Plen
Ședința Senatului din 9 noiembrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.156/19-11-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 09-11-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 9 noiembrie 2004

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale:

Ședința începe la ora 15,15.

Lucrările sunt conduse de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Antonie Iorgovan și Paul Păcuraru, secretari ai Senatului.

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să-mi permiteți să deschid ședința Senatului de astăzi, 9 noiembrie 2004, ședința fiind condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Antonie Iorgovan și Paul Păcuraru, secretari ai Senatului. Îl invit pe domnul secretar Paul Păcuraru la prezidiu.

Fac precizarea că din totalul de 140 de senatori, doar 4 senatori absentează motivat de la lucrările Senatului, respectiv domnii senatori Alexandru Athanasiu, Popescu Dan Mircea și Răzvan Theodorescu, care sunt membri ai Guvernului, iar domnul senator Alin Theodor Ciocârlie este plecat în delegație. Cvorumul de ședință este de 71 de senatori.

Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuită. Programul de lucru al Senatului pentru ziua de astăzi: lucrări în plen până la epuizarea ordinii de zi. În urma discuțiilor dintre liderii de grupuri și Biroul permanent, se propune un program de lucru până la orele 21,00. Colegii din Biroul permanent au făcut referire la anumite proiecte înscrise în ordinea de zi, în legătură cu care au o serie de obiecțiuni, proiecte de lege pe care nu le vom lua în dezbatere în ordine, ci le vom lăsa la sfârșitul ordinii de zi, pentru a nu da naștere la discuții între noi și a rămâne împreună toți reprezentanții grupurilor parlamentare, să dezbatem proiectele de lege.

Vă rog să-mi permiteți, în primul rând, să vă aduc la cunoștință că la secretarul general al Senatului au fost depuse mai multe legi, și că aveți posibilitatea, în conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992, modificată și completată, respectiv Legea Curții Constituționale, în situația în care apreciați că aceste legi ar cuprinde dispoziții neconstituționale, să sesizați Curtea Constituțională.

Legile depuse la secretarul general al Senatului sunt următoarele:

  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2004 pentru modificarea Codului de procedură penală;
  • Lege pentru completarea art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 142/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției SAPARD pentru implementarea tehnică și financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală;
  • Lege pentru modificarea art. 41 din Legea nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță a activităților nucleare;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisești";
  • Lege pentru modificarea art. III din Legea nr. 90/2004 privind modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun;
  • Lege privind reorganizarea Inspectoratului General pentru Comunicații și Tehnologia Informației;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 89/2004 privind unele măsuri pentru constituirea și utilizarea eficientă a veniturilor cu destinație specială în sectorul energetic;
  • Lege privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de Disciplină Sportivă;
  • Lege privind prevenirea și combaterea dopajului în sport;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2004 privind instituirea subvențiilor individuale de sprijin pentru cazare pentru studenții care locuiesc în alte spații decât căminele instituțiilor de învățământ superior de stat;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare;
  • Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat, precum și a Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor;
  • Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2001 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă.

În situația în care apreciați că aceste legi conțin prevederi neconstituționale, aveți posibilitatea, în conformitate cu Constituția, Regulamentele de organizare și funcționare, să sesizați Curtea Constituțională.

 
Aprobarea ordinii de zi a ședinței și a programului de lucru pentru săptămâna 15 - 21 noiembrie a.c.

Stimați colegi, după cum bine cunoașteți, și în urma discuțiilor dintre liderii grupurilor parlamentare și Biroul permanent, mâine vom avea, la orele 8,30, ședința celor două Birouri ale Camerelor, ale Camerei Deputaților și Senatului, pentru a stabili timpii de discuție la buget, iar la ora 9,30 încep dezbaterile pe buget. Deci, mâine avem ședință comună cu program prelungit. Liderii grupurilor parlamentare au agreat un program de dezbateri, pentru mâine, până la orele 24,00, cu pauză la prânz.

Pentru săptămâna viitoare, respectiv 15-21 noiembrie 2004, vă propunem trei zile de lucru. În Senat, respectiv luni, cu programul standard: lucrări în plenul Senatului, cu declarații politice, întrebări, interpelări și dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi, adresând rugămintea tuturor colegilor senatori, și mai ales președinților de comisii, să finalizați rapoartele la proiectele de lege, cu care sunteți sesizați. Astăzi am aluat în discuție... Sunt circa 40 de propuneri legislative, care dacă nu vor fi finalizate în această lună, va expira termenul de dezbatere în Senat și ele vor fi considerate adoptate, motiv pentru care vă rugăm să încercați să finalizați rapoartele pe aceste legi, chiar dacă sunt negative sau pozitive, pentru a le înscrie lunea viitoare în ședința de plen a Senatului.

Marți, 16 noiembrie și miercuri, 17 noiembrie 2004 vom continua dezbaterile în ședința reunită a celor două Camere pe proiectul Legii bugetului de stat și proiectul Legii asigurărilor sociale pe anul 2005. Joi, vineri, sâmbătă și duminică, sigur, vom avea activități în teritoriu.

Acum să vedem prezența...

Stimați colegi, dacă în legătură cu programul de lucru al zilei de astăzi, respectiv dezbateri, fie până la finalizarea ordinii de zi, fie până la orele 21,00, aveți observații? Dacă nu sunt observații, vă rog să vă pronunțați prin vot. Vă rog să votați.

Rog colegii senatori să voteze.

Îl invit pe domnul secretar Antonie Iorgovan să facă apelul.

 

Domnul Antonie Iorgovan:

- Acatrinei Gheorghe - absent
- Alexandru Ionel - prezent
- Andrei Victor - prezent
- Apostolache Victor - prezent
- Athanasiu Alexandru - prezent
- Avram Dan - prezent
- Balcan Viorel - prezent
- Balint Iosif - absent
- Bălan Angela Mihaela - absent
- Belașcu Aron - prezent
- Belu Ioan - absent
- Bindea Liviu-Doru - absent
- Bîciu Constantin - absent
- Brădișteanu Șerban Alexandru - absent
- Bucur Dionisie - prezent
- Bunea Doina - prezent
- Buza Tiberiu Simion - prezent
- Buzatu Gheorghe - absent
- Cautiș Vasile - prezent
- Cârciumaru Ion - absent
- Ciocan Maria - absent
- Ciocan Valentin - absent
- Ciocârlie Alin Theodor - absent motivat
- Codreanu Dumitru - absent
- Constantinescu Eugen Marius - prezent
- Cozmâncă Octav - absent
- Crăciun Avram - prezent
- Cristolovean Ioan - prezent
- Dan Dumitru - prezent
- Dina Carol - absent
- Dinescu Valentin - absent
- Dinu Marin - prezent
- Dobrescu Maria Antoaneta - prezent
- Dumitrescu Viorel - absent
- Duță Vasile - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - absent
- Făniță Triță - prezent
- Feldman Radu Alexandru - absent
- Filipaș Avram - prezent
- Filipescu Cornel - prezent
- Florescu Eugeniu Constantin - prezent
- Flutur Gheorghe - absent
- Frunda Gyorgy - prezent
- Găucan Constantin - absent
- Gogoi Ion - prezent
- Guga Ioan - prezent
- Hanganu Romeo Octavian - absent
- Hîrșu Ion - prezent
- Hoha Gheorghe - prezent
- Honcescu Ion - prezent
- Horga Vasile - absent
- Hrițcu Florin - prezent
- Ilașcu Ilie - absent
- Iliescu Ion - prezent
- Ionescu-Quintus Mircea - prezent
- Iorga Nicolae Marian - absent
- Iorgovan Antonie - prezent
- Iustian Mircea Teodor - prezent
- Kereskenyi Alexandru - prezent
- Leca Aureliu - absent
- Lupoi Mihail - absent
- Marcu Ion - absent
- Marinescu Simona Ana - Maria - prezent
- Marko Bela - absent
- Matei Vintilă - prezent
- Matei Viorel - prezent
- Mărgineanu Ștefan Gheorghe - prezent
- Mihăilescu Ion - prezent
- Mihordea Mircea - prezent
- Mocanu Vasile - prezent
- Munteanu Tudor Marius - prezent
- Nedelcu Mircea - absent
- Nemeth Csaba - absent
- Nica Dumitru - prezent
- Nicolaescu Ioan - prezent
- Nicolaescu Sergiu Florin - prezent
- Nicolai Norica - prezent
- Novolan Traian - prezent
- Ofileanu Vasile - absent
- Onaca Dorel-Constantin - absent
- Oprescu Sorin Mircea - prezent
- Otiman Păun-Ion - prezent
- Paleologu Alexandru - absent
- Pană Aurel - absent
- Pană Viorel Marian - absent
- Paștiu Ioan - prezent
- Păcurariu Iuliu - prezent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - prezent
- Păunescu Adrian - prezent
- Penciuc Corin - absent
- Pete Ștefan - prezent
- Petre Maria - absent
- Petrescu Ilie - absent
- Plătică-Vidovici Ilie - absent
- Pop Dumitru Petru - prezent
- Pop de Popa Ioan - prezent
- Popa Nicolae-Vlad - prezent
- Popescu Dan-Mircea - absent motivat
- Popescu Laurențiu-Mircea - absent
- Prichici Emilian - absent
- Pricop Mihai-Radu - prezent
- Prisăcaru Ghiorghi - prezent
- Pruteanu George Mihail - absent
- Pujină Nelu - prezent
- Puskas Valentin Zoltan - prezent
- Radu Constantin - prezent
- Rahău Dan Nicolae - absent
- Rebreanu Nora Cecilia - prezent
- Rece Traian - absent
- Roibu Aristide - prezent
- Roman Petre - absent
- Rotaru Florin - prezent
- Rovinaru Nicolae - prezent
- Rus Ioan Aurel - absent
- Sârbulescu Ion - prezent
- Seche Ion - absent
- Seres Denes - absent
- Sin Niculae - prezent
- Sogor Csaba - absent
- Solcanu Ion - prezent
- Sporea Elena - prezent
- Stoica Fevronia - prezent
- Szabo Karoly-Ferenc - prezent
- Șelaru Rodica - prezent
- Șerbănoiu Constantin Dilly - absent
- Ștefan Viorel - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - prezent
- Toma Constantin - absent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Ungheanu Mihai - absent
- Vajda Borbala - prezent
- Vasile Radu - absent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vela Ion - prezent
- Verestoy Attila - prezent
- Voinea Melu - prezent
- Vornicu Sorin Adrian - prezent
- Zanc Grigore - prezent
- Zlăvog Gheorghe - absent

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule secretar. Vă rog să-i treceți și pe ceilalți colegi care au venit după aceea. Și, de asemenea, cei 2-3 colegi care au ieșit, îi rog să intre în sală.

Stimați colegi, vă propun, înainte de a supune spre aprobare programul zilei de astăzi, ordinea de zi și programul săptămânii viitoare, să dăm un vot ca, înainte de a finaliza ordinea de zi, să facem din nou apeluri și cele două apeluri să fie trimise la contabilitate pentru că, efectiv, contează prezența la dezbateri în Senat. Că nu suntem două categorii de senatori; unii care stăm tot timpul în sală, iar alții care vin, doar ne salută, răspund prezent și pleacă.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra programului de lucru, întrucât am înțeles că nu sunt observații. Vă rog să votați.

Aprobat de plen în unanimitate. (rumoare, discuții) Rog toți colegii prezenți în sală să voteze. (rumoare, discuții) Stimați colegi, am făcut precizarea de la început că există o serie de legi cu o anumită încărcătură politică, menționată de colegii senatori în Biroul permanent.

Vă propun să nu respectăm ordinea de dezbateri, aceste legi să fie lăsate la sfârșitul programului. Da. Vă rog, domnule senator Paul Păcuraru, o precizare pentru stenogramă.

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Da, tocmai pentru stenogramă. Domnule președinte, noi am cerut și în Biroul permanent, așa cum am cerut și săptămâna trecută, să fie scoase de pe ordinea de zi actele normative care vizau Ordonanța de urgență a Guvernului nr.119/2001 și următoarele, privind privatizarea SIDEX-ului, și am insistat să fie scoase de pe ordinea de zi - și bine am făcut! - pentru că acum chiar Guvernul le scoate de pe ordinea de zi pentru că au niște implicații financiare imense și Bruxelles-ul s-a sesizat cu acest subiect.

Tot așa și astăzi cerem scoaterea de pe ordinea de zi a proiectelor de lege incluse la poz.42,43,44,45 și motivul pentru care solicităm scoaterea de pe ordinea de zi este discuția pe care am avut-o cu Comisia pentru privatizare a Senatului, care a precizat că în ceea ce privește poz.44 și 45 - care au ambele procedură de urgență, este vorba de privatizarea societății de distribuție a gazelor, S.C. DISTRIGAZ Nord S.A. Târgu-Mureș și a societății de distribuție a gazelor naturale S.C. DISTRIGAZ Sud S.A. București, - ca și poz.45, privatizarea societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice ELECTRICA Dobrogea S.A. și ELECTRICA Banat S.A., pentru că aceste două acte normative, în raportul Comisiei pentru privatizare, nu au parcurs întreaga procedură, în sensul că raportul Comisiei pentru privatizare a fost făcut în prezența doar a 4 senatori din cei 11, deci nu a fost asigurat cvorumul de lucru al comisiei.

A fost un raport comun Comisia de privatizare-Comisia economică, dar Comisia pentru privatizare prezintă faptul că nu a fost consultată în cvorumul său. În egală măsură, nu au fost puse la dispoziția comisiei o serie întreagă de documente pe care comisia le-a cerut și pe care le considerăm obligatoriu necesare: starea financiară a societății, contracte de privatizare și așa mai departe. Noi considerăm că...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator, vă rog să nu intrați pe fond. Aveți o observație, o chestiune de procedură.

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Da. Am cerut scoaterea de pe ordinea de zi și am anunțat că dacă aceste proiecte de acte normative nu se retrag de pe ordinea de zi, la aceste proiecte, cu riscul de a ne mai tăia încă două luni din indemnizație, nu vom participa la vot. Vă mulțumesc. (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Stimați colegi, în legătură cu observația formulată de domnul senator Paul Păcuraru, vă propun să o luăm în dezbatere în momentul când vom ajunge la dezbaterea poz.42. Până atunci continuăm dezbaterea proiectelor de legi care nu creează tensiuni între grupurile parlamentare.

 
 

Domnul Ion Solcanu (din sală):

Să scoatem și pct.13, modificarea și completarea Codului de procedură penală. (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Să-l scoatem?! De ce? Are raport de respingere.

 
 

Domnul Ion Solcanu (din sală):

Să-l amânăm... (discuții)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mai sunt intervenții? Domnul senator Triță Făniță dorea să intervină.

 
 

Domnul Triță Făniță:

Domnule președinte, și ieri, la ședința Grupului parlamentar, am sesizat că din ordinea de zi lipsea - de la capitolul "înființări noi comune" - divizarea comunei Plâșcoveni și înființarea comunei Șopârlița. (rumoare, discuții, râsete) Șopârlița. O știți pe asta, cu radioul... Lipsește și astăzi. Are cineva ceva cu Șopârlița? (discuții, rumoare, râsete)

Din sală (mai multe voci): Nuuu... nuu... (discuții, râsete)

 
 

Domnul Triță Făniță:

E satul meu natal. Vă rog, iertați-mă. De Olt. Vă rog să... dar nu la urmă, după domnul Păcuraru.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci avem o problemă sau două probleme? Nu găsiți Șopârlița? Pardon, nu găsiți proiectul de lege?

 
 

Domnul Triță Făniță:

Nu este în ordinea de zi.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Vă rog să verificăm de ce a dispărut această comună... proiectul de lege care vizează înființarea acestei comune...

Din sală: Nici ieri nu a fost pe ordinea de zi.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ieri era în ordinea de zi, astăzi este neînscrisă. Vă rog să verificați și...

Din sală (câteva voci): Nu era nici ieri.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu era nici ieri? (rumoare, discuții)

Din sală: Nuu...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și atunci ce aveți cu noi, domnule Triță?

 
 

Domnul Triță Făniță (din sală):

S-a introdus la pct.36. (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog frumos să nuu... era să folosesc termenul comunei. Să nu umblați cu șopârlițe. (discuții, râsete) Păi atâta timp cât nu este redactat raport pe propunerea legislativă...

 
 

Domnul Triță Făniță (din sală):

Este raport.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îl avem distribuit? Colegii senatori l-au primit?

Din sală (mai multe voci): Nu...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Verificăm, și dacă îl au colegii senatori îl luăm în dezbatere fără probleme.

Vă rog să vă exprimați prin vot asupra ordinii de zi cu cele două obiecțiuni. Domnul președinte Mircea Ionescu Quintus.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Pentru că ieri am avut o situație jenantă, ca să nu spun mai mult, față de președintele și reprezentanții Academiei Române, ca să nu mai avem nici un fel de probleme, vă rog ca primul proiect de lege pe care îl luați în dezbatere să fie cel de la pct.9.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Deși eu aș fi adresat invitația domnului președinte să rămână cu noi până la epuizarea ordinii de zi, (rumoare, discuții) în felul acesta având cât de cât siguranța că nu vor pleca colegii din sală.

Cu cele două observații, prima formulată de domnul senator Solcanu, a doua formulată de domnul senator Paul Păcuraru, supun votului dumneavoastră ordinea de zi înaintată de Birourile permanente.

 
 

Domnul Petru Dumitru Pop (din sală):

Domnule președinte...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Tot legat de ordinea de zi? Vă rog, domnule senator Pop. Dar nu ați răspuns prezent, domnule senator. (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Petru Dumitru Pop:

Nici nu sunt prezent. (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci luăm act că sunteți prezent. Aveți cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Petru Dumitru Pop:

Domnule președinte, cu mult respect vă învederez faptul că ieri ați promis că pe ordinea de zi nu vor apărea acele puncte prin care se va privatiza - să-i zicem privatizare! - petrolul țării, gazul metan al țării și energia electrică a țării. Ați promis ieri, domnule președinte. Azi, pe ordinea de zi, aceste puncte există ca să se discute.

Și, mai mult, vă rog să facem din nou apelul, că în sală nu sunt 71 de persoane. (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sunt 72.

 
 

Domnul Petru Dumitru Pop:

Eu vă rog foarte mult să vă țineți promisiunea făcută ieri: să fie scoasă de pe ordinea de zi acele puncte prin care... Să spun că aia nu e privatizare. (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator. Ieri noi am discutat pe alte trei proiecte înscrise în ordinea de zi, care au fost scoase... și erau... Acum nu mai rămâneți? Nu vă mai interesează răspunsul?

 
 

Domnul Petru Dumitru Pop (din sală):

Ba da. Stau să ascult.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bine, atunci nu este cazul să vă mai răspund. Dar totuși, pentru a rămâne înscris în stenogramă, ieri noi nu am discutat decât despre cele trei proiecte de lege care vizau privatizarea SIDEX-ului, iar acelea au fost scoase din ordinea de zi. (rumoare, discuții)

Dacă ați fi fost în sală în momentul în care am discutat despre ordinea de zi... (Discuții, rumoare, vociferări)

 
 

Domnul Petru Dumitru Pop:

Domnule președinte...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, se pare că acum, la sfârșit de mandat, doriți să ne schimbăm profesiile.

 
 

Domnul Petru Dumitru Pop:

Domnule președinte...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mi-ați pus o întrebare, dați-mi voie să vă răspund, domnule senator.

 
 

Domnul Petru Dumitru Pop:

Vă dau voie.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă erați în sală în momentul în care am dezbătut problemele de procedură legate de ordinea de zi, colegul senator Paul Păcuraru a învederat faptul că solicită să nu luăm în dezbatere proiectele de legi despre care dumneavoastră faceți referire, înscrise la punctele 42,43,44,45, iar acest lucru îl supuneam votului plenului Senatului.

Mai aveți ceva de adăugat? Vă rog.

 
 

Domnul Petru Dumitru Pop:

Dumneavoastră ieri ați promis că nu vor fi puse pe ordinea de zi astăzi. (Discuții, rumoare, vociferări)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Eu nu puteam să promit în numele Senatului. Și nimeni nu poate promite. (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Petru Dumitru Pop:

Domnule președinte, vă rog respectuos. Nu a fost vorba nici de SIDEX... tot ceea ce era trecut ieri în cele 7 puncte privind privatizările ați spus că vor fi scoase de pe ordinea de zi.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte, sunteți un bun cunoscător al procedurilor parlamentare și știți că plenul este suveran. Nu poate nici președintele Senatului, nu poate nici Biroul permanent, nici o comisie. Ordinea de zi este hotărâtă de plen, nu de altcineva.

 
 

Domnul Petru Dumitru Pop:

Dar să fie plenul conform Regulamentului.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Iar plenul să fie conform Regulamentului, iar în momentul de față, prin apelul nominal făcut, plenul este în cvorumul stabilit de lege.

Vă rugăm să ne onorați cu prezența, domnule senator, pentru că de aceea v-au trimis totuși alegătorii în Senatul României. (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Petru Dumitru Pop (din sală):

O să le spun alegătorilor că nu vor mai avea gaz metan în țară.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

O să le spunem. Da. Stimați colegi, vă rog să vă pronunțați asupra ordinii de zi, cu cele două observații făcute de domnii senatori Paul Păcuraru și Ion Solcanu.

Vă rog să votați. Rog colegii senatori să voteze.

Ordinea de zi este aprobată de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru, unul împotrivă și o abținere.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru al Senatului pe supun votului dumneavoastră viitoare.

Aprobat de plen cu 77 de voturi pentru, unul împotrivă și o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea propunerii legislative privind completarea Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române.

Stimați colegi, vă propun să luăm în dezbatere propunerea legislativă înscrisă la pct.9 în ordinea de zi, privind completarea Legii nr.752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române. Vă certați și la pauză. Lăsați și pe mai târziu.

Comisiile sesizate în fond: Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă. Vă rog. (discuții la prezidiu)

Stimați colegi, ca să încheiem odată chestiunea aceasta. S-a discutat și în Biroul permanent dacă procedura folosită la comisie este cea corectă sau nu și pentru a nu intra pe o dezbatere pe probleme de procedură și să pierdem timpul, am spus să facem celelalte legi, iar atunci când vom ajunge - și dacă vom ajunge - la pct.42, vom discuta o primă chestiune legată de procedură, dacă este corectă sesizarea din partea comisiei.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul în calitate de inițiator.

 

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Este - fără nici un fel de exagerare, dincolo de starea de tensiune, de agitația specifică sau mai puțin specifică campaniilor electorale - un moment istoric, un moment de reparație.

Acest proiect de lege - aș vrea să fac această precizare de la bun început - de fapt, această propunere legislativă, riguros constituțional și regulamentar, este semnată de către reprezentanți ai tuturor grupurilor parlamentare, respectiv, în ordinea inversă: Eckstein Kovacs Peter, de la U.D.M.R., Maria Petre, de la P.D., Nicolae Popa Vlad, de la P.N.L., Aron Belașcu, de la P.R.M., și cel care are onoarea să vă vorbească, de la P.S.D.

Când s-a adoptat Legea nr.10, în 2001, la începutul mandatului nostru, nimănui nu i-a trecut prin cap că Academia Română, care înseamnă Academia Română, ca orice fost proprietar, nu ar putea să beneficieze de regimul Legii nr.10/2001 și să facă notificări prevăzute în acest act normativ. O succesiune de acte normative, și, mai ales interpretări care au fost date acestor succesiuni de acte normative au condus la o situație nedorită atunci, spunem noi, ciudată, nefirească... (discuții în sală)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rog colegii senatori să facă liniște.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

... ca Academia Română să fie pusă în situația de a nu putea fi beneficiara regimului juridic creat de Legea nr.10/2001. Este motivul major care a determinat această inițiativă legislativă.

Această inițiativă legislativă vine, de altfel, după o altă inițiativă, tot parlamentară, care a devenit lege. Este vorba de Legea nr.396 din 11 octombrie 2004.

Cum această lege, care a fost inițiată de un grup de deputați, a intrat în vigoare de la data la care noi, grupul de senatori, am formulat inițiativa legislativă și până la data la care discutăm, am fost obligați - și raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este în acest sens - să venim cu o reformulare. Deci, textul pe care îl propunem este un alineat 8, vine la răbojul modificărilor, și are următoarea redactare: "Restituirea altor categorii de imobile, deci altele decât cele prevăzute la alineatele anterioare, care au aparținut Academiei Române, se face în condițiile Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate, în mod abuziv, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificările și completările ulterioare, nefiind aplicabile prevederile alin.2 al art.3 din lege. Termenul prevăzut de art.21 din Legea nr.10/2001 începe să curgă de la data intrării în vigoare a prezentei legi."

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator. Mulțumesc inițiatorilor, pentru promovarea acestei propuneri legislative. Îi invit pe cei doi colegi să-și desemneze raportorul, în numele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări sau al Comisiei pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă.

Vă rog, domnule senator Aristide Roibu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Aristide Roibu:

Domnule președinte, stimați colegi...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin, să-l invit pe domnul fotoreporter-senator Eugen Marius Constantinescu să pozeze și ce a mai rămas din Grupul PRM prezent la dezbateri. (râsete în sală)

Domnule senator, vă rog să tratați cu seriozitate instituția din care încă faceți parte.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Aristide Roibu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 2 noiembrie a.c., comisiile au luat în dezbatere propunerea legislativă, punctul de vedere al Guvernului, și au hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere, cu următoarele amendamente:

  • la alin. 8 al art.4, după sintagma "22 decembrie 1989" se introduce sintagma "cu modificările și completările ulterioare";
  • se elimină sintagma "Academiei Române" și se înlocuiește sintagma "din Legea nr.10/2001" cu sintagma "din lege".

Textul reformulat vi l-a prezentat domnul senator Iorgovan.

Prin acest demers legislativ, se creează posibilitatea pentru Academia Română ca, în temeiul Legii nr.10/2001, să recupereze imobilele pe care le-a deținut în calitate de proprietar și care i-au fost luate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Guvernul a transmis punctul său de vedere, înregistrat la Senat cu nr. BP 475 din 25 octombrie 2004, prin care susține propunerea legislativă.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, împreună cu propunerea legislativă.

În conformitate cu art. 75 alin.1 din Constituția României, Senatul ia în dezbatere acest proiect de lege în calitate de primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții... Domnul senator Popa.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Foarte scurt, domnule președinte.

Și în calitate de inițiator, dar și în calitate de lider de grup, nu pot să spun decât că reparația făcută Academiei Române este doar parțială. Este un pas. Mai rămâne de rezolvat problema arhivei.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. S-a notat. Domnul președinte al Academiei, cu siguranță, a notat intervenția dumneavoastră.

Stimați colegi, dacă nu mai sunt alte intervenții, vă rog să-mi permiteți să precizez caracterul legii, de lege organică, să vă reamintesc că inițiatorii sunt membri din toate grupurile parlamentare și că raportul a fost votat în comisie în unanimitate.

Vă rog să vă pronunțați prin vot. Precizez caracterul legii, de lege organică.

Vă rog să votați.

Propunerea legislativă privind completarea Legii nr.752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române este adoptată de plenul Senatului, în unanimitate, cu 80 de voturi.

Vă mulțumesc. Felicitări. (aplauze)

Îl invit pe domnul președinte al Academiei Române, dacă dorește să ne spună câteva cuvinte și, mai ales, îl invit să rămână alături de noi, să vadă că, totuși, chiar dacă ieri am ratat o zi de dezbatere în Senat, de regulă, dezbaterea este cu multă seriozitate pe proiectele și propunerile legislative.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus (din sală):

Domnul academician Eugen Simion este senator de drept.

 
 

Domnul Eugen Simion - președintele Academiei Române:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Mă emoționați, pur și simplu. Este una dintre cele mai fericite zile ale mele, ca președinte, pentru că această lege - vreau să vă spun - este cea mai importantă pentru Academia Română. Ați îndepărtat o injustiție care ni s-a făcut și care ne-a costat mult.

Vă mulțumesc foarte mult în numele instituției pe care o reprezint și în numele acelor oameni de bine care, timp de 140 de ani, și-au dat bunurile lor în custodia Academiei Române.

Vă mulțumesc foarte mult. Vreau să mulțumesc tuturor grupurilor parlamentare și, cu voia dumneavoastră, vreau să mulțumesc la doi oameni, în mod special. Unul este profesorul Iorgovan, care a avut această idee, și al doilea este domnul Quintus, care nu-și dezminte spiritul ploieștean și comunitatea noastră prahoveană.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumim, domnule președinte.

 
Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a proiectului de Lege privind trecerea unor terenuri forestiere din proprietatea publică a statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor - ROMSILVA, în proprietatea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

Stimați colegi, la pct.2 în ordinea de zi avem o notă privind aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unui proiect de lege, respectiv, a proiectului de Lege privind trecerea unor terenuri forestiere din proprietatea publică a statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, în proprietatea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

Vă consult dacă doriți să interveniți. Dacă nu, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Vă rog să votați. Rog colegii senatori să voteze.

Solicitare aprobată de plen cu 73 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere.

Adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege - Legea cooperației agricole.

La pct.3 în ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de lege - Legea cooperației agricole.

Vă rog să observați că majoritatea textelor sunt textele Senatului. Avem, însă, la pct.5, la pct.8 și la pct.27 texte comune, propuse de comisia de mediere.

Vă consult dacă doriți să interveniți în legătură cu aceste texte noi, propuse de comisia de mediere.

Nu sunt intervenții. Sunteți de acord cu soluțiile propuse de comisia de mediere. Da?

Vă rog să vă pronunțați prin vot, în situația în care nu doriți să interveniți la aceste soluții propuse de comisia de mediere.

Vă rog să votați.

Texte adoptate de plenul Senatului cu 70 de voturi pentru, 6 împotrivă și o abținere.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de comisie.

Vă rog să votați.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 75 de voturi pentru, 7 împotrivă și o abținere, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară.

Adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea cooperației.

La pct.4 în ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea cooperației.

De asemenea, stimați colegi, vă rog să observați că avem texte în varianta Senatului, dar avem și texte propuse de comisia de mediere.

Din discuțiile de ieri, am înțeles că există o serie de observații, pe care colegii doresc să le facă, pe anumite texte, motiv pentru care, am să vă întreb dacă sunt intervenții pe textele propuse, rugându-vă să interveniți.

Din sală: Nu sunt observații.

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nici una? Ieri ai făcut... (intervenții din sală, neinteligibile)

La pct.1 - text Senat. La lit. "g" - text comun. Sunt intervenții? Nu sunt.

La pct.2 - text comun, la lit. "c", art.6. Sunt intervenții? Vă rog.

Art.6 lit. "c".

 
 

Domnul Aron Belașcu:

Domnule președinte, atunci când am adoptat această lege în Senat, am avut o intervenție pe lege și am făcut niște propuneri, s-au aprobat la timpul respectiv, și eu aș ruga foarte mult să fim de acord să mergem la toate textele de lege pe ceea ce am votat noi în Senat.

Deci, la lit. "c" ...

Din sală: A fost mediere, domnule...

 
 

Domnul Aron Belașcu:

La lit. "c"...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La unele nu sunteți de acord, dar nu se poate să nu fiți de acord cu nici unul.

Vă rog.

 
 

Domnul Aron Belașcu:

Mă rog. La lit. "c" mențin textul "asociație profesională, persoană juridică fără scop patrimonial, constituită de către societățile..." Deci, susțin varianta Senatului. La textul comun apar niște modificări.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Apare adăugat, dar sunt clarificări. Nu este nimic în plus. Este la fel: "persoană juridică fără scop patrimonial", și la unul, și la altul. Și în varianta noastră, și în varianta comisiei. Acest lucru vă interesa.

 
 

Domnul Aron Belașcu:

Da, sigur că da. Și ar urma lit. "n".

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, putem să-l votăm fără probleme pe acesta.

 
 

Domnul Aron Belașcu:

Îl votăm, da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă rog, domnul senator Popa.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, în afară de textele aprobate în varianta Senatului, care, evident, nu se pun la vot, nu facem discuțiile înainte. Vă rog să puneți la vot, conform Regulamentului, acele texte care nu aparțin Senatului, pentru că...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Am făcut acest lucru.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

... am depășit... Nu... Am depășit un articol care este text comun și care nu a fost votat.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi, nu-l votăm... Stimați colegi, conform Regulamentului Senatului, se supun la vot textele, individual, doar dacă sunt dispute pe ele. Celelalte, toate, se supun, printr-un singur vot, plenului Senatului, la pachet.

Deci, am făcut discuție pe un prim text. La art.4 lit. "g", nefiind intervenții, nu are rost să-l supun votului. O să le supun toate. Așa este Regulamentul.

Prima intervenție a fost la art.6 lit. "c", dar, cu precizarea pe care am făcut-o, domnul senator Belașcu este de acord să-l votăm la pachet.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Pentru că este același lucru, doar articolul este mai dezvoltat.

La lit. "n", același articol.

 
 

Domnul Aron Belașcu:

Aici, la lit. "n", domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La uniune.

 
 

Domnul Aron Belașcu:

La lit. "n" - "uniune, persoană juridică cu sau fără scop patrimonial" a fost varianta Senatului și insist foarte mult să rămână așa, varianta Senatului. Aș ruga colegii să voteze așa. Eu am motivat data trecută că această cooperație este proprietate privată și, prin urmare, nu trebuie să se amestece statul aici. Deci, "cu sau fără scop patrimonial".

Din sală: Numai "fără scop patrimonial" se poate, domnule...

 
 

Domnul Aron Belașcu:

În textul comun este numai "fără scop patrimonial".

Din sală: Așa este corect.

 
 

Domnul Aron Belașcu:

Nu e corect. Cu sau fără scop patrimonial.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, dacă doriți să interveniți, vă ascultăm.

Deci, domnul senator Belașcu susține textul Senatului.

 
 

Domnul Aron Belașcu:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cine susține textul propus de comisia de mediere? Colegii care au fost în comisie. Deci, din partea Senatului au participat domnii senatori: Traian Novolan, Pricop Radu, Dinu Marin, Șerbănoiu Constantin, Bîciu Constantin, Dan Dumitru și Pete Ștefan.

Vă rog.

 
 

Domnul Traian Novolan:

Stimați colegi, eu susțin votul comisiei de mediere.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Textul comisiei de mediere?

 
 

Domnul Traian Novolan:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bun! Eu sunt obligat, potrivit Regulamentului, să supun votului textul în varianta comisiei de mediere. Dacă acest vot nu întrunește jumătate plus unu din voturile senatorilor prezenți, rămâne în discuție, adoptat de noi, textul Senatului, pe care nu trebuie să-l votăm. El este votat.

Deci, vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu textul comun propus la art.6 lit. "n".

Vă rog să votați.

Textul este adoptat, întrunind 62 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și o abținere. Deci, textul în varianta propusă de comisia de mediere.

La art.7, punctul 3, avem de asemenea un text comun. Sunt intervenții?

 
 

Domnul Aron Belașcu:

Da, susținem textul Senatului...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sunt principii de cooperație...

 
 

Domnul Aron Belașcu:

Da. Dincolo nu sunt evidențiate ca în textul Senatului...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bun. În această situație, supun votului dumneavoastră textul comun propus de comisia de mediere. Sunt principiile după care trebuie să se organizeze și să funcționeze cooperația.

Text adoptat de plenul Senatului cu 59 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și o abținere.

La art.12, punctul 4 din raport, avem un text comun. Numărul minim de cooperatori. Este o singură diferență. Se stabilește limita inferioară, nu mai puțin de 5. Nu este altă diferență.

 
 

Domnul Aron Belașcu:

Cooperativă cu 5 cooperatori, domnule președinte?!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi, la Senat, este și mai rău. Că pot să facă cooperativă cu 3 cooperatori. Cu 2 trebuie... că prin statut, doi inși stabilesc ce au de făcut.

Deci, varianta Camerei Deputaților este mai bună, domnul Belașcu. Varianta colegilor din comisia de mediere, nu a Camerei Deputaților. Deci, insistați pe 12 sau nu ?

Vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu textul comun propus la art.12 în raportul comisiei de mediere.

Adoptat de plen cu 70 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 3 abțineri.

La punctul 6 din raport, art.30 alin.2.

Este o diferență de termen, noi am stabilit în Senat 3 ani, au stabilit în comisia de mediere 2 ani de la actul constitutiv.

Camera Deputaților a propus doi ani, Senatul a propus trei ani, comisia de mediere a propus doi ani.

Dacă nu sunt intervenții, îl lăsăm la pachet.

Art.33 alin.1 lit.b. Varianta Senatului era "convenția individuală de muncă". Dincolo este "contract individual de muncă", deci nu este un text important... (discuții în sală...) Convenție și contract? Păi, vă rog să observați că sunt prevăzute cele două.

Deci, spre deosebire de varianta noastră, în care noi am vorbit doar de convenții, în varianta propusă de colegi la mediere se vorbește atât de convenții individuale, cât și de contracte.

La punctul 9 art.36 punctul 4, legat de cea de-a treia convocare, sunt intervenții? Nu sunt.

La art.41, și apoi și 65, comisia de mediere ne propune text în varianta Camerei Deputaților. Textul vizează întrunirea Adunării generale extraordinare. În Senat a fost eliminată posibilitatea ca printr-o adunare generală extraordinară să poată fi schimbată forma societății cooperatiste.

Deci, stimați colegi, trebuie să ne pronunțăm fie în legătură cu textul propus, text în varianta Camerei Deputaților, dacă îl votăm. Dacă nu îl votăm, va rămâne textul în varianta Senatului, text care exclude această posibilitate.

Vă rog să votați.

Comisia de mediere ne propune textul în varianta Camerei Deputaților.

S-a adoptat cu 62 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 3 abțineri.

La art.65 punctul 11 din raport, de asemenea este propus textul în varianta Camerei Deputaților. Vizează înstrăinarea, imobilizări corporale, proprietatea societăților cooperatiste. Text în varianta Camerei Deputaților.

Dacă sunt observații?

 
 

Domnul Aron Belașcu:

Susțin textul Senatului, domnule președinte.

"Orice înstrăinare a imobilizărilor corporale care sunt proprietatea societăților cooperative se poate realiza numai cu aprobarea Adunării generale".

Deci, acesta este textul Senatului, acesta este textul corect. Îmi pare foarte rău că votăm aici, și sunt oameni care nu știu ce e aia cooperație. Îmi pare foarte rău. Și iese o lege nelalocul ei. Insist să rămână textul Senatului.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sunt de acord cu dumneavoastră, dar vă rog să observați că diferența de text nu este aceasta pentru că și în textul din varianta Camerei Deputaților înstrăinarea se poate face doar cu aprobarea Adunării generale.

 
 

Domnul Aron Belașcu:

Da, și pe urmă ce urmează să se elimine...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi, eu spun că textul în varianta Senatului este mai restrictiv pentru că, vă rog să observați că în alin.2, dacă se admite varianta Camerei Deputaților, dă posibilitatea membrilor cooperatori, de un drept de preempțiune la cumpărare. La clădiri...

Vă rog să observați că textul Camerei Deputaților este mai bun.

Da, domnul senator Puskas, dacă doriți să interveniți, dar pe acest articol, 65.

 
 

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Da, da. Ca practician, fiindcă am fost așa de mult timp președinte al organizațiilor cooperatiste.

Transmiterea înseamnă și închirierea... transmiterea în folosință... și atunci, Adunarea generală, într-un an, nu se poate convoca de 10, de 15, 20 ori, cât trebuie să dai în chirie ceva.

De aceea este mai bun textul în varianta Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, eu cred că alin.2 este foarte important pentru membrii cooperatori.

Vă rog să votați textul în ce variantă credeți, dar vă rog să observați că pe alin.2 li se dă posibilitatea ca și membrilor cooperatori să participe la aceste înstrăinări și să... au drept de preempțiune... ( discuții în sală )..., dar este numai în varianta Camerei Deputaților, nu în varianta Senatului...

Deci, dacă nu acceptăm varianta Camerei Deputaților, textul nu este în favoarea membrilor cooperatori.

 
 

Domnul Frunda Gyorgy:

Mie îmi pare rău, dar domnul Belașcu, în motivare, a susținut varianta Camerei Deputaților. Și trebuie să hotărâm varianta Senatului? Ceea ce cere dânsul este în varianta Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, eu supun votului dumneavoastră art.65 în varianta Camerei Deputaților.

Vă rog să vă pronunțați prin vot. Este soluție propusă de comisia de mediere.

Text adoptat de plen cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri.

La art.73 ni se propune text în varianta Camerei Deputaților. Este vorba de capitalul social.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Art.74, text în varianta Camerei Deputaților. Nu sunt intervenții.

Art.75 , texte comune.

Dacă doriți să interveniți, sunt patru alineate.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Aron Belașcu:

La art.75, alin.4, eu susțin eliminarea textului propus de Camera Deputaților, și comisia zice așa: "capitalul social se poate mări prin încorporarea rezervelor, cu excepția celor legale, precum și a celor de la alin.3, în beneficiul tuturor membrilor cooperatori, proporțional cu numărul părților sociale deținute de fiecare".

Deci, eu susțin eliminarea textului propus de Camera Deputaților. Art.75, alin.4.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin...75 alin.4 este altfel... este alt text...vizează publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii adunării generale...

 
 

Domnul Aron Belașcu:

Înseamnă că am eu o eroare aici...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să observați... Nu, nu... Sunt diferențe de numerotare la Cameră și la Senat, de aceea...

În legătură cu acesta nu este o problemă, o vorbă de publicarea în Monitorul Oficial... Dacă majorarea e mai mare de 10%...

Art.76 în varianta Camerei Deputaților, art.74 în varianta Senatului, se propune textul Camerei Deputaților.

Sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

La punctul 16 din raport, 77 în varianta Camerei, 75 în varianta Senatului se propune textul în varianta Camerei Deputaților.

Sunt intervenții? Nu sunt.

Punctul 17 din raport, text în varianta Camerei Deputaților, la art.87. Nu sunt intervenții.

Punctul 18 din raport, art.91 în varianta Camerei Deputaților, art.89 în varianta Senatului, text în varianta Camerei Deputaților. Avizul Agenției Naționale pentru IMM-uri. Nu sunt intervenții.

La punctul 19 din raport se propune text comun. Nu sunt intervenții.

Punctul 20, art.98, text în varianta Camerei Deputaților, art. 96 în varianta Senatului, text comun. Nu sunt intervenții.

Punctul 21, text Senat, punctul 22, text comun, art.117. Nu sunt intervenții.

Punctul 23, text în varianta Camerei Deputaților, la art.118. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Punctul 24 din raport, art.120 în varianta Camerei Deputaților, 118 în varianta Senatului. Este vorba despre un text comun care vizează federalele teritoriale. Nu sunt intervenții.

Punctul 25, text comun. Nu sunt intervenții. Punctul 26, text comun. Nu sunt intervenții. Punctul 27, text comun. Nu sunt intervenții.

Vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu toate textele prezentate de mine, care le-am lăsat să le votăm în pachet, întrucât nu au fost formulate observații din partea domnilor senatori.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Adoptate de plen cu 72 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 4 abțineri.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere în ansamblu, cu precizarea caracterului legii, de lege organică.

Vă rog să votați.

Raportul comisiei de mediere a fost adoptat de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 5 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Regatului Danemarcei privind cooperarea pentru implementarea Protocolului de la Kyoto la Convenția - cadru a Națiunilor unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC), semnat la Copenhaga, la 28 ianuarie 2003, și a Acordului între Ministerul Apelor și Protecției Mediului din România și Ministerul Mediului din Regatul Danemarcei privind proiectul de tip Implementare în comun Rumeguș 2000, semnat la București, la 7 martie 2003.

La punctul 5 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Regatului Danemarcei privind cooperarea pentru implementarea Protocolului de la Kyoto la Convenția - cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC), semnat la Copenhaga la 28 ianuarie 2003 și a Acordului între Ministerul Apelor și Protecției Mediului din România și Ministerul Mediului din Regatul Danemarcei privind proiectul de tip Implementare în comun "Rumeguș 2000", semnat la București la 7 martie 2003.

Comisia pentru sănătate, ecologie și sport , invit un coleg.

Vă rog, aveți cuvântul din partea Guvernului, pentru a prezenta expunerea de motive.

 

Domnul Ioan Jelev - secretar de stat în Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, onorați senatori,

Mă numesc Ioan Jelev și sunt secretar de stat la Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor și îmi revine onoarea de a prezenta în fața dumneavoastră proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Regatului Danemarcei în domeniul aplicării în comun a Convenției privind modificările climatice și a Protocolului de la Kyoto, precum și a Acordului între ministerele mediului din cele două țări pentru promovarea unui proiect concret sub umbrela acestui memorandum, proiect intitulat "Rumeguș" și care își propune promovarea unor sisteme de încălzire a localităților, sub umbrela acestei convenții.

Doresc să arăt că prin promvoarea acestesi convenții în comun atât țara noastră, cât și Danemarca au avantaje comune, noi pentru că beneficiem de o serie de tehnologii avansate, susținute inclusiv financiar de Regatul danez, în contul cedărilor de emisii de gaze cu efect de seră, rezultate ca urmare a economiilor prin promovarea acestor tehnologii..

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Ion Iliescu să prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru sănătate, ecologie și sport.

 
 

Domnul Ion Iliescu:

Comisia pentru sănătate, ecologie și sport, având avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru politică externă, întrunită în 2 noiembrie 2004, a dezbătut acest proiect de lege și în unanimitate a întocmit raport favorabil fără amendamente.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale?

Nu sunt intervenții.

Vă rog să observați că legea are caracter ordinar și o supun votului dumneavoastră împreună cu raportul.

Vă rog să votați!

Raportul Comisiei pentru sănătate, ecologie și sport și proiectul de lege în ansamblu adoptate de plenul Senatului cu 73 de voturi pentru și o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Tratatului privind dreptul brevetelor, adoptat la Geneva, la 1 iunie 2000.

La punctul 6 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului privind dreptul brevetelor, adoptat la Geneva, la 1 iunie 2000.

Comisia economică sesizată în fond.

Reprezentantul Executivului, vă rog să prezentați expunerea de motive, aveți cuvântul.

 

Domnul Alexandru Ștreng - vicepreședinte al Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci:

Domnule președinte,

Distinse doamne și distinși domni senatori,

În 1 iunie 2000 a am avut cinstea și onoarea ca în numele Guvernului României să semnez acest tratat pentru care acum vă propunem ratificarea sa.

Tratatul are ca obiectiv esențial uniformizarea condițiilor de formă care trebuie supuse cererilor de brevet de invenție și brevetele în cadrul diferitelor sisteme naționale și regionale de brevete.

Scopul acestora este armonizarea generală ale prevederilor legislațiilor statelor membre ale Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale și Organizației Mondiale a Comerțului, astfel încât să fie simplificate procedurile și să se uniformizeze la nivel internațional.

De altfel, legea aduce o principală prevedere care se înscrie în cadrul tendințelor actuale, și anume de a permite depunerea electronică a cererilor de brevet de invenție.

Prin legislația română care am adoptat-o recent, respectiv Legea nr.64/1991, republicată, am introdus acele amendamente necesare care permit ca România să adere, cu voia dumneavoastră, la acest tratat.

Tratatul este semnat în prezent de 54 de membri, dintre care șapte state membre deja au ratificat acest tratat.

Vă propunem, în consecință, având în vedere interesul general al României de armonizare internațională și ținând cont de faptul că această lege nu contravine cu nimic prevederilor naționale, să fiți de acord cu ratificarea.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Îi invit pe domnul senator Traian Novolan să prezinte raportul Comisiei economice.

 
 

Domnul Traian Novolan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În urma dezbaterilor din comisia economică, ținând cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru politică externă, Comisia economică a adoptat raport favorabil cu unanimitate de voturi și propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege, fără amendamente. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale ?

Nu sunt intervenții.

Legea are caracter de lege ordinară, o supun votului împreună cu raportul.

Vă rog să votați !

Raportul întocmit de Comisia economică și proiectul de lege pentru ratificarea Tratatului privind dreptul brevetelor adoptate de plenul Senatului cu 79 de voturi pentru și un vot împotrivă.

 
Dezbaterea și adoptarea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.111/1995 privind constituirea, organizarea și funcționarea Depozitului legal de tipărituri și alte documente grafice și audiovizuale.

La punctul 7 din ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.111/1995 privind constituirea, organizarea și funcționarea Depozitului legal de tipărituri și alte documente grafice și audiovizuale.

Comisia pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă sesizată în fond.

Inițiatorii, colegii deputați, dacă sunt prezenți?

Dacă nu sunt, vă rog, punctul de vedere al comisiei noastre.

Domnul senator Grigore Zanc, aveți cuvântul.

 

Domnul Grigore Zanc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia a analizat propunerea de modificare a legii depozitului de carte și tipărituri aducând numeroase amendamente la propunerea legislativă în acest sens a domnului Bălăieț, de comun acord cu Ministerul Culturii și Cultelor. Aveți aprobate de comisie și supusă votului dumneavoastră o listă de amendamente, cu votul unanim al comisiei. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îl invit pe domnul ministru Răzvan Emil Theodorescu să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Domnul Răzvan Emil Theodorescu - ministrul culturii și cultelor:

Domnule președinte,

Punctul de vedere al Guvernului, inițial, la proiectul domnului Mitică Bălăeț a fost de respingere. În fața amendamentelor mai multor colegi senatori, îmi exprim acordul cu această formulă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sunteți de acord cu toate amendamentele existente în raport?

 
 

Domnul Răzvan Emil Theodorescu:

Cu toate amendamentele.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Vă consult, dacă doriți să interveniți?

Nu sunt intervenții.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentelor formulate în Comisia pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă și agreate de reprezentantul Guvernului.

Vă rog să votați!

Amendamente adoptate de plenul Senatului în unanimitate de plenul Senatului cu 76 de voturi.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă și propunerea legislativă pentru modificarea și completarea legii nr.111/1995, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară.

Vă rog să votați !

Raportul Comisiei pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă și propunerea legislativă adoptate de plenul Senatului cu 74 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 3 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2002 - Legea bibliotecilor.

La punctul 8 din ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.334/2002 - Legea Bibliotecilor.

Comisia sesizată în fond - Comisia pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă. Aveți cuvântul, vă rog!

 

Domnul Grigore Zanc:

Și în cazul Legii bibliotecilor, modificarea propusă la inițiativa domnului deputat Mitică Bălăeț a fost luată în discuție și amendată în mod consistent în cadrul comisiei și cu acordul ministerului.

Vă rugăm să fiți de acord cu aceste modificări, respectiv, amendamente care întregesc Legea Bibliotecilor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul ministru să ne prezinte punctul de vedere

 
 

Domnul Emil Răzvan Theodorescu:

Aceeași situație, domnule președinte, ca la proiectul anterior, Guvernul nu a susținut propunerea domnului Mitică Bălăeț, în fața consistenței amendamentelor îmi exprim acordul.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă doriți să interveniți la dezbateri generale sau la dezbaterea amendamentelor existente în Anexa nr.1 la raport?

Nu sunt intervenții.

Vă rog să ne pronunțăm prin vot asupra amendamentelor.

Amendamente adoptate de plenul Senatului cu 76 de voturi pentru și 2 abțineri.

Cu precizarea caracterului legii de lege ordinară, supun votului dumneavoastră atât raportul comisiei, cât și proiectul de lege în ansamblu.

Plenul Senatului, cu 76 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 2 abțineri adoptă atât raportul întocmit de comisia pentru cultură, cât și propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.334/2002 - Legea Bibliotecilor "

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ.

La punctul 10 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ.

Anunț plenul Senatului că domnul președinte este prezent. Avem sprijinul constant din partea Consiliului Legislativ la toate propunerile legislative, iar din partea inițiatorilor, din rândul cărora fac și eu parte, vă spun că suplimentar față de ceea ce a fost înscris în expunerea de motive, nu avem decât rugămintea pe care o adresăm plenului Senatului de a aproba această propunere legislativă.

Domnule președinte,

Vă invit, dacă doriți. Vă rog, aveți cuvântul. Este prezent și șeful secției, fostul nostru coleg, din Senat, Sorin Popelcu.

Domnul senator Aron Belașcu, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 

Domnul Aron Belașcu:

În ședința din 2 noiembrie 2004 Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât cu unanimitate de voturi să adopte raport de admitere, fără amendament.

Motivat de faptul că între timp a sosit punctul de vedere al Guvernului, sigur că și noi, Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări, am procedat la un raport suplimentar pe care vă rog să-mi permiteți să-i dau citire.

În ședința din 8 noiembrie 2004, Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări a reluat în dezbatere proiectul de lege și punctul de vedere al Guvernului la forma adoptată de Camera Deputaților, care ne-a fost transmis după elaborarea raportului inițial, și a hotărât cu unanimitate de voturi să adopte raport de admitere cu amendamentele cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere împreună cu proiectul de lege.

În conformitate cu art.75 alin.1 din Constituție și potrivit art.38 indice 2 punctul 2 lit.f din Regulamentul Senatului, așa cum a fost modificat și completat prin Hotărârea Senatului nr.20/2003, Senatul ia în dezbatere proiectul de lege, în calitate de Cameră decizională.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege se încadrează în categoria legilor organice și urmează să fie adoptat potrivit art.76 alin.1 din Constituția României, republicată în 2003

Domnule președinte,

Nu știu dacă este cazul să prezint amendamentele?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, sunt patru amendamente, colegii le cunosc, o singură modificare este importantă.

 
 

Domnul Aron Belașcu:

La art.16.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog.

 
 

Domnul Aron Belașcu:

Pentru funcția de consilier este necesară o vechime în activitatea juridică de 7 ani, funcțiile de șef de sector și funcțiile de șef de departament sunt funcții publice specifice. Acesta este.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Inițial era trecut și expertul, dar din eroare pentru că expertul devine definitiv după un an și, deci el poate ocupa acest post. Este debutant un an.

Deci, îl rog pe domnul președinte, care oricum este colaboratorul nostru, aș spune, de nădejde în elaborarea întregului pachet legislativ dacă în legătură cu această lege care vizează activitatea Consiliului Legislativ, dorește să ne spună câteva cuvinte, să o facă.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

 
 

Domnul Dragoș Iliescu - președintele Consiliului Legislativ:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnilor senatori,

Vreau să vă spun că noi am avizat favorabil această propunere legislativă care este de natură să optimizeze activitatea Consiliului Legislativ și, prin aceasta, evident, activitatea pe care parlamentarii României o desfășoară.

Suntem de acord și cu amendamentele astfel cum au fost prezentate în fața dumneavoastră și, dacă sunteți de acord, în calitate de cameră decizională, am fi extrem de mulțumiți dacă proiectul ar trece în forma aceasta.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cu rugămintea pentru staff ca amendamentele de la punctul 3 și 4 sunt cele în varianta a II-a, care au fost distribuite cu eliminarea expertului dintre condițiile de vechime sau condiția de vechime pentru expert, pentru că la un an de zile, el poate ocupa postul.

Vă consult, dacă sunt intervenții în legătură cu propunerea legislativă sau cu amendamentele?

Dacă nu sunt, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentelor existente în Anexa 1 la raport, cele patru amendamente.

Adoptate de plenul Senatului în unanimitate cu 82 de voturi pentru.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări cu cele patru amendamente admise și proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog să votați, cu precizarea caracterului legii, de lege organică.

Raportul Comisiei juridice pentru numiri, disciplină, imunități și validări și proiectul legii în ansamblu adoptate de plenul Senatului cu 82 de voturi pentru și un vot împotrivă.

Mulțumesc în numele inițiatorilor, domnul - Valer Dorneanu, președinte al Camerei Deputaților, Ion Neagu, Alexandru Stănescu - pentru votul dat în Senat.

 
 

Domnul Dragoș Iliescu:

Vă mulțumim și noi.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind protecția vieții private a persoanei, a numelui, imaginii, domiciliului și corespondenței acesteia.

La punctul 11 avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2004 privind modificarea art.II din Legea nr.149/2004 privind modificarea și completarea Legii nr.64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, precum și a altor acte normative cu incidență asupra acestei proceduri.

Comisia sesizată în fond, Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog, punctele 11 și 13 le lăsăm puțin, nu este prezent reprezentatul...

Din sală: Nu se poate, domnule președinte, stau aici...

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi stați că ați semnat de prezență.

Nu este prezent reprezentantul Ministerului Justiției.

Imediat vine și le luăm.

O să ne bucurăm de prezența dumneavoastră până la sfârșitul ședinței, domnule senator Frunda.

La punctul 12 avem înscrisă propunerea legislativă privind protecția vieții private a persoanei, a numelui, imaginii, domiciliului și corespondenței acesteia.

 
 

Domnul Aron Belașcu:

În ședința din 27 octombrie 2004 Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere propunerea legislativă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și comisia pentru drepturile omului culte și minorități, vă rog, vă invit.

 
 

Domnul Aron Belașcu:

... punctul de vedere al Guvernului și a hotărât în unanimitate să adopte raport de respingere constatând următoarele:

Conform intenției inițiatorului propunerea legislativă urmărește să mențină un echilibru între dreptul persoanei la intimitate și libertatea de exprimare precum și dreptul la informație, definirea unor termeni sau instituții, viață privată, viață intimă, viață familială, dreptul la imagine etc., conturarea unor mecanisme și proceduri specifice de apărare a dreptului persoanei la intimitate, instituirea unor interdicții specifice care să determine încetarea încălcării dreptului la viața intimă, privată și familială.

Considerăm că prin propunerea legislativă reformulată nu se reglementează drepturile la viața intimă, familială și privată, la nume, imagine, domiciliu, corespondență și alte drepturi nepatrimoniale deoarece acestea sunt deja reglementate atât de Constituție, cât și prin Codul civil, Codul penal, Codul familiei, Decretul nr.31/1954 privitor la persoanele fizice și juridice, Ordonanța Guvernului nr.41/2003 privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice aprobate prin Legea nr.323/2003.

O parte din noțiunile folosite de inițiator sunt preluate din domeniul teoriei dreptului sau din Rezoluția Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, nr.1165/1998, care nu are caracter normativ.

Reglementarea din inițiativa legislativă nu este redactată în conformitate cu normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative deoarece prevederile sale constituie constatări și comentarii pe marginea protecției drepturilor nepatrimoniale la nivel european sau o trecere în revistă a prevederilor din Convenția Europeană privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă domnul senator Gyorgy Frunda dorește să adauge din partea Comisiei pentru drepturile omului culte și minorități ?

Deci, raportul Comisiei juridice pentru numiri, disciplină, imunități și validări este de respingere pentru toate considerentele expuse de domnul Aron Belașcu și mai sunt și altele în raportul comisiei.

 
 

Domnul Gyorgy Frunda:

La fel și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități naționale a adoptat un raport de respingere pentru motivele pe care le-a invocat colegul meu. Este o problemă de deontologie profesională să vă arăt că dezbaterile în comisie au fost mult mai complexe, domnule președinte și stimați colegi, pentru că inițiatorul a avut o gândire foarte rezonabilă. El încearcă să găsească un echilibru, pe de o parte între dreptul la liberă exprimare și dreptul la informare, prevăzut de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și, pe de altă parte, dreptul la o viață intimă. În această luptă nu s-au găsit soluțiile cele mai bune, motiv pentru care nu am acceptat inițiativa domniei sale.

Trebuie să vă arăt că în comisia noastră am cerut punctul de vedere al asociațiilor neguvernamentale din România și al Clubului Român de Presă.

Ne-a răspuns doar Asociația "Pro Democrația", care a făcut un real act de acuză împotriva acestui proiect. Clubul Român de Presă nu ne-a răspuns în scris, a fost prezent doar secretarul general care ne-a spus că există și prevederi acceptabile și altele care nu sunt acceptabile, iar inițiatorul, în urma dezbaterilor, care au fost și stenografiate, a cerut, la sugestia noastră, ca proiectul să fie trimis comisiei de la Veneția ca să-și spună punctul de vedere asupra acestui proiect de lege. Comisia noastră a învederat acest lucru Biroului permanent al Senatului, Biroul nu a îmbrățișat însă acest punct de vedere.

Eu cred că, chiar dacă vom adopta acest raport negativ, problema va rămâne una de actualitate în viața socială a României. Există această luptă între presă și unii reprezentanți ai vieții politice. Eu cred că trebuie găsită o soluție și cred că în viitorul mandat, viitorii colegi se vor confrunta cu un asemenea proiect de lege. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc. Vă rog să luăm act în stenograma ședinței că inițiatorul, domnul deputat Ionel Olteanu, nu este prezent la dezbateri. Biroul permanent nu a respins această solicitare. Noi am discutat-o la nivelul Biroului permanent dar datorită procedurii constituționale nu puteam să ținem propunerea legislativă în ordinea de zi pentru că ea ar fi fost adoptată prin trecerea timpului. Sigur că în momentul în care pe același domeniu, nu spun cu același conținut, ar fi promovată o nouă propunere legislativă există posibilitatea ca între avizele pe care noi le cerem - Consiliul Legislativ, Guvern - în faza aceea a unei proceduri prealabile să solicităm și avizul Comisiei de la Veneția și, sigur, că, după aceea, cu avizul la plen, putem să discutăm și să găsim soluția cea mai bună.

Astăzi însă raportul este negativ din partea celor două comisii, motiv pentru care supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități. Sunt discuții? Nu sunt, că sunt rapoarte negative pe amândouă.

Vă rog să votați.

Plenul Senatului, aprobând raportul întocmit de cele două comisii cu 66 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 4 abțineri, pe cale de consecință respinge propunerea legislativă privind protecția vieții private a persoanei, a numelui, imaginii, domiciliului și corespondenței acesteia.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind preluarea de către stat a blocurilor de locuințe aflate în proprietatea agenților economici cu datorii la bugetul consolidat.

La punctul 14 în ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă privind preluarea de către stat a blocurilor de locuințe aflate în proprietatea agenților economici cu datorii la bugetul consolidat.

Raportor: Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări

Inițiatorul? Domnule deputat, aveți cuvântul pentru a prezenta inițiativa legislativă.

 

Domnul Ludovic Mardari - deputat:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În primul rând doresc să precizez că propunerea legislativă supusă dezbaterii, în conformitate cu art.75 alin.(2) din Constituție, ar trebui să se considere că a fost adoptată. A fost depusă în data de 24 iunie a.c. În aceste condiții, nu știu dacă mai e cazul să mai supuneți dezbaterii.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doriți să argumentați în susținere?

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

Păi, nu știu dacă mai e nevoie de susținere dacă ea se consideră adoptată. Dacă dumneavoastră considerați că e nevoie să susțin propunerea legislativă, o s-o fac.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Eu v-am oferit cuvântul. Dacă doriți să o susțineți da, dacă nu, nu.

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

Eu pot să o susțin, normal.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă nu, dați-mi voie să vă reamintesc că, conform RegulamentuluiSenatului zilele se calculează pe zile lucrătoare ale plenului Senatului, iar vacanța parlamentară este exclusă.

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

Indiferent cum am lua-o, activitatea a început în septembrie și 45 de zile au trecut de atunci și până acum.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Calendaristice.

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

Și lucrătoare, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Repet a doua oară că se ...

Din sală: Asta nu are relevanță.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rugăm să ne convingeți prin argumente nu prin trecerea timpului, că această inițiativă chiar este necesară.

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

Motivația acestei propuneri legislative este următoarea. Începând cu anul 1960, marile întreprinderi din România au construit blocuri de locuințe pentru proprii salariați, oferindu-le spre închiriere. După evenimentele din decembrie 1989, prin Decretul-Lege nr. 61/1990 și Legea nr. 85/1992 s-a stabilit ca apartamentele în cauză să fie vândute în rate titularilor contractelor de închiriere sau celor cu ordine de repartiție. În mare parte, aceste prevederi legale au fost respectate. Sunt, însă, numeroase situații la nivel de țară în care legile nu s-au aplicat. Unii agenți economici aflați în postura de administratori ai blocurilor de locuințe menționate au găsit modalități de a-i păcăli pe chiriași, frustrându-i de dreptul legal de a cumpăra apartamentele în care au locuit zeci de ani. Acești agenți economici au reușit chiar să intabuleze imobilele respective, devenind proprietari în locul statului român. Bineînțeles că nedreptatea constatată poate fi înlăturată prin metoda greoaie oferită de justiție, aceasta presupunând timp, stres și bani cheltuiți de numeroșii chiriași care au în general venituri modeste. În cazul agenților economici cu datorii la bugetul de stat sau al celor aflați în faliment, lucrurile pot fi mult simplificate. Statul are posibilitatea să preia blocurile de locuințe în contul sumelor pe care ar trebui să le încaseze, urmând ca apartamentele să fie oferite chiriașilor spre cumpărare în baza Legii nr. 85/1992. Procedându-se în acest mod s-ar evita evacuarea unor familii numeroase din blocurile de locuințe de către Agenția de Valorificare a Activelor Statului sau de agenții economici care intenționează să vândă apartamentele prin licitație, cu plata imediată, pentru a face rost de bani în vederea achitării datoriilor către stat. S-ar rezolva astfel o parte din problemele sociale generate de penuria de locuințe existentă în România.

De asemenea, chiriașii care au fost păcăliți în anii '90, ar putea să beneficieze de prevederile legislative favorabile lor, începând cu aprobarea acestei legi dacă mai devreme nu a fost posibil. S-ar realiza o reparație morală, dar și materială absolut necesară.

În mai puține cuvinte, ideea care a stat la baza acestei propuneri legislative provine de la declarația făcută toamna trecută de către domnul ministru Blănculescu. Domnia sa afirma că ar trebui să fie preluate casele de vacanță și vilele agenților economici cu mari datorii la bugetul de stat. Ei bine, am considerat că este mult mai urgentă preluarea blocurilor de locuințe decât vilele sau casele de vacanță. Ar fi un act de dreptate pentru oamenii sărmani care locuiesc în apartamente de 20 sau 30 de metri pătrați, aflați în prezent în situația de a fi evacuați. Deci, contează pentru ei să li se ofere posibilitatea să cumpere aceste apartamente în rate, conform Legii nr. 85/1992.

Consiliul Legislativ a avut un punct de vedere favorabil. Este adevărat, comisia de specialitate din Senat, luând în considerare punctul de vedere al Guvernului, a întocmit raport de respingere. Eu zic că trebuie să ne aplecăm cu mai multă atenție asupra acestei propuneri legislative, cu atât mai mult cu cât ea a fost semnată de foarte mulți parlamentari de la toate partidele politice din România, situația aceasta a locatarilor care urmează să fie evacuați întâlnindu-se în multe județe din țară. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Rog punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
 

Domnul Ioan Paștiu:

În ședința din 2 noiembrie 2004, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât în unanimitate de voturi să adopte raport de respingere. Nu vă voi mai prezenta obiectul de reglementare întrucât inițiatorul l-a prezentat. Voi spune doar că art. 163 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicat, reglementează modalitatea de stingere a creanțelor fiscale administrate de Ministerul Finanțelor Publice și cele ale bugetelor locale prin trecerea în proprietatea publică a statului a bunurilor imobile aparținând debitorilor care înregistrează obligații bugetare restante. Modalitatea de stingere a creanțelor fiscale se realizează cu respectarea intereselor creditorilor fiscali, dar și a drepturilor debitorilor, efectuându-se la cererea debitorilor și cu acordul creditorilor fiscali. Astfel, cadrul legislativ existent oferă posibilitatea realizării operațiunii propuse de inițiator fără a mai fi necesară adoptarea unei noi reglementări. De altfel, procedura prevăzută de propunerea legislativă nu are în vedere și situațiile speciale în care se pot afla debitorii care înregistrează obligații bugetare restante, respectiv cum se aplică procedura de preluare în cazul în care aceștia sunt supuși procedurii de executare silită, procedurii de reorganizare judiciară sau faliment, ori au în derulare convenții de eșalonare la plată încheiate cu creditorii bugetari sau se află în curs de privatizare.

Guvernul a transmis punctul său de vedere înregistrat la Senat sub nr. BP 3309, din 5 octombrie 2004, prin care nu susține propunerea legislativă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Ioan Paștiu:

În consecință, comisia propune plenului Senatului raport de respingere a propunerii legislative.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Doamna secretar de stat Manolescu.

 
 

Doamna Maria Manolescu - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Da. O singură mențiune aș dori să fac. Cu adresa nr. 3309 /5 octombrie 2004, Guvernul arată că nu susține adoptarea aceste inițiative legislative pentru motivele pe care Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări le-a arătat.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Doriți să mai interveniți? Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

Eu nu contest că există legislație, am și menționat în expunerea de motive că, la urma urmei, în justiție locatarii din blocurile în cauză pot să câștige, dar procesul este de durată și înseamnă stres, bani... de care ei nu dispun. Mă refer în special la bani. Din această cauză am spus că e nevoie de o lege specială care ar simplifica foarte mult lucrurile. Face referire la tot felul de legi, își ...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu este doar statul creditor la ...

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

...Dar vreau să mai precizez ceva, deocamdată, deși se spune că există legislație, nu a fost aplicată. Sunt atâtea cazuri în țară care au trimis plângeri la Guvern, la Parlament, la Comisiile de abuzuri, la Președinție, și nu s-a făcut absolut nimic. Și atunci, cu atât mai mult, e necesară o astfel de lege.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc. Reclamațiile nu sunt argumente, nu vă supărați. Ca să nu rămâneți cu impresia cumva că ați fost prejudiciat prin trecerea timpului și prin faptul că noi nu considerăm propunerea legislativă ca fiind adoptată în mod tacit, vă rog să observați că propunerea legislativă a fost depusă la Camera Deputaților pe data de 24 iunie 2004, înaintată la Senat și înregistrată sub nr. 329 în 30 iunie 2004. Biroul permanent al Senatului a înaintat-o Consiliului Legislativ și Guvernului pentru a primi punctul de vedere. Punct de vedere primit din partea Consiliului Legislativ pe data de 13.X.2004 - deci 13 octombrie - înregistrat la Senat pe 16 octombrie sub nr. 325, punct de vedere primit din partea Guvernului și înregistrat la Senat, de asemenea, în 13.X.2004. Față de această situație, vă rog să observați că termenul prevăzut de Constituție a început să curgă din data de 13 octombrie 2004, dată la care propunerea legislativă a fost transmisă Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări spre raport. Vă mulțumesc.

Dacă doriți să interveniți la dezbateri generale? Aveți cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Lucrurile expuse de colegul nostru, domnul deputat, în expunerea de motive din nefericire reprezintă o situație reală. Marea greșeală care s-a făcut este că atunci când am privatizat... prin Legea privatizării nu am prevăzut ca aceste blocuri de nefamiliști să le trecem în fondul de locuințe, fie al administrației locale, fie să asigurăm dreptul chiriașilor de a le cumpăra. Legea respectivă a existat, nu existau contracte de închiriere între agentul economic și chiriașii de acolo. Agenții economici au fost în mare parte extrem de abuzivi, s-au pus chirii care, vă rog să mă credeți, cred că sunt comparabile cu cele de la Hotel București , pe care le știm cu toții. Au fost situații în care justiția a avut un comportament inegal. Au fost situații în care chiriașii în procese au câștigat în instanță litigiul cu întreprinderea. Au fost multe situații în care chiriașii au pierdut aceste litigii. Deci, din acest punct de vedere, și acum, în acest moment, se întâmplă asemenea situații. Sunt oameni evacuați, știu bloc de nefamiliști, unde este proprietar "SIF-Banat-Crișana", sunt oameni care sunt evacuați, li s-a tăiat curentul electric, gazul...

Din acest punct de vedere, este o greșeală.

Cred că dacă se cunoștea situația din teritoriu era bine..., argumentele aduse de comisia noastră din Senat n-au nici o legătură cu situația socială, care este reală, iar inițiativa legislativă este bine venită în a rezolva niște situații care sunt adevărate, în acest moment.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă mai sunt și alte intervenții.

Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog să votați.

Plenul Senatului, adoptând cu 56 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și 4 abțineri raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, pe cale de consecință respinge propunerea legislativă privind preluarea de către stat a blocurilor de locuințe aflate în proprietatea agenților economici.

Mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.82/2004 privind unele măsuri în domeniul funcției publice.

La pct.15 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.82/2004 privind unele măsuri în domeniul funcției publice.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului - raportoare.

Rog punctul de vedere al Guvernului.

Doamna secretar de stat Maria Manolescu sau domnul secretar de stat Romeo Postelnicu, vă rog.

Deci, fiți cavaler, domnule secretar de stat, și vorbiți dumneavoastră.

 

Domnul Romeo Postelnicu - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Supunem atenției proiectul de ordonanță de urgență din motive de asigurare a unor drepturi salariale corespunzătoare funcționarilor publici care, potrivit legii, îndeplinesc prerogativele de putere publică și sunt supuși unui regim sever al incompatibilităților și conflictului de interese impuse acestei categorii de personal. Proiectul este un obiectiv prioritar al strategiei actualizate a Guvernului României.

Prin măsurile întreprinse, proiectul de ordonanță reprezintă o primă etapă în reforma salarială a funcționarilor publici.

Măsurile pe care le generează această ordonanță de urgență vizează interesul social pentru buna desfășurare a activității în administrația publică, creșterea calității serviciului public și constituie situații de urgență și extraordinare.

Deci, susținem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.82/2004 privind unele măsuri în domeniul funcției publice.

Nu susținem amendamentul.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Reprezentanta Guvernului, a Ministerului Finanțelor Publice, vă rog?

 
 

Doamna Maria Manolescu:

Domnule președinte, eu voi face o mențiune numai cu privire la amendament. (Rumoare în sală.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să faceți liniște, stimate colege și stimați colegi!

 
 

Doamna Maria Manolescu:

Ministerul Finanțelor Publice nu susține amendamentul referitor la extinderea acestei creșteri salariale și pentru personalul care nu are calitatea de funcționar public, întrucât o asemenea măsură ar fi discriminatorie față de celelalte categorii de personal contractual, cărora nu li se aplică prevederile acestei ordonanțe.

Totodată, o asemenea prevedere ar trebui să fie extinsă și personalului din alte instituții, cum ar fi Avocatul Poporului, Autoritatea Electorală Permanentă, Curtea Constituțională și multe alte instituții, care, automat, ar solicita aceleași drepturi.

În consecință, vă propunem să nu fiți de acord cu amendamentul propus.

Vă mulțumesc. (Discuții în sală.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, punctul de vedere al comisiilor.

 
 

Domnul Florin Hrițcu:

Domnule președinte, stimate colege și stimați colegi.

Întrunite în ședință comună, comisiile au luat în examinare acest proiect de lege, împreună cu ordonanța, și au hotărât să adopte raport de admitere, cu amendament.

Amendamentul l-am făcut eu și dacă îmi permiteți să spun doar două vorbe.

Eu înțeleg că Guvernul nu poate să susțină acest amendament, dar aș vrea să vă aduc la cunoștință că Anexa nr.1 are următorul titlu: "Aparatul administrației prezidențiale, Parlamentului, Guvernului, Înaltei Curți de Casație și Justiție..." și așa mai departe.

Deci, vorbim, aici, de Parlament. Or, Parlamentul, până la ora actuală, nu are rezolvată problema legiferării Statutului funcționarului public parlamentar. Și, atunci, am considerat că, așa cum ceilalți funcționari publici primesc o mărire de 20%, să poată primi și nomenclatorul de funcții din această anexă, și la Parlament, mărirea de 20%.

De aceea am făcut acest amendament.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

O consult pe doamna senator Rodica Șelaru dacă dorește să intervină.

 
 

Doamna Rodica Șelaru:

Nu, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

La dezbateri generale, vă consult dacă doriți să interveniți.

Domnul senator Antonie Iorgovan. (Discuții în sală.)

Nu este decât un singur amendament, două rânduri, dar cu consecințe importante, cel puțin la nivelul funcționarilor din Parlament.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte, onorat Senat.

Personal, mărturisesc că sunt surprins de poziția Executivului - de fapt, nu e prima dată - și stau și mă întreb dacă un anume curent cu privire la caracterul derizoriu al Parlamentului, și a tot ceea ce este legat de Parlament, dacă nu cumva a început să prindă și prin sferele structurilor Executivului.

Eu pot să spun că de când este viață parlamentară, axată pe principiul separației puterilor, este această dispută dintre Legislativ și Executiv. Aș putea să dau, pe nerăsuflate, exemple din istoria Americii, a Angliei, a oricărei țări din Uniunea Europeană. Într-un fel, nu este rău că există această dispută, pentru că este vorba de principiul separației puterilor, dar de aici până la a merge să susținem, așa cum s-a spus un pic mai înainte, că funcționarii de Parlament, deci funcționarii parlamentari, nu sunt funcționari publici este o chestiune care pe mine mă blochează.

Dați-mi voie să fac următorul raționament.

Potrivit reglementărilor care reprezintă dreptul comun în materie de funcție publică, pe categorii de funcții, trebuie să se adopte statute speciale.

Noi, din motive pe care nu vreau să le discut aici, nu am adoptat Statutul funcționarului parlamentar. Noi, Parlamentul României. Deci, pe de o parte, nu am adoptat Statutul funcționarului parlamentar în care să le reglementăm, de la A la Z, statutul, dar, pe de altă parte, nici să nu beneficieze de acele majorări, de acele avantaje care se dau pentru toți funcționarii, pe ideea că ei nu sunt toți funcționari, n-au statutul lor, prin urmare, ei trebuie să fie mereu într-un regim de teroare și dictat, dacă îmi este permisă această metaforă.

De altfel - și, cu aceasta, închei -, această problemă nu este întâmplătoare și dați-mi voie, stimate colege și stimați colegi, să spun, la sfârșit de mandat, avem o vină, noi toți, cei care am format Parlamentul - și formăm încă Parlamentul României -, în aceea că nu am dus, până la capăt, aspectele prevăzute de Constituție, legate de regimul Parlamentului. N-am reglementat Statutul parlamentarului, pe cale de consecință, nu s-a putut reglementa nici Statutul funcționarului parlamentar, pentru că mereu s-a spus: "Cum să se adopte Statutul funcționarului parlamentar, dacă nu este adoptat Statutul parlamentarului? Și exemplele pot continua.

Sunt aspecte pentru care rugăm, în numele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări - și am reținut, și colegii noștri de la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, de altfel, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, care, de asemenea, a făcut raportul, însă, și noi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, am dat un aviz, în acest sens -, rugăm onoratul Senat să fie de acord cu acest amendament, pentru că facem un act de dreptate.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege și stimați colegi.

Spre deosebire de distinsul meu coleg, domnul senator Antonie Iorgovan, eu nu sunt surprins. Și nu sunt surprins, pentru că am și o lungă experiență de viață, și - ca și dânsul - o lungă experiență parlamentară. Am fost și la putere, am fost și în opoziție, și înțeleg - de aceea nu sunt surprins - poziția Guvernului. Dar în acest dezacord dintre Guvern și Parlament, potrivit Constituției, noi ne impunem punctul de vedere și sunt sigur că distinsele colege și distinșii colegi vor vota, așa cum ne-a propus comisia noastră, care a cumpănit, așa cum se cuvine, drepturile funcționarilor publici din Parlamentul României.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, foarte pe scurt, față de ceea ce a declarat doamna ministru Maria Manolescu, ar fi o discriminare dacă noi nu am admite acest amendament, pentru că, evident, rolul funcționarului parlamentar ține de funcția publică. Noi am face o discriminare și eu cred că, într-adevăr, colegii noștri au dreptate, trebuie să fim pentru, așa cum am votat și în comisie.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur că interesul nostru este în a susține un amendament, pentru cei care ne sunt colaboratori este una, argumentele sunt alta. Vă rog să observați că textul, însuși textul este făcut că, prin derogare de la ce se stabilește în ordonanață, să dăm și personalului din Parlament. Deci, să nu aruncăm mai mult în Ministerul Finanțelor Publice decât trebuie. Vă rog să observați că nu este inclusiv amendamentul. Nu e nici o discriminare. Vizează un aspect foarte exact.

Domnul senator Aron Belașcu. (Discuții în sală.)

Vă rog să observați amendamentul, am spus.

 
 

Domnul Aron Belașcu:

Domnule președinte, stimate colege și stimați colegi.

Mă raliez la ceea ce au susținut colegii mei și, în special, în mod deosebit, la ceea ce a susținut colegul nostru, senator Antonie Iorgovan.

Într-adevăr, se încheie mandatul de 4 ani de zile și n-am fost în stare să adoptăm Statutul funcționarului public parlamentar, Statutul parlamentarului. Am adoptat tot felul de statute: Statutul magistratului, Statutul personalului didactic, al personalului silvic, al polițistului etc. etc. Se încheie mandatul și noi rămânem cu această restanță.

De aceea, noi ne raliem la ceea ce s-a spus și votăm amendamentul care este propus de comisie.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Stimate colege și stimați colegi, eu vă propun să sistăm discuțiile, pentru că, în rest, practic, pe fondul legii, deși dezbaterile sunt mai mult doar pe amendament, s-au cam spus toate lucrurile.

Vă rog, reprezentanta Executivului, dacă doriți să comentați. Este greu de comentat, aș spune, la noi, aici, acasă, să ne și certați pentru acest amendament, ar fi prea mult.

Doriți să interveniți, domnul chestor? (Discuții în sală.)

Nu, lăsați, data viitoare, la un proiect de lege important.

Stimate colege și stimați colegi, supun votului dumneavoastră amendamentul, care, oricum, trebuie refăcut. Bănuiesc că o să-l refacă la Camera Deputaților, pentru că nu e text de lege, "începând cu data de 1 noiembrie 2004...". Cel puțin la data publicării în "Monitorul Oficial", trebuia să scriem.

Vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu amendamentul existent în raport.

Amendament adoptat de plenul Senatului cu 80 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și o abținere.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de cele două comisii.

Raport adoptat în unanimitate, cu 83 de voturi.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară, o supun votului dumneavoastră.

Plenul Senatului, în unanimitate - așa cum stă frumos unui Senat, bănuiesc, pentru acest amendament -, adoptă proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.82/2004 privind unele măsuri în domeniul funcției publice.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind acordarea unui ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor.

La pct.16 în ordinea de zi este înscris proiectul de Lege privind acordarea unui ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială - raportor.

Vă rog, punctul de vedere al Executivului.

 

Domnul Ion Giurăscu - secretar de stat în Ministerul Muncii și Solidarității Sociale:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de lege are obiect de reglementare acordarea unui ajutor lunar, instituit pentru soțul supraviețuitor, unei persoane care, la data decesului, avea calitatea de pensionar în sistemul public, în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat sau în fostul sistem al asigurărilor sociale pentru agricultori, și care este de 25% din cuantumul pensiei soțului decedat.

În înțelesul acestui proiect de lege, soțul supraviețuitor este pensionarul din sistemul public, a căror durată a căsătoriei soțului decedat a fost de cel puțin 15 ani și care nu s-a recăsătorit după decesul soțului, sau a cărui durată a căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puțin 10 ani, caz în care ajutorul lunar se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv, cu 6% pentru fiecare an din durata căsătoriei în minus.

Ajutorul lunar se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

Față de cele prezentate, ministerul susține adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată de comisie.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

O invit pe doamna senator Rodica Șelaru să prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

 
 

Doamna Rodica Șelaru:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a decis, în unanimitate, să elaboreze un raport de admitere a proiectului de lege privind acordarea unui ajutor lunar soțului supraviețuitor, cu un amendament prezentat în Anexa nr. 1.Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Îl consult pe domnul secretar de stat dacă este de acord cu amendamentul existent în raport?

 
 

Domnul Ion Giurescu:

Da, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Dacă doriți să interveniți la dezbateri generale?

Domnul senator Paul Păcuraru.

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Toate bune și frumoase. Sigur că e un proiect de lege cu care nu poți să nu fii de acord, mai ales în condițiile în care pensionarii din sistemul public au pensii atât de mici. Mai ales în condițiile în care condiția de absență a unuia dintre partenerii de viață îngreunează foarte mult, până și supraviețuirea. Singura mea observație este una singură: de ce Guvernul fură ideile colegilor din Senat? Dacă ar fi în sală, domnul senator Nemeth Csaba ar constata că Guvernul l-a trimis de trei ori la plimbare cu acest proiect, de trei ori l-am avut pe ordinea de zi și de trei ori Guvernul a spus: "Nu, nu putem, nu avem surse, nu avem suport financiar" și așa mai departe, pentru ca, în momentul în care a venit campania electorală și domnul Adrian Năstase s-a aflat în gară la Vaslui și a aflat de această propunere, i s-a părut că e o idee bună, și că ar mai putea să completeze lista cadourilor electorale legate de acest circuit. Noi vom vota acest proiect de lege, care dorim să fie numit "Proiectul de lege Nemeth Csaba". Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Vă mulțumesc pentru sprijinul pe care-l acordați Executivului. Îl invit la cuvânt pe domnul senator Puskas.

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Colegul meu, domnul senator Paul Păcuraru, deja a spus câteva idei despre proiectul de lege. Noi, sigur că salutăm ideea ca Guvernul să susțină acest proiect de lege, care, într-adevăr, de un an de zile, poate de mai mult de un an de zile, a fost depus de către un coleg de-al nostru de la UDMR, dar important este că, până la urmă, pensionarii vor beneficia de acest ajutor lunar. Este bine dacă ideile care ajută pe semenii noștri prind contur, indiferent sub ce formă. Acum au prins contur sub forma unui proiect de lege al Guvernului, dar această idee a fost inițiată de ani de zile, printr-o inițiativă legislativă a unui senator UDMR și susținută permanent de către colegii din Comisia pentru muncă, familie și protecție socială...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și în special de partenerii dumneavoastră de P.S.D.

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Mulțumim Guvernului în numele pensionarilor și vă rugăm să votați acest proiect de lege care va ajuta pe toți pensionarii. Mulțumim.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Stimați colegi, există multe elemente de noutate, clarificări făcute în propunerea legislativă. (Rumoare) Doriți să mai interveniți? Numai câte unul, în numele grupului parlamentar, pentru că, altfel veți susține prea mult Guvernul Năstase... (Discuții) Nu comentez, ci dimpotrivă... Domnule senator, păi, înainte de a supune la vot, trebuie să știți ce votați, că dumneavoastră s-ar putea să votați greșit. Ați observat de câte ori votați împotrivă. De aceea trebuie să explic.

Stimați colegi, vă rog să observați că proiectul de lege înaintat de Guvernul României, de Guvernul Năstase, are aviz favorabil din partea celor două comisii și vizează domeniul social, care este extrem de important, motiv pentru care supun votului dumneavoastră amendamentul existent în raport.

Amendamentul a fost adoptat în unanimitate cu 80 de voturi.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și proiectul de lege în ansamblu.

Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și proiectul de lege în ansamblu au fost adoptate de plenul Senatului cu 82 de voturi pentru, unul împotrivă, precizând caracterul legii de lege ordinară.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

La pct. 17 avem înscrisă propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Dacă-mi permiteți, domnule senator Nicolae Vlad Popa, să vă invit la masa inițiatorilor. Nu doriți? Sunteți inițiator.

 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Nu, mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Semnați și scrisoarea de înaintare? Vedeți...

Rog punctul de vedere al comisiei.

 
 

Doamna Rodica Șelaru:

Membrii comisiei noastre...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin. În situația în care inițiatorul este prezent și nu susține propunerea legislativă în plen, supun votului imediat că este nesusținută și o respingem. (Rumoare)

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de lege de modificare a Legii nr. 19/2000 , pe care-l avansăm acum, și pe care-l supunem atenției dumneavoastră, vizează modificarea Legii nr. 19/2000 pe două componente esențiale: în primul rând, în ceea ce privește coeficientul pe baza căruia se calculează punctul de pensie. Deci, noi am avut o propunere de fond, de modificare a alin. 1 din art. 180 de a calcula punctul de pensie pe baza unui coeficient care nu poate fi mai mic de 45% din salariul mediu brut pe economie, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. În anul 2004, valoarea coeficientului a fost 39,5% ( îmi confirmă și domnul secretar de stat) și, în fine, în al doilea rând, care este esențial pentru propunerea noastră, este revenirea la formula inițială a art. 180, care viza recalcularea pensiilor conform metodologiei prevăzute de formula inițială a Legii nr. 19/2000, de art. 180 în forma inițială.

În momentul de față, Guvernul aplică acest proiect de lege, exceptând prevederile privind coeficientul, pe care, evident, nu le-a modificat, pentru că ar însemna un suport financiar de care nu dispune. Tot datorită faptului că suntem acum în campanie electorală, Guvernul ne-a anunțat că, începând cu data de 1 octombrie, a început procedura de evaluare în vederea recalculării pensiilor. Procedura de reevaluare înseamnă că, practic, pentru a fi foarte limpede pentru toată lumea, pensionarilor care au beneficiat de prevederile Legii nr. 3/1977 li se recalculează punctul de pensie, în așa fel încât să fie echivalenții pensionarilor, a căror dosar de pensie s-a calculat pe baza Legii nr. 19/2000. Ca să înțelegem ce s-a întâmplat în sistem, vom avea în vedere următorul lucru: Legea nr. 19/2000, în formula sa inițială, art. 180, prevedea foarte clar că tuturor pensionarilor, obligatoriu, li se va recalcula pensia, în conformitate cu formula din Legea nr. 19/2000, adică fiecare an de muncă luat în calcul, punctajul realizat și punctajul final.

Prin Ordonanța nr. 49/2001, printr-o mișcare subtilă, această procedură a dispărut. Pensionarilor care au ieșit la pensie pe Legea nr. 3/1977, li s-au recalculat punctul de pensie, cum? S-a împărțit valoarea pensiei în plată, suma pensiei în plată la momentul respectiv, la valoarea punctului de pensie, și a rezultat un număr de puncte, dacă nu mă înșel, domnul ministru confirmă și dumnealui. Noi am cerut ca această prevedere a OG 49/2001 să fie anulată, în sensul că să introducem din nou recalcularea, în forma sa inițială. În momentul de față, Guvernul este pe același drum cu noi. Deci, este pe un drum bun. A demarat și el aceeași procedură. Nu există încă o evaluare financiară, ca să ne fie foarte limpede care este montantul fondului de pensii, adică, cu cât va crește fondul de pensii, pentru că bugetul de asigurări sociale pe anul 2005 este calculat tot pe formula clasică, adică numărul de pensionari, valoarea medie a pensiilor 2.513.969 înmulțit cu 4.620.000 de pensionari. Deci, nu avem prins în bugetul anului 2005. Nu știm foarte clar ce vrea Guvernul să facă în anul 2005, pentru că s-a angajat că recalculează, dar nu are prinse fonduri în buget încă. Și atunci va trebui, sigur, să vedem ce se va întâmpla. Dar cred că acest proiect de lege poate să primească susținerea majorității, deoarece, finalmente, suntem pe același drum. Deci, propunerea noastră inițială din 2003 se întâlnește cu opțiunea Guvernului din acest moment. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Rog punctul de vedere al Executivului.

 
 

Domnul Ion Giurescu:

Domnule președinte,

Executivul nu susține proiectul de lege, pentru că efortul financiar care ar fi pe creșterea de la 39,5% la 44% este foarte mare și mai trebuie să spunem un lucru: anul viitor ar însemna o dată efortul financiar o din creșterea punctului de la 39,5% la 44%, plus efortul financiar din recalculare, ceea ce ar duce la niște cifre pe care bugetul asigurărilor sociale nu poate să-l suporte. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Punctul de vedere al comisiei?

 
 

Doamna Rodica Șelaru:

Comisia a adoptat un raport de respingere.

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Mai permiteți o completare?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur. Dacă doriți să interveniți la dezbateri generale sau o precizare făcută de inițiator. Vă rog.

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Tot în precizarea făcută de domnul ministru, aș vrea să întreb cât este pentru anul 2005 valoarea coeficientului? Dacă Casa de Pensii și ministerul, efectiv, au uitat , tot așa, prin nebăgare de seamă, de valoarea coeficientului? Deci, Legea nr. 19/2000 avea prevederi clare privind limita minimă și maximă a coeficientului. Dacă cumva suntem în situația în care în anul 2005, Guvernul..., de fapt, nu mai vorbește de nici un coeficient, pentru că în Legea bugetului, eu, cel puțin, nu l-am găsit.

 
 

Domnul Ion Giurescu:

În Legea nr. 19/2000 se spune între 30 și 50%. L-ați găsit precis. Este 32%, dacă ați vrea să faceți coeficientul, pentru 2005 vorbim, da? Deci, din împărțirea făcută de anumiți colegi de-ai dumneavoastră, numai că dânșii n-au luat în calcul decât începutul de an. Vorbesc de ceea ce înseamnă indexarea cap de an și n-au luat în calcul creșterea pensiilor, deci, efortul bugetar și creșterea pensiilor prin recalculare. Momentul acela, diferența între salariu mediu pe economie și sistemul de pensii, va fi undeva tot în jur de 40%.

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Dacă-mi permiteți, tot este un dialog interactiv. Dacă până acum în Legea bugetului valoarea coeficientului era precizată, an de an, cât este valoarea acestui coeficient, cred că este 39, că e 39,5%, că e 40% și așa mai departe, pentru prima dată în proiectul de buget pe 2005 nu mai există această valoare precizată prin articol.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Cred că această chestiune nu va fi rezolvată, astăzi, aici, suntem convins că o veți dezbate mâine, în momentul în care vom discuta bugetul asigurărilor sociale.

Dacă doriți să interveniți la dezbateri generale?

Raportul este negativ. Ați auzit argumentele susținute de către domnul senator Paul Păcuraru, în numele inițiatorilor (sunt mai mulți colegi inițiatori), punctul de vedere expus de secretarul de stat în numele Guvernului.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Raport negativ.

Domnule senator Păcuraru, sigur nu ați votat. Eu am vrut să vă votez pe "Nu".

Deci, cu 59 de voturi pentru, 16 împotrivă, cu un vot din partea domnului senator Păcuraru și 4 abțineri, plenul Senatul a adoptat raportul negativ întocmit de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa (din sală):

Listă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să-mi permiteți mai întâi să anunț rezultatul votului.

Deci, revenind, plenul Senatului a adoptat cu 59 de voturi pentru, 16 împotrivă și 4 abțineri raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, și, pe cale de consecință, respinge propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 19/2000.

Pentru grupurile parlamentare, vă rugăm, câte o listă de vot.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

La pct. 18 în ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislatiavă pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, o altă inițiativă din partea colegilor deputați, dacă nu mă înșel.

Dacă inițiatorii sunt prezenți îi invit la tribună, dacă nu sunt prezenți, rog punctul de vedere al Executivului.

Domnul secretar de stat Giurescu.

 

Domnul Ion Giurescu:

Nu susținem proiectul de lege în forma prezentată, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Punctul de vedere al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

 
 

Doamna Rodica Șelaru:

Da, este un raport de respingere și am să vă explic și de ce. Este vorba de faptul că acordarea indemnizației pentru creșterea copilului la cererea ambilor părinți, în condițiile în care aceștia încheie contracte individuale de muncă cu timp parțial, așa cum propun inițiatorii, nu este admisibilă, deoarece această prestație este reglementată exclusiv în sensul protecției copilului și, oricum, se acordă oricăruia dintre părinții asigurați, potrivit legii. De asemenea, nu se indică sursa de finanțare. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții. Raportul este negativ întocmit de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Legea are caracter organic.

Vă rog să vă exprimați prin vot asupra raportului. Vă rog să votați. Rog colegii senatori să voteze.

Raport adoptat de plenul Senatului cu 68 de voturi pentru, 13 împotrivă și 2 abțineri și, pe cale de consecință, propunerea legislativă este respinsă.

 
Continuarea dezbaterii și respingerea propunerii legislative privind protecția minorilor și a tinerilor aflați în dificultate.

Vă consult dacă au venit reprezentanții Ministerului Justiției pentru a lua cele două legi pe care le-am sărit, de la poz.11 și 13. Nu au venit.

Bun, continuăm dezbaterile.

Pct.19. Propunerea legislativă privind protecția minorilor și a tinerilor aflați în dificultate.

Comisia pentru sănătate și Comisia pentru muncă. Există un raport suplimentar.

Dezbateri la această propunere legislativă au mai fost. Rog dacă, în numele comisiei, doriți să adăugați ceva în plus?

 

Doamna Rodica Șelaru:

Nimic în plus. Nu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci susțineți rapoartele și raportul suplimentar. Da?

 
 

Doamna Rodica Șelaru:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cu amendamentele existente în anexă. Domnul senator Oprescu.

 
 

Domnul Sorin Oprescu:

Susținem raport favorabil cu amendamentele menționate.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Punctul de vedere al Guvernului?

 
 

Doamna Gabriela Coman - secretar de stat în Autoritatea Națională pentru Protecție Copilului și Adopție:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, având în vedere că, recent, la sfârșitul lunii iunie, a fost aprobat un pachet legislativ în domeniul protecției drepturilor copilului, pachet legislativ care cuprinde și protecția copiilor și tinerilor aflați în dificultate, pachet legislativ care a fost elaborat în consultare cu experți desemnați de Comisia Europeană pentru a ne susține în finalizarea acestui pachet legislativ.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci susțineți proiectul de lege.

 
 

Doamna Gabriela Coman:

Nu. Nu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci Guvernul nu susține.

 
 

Doamna Gabriela Coman:

Da. Repet. Nu susține, din motivul pe care l-am invocat, și anume că la sfârșitul lunii iunie a fost deja aprobat pachetul legislativ în domeniul protecției drepturilor copilului.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Iar normele respective reprezintă o reluare a normelor din legile respective.

 
 

Doamna Gabriela Coman:

Exact.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dezbateri generale. Vă rog. Dacă doriți să mai luați cuvântul, fiindcă eu am notă aici. Continuare dezbateri generale. Dacă cineva mai dorește să intervină, poate să o facă.

Bun. Stimați colegi, ați ascultat punctul de vedere al Executivului. Este împotriva acestei propuneri legislative, care reia, practic, o parte din normele înscrise de noi în cele câteva legi adoptate. Comisia are însă raport favorabil. (discuții)

Vă rog să vă exprimați prin vot asupra raportului întocmit de cele două comisii. Vă rog să votați. Mulțumim pentru sprijin, domnule senator.

Raportul comisiei este respins de plen, întrunind 31 de voturi pentru, 48 împotrivă și o abținere.

Precizez caracterul legii de lege organică.

Supun votului dumneavoastră legea în ansamblu.

Propunerea legislativă este respinsă întrucât în plenul Senatului... (rumoare, discuții)

Din sală: Nu e cvorum.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Rog colegii senatori să voteze.

Propunerea legislativă este respinsă, întrucât în plenul Senatului a întrunit 22 de voturi pentru, 55 împotrivă și 6 abțineri.

 
 

Doamna Maria Dobrescu (din sală):

Listă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ce să facem? Haideți să nu mai scoatem liste că, practic, problemele au fost rezolvate. Când s-a făcut inițiativa nu erau rezolvate.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Este o chestiune de recorelare.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2004 pentru ratificarea Protocolului adițional la Scrisoarea de înțelegere privind controlul drogurilor și aplicarea legii, semnată la București, la 3 iulie 2001, între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la București, la 17 septembrie 2004.

Pct.20. proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2004 pentru ratificarea Protocolului adițional la Scrisoarea de Înțelegere privind controlul drogurilor și aplicarea legii, semnată la București, la 3 iulie 2001, între Guvernul României și Guvernul SUA, semnat la București, la 17 septembrie 2004.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Îl invit pe domnul senator Sergiu Nicolaescu. Vă rog, domnule secretar de stat.

 

Domnul Florin Sandu - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Proiectul de lege anunțat s-a născut datorită faptului că ambasada SUA la București a notificat Ministerul Administrației și Internelor la data de 26 august 2004 aprobarea alocării de către Guvernul SUA a 3.075.000 dolari, constând în asistență suplimentară în beneficiul Guvernului României.

Din această sumă, aproximativ 2.375.000 dolari reprezintă cursul acțiunilor de pregătire suplimentară și asistență tehnică contractată prin alte agenții ale Guvernului SUA în beneficiul Guvernului României, în conformitate cu termenii și condițiile scrisorii de înțelegere. Această sumă urmează a fi utilizată în cadrul unui program de pregătire și asistență care vizează reducerea criminalității transfrontaliere.

Totodată, partea americană a formulat propuneri pentru susținerea financiară a 3 proiecte:

  • asistența acordată Guvernului României cu sprijinul unui consilier juridic rezident pentru reforma sistemului judiciar și combaterea corupției la nivel oficial;
  • asistența acordată Inspectoratului General al Poliției Române în vederea dezvoltării capacității de investigare a criminalității cibernetice;
  • asistența acordată Guvernului României prin punerea la dispoziție a unui consilier pe probleme de aplicare a legii;
  • asistența acordată Guvernului României pentru mărirea gradului de profesionalizare a instituțiilor de învățământ a Poliției Române.

Având în vedere importanța deosebită a obținerii unei asistențe tehnice și financiare, a fost necesară adoptarea prezentei Ordonanțe de urgență a Guvernului pentru ratificarea Protocolului adițional la Scrisoarea de Înțelegere privind controlul drogurilor și aplicarea legii, semnată la București, la 3 iulie 2001, între Guvernul României și Guvernul SUA, semnat la București, la 17 septembrie 2004.

Față de cele de mai sus, a fost întocmit proiectul de ordonanță pe care îl supunem spre adoptare.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Îl invit pe domnul președinte Sergiu Nicolaescu să prezinte raportul întocmit de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

 
 

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Raportul este de admitere. Suntem în fața unei legi ordinare. Vă rog să o supuneți votului Senatului.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții. Vă rog să observați că nu au fost formulate amendamente la proiectul de lege, motiv pentru care îl supun votului dumneavoastră împreună cu raportul întocmit de comisie. Vă rog să votați. Precizez că legea are caracter de lege ordinară.

Rog colegii senatori să voteze.

Raportul Comisiei pentru apărare și proiectul de lege în ansamblu au fost adoptate de plenul Senatului în unanimitate, cu 85 voturi.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului privind statutul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, al reprezentanților naționali și al personalului internațional, adoptat la Ottawa, la 20 septembrie 1951, și a Acordului privind statutul misiunilor și reprezentanților statelor terțe pe lângă Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, adoptat la Bruxelles, la 14 septembrie 1994.

La pct.21 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind statutul organizației Tratatului Atlanticului de Nord, al reprezentanților naționali și al persoanlului internațional, adoptat la Ottawa, la 20 septembrie 1951, și a Acordului privind statutul misiunilor și reprezentanțelor statelor terțe pe lângă Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, adoptat la Bruxelles, la 14 septembrie 1994.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Vă rog, domnule senator.

 

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Domnule președinte, raport favorabil, lege ordinară, vă rog să o supuneți la vot.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. În numele Executivului cine este prezent? Vă rog, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Sorin Encuțescu - secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin dobândirea calității de membru NATO, România și-a asumat obligația de a deveni parte și la alte acorduri care reglementează statutul organizației, respectiv Acordul de la Ottawa și Acordul de la Bruxelles.

De aceea, vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea acestei legi de ratificare a acordului.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Domnul Popa? Vă mulțumesc.

Stimați colegi, nu sunt formulate amendamente. Vă rog să vă exprimați printr-un singur vot atât asupra raportului, cât și asupra legii în ansamblu. Legea are caracter de lege ordinară.

Plenul o adoptă, împreună cu raportul, cu 77 voturi pentru, deci în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române.

Pct.22. Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, adoptat de Camera Deputaților.

Vă rog, domnule secretar de stat. Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Cei doi colegi sunt prezenți... Punctul de vedere al Guvernului.

 

Domnul Florin Sandu:

Reforma instituțională a Ministerului Administrației și Internelor și a faptului că această lege sau acțiunea de reoganizare sau de modificare a legii de organizare și funcționare a Jandarmeriei este prevăzută și în Programul de guvernare 2000-2004, s-a redactat acest proiect de lege care este un proiect de lege prin care s-a modernizat sau se modernizează Jandarmeria Română. Instituie caracterul dual al forțelor de ordine publică în România. Este în acord și cu părerile consilierilor de pre-aderare și bineînțeles și în acord cu resursele bugetare pe care le avem la dispoziție în acest moment.

Pentru aceste motive, vă supun spre adoptare acest proiect de lege. Suntem de acord cu amendamentele făcute de Senat, cu mulțumirile de rigoare.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cu toate amendamentele.

 
 

Domnul Florin Sandu:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Rog punctul de vedere al comisiei noastre.

 
 

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române într-o nouă concepție, urmând ca actuala reglementare, respectiv Legea nr.116 să fie abrogată.

Comisia noastră, cu majoritate de voturi pentru, a adoptat raport favorabil la acest proiect de lege, cu propunerile menționate în anexa 1, care face parte integrantă din prezentul raport.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții. Dacă doriți să interveniți pe articole sau pe amendamentele propuse. Nu sunt intervenții.

Vă rog să vă exprimați prin vot asupra amendamentelor existente la Anexa 1 la raport. Vă rog să votați. Guvernul susține toate amendamentele.

Amendamente adoptate de plenul Senatului cu 80 de voturi pentru și o abținere.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Raport adoptat de plenul Senatului cu 81 de voturi pentru și o abținere.

Cu precizarea caracterului legii de lege organică, o supun votului dumneavoastră.

Cu 81 de voturi pentru și o abținere, plenul Senatului adoptă proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române.

 
Dezbaterea și adoptarea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, cu completările ulterioare.

La pct.23 avem înscrisă propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, cu completările ulterioare.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională este sesizată în fond. Dacă sunt inițiatorii prezenți, îi invit la tribună. Sunt colegi deputați. Dacă nu, rog punctul de vedere al comisiei noastre.

 

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Da, domnule președinte. Comisia noastră, luând la cunoștință faptul că în viitor medalia "Virtutea Ostășească" se va oferi numai ca decorație de război, cu unanimitate de voturi pentru, a adoptat raport favorabil. Vă rog să o supuneți plenului Senatului.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Domnul Sorin Encuțescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prezenta inițiativă legislativă propune restricționarea acordării unor drepturi persoanelor decorate cu medalia "Virtutea Ostășească", respectiv acordarea unor drepturi numai celor care au fost decorați pentru fapte de eroism săvârșite pe timp de război.

De aceea, Guvernul propune completarea art.13 alin.1 cu formularea: "...precum și medalia "Virtutea Ostășească" numai dacă aceasta a fost conferită pentru fapte de arme săvârșite pe câmpurile de luptă ale primului sau al doilea război mondial, ori prin servicii deosebite aduse armatei în timp de război."

 
 

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Aici este o chestiune de gramatică: "sau celui de al doilea război mondial".

 
 

Domnul Sorin Encuțescu:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Altceva?

 
 

Domnul Sorin Encuțescu:

Nu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. sunteți de acord cu această completare?

 
 

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții. Sunt intervenții la amendamentul agreat astăzi să-l introducem în lege? Nu.

Vă rog să vă exprimați prin vot asupra raportului întocmit de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională cu acest amendament prezentat de domnul secretar de stat în plenul Senatului.

Adoptat de plen cu 78 de voturi pentru și o abținere.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu.

Propunere legislativă adoptată de plenul Senatului cu 79 de voturi pentru și o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea propunerii legislative privind Semnul onorific In serviciul Patriei pentru ofițeri și funcționari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofițeri.

La pct.24 avem înscrisă propunerea legislativă privind Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru ofițeri și funcționari publici cu statut special, cu grade echivalente cu gradele de ofițeri.

Vă rog, punctul de vedere al comisiei. Inițiatorul nu este prezent, domnul deputat Dorel Bahrin. Și la celălalt proiect era inițiator.

Domnule președinte Sergiu Nicolaescu, punctul de vedere al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

 

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Cu unanimitate de voturi pentru s-a acordat raport favorabil, lege ordinară.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Punctul de vedere al Guvernului?

 
 

Domnul Sorin Encuțescu:

Suntem favorabili acestuia.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De acord și cu amendamentul?

 
 

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

De acord.

 
 

Domnul Sorin Encuțescu:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Vă mulțumesc. Vă consult dacă doriți să interveniți. Nu sunt intervenții.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de comisie, cu acel amendament, și proiectul de lege în ansamblu, cu precizarea caracterului legii de lege ordinară.

Senatul adoptă raportul întocmit de comisie și propunerea legislativă în unanimitate cu 75 de voturi. Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea propunerii legislative privind Semnul onorific In serviciul Patriei pentru maiștrii militari, subofițeri și pentru funcționari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maiștri militari și subofițeri.

La pct.25 în ordinea de zi avem propunerea legislativă privind semnul onorific În serviciul Patriei pentru maiștri militari, subofițeri și pentru funcționari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maiștri militari și subofițeri.

Inițiator este, de asemenea, domnul deputat Bahrin, care este absent.

Rog punctul de vedere al comisiei noastre, domnule președinte Sergiu Nicolaescu.

 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Cu unanimitate de voturi pentru, s-a adoptat raport favorabil. Este lege ordinară și este corespondentul, pentru alte grade, la ceea ce am votat înainte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Domnul Sorin Encuțescu - secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale:

De acord cu propunerea legislativă și cu propunerea comisiei.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog să vă pronunțați printr-un singur vot, atât asupra raportului, care conține un amendament, cât și asupra legii în ansamblu. Precizez caracterul legii, de lege ordinară.

Raportul comisiei, cu acel amendament la art.10, precum și legea în ansamblu sunt adoptate de plenul Senatului, în unanimitate, cu 79 de voturi.

 
Continuarea dezbaterii și adoptarea propunerii legislative privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată după 23 august 1944.

La pct. 26 în ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată după 23 august 1944.

Comisia sesizată în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică și securitate națională. Este un raport suplimentar.

Nu știu dacă sunt prezenți inițiatorii.

Rog colegii din Comisia pentru apărare, ordine publică și securitate națională să prezinte raportul suplimentar.

 

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Comisia pentru apărare, ordine publică și securitate națională din Senat, luând în dezbatere acest proiect de lege care, de altfel, a făcut obiectul a numeroase dezbateri, și în plen, și în comisie, a avizat favorabil această propunere legislativă.

Trebuie să informez plenul Senatului că principalul impediment pentru care proiectul de lege nu a fost adoptat până acum era susținerea financiară, dar, în raport de adresa Ministerului Apărării Naționale, care este de acord cu prevederea acestei cheltuieli începând cu 1 ianuarie 2006, noi considerăm că trebuie obligatoriu a se acorda indemnizația și avizăm favorabil inițiativa legislativă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Domnul Sorin Encuțescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Dorim să informăm cât se poate de corect Senatul în legătură cu această propunere legislativă, în sensul că și Ministerul Apărării Naționale s-a pronunțat în legătură cu posibilitatea acordării acestor compensații începând doar cu 1 ianuarie 2006, dar doresc să menționez că acesta a fost un punct de vedere doar al Ministerului Apărării Naționale, fără ca Guvernul să se fi pronunțat față de această propunere legislativă îmbunătățită, întrucât, după cum știți - până acum am mai prezentat în Senat - Guvernul nu a susținut această inițiativă legislativă.

Deci, dacă, din punct de vedere procedural, am putea rezolva această problemă, în așa fel încât Guvernul să se poată pronunța față de propunerea care a suferit unele modificări în legătură cu unele observații pe care noi le-am făcut, inclusiv observația aceea că, încă, în actuala inițiativă, nu se precizează perioada în care cadrele militare pot fi luate în considerare că au suferit, au fost îndepărtate abuziv din armată, pentru că s-ar putea prelungi termenul până în 1989, având situații când ofițerii au fost îndepărtați din armată și dacă, în 1988, le-au plecat rude în străinătate.

Față de această problemă procedurală, am dori să ne pronunțăm, întrucât Ministerul Finanțelor Publice nu susține această inițiativă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Puteați să rezolvați aceste probleme în dezbaterile din comisie. Noi, la nivelul plenului, ce recomandare să vă dăm? Decât posibilitatea să discutați... am returnat din plen legea la comisie, unde a stat mai multe luni. Domnul președinte...

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte, pot să spun două vorbe?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur că da. Domnul senator Sergiu Nicolaescu este și inițiator.

Vă rog.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Deci, unele drepturi pentru persoanele persecutate, din motive politice, în timpul regimului totalitar, din care amintesc: Decretul-Lege nr.118/1990, Legea nr.51/1993, modificată în luna aprilie 2002, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.214/1999, Legea nr.189/2000.

Deși Guvernul, în punctul de vedere exprimat, conform art.110 din Constituția României, nu susține propunerea legislativă, comisia noastră insistă și roagă plenul Senatului să adopte acest act normativ cu caracter reparator, având în vedere că pentru cei aproape 500 de ofițeri, încă în viață, cu vârste între 80 și 95 de ani, efortul financiar nu depășește 6 miliarde lei anual, scăzând an de an, cu mare rapiditate.

Am să citesc răspunsul pe care l-am primit de la Ministerul Finanțelor Publice: "Aceste influențe - se referă la sumele de bani - urmează a fi suportate din bugetul de stat, prin bugetele instituțiilor care asigură plata acestor drepturi, respectiv, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor și Serviciul Român de Informații".

Insist în fața colegilor mei și a dumneavoastră, domnule președinte, că această reparație este o obligație morală, pe care o avem, și vine și la un moment potrivit: împlinim 15 ani de la Revoluție.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc.

Vreau să spun că dezbateri generale asupra propunerii legislative au fost făcute în 5 decembrie 2002.

La dezbateri generale, dacă doriți să interveniți?

Domnul senator Adrian Păunescu, ați spus că da? Ați ridicat mâna, la un moment dat. Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Mie mi s-a părut puțin absurdă situația pe care a evocat-o domnul Encuțescu aici, în sensul că, pe de o parte, un minister al Guvernului susține un punct de vedere, iar Guvernul susține alt punct de vedere și cred că ar trebui să avem înțelepciunea și bunul simț de a ne orienta către propunerea făcută de domnul senator Nicolaescu, mai ales că efortul financiar nu este, într-adevăr, atât de buimăcitor, cum ar părea, și, dacă mai ezităm puțin, el va fi și mai mic.

Totuși, revenind la problema dezacordurilor între un minister și Guvernul din care acel minister face parte, mă gândesc că s-ar putea perfecționa aceste dezacorduri, în sensul ca și direcțiile din ministere să aibă puncte de vedere diferite decât conducerea ministerului și să avem un haos perfect. Deocamdată, lucrurile nu merg în ritmul așteptat și haosul este imperfect. Și v-am ruga, domnule ministru, să luați, de urgență, măsuri, ca să perfecționați haosul. Și poate, vedeți, la CSAT, se obține un al treilea punct de vedere, și în județe, al patrulea, și la Uniunea Europeană, al cincilea, și așa, în ritmul ăsta, ne fărâmițăm, până la granit.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă invit, domnule senator Popa, sau vă adresez rugămintea, dacă vreți, să luați loc.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

De fapt, nu sunt 6 puncte de vedere, cum spunea colegul nostru, domnul Păunescu. Sunt două puncte de vedere, a două ministere: al Ministerului Apărării Naționale, care este favorabil, și al Ministerului Finanțelor Publice, care este defavorabil. Guvernul nu se pronunță. Mie mi se pare că cel mai aproape de realitatea acestei propuneri este Ministerul Apărării Naționale și nu putem să neglijăm faptul că unele dintre cele mai năpăstuite persoane în timpul regimului comunist au fost ofițerii armatei române, care au rămas ofițeri ai armatei române, și nu au intrat în diverse structuri făcute undeva, departe de țară.

Este, cred, o datorie patriotică a noastră să votăm această inițiativă legislativă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Iuliu Păcurariu. Câte un coleg senator de la fiecare grup.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Regret că am lipsit la expunerea de motive a inițiatorului, dar nu e greu să ne gândim cine au fost acești oameni care ar beneficia de acest proiect de lege. Sunt ofițerii români, care, în perioada 1947 - 1950, au fost dați afară din armată, care s-au bătut pe frontul de Est și cel de Vest, iar după aceea au fost epurați, pentru că reprezentau trecuta orânduire. Mai sunt și ofițeri care au avut ghinionul, ulterior, ca un membru de familie, un frate sau o soră, să plece și să nu mai vină din Vest, și să fie dați afară din armată. Acestea sunt categoriile de oameni la care se referă acest proiect de lege, și a-l vota mi se pare absolut corect.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Declar închise dezbaterile generale, dar nu înainte de a oferi cuvântul domnului senator Szabo, pentru că din Grupul parlamentar UDMR nu a vorbit nimeni. Vă rog.

 
 

Domnul Szabo Karoly-Ferenc:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

La primele dezbateri din comisie, pe marginea acestei inițiative legislative, am avut ocazia să particip, și acolo am făcut observația conform căreia la capitolul acela în care, într-un fel, se fac definiții, și care încearcă să delimiteze categoriile de foști ofițeri ai armatei române care ar urma să beneficieze de această lege... deci, am făcut observația că acolo lipsește o mențiune, la care m-am referit atunci, în dezbaterile din comisie, dar nu am căpătat suficient sprijin din partea colegilor.

Iată care este acea categorie. Este aceea care nu a comis nici un fel de fapte din categoria aceea care a fost amintită acolo, adică nu a părăsit țara, nu a desfășurat el însuși vreo activitate ostilă regimului, ci, pur și simplu, aparținea unei categorii care astăzi este reprezentată în Parlament de către un grup parlamentar din care fac și eu parte.

Menționez că nu vorbesc despre foștii ofițeri ai armatei regale române, care și-au continuat activitatea până când armata populară s-a debarasat de dânșii - am folosit expresiile uzuale din acea vreme și se cuvine să le punem acum în ghilimele - ci este vorba de oameni care au intrat în armată, au urmat școala de ofițeri și au încercat să avanseze în ierarhie, să-și facă o carieră în noile condiții care au apărut după 1947, în țara noastră. Însă, în a doua parte a anilor '70 și apoi în anii '80 au existat niște directive care nu au ajuns la comisie, pentru că erau secrete, niște directive ale lui Ceaușescu, personal, care se refereau la îndepărtarea ofițerilor de altă naționalitate decât cea română din armata română sau la împiedicarea concretă a avansării lor. Eu, personal, am avut ocazia să mă întâlnesc cu unii dintre aceștia și, iată, inițiativa legislativă nu se referă la ei. Din cauza aceasta, atunci mi-am exprimat anumite rezerve, pe care mi le mențin și acum. Altminteri, consider că este absolut necesară o reparațiune în acest domeniu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Consult pe inițiator sau reprezentantul Executivului dacă, după dezbaterile generale, vor să mai argumenteze ceva.

 
 

Domnul Sorin Encuțescu:

Domnule președinte,

Eu am cerut doar să vedem din punct de vedere procedural, în sensul că noi nu avem punctul de vedere al Guvernului în ansamblu său...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu vă supărați, am scos propunerea legislativă de pe ordinea de zi - acum chiar am verificat, crezând că suntem noi în vreo eroare - în 5.12.2002, deci de doi ani de zile. Cred că aveați timp suficient.

Vă rog, domnule senator Sergiu Nicolaescu.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte, insist în fața colegilor mei pentru aprobarea acestui document, ținând cont că e vorba de patru miliarde. Aceste patru miliarde, mă rog, între 4 și 6, devin ridicole față de atâtea lucruri, iar Ministerul Apărării, care are cea mai mare sumă din partea bugetului de stat, este imposibil să nu găsească o soluție.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, vă rog să-mi răspundeți la întrebare.

Avem două anexe cu amendamente, una la primul raport și cea de-a doua la raportul suplimentar. Mergem doar pe amendamentele din raportul suplimentar?

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, sigur, sau cu juma de gură?... Că altfel ne uităm pe ele... Inițiatorul?

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Deci, rapoartele sunt identice. În plus, la raportul suplimentar este prevăzută data intrării în vigoare a măsurilor, deci 1 ianuarie 2006...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
 

Domnul Sorin Encuțescu:

De acord.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

E vorba de nesusținerea bugetară pentru actualul buget...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu amendamentele existente în raport.

Cu 69 de voturi pentru și 3 abțineri, amendamentele existente în raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și securitate națională sunt adoptate de plen.

Supun votului dumneavoastră ... (discuții în sală)... Oricum, de aici... Nu vă supărați, de la noi merge la Camera Deputaților... Suntem prima Cameră sesizată.... Deci, oricum nu intră mâine în vigoare. Nu se poate.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia pentru apărare, ordine publică și securitate națională.

Vă rog să votați.

Raport adoptat de plenul Senatului cu 75 de voturi pentru, un vot împotrivă și 4 abțineri.

Precizând caracterul legii, de lege ordinară, o supun votului dumneavoastră.

Plenul Senatului o adoptă cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivă și 6 abțineri. (aplauze)

 
Respingerea proiectelui de Lege privind autorizarea Ministerului Apărării Naționale de a vinde personalului propriu locuințele de serviciu pe care acesta le are în administrare, proiectului de Lege privind autorizarea Ministerului Administrației și Internelor de a vinde personalului propriu locuințele de serviciu pe care acesta le are în administrare, proiectului de Lege privind autorizarea Serviciului Român de Informații de a vinde personalului propriu locuințele de serviciu pe care acesta le are în administrare, proiectului de Lege privind autorizarea Serviciului de Telecomunicații Speciale de a vinde personalului propriu locuințele de serviciu pe care acesta le are în administrare, proiectului de Lege privind autorizarea Serviciului de Protecție și Pază de a vinde personalului propriu locuințele de serviciu pe care acesta le are în administrare.

La punctul 27 din ordinea de zi, stimați colegi, urmează cinci legi. O să-l invit pe domnul președinte Sergiu Nicolaescu la pupitru, în numele Comisiei pentru apărare, ordine publică și securitate națională...

Din sală: Să le votăm la pachet...

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur, o să discutăm câteva categorii de legi la pachet... Acum, o primă chestiune, avem cinci legi, vă rog să-mi permiteți să le identific. Avem proiectul de Lege privind autorizarea Ministerului Apărării Naționale de a vinde personalului propriu locuințele de serviciu pe care acesta le are în administrare, același lucru și un proiect de lege care se adresează Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Serviciului de Protecție și Pază.

Vă reamintesc că săptămâna trecută am avut același proiect de lege sau un proiect de lege cu același conținut pentru Ministerul Justiției, adoptat de plen și înaintat. Înainte de a oferi cuvântul colegilor noștri și inițiatorilor, eu vreau să vă reamintesc, stimați colegi, că noi am trecut o lege-cadru prin Senat, care a fost propunere legislativă, inițiată de colegi parlamentari, și care în prezent se găsește la Camera Deputaților. Ceea ce este important însă că aceste cinci legi de astăzi și cealaltă lege vizează câte un domeniu specific, din domeniul militar, cu problemele specifice fiecărui minister.

De aceea, vă rog să discutăm serios pe rapoarte. Ele par de respingere, în sensul că prin legea aceea cadru noi am putea să rezolvăm probleme legate de vânzarea locuințelor. Aceste legi care sunt speciale, că sunt pe domeniul unui minister, unui ordonator de credit, vin și dezvoltă în domeniul respectiv legea-cadru pe care noi am dat-o ca inițiativă parlamentară a domnului senator Sergiu Nicolaescu.

Deci, ca un ultim argument, cele două legi sau această categorie de șase legi, plus legea generală inițiată ca propunere legislativă, sunt complementare și ele nu se exclud, ci, dimpotrivă, acestea vin ca, în domeniul specific, să facă aplicabile normele stabilite prin acea lege.

Deci, din punctul meu de vedere o să discutăm... Nu, trebuie să le admitem, nu să le respingem...

Vă rog, punctul de vedere al inițiatorilor.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Da, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, numai puțin. Reprezentantul Guvernului.

 
 

Domnul Sorin Encuțescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de Lege privind autorizarea Ministerului Apărării Naționale de a vinde locuințele a fost transmis la Secretariatul General al Guvernului, în data de 13 iulie 2004.

Ulterior, la propunerea domnului Șerban Nicolae, ministru delegat pentru Relația cu Parlamentul, Guvernul a aprobat promovarea unui proiect de act normativ care să reglementeze unitar abilitarea instituțiilor din domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale de a vinde personalului propriu locuințele de serviciu, având la bază inițiativa legislativă, aparținând domnilor senatori.

Având în vedere cele prezentate, considerăm că se justifică respingerea proiectului care vizează numai Ministerul Apărării Naționale.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dar celelalte? Pentru că sunt domenii specifice...

 
 

Domnul Sorin Encuțescu:

În legătură cu celelalte structuri din sistemul național de apărare...

 
 

Domnul Florin Sandu:

Dacă îmi permiteți, acea lege, care a fost inițiativa domnului senator Sergiu Nicolaescu, era o lege care cuprindea toate structurile. Pentru că ea fost la un moment dat respinsă de Guvern, fiecare instituție și-a făcut o lege ca să-și rezolve aceeași problemă. Prin faptul că acea inițiativă a trecut de Senat, acum se află la Camera Deputaților cu raport favorabil, vă rugăm să admiteți punctul de vedere de respingere.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bun. Deci, apreciați, în numele ministerelor că situațiile specifice fiecărui minister pot fi rezolvate la acea lege-cadru. Deci, nu avem probleme. Stați puțin, că de respins sau de admis e ușor, dar să nu creăm o mie de probleme.

Vă rog, domnule președinte.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte, pentru precizare... Și dumneavoastră, cu experiența dumneavoastră, o să găsiți soluția... Toți împreună.

Deci, a existat o propunere de lege globală care privea tot ce a fost militar, toți militarii. Acea propunere nu a obținut, a trecut de Senat, dar nu a obținut aprobarea Guvernului. În felul acesta, fiecare minister a revenit asupra problemei respective, fiecare întocmindu-și o nouă lege. Între timp, Guvernul, la intervenția pe care noi am făcut-o, revine și consideră că măsura este bună, și astăzi, la Camera Deputaților, mi s-a confirmat că a trecut prin comisie și comisia respectivă a dat drumul la această lege, cu precizarea, în final, că fiecare dintre ministere, lucru care exista în legea respectivă, își adaugă specificul respectiv.

Conform Constituției, cu același conținut, nu putem face mai multe legi, nici măcar două, dar patru sau cinci. Fără revenirea oficială a Guvernului, sigur că astăzi am fi fost în încurcătură, dar, după părerea mea, lucrurile sunt clare, domnule președinte, și trebuie găsită soluția. Dumneavoastră cred că o știți mai bine. Dacă noi, astăzi, după părerea mea, experiența pe care o am eu, eu aș spune că trebuie să respingem întrucât cealaltă a mers mai departe și a ajuns în stadiul de aprobare, fiind Camera a doua, Camera Deputaților, are hotărârea decizională.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Singura problemă și singurul semn de întrebare pe care l-am avut în momentul în care am văzut rapoartele întocmite de Comisia pentru apărare, ordine publică și securitate națională... nelămurirea mea era determinată de faptul dacă toate situațiile, specifice în cadrul unui minister, se regăsesc în acea lege-cadru. Dar, având în vedere precizările făcute de reprezentanții Executivului, care sunt cei mai interesați ca să rezolve toate situațiile din interiorul ministerului, sunt convins că aceste noi proiecte de lege nu sunt necesare să le dezbatem în continuare.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Procedură, domnule președinte...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Procedură? Ce vreți, să întrerupem dezbaterile?

 
 

Domnul Teodor Munteanu:

Eu am o excepție de ridicat...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur, vă ofer cuvântul imediat...

Doar o singură chestiune aș vrea să-i întrebăm pe reprezentanții Executivului, ce se întâmplă în situația în care, domnul senator Sergiu Nicolaescu și dumneavoastră, vă rog să fiți atenți, pentru că, domnule președinte.... în situația în care un cadru militar din Ministerul Apărării Naționale, și sunt cu miile, s-a transferat, nu mai este, a primit locuință de la Ministerul Apărării Naționale, dar, între timp, s-a transferat la Ministerul Administrației și Internelor sau la alte structuri militare, legea aceea îi mai este favorabilă sau nu?

 
 

Domnul Sorin Encuțescu:

Da, el pleacă cu locuința... El, când se transferă în altă parte, se transferă cu locuința...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, nu... Spuneți cu voce tare că eu am o situație diametral opusă și vreau să scot din stenogramă cuvântul dumneavoastră să-l duc acolo...

 
 

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Este clar că legea precizează foști militari. Deci, militar este și Ministerul de Interne și celelalte ministere de care spuneți...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Problema de procedură, vă rog să vă gândiți la ea...

A ridicat o problemă de procedură domnul senator Popa...

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, constat din nou că nu avem cvorum, sunt 51 de senatori în sală...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc, aveți o problemă, domnul Popa... (rumoare în sală)...

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Da, am o mare problemă, să se respecte Regulamentul....

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, sigur, am să dispun apelul nominal, din nou...

Vă rog, doamna senator Norica Nicolai.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Deci, stimați colegi, au existat cinci proiecte de lege, cinci inițiative...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Șase... Una am trecut-o...

Numai puțin, doamna senator. Domnule președinte Sergiu Nicolaescu, vă rog să aveți grijă că noi am mai trecut una la Camera Deputaților, săptămâna trecută am votat una...

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Au existat puncte de vedere divergente cu privire la modul de calcul și la chestiuni practice care țin de statutul acestor locuințe de serviciu. Nici una din legi nu reglementează chestiunea transferului de la o unitate militară la alta, mai ales că nu toate sunt în sistemul militar. Ministerul Administrației și Internelor este demilitarizat, deci este un serviciu public, dar nu avem precizarea de foști militari în economia textului de lege. Însă ei au convenit o serie de proceduri identice pentru tot sistemul de apărare și de ordine publică care țin de calculul prețului, de condițiile de accesibilitatea și de eligibilitatea pentru cumpărarea acestor locuințe. Nu s-au prevăzut, este adevărat, o serie de detalii care țin de transferul dintr-o structură de ordine publică în alta.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Da, vă rog, de ce sunteți supărat domnul senator...

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnul senator Munteanu, alături de alți colegi, suntem coautori...

 
 

Domnul Teodor Munteanu:

Domnule președinte, eu nu am să ridic nici o chestiune de procedură legat de cvorum, dar, măcar, ca inițiator, pentru că eu sunt inițiatorul acestor proiecte, aș vrea să spun două vorbe...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să poftiți la pupitru, dacă...

 
 

Domnul Teodor Munteanu:

Nu, păi legea ...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi, deci, nu sunteți inițiator? Pentru că inițiatorul, pe cele cinci proiecte de lege...

 
 

Domnul Teodor Munteanu:

Este Guvernul...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Munteanu:

Eu vorbesc de inițiativa mea... legea mamă...

Domnule președinte, astăzi, inițiativa legislativă a trecut de Camera Deputaților, cu raport favorabil, și incluzând toate observațiile Guvernului. În momentul acesta, acea lege corespunde la ceea ce se dorea. Firesc este ceea ce propun astăzi reprezentanții ministerelor prezenți aici respingerea acestor... nu-și mai au rostul... singura deosebire în pachetul pe care-l avem astăzi este că pentru justiție nu am avut așa ceva și atunci se justifică o lege separată pentru justiție, nefiind prinsă în legea...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aceea e trecută de noi...

 
 

Domnul Teodor Munteanu:

Deci, în acest moment, trecând astăzi, cu raport de respingere, se închide toată problema și în sensul precizat de Guvern.

Deci, aceasta este soluția, să respingem astăzi.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Dacă doriți să interveniți la dezbateri generale?

Nu sunt intervenții. Eu am de pus o întrebare celor doi reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Administrației și Internelor. Ce se întâmplă cu situația cadrelor militare care au primit de la ministerele respective locuințe și s-au transferat între timp la alte structuri militare? Pentru că în proiectul de lege despre care faceți vorbire, și spuneți că a rezolvat toate situațiile, eu vă spun sigur că această chestiune este nerezolvată.

Vă rog, care este punctul dumneavoastră de vedere.

 
 

Domnul Sorin Encuțescu:

Domnule președinte, în momentul în care, de exemplu, Ministerul Administrației și Internelor sau Serviciul Român de Informații au solicitat transferul unor cadre militare în alte unități, de regulă, s-au solicitat inclusiv locuințele de serviciu.

Deci, cei care au solicitat să se transfere și cu locuințe de serviciu, Ministerul Apărării Naționale a transferat locuințele de serviciu și la celelalte instituții ale statului.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, este legal să fie transferate în momentul în care au fost transferate cadrele pentru că cele mai multe au plecat de la dumneavoastră, de la Ministerul Apărării Naționale către Ministerul de Interne, deci este legal să le transferați, spuneți dumneavoastră în plenul Senatului, și locuințele structurilor respective.

 
 

Domnul Sorin Encuțescu:

Ei când au solicitat, fiind proprietate publică a statului, la solicitarea lor s-a aprobat de către minister și transferul locuințelor.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bun, rugămintea este ca acest răspuns să-l oferiți și Camerei Deputaților și să-l înscrieți în lege, pentru că nu este înscris și nu este așa.

Vă rog să ne pronunțăm prin vot, stimați colegi!

Supun votului primul proiect de lege, cel cu MAPN-ul.

Din sală: În bloc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

Nu putem să le respingem în bloc, respingem câte unul, adică supun votului, nu respingem.

Supun votului primul raport, raport de respingere în legătură cu proiectul de Lege privind autorizarea Ministerului Apărării Naționale de a vinde locuințele.

Vă rog să votați.

Din sală: Raport de respingere.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aprobând raportul cu 80 de voturi pentru și un vot împotrivă proiectul de lege de la poziția 27 este respins "

Punctul 28.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

De asemenea, cu 81 de voturi pentru și un vot împotrivă, plenul Senatului aprobă raportul de respingere și pe cale de consecință respinge proiectul de Lege privind autorizarea Ministerului Administrației și Internelor de a vinde locuințe.

Punctul 29, proiect de Lege privind autorizarea Serviciului Român de Informații de a vinde personalului propriu locuințele de serviciu pe care acesta le are în administrare - raport de respingere.

Vă rog să votați.

Raportul este aprobat de plen cu 73 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și o abținere - vedeți că s-a mai diminuat cvorumul - și pe cale de consecință proiectul de lege este respins.

Punctul 30, proiectul de Lege privind autorizarea Serviciului de Telecomunicații Speciale de a vinde personalului propriu locuințele de serviciu pe care le are în administrare.

Raport aprobat de plen cu 72 de voturi pentru și 2 voturi împotrivă, pe cale de consecință este respins.

Ultimul proiect de Lege privind autorizarea Serviciului de Protecție și Pază de a vinde personalului propriu locuințele de serviciu pe care acesta le are în administrare.

Vă rog să votați raportul de respingere întocmit de comisia pentru apărare.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 74 de voturi pentru și 2 voturi împotrivă și pe cale de consecință proiectul de lege este respins.

 
Dezbaterea și adoptarea propunerii legislative privind asigurarea locuințelor pentru personalul pensionat din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și pentru urmașii celor decedați în timpul și din cauza serviciului.

La punctul 32 avem înscrisă propunerea legislativă privind asigurarea locuințelor pentru persoanele pensionat din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și pentru urmașii celor decedați în timpul și din cauza serviciului.

Inițiator, domnul Sergiu Nicolaescu, vă rog să luați loc lângă reprezentanții Executivului.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule Sergiu Nicolaescu.

Vă rog, punctul de vedere, domnul senator Sergiu Nicolaescu.

 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de lege creează cadrul legislativ necesar prin care se asigură posibilitatea ca personalul militar și funcționarii publici cu statut special pensionați, precum și urmașii celor decedați în timpul și din cauza serviciului, să poată cumpăra locuințele de serviciu pentru care au un contract de închiriere valabil încheiat.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, punctul de vedere al comisiei.

 
 

Domnul Ioan Paștiu:

Aș vrea să fac precizarea că Guvernul nu susține această propunere legislativă aducând argumente din Legea locuinței nr.114/1996 care, însă, nu pot fi aplicate situației speciale rezultate din legi organice și statute proprii în care s-au aflat și au acționat cadrele militare și funcționarii publici cu statut special.

În prezent, instituțiile din domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale au în evidență peste 300 de cereri provenind de la această categorie de persoane care nu pot fi soluționate, ca urmare a lipsei unui cadru legislativ.

Comisia noastră a adoptat raport favorabil și propune spre dezbaterea Senatului acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Domnul Sorin Encuțescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul respinge această inițiativă legislativă.

 
 

Domnul Florin Sandu:

Dacă-mi permiteți, o precizare aș vrea să fac.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog.

 
 

Domnul Florin Sandu:

Suntem într-o situație, aproape similară, așa cum am fost și cu celelalte legi. În acea lege-cadru s-a propus un amendament. Este vorba de amendamentul 10, după art.5 se introduce un nou articol cu următorul cuprins: "prevederile prezentei legi se aplică și pensionarilor proveniți din instituțiile menționate la art.1", deci cele de ordine publică, precum și urmașilor celor decedați care locuiesc în astfel de locuințe.

Raportul comisiei este favorabil, este adevărat, el nu este adoptat încă de Camera Deputaților.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este vorba de acel proiect de lege despre care am vorbit anterior inițiat de colegii noștri, de domnul senator Sergiu Nicolaescu și care este în dezbatere la Camera Deputaților.

Deci, în această situație, putem să respingem, adică acceptând punctul de vedere al Guvernului, dar rugămintea este ca la Camera Deputaților să susțineți exact ceea ce s-a susținut la Senat, adică să fie inclus acest punct de vedere.

Vă rog, domnul senator Szabo Karoly-Ferenc.

 
 

Domnul Szabo Karoly-Ferenc:

Domnule președinte,

În legătură cu o afirmație care s-a făcut aici, așa vrea să fac o precizare care nu este pentru stenogramă, e mai mult. Guvernul nu poate să respingă o inițiativă legislativă, își poate exprima dezacordul față de ea.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Doamna senator Norica Nicolai. Domnul senator Popa?

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Păi avem o problemă pentru că noi suntem sesizați cu o inițiativă legislativă și acolo se vorbește de un amendament care va trebui să urmeze cursul procedural.

Deci, noi vă rugăm, comisia să vă pronunțați asupra inițiativei legislative pe care, înțeleg că Guvernul o susține din moment ce consideră că în conținutul unui amendament lucrul acesta se poate admite.

Vă rugăm să ne pronunțăm prin vot asupra acestei inițiative legislative.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De acord, dar același principiu pe care l-am folosit la celelalte cinci, nu mai este valabil acum?

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Nu, domnule președinte, nu mai este valabil pentru că la celelalte cinci aveam o certitudine, un vot de adoptare al Camerei Deputaților.

În momentul acesta avem o promisiune de vot a Camerei Deputaților și nu un vot de adoptare. Nu cred că putem discuta pe ceea ce se va întâmpla, noi nu știm dacă legea respectivă intră în următoarele săptămâni sau nu intră și credem că trebuie să discutăm pe proiectul de lege cu care suntem sesizați.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, sigur că da, cu o condiție, avem o promisiune, pentru că, deocamdată, la Camera Deputaților, pe acel proiect de lege există doar raport, nu s-a votat.

 
 

Domnul Florin Sandu:

Raport favorabil.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este raport favorabil și în raportul favorabil în care sunt prinse toate situațiile acestea este și această situație.

Eu sunt de acord, ar trebui chiar să-l trecem și să-l trimitem la cameră, să existe o anumită presiune, dar este altceva.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Absolut. Deci, asta cred că este soluția.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dar nu folosim aceeași unitate de măsură la toate legile.

Vă rog, domnul senator Nicolae - Vlad Popa "

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

Iertați-mă, eu am făcut o cerere și dumneavoastră vă faceți că nu auziți sau că...

Vă rog frumos!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aud, dar eu voi dispune, în conformitate cu cererea dumneavoastră, sigur că deocamdată mai numărăm să se facă cvorumul. Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

Aveți o obligație, vă rog !

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

Chiar dacă există. Deci, nu există o problemă delicată.

Vă rog să vă pronunțați asupra raportului favorabil, legea are caracter de lege ordinară. Sigur că, în final, și această chestiune trebuie să fie prinsă în legea aceea cadru.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu există nici un amendament?

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Fără amendamente.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Raportul aprobat.

Fără amendamente.

În această situație, plenul Senatului cu 62 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 2 abțineri, având în vedere că legea are caracter de lege ordinară adoptă atât raportul comisiei, cât și proiectul de lege în ansamblu.

Sigur, legea se va topi în legea-cadru la Camera Deputaților, dar asta este altă poveste.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de frontieră Române (retragerea propunerii legislative la solicitarea inițiatorului)

La punctul 33 avem propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de frontieră Române.

Inițiator, domnul Sergiu Nicolaescu.

Vă rog câteva cuvinte legat de inițiativă.

 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Invit colegii senatori în sală.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Am căzut de acord cu reprezentanții Ministerului de Interne privind Poliția de frontieră, însă în legea cu care domniile lor s-au prezentat în fața comisiei, sunt câteva inadvertențe și asupra acestor lucruri eu am insistat în trei amendamente, ca legea să fie modificată.

Am observat la materialul prezentat de minister că există tendința ca Poliția de frontieră să-și extindă autoritatea și în domenii - persoane și mărfuri pe întreg teritoriul țării - fapt ce înseamnă depășirea cu mult a competențelor actuale. În acest sens, se contrazic și cu măsurile Uniunii Europene și, în general, a țărilor europene.

În al doilea rând: la Ordonanța de urgență nr.104/2001 de care vorbim, șefii unităților teritoriale ale Poliției de frontieră trebuie să prezinte informări anuale, semestriale, ori de câte ori este nevoie, prefecților, președinților consiliilor județene, primarilor localităților din zona de frontieră sau a celor care au în raza de teritoriu etc.

Domnilor, în condițiile acestea, înseamnă că Poliția de frontieră dă raport primarului din comuna, din zona respectivă, iată de ce comisia a apreciat că o asemenea prevedere conduce la o anumită subordonare a șefilor unităților și subunităților Poliției de frontieră, față de conducerea organelor administrației centrale și locale, inclusiv a primarilor de comune, ceea ce încalcă prevederile legale în vigoare.

De asemenea, în extinderea competenței pe întreg teritoriul țării față de limita existentă în prezent de 30 de kilometri de la frontieră, limită în care Poliția de frontieră își putea îndeplini competențele pe care i le oferă legea, înseamnă o suprapunere profesională cu alte servicii ale poliției sau serviciilor vamale "

Această extindere, peste 30 de kilometri va putea crea și grave confuzii. Acestea sunt cele trei puncte pentru care insist să fie modificate.

Sunt amendamente la legea respectivă.

Legea este o lege foarte bună, modernă, care prin cele trei articole are tendința de a domina mai puternic punctul de frontieră, extinzând autoritatea Poliției de frontieră peste tot teritoriul României și așa cum ați văzut îi subordonează, în mod ciudat, primarilor din comune!?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Rog punctul de vedere al Guvernului, al ministerului.

 
 

Domnul Florin Sandu - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Domnilor senatori, și cu scuzele de rigoare, domnule senator Nicolaescu, căruia îi port o stimă deosebită, nu pot să fiu de acord cu amendamentele propuse din următoarele motive. În esență, în afară de ceea ce a prezentat dânsul, era vorba și că Poliția de frontieră ar face controlul bunurilor, un control vamal de fapt și se ocupă de criminalitatea transfrontaliră, deci dorește să fie scoasă din atribuția Poliției de frontieră combaterea criminalității transfrontaliere. Din acest punct de vedere nu putem să fim de acord, în sensul că controlul vamal este reglementat de lege și se face numai de către vamă, controlul vamal necesită o procedură de vămuire pe care nu o face Poliția de frontieră. Poliția de frontieră nu face control în punctele de frontieră, deci nu face control nici la graniță, nici în punctele interioare. Ea face niște controale în zona de competență, zona de competență fiind, așa cum s-a spus, 30 de kilometri. Este, într-adevăr, o extindere că pot urmări și anumite persoane, dar acolo spune nu singuri, ci "împreună cu Poliția Română". Deci, nu mai este nici aici o extensie pentru întreg teritoriul țării. Iar referitor la informările care trebuie făcute în zona de frontieră ideea este preluată din Legea Poliției Române în care se spune că "vizavi de criminalitate prezintă informări prefectului, primarilor și celorlalți".

Referitor la criminalitatea transfrontalieră, cred că nu este bine să se reducă numai la migrație pentru că au fost multe situații, chiar cazul unui cetățean care avea pe corp diamante, care au fost depistate prin controlul persoanelor și bineînțeles s-au depistat și bunurile respective.

Pe de altă parte, legea... această ordonanță, de fapt este organizarea și funcționarea Poliției de frontieră, este o lege prin care s-a însușit conceptul de trecerea frontierei, promovat de Convenția de aplicare a Acordului Schengen. Ea a fost foarte bine primită de către experții Uniunii Europene. Din contră, structura și competențele Poliției de frontieră consacrate au fost concepute de experți ai Uniunii Europene. De asemenea, se constată că actul normativ în discuție conține elemente de noutate preluate din legislația comunitară. Mai mult decât atât este posibil, cu 1 ianuarie 2005, să intre în vigoare Agenția Europeană a Frontierelor cu care este în acord, plus derularea Convenției de Înfrățire Socială Franța și Spania asigură caracterul modern și de acquis al acestei legi.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Vă rog din partea comisiei noastre dacă doriți să interveniți? Vă rog.

 
 

Domnul Ioan Paștiu:

Mulțumesc, domnule președinte. Nu am să mai reiau punctele pe care inițiatorul, domnul senator Sergiu Nicolaescu, le-a expus aici în detaliu, dar am să spun punctul de vedere al comisiei, și anume că, deși punctul de vedere al Guvernului este negativ, totuși, în urma discuțiilor repetate, comisia noastră cu majoritate de voturi a hotărât raport de admitere. Vă rog să supuneți proiectul de lege dezbaterii plenului Senatului. Mulțumesc.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte, dacă permiteți?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Domnul senator Sergiu Nicolaescu, dacă doriți să mai completați.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Îmi cer scuze, dar am avut 16 legi astăzi, iar asta, care este și cea mai complicată, vă cere o atenție mai deosebită. Personal am acordat multă rigurozitate detaliilor din lege, încercând să îmbunătățesc munca celor din Poliția de frontieră. Uitați-vă, de pildă, ce spune scrisoarea ministrului francez Alain Painchaux: "În Uniunea Europeană și majoritatea țărilor candidate, Poliția de frontieră are competențe în domeniul controlului persoanelor, pe când Vama are responsabilitatea controlului mărfurilor". Or, în legea pe care o propune, în momentul de față, Ministerul de Interne acordă autoritate Poliției de frontieră și în controlul mărfurilor. Dar vreau să spun că există în aceeași lege... am încurcat hârtiile, mărturisesc... un punct foarte clar, un articol, care spune că ei, cei de la Poliția de frontieră, " coordonează munca acelora care își fac profesia în punctul de frontieră". În felul acesta, dacă polițistul de frontieră vrea să facă un control al unui geamantan sau al unui bagaj personal, sau a mărfii dintr-un vehicul, el se adresează vameșului cerându-i acestuia să controleze bagajul respectiv. Deci, el poate cere controlul - dacă are informații - și poate să obțină acest control. Mai mult decât atât, în zona de competență de 30 de kilometri, de care v-am spus, există posibilitatea ca polițistul de frontieră să facă controlul autovehiculelor. Iar când faci controlul unui autovehicul e clar că îl poți pune pe cetățean să deschidă și geamantanul sau cufărul. Nu încerc să reduc din atribuțiile Poliției de frontieră, dar nu înțeleg să facem acum o lege, să treacă prin acest Senat, la a cărui autoritate țin foarte mult, aducând ca argument că în șase sau douăsprezece luni o vom modifica. Uniunea Europeană îmi recomandă modificările care se impun în Ordonanțele de Guvern nr.104 și nr.105 - spune documentul venit de la francezi - care ne cer, de fapt, armonizarea cu legislația actuală europeană, precum și analiza critică a protocolului "Vamă - Poliția de frontieră", documente care sunt prezentate în anexă, au observat și ei suprapunerea de competențe din propunerea de lege. Prin cele trei amendamente pe care le-am făcut, am încercat să corectez acest lucru. Se cer competențe în plus ce contrazic chiar observațiile ministrului francez. Cred că e o încăpățânare, iertați-mă, în nici un caz a mea.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. declar deschise dezbaterile generale. Doriți să interveniți în numele Guvernului? Vă rog.

 
 

Domnul Florin Sandu:

Da. Vă rog să-mi permiteți, totuși, să... Deci, personal, după doi ani jumătate acum s-a pus în discuție Convenția Napoli II și, vizavi de ficțiunile Poliție de frontieră și Vamă, am fost de acord cu extinderea Vămii cu atribuții judiciare și astfel că se inițiază proiecte de lege în care să se dea competențe judiciare Vămii vizavi de infracțiunile vamale și modificarea Codului penal și Codului de procedură penală și dacă atunci am dat niște atribuții judiciare și Vămii nu înțeleg de ce refuză acest lucru Poliției de frontieră. Și să vă spun de ce. Încă o dată vă spun că nu există control vamal să-l facă Poliția de frontieră și să vă rog să examinați legea. Pentru că domnul inițiator este în eroare. Atunci când vorbește de bunuri ... urmărește respectarea legii din punct de vedere al faptelor... Deci: "Să efectueze controale și să participe la razii independent sau în colaborare cu organele locale ale Poliției când există indicii cu privire la săvârșirea de infracțiuni la regimul frontierei de stat ori ascunderea unor infractori sau bunuri provenite din aceste infracțiuni". Deci, nu în punctul vamal. Pe de altă parte: "Să efectueze controlul persoanelor și al bagajelor, precum și al autovehiculelor, mijloacelor de transport feroviare, navale, aeriene....atunci când există indicii temeinice de săvârșire a infracțiunilor la regimul frontierei de stat, iminente și că persoana sau bunurile căutate se află în zona controlată". Deci nu se referă la acele situații care sunt invocate. Vă rog să se examineze legea.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Ofer cuvântul domnului senator Paul Păcuraru.

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Departe de mine de a fi specializat în acest subiect, dar întâmplarea face ca să reprezint un județ de frontieră și vă pot spune că toate constatările mele ocazionale, sigur, confirmă ceea ce spune domnul senator Sergiu Nicolaescu. Toate. Deci există o depășire de atribuții și de competențe ale Poliției de frontieră fără echivoc. Există control de bagaje, pe marfă, pe tot, dintr-o zonă care mie îmi este neclară - 20 de kilometri, 30 de kilometri, tot județul, toată România devine o Românie de frontieră - îmi este neclar până unde se întinde în momentul de față aria, pentru că îi găsesc peste tot. Poliția de frontieră a beneficiat în mod evident de dotări și de investiții remarcabile, și auto, și electronice, și navale și așa mai departe, pe programe comunitare, tocmai pentru protecția graniței de Est, dar eu în momentul de față vă pot spune în mod cert că abuzează. Am avut numeroase situații în care cetățenii, moldovenii care vin în transfrontalier cu morcovi, ceapă, cu legume sunt controlați mai abitir decât de oricine și dijmuiți pe măsură. Românii care nu au nici o treabă decât că sunt din zona limitrofă sunt și ei pradă controalelor, supracontroalelor pe care le face Poliția de frontieră. Vă pot spune că până și o mașină a Senatului, de circumscripție, în care circulam a dorit să fie controlată în portbagaj de Poliția de frontieră " Nu am nici o problemă, să o controleze.

Vreau să vă spun că viața de zi cu zi confirmă ceea ce spune domnul senator Nicolaescu și din acest punct de vedere ele ar trebui să fie avute atent în vedere de dumneavoastră. Pentru că nu e vorba numai de un conflict de interese între Vamă - Poliție de frontieră și Poliție - că se poate citi și în acest sens textul legii - , ci de modul în care o instituție nou creată își îndeplinește atribuțiile în momentul de față și cred că semnalele pe care le-am primit noi ocazional sunt și semnalele pe care le-a avut Uniunea Europeană, motiv pentru care am făcut această intervenție. Deci, din punctul meu de vedere propunerea legislativă a colegului nostru și susținută de întreaga Comisie de apărare este de luat în considerare, este de susținut, și noi, Grupul liberal, votăm favorabil.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Sandu:

O singură... Aș dori să nu se treacă la o modificare legislativă în condițiile în care, este posibil să aibă dreptate domnul senator, unii polițiști de frontieră care dau dovadă de exces de zel să-și depășească atribuțiile. Noi trebuie să gândim și să judecăm legea. Nu trebuie să judecăm că în unele situații aceștia au încălcat legea. Pe aceștia trebuie să-i prindem și să-i sancționăm. Pe de altă parte, care este scopul legii? Să combatem și să prevenim criminalitatea transfrontalieră. De ce vrem să creăm o lege mai puțin eficace? Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Adrian Păunescu.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Eu sunt absolut stupefiat de susținerile potrivit cărora într-o țară cu atâtea probleme, inclusiv și uneori mai ales la frontieră, trebuie să slăbim minima autoritate de care are nevoie Poliția de frontieră pentru a-și face datoria. Eu nu vreau să insist asupra cazuisticii extrem de bogată de la frontierele României. Nu cred că e momentul acum să facem povestea poveștilor de la frontieră. Dar, în mod principial, într-o epocă, tulbure, într-o tranziție care nu s-a terminat, eu cred că trebuie să trecem la măsuri hotărâte pentru sprijinirea autorităților să-și recapete dreptul la autoritate. Și cred că nu este absurd ceea ce spune aici domnul secretar de stat Florin Sandu, dimpotrivă, susțin cu toată tăria ceea ce a argumentat dumnealui și ceea ce ar trebui să rezulte. Și anume păstrarea punctului de vedere exprimat de Executiv. E corect să fie așa. Și e corect să fie așa în interesul general. Faptul că domnul senator liberal ne-a adus aici în discuție împrejurarea că i se umblă în portbagaj e un fapt regretabil, dar el nu poate determina schimbarea unei orientări către autoritate. Statul român are nevoie și de această dovadă de autoritate. Nu e nici o problemă. Nu e nici o primejdie să cădeam în autoritarism. Există primejdia să se haotizeze în continuare totul și să se termine cu orice autoritate a statului român.

Sunt surprins că oameni de calitate și care fac dovada de atâtea ori a încrederii în autoritățile statului, de această dată susțin să luăm Poliției de frontieră ceea ce ar fi atributul ei esențial.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Szabo Karoly Ferenc. (Discuții în sală.)

Nu vă supărați, de la fiecare grup, dumneavoastră, care cunoașteți foarte bine Regulamentul, vorbește câte un coleg, eventual, câte doi, dar nu numai... Punctele de vedere sunt divergente.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Domnule președinte.

Dați-mi voie să fac observația că...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, stimate colege și stimați colegi, să-l ascultăm pe domnul senator.

 
 

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

...dacă nu i-ați acordat cuvântul doamnei senator Norica Nicolai nu se datorează decât faptului că se află într-o penumbră, pe care domnul Ioan Paștiu i-o face și, din cauza aceasta, eu am profitat de împrejurarea asta.

Onorat Senat.

Eu aș face o mică speculație în legătură cu argumentele care au cântărit în balanță, atunci când comisia noastră a hotărât, cu majoritate de voturi, cum se recunoaște și în raport, să acorde aviz favorabil acestei inițiative legislative, și nu-mi permit să cred că acest fapt se datorează vreunei poziții, pe care inițiatorul o are în această comisie și în acest Parlament.

Dați-mi voie să observ că Ordonanțele de urgență ale Guvernului nr.104/2001 și 105/2001, care au revoluționat - nu este o exagerare - instituția poliției de frontieră și a regimului juridic al frontierei de stat, au avut, până acum, efecte - evidente și net - pozitive. Ele au condus la situația în care astăzi circulăm cvasiliberi prin Europa. Să ne amintim numai de faptul că demilitarizarea poliției de frontieră și adăugirea la competențele ei și a acelora care decurg din ceea ce se cheamă competențe juridice, deci poate face cercetări, precum și alte elemente, pe care le-au adus cele două acte normative, au avut efecte net pozitive și au ajuns, au determinat ca România să aibă poziția pe care o are în legătură cu Uniunea Europeană.

Eu am motivele mele să aduc critici poliției de frontieră, nu în general, ci să-mi manifest dezaprobarea față de unele manifestări, pe care le putem constata în comportamentul lucrătorilor de acolo, mai ales că au fost dotați, în ultima vreme, cu autovehicule extrem de performante - nota bene, unele sunt din banii plătitorilor de impozite din Uniunea Europeană - și chiar mă pregătesc să fac anumite observații punctuale pe această temă, în legătură cu nerespectarea vitezei de circulație în localități de către colegii care nici măcar nu se ostenesc să pună în funcțiune indicatorul acela, semnalizarea specială în legătură cu caracterul de misiune care să motiveze eventuala depășire a vitezei legale. Asta este o chestiune care rămâne să o fac dacă voi mai avea ocazia și după 28 noiembrie.

În ce privește observațiile cu privire la raportul organelor poliției de frontieră față de autoritățile administrației publice locale...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimate colege și stimați colegi, vă rog să faceți liniște! Sunt chestiuni extrem de importante.

 
 

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Mulțumesc.

Eu cred că sunt nu numai legale și logice, dar absolut naturale, situațiile în care - iată - comunele administrează porțiuni de teren, aparținând de fâșia, de zona de frontieră, chiar de fâșie, comunele oferă sprijin logistic și material autorităților sau, mă rog, entităților care compun poliția de frontieră și, în cadrul autorității de ordine publică, autorității teritoriale de ordine publică a județelor care au porțiuni de frontieră, în mod firesc, necesar și legal, șefii unităților și subunităților de-acolo sunt prezenți și, în mod normal, prezintă rapoarte. Nu văd nimic, dimpotrivă, este în interesul efectuării misiunilor, este în interesul respectării drepturilor cetățenilor și, în definitiv, este în interesul general.

În legătură cu extensia ariei de responsabilitate în adâncimea teritoriului național de către entități ale poliției de frontieră, ea este o practică curentă în țările care sunt deja membre ale Uniunii Europene, dar încă nu sunt membre ale spațiului Schengen, și vor deveni o practică curentă în România, atunci când noi vom deveni membri ai Uniunii Europene, dar încă nu vom fi în spațiul Schengen și, după aceea, de asemenea, pentru că prevenirea anumitor evenimente cu caracter infracțional și, deci, protejarea Uniunii Europene, ca o îndatorire a unei țări care este o limită, o frontieră a Uniunii Europene, este absolut legală.

Prin urmare, eu împărtășesc, în cazul de față, opinia Guvernului, care nu respinge și se manifestă împotriva acestui proiect de lege.

Vă rog, onorați colegi, să votăm în consecință.

Vă mulțumesc frumos. (Aplauze.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Doamna senator Norica Nicolai.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Stimate colege și stimați colegi, chiar este o problemă foarte importantă, pentru că ea ține de punerea în practică și de adoptarea acquis-ului comunitar.

Propunerea domnului președinte Sergiu Nicolaescu vizează transpunerea în câteva texte de lege, pentru că nu în totalitate, a Convenției de la Neapole II, încheiată în baza Tratatului de la Maastrich, care vizează acordarea reciprocă de asistență între administrațiile vamale ale statelor membre ale Uniunii Europene, cooperare în ceea ce privește reglementările naționale și punerea în concordanță cu acquis-ul comunitar, infracțiuni la reglementările vamale naționale, precum și urmărirea și sancționarea infracțiunilor la reglementările vamale comunitare și naționale.

Această convenție dă un rol, face distincția în ceea ce privește infracțiunile de trafic de frontieră directă și infracțiunile care se petrec în zona de competență a vămii. Ea presupune competență de cercetare penală pentru autoritățile vamale, ceea ce va presupune modificarea Codului de procedură penală, pentru că trebuie să le dăm o serie de competențe și acest lucru încă nu-l avem, deci nu-l avem ca principiu de drept reglementat, și este vorba de poziția vămii de coordonare a acestor structuri.

Chestiunea este, fără îndoială, România... Domnul secretar de stat s-a angajat că va pune în practică, la momentul semnării Tratatului de aderare, Convenția de la Neapole. Problema este: suntem capabili s-o adoptăm, acum, ca formă de acquis comunitar­? Oricum, acquis-ul comunitar nu este adoptat în totalitate. Avem pregătirea necesară, atât vamă, mai ales, cât și poliție de frontieră, pentru a aplica această convenție?

Aceasta este chestiunea la care noi trebuie să decidem astăzi. Facem un pas înainte pe acquis-ul comunitar, fără să existe, însă, după părerea mea, o bază de reglementare? Sau menținem textele din Ordonanțele de urgență ale Guvernului nr.104/2001 și 105/2001, urmând să modificăm în totalitate, pentru că presupune un pachet de legi de adoptare, cele care țin de competențe de procedură și de schimbarea Codului vamal.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Antonie Iorgovan, ultimul coleg care s-a înscris la cuvânt.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte, onorat Senat.

Cine s-a grăbit să spună că Parlamentul a intrat deja în vacanță și că s-au oprit problemele, care sunt de competența Parlamentului, a fost în mare eroare, dacă a fost de bună-credință... (Discuții în sală.) ...pentru că acest act normativ, această inițiativă legislativă face, o dată în plus, o demonstrație - dacă mai era nevoie să o facă și acest act normativ - asupra unui adevăr cardinal: treburile Parlamentului nu se termină nici o clipă. Deci, procesul legislativ este viață și cum viața nu se oprește nici o clipă, nici noi nu putem să ne oprim.

Este în afară de orice îndoială că în această zonă, și anume, regimul juridic al frontierei, al poliției de frontieră și, de aici, mai departe, al vămii și ce se întâmplă în vamă, în România trebuie să se facă în permanență, de-acum încolo, pași spre Europa. Nici în Europa, dacă mergem, reglementările nu sunt unitare.

Haideți să ne raportăm un pic la istorie, la istoria recentă, de unde am plecat noi. Am plecat - îmi îngădui să reamintesc - de la trupele de grăniceri. Așa am avut noi. Trupele de grăniceri le-am transformat tot noi, Parlamentul României, și a fost o schimbare de optică, de filosofie, de rațiunea de a fi a unor structuri, în poliție de frontieră.

Ce trebuie să facem, la ora actuală?

Păi, la ora actuală, până când nu suntem membri în Uniunea Europeană, până nu am adoptat și noi Constituția Uniunii Europene, care are vreo 400 de pagini, iar a noastră are numai 100 și..., părerea mea este că noi ne hazardăm. Deci, plecăm pe un drum care înseamnă un sfert de pas și nu se știe dacă acest sfert de pas este de bun augur sau nu.

Așadar, după părerea noastră, a celor din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, care am dat aviz negativ, această chestiune a regimului juridic al frontierei și al structurilor care au atribuții în zona de frontieră, trebuie să fie reglementată "zusammen", cum spune neamțul.

Din sală: Ungurul.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Așa, ungurul dumneavoastră, tot ați fost cu Austro-Ungaria.

Așa că această inițiativă legislativă, fără a contesta elementele de noutate, fără a contesta bunele intenții, nici nu se discută această chestiune, ea, la ora actuală, în opinia noastră, a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, nu vine să ne rezolve problemele, dimpotrivă, îmi îngădui să spun, vine să ne încurce, pentru că ea vine cu reglementări numai într-o zonă, numai într-o componentă din acest întreg, dar nu și în cealaltă. Și, în loc să se mențină acest echilibru, care este, la ora actuală, în legislația noastră, se pare că noi facem pasul înapoi - așa cum a sesizat și colegul nostru Adrian Păunescu, cu flerul domniei sale de a sesiza problemele importante și cu pericol, mai devreme sau mai târziu -, în loc să foritificăm în această perioadă, când noi trebuie să facem dovezi.

Ce trebuie să facă România pentru Uniunea Europeană?

Trebuie să facă dovezi că poliția de frontieră a României, care este și poliție la frontiera N.A.T.O., și care trebuie să fie mâine - acest mâine însemnând 2007, ianuarie - și poliție de frontieră a Uniunii Europene, face pasul înapoi în ceea ce privește implicarea ei în cercetarea infracțiunilor din domeniul criminalității transfrontaliere?

Păi, nu speriem noi Bruxellles-ul?

Nu începe Bruxelles-ul să-și pună semne de întrebare: "Românii, când sunt serioși? Atunci când trimit negociatorii la Bruxelles și declară că toată lumea, toate autoritățile sunt pentru integrare, sau atunci când adoptă o inițiativă legislativă, prin care poliția de frontieră face pasul înapoi?

Mi-aș îngădui, onorat Senat, să rețin atenția numai asupra art.1.

De fapt, ce ni se propune la art.1?

În art.1 se propune, după "ilegale", citesc textul: "Prevenirea și combaterea migrației ilegale și a faptelor specifice criminalității transfrontaliere săvârșite în zona de competență".

Prin inițiativa legislativă, la acest alineat, ni se propune, după "ilegale", de unde începe conjuncția "și", să scoatem, să eliminăm.

Repet: este bine, acum, noi să eliminăm din competența poliției de frontieră, să nu îndeplinească și aceste misiuni de a cerceta faptele specifice acestei criminalități transfrontaliere?

Păi, dacă scoatem de la poliția de frontieră această atribuție, atunci, unde o dăm? Că dacă o scoatem de aici, trebuie să o ducem în altă parte.

Și aș vrea să spun că - și fac această confesiune - domnul președinte Sergiu Nicolaescu, cel puțin eu îl consider prietenul meu din viața politică, ne-am împrietenit în 1990, dar prietenia este una și rigoarea profesională este alta.

Cum dânsul cred că nu face rabat în profesia domniei sale, nici eu nu mi-am îngăduit să spun altceva decât ceea ce gândesc, ca profesionist al dreptului și sper ca domnia sa să mă înțeleagă.

În concluzie, eu propun să nu acceptăm, în acest moment, această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.(Aplauze.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte,

Un cuvânt mai am de spus. (Discuții în sală.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, ca inițiator.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Din aceeași prietenie, renunț, domnule președinte, la amendamentele mele, dar vă rog, cei care rămâneți în Parlament, să vă aduceți aminte atunci când Uniunea europeană va veni și va face modificările pe care eu le-am cerut, astăzi, să le facem noi. Și, dacă nu va fi așa, ați pierdut pariul.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Să le facem mai târziu, dar trebuie să le facem împreună cu...

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Am renunțat, domnule președinte...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, stați puțin, că trebuie să o rezolvăm juridic aici.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

...însă un singur lucru trebuie să mărturisesc în această problemă înainte de a ne despărți. Mă așteptam, totuși, la mai multă profunzime, pentru că eu vreau binele Poliției, iar în stilul românesc de a lucra, de a crea confuzie, de a da posibilitate poliției de frontieră să îi dai întregul teritoriu al României, în confuzie totală cu celelalte două instituții de poliție care sunt drogurile și poliția obișnuită, asta înseamnă încălcare de teritorii, de funcționabilitate și de răspundere.

Acest lucru am vrut să îl evit, vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Stimați colegi,

Având în vedere propunerea sau precizarea, mai bine zis, făcută de domnul președinte Sergiu Nicolaescu, în plenul Senatului, astăzi, sigur că Regulamentul Senatului nu ne permite ca noi să luăm doar act de propunerea domniei sale.

Cred că dezbaterile, însă, sunt extrem de importante și vor fi reținute de colegii parlamentari, iar în eventualitatea în care punctul de vedere expus astăzi, inclusiv de domnia sa, în sensul că este de acord cu respingerea propunerii legislative de către Senat, știu eu, stenogramele vor sta la baza unei viitoare propuneri legislative.

Eu supun votului dumneavoastră, pentru că este interesant faptul că, dacă noi o respingem, o trimitem automat la cea de-a doua Cameră, dacă luăm act doar, în urma dezbaterilor, de propunerea domnului senator Sergiu Nicolaescu, o scoatem de pe rol și nu o mai trimitem la Camera Deputaților. De acord, domnule senator Sergiu Nicolaescu ?

Da, este de acord.

Vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu această formulă, cu această modalitate, să luăm act de retragerea propunerii formulate de către domnul senator Sergiu Nicolaescu.

La propunerea domnului senator Sergiu Nicolaescu solicitarea de retragere este acceptată cu 63 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 3 abțineri.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Pct. 34, propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Din sală: Nu avem inițiator.

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ce nu avem ?! Cine este inițiator ?

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Domnul Eugen Nicolăescu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu are importanță, vă rog, dânsul are treabă, acum este la o televiziune locală la Roșiori. Noi avem dezbateri parlamentare, dacă nu este prezent, ce treabă avem ?!

 
 

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Procedură, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnul senator Adrian Păunescu.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

În timp ce noi dezbăteam aici problema aceasta atât de delicată, cineva a luat apa din fața doamnei Norica Nicolai. Eu nu aș fi insistat asupra acestui aspect, dacă nu s-ar fi întâmplat să fie chiar domnul Popa. (Sala se amuză.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îi oferim o sticlă, de la noi, de la prezidiu.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte,

Ne angajăm noi să aducem apă, dar să nu îi mai ia doamnei Norica Nicolai apa. (Discuții în sală.)

Al doilea aspect, aș vrea domnule președinte, tot la procedură, să salut momentul în care am putut cădea de acord, fără să vorbim, domnul senator Karoly și Adrian Păunescu.

 
 

Domnul Gyorgy Frunda (din sală):

Mai greșește și Szabo.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Ne-am ferit noi, cât am putut, dar am căzut în această prăpastie, va trebui să conviețuim.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Un singur drept la replică, domnule Păunescu, fără îndoială, întotdeauna am apreciat bărbații cărora le este sete ! (Aplauze. Sala se amuză.)

 
 

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Eu nu din sete am spus, ci din solidaritate cu setea dumneavoastră.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, reprezentanta Executivului, ați mai luat legătura la minister, mai vine cineva la pct. 13 ? Nu ?!

Pct. 34, rog punctul de vedere al Guvernului.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

 
 

Doamna Maria Manolescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul României nu susține această inițiativă legislativă, cu atât mai mult, cu cât, în această perioadă, Codul fiscal, măsurile de modificare și completare a Codului fiscal aplicabile de la 1 ianuarie 2005, deja au fost aprobate de către Parlamentul României.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Îl rog pe domnul președinte Ștefan Viorel să prezinte raportul comisiei.

 
 

Domnul Ștefan Viorel:

Domnule președinte,

Comisia noastră a fost sesizată pentru dezbateri în fond cu propunerea legislativă a domnului deputat Eugen Nicolăescu.

Modificările propuse de domnia sa se referă la introducerea cotei unice de impozit pe venit, al cărei nivel stabilit de către inițiator, este de 16%, aceeași pentru toate tipurile de venituri obținute de o persoană fizică și reducerea cotei de impozit pe profit de la 25%, cât este în prezent, la 16 %.

Analizând propunerea, comisia noastră a hotărât respingerea acesteia, având în vedere o sumă de considerente pe care le-a prezentat, în mare parte, și reprezentantul Guvernului.

Ca urmare, cu precizarea că s-a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, comisia noastră supune spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative.

De asemenea, fac precizarea că este lege ordinară. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, dezbateri generale. Domnul senator Paul Păcuraru, vă rog.

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu puteam să nu pronunțăm măcar cu câteva cuvinte în favoarea inițiativei colegului nostru.

Sigur că, cele două teme pe care dânsul le propune prin acest proiect de lege, respectiv cota unică de impozitare și reducerea cotei de impozit pe profit, sunt teme actuale de dezbatere, de campanie electorală.

Cred că în iulie, când domnul deputat a făcut propunerea, a fost, în bună măsură, inspirat de dezbaterile pe care le-a provocat public, Ministerul Finanțelor Publice, domnul ministru Mihai Tănăsescu, domnul prim-ministru, când erau partizani înfocați ai acestui subiect, noroc că sindicatele s-au opus și, în egală măsură, noroc că domnul președinte, încă, Ion Iliescu, s-a opus, ceea ce a blocat această inițiativă.

Ceea ce vă pot spune, așa, jumate în glumă, jumate în serios, este că, de fapt, inițiativa colegului nostru, a domnului deputat, este viziunea pe viitorul program de guvernare și este normal ca dumneavoastră, majoritatea, să nu îl puteți accepta astăzi. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe și bănci. Vă rog să vă pronunțați prin vot. Este raport de respingere, vă rog să votați.

Raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost adoptat de plenul Senatului cu 61 de voturi pentru, 22 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă este respinsă.

 
Dezbaterea și respingerea Legii privind constituirea Sistemului Național de Cercetare Sociologică a Opiniei Publice - reexaminare la cererea formulată de președintele României.

La pct. 35 avem Legea privind constituirea Sistemului Național de Cercetare Sociologică a Opiniei Publice.

De asemenea, raport de respingere, reexaminare.

Comisia pentru învățământ și știință este comisia sesizată. Vă rog.

 

Domnul Ioan Nicolaescu:

Luând în dezbatere proiectul de lege menționat, comisia își însușește cererea de reexaminare a președintelui României și solicită plenului Senatului respingerea propunerii legislative, pentru următoarele motive:

Proiectul de lege se constituie într-o îngrădire nepermisă a exercitării activității de cercetare sociologică, prin introducerea unui organism ce autorizează, evaluează și acreditează organizații și persoane fizice să deruleze sondaje sociale și de opinie.

Proiectul de lege atinge principiul liberei concurențe, un organism exterior pieței, urmând a stabili criterii de discriminare între cei ce practică această activitate.

Nu există reglementări similare în statele Uniunii Europene, unde acționează sistemul de autoreglare, conceput să protejeze respectarea standardelor care se ghidează după codul de bună practică.

Camera decizională este Camera Deputaților, iar în raport cu obiectul de reglementare legea are caracter ordinar.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Rog punctul de vedere al inițiatorilor, al Guvernului.

 
 

Domnul Teodor Bobiș - secretar de stat pentru relația cu Parlamentul:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul a analizat cererea de reexaminare a președintelui României și a ajuns la concluzia că ea este întemeiată și, totodată, pertinentă, pentru motivele arătate în cuprinsul ei și pe care domnul președinte al comisiei le-a prezentat aici.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Dacă doriți să interveniți pe cererea de reexaminare formulată de președintele României ?!

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da ?! Bun, domnul senator Paul Păcuraru. (Replică neinteligibilă, din partea domnului senator Triță Făniță, aflat în sală.)

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Domnule președinte,

Domnule senator Triță Făniță, este o ocazie să vedem cu câtă seriozitate ne facem treaba, pentru că vă aduc aminte că suntem în fața unui proiect de lege care a avut ca punct de plecare o inițiativă a unui grup parlamentar - să nu-mi fac dușmani în ajun de alegeri - care credea că este tot timpul înșelat în sondajele de opiniei, că scorul domniilor lor este undeva, pe la 40-60%, și că realitatea sondajelor îi coboară tot timpul la 12-13%.

La vremea respectivă m-am opus acestui proiect de lege, pentru că din punct de vedere al cercetării era inacceptabil, dar nu a contat nimic, el a trecut cu o serioasă atenție din partea Senatului.

M-aș întreba, de exemplu, dacă am pune față în față raportul de atunci al Comisiei pentru învățământ, știință și tineret și raportul de acum al Comisiei pentru învățământ, știință și tineret, ce concluzii am putea să tragem ?! Probabil că interesante.

Și, sigur, de data asta suntem și noi solidari cu cererea domnului președinte, Ion Iliescu. Păcat că a fost făcută atunci când instanțele europene au cerut neamestecul în treburile cercetării științifice. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Vă rog să observați raportul întocmit de Comisia pentru învățământ, știință și tineret care susține cererea de reexaminare formulată de președintele României și, pe cale de consecință, vă solicităm, ca admițând cererea de reexaminare, să respingeți propunerea legislativă.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului întocmit de Comisia pentru învățământ, știință și tineret. Votând cu da, aprobăm cererea.

Plenul Senatului, cu 78 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 5 abțineri, aprobă raportul întocmit de Comisia pentru învățământ, știință și tineret.

Pe cale de consecință, aprobă cererea de reexaminare formulată de președintele României și respinge propunerea legislativă respectivă.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile publice ale sectorului sanitar.

La pct. 46 mai avem o propunere legislativă privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile publice ale sectorului sanitar.

Legea are caracter ordinar.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru sănătate ecologie și sport și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Mai avem pct. 46 și pct. 47 și apoi intrăm pe legile organice.

Vă rog, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Din sală: Care lege ?

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Propunere legislativă privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile publice ale sectorului sanitar.

Raport favorabil sau nefavorabil ?! (Discuții la masa prezidiului.)

Are aviz negativ de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, iar comisia sesizată în fond, Comisia pentru sănătate ecologie și sport, a dat aviz favorabil. Vă rog.

Suntem în fața unei propuneri legislative și am înțeles că inițiatorul este absent. A fost prezent la dezbateri săptămâna trecută.

Vă rog, punctul de vedere.

 
 

Doamna Rodica Șelaru:

Domnule președinte,

Membrii comisiei au hotărât în unanimitate să adopte raport favorabil, fără amendamente; ambele comisii, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru sănătate ecologie și sport.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, rog punctul de vedere al Guvernului și v-aș ruga domnule președinte Ștefan Viorel să prezentați avizul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, să vedem de ce este negativ.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Domnul George Pavelescu - secretar de stat pentru relația cu Parlamentul în Ministerul Sănătății:

Domnule președinte,

Guvernul nu susține propunerea legislativă respectivă.

Avem în vedere că propunerea legislativă nu este însoțită de fișa financiară și nu sunt determinate fondurile și sursa de finanțare a acestor creșteri.

De altfel, se prevede o creștere medie a salariului de bază, față de octombrie 2004, de 157,5%. Singura sursă de plată a personalului care-și desfășoară activitatea în baza contractului de prestări-servicii cu casele de asigurări de sănătate este Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate. Aplicând o asemenea corecție, o asemenea creștere salarială, ajungem la un efort bugetar de aproximativ 58.000 miliarde lei.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

58.000 miliarde...

 
 

Domnul George Pavelescu:

Da. Propunerea legislativă are în vedere creșterea salarială pentru personalul din sectorul de sănătate și de asistență socială. La nivelul țării este vorba de 315.000 salariați. Aproximativ 187.000 din sectorul de sănătate, restul din sectorul de asistență socială.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Îl invit pe domnul președinte Ștefan Viorel, președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci să explice avizul negativ, primit din partea acestei comisii.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Eu mă simt obligat, ca foarte pe scurt, să spun că noi am avizat negativ această inițiativă, pentru că argumentele care au stat la baza deciziei noastre au fost prezentate foarte clar de domnul secretar de stat.

Deci, un impact de 58.000 miliarde asupra bugetului de stat nu poate fi preluat, sau poate fi preluat, dar într-un interval de 10 ani, dar nu se poate de la un buget la altul să venim cu un astfel de impact. Este o destabilizare a echilibrului bugetar în totalitate. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Declar deschise dezbaterile generale. Nu sunt intervenții. Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de comisie, raport care este criticat de către Comisia pentru buget, finanțe și bănci și de către Guvern.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului întocmit de Comisia pentru sănătate, ecologie și sport și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Vă rog să votați.

Raportul a fost respins, întrunind doar 30 de voturi pentru.

Stimați colegi, pe cale de consecință, fiind 63 de voturi împotrivă, propunerea legislativă privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din sectorul sanitar este respinsă.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind egalizarea șanselor pentru persoanele cu handicap în România.

La pct. 47 avem propunerea legislativă privind egalizarea șanselor pentru persoanele cu handicap în România. Raport de respingere. Vă rog. Rog punctul de vedere al Executivului.

 

Domnul Florian Sălăjan - președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Din punct de vedere al...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mai aproape de microfon, vă rog.

 
 

Domnul Florian Sălăjan:

Din punctul de vedere al Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap avem mai multe observații și propuneri. Pot să dau citire câtorva dintre acestea. În primul rând, foarte multe dintre drepturile ce urmează a fi acordate se regăsesc deja în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări și completări, prin Legea nr. 519/2002, motiv pentru care apreciem că propunerea legislativă contravine dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, cu modificări.

Drept urmare, nu susținem această propunere.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Totuși, pentru stenogramă, vă rog să vă prezentați.

 
 

Domnul Florian Sălăjan:

Mă numesc Florian Sălăjan - președinte ANPH.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. O invit pe doamna senator să prezinte raportul întocmit de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

 
 

Doamna Rodica Șelaru:

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative privind egalizarea șanselor pentru persoanele cu handicap din România. Și aici aș vrea să adaug faptul că în ceea ce privește evaluarea handicapului, propunerea legislativă menționează că această activitate se va realiza prin intermediul unor comisii județene de evaluare complexă a persoanelor cu handicap și a unei comisii naționale de evaluare complexă a persoanelor cu handicap, fără a preciza, însă, cum sunt organizate și cum funcționează. Adoptarea acestei propuneri legislative conduce la un efort suplimentar financiar foarte, foarte mare, de peste 1 miliard lei.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale. Domnul senator Paul Păcuraru. (Rumoare, vociferări)

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

O să luăm și locurile care trebuie luate.

Ceea ce vreau să vă spun, sigur că, inițiator la acest proiect de lege este colega noastră, doamna deputat Mona Muscă, și domnia-sa a lucrat... (Rumoare, vociferări) Înțeleg că vă bucurați, dar vreau să vă spun că respingerea facilă a acestui proiect de lege va crea un alt imens subiect de dezbatere publică în România și, așa cum la inițiativa legislativă cu recalcularea pensiilor, până la urmă ați venit la opiniile noastre, este posibil, și foarte probabil, ca și la acest proiect de lege, pe care astăzi îl expediem, așa ca și cum n-ar fi, să fim obligați să revenim. Vă pot spune că, probabil îmi va confirma domnul președinte, conform evidențelor ANPH-ului, în momentul de față sunt înregistrate în România în jur 411.000 persoane care, din păcate, nu reprezintă totalul persoanelor cu dizabilități din România. Se pare că numărul total al persoanelor cu dizabilități din România se apropie undeva de 900.000, luând în calcul și persoanele accidentate care au invalidități de diverse grade și care nu sunt înregistrate, copii neînregistrați și așa mai departe. Sunt foarte multe categorii, cu diverse deficiențe, care nu sunt înregistrate în momentul de față în statistica oficială. Deci, atunci când discutăm în România de acest subiect, vom ști că expediem în mare viteză un milion de persoane pentru altă dată. Guvernul are o Hotărâre de Guvern - nr. 1215/2002-, prin care așază strategia națională a persoanelor cu handicap și definește principalele direcții și principalele componente de acțiune pe acest subiect. Autorii proiectelor de lege, care sunt de fapt majoritatea organizațiilor neguvernamentale care se ocupă de această problemă, și sunt câteva sute de ong-uri, care au lucrat cu adevărat la acest proiect de lege, au făcut, de fapt, o lege de aplicare a strategiei. Deci, fiecare punct care se găsește în strategia guvernamentală, se regăsește într-un capitol distinct în lege cu prevederi precise. Sunt 8 capitole ale aceste legi. Dacă veți vedea, nu este o lege pentru a modifica un articol, un procent sau un coeficient, ci este chiar o lege-concept care așază în termeni practici strategia guvernamentală și opinia pe care o avem este că această lege, într-adevăr, ar trebui să facă obiectul unei atente analize , pentru că, repet, chiar dacă astăzi expediem foarte lejer subiectul, vom reveni asupra lui, pentru că el este obligatoriu de abordat și cerințele acestui proiect de lege, de egalizare a șanselor persoanelor cu handicap, răspund, încă o dată, repet, poate nu vrem să citim, strategiei programului guvernamental. Motivele pentru care Guvernul și Agenția s-au pronunțat negativ, în fața comisiei, când au fost expuse, nu au stat în picioare, mai degrabă ne-am regăsit în fața unui refuz de analiză, decât în fața unui discuții propriu-zise, capitol cu capitol, punct cu punct. Era foarte important să vedem și fundamentarea financiară pentru aceste lucruri, pentru că vă dau, totuși, o veste proastă, celor care astăzi reprezentați majoritatea guvernamentală, că, din păcate, în momentul de față, din bugetul Casei Naționale de Sănătate , alocațiile pentru inserția socială a persoanelor cu handicap au scăzut de zece ori între anii 2000 și 2004. Deci, chiar dacă noi facem foarte multe lucruri și toate sunt minunate, în termeni preciși, dacă ne ducem la bugetul Casei Naționale de Sănătate, vom vedea că între anii 2000-2004, alocațiile au scăzut de zece ori numai în patru ani și cifrele ne pot sta în evidență și pot discuta cu Agenția punctual acest subiect. Deci, problema este stringentă și chiar dacă categoria în continuare nu este în centrul atenției Parlamentului, ea comportă pe fiecare problemă în parte o discuție foarte atentă, pentru că sunt obligați..., societatea, comunitatea este obligată, inclusiv de Comunitatea Europeană, să parcurgă de urgență un pachet de măsuri, astfel încât soarta persoanelor cu handicap să se îmbunătățească, astfel încât programele de instruire și de educare ale persoanelor cu handicap să fie reale, astfel încât bursele locurilor de muncă pentru persoanele cu handicap să nu mai fie spectacole de imagine, ci să fie realitate în locurile de muncă pentru ele și așa mai departe. Deci, regret că Guvernul și comisia se pronunță nefavorabil. Repet, vom face din acest subiect o temă majoră de dezbatere publică în România, pentru că gravitatea și dificultățile cu care se confruntă această categorie socială, din păcate lovită de soartă, sunt imense și, din păcate, nu avem timpul să le luăm în considerație. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Vă consult dacă mai sunt intervenții? Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Alături de regretul colegului meu că Guvernul n-a susținut această propunere legislativă, eu îmi exprim regretul că inițiatoarea acestui proiect de lege, un proiect la care îmi dau seama cât s-a muncit având 129 de articole, nu și-a găsit timp să vină să-l susțină și să explice plenului Senatului rostul acestei inițiative. E absolut surprinzător să muncești ... Pentru cine a întocmit un proiect de lege de câteva articole e clar că aici a fost o muncă extraordinară. Nu știu ce s-a putut întâmpla ca să nu vină să susțină acest proiect de lege. (Rumoare)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Stimați colegi, raportul întocmit de către Comisia pentru muncă, familie și protecție socială este negativ. Îl supun votului dumneavoastră. Dacă veți adopta raportul, veți respinge propunerea legislativă. Vă rog să votați.

Plenul Senatului, aprobând cu 65 de voturi pentru, 22 împotrivă și 2 abțineri raportul întocmit de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, pe cale de consecință, respinge propunerea legislativă privind egalizarea șanselor pentru persoanele cu handicap în România.

Și la această propunere legislativă să se ofere o listă pentru grupurile parlamentare.

 
Dezbaterea și respingerea proiectului de Lege pentru declararea ca oraș a comunei Voinești, județul Dâmbovița, dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru înființarea comunei Pietrari prin reorganizarea comunei Bărbulețu, județul Dâmbovița, proiectului de Lege pentru înființarea comunei Răscăeți prin reorganizarea comunei Vișina, județul Dâmbovița, proiectului de Lege pentru înființarea comunei Râul Alb prin reorganizarea comunei Bărbulețu, județul Dâmbovița, proiectului de Lege pentru înființarea comunei Raciu prin reorganizarea comunei Lucieni, județul Dâmbovița, proiectului de Lege pentru înființarea comunei Ciohorăni prin reorganizarea comunei Miroslovești, județul Iași, proiectului de Lege pentru înființarea comunei Șopârlița prin reorganizarea comunei Pârșcoveni, județul Olt.

Stimați colegi, ca procedură de lucru în continuare vă propun să luăm într-o singură dezbatere generală cele 7 proiecte de lege, e adevărat că sunt legi organice, sunt doar de declarare de comune. N-are rost să ascultăm de șapte ori expunerea de motive. Sunt standard, le-am verificat. Toate întrunesc condițiile de legalitate. Dar să ascultăm punctul de vedere al Executivului și al inițiatorilor, iar, apoi, le vom vota în final.

Sunt șase în ordinea de zi, și cea de-a șaptea, cea pe care a solicitat-o domnul senator Triță Făniță - Șopârlița...

Din sală: Nu este în ordinea de zi.

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este. Am pus-o în ordinea de zi la solicitarea domnului senator Triță Făniță. Șopârlița. N-am și glumit cu denumirea localității?

Deci, îl rog pe domnul vicepreședinte Hrițcu.

Haideți, vă rog, dumneavoastră în calitate de vicepreședinte al comisiei să încercați să ordonați puțin lucrurile și să ne spuneți dacă cele șapte propuneri legislative... Deci, avem comuna Voinești, comuna Pietrari, comuna Răscăeți... Să spun și județele?

Din sală: Nu, nu, nu...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Râul Alb, Raciu (Dâmbovița), Ciohorăni (Iași) și Șopârlița (Olt) din comuna Pârșcoveni.

Vă rog, punctul de vedere al comisiei. Domnul senator Hrițcu.

 
 

Domnul Florin Hrițcu:

Domnule președinte,

La prima localitate, zic eu, că am o observație. Comuna Voinești noi o declarăm ca oraș, după ce îndeplinește toate condițiile de care are nevoie un oraș. Deci, are numărul de locuitori, are utilitățile necesare. Mai departe, toate celelalte comune care se înființează au raport favorabil din partea Comisiei de administrație publică și organizarea teritoriului, fără amendamente. Condiția este ca ele să funcționeze începând cu 1 ianuarie 2005.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sunteți de acord la comisie cu toate. Raportul este pozitiv.

Vă rog, din partea Guvernului sau a inițiatorului. Două-trei cuvinte, domnule senator Traian Novolan. Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Traian Novolan:

Onorat Senat, așa cum a venit pachetul de legi de la Camera Deputaților, aprobate, una pentru transformarea comunei Voinești în oraș și restul sate transformate în comună, eu îi rog pe stimații colegi să fie de acord și să voteze pentru transformarea acestor localități, prima în oraș și restul în comune. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Teodor Bobiș - secretar de stat în Departamentul pentru Relația cu Parlamentul:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru prima inițiativă legislativă, declararea comunei Voinești, județul Dâmbovița, ca oraș, punctul de vedere al Guvernului este negativ, având în vedere că nu sunt îndeplinite condițiile din Legea nr.351/2001. Astfel, o serie de indicatori se află mult sub parametrii ceruți.

Populația ocupată în activități neagricole este de numai 13% față de 75%, cât cere legea; echiparea edilitară este insuficientă; sunt modernizate numai 28% din străzi, față de 50%; distribuția apei este asigurată în proporție de 22% față de 60%, iar străzi cu conducte de canalizare sunt numai în proporție de 3,3% față de minimum 50%.

Acestea sunt motivele pentru care Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Pentru celelalte inițiative legislative, Guvernul a propus ca să fie conexate la proiectul de lege privind unele localități și comune care se găsește deja la Camera Deputaților, având în vedere că aceste reorganizări trebuie făcute într-un mod sistematic, unitar, pentru a nu se reveni asupra lor. Deci toate celelalte inițiative legislative sunt cuprinse în proiectul de lege al Guvernului care se găsește la Camera Deputaților.

Dacă dumneavoastră aprobați aceste inițiative legislative, înseamnă că atunci proiectul de lege va veni din nou la dumneavoastră și va trebui să scoateți din proiect aceste inițiative legislative.

Din sală (mai multe voci): O să le scoatem. (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumim. La dezbateri generale comune sau...

 
 

Domnul Gyorgy Frunda (din sală):

Întrebare.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Întrebare. Vă rog. Întâi întrebările.

 
 

Domnul Gyorgy Frunda:

Vă mulțumesc, domnule președinte. O singură întrebare am. În cazul comunei Șopârlița... (discuții, rumoare, râsete) De câți locuitori are nevoie ca să devină șopârlă? Vă mulțumesc. (discuții, râsete, aplauze)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

În viitorul mandat s-ar putea să-i schimbăm denumirea, să-i spunem localității "Triță Făniță". Deci, vă rog, nu doriți să interveniți, atunci le luăm la rând. (discuții, rumoare)

Deci, la poz.36. Declararea ca oraș a comunei Voinești. Nu sunt amendamente. Vă rog să vă exprimați printr-un singur vot atât asupra raportului, cât și a proiectului de lege. Punctul de vedere al Guvernului este negativ.

Proiectul de lege a căzut, întrunind 62 de voturi pentru, 19 împotrivă și 2 abțineri.

Din sală (mai multe voci): Nu a căzut.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

A căzut. Legea are caracter de lege organică. (rumoare, discuții)

Din sală: Mai votăm o dată. (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu vă supărați, eu zic că discutăm serios, chiar dacă suntem după 5 ore.

Pct.37. Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Pietrari prin reorganizarea comnei Bărbulețu, județul Dâmbovița. Propunere legislativă. Legea are caracter organic.

Nu sunt amendamente. Supun votului dumneavoastră raportul împreună cu proiectul de lege.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului, împreună cu raportul întocmit de Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, cu 80 de voturi pentru și 16 împotrivă.

Pct.38. Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Răscăeți, prin reorganizarea comunei Vișina, județul Dâmbovița, fără amendamente.

Vă rog să vă pronunțați printr-un singur vot atât asupra raportului cât și legii în ansamblu.

Raportul comisiei și proiectul de lege în ansamblu aprobate de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru și 10 împotrivă.

Pct.39. Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Râu Alb prin reorganizarea comunei Bărbulețu, județul Dâmbovița.

Vă rog să vă exprimați printr-un singur vot atât asupra raportului, cât și a legii.

Aprobate de plenul Senatului cu 78 voturi pentru, 8 împotrivă și o abținere.

Pct.40. Poiectul de Lege pentru înființarea comunei Raciu prin reorganizarea comuei Lucieni, județul Dâmbovița. Fără amendamente.

Vă rog să vă exprimați printr-un singur vot.

Aprobată de plen cu 79 de voturi pentru, 8 împotrivă și o abținere.

Pct.41. Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Ciohorăni prin reorganizarea comunei Miroslovești, județul Iași. Fără amendamente.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Aprobate de plen cu 80 de voturi pentru, 8 împotrivă și o abținere.

Și ultima comună, Șopârlița prin reorganizarea comunei...

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Procedură. (discuții, rumoare, vociferări)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Haideți. Vă rog frumos. În timpul votului, conform Regulamentului nu se întrerupe.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Nu vă supărați! Ați anunțat proiectul, nu s-a discutat.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Au avut loc și dezbateri generale, domnule senator. Nu a intervenit nimeni. Este altceva.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, am senzația că intrăm într-o zonă a absurdului. Domnule președinte, votul este dublu față de senatorii din sală. (discuții, rumoare, vociferări) Este dublu față de senatorii din sală.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu este. Vom constata cât de mult îl iubiți pe domnul senator Triță Făniță care dorește să facă un monument în comuna Șopârlița. (discuții, rumoare, vociferări, râsete)... S-a făcut monumentul.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, în această situație, vă rog să mă credeți, eu nu pot să particip la un asemenea teatru.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Asta înseamnă că vom avea un vot împotrivă mai puțin. (rumoare, discuții) Haideți să vedem, totuși. Avem raportul, uitați, îl am aici. Chiar când este cu Șopârlița? (rumoare, discuții)

Vă rog să vă pronunțați prin vot atât asupra raportului, cât și asupra legii în ansamblu. Am votat 6 localități și acum ne împotmolim la Șopârlița lu' domnu' Triță. (discuții, rumoare, vociferări, aplauze)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumim, domnule Popa.

Proiectul de lege aprobat de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru, 5 împotrivă și 2 abțineri.

Da, vă rog, domnule senator Păunescu. (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Vreau să vă spun, domnule președinte, că având în vedere locul în care se află pe lista pe care ne-ați citit-o localitatea Voinești și ținând seama de importanța pe care o are pentru dezvoltarea acestei într-adevăr foarte importante localități din județul Dâmbovița votul nostru, vă rog respectuos, cum ați făcut și în alte ocazii când s-a contestat primirea de către sistemul electronic a voturilor noastre, să supuneți încă o dată la vot acest proiect. (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă mai discutăm cu reprezentanții Executivului, că punctul de vedere este negativ. Dacă era pozitiv și era o simplă eroare din partea noastră sigur o făceam.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Bine. Poate fi negativ. Da. Bun. Dar ceea ce ne-a spus reprezentantul Guvernului nu a fost atât de convingător încât să decădem din speranță o asemenea localitate. Vă rog, domnule președinte. Dacă este eroarea mea, se va vedea la vot. Vă rog, domnule președinte. (rumoare, discuții)

Nu cred că este un impediment să mai votăm o dată.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, stimați colegi, avem următoarea problemă. Aceste legi, cele 7, le-am trecut extrem de greu, fiind legi organice. Aș spune că le-am trecut chiar și cu bunăvoința domnului senator Popa, lăsându-ne să le votăm până la capăt. (discuții, rumoare, râsete)

Da. Deci, stimați colegi, haideți să mai verificăm o dată să vedem dacă pot fi... Nu, nu. Nu am zis că votăm acum. Unde plecați? Stați puțin, că mai avem 4 legi. Păi ce să fac cu... deci rugămintea este să verificați dacă pot fi întrunite condițiile despre care vorbeați,în numele Executivului, și putem să le reluăm. (discuții) Dar așa s-a votat și eu sunt convins că s-a votat în cunoștință de cauză.

 
Aprobarea continuării dezbaterilor asupra următoarelor proiecte de lege:

Stimați colegi, vă propun să luăm în dezbatere proiectul înscris la poz.44. Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru privatizarea Societății Comerciale de Distribuție a Gazelor Naturale "Distrigaz Nord" - S.A. Târgu-Mureș și a Societății Comerciale de Distribuție a Gazelor Naturale "Distrigaz Sud" S.A. București.

 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, iertați-mă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Încă o dată vă spun că nu avem cvorum și în situația în care dumneavoastră continuați - chiar dacă, mă rog, mă luați peste picior... (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu vă iau, domnule senator.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

... eu oricum voi încerca să vă plătesc în sesiunea următoare.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Eu nu mai candidez, domnule senator.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Da, da, știu, știu, știu că nu mai candidați. Deci noi ne vom retrage în situația în care urmați această procedură, fără cvorum. (discuții)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petru Dumitru Pop:

Îmi permiteți, domnule președinte? V-aș ruga foarte mult, domnule președinte. (discuții, rumoare, vociferări)

Din sală (mai multe voci): E absent... e prezent? (discuții)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dumneavoastră sunteți absent, domnule Pop.

 
 

Domnul Petru Dumitru Pop:

Nu sunt absent acum. (discuții, rumoare, vociferări) Domnule președinte, sunt senator în Parlamentul României.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnule senator. Aveți cuvântul, domnule senator. Bine ați venit!

 
 

Domnul Petru Dumitru Pop:

De 45 minute colegul Popa solicită să faceți prezența. (rumoare, discuții) Am făcut prezența, am numărat persoanele care sunt aici. Are dreptate în ceea ce privește acțiunea pentru care a intrervenit să se facă apelul. De 45 de minute...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dar unde ați stat dumneavoastră în ultimele 45 de minute?!

 
 

Domnul Petru Dumitru Pop:

...trebuia atunci, conform Regulamentului, era necesar, erați obligat să faceți apelul prezenței în acest plen al Senatului României.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu vă enervați, domnule senator. Fiți calm. Vom face și apelul să vedeți și îl vom... în funcție de prezență. Dar să-l ascultăm și pe domnul Păcuraru.

 
 

Domnul Petru Dumitru Pop:

V-aș ruga... da.

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Domnule președinte, când am început ședința de astăzi, ați ținut cont de amendamentele noastre - au fost două - vizavi de votul pe ordinea de zi.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da.

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Și noi am înțeles să rămânem la lucrări să parcurgem toată procedura, exceptând cele 4, despre care ați spus că le vom discuta la momentul respectiv... să vedem.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur. Dacă rămân în ordinea de zi.

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Deci, din acest punct de vedere, vă facem cunoscut că, având în vedere opoziția noastră pe procedură și având în vedere opoziția noastră pe rapoartele noastre prezentate de comisii, și având în vedere inclusiv votul de astăzi pe care l-ați obținut, să rămânem la lucrări până ajungem la cele 4, dacă începe această discuție, Grupurile parlamentare PNL și P.D. vor părăsi integral sala. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Și dumneavoastră rămâneți în sală cu 42 de voturi și UDMR, 9.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur noi nu ne vom permite să spunem, așa cum spunea un distins președinte al Senatului, colaboratorul dumneavoastră și foarte apropiat tovarăș de drum, domnul senator Petre Roman, "Senatul suntem noi".

Noi vă rugăm să rămâneți la dezbateri în continuare, dar dacă nu vreți să o faceți, noi avem obligația să finalizăm ordinea de zi.

Deci, invit colegii senatori în sală pentru a continua dezbaterile. Solicit, în numele grupurilor parlamentare...

 
 

Domnul Petru Dumitru Pop:

Domnule președinte, vă rog mult, dar nu înainte de a face apelul. (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Apelul se face atunci când dispune conducătorul de ședință, domnule senator.

 
 

Domnul Petru Dumitru Pop:

Dacă ne apucăm să strigăm unii la ceilalți, să vedem cine are accentul mai puternic pe vocală.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Eu nu strig la dumneavoastră. Dumneavoastră puteți striga și împotriva mea și împotriva oricui.

 
 

Domnul Petru Dumitru Pop:

Eu vorbesc la microfonul Senatului.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu știm... nouă nu ne este clar dacă sunteți prezent sau absent. (discuții, rumoare, vociferări, râsete)

 
 

Domnul Petru Dumitru Pop:

Păi nu știu dacă nu vă este clar.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi dacă nu ați răspuns... (discuții)

 
 

Domnul Petru Dumitru Pop:

Păi dacă nu vă dați seama dacă este sau nu este clar... procedați în consecință. (discuții)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, vă rog să faceți liniște... (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Petru Dumitru Pop:

Dar acele puncte de pe ordinea de zi dumneavoastră ați promis că le scoateți de pe ordinea de zi.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu am promis.

 
 

Domnul Petru Dumitru Pop:

Ba da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Am spus că le luăm în dezbatere la urmă, atunci când ne vom pronunța dacă le discutăm sau nu. Deci înainte de a supune votului ordinea de zi, la solicitarea colegilor din Grupul PNL, în sensul de a le scoate de pe ordinea de zi, am făcut această precizare. Bănuiesc că, prin intervenția sa, domnul Paul Păcuraru solicită să nu luăm în dezbatere, motiv pentru care am spus că rog liderii grupurilor parlamentare să se pronunțe în legătură cu această cerere... (rumoare, discuții) Sigur că da. Domnul senator Solcanu.

 
 

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte, mai sunt 4 proiecte de lege, fapt pentru care trebuie să le abordăm. Sunt ordinare. Cât să le mai amânăm de pe o zi pe alta? Și este o motivație extrem de importantă. Vreau ca toți colegii, poate dumnealor nu cunosc - atât colegii de la Partidul România Mare, cât și de la PNL și P.D. - aceste legi sunt absolut necesare pentru a putea închide negocierile pe capitolul concurență...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

...de concurență.

 
 

Domnul Ion Solcanu:

...fără de care nu putem închide acest capitol. Să se pronunțe măcar că nu vor și asta este altceva. Au dreptul la vot. Dar modalitatea asta de a presa este absolut deplorabilă. Asta nu este atitudine politică. Ăsta este șantaj politic și grupul nostru refuză un asemenea șantaj politic.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Punctul de vedere al Grupului Partidului România Mare.

 
 

Domnul Dumitru Petru Pop:

Domnule președinte, eu cred că represaliile nu sunt din partea Grupurilor parlamentare PRM, PNL, ci din partea Grupului parlamentar PSD, și vă rog din nou, conform Regulamentului, să faceți prezența.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Facem apelul imediat.

 
 

Domnul Dumitru Petru Pop:

Dacă nu respectăm Regulamentul Senatului, că nu suntem în cvorum, atunci cum dăm naștere la aceste legi?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să vă pronunțați pe fond, domnule senator.

 
 

Domnul Dumitru Petru Pop:

Mai ales că aceste legi sunt pentru dezastrul economiei naționale.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bun! Grupul P.N.L., domnul senator Paul Păcuraru.

 
 

Domnul Dumitru Petru Pop:

Vă rog să faceți prezența.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

O să facem prezența la dispoziția mea, nu acum. Mulțumesc.

Vă rog.

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Domnule președinte, stimați colegi... (discuții în sală)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator, vă rog!

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Domnule președinte, și în Biroul permanent, și săptămâna trecută, și săptămâna aceasta, am abordat cele 4 plus 3 acte normative - 7 atunci, au rămas 4 - și am solicitat ca aceste acte normative să aibă o analiză de fond, să aibă o discuție pe fond, pentru că ele, într-adevăr, vizează probleme extrem, extrem de importante ale economiei naționale.

Intervențiile noastre de atunci nu au avut nici un fel de succes. Noroc că a intervenit Bruxelles-ul și, pentru că se acordau, prin actele normative respective, peste 1000 miliarde lei favoruri financiare pentru ISPAT, ceea ce înseamnă un ajutor de stat nepermis pentru societățile concurențiale, atunci, cele 3 acte normative au dispărut de pe ordinea de zi și, deși domnul Văcăroiu, președintele Biroului permanent, aproape ne-a somat să le discutăm, că este ultraurgent, ultraurgent, ultraurgent - fusese domnul Năstase la Galați și devenise foarte urgent - brusc, am renunțat la ele de pe listă, fără să mai presăm noi, opoziția. Le-am lăsat deoparte, nu mai sunt.

Am venit cu cele 4 acte normative actuale - "Distrigaz Nord", "Distrigaz Sud", "RAFO" și așa mai departe. Toate subiectele sunt extrem de sensibile. Nu sensibile, extrem de sensibile.

Comisia pentru privatizare, cu care am discutat, ne-a spus: "Domnule senator, nu am întrunit condițiile de procedură." Ce înseamnă "nu am întrunit condițiile de procedură"? Înseamnă că nu s-a reunit plenul comisiei, nu s-au reunit decât 4 senatori, din cei 6, minim necesar, ai Comisiei de privatizare, pentru a face raportul. "Eu, ca președinte de comisie - spunea domnul senator Carol Dina - nu mi-am însușit aceste puncte de vedere exprimate" și a fost semnat...(proteste din sală) Pe procedură.

Domnule președinte, exprim pe procedură.

Al doilea element de procedură extrem de important este totuși cvorumul în care lucrăm. Deci, faptul că noi suntem un sfert sau câți suntem din... (voci suprapuse) ... și jumătatea celor care ar trebui să fim pentru plen...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Chiar suntem în cvorum, să știți, acum.

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Nu suntem nici acum.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cum să nu fim?!

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

V-am informat și în Biroul permanent că, dacă forțați punerea pe ordinea de zi, în condițiile de absență de procedură, nu participăm la lucrări. Deci, vă informăm că Grupurile PNL și PD nu vor participa la dezbaterea acestor proiecte de lege.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Grupul ... Numai puțin. Am oferit cuvântul grupurilor parlamentare. Nu cereți cuvântul.

Vă rog, Grupul P.D., dacă doriți să interveniți.

 
 

Domnul Cornel Filipescu:

Domnule președinte,

Cu respect, vă rugăm să dispuneți să se efectueze prezența, pentru că ieri, știți foarte bine, au lipsit și au fost sancționați.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și astăzi vor fi.

 
 

Domnul Cornel Filipescu:

Să fie aceeași lege pentru toți, nu numai pentru unii.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan (de la masa prezidiului):

Dar s-a făcut prezența.

 
 

Domnul Cornel Filipescu:

S-a făcut, dar să se mai facă acum...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Grupul...

 
 

Domnul Cornel Filipescu:

Se constată, dacă numărăm, că nu sunt în sală...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numărați-i, că suntem în cvorum. Suntem 72 în sală.

Grupul UDMR, vă rog.

 
 

Domnul Attila Verestoy:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Din păcate, spre sfârșitul mandatului, se politizează și ceea ce nu ar trebui politizat. În momentul de față, sigur, eu îi înțeleg pe colegii mei, care sunt într-o cursă electorală, și le urez tuturor succes, spre binele democrației.

Dar spre binele democrației și spre binele țării, trebuie să ne gândim, totuși, cât de cât rațional. Este ceva împotriva noastră, în momentul în care supunem la vot anumite prevederi care sunt extrem de necesare în momentul de față? Avem ceva, în fond, să obiectăm pentru privatizarea acestor unități? Vrem, într-adevăr, să păstrăm în patrimoniul statal, de acum încolo, distribuțiile? Vrem să mergem împotriva acestui flux care ne duce spre Europa? Nu vrem, într-adevăr, să respectăm această șansă, care înseamnă ca, până la sfârșitul lunii noiembrie, să încheiem capitolele de aderare? Credeți că este spre binele nostru, într-o parte sau în partea cealaltă, dacă vom gestiona o criză după alegeri? Pentru că, sincer, credeți-mă, eu vorbesc așa, pentru că simt că, din orice parte va veni, noi vom fi în partea responsabilă a deciziei și de aceea, credeți-mă, nouă ne pasă și, în acest sens, eu cred că trebuie să trecem peste anumite formalități. Nu spun să lucrăm fără cvorum, - vai de mine! - de aceea s-a făcut apelul nominal și s-a constatat că domnii senatori sunt aici.

Eu sunt convins că este suficient să facem un apel pe zi. Nu trebuie să intrăm într-un penibil joc de a striga catalogul tot timpul, că nu e nevoie.

Domnilor colegi, suntem aici, suntem prezenți. Dacă avem ceva de obiectat, într-adevăr, atunci să spunem ce avem de obiectat, pe fond, și nu să ne ascundem după forme care s-ar putea să nu aibă conținut.

Noi susținem dezbaterea și susținem și aceste proiecte. Vă rog să aveți în vedere că s-a strigat catalogul, s-a constatat că suntem în cvorum și vă rog să începeți dezbaterea.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi... (Domnul senator Dumitru Petru Pop solicită cuvântul.)

Stați... Stați numai puțin! Deocamdată, noi am ascultat punctul de vedere al grupurilor parlamentare, motiv pentru care supun votului dumneavoastră să continuăm dezbaterile pe cele 4 proiecte de lege, că acestea nu au fost votate la începutul ședinței.

 
 

Domnul Dumitru Petru Pop:

Dar nu înainte de a face apelul, domnule președinte. (proteste în rândurile senatorilor PSD)

Vă rog foarte mult!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog frumos să luați loc.

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

 
 

Domnul Dumitru Petru Pop:

Vă rog foarte mult să se facă apelul, conform Regulamentului Senatului, pentru că am numărat, sunt 48 de persoane.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator, nu sunteți lider de grup, nu cunoașteți Regulamentul.

 
 

Domnul Dumitru Petru Pop:

Sunt 48 de persoane în sală, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Suntem 73 de persoane în sală. Vă rog!

 
 

Domnul Dumitru Petru Pop:

Da, eventual, de cartele.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu. Cartele sunt 100.

Vă rog, să-l ascultăm pe domnul senator Mircea Ionescu Quintus. De aceea i-am oferit cuvântul.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Am cerut cuvântul pentru o problemă de procedură. În primul rând, resping ideea șantajului politic, după cum nu agreez deloc părăsirea sălii de ședință. Acesta este punctul meu de vedere, nu am făcut-o niciodată, pentru că știu ce datorie am, dar, în momentul acesta, cred că trebuie să găsim o soluție de înțelegere și de aceea vă propun ca liderii grupurilor parlamentare să se întrunească și să găsească soluția care să nu ne împingă, eventual, nici spre șantaj politic, nici spre părăsirea sălii.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

Practic, noi avem a ne pronunța pe o chestiune. Sigur că fiecare din cele 4 legi sau din cele 7 legi ridică probleme deosebite. Pe unele putem să negociem și puteți să negociați, liderii grupurilor parlamentare, pe altele nu. În momentul de față, noi ne găsim în acel impas, determinat de votul pe care l-am dat la ora 15.00, atunci când am stabilit că vom lua într-o anumită ordine toate proiectele de lege. Și vă mulțumesc, că am parcurs întreaga ordine de zi, cu excepția celor 4 proiecte de lege. Acum trebuie să votăm dacă vom continua dezbaterea proiectelor de lege respective. În ce condiții, o să vedem. Trebuie să se întrunească liderii, se vor întruni. Pe unul sau pe alt proiect de lege. Dacă trebuie să fac apelul, fac apelul. Nu este nici o problemă. (Domnul președinte Nicolae Văcăroiu solicită cuvântul.)

Înainte să votăm? Vă rog, domnule președinte.

Domnul președinte Nicolae Văcăroiu.

Să continuăm dezbaterea pe cele 4 proiecte. Acesta era votul.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Suntem în fața a 4 proiecte de lege de privatizare, care au parcurs toată procedura. S-au dat din timp, s-au făcut rapoarte, cele două comisii, Comisia economică și Comisia pentru privatizare, au elaborat rapoarte. Știți foarte bine condiția pe care am impus-o, inclusiv în Biroul permanent: oricine are de făcut obiecție, de făcut amendament, îl prezintă, îl fundamentează, îl susține în plen și se bate cu argumente, pentru a avea câștig de cauză. Nu este nimic ilegal aici.

Putem convoca și liderii de grup. Ce să discutăm cu ei? S-a încălcat vreo procedură? Nu s-au respectat termenele? Faptul că domnul Dina Carol, după ce cele două comisii au supus la vot și au luat o decizie, a spus "Eu sunt plecat și nu mai dau pe la Senat"?... Un președinte de comisie nu are voie să nu semneze un raport. Își poate spune, însă, punctul de vedere în raportul respectiv, dar nu este pus acolo... Dacă pleacă o jumătate de an din țară, noi să nu mai dezbatem legi în Parlamentul României?

Am toată stima, și știți foarte bine cât țin la domnul președinte Mircea Ionescu-Quintus, dar nu suntem la nici un fel de dispută aici. Nu blocăm nici un fel de luare de cuvânt, de susținere sau, din contră, de a veni cu argumente prin care să se dovedească nu știu ce nereguli pe care le-au făcut comisiile atunci când au elaborat un raport favorabil. Suntem în plenul Senatului.

Nu am nimic împotrivă, poate două minute, liderii de grup... Dar ce să discute acolo? Ce să spună? Să discutăm sau să nu discutăm niște legi care au parcurs întreaga procedură? Nu mi se pare corect.

 
 

Domnul Dumitru Petru Pop:

Nu avem cvorum.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Pop, vă rog foarte mult, că nu sunteți prezent.

 
 

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Să nu stea la microfon!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Repet... Dacă vrea microfonul în brațe...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dânsul vrea să protesteze și de aceea stă în picioare.

 
 

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Dar nu lângă microfon!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, rugămintea foarte mare... Haideți să judecăm cu sânge rece. Eu rog colegii din opoziție să rămână în sală, proiectele de lege le-au avut din timp la casetă, să se bată cu argumente, pentru a ne demonstra că nu sunt bune și să votăm în cunoștință de cauză.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră continuarea dezbaterilor pe cele 4 proiecte de lege care au fost anunțate.

Vă rog să votați.

 
 

Domnul Dumitru Petru Pop (din sală):

Nu avem cvorum, domnule președinte. Suntem în ilegalitate. Iar asta nu e privatizare, pentru că e escrocherie și subminarea economiei naționale.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să votați.

Deci, continuarea dezbaterilor a fost agreată de plenul Senatului cu 76 de voturi pentru.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rugămintea este pentru...

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Ultima intervenție pe procedură. Ultima intervenție, domnule președinte.

Nu este vina noastră, domnule președinte Văcăroiu, că puterea nu mai poate - nu mai poate, ăsta este cuvântul - să aducă în sală 71 de senatori, însemnând 71 de voturi. Astăzi, nici 50 nu sunteți prezenți.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci... domnule...

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

E vina dumneavoastră, e vina puterii, că nu reușește...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator...

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

... și să nu transfere responsabilitatea pe opoziție. Nu avem noi obligația ...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu avem cum s-o transferăm, în momentul în care noi...

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Ba da!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

... suntem 50 în grupul parlamentar, iar dumneavoastră...

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Și domnul Verestoy , și domnul președinte...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

... sunteți 3 colegi prezenți.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

... doresc să transfere responsabilitatea pe opoziție. Este a dumneavoastră 100%. Iar ceea ce doriți să faceți este să acoperiți faptul că nu există 70 de oameni, că sunt 50 în sală, și să votați electronic...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

... la trei mâini...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

... în așa fel încât să asigurați o poleială de legalitate. O poleială.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. (Intervenție din sală, neinteligibilă)

Vă rog să luați loc, domnule senator Pop, că, altfel, mă obligați să vă evacuez din sală.

 
 

Domnul Dumitru Petru Pop (din sală):

Cu forța, sigur că da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur că da.

 
 

Domnul Dumitru Petru Pop (din sală):

Vă rog, cu forța să ne evacuați din sală pe noi, că vă spunem că asta nu e privatizare, e escrocherie și subminare a economiei naționale.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Rog punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Domnul Dumitru Petru Pop (din sală):

Vă rog să scrie în stenogramă. Praf ați făcut din țară. Faceți în continuare.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind unele măsuri pentru privatizarea Societății Comerciale de Distribuție a Gazelor Naturale Distrigaz Nord - S.A. Târgu-Mureș și a Societății Comerciale de Distribuție a Gazelor Naturale Distrigaz Sud - S.A. București.

Domnul Andrei Grigorescu - secretar de stat în Ministerul Economiei și Comerțului:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Strategia aprobată de Guvern prevede ca privatizarea fiecărei societăți comerciale de distribuție a gazelor naturale să se facă prin dobândirea de către un investitor strategic sau de către un consorțiu de investitori ... (gălăgie în sală)

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rog colegii senatori să facă liniște în sală, pentru a asculta argumentele prezentate de reprezentanții Executivului.

 
 

Domnul Andrei Grigorescu:

...a unui pachet de acțiuni de 51% din capitalul social al societății, printr-o metodă combinată între vânzarea directă a unui pachet reprezentând 30% din capitalul social al fiecărei societăți comerciale, simultan cu majorarea capitalului social și emiterea de noi acțiuni în favoarea investitorilor strategici.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îți tai ziua... Bine...

 
 

Domnul Andrei Grigorescu:

Ca urmare a publicării strategiei de privatizare, a fost publicat în presa internă și internațională anunțul publicitar de privatizare, în 5 decembrie 2003. A fost parcurs întregul proces de privatizare, în conformitate cu Legea privatizării și cu consultanța străină angajată și, în fine, la 15 iulie 2004, au fost depuse oferte finale din partea următoarelor firme: Pentru "Distrigaz-Nord", "Enel"- Italia, "Gaz de France"-Franța și "RuhrGaz" - Germania, iar pentru "Distrigaz Sud", "Enel"- Italia, "Gazprom" - Rusia, "Gaz de France" - Franța și "RuhrGaz" - Germania.

Urmare aplicării grilei de punctaje asupra ofertelor finale depuse, s-a procedat la definitivarea și încheierea contractelor de privatizare cu "RuhrGaz", pentru achiziționarea unui număr de acțiuni, reprezentând 51% din capitalul social, pentru "Distrigaz Nord" și cu Gaz de France, în calitate de cumpărător, în calitate de ofertant și garant pentru achiziționarea unui număr de acțiuni, reprezentând 50% din capitalul social "Distrigaz Sud".

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Rog punctul de vedere al Comisiei economice.

 
 

Domnul Traian Novolan:

Stimați colegi, Comisia pentru privatizare și Comisia economică au analizat, pe parcursul a două ședințe, proiectul de lege și, în urma analizei finale, care a avut loc în 2 noiembrie 2004, la care au participat reprezentanți ai Ministerului Economiei și Comerțului, ai Ministerului Finanțelor Publice, ai Consiliului Concurenței, precum și ai firmelor de consultanță, au rezultat următoarele aspecte principale:

Proiectul de lege are ca obiect adoptarea unor măsuri pentru finalizarea privatizării Societății Comerciale Distribuția gazelor naturale "Distrigaz Nord" - Tg. Mureș, a Societății Comerciale Distribuția gazelor naturale "Distrigaz Sud" - București.

Vreau să fac precizarea că la analiză au participat 12 senatori, din cele două comisii. Este adevărat că de la PRM nu au participat la analiză, dar cu unanimitatea voturilor celor prezenți cele două comisii au hotărât întocmirea raportului, fără amendamente, în forma pe care a prezentat-o Guvernul.

De aceea, supunem aprobării plenului Senatului raportul și proiectul de lege în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Matei Vintilă, dacă dorește să intervină în numele comisiei.

 
 

Domnul Matei Vintilă:

Raportul este comun.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu aveți suplimentar nimic.

Vă mulțumesc.

Vă consult, stimați colegi, dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții.

Stimați colegi, vă propun să facem dezbaterile generale pe toate proiectele de lege și apoi să le votăm. Pe fiecare în parte facem dezbateri.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară. Raportul întocmit de cele două comisii, fără amendamente.

Vă rog să vă pronunțați printr-un sigur vot atât asupra raportului, cât și asupra proiectului de Lege privind unele măsuri pentru privatizarea Societății Comerciale Distribuirea gazelor naturale "Distrigaz Nord" și a Societății Comerciale Distribuirea gazelor naturale "Distrigaz Sud".

Vă rog să votați.

Adoptat de plenul Senatului cu 76 de voturi pentru.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind unele măsuri pentru privatizarea Societăților Comerciale Filiale de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice Electrica Dobrogea - S.A. și Electrica Banat -S.A., precum și unele măsuri pentru reglementarea activității societăților comerciale din domeniul distribuției de energie electrică.

Stimați colegi, vă rog să faceți liniște în sală.

La punctul 45 avem înscris proiectul de Lege privind unele măsuri pentru privatizarea Societăților Comerciale Filiale de Distribuție și Furnizarea Energiei "Electrica" - Dobrogea SA și "Electrica" Banat.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 

Domnul Andrei Grigorescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

În aceeași strategie de privatizare, și pentru distribuțiile electrice se adoptă aceeași metodă de privatizare, combinată între vânzarea de acțiuni și majorarea de capital social.

După zece runde de clarificări finale s-a încheiat contractul de privatizare, în data de 19 iulie 2004, cu firma "Enel" din Italia.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Rog pe cei doi colegi să-și desemneze vorbitorul, pentru a prezenta raportul.

Domnul senator Matei Vintilă.

 
 

Domnul Matei Vintilă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să faceți liniște în sală...

 
 

Domnul Matei Vintilă:

În urma dezbaterilor avute și a avizelor favorabile primite de la Consiliul Legislativ, de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, cele două comisii întrunite, cu unanimitatea de voturi a senatorilor prezenți, au hotărât să adopte raport favorabil, fără amendamente.

Menționez faptul că numai senatorii din Partidul România Mare s-au opus și au și lipsit de la comisie.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale. Vă consult dacă doriți să interveniți.

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Domnule președinte,

Stimate și stimați colegi,

Mărturisesc că trăiesc unul dintre cele mai triste momente din activitatea mea parlamentară.

Am rămas în sală pentru că aceasta este datoria unui parlamentar, dar tot datoria unui parlamentar este să atragă atenția că în momentul de față călcăm în mod flagrant prestigiul acestei instituții.

Sunt sigur că în sală nu există 76 de votanți.

Vă rog foarte mult să dispuneți să se facă apelul.

Nu se poate să trecem cu vederea peste un asemenea moment important și să credem că avem cvorum. Nu-l avem. Este clar.

Vă dați seama la ce ne expunem când se va ști acest lucru, pentru că vă cer să-mi dați, că am dreptul, în numele grupului, să-mi dați listă, și veți vedea cum se ajunge la acești 76. Țin prea mult la prestigiul acestui corp, ca să fiu părtaș la o asemenea încălcare a regulilor cele mai elementare.

Vă rog, deci, să dispuneți să se facă apelul și să se dea listă pentru cele două voturi anterioare sau primul ... Numai unul... Pentru primul...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Invit colegii senatori în sală. Rog să pregătiți lista pentru a face apelul...

Până atunci, dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Nu sunt intervenții.

Vă rog să observați că legea are caracter de lege ordinară. O supun votului dumneavoastră, împreună cu raportul.

Vă rog să-mi aduceți un tabel pentru a striga prezența.

Adoptată de plenul Senatului cu 72 de voturi pentru.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2003 privind finalizarea procesului de privatizare la Societatea Comercială TEPRO - S.A. Iași.

Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.97/2003 privind finalizarea procesului de privatizare la Societatea Comercială TEPRO Iași.

Vă rog, aveți cuvântul.

 

Domnul Matei Vintilă:

Întrunită în ședința din 3 noiembrie 2004, Comisia pentru privatizare a analizat și dezbătut proiectul de lege și a adoptat raport favorabil, cu 3 voturi împotrivă, reprezentanții Partidului România Mare.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă rog, punctul de vedere.

 
 

Domnul Victor Dumitriu - vicepreședinte Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin prezentul proiect de ordonanță vă prezentăm modul în care Guvernul a finalizat privatizarea Societății Comerciale "TEPRO" Iași.

Credem noi că am făcut-o în corpul ordonanței, aveți deschise facilitățile de care au beneficiat investitorii, e vorba de Grupul LNM, grup binecunoscut din industria metalurgiei și siderurgiei românești.

Noi credem că am reușit să finalizăm privatizarea acestei societăți, credem că este una pe care am făcut-o bine și am oferit o șansă oamenilor din această societate să privească spre viitor într-un domeniu extrem de sensibil în ziua de astăzi.

Vă mulțumesc, domnule președinte, și vă rog, domnilor senatori, să fiți de acord cu ordonanța.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Nu sunt intervenții. Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului și asupra legii în ansamblu.

Invit senatorii în sală.

Adoptată de plen cu 72 de voturi.

Invit pe domnul secretar Iorgovan să facă apelul.

Doamnelor și domnilor senatori, vă invit în sală.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

- Acatrinei Gheorghe
- Alexandru Ionel
- Andrei Victor
- Apostolache Victor
- Athanasiu Alexandru
- Avram Dan
- Balcan Viorel
- Balint Iosif
- Bălan Angela Mihaela
- Belașcu Aron
- Belu Ioan
- Bindea Liviu-Doru
- Bîciu Constantin
- Brădișteanu Șerban
- Bucur Dionisie
- Bunea Doina
- Buza Tiberiu Simion
- Buzatu Gheorghe
- Cautiș Vasile
- Cârciumaru Ion
- Ciocan Maria
- Ciocan Valentin
- Ciocârlie Alin Theodor
- Codreanu Dumitru
- Constantinescu Eugen Marius
- Cozmâncă Octav
- Crăciun Avram
- Cristolovean Ioan
- Dan Dumitru
- Dina Carol
- Dinescu Valentin
- Dinu Marin
- Dobrescu Maria Antoaneta
- Dumitrescu Viorel
- Duță Vasile
- Eckstein Kovacs Peter
- Făniță Triță
- Feldman Radu Alexandru
- Filipaș Avram
- Filipescu Cornel
- Florescu Eugeniu Constantin
- Flutur Gheorghe
- Frunda Gyorgy
- Găucan Constantin
- Gogoi Ion
- Guga Ioan
- Hanganu Romeo Octavian
- Hîrșu Ion
- Hoha Gheorghe
- Honcescu Ion
- Horga Vasile
- Hrițcu Florin
- Ilașcu Ilie
- Iliescu Ion
- Ionescu-Quintus Mircea
- Iorga Nicolae Marian
- Iorgovan Antonie
- Iustian Mircea Teodor
- Kereskenyi Alexandru
- Leca Aureliu
- Lupoi Mihail
- Marcu Ion
- Marinescu Simona Ana - Maria
- Marko Bela
- Matei Vintilă
- Matei Viorel
- Mărgineanu Ștefan Gheorghe
- Mihăilescu Ion
- Mihordea Mircea
- Mocanu Vasile
- Munteanu Tudor Marius
- Nedelcu Mircea
- Nemeth Csaba
- Nica Dumitru
- Nicolaescu Ioan
- Nicolaescu Sergiu Florin
- Nicolai Norica
- Novolan Traian
- Ofileanu Vasile
- Onaca Dorel-Constantin
- Oprescu Sorin Mircea
- Otiman Păun-Ion
- Paleologu Alexandru
- Pană Aurel
- Pană Viorel Marian
- Paștiu Ioan
- Păcurariu Iuliu
- Păcuraru Nicolae Paul Anton
- Păunescu Adrian
- Penciuc Corin
- Pete Ștefan
- Petre Maria
- Petrescu Ilie
- Plătică-Vidovici Ilie
- Pop Dumitru Petru
- Pop de Popa Ioan
- Popa Nicolae-Vlad
- Popescu Dan-Mircea
- Popescu Laurențiu-Mircea
- Prichici Emilian
- Pricop Mihai-Radu
- Prisăcaru Ghiorghi
- Pruteanu George Mihail
- Pujină Nelu
- Puskas Valentin Zoltan
- Radu Constantin
- Rahău Dan Nicolae
- Rebreanu Nora Cecilia
- Rece Traian
- Roibu Aristide
- Roman Petre
- Rotaru Florin
- Rovinaru Nicolae
- Rus Ioan Aurel
- Sârbulescu Ion
- Seche Ion
- Seres Denes
- Sin Nicolae
- Sogor Csaba
- Solcanu Ion
- Sporea Elena
- Stoica Fevronia
- Szabo Karoly Ferenc
- Șelaru Rodica
- Șerbănoiu Constantin Dilly
- Ștefan Viorel
- Tărăcilă Doru Ioan
- Theodorescu Emil Răzvan
- Toma Constantin
- Tudor Corneliu Vadim
- Ungheanu Mihai
- Vajda Borbala
- Vasile Radu
- Văcăroiu Nicolae
- Vela Ion
- Verestoy Attila
- Voinea Melu
- Vornicu Sorin Adrian
- Zanc Grigore
- Zlăvog Gheorghe

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog să observați că au mai venit încă trei colegi senatori: domnul Ioan Cristoloveanu, doamna Doina Bunea și domnul senator Aureliu Leca.

Stimați colegi,

Îmi cer scuze că am fost nevoiți să facem apelul, dar este prevăzut de Regulament.

 
Aprobarea continuării dezbaterilor asupra următoarelor proiecte de lege:

Vă rog să observați însă că legea care urmează pentru a fi luată în dezbatere, respectiv proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.177/2001 privind unele măsuri de redresare financiară în vederea finalizării procesului de privatizare a Societății Comerciale "Rafo" - S.A. Onești, este o lege extrem de importantă, este legea care... sau pentru care cred că ceilalți colegi au plecat de la dezbaterile din Senat.

Vă propun să nu o luăm în dezbatere astăzi și să o luăm în dezbatere luni.

Declar încheiată ședința Senatului de astăzi.

Vă mulțumesc pentru prezență.

 

Ședința s-a încheiat la ora 20,13.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 28 noiembrie 2021, 12:09
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro