Plen
Ședința Camerei Deputaților din 29 martie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.37/05-04-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-09-2018
17-09-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 29-03-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 29 martie 2005

3. Dezbaterea moțiunii simple inițiate de 96 deputați, cu tema: "Deprofesionalizarea și politizarea administrației publice, principii ale guvernării Tăriceanu" (respingerea moțiunii).  

 

Domnul Dan Radu Rușanu:

  ................................................

Doamnelor și domnilor deputați,

În continuare, urmează dezbaterea moțiunii simple inițiate de 96 de deputați.

Doamnelor și domnilor deputați,

În legătură cu dezbaterea moțiunii simple, în ședința din ziua de miercuri, 23 martie 2005, Biroul permanent și Comitetul ordinii de zi au stabilit următoarele:

  1. Moțiunea va fi prezentată de unul dintre semnatari.
  2. Guvernului i se rezervă 45 de minute, pe care le utilizează la începutul și la sfârșitul dezbaterilor.
  3. Grupurilor parlamentare li se alocă timpul corespunzător numărului membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare deputat.
  4. Deputații care nu fac parte din grupuri parlamentare au la dispoziție câte 20 de secunde, timp care poate fi cedat între acești deputați sau la grupuri parlamentare.

Conform configurației Camerei Deputaților la această dată, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat are 112 deputați și are alocat un număr de 37 de minute; Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal are un număr de 64 de membri și are alocate 21 de minute; Grupul parlamentar al Partidului Democrat are 45 de membri și alocat un timp de 15 minute; grupul parlamentar al Partidului Popular România Mare, cu un număr de 43 de membri, are un timp de 14 minute; Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România are un număr de 22 de membri și are un timp alocat de 7 minute; Grupul parlamentar al Partidului Umanist Român are un număr de 20 de membri și 7 minute alocate; Grupul parlamentar al minorităților naționale are un număr de 18 membri și un timp alocat de 6 minute; fără apartenență la grupurile parlamentare sunt 8 deputați, având un timp alocat de 3 minute. În total, sunt 110 minute.

Conform prevederilor regulamentului, întreb dacă există cineva dintre semnatari care își retrage semnătura de pe moțiune.

Vă reamintesc că nu pot fi propuse amendamente la moțiune.

În aceste condiții, îi dau cuvântul domnului deputat Mircea Dușa, din partea Partidului Social Democrat, pentru a prezenta moțiunea.

Domnul Mircea Dușa:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul Tăriceanu debutează furtunos și, în loc să treacă la realizarea obiectivelor propuse în programul de guvernare, program care, de altfel, a fost impus românilor împotriva rezultatului votului din alegeri, principala sa preocupare este algoritmul pentru împărțirea posturilor din administrație. Dar, pentru că numărul de instituții deconcentrate este insuficient pentru satisfacerea clientelei politice, algoritmul s-a extins nu numai în administrația publică, ci și la regii naționale, societăți comerciale, școli, spitale și chiar la instituții care au un singur salariat. Spre exemplu, cazul Ministerului Transporturilor, unde a fost înființată o societate comercială cu un singur angajat.

Astfel, programul de guvernare devine un pretext pentru acțiunea de schimbare abuzivă a funcționarilor publici și un motiv ca instituțiile să nu își poată face datoria, așteptând "algoritmul".

În timp ce încercați să plasați clientela în posturi din care sunt dați afară abuziv funcționari publici, tot dumneavoastră intenționați să extindeți numărul angajaților cabinetului demnitarului la 15 persoane, ceea ce face ca să apară mii de posturi, bine plătite, de aghiotanți ai acestora. La foamea de posturi pe care o manifestați, suntem tentați să credem că ați redescoperit cei 15 mii de specialiști, cărora încercați, astfel, să le regăsiți utilitatea.

Din fericire, însă, atunci când faceți din viceprim-ministru candidat la primărire, din președinte de consiliu județean și cumătru vicepremier, ne-am liniștit. Când e vorba de un loc cât de cât vizibil, nu faceți decât permutări dintr-o parte în alta.

Mai grav, prin ceea ce se încearcă de actuala guvernare, se creează impresia că în România nu mai există nici o lege care să reglementeze raporturile de muncă ale funcționarilor publici sau ale altor salariați bugetari.

Domnilor guvernanți,

Legea funcționarilor publici este încă în vigoare și ea reglementează statutul funcționarilor publici și, mai ales, modul în care dobândesc această calitate și modul în care aceștia pot fi schimbați din funcții. Există, de asemenea, o instituție specializată, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, care are menirea de a gestiona și conduce întreaga activitate a acestui corp profesional, care, până la urmă, este unul specializat și nu trebuie să aibă nici o legătură cu apartenența politică.

Dar ce mai contează legile în România, când nominalizările și numirile pe posturi se fac pe bază de algoritm, sub presiune și amenințare! Și, uite așa, dezordinea produsă în administrațiile județene și locale face ca pe ultimul lor pe agenda instituțiilor publice să figureze rezolvarea problemelor cetățenilor, care sunt plimbați zilnic pe la ghișee, pentru că numeni nu îndrăznește să-și asume răspunderea pentru soluționarea problemelor cu care se confruntă.

Dar, pentru a ne da seama cât de demagogic și politicianist se comportă Alianța, trebuie să ne întoarcem în perioada 2000-2004, când PNL-PD interveneau încă din luna ianuarie 2001, atrăgând atenția asupra p.s.d-rizării, care nu a existat. De altfel, realitatea este că în acea perioadă schimbările au fost puține la nivelul administrației locale, au avut în vedere strict capacitatea profesională și în așa fel încât mulți dintre cei numiți în perioada 1996-2000 au rămas în funcții.

Astfel, prin această acțiune și prin acest avânt, ajungeți, stimați guvernanți, să schimbați chiar oamenii pe care dumneavoastră i-ați numit în funcții! Aceștia devin azi victimele celor care i-au numit!

Dar lucrurile nu se opresc aici, setea de putere este atât de mare încât trebuie întors chiar și sensul voinței electoratului. Astfel, după ce Președintele Traian Băsescu a reușit să forțeze crearea și impunerea unui Guvern împotriva voinței electoratului, care hotărâse prin votul său suveran că PSD este cel mai îndreptățit să formeze Guvernul, întrunind cele mai multe sufragii, acum, actuala coaliție încearcă să modifice rezultatul alegerilor locale, forțând schimbarea din funcție a președinților, vicepreședinților consiliilor județene și a viceprimarilor, sfidând atât legile în vigoare cât și regulile democratice.

Deputații semnatari ai prezentei moțiuni au luat act de acțiunile Guvernului, care prejudiciază funcționarea sistemului administrativ prin:

1) Declanșarea unei acțiuni politice fără precedent, care, prin încălcarea legilor în vigoare: Legea administrației publice și a funcționarului public, a forțat demiterea, până acum, a unui număr de 194 de funcționari din administrația publică locală din întreaga țară. Acest fapt contravine flagrant legilor, care interzic categoric orice amestec politic în activitatea funcționarilor publici.

Citând chiar din textul Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarului public, scopul acesta este stipulat chiar în alin. 2 al primului articol, și anume: "Asigurarea în conformitate cu dispozițiile legale a unui serviciu public stabil, profesional, transparent, eficient și imparțial, în interesul cetățenilor, precum și al autorităților și intituțiilor publice din administrația publică centrală și locală."

Mai mult, în conformitate cu prevederile acestei legi, numirea în funcție se face pe baza unui concurs, iar sancțiunile de orice fel se fac numai de către șeful instituției respective, la propunerea unei comisii de anchetă.

Din art. 65 alin. 2 din lege, rezultă clar că singurele motive ce pot fi invocate ca abateri sunt cele legate de competență și nicidecum de apartenență politică. Destituirea din funcția publică poate fi făcută, conform Legii nr. 188, doar cu sancțiunea unei abateri disciplinare grave.

Alianța, în dorința sa de acaparare totală și rapidă a administrației, nu poate să impună nimic nici unuia din cei vizați și a trecut la forme de amenințare, mai mult sau mai puțin voalate, pentru ca aceștia să-și dea demisia. Ca mărturie a acestei acțiuni stă declarația prefectului de Bistrița, care afirma recent: "Cred că s-au făcut tot felul de promisiuni și unii sunt în expectativă. Dar sunt oameni care forțează nota. Dar una este să vrei și alta e să fii propus. La nivel de UDMR, noi am cerut 2 posturi de director și 4 de director adjunct, rămâne de văzut dacă le vom primi. Vă dau câteva exemple, o anumită direcție propune un specialist, care nu trebuie contestat de anumite formațiuni politice, apoi înaintează propunerea la minister. Finanțele au fost date liberalilor și există deja un specialist propus, inspectoratul școlar județean revine Partidului Democrat, dar, cum vă spuneam, ei nu au făcut încă nominalizările. Aceasta înseamnă că vor fi mai mulți candidați, ceea ce este un lucru pozitiv, înseamnă competitivitate. Deci, nu se iau decizii la nivel local, vrem o depolitizare, dar aceasta nu poate fi totală". Acest prefect de Bistrița declarând în direct, la Radio România FM, următoarele: "Cât de curând, săptămâna aceasta, vor fi schimbate denumirile conducătorilor de la descentralizat e, vor fi manageri și atunci se pot schimba. Este o găselniță, dacă vreți să spunem așa, dar trebuie să facem ceva, pentru că, în felul acesta, nu mai merge".

Doamnelor și domnilor deputați,

Aceștia sunt cei care guvernează astăzi România! Iată, dincolo de caragialescul declarațiilor, aceste acțiuni trădează șmecheria prin care actuala Putere dorește să convingă că nu poate să-și ducă la îndeplinire programul de guvernare datorită oamenilor pe care doresc să-i schimbe, când, în fapt, ei nu pot să-și îndeplinească, de altfel, programul pentru că au serioase probleme interne, de mulțumire a clientelei politice.

2) Transformarea șefilor serviciilor deconcentrate din funcționari publici în personal contractual cu contract de management pe perioada funcționării guvernării. Acest fapt conduce la polarizarea excesivă și la introducerea unei stări de teroare în rândul funcționarilor publici, fapt ce va genera o instabilitate fără precedent, extrem de periculoasă pentru administrația publică, mai cu seamă că această stare nu este generală sub presiunea acțiunilor profesionale, ci sub presiunea permanentă a acțiunilor de intimidare politică. Politica excesivă va duce, de asemenea, la deprofesionalizarea de durată a corpului funcționarilor publici.

Și toate acestea se întâmplă când, numai peste câteva săptămâni, Parlamentul European își va da votul pentru integrarea României în Uniunea Europeană. Putem să neglijăm în acest moment hotărâtor recomandările oficialilor Uniunii Europene privind profesionalizarea administrației? Cine își asumă riscurile și, mai ales, consecințele?

3) Declanșarea unei crize interne și destabilizarea funcționării sistemului administrației, prin dorința actualei Puteri de a împărți conducătorii corpurilor administrative în mai multe grupe cu afiliere politică. Această structură, care elimină profesionalismul, aduce grave prejudicii, de durată, funcționarului administrativ și la nivelul competențelor europene. Suprapunerea acestei destabilizări peste ideea alegerilor anticipate ne conduce la concluzia că România nu este guvernată în mod real, fiind condusă de oameni iresponsabili, care vor reuși să distrugă tot ceea ce s-a realizat în perioada 2000-2004 și, mai grav, credibilitatea României.

4) Alianța a reușit chiar performanța de a nu-și respecta chiar propriul program de guvernare. Așadar, la pag. 5-6 din programul de guvernare al Alianței, subcapitolul "managementul resurselor umane", se prevede elaborarea Codului privind managementul funcției publice, în care sunt prezentate elemente legate de recrutare, carieră, clasificare, indicatori, performanță, formare profesională continuă, salarizare, cheltuieli, reguli de disciplină. Din această enumerare nu reies indicatori legați de apartenența politică.

Nici din parcurgerea Programului legislativ al Guvernului pe perioada 2005-2008, publicat în ianuarie 2005, nu am remarcat nici o propunere de măsură legislativă care să vizeze schimbări pe criterii politice la nivelul serviciilor deconcentrate. Proiect de Lege referitor la Codul managementului serviciului civil și al funcției publice, prevăzut pentru capitolul de negociere "reforma în administrație", se preconizează a fi prezentat de Guvern în decembrie 2006.

Este evident că acțiunea desfășurată în acest sens, în afara prevederilor programului de guvernare, are ca suport presiunea clientelei politice a Alianței, care dorește să primească recompense pentru efortul făcut, nu pe considerente profesionale, ci pe considerente pur politice.

5) Guvernul actual dorește transformarea prefectului într-un vătaf care să fie supus doar celui care l-a numit și nu interesului publicului. Implicarea instituției prefectului în acest proces, în anul 2005, pune sub semnul întrebării dorința actualului Guvern de a aduce administrația publică la nivelul celei de Uniunea Europeană și prin prisma faptului că prefectul ar trebui să devină, la începutul anului 2006, înalt funcționar public.

Această perioadă este, așadar, importantă pentru realizarea depolitizării instituției prefectului. Or, după cum modul în care se acționează acum, putem afirma că se dorește de fapt schimbarea structurilor și, în principal, politizarea acestora până la sfârșitul anului 2005, urmând ca, de la 1 ianuarie 2006, prefectul-vătaf, performant în politizare și amenințare și șantaj, să devină, în urma unor concursuri bine regizate, înalt funcționar public, spre binele clientelei politice a actualei guvernări.

Pentru profesionalizarea administrației, anul 2005 ar trebui să fie anul de pregătire, în care să domine rațiunea și competența și nu dorința unora de a ajunge prin orice mijloace la putere. Spunem acest lucru, deoarece, o singură victorie, și aceea la limită, la alegerile prezidențiale nu poate justifica aroganța celor de la putere și atitudinea abuzivă prin care se încalcă în picioare prevederile constituționale și acordurile semnate cu Uniunea Europeană.

6) Tentativa de schimbare a structurilor care funcționează în urma alegerilor locale este evidentă, prin inițiativa de a modifica prevederile Legii nr. 215 cu privire la alegerea și demiterea președinților, vicepreședinților consiliilor județene și ale viceprimarilor. În esență, se dorește ca prin modificarea legii, eliberarea din funcție să se realizeze prin majoritate simplă, renunțându-se la procedura de eliberare prin votul a două-treimi din totalul consilierilor în funcție. Acest lucru reprezintă o încălcare gravă a voinței cetățenilor, prin nerespectarea votului dat în cadrul alegerilor locale.

Schimbarea regulilor în timpul desfășurării mandatului și punerea în operă a unei dorințe politice neîntemeiate pe voința electoratului determină nu numai instabilitatea politică la nivelul administrației locale, dar este și un atac grav, direct la regulile democrație.

7) Nu în ultimul rând, nerespectarea normelor europene, ce nu tolerează intervenția politicului în materie de administrație publică, norme ce nu permit ingerințe politice ori experimente ale unora care doresc să-și impună această clientelă politică în puncte cheie, deprofesionalizând astfel acest segment extrem de important pentru procesul de integrare și pentru modernizarea României. În acest sens, vom cere instituțiilor europene să urmărească cu atenție evoluția acestui fenomen în România.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin prezenta moțiune, solicităm îndreptarea grabnică a erorilor de guvernare menționate, prin:

  1. Încetarea imediată a oricărei acțiuni de deprofesionalizare și de politizare, menite să pericliteze stabilitatea instituțiilor administrative.
  2. Respectarea legislației cu privire la criteriile de intrare în rândul funcționarilor publici, evaluare, promovare, sancționare și schimbare din funcție.
  3. Acceptarea în spirit democratic a voinței poporului și încetarea oricărei tentative de modificare a actualei legi, fapt care ar duce la nerespectarea rezultatelor alegerilor locale.
  4. Respectarea normelor europene asumate de România în ceea ce privește profesionalizarea și depolitizarea administrației, o atenție aparte trebuind să se acorde instituției prefectului, pentru intrarea reală a acestuia în Corpul înalților funcționari publici.
  5. Demiterea ministrului administrației și internelor, sub al cărui patronaj au loc asemenea grave încălcări ale legii.

Doamnelor și domnilor deputați,

Având în vedere situația îngrijorătoare în funcționarea administrației publice, lipsa de preocupare privind profesionalizarea funcției publice și acțiunea de politizare a structurilor administrative, considerăm că este de datoria Camerei ca, prin votul său, să se exprime cu privire la aceste probleme vitale, ce se impun a fi rezolvate în contextul integrării în structurile europene. De aceea, noi, deputații semnatari ai acestei moțiuni, ne adresăm celorlalți colegi, ca, în urma dezbaterilor și pozițiilor exprimate de fiecare grup parlamentar, Camera Deputaților să adopte prezenta moțiune. Vă mulțumesc. (Aplauze ale deputaților PSD.)

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc, stimate coleg.

În continuare, are cuvântul domnul ministru Vasile Blaga, din partea Guvernului.

Domnul Vasile Blaga (ministrul administrației și internelor):

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul României recunoaște rolul deosebit de important al Opoziției într-o democrație și își exprimă și cu această ocazie hotărârea de a-i acorda locul care i se cuvine și de a da dovadă de respect și deschidere față de orice demers de opoziție constructivă, conștient fiind de efectele benefice ale dezbaterii asupra procesului democratic. Apreciem că aceasta este atitudinea care ar trebui să caracterizeze orice Guvern responsabil.

În același timp, considerăm că Opoziția trebuie să dea, la rândul ei, dovadă de responsabilitate și decență și să își fundamenteze cu argumente sănătoase orice critică adresată Guvernului.

Ne bucură faptul că PSD-ul a inițiat un demers specific opoziției parlamentare într-un timp atât de scurt de la formarea noului Parlament. Inițierea unei moțiuni este un semn al faptului că PSD mai funcționează ca partid parlamentar, trecând peste criza provocată de distrugerea solidarității interne care îi unea pe reprezentanții acestei formațiuni politice, solidaritate creată prin participarea în comun la administrarea în folos propriu a instituțiilor statului și a banului public.

Moțiunea simplă dezbătută astăzi nu îndeplinește, spre regretul nostru, criteriile unei opoziții constructive, fiind un demers caracterizat prin politicianism, superficialitate și în special demagogie, ceea ce apreciem că nu aduce nimic benefic pentru cetățean, dar nici un plus de valoare prestației politice a deputaților care au inițiat-o. Aceștia dovedesc, prin textul pe care și-au pus semnătura, faptul că PSD continuă aceeași politică de vorbe fără nici o acoperire în fapte cu care ne-a obișnuit în cei patru ani de guvernare, cărora a hotărât, prin vot democratic, să le pună capăt, din motive arhicunoscute: corupție, clientelism, risipă, lipsa oricărei preocupări pentru interesul public și punerea pe primul loc a interesului personal și de grup.

Este de remarcat faptul că domnul Adrian Năstase, președintele PSD și președinte al Camerei Deputaților, nu a semnat moțiunea inițiată de colegii săi de partid. Probabil că și-a dat seama că se expune ridicolului semnând această moțiune, care pare să descrie nu fapte ale actualului Guvern, ci, mai degrabă, ale Guvernului precedent.

Guvernul își reafirmă opțiunea fundamentală de a acționa pentru consolidarea statului de drept, a democrației în România și voința de a pune în practică obiectivele cuprinse în programul de guvernare, în privința reformei administrației publice, printre care se numără asigurarea independenței față de factorul politic a corpurilor funcționarilor publici, obiectiv necesar în perspectiva aderării la Uniunea Europeană, dar, mai cu seamnă, pentru că România are nevoie de o administrație funcțională și responsabilă, capabilă să rezolve problemele cetățenilor, fapt de care suntem pe deplin conștienți.

De asemenea, Guvernul își reafirmă hotărârea de a pune pe primul loc respectarea strictă a legii în toate privințele, inclusiv a Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarului public, care prevede clar, în art. 26, că: "Este interzisă orice discriminare între funcționarii publici pe criterii politice". Singurul criteriu care contează în ocuparea funcțiilor publice este, din perspectiva noastră, competența și vă asigurăm de faptul că persoanele care au fost sau vor fi înlocuite nu excelează deloc în acest domeniu.

În acest context, dorim să dăm un răspuns fără echivoc inițiatorilor moțiunii și opiniei publice, cu privire la tema supusă Camerei Deputaților. Guvernul nu desfășoară și nu intenționează să desfășoare acțiuni de epurare politică, așa cum se insinuează în moțiunea inițiată de reprezentanții Partidului Social Democrat. Preocuparea Guvernului nu este pentru înlocuirea din funcție a unor persoane, ci pentru îmbunătățirea activității serviciilor publice în interesul cetățeanului.

Nu pot decât să ne bucure aprecierile inițiatorilor la adresa programului nostru de guvernare și preocuparea lor pentru respectarea acestuia, exprimate în textul moțiunii. Îi asigurăm că vom îndeplini toate angajamentele asumate prin acest program, multe din prevederile acestuia fiind deja realizate.

Apreciem că preocupările reprezentanților PSD ar trebui să se îndrepte mai degrabă spre a analiza competența persoanelor aflate pe poziții de conducere în cadrul unor importante instituții ale administrației publice și modul în care aceștia au înțeles să-și facă datoria față de cetățean, cel care plătește taxe și impozite. Apreciem că șefii diferitelor instituții ale administrației publice sau servicii deconcentrate au participat efectiv la actul de guvernare în perioada 2001-2004 și trebuie să-și asume răspunderea pentru neajunsurile acestei guvernări.

Acestor conducători de instituții le revine răspunderea pentru consecințele grave ale modului în care a condus țara Guvernul Năstase, în egală măsură cu acesta. Dacă cetățenii au avut de suferit consecințele unei guvernări proaste, acest lucru s-a datorat nu numai Guvernului Năstase, ci întregii sale echipe. Deci, de la cei care au fost instalați pe funcții de conducere în cadrul ministerelor până la cel mai mărunt posesor de carnet de membru PSD, introdus pe ușa din dos în administrație.

În unele situații, analizele cu privire la modul în care unii funcționari publici cu funcții de conducere își îndeplinesc atribuțiile de serviciu a scos în evidență neîndepliniri flagrante, atitudini incompatibile cu funcția publică și chiar abateri grave, fapt care a determinat în mod obiectiv îndepărtarea lor din funcție. Este adevărat și faptul că, în unele situații, acestora li s-a cerut în mod public să demisioneze din funcție, din motivele arătate, dar acest lucru nu înseamnă presiune politică.

De asemenea, s-au constatat situații în care funcționarii publici cu funcții de conducere în administrația locală și centrală, deși au manifestat în mod constant incompetență și dezinteres, uneori atitudini incompatibile statutului, semnalate frecvent, inclusiv de mass-media, au fost menținuți în funcții pe criterii clientelare. Înlocuirea acestora, în condițiile legii, cu oameni pregătiți și motivați, nu înseamnă imixtiune politică.

Ne exprimăm îndoiala în legătură cu faptul că înlocuirea din funcție a unor persoane a căror prestație afectează interesele cetățenilor și care dau dovadă de lipsă de profesionalism înseamnă deprofesionalizarea administrației și, totodată, nu putem fi de acord cu punctul de vedere al inițiatorilor moțiunii, potrivit căruia, se pare, numirea într-o funcție a oricui nu deține carnet de membru PSD înseamnă politizare. Stabilitatea în funcția publică nu trebuie să însemne imunitate pentru lipsa de profesionalism sau o umbrelă pentru cei care s-au obișnuit să comită abuzuri profitând de calitatea lor oficială.

Referitor la acuzațiile aduse de semnatarii moțiunii, arătăm următoarele:

În primul rând, atragem atenția asupra confuziei pe care inițiatorii o fac, referindu-se, ba la administrația publică centrală, ba la administrația publică locală, care reprezintă structuri diferite. Ar fi util ca semnatarii moțiunii să se hotărască dacă aspectele reclamate, respectiv acele pretinse demiteri în forță invocate, au avut loc în administrația publică centrală sau în administrația publică locală.

Cu privire la faptul că Guvernul ar fi forțat demiterea a 194 de funcționari, arătăm că Agenția Națională a Funcționarilor Publici nu a fost citată în procese având ca obiect destituirea sau eliberarea din funcția publică deținută de către un funcționar public în perioada decembrie 2004-martie 2005. În această perioadă, la nivelul Corpului de Control, au fost înregistrate șapte sesizări referitoare la încălcări ale legislației privind funcția publică și funcționarii publici, care aveau ca obiect destituiri, eliberări sau, după caz, numiri ilegale în funcții publice. Majoritatea acestor cazuri se află pe rolul instanțelor de contencios administrativ. Imixtiunea factorului politic nu este expres precizată în nici unul din cele 7 cazuri.

De asemenea, în ceea ce privește eliberarea sau destituiri din funcția publică, în perioada decembrie 2004-martie 2005, au fost înregistrate la Agenția Națională a Funcționarilor Publici doar două petiții. De asemenea, fără nici o implicare politică.

În aceeași perioadă, Agenției Naționale a Funcționarilor Publici nu i-a fost comunicat nici un caz în care funcționarilor publici li s-a cerut să acționeze sub presiunea factorului politic. Menționăm că ANFP, în implementarea prevederilor Codului de conduită, a elaborat un model de raport. Fiecare autoritate sau instituție publică are obligația de a le comunica lunar agenției, se numără eventuala existență a acestui tip de cazuri.

Totodată, arătăm că, la nivelul întregii țări, există un număr total de 692 de funcții publice de conducere exercitate temporar, ocupate fără concurs: funcții de director general, director general adjunct, director executiv etc., pentru care trebuie organizate concursuri. Sau poate dorește PSD să organizeze pentru aceste funcții alegeri interne, ca cele cu care au crezut că pot să scoată ochii electoratului în toamna anului trecut.

Nu putem trece peste acest subiect fără a remarca faptul că partidul care a inițiat moțiunea, PSD, este cel care, prin Guvernul Adrian Năstase, a inventat politica prin hotărâre de guvern.

Practic, după instalarea PSDR la guvernare, cea mai mare parte din administrația centrală românească a fost desființată brusc, și apoi reînființată, unicul scop fiind acela de a asigura un cadru eficient pentru popularea rapidă a instituțiilor cu reprezentanți ai fostului partid de guvernământ la toate nivelurile.

Unul dintre cele mai relevante cazuri este cel a Președinției României. Fostul președinte, Ion Iliescu, în prezent senator al partidului care a inițiat această moțiune, afirma în discursul de învestitură că: "Debirocratizarea, depolitizarea și profesionalizarea funcției publice sunt condiții esențiale pentru reușita procesului de reformare a statului."

Prin semnalul pe care l-a dat, fostul președinte a fost însă cel care a dat startul politizării prin metoda reorganizării instituționale, prin transformarea Președinției României în Administrația Prezidențială, prin Ordonanța de urgență nr. 1 din 4 ianuarie 2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1994 privind organizarea Președinției României. Această ordonanță preciza că personalul noii instituții poate fi încadrat numai pe baza încrederii acordate de Președintele României și cu condiția semnării unui angajament de loialitate. Prin această măsură, Președinția a fost scoasă total în afara sistemului de funcții publice, bazat pe carieră și continuitate.

De remarcat faptul că funcționarii publici afectați de această reorganizare instituțională au fost în special funcționari de rang inferior, pentru că ceilalți plecaseră deja de bună voie.

Strategia reorganizării instituționale a fost aplicată în continuare la cea mai mare parte a instituțiilor administrației centrale. Astfel, Ministerul Finanțelor a devenit Ministerul Finanțelor Publice, prin Hotărârea de Guvern nr. 7/2001; Ministerul Muncii și Protecției Sociale a devenit Ministerul Muncii și Solidarității Sociale prin Hotărârea de Guvern nr. 4/2001; Ministerul Educației Naționale a devenit Ministerul Educației și Cercetării prin Hotărârea de Guvern nr. 28/2001; Ministerul Transporturilor a devenit Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței prin Hotărârea de Guvern nr. 3/2001; Ministerul Industriei și Comerțului a devenit Ministerul Industriei și Resurselor prin Hotărârea de Guvern nr. 19/2001; Ministerul Agriculturii și Alimentației a devenit Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor prin Hotărârea de Guvern nr. 12/2001; Ministerul Apelor, Pădurilor, Protecției Mediului a devenit Ministerul Apelor și Protecției Mediului prin Hotărârea de Guvern nr. 17/2001; Ministerul Funcției Publice s-a transformat în Ministerul Administrației Publice prin Hotărârea de Guvern nr. 8/2001; Autoritatea Națională pentru Turism s-a transformat în Ministerul Turismului prin Hotărârea de Guvern nr. 24/2001; Agenția Națională pentru Comunicații și Informatică s-a transformat în Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației prin Hotărârea de Guvern nr. 20/2001.

Personalul urma să fie preluat nu în mod automat, ci pe baza unei forme de selecție, numită test pe criterii strict profesionale, în contradicție flagrantă cu principiul stabilității funcționarilor publici.

Contestabil este și modul în care au fost organizate aceste teste. La Ministerul Administrației Publice, de exemplu, acest test profesional a fost efectuat în perioada 5 - 10 februarie 2001. Testul a fost trecut numai de 48 de funcționari din 88. Celorlalți li s-a dat preaviz de 15 zile, conform legislației normale a muncii.

Într-un protest public, reluat de presă, liderul sindicatului din cadrul instituției declara că nici unul din cei care au fost angajați după 1996 nu a mai trecut testul.

În privința corectitudinii cu care s-a procedat la schimbările din funcție, nu menționăm decât cazul fostului director general al Direcției Agricole a județului Arad, Avram Fluieraș, care a fost eliberat din funcție și, apoi, reîncadrat prin sentința Curții de Apel București, după ce a arătat în fața Instanței de judecată că adevărata motivație a eliberării din funcție a fost de ordin politic. Exemple de acest gen ar putea continua ore în șir.

Astfel, în vreme ce în programul de guvernare, Cabinetul condus de Adrian Năstase se angaja la o restructurare a Guvernului în vederea eficientizării actului de guvernare, această restructurare nu a urmărit decât politizarea ministerelor și a celorlalte instituții ale administrației.

Este relevant punctul de vedere al Comisiei Europene referitor la această acțiune, exprimat prin Raportul anual privind România pe 2001, publicat la 13 noiembrie 2001, pe care îl cităm: "Toate ministerele au fost restructurate, dar aceasta a fost, mai degrabă, rezultatul schimbării de Guvern, decât a programului de reformă strategică. Anumite posturi au dispărut, în timp ce altele și-au schimbat responsabilitățile. Aceasta a dus la îndepărtarea multor funcționari publici fie prin demisii, fie prin concediere. Acest proces a subminat serios stabilitatea funcției publice la toate nivelurile administrației publice.

Reorganizarea ministerelor a fost însoțită de anunțarea unei reducere de 30% din corpul funcționarilor publici. Astfel, în septembrie 2001, acest corp fusese redus cu 22%. Această măsură a redus nivelurile deja scăzute ale capacității administrative și a lăsat multe ministere importante cu personal insuficient.

În termenii procesului, aceste concedieri au fost rezultatul unor teste scrise și, prin urmare, au urmărit prevederile statutului funcționarilor publici. Totuși, Agenția Națională a Funcționarilor Publici nu a fost implicată în nici o etapă. Aceasta nu numai că ridică îngrijorări privind standardul acestor testări, care revin în responsabilitatea fiecărui minister, dar arată, de asemenea, că agenția nu și-a îndeplinit rolul de gardian al statutului funcționarilor publici.

În ciuda acestor reduceri, un val proaspăt de recrutări a avut loc, de asemenea, mai ales pentru nou înființatele ministere. Ca și în cazul disponibilizării funcționarilor, Agenția Națională a Funcționarilor Publici nu a fost implicată nici în supervizarea sau implementarea procesului de recrutare".

În aceeași ordine de idei, doamna Emma Nicholson, emisarul special al Comisiei Europene pentru România, își exprima îngrijorarea față de corupția instituționalizată și politizarea administrației.

Care au fost rezultatele acțiunilor de politizare desfășurate de reprezentanții PSD, se desprinde din buletinul statistic al Institutului Național de Statistică, cifrele publicate fiind sugestive.

La 31 decembrie 2000, numărul salariaților din administrația publică era de 146.500. La 31 ianuarie, după exact o lună, numărul salariaților era de 140.100, deci mai mic cu 6.400, iar la 28 februarie 2001 de 145.800, deci mai mare cu 5.700.

Așadar, după alegerile generale din noiembrie 2000, pe parcursul a numai două luni, în structura administrației publice a avut loc o fluctuație care a cuprins 11.000 de oameni.

Efectele sunt și mai grave, având în vedere faptul că aceste persoane ocupau, în cea mai mare parte, funcții de conducere.

Firește, reprezentanții PSD nu s-au mulțumit să facă schimbări doar la nivel central. Așa-zisele reorganizări ale ministerelor au fost urmate, la scurt timp, de reorganizările corespunzătoare la nivel local și de instalarea reprezentanților fostului partid de guvernământ la conducerea serviciilor deconcentrate.

Este relevant cazul județului Brașov, unde președintele Filialei PSD declara: "Nu vom schimba șefii instituțiilor descentralizate decât pe criterii de competență și numai acolo unde vom constata că cei actuali nu și-au făcut treaba", în timp ce au fost schimbați: șefii Agenției pentru Protecția Mediului, Centrului APAS Brașov, Direcției Agricole, Direcției Silvice, Inspectoratului pentru Cultură, Inspectoratului pentru Învățământ, IPJ-ului și Vămii Brașov, în locul lor fiind instalați, provizoriu, pe trei luni, până la concurs, membri mai vechi sau mai noi ai PDSR.

Întrebat cu ce s-au făcut vinovați, concret, cei zburați din funcții, prefectul Neagoe Otilian a declarat că: "Nu li s-au imputat lucruri deosebite, înlocuirea lor s-a făcut în ideea de a aduce un suflu nou și oameni pragmatici și de acțiune, care să nu mai fie doar niște birocrați", așa cum a apărut în cotidianul "Adevărul", 14 februarie 2001.

În privința angajărilor în cadrul administrației publice, datele unui studiu sociologic realizat în octombrie 2004 de Institutul de Politici Publice și Gallup demonstrează cum au fost realizate acestea în perioada guvernării PSD. Potrivit acestui studiu, 55% din funcționarii publici considerau că angajarea de noi funcționari publici în cadrul instituțiilor lor este influențată numai de factori politici.

În fine, gradul de politizare a administrației sub guvernarea PSD este dovedit și de faptul că în anul 2004 peste 100 de șefi ai serviciilor deconcentrate s-au regăsit pe listele de candidați pentru alegerile locale și generale, încălcând astfel spiritul legii.

Concluzionând asupra acestui aspect, perioada guvernării PSD s-a caracterizat prin suprapunerea structurii de partid peste structura administrației.

Aceasta înseamnă politizare, iar cei care au dus la extrem acest sistem sunt ultimii care ar trebui să vorbească astăzi despre politizare, mai ales atunci când o văd acolo unde nu există.

În perioada guvernării PSD, 2001- 2004, presiunile politice asupra administrației nu s-au limitat la schimbările din funcție în cadrul instituțiilor publice.

Racolarea primarilor altor partide reprezintă o preocupare importantă a fostului partid de guvernământ. Prin șantaj, presiuni politice și administrative exercitate prin intermediul prefecților și ai șefilor serviciilor deconcentrate, PSD a reușit să racoleze într-un singur an 534 de primari din municipii, orașe și comune.

Dacă în 2000, PSD avea 35,5 % din numărul total al primarilor, în iunie 2001 ponderea acestora a ajuns la 53,6 %, iar în anul 2003 la 64, 4 %.

PSD a câștigat în 2000 alegerile pentru funcția de primar în 1050 de localități și a ajuns în 2003 să conducă 1947 - dublu.

Ilustrativă pentru metodele utilizate de PSD pentru a racola acești primari este metoda brevetată de renumitul Nicolae Mischie, fostul președinte al Consiliului Județean Gorj. "Pixul poate să scrie bugetul cum vrea, în funcție de partidul din care face parte primarul."

PSD a ajuns să racoleze, în total, prin amenințări și șantaj, aproape 10.000 de aleși: parlamentari, primari, consilieri județeni și locali de la alte partide, fapt de neconceput într-un stat de drept, mentorul acestor acțiuni, fostul ministru al administrației publice, dobândind chiar porecla de "Cozmâncător de primari".

Astfel, fostul partid de guvernământ a ajuns să dispună de întreaga structură guvernamentală, de unde intrușii politici au fost complet înlăturați, de prefecturi și de direcțiile deconcentrate la nivel local, unde numirile s-au făcut prin îndeplinirea neabătură a criteriului politic, de consiliile județene, pe care le controla în proporție de 90 %, și de primării care, în proporție de 80 %, aparțineau PSD.

Același partid se revoltă astăzi împotriva unei așa-zise politizări a administrației, dovedindu-și încă o dată caracterul duplicitar.

2. Moțiunea înaintată de deputații PSD face referire la o pretinsă transformare a prefectului într-un vătaf care va fi supus doar celui care l-a numit, și nu interesului public. Ne surprinde această afirmație, având în vedere faptul că legislația care reglementează funcționarea instituției prefectului a fost adoptată în anul 2004, este adevărat, ați pregătit-o pentru dumneavoastră, dar nu s-a nimerit, și nu a suferit nici o modificare în perioada decembrie 2004 - martie 2005. Dimpotrivă, Guvernul a solicitat, în mod expres, tuturor prefecților, cu ocazia fiecărei întâlniri de lucru care a avut loc, să vegheze cu maximum de atenție la respectarea legii.

Având în vedere apropiatele alegeri locale parțiale, care vor avea loc în data de 3 aprilie în mai multe localități din țară, ministrul administrației și internelor a solicitat prefecților să se asigure că nu vor fi utilizate în campania electorală dotările instituțiilor publice sau banii publici și să demonstreze astfel că sunt diferiți de predecesorii lor, care nu ezitau să folosească astfel de mijloace în campania electorală, din dorința de a favoriza candidații propriului partid, acționând ca niște prim - miniștri județeni ai sucursalei PSD.

Ministrul administrației și internelor a solicitat, de asemenea, prefecților să-și dea demisia din funcție cât mai repede dacă decid să rămână în continuare implicați în politică, având în vedere intrarea în vigoare, începând cu ianuarie 2006, a măsurii prevăzute de lege, a depolitizării instituției prefectului.

Politizarea în activitatea prefecturilor nu o facem noi. A făcut-o fostul partid de guvernământ. Iată un singur exemplu: astăzi, din 41 de angajați ai Prefecturii Alba, 36 sunt membri PSD, șase dintre ei deținând funcții de conducere în cadrul instituției.

Apreciem că partidul baronilor locali se plasează singur într-o poziție cel puțin bizară când se face că a uitat comportamentul reprezentanților săi de anii trecuți și invocă așa-zise atitudini de vătaf ale prefecților noii guvernări.

Pe lista semnatarilor moțiunii se află un sfert din foștii prefecți ai PSD și chiar un fost ministru al administrației publice. Poate ar fi potrivit să reflecteze la comportamentul pe care l-au avut în această calitate, înainte de a se hazarda în afirmații care dovedesc faptul că nu cunosc nici măcar activitatea propriei guvernări.

3. Referitor la transformarea șefilor serviciilor deconcentrate din funcționari publici în personal contractual cu contract de management pe perioada funcționării Guvernului, arătăm că această idee a constituit obiectul unei dezbateri în cadrul partidelor din arcul guvernamental, dar reprezintă o inițiativă a parlamentarilor care beneficiază, potrivit Constituției, de dreptul nelimitat la inițiativă legislativă.

Și în acest caz nu putem să nu ne abținem de la a ne exprima surprinderea față de afirmațiile reprezentanților PSD, în condițiile în care acest partid a practicat acest sistem de câte ori i-a convenit, fără a simți nevoia de a legifera. Astfel, ministrul sănătății a stabilit printr-o adresă trimisă direcțiilor de sănătate publică pe data de 28 iulie 2001 că funcțiile de director nu mai fac parte din categoria funcțiilor publice, devenind funcții contractuale. Ministrul Daniela Bartoș a modificat legea organică privind statutul funcționarilor publici fără să-i pese, printr-o simplă adresă.

Simțim nevoia de a le reîmprospăta memoria colegilor de la PSD în legătură cu faptul că în luna ianuarie 2001, cu ocazia dezbaterii în Senat a Proiectului de Lege privind organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor, PSD a impus o modificare prin care șefii serviciilor publice descentralizate urmau să fie numiți și revocați din funcții de ministrul de resort, cu avizul consultativ al prefectului județului, respectiv al conducătorului organului de specialitate în subordinea căruia aceste organe sau servicii își desfășurau activitatea, cu toate că erau funcționari publici.

4. Referitor la angajații din cadrul Cabinetului demnitarului, precizăm că scopul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2005 îl reprezintă tocmai depolitizarea structurilor administrative ale autorității și instituțiilor publice și necesitatea delimitării de urgență a palierului politic de cel administrativ.

Modificările și completările propuse asigură desfășurarea în mod corespunzător a activității autorităților și instituțiilor publice, precum și respectarea prevederilor legale privind funcția publică și funcționarii publici, evitând situațiile apărute în practică, în care funcționarii publici sunt implicați direct în luarea deciziei politice.

În încheiere, dorim să remarcăm că deputații inițiatori ai moțiunii folosesc această procedură parlamentară ca pretext pentru a contesta legitimitatea Guvernului, precizând că acesta ar fi impus românilor, împotriva rezultatului votului din alegeri.

Le reamintim inițiatorilor moțiunii faptul că Guvernul a fost învestit potrivit procedurii prevăzute de art. 103 din Constituția României, iar constituirea echipei guvernamentale are la bază votul popular, exprimat cu ocazia alegerilor din 22 noiembrie 2004.

Evocarea unei opțiuni a electoratului în favoarea unui executiv al PSD este o nouă mostră a discursului duplicitar al acestui partid.

PSD recunoaște, în dezbaterile interne, că a pierdut alegerile din cauza corupției - domnul Iliescu în fiecare zi o spune - din cauza averilor acumulate în perioada guvernării și a afișării ostentative a acestora și din cauza aroganței liderilor săi, dar pretinde, în Parlament, că i s-ar fi cuvenit să formeze Guvernul.

Dacă inițiatorii moțiunii simple dezbătute astăzi intenționează să pună în cauză încrederea acordată Guvernului cu ocazia votului de învestitură, le reamintim faptul că au la dispoziție instrumentul moțiunii de cenzură.

Dacă nu intenționează să folosească acest instrument de acțiune parlamentară, le sugerăm să se obișnuiască cu ideea că electoratul a sancționat PSD pentru modul în care a înțeles să gestioneze guvernarea, inclusiv în privința politizării administrației și, în măsura în care doresc să aducă o contribuție pozitivă la activitatea actualului Guvern, centrată pe agenda cetățeanului, să adopte o poziție mai constructivă, în interesul electoratului.

Având în vedere cele expuse, solicităm Camerei Deputaților să ia act de poziția Guvernului, care se declară consecvent în susținerea principiilor care stau la baza programului de guvernare în baza căruia Guvernului i-a fost acordat votul de încredere al Parlamentului, inclusiv în ceea ce privește hotărârea de a aplica reformele necesare pentru asigurarea cadrului pentru buna funcționare a administrației și respectarea statutului funcționarilor publici.

În cele din urmă, solicităm Camerei Deputaților să respingă moțiunea simplă, depusă la Camera Deputaților de 96 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, care constituie un demers politic ilar și fără nici o legătură cu realitatea.

Mulțumesc.

(Aplauze din partea grupurilor parlamentare ale Alianței.)

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumim, domnule ministru.

Ați vorbit 31 de minute, ați epuizat timpul alocat Guvernului.

În continuare, trecem la dezbaterea moțiunii simple.

Din partea Grupului parlamentar al PSD are cuvântul domnul deputat Valer Dorneanu.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Partidul Social Democrat a fost nevoit să apeleze la acest demers democratic, la această modalitate de control parlamentar pentru a trage un semnal de alarmă asupra unei adevărate stări de pericol care amenință stabilitatea politică, care amenință stabilitatea internă, care periclitează continuitatea guvernării, funcționarea în condiții de normalitate a autorităților statului, atât la nivel central, cât și la nivel local.

Acest lucru demonstrează că demersul nostru nu a fost făcut din lipsă de decență, stimate domnule coleg, ci a fost făcut ca un act de responsabilitate. Pentru că nu ne este străin cum funcționează această țară, nu ne este străin faptul dacă noi trebuie să luăm acele măsuri care să accelereze procesul de integrare, acele măsuri care să risipească îndoielile parlamentarilor europeni sceptici, acele măsuri care să ducă la creșteri economice promise de dumneavoastră în campanie electorală, care să ducă la bunăstarea cetățenilor, de asemenea, promise de dumneavoastră.

Ar fi fost cazul, probabil, după trei luni de guvernare, să vină primul - ministru al dumneavoastră și să prezinte o declarație politică în care să ne înfățișeze rezultatele guvernării, să ne înfățișeze acele măsuri care au fost promise cu carul în timpul campaniei electorale.

În locul acestui bilanț, suntem nevoiți să constatăm că, în toată această perioadă de trei ani, dumneavoastră ați venit cu o singură măsură spectaculoasă, după dumneavoastră, introducerea taxei unice, măsură care a bulversat bugetul, măsură care a bulversat întregul mers al reformelor economice și a căror repercusiuni se vor vedea la sfârșitul anului.

Poate se mai remarcă și faptul că ați venit sau, mai exact, urmează să veniți săptămâna asta cu o strategie de luptă împotriva corupției, care strategie se pare că nu este făcută de Guvernul român, ci este făcută de o fundație, care fundație se pare că nu este atât de obiectivă și nici măcar profesioniști nu are pentru că, din ceea ce spune ministrul justiției, înțeleg că a trebuit să recurgă la experți, care fundație, întâmplător, este aceeași fundație cu care distinsa noastră doamnă ministru a lucrat tot timpul cât a fost reprezentanta societății civile.

Cu ce ați mai venit, stimați colegi, în acești trei ani ca bilanț? Ați venit cu câteva legi, ați venit...

Domnul Dan Radu Rușanu:

Trei luni, domnule, vă rog frumos.

Domnul Valer Dorneanu:

Trei luni, iertați-mă.

Vedeți că în cele trei luni, câte au trecut, în anul 2001 noi am venit cu peste 122 de legi, cu 346 de hotărâri. Eu mă feresc și mă jenez să spun cu ce ați venit dumneavoastră.

Ați venit, în schimb, cu peste 200 de destituiri, cu peste 200 de destituiri la nivel central și la nivel local, cu oameni amenințați, cu oameni hărțuiți, cu oameni asupra cărora trimiteți tot timpul controale. Noi nu comentăm asupra faptului că șefii serviciilor descentralizate, sau alți înalți funcționari publici sunt supuși unor controale. Dimpotrivă, le solicităm, pentru a vedea că ei s-au supus legii. Nu contestăm posibilitatea dumneavoastră de a-i înlocui pe cei care nu au avut randamentul presupus de performanțele funcției lor, numai că dumneavoastră, chiar și acolo, după două zile de la un bilanț extrem de pozitiv al unei instituții, ați venit să-l înlocuiți pe acel funcționar public.

Am spus, la început, că tragem un semnal de alarmă asupra unei instabilizări, asupra nefuncționării instituțiilor publice, a serviciilor descentralizate. N-am spus un lucru populist. Noi constatăm și constată cetățeanul că în orice serviciu descentralizat, unde se adresează, funcționarii sunt stresați, funcționarii sunt preocupați să discute dacă li se schimbă șeful, sunt preocupați să ia o decizie, pentru că va fi rău interpretat.

Nu păzim șefii noștri, ai serviciilor descentralizate. Păzim instituțiile publice care trebuie să deservească cetățeanul. Cetățeanul nu mai știe pe ce trasee să meargă, la ce instituții să meargă, dacă este bine primit sau dacă este trimis să vină după alte câteva patru-cinci zile.

Invocați, stimate domnule ministru, atât în public, cât și în intervenția de astăzi, faptul că n-ați făcut decât să răspundeți unei alte practici anterioare. Nu știu dacă acesta este răspunsul pe care trebuie să-l dați. Ne reproșați faptul că facem confuzie între demiterile locale și cele centrale, dar dumneavoastră ați prezentat cam 2/3 din timp date în legătură cu reformele administrative, cu reformele ministerelor, prezentându-ne și denumirile acestora.

Poate ar fi fost mai bine să ne spuneți despre ce face Guvernul actual cu agențiile guvernamentale, cu instituțiile centrale a căror structură o modificați, modificați prin ordonanțe de urgență reglementarea acestora pentru a permite primului - ministru să demită, să revoce din funcție imediat pe acei președinți.

Poate ar fi bine să ne spună doamna Mona Muscă, distinsa noastră colegă care a avut o prestație parlamentară deosebită, cum a reușit ca printr-o hotărâre de Guvern să schimbe organigrama numai pentru a schimba denumirea a 15 direcții, și din 15 direcții să schimbe 14 directori din cei care au fost, care și-au câștigat postul prin concurs și care...

Voci din sală:

Bravo Mona! Nu au fost toți, doar 14!

Domnul Valer Dorneanu:

A mai rămas unul, pardon! Din cei 15, a mai rămas unul neschimbat de dumneavoastră.

Eram obișnuit, pentru că am evocat parlamentarii trecuți, să-l ascult pe distinsul președinte interimar Boc, care venea și ne arăta tot felul de legi. Am venit și eu pregătit cu Cartea Europeană a Autonomiei Locale, cu Codul Muncii, cu Statutul funcționarului public. Vă citez, măcar din Statutul funcționarului public, faptul că "Scopul acestei legi este constituirea unui serviciu public stabil, profesionist, transparent, eficient și imparțial". Ce fel de stabilitate? Ne spune Caragiale. Ce fel de imparțiabilitate cu oameni pe care-i schimbați, nu din punct de vedere al profesionalismului, ci din punct de vedere al clientelei politice, din punct de vedere al apartenenței lor.

Repet, ceea ce este grav nu este numai faptul că schimbați directorii serviciilor descentralizate, dar ei, la rândul lor, vin cu propria lor clientelă și schimbă șefii de serviciu, și șefii de serviciu vin cu propriii lor oameni și schimbă consilierii.

Iată de ce, n-ați învățat nimic din experiența cederizării, de la ministru până la portar, și văd că o continuați acum, spre disprețul legii, spre disprețul cetățeanului, care este, în final, cel care suportă toate aceste consecințe.

Domnule ministru, vă rog, am avut o discuție foarte constructivă cu dumneavoastră în Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții.

Din păcate, sunteți printre puținii, să mă ierte ceilalți colegi ai dumneavoastră, sunteți printre puținii care vă cunoașteți obiectul muncii și v-am simțit chiar apăsat de răspunderea pe care o aveți și de răspunderea funcționarului public, de faptul că noi, pentru a accede în Uniunea Europeană, prima măsură pe care o avem de luat o avem de luat aici, în domeniul administrației publice. Dacă dumneavoastră nu veți înțelege că trebuie să stopați această prigoană, această vânătoare care începe cu vânătoarea de șefi de servicii descentralizate la nivel central: secretar general, președinți de agenții și se duce în jos, până la ultimul portar; dacă nu veți înțelege acest lucru, atunci este în mod evident că șansa noastră de a semna în aprilie Tratatul de aderare, șansa noastră de a îndeplini toți indicatorii europeni, șansa dumneavoastră de a vă îndeplini tot ceea ce ați pus pe traseul campaniei electorale presărat de miere, această șansă, vă veți compromite chiar dumneavoastră.

Încetați această prigoană împotriva funcționarului public. (Aplauze)

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumim, stimate coleg, ați vorbit 8 minute.

Urmează, din partea Grupului parlamentar liberal, domnul deputat Gheorghe Eugen Nicolăescu.

 

Domnul Viorel Hrebenciuc (din bancă):

Vedeți ce spuneți și dumneavoastră ...

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Vă mulțumesc, domnule Hrebenciuc, pentru recomandare.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Doamnă și domnilor miniștri,

Intervenția mea de astăzi debutează cu o întrebare simplă: asistăm la o moțiune sau la un pretext?

De la bun început, doresc să evidențiez faptul că moțiunea celor de la Grupul parlamentar al PSD nu este altceva decât un joc mediatic. Această acțiune, eu nu pot să o numesc moțiune, este menită să distragă atenția de la gravele probleme interne care au apărut în cadrul fostului partid de guvernământ prin reîntoarcerea lui Ion Iliescu și declanșarea luptelor interne între Iliescu și Năstase.

De altfel, aproape în fiecare zi, mijloacele de informare în masă prezintă pe larg târguiala pentru funcții, desfășurată în cadrul PSD-ului. De cele mai multe ori aceste știri nu sunt deloc măgulitoare pentru partidul obișnuit ca ani la rând să fie ridicat în slăvi.

Moțiunea simplă de astăzi este un document fără nici un fel de relevanță pentru opinia publică. Afirm acest lucru, având în vedere faptul că moțiunea debitează multe lucruri neadevărate, dar debutează prin reiterarea unei totale lipse de respect pentru electoratul care în noiembrie-decembrie 2004 a optat pentru schimbare.

Această atitudine însă, nu ne mai surprinde, pentru că ea este regula după care s-a ghidat PSD-ul în toată activitatea sa politică. Este o prelungire a practicilor bine cunoscute nouă de dinainte de 1989. Dorind să-și ascundă propriile greșeli, frământări interne, dar și frustrări, partidul care s-a considerat atotputernic și deasupra voinței populare a ieșit la atac. Atacul se realizează prin intermediul unui document care poate, în cel mai bun caz, să provoace zâmbete.

Moțiunea de față este o încercare nereușită de a arunca sub covor murdăria și corupția, aceste elemente care există astăzi în PSD și care au generat o stare conflictuală fără precedent.

Astfel, în conglomeratul din partidul care a guvernat România în ultimii 4 ani au apărut tot felul de disensiuni care se manifestă atât la centru, cât și în teritoriu. PSD se caracterizează astăzi prin: lideri care nu mai ascultă de conducerea centrală, încercări disperate de așa-zisă reformare, propuneri de candidați ce nu sunt pe placul celor de la centru, schimbarea statutului partidului în funcție de interesele personale.

Iată numai câteva din aspectele pe care încearcă cu disperare să le ascundă PSD-ul prin inițierea acestei moțiuni. Nu cred că era cazul ca frustrările unui partid care a pierdut alegerile să se concretizeze într-un document care să fie prezentat spre dezbatere Parlamentului României.

Forul legislativ român are lucruri mult mai importante de dezbătut decât o moțiune fără nici un fel de suport real. Mai mult, avem de-a face cu un document care conține o multitudine de erori și greșeli impardonabile pentru cei care au pretenții că au condus ani buni această țară.

De altfel, pentru cei care aveau vreo îndoială în ceea ce privește competența celor din PSD, această moțiune arată adevărata față a celor care au făcut și apoi au votat legi pe bandă rulantă, și acum se trezesc că n-au habar de nici una dintre acestea. Profit astfel de ocazie pentru a informa pe semnatarii acestei moțiuni asupra faptului că Legea nr.215 a administrației publice locale reglementează activitatea autorităților administrației publice locale. De asemenea, țin să informez deputații PSD că aceste autorități sunt consilii locale, consilii județene, primării și președinții consiliilor locale.

Legea nr.215 nu face în nici un caz vorbire despre autoritățile administrației publice centrale și despre serviciile publice deconcentrate, despre care se discută în textul moțiunii. Acestea din urmă fac obiectul unor reglementări care sunt în vigoare și se referă la cu totul altceva. Moțiunea ia în discuție o serie de aspecte pe care le consideră ilegale. Cu toate acestea, invocă acte normative care nu au nici o legătură cu faptele pe care le prezintă și care au un cu totul alt obiect de reglementare.

Facem, așadar, apel la deputații PSD să se documenteze, astfel încât argumentele să fie în concordanță cu actele normative la care fac referire.

În altă ordine de idei, nu pot să nu remarc caracterul total neserios și demagogic al acestei moțiuni. Afirm acest fapt în contextul în care noțiunile de PSDR-izare, partid-stat, baron-local sunt produse care au purtat și încă mai poartă cu succes marca PSD-ului, stând ascunse printre spinii celor trei trandafiri vopsiți în culori europene. Suntem acuzați astăzi de ceva ce nu am făcut și nu vom face. Da, interesant este cine acuză: cei care în anul 2000, în momentul în care au cucerit puterea, au schimbat nu 194, ci mii de funcționari sau simpli angajați.

În toate instituțiile centrale, locale sau deconcentrate s-au făcut schimbări de la nivel de top-management până la nivelul de portar și femeie de serviciu. Mai mult, a fost instituită teroarea și aservirea politică în aceste instituții. La nivelul lunii decembrie 2000 majoritatea funcționarilor publici de conducere, peste 80% fuseseră atestați pe post de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici, pe procedura instituită prin lege. În această categorie intrau funcționarii publici care ocupau funcțiile de șef birou, șefi serviciu, directori, directori adjuncți, secretari generali.

La nivelul prefecturilor, nici un secretar general nu a rămas în funcție. Până la sfârșitul lui martie 2001, prin reorganizarea ministerelor și a celorlalte organe ale administrației centrale, peste 2500 de funcționari publici au fost eliberați din funcție. O parte a personalului a fost "preluat" în urma unor texte profesionale care nu erau prevăzute de lege. Așa a respectat PSD-ul legea.

Pentru a evidenția mai corect situația funcționarilor publici în această perioadă, voi prezenta câteva exemple, și ele sunt foarte multe:

Prin Adresa nr. 4246 din 30.01.2001, în Ministerul Agriculturii au fost eliberați din funcție un număr de 15 funcționari publici din aparatul propriu al ministerului;

Prin Adresa nr. 5785 din 28 februarie 2001 a aceluiași minister au fost eliberați din funcție 34 de funcționari din cadrul Agenției Domeniilor Statului;

Laboratorul Central de Carantină Fitosanitară - 17 funcționari, adresa ANFP nr. 5786 din 24 mai 2001;

Ministerul Tineretului și Sportului - Adresa nr. 137/24 ianuarie 2001, eliberați din funcție 3 funcționari publici;

Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației - 23 de funcționari;

Institutul Național de Statistică - 53 de funcționari publici;

Secretariatul General al Guvernului - 53 de funcționari publici și așa mai departe.

În Programul de Guvernare 2000-2004 s-a precizat ca măsură de reformă a administrației reducerea cu 30% a funcțiilor publice. Deși în anul 2001 era în vigoare procedura de redistribuire a funcționarilor publici eliberați din funcție pe motive neimputabile lor, instituită prin Legea nr.188/1999, un număr infim de funcționari au beneficiat de redistribuire.

Dacă la 1 ianuarie 2001 erau circa 95 de mii de funcționari publici, în 2002 se ajunsese la circa 114 mii, iar la sfârșitul lui 2004 la circa 94 de mii. Reducerea față de 2002 s-a datorat a două cauze: scoaterii unor categorii de funcționari din unele instituții de sub incidența Legii nr.188/1999, deci transformarea lor din funcționari publici în simpli funcționari: la inspectoratele școlare și casele de asigurări de sănătate, și a doua cauză, ocupării a numeroase posturi cu personal contractual.

Mulți dintre noii conducători din administrația publică erau, în momentul numirii lor, dar și ulterior, membri ai organelor de conducere ai PSD. Dintre ei au fost recrutați viitorii baroni locali ai PSD. Nu numai că aceștia nu s-au abținut, așa cum prevedea legea, de la exprimarea opiniilor politice în mod public, dar mai mult, au aservit instituțiile pe care le conduceau partidului de guvernământ, PSD-ului. Ei au impus celor din subordine să se înscrie în rândurile fostului partid de guvernământ, condiționând avansarea sau intrarea într-o funcție publică de acest aspect.

Ceea ce încercăm astăzi este asigurarea respectării condițiilor legale: concurs, condiții de studii și experiență profesională, performanță profesională și evitarea impunerii pe criterii politice. Nu vom susține persoane a căror performanță profesională a fost egală cu zero, ceea ce a condus la existența unei situații dezastruoase în administrația publică.

Țin să precizez faptul că în perioada 1 ianuarie - 28 martie 2005 la nivelul serviciilor deconcentrate, și-i spun domnului deputat care a vorbit înaintea mea, nu a avut loc nici o acțiune de demitere. Dacă are alte informații sunt false. Toate numirile care au avut loc în această perioadă s-au făcut pe locuri vacante și în condițiile legii.

Mai mult decât atât, în această perioadă nu au existat acțiuni în justiție care să aibă ca obiect ilegalități în domeniul respectării statutului funcționarilor publici.

Textul moțiunii cuprinde câteva referiri la faptul că actuala guvernare ar pune în pericol aderarea României la Uniunea Europeană. Cei care astăzi acuză sunt cei care timp de 4 ani au condus destinele acestui domeniu de activitate extrem de important, după bunul lor plac. Nu au ținut seamă de interesele cetățenilor, determinând reacții extrem de dure din partea oficialilor europeni. Fiecare raport de țară ce viza România avea o singură constantă: situația gravă din administrația românească, corupția din acest sector și nerespectarea normelor europene. Cine reușea aceste performanțe notabile? Nimeni alții decât cei care se plâng astăzi de schimbarea din funcție a armatei de directori și șefi de instituții care au făcut posibile aceste palme luate de România în procesul integrării europene.

Afirm cu tărie că cei care au adus mari prejudicii administrației publice românești, procesului de integrare europeană a țării noastre, de fapt cetățenilor acestei țări sunt semnatarii acestei moțiuni. Ei sunt cei care au permis apariția și dezvoltarea baronilor locali, au instituționalizat corupția în sistemul administrației publice și au utilizat instituțiile statului în scopuri personale. Faptul că PSD-ul a depus o astfel de moțiune poate fi interpretat sub aspectul modului în care au înțeles reprezentanții acestui partid să se comporte în anul 2000.

Pentru ei aceasta este atitudinea pe care ar trebui să o aibă un partid care câștigă alegerile, dar nu poate fi înțeles sub nici o formă sub aspectul faptelor și al realității.

Grupul parlamentar al PNL va vota împotriva acestei moțiuni.

Vă mulțumesc.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Ați vorbit 12 minute.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul deputat Cristian Rădulescu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru ca lucrurile să fie foarte clare de la început, permiteți-mi să încep prin a mulțumi Partidului Social Democrat care, inițiind o moțiune referitoare la politizarea administrației, ne procură un excelent prilej de aminti încă o dată țării ce au însemnat guvernările PSD.

Dacă ar fi, doar în câteva cuvinte, să caracterizăm perioadele 1992-1996 și respectiv 2000-2004, în care acest partid a condus țara, categoric, în mintea majorității cetățenilor ar reveni două sintagme care caracterizează două fenomene: generalizarea corupției și politizarea administrației. Politizarea administrației este o metodă începută de PDSR în 1992-1996 și șlefuită apoi până la virtuozitate în 2000-2004, sub bagheta neîntrecutului Octav Cozmâncă.

De altfel, electoratul a știut să reacționeze corect și la scrutinul de anul trecut a sancționat prin vot politica de înregimentare forțată în PSD a întregii administrații. Rezultatul alegerilor locale și generale din 2004 a fost unul extrem de clar. Românii au demonstrat din nou că partidul-stat a murit în decembrie 1989 și orice încercare a acelor educați la Ștefan Gheorghiu de a-l reînvia va fi sortită lăzii de gunoi a istoriei.

Textul moțiunii, ca atare, se dovedește a fi o însăilare de acuze ce se desfășoară paralel cu realitatea. În lipsa datelor care să sprijine acuzațiile, moțiunea abundă în procese de intenție și în avertismente ale unor catastrofe ce pot să vină. Unui demers politic atât de incoerent e greu să-i răspunzi concret și serios.

Totuși, pe scurt, voi încerca să fac o comparație între situația prezentă, denunțată de PSD, și prima perioadă a guvernării PSD.

Pct.1 față de acuzele prezentate în moțiune. Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu a preluat o structură a ministerelor, agențiilor și a celorlalte structuri subordonate pe care nu a modificat-o cu nimic, tocmai pentru a nu periclita continuitatea actului de guvernare la schimbarea puterii. Să ne amintim, în schimb, performanțele Guvernului Adrian Năstase, criticate la modul cel mai sever de Comisia Europeană în raportul de țară pe 2001. Aici nu voi relua întregul pasaj din raportul Comisiei europene, care a fost deja citat în intervenția domnului ministru Blaga, voi resublinia însă doar o frază: "Procesul acesta de îndepărtare a multor funcționari publici, fie prin demisii, fie prin concediere...", e vorba de 2001, "...a subminat serios stabilitatea funcției publice la toate nivelurile administrației publice."

De fapt, s-a apelat la schimbări de denumiri, la comasarea sau, dimpotrivă, la dezmembrarea ministerelor, agențiilor, a direcțiilor din teritoriu cu singurul scop de a schimba mii și mii de funcționari, aproximativ 20 de mii, se spunea atunci într-un raport al funcționarilor publici. Manevra prin care s-a încercat legalizarea P.S.D.-izării funcției publice nu a păcălit însă nici opinia publică românească și nici autoritățile de la Bruxelles.

Pct. 2, referitor la prefecți. După ce ani de zile a folosit instituția prefectului pentru binele partidului, PSD pare acum brusc interesat de soarta acestei instituții și militează pentru depolitizarea acesteia, în vederea transformării prefectului în înalt funcționar public, cu începere de la 1 ianuarie 2006. Câtă demagogie îți trebuie oare ca să poți susține astfel de lucruri, când o țară întreagă își amintește cum nu mai de mult decât la ultimele alegeri, PSD a transformat instituția prefectului în agent electoral.

Un exemplu concret, la Constanța, prefectul chema șefii de instituții descentralizate să-i îndemne să o ia pe calea cea bună, să facă campanie electorală cui trebuie, cu șeful Inspectoratului Județean de Poliție în colțul mesei.

Credeți, poate, că cineva a uitat de prefecții care, în disprețul legii, participau la lansările candidaților PSD la alegerile locale? Sunt exemple din presă și dau doar câteva județe: Alba, Bistrița-Năsăud, Hunedoara, Olt, Maramureș, Vrancea. Toate acestea au făcut obiectul unor articole de presă la momentul respectiv.

Câți dintre acești prefecți au fost sancționați pentru încălcarea legii? Comentariul la acea vreme, rămas celebru prin aroganță, al domnului Cozmâncă, a fost: "Cetățeni sunt și ei. Merg să vadă care este oferta candidaților. Legea precizează că nu au voie să participe, făcând campanie electorală, dar nu le interzice să fie în sala în care se desfășoară manifestări electorale." Închei citatul dintr-un clasic. După atâta zel în campaniile electorale locale și după truda plină de abnegație la organizarea operațiunii "Autobuzul", de la alegerile generale, prefecții au dreptate să facă gălăgie atunci când sunt schimbați. Doar au fost îndelung pregătiți de PSD ca la 21 ianuarie 2006 să se înscăuneze definitiv pe feuda lor, eternă, sperau ei, o dată ce se vor fi transformat în înalți funcționari publici.

Pct. 3. PSD-izarea administrației publice nu s-a oprit însă la prefecți, ea s-a ramificat în toate direcțiile, de la ministere până la direcțiile descentralizate, unitățile deconcentrate ale acestora, de la consiliile județene până la primării și consilieri locali ai comunelor.

În nici 3 ani de la alegerile locale, PSD a reușit performanța de a-și dubla numărul de primari cu care electoratul i-a investit și sunt cifre aici care au fost spuse.

În limbajul PSD, această acțiune însemna polarizarea firească a vieții politice românești. În realitate, era vorba de o agresiune fără precedent în politica românească, chiar și în politica românească, în direcția acaparării tuturor primarilor Opoziției și transformării țării într-o imensă moșie pe care baronii PSD să o poată împărți conform propriilor interese economice.

Este normal acum, și-i înțelegem pe ei, baronii PSD, să reacționeze, iar PSD-ul să se facă portavocea lor, atâta timp cât calculele de afaceri ale partidului pentru următorii 4 ani se văd date peste cap.

Pct. 4. În sfârșit, PSD-ul se mai plânge, fără a indica nici o sursă, de demitere a unui număr de 194 de funcționari din administrația publică locală din întreaga țară. Dincolo de chestiunea veridicității acestei cifre, să facem o comparație cu guvernarea PSD.

Conform unui comunicat de presă din 29 aprilie 2002 al Federației Naționale Sindicale a Funcționarilor Publici, "Doar în 2001 Cabinetul Năstase a hotărât concedierea colectivă a aproximativ 20 de mii de angajați din administrația publică, marea majoritate fiind eliminați din sistem cu încălcarea legislației în vigoare." Închei acest citat de notorietate, de altfel.

În concluzie, la întrebarea dacă sunt necesare schimbări în corpul funcționarilor publici, întrebare care ne frământă pe toți acum, răspunsul nu poate fi decât unul singur: da, sunt necesare astfel de schimbări. Procesul de schimbare a funcționarilor care se fac vinovați de încălcarea legii prin implicarea personală în campaniile electorale ale PSD, care se fac vinovați de transformarea instituțiilor publice în resurse materiale și umane pentru candidații PSD, acest proces trebuie să aibă loc pentru a putea vorbi de o administrație publică cu adevărat depolitizată.

Procesul de schimbare a acelor funcționari care, prin incompetența lor, au împiedicat reforma administrației publice, acest proces trebuie să aibă loc pentru ca integrarea în Uniunea Europeană să devină posibilă. Procesul de schimbare a acelor funcționari publici care prin corupția generalizată, instituită în administrația centrală și locală, au făcut ca negocierile la Capitolul "Justiție și Afaceri Interne" să fie închise ultimele, acest proces este necesar pentru ca motorul Programului de Guvernare al Alianței D.A., lupta împotriva corupției, să nu fie blocat de interesele grupurilor de afaceri ale clientelei politice a PSD. Acesta este sensul în care se poate vorbi despre procesul de schimbare. Nu o schimbare a funcționarilor publici în general, ci a acelora ce se fac vinovați de toate aceste lucruri descrise mai înainte.

Pentru ca ideea de funcționar public, de angajat în administrația publică locală sau centrală să nu mai fie compromisă de asocierea cu incompetența, corupția și interesele de cumetrie ale baronilor PSD, o nouă viziune se impune: ministrul administrației și internelor are un rol cheie în acest proces și, de aceea, el se bucură de întreg sprijinul nostru.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat va vota, așadar, împotriva acestei moțiuni prin care hoții strigă: "prindeți hoțul!" (Aplauze.)

Vă mulțumesc.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumim frumos. Ați vorbit 10 minute.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular România Mare, domnul deputat Lucian Augustin Bolcaș.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dezbaterile de astăzi mă îndreptățesc să cred că un scriitor pe nedrept uitat, Păstorel Teodoreanu, și mă adresez doamnei ministru al culturii să nu-l mai uităm în continuare, a avut perfectă dreptate. El spunea cam așa: "La ce s-o fi repetând istoria, dacă aceasta nu servește la nimic?"

De la această tribună a Parlamentului am dat citire unei moțiuni de cenzură care, printre alte capitole, vorbea despre politizarea administrației, realizată sub guvernarea PSD. Și a fost o realitate. Au spus-o și cei care au vorbit până acum, și argumentele pro sau contra nu pot să ne înlăture din memorie ceea ce am trăit noi.

Din punctul de vedere al partidului pe care am cinstea să-l reprezint, pot să vă dau, fără să vă plictisesc, exemple de funcționari ai administrației centrale sau locale, pot să vă dau în primul rând nume de aleși locali care au fost determinați, fără a mai socoti mijloacele de defectare, să cantoneze în barca PSD-ului. A fost o metodă, într-adevăr, folosită.

În aceste condiții, primul aspect pe care trebuie să-l vedem în această moțiune, în aprecierea acestei moțiuni simple, este faptul că semnatarii ei nu aveau dreptul să ridice piatra și să dea. (Aplauze.)

Partidul Popular România Mare, și dacă îmi dați voie, cu modestie, eu, ne-am pronunțat întotdeauna pentru moralitate în viața politică. Iar un asemenea gest îl socotesc la acea dată imoral, independent de motivațiile promovării sale.

În același context, vreau să vă spun că pe de altă parte, pericolul despre care se vorbește în această moțiune există. Numai că, și aceasta dacă vreți, puteți să o considerați o a doua apreciere, nu neapărat o critică la adresa moțiunii, nu așa se poate vorbi despre acest pericol, pentru că, într-adevăr, problema este complexă.

Dacă recunoaștem toți că în guvernarea anterioară s-a PSDR-izat, fără eficiență, un anume sector, este normal, nu numai să oprim acest fenomen, dar să-i înlăturăm și consecințele. Poate să fie acest aspect un aspect de politizare? Și răspunsul este simplu: poate, dacă punem în locul lor oameni tot pe criterii politice și la fel de incompetenți profesional.

În același timp, aș fi așteptat de la moțiune, în loc de o referire cvasi-jurnalistică, și nu mă gândesc la un jurnalism de bună calitate, la diverse generalități care pot să apară de-a dreptul lozincarde, să facă o sinteză a unei realități. Și sinteza aceasta o simțim noi în Parlament, conținutul ei. Și anume, metodele de politizare, dar nu numai a administrației, și aici permiteți-mi să deschid o paranteză pe care o voi închide la sfârșit. De ce numai a administrației, oare? De ce aceasta a fost ținta moțiunii?

Metodele de politizare folosite la această oră au rațiuni diferite și se situează pe paliere diferite, pe modalități diferite. Rațiunea este... una onestă, a înlăturării a ceea ce s-a făcut rău în guvernarea anterioară, rațiunea poate să fie și este această foame după funcții, această foame de a satisface, nu i-aș spune clientela politică, suporterii partidelor aflate la guvernare, ci de a satisface susținătorii acestor partide.

Echilibrul se găsește numai în garanția competenței și, din păcate, nu ni-l dă nimeni. Dimpotrivă, acest apetit al schimbării duce, ca orice lucru care trece peste anumite limite, la niște îndoieli și suspiciuni. Și acum ajung la modalitățile care se practică astăzi și pe care, probabil, niște redactori ai moțiunii simple ar fi trebuit să le găsească.

Pe de o parte, există instituționalizate procedee de schimbări, de revocări, de destituiri din funcție, și acestea sunt folosite într-un cadru legal. Există, însă, situații în care, în mod deliberat, pentru anumite funcții, legea nu a prevăzut proceduri de revocare. Mă refer, de exemplu, la Consiliul Național al Audiovizualului. Acolo, cineva poate să fie revocat numai dacă în timpul mandatului... numai dacă, Doamne ferește, nu mai este. Și, atunci, se procedează la îndreptarea acestor lacune legislative. Poate că aici să existe și un grăunte de bună-credință, dar de ce trebuie făcut acum?

Și mai există al treilea palier, a treia metodă: acolo unde legea interzice, în mod expres, revocarea după propria voință a celor aflați la putere și unde se încearcă să se forțeze schimbarea legii. Ba, uneori, schimbarea vine înainte și legea se face pe urmă. Astfel cum s-a întâmplat cu un prestigios scriitor care era președintele Institutului Cultural Român. Acum, avem pe rol în dezbatere legea de modificare a structurilor de conducere, după ce domnul Buzura, pentru care nu am o simpatie deosebită, ca persoană, a fost destituit. Și pentru această metodă am o antipatie deosebită.

Vedeți, acestea ar fi fost problemele structurate ale unei moțiuni serioase. Pentru că, într-adevăr, domnilor guvernanți, în pofida greșelilor anterioare ale guvernării P.S.D., istoria se repetă și este păguboasă pentru România o atare repetare a istoriei. Ar trebui, independent de poziția pe care o avem față de această moțiune, să ne gândim că asemenea metode nu sunt democratice, să ne gândim că cei care le folosesc nu știu și nu au forța, nici intelectuală și nici politică, ca partid politic, să se descurce fără un act abuziv.

Vreau să vă spun că, în afară de semnalările generice, am primit și noi semnale. Un oarecare prefect, Orest Onofrei, din Suceava amenință cu destituirea unui primar ales al Partidului Popular România Mare. Îmi fac datoria să-l avertizez pe acest domn prefect, de aici, de la tribuna Parlamentului, că partidul nostru își apără oamenii și știe cum s-o facă. Așa că să fie atent.

Dar, să ajung la paranteza lăsată neînchisă. De ce în administrație? Foarte interesantă este, din acest punct de vedere, și finalitatea acestei moțiuni care solicită demiterea domnului ministru de interne, domnul Vasile Blaga. De ce a domnului ministru al administrației și internelor? De ce ne-am cantonat numai pe administrație? Și dacă ne-am cantonat numai pe administrație, de ce direct domnul ministru, când în structura Ministerului Administrației și Internelor există domnul Liviu Radu, secretar de stat pentru reforma în administrație publică, și dacă a greșit în această formă, să răspundă, există domnul Paul Victor Dobre, secretar de stat pentru relațiile cu prefecturile, și dacă au greșit prefecturile, să răspundă, există domnul Radu Mircea Popescu, secretar de stat pentru comunitățile locale, și atunci să răspundă pentru administrarea locală. Cam mulți secretari de stat, domnule ministru, totuși!, ca să vă atragă răspunderea dumneavoastră.

Și, aici, mă reîntorc la ceea ce am început, pentru că mie în viață, și în pictură și în muzică, îmi plac lucrurile rotunde, despre moralitatea acestei moțiuni. Oare moțiunea n-a fost decât un pretext pentru a se solicita demiterea domnului ministru Blaga? Nu este un pretext pentru a cere demiterea celui care în cadrul ministerului său a început o operațiune de restructurare care se desfășoară în condiții de normalitate, dovadă că nu a izbucnit nici un scandal de presă și nimic dar care deranjează profund pe unii care au avut clienți bine înfipți în aceste structuri.

Oare nu este cineva deranjat la această oră de denunțarea publică a caracterului păgubos al contractului pentru securizarea frontierelor? Și oare scopul acestei moțiuni nu este de fapt un joc de biliard?

În aceste condiții, reținând lipsa de moralitate în alcătuirea moțiunii, recunoscând în același timp existența pericolului de care-i avertizăm pe actualii guvernanți, exprimându-mi încrederea că, în cadrul Ministerului de Interne, în ciuda unor șovăieli și a unor greșeli care s-au mai întâmplat pe parcurs, se pot face lucruri bune, reprezentanții Partidului Popular România Mare se vor abține de la vot.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc, stimate coleg.

Ați vorbit 13 minute.

Are cuvântul din partea Grupului parlamentar UDMR, domnul deputat Seres Dénes.

Domnul Seres Dénes:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Onorată Cameră,

În ultimii ani și în România s-au făcut pași importanți în direcția reformei administrației publice, atât de necesară din perspectiva aderării României la Uniunea Europeană, cât și pentru că România are nevoie de o administrație funcțională și responsabilă în relația cu cetățenii.

Deși progresele sunt evidente atât din punct de vedere legislativ, cât și instituțional, încă sunt deficiențe vizibile în funcționarea acesteia și pentru a răspunde exigențelor Uniunii Europene, cât și cetățenilor, este nevoie de o schimbare de fond a administrației publice.

A fost reglementată prin lege funcția și funcționarul public, cu drepturile și obligațiile aferente, și s-a creat și instituția specializată pentru gestionarea activității acestui for profesional, având drept scop creșterea calității, a specializării, a asigurării unui serviciu public stabil, profesional, transparent, eficient și imparțial. Numai puțin este adevărat că, de fiecare dată, noua putere a încercat să găsească soluții pentru stabilirea în funcție a lucrătorilor din administrația publică, sigur, după promovarea în funcțiile de conducere a celor apropiați, a celor care și-au adus contribuția, într-un fel sau altul, la victoria în alegeri.

Acest lucru a fost posibil datorită unei legislații instabile, eliberarea sau demiterea din funcție făcându-se pe baza unor teste profesionale sau prin intermediul reorganizării instituționale.

Prin reorganizarea instituțională, de fiecare dată, unele funcții au dispărut, în timp ce altele și-au modificat responsabilitățile, ceea ce a oferit un prilej bun pentru schimbarea masivă a funcționarilor publici. De fiecare dată, am asistat la demersuri care au fost motivate de realizarea programului de guvernare, de crearea unor instrumente de valorificare a propriilor concepții și programe.

În ceea ce privește instituția prefectului, Uniunea Democrată Maghiară din România a atras atenția de fiecare dată, inclusiv cu ocazia modificării legislației în 2004, că aceasta trebuie să se limiteze la atribuțiile prevăzute de Constituție și cu precădere la cea de supraveghere a respectării legislației la nivelul administrației publice locale, orice alte responsabilități sau competențe atribuite, în contradicție cu principiile statuate, pentru funcționarea administrației publice în România. Depolitizarea funcției va constitui poate, zic eu, un pas important în demersurile făcute pentru stabilizarea funcției publice.

Experiența a demonstrat că, în multe privințe, activitatea celor care trebuie să aplice legea, lasă mult de dorit, fapt dovedit, de altfel, prin numărul mare de acțiuni la instanțele de judecată, contestații, plângeri, la nivelul autorității publice centrale sau al celor cu atribute de soluționare ale acestora.

Toate acestea sunt dovada elocventă că încă nu avem un corp al funcționarilor public bine pregătiți profesional, capabili să presteze servicii publice de calitate. Nu cred că putem fi mulțumiți de aplicarea legislației privind restituirea proprietăților, în domeniul muncii, al serviciilor medicale, în agricultură, transporturi și nu în ultimul rând în domeniul fiscal.

Din păcate, este adevărat că administrația publică din România este departe de a fi o administrație modernă și eficientă, așa cum ar trebui să fie în perspectiva integrării în spațiul european.

În sensul eficientizării administrației publice, a îmbunătățirii raporturilor dintre administrație și cetățean, supremația interesului public, asigurarea unui serviciu public de calitate, trebuie să acționeze și guvernul actual.

Având în vedere aceste considerente, Grupul parlamentar al U.D.M.R. va vota împotriva moțiunii simple inițiată de 96 de deputați.

Mulțumesc.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumim. Ați epuizat 5 minute din timpul alocat.

Urmează domnul Pantelimon Manta, din partea Partidului Umanist Român.

Domnul Pantelimon Manta:

Stimați colegi,

Domnilor invitați,

Moțiunea simplă înaintată azi de P.S.D. atinge o problemă vechie și recurentă din politica românească, o problemă care survine din nou la fiecare ciclu electoral. Nu ne vom referi decât la ultimii cinci ani, adică doar la perioada în care Partidul Umanist a fost partid parlamentar și a avut ocazia să analizeze îndeaproape funcționarea mecanismelor politice în România, la centru și în teritoriu.

Am văzut în precedenta guvernare ce înseamnă partid-stat, ce înseamnă monopolul politic, ce înseamnă inițiativa de a acapara toate pârghiile puterii de către un anumit partid sau, mai grav, de către un anumit grup din cadrul unui anumit partid.

Am văzut că această tentativă poate fi încununată de succes atunci când nu există forță politică ori tăria morală din partea celorlalte formațiuni din sistemul pluripartidism de a i se opune.

Partidul Umanist a fost, pentru o perioadă, asociat la guvernare cu P.S.D. -ul după alegerile din 2000, în baza unei singure înțelegeri: PUR, să aducă o componentă de dreapta dominantei social-democrate de atunci, să reprezinte în Executiv, măcar pe măsura forței sale parlamentare, interesele electoratului său, clasa de mijloc și întreprinzătorul mic și mijlociu și, în consecință, să fie înființat un minister al i.m.m.-urilor.

În 2002, ei au încălcat înțelegerea de colaborare cu P.U.R.-ul și au desființat ministerul i.m.m.-urilor. Replica noastră a fost rapidă și neezitantă: ieșirea de la guvernare din momentul în care ne-a fost clar că numai putem susține din Executiv interesele electoratului nostru și promisiunilor noastre electorale.

Ca participant minor la acea guvernare, putem afirma cu conștiința împăcată, că P.S.D.-ul a practicat o formă de politizare a structurilor administrației publice. Și avem suficiente exemple. Foarte pe scurt și un caz foarte concret menționat aici și de domnul ministru Blaga, eu cred că a fost destul de blând, e vorba de maleficul personaj politic Mischie Nicolae, sub a cărui baghetă magică a dispărut orice urmă de competență și profesionalism, nu numai în numirile funcționarilor publici, dar în orice încadrare de post de jurist, de economist.

Stimați colegi, până și femeile de serviciu și portarii trebuiau să primească avizul de la nașul, pesedist local. Și oameni malefici politici de talia lui Mischie s-au născut și se vor naște în România. Problema este că mai marii centrali și locali ai partidului de guvernământ au acceptat această practică profund nedemocratică, eu aș zice, chiar au încurajat-o. Și îmi explic eu acest lucru prin faptul că a umplut în acest fel pușculița P.S.D.-ului gorjan, poate și a celui de la centru, dar cu certitudine pușculița lui. Noroc că organele de anchetă penală i-au confiscat această jucărie, astfel că recent a fost trimis în judecată pentru contrabandă de arme.

Mai mult chiar, P.S.D.-ul a practicat și mita politică și racolajul politic. Imediat după ce nu am mai fost la guvernare, acuzând atitudinea de partid-stat, de stăpân absolut și de aroganța P.S.D.-ului, acesta a considerat că este bine să ne racoleze un număr important de parlamentari și de reprezentanți în teritoriu.

Față de cele de mai sus, mi se pare că P.S.D.-iștii au elaborat în textul prezentat azi formulările, satisfacerea clientelei politice, schimbarea abuzivă a funcționarilor publici, cu ghilimelele de rigoare, acțiunile guvernului care prejudiciază funcționarea sistemului administrativ sau altele asemănătoare, uitându-se în oglindă.

Din păcate, acest gen de atitudini de prepotență nu au dispărut odată cu dispariția P.S.D.-ului de la guvernare. Din teritoriu, dar nu numai, ne sosesc semnale tot mai dese și mai clare în sensul că alianța și, ca să fim exacți, în special P.D.-ul calcă pe urmele P.S.D.-ului în privința aroganței și tendinței de monopolizare a puterii.

Avem senzația că trăim sancțiunile și frustrările de la începutul legislaturii anterioare, din perioada colaborării la guvernare cu P.S.D.-ul dar, de data aceasta, din partea Partidului Democrat. Este adevărat că aceste atitudini nu au căpătat încă virulența din trecut, că se mai poate spera la o eventuală trezire la realitate a partidului tutelat de domnul Băsescu. Probabil că succesul fostului președinte al P.D.-ului a deschis apetitul pentru putere nemărginită, pentru puterea absolută în rândurile acestui partid. Boala puterii absolute pare a fi o boală extrem de contagioasă. Sperăm că nu este o fatalitate acest fenomen în România, și că doar originea comună atotputernicului cândva FSN determină P.D.-ul să calce azi pe urmele fratelui mai mare, P.S.D. Sau poate altă trăsătură comună, faptul că se simt protejați și unul și celălalt în faldurile fustelor unui președinte care nici azi, precum nici ieri, nu-și poate depăși condiția de președinte de partid în favoarea celei de președinte de republică.

În ceea ce privește Partidul Umanist, pentru asigurarea unei stabilități politice atât de necesare României, noi am acceptat să intrăm într-o coaliție "imorală", după cum o numea președintele Traian Băsescu, artizanul ei, și insistăm asupra termenului, am acceptat partenerii de coaliție, și mai ales președintele fiind atunci cei ce au insistat pentru această formulă.

Considerând oportună o distribuție echilibrată a puterii între polii politici, noi eram perfect dispuși ca, în interesul României, să slujim parlamentar guvernul, fără a participa la guvernare, dar se pare că a fost dorită o implicare mai adâncă a noastră.

Suntem astfel în situația de a analiza azi prezenta moțiune din perspectiva puterii. Cum am arătat, nu putem contesta că există un sâmbure de adevăr în cele afirmate în moțiune. Dacă P.D.-ul adoptă atitudini de forță față de partenerii la guvernare, cu atât mai puține scrupule va avea el față de opoziție și, mai ales, față de P.S.D. de la care cu atâta silință a învățat lecția.

Pentru că sperăm însă că fenomenul de pesedizare al P.D.-ului este reversibil, există deci o șansă, pentru că rațiunile care ne-au determinat să acceptăm intrarea la guvernare se mențin, și anume necesitatea unui cabinet stabil și a unei formule previzibile, pentru că eforturile de integrare europeană intrate în fază critică necesită maxim de coerență guvernamentală, vom vota contra moțiunii P.S.D.

Suntem și vom rămâne un partid independent politic și doctrinar și nu avem altă fidelitate structurală indiscutabilă în afară de cea față de interesul României.

Vă mulțumesc.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumim, domnule deputat.

Vreau să văspun că Partidul Umanist Român și-a epuizat timpul.

Are cuvântul în continuare din partea Partidului Social Democrat, domnul deputat Pupeză Viorel.

Domnul Pupeză Viorel:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

A devenit, se pare, un titlu de glorie pentru actualii dregători ai puterii politice, la nivel guvernamental și județean, azvârlirea, așa-zisele schimbări, a unor oameni care și-au făcut o profesie în sistemul administrației publice.

Detronarea lor, dar și violența, uneori, cu care se face, creează acum pentru acești dregători politici satisfacția ideii de normalitate. În pofida cunoscutei lozinci ce le apasă pașii de zi cu zi, "Dreptate și adevăr", nu suferă de nici o mustrare de conștiință când transformă legile, hotărârile de guvern, ordonanțele de urgență în simple instrumente prin care își instalează clientela politică, cumetrii, nepoții, soțiile și fiicele în fotolii de demnitate publică sau directori ai unor instituții de nivel județean sau local.

Făcând acum bilanțul, ce constatăm? În primul rând, sfidarea omului simplu, compromiterea gravă a ideii de echitate și dreptate. Efectul este cu atât mai drastic și nimicitor cu cât se creează un grav pericol prin care nu criteriul valoric guvernează succesul și afirmarea, ci șmecheria, tupeul, lipsa de scrupule.

În județe, printre oameni se nasc semne de întrebare și sentimente de panică. Parcă o hoardă s-a abătut asupra administrației locale, a funcționarilor publici. Iată câteva exemple din județul Bistrța-Năsăud: președintele P.D. din județ forțează prefectul și conducerea Ministrului Agriculturii și-l numește la Direcția agricolă pe cumnatul său; liderul liberal județean își numește soția ca reprezentant al patronatelor în Consiliul de administrație al casei județene de asigurări (important este de reținut că doamna Ilieș este medic și reprezintă patronatele române) la autoritatea rutieră, director este numit fiul cuscrului liberalului Sabin Ilieș; la Societatea de drumuri județene, nepotul președintelui P.N.L. a fost numit în A.G.A. cred că singulară în țară este prigoana pe care prefectul, liderii județeni P.D. și P.N.L. o fac de câteva luni împotriva președintelui consiliului județean, membru al Partidului Social Democrat.

Împotriva președintelui consiliului județean s-au creat comisii speciale de analiză și verificare, intentarea unor procese în instanță, iar unele publicații locale sunt susținute pentru a denigra și compromite persoana, familia președintelui consiliului județean, salariații consiliului județean.

Tot ceea ce întreprinde Alianța "D.A.", asistată de prefectul UDMR, are un singur scop: destabilizarea administrației județului, revenirea la o perioadă de tristă amintire din anii guvernării anilor 1997-2000.

În județ, membrii coaliției de guvernare și-au împărțit funcțiile după principiul: fiecare rupe de unde poate. A încerca să descifrăm această ecuație în rândul celor care-și desfășoară activitatea în zona administrației publice, ne conduce în a spune că nu este vorba numai de nesiguranța zilei de mâine, dar mai acută este incertitudinea zilei de azi; insecuritatea locului de muncă, indolența totală față de administrația publică scăpată, la această dată, de orice răspundere cetățenească.

Acestea sunt datele unei realități create de actuala coaliție, iar elementele prezentate în textul moțiunii vin să atragă atenția că dezgustătorul principiu utilizat, "scopul scuză mijloacele", are efectul de măciucă asupra autorităților aflate la putere care, iată, numai după câteva luni, se demonitizează de la sine, degenerează într-o formulă fără conținut.

Mai presus de toate, considerăm că tot ce se va întreprinde în perioada următoare trebuie subordonat în primul rând integrării României în Uniunea Europeană. Reforma din administrație nu se face prin asemenea metode și mijloace. Actualii guvernanți, inclusiv liderii autorităților administrative locale și județene și cei de la nivel central ,să nu uite dictonul "Cine seamănă vânt, culege furtună!"

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumim, domnule coleg. Ați vorbit 5 minute.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnul deputat Dan Motreanu.

Domnul Dan Ștefan Motreanu:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Vă mărturisesc cu sinceritate că în momentul în care am auzit că P.S.D. a depus această moțiune, am știut că a sosit momentul adevărului în ceea ce privește acțiunea de pesederizare a României între 2001-2004.

Preț de câteva secunde m-am gândit că înșiși cei din P.S.D. doresc să afle adevărul. Am crezut că, apăsați de sentimentul vinovăției, vor să-și elibereze conștiința de modul arbitrar și abuziv pe care l-au folosit în numirea și promovarea funcționarilor publici.

M-am uitat însă pe textul moțiunii și pe lista semnatarilor și mi-am dat seama că m-am înșelat. I-am regăsit pe această listă pe numeroși foști demnitari ai P.S.D.-ului, miniștri și prefecți, care s-au dovedit experți în încălcarea și desconsiderarea prevederilor statutului funcționarilor publici și numirea lor pe un singur criteriu: atașamentul de partid.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă amintiți desigur de momentul 2001, când epurările politice au venit ca un tăvălug asupra tuturor cetățenilor care nu simpatizau sau nu erau membri ai partidului de guvernământ. Aplicând principiul "Cine nu e cu noi, este împotriva noastră", mii de oameni și-au pierdut slujbele pentru a face loc mușteriilor P.S.D., chiar dacă de cele mai multe ori aceștia nu aveau nici o competență managerială.

Dar schimbările nu s-au oprit aici, nu doar la funcțiile de conducere, a fost politizat totul, de la director, până la portar. În scurt timp, P.S.D. raporta că are peste 700.000 de membri de partid și aproximativ 75% din numărul primarilor și consilierilor locali. Peste noapte, sediile celor mai importante instituții publice s-au transformat în adevărate garnizoane de propagandă P.S.D., iar țara a început să fie guvernată ca propria moșie.

Așa s-au născut baronii locali P.S.D., care au acumulat din venitul de funcționar public averi fabuloase. Ce se întâmpla între timp în România reală, în România oamenilor de rând, care nu aspirau nici la titlul de baron, nici la vreo altă demnitate publică? Oamenii erau împovărați de o protecție socială ce însemna taxe și biruri noi, ghișeul era autoritatea supremă în fața căruia toți ne aplecam, iar instituțiile publice își dovedeau ineficiența și disprețul. Și asta, în timp ce guvernarea P.S.D. năștea o nouă clasă socială, baronii. I-a văzut și i-a cunoscut tot românul. Mass-media și societatea civilă a semnalat timp de patru ani cum s-au înfruptat din banul public. Uniunea Europeană ne-a atenționat în toate rapoartele despre fenomenul major al corupției din administrația locală și centrală.

Cu toate acestea, partidul-stat i-a susținut necondiționat, și continuă și astăzi. De fapt, ce urmărește prima moțiune a PSD-ului din această legislatură? Cumva, să atragă atenția Guvernului asupra vieții de zi cu zi a românului? Nicidecum.

Această moțiune reprezintă, fără îndoială, cel mai bun prilej de a arăta tuturor românilor că PSD a fost și rămâne preocupat doar de clientela sa politică. În moțiune, Guvernului Tăriceanu i se face proces de intenție pentru că renunță la ipocrizie și încearcă să găsească o soluție transparentă și legală de numire a celor care pot și vor să aplice programul de guvernare al Coaliției și să respecte așa cum trebuie legile țării.

Acest program nu poate fi pus în aplicare de cei care l-au criticat, care au acționat împotriva lui și care, în cea mai mare parte, au fost puși pe funcții fără respectarea criteriilor de intrare în rândurile funcționarilor publici, fără o evaluare și o promovare corectă. Constatările nu ne aparțin doar nouă, ci ele fac parte și din rapoartele Comisiei Europene din anii 2002 - 2004.

De altfel, o parte dintre aceștia au recunoscut acest lucru și au recurs la un act unilateral, demisia. De aceea, toate angajările care s-au făcut în perioada 1 ianuarie - 28 martie 2005, s-au făcut pe locuri vacante și în condițiile legii. Acest lucru este arătat și de procentul foarte mic de numiri care s-a făcut până la această dată în serviciile deconcentrate.

Ca atare, viața de zi cu zi demonstrează că administrația publică funcționează normal, iar a vorbi de o destabilizare în ultimele luni, sau mai mult, despre o criză a sistemului, este o dovadă clară de rea-voință.

Stimați colegi, în acest moment nu mai pot fi acceptați funcționari a căror ineficiență se ascunde în spatele cadrului protector al legitimației de partid. Ei trebuie transformați în manageri autentici, care răspund pentru activitatea lor. Ne-am angajat în fața românilor și a Uniunii Europene că vom avea o administrație publică pregătită, eficientă și cinstită. Iar noi ne vom ține de cuvânt. Criteriile competenței și ale probității morale vor constitui reperele numirilor pe orice funcție. Administrația publică din România va fi reprezentată pentru prima dată de către cei dedicați interesului public și nu celui particular.

Prin urmare, consider că această moțiune este întocmită fără dovezi concrete, artificial și fără corespondent în realitate. Ea este doar un exercițiu de imagine ratat de către PSD, care urmărește susținerea clientelei politice.

Încă o dată, este evident că PSD nu dorește nici o administrație transparentă și nici eficientă, și cu atât mai puțin să-și facă curățenie în interiorul partidului, preferând să adune mizeria sub covor, decât să arunce gunoiul la coș. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumim, domnule deputat.

Partidul Național Liberal și-a epuizat timpul.

Are cuvântul domnul deputat Oltean, din partea Partidului Democrat. Aveți 5 minute.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte de ședință,

Îmi îngădui, mai întâi, să vă rog, poate găsiți o modalitate de a aloca timp suplimentar reprezentantului PUR, domnului Manta, pentru a-și expune adevărata intervenție, pentru că am impresia că PSD-ul i-a înlocuit hârtiile pe care avea discursul și pe care ar fi trebuit să-l aibă la această înaltă tribună. (Aplauze.)

Dacă lucrurile nu stau așa, atunci se impune cu necesitate ca PUR-ul să se hotărască dacă este la guvernare sau este în opoziție.

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor colegi,

Dați-mi voie să încep intervenția mea prin a sublinia că PSD-ul nu avea căderea morală să depună o moțiune referitoare la procesul de politizare a administrației publice centrale și locale sub guvernarea abia începută a premierului Tăriceanu.

În această privință, fosta guvernare a întrecut orice limită, și drept consecință ar fi trebuit să aibă măcar decența de a aștepta punerea în aplicare a noii politici gândite de actualul guvern în ce privește reforma administrației publice centrale și locale.

Revenind la moțiune, constatăm că suntem în prezența unui text redactat cu certitudine de absolvenți ai școlii de partid "Ștefan Gheorghiu", un text demagogic, lipsit de date relevante și într-o contradicție flagrantă cu ceea ce se întâmplă astăzi în administrația publică centrală și locală. Este textul unor activiști de partid comuniști, specializați în minciună, demagogie și dezinformare.

În calitatea mea de vicepreședinte al Departamentului pentru administrație publică al Partidului Democrat, dar și de președinte al Comisiei pentru administrație publică pe perioada 2001-2004, am realizat un studiu, un documentar privind evoluția situației în acest domeniu, în timpul guvernării PSD. Deci mi-aș permite, domnilor colegi, să abordez această temă în deplină cunoștință de cauză, folosindu-mă de datele pe care eu le-am cules cu ajutorul, evident, al organelor de specialitate ale vremii respective.

În județul Buzău, și iau județele în mod aleatoriu, în perioada 2001 - 2005, nu a existat nici un șef de serviciu deconcentrat neînregimentat politic în partidul de guvernământ al vremii respective; în județul Galați, toți directorii instituțiilor deconcentrate, mulți dintre ei având funcții politice în structurile de conducere ale partidului de guvernământ, PSD, au desfășurat activități politice în timpul campaniei electorale 2004, având în responsabilitate câte o zonă geografică. Absolut toți erau înregimentați în partidul de guvernământ. În județul Teleorman, după alegerile generale din 2000, cei mai mulți șefi ai serviciilor deconcentrate au fost schimbați în primele 30 de zile, prin ordine ale miniștrilor sau prin presiuni; în județul Iași, în județul Maramureș situația a fost identică; în județul Bistrița-Năsăud, al cărui deputat sunt, și pe care îl reprezint în Parlamentul României, doar directorul de la Direcția de dialog social, devenit peste noapte membru PSD, a scăpat de furia deslănțuită a partidului-stat. Restul, au fost schimbați în trei săptămâni. Îl văd în sală pe domnul prefect, fostul prefect al județului, Pupeză Viorel, care actualmente este deputat al partidului de guvernământ, care s-a manifestat ca un adevărat torționar în această perioadă în județul acesta. Nu i-a scăpat nimic. De altfel, domnia sa a fost primul prefect care a raportat cu mândrie, la Congresul partidului de guvernământ de anul trecut, că în județul Bistrița-Năsăud a terminat opera de distrugere a Partidului Democrat, că a pedeserizat totul, de la vârf până la coadă, și că în acel județ calcă numai pe covoare de culoare roșie. Așa este.

Aceste lucruri s-au întâmplat în toate județele țării. Astăzi, aceiași oameni, loviți de amnezie peste noapte, vin cu un tupeu condamnabil la acest microfon ca să condamne o guvernare, pe închipuirile lor bolnăvicioase, că aceleași lucruri se vor întâmpla și sub guvernarea Alianței și a celorlalte formațiuni politice prinse în actul guvernamental.

Domnilor colegi,

Guvernarea PSD, am spus, a ieșit în evidență printr-o politizare excesivă a administrației publice locale, prin folosirea resurselor publice în interesul partidului-stat. N-o spunem noi pentru prima dată. Au spus-o analiștii independenți și o serie de personalități publice ale Uniunii Europene. Nu aș vrea să plictisesc audiența cu referințe bibliografice, dar deși știu că domnii colegi de la PSD nu au ca lectură obligatorie decât operele alese ale lui Adrian Năstase sau amintirile din Revoluție ale lui Ion Iliescu, le-aș recomanda călduros, pentru a-și reîmprospăta memoria, să se uite peste barometrul funcției publice în România, realizat de către Institutul pentru politici publice, și publicat în octombrie 2004. În același timp, le-aș mai cere să parcurgă și lucrarea "Politica pe bani publici", publicată de același editor. (Aplauze, rumoare.)

Îngăduiți-mi, domnule președinte de ședință, să vă rog să mă atenționați dacă cronometrul meu nu a funcționat corect, și să-mi exprim, însă, convingerea că, astăzi, ceea ce guvernarea noastră va întreprinde, nu va semăna deloc cu ceea ce au făcut distinșii noștri colegi, care astăzi vin și ne condamnă, să vă asigur, stimați colegi, că actuala guvernare va ști să pună mai presus decât orice profesionalismul funcționarilor publici și nu clientela politică.

Sunt absolut convins că în această privință nu vom semăna cu dumneavoastră, să fiți absolut convinși, și că vom încerca să delimităm ceea ce este politic de ceea ce este administrativ.

Partidul Democrat s-a pronunțat întotdeauna împotriva politizării și o va face în continuare. Și astăzi, grupul parlamentar al Partidului Democrat nu va vota această moțiune. Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumim, domnule deputat.

Partidul Democrat și-a epuizat timpul.

Are cuvântul din partea Partidului România Mare, care mai are încă un minut, domnul deputat Dănuț Liga.

Domnul Dănuț Liga:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor colegi,

Sunt unul dintre parlamentarii cei mai vehemenți în a lua atitudine față de abuzurile și derapajele unor baroni locali ai Alianței de guvernare. Dar de aici și până la spectacolul oferit de PSD astăzi, cu această moțiune, este cale lungă. De aceea, cred că aș fi incorect dacă n-aș lua atitudine față de această artă a ridicolului.

Dragi colegi, mare tupeu trebuie să aibă cei 96 de deputați pesediști care au depus moțiunea simplă "Deprofesionalizarea și politizarea administrației publice, principii ale guvernării Tăriceanu". (Aplauze.)

Guvernarea anterioară, care s-a crezut patronul absolut al României, nu face altceva decât să cocoațe clientela sa în administrația publică. PSD-ul n-a făcut altceva decât să-și arate foamea de funcții publice. Auziți și dumneavoastră: "deprofesionalizare și politizare"!

Dacă i se poate reproșa ceva guvernării Tăriceanu, este că nu a dat de pământ cu toți dinozaurii uitați în funcții publice de ani și ani. Au schimbat doar câțiva la vârf. Și PSD, hopa, strigă în gura mare: "Schimbare abuzivă"! Or, știm bine că în mamutul PSD se află cei mai mulți privilegiați străini de binele public. Au știut, însă, să-l folosească propagandistic. PSD se teme că au fost schimbați prea mulți dintre cei care au gestionat corupția și jaful.

Formularea din moțiune este bombastică: "acțiuni politice fără precedent". Unde ați văzut, domnilor parlamentari PSD, maziliri în masă printre funcționarii publici? Chiar ați uitat acțiunea dumneavoastră de pedeserizare cât ați fost la guvernare? Chiar uitați, domnilor, cum ați înșurubat peste tot în administrație pesediști loiali? Cum i-ați cocoțat în funcții pe faraoni, baroni și corupți? Uitați că administrația publică din timpul guvernării dumneavoastră a practicat dependența personală, descurajând solidaritatea socială?

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnul ministru Blaga i-a acordat din timpul Guvernului.

Domnul Dănuț Liga:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Întregul angrenaj al aparatului de stat era programat și uns pentru nevoile dumneavoastră. Acum, vă temeți că angrenajul ar putea fi gripat de tineri care acced la funcții publice și care au înțeles că generația de administratori publici de până acum și-a văzut limitele. În fond, nu s-a cerut altceva decât transformarea șefilor serviciilor descentralizate în manageri cu contract, ca să nu mai fie în bătaia vânturilor la fiecare 4 ani, și să-i profesionalizeze în felul acesta, nu să-i deprofesionalizeze.

PSD, prin această moțiune, ar dori să-și perpetueze clienții din administrație, tocmai într-un moment în care oficialii europeni reproșează României că n-a reușit să înlocuiască aparatul de stat care refuză să-și schimbe tiparele de conduită. PSD este deranjat că i se modifică rețeta: nucleul de putere pesedistă în toate structurile administrative, care mereu au părut prea puține și prea mici pentru un partid ca PSD-ul. Pentru că PSD invocă cinic interesul public, ar trebui să-i amintim de acele stenograme de care s-a uitat prea devreme unde se punea la cale pesederizarea masivă. Stenogramele relevă tocmai ingerințele PSD-ului față de interesul public, faptul că se cerea administrației să perfecționeze mașina de relații publice în folosul PSD, care a gestionat fraudulos sute de milioane de euro și dolari.

Din această cauză, Partidul Popular România Mare s-ar fi alăturat moțiunii dacă PSD, rețineți dragi colegi PSD, și-ar fi asumat răspunderea unor asemenea practici când a fost la guvernare. Cum lucrul acesta nu s-a întâmplat, nici Partidul Popular România Mare, din întâmplare, nu se va alătura acestei moțiuni. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumim, domnule deputat.

Are cuvântul în continuare domnul deputat Petru Lificiu, din partea Partidului Social Democrat.

Domnul Petru Lificiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Supunem atenției dumneavoastră o situație critică, prin care se exercită presiuni politice și uneori adevărate prigoane asupra funcționarilor publici, cu funcții de conducere în domeniul protecției mediului ambiant din toate județele țării, având drept scop determinarea acestora să-și prezinte demisiile sau încercarea de intimidare prin diverse tipuri de controale, de a găsi aspecte care să motiveze demiterea conducerii acestor instituții.

Expresii de genul "ori demisia, ori îți trimit toate controalele pe cap" sau "de data aceasta nu mai scăpați", ori "nu are cine să vă mai apere", sunt tot mai dese și mai prezente în aproape toate județele țării. Ba, da, stimați colegi din domeniul mediului, are cine să vă apere! Vă apără legea aplicată corect. Aceste presiuni și intimidări au loc în toate județele, la toate agențiile județene de protecția mediului, și la cele 8 agenții regionale de protecția mediului. Controalele se succed unul după altul, agențiile sunt cu documentele împrăștiate peste tot, la dispoziția a tot felul de controlori de conjunctură, corpuri, audituri, comisii, gărzi, care se pricep mai mult sau mai puțin la mediu, de cele mai multe ori sosiți pe sesizări anonime.

De asemenea, în același context, doresc să vă aduc la cunoștință că, în data de 24 martie 2005, s-a solicitat prefecților să transmită lista tuturor șefilor de servicii deconcentrate, care s-au implicat în campanie electorală, fără a ține cont că Legea nr.188/1999, republicată, conferă acest drept funcționarilor publici.

Fără a fi subiectivi, considerăm că toate acțiunile de control demarate în această perioadă au legătură directă cu împărțirea posturilor de conducere ale instituțiilor deconcentrate la nivel local, între prieteni, rude, membri de familie, sunt abuzive și uneori ilegale.

Atrag atenția în fața Parlamentului României, că directorii agențiilor regionale de protecția mediului sunt experți care s-au format cu greu, în ani de zile, prin programe europene, cu bani mulți, în țară și în țările Uniunii Europene. Mulți dintre ei sunt specialiști recunoscuți pe plan internațional. Directori executivi ai agențiilor regionale de protecția mediului au fost auditați la Bruxelles, prin programul PHARE 2001 de întărire instituțională a României în domeniul protecției mediului ambiant.

În această perioadă, când avem în față probleme grave de reconstrucție ecologică în România, toate aceste acțiuni concertate asupra conducerii instituțiilor de mediu duc la destabilizare și derută, la imposibilitatea de desfășurare optimă a activităților și, implicit, asupra responsabilităților asumate de România pe Cap.22, mediu, precum și la derularea celor 11 planuri de implementare a directivelor Uniunii Europene de mediu. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă mulțumesc.

Din partea U.D.M.R, domnul Márton Árpád-Francisc.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

De când în România s-a instaurat această posibilitate, într-adevăr, de schimbare a guvernelor, din 4 în 4 ani avem aceleași discuții legate de prefecți, de conducătorii anumitor instituții, de conducătorii anumitor direcții ș.a.m.d.

După cum v-a prezentat domnul Seres, din partea grupului nostru, noi avem o viziune asupra a ceea ce ar trebui să însemne funcționarul public și serviciul public, adică ceva în slujba cetățeanului. Numai că, din păcate, deși noi am fost împotriva acestuia, în actuala Constituție a României se prevede că prefectul este reprezentantul Guvernului. Al cărui Guvern, mă întreb? Normal, acela care are puterea în momentul respectiv. El conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor. A căror ministere? A celora care funcționează.

Deci, dacă avem o astfel de viziune asupra rolului și dorim să păstrăm această viziune, atunci să spunem clar: "Da, într-adevăr, prefectul, subprefecții și acești directori sunt funcții politice". Dacă nu dorim asta, atunci să le luăm aceste competențe, aceste puteri, să îi facem într-adevăr funcționari în serviciul cetățeanului și să rămânem în Constituție cu alin.5 din art.123, adică: "Prefectul poate ataca, în fața instanței de contencios administrativ, un act al consiliului județean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal".

Cred că este momentul ca noi, clasa politică din România, să luăm o decizie clară în această privință. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumim, stimate coleg.

Și UDMR-ul și-a terminat timpul de vorbire.

A mai rămas din partea Partidului Social Democrat, domnul deputat Gabriel Oprea.

Domnul Gabriel Oprea:

Domnule președinte de ședință,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Am fost acuzați 4 ani de zile că forțăm oamenii profesioniști aflați în posturi de conducere să intre în PSD. Acum constatăm cu surprindere și îngrijorare că acei profesioniști să intre, chipurile, în partidul nostru, au devenit persoane non grata ai actualei guvernări și se duce o adevărată vânătoare împotriva lor, pentru a pune în acele posturi clienții politici ai Alianței.

Aș vrea să-i întreb pe guvernanți, când au mințit? Când i-au considerat specialiști pe cei care acum se străduiesc să îi dea afară, sau când declarau că au fost forțați să intre în PSD?

Acum, nu numai că cei care guvernează par să fi uitat de declarațiile de atunci, dar în goana după aceste posturi vor să ducă reforma începută în administrație de PSD, în urmă cu 14 ani, când toți șefii și șefuleții erau obligați să între în partid.

Actualii guvernanți nu trebuie să uite că suntem la un pas de a fi admiși în Uniunea Europeană și datorită reformelor inițiate în administrația publică, în conformitate cu cerințele Uniunii. De la 1 ianuarie 2006, potrivit Legii instituției prefectului, adoptată de Guvernul PSD, prefectul și subprefectul vor fi înalți funcționari publici. Acești oameni trebuie să îndeplinească anumite criterii profesionale, iar criteriile politice vor fi eliminate la ocuparea acestor funcții. Vom vedea atunci cum va aplica actualul Guvern prevederile acestei legi, în condițiile în care, de când a preluat puterea, pune pe liber angajații din instituții, doar pentru că ei nu au lucrat, sau nu au lucrat decât în perioada 2000-2004.

Ghidul carierei și codul de conduită al funcționarilor publici sunt de asemenea instrumente ale reformei administrației, care vizează creșterea calității serviciului public, reducerea birocrației și eliminarea faptelor de corupție. Aceste acte normative, adoptate de Guvernul PSD, a urmărit, pe lângă profesionalizare, și să asigure stabilitatea funcționarilor în posturile pe care le ocupă.

Pentru ca sistemul administrativ să funcționeze, este nevoie de funcționari publici cu adevărat profesioniști. Or, nimeni nu s-a născut profesionist în domeniul administrației. Dacă fiecare Guvern vine și înlocuiește acești oameni, nu cred că mai este cazul să vorbim despre profesioniști în administrație.

Funcționarii publici au ajuns să fie hăituiți, iar posturile din administrație vânate din motive de natură politică. Nu contează dacă ei știu ce înseamnă munca în administrație și dacă își fac bine treaba, ci doar dacă nu ocupă acele posturi de când guvernează Alianța.

Atrag atenția Guvernului că trebuie să înceteze aceste abuzuri în cascadă și accesele de furie care îi cuprind pe membrii Alianței în județe, când constată că schimbarea din funcție ai actualilor conducători nu se petrece în ritmul dorit de ei.

Încă mai cred că lumea ar trebui să facă diferența între doi directori buni sau răi, între oameni eficienți sau ineficienți. Practica europeană exclude politicul din administrație. Alinierea legislației în domeniul administrației la normele europene a ținut cont de acest aspect, depolitizarea funcției publice fiind și un demers important pentru combaterea fenomenului de corupție.

Acest obicei de a împărți țara între "ai noștri și ai lor" vine în contradicție atât cu preceptele democratice, în vigoare încă în România, cât și cu cerințele Uniunii Europene, după care au fost și sunt întocmite aceste legi ale administrației publice.

Îndrăznesc să afirm, cu toată responsabilitatea, că asemenea inițiative, precum și cele care forțează schimbarea președinților consiliilor județene, aleși democratic, denotă o tendință galopantă a unora dintre factorii de decizie ai României anului 2005.

Stimați colegi, sper ca domnul ministru Blaga, pe care personal îl consider un profesionist și un om care a lucrat în cadrul administrației publice la nivel înalt, să redevină un factor de echilibru în cadrul Guvernului și să stopeze, să tempereze aceste abuzuri în rândurile funcționarilor publici. Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumim.

Are cuvântul, în continuare, din partea Partidului Social Democrat, domnul deputat Iancu Iulian.

Domnul Iulian Iancu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnă ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Poate intervenția mea o să fie un pic atipică față de ceea ce s-a spus în acest eveniment, dar aș vrea să vă spun că n-am să mă adresez algoritmului politic, ci am să mă adresez consecințelor distructive, din punct de vedere economic, social și chiar politic al unui asemenea comportament.

Văzând expunerea domnului ministru Blaga, văzând poziția colegilor noștri din Alianță, mă văd obligat ca astăzi, aici, să trag un semnal de alarmă asupra acestui comportament al întregii clase politice. Și aș vrea să încerc să vă fac o demonstrație, prin a vă spune de ce acest comportament este distructiv, în primul rând, pentru Guvern și pentru Alianța politică aflată la putere.

Nu mă refer la schimbările făcute de-a valma, în baza acestui algoritm, pentru a da satisfacție clientelei politice, pentru că o să ne trezim în aceeași situație a anului 1997, când algoritmul era aplicat până la nivelul centralistei din centrala telefonică. Nu, am să mă refer la acest efect de bumerang la adresa Guvernului. Și anume, extinzând acest principiu al algoritmului până la nivelul autorităților de reglementare, Guvernul nu a făcut altceva decât să încalce un angajament pe care România și l-a asumat încă din anul 2001, și anume, acela de a asigura autorităților de reglementare independența și autonomia, ca un garant al procesului de dezvoltare economică, restructurare și privatizare.

Or, Guvernul a schimbat simultan toți președinții de autorități de reglementare, în domeniul gazelor naturale, energie electrică, energie termică, gospodărie comunală, telecomunicații, inclusiv energie nucleară. Și să nu uităm că acolo unde legiuitorul, așa cum spuneau și colegii noști de la Partidul Popular România Mare, a impus intenționat o clauză pentru a nu putea fi schimbați acești președinți, Guvernul a înțeles că trebuie să se adreseze prin ordonanță cu articol unic, printr-un text absolut ridicol, pentru a permite primului-ministru posibilitatea de a-și exercita actul de guvernare etc.

Este ridicol, stimați colegi, pentru că aceste autorități, în special în cazul autorităților din domeniul energetic, președinții erau neangajați politic. Președinții sunt, de fapt, garanții desfășurării în mod transparent a procesului de dezvoltare și restructurare a unui sector, iar întâmplător, în acest caz, acești președinți sunt recunoscuți ca experți nu numai în țară, ci și în străinătate, fiind președinți ai unor comisii de reglementare la nivel european.

Or, dumneavoastră, prin schimbarea președinților, schimbând totodată și conducătorii operatorilor din sectorul reglementat, numindu-vă secretarii de stat și miniștrii, în lanț, nu ați avut nici o persoană competentă care să poată să aducă argumente în fața Fondului Monetar Internațional, pentru ce procentul impus de ei, de 35% pentru gaze naturale, este foarte mare! Pentru că este foarte mare, stimați colegi!

De asemenea, procentul de 20% creștere la energie termică este foarte mare. Bineînțeles că operatorii au tot timpul tendința să ceară un preț foarte ridicat, dar dumneavoastră aveați obligația să aduceți în discuție gradul de suportabilitate al populației, al consumatorilor. Dar nu a putut fi făcut acest lucru, tocmai din cauza faptului că nu au fost persoane competente.

Ce s-a întâmplat, în fapt? Am putut cu toții constata. Domnul președinte Băsescu, înaintea deplasării de la Bruxelles a spus că nu va accepta sub nici o formă creșterile de prețuri și negocierea "în genunchi" cu Uniunea Europeană.

Ce s-a întâmplat imediat după? Am putut să constatăm cum, umil, ne-a explicat tuturor că o să modifice subvențiile către populație.

În condițiile în care, ulterior, guvernanții au anunțat creșteri de prețuri de 35% la gaze naturale, așa cum spuneam, 20% la energie termică, procesul de recesiune economică și de scădere a nivelului de trai este inevitabil.

Or, în acest moment, întreaga clasă politică este obligată să oprească, să stopeze un asemenea comportament care, de fapt, se îndreaptă împotriva unui singur perdant, și acela este consumatorul, respectiv poporul român.

Stimați colegi,

Și aici mă adresez colegilor din spectrul politic care spuneau astăzi că se abțin sau că vor vota împotrivă - este momentul să oprim, să stopăm o astfel de atitudine pentru că, din păcate, clasa politică a rămas cu câțiva ani în urma progresului economic al României.

Reforma trebuie să plece de astăzi, de aici, de la noi. Noi trebuie să stopăm acest proces, pentru că în final perdantul este unul singur: România.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumim, domnule deputat. Ați vorbit 7 minute.

Are cuvântul domnul deputat Victor Ponta.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Stimați colegi,

Stimați invitați,

Pentru că președintele Partidului Liberal este în sală, vroiam să-l completez pe colegul meu de la P.U.R. și să spun că în județul Gorj nu doar P.D.-ul își face de cap, ci și P.N.L.-ul și să spun că aveți acolo un adevărat reprezentant al administrației europene, domnul Morega, fost Erou al Muncii Socialiste, fost membru P.D.S.R., fost membru A.P.R., fost membru P.R.M., actual subprefect, care în fiecare zi stă de vorbă la două telefoane. Pe un telefon își sună consilierii locali și le cere să facă plângeri împotriva primarilor P.S.D., pe un alt telefon îi sună pe primarii P.S.D. și le spune să treacă la P.N.L., ca să nu mai aibă probleme în continuare.

Vreau să vă spun că toți deputații din Gorj au crezut că, atunci când în vară n-a mai fost domnul Mischie în Gorj, se va schimba ceva cu adevărat. Din ianuarie ne-am dat seama că am scăpat de dracu și l-am găsit pe taică-său.

Dacă aceasta este administrația pe care guvernul liberal o propune pentru Gorj, cred că toți cei din sală ar trebui să votăm pentru moțiune.

Mulțumesc. (Aplauze din partea P.S.D.-ului.)

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc. Cel mai tânăr și cel mai eficient deputat. A vorbit un minut.

Din partea Partidului Social Democrat, domnul deputat George Băeșu.

Domnul George Băeșu:

Domnule președinte de ședință,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați membri ai Guvernului, vreau să vă spun că din expunerea domnului Cristian Rădulescu am reținut o citare a sindicatelor din perioada când țara era guvernată de Partidul Social Democrat.

Vreau să vă dau și eu un citat din sindicate, din februarie 2005, din Piața Unirii din Focșani: "Jos Guvernul!".

Vreau să vă spun că m-am așteptat astăzi, când au vorbit membrii Guvernului sau reprezentanți ai partidelor aflate la guvernare, să auzim răspunsuri la întrebările pe care ni le pun și nouă, și sunt sigur că și dumneavoastră, cetățenii. De ce nu mai au medicamente compensate? De ce nu mai au subvenție la porumb? De ce li se întorc copiii de la granița cu Spania?

Vă mulțumim frumos pentru acest exercițiu de guvernare pe care ni l-ați oferit și astăzi și vreau să vă spun că acum avem un răspuns pentru cetățeni, de ce merg atât de prost lucrurile în țară. Pentru că, în loc să guvernați, vă uitați tot înapoi!

Stimați colegi, opriți-vă cât mai aveți timp și să nu dați afară din administrație pe toți cei care știu să facă ceva în interesul public!

Eu vă vorbesc astăzi în numele unui român, și nu în numele unui reprezentat al P.S.D., în numele unui tată, cum sunteți și dumneavoastră tată sau mamă, și mă gândesc că această țară, dacă merge în direcția în care vreți dumneavoastră, nu are nici un viitor.

Vom vota cu toții, sper, pentru această moțiune. (Aplauze din partea P.S.D.-ului.)

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumim, domnule deputat. Partidul Social Democrat mai are 4 minute. Are cuvântul domnul deputat Cristian Dumitrescu.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule prim-ministru,

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor miniștri,

În 4 minute este foarte greu să spui tot ceea ce dorești să spui.

Actuala guvernare se află, după cum se vede, în plină cursă contra cronometru pentru împărțirea algoritmică a funcțiilor, a fotoliilor din administrația centrală și locală.

Vreau să dau o veste proastă actualei guvernări. Dacă cândva a funcționat sau putea eventual să funcționeze principiul: "Vin ai noști pleacă ai voștri!", pe plaiurile dâmbovițene, în anul de grație 2005 o astfel de politică a devenit ilegală.

Legea nr. 188 privind statutul funcționarului public, Legea nr. 215 privind administrația publică locală, Legea instituției prefectului, sunt tot atâtea piedici legale, legitime și constituționale. De ce? Toate aceste legi fac parte din acquis-ul comunitar. Ele au fost puse în concordanță cu legile Uniunii Europeane și ele reprezintă reforma în administrația publică din România sau, mai exact, aplicarea și în funcția publică din țara noastră a principiului de aur a celor trei "D", al administrației publice moderne europene, descentralizare, depolitizare, debirocratizare.

Iată de ce Guvernul actual, pentru a putea ajunge la împărțirea algoritmică a posturilor de conducere din funcția publică, are două posibilități: să încalce legea, ceea ce a și făcut, de altfel, sau să o modifice. Fie una, fie cealaltă din aceste opțiuni, Guvernul are o problemă.

Și atunci a făcut apel la o viclenie cusută cu ață albă. Modificarea legilor menționate, dar nu prin proiecte guvernamentale, pentru că acestea ar fi fost imediat amendate de către Uniunea Europeană, ci prin inițiative ale unor parlamentari ai Alianței, prin proiecte individuale.

În această situație, Guvernul nici nu aprobă, nici nu dezaprobă, lăsând la așa-zisa dezbatere din interiorul Coaliției luarea unei decizii prin care să modifice legislația, să ajungă la obiectivul comun, împărțirea funcțiilor din administrația publică.

De data aceasta îi dau o veste bună domnului ministru al administrației și internelor, deoarece dezbaterea parlamentară în legătură cu modificarea și transformarea directorilor serviciilor publice descentralizate, peste noapte, în personal contractual a luat sfârșit, inițiativa legislativă a fost depusă de trei deputați la Senat și, din acest moment, pentru o perioadă de 4 ani, se propune ca funcționarii publici să devină personal contractuant.

Această situație nu ține cont nici de legislația în vigoare, nici de elemente primordinale ale ceea ce înseamnă contractul de management, propunându-se o indemnizație de subsecretar de stat pentru acești struțo-cămile ai administrației publice, uitându-se că, de fapt, contractul de management este un contract prin care se stabilește o indemnizație sau o plată, în funcție de rezultat și de criterii de performanță. Dar nu aceasta este problema! Această struțo-cămilă are multe alte hibe. Prin acest proiect se încalcă toate principiile unei administrații publice moderne.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule coleg, ați epuizat timpul și al dumneavoastră și al P.S.D.-ului. Vă rog să încheiați.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Dați-mi voie să închei...

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă rog frumos!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Iată de ce, pentru un scop atât de îngust cum este cel al satisfacerii unei clientele politice, deoarece se fac presiuni de jos în sus, se creează un risc enorm pentru România, iar pentru dumneavoastră, nu ne faceți decât să ne reamintim de cei 15.000 de specialiști și principiile de promovare a nepoților domnului Diaconescu. (Aplauze din partea P.S.D.-ului. Vociferări din partea majorității.)

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă mulțumim frumos.

Are un drept la replică doamna deputat Mona Muscă. Singurele nume rostite în timpul discursurilor au fost ale domnilor Ion Iliescu, Adrian Năstase, Mona Muscă și Mischie. Alte nume nu s-au rostit. Îmi pare rău, nu sunt alte drepturi la replică.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Opoziția, haine grele! Nu mă mir că stimatul meu coleg a confundat trei luni cu trei ani. (Aplauze.) Așa e! Vă înțeleg!

Aș vrea să atrag atenția că cea mai proastă temă pe care putea să o aleagă P.S.D.-ul pentru o moțiune era cea privind politizarea. Mai trebuie să mai faceți o moțiune pe corupție și una pe aroganță și ați rezolvat problema. (Aplauze.)

Vă mulțumesc, stimate coleg, pentru aprecierile pe care le-ați făcut cu privire la activitatea mea parlamentară. Regret că nu pot să vă întorc aceleași aprecieri cu privire la P.S.D., când este vorba de conducerea Ministerului Culturii și Cultelor.

Bugetul acestui minister, pe care lucrăm și noi acum, bugetul domniilor voastre, este de 0,15% din p.i.b., grevat de datorii neplătite în 2004.

Bani publici irosiți fără folos pentru public sau creatori, dar cu beneficii substanțiale pentru conducerea ministerului și a P.S.D.-ului, subvenționarea propriilor cărți, festivități costisitoare și politizate, bugetul care este!

Strategie, nu! Organizare în devălmășie! Amestec între direcții, direcții și servicii de patrimoniu cu cele de diversitate culturală în același secretariat de stat.

În aceeași direcție, unii se ocupă de cultura scrisă, alții se ocupau de arheologie.

Comunicarea în interiorul ministerului, obturată prin încapsulare și la propriu și administrativ.

Amestecarea direcțiilor cu serviciile, cu birourile, pe diferite domenii ale culturii.

Domenii ale culturii eliminate din preocupările M.C.C. sau un domeniu vast, de care se ocupa un singur om.

Secretarii de stat erau fără atribuții, secretarul general al Ministerului Culturii și Cultelor conducea ministerul, iar ministrul conducea festivitățile.

Într-o asemenea situație aș fi fost, stimați colegi, iresponsabilă să las devălmășia din M.C.C. să deservească în continuare cultura și cultele.

În urma reorganizării pe care am făcut-o, Ministerul Culturii are la ora actuală trei secretariate de stat: unul pe patrimoniu, unul pe diversitate culturală, unul pe culte.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Doamna deputat, vă rog să încheiați.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Se ocupă secretarul general al ministerului de ceea ce este logic și legic.

În încheiere, stimate coleg, remarc că nu mai aveți informația, nu am dat pe nimeni afară din minister, nici din serviciile deconcentrate și nu am numit pe nimeni în locul celor pe care presupuneți dumneavoastră că i-aș fi dat afară.

Drept urmare, nu aveți nici într-un fel dreptate! Dar să ferească Dumnezeu să se atingă cineva de banul public, să nu respecte legea în Ministerul Culturii și Cultelor, să nu servească interesul public sau interesul culturii, că-i dau afară oricâte moțiuni ați face dumneavoastră, cu Partidul Social Democrat în frunte!

Și vă mai spun atât: țineți minte trei cuvinte pe care nici măcar în somn, câțiva ani de acum înainte, și nu puțini, P.S.D.-ul nu ar trebui să le rostească.

Voci din partea P.S.D.:

Să trăiți bine!

Doamna Monica Octavia Muscă:

Țineți minte trei cuvinte: corupție, politizare, aroganță! (Aplauze din partea majorității.)

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumim, doamna ministru.

În încheiere, domnul ministru Vasile Blaga, reprezentantul Guvernului.

 

Domnul Ioan Bivolaru (din sală):

Câte minute mai are domnul ministru? 12 minute.

Domnul Vasile Blaga:

Nu le voi consuma pe toate, stați liniștiți!

 

Domnul Ioan Bivolaru (din sală):

Stați liniștit, mi-am comandat masa la bufet!

Domnul Vasile Blaga:

Cred că o să aveți timp să comandați mai multe de la bufet, dacă acesta este răspunsul dumneavoastră. Aș fi dorit să răspund chiar și întrebărilor puse de colegul de la Focșani, dacă în moțiune ar fi fost trecută problema copiilor întorși din Spania și aveam argumente suficiente să spun în ce hal a ajuns un stat care are instituții profund corupte, puse, de altfel, să nu lase să iasă cetățeni români care nu au dreptul să circule nelegal în străinătate. Spaniolii - și nu mai faceți pe superpatrioții - spaniolii n-au oprit nici un cetățean român sau de altă naționalitate să intre în Spania, dacă a îndeplinit condițiile să intre în Spania.

Era de așteptat ca luările de poziție ale reprezentanților P.S.D. în cadrul dezbaterii pe marginea acestei moțiuni să fie după chipul și asemănarea acestei moțiuni, adică politicianiste, superficiale și mai ales demagogice.

Sunt absolut de acord cu cele spuse, în schimb, de domnul Valer Dorneanu. Am fost la Comisia pentru abuzuri, dânsul a spus că sunt singurul ministru, în 15 ani, care a trecut pe la comisia respectivă și eu cred că aceasta va fi soluția pentru a rezolva problemele de tipul celor invocate astăzi: discuții între partidele parlamentare, discuții serioase, pentru a rezolva palierele: până unde este palierul politic în decizie și de unde mai departe intervine funcționarul public. Lucrurile acestea trebuie rezolvate, nu trebuie lăsate de pe o zi pe alta, pentru că de câte ori se vor schimba guverne, ne vom întâlni, cei care vom fi în opoziție la momentul respectiv și îi vom lua la rost pe cei care vor fi la putere la momentul respectiv, pentru astfel de situații.

Absolut de acord cu cele spuse de domnul deputat Bolcaș. Într-adevăr, este extrem de periculos să schimbăm șefi de servicii deconcentrate necorespunzători profesional, nu performează în funcții, care pot să aparțină și Partidului Social Democrat, cu oameni care doar să aibă carnetul de membru P.D. sau P.N.L.! N-am rezolva nimic, statul pierde în continuare și sigur că va trebui să găsim soluții și la această problemă.

Nu pot să nu remarc, în schimb, că Partidul Social Democrat a fost lovit de o amnezie bruscă în privința acțiunilor sale din perioada guvernării și nu numai că nu mai ține ce a făcut, dar mai are și pretenția, de la actualul guvern, de a face în trei luni ce n-au făcut în patru ani, cum am constatat cu surprindere din luările de cuvânt de pe parcursul dezbaterii.

Am spus un singur lucru și vă rog să mă contraziceți: în două luni și o săptămână ați schimbat 11.000 de funcționari publici! Aceasta a fost performanța pe care ați făcut-o! Deocamdată, din cei 196 nu s-a plâns nimeni în instanță că a fost schimbat pe criterii politice.

Din păcate pentru reprezentanții P.S.D., nici în privința acestei pretenții nu ați nimerit-o. Noi chiar facem ce am spus că facem și mai și reparăm ce ați stricat, din păcate.

P.S.D.-ul urmărește, prin moțiunea de astăzi, prin intervențiile domnilor deputați în general, prin toate demersurile publice, să acopere eșecul guvernării Năstase și să distragă atenția de la reformele majore pe care le întreprinde actualul Guvern.

În domeniul funcției administrației publice, Guvernul este preocupat în prezent de punerea în practică a unor politici de reformă reală, și nu de fațadă, ca cele promovate de fosta guvernare.

Dau un exemplu: organizarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple, de evidență a persoanelor, permise de conducere și înmatriculări este reglementată prin două ordonanțe de urgență adoptate în 2001, însă, pentru că nu s-au înțeles miniștrii de interne cu ministrul delegat pentru administrație, hotărârile pentru punerea în aplicare a acestor două ordonanțe au venit trei ani mai târziu, în noiembrie anul trecut.

Ce s-a întâmplat ați văzut. A trebuit să prelungim la nesfârșit termenele. În acest moment de abia găsim soluții de salarizare. La aceeași masă sunt polițiști care au 25 de milioane salariu, oameni pe care-i angajează cei din administrație, care au 5 milioane salariu, fac aceeași muncă și va trebui să găsim soluții să rezolvăm problemele.

La fel s-a întâmplat și cu Legea privind înființarea poliției comunitare. Pur și simplu s-a dat o lege prin care ați schimbat pălăria gardienilor și i-ați numit polițiști.

Ce s-a văzut în practică? În condițiile normale puse, polițistul trebuie să aibă măcar liceul, să scrie procesul-verbal. 80% din gardienii publici nu îndeplinesc această cerință. Și am fost obligați din nou, prin ordonanță de urgență, săptămâna trecută, ca să le dăm posibilitatea să nu moară de foame la 28.000 de oameni și să-i lăsăm să-și poată crea societăți de pază. De fapt, să rămână cu contractele pe care le au, pentru paza parcurilor și altor obiective de acest gen.

Acestea nu sunt decât câteva exemple de reformă concretă, care s-au aflat în scurtul timp de la preluarea guvernării pe agenda ministerului.

În rest, P.S.D. știe în ce situație a lăsat administrația, dar și noi știm ce avem de făcut.

Doresc să vă informez în legătură cu o măsură prioritară de reformă în domeniul administrației, care vizează prevenirea și combaterea corupției.

Aveți deja pe masa Camerei Deputaților Proiectul de Lege privind înființarea în cadrul Ministerului Administrației și Internelor a Direcției Anticorupție, care va avea competențe în ceea ce privește prevenirea și combaterea corupției în rândul polițiștilor și a funcționarilor publici.

Suntem hotărâți să nu tolerăm sub nici o formă corupția în sistem, fapt care, din nou ne diferențiază fundamental de fosta guvernare.

Pentru informarea dumneavoastră, menționez că ne aflăm deja într-un stadiu avansat în realizarea a două dintre măsurile absolut necesare pentru o reformă reală a administrației, prevăzute în programul de guvernare și cu care sunt convins că veți fi absolut de acord: elaborarea Proiectului Legii serviciilor publice deconcentrate. Azi în România încă nu știe nimeni care sunt serviciile publice deconcentrate, din păcate. Dumneavoastră ați început un astfel de demers, dar nu l-ați dus până la capăt. Și elaborarea Proiectului Legii privind salarizarea unitară a funcționarilor publici. Și aș spune eu, va trebuie să nu ieșim din actuala sesiune și cu sistemul unic de salarizare a celor care lucrează contractual în sistemul administrației publice.

Aș mai putea să continui cu foarte multe exemple de proiecte de lege pe care le avem în analiză; inclusiv, s-a pomenit foarte mult aici de integrarea europeană. Vreau să spun că nu numai că suntem în termen cu toate măsurile pentru acest an, dar am recuperat toate restanțele de la dumneavoastră, de anul trecut. Deci, și cele trei restanțe majore de strategii le-am trecut prin C.S.A.T. și sunt deja trimise la Bruxelles.

Prin urmare, solicit încă o dată Camerei Deputaților să respingă moțiunea simplă inițiată de deputații aparținând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea majorității.)

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Urmează acum să ne pronunțăm asupra moțiunii. Pentru aceasta, vă propun votul deschis, prin ridicarea mâinii, ca modalitate de vot.

Dacă sunteți de acord cu această propunere?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Dacă se abține cineva? Vă mulțumesc.

Supun la vot moțiunea depusă de Partidul Social Democrat.

Cine este pentru această moțiune? 97 de voturi pentru. Mulțumesc.

Cine este împotrivă? 159 voturi împotrivă. Vă mulțumesc.

Cine se abține? 21 de abțineri.

Cu 159 voturi împotrivă, 21 de abțineri și 97 voturi pentru, moțiunea inițiată de Partidul Social Democrat a fost respinsă de Parlament.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea majorității.)

Ne revedem mâine dimineață, la ora 9,00.

Ședința s-a încheiat la ora 19,05.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 22 septembrie 2018, 20:35
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro