Plen
Ședința Senatului din 7 februarie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.7/14-02-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 07-02-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 7 februarie 2005

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.  

Ședința începe la ora 15,30.

Lucrările sunt conduse de domnul senator Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, asistat de domnii senatori Antonie Iorgovan și Valentin Zoltan Puskas, secretari ai Senatului.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința noastră de astăzi. Lucrările vor fi conduse de subsemnatul, asistat de cei doi colegi, domnul secretar Antonie Iorgovan și domnul secretar Valentin Zoltan Puskas, sper că apare imediat. Înțeleg că au terminat ședința și colegii de la U.D.M.R. Vă anunț că din totalul de 136 de senatori și-au anunțat prezența un număr de 95. Vă rog, la ordinea de zi, dacă sunt observații? Nu sunt observații. Supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Vă rog să votați.

Ordinea de zi a fost votată cu 85 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abținere.

Stimați colegi,

Programul de lucru - până la orele 19,30. Supun votului dumneavoastră și programul de lucru. Vă rog să votați.

Programul de lucru a fost aprobat cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și o abținere.

 
Declarații politice prezentate de către domnii senatori:  

Trecem la primul punct al ordinii de zi: declarații politice.

  Dan Mircea Popescu (PSD) - consecințele sociale previzibile introducerii cotei unice de impozitare; - modificările Codului muncii.

Invit la microfon, din partea Grupului Social Democrat, pe domnul senator Dan Mircea Popescu.

   

Domnul Dan Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă. Dacă sunt înscrieri la declarații politice din partea Alianței sau din partea PUR, vă rog să mi se comunice.

Da, aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Dan Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru că principalul act normativ, ce a marcat această perioadă de guvernare a noii puteri, îl reprezintă introducerea cotei unice de impozitare, vă rog să-mi permiteți, stimați colegi, să stărui asupra unora dintre consecințele sociale previzibile ale acestuia, în încercarea de a atenționa și de a contribui la posibile soluții. Suntem, fără îndoială, în fața unui fenomen nou pe care încercăm să-l descifrăm și să-l evaluăm pentru a-l putea explica, în complexitatea lui, celor pe care-i reprezentăm în Parlamentul țării și a căror viață de zi cu zi este și va fi serios afectată de această măsură. Începe să ne fie tot mai clar de acum că sistemul cotei unice va contribui din plin la polarizarea societății românești, respectiv, la accentuarea sărăciei, pe de o parte, iar pe de altă parte, la creșterea avuției celor bogați. Aș vrea să vă prezint situația din acest punct de vedere pe cinci grupuri sociale. M-aș referi, în primul rând, la situația celor care realizează venituri brute lunare între 100 și 500 de milioane lei. Aceștia sunt recompensați, în urma introducerii cotei unice de impozitare, cu sporuri lunare de venituri între 17 și 96 de milioane lei, respectiv, în procente cu sporuri cuprinse între 17,2 și 19,4 din venitul brut. Pentru cei care realizează venituri lunare brute între 25 și 60 milioane de lei, aceștia sunt recompensați cu sporuri lunare cuprinse între 2,4 milioane lei și 9,3 milioane lei, respectiv, în procente cu sporuri între 9,7% și 15,4% din venitul brut. Persoanele care realizează venituri lunare între 15 și 20 milioane lei sunt recompensate cu sporuri de venituri lunare între 795.000 lei și 1,5 milioane lei, respectiv, în procente cu sporuri cuprinse între 5,3 și 7,6% din venitul brut. Salariaților care realizează venituri lunare între 8 și 10 milioane lei, le revin sporuri de venituri cuprinse între 215.000 și 340.000 lei, respectiv, 2,7% până la 3,4 % din venitul brut. În sfârșit, cea de a cincea categorie de salariați o reprezintă, în exemplul meu, persoanele care realizează venituri lunare între 4 și 7 milioane de lei și al căror spor lunar va fi de numai 52.000 lei, respectiv, 157.000 lei, ceea în procente reprezintă între 1,3 și 2,2 % din venitul brut. După datele de la sfârșitul anului 2004, când salariul mediu brut pe economie era de aproximativ 8,2 milioane lei, constatăm că cei care realizează venituri brute lunare de până la 10 milioane lei, reprezintă aproximativ 3,3 milioane de persoane din totalul de 4,6 milioane de salariați din România. Cu alte cuvinte, deci, pentru marea majoritate a salariaților câștigurile în urma așa-zisei revoluții fiscale sunt cuprinse între 52.000 lei și maximum 340.000 lei, respectiv, în procente între 1,3 și 3,4% din venitul brut, în timp ce, la polul opus, pentru o minoritate de oameni câștigurile sunt cuprinse între 2,4 milioane de lei și 96 de milioane, respectiv, între 9,7 și 19,4% din venitul brut. Iată, devoalat, stimați colegi, conținutul acestei așa-zise revoluții fiscale prin intermediul căreia noua putere încearcă să lupte, așa cum afirma în programul de guvernare, dar și în campania electorală , împotriva sărăciei din țară. Cred că alte comentarii sunt de prisos. Aș adăuga, însă, că după nivelul salariilor brute la polul sărăciei se situează majoritatea salariaților din următoarele ramuri și sectoare de activitate: sănătate, învățământ, construcții, comerț, hoteluri-restaurante, agricultură, industrie ușoară, prelucrarea lemnului, industria cauciucului, echipamente electrice, metalurgie, mașini și echipamente, transporturi. La polul opus beneficiază de avantajele introducerii cotei unice de impozitare grupurile sociale cu venituri din activități independente, dar și cei care ocupă funcții de conducere și de administrare în toate ramurile și sectoarele de activitate, respectiv: Banca Națională, bănci comerciale, societăți de asigurări, alte instituții de stat, marile companii și unități economice din industria petrolului, gazelor, chimie, energie și comerț, Președinție, Guvern, Parlament, ministere, agenții guvernamentale, consilii județene și primăriile mari din România. În aceste condiții, decizia de a majora cu până la 25% salariile înalților demnitari ai țării, nu ne mai apare drept curioasă și sfidătoare, ea înscriindu-se, iată, în filozofia noii guvernări, fiind o măsuri emblematică pentru maniera în care puterea actuală încearcă să diminueze rata sărăciei din România. Primul efect vizibil al introducerii cotei unice de impozitare este, după cum bine se cunoaște, micșorarea rapidă a încasărilor bugetare. Așadar, bugetul general consolidat va avea, începând din acest moment, resurse financiare cu mult mai mici, ce pot crea fie o accentuată creștere a deficitului public bugetar, fie o scădere dramatică a cheltuielilor sociale, respectiv, a salariilor, a investițiilor, în general a programelor sociale din România, afectând astfel nivelul de trai și așa redus al românilor. Soluția pentru care s-a optat pentru a contracara acest efect a fost creșterea impozitelor indirecte și s-a făcut referire la o mărire a impozitului pe dividendele persoanelor fizice, de la 5 la 10%, la o dublare a impozitelor pentru microîntreprinderi de la 1,5% la 3%, la renunțarea la reducerea cuprinsă în bugetul pe 2005, cu 2% , a contribuțiilor sociale obligatorii și, în sfârșit, la o majorare a accizelor și, eventual, a taxei pe valoarea adăugată. Riscul major al unor asemenea măsuri îl constituie însă, efectul inflaționist ce apare asupra economiei românești, căci plusul eventual de resurse la îndemâna consumatorului se transformă într-o presiune asupra consumului, respectiv, asupra importurilor, ceea ce conduce la deteriorarea balanței comerciale și, implicit, la o creștere a inflației, exact într-un moment în care, după 15 ani, reușiserăm să reducem rata inflației la 9,3% la finele anului 2004.

În plus, și asupra acestui lucru aș vrea să atrag atenția, tendința de mărire a ponderii impozitelor indirecte, în totalul resurselor bugetare din România înseamnă, de fapt, transferul poverii fiscale asupra marii mase de consumatori, asupra celor cu venituri modeste, asupra exact acelora cărora li s-au dat asigurări, citez: "că nu vor pierde în urma acestei revoluții fiscale". Redistribuirea sarcinilor fiscale ar fi trebuit, în opinia noastră, mult mai bine gândită, mai bine evaluată și, firește, mult mai bine explicată. Lipsește transparența necesară în ceea ce privește calculele de fundamentare și de echilibrare. Inițial s-a spus că s-ar produce o pierdere de resurse bugetare de circa de 32.000 de miliarde de lei, fără o descifrare analitică pe categorii de impozite, pentru ca acum să aflăm că pierderea reală este de aproximativ de trei ori mai mare, respectiv, 98.000 de miliarde lei. Toate aceste lucruri confirmă faptul că ne aflăm în fața unei improvizații că nu a existat și nu există încă o fundamentare economică, financiară și socială a consecințelor unei asemenea măsuri ceea ce este, fără îndoială, un lucru de o gravitate extremă și, așa cum afirma și colegul meu, Ștefan Viorel, la discuția făcută aici cu privire la introducerea cotei unice, le oferim expertiza, atâta cât există, pentru a ajuta la ieșirea din impas, căci interesul este până la urmă comun. Supunem atenției, în același timp, suprapunerea peste această situație creată a efectelor valului de scumpiri anunțate, și mă refer la prețul energiei electrice, la prețul gazelor naturale, a energiei termice, a prețului abonamentelor telefonice, a noii taxe de drum, multe dintre ele cu impact direct și asupra prețului produselor alimentare de bază. Adăugăm la aceasta necesarele restricții la cheltuielile bugetare, limitarea creșterii salariilor, reducerea într-o pondere mult mai mare a numărului salariaților din căile ferate, minerit, distribuție de energie electrică și gaze, precum și, inevitabil, o reducere substanțială a numărului de programe sociale, a conținutului acestora și a duratei lor. În acest sens, ne exprimăm îngrijorarea cu privire la posibilitatea susținerii financiare a măsurii de recalculare a pensiilor pentru toți cei 4,3 milioane de pensionari îndrituiți la aceasta, la nivelul anului 2005, așa cum s-a promis și se tot susține în continuare de către oficialii guvernamentali, când realitatea este , iată, cu totul alta. În plus, așa cum am încercat să atragem atenția, măsurile fiscale propuse dau o lovitură puternică sistemului de finanțare și a bugetelor comunităților locale, implicit reformei și necesarei modernizări a administrației publice locale. Ceea ce ne uimește, și v-o spun cu toată sinceritatea, este faptul că nici un oficial nu vorbește despre aceste lucruri , deși ele au fost semnalate, iar pericolul este real și nu unul imaginar. În aceste condiții, a vorbi despre, citez: "reconstrucția calității vieții în România", așa cum puterea ne propune în programul său de guvernare, este cel puțin iluzorie. Există, stimați colegi, o tot mai accentuată lipsă de credibilitate. Plutește un aer de improvizație peste toate aceste măsuri greu de contracarat doar cu tinerețea și inocența factorilor de răspundere din domeniu. A face experiențe pe un popor întreg, pentru ca la final să spui, eventual, "îmi pare rău, am încercat, n-am reușit", nu este lucrul pe care o țară întreagă îl așteaptă, într-un moment în care se pregătește cu mari speranțe de mai bine de aderare la Uniunea Europeană. Responsabilitatea, stimați colegi de la putere, este uriașă și încercăm să vă conștientizăm de acest lucru până nu este prea târziu.

În finalul intervenției mele, permiteți-mi să vă spun câteva cuvinte despre un viitor subiect fierbinte al realității românești, și anume: modificările la Codul muncii.

La sfârșitul lui decembrie 2004, atrăgeam atenția opiniei publice asupra intențiilor declarate mai mult sau mai puțin voalat din programul de guvernare cu privire la "liberalizarea completă a pieței muncii și la reglementarea relației de muncă astfel încât să fie respectat caracterul de piață al economiei românești". Unul din lucrurile care vor dispărea, spuneam atunci, va fi contractul colectiv de muncă și iată că, în interval de o lună de zile, ministerul de resort ne propune tocmai acest lucru, și anume reducerea semnificativă a importanței contractelor colective de muncă la nivel de ramură și la nivel național, pe de o parte, iar pe de altă parte se propune dispariția obligativității de a încheia contracte colective de muncă la nivelul unității economice.

Ce presupun aceste lucruri cred că este lesne de înțeles: pierderea unor drepturi ale salariaților câștigate de-a lungul acestor ani și, în plus, reducerea dramatică a sferei de activitate și a influenței centralelor sindicale și a liderilor sindicali în societatea românească, în general, și, în particular, în domeniul relațiilor de muncă. De altfel, propunerea ca liderii sindicali să poată fi concediați pentru necorespundere profesională, chiar și pe timpul exercitării mandatului de lider sindical, este de natură să provoace mari dispute și abuzuri în practica și realitatea românească. Subiectul merită însă o declarație politică aparte și o dezbatere aparte. L-am amintit aici, în treacăt, fiindcă este relevant în contextul a ceea ce se întâmplă în societatea românească, al mutațiilor profunde la care asistăm pe fondul lipsei de reacție cvasiunanime.

Se neagă în continuare de către putere importanța politicilor sociale în România. Se răspunde inadecvat realităților și cerințelor societății românești, dar și prevederilor constituționale, stimați colegi, care afirmă încă din art.1 faptul că România este stat social de drept și, în egală măsură, continuă să se nege însăși modelul social european, ceea ce reprezintă un criteriu de convergență în vederea aderării la Uniunea Europeană. Sunt numai câteva aspecte asupra cărora grupul nostru parlamentar a ținut să atragă atenția, repet, în încercarea de a conștientiza asupra a ceea ce cu toții avem de făcut în România.

Vă mulțumesc pentru atenție. (aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Viorica Georgeta Moisuc (PRM) - 24 ianuarie/6 februarie 1918: prima Declarație de unire politică a Românilor și Declarația prin care Republica Autonomă Basarabia se proclama independentă. Invit la microfon pe doamna Moisuc Viorica Georgeta, din partea Grupului P.R.M.
   

Doamna Viorica Georgeta Moisuc:

Domnule președinte,

Domnilor academicieni,

Doamnelor și domnilor senatori,

Printr-o coincidență fericită astăzi, aș vrea să vă invit să vă întoarceți puțin în timp, anume în anul 1918, când, la această dată, la 6 februarie 1918, s-au produs două evenimente de importanță națională și internațională, asupra cărora astăzi ar trebui să reflectăm mai mult. Fără îndoială, adresându-mă unor intelectuali, nu fac decât să vă reamintesc aceste lucruri pentru că, așa cum spunea Nicolae Iorga, "orice om politic trebuie să știe istoria patriei sale și istoria universală", mai ales aceea care se ocupă de politică externă.

La 24 ianuarie/6 februarie 1918 din inițiativa Comitetului Național al Românilor asupriți din Austro-Ungaria, constituit la Odessa, al cărui lideri au fost: Octavian Goga, Ion Nistor, Alexandru Lapedatu, Onisifor Ghibu, Victor Deleu, Sever Bocu și mulți alții, s-a elaborat, la această dată, prima Declarație de unire politică a românilor care a fost publicată în ziarul "România Nouă" care apărea la Chișinău. Aș vrea să vă reamintesc că acest ziar "România Nouă" urma ziarului "Ardealul", editat la Chișinău cu ajutorul Guvernului de la Iași, condus de Ion I.C. Brătianu cu bani românești și cu tipografie românească, prima tipografie cu litere latine care a fost dusă la Chișinău și pusă în slujba idealului național.

În ziarul "România Nouă" a apărut, așadar, declarația de unire politică a tuturor românilor. Iată câteva idei pe care le citesc din acest document:

"Țara de mâine a românilor trebuie să cuprindă întreg pământul locuit de ei, pentru că nimeni nu ne poate tăgădui dreptul asupra pământurilor în care noi suntem cei mai vechi și cei mai mulți locuitori."

Documentul respingea orice formulă de menținere a românilor în cadrul vechii monarhii, ideea de bază era că românii ardeleni, basarabeni, bucovineni se considerau cetățeni ai unei singure patrii: "România tuturor românilor". Citez:

"Începând cu ziua de azi în care toți românii trebuie să serbeze amintirea celei dintâi uniri săvârșite la 1859, noi, cei mai jos iscăliți, nu ne mai socotim ca până acum ardeleni, basarabeni, bucovineni, ci ne socotim cetățeni ai României Nouă, a tuturor românilor cu același îndatoriri față de fiecare aparte a ei și cu aceleași drepturi. De astăzi înainte noi vom fi totodată ostași ai acestei Românii, pentru făurirea căreia voim să luptăm cu orice armă va trebui."

În încheiere declarația spunea: "Mântuirea noastră este numai într-o Românie Nouă, a tuturor românilor. Pentru înfăptuirea ei vom lucra, pentru înfăptuirea ei vom trăi, pentru înfăptuirea ei vom muri, dacă va fi nevoie." Iscălesc: Onisifor Ghibu, dr. Ioan Matei, Axente Bocu, Iosif Șchiopul, Nicolae Codre, Andrei Oțetea, George Tofan, dr. Ovidiu Țopa, Vasile Harea, George Murgoci, George Munteanu-Râmnic și Anastasie Popovici.

Un al doilea eveniment de importanță națională și internațională, care se produce în această zi, la 24 ianuarie/6 februarie 1918 este declarația prin care Republica Autonomă Basarabia se proclamă independentă. Independența acestui stat, care a fost recunoscută nu numai de România, ci și de multe alte state, inclusiv de statele Antantei, a reprezentat începutul procesului de unificare națională a românilor.

Fără îndoială, spuneam, nu am venit în fața dumneavoastră să vă țin o lecție de istorie fiindcă sunt convinsă că o știți. Ceea ce doresc însă să remarc este faptul că atunci, România, în ianuarie 1918, era redusă la mai puțin de o treime din vechiul regat. Cu alte cuvinte, fără Transilvania, fără Bucovina, fără Dobrogea, care erau sub ocupația Puterilor Centrale. Această Românie mică, supusă unor presiuni fantastice din partea Puterilor Centrale a găsit, în înțelepciunea acelui guvern extraordinar condus de Ion I.C. Brătianu, mijloace morale și materiale pentru a susține lupta confraților din toate provinciile istorice românești, în ideea unificării naționale.

În al doilea rând, aș vrea să remarc un alt aspect, și anume faptul că, în aceste zile, aceste documente au o valoare cu totul deosebită pentru noi, pentru că ele stau la baza unui proces pe care îl presupunem început și pe care îl considerăm continuat, mai ales că, în zilele care au trecut, președintele Traian Băsescu a arătat o deschidere pe care eu, personal, o salut, către o relație specială cu Republica Moldova. Vreau să amintesc în acest context că, în 1848 această vocație a României către Europa s-a manifestat printr-un proiect al lui Nicolae Bălcescu de constituire a Statelor Unite ale Europei, în care vedea el posibilitatea de unificare a românilor din toate provinciile aflate atunci sub ocupație străină.

Consider că, acum, intrarea României în Uniunea Europeană prezintă o altă posibilitate la alte condiții istorice pentru ca acest deziderat al românilor să se împlinească.

Fără îndoială, nu pot să nu închei prin a spune că P.R.M. sprijină orice fel de inițiativă și orice fel de inițiativă și orice fel de acțiune îndreptate în această direcție. Vă mulțumesc pentru atenție. (aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Neculai Apostol (PSD) - normele sanitar-veterinare în perspectiva integrării în U.E. Invit la microfon, din partea Grupului P.S.D. pe domnul senator Apostol Neculai. Aveți cuvântul, domnule senator.
   

Domnul Neculai Apostol:

Domnule președinte,

Doamnelor, domnișoarelor și domnilor senatori,

Vă voi supune atenției dumneavoastră o declarație politică referitoare la unele consecințe previzibile ale ignorării normelor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor asupra evoluției industriei alimentare și agriculturii României, în perspectiva integrării în Uniunea Europeană.

Convingerea fermă că un viitor demn pentru țara noastră nu poate fi asigurat decât prin ocuparea unui loc onorabil în cadrul structurilor economice și instituționale ale Uniunii Europene, ca și preocuparea pentru destinul industriei alimentare și agriculturii românești care trebuie să garanteze securitatea alimentară ca una din componentele esențiale ale siguranței naționale, mă determină să supun atenției o problemă aparent simplă, dar a căror consecințe economice, sociale și chiar politice în contextul eforturilor generale care se fac pentru integrarea în Uniunea Europeană se pare că au fost evaluate necorespunzător.

Este vorba despre bunăvoința exagerată pe care actuala guvernare o manifestă în mod nejustificat față de cele 402 unități din industria alimentară a căror activitate a fost suspendată de către Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, ca urmare a unor deficiențe constatate în mod repetat în activitatea acestora, deficiențe între care se regăsesc:

  • Neîndeplinirea standardelor specifice referitoare la condițiile minime de igienă prin neasigurarea facilităților, dotărilor și utilităților în conformitate cu prevederile legale, deși aceste firme ar fost informate de obligațiile care le revin și avertizate asupra consecințelor încă din anii 2003 și 2004.
  • Perpetuarea ignorării și încălcării normelor sanitar-veterinare cu privire la organizarea fluxurilor tehnologice, fapt care concură la realizarea de produse necorespunzătoare calitativ, cu riscuri potențiale asupra sănătății consumatorilor.
  • Lipsa programelor de restructurare și modernizare care să garanteze alinierera operatorilor de profil la standardele prevăzute de legislația sanitar-veterinară în vigoare, armonizate cu acquis-ul comunitar și neasumarea responsabilităților privind respectarea acestor norme. Așadar, este cazul unor deficiențe grave în raport cu măsurile de suspendare a a activității îndreptățite, iar dispunerea acestora nu reprezintă un abuz, ci dimpotrivă manifestarea concretă a responsabilităților pe care Agenția Națională Sanitar-Veterinară și le-a asumat în exercitarea atribuțiunilor care-i sunt conferite prin lege pentru a asigura protejarea intereselor și sănătății cetățenilor.
  • Măsura de suspendare a activității unităților de procesare care nu corespund legislației românești în vigoare s-a făcut cu acordul asociaților patronale și interprofesionale.

Nu mi-am propus să prezint în detaliu toate motivele care au determinat măsurile dispuse pentru suspendarea activității acestor societăți. Sunt convins că ele sunt cunoscute de cei în drept. Doresc doar să-mi exprim surprinderea față de ușurința cu care sunt tratate aceste probleme de însuși domnul ministru Gheorghe Flutur - coordonatorul politicilor agricole pe care, de altfel, îl respect pentru voința și stăruința de care dă dovadă în eforturile pe care le face pentru ca agricultura românească să fie compatibilă cu normele, normativele și Directivele Uniunii Europene - care a afirmat recent: "A venit momentul adevărului, astăzi numai 56 de fabrici îndeplinesc standardele comunitare", precizând că firmele din domeniu vor trebui să realizeze investiții importante până la aderarea României la Uniunea Europeană, astfel încât tot mai multe unități să fie capabile să respecte standardele europene în 2007.

Aceasta este voința domnului ministru. În fapt, constatăm că și domnia-sa este boicotat prin diferite acțiuni populiste, prin presiunile ce se fac asupra Agenției Naționale Sanitar-Veterinare, atât la nivel politic central, cât și la nivelul autorităților locale, pentru a se reveni asupra măsurilor luate împotriva celor care, pentru a-și satisface interesele de moment, sfidează sistematic legislația sanitar veterinară și pentru siguranța alimentelor în vigoare, sporindu-și profitabilitatea afacerii direct proporțional cu creșterea riscului de a afecta sănătatea consumatorilor, fără a mai aduce în discuție moralitatea comportamentului în afaceri, raportat la cerințele specifice economiei de piață.

Prin atitudinea pe care o manifestă și acțiunile inițiate, conducerea A.N.S.V. și Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în calitate de coordonator al politicilor agricole, omit faptul că angajamentele asumate de România prin Documentul de poziție presupun și luarea unor măsuri ferme, care să garanteze implementarea efectivă a legislației naționale în domeniu, armonizate cu acquis-ul comunitar, măsuri care, deși sunt percepute, în parte, ca având caracter antipopular, au fost adoptate fără rezerve de Guvernul P.S.D., în plină campanie electorală, interesul privind viitorul țării fiind poziționat mai presus decât interesele imediate de partid.

Putem exemplifica prin suspendarea a 184 de unități din categoria celor care nu corespundeau legislației românești în domeniu, din august 2004 până în noiembrie 2004.

Mai mult decât atât, a fost instituit un sistem de monitorizare riguroasă a modului în care se derulează fiecare acțiune menită să conducă la îndeplinirea criteriilor de aderare într-un orizont de timp bine definit, precum și setul de măsuri corective care să asigure realizarea acestui demers.

De ce se revine acum asupra deciziilor luate și de ce se încearcă redeschiderea nejustificată a unităților a căror activitate a fost suspendată conform legislației naționale?

Dacă în loc să se facă eforturi pentru ca cele 402 unități, pentru care s-a dispus sistarea activității, să-și compatibilizeze activitatea de producție cu normele sanitar-veterinare în vigoare și să-și ridice nivelul calitativ al produselor, se va alege soluția facilă de a trece cu vederea, de a le tolera gravele deficiențe constatate de Agenția Națională Sanitar-Veterinară, atunci, cu siguranță, se admite conștient riscul de a compromite perspectiva agriculturii și industriei alimentare românești de a se integra firesc și profitabil în structurile pieței unice europene.

Mai trebuie menționat că în situația celor 402 unități se găsesc încă 800 de unități de procesare a laptelui și cărnii, care nu au nici un fel de program de restructurare și modernizare.

Față de situația dată, se pare că Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale adoptă tacit politica neimplicării, lăsând să se rezolve de la sine o problemă vitală pentru agricultura și industria alimentară, și anume, problema alinierii acestor unități, sub toate aspectele, la normele sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, cât și la standardele europene de calitate.

În baza mandatului onorant cu care am fost investit și a unei activități de peste 30 de ani, consacrate managementului proceselor de producție în agricultură și industria alimentară, cu performanțe, zic eu, pentru cei care mă cunosc, foarte bune, am obligația și, în același timp, suportul moral și profesional necesare pentru a atrage atenția asupra consecințelor determinate de un asemenea mod de gândire și acțiune, astfel:

  1. Prin neaplicarea fermă a măsurilor dispuse de Agenția Națională Sanitar-Veterinară și menținerea artificială și, în fond, nelegală a acestora pe piață, oferta nu va fi salubrizată de produsele necorespunzătoare, iar cetățenii vor fi expuși în continuare la riscul de a plăti și consuma produse care le periclitează starea de sănătate.
  2. Tolerarea activității unor astfel de agenți economici, care nu au investit mai nimic pentru asigurarea unor condiții sanitar-veterinare corespunzătoare și, prin urmare, realizează produse de calitate îndoielnică, dar la costuri inferioare celor normale, afectează raporturile de piață firești, împiedică manifestarea efectivă a virtuților economiei de piață funcțională.
  3. Prin prețurile pe care le practică, negrevate de costurile aferente acțiunilor de compatibilizare cu cerințele normelor sanitar-veterinare, acești agenți economici promovează în proporție de masă concurența neloială în raport cu agenții economici onești și responsabili în raporturile cu consumatorii.
  4. Organele de control fiscal au constatat în mod frecvent că tocmai această categorie de agenți economici, care nu respectă legislația sanitar-veterinară, oferă și cele mai multe situații de neonorare a obligațiilor legale față de bugetul consolidat al statului și chiar de evaziune fiscală.

În fine, deosebit de grav este faptul că la autenticul moment al adevărului, în a doua jumătate a anului 2006, când experții Uniunii Europene vor evalua gradul în care au fost îndeplinite criteriile de aderare asumate în cadrul negocierilor aferente acestui capitol, ar putea fi puși în situația de a constata incapacitatea agriculturii și industriei alimentare românești, a unor ramuri sau sectoare ale acesteia, în total sau în parte, de a produce la nivelul standardelor europene, situație care va determina amputarea lor, prin scoaterea din circuitul economic a tuturor capacităților de producție în cauză, la un nivel de aproximativ 1000 de unități de procesare lapte și carne.

Aceasta va avea drept consecință certă și imediată crearea unor goluri de producție și, implicit, a unor nișe de piață, care, în condițiile liberalizării totale a circulației mărfurilor, vor crea blocaje în economia românească, prin inundarea piețelor cu produse de import, creșterea gradului de dependență a României față de economia altor state și apoi un întreg cortegiu de consecințe negative în plan social și implicațiile pe care o astfel de situație le generează pe plan politic.

Aprofundarea analizei făcute de specialiștii în domeniu evidențiază însă și alte consecințe, mult mai preocupante, chiar dramatice, care se înlănțuie logic, asupra milioanelor de țărani sau fermieri și perspective de evoluție a mediului rural, dezvoltarea durabilă a acestuia transformându-se dintr-un obiectiv dezirabil și posibil, într-un vis neîmplinit.

Astfel, 1. concurența neloială pe care o practică agenții economici din categoria celor pentru care s-a dispus și se va dispune în continuare suspendarea activității afectează viabilitatea agenților economici performanți și, în extrem, poate determina eliminarea lor de pe piață, lăsând consumatorul la cheremul unor producători care nu respectă prevederile legale referitoare la igiena și sănătatea publică.

2. Reducerea forțată, prin practici anticoncurențiale și de concurență neloială, a profitabilității agenților economici care investesc pentru dezvoltarea și respectarea standardelor de producție și calitate, coroborată cu numeroasele cazuri de neplată a obligațiilor față de buget și evaziune fiscală, promovate de cei care sunt încurajați să nu respecte legea, aceștia din urmă constituind, de altfel, un pilon de bază pentru economia subterană, consecințele fiind diminuarea semnificativă a veniturilor cuvenite bugetelor locale și al statului.

Diminuarea capacităților de producție în industria alimentară, ca urmare a suspendării activității acelor societăți ce nu întrunesc condițiile de funcționare conform legislației în vigoare, în urma verificărilor experților Uniunii Europene, în a doua parte a anului 2006, urmat de invadarea piețelor românești cu produse din import, devine un factor de blocaj în zootehnie, pentru creșterea efectivelor și a producțiilor animaliere, și generează mari dificultăți pentru valorificarea profitabilă a producției vegetale.

Ca urmare, apar efecte restrictive și în desfășurarea altor activități situate în amonte sau în aval de producția agricolă.

Prin starea de letargie care poate cuprinde aceste sectoare, determinată de toleranța față de cei pentru care respectarea legii este considerată ca fiind facultativă, și nu obligatorie, se subminează, practic, economia agroindustrială rurală și, prin aceasta, este afectată însăși temelia dezvoltării durabile a satului românesc.

Considerațiile prezentate, care pot fi susținute prin numeroase concretizări efective și date statistice, dorim să reprezinte un semnal de alarmă tras înainte de a fi prea târziu.

În speranța că acest semnal va fi receptat cum se cuvine, stimulând reacțiile de răspuns în timp util, îi asigur de întreaga mea considerație pe domnul Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, domnul Ionuț Popescu, ministrul finanțelor publice, domnul Ene Dinga, ministrul integrării europene, domnul Răzvan Țiru, președintele Agenției Naționale Sanitar-Veterinare.

Vă mulțumesc pentru înțelegere. (aplauze)

 
  Gheorghe Funar (PRM) - relaxarea fiscală a Guvernului Tăriceanu.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la cuvânt pe domnul senator Funar Gheorghe, din partea Grupului România Mare.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Voi face o declarație politică despre așa-zisa relaxare fiscală a Guvernului Tăriceanu.

Conform Programului de guvernare 2005 - 2006, viziunea Cabinetului Tăriceanu în domeniul politicii fiscale este centrată pe asigurarea unui rol stimulativ al impozitelor și taxelor, în scopul creșterii și dezvoltării economice, al consolidării fiscale și al întăririi clasei de mijloc.

"Politica fiscală a Guvernului va funcționa mai degrabă în serviciul producătorilor de impozite decât în serviciul culegătorilor de impozite și se va baza pe un parteneriat real între stat și contribuabili.

Cheia de boltă a politicii fiscale a Guvernului Tăriceanu este relaxarea fiscală, ca mijloc de detensionare a mediului de afaceri, de stimulare a inițiativei private și de încurajare a oficializării economiei ascunse.

Guvernul va opera relaxarea fiscală, fiind conștient că o asemenea fiscalitate ridicată comportă o serie de amenințări la adresa economiei reale."

Am prezentat doar câteva obiective din Programul de guvernare, Capitolul 12 - Politica fiscal-bugetară a Cabinetului Tăriceanu.

Este necesar ca, de la teorie, să trecem la practică. După ce alegătorilor români li s-a urat, în campania electorală, "Să trăiți bine!", ei au ajuns să constate că Guvernul Tăriceanu îi înștiințează, periodic, despre creșterea accizelor, a prețurilor și a tarifelor la energia electrică, la gaz metan, la energie termică și telefoane, precum și despre noul bir numit rovinietă.

La acestea urmează să se adauge majorarea substanțială a impozitului pe veniturile din capital, respectiv, veniturile obținute din tranzacții imobiliare, terenuri, case și alte active și din tranzacții cu bunuri mobiliare - obligațiuni, părți sociale și alte hârtii de valoare. Se preconizează majorarea impozitului de la 1% la 10%, iar de la 1 ianuarie 2006, la 16%.

Se intenționează creșterea impozitelor pe dobânzi și pe câștigurile de capital la 16%, ceea ce ar duce la un plus la bugetul de stat, în acest an, de circa 6.150 miliarde lei.

Exemplele prezentate contrazic obiectivele înscrise în Programul de guvernare al Cabinetului Tăriceanu și duc la creșterea fiscalității, și nicidecum la o relaxare fiscală.

Mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Cristache Rădulescu (PNL-PD) - replică la declarația domnului senator Neculai Apostol.

Invit la microfon pe domnul senator Rădulescu Cristache, din partea Grupului Alianța D.A. - P.N.L. - P.D.

   

Domnul Cristache Rădulescu:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să fac câteva precizări în legătură cu prezentarea pe care a făcut-o domnul senator al Grupului Partidului Social Democrat, al cărui nume, sincer, nu l-am reținut, în ceea ce privește situația unităților alimentare care trebuie închise în această perioadă.

Vreau să vă aduc la cunoștință, pentru că domnul senator nu a avut plăcerea s-o facă, doar a făcut precizări negative la adresa unităților care trebuie închise, uitând să facă precizarea că ceea ce s-a negociat cu Uniunea Europeană a fost faptul că aceste unități vor fi închise la 31 decembrie 2006. A mai uitat să facă precizarea că acum două săptămâni, când domnul președinte al Agenției Naționale Sanitar-Veterinare pentru siguranța alimentelor... Mă scuzați pentru emoție, este prima dată când vorbesc în plenul Senatului și nu am avut nici posibilitatea să aflu că domnul senator va face precizări incorecte sau necorespunzătoare cu realitatea, ca să pot să-i dau replica.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, aș vrea, pe viitor, să rețineți că nu puteți veni cu replică la o declarație politică.

 
   

Domnul Cristache Rădulescu:

Am înțeles. Fac doar câteva precizări...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă vă pomenea numele, veneați cu un drept la replică. Pentru că este pentru prima oară, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Cristache Rădulescu:

Vă mulțumesc pentru îngăduință.

Deci, aspectele care trebuie reținute sunt următoarele: aceste unități trebuie să respecte igiena alimentară după normele sanitar-veterinare în vigoare; aceste unități trebuie să-și plătească datoriile față de stat și pentru cei care nu-și plătesc avem organe abilitate, care să urmărească acest lucru.

Revenind la declarația politică făcută de domnul senator, vreau să vă mai aduc la cunoștință că, acum două săptămâni, fostul președinte al Autorității Sanitar Veterinare pentru Siguranța Alimentelor a dat o decizie prin care se închid 302 unități alimentare, în 32 de ore. Acest lucru, vă imaginați, ar fi afectat grav piața alimentară românească și ar fi încălcat o înțelegere făcută cu Uniunea Europeană, luându-le dreptul acestor unități să funcționeze în condițiile și normele de igienă legale și fiscale, până în 31 decembrie 2006.

Mai fac precizarea că unitățile procesatoare de carne și lapte, în această perioadă, adică ianuarie-februarie, au o cădere de vânzări masivă, și marii rechini din România, care se pot număra pe degete, procesatori, în special de carne...

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Sunt mai mulți...

 
   

Domnul Cristache Rădulescu:

Sunt mai mulți, vorba domnului președinte, și-i mulțumesc pentru intervenție, marii rechini au cochetat cu Autoritatea Național Sanitar Veterinară, fostă, și au găsit soluția să iasă din impas cu vânzările și au zis: "Închidem patru sute și ceva de unități, câte spunea domnul senator, și ne facem loc să intrăm cu vânzările pe piață".

Mai departe, domnul Liviu Harbuz, președintele Autorității Național Sanitar Veterinare, ministru secretar de stat, declara acum două săptămâni, după o întrevedere cu domnul ministru Flutur, care, bineînțeles, a fost dezinformat de către Liviu Harbuz, că a luat această măsură, să închidă 302 unități în 32 ore, pentru că fostul premier nu i-a dat voie până în momentul respectiv.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Szabo Karoly-Ferenc (UDMR) - revizuirea Legii privind siguranța națională a României, nr. 51/1991.

Invit la microfon pe domnul senator Szabo Karoly, din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.

   

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Această tribună este un loc unde se fac, printre altele, declarații politice. Îndrăznesc, fără nici o legătură cu ceea ce a pronunțat aici vreun coleg al meu, un coleg al nostru, în legătură cu pronunția, cu discursul altui coleg, să vă sugerez onorați colegi, mai ales celor care sunteți pentru prima oară membri ai Senatului, că puteți să faceți declarații politice referitoare la fiecare literă a precedentei declarații, numai să nu vă referiți la ea.

Domnule președinte, am venit să vă spun că, în ultima vreme, mai ales în mass-media, dar nu și la microfoanele Parlamentului, au avut loc foarte multe discuții, dispute, controverese, mă feresc să folosesc termene care sunt, mai ales, de uzul presei și al consumatorilor de presă, în legătură cu chestiuni extrem de importante care țin de activitatea unor instituții fundamentale, acelea care, îndeobște, sunt adunate în noțiunea aceasta generică de "cu atribuții în domeniul securității naționale".

Pe marginea unui așa zis scandal de presă, care a apărut la un anumit moment, nimic nu este întâmplător, și care a fost urmat în mod necesar de mișcări în corpul unor înalți funcționari publici, noi uităm esențialul, și anume că Parlamentul este autoritatea legiuitoare, unica de fapt, aș vrea să revin la Constituție, dar, în orice caz, am mai spus-o și cu alte ocazii, nu-și îndeplinește un atribut fundamental în această speță. Iată numai Legea privind siguranța națională a României, nr.51/1991 nu a fost armonizată nici măcar cu Constituția din 1991, deși art.150, la conflictul de legi, pe fosta numerotare din Constituție, ar fi impus acest lucru. Acolo sunt enumerate, în acea lege, care trebuie în mod necesar revizuită, dar foarte repede pentru că nici în Uniunea Europeană, dar nici în NATO nu avem loc cu ea, chit că am fost cooptați, am fost acceptați acolo, sunt niște prevederi care se referă în mod expres la amenințări. Amenințări pentru contracararea cărora este nevoie de culegere de informații, și care culegere de informații se desfășoară în baza altor legi, pe care tot Parlamentul României le-a adoptat, și este o remarcabilă continuitate în legislația din acest domeniu. Nicăieri, nici într-un alt domeniu nu este atât de betonată starea literelor și a articolelor din lege și activitatea serviciilor cu atribuții, așa cum am spus în acest domeniu, așa cum au fost ele adoptate pe parcursul anilor, oglindind în mod special și în mod vădit interesele organizaționale ale acestor instituții. Nu mă feresc să spun acest lucru. Nu este prima oară.

În ce mă privește, am onoarea să vă anunț că, în iunie 2000, am depus o inițiativă legislativă, în nume personal, care se referea la modificarea unui articol din Legea nr.14 din 1992, care se referă la organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații și care, printre altele... ( sună un telefon mobil în sală )... imediat termin, domnule președinte...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, n-am sunat eu...

 
   

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Înseamnă că din tribună este arbitrul deranjat, cum se obișnuiește la fotbal, uneori, și oprește jocul, mă rog, sper că nu veți face acest lucru...

Deci, vreau să vă spun că acest mic document se află înregistrat, după toate regulile jocului, și că nu l-am retras, ceea ce se presupune, dar nu a apucat să intre pe ordinea de zi niciodată pentru că, deși onorații colegi din comisia din care am făcut parte, în repetate legislaturi, s-au declarat în principiu de acord cu prevederile din acea inițiativă legislativă, ea nu a ajuns pe motivul că mereu, mereu a venit un mesaj, nu era codificat, dar nu era nici oficial, cum că, citez: "Consiliul Suprem de Apărare a Țării pregătește revizuirea și modernizarea Legii nr.51 - la care m-am referit - și că acolo va fi inclus în mod necesar"... Eu m-am declarat de acord cu acest lucru, numai că acea modificare nu vine. Nu vine pentru că acolo, în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, din păcate, domină un spirit care este caracteristic perioadei de acum un deceniu și jumătate.

La ce se referă proiectul meu legislativ în partea lui mai sensibilă și, cum spun, agreată de către colegi? El are o prevedere extrem de simplă și nici măcar nu este originală. Ea spune că "interceptările comunicațiilor asupra unor persoane efectuate, bineînțeles, legal, în baza mandatului, și așa mai departe, se păstrează de către cel care le-a efectuat, iar după expirarea perioadei la care se referă mandatul și după constatarea irelevanței faptelor documentate în interceptările respective, pentru securitatea națională, se înmânează persoanei respective, care a constituit obiectul acestei activități de culegere de informații".

Vă rog să vă gândiți ce consecințe absolut pozitive ar avea pentru toată lumea, pentru fiecare cetățean, dar mai ales pentru societate.

Eu voi reveni cu această mică inițiativă legislativă și nu voi aștepta ca, Consiliul Suprem de Apărare a Țării să facă vreo modificare la lege, dar vă invit să inițiem dezbatere publică, nu în presă, nu în talk-show-uri, ci la tribuna Parlamentului despre chestiunile fundamentale de securitate naționale față de care avem responsabilități de care nu ne-am achitat.

Vă mulțumesc.

 
  Valentin Dinescu (PRM) - lapidarea antrenorilor lotului olimpic de gimnastică, Octavian Belu și Mariana Bitang.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dau cuvântul domnul senator Dinescu Valentin din partea Grupului România Mare.

   

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică se numește "Lapidarea cu pietrele moralei noastre".

Poate că nicăieri în lume, la nici un alt popor nu se adeverește atât de consecvent zicala că nimeni nu-i profet în țara lui, ca la minunatul meu popor, mioritic, blând și răbdător.

De-a lungul șirului de statui ale valorilor românești ridicate în alte țări și respectate în alte limbi, probabil, se vor mai adăuga două: Octavian Belu și Mariana Bitang.

Haideți să vedem care sunt cele câteva motive pentru care trebuie să-i lapidăm.

  1. În cei peste 20 de ani au cucerit atâtea medalii încât, cel puțin o dată la doi ani, ne-au făcut pe noi, românii, să resimțim miracolul planetar și să privim în jos către ruși, americani, chinezi, precum Gulliver către poporul liliputan. Gimnastica Europei, oricum nu mai conta de mult. Vreau să spun că nu mai eram în Europa, eram chiar inima ei.
  2. Cei doi antrenori s-au încăpățânat să rămână români, câștigând într-un an, cu tot, cu "ciubuc", cât le-ar fi dat în altă parte, într-o lună sau cine știe poate chiar într-o zi.
  3. Și-au dus existența, munca, bucuriile și necazuriile cu o discreție și un bun simț de care numai oamenii aleși sunt capabili.

În bogata galerie de vedete ale presei noastre cu buricul dezgolit, nu i-am regăsit nici măcar atunci, când performanțele lor, oriunde în altă parte, ar fi dublat producția de hârtie pentru ziare.

Și iată că a mai apărut un motiv pentru care trebuie înfierați cu mânie proletară, orwelliană, chiar. Se și iubesc. Poate că înainte să ridicăm piatra, citește condeiul, ar trebui să ne amintim de pilda lui Isus "Să scrie numai cei fără de păcat". ( aplauze )

 
  Corneliu Vadim Tudor (PRM) - abuzurile domnului Liviu Harbuz.

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală): cere să ia cuvântul pentru un minut...

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți patru minute, domnule senator...

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Nu eram pregătit să vorbesc, însă un coleg de la PSD și un alt coleg de la Alianța PNL-PD s-au referit la problema închiderii a 302 unități de procesare a laptelui și a cărnii, iar celălalt zicea de 402.

Vreau să spun, din capul locului, că PRM vrea să facă o opoziție constructivă și rațională actualei puteri.

În această chestiune, ministrul Gheorghe Flutur a avut dreptate, din capul locului. Și vă spun și de ce.

Domnul Liviu Harbuz s-a dus la Bruxelles tocmai pentru a se remarca în fața noii puteri.

Ca scriitor cred că mă pricep îndeajuns la comportamentul unora și altora care sunt în căutare de stăpâni. "E plină lumea de proști!", spunea Cicero și în zona asta a prostiei și a lichelismului aș pune tendințele unora de a da cu pietre în casa unde s-au simțit bine, în casa unde au petrecut și unde au beneficiat de onoruri.

Motivația acestui Liviu Harbuz că Adrian Năstase l-a împiedicat pe el să închidă cele 402 unități în speranța că noul premier Călin Popescu Tăriceanu o să-l ia în brațe și-l va păstra în funcție este jenantă și ne determină să ne aplecăm mai mult asupra moralității în politică.

Oare cum este posibil, cineva să facă un asemenea abuz, i-aș spune, un joc de cuvinte. Avem o comisie a abuzurilor, i-aș zice comisia harbuzurilor.

Cum poate domnul Harbuz să se ducă la Bruxelles și să stupefieze o țară întreagă? Eu când am văzut în presă că el vine de acolo cu acest strigăt: Evrika! A descoperit el de ce sunt unii copii distrofici, de ce nu merg treburile bine în alimentația românească! Patru ani a dormit în cizme. Deodată se duce acolo și descoperă că nu se respectă toate normele sanitar-veterinare.

Eu vă spun, ca om care a umblat prin zeci de țări, că nicăieri nu se respectă totul la zecimală, nu se respectă! Suntem noi mai catolici decât Papa! Firește că este dezirabil să se respecte, sigur că da, însă a închide brusc 402 unități și anunțul acesta făcut tocmai din inima Europei Comunitare, așa ceva a produs o vie emoție, în primul rând în rândul oamenilor. Cum adică? Și așa suntem prost hrăniți, și așa sunt puține unități de genul acesta, le închidem și pe-acelea pe care le mai avem și anunțăm că mai închidem după aceea încă o mie.

Mie mi-e teamă că domnul Harbuz a vrut să fie mai catolic decât Papa, și-a trădat micimea sufletească, nu era potrivit pentru asemenea funcție și până la urmă a alergat după doi iepuri și nu a prins nici unul.

Dacă e reconfortant pentru ministrul Gheorghe Flutur și colegul nostru, de altfel, acest punct de vedere al nostru, vă rog să-i transmiteți că aici, de data asta, a avut dreptate și noi îl vom sprijini.

Vă mulțumesc. ( Aplauze)

 
  Neculai Apostol (PSD) - normele sanitar-veterinare în perspectiva integrării în U.E.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă mai sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Domnul Neculai Apostol, vă rog.

PSD-ul mai are 7 minute.

   

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Nu am dat nici un nume!

Pe dumneavoastră vă ignor acum pentru că nu mai am nimic de spus.

 
   

Domnul Neculai Apostol:

Nu, nu, fără nume, vreau să mă explic!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Rugămintea mea este, pentru un minut, două pentru că, repet, este o problemă profesională care trebuie discutată în comisie, aprofundată, dacă este cazul, și să veniți cu o formulă.

 
   

Domnul Neculai Apostol:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Vreau să fac precizarea că în condițiile în care noi nu privim foarte serios această problemă, o să ne trezim la finele anului 2006 când experții Uniunii Europene or să vină, or să verifice și or să ia măsurile care se cuvin, să rămânem cu un segment de piață neacoperit și atunci ne vor invada produsele străine.

Deci, noi asta trebuie să facem, să ne pregătim încă din acest moment și aceste unități au fost avertizate din 2003, 2004 și cred că este timpul ca unitățile care sunt în stare să funcționeze, să funcționeze, cele care nu au capacitatea să dea voie altora care au capacitatea să se dezvolte, să respecte normele sanitar-veterinare, normele de mediu și absolut tot ce cere legislația românească și a Uniunii Europene.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles, domnule senator.

Mai au timp până la sfârșitul anului 2006.

Din sală: Nu mai au!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Am încheiat declarațiile politice.

 
>Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Trecem la următorul punct.

Vă anunț că, în conformitate cu prevederile Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretariatul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, următoarele legi:

  • Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.74/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare ;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.78/2004 pentru înființarea Agenției Naționale pentru Romi;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.68/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului ;
  • Lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Spania privind recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere auto ale cetățenilor români și spanioli, în scopul preschimbării, semnat la București, la 1 septembrie 2004.
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Trecem la... (În sală se aude un telefon sunând.)

Este un telefon cu un sunet foarte plăcut, dar vă rog să-l închideți. Vă rog foarte mult.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Primul împrumut de ajustare programatică - PAL 1) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București, la 27 septembrie 2004.  

Trecem la programul de legiferare.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Primul împrumut de ajustare programatică - PAL 1) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București, la 27 septembrie 2004.

Vă rog, domnule președinte Varujan Vosganian să luați loc.

Domnul secretar de stat Jakab Istvan, vă rog să luați loc.

Vă ascultăm, domnule secretar de stat.

   

Domnul Valentin Dinescu (din sală) :

Procedură!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Mi-amintesc că la inițiativa domnului Radu Mircea Berceanu s-a stabilit ca fără miniștri să nu se mai dezbată nici un proiect legislativ și atunci am fost cu toții de acord.

(Din sală): A venit, este în sală.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Rugăm un ministru, să poftească.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Valentin Dinescu ne-a reamintit faptul că domnul vicepreședinte Radu Mircea Berceanu ne-a făcut această observație cu care am fost de acord, că nu vor susține proiectele de lege decât membri ai Guvernului, deci miniștri plini, sigur că pot fi însoțiți de secretari de stat care pot da unele explicații necesare.

Domnul ministru este aici.

Vă rog, cine prezintă?

Domnul ministru Ioan Codruț Șereș, vă rog.

Vă rog, cine prezintă ?

 
   

Domnul Jakab Istvan - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Eu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, domnule secretar de stat, cred că-i permiteți, fiind în prezența ministrului, să facă prezentarea.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Jakab Istvan:

Onorat auditoriu,

Este vorba despre proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Primul împrumut de ajustare programatică - PAL 1) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București, la 27 septembrie 2004.

Finalizarea noului angajament stand - by de tip preventiv cu FMI a fost condiționată de convenirea cu Banca Mondială a unui program care să asigure continuarea reformelor structurale din cadrul PSAL 1 și PSAL 2 și includerea acțiunilor de reformă vizând alte domenii, îndeosebi reforma în administrația publică.

Prin urmare, s-au purtat în paralel discuții cu echipa Băncii Mondiale, de către specialiștii ministerelor și instituțiilor implicate, conturându-se un program cuprinzând acțiuni de reformă, ținte și indicatori atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu, care va sta la baza unei serii de trei împrumuturi de ajustare programatică PAL 1, 2, și 3.

Cele trei împrumuturi de ajustare vor fi negociate și prezentate separat și la momente diferite în timp, la intervale de 12 până la 18 luni, acoperind o perioadă cuprinsă între 3 și 5 ani.

Prin această lege se ratifică primul împrumut de ajustare programatică PAL 1, în sumă de 123, 4 milioane euro, semnat la București, la 26 septembrie 2004 între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Termenii financiari ai împrumutului PAL 1 sunt cei standard pentru împrumuturile Băncii Mondiale: comision inițial 1% din suma împrumutului, comision de angajament 0, 75% pe an asupra sumelor neutilizate din împrumut, dobânda LIBOR la depozite în euro la șase luni plus o marjă de maximum 0,75%, durata împrumutului 17 ani, din care cinci ani perioadă de grație.

Beneficiarul acestui împrumut pentru ajustare programatică este Ministerul Finanțelor, iar suma împrumutului urmează să fie folosită pentru înființarea deficitului bugetar sau refinanțarea datoriei publice.

Acest împrumut va fi tras într-o singură tranșă după ratificarea și intrarea în vigoare a împrumutului.

Printre măsurile convenite cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în cadrul acestui program se numără, aici sunt mai multe măsuri, dar cred că cea mai importantă este reforma administrației publice, reforma în Justiție, reforma funcției publice, îmbunătățirea elaborării de politici, reforma managementului finanțelor publice, continuarea proceselor de privatizare, restructurare, lichidare a întreprinderilor de stat, continuarea privatizării BCR și a privatizării CEC-ului, continuarea reformei în sectoarele energetic și de minerit, restructurarea căilor ferate, îmbunătățirea mediului de afaceri și liberalizarea pieței forței de muncă.

Camera Deputaților a adoptat actul normativ în 22 noiembrie 2004, iar comisiile de specialitate ale Senatului au întocmit rapoarte de adoptare în forma prezentată la Camera Deputaților, fără amendamente.

Față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ în forma rezultată din raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului președinte Varujan Vosganian pentru prezenta raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raportul la respectivul proiect de lege are următorul conținut, după prezentarea care nu diferă de cea a colegului de la Guvern, noi spunem:

Consiliul Legislativ, cu avizul 1655/2004 a avizat favorabil proiectul de lege;

La dezbaterea actului normativ au participat reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice;

În cadrul ședinței comisia a examinat proiectul de lege și a aprobat în unanimitate să întocmească raport favorabil fără amendamente ;

În baza art.89-1 din Regulamentul de funcționare a Senatului, Comisia pentru buget, finanțe și bănci propune spre dezbatere și adoptare proiectul de lege, în forma adoptată de Camera Deputaților.

Menționăm că proiectul face parte din categoria legilor ordinare și am o sigură completare, domnule președinte, care nu este în raport pentru că nu face parte integrală din corpul proiectului de lege: am rugămintea pentru colegii de la Guvern să revadă Anexa nr.3 în care se vorbește de cadrul macroeconomic pentru că datele conținute în acest alineat al Anexei nr.3 sunt depășite.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Este o recomandare personală.

Stimați colegi,

Dezbateri generale.

Dacă sunt luări de cuvânt?

Nu sunt.

Întrebări?

Nu.

Supun votului dumneavoastră atât raportul comisiei, raport favorabil, cât și proiectul de lege în forma prezentată de Camera Deputaților.

Vă rog să votați.

Atât raportul cât și proiectul de lege au primit 94 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2003 privind utilizarea veniturilor din privatizare și din valorificarea activelor bancare neperformante.  

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.111/2003 privind utilizarea veniturilor din privatizare și din valorificarea activelor bancare neperformante.

Vă rog, domnul secretar Istvan Jakab, aveți cuvântul.

   

Domnul Jakab Istvan:

Domnule președinte al Senatului,

Distinși senatori,

Prin acest act normativ se propune păstrarea destinației sumelor provenite din recuperarea de către Agenția de Valorificare a Activelor Bancare din valorificarea activelor bancare neperformante.

În funcție de politica Guvernului pe termen mediu și lung, Guvernul poate stabili prin hotărâri de Guvern destinația sumelor provenite din încasările ministerelor de resort și de Autoritatea pentru Privatizarea și Administrarea Participațiunilor Statului, din vânzarea acțiunilor deținute la unele societăți comerciale și din dividende.

Păstrarea destinației sumelor provenite din valorificarea activelor bancare neperformante pentru reducerea datoriei publice interne este întemeiată ținând seama de faptul că aceste venituri provin tocmai din preluarea la datoria publică a unor sume în procesul de restructurare bancară. Dacă la un moment dat datoria publică internă a crescut, aceasta urmează să fie diminuată pe măsura recuperării sumelor de către AVAB. Statele candidate la Uniunea Europeană alocă resursele financiare obținute ca urmare a procesului de privatizare, în funcție de conjunctura economică, după cum urmează: finanțarea deficitului bugetar, acoperirea nevoilor de finanțare cu scopul derulării procesului de privatizare - fonduri alocate agențiilor responsabile cu privatizarea, cheltuieli necesare pregătirii pentru privatizarea companiilor, acoperirea costurilor apărute în procesul de privatizare, reducerea datoriilor interne și externe ale statelor și, ultima destinație, susținerea sistemului de asistență socială, în special a fondurilor de pensii.

Comisia de specialitate a Senatului a întocmit raportul de adoptare, fără amendamente, actul normativ fiind retrimis din plenul Senatului la comisie pentru întocmirea unui raport suplimentar. Acest raport suplimentar propune plenului Senatului adoptarea actului normativ, cu un amendament de formă, generat de reorganizarea AVAB, prin comasarea prin absorbție cu APAPS-ul, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2004, cu care Ministerul Finanțelor Publice este de acord.

Față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ în forma rezultată din raport. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci este prezentat de domnul președinte Varujan Vosganian.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Vă rog să-mi permiteți să dau citire raportului suplimentar la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2003 privind utilizarea veniturilor din privatizare și din valorificarea activelor bancare neperformante.

Fără a relua conținutul proiectului, așa cum a fost prezentat de reprezentanții Guvernului, voi adăuga faptul că, la ședința comisiei din data de 26 ianuarie 2005, la care au participat și reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice, membrii comisiei au examinat proiectul de lege și au hotărât cu majoritate de voturi să întocmească raport favorabil, cu un amendament.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci propune plenului Senatului dezbaterea și adoptarea proiectului de lege în forma transmisă de Guvernul României cu amendamentul prezentat în Anexă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar amendamentul la prezentul raport este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Trecem la dezbateri generale. Dacă sunt luări de cuvânt? Domnul senator Paul Păcuraru.

 
   

Domnul Paul Păcuraru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am urmărit și expunerea inițiatorului și punctul de vedere al comisiei. Poate ar fi mai clarificator pentru noi, pentru plenul Senatului, dacă ni s-ar spune, de exemplu, cât au însemnat veniturile din privatizare în 2004, care a fost destinația și ce se preconizează pentru 2005 a fi venituri din privatizare pentru că atunci am avea o imagine mai concretă a direcționării acestor sume, știut fiind faptul că ultimii aproape 14 ani a fost o imensă dezbatere în România privind utilizarea fondurilor din privatizare. Mulțumesc inițiatorului dacă ne poate răspunde. Dacă nu are pe moment date, poate ne pune la dispoziție în scris. Mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulțumesc. Se poate da un răspuns, domnule secretar de stat?

 
   

Domnul Jakab Istvan:

Sigur că da. Avem aici cifrele pentru anul 2004. Venituri din privatizare și din valorificarea activelor bancare în 2004: s-au încasat (și aici sunt două cifre): 1.361,2 miliarde lei, 5,6 milioane dolari americani și 1 milion de euro din valorificarea activelor bancare, sume care au fost utilizate în anul 2004 pentru diminuarea datoriei publice, conform prevederilor art.2 din ordonanță și avem 13.261 miliarde lei, 19 milioane dolari, și 374 milioane euro conform art. 1 din ordonanță, reprezentând sume încasate de toate instituțiile implicate în procesul de privatizare, din vânzarea acțiunilor deținute la unele societăți comerciale cu capital de stat și din dividende, rămase după deducerea cheltuielilor prevăzute în bugetele acestora.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă mai sunt intervenții? Vă rog, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Gheorghe Constantin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt senatorul Constantin Gheorghe, din partea Partidului Umanist Social Liberal și aș avea o recomandare de făcut.

La art. 1 din ordonanța de urgență se spune: "Veniturile încasate se utilizează pe destinațiile prevăzute prin Hotărârea Guvernului". În acest sens, Partidul Umanist Social Liberal solicită să se consemneze o solicitare către Guvern pentru ca o cotă parte din aceste venituri să fie alocată dezvoltării IMM-urilor pentru stimularea acestora, care se știe foarte bine că sunt generatoare de noi locuri de muncă, reducerea șomajului, consolidarea clasei mijlocii și, în final, creșterea PIB-ului.

De asemenea, ne gândim ca, din suma aceasta - ca idee - să se poată crește fondul de garantare pentru IMM-uri sau pentru finanțarea parțială sau totală a unor proiecte mai speciale pentru activități noi sau dezvoltarea unora existente.

De asemenea, considerăm că ar fi o compensație față de majorarea impozitului pe venit de la 1,5 la 3 % această sumă care ar fi direcționată parțial și spre IMM-uri.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc. Sigur, ne bucură astfel de intervenții. Aveți reprezentanți în Guvern, vă rog să le dați scris să susțină în ședință de Guvern acest lucru. Ceea ce pot să vă spun este că sunt astfel de destinații prevăzute în hotărâri de guvern. Vreți să dați un răspuns aici? Domnul Varujan Vosganian.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule coleg, filozofia legată de acest program este tocmai aceea de a nu amesteca veniturile din privatizare și din recuperările efectuate de către AVAS în bugetul general consolidat. Principiul acesta a fost aplicat cu bune rezultate în ultimii ani și cred că ceea ce spuneți dumneavoastră se regăsește mai bine prin respectarea Programului de guvernare care presupune dublarea sumelor alocate pentru IMM-uri. Eu vă propun să păstrăm acest principiu, și anume să nu includem veniturile din privatizare în calculul veniturilor bugetare, lucru pe care propunerea dumneavoastră l-ar înlătura, să păstrăm acest principiu pentru că utilizarea veniturilor din privatizare în diminuarea datoriei publice interne are efecte benefice pe alt plan. Și eu vă propun să păstrăm așa, dar să reamintim Guvernului această obligație pe care coaliția, din care și dumneavoastră faceți parte, acest angajament pe care l-a luat, de a ridica la 0,4 % susținerea din buget către IMM-uri. Și să păstrăm acest principiu. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai sunt luări de cuvânt? Nu. Stimați colegi, legat de amendament dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentul din Anexă.

Vă rog să votați.

S-a adoptat cu 86 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și o abținere.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în forma trimisă de Guvern în care vom opera bineînțeles acel amendament.

Vă rog să votați.

Proiect de lege adoptat de plenul Senatului cu 81 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2004 pentru modificarea denumirii și clasificării mărfurilor din Tariful vamal de import al României și a taxelor vamale aferente acestora.  

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2004 pentru modificarea denumirii și clasificării mărfurilor din Tariful vamal de import al României și a taxelor vamale aferente acestora.

Cine prezintă? Domnul secretar de stat... Domnul Iuliu Winkler, ministru delegat pentru comerț, vă ascultăm.

   

Domnul Iuliu Winkler - ministru delegat pentru Comerț:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Stimați doamne și domni senatori,

Mă numesc Iuliu Winkler, sunt ministru-delegat pentru Comerț și cu permisiunea dumneavoastră voi prezenta actul normativ aflat pe ordinea de zi, și anume proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2004 pentru modificarea denumirii și clasificării mărfurilor din Tariful vamal de import al României și a taxelor vamale aferente acestora.

În cadrul Acordului European de Asociere între România și Comunitățile Europene, ratificat prin Legea nr. 20 din 6 aprilie 1993 se prevede la art. 8 al Acordului, paragraful 2 că "Nomenclatura combinată a mărfurilor va fi aplicată la clasificarea mărfurilor în comerțul dintre cele două părți". Ca urmare, cu începere de la 1 mai 1993 descrierea și clasificarea mărfurilor în Tariful vamal de import al României are la bază nomenclatura combinată. Adoptarea nomenclatorului combinat pentru Tariful vamal de import urmărește ca în procesul de aplicare al Acordului de Asociere la Comunitățile Europene să faciliteze valorificarea concesiilor tarifare stabilite prin acesta. Nomenclatura combinată a Uniunii Europene suportă în decursul unui an o serie de modificări, proces ce se încheie la nivelul autorităților europene în cursul lunii octombrie. România are obligația, conform Acordului European de Asociere, de a introduce anual în Tariful vamal de import al țării noastre modificările intervenite în nomenclatura combinată. Pentru ca modificările în nomenclatură să poată fi operabile în Tariful vamal de import al României cu începere de la 1 ianuarie 2005 a fost necesară promovarea lor printr-un act normativ care să intre în vigoare cu această dată. Urgența adoptării acestui act normativ a fost impusă și de data recentă a finalizării modificărilor la nivelul Uniunii Europene, aplicarea principiului transparenței prin care operatorii economici trebuie să aibă posibilitatea să se informeze în avans asupra regimului vamal, știut fiind că această nomenclatură se realizează în procesul de vămuire cu începere de la 1 ianuarie 2005, respectiv, și în final, imposibilitatea promovării sub formă de lege în regim de urgență datorită activității specifice din finele anului 2004 a Parlamentului României. Taxele vamale înscrise în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2004 pentru modificarea denumirii și clasificării mărfurilor din Tariful vamal de import al României, pentru unele dintre poziții, rezultă în urma modificărilor din nomenclatura tarifară și s-au preluat nivelul taxei vamale de la pozițiile din care acestea au derivat, pentru alte poziții tarifare la care nu au intervenit modificări în nomenclatură taxele vamale au rămas neschimbate. Nomenclatura 2005, față de 2004, prezintă modificări la 199 de coduri tarifare, materializate în Anexa la actul normativ și modificări de redactare a textului la unele note de capitol, subcapitol sau note complementare. A fost publicată integral la solicitarea Autorității Naționale a Vămilor din necesitatea de a nu crea confuzii, în rândul agenților economici importatori din punct de vedere al interpretării nomenclaturii doar prin prisma modificării lor. În consecință, Ministerul Economiei și Comerțului vă propune și susține adoptarea fără modificări a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2004 pentru modificarea denumirii și clasificării mărfurilor din Tariful vamal de import al României și a taxelor vamale aferente acestora. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Dau cuvântul domnului președinte Varujan Vosganian pentru a prezenta raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Față de cele menționate, doresc să adaug din raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci faptul că, așa cum rezultă din documentele anexate, Consiliul Legislativ, cu avizul nr. 1779/2004, a avizat favorabil proiectul de lege, că la dezbaterea actului normativ au participat reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice, iar Ministerul Economiei și Comerțului, prin adresa nr. 210091/2005 susține aprobarea fără modificări a acestei ordonanțe și că în cadrul ședinței comisia a examinat proiectul de lege și a aprobat în unanimitate întocmirea raportului favorabil, fără amendamente, drept pentru care comisia noastră propune spre dezbatere și adoptare proiectul de lege care face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Dezbateri generale. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu sunt. Toată lumea e clarificată. Deci, supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege în forma prezentată de către Guvern.

Vă rog să votați.

Au fost adoptate cu 89 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.130/2004 privind unele măsuri pentru vânzarea de către societățile comerciale/companiile și societățile naționale din sectorul energiei, petrolului, gazelor naturale, resurselor minerale și al industriei de apărare, precum și de către alți agenți economici din subordinea Ministerului Economiei și Comerțului, a locuințelor pe care aceștia le au în patrimoniu, personalului propriu, titularilor contractelor de închiriere sau pensionarilor cu ultimul loc de muncă la acești agenți economici.  

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.130/2004 privind unele măsuri pentru vânzarea de către societățile comerciale / companiile și societățile naționale din sectorul energiei, petrolului, gazelor naturale, resurselor minerale și al industriei de apărare, precum și de către alți agenți economici din subordinea Ministerului Economiei și Comerțului, a locuințelor pe care aceștia le au în patrimoniu, personalului propriu, titularilor contractelor de închiriere sau pensionarilor cu ultimul loc de muncă la acești agenți economici.

Vă rog, Comisia economică, poftiți !

Dau cuvântului domnului ministru de stat Ioan Codruț Șereș.

   

Domnul Ioan Codruț Șereș:

Doar ministru, vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor senatori,

Societățile comerciale, companiile și societățile naționale din sectorul energiei, petrolului, gazelor, resurselor minerale și al industriei de apărare, precum și alți agenți economici din subordinea Ministerului Economiei și Comerțului au construit locuințe din fonduri proprii. Având în vedere însă că acești agenți economici sunt supuși acțiunii de reorganizare, externalizare, restructurare, privatizare, este necesar ca, în cadrul acestui proces, să fie vândute și activele care nu mai concură la realizarea activității principale din cadrul obiectului de activitate a acestor agenți economici, să fie reabilitate unele obiective majore, dar și să se atribuie titularilor contractelor de închiriere locuințele pe care le dețin aceștia.

Mai mult, datorită programelor de restructurare care conțin și concedieri colective, se creează situația în care titularii contractelor de închiriere nu vor mai fi salariați ai agenților economici, astfel încât se impune apariția unui cadru legal care să reglementeze și în acest caz posibilitatea de a le vinde acestora locuințele pe care le dețin.

În vederea aplicării unitare a regimului de transmitere a acestor imobile, beneficiari pot fi atât salariații agenților economici, cât și cei care sunt doar titularii unui contract de închiriere, deși nu mai sunt salariați, precum și pensionari cu ultimul loc de muncă la acești agenți economici.

De asemenea, datorită acțiunilor de privatizare, restructurare și reorganizare a societăților economice și societăților naționale din sectorul energiei, petrolului, gazelor naturale, sectorului minier și al industriei de apărare, precum și în cazul celorlalți agenți economici din subordinea Ministerului Economiei și Comerțului, precum și a numărului mare de disponibilizări, se impune luarea acestor măsuri imediate în vederea reglementării situației locuințelor ocupate de aceștia, care să permită agenților economici înstrăinarea locuințelor acestora.

O altă reglementare similară în domeniu o constituie și Legea nr. 562/2004 privind autorizarea instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională de a vinde personalului propriu locuințe de serviciu pe care acestea le au în administrare.

Față de toate cele prezentate anterior, propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.130/2004.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Raportul la acest proiect de lege a fost elaborat de Comisia economică.

Dau cuvântul domnului senator Mihai Țâbuleac, secretarul comisiei, pentru a prezenta raportul Comisiei economice. Vă rog !

 
   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Mulțumesc.

Comisia economică a fost sesizată cu Adresa nr.825/2004 pentru dezbaterea în fond a proiectului de lege.

În urma analizei care a avut loc în cadrul ședințelor din data de 24 și 25 ianuarie 2005, în prezența reprezentanților Guvernului, au rezultat o serie de aspecte care, în cea mai mare parte, au fost prezentate de domnul ministru și vă rog să-mi permiteți să nu le repet. Menționez că există avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Comisia a adoptat, cu unanimitate de voturi, raport favorabil, fără amendamente, pe care-l supune plenului Senatului spre aprobare, împreună cu proiectul de lege.

Prin natura reglementărilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat potrivit dispozițiilor art.76 alin.2 și 3 din Constituția României. Camera decizională este Camera Deputaților. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Dezbateri generale. Domnul senator Paul Păcuraru, după care domnul senator Dinescu.

 
   

Domnul Paul Păcuraru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Chiar astăzi am primit, de la Camera Deputaților, o înștiințare prin care ni se spune că un număr de 6 proiecte de acte normative privind vânzarea de locuințe de serviciu care aparțineau Ministerului Administrației și Internelor, Ministerului Apărării Naționale, SPP-ului, SRI-ului și așa mai departe, Serviciului de Telecomunicații Speciale, că aceste proiecte de lege, inițiate de fostul Guvern, au fost respinse. Camera Deputaților fiind Cameră decizională, înseamnă că ele au căzut definitiv, deci subiectul nu mai intră în atenția Parlamentului, cel puțin în formularea care a dat-o Guvernul.

Sigur că proiectul dumneavoastră este, dintr-un anumit punct de vedere, în aceeași logică prin care locuințele de serviciu care țineau de ministere, prin prezentul act normativ, pot să fie achiziționate, cumpărate de cei care au beneficiat de locuințele de serviciu.

Personal, sunt favorabil ideii și cu siguranță vom susține acest proiect, deși apare o idee de discriminare între două categorii de personal, de salariați, până la urmă, de salariați ai unor unități de stat, până una alta.

Aș fi vrut să vă întreb, domnule ministru, - sigur că, la nivelul Guvernului, ați decis de ce pentru unii se va adopta acest proiect de act normativ, de ce celelalte categorii de personal din Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Apărării Naționale și așa mai departe nu vor beneficia de acest drept. Aș vrea să vă întreb, în primul rând, cam cât este portofoliul de locuințe pe care Ministerul Economiei și Comerțului îl are în vedere pentru a fi vândut populației, iar a doua întrebare, domnule ministru, dacă aveți în vedere facilități pentru cumpărători, deci dacă asistăm și la un program social sau numai la o recuperare sub aspect... doar la o politică economică. Deci dacă beneficiarii de locuințe sociale care vor fi beneficiari ai acestui act normativ vor avea facilități ? Cu alte cuvinte, care este raportul dintre prețul pieței și prețul pe care, dumneavoastră, ca minister, îl aveți în vedere la vânzarea acestor locuințe. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Dinescu Valentin.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să spun, din capul locului, că Grupul parlamentar al Partidului România Mare salută această inițiativă și opinia noastră este că a venit puțin târziu, dar niciodată nu e prea târziu. Amintiți-vă câte drame sociale s-au iscat de-a lungul procesului de privatizare pe ansamblu tocmai pentru că, în marea și onoranta lor mărinimie, cei care scoteau la privatizare un obiectiv economic scoteau, fără nici un fel de protecție socială, și activele care aparțineau compartimentului social. E bine că s-a ajuns aici, e bine că există o asemenea reglementare. Cred însă, că, de acum încolo, va trebui să gândim cu toții o reglementare unitară care să se raporteze - că bine s-a spus aici, nu putem crea sisteme discriminatorii prin legi cu reglementări similare - să reglementeze în ansamblu toate problemele ce pot deriva din procesele de privatizare. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt luări de cuvânt ? Vă rog, domnule Moraru.

 
   

Domnul Ion Moraru:

Domnule președinte, aș vrea să-mi exprim satisfacția că grupurile parlamentare susțin această inițiativă care, în fapt, aparține Guvernului Năstase și, în consecință, Grupul parlamentar PSD susține această lege.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, am înțeles. Are și un avantaj faptul că, atunci când se derulează procesele de privatizare, trebuie scoase din patrimoniul societăților toate aceste locuințe.

Mai sunt luări de cuvânt ?

Domnule ministru Șereș, vă rog !

 
   

Domnul Ioan Codruț Șereș:

Legat de întrebările domnului senator Păcuraru, diferența care poate fi gândită între abordarea dintre Ministerul Economiei și Comerțului și celelalte instituții este cea care privește restructurarea și privatizarea anumitor societăți, cele care sunt propuse de fapt pentru vânzarea... din patrimoniul cărora, practic, este propusă vânzarea acestor active. Sigur că, fiind Camera Deputaților Cameră decizională, dânșii vor putea să analizeze cu aceeași unitate de măsură dacă acest argument este consistent în raport cu analiza pe care domnii deputați au întreprins-o în privința celorlalte instituții care au făcut o propunere similară.

În privința condițiilor, trebuie să vă spun că este vorba de o vânzare la un preț evaluat, la un preț de piață. Sigur că sunt prevăzute condiții de facilitare a achiziționării acestor locuințe. Este prevăzută cumpărarea în rate, cu depunerea unui avans de 15%, în condițiile unei dobânzi de piață. Deci este o abordare oarecum similară unui credit ipotecar, ca mecanism financiar.

În ceea ce privește cifra exactă, cu aprobarea dumneavoastră, vom depune această cifră în scris, într-un termen rezonabil de timp.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă mai sunt luări de cuvânt ?

Stimați colegi, nu avem amendamente. Pe cale de consecință, supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege în forma prezentată de către Guvern.

Vă rog să votați.

Au fost adoptate cu 87 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 4 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.137/2004 referitoare la unele măsuri privind utilizarea profitului Societății Naționale de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A. pentru finanțarea unor obiective majore de investiții.  

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 137/2004 referitoare la unele măsuri privind utilizarea profitului Societății Naționale de Transport Gaze Naturale "Transgaz" S.A pentru finanțarea unor obiective majore de investiții.

Domnule ministru Codruț Șereș, vă ascultăm.

   

Domnul Ioan Codruț Șereș:

Societatea Națională de Transport Gaze Naturale "Transgaz" a cuprins, în strategia proprie de dezvoltare pe termen mediu 2002 - 2010, lucrări de investiții privind realizarea de conducte de transport pentru alimentarea cu gaze naturale a distribuțiilor noi.

În acest context, printr-o ordonanța de urgență, nr.33/2004, aprobată prin Legea nr.332/2004, Guvernul României a aprobat programul de dezvoltare a sistemului național de transport al gazelor naturale pentru alimentare cu gaze naturale a unor localități, în perioada mai 2004 - noiembrie 2005. Lucrările de investiții cuprinse în program vor crea condiții pentru suplimentarea resurselor energetice și asigurarea acestora către populație, fiind vorba - așa cum se vede și din textul ordonanței de urgență - în special de localități din zona sud - sud-est a României care au deficiențe în ceea ce privește alimentarea cu gaze naturale.

Având în vedere volumul mare de finanțare a investițiilor, în special din surse proprii de finanțare, necesare realizării obiectivelor cuprinse în strategia de dezvoltare a Societății Naționale "Transgaz" S.A., pe termen mediu 2002-2010, se impune creșterea capitalurilor proprii ale societății destinate realizării acestor obiective.

În conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.64/2001, privind repartizarea profitului la societățile naționale, cu modificările și completările ulterioare, TRANSGAZ este obligată să calculeze și să vireze dividendele, dintr-o cotă de minim 50%, Oficiului pentru privatizare din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului care exercită calitatea de acționar al statului la această societate, venituri care, conform art.9 din Ordonanța de urgență nr.88/1997, se varsă la bugetul de stat în scopul constituirii unor fonduri pentru dezvoltare, restructurare și așa mai departe.

Față de aceasta, se propune ca, prin derogare de la prevederile Ordonanței de urgență nr.64/1991, Societatea Națională "Transgaz" să poată reține, pentru constituirea surselor proprii de finanțare necesare realizării lucrărilor de investiții, profitul rămas după deducerea sumelor aferente destinațiilor stabilite de ordonanță.

Față de cele de mai sus, propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 137/2004 referitoare la unele măsuri privind utilizarea profitului Societății Naționale de Transport Gaze Naturale "Transgaz" S.A pentru finanțarea unor obiective majore de investiții.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Dau cuvântul secretarului Comisiei economice, domnului senator Mihai Țâbuleac, pentru a prezenta raportul acestei comisii.

 
   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Vă mulțumesc.

Comisia economică a fost sesizată cu adresa nr.832/2004 pentru dezbaterea în fond a proiectului de lege.

În urma analizei care a avut loc în ședințele de comisie din 24 și 25 ianuarie 2005, în prezența reprezentanților Guvernului, au rezultat următoarele aspecte principale:

Prin proiectul de lege se propune ca, prin derogare de la prevederile Ordonanței Guvernului nr.64/2001, Societatea Națională de Transport Gaze Naturale, "Transgaz"-S.A., să poată reține, pentru constituirea surselor proprii de finanțare necesare realizării lucrărilor de investiții, sumele datorate Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării, în industrie, ca dividende pe anul 2004, după deducerea impozitului pe dividende.

Același regim se propune și pentru dividendele aferente exercițiului financiar al anului 2003, constituite, cuvenite și nevărsate oficiului, până la data intrării în vigoare a ordonanței.

Menționăm că au fost analizate avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

În cadrul dezbaterilor, reprezentanții Ministerului Economiei și Comerțului au propus un amendament de reformulare a art.3, pe care comisia și l-a însușit.

Acest amendament are următorul conținut: față de textul inițial, respectiv, "Prevederile prezentei ordonanțe de urgență se supun de către Societatea Națională de Transport Gaze Naturale, "Transgaz"-S.A., spre notificare, Consiliului Concurenței, în condițiile legii", se propune textul: "Prevederile prezentei ordonațe de urgență se supun de către Ministerul Economiei și Comerțului, spre notificare, Consiliului Concurenței, în vederea evaluării măsurilor în condițiile legii".

Cu majoritate de voturi pentru și o abținere, comisia a hotărât să adopte raport favorabil, cu amendamentul prezentat.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie adoptat potrivit prevederilor art.76 alin.2 din Constituția României, republicată.

Ca urmare a celor prezentate mai sus, Comisia economică supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege, împreună cu raportul.

Camera decizională este Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc.

Dezbateri generale. Dacă sunt luări de cuvânt?

Nu sunt luări de cuvânt.

Avem un amendament la art.3.

Dacă sunt obiecțiuni la acest amendament? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul, cu amendamentul de la art.3.

Reprezentantul Guvernului, domnule ministru Șereș, de acord cu amendamentul?

 
   

Domnul Ioan Codruț Șereș:

Da, sigur că da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Deci, supun votului dumneavoastră raportul, cu acest amendament. Vă rog să votați.

S-a adoptat, cu 86 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și o abținere.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, cu modificarea de la art.3, pe care am votat-o. Vă rog să votați.

S-a adoptat, cu 78 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Mulțumesc foarte mult.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.133/2004 privind modificarea art.11, precum și pentru prorogarea termenelor prevăzute la art.9 alin.(1) și (4) din Legea recunoștinței față de eroii - martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, nr. 341/2004.  

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.133/2004 pentru modificarea art.11, precum și pentru prorogarea termenelor prevăzute la art.9 alin.(1) și (4) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, nr.341/2004.

Vă rog, cine prezintă?

Domnule secretar de stat, vă rog să vă prezentați.

   

Domnul Adrian Sanda - secretar de stat în Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

Mă numesc Adrian Sanda, sunt secretar de stat în Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor.

Vreau să prezint în fața dumneavoastră, astăzi, rugămintea de a fi de acord cu acest nou termen prevăzut în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.133 din 17 decembrie 2004, având în vedere câteva motive, pe care vi le prezint acum:

În data de 20 iulie 2004 a intrat în vigoare Legea nr.341/2004, care prevede preschimbarea certificatelor luptătorilor în Revoluția Română din Decembrie 1989. Cu o întârziere de aproximativ 45 de zile, au intrat în vigoare și normele metodologice de aplicare a acestei legi.

Datorită afluxului foarte mare de cereri, aproximativ 21.500 sunt înregistrate până astăzi la secretariatul nostru și nu s-au putut încadra în timp cu această preschimbare.

Drept urmare, în 17 decembrie 2004, domnul secretar de stat, de atunci, domnul Emilian Vasile Cutean, astăzi, deputat, a inițiat această hotărâre de Guvern prin care solicita prorogarea acestui termen cu 6 luni.

În momentul în care am venit la acest secretariat, în 20 decembrie 2004, după experiența pe care am acumulat-o și după activitatea pe care am observat-o în această comisie, având în vedere personalul deosebit de redus - practic, se funcționează pe o schemă de avarie, ca să mă exprim așa -, având în vedere și Hotărârea de Guvern nr.9 din 28 ianuarie 2005, prin care sunt blocate posturile care puteau fi scoase la concurs, pentru a ne completa schema de funcționare, am solicitat ca acest termen să fie prelungit până la data de 31 decembrie 2005, un termen realist, consider eu, pentru a nu fi puși să lucrăm sub presiune - cum, de altfel, s-a întâmplat până acum -, pentru a clarifica, odată pentru totdeauna, situația administrativă a celor care cer preschimbarea acestor certificate, pentru a da posibilitatea parchetelor militare de a ne răspunde la timp și cu detalii satisfăcătoare în ceea ce privește situația celor cerute referitor la modalitatea, la implicarea eroilor martiri, a urmașilor acestora, a răniților în Revoluția Română din Decembrie 1989.

Nu în ultimul rând, ca o situație întâlnită în acest secretariat, vreau să vă relatez că, de fapt, se face o reconstrucție, o reclădire a arhivei Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, pentru că, în 1991, când a funcționat prima comisie de acordare a acestor certificate, s-au acordat aceste certificate la eroi, la răniți, doar pe bază de liste, pe baza unor adrese apărute de la parchetele militare și de la I.M.L.

Astăzi, noi vrem să completăm aceste dosare, pentru ca în momentul în care vom încheia această activitate, să putem spune, cu certitudine, câți luptători sunt și fiecare din ce categorie face parte.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Eckstein Kovacs Peter, pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc.

Raportul este de admitere, cu un singur amendament propus de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă și adoptat cu unanimitate, în sensul ca prorogarea de termen să nu fie de 6 luni, ci să fie de 12 luni, practic, de un an, pentru motivele invocate și de domnul secretar de stat, care a fost, de altfel, de acord și chiar a venit cu o propunere în acest sens.

Suntem prima cameră sesizată, iar proiectul se include în categoria legilor ordinare.

Avizul Consiliului Legislativ este, de asemenea, pozitiv.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Luări de cuvânt, dacă sunt, pe marginea proiectului de lege sau a raportului?

Domnul senator Doru Ioan Tărăcilă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doar două fraze.

Grupul parlamentar al P.S.D. susține adoptarea proiectului de lege, iar în dezbaterile din comisie am considerat absolut necesară prelungirea acestui termen, întrucât, în momentul de față, mai erau, de fapt, doar 5 luni până la sfârșitul anului, respectiv, până la data de 31 decembrie 2005, deoarece problematica rezultată din Legea nr.341/2004 este extrem de complexă.

Nu este o simplă preschimbare a certificatelor de revoluționar și rog colegii, care au fost și în Parlamentul trecut, să înțeleagă foarte clar că, în momentul de față, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor trebuie să facă o evaluare, împreună cu comisia parlamentară, dacă într-adevăr, cei care au primit certificate le merită, potrivit acțiunilor derulate în decembrie 1989.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Mai sunt luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Stimate colege și stimați colegi, supun votului dumneavoastră - dacă aveți obiecțiuni la amendament, deci, această prelungire la 12 luni? nu - raportul, cu amendamentul menționat. Vă rog să votați.

S-au adoptat, cu 77 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, nici o abținere.

Supun votului dumneavoastră, acum, proiectul de lege. Vă rog să votați.

Adoptat, cu 89 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și o abținere.

Mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.128/2004 pentru modificarea art.3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.73/1997 privind asigurarea și creditarea stocurilor de aprovizionare pentru perioada toamnă-iarnă, destinate localităților izolate din Delta Dunării.  

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.128/2004 pentru modificarea art.3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.73/1997 privind asigurarea și creditarea stocurilor de aprovizionare pentru perioada de toamnă-iarnă, destinate localităților izolate din Delta Dunării.

Vă rog, cine prezintă?

Vă rog să vă prezentați, vă ascultăm!

Numai o secundă. Din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci?

   

Doamna Georgeta Ionescu - secretar de stat în Departamentul pentru relația cu Parlamentul:

Din partea Departamentului pentru relația cu Parlamentul, secretar de stat Georgeta Ionescu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

 
   

Doamna Georgeta Ionescu:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

Prin prezentul proiect de lege, se propune aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.128/2004 pentru modificarea art.3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.73 din 1997 privind asigurarea și creditarea stocurilor de aprovizionare pentru toamnă-iarnă, destinate localităților izolate din Delta Dunării.

Prin ordonanța de urgență supusă aprobării, s-a prevăzut ca dobânda pentru creditele care se acordă agenților economici specializați, care aprovizionează localitățile din Delta Dunării, pentru trimestrele I și IV ale fiecărui an, să fie redusă de la 15% pe an, la 5% pe an, diferența dintre dobânda bancară și cea suportată de beneficiarii creditelor respective urmând a fi acoperită din bugetul propriu al județului Tulcea.

Luând în considerare toate aceste aspecte, precum și raportul favorabil întocmit de Comisia pentru buget, finanțe și bănci, vă adresăm rugămintea de a adopta proiectul de lege în forma prezentată.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Varujan Vosganian, pentru prezentarea raportului Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte, în raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, împreună cu argumentația pe care a prezentat-o reprezentantul Guvernului, se menționează:

Consiliul Legislativ, cu avizul nr.1985 din 2004, a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului avizează favorabil proiectul de lege.

În cadrul ședinței, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat proiectul de lege și a aprobat în unanimitate întocmirea unui raport favorabil, fără amendamente.

La dezbaterea actului normativ au participat reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Administrației și Internelor.

În consecință, în baza art.89 alin.1 din Regulamentul Senatului, comisia propune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului proiectul de lege ce face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, dacă sunt luări de cuvânt?

Nu sunt intervenții.

Nu avem amendamente.

Stimate colege și stimați colegi, supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege. Vă rog să votați.

S-a adoptat, cu 99 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, o singură abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.105/2004 privind unele măsuri pentru eliberarea și înmânarea titlurilor de proprietate asupra terenurilor agricole și forestiere.  

Trecem la proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.105/2004 privind unele măsuri pentru eliberarea și înmânarea titlurilor de proprietate asupra terenurilor agricole și forestiere.

Vă rog, doamna secretar de stat.

Domnul secretar de stat Alexandru Mircea, da?

Nu? Văr rog să vă prezentați, atunci.

   

Domnul Vasile Lupu - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Da.

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

Mă numesc Vasile Lupu, sunt secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă ascultăm!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Prin proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.105/2004 privind unele măsuri pentru eliberarea și înmânarea titlurilor de proprietate asupra terenurilor agricole și forestiere, doresc să vă propun aprobarea în forma în care a fost propus de Guvern.

Pe baza legislației aprobate, reforma funciară a fost accelerată, punerea în posesie a persoanelor îndreptățite fiind, practic, încheiată.

În această acțiune, constituie o problemă plata taxei pentru eliberarea și înmânarea titlurilor de proprietate persoanelor îndreptățite de către comisiile locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului.

În acest sens, persoanele fizice îndreptățite, cărora le-au fost retrocedate terenurile, au obligația achitării taxei pentru eliberarea și înmânarea titlurilor de proprietate.

La această dată, comisiile județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor au informat că există un număr de 158.435 de titluri de proprietate neridicate de către proprietari, din cauza posibilităților financiare reduse ale acestora pentru plata taxelor.

La acestea se adaugă un număr de 312.316 titluri de proprietate rămase de eliberat, pentru care persoanele îndreptățite urmează să plătească taxa pentru eliberarea acestora.

Efortul financiar pentru scutirea de la plata taxei pentru totalul de 470.000 titluri de proprietate este în jur de 104 miliarde. Pentru ca persoanele îndreptățite să poată beneficia de sprijinul direct acordat de stat, precum și de facilitățile conferite de Uniunea Europeană, după aderare, se impune de urgență scutirea acestora de la plata cheltuielilor ocazionate de eliberarea și înmânarea titlurilor de proprietate asupra terenurilor agricole și forestiere. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Dau cuvântul domnului președinte Aron Ioan Popa, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru administrația publică și organizarea teritoriului. Vă ascultăm.

 
   

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 25 ianuarie 2005, comisia a analizat proiectul de lege, împreună cu reprezentantul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, domnul Vasile Lupu, secretar de stat.

Comisia a reținut, în principal, următoarele aspecte: proiectul de lege are ca obiect de reglementare scutirea de la plata cheltuielilor ocazionate de eliberarea și înmânarea titlurilor de proprietate asupra terenurilor agricole și forestiere.

Față de cele prezentate de domnul secretar de stat, comisia a reținut avizul favorabil primit de la Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură și avizul favorabil primit din partea Consiliului Legislativ.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege se înscrie în categoria legilor ordinare, urmând a fi adoptat conform art. 76 alin. 2 din Constituția României, revizuită.

În urma examinării comisia a hotărât să adopte raport de admitere și propune plenului Senatului dezbaterea și adoptarea proiectului de lege în forma transmisă de Guvern.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, dacă sunt luări de cuvânt ? Domnul senator Daea.

 
   

Domnul Petre Daea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În primul rând, aș vrea să apreciez acest moment de luciditate a Guvernului, care a fost exprimat aici de domnul secretar de stat, spunând în nota de fundamentare că s-a încheiat, practic, procesul de retrocedare în România și că, în vederea obținerii titlurilor de proprietate de către cei care sunt îndreptățiți a intervenit acest act juridic, ordonanța pe care noi am discutat-o și aprobat-o în comisie.

Susținem așa cum a fost prezentată de către domnul secretar de stat Lupu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt luări de cuvânt ? Nu mai sunt.

Stimați colegi,

Nu avem amendamente, deci supun votului dumneavoastră atât raportul cât și proiectul de lege în forma prezentată. Vă rog să votați.

Cu 94 de voturi pentru, un vot împotrivă și nici o abținere, au fost adoptate. Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru înființarea comunei Spulber, prin reorganizarea comunei Paltin, județul Vrancea.  

Trecem la proiectul de Lege pentru înființarea comunei Spulber, prin reorganizarea comunei Paltin, județul Vrancea.

   

Doamna Georgeta Ionescu - secretar de stat în Ministerul pentru relația cu Parlamentul:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Constatând că a fost îndeplinită cerința consultării prealabile obligatorii, prin referendum, a cetățenilor din comunele de la care provin satele ce vor alcătui noile comune, precum și prevederile art. 5 din Legea nr. 351/2001, Guvernul este de acord cu propunerea.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc doamnei secretar de stat Georgeta Ionescu.

Dau cuvântul domnului președinte Popa Aron, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru administrația publică și organizarea teritoriului.

 
   

Domnul Aron Ioan Popa:

Da, vă mulțumesc.

Comisia s-a întrunit în ședința din 24 ianuarie 2005, a examinat propunerea legislativă și proiectul de lege împreună cu reprezentantul Ministerului Administrației și Internelor și a hotărât să adopte raport de admitere cu un amendament, din următoarele considerente:

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înființarea comunei Spulber, județul Vrancea, această localitate fiind, în prezent, sat component al comunei Paltin.

La propunerea legislativă au fost anexate procesele verbale privind rezultatul referendumului local care a avut loc pe data de 28 martie 2004. De asemenea, au fost avute în vedere și prevederile înscrise în anexa nr. 4 din Legea nr. 351/2001, iar amendamentul admis vizează modificarea art. 6 care prevedea în vigoare a legii la data de 1 ianuarie 2005.

Întrucât termenul este depășit, propunem modificarea art. 6 după cum urmează: "prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, partea I".

Față de cele prezentate mai sus, Comisia pentru administrația publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului, în calitate de Cameră decizională, proiectul de Lege privind înființarea comunei Spulber, prin reorganizarea comunei Paltin, județul Vrancea, cu amendamentul prezentat în raport.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Vă rog, dacă sunt înscrieri la dezbateri generale ? Vă rog.

 
   

Domnul Aurel Simionescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota pentru și din perspectiva politicii pe care am promovat-o, ca venind în sprijinul comunităților locale să răspundem dorinței lor de guvernare în plan local, mai bine.

Ceea ce doresc să afirm, ca fost președinte al consiliului județean care a participat la înființarea unei astfel de comune, este o sugestie către Ministerul Administrației și Internelor, aceea ca împreună cu toți factorii responsabili de la nivelul județului, prefectură și consiliu județean să încerce să sprijine acest proces, pentru că, în momentul de față, cheltuielile de funcționare pentru o comună înseamnă 1-1,5 miliarde lei, orice despărțire își are problemele ei și vrem ca aceste autorități să înceapă cu dreptul procesul pe care l-au început. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc domnului senator Simionescu Aurel. Dacă mai sunt intervenții ? Nu mai sunt.

Stimați colegi, dacă aveți obiecții la amendament ? Nu aveți. Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentul respectiv. Vă rog să votați.

Cu 88 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și o abținere, a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în care vom introduce și acest amendament pe care l-am votat. Vă rog să votați. Legea are caracter organic.

Cu 89 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și nici o abținere, a fost adoptat. Mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind schimbarea denumirii și a satului de reședință ale comunei Dorgoș, județul Arad.  

Trecem la proiectul de Lege privind schimbarea denumirii și a satului de reședință ale comunei Dorgoș, județul Arad.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Georgeta Ionescu.

   

Doamna Georgeta Ionescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Din expunerea de motive constatăm, practic, faptul că se solicită legiferarea unei stări de fapt acceptate de locuitori, care a fost, însă, legiferată anterior printr-un viciu procedural. De fapt, facem îndreptarea legii, motiv pentru care Guvernul este de acord cu propunerea.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Raportul Comisiei pentru administrația publică și organizarea teritoriului este prezentat de către domnul președinte Popa Aron.

 
   

Domnul Aron Ioan Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 24 ianuarie 2005, comisia a analizat proiectul de lege împreună cu reprezentantul Ministerului Administrației și Internelor, domnul secretar de stat Alexandru Mircea, și a hotărât să adopte raport de admitere din următoarele considerente:

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare schimbarea denumirii comunei Dorgoș, județul Arad în Ususău, precum și a reședinței în satul Ususău.

Reprezentantul Ministerului Administrației și Internelor, domnul Alexandru Mircea, a susținut adoptarea proiectului de lege în forma Camerei Deputaților.

Prin obiectul și conținutul lui, proiectul de lege face parte, potrivit art. 73 alin. 3 lit. o din Constituție, din categoria legilor organice, întrucât privește organizarea administrativă a teritoriului.

În urma dezbaterilor, comisia propune plenului Senatului, în calitate de Cameră decizională, dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind schimbarea denumirii și a satului de reședință ale comunei Dorgoș, județul Arad, în forma Camerei Deputaților.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Dacă sunt luări de cuvânt pe marginea raportului și a proiectului de lege ? Poftiți, domnule senator.

 
   

Domnul Nicolae Ioțcu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Alianței "Dreptate și Adevăr" PNL - PD (DA) susține acest proiect de lege.

Ca reprezentant al județului Arad, sper ca printr-un vot pozitiv să punem capăt problemelor administrative pe care le au, de 15 ani, locuitorii acestei comune. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc domnului senator Ilușcă, da, Daniel ?!

Din sală: Nu, mare confuzie !

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cum ?! Vă rog să vă prezentați, până reușim să ne cunoaștem.

 
   

Domnul Nicolae Ioțcu:

Nicolae Ioțcu sunt, senator de Arad.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, mulțumesc foarte mult.

Din sală: Ilușcă este din Tulcea.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă mai sunt luări de cuvânt ? Nu mai sunt.

Stimați colegi,

Nu avem amendamente deci votăm atât raportul cât și proiectul de lege în forma primită de la Camera Deputaților. Vă atenționez că legea are caracter organic. Vă rog să votați.

Cu 95 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și o abținere, au fost adoptate.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.93/2004 pentru completarea alin.(1) al art.79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.  

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2004 pentru completarea alin. 1 al art. 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.

Vă rog, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranța națională - domnul președinte Talpeș; Comisia pentru muncă, familie și protecție socială - domnul Dorel Jurcan. Luați loc.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Georgeta Ionescu.

   

Doamna Georgeta Ionescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Completarea propusă vizează corelarea prevederilor Legii nr. 164/2001 cu cele ale Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, astfel cum a fost aceasta modificată și completată prin Legea nr. 276/2004, pentru ca și pensionarii din sistemul militar ale căror pensii au fost stabilite înainte de data de 1 aprilie 2001, să poată beneficia, la cerere, de recalcularea pensiilor prin adăugarea stagiului de cotizare, constituit din perioada cursurilor la zi în învățământul superior.

Luând în considerare aceste aspecte vă adresăm rugămintea de a adopta proiectul de lege în forma prezentată, însușită și de comisiile de specialitate ale Senatului.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, invit pe domnul președinte Ioan Talpeș să prezinte raportul comun al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranța națională și Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ioan Talpeș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Art. 169 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale a fost completat prin Legea nr. 276/2004, în sensul că de recalcularea pensiilor, prin adăugarea stagiului de cotizare asimilat, constituit din perioada cursurilor la zi în învățământul superior, să beneficieze și pensionarii aflați în plată la data intrării în vigoare a legii sus-menționate.

Având în vedere similitudinea înțelesului prevederii textelor art. 38, alin 1 lit. b din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 77 alin. 3 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată cu modificările ulterioare, este necesară adoptarea aceleiași soluții pentru recunoașterea acestei vechimi și pensionarilor militari ale căror pensii au fost stabilite înaintea intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001.

Am primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ.

Comisiile noastre, cu unanimitate de voturi pentru, au adoptat raport favorabil la acest proiect de lege, fără propuneri de modificare ale textului trimis de Guvern care înlocuiește pe cel depus anterior cu nr. XVII/246 din 26.11.2004.

În conformitate cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și urmează să fie adoptat de plenul Senatului în conformitate cu prevederile art. 76 din Constituția României, republicată.

Cu deosebită considerație.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Dezbateri generale. Vă rog, dacă sunt luări de cuvânt? Înțeleg să nu sunt.

Stimați colegi, nu avem amendamente.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

O întrebare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să ne întrebați, domnule senator Tărăcilă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur, nu pe dumneavoastră, întrucât sunt convins că sunteți un fin cunoscător al Regulamentului Senatului. Doresc s-o întreb, însă, pe doamna secretar de stat, dacă susținerea domniei-sale, de astăzi, din plen, nu vine în contradicție cu prevederile art. 92 alin. 2 din Regulamentul Senatului?

 
   

Doamna Georgeta Ionescu:

Îmi dați voie să vă răspund, domnule senator?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

 
   

Doamna Georgeta Ionescu:

Nu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă dau dreptul la replică.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc extrem de mult. Dacă-mi permiteți dreptul la replică, îi mulțumesc doamnei secretar de stat. Atunci, sigur că, domnia-sa nu are nici o vină. Vă reamintesc însă, că în sesiunea din luna ianuarie, colegul nostru de Senat, domnul vicepreședinte Radu Berceanu, atrăgea atenția unui secretar de stat din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, în legătură cu susținerile, în conformitate cu Regulamentul Senatului. Potrivit art. 92 alin. 1, Guvernul este reprezentat în susținerea dezbaterilor generale de un reprezentant, în mod obligatoriu, care este membru al acestuia.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnule senator Puskas.

 
   

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Domnule președinte,

Da, într-adevăr, domnul vicepreședinte Berceanu a avut o intervenție în care a arătat că vor fi prezenți membri ai Guvernului. Și acum este prezent domnul ministru Winkler Iuliu, dar exista o cutumă. Eu sunt în Senat, domnule coleg, de mulți, foarte mulți ani și am avut și noi o cutumă, pe care am perfectat-o. Față de noi trebuie să fim consecvenți. De aceea, chiar dacă n-ar fi prezent domnul ministru Iuliu Winkler, am acceptat 15 ani prezența secretarilor de stat pentru susținerea proiectelor de lege, haideți să nu facem un joc din asta, dar doamna secretar de stat a avut dreptate. Nu contravine cutumei Senatului, ca o inițiativă legislativă, un proiect de lege să fie susținute de către un secretar de stat. Vă mulțumesc. (Discuții, rumoare)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Numai o secundă. Haideți să nu... Dacă vreți să dezvoltăm subiectul... Mai avem câteva legi de parcurs. Am acceptat această formulă, fiind prezent un ministru, membru al Guvernului, chiar dacă nu prezintă, dar e prezent la prezidiu, însă am profitat de faptul că domnul senator Berceanu nu e prezent și am zis să mai parcurgem câteva legi. Vă rog, să oprim subiectul și să continuăm. Dacă sunt intervenții? Vă rog, domnul senator Funar.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Apropo de intervenția precedentă, eu v-aș propune să respectăm proverbul: "Unde-i lege, nu-i tocmeală". Deci, legea e lege. Cutuma a fost altădată. Legea trebuie să fie respectată, domnule președinte, și să nu intrăm în domeniul ambiguităților, și data viitoare să procedăm altfel.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles, stimate coleg. Am respectat... Dovadă este faptul că la prezidiu este un ministru-delegat.

Stimați colegi,

Supun la vot atât raportul, cât și proiectul de lege în forma prezentată.

Vă rog, legea are caracter organic. Vă rog să votați. Nu avem amendamente.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate cu 102 voturi pentru, un vot împotrivă și nici o abținere.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.111/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România.  

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România.

Domnule ministru Ene Dinga, vă rog. Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului. Domnule senator Popa Aron, vă rog să luați loc.

Domnule ministru Ene Dinga, vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Ene Dinga - ministrul integrării europene:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați senatori,

Dați-mi voie să spun în apărarea mea, să spun așa, următoarele idei: în procesul de negociere a Capitolului XXI privind politica regională și coordonarea instrumentelor structurale, partea română s-a angajat să constituie până la sfârșitul anului trecut birouri regionale pentru cooperare transfrontalieră. Această prevedere exista și în Legea nr. 315/2004 a dezvoltării regionale, dar în această situație birourile regionale trebuiau să fie organizate, juridic vorbind, pe Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2000, ceea ce nu permitea accesul birourilor regionale să opereze cu fonduri publice, respectiv, cu fonduri europene. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2004, pe care o susținem în acest moment, urmărește să modifice prevederile Legii nr. 315/2004, exact în acest sens: să permită înființarea acestor birouri regionale prin asociere cu agențiile regionale de dezvoltare regională, așa încât să poată opera cu fonduri europene. În acest context, vă rugăm să fiți de acord și să votați acest proiect de lege. Mulțumim.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Are cuvântul domnul președinte Popa Aron pentru a prezenta raportul Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

 
   

Domnul Ioan Aron Popa:

Vă mulțumesc.

Domnilor colegi,

Domnule președinte,

În urma analizei care a avut loc în ședința din 26 ianuarie 2005, la care a participat și reprezentantul Ministerului Administrației și Internelor, domnul secretar de stat Alexandru Mircea, comisia a hotărât să adopte raport de admitere asupra proiectului de lege, din următoarele considerente: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2004 are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.315/2004 privind dezvoltarea regională. Necesitatea îmbunătățirii legislației în acest domeniu este impusă de lipsa reglementărilor cu privire la cooperarea transfrontalieră, care este o componentă a politicii regionale. În procesul de negociere a Capitolului XXI: "Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale", partea română s-a angajat să constituie, până la finele anului 2004, birouri regionale pentru cooperare transfrontalieră prin asocierea agențiilor de dezvoltare regională. Comisia a primit aviz favorabil din partea Comisiei economice și din partea Consiliului Legislativ. În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege se înscrie în categoria legilor ordinare. În concluzie, Comisia de administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2004.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale. Dacă sunt luări de cuvânt? Da. Domnul senator Simionescu..

 
   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar PSD va vota pentru, pentru că este încă una din ordonanțele, reglementările pe care Guvernul PSD le-a promovat, pe de o parte, iar pe de altă parte, pentru că o considerăm deosebit de importantă în procesul dezvoltării regionale și a integrării europene. Doresc însă, să atrag atenția că ne trebuie după aceea niște reglementări foarte clare, pentru că județele noastre fac parte din euroregiuni și această participare a fost reglementată printr-un statut care diferă de la euroregiune la euroregiune, deci, nu regiuni de dezvoltare, pentru că au fost făcute pe baza unor reglementări legislative diferite, în timp, din 1996, 1997 și în continuare. De aceea asocierea agențiilor de dezvoltare regională între ele, vizând cooperarea transfrontalieră, va trebui să țină seama de statutele acestor euroregiuni și de angajamentele pe care noi, la nivelul județelor, ni le-am asumat în astfel de cooperări internaționale. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Domnul senator Szabo. Să n-o loviți pe doamna senator Norica, vă rog.

 
   

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Domnule președinte, am tot atâtea motive să am grijă de dânsa, câte aveți dumneavoastră. Presupun că pot emite această opinie.

Ca să revin la ordinea de zi, domnule președinte, sigur că este cazul să adoptăm acest proiect de lege, dar fac aici o comunicare în atenția domnului ministru, pentru că provin dintr-un județ unde chestiunea aceasta are implicații foarte serioase. După cum se cunoaște, județele de la graniță sunt angrenate în procese care au girul Uniunii Europene, nu numai moral, și în care, la nivelul consiliilor județene, sunt constituite diferite entități, care au și anumite competențe. Recent, a avut loc la Varșovia... În urmă cu două săptămâni, a avut loc la Varșovia o conferință a acestor entități și acolo s-a constatat că, în afara chestiunii euroregiunilor, care sunt altceva decât ceea ce la noi a fost codificat prin denumirea "regiuni de dezvoltare" și care euroregiuni pot și este în interesul lor, și chiar o fac, să avanseze către Bruxelles proiecte..., mai ales în probleme de infrastructură, dar și de altele, care fac parte din categoria cooperării transfrontaliere, acolo s-a constatat că România este rămasă în urmă în ceea ce privește stabilirea echipei care trebuie să participe la asemenea lucruri și cred că nu suntem foarte departe, chiar dacă nu e obiectul acestui proiect, și de aceea rog foarte frumos să se ia măsuri urgente în vederea înlăturării acestei deficiențe care ar putea să ne coste pierderea unor proiecte în curs, și care pot să fie de acum încolo avansate și puse în competiție în favoarea comunităților care sunt vizate de cooperarea transfrontalieră și politica de euroregiuni a Uniniunii Europene. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Mai sunt intervenții? Înțeleg că nu. Stimați colegi, nu avem amendamente. Deci, toate grupurile și-au exprimat acordul. Supun votului atât raportul, cât și proiectul de lege în forma prezentată. Vă rog să votați.

Raportul și proiectul de lege au fost votate cu 93 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, o singură abținere.

Mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.121/2004 privind unele măsuri pentru eficientizarea activității din domeniul sanitar.  

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/2004 privind unele măsuri pentru eficientizarea activității din domeniul sanitar.

Comisia pentru sănătate, ecologie și sport. Dau cuvântul domnului secretar Ervin Zoltan pentru a prezenta proiectul. Vă rog.

   

Domnul Ervin Szekely Zoltan - secretar de stat în Ministerul Sănătății:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Măsurile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență vizează interesul social, în sensul asigurării continuității în derularea unor acțiuni în domeniul sănătății, constituind o situație de urgență și extraordinară. În cazul în care nu se vor lua măsurile preconizate în acest act normativ, activitățile din sistemul sanitar nu se vor putea desfășura în condiții bune, punând în pericol sănătatea populației prin deficiențe grave în aprovizionarea furnizorilor de servicii medicale cu medicamente și materiale sanitare. În consecință, vă rugăm să adoptați Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 121/2004, în forma propusă de Guvern.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Dau cuvântul domnului președinte Sabău pentru a prezenta raportul Comisiei pentru sănătate , ecologie și sport.

 
   

Domnul Dan Sabău:

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 26 ianuarie 2005, membrii comisiei au analizat acest act normativ în prezența doamnei director Cristiana Bărbuță, reprezentanta Ministerului Sănătății, a doamnei director Stoia Leana, reprezentanta Casei Naționale a Asigurirărilor de Sănătate. S-a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, cu unele observații și propuneri. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare asigurarea continuității, așa cum s-a precizat, și nu o să revin. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât în unanimitate să adopte raport favorabil, fără amendamente. Face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Dacă sunt luări de cuvânt? Nu sunt. Nu avem amendamente.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege. Vă rog să votați.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate cu 95 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 3 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.136/2004 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2003 pentru ratificarea acordurilor dintre Ministerul Sănătății și Familiei și Fondului Global de Combatere a SIDA, Tuberculozei și Malariei privind acordarea a două credite nerambursabile pentru combaterea HIV/SIDA și tuberculozei, semnate la Geneva, la 6 iunie 2003.  

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 136/2004 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2003 prentru ratificarea acordurilor dintre Ministerul Sănătății și Familiei și Fondul Global de Combatere a SIDA, Tuberculozei și Malariei privind acordarea a două credite nerambursabile pentru combaterea HIV/SIDA și tuberculozei, semnate la Geneva, la 6 iunie 2003.

Domnule secretar de stat Ervin Zoltan, vă ascultăm.

   

Domnul Ervin Zoltan Szekely:

Vă mulțumesc, domnule președinte. În vederea realizării strategiei guvernamentale în domeniul sanitar, Ministerul Sănătății implementează în prezent un program prioritar privind reforma sistemului sanitar având ca principale obiective îmbunătățirea calității și eficienței serviciilor sanitare, reducerea mortalității infantile și premature, asigurarea unui acces echitabil al populației la serviciile de sănătate.

Acest program de reformă a fost proiectat a se finaliza în două faze, pentru prima fază de implementare obținându-se în anul 2000 o finanțare rambursabilă în valoare de 40 milioane dolari SUA printr-un program adaptabil de împrumut acordat de către Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

În paralel, pentru dezvoltarea obiectivelor acestui program, România a mai obținut două finanțări nerambursabile din partea Fondului Global de Combatere a SIDA, tuberculozei și Malariei pentru finanțarea programului paralel denumit Combaterea HIV/SIDA și tuberculozei, un răspuns cuprinzător coordonat multisectorial în România.

Gestionarea financiară, implementarea generală și monitorizarea acestor două programe este realizată în prezent de Ministerul Sănătății și Familiei prin intermediul unității de management a proiectelor Băncii Mondiale și Fondului Global, denumită în continuare UMP.

Întrucât activitățile realizate în cadrul primei faze a programului Reforma Sistemului Sanitar au fost realizate iar indicatorii țintă au fost îndepliniți, în urma analizei comune realizate de către BIRD și Guvernul României, s-a convenit că au fost create premisele pentru trecerea la faza a doua a acestui program. Pentru sprijinirea pregătirii acestei a doua faze a programului, Guvernul Japoniei a acordat României o finanțare nerambursabilă în valoare de...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar de stat, vă rog, mai în sinteză, că avem și noi nota de fundamentare și mai avem 5 minute și dacă vreți să trecem și celelalte două legi.

 
   

Domnul Ervin Zoltan Szekely:

Vă mulțumesc. în consecință, solicităm adoptarea acestui act normativ.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Domnul Sabău Dan, vă rog să ne prezentați raportul Comisiei pentru sănătate.

 
   

Domnul Dan Sabău:

Am înțeles, foarte sintetic. În ședința din 25 ianuarie 2005, membrii comisiei au analizat acest act și, în urma dezbaterii, au hotărât în unanimitate să adopte raport favorabil fără amendamente. Face parte din categoria legilor ordinare și propunem adoptarea acestui raport.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Dezbateri generale, luări de cuvânt dacă sunt. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege în forma prezentată de către Guvern.

Au fost aprobate cu 96 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.135/2004 pentru modificarea unor acte normative ce reglementează activitatea din domeniul sanitar.  

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2004 pentru modificarea unor acte normative ce reglementează activitatea din domeniul sanitar.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Ervin Zoltan Szekely. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

   

Domnul Ervin Zoltan Szekely:

Vă mulțumesc. Exercitarea profesiilor de medic, asistent medical și moașă, precum și medic dentist sunt reglementate prin Legile nr.306, 307, 308/2004. Tinând seama că o parte din prevederile care conferă drepturi speciale unor categorii profesionale din sistemul sanitar, reglementat prin acte normative sus-enumerate au fost reglementate prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr.115 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar, precum și de efectele financiare generate de aplicarea reglementărilor în forma actuală, este necesar ca articolele respective să fie abrogate.

Ordonanța cuprinde 4 astfel propuneri de abrogare. În consecință, solicităm adoptarea.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Domnul președinte Sabău, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru sănătate, ecologie și sport.

 
   

Domnul Dan Sabău:

În ședința din 2 februarie 2005 s-a stabilit un raport favorabil fără amendamente în condițiile pe care le-a prezentat domnul ministru. Categoria legii este ordinară.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. S-a înțeles. Dezbateri generale, luări de cuvânt? Nu sunt. Deci nu avem amendamente la raport, raport favorabil.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege. Vă rog să votați. Legea are caracter ordinar.

S-a aprobat cu 96 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și o abținere.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege privind exercitarea profesiunii de kinetoterapeut, înființarea organizarea și funcționarea Ordinului Kinetoterapeuților din România (retrimiterea la Comisia pentru sănătate, ecologie și sport pentru a se analiza împreună cu Guvernul anumite neconcordanțe ale textului).  

Ultimul proiect de lege. Proiectul de Lege privind exercitarea profesiunii de kinetoterapeut, înfințarea, organizarea și funcționarea Ordinului Kinetoterapeuților din România.

Domnule secretar de stat, Ervin Zoltan, vă rog.

   

Domnul Ervin Zoltan Szekely:

Domnule președinte,

Stimați senatori,

În legătură cu acest proiect de lege, deși este foarte necesar și un act normativ solicitat și de Uniunea Europeană, ulterior elaborării ei s-au constatat anumite neconcordanțe interne ale textului, precum și faptul că reglementarea nu este compatibilă cu prevederile Directivei Uniunii Europene privind libera circulație a forței de muncă.

Din acest considerent solicităm retrimiterea proiectului de lege la comisie pentru a reglementa aceste articole care în prezent nu sunt compatibile cu reglementarea Uniunii Europene.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Domnul președinte Sabău Dan ne prezintă raportul Comisiei pentru sănătate, ecologie și sport.

 
   

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Este vorba de respingere, nu retrimitere.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți răbdare, vă rog frumos. Da.

 
   

Domnul Dan Sabău:

Domnule președinte, sigur există o dilemă în zona respectivă. În ședința din 26 ianuarie 2005 membrii comisiei au analizat acest act. În finalitatea dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât în unanimitate să adopte un raport de respingere.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Eu vă fac o propunere. Totuși, reprezentanul Guvernului spune că se încadrează în formula generală acceptată de Uniunea Europeană, dar că o serie de prevederi încalcă directiva. Sugerez Senatului să se retrimită la comisie, să se analizeze împreună cu Guvernul...

 
   

Domnul Dan Sabău:

Apreciem punctul dumneavoastră de vedere, domnule președinte, în mod deosebit. Este și punctul de vedere la care comisia a ajuns ulterior, trebuie să vă mărturisesc și ni se pare soluția cea mai indicată.

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

După semnarea raportului.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord să o retrimitem, da? Supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie pentru a se analiza. Dacă este nevoie doar să modificăm o serie de prevederi, eu cred că se poate opera.

Vă rog să votați retrimiterea.

S-a aprobat cu 94 de voturi pentru, 4 împotrivă și nici o abținere.

Îl rog pe domnul secretar de stat Zoltan să luați măsuri să fiți prezenți la comisie să ne punem de acord. Da? Mulțumesc reprezentanților Guvernului.

 
Intrebări și interpelări adresate de senatori Guvernului:  

Trecem la întrebări, interpelări.

Stimați colegi, în primul rând vă atenționez că timpul pentru întrebări, interpelări este de 10 minute pentru Alianța P.N.L.-P.D., 9 minute pentru Partidul Social Democrat, 5 minute P.R.M., 3 minute P.U.R., 3 minute U.D.M.R.

Stimați colegi, trecem la următorul punct, întrebări, interpelări.

  Ion Moraru

Legat de întrebări, îl invit la microfon pe domnul senator Ion Moraru.

Pentru informarea dumneavoastră întrebările și interpelările care se fac sunt radiodifuzate în direct, începând din acest minut, reprezentanții Guvernului au solicitat răgaz o săptămână pentru a răspunde. Domnule senator Ion Moraru, aveți cuvântul.

   

Domnul Ion Moraru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, am următoarea întrebare pentru domnul ministru Vasile Blaga și doamna ministru Monica Luiza Macovei.

În data de 28 decembrie 2004, Parlamentul României a aprobat Hotărârea nr.24/2004 pentru acordarea încrederii Guvernului, în componența căruia era menționat ca prim-ministru domnul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu. A doua zi, Președintele României a emis Decretul nr.1178/2004 pentru numirea Guvernului României prin care a fost numit prim-ministru, de asemenea, domnul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu. Cu toate acestea, toate actele adoptate de Guvern, până în prezent, cel puțin cele publicate în Monitorul Oficial, sunt semnate de Călin Popescu Tăriceanu. În aceste condiții, adresez următoarele întrebări:

Care este numele corect, în condițiile legii, al domnului prim-ministru Tăriceanu?

În condițiile în care numele domniei sale este Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu, se pune întrebarea dacă au valabilitate actele oficiale semnate cu numele incomplet de către domnul prim-ministru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Răzvan Theodorescu Invit la microfon pe domnul senator Răzvan Teodorescu pentru a pune o întrebare.
   

Domnul Răzvan Theodorescu (din sală):

O interpelare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La mine figurați la întrebări, dar pentru că sunteți pe drum, vă rog să faceți interpelarea.

 
   

Domnul Răzvan Theodorescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea este pentru domnul Vasile Blaga, ministrul Administrației și Internelor.

După cum se știe, la începutul lunii mai 2005, România și întreaga lume vor celebra semicentenarul morții lui George Enescu. Va fi prilejul unor manifestări naționale și internaționale de amploare, inclusiv în cadrul UNESCO, manifestări ce au fost deja anunțate la noi în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc la muzeul George Enescu din București, în luna noiembrie 2004.

Ca senator de Botoșani, doresc să vă reamintesc 3 asemenea acțiuni absolut necesare care urmează să se desfășoare în județul de baștină al marelui muzician. Pentru ele vă solicit o atenție binevoitoare dumneavoastră și Guvernului.

1. O contribuție din Fondul de Rezervă Bugetară la dispoziția Consiliului Local al comunei George Enescu din județul Botoșani, în vederea finanțării construirii unei case de cultură pentru locuitorii celor 5 sate: George Enescu, Popeni, Arbora, Stânca, Dumeni, lipsite de asemenea instituție care să organizeze manifestări artistice. Devizul integral este de 4.8 miliarde.

Menționez că acțiunea a fost demarată de către subsemnatul, ca ministru al Culturii și Cultelor și de către colegii mei din Ministerul Administrației și Internelor. Există o adresă din 9 decembrie trimisă de Secretariatul general în acest sens.

2. Alocarea a 150 de milioane pentru reamenajarea casei-muzeu din satul George Enescu, în special o modernizare a expunerii.

3. Alocarea a 600 milioane muzeului memorial "George Enescu" din Dorohoi, la dispoziția Consiliului Județean Botoșani, acțiune ce fusese demarată și a fost întreruptă în decembrie 2004.

Sunt informat că foarte recent la Consiliul Județean Botoșani a sosit un aviz negativ al ministerului pe care cu onoare îl conduceți, ceea ce constituie un fapt extrem de grav care atentează la imaginea pe care trebuie să o capete neîntârziat muzeul memorial din Dorohoi.

Am scris o scrisoare în acest sens, și probabil a apărut la dumneavoastră ca întrebare, domnule președinte, și doamnei ministru Monica Octavia Muscă. Sunt convins că dumneavoastră și guvernul din care faceți parte veți lua de urgență măsurile care se impun astfel încât peste 4 luni, la momentul celebrării celor 50 de ani de la moartea marelui artist român, ținutul său natal să poată prezenta românilor și străinătății o imagine demnă de geniul enescian. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar Domnul senator Gheorghe Funar are de pus o întrebare. Vă rog, domnule senator.

Vreau să rețineți că pentru întrebări, conform Regulamentului, termenul este de o săptămână pentru răspuns, deci săptămâna viitoare. În cazul interpelărilor, conform Regulamentului, reprezentanții Guvernului pot răspunde în termen de două săptămâni.

Domnule senator Funar, aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați radioascultători,

Întrebarea mea este adresată primului-ministru al Guvernului României.

De Ziua Unirii, domnia sa s-a întâlnit la Bruxelles cu președintele Comisiei Europene, domnul Jose Mannuel Barroso și, cu această ocazie, oficialul european a declarat că Uniunea Europeană este pregătită pentru aderarea țării noastre, acum fiind necesar ca Guvernul Tăriceanu să-și îndeplinească angajamentele și să abordeze problemele delicate pentru aderare.

Având în vedere importanța acestora pentru viitorul României, vă rog să-mi comunicați ce ați convenit dumneavoastră cu reprezentanții Uniunii Europene, în plus față de angajamentele și programele Guvernului Năstase, angajamente și programe pe care vă rog să mi le remiteți în copie.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Deci, în toate cazurile de până acum solicitarea a fost ca răspunsul să fie și scris, și oral, deci de la tribuna Senatului.

 
  Otilian Neagoe

Domnul Senator Otilian Neagoe are de pus o întrebare. Da? Vă rog, vă ascultăm.

   

Domnul Otilian Neagoe:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Am de pus două întrebări. Prima întrebare este în legătură cu prevederea din bugetul pe anul 2005 și se referă la suma de 700 miliarde lei, prevăzută pentru subvenționarea producătorilor agricoli care doresc să-și achiziționeze mașini agricole.

Fiind senator de Brașov, mă interesează și din perspectiva Societății Comerciale "Tractorul" în ce stadiu se află emiterea Ordinului ministrului pentru acordarea acestor subvenții în anul 2005.

A doua întrebare este adresată președintelui A.V.A.S și ne interesează stadiul de elaborare a strategiei de privatizare pentru Societatea Comercială "Rulmentul S.A." Brașov.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Liviu Doru Bindea

Dacă mai sunt colegi care doresc să pună întrebări? Întrebări, nu interpelări. Domnul senator Bindea.

   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Reprezint județul Maramureș, sunt reprezentant al Partidului România Mare și, în această calitate, trebuie să pun o întrebare domnului ministru al economiei, Codruț Șereș, în legătură cu o problemă care interesează în mod deosebit județul Maramureș.

România se confruntă cu mari probleme privind disponibilizările din sectorul mineritului și județul Maramureș, în special. În afara plăților compensatorii, toate normele europene au fost făcute ca, în paralel cu disponibilizările, să se vină și cu soluții alternative de absorbție a forței de muncă.

Vă fac cunoscut că problema reintegrării disponibilizaților este una spinoasă, la care nu s-au găsit soluții, în ultima perioadă de timp, în conformitate cu legea fundamentală, respectiv, art.41 alin.2 din Constituția României, republicată, privitor la măsurile de protecție socială.

Solicit să-mi răspundeți care sunt măsurile ce le veți întreprinde pentru a asigura și clarifica situația locurilor de muncă pentru cei disponibilizați din sectorul minier și dacă aveți soluții alternative de finanțare a locurilor noi de muncă, întrucât aceasta ar fi modalitatea cea mai eficientă, cea mai corectă, aceea de reconversie socială a forței de muncă, și nu exclusiv a plăților compensatorii.

Această întrebare se bazează pe realitățile existente astăzi în județul Maramureș, dar nu numai.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Doar o precizare, stimați colegi. Vreau să facem distincție clară între întrebare și interpelare. Domnul senator Bindea, practic, a făcut o interpelare. Cere o prezentare. Întrebarea înseamnă dacă este ceva adevărat. Se spune că s-a plătit nu știu cât... sau s-a majorat prețul la energie. Răspunsul trebuie să fie dat la întrebare. Interpelarea este atunci când intervii pe o problemă mai largă, de politică, de program, de modul în care se respectă acest program și așa mai departe.

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Vă respect punctul de vedere, domnule președinte, dar îmi mențin poziția de a considera o întrebare punctuală ceea ce eu am prezentat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bun. Vă rog foarte mult să citiți Regulamentul.

 
  Petru Stan

Domnul senator Moraru. Vă ascultăm, domnule senator.

   

Domnul Ion Moraru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de interpelare, mai am o întrebare adresată domnului ministru al administrației și internelor.

Pe data de 23 ianuarie 2005, în prezența ministrului administrației și internelor, domnul Vasile Blaga, și a ministrului de stat pentru coordonarea activităților din domeniul economic, domnul Adriean Videanu, a avut loc ceremonia de învestire a doamnei Mioara Mantale în funcția de prefect al municipiului București, fiind citită Hotărârea Guvernului privind numirea doamnei Mantale Mioara în funcția de prefect al municipiului București și fiind depus jurământul de către noul prefect.

Pe data de 24 ianuarie 2005, în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.80 din 24 ianuarie 2005, a fost publicată Hotărârea Guvernului nr.58/2005 privind numirea doamnei Mantale Mioara în funcția de prefect al municipiului București.

Potrivit Constituției României, republicată, hotărârile Guvernului intră în vigoare la data publicării lor în Monitorul Oficial al României sau, după caz, la o dată ulterioară, stabilită prin acea hotărâre. În nici un caz, o hotărâre a Guvernului nu poate intra în vigoare și nu poate produce nici un fel de efecte înainte de publicarea ei în Monitorul Oficial al României, indiferent de data aprobării ei de către Guvern.

În aceste condiții, având în vedere faptul că prefectul municipiului București nu a fost învestit în mod legal, vă rugăm să ne precizați care sunt măsurile pe care le va întreprinde Ministerul Administrației și Internelor în vederea respectării legalității învestirii prefectului municipiului București.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Petru Stan. Aveți o interpelare? Vă rog frumos.

Domnule Moraru, luați loc acolo. O să intercalăm puțin și vă invit și pe dumneavoastră la interpelare.

Vă rog, domnule senator Petru Stan, vă ascultăm. Grupul România Mare.

 
   

Domnul Petru Stan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Petru Stan, Grupul România Mare, senator de Sălaj.

Interpelarea mea se adresează ministrului agriculturii.

Am aflat din mass-media că, după opiniile dumneavoastră, legile fondului funciar în vigoare sunt incorecte și de aceea intenționați să supuneți aprobării plenului un proiect de lege care să prevadă retrocedarea "in integrum" a marilor proprietăți funciare, reconstituindu-se, astfel, o clasă socială pe care și istoria "a uitat-o" - moșierimea, în vechiul regat, și grofii, în Transilvania.

Având în vedere declarațiile dumneavoastră, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

  1. Cu ce este vinovat un investitor dacă a concesionat sau a arendat legal, de la A.D.S., o suprafață de teren, a făcut investiții de miliarde de lei în utilaje și tehnologie, și se află în imposibilitatea de a-și valorifica aceste investiții pentru care este dator și la bănci? Ideea că acest întreprinzător poate lucra în continuare, arendând acest teren de la "noii proprietari", este nerealizabilă în practică.
  2. Cine aduce reparații morale investitorului tracasat de nesiguranța și de schimbarea repetată a legilor fondului funciar? Cum se pot recupera daunele materiale ale celor care au arendat sau au concesionat terenuri de la A.D.S., având în vedere că aceștia s-au dotat cu utilaje, au făcut plantații de pomi și de vii, distruse, fără a obține nici un profit?

Cum vor fi recuperate investițiile făcute de stat: sisteme de irigații, îmbunătățiri funciare, plantații de pomi, de vii? Se vor stabili valorile acestora la prețul de contabilitate? Se vor forma comisii speciale, care să le evalueze la prețurile actuale? În cazul în care aceste investiții au fost cumpărate de investitori, cine le va stabili valoarea, ținând cont de îmbunătățirile aduse?

Ce înseamnă "proba cu martori", în opinia dumneavoastră? Cine vor fi martorii, având în vedere că aceștia ar trebui să aibă, la data actuală, minimum 80 de ani și să fie în deplinătatea facultăților mintale?

Domnule ministru,

Este adevărat că unele articole din legile fondului funciar sunt incorecte și interpretabile. În acest sens, vă rog să-mi răspundeți cum veți soluționa următoarele probleme.

Articolele 19 și 40 din Legea nr.18/1991. Pornind de la aceste articole, în anumite localități din Transilvania...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, aveți un timp de 3 minute pentru interpelare, deci nu ne țineți o declarație politică. Vă ascultăm. Vă rog, o sinteză.

 
   

Domnul Petru Stan:

Da. Deci, în Ardeal, în foarte multe comune, mii de cetățeni au primit conform Legii nr.18/1991 terenuri cu investiții funcționale, care au fost cumpărate de către anumiți întreprinzători. Investițiile sunt ale întreprinzătorului, pământul este al proprietarului, iar despăgubiri nu se știe cum se vor da. Nu se știe cum se vor recupera investițiile.

Conform Anexei 2 b au fost împroprietăriți sute și mii de cetățeni, cu sute și mii de hectare de pământ, frustrând statul de pământ. Cetățeni ai căror părinți au intrat în C.A.P. cu 10 hectare de pământ, pământul l-a luat tatăl, iar pe copii i-a trimis să le dea pământ conform Anexei 2 b. Când s-a schimbat legea, în loc de 10 hectare, a primit 50 de hectare și s-a spus "Nu mai avem pământ de dat, am terminat pământul" și s-a intrat în fermele I.A.S.-urilor, și au distrus toate, iar cetățenii se luptă în procese.

Aceasta este interpelarea.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
  Antonie Iorgovan

Domnul senator Iorgovan are de pus o întrebare.

   

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Noi, la școală, sigur, facem o distincție, face și Regulamentul Senatului, între întrebare și interpelare, dar, în anumite situații, este greu de făcut o asemenea distincție și cred că am să pun o întrebare-interpelare, ca să mă exprim așa.

Mă adresez doamnei ministru al justiției și o întreb direct dacă domnia sa a auzit de separația puterilor și, dacă a auzit, cum justifică, în virtutea principiului separației puterilor, ingerințele impardonabile în sfera activității Consiliului Superior al Magistraturii. Să înțeleg că și domnia sa, care este, până la urmă, absolventă de drept, dă un ton în viața politică a României, după modelul corsarului de la Cotroceni?

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Ion Moraru

Domnul senator Moraru are o interpelare. Vă rog.

Vă rog, dacă mai sunt întrebări și interpelări, să profităm, Guvernul le va primi din timp, să poată veni cu răspunsuri săptămâna viitoare, iar la interpelări în cel mult două săptămâni.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Ion Moraru:

Vă mulțumesc.

În aceste condiții, vă rog să-mi dați voie să fac următoarea interpelare. Interpelare-întrebare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

 
   

Domnul Ion Moraru:

În data de 4 ianuarie 2005, Biroul de presă al Guvernului a difuzat un comunicat potrivit căruia - citez: "Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a hotărât ca toate instituțiile publice din România și oficiile diplomatice ale României din exterior să coboare drapelele în bernă pe durata întregii zile de 5 ianuarie 2005."

După cum se cunoaște, în țara noastră sunt în vigoare două acte normative care reglementează aceste aspecte: Legea nr.74/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice, care prevede, la art.6 - citez: "Drapelul României în bernă se arborează în zile de doliu național, stabilite de Guvern."

Normele privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1157/2001, care prevăd, la art.8 - citez: "În zilele de doliu național, stabilite prin Hotărâre a Guvernului, toate autoritățile și instituțiile publice au obligația arborării în bernă a drapelului României".

Având în vedere că în Monitorul Oficial al României nu s-a publicat un act normativ cu acest conținut și întrucât legislația în vigoare prevede în sarcina ministrului administrației și internelor asigurarea aplicării acestor reglementări, inclusiv constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor, îl rog pe ministrul administrației și internelor să ne comunice modalitatea legală prin care ziua de 5 ianuarie 2005 a fost declarată zi de doliu național.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
  Gheorghe Funar

Domnul senator Funar Gheorghe mai are de făcut o interpelare.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, această interpelare este adresată domnului prim-ministru Tăriceanu.

Prin Programul de guvernare v-ați angajat să acționați pentru creșterea bunăstării cetățenilor și redobândirea demnității naționale. Dumneavoastră ați declarat la învestirea Guvernului că, din respectiva zi, a încetat brusc tranziția în România.

Contrar angajamentelor Guvernului României, câteva milioane de români au fost batjocoriți și obligați la sfârșitul lunii decembrie și în luna ianuarie să cheltuiască timp și bani pentru o nouă taxă, denumită "tarif de utilizare" sau "rovinietă".

Este cunoscut că în nici o țară din Uniunea Europeană nu se plătește taxa pentru circulația autovehiculelor pe drumurile naționale.

Noua taxă afectează majoritatea posesorilor de autovehicule care, prin încălcarea Constituției, au fost obligați să plătească încă o taxă, după ce plătiseră forțat de două ori aceeași taxă pentru circulația pe drumurile publice.

În acest context, vă rog, domnule prim-ministru, să-mi comunicați de ce Guvernul dumneavoastră nu a inițiat un proiect de lege prin care să se abroge Legea nr.415/2004 și acceptați menținerea unei astfel de aberații nedrepte și anticonstituționale, în condițiile în care cetățenii români nu au fost înștiințați despre programele de modernizare a drumurilor naționale în acest an.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai sunt intervenții?

Stimați colegi, o singură rugăminte am la dumneavoastră. Toate interpelările pe care le-ați făcut - deci interpelarea este scrisă - vă rog să le depuneți până joi, cel târziu joi, la Secretariatul General - și, bineînțeles, ajung la domnul secretar Puskas, care răspunde de această problemă.

Întrebările le vom transmite noi și vom invita reprezentanții Guvernului săptămâna viitoare, luni, pentru a da răspunsurile cuvenite. Repet, pentru interpelări au la dispoziție un termen de două săptămâni.

Cu asta, încheiem ședința noastră de astăzi.

Vă mulțumesc foarte mult pentru prezență.

Vă doresc o săptămână bună.

 
   

Ședința se încheie la ora 18.30.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 2 decembrie 2021, 3:23
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro