-aș ruga, domnule ministru, din mila domniei voastre, uitându-vă spre faptul că nu se nominalizează sursa de finanțare, dar atâtea surse de finanțare s-au găsit de fiecare dată, dar pentru județul Mureș nu s-au găsit aceste sume necesare, din păcate, și acest lucru ne doare pe noi.

Domnule ministru Tănăsescu, dacă se poate și trebuie să se poată, cu puțină bunăvoință, rugămintea este, chiar dacă nu mă ascultați în clipa de față, să acordați această sută de miliarde, dacă se poate, pentru județul Mureș, sau poate mai puțin, măcar să putem să pornim. Adică sunt niște aspecte, am mai discutat aici, în Cameră, pentru aeroportul din Tg.Mureș nu se găsește, pentru drumuri nu se găsește, pentru atâtea și atâtea aspecte legate de județul Mureș nu se găsesc sume.

Nu este corect, pentru că, de fiecare dată, pe urmă se poate interpreta și altfel de către locuitorii acestui județ. Eu nu mă uit cu admirație și nici cu supărare spre alte județe, deși m-aș fi uitat eu cu admirație spre alte persoane care susțineau niște probleme aici.

Vă rog, domnule ministru, să susțineți acest punct.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat, aveți un județ frumos și s-au făcut multe acolo. Mi-aș dori să se facă în toate județele ca la Tg. Mureș. Deci nu asta este problema.

Stimați colegi, suntem pe o anexă care are un criteriu bine definit. Deci nu avem, vă spun că restul este pierdere de timp, pentru că orice intervenție pentru un județ, trebuie să te duci pe cheie pe toate județele.

Ceea ce doresc să vă spun, pentru că sunt o serie de discuții, aici, ca să nu-i mai dau cuvântul lui Mihai Tănăsescu, ne preocupă foarte mult situația drumurilor județene în întreaga țară. Sunt niște discuții, dacă îmi permiteți să spun, domnule, sau spuneți dumneavoastră? Vă rog eu să spuneți, încercăm o altă formulă.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Suntem în discuții foarte apropiate și foarte finale cu două mari instituții, respectiv Banca Mondială și Banca Europeană de Investiții, pentru un proiect de 200 de milioane de euro, tocmai pentru îmbunătățirea drumurilor comunale și județene. Sperăm ca, în această iarnă, aceste contracte să fie aprobate de către bordurile celor două instituții, în așa fel încât în primăvara anului viitor deja să înceapă trageri din aceste credite pentru îmbunătățirea drumurilor județene, sume care vor veni în completarea acestor 2300 de miliarde alocate de la bugetul de stat pentru drumurile comunale și județene.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, avem șansa asta și sperăm să finalizeze într-o lună de zile, va fi o sursă suplimentară pentru drumuri județene și comunale.

Stimați colegi,

Dați-mi voie să supun... sunteți de acord, da... domnule președinte Mircea Ionescu Quintus, vă rog frumos.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Este vorba de drumurile țării noastre, de la cele naționale, la județene, la comunale, înțelegem dificultatea Guvernului de a asigura o reparare corespunzătoare a lor. În județul meu, în județul Prahova, drumurile au o funcționalitate, se poate merge fără să se rupă, știu eu ce angrenaj al mașinii, vreau să-l liniștesc și pe domnul ministru de finanțe că nu am venit să cer nimic pentru drumurile din Prahova, ba, din contră, să-l asigur că avem un drum care se poate întreține singur. Drumul vinului!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră anexa 9.

Cine este împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cine este pentru? 241 de voturi pentru.

Anexa 10, stimați colegi. Dacă sunt intervenții?

Vreau să vă spun că este într-o formă, domnule Popa, vă rog frumos...

Domnule senator, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Nicolae Vlad Popa:

Dumneavoastră știți, domnule președinte, că eu trebuia să fiu în străinătate acum la o întrunire OSCE și am ... dar eu consider că trebuie să mă lupt până la capăt.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mi se pare corect. Vă rog.

 
 

Domnul Nicolae Vlad Popa:

Am ajuns la personalul neclerical și avem o cerere de majorare la 560 de posturi a personalului pe județul Brașov. Ne-a mai rămas decât această zonă în care acești oameni ajută pentru ca noi să ne putem ruga în liniște pentru vremuri mai bune.

Vă mulțumesc.

Poate încuviințați această majorare de posturi de personal neclerical.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Ministerul Culturii? Domnule ministru Tănăsescu.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule ministru, aș vrea să menționez faptul că numărul maxim de posturi este mai mare cu 150 față de anul trecut și vreau să vă informez că această repartizare pe județe a fost de fapt stabilită împreună cu Patriarhia Ortodoxă și cea catolică pentru fiecare județ în parte. Dar, repet, ele sunt mai mari cu 150 de posturi față de anul trecut.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci ați primit deja în plus, domnule? Păi, țara suntem noi.

Supun totuși această propunere a domnului senator Popa pentru Brașov. Vă rog să votați.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

 
 

Scuzați-mă, vă rog, voturi pentru amendamente. Îmi cer scuze pentru... 12 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 234.

Abțineri? Nu sunt.

Mai sunt intervenții? Supun votului dumneavoastră anexa 10.

Voturi împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abțineri?

Voturi pentru? 234 de voturi pentru.

Anexa 11, stimați colegi, nu avem amendamente. Supun votului dumneavoastră Anexa 11.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Două voturi împotrivă.

Voturi pentru? 249 de voturi pentru.

Anexa 12, stimați colegi. Avem un amendament al comisiilor de buget finanțe acceptat.

Este vorba despre bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

Anexa 12/01. Dacă sunt observații?

Vă rog, domnule profesor Ifrim.

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Mă voi referi la amendamentul 283 și amendamentul 284. Doresc să subliniez faptul că aceste amendamente au drept obiect o suplimentare a bugetului Casei de Asigurări de Sănătate de la 76.991, la 92.729. Această suplimentare o solicităm întrucât, în situația actuală, Casa de Asigurări de Sănătate, deși a propus această suplimentare, această suplimentare nu a fost aprobată de Ministerul Finanțelor Publice. Acest lucru este foarte grav, întrucât bugetul Casei de Asigurări de Sănătate pe anul 2005 este unul din cele mai mici bugete din 1999 până în prezent, punând rata inflației asupra lor. Și am cifrele foarte exacte.

În același timp aș vrea să vă informez, stimați colegi, că ne aflăm în fața raportului Curții de Conturi a României, referitoare la modul de fundamentare și realizarea veniturilor și cheltuielilor înscrise la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Este vorba de un disponibil de 15 mii de miliarde la sfârșitul anului 2002 și 7 mii miliarde la sfârșitul anului 2003 care nu a fost folosit în construirea bugetului pe anul care urmează. Cunosc argumentele după care se spune că bugetul se face doar anual, dar sunt fonduri de la sănătate care au luat o altă destinație.

Eu vreau să vă informez că prin Ordonanța nr. 22 a Curții de Conturi s-a cerut Casei de Asigurări să solicite la rectificare cele 7 mii, casa a solicitat și nu s-au dat aceste 7 mii. Ne aflăm în fața unei încălcări a Legii finanțelor și, la ora actuală, controlul Curții de Conturi continuă și se va finaliza întrucât acești bani, 22 de mii, trebuie dați sănătății. Suntem în situația în care avem 5 700 mii datorii pe care nu le putem plăti.

De asemenea, s-au făcut suplimentări din fondul de rezervă al Guvernului sau prin alte modalități, fără să fie necesar. Nu cerem, comisiile de sănătate ale Senatului și Camere, pentru că vorbesc în numele lor, decât acești bani ai oamenilor să se întoarcă de la oameni. Întrucât criza sistemului de sănătate este de-a dreptul alarmantă și ajunsă la cotă de avarie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Vă mulțumesc foarte mult și eu.

Invit, cine dorește să intervină aici? Domnule secretar de stat Gherghina? Deci se propune sursa, creșterea veniturilor prin recuperări de creanțe. Deci e o treabă cu cioara de pe gard! Dar cred că nu este rău dacă se poate scrie un text în care dacă se recuperează în plus, totul să se ducă la Casa de Asigurări de Sănătate. E o sugestie.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Gheorghe Gherghina (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Domnule președinte,

Domnilor senatori și deputați,

Dacă îmi permiteți, în textul aprobat de dumneavoastră este în textul legii este cuprinsă această prevedere că în cazul în care colectările la bugetul acestui fond sunt mai mari se majorează în mod corespunzător și cheltuielile în fiecare trimestru.

De asemenea, doresc să subliniez faptul că săptămâna trecută, apropo de afirmațiile domnului deputat, săptămâna trecută Curtea de Conturi a încheiat raportul de control pe această temă la Ministerul Finanțelor, dacă vreți vă putem prezenta, nu a reținut nici una dintre aceste observații, întrucât nu pot fi trecute la veniturile anului în curs soldurile în anii anteriori.

De asemenea, în ceea ce privește soldurile, într-adevăr, la 2002 au fost 15 mii de miliarde, dar dumneavoastră știți că s-au realizat în 2003 cheltuieli mai mari decât veniturile cu 8 mii de miliarde și au fost suportate din acele excedente, deci automat soldul s-a diminuat la 7 iar anul acesta, așa cum sunt aprobate cheltuielile mai mari decât veniturile, se va mai diminua soldul cu încă 2000 de miliarde. Va rămâne circa 5 mii de miliarde în sold, neconsumat la acest buget, sumă necesară fondului de rulment de a face cheltuieli la începutul lunii Casa de Asigurări de Sănătate și de a nu sta cu cheltuielile până spre sfârșitul lunii, când se colectează veniturile. Deci în luna ianuarie 2005, casa poate efectua cheltuielile necesare lunii, încă de la 1 ianuarie, deci nu așteaptă veniturile care se colectează, de regulă, după 25 ale lunii pentru faptul că mai are acest sold de circa 6000 de miliarde la sfârșit de an.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat Ifrim?

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu pot să fiu decât de acord cu ceea ce ați spus dumneavoastră ca să se recupereze creanțe. Prevederea de care vorbea domnul Gherghina este, într-adevăr, reală, dar este pentru anul 2005 și ne aflăm în situația în care s-a făcut o agenție de corectare, în care intră banii de la fondul de șomaj, banii de la fondul de asigurări de sănătate și banii de la pensii, astfel încât identitatea banilor se pierde. Deci, categoric, nu vom avea. Facem acest cântec de 4 ani încoace fără nici un rezultat. Aș fi de acord cu recuperarea creanțelor, întrucât acest raport al Curții de Conturi este o realitate. Faptul că s-a încheiat... el nu s-a încheiat, el continuă și va trebui văzut unde s-au dus cei 15 mii de miliarde de la sfârșitul anului 2002 și 7 mii miliarde de la sfârșitul anului 2003? De ce au fost un disponibil? Pentru că nu am fost lăsați ca să structurăm la Casa de Asigurări de Sănătate veniturile și cheltuielile și a fost o luptă de 3 ani până când veniturile au fost egale cu cheltuielile, pentru că noi aveam venituri mai mari decât cheltuielile, ceea ce este o enormitate în sistemul de sănătate. Se pot răspunde foarte multe, dar astea sunt realitățile și cred că Ministerul de Finanțe ar trebui să gândească asupra faptului că nu face o treabă bună pentru sistemul de sănătate și pentru sănătatea oamenilor. Cred că dacă s-ar stipula recuperarea acestor creanțe, cum spunea domnul președinte Văcăroiu ar fi un început de a intra în normalizare și de a nu dezinforma la nivel de Parlament.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Mulțumesc foarte mult pentru intervenție, domnule deputat.

Sigur, e o întreagă dispută, o discuție, o știți nu de acum, legată de Casa de Asigurări de Sănătate. Nu-mi închipuii că și Curtea de Conturi n-a făcut o verificare serioasă. Mai rămâne la dumneavoastră la Casa de Asigurări de Sănătate să aduceți niște experți internaționali să facă verificarea. Dar, îmi e greu să cred că o sumă intrată în trezorerie poate pleca de acolo decât pe destinații precise și exacte. E foarte greu de crezut. Sigur că este, în general, o problemă.

Deci, domnule secretar de stat Gherghina, vă păstrați poziția și cu textul respectiv... Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Gheorghe Gherghina:

La art.33 este prevăzut textul pe care dumneavoastră l-ați votat și propunem respingerea amendamentului formulat.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord, domnule Ifrim?

Vă rog.

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

Îmi pare rău, vă rog să mă iertați, stimați colegi, dar dacă veți merge în spitale veți vedea ce se întâmplă. Deci vorbesc ca medic și nu ca parlamentar. Vreau să vă spun că această soluție este pentru 2005, vom vedea ce se poate identifica, pentru că la ora actuală Curtea de Conturi a cerut și încă nu s-a dat identitatea celor 3 surse de bani care vin în această agenție comună și menținem faptul că trebuie recuperate aceste creanțe și menținem faptul că banii de la sănătate nu s-au întors la oameni și ar trebui să reflecteze asupra acestui fapt, întrucât Curtea de Conturi este un organ corect și care lucrează așa cum trebuie și cred că trebuie, așa cum spunea domnul președinte Văcăroiu să cerem un audit internațional. Poate așa vom reuși să punem la punct această problemă.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bun. Vă mulțumesc, foarte mult. Deci vorbim de perspectivă, un audit. Deci nu mai supun la vot, domnule Ifrim, amendamentul, s-a înțeles.

Stimați colegi, dacă la Anexa 12 mai sunt intervenții? Deci Anexa 12. De la 12-01 la 14.

Supun votului dumneavoastră.

Voturi împotrivă? 20 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Cine este pentru? 229 de voturi pentru.

Stimați colegi, cu toate aceste amendamente pe care le vom introduce și mă refer la amendamentele prezentate în primul rând de comisiile de buget finanțe și bănci și acceptate de Ministerul Finanțelor Publice, votate de dumneavoastră, ca și celelalte amendamente se vor regăsi, bineînțeles, prin corelare atât în anexele de sinteză, Anexa 1 și 2, dar și în corecturi în cadrul diferitelor articole.

Supun votului dumneavoastră, în aceste condiții, Anexa 1 - sinteză.

Voturi împotrivă? 24 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? 229 de voturi pentru.

Anexa 2 o supun votului dumneavoastră.

Voturi împotrivă? 24 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Cine este pentru? 230 de voturi pentru.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră proiectul de Lege privind bugetul de stat.

Voturi împotrivă? Vă rog... (Vociferări în sala de ședințe.)

Facem apelul?

 
 

Domnul Nicolae Vlad Popa:

Da, domnule președinte. Constatăm, vedeți și dumneavoastră cu ochiul liber că nu suntem în cvorum, din păcate.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Facem apelul, domnule Popa.

 
 

Domnul Nicolae Vlad Popa:

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Apelul ați solicitat?

 
 

Domnul Nicolae Vlad Popa:

Deci, nu suntem în cvorum, vă rog să faceți apelul.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă propun să trecem la Bugetul de asigurări sociale și după aceea, domnule, apelul.

De acord. Domnule Ungheanu, apelul? A, Camera întâi. Domnule Mohora, vă rog apelul!

 
 

Domnul Tudor Mohora:

- Abiței Ludovic - Prezent
- Afrăsinei Viorica - Prezentă
- Albu Gheorghe - Absent
- Andea Petru - Prezent
- Andrei Ioan - Absent
- Andronescu Ecaterina - Prezentă
- Antal Istvan - Prezent
- Anton Marin - Absent
- Antonescu George - Crin Laurențiu - Absent
- Antonescu Niculae Napoleon - Prezent
- Apostolescu Maria - Absentă
- Arghezi Mitzura Domnica - Prezentă
- Ariton Gheorghe - Absent
- Armaș Iosif - Prezent
- Arnăutu Eugenu - Prezent
- Asztalos Ferenc - Prezent
- Avramescu Constantin Gheorghe - Prezent
- Baban Ștefan - Prezent
- Babiuc Victor - Absent
- Baciu Mihai - Absent
- Bahrin Dorel - Prezent
- Baltă Mihai - Prezent
- Baltă Tudor - Prezent
- Bar Mihai - Prezent
- Bara Radu Liviu - Prezent
- Barbu Gheorghe - Prezent
- Bartoș Daniela - Prezentă
- Bădoiu Cornel - Absent
- Bălăeț Mitică - Absent
- Bălășoiu Amalia - Prezentă
- Băncescu Ioan - Absent
- Bâldea Ioan - Absent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - Prezent
- Bentu Dumitru - Prezent
- Bercăroiu Victor - Prezent
- Berceanu Radu Mircea - Absent
- Bereczki Endre - Prezent
- Birtalan Akos - Absent
- Bivolaru Ioan - Prezent
- Bârsan Iulian Gabriel - Prezent
- Bleotu Vasile - Prezent
- Boabeș Dumitru - Prezent
- Boagiu Anca Daniela - Absentă
- Boajă Minică - Prezent
- Boboc Alexe - Absent
- Bogdan Daniel Marius - Absent
- Boiangiu Cornel - Absent
- Bolcaș Augustin Lucian - Prezent
- Bondi Gyöngyike - Absentă
- Borbéy László - Prezent
- Bozgă Ion - Prezent
- Bran Vasile - Absent
- Brînzan Ovidiu - Absent
- Brudașcu Dan - Prezent
- Bucur Constantin - Absent
- Bucur Mircea - Prezent
- Buga Florea - Absent
- Burnei Ion - Prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - Absentă
- Buzea Cristian Valeriu - Absent
- Calcan Valentin Gigel - Prezent
- Canacheu Costică - Prezent
- Cazimir Ștefan - Absent
- Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard - Prezent
- Cășunean-Vlad Adrian - prezent
- Cerchez Metin - Absent
- Cherescu Pavel - prezent
- Chelbea Aurel - prezent
- Ciopraga Mircea - Absent
- Ciontu Corneliu - prezent
- Ciuceanu Radu - Prezent
- Cîrstoiu Ion - Prezent
- Cladovan Teodor - Absent
- Cliveti Minodora - Prezentă
- Coifan Viorel Gheorghe - Absent
- Cojocaru Nicu - Absent
- Crăciun Dorel Petru - Prezent
- Creț Nicoară - Prezent
- Cristea Marin - Absent
- Crișan Emil - Absent
- Dan Matei Agathon - Absent
- Dăianu Dorin - Absent
- Dănilă Vasile - Absent
- Delureanu Virgil - Prezent
- Dinu Gheorghe - Absent
- Dobre Traian - Prezent
- Dobrescu Smaranda - Prezentă
- Dolănescu Ion - Absent
- Dorian Dorel - Prezent
- Dorneanu Valer - Prezent
- Dragomir Dumitru - Absent
- Dragoș Iuliu Liviu - Absent
- Dragu Gheorghe - Absent
- Drețcanu Doina Micșunica - Prezentă
- Dumitrescu Cristian-Sorin - Prezent
- Dumitriu Carmen - prezentă
- Duțu Constantin - Absent
- Duțu Gheorghe - Prezent
- Enescu Nicolae - Prezent
- Erdei Doloczki Istvan - Prezent
- Eserghep Gelil - Absent
- Fâcă Mihail - Prezent
- Firczac Gheorghe - Absent
- Florea Ana - Prezentă
- Florescu Ion - Prezent
- Fotopolos Sotiris - Prezent
- Georgescu Filip - Prezent
- Gheorghe Valeriu - Absent
- Gheorghiof Titu-Nicolae - Absent
- Gheorghiu Adrian - Absent
- Gheorghiu Viorel - Absent
- Gingăraș Georgiu - Absent
- Giuglea Ștefan - Prezent
- Godja Petru - Prezent
- Grădinaru Nicolae - Absent
- Grigoraș Neculai - Prezent
- Gubandru Aurel - Prezent
- Gurzău Adrian - Absent
- Gvozdenovici Slavomir - Absent
- Hașotti Puiu - Prezent
- Hogea Vlad-Gabriel - Absent
- Hossu Valentin Tiberiu - Prezent
- Hrebenciuc Viorel - Prezent
- Ianculescu Marian - Prezent
- Ifrim Mircea - Prezent
- Ignat Miron - Prezent
- Iliescu Valentin Adrian - Absent
- Ionel Adrian - Absent
- Ionel Viorel - Absent
- Ionescu Anton - Absent
- Ionescu Cornelia - Prezentă
- Ionescu Costel Marian - Absent
- Ionescu Dan - Absent
- Ionescu Daniel - Absent
- Ionescu Mihaela - prezentă
- Ionescu Răzvan - Prezent
- Ionescu Smaranda - Absentă
- Iordache Florin - Prezent
- Iriza Marius - Absent
- Iriza Scarlat - Prezent
- Ivănescu Paula Maria - Prezentă
- Jipa Florina Ruxandra - prezentă
- Kedves Emeric - Prezent
- Kelemen Atilla-Bela-Ladislau - Absent
- Kelemen Hunor - Prezent
- Kerekes Károly - Absent
- Kónya-Hamar Sandor - Absent
- Kovács Csaba-Tiberiu - Prezent
- Lari-Iorga Leonida - Absentă
- Lazăr Maria - Prezentă
- Lăpădat Ștefan - Prezent
- Lăpușan Alexandru - Absent
- Leonăchescu Nicolae - prezent
- Lepădatu Lucia-Cornelia - Prezentă
- Lepșa Sorin Victor - Absent
- Longher Ghervazen - Prezent
- Loghin Irina - Absentă
- Luchian Ion - Prezent
- Magheru Paul - Absent
- Maior Lazăr Dorin - Absent
- Makkai Grigore - Prezent
- Man Mircea - Absent
- Manolescu Oana - Prezentă
- Marcu Gheorghe - Prezent
- Marcu Grigore - Prezent
- Mardari Ludovic - Absent
- Marin Gheorghe - Prezent
- Marineci Ionel - Prezent
- Márton Árpád-Francisc - Absent
- Mălaimare Mihai Adrian - Prezent
- Mărăcineanu Adrian - Absent
- Mândrea-Muraru Mihaela - Prezentă
- Mândroviceanu Vasile - Absent
- Mera Alexandru-Liviu - Absent
- Merce Ilie - prezent
- Meșca Sever - Prezent
- Miclea Ioan - Absent
- Micula Cătălin - Absent
- Mihăilescu Petru-Șerban - Prezent
- Mincu Iulian - Prezent
- Mircea Costache - Prezent
- Mirciov Petru - Absent
- Miron Vasile - Prezent
- Mitrea Manuela - Prezentă
- Mitrea Miron Tudor - Prezent
- Mitu Dumitru Octavian - Prezent
- Mițaru Anton - Prezent
- Mînzînă Ion - Absent
- Mocanu Alexandru - Absent
- Mocioalcă Ion - Prezent
- Mocioi Ion - Absent
- Mogoș Ion - Absent
- Mohora Tudor - Prezent
- Moisescu George Dumitru - Absent
- Moisescu Vlad Octavian - Absent
- Moisoiu Adrian - Prezent
- Moiș Văsălie - Absent
- Moldovan Carmen-Ileana - Prezentă
- Moldovan Petre - Prezent
- Moldoveanu Eugenia - Prezentă
- Moraru Constantin Florentin - Prezent
- Moș Augusta Maria - Prezentă
- Motoc Marian Adrian - Prezent
- Musca Monica-Octavia - Absentă
- Mușetescu Ovidiu Tiberiu - Prezent
- Naidin Petre - Prezent
- Nan Nicolae - Absent
- Nassar Rodica - Prezentă
- Naum Liana-Elena - Prezentă
- Nădejde Vlad-George - Absent
- Năstase Adrian - Absent
- Năstase Ioan Mihai - Absent
- Neacșu Ilie - Prezent
- Neagu Ion - Prezent
- Neagu Victor - Prezent
- Neamțu Horia-Ion - Prezent
- Neamțu Tiberiu-Paul - Prezent
- Nechifor Cristian - Prezent
- Nica Dan - Absent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - Prezent
- Nicolescu Mihai - Prezent
- Nicolicea Eugen - Prezent
- Niculescu Constantin - Absent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - Prezent
- Nistor Vasile - Absent
- Niță Constantin - Prezent
- Oltean Ioan - Prezent
- Olteanu Ionel - prezent
- Oltei Ion - Prezent
- Onisei Ioan - Absent
- Palade Doru Dumitru - Absent
- Pambuccian Varujan - Prezent
- Pașcu Ioan Mircea - Absent
- Pataki Iulia - Prezentă
- Păun Nicolae - Absent
- Păduroiu Valentin - Prezent
- Pășcuț Ștefan - Absent
- Pécsi Francisc - Absent
- Pereș Alexandru - Absent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - Prezent
- Petruș Octavian Constantin - prezent
- Pleșa Eugen Lucian - Prezent
- Podgorean Radu - Prezent
- Popa Constanța - Absentă
- Popa Cornel - Absent
- Popa Virgil - prezent
- Popescu-Bejat Ștefan-Marian - Absent
- Popescu Costel Eugen - Absent
- Popescu Gheorghe - prezent
- Popescu Grigore Dorin - Absent
- Popescu Ioan Dan - Absent
- Popescu Kanty Cătălin - Prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin - Absent
- Popescu Virgil - Absent
- Posea Petre - Prezent
- Predică Vasile - Prezent
- Pribeanu Gheorghe - Absent
- Priboi Ristea - Prezent
- Purceld Octavian-Mircea - Absent
- Pușcaș Vasile - Absent
- Puwak Hildegard-Carola - Prezentă
- Puzdrea Dumitru - Absent
- Radan Mihai - Prezent
- Raicu Romeo-Marius - Absent
- Rasovan Dan Grigore - Prezent
- Rădoi Ion - Prezent
- Rădulescu Vasile Relu - Prezent
- Roșculeț Gheorghe - Prezent
- Rus Emil - Prezent
- Rus Ioan - Prezent
- Rușanu Dan-Radu - Absent
- Sadici Octavian - Absent
- Sali Negiat - Prezent
- Sandache Cristian - Absent
- Sandu Alecu - Absent
- Sandu Ion Florentin - Absent
- Sarkady Zsolt Csaba - Absent
- Sassu Alexandru - Prezent
- Satnoianu Tănase - Absent
- Savu Vasile Ioan - Absent
- Saulea Dănuț - Absent
- Săpunaru Nini - Absent
- Sârbu Marian - Absent
- Sbârcea Tiberiu Sergius - Prezent
- Selagea Constantin - Prezent
- Semcu Adrian Emanuil - Prezent
- Sersea Nicolae - Prezent
- Severin Adrian - Absent
- Simedru Dan Coriolan - Absent
- Sirețeanu Mihail - Prezent
- Simion Sebastian - Prezent
- Sonea Ioan - Absent
- Spiridon Nicu - Prezent
- Stan Ioan - Prezent
- Stan Ion - Absent
- Stana-Ionescu Ileana - Prezentă
- Stanciu Anghel - Absent
- Stanciu Zisu - Prezent
- Stănescu Alexandru-Octavi - Prezent
- Stănișoară Mihai - Absent
- Stoian Mircea - Absent
- Stroe Radu - prezent
- Stuparu Timotei - Prezent
- Suciu Vasile - prezent
- Suditu Gheorghe - prezent
- Székely Ervin-Zoltán - Prezent
- Szilágyi Zsolt - Absent
- Șnaider Paul - Absent
- Ștefan Ion - Prezent
- Ștefănescu Codrin - Absent
- Ștefănoiu Luca - Prezent
- Știrbeț Cornel - Absent
- Tamás Sándor - Prezent
- Tămagă Constantin - Prezent
- Tărâță Culiță - Absent
- Târpescu Pavel - Prezent
- Tcaciuc Ștefan - Absent
- Timiș Ioan - Absent
- Todoran Pavel - Prezent
- Tofan Sergiu Mihail - Prezent
- Tokay Gheorghe - Absent
- Toró Tiberiu - Absent
- Tudor Marcu - prezent
- Tudose Mihai - Prezent
- Tuducan Teodor Crăciun - Absent
- Tunaru Raj Alexandru - Absent
- Țibulcă Alexandru - Prezent
- Țocu Iulian-Costel - Absent
- Varga Attila - Prezent
- Vasile Aurelia - Prezentă
- Vasilescu Lia-Olguța - Absentă
- Vasilescu Nicolae - Absent
- Vasilescu Valentin - Absent
- Vâlvă Melania - Absentă
- Vekov Carol Ioan - Prezent
- Verbina Dan - Prezent
- Vida Iuliu - prezent
- Voicu Mădălin - Absent
- Voinea Florea - Absent
- Voinea Olga Lucheria - Absentă
- Winkler Iuliu - Prezent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - Absent
- Zăvoian Ioan Dorel - Prezent
- Zgonea Valeriu Ștefan - Prezent

 
   

(Deputații care au intrat în sală după apelul nominal și-au înregistrat prezența la secretariatul de ședință.)

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Urmează lista senatorilor.

- Acatrinei Gheorghe - Absent
- Alexandru Ionel - Absent
- Andrei Victor - Absent
- Apostolache Victor - Prezent
- Athanasiu Alexandru - Absent
- Avram Dan - Prezent
- Balcan Viorel - Prezent
- Balint Iosif - Absent
- Bălan Angela Mihaela - Absentă
- Belașcu Aron - Absent
- Belu Ioan - Absent
- Bindea Liviu-Doru - Absent
- Bîciu Constantin - Absent
- Brădișteanu Șerban Alexandru - Absent
- Bucur Dionisie - Prezent
- Bunea Doina - Prezentă
- Buza Tiberiu Simion - - Prezent
- Buzatu Gheorghe - Absent
- Cautiș Vasile - Prezent
- Cârciumaru Ion - Absent
- Ciocan Maria - Absentă
- Ciocârlie Alin Teodor - Absent
- Ciocan Valentin - Absent
- Codreanu Dumitru - Absent
- Constantinescu Eugeniu Marius - Prezent
- Cozmâncă Octav - Absent
- Crăciun Avram - Prezent
- Cristoloveanu Ioan - Prezent
- Dan Dumitru - Absent
- Dina Carol - Absent
- Dinescu Valentin - Absent
- Dinu Marin - Prezent
- Dobrescu Maria Antoaneta - Prezentă
- Dumitrescu Viorel - Absent
- Duță Vasile - Prezent
- Eckstein Kovacs Peter - Absent
- Făniță Triță - Prezent
- Feldman Radu Alexandru - Absent
- Filipaș Avram - Prezent
- Filipescu Cornel - Prezent
- Florescu Eugeniu Constantin - Prezent
- Flutur Gheorghe - Absent
- Frunda György - Absent
- Găucan Constantin - Absent
- Gogoi Ion - Prezent
- Guga Ioan - Prezent
- Hanganu Romeo Octavian - Absent
- Hârșu Ion - Prezent
- Hoha Gheorghe - Prezent
- Honcescu Ion - Prezent
- Horga Vasile - Prezent
- Hrițcu Florin - Prezent
- Ilașcu Ilie - Absent
- Ionescu-Quintus Mircea - Prezent
- Iliescu Ion - Prezent
- Iorga Nicolae Marian - Absent
- Iorgovan Antonie - prezent
- Iustian Mircea Teodor - Absent
- Kereskenyi Alexandru - Prezent
- Leca Aureliu - Absent
- Lupoi Mihail - Absent
- Marcu Ion - Absent
- Marinescu Simona Anamaria - Absentă
- Marko Béla - Absent
- Matei Vintilă - Absent
- Matei Viorel - Prezent
- Mărgineanu Ștefan Gheorghe - Absent
- Mihăilescu Ion - Prezent
- Mihordea Mircea - Absent
- Mocanu Vasile - Prezent
- Munteanu Tudor-Marius - Prezent
- Nedelcu Mircea - Absent
- Németh Csaba - Prezent
- Nica Dumitru - Prezent
- Nicolaescu Ioan - Prezent
- Nicolaescu Sergiu Florin - Absent
- Nicolai Norica - Prezentă
- Novolan Traian - Prezent
- Ofileanu Vasile - Absent
- Onaca Dorel-Constantin - Absent
- Oprescu Sorin Mircea - Absent
- Otiman Păun-Ion - Absent
- Paleologu Alexandru - Absent
- Pană Aurel - Absent
- Pană Viorel Marian - Absent
- Paștiu Ioan - Absent
- Păcurariu Iuliu - Prezent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - Absent
- Păunescu Adrian - Absent
- Penciuc Corin - Absent
- Pete Ștefan - Prezent
- Petre Maria - Absentă
- Petrescu Ilie - Absent
- Plătică-Vidovici Ilie - Absent
- Pop Dumitru Pătru - Absent
- Pop de Popa Ioan - Prezent
- Popa Nicolae-Vlad - Prezent
- Popescu Dan Mircea - Prezent
- Popescu Laurențiu-Mircea - Absent
- Prichici Emilian - Absent
- Pricop Mihai-Radu - Prezent
- Prisăcaru Ghiorghi - Absent
- Pruteanu George Mihail - Absent
- Pujina Nelu - Absent
- Puskas Valentin-Zoltan - Prezent
- Radu Constantin - Prezent
- Rahău Dan Nicolae - Absent
- Rebreanu Nora Cecilia - Prezentă
- Rece Traian - Absent
- Roibu Aristide - Prezent
- Roman Petre - Absent
- Rotaru Florin - Absent
- Rovinaru Nicolae - Prezent
- Rus Ioan Aurel - Absent
- Sârbulescu Ion - Absent
- Seche Ion - Absent
- Seres Denes - Absent
- Sin Niculae - Prezent
- Sporea Elena - Prezentă
- Solcanu Ion - Prezent
- Sógor Csaba - Prezent
- Stoica Fevronia - Prezentă
- Szabó Károly Ferenc - Prezent
- Șelaru Rodica - Prezentă
- Șerbănoiu Constantin Dilly - prezentă
- Ștefan Viorel - Prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - Prezent
- Theodorescu Emil Răsvan - Absent
- Toma Constantin - Prezent
- Tudor Corneliu Vadim - Absent
- Ungheanu Mihai - Prezent
- Vajda Borbala - Absent
- Vasile Radu - Absent
- Văcăroiu Nicolae - Prezent
- Vela Ion - Absent
- Verestoy Attila - Prezent
- Voinea Melu - Prezent
- Vornicu Sorin Adrian - Prezent
- Zanc Grigore - Prezent
- Zlăvog Gheorghe - Absent

(Domnii senatori care au intrat în sală după apelul nominal și-au înregistrat prezența la secretariatul de ședință.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile. Deci avem cvorumul de ședință.

Stimați colegi, vă fac următoarea propunere, dacă sunteți de acord cu ea: vom continua, pentru că sunt foarte puține amendamente, cu bugetul asigurărilor sociale, 10 - 15 amendamente, toate; să facem bugetul asigurărilor sociale și bugetul de stat. Luni, de la ora 17,00 până la ora 19,00, să aprobăm bugetul de valori mobiliare, numirile la CNSAS, numirile la Consiliul de Asigurări, să facem totul, astfel încât să câștigăm marți și miercuri și să mergem în campanie electorală. De acord?

Cine este pentru acest program? Vă rog să votați. Vă mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate. Vă mulțumesc.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră proiectul de buget de stat pe anul 2005.

Cine este împotrivă? 48 de voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri

Voturi pentru? 239 de voturi pentru. (Aplauze puternice.)

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005.

Stimați colegi, trecem la bugetul de asigurări sociale de stat. Prezentarea generală a fost făcută. Dezbateri generale dacă sunt? Sunt luări de cuvânt la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii. Dacă sunt observații?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Cap.I "Dispoziții generale". Sunt obiecțiuni? Nu. Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.1. Dacă sunt intervenții? Supun votului dumneavoastră art.1.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.2. Nu avem amendamente. Sunt observații? Nu sunt. Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Cap.II. "Structura și regimul veniturilor bugetare". Dacă sunt obiecțiuni? Supun votului dumneavoastră titlul Cap.II.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri?

265 de voturi pentru.

Art.3. Nu avem observații. Dacă sunt totuși intervenții? Supun votului dumneavoastră art.3.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Pentru?

Mulțumesc. Votat în unanimitate.

Art.4. Nu avem amendamente.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Voturi pentru?

Votat în unanimitate.

Art.5. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră art.5.

Cine este împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri?

Voturi pentru?

263 de voturi pentru.

Cap.III. Titlul capitolului. Avem un amendament la titlul Cap.III. "Regimul și destinația cheltuielilor bugetare". Cu acest amendament supun votului dumneavoastră titlul Cap.III.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Voturi pentru?

Votat în unanimitate.

Art.6. Dacă sunt intervenții? Supun votului dumneavoastră art.6.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi pentru? 261 de voturi pentru.

Art.7. Nu sunt intervenții. Supun votului dumneavoastră art.7.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri?

Voturi pentru? 262 de voturi pentru.

Art.8. La alin.2 avem un amendament al Comisiilor de buget-finanțe, acceptat de Ministerul de Finanțe. Supun votului dumneavoastră art.8.

Cine este împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Voturi pentru?

Votat în unanimitate.

Art.9. Nu avem amendamente. Supun votului dumneavoastră art.9.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Voturi pentru?

Votat în unanimitate.

Art.10. Nu avem amendamente. Supun votului dumneavoastră art.10.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Cine este pentru?

Votat în unanimitate.

Art.11. Nu avem amendamente. Supun votului dumneavoastră art.11.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Voturi pentru?

Votat în unanimitate.

Art.12. Nu avem amendamente. Supun votului dumneavoastră art.12.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Voturi pentru?

Votat în unanimitate.

Cap.IV. Dacă la titlul capitolului aveți obiecțiuni? Nu sunt obiecțiuni. Supun votului dumneavoastră Cap.IV.

Cine este pentru?

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.13. Nu avem amendamente. Supun votului dumneavoastră art.13.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi pentru? 263 voturi pentru.

Art.14. Nu avem amendamente.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Voturi pentru?

Votat în unanimitate.

Art.15 este fără amendamente. Supun votului dumneavoastră art.15.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Voturi pentru?

Votat în unanimitate.

Art.16. Nu sunt amendamente. Supun votului dumneavoastră art.16.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Voturi pentru?

Votat în unanimitate.

Cap.V. "Dispoziții referitoare la bugetele fondurilor speciale". Dacă aveți obiecțiuni la titlu? Îl supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.17. Sunt intervenții? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră art.17 cu cele 6 alineate.

Cine este împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri?

Voturi pentru? 264 de voturi pentru.

Art.18. Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt amendamente. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Voturi pentru?

Votat în unanimitate.

Cap.VI. Dacă aveți obiecțiuni la titlul capitolului? Îl supun votului.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Voturi pentru?

Votat în unanimitate.

Art.19 este fără amendamente.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Voturi pentru?

Votat în unanimitate.

Art.20 este fără amendamente, cu cele 4 alineate. Dacă aveți obiecțiuni?

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Votat în unanimitate.

Art.21. Nu avem amendamente la cele 3 alineate. Îl supun votului.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Voturi pentru?

Votat în unanimitate.

Cap.VII. "Dispoziții finale". Sunt obiecțiuni la titlu? Îl supun votului.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Voturi pentru?

Votat în unanimitate.

Art.22. Dacă sunt intervenții? Îl supun votului.

Cine este împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri?

Voturi pentru? 232 voturi pentru.

Art.23. Nu avem amendamente. Îl supun votului.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Voturi pentru?

Votat în unanimitate.

Art.24. Sunt două intervenții. Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri?

262 de voturi pentru.

Art.25 este fără amendamente.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri?

263 de voturi pentru.

Art.26. Sunt intervenții la cele două alineate? Nu sunt. Îl supun votului.

Cine este împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri?

Voturi pentru?

Art.27 este fără amendamente. Îl supun votului.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Voturi pentru?

Votat în unanimitate.

Art.28. Sunt observații? Nu sunt. Îl supun votului.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Voturi pentru?

Votat în unanimitate.

Art.29 este fără amendamente. Dacă aveți obiecțiuni? Îl supun votului.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Pentru?

Votat în unanimitate.

Art.30. Nu avem amendamente. Dacă sunt observații? Nu sunt. Îl supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.31, care face trimiteri la anexe. Dacă sunt observații? Îl supun votului.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Anexa nr.1/04. Sunt observații? Nu sunt.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Cine este pentru?

Votat în unanimitate.

Anexa sinteză nr.2/04. Dacă sunt observații? O upun votului dumneavoastră.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Cine este pentru?

Votat în unanimitate.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră anexa nr.3/04/20/01 până la 3/04/20/25. Dacă aveți intervenții la vreuna din aceste anexe? Nu sunt intervenții. Le supun votului dumneavoastră.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Voturi pentru?

Votat în unanimitate.

Anexa nr.1/06 până la anexa nr.3/06/20/25 (sunt desfășurătoare conform clasificației). Dacă sunt intervenții?

Supun votului dumneavoastră această anexă în formula pe care v-am prezentat-o.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Voturi pentru?

Votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de buget de asigurări sociale de stat pe anul 2005.

Cine este împotrivă? 32 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Voturi pentru? 238 de voturi pentru.

Felicitări. (Aplauze.)

Aprobarea proiectului de Hotărâre a Parlamentului privind unele modificări în componența Comisiei parlamentare comune a Senatului și Camerei Deputaților pentru controlul execuției bugetului Curții de Conturi pe anul 2003.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

V-aș ruga să rămâneți încă 3 minute pentru trei chestiuni regulamentare.

De dimineață, Birourile permanente reunite au fost sesizate cu raportul pentru execuția bugetului Curții de Conturi. Acest raport trebuie să fie examinat de o comisie comună a Camerei Deputaților și Senatului.

Această comisie, care a fost votată de noi, s-a descompletat. Am convenit cu liderii grupurilor parlamentare ca ea să fie supusă din nou votului celor două Camere, această comisie urmând să aibă următoarea componență: Ion Mihăilescu, senator PSD, Ovidiu Mușetescu, deputat PSD, Minică Boajă, deputat PSD, Carol Dina, senator PRM, Daniel Ionescu, grupul parlamentar al PRM, Iuliu Păcurariu, senator PD, Paul Păcuraru, senator PNL, Iuliu Winkler, deputat UDMR, Sali Negiat, grupul parlamentar al minorităților naționale.

Biroul comisiei va fi format din președinte Ovidiu Mușetescu, vicepreședinte Carol Dina, secretar Iuliu Winkler.

Comisia va prezenta raportul până la data de 18 noiembrie a.c.

Dacă sunteți de acord cu cele două articole și cu hotărârea?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Aprobarea unor modificări în componența nominală a Comisiei parlamentare a revoluționarilor din Decembrie 1989.

O altă cerere care v-o facem este cererea grupului PSD de a înlocui în Comisia parlamentară a revoluționarilor din Decembrie 1989 pe domnii deputați Dorin Lazăr și Bucur Mircea, cu domnul Nicolaescu Sergiu, senator, și cu domnul Păduroiu Valentin, deputat.

Dacă sunteți de acord cu aceste propuneri?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Informare privind depunerea la secretarii generali ai Camerei Deputaților și Senatului, în vederea exercitării de către deputați și senatori a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:

O Notă mai am să vă prezint. În conformitate cu prevederile art.15 alineatele (2) și (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată s-au depus la secretarii generali al Camerei Deputaților și Senatului, în vederea exercitării de către deputați și senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Legea pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Regatului Danemarcei privind cooperarea pentru implementarea Protocolului de la Kyoto la Convenția - cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC), semnat la Copenhaga la 28 ianuarie 2003 și a Acordului între Ministerul Apelor și Protecției Mediului din România și Ministerul Mediului din Regatul Danemarcei privind proiectul de tip Implementare în comun Rumeguș 2000, semnat la București la 7 martie 2003;
  • Legea pentru ratificarea Tratatului privind dreptul brevetelor, adoptat la Geneva, la 1 iunie 2000;
  • Legea privind modificarea și completarea Legii nr.73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.76/2004 pentru ratificarea Protocolului Adițional la Scrisoarea de Înțelegere privind controlul drogurilor și aplicarea legii, semnată la București la 3 iulie 2001 între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la București la 17 septembrie 2004;
  • Legea pentru ratificarea Acordului privind statutul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, al reprezentanților naționali și al personalului internațional, adoptat la Ottawa la 20 septembrie 1951, și a Acordului privind statutul misiunilor și reprezentanților statelor terțe pe lângă Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, adoptat la Bruxelles la 14 septembrie 1994;
  • Legea privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române;
  • Legea pentru înființarea comunei Pietrari, prin reorganizarea comunei Bărbulețu, județul Dâmbovița;
  • Legea pentru înființarea comunei Răscăeți, prin reorganizarea comunei Vișina, județul Dâmbovița;
  • Legea pentru înființarea comunei Râu Alb, prin reorganizarea comunei Bărbulețu, județul Dâmbovița;
  • Legea pentru înființarea comunei Raciu, prin reorganizarea comunei Lucieni, județul Dâmbovița;
  • Legea pentru înființarea comunei Ciohorăni, prin reorganizarea comunei Miroslovești, județul Iași;
  • Legea pentru înființarea comunei Șopârlița prin reorganizarea comunei Pârșcoveni, județul Olt;
  • Legea bugetului de stat pe anul 2005;
  • Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005.
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Vreau să rețineți ceea ce v-am spus mai înainte.

Ședința de plen a Senatului va începe luni, la ora 14,00, nu 15,00, ca să fim aici la ora 17,00 să finalizăm ce mai avem de finalizat. Este vorba de bugetul de valori mobiliare pe anul 2005, câteva numiri, astfel încât în jurul orei 19,00 să închidem.

Pentru luni, deci. Luni, la ora 14,00, ședință de plen la Senat.

 
Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.

Domnul Valer Dorneanu:

Camera își propune același lucru, dar va trebui să avem confirmarea Biroului permanent și a Comitetului ordinii de zi.

Până atunci, pentru Cameră fac Informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie înaintate comisiilor permanente pentru examinare și întocmirea avizelor sau rapoartelor în termenele stabilite.

La Biroul permanent al Camerei Deputaților au fost înregistrate următoarele inițiative legislative:

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.82/2004 privind unele măsuri în domeniul funcției publice, adoptat de Senat în ședința din data de 9 noiembrie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 15 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

2. Proiectul de lege privind unele măsuri pentru privatizarea Societății Comerciale de Distribuție a Gazelor Naturale "Distrigaz Nord" - S.A. Târgu Mureș și a Societății Comerciale de Distribuție a Gazelor Naturale "Distrigaz Sud" - S.A. București, adoptat de Senat în ședința din data de 9 noiembrie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 15 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

3. Proiectul de lege privind unele măsuri pentru privatizarea Societăților Comerciale Filiale de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "Electrica Dobrogea" - S.A. și "Electrica Banat" - S.A., precum și unele măsuri pentru reglementarea activităților societăților comerciale din domeniul distribuției de energie electrică, adoptat de Senat în ședința din data de 9 noiembrie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare;pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 15 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

4. Proiectul de lege privind acordarea unui ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor, adoptat de Senat în ședința din data de 9 noiembrie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

5. Proiectul de lege privind autorizarea Ministerului Apărării Naționale de a vinde personalului propriu locuințele de serviciu pe care acesta le are în administrare, respins de Senat în ședința din data de 9 noiembrie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

6. Proiectul de lege privind autorizarea Ministerului Administrației și Internelor de a vinde personalului propriu locuințele de serviciu pe care acesta le are în administrare, respins de Senat în ședința din data de 9 noiembrie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

7. Proiectul de lege privind autorizarea Serviciului Român de Informații de a vinde personalului propriu locuințele de serviciu pe care acesta le are în administrare, respins de Senat în ședința din data de 9 noiembrie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

8. Proiectul de lege privind autorizarea Serviciului de Telecomunicații Speciale de a vinde personalului propriu locuințele de serviciu pe care acesta le are în administrare, respins de Senat în ședința din data de 9 noiembrie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

9. Proiectul de lege privind autorizarea Serviciului de Protecție și Pază de a vinde personalului propriu locuințele de serviciu pe care acesta le are în administrare, respins de Senat în ședința din data de 9 noiembrie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, următoarele comisii:în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

10. Proiectul de lege privind Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru ofițeri și funcționari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofițeri, inițiată de Comisia specială pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul național de decorații al României, adoptat de Senat în ședința din data de 9 noiembrie 2004

Cu acest proiect de lege a fost sesizată:în fond - Comisia specială pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul național de decorații al României.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

11. Proiectul de lege privind Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru maiștri militari și funcționari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maiștri militari și subofițeri, inițiată de Comisia specială pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul național de decorații al României, adoptat de Senat în ședința din data de 9 noiembrie 2004.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată:în fond - Comisia specială pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul național de decorații al României.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

12. Proiectul de lege privind asigurarea locuințelor pentru personalul pensionat din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și pentru urmașii celor decedați în timpul și din cauza serviciului, inițiat de domnul senator Sergiu Nicolaescu, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., adoptat de Senat în ședința din data de 9 noiembrie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

13.Proiectul de lege privind completarea Legii nr.752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, inițiat de domnul senator Antonie Iorgovan, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., domnul senator Aron Belașcu, membru al Grupului parlamentar al P.R.M., domnul senator Nicolae Vlad Popa, membru al Grupului parlamentar al P.N.L., doamna senator Maria Petre, membru al Grupului parlamentar al P.D. și domnul senator Peter Eckstein, membru al Grupului parlamentar al U.D.M.R., adoptat de Senat în ședința din data de 9 noiembrie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize - Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

14. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.111/1995 privind constituirea, organizarea și funcționarea Depozitului legal de tipărituri și alte documente grafice și audiovizuale, inițiat de domnul deputat Dumitru Bălăeț, membru al Grupului parlamentar al P.R.M., adoptat de Senat în ședința din data de 9 noiembrie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond - Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

15. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.334/2002 Legea Bibliotecilor, inițiat de domnul deputat Dumitru Bălăeț, membru al Grupului parlamentar al P.R.M., adoptat de Senat în ședința din data de 9 noiembrie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond - Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă;

pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

16. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, cu completările ulterioare, inițiat de domnul deputat Dorel Bahrin, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., adoptat de Senat în ședința din data de 9 noiembrie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

17. Propunerea legislativă privind preluarea de către stat a blocurilor de locuințe aflate în proprietatea agenților economici cu datorii la bugetul consolidat, inițiată de domnii deputați Ludovic Mardari, Dan Brudașcu, Mircea Costache, Ionescu Daniel, membri ai Grupului parlamentar al P.R.M.,domnii deputați Posea Petre, Suciu Vasile, Țibulcă Alexandru, Iordache Florin, Popescu Kanty Cătălin, Zgonea Valeriu, membri ai Grupului parlamentar al P.S.D. și domnii deputați Nicu Cojocaru, Moraru Constantin Florentin, fără apartenență la grup parlamentar, respinsă de Senat în ședința din data de 9 noiembrie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond -Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru aviz - Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

18. Propunerea legislativă privind protecția vieții private a persoanei, a numelui, imaginii, domiciliului și corespondenței acesteia, inițiată de domnul deputat Ionel Olteanu, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., respinsă de Senat în ședința din data de 9 noiembrie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru aviz - Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

19. Propunerea legislativă privind egalizarea șanselor pentru persoanele cu handicap în România, inițiată de doamna deputat Mona Muscă, domnul deputat Titu Gheorghiof, membri ai Grupului parlamentar al P.N.L. și domnul deputat Barbu Gheorghe, membru al Grupului parlamentar al P.D., respinsă de Senat în ședința din data de 9 noiembrie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale; Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

20. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, inițiată de un grup de senatori, membri ai Grupului parlamentar al P.N.L., respinsă de Senat în ședința din data de 9 noiembrie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, inițiată de doamna deputat Iulia Pataki și domnul deputat Laszlo Borbely, membri ai Grupului parlamentar al U.D.M.R., respinsă de Senat în ședința din data de 9 noiembrie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond -Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

22. Propunerea legislativă privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile publice ale sectorului sanitar, inițiată de domnii deputați Mircea Ifrim, Popa Constanța, Abiței Ludovic, membri ai Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Luchian Ion, membru al Grupului parlamentar al P.N.L., doamna deputat Ana Florea, membră a Grupului parlamentar al Minorităților Naționale, domnul deputat Gheorghe Popescu, membru al Grupului parlamentar al P.S.D. și domnul deputat Ioan Mihai Năstase, fără apartenență la grup parlamentar, respinsă de Senat în ședința din data de 9 noiembrie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize -Comisia pentru sănătate și familie; Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

23. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, inițiată de domnul deputat Eugen Nicolăescu, membru al Grupului parlamentar al P.N.L., respinsă de Senat în ședința din data de 9 noiembrie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond -Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz -Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

24. Reexaminare, la cererea Președintelui României, a Legii privind constituirea Sistemului Național de Cercetare Sociologică a Opiniei Publice, reexaminată de Senat la data de 9 noiembrie 2004.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată următoarea comisie în vederea reexaminării: în fond - Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Termen de depunere a raportului: 18 noiembrie 2004.

25. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.97/2003 privind finalizarea procesului de privatizare la Societatea Comercială TEPRO - S.A. Iași, adoptat de Senat în ședința din data de 9 noiembrie 2004

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 15 noiembrie 2004.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

26. Proiectul de lege privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată după 23 august 1944, inițiat de domnul senator Sergiu Nicolaescu, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., adoptat de Senat în ședința din data de 9 noiembrie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004.

27. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.86/2004 privind unele măsuri financiare în domeniul sănătății, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond, urmând a elabora un raport comun cu Comisia similară a Senatului: Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz - Comisia pentru sănătate și familie.

Vă mulțumesc.

Cu aceasta închidem ședința comună de astăzi a celor două Camere.

   

Ședința s-a încheiat la ora 20,05.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 27 noiembrie 2020, 2:26
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro