Plen
Ședința Camerei Deputaților din 19 aprilie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.51/26-04-2005
Video in format Real MediaVideo - Real Media

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video
Video in format Real MediaTransmisie în direct
format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
Video in format Real Media11-12-2017 (comună)
Video in format Real Media06-12-2017
Arhiva video:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 19-04-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 aprilie 2005

  1. Intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8,20.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților și, în a doua parte, de Dan Radu Rușanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii Gheorghe Albu și Victor Viorel Ponta, secretari.

 
Video in format Real Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața!

Începem ședința de astăzi cu intervențiile deputaților.

 
Video in format Real Media Gheorghe Chiper - demers pentru rezolvarea salubrizării la nivel național;

De la PSD cine este prezent? Domnul Tărniceru, cumva? Poftiți. De la liberali cine este? Ia să vedem în ce ordine sunteți aici? Domnul Strungă și dumneavoastră, domnul Ciopraga. Poftiți.

Video in format Real Media  

Domnul Gheorghe Chiper:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Subiectul acestei declarații are în vedere o problemă comună tuturor colectivităților locale, care a căpătat dimensiuni naționale, extrem de neagreată în toate mediile socio-umane și extrem de agresivă asupra mediului nostru ambiant și a imaginii României în lume. Este vorba de lipsa de curățenie, de invazia gunoaielor, de prezența deșeurilor de plastic și hârtie pretutindeni pe unde circulăm și muncim. Ceea ce se aruncă pe marginea șoselelor și căilor ferate, în parcuri și pe pășuni, pe văile apelor și în zonele de agrement, în spații publice și chiar în multe incinte particulare, a devenit o stare de fapt și de spirit, a ajuns să ne definească, să ne reprezinte și să ne redea măsura delăsării noastre în gospodărirea localităților, a infrastructurii de transport național și județean, a cadrului nostru natural, în genere.

Pentru că, se știe, asemenea factori care ne poluează mediul sunt peste tot, nu există excepții nici pentru a întări regula, nu poate nimeni să-și aroge vreo experiență pozitivă în acest sens. Deși, trebuie să menționez, inițiative au existat - mai ales în preajma campaniei electorale - există și un cadru legislativ care permite și chiar înseamnă la acțiune pentru păstrarea curățeniei. S-a creat chiar o reacție colectivă a cetățenilor pentru nepăsarea celor care nu-și exercită atribuțiile pe linia curățeniei.

Și totuși, cum știe fiecare, suntem țara cea mai invadată de pungi și sticle de plastic și alte resturi nedegradabile biologic. Ele vor dăinui deci și în perspectiva aderării noastre la Uniunea Europeană, vor fi peste tot, ca dovezi ale "calității" noastre de buni gospodari, vor fi faptul inedit care-i va "încânta" pe vizitatorii noștri din străinătate. Cu amară ironie trebuie să readuc în memorie și observația celebră a unui vizitator suedez care, după ce a parcurs cu mașina și trenul mai multe zone din România, a remarcat că, în sfârșit, a cunoscut țara unde se cultiva PET-uri pe câmp. Este însă o remarcă emblematică, ce trebuie să ne dea de gândit. Mai precis, să ne aducă în starea în care să spunem: mai mult de atât nu se poate. Să ne scăpăm de acest handicap național. Cum? Solicit ca doamna ministru a mediului să gândească un nou cadru normativ care să impună salubrizarea tuturor zonelor, să nu permită invocarea lipsei bazei materiale și a resurselor financiare în aceste acțiuni. Să creeze desigur și un sistem stimulativ pentru cei care participă la acțiuni de curățenie (poate asemănător celui care asigură colectarea resturilor de metale).

Preocupările pentru a desfășura acțiuni preventive pentru educarea cetățenilor, pentru cultivarea spiritului de curățenie în rândul populației pot fi și ele asociate acestor demersuri. Ele însă sunt doar paliative.

Nu putem să ne bazăm pe vechile sloganuri care se circumscriu de obicei acestei categorii de probleme. Măsurile cu caracter imperativ, sancțiunile de ordin financiar, factorii de presiune din sfera administrației centrale către autoritățile locale - acestea sunt, după părerea mea, modalitățile și căile care trebuie urmate pentru a scăpa de această rușine națională. Așteptăm deci faptele.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
Video in format Real Media Mircea Ciopraga - declarație cu titlul Mafia arabă din România;

Îl invit la microfon pe domnul Mircea Ciopraga, va urma domnul Valeriu Tabără.

Video in format Real Media  

Domnul Mircea Ciopraga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea se intitulează: "Mafia arabă din România".

În perioada guvernării Năstase, corupția și crima organizată au atins cote inimaginabile în România.

În locul respectării principiilor statului de drept, a obiectivelor de consolidare a acestuia și de apărare a siguranței statului român, preocuparea de bază a fostului partid de guvernământ a fost crearea și consolidarea unui stat de tip mafiot.

Cele mai multe întrebări apar cu privire la mariajul dintre PSD și mafia arabă din România, inclusiv cu privire la implicarea acesteia în infracțiuni economice, tolerate de membri marcanți ai PSD.

Deși, de nenumărate ori, s-a atras atenția prin mijloace mass-media asupra pericolului reprezentat de mafia arabă, nu s-a luat nici o măsură de către cei ce aveau obligația de a lichida, prin mijloace legale, grupările de infractori arabi.

Stau și mă întreb, stimați colegi, cum au reacționat instituțiile statului și ce măsuri au luat ,în condițiile în care au existat numeroase semnale cu privire la pericolul real pe care îl reprezintă mafia arabă pentru siguranța statului român.

Dacă autoritățile judiciare și serviciile secrete luau în considerare aceste aspecte, nu se ajungea la crearea rețelelor de tip mafiot care au avut ca scop săvârșirea de infracțiuni economice.

Este bine știut că studenții arabi din România au avut înainte de 1989 un statut privilegiat, fiind priviți cu îngăduință datorită legăturilor dintre aceștia și autorități, iar în caz de represiune erau singurii care nu pățeau nimic.

Mai mult, toți mafioții arabi, Zaher Iskandarani, Omar Hayssam și ceilalți au devenit, după Revoluție, apropiați ai PSDR (actualul PSD), ținând legătura cu Viorel Hrebenciuc, prin intermediul lui Kemal Kader, "iscoadă" a liderului palestinian Yasser Arafat. Mai mult decât atât, Kemal Kader a ajuns să obțină funcția de consilier al lui Viorel Hrebenciuc pe vremea când acesta era secretar general al Guvernului Văcăroiu.

Ca un consilier foarte apropiat, Kemal Kader avea acces permanent la toate documentele strict secrete de care dispunea SGG, inclusiv din diverse colțuri ale lumii, prin centrala SIE.

Nu este curios că un arab este numit consilier al secretarului general al Guvernului? Că dispar documente strict secrete din Secretariatul General al Guvernului și, imediat, dispare și Kamal Kader, apărând ulterior alături de Yasser Arafat?

În 1998, media a dezbătut pe larg subiectul dispariției documentelor din SGG, însă funcționari ai serviciilor secrete au sărit în ajutorul lui Hrebenciuc, lansând ideea că a fost o alarmă falsă.

Cer redeschiderea cazului dispariției documentelor secrete de la SGG, pentru că este deosebit de important să se facă lumină în legătură cu cazurile suspecte din anturajul omului politic Viorel Hrebenciuc și, implicit, din interiorul fostului partid de guvernământ.

De aceea, domnilor colegi, am convingerea că instituțiile abilitate ale statului vor începe să-și facă datoria și vor evidenția implicațiile mafiei arabe în crima organizată din România și sper că cei vinovați de proliferarea acestui fenomen periculos pentru siguranța națională, tolerat de PSD, vor fi trași la răspundere.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Valeriu Tabără - expunere legată de reorganizarea cercetării științifice din agricultură;

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu, dau cuvântul domnului Valeriu Tabără. Va urma domnul deputat Ștefan Baban. Domnii deputați Romeo Raicu, Corneliu Momanu, Valeriu Boeriu și Cornel Popa au depus la secretariat declarațiile și bine au făcut, că avem peste 60 de înscriși astăzi.

Video in format Real Media  

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Ca membru corespondent al Academiei de Științe Agricole și Silvice am preluat și-mi însușesc opinia Academiei Gheorghe Ionescu Șișești, referitoare la unele propuneri de reorganizare a cercetării științifice din agricultură pe care doresc să o transmit ca declarație politică astăzi.

Pentru o corectă informare asupra impactului unor aspecte legate de pachetul legilor proprietății asupra instituțiilor de cercetare din agricultură, Academia de Științe Agricole și Silvice - Gheorghe Ionescu-Șișești - ASAS - consideră necesare următoarele precizări:

1. Academia de Științe Agricole și Silvice - Gheorghe Ionescu-Șișești a întocmit și urmărește de mai mulți ani o strategie de reformă a sistemului cercetării agricole din România, pentru creșterea eficienței cercetărilor și compatibilizarea cu sistemul european. Strategia adoptată specificului agriculturii românești și tradiția cercetării din țara noastră a fost discutată și susținută de experți străini și a fost agreată de Banca Mondială. Această strategie include și diferite variante de separare a activităților de cercetare de cele de dezvoltare, activități de producție nelegate de promovarea rezultatelor cercetării în unitățile ASAS, motiv pentru care considerăm că este util ca Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale să analizeze și să țină seama de strategia elaborată de Academia de Științe Agricole și Silvice.

2. Activitatea de dezvoltare pentru promovarea rezultatelor cercetării este necesară atât pentru a asigura impactul rapid al progreselor științifice asupra producției agricole a țării prin asigurarea semințelor, materialului săditor și a animalelor de prăsilă din creații adaptate condițiilor țării ca o sursă principală de finanțare a cercetării pentru asigurarea progreselor viitoare.

Cercetarea agricolă nu primește de la buget decât circa 4 milioane de euro, exclusiv sub forma finanțării unor proiecte de cercetare pe termen scurt, neadecvate specificului dezvoltării asupra plantelor, animalelor și pământului. Nu există practic o finanțare nucleu, care să asigure salarizarea cercetătorilor și o continuitate a tematicilor de cercetare. Finanțarea sectorială a fost inexistentă și nu se realizează nici în prezent. Pentru comparație, numai unul din institutele de cercetare agricolă din Franța, Institutul Național de Cercetări Agricole are un buget de 600 de milioane de euro, asigurat de stat în proporție de 80 % prin alocare directă și de circa 8 % prin finanțare de proiecte.

În aceste condiții, este de înțeles de ce cercetarea publică din Franța se poate lipsi de veniturile rezultate din valorificarea produselor din sectorul de dezvoltare, în timp ce, pentru cercetarea agricolă românească, aceste venituri sunt esențiale pentru supraviețuire.

3. În țările Uniunii Europene nu există un singur model de organizare a cercetării agricole, fiecare țară adoptând un model adecvat realităților și tradițiilor proprii. O caracteristică comună tuturor țărilor europene este suportul bugetar consistent, cercetarea reprezentând o prioritate în politica agricolă a statului. Suprafețele utilizate direct de unitățile publice de cercetare diferă în funcție mai ales de măsura în care tradiția și dezvoltarea sectorului particular de cercetare a permis preluarea unei părți a problematicii în domeniul creării de soiuri, hibrizi și rase și a propagării acestora.

Așadar, atunci când se compară suprafețele utilizate de unitățile de cercetare din diferite țări, trebuie avute în vedere nu numai suprafețele unui singur institut, așa cum este cel al Franței, ci și suprafețele utilizate de întreprinderi producătoare de semințe, la care institutele publice sunt acționari majoritari, de institute publice cu caracter aplicativ, cum sunt institutele tehnice din Franța, precum și de instituțiile de cercetare cu caracter privat.

România nu poate prelua acum modelul țărilor în care unitățile publice de cercetare agricolă posedă suprafețe mici de teren fără a asigura o finanțare bugetară directă și continuă a acestor unități și fără o dezvoltare corespunzătoare a cercetării particulare locale în domeniul creării de organisme biologice adaptate comparabil cu cele din țările respective.

4. Academia a respectat și respectă reconstituirea legală a dreptului de proprietate. În acest sens, unitățile de cercetare au retrocedat, până în prezent, o suprafață de peste 90.000 de hectare și sunt în curs formalitățile pentru retrocedarea altor 6.700 de hectare. Conform situațiilor de care dispunem, la majoritatea unităților nu mai există nici o solicitare îndreptățită de repunere în proprietate pe vechile amplasamente. Pentru restul unităților, considerăm că se pot găsi soluții legale, care să răspundă intereselor părților implicate. Terenurile unităților de cercetare nu ar trebui să devină "o rezervă pentru dezvoltarea altor interese străine de drepturile legale ale foștilor proprietari." Solicitările suplimentare de terenuri în acest scop pot fi acoperite din suprafețele concesionate de ADS diverșilor agenți economici.

Cercetarea agricolă românească trebuie să îndeplinească un rol esențial în asigurarea șanselor de competitivitate ale agriculturii românești în contextul integrării europene.

Știința nu este un rezervor nesecat de cunoștințe din care să se poată extrage când și cât este nevoie. A nu produce înseamnă condamnarea la lipsa accesului la cunoaștere și progres.

De aceea, considerăm necesar ca eventualele costuri legate de menținerea unui sector public de cercetare, viabil să fie comparate cu riscul ca agricultura noastră să rateze șansele de competitivitate pe piața națională și europeană.

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Ștefan Baban - lansarea unui S.O.S. - Sănătatea!;

Dau cuvântul domnului Ștefan Baban. Va urma domnul Kerekes Károly.

Video in format Real Media  

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sistemul asigurărilor de sănătate care s-a încercat a fi un element de înnoire în autohtona tranziție de piață s-a dovedit a fi un adevărat fiasco. De peste 10 ani de la conceperea și punerea sa în aplicare, sistemul sanitar românesc nu a avut decât de suferit.

Conceput ca o pârghie modernă, de relansare a actului medical, după ani grei de suferință, sistemul asigurărilor de sănătate a preluat doar teoria sistemelor europene înecându-se lamentabil în practica autohtonă.

De ani de zile, cuvântul de ordine în sănătate este dezastrul. Furnizorii de medicamente își primesc foarte greu contravaloarea serviciilor prestate către beneficiari, spitalele sunt pline de datorii și se află în colaps, iar plătitorul contribuției de asigurări sociale de sănătate este obligat să mai scoată bani din buzunar dacă dorește să fie tratat cât de cât omenește. La ora actuală, statul român este plin de datorii față de sănătate: peste 2.000 miliarde lei trebuie plătite distribuitorilor de medicamente, circa 5.000 miliarde lei trebuie achitate către producători și importatori, iar peste 1.800 miliarde lei le datorează furnizorilor de produse medicale. Guvernul actual solicită furnizorilor Ministerului Sănătății să accepte o amânare a termenelor de plată pentru sumele care le are de achitat, deși același Guvern a hotărât impozitarea sumelor din facturile emise și neîncasate de creditorii sistemului de sănătate.

Caruselul datoriilor a pornit încă de la aplicarea prevederilor Legii nr. 145/1997, când nu au fost stipulate clar modalitățile de recuperare a datoriilor precum și cele de plată a serviciilor medicale. Astfel, timp de peste 10 ani, au existat societăți comerciale, firme privatizate care, deși au reținut pe statul de plată angajatului contribuția pentru asigurările sociale de sănătate, nu s-au sinchisit să le verse la acest buget, ca să nu mai vorbim de contribuția angajatorului. În schimb, deși s-au plâns mai tot timpul că nu au bani pentru a plăti aceste contribuții, în curtea lor au apărut mașini luxoase, pavilioane administrative dotate la standarde europene, telefoane mobile de ultimă modă etc. și asta în timp ce angajații acestor firme care, bineînțeles, nu au nici o vină, au fost tratați atât de medici cât și de farmaciști ca buni plătitori de asigurări de sănătate.

În anul electoral 2004, Guvernul Năstase s-a gândit că cea mai facilă promisiune pentru pensionari o reprezintă rețetele compensate în proporție de 90 %. Astfel încât ultimele trei luni ale anului trecut au fost de coșmar pentru farmaciști, care au trebuit să onoreze acest tip de rețete, deși aveau de încasat din urmă destul de mulți bani. Șantajați sau amenințați cu neînnoirea contractului, marea majoritate a acestora a acceptat această gogoașă electorală, urmând ca acum să aștepte virarea sumelor cheltuite pentru acoperirea acestor rețete. Un adevărat cerc vicios s-a pus în mișcare începând de la neplata furnizorilor de medicamente și servicii medicale și terminând cu neonorarea rețetelor compensate.

Blocarea conturilor datornicilor de către AVAS începând de anul acesta s-ar putea să fie o măsură bună, dar pusă în aplicare prea târziu. AVAS-ul s-ar putea să se găsească în imposibilitatea de a putea recupera o parte din datorii, pentru că firmele aflate pe lista datornicilor la bugetul asigurărilor sociale de sănătate fie nu mai au bunuri care să fie puse sub sechestrul asigurătorului, fie nu mai pot fi găsite.

Însuși sistemul asigurărilor sociale de sănătate este foarte greoi, din punct de vedere al structurii: un minister, o casă națională de asigurări de sănătate și unități teritoriale, precum și beneficiarii acestui sistem. Veriga intermediară, CNAS, n-a reprezentat, de exemplu, pentru guvernarea PSD, decât o sursă de deturnare de fonduri pentru că așa cum au recunoscut și oficialii acestui partid, peste 3.000 miliarde de lei au fost îndreptați spre alte direcții, deși legislația în vigoare pedepsește aceste fapte. Dar în ultimii patru ani guvernanții au fost mai presus de lege.

Sănătatea românească se află în metastază. Mai este puțin și i se va constata decesul. Deși poate părea nepopulară, principala măsură cu care se poate începe reforma în acest domeniu este, după părerea mea și a multor cetățeni, eliminarea verigilor intermediare, casa națională de asigurări de sănătate, care, în afara faptului că în ultimii 10 ani a fost fosilă vie ce a devorat sume de bani importante atât pe sedii cât și pe autoturisme, nu a participat cu nimic la relansarea restructurării și reînnoirii în acest domeniu. Ba din contra, având în vedere plângerile multor cetățeni, asigurați conform legii, casele teritoriale le-au limitat în cel mai nedemocratic mod dreptul la asistență medicală înalt calificată, refuzându-le multora dintre ei cererea de a beneficia de controale medicale în instituții universitare cu cadre specializate, bine pregătite profesional, chiar în străinătate.

Domnul ministru Cinteză are o misiune foarte grea. Deja se află între ciocan și nicovală, deoarece părerile sale, pe vremea când era președintele Colegiului medicilor, erau total opuse celor pe care le are acum. Nu este vinovat, pentru că moștenirea din sistemul asigurărilor de sănătate este dezastruoasă și vine după un an electoral, în care fostul Guvernul a dat liber la cheltuieli fără să se gândească la consecințe. Trist este faptul că, de pe urma acestui dezastru medical, suferă pensionarii și cetățenii cu venituri mici, care sunt obligați să alerge de la o farmacie la alta pentru a reuși să obțină compensarea medicamentelor necesare în tratarea afecțiunilor de care suferă. Dar, dacă nici în acest an reforma sistemului sanitar nu va fi aplicată, în următoarele șase luni ne vom trezi într-un colaps din care sigur nu ne vom mai putea reveni. Și fiecare dintre noi îmbătrânește și este supus degradării stării de sănătate.

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Kerekes Károly - declarație referitoare la contribuțiile electorale nelegale din 2004, făcute publice în presă;

Dau cuvântul domnului deputat Kerekes Károly, va urma domnul Țundrea Ioan. Încercați să faceți o sinteză a declarației, că sunt peste 60 de înscriși.

Video in format Real Media  

Domnul Kerekes Károly:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se referă la contribuțiile electorale nelegale din 2004, făcute publice în presă.

Sfera politică oriunde în lume - bineînțeles acolo unde s-a instaurat democrația - este monitorizată de presă. Este nevoie de această monitorizare cât mai obiectivă și cât mai accentuată a activității forțelor politice, a autorităților publice care sunt menite să realizeze politica internă și externă a statului în folosul cetățenilor.

Sunt de-a dreptul șocante pentru opinia publică informațiile apărute în presă cu privire la contribuțiile electorale nelegale din partea mai multor firme cu datorii la stat.

Este de menționat faptul că legea privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale stabilește obligația persoanelor juridice care fac donații partidelor politice de a avea achitate integral datoriile față de bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat.

Este foarte probabil ca firmele în discuție să fi făcut aceste donații prin încălcarea vădită a legii, în speranța iertării lor de datorii de către cei finanțați, desigur în eventualitatea ajungerii acestora la putere. Nu este exclusă însă nici forțarea într-un fel sau altul a acestora de a face donații.

Legea amintită mai prevede că acceptarea unor donații din partea firmelor cu restanțe la buget constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 30 milioane de lei la 300 milioane de lei, iar sumele de bani sau bunurile care au constituit obiectul contravenției se vor face venit la bugetul de stat pe baza hotărârii Colegiului Jurisdicțional al Curții de Conturi.

Rămâne de văzut dacă, din raportul pe anul 2004 al acestui for jurisdicțional, ce se va prezenta Parlamentului, vor reieși aceste nereguli. Vom putea afla dacă a fost amendat vreun partid și dacă donațiile nelegale au făcut venit la bugetul de stat. Este de reținut că membrii Curții de Conturi sunt independenți în executarea mandatului lor, dar sunt numiți de Parlament, adică de partidele politice.

Încasarea integrală a sumelor donate nelegal nu ar rezolva încă problema arzătoare a bugetului de stat, dar aici, în primul rând, este vorba de o chestiune morală. Partidele politice pot avea bază morală să se scuze în fața cetățenilor invocând lipsa fondurilor bugetare, în cazul în care societatea reclamă, pe bună dreptate, starea gravă a drumurilor, situația deplorabilă în sistemul public de sănătate, situația gravă a pensionarilor, insuficiența subvențiilor pentru producătorii agricoli, retribuirea necorespunzătoare a unor categorii ale personalului bugetar și multe alte probleme legate de finanțarea insuficientă din bugetul de stat? Evident că nu!

În aceste condiții, este greu de respins acuzația venită din partea presei și anume că "o mână spală pe alta".

Cred că întreaga paletă politică a țării ar trebui să dea dovadă de simțul măsurii, de o mai mare responsabilitate față de problemele reale ale țării. Până când nu va fi așa, nu avem ce reproșa presei, care își face datoria.

Mulțumesc pentru atenție.

 
Video in format Real Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
Video in format Real Media Ioan Țundrea - apel către Guvernul României în privința recentelor inundații;

Îl invit pe domnul Țundrea Ioan, va urma domnul Ovidiu Ganț.

Video in format Real Media  

Domnul Ioan Țundrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să fac un apel Guvernului României. Sunt niște probleme în sud-vestul țării, în special în județul Caraș Severin, cu inundațiile. Un apel adresat Guvernului României, domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu.

Obiectul apelului: solicitarea unui ajutor de urgență pentru județul Caraș Severin, grav afectat de inundație.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri ai Guvernului României,

Vă adresez rugămintea de a acționa cu maximă rapiditate pentru ajutorarea localităților din Caraș Severin, afectate de inundații. Până în prezent sunt afectate peste 5.000 de case și peste 5000 de hectare de teren.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
Video in format Real Media Ovidiu Victor Ganț - declarație prilejuită de obținerea avizului conform de către România din partea Parlamentului European;

Dau cuvântul domnului Ovidiu Ganț, va urma doamna Olguța Cocrea.

Video in format Real Media  

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarație politică prilejuită de obținerea avizului conform de către România din partea Parlamentului European.

România se află într-un moment crucial al istoriei sale. Votul Parlamentului European la 13 aprilie a consfințit acordul în privința semnării tratatului de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană la 25 aprilie la Luxemburg. Practic, depășim stadiul de țară candidată, devenind țară în curs de aderare. În perioada următoare, se impune deci un efort susținut din partea noastră a tuturor, în primul rând al forțelor politice, pentru realizarea aderării la 1 ianuarie 2007. Respectând calendarul de aderare și realizând pașii pe care noi înșine ni i-am impus în baza planului de măsuri, vom evita activarea clauzei de salvgardare, care ar determina amânarea cu un an a aderării noastre la Uniunea Europeană.

Forumul Democrat al Germanilor din România se asociază acestui demers național, așa cum a făcut-o în toți cei 15 ani de la constituirea sa. Ca sarcină autoasumată, sprijinim activ dezvoltarea relațiilor cu Republica Federală Germania în plan politic, economic, social și cultural, având convingerea că este extrem de important ca România să aibă un parteneriat privilegiat cu unul din principalii membri ai Uniunii Europene. Sprijinul de care ne bucurăm din partea Germaniei de natură financiară, tehnică, de consiliere, programe de twinning, se întregește printr-un puternic lobby politic la nivel parlamentar și guvernamental. El se va răsfrânge pozitiv și asupra procesului de ratificare a tratatului care însă, va necesita nu numai progrese interne semnificative, dar și o comunicare eficientă către mediul politic și opinia publică europeană. Ca reprezentanți ai germanilor din România ne vom asuma și această sarcină în ce privește Germania, Austria și Luxemburg. În ce privește Luxemburg-ul, ne revine o sarcină extrem de importantă de a organiza și duce la bun sfârșit, împreună cu Guvernul României și alți parteneri interni și internaționali, proiectul Sibiu - capitală culturală europeană 2007, Administrația sibiană condusă de către Klaus Werner Johannis reprezentând o garanție în acest sens.

În încheiere, doresc să-mi exprim satisfacția pentru obținerea avizului conform al Parlamentului European în vederea semnării tratatului de aderare la Uniunea Europeană, subliniind meritele întregii societăți românești în realizarea acestui obiectiv.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Olguța Cocrea - intervenție legată de Greva de la Poșta Română - un eșec al politicii FMI pentru România;

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul doamnei Olguța Cocrea, va urma domnul Dumitru Bentu.

Video in format Real Media  

Doamna Olguța Cocrea: (Declarație politică semnată și de domnii deputați independenți Ovidenie Costel, Mocănescu Dan, Stoica Ion și Giurgiu Mircia).

Greva de la Poșta Română - un eșec al politicii Fondului Monetar Internațional pentru România.

Începând cu data de 18 aprilie 2005, orele 0.00, a fost declanșată greva generală la Societatea comercială Compania Națională Poșta Română S.A., urmare a eșuării negocierilor dintre sindicat și administrație.

Cauza reală a declanșării acestui conflict ține de includerea Companiei Naționale Poșta Română pe lista societăților monitorizate, urmare a acordului cu F.M.I., fără ca societatea, din 1991, de când a fost înființată, să înregistreze pierderi, datorii față de bugetul statului, sau către alte persoane fizice sau juridice, criterii care ar fi impus monitorizarea.

Toate acestea au dus la nemulțumiri care au generat declanșarea grevei, cu implicații deosebite pentru populație (pensionari, șomeri, copii beneficiari de alocație, persoane asistate social etc.).

Nemulțumirile salariaților sunt justificate, deoarece câștigul net lunar pentru cei mai mulți dintre ei este considerabil sub cel pe economie, cu toate că societatea a realizat an de an profit și există un program de modernizare și dezvoltare care poate asigura creșterea calității serviciilor poștale, cât și a retribuției decente pentru salariați.

Guvernul României este dator să ia decizia elementară de scoatere a Companiei Naționale "Poșta română" din lista societăților monitorizate, va avea consecințe ca: relansarea programului de modernizare, acordarea creșterilor salariale solicitate de sindicate și încetarea acțiunilor de protest. Din păcate, nu este singurul caz în care organismele financiare internaționale preconizează măsuri străine de realitatea românească. Iată că și acest guvern este pus în dificultate în proiectele sale, printr-o intervenție care restrânge capacitatea de acțiune și autoritatea necesară realizării obiectivelor dificile pe care și le-a propus. Noi insistăm în direcția unei înțelegeri a părților aflate în conflict, într-un sens configurat de realitatea românească și de interesele instituțiilor implicate, în stare să-i gestioneze proiectele de transformare și progres fără imixtiuni externe care se dovedesc, cel puțin în acest caz, ilegitime și ilegale.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Dumitru Bentu - declarație politică intitulată Țeapa;

Dau cuvântul domnului Dumitru Bentu și va urma domnul Tiberiu Bărbulețiu.

Video in format Real Media  

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte.

declarația politică de astăzi se numește "Țeapa".

Un articol dintr-un cotidian al cărui nume amintește de o celebră operetă a lui Dunaevski (Vânt de libertate), ne informa încă din titlu că "PNL a țepuit câștigătoarele unui concurs de frumusețe", de fapt trei tinere din Bacău care au participat, în timpul campaniei electorale, la o astfel de manifestare în organizarea filialei PNL din orașul de pe Bistrița.

Prima tentație a fost să-i suspectez pe descendenții Brătienilor de deviaționism, e drept, unul de tip misogin. Chiar atât de mult să se fi diluat receptivitatea lor față de eternul feminin? Sau resursele financiare ale organizatorilor au fost atât de precare încât neacordarea premiului s-a transformat într-un tentacular deficit de imagine, devenit certitudine peste jumătate de an de la "mărețul" eveniment.

Nici una, nici alta - se prefigura un "modus operandi" al Alianței față de cetățenii acestei țări, extrapolare a celebrului "la țepe, băieți, în Piața Victoriei". Nimic altceva decât o emanație a celui care îl va privi prin fumul de țigară pe uncheșul său Traian, eternizat în bazorelieful Columnei, căutând febril și alte asemănări decât prenumele.

Pentru că, fără tăgadă, cum altfel s-ar putea numi decât țeapă, marea recalculare a pensiilor de care beneficiază doar 40
% dintre pensionarii României? Cum s-ar putea numi politica față de micii întreprinzători a actualului guvern, concretizată în falimentul a peste 4400 de firme în primele trei luni ale anului 2005?

Cum altfel, ar putea fi etichetată atitudinea față de patronate, care prin vocea autorizată a Uniunii Naționale a Patronatului român va sesiza patronatele europene cu privire la modul "sfidător" în care Guvernul tratează patronatele? (Gardianul - 7 aprilie, pag.7.)

Ce alt calificativ ar putea primi politica în domeniul sănătății, care oscilează între disperarea celor care nu-și pot procura medicamente gratuite sau compensate și acțiunea Colegiului Medicilor din România care va chema în instanță Guvernul prin contestarea Hotărârii Guvernului nr.235/2005 privind aprobarea pentru anul în curs a Listei cuprinzând denumirile comune internaționale ale medicamentelor de uz uman de care "beneficiază" (sesizați eufemismul) asigurații pe bază de prescripție medicală?

Cum altfel decât țeapă poate fi catalogată viziunea profund "novatoare" de care se bucură agricultura românească prin suprimarea subvențiilor la unele culturi de maximă utilitate?

Cum vor interpreta proprietarii actuali de terenuri agricole sau alte bunuri imobile regândirea legilor proprietății, care va genera un adevărat haos în domeniu, prin restituirea integrală a proprietăților funciare, la nivelul anului 1945?

Ce alt sentiment îi încearcă pe cei peste 7000 de mineri (aici este o "depășire" de plan de aproximativ 1000 de ortaci) și cei peste 200 de energeticieni care vor fi disponibilizați în perioada următoare?

Numiți dumneavoastră oferta de "mărire" a salariilor cu 3% pentru lucrătorii din Poșta Română, al căror răspuns a fost declanșarea celei mai ample mișcări revendicative din istoria acestei instituții publice.

Din nefericire pentru oameni "bibliografia" obligatorie a acestei guvernări se completează săptămânal cu noi "opere" nepieritoare (sau poate invers).

Articol unic - "La țepe, băieți, în Piața Victoriei"!

Amendamentul D.A. - "luați țepe, băieți, din Palatul Victoria"!

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Tiberiu Bărbulețiu - intervenție politică intitulată jaful pădurilor în județul Alba;

Dau cuvântul domnului Tiberiu Bărbulețiu, va urma domnul Adrian Moisoiu. Domnii parlamentari: Petru Tărniceru, Florin Iordache, Ioan Munteanu, Eugen Bejenariu, Mihai Sandu Capră, Ioan Ghișe, Emil Strungă au depus la secretariat declarațiile.

Video in format Real Media  

Domnul Tiberiu Bărbulețiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

"Jaful pădurilor din județul Alba"

Prin declarația politică pe care o susțin astăzi de la tribuna Parlamentului, doresc să atrag atenția asupra unui fenomen deosebit de grav, care se petrece de câțiva ani buni în multe dintre localitățile județului Alba. Este vorba despre "mafia pădurilor" din zona Apusenilor, fenomen ce s-a format și a acționat, în ultimii ani, cu complicitatea factorilor de decizie locali, sub patronajul și toleranța fostului partid de guvernământ.

Ceea ce se întâmplă în localități precum: Scărișoara, Bucium-Cerbu, Vadul Moților, Mogoș a intrat și în vizorul mass-media, mulți ziariști relatând despre șirul de ilegalități săvârșite de această rețea: tăieri ilegale și abuzive de pădure, șantaj și chiar agresiuni la adresa proprietarilor, precum și nerespectarea procedurilor privind valorificarea lemnului.

Bineînțeles că toate acestea au un dublu preț: pe de o parte, afaceri de miliarde care intră în buzunarele "mafiei pădurilor" din valorificarea lemnului, pe de altă parte, jaful în contul degradării pădurilor și teroarea la adresa oamenilor. Situația a scăpat de sub control, la crearea acestui sistem mafiot de exploatare contribuind implicit și lipsa reformelor din domeniu din ultimii patru ani și inconsecvențele fostei puteri în domeniul retrocedărilor.

În toamna anului trecut, am încercat personal să mă implic în rezolvarea situației a doi cetățeni din localitatea Scărișoara, care au fost agresați și bătuți și care mi-au relatat o serie de ilegalități produse acolo.

Orice încercare de a remedia situația și de face dreptate acestor oameni a fost sortită eșecului, astfel încât de atunci și până acum nu s-a întâmplat nimic. Atât reclamațiile localnicilor, cât și controalele efectuate din partea Regiei Naționale a Pădurilor au fost de prisos, lovindu-se de tăcerea celor care protejează această mafie și tolerează în continuare jaful pădurilor.

Având în vedere cele prezentate, cred că este necesară dispunerea unui control de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării rurale, astfel încât șirul de ilegalități privind exploatarea lemnului și agresiunile la adresa localnicilor din zonă să fie stopate, iar cei vinovați să fie trași la răspundere.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Adrian Moisoiu - intervenție intitulată La Poșta Română, soluțiile se văd de la o ...poștă!;

Dau cuvântul domnului Adrian Moisoiu, va urma domnișoara Ionica Popescu.

Video in format Real Media  

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea de astăzi este intitulată: "La Poșta Română, soluțiile se văd de la o... poștă!"

De luni 18 aprilie a.c., activitatea Companiei Naționale "Poșta Română" este înghețată, ca urmare a faptului că toți angajații au intrat într-o grevă generală de zece zile. Pensiile, corespondența, ajutoarele de șomaj și de dizabilități, cât și alocațiile pentru copii, nu se mai distribuie; coletele nu se mai expediază, transferurile interbancare sunt blocate, nu se mai încasează facturi pentru telefon, gaze naturale sau energie electrică!

Pentru zece zile, un segment foarte important pentru Țară este blocat! A trebuit să apară o asemenea acțiune, pentru a se vedea cât de importantă este această societate comercială, de care până acum toată lumea și-a bătut joc.

Peste 9.000 din cei 35.000 de salariați au un salariu mai mic decât salariul minim pe economie - de 3.300.000 de lei / lună, în timp ce circa 23.000 de angajați au venituri sub 5.000.000 lei. Să te mai miri că aceștia nu au mai putut răbda o asemenea situație grea? Mai ales că, există în plus o serie de alte multe nemulțumiri, ca:

  • se duce o politică de discriminare între diriginții oficiilor poștale rurale și ale celor urbane;
  • diriginții cu normă întreagă de la diversele oficii rurale au fost transformați în oficianți rurali cu jumătate de normă sau cu trei sferturi de normă și plătiți ca atare, cu toate diminuările care decurg (salariu, premii, primă de vacanță, vechime, tichete de masă), deși timpul de muncă pentru care sunt plătiți este insuficient pentru îndeplinirea tuturor obligațiilor prevăzute în fișa postului;
  • nu se acordă înlocuitori pentru perioada efectuării concediilor de odihnă sau medicale, chiar dacă aceasta depășește 30 de zile, se efectuează ca sarcină de serviciu și munca factorului poștal, când acesta lipsește din motivele expuse anterior;
  • neconcordanță între salarizarea oficianților specialiști rurali (care răspund pentru bunul mers al tuturor prestațiilor, atât pentru ei, cât și pentru factori) și factorii poștali care au salarii mai mari și răspunderi mai mici etc.

De aceea, se impune revederea normării activității tuturor posturilor din poștă. Nemulțumiri au existat în permanență, dar niciodată nu s-a dorit să se ia măsuri corespunzătoare!

Aceste aspecte, cât și multe altele despre viața din interiorul Companiei Naționale "Poșta Română", le-am aflat încă în primele zile ale lunii februarie a.c., când la Biroul meu parlamentar de la Tg.Mureș, am primit în audiență mai mulți angajați ai C.N.P.R. Astfel, am aflat că aceasta este monitorizată de către Fondul Monetar Internațional din anul 2001, pe când ministru al comunicațiilor și informațiilor era dl. Dan Nica, acesta fiind motivul pentru care Guvernul nu are voie să acorde măriri de salarii și nici să angajeze personal, deși anual compania are un profit de sute de miliarde (890 de miliarde de lei în 2003 și 570 de miliarde de lei în 2004). Chiar fostul premier, domnul Adrian Năstase, a promis că va scoate poșta de sub monitorizare!

Cu ocazia răspunsului primit la data de 14 februarie a.c., în Camera Deputaților, la interpelarea făcută la 7 februarie a.c., din partea Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor, reprezentat prin persoana domnului secretar de stat Florin Bejan, i-am atras atenția domniei sale, asupra focului care mocnește, din cauza modului în care sunt nedreptățiți, discreditați și mai ales umiliți, prin salariile mizerabile pe care le primesc, angajații societății.

«Ei, și atunci întrebarea este: așa cum toată lumea are pretenția să fie plătită pentru cât muncește, oare acești oameni care lucrează în poștă nu au dreptul să fie plătiți după cât muncesc? Oare aceste femei, pentru că marea majoritate care lucrează acolo sunt femei, și nu lucrează din plăcere, ci pentru ca să poată întreține o familie, multe din ele fiind divorțate, având copii pe care și-i cresc cu foarte multe greutăți, sunt mulțumite?...Guvernul are niște obligații. Aș dori ca să revedeți puțin răspunsul. Rugăminte, dacă s-ar putea, haideți să amânăm răspunsul pentru încă o săptămână, după care să veniți cu niște treburi mai concrete și mai exacte, ca să putem face ceva, pentru că eu vreau să cred că Guvernul actual, vrea, într-adevăr, să se țină de promisiunile electorale, așa după cum spunea domnul Băsescu, "Să trăiți bine!", și nu "Să supraviețuiți cu bine!»

La rândul său, domnul secretar de stat, mi-a răspuns: "...Deci, avem în vedere foarte atent problema socială pe care o implică poșta și bineînțeles că vom trata cu toată seriozitatea acest lucru și vă mulțumesc pentru sugestiile dumneavoastră". Ce s-a făcut în acest sens în acest timp? Care au fost măsurile întreprinse pentru rezolvarea situației? De ce nu a mai venit domnul Florin Bejan cu măsuri de îmbunătățire a situației? Interesantă situație: să nu uităm că domnul Florin Bejan a fost lider al Blocului Național Sindical, exact acel sindicat care acum este în fruntea acestei greve.

Iată că au trecut două luni și Țara este paralizată, ca urmare a faptului că oamenii, sătui de promisiuni, sunt puși în situația să acționeze în forță, pentru că nici vechea și nici actuala guvernare nu sunt în stare să la rezolve situația! La ora actuală soluția este una singură: creșterea imediată a salariilor cu 16%, adică suplimentarea bugetului cu 8 milioane de euro / an, și nu alte promisiuni!

Pentru faptul că s-a ajuns să se ceară scuze "pensionarilor, șomerilor, beneficiarilor de alocații și celorlalți parteneri ai "Poștei Române" pentru prejudiciile aduse", remanierea guvernului nu trebuie să mai aștepte până la 25 aprilie a.c. sau cine știe până când, ci să se facă imediat: atât ministrul comunicațiilor și tehnologiei informațiilor, domnul Zsolt Nagy, cât și secretarul de stat Florin Bejan, să fie demiși imediat, pentru că nu s-au interesat să ia măsuri care să asigure un nivel de trai decent, garantat prin art. 47 din Constituția României.

Domnule prim-ministru Tăriceanu, rezolvarea conflictului de muncă se vede de la o poștă, prin:

Inițierea procedurilor pentru scoaterea "Poștei Române" de pe lista societăților monitorizate de către Fondul Monetar Internațional, deoarece este o companie care nu are datorii, ci lucrează în profit;

Hotărâre de Guvern pentru mărirea salariilor cu minimum 16%;

Începerea imediată a remanierii Guvernului, cu demiterea în totalitate a conducerii Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Ionica Constanța Popescu - prezentarea unei solicitări a Sindicatului Liber Victoria din Călan;

Dau cuvântul domnișoarei Ionica Popescu, va urma domnul Antal Istvan.

Video in format Real Media  

Doamna Ionica Constanța Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, stimați colegi.

În calitate de reprezentant al județului Hunedoara în Parlamentul României aduc astăzi în atenția dumneavoastră solicitarea Sindicatului Liber "Victoria" din Călan, care cere ajutorul autorităților în vederea reluării activității pe platforma siderurgică din acest oraș.

Călan este, de departe, unul dintre cele mai sărac orașe din județul Hunedoara și cred că și din țară. O bună bucată de vreme, oamenii de aici, rămași fără locuri de muncă în urma încetării activităților pe vechea platformă siderurgică, și-au întreținut familiile din valorificarea fierului vechi pe care-l căutau în zona fostului combinat.

Când acesta s-a terminat, am întâlnit familii întregi din Călan la marginea orașului Hunedoara scormonind pământul după cocs. Oricât de urât ar părea cuvântul, să știți că " a scormoni" este verbul care descrie cel mai fidel modul în care oamenii căutau bucățile de cocs în pământ cu mâinile și târnăcoapele. Aflu acum că și cocsul s-a terminat. Oamenii nu mai au ce vechituri să valorifice. Este momentul, însă, ca autoritățile statului să se implice în valorificarea forței de muncă din Călan și a experienței în siderurgie a celor care au lucrat în fostul Combinat. Călanul este un oraș recunoscut pentru oamenii săi harnici și pentru experiența acestora în siderurgie, în care au făcut și o serie de lucruri novatoare de-a lungul timpului. La Călan a existat cel mai mare furnal din țară la sfârșitul secolului al XIX-lea, tot aici s-a folosit - încă din 1975 - prima instalație din lume pentru producerea cocsului și semicocsului prin fluidizare, dar și primele suflante pentru furnalele proiectate și construite de specialiști români, în 1952.

Azi Combinatul de la Călan nu mai există. Azi rata șomajului depășește 40% în Călan, în condițiile în care potențialul forței de muncă active este de 8000 de oameni.

Anul 2003, când o parte din fostul combinat a fost privatizat, a adus o undă de speranță locuitorilor Călanului. Atunci a luat ființă societatea AMIDIP, în colaborare cu o firmă germană, Pipe Productions. Noua unitate urma să înceapă producția de tuburi de fontă ductilă și să mai angajeze încă 1000 de oameni, pe lângă cei 600 de salariați existenți la momentul privatizării. AMIDIP părea soluția de redresare economică și socială a Călanului. Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat pentru că, după primele investiții germane la AMIDIP, creditorii fostei Sidermet Călan au acționat în judecată pentru recuperarea datoriilor, cerând tocmai activele cu care Sidermet participase la constituirea AMIDIP. Din această cauză, firma germană a stopat investițiile, iar în aceste condiții, activitatea la AMIDIP s-a oprit. În loc de angajări, s-au făcut disponibilizări, 400 de oameni, iar cei 200 de salariați rămași pe platforma AMIDIP primesc leafa cu mari întârzieri.

În 2004, la începutul anului, Executivul de la acea vreme a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3 din 2004 privind finalizarea investiției "Turnătoria de tuburi de presiune din fontă ductilă" de la Călan. Potrivit documentului, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului urma să lichideze AMIDIP, să evalueze activele deținute de Sidermet la această unitate și să negocieze o vânzare a acestora ori către firma germană Pipe Productions, ori către o altă firmă, astfel încât, în cazul în care se vindea către firma germană, aceasta să devină unic acționar al societății nou înființate și să își poată continua activitatea. Deși s-au purtat unele discuții pe această temă, nimic nu s-a finalizat, iar salariații au început să se teamă de viitor și să simtă că nu există nici o perspectivă.

Alături de sindicatul Victoria ei solicită intrarea în vigoare a actului normativ care prevede clarificarea situației societății AMIDIP, precum și vânzarea activelor firmei.

Mă raliez și eu solicitării salariaților și Sindicatului Liber "Victoria" și amintesc faptul că a trecut un an de la adoptarea unei ordonanțe de urgență ce ar putea contribui la păstrarea unor locuri de muncă în Călan, dar și la menținerea unei activități de producție care ar putea genera crearea altor locuri de muncă în zonă. Cu condiția ca legea să fie aplicată. Deși precedentul Executiv a adoptat această ordonanță de urgență privind finalizarea investiției amintite, și care urma să fie supusă ulterior privatizării, acesta a uitat să mai și aplice legea.

Salariații de la AMIDIP cer: 1. ori aplicarea ordonanței de urgență nr.3, adoptată anul trecut; 2. ori anularea acesteia printr-o altă ordonanță și privatizarea cât mai urgentă a activelor viabile din AMIDIP care reprezintă acțiunile deținute acum de stat la AMIDIP; 3. ori găsirea unei soluții de vânzare a activelor deținute de stat la AMIDIP, la pachet cu activele ce urmează a fi privatizare de la Uzina Mecanică de la Orăștie.

Sindicaliștii de la "Victoria" Călan spun că investitorii ar putea fi interesați să achiziționeze la pachet aceste două societăți care ar furniza atât materia primă, în cazul societății de la Călan, cât și produsul finit - cel de la Mecanica - Orăștie.

Cu ocazia următoarei zile destinată întrebărilor interpelărilor, așa cum prevede Regulamentul Camerei Deputaților, am să-l rog pe domnul Gabriel Zbârcea, președintele Autorității pentru Valorificarea Activelor statului, să vină în Parlament pentru a prezenta public răspunsul acestei instituții în legătură cu viitorul societății comerciale AMIDIP, cu strategia pe care actualul guvern o are în vedere în legătură cu unitatea și cu salariații acesteia din orașul Călan.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Antal Istvan - apel pentru popularizarea Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației;

Dau cuvântul domnului deputat Antal Istvan, va urma domnul deputat Amet Aledin.

Video in format Real Media  

Domnul Antal Istvan:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Punctul de vedere al Grupului parlamentar al UDMR, prezentat de mine acum un an, pe data de 28 aprilie 2004, preciza pentru mass-media, de ce a fost necesară elaborarea unei legi-cadru a cooperației și parcursul dificil pe care l-a urmat acest proiect de lege în legislatura precedentă.

În data de 21 februarie 2005 a fost promulgată Legea nr.1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, care a fost publicată în Monitorul Oficial partea I nr.172, din 28 februarie 2005.

Această lege reprezintă legea-cadru în materie de cooperație, cu excepția prevăzută la art.3, referitoare la cooperația de credit, care este reglementată printr-o altă lege.

Raportul, cu amendamente, la proiectul de lege privind organizarea și funcționarea cooperației a fost adoptat de legislatura trecută în Camera Deputaților la data de 27 aprilie și a reprezentat o muncă începută cu 3 ani și jumătate în urmă a Comisiei pentru industrii și servicii și Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare care au dezbătut, au purtat un dialog permanent și au colaborat cu Agenția pentru întreprinderile mici și mijlocii și cooperație, cu reprezentanții organizațiilor cooperatiste și au beneficiat de legislația Uniunii Europene și de documente și au avut întâlniri cu reprezentați ai forurilor internaționale din domeniul cooperației și ai Comisiei Europene.

Astfel, în această lege se regăsesc aplicate prevederile din recomandarea privind promovarea cooperativelor, a Organizației Internaționale a Muncii - Geneva - iunie 2002, în care cooperativa este definită ca un grup autonom de persoane asociate în mod voluntar, într-o activitate deținută în comun, la capitalul căreia contribuie în mod echitabil, își asumă o cotă acceptabilă de riscuri și beneficii, participă activ la conducerea acestei activități și exercită un control democratic, în scopul satisfacerii intereselor lor economice, sociale și culturale. Iar promovarea și întărirea identității cooperatiste trebuie să se bazeze pe principiile cooperatiste, care constituie liniile directoare ce permit cooperativelor să pună în practică aceste valori.

La ora actuală, în Uniunea Europeană sunt în jur de 300 de mii de cooperative care dau de lucru la 4,8 milioane de persoane; acestea sunt prezente în toate statele membre și în cele candidate și au o influență asupra vieții cotidiene a mai mult de 140 de milioane de cetățeni, care sunt membrii acestora. Dezbaterea privind rolul cooperativelor a intrat în centrul atenției opiniei publice după adoptarea de către Consiliul Europei, în iulie 2003, a Regulamentului nr.1435, referitor la statutul societății cooperative europene și a Directivei nr.2003/72 privind participarea lucrătorilor la procesul decizional al societății cooperative europene.

Legea nr.1, despre care vorbim, acordă o șansă de relansare a sectorului cooperatist, deosebit de util pentru întreaga societate românească. în susținerea demersului nostru actual pentru implementarea acestei legi-cadru, vă citez din Comunicarea Comisiei Comunității Europene, adresată Consiliului Parlamentului European, Comitetului Economic și Social și Comitetului pentru regiuni, privind promovarea societăților cooperative în Europa. "În calitate de organizație axată pe membri, cooperativele sunt înrădăcinate într-o comunitate. Ele contribuie la menținerea de locuri de muncă în zona respectivă și furnizează servicii locale, într-un context de mondializare economică. Utilizatorii serviciilor cooperativelor, că este vorba despre producător, consumator sau lucrător, fac dovada unei anumite stabilități geografice. Această înrădăcinare locală poate fi un zid de apărare contra depopulării zonelor și contribui la dezvoltarea regiunilor și localităților defavorizate. Statele membre sunt invitate să ia pe deplin în considerare rolul benefic al cooperativelor locale la nivel regional, precum și în regiunile izolate și zonele urbane defavorizate, atunci când elaborează politici de sprijin pentru regiunile cu dezvoltare întârziată". După votul istoric din 13 aprilie, în contextul apropiatei integrări în Uniunea Europeană, aplicarea Titlului VIII - "Dispoziții finale" ale Legii nr.1/2005 privind organizarea cooperativelor, prin care se dispune modul de implementare a legii, care reprezintă o prioritate prevăzută de programul de guvernare, este indispensabilă.

Acest lucru, cu atât mai mult cu cât, după Legea nr.18, Legea nr.1 și Legea nr.10, această lege are menirea de a restabili încrederea membrilor cooperatori în valorile cooperatiste acceptate pe plan internațional, într-un cuvânt, încrederea în statul de drept, în garantarea dispariției pentru totdeauna a centralismului democratic.

Art.117 al legii precizează: "Organizațiile cooperatiste existente la data intrării în vigoare a prezentei legi au obligația să își modifice statutele dacă nu sunt în conformitate cu prevederile prezentei legi și să le înregistreze la oficiul registrului comerțului în termen de 9 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi".

În acest scop, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii, organizațiile cooperatiste au avut obligația să afișeze la sediul lor lista tuturor membrilor cooperatori înregistrați în evidențele acestora la data respectivă și să popularizeze în presa locală această acțiune și scopul ei.

În fapt, în teritoriu se constată că cele două centrale mari, respectiv UCECOM-ul, căci CENTROCOP-ul, care potrivit art.121 al legii, trebuie să se reorganizeze, ignoră dispozițiile Legii nr.1, aceste organizații nedemocratice și nereprezentative pentru mișcarea cooperatistă dezinformează și privează membrii cooperatori de o analiză și informație corectă a noii legi promulgate, încălcând principiile cooperatiste al liberei asocieri, controlului democratic al membrilor și al autonomiei și independenței. Prin emisarii lor, fac presiuni asupra conducerilor cooperativelor din provincie pentru declarații de fidelitate și de aderare necondiționată la structurile vechi.

UCECOM urgentează convocarea adunărilor generale, în contradicție cu prevederile legii, care spun clar - 9 luni pentru reorganizarea cooperativelor, 12 luni pentru reorganizarea centralelor județene și 18 luni pentru reorganizarea celor două centrale mari.

În continuare se dorește asocierea în plan teritorial și național, obligatorie, așa cum prevede Decretul vechi, nr.66 din 1990, care nu era compatibil cu Constituția și alte legi organice adoptate după 1991, aplicând de ani de zile centralismul democratic.

Structurile județene - ATCOM și naționale - ANCOM, UCECOM sunt popularizate în continuare cu rol de dirijare și control, care încalcă calitatea de membru cooperator și principiile puterii democratice exercitate de membri și participării economice.

Față de cele prezentate, lansez de la tribuna Camerei Deputaților, apelul către mass-media, către consiliile locale și județene, către Agenția Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Cooperației, de a ajuta la popularizarea Legii nr.1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației și aplicarea art.117 alin.2, pentru considerentele prezentate, ținând seama că această lege corespunde cerințelor în materie de cooperație pe plan european și mondial.

Acest lucru poate contribui la urgentarea aplicării legii prin promovarea către membrii cooperatori a unei informații corecte și necesare și opunerea lor la efectul negativ informațional perpetuat de organizații neadaptate unor principii democratice.

Grupul nostru parlamentar susține implementarea Legii nr.1, menționând că, prin implementarea acestei legi, toate comunitățile locale au o șansă să se dezvolte mai susținut și adecvat cerințelor în perioada premergătoare aderării noastre la Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
Video in format Real Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Aledin Amet - intervenție intitulată Abordarea culturii într-o Europă unită;

Dau cuvântul domnului Amet Aledin. Va urma domnul Mihai Dumitriu.

Domnii deputați Eugen Nicolăescu, Dorinel Ursărescu, Rareș Mănescu, Vasile Pruteanu, Ilie Merce, Paul Magheru, Avram Dumitru, Ioan Aurel Rus și Liviu Almășan au depus la secretariat declarațiile.

Video in format Real Media  

Domnul Amet Aledin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi se intitulează "Abordarea culturii într-o Europă unită".

În perspectiva integrării europene, cultura națiunii române trebuie, este obligatoriu, să capete un rol fundamental. O civilizație a spiritului este percepută la adevărata ei dimensiune, numai dacă se regăsește într-un spațiu suficient de mare, dispus să armonizeze o suită de valori culturale.

Cu aproape 2 ani înainte de a păși într-o Europă unită, europeni fiind prin vocație și dăinuire, avem datoria să accentuăm această construcție, durată de conștiințe deosebite și numită "opera intelectuală a neamului românesc".

Patrimoniul de valori spirituale, aparținând fiecărui popor, este, în mod cert, deosebit, șansă pentru sine și pentru întreg.

În această ordine de idei, nu trebuie minimalizat rolul important pe care-l va interpreta, sigur, alături de împliniri la fel de vechi și prețioase, cultura română. Dincolo de o desfășurare a imaginii, percepută și global, particularitatea devine constantă, fără de care un puls de inimă nu va fi, cu adevărat, un puls de inimă.

Standardele, neexistând o competiție, cultura fiind opozanta unei astfel de abordări, devin unice. Din acest motiv, efortul nostru trebuie să răspundă cerinței firești.

Vom trăi într-u Europă unită, europeni fiind prin vocație și dăinuire. Vom redefini conceptul de europenism. Vom fi, aici și pretutindeni, noi înșine. Vom îmbogăți o zestre spirituală deja existentă.

În această desfășurare a faptelor viitoare, acoperirea trebuie să cuprindă tot ceea ce înseamnă act cultural și instituție culturală. Infrastructura creației performante, pe lângă aspectul durabil, va însemna, indiscutabil, accedere și încredere.

Este un mesaj pe care doresc să-l reamintesc, este dorința de a acorda culturii române, când au rămas mai puțin de 2 ani până la, deja, invocata integrare în Europa unită, atenția, timpul, abnegația, fără nici un dubiu, meritate.

 
Video in format Real Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Mihai Dumitriu - declarație politică intitulată Președintele și justiția;

Îl invit la microfon pe domnul Mihai Dumitriu. Va urma domnul Dan Mihai Marian.

Video in format Real Media  

Domnul Mihai Dumitriu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația politică de astăzi se intitulează "Președintele și justiția".

Privesc cu îngrijorare încercarea actualei puteri de a politiza administrația, de a schimba actualul sistem judiciar cu un sistem convenabil actualilor guvernanți.

Cum aș putea privi declarația executivului cu privire la lupta de "curățare a sistemului justiției" decât o încercare de a subordona magistrații, judecători și procurori, de a-i transforma în slujitori obedienți, în magistrați de tip nou, îmbrăcați în robe oranje.

Pe baza Constituției, așa cum a fost revizuită, s-a organizat un nou sistem judiciar, elaborându-se, în anul 2004, un pachet de legi privind reforma justiției: Legea organizării judiciare, Legea Consiliului Superior al Magistraturii, Legea statutului magistraților, având ca scop fundamentarea asigurării independenței judecătorilor și procurorilor în raport cu politicul.

Cele mai importante atribuții ale ministrului justiției au fost trecute în competența Consiliului Superior al Magistraturii.

Aceste legi au fost elaborate cu sprijinul direct al Uniunii Europene, al experților europeni, între care Pierre Trouche din partea Franței și Dieter Schlafen din partea Germaniei, beneficiind de girul Consiliului Europei. Totodată, au fost stabilite mecanisme de funcționare ale P.N.A. și Parchetului General în colaborare cu experți spanioli, italieni și americani, fiind puse bazele unei legislații de tip european.

Nu mă surprinde ca astăzi, cei care nu au fost de acord cu Constituția, care au promovat ideea unui parlament pur, sunt părtași la guvernare și vor să schimbe din temelii nu numai sistemul judiciar, dar și conducerea PNA și a Parchetului General, a unor instanțe, să instituie noi criterii de promovare, să politizeze și să deprofesionalizeze justiția, să introducă teste de integritate, "camera ascunsă", declarații de avere pentru toți cetățenii, controale peste controale ale primarilor care fac parte din P.S.D., sub motivul corupției și ineficienței.

Este o jignire la adresa Corpului magistraților, considerat pe ansamblu ca fiind corupt, un atac la noua ordine constituțională a țării, la stabilitatea instituțiilor statului de drept și, în final, la binele și interesul public.

Ministerul Justiției și Guvernul vor să instaureze un sistem de control și subordonare politică pentru toate instituțiile statului. A susține că guvernul și președintele statului trebuie să se implice în activitatea instanțelor, în controlul acestora și a soluțiilor care le pronunță pentru ca să nu fie "independente în corupție", echivalează cu transformarea executivului într-o autoritate deasupra Înaltei Curți de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii.

Dacă magistrații vor fi subordonați puterii politice, sigur că nu se va face dreptate, că justiția se va face cu două măsuri, una pentru partidul la putere și clientela sa și alta pentru ceilalți cetățeni.

Nu mă surprinde că doamna ministru Macovei a cerut ajutorul lui Freedom Hause, factor cheie în revoluția din Kirghistan, organizație căreia îi era datoare pentru sprijinul dat ONG-ului din care făcea parte - APADOR-CH, și personal, pentru întocmirea unui raport de audit favorabil ei și defavorabil procurorilor din mijlocul cărora a plecat, contra sumei de 32.000 euro. Cum s-ar putea numi un astfel de act care încalcă principiile Constituției și legea decât abuz și corupție. Se știe și s-a recunoscut că, pe baza acestui raport, s-a întocmit Strategia Națională Anticorupție și Strategia de Reformă a Sistemului Judiciar pe anii 2005-2007, cât și planurile de acțiune care urmăresc să creeze o justiție după chipul și asemănarea Alianței.

P.S.D. este conștient că în spațiul economic, corupția a depășit percepția unei realități, devenind o adevărată "artă" a manipulării, a traficului de influență și a altor fapte antisociale menite să satisfacă setea de îmbogățire rapidă și prin orice mijloace a unor oameni politici și funcționari publici al căror unic principiu este cel al profitului financiar și economic.

Într-o societate în care onorabilitatea este asociată cu mărimea contului bancar și mai puțin cu moralitatea, lupta contra corupției devine tot mai dificilă. De aceea, P.S.D. a militat și militează pentru descoperirea și combaterea faptelor de corupție prin măsuri politice, financiare și legislative, inclusiv pentru combaterea îmbogățirii litigioase.

P.S.D. va sprijini și în viitor măsurile legislative și instituționale care duc la eficientizarea justiției, la prevenirea și combaterea corupției, indiferent de forma ei și persoanele care o practică, la consolidarea statului de drept, la triumful principiilor de egalitate, dreptate, acces la justiție și prosperitatea societății.

Nu sunt de acord cu tergiversarea proceselor ani de zile și judecate după bunul plac al unor judecători, dar nici cu judecăți pripite sau cu soluții impuse din afară.

Nu sunt de acord ca cel care s-a angajat să fie premier sau președinte pentru toți cetățenii României să se manifeste ca un membru al partidului la putere, să nu respecte principiile democrației, statului de drept și Constituția.

Nu sunt de acord ca președintele României să se transpună în purtător de cuvânt al PNA-ului și Ministerului Justiției și să dea "indicații".

Este timpul ca să se instaureze democrația și statul de drept, să se respecte separația puterilor în stat, dacă dorim să avem respectul și aprecierea cetățenilor, precum și a comunității internaționale.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
Video in format Real Media Dan Mihai Marian - declarație politică cu titlul România și șansa celui de-al doilea val;

Îl invit pe domnul Dan Mihai Marian. Va urma domnul Costache Mircea.

Video in format Real Media  

Domnul Dan Mihai Marian:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "România și șansa celui de-al doilea val".

Avizul favorabil acordat României prin votul Parlamentului European exprimat săptămâna trecută reprezintă o recunoaștere a modului în care țara noastră și-a îndeplinit angajamentele asumate în negocieri, conform calendarului stabilit.

Documentele Uniunii Europene apreciază efortul uriaș al populației care a suportat, cu multă răbdare, procesul de reformă politică și economică. Să ne imaginăm ce ar fi însemnat un vot negativ: în primul rând, o palmă dată cetățenilor acestei țări și, apoi, o notă proastă acordată întregii clase politice românești. Din fericire, nu ne-am mai confruntat cu o dezamăgire generală ca în 1998, când României i-a fost refuzată invitația de a se alătura țărilor membre NATO încă din primul val de aderare. Ca și atunci, și acum am avut "șansa celui de-al doilea val".

Din istoria noastră recentă trebuie să învățăm că șansa celui de-al doilea val trebuie fructificată la maximum. "Progresele realizate de România fac posibilă încheierea negocierilor, dar eforturile de remediere a deficiențelor identificate de raportul din 2004 al Comisiei și rezoluția din 16 decembrie a Parlamentului European trebuie continuate atât înainte, cît și după aderare, în special în domeniile justiției și afacerilor interne, în ceea ce privește combaterea corupției și a criminalității organizate, precum și controlul granițelor, în domeniul concurenței, referitor la ajutoarele de stat, și în domeniul mediului, prin implementarea legislației în toate sectoarele și alinierea la legislația orizontală", precizează moțiunea adoptată pe 13 aprilie 2005 de Parlamentul European. Votul în favoarea moțiunii reprezintă ultimul pas înaintea momentului istoric al semnării Tratatului de aderare pe data de 25 aprilie a.c.

Avizul favorabil primit de România în urma votului Parlamentului European reprezintă și un semnal de încredere acordat Guvernului condus de domnul Călin Popescu-Tăriceanu pentru parcursul excelent realizat în cele aproximativ patru luni de guvernare. Am fost avertizați în mult rânduri de diverse organisme internaționale de problemele în domeniile afacerilor interne și justiției, protecției mediului și concurenței. Până în momentul de față am dovedit că problemele din domeniul justiției și afacerilor interne pot avea o rezolvare imediată. A fost adoptată Strategia Națională Anticorupție și Planul de Acțiune 2005-2007 pentruimplementarea acesteia. Acestea conțin măsuri clare, termene precise, resurse financiare și umane adecvate.

Strategia este elaborată pe baza unui audit independent privind strategia precedentă. Implementarea acesteia va fi monitorizată de către un Consiliu special, în cadrul căruia societatea civilă este reprezentată la scară largă.

Corupția este definită ca risc la adresa securității naționale, conform deciziei CSAT. A fost înlăturată imunitatea foștilor miniștri. Aceștia sunt supuși cercetărilor penale conform procedurilor ordinare.

A fost modificată forma declarațiilor de venit și a celor de interese, pentru asigurarea unei mai bune transparențe asupra veniturilor și pentru monitorizarea eventualelor conflicte de interese. Abordarea noastră este una dintre cele mai riguroase din Europa. Capacitatea administrativă a Parchetului Național Anticorupție a fost ameliorată.

Aceste realizări vor fi puse la încercare în perioada următoare de reacțiile caracatiței corupției ajunsă la apogeul dezvoltării ei în guvernarea PSD. Deja, în județul Vaslui ne confruntăm cu astfel de reacții nervoase din partea mafiei compuse din baronii locali ai PSD și oameni de afaceri ale căror interese economice și politice gravitează în jurul acestora. Aceștia nu vor să înțeleagă nici în ceasul al doisprezecelea sensul schimbărilor prin care România trece în momentul de față. S-a terminat cu dezordinea, încălcarea legilor și jaful din avutul statului!

Suntem determinați să obținem în continuare rezultate concrete. Avem voința politică necesară. Guvernul Tăriceanu va implementa toate măsurile necesare pentru a răspunde așteptărilor Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Costache Mircea - declarație politică cu titlul Votul uninominal și partidul de cvartal;

Dau cuvântul domnului Costache Mircea. Va urma domnul Mircia Giurgiu.

Video in format Real Media  

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Votul uninominal a intervenit din nou în dezbaterea publică, și poate că nu e rău, dar, ceea ce personal mă deranjează este că se dă această temă de meditație societății românești de către un grupuscul insignifiant care n-a intrat niciodată legal în Parlament, cu atât mai puțin în guvern.

"Votul uninominal și partidul de cvartal".

Intrați prin efracție în Parlament și din Parlament în Guvern, subalternii studentului tomnatic de la Kingston University London, fac ca rațele, înnegrind apele și așa tulburi din politica noastră, măcăne asurzitor pe tema votului uninominal. Oamenii de bun simț vor crede că avem de-a face cu nițcai personalități ale vieții cultural-științifice care mizează pe notorietatea lor în lupta electorală.

Când îi iei însă la puricat, îți dai seama că e vorba despre alte atuuri pe care personalitățile partidului-televizor vor să le speculeze spre a evita marșul triumfal către galeria de aur PNȚCD-PUNR-PDAR etc. în anonimatul extraparlamentar.

Prezint sincer scuze tuturor formațiunilor amintite, întrucât acestea, la vremea lor, făcuseră pragul electoral, intraseră în Parlament pe ușa din față.

Studentul nostru care umblă azi descheiat la adidași și cu mânecile mai lungi decât mâinile, ceea ce-i absurd pentru unul cu mâna atât de lungă, încât a depășit, numai în câțiva ani de după Revoluție, suma de 700 de milioane de dolari în cont, și în loc să învețe acolo, la Londra, cum să facă și el pragul de 5%, singur, ca să nu mai fie nevoit să se agațe ca scaiul în coada oii de P.S.D., P.N.L., P.D., UDMR, spre a ajunge să dea cu nasul în brânză, el le transmite calfelor sale de aici cum să ocolească blestematul de prag, pe care nu l-au sărit niciodată, agitând din nou ideea votului uniimoral.

De ce sunt ei pentru votul uninominal? Simplu: pentru că așa dispare pragul și pot intra în Parlament din nou prin efracție cu ajutorul trustului de presă propriu, televiziune, radio, ziar, și al banilor de furat din care se pot distribui din belșug genocid, zahăr, ulei, bere, mici și altele de-ale gurii, încât șatra asta chiar crede că poate prosti lumea la infinit.

Nu cumva sunt eu prea rău și dezinformez lumea? Nu sunt rău deloc și spun chiar adevărul! Cine vrea să mă contrazică, să-mi spună și mie dacă există undeva, în lumea largă, vreun astfel de grupuscul care să nu fi făcut niciodată singur pragul electoral, dar care să intre mereu în Parlament. Ba, mai mult, culmea nerușinării, să se afle și mereu la guvernare.

A fost la guvernare în legislatura 2000-2004, lângă P.S.D. și UDMR, a condus ministere importante, precum cel al i.m.m.-urilor, prin Silvia Ciornei, și al tineretului și sportului, prin Georgiu Gingăraș, și prin alți secretari de stat și prefecți. Acum, după ce a candidat în alegerile din 28 noiembrie 2004 alături de P.S.D., în Uniunea P.S.D. "cruce" PUR, și, după ce a pierdut alegerile, PUR-ul a devenit pur și simplu "puroi", guvernând alături de P.N.L., P.D., UDMR.

Să nu faci pragul electoral, să pierzi alegerile și să te cocoți la guvernare spre a ferici țara cu un vicepremier de savarină, iată o performanță care numai în filmele cu proști și în societatea românească mai poate fi posibil. Iar acum, vorba președintelui Băsescu, de la soluția imorală PUR, la votul uniimoral al lui Rajcapur.

Cine a zis că noi găsim întotdeauna resurse pentru o cale originală, inconfundabilă, de a ne face de râs, cu toată tristețea care mă cuprinde trebuie să recunosc că a avut dreptate. Dacă unul care a devalizat atâta amar de avere din avuția poporului, care și-a făcut televiziune, radio și ziar, ba și partiduleț, spre a-și apăra agoniseala, dacă nu cumva ciordeala, mai reușește să aburească lumea cu ceata lui de întreținuți, numită partid, am ajuns, se pare, cum nu se poate mai rău și cum nu se poate mai jos.

Cine ne scapă, fraților, de obrăznicia fără margini a egipteanului de la Kingston, de fabricile lui de ceață și de viermii intestinali ai politicii românești actuale, care ne asurzesc cu propunerea lor legislativă privind avantajele votului uniimoral.

Prezint scuze eventualilor rătăciți din preajma studentului manglitor, care nu au altă vină decât aceea de a nu-și da seama de ridicolul căruia i se expun, punând în operă ideile crețe ale vicleanului, cu albul ochiului galben, care a cheltuit, zilele trecute, echivalentul pensiei a câtorva mii de români, plătind avionul București-Londra și retur, masa și alte cele, pentru un grup de ziariști care să constate, la fața locului, ce mare sete de învățătură l-a prins pe el la aproape 60 de ani și cum umblă el în costum sport printre ceilalți studenți în ale politicii adevărate.

Mare e grădina lui Dumnezeu și multe caricaturi mai mișună prin ea, gângănii care au făcut posibilă guvernarea fără Partidul Popular România Mare în 2000 și în 2004.

E ca și cum ai uda la rădăcină buruiana rea a corupției.

Despre asta a fost vorba.

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Mircia Giurgiu - declarație politică intitulată Costurile integrării României în Uniunea Europeană; referire la salariile pe care le au românii;

Dau cuvântul domnului Mircia Giurgiu. Va urma domnul Vasile Mocanu.

Video in format Real Media  

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de azi este "Costurile integrării României în Uniunea Europeană".

Aici am prezentat mai multe dintre costuri și voi depune materialul la secretariat pentru a fi consemnat în întregime. Acum vreau să mă refer doar la salariile pe care le au românii și care vor trebui să ajungă în 2007, adică peste 20 de luni, la cel puțin 330 euro minim. în condițiile în care acum, salariul minim în România este sub 80 euro este nevoie ca, în cel mai scurt timp, guvernanții să ia în calcul această situație și să ia toate măsurile pentru ca, în momentul integrării României în Uniunea Europeană, salariile să ajungă la un nivel cât de cât comparabil cu cel din statele care au aderat la Uniunea Europeană în ultima vreme.

Parlamentul European, reunit în plen la Strasbourg, a votat în favoarea aderării României și Bulgariei la Uniunea Europeană, precum și a semnării Tratatului de aderare.

Votul europarlamentarilor obligă România, dar și Bulgaria, la respectarea angajamentelor rămase restante și care trebuie îndeplinite în perioada imediat următoare.

Printre cele mai importante obiective, în ceea ce privește România, se numără lupta împotriva corupției, accentuarea procesului de reforme, depolitizarea justiției, armonizarea legislației interne cu cea europeană, precum și corelarea salariilor cu cele existente în Uniunea Europeană. În urma discuțiilor dintre sindicaliști și guvernanți, s-a stabilit ca la momentul aderării României la Uniunea Europeană, salariul minim pe economie să fie echivalentul în lei a sumei de 330 euro.

În plus, potrivit oficialilor europeni, implicațiile financiare pe care aderarea le va avea asupra României sunt complexe. Sumele convenite în negocierile de aderare le va avea asupra României sunt complexe. Sumele convenite în negocierile de aderare pentru perioada 2007-2009 sunt incluse în Tratat. Perspectiva financiară pentru 2007-2013 urmează să fie împărțită în categorii ample de cheltuieli pentru o Uniune Europeană cu 27 de membri și nu se vor face distincții în privința alocării banilor între grupuri de state membre.

Ar mai fi de adăugat faptul că integrarea României în Uniunea Europeană nu presupune doar eforturi financiare importante, ci și altceva. Trebuie să venim în întâmpinarea cerințelor general valabile în Uniunea Europeană și să nu așteptăm totul de-a gata, pe o tavă de argint. Pentru asta, trebuie schimbată nu numai mentalitatea cetățenilor, ci și cadrul jurisdicțional.

Odată cu acest prim pas hotărât către Europa, sentimentul demnității umane, pierdut undeva, în aproape jumătate de secol de comunism, este pe cale de a renaște din cenușă.

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și pentru operativitate.

 
Video in format Real Media Vasile Mocanu - declarație politică cu titlul Avem nevoie de ecologie!;

Dau cuvântul domnului Vasile Mocanu. Va urma domnul Viorel Oancea.

Video in format Real Media  

Domnul Vasile Mocanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

"Avem nevoie de ecologie!", așa am intitulat declarația politică de astăzi.

Recent, ecologiștii s-au întâlnit la Iași, cu un scop precis, foarte interesant și util, în același timp. "Verzii" au ales Iașiul pentru a constituit Forumul Ecologiștilor din România. Nu este vorba de o construcție politică, ci de o fundație, care va "trăi" din fondurile puse la dispoziție de simpatizanții ecologiei. Salut această inițiativă.

În prezența fostului ministru P.S.D. al mediului, Petru Lificiu, ecologiștii au lansat un manifest prin care își propun să "unifice principiile și acțiunile societății civile pentru renașterea conștiinței ecologiste a cetățenilor".

Avem mare nevoie de o conștiință ecologică. Înainte, românul păstra până și capătul unui fir de ață, pentru că îl știa valoros și pentru că nu voia să facă murdărie în jurul său. Astăzi, la marginea fiecărei localități, s-au înălțat munți de gunoaie. În fiecare zi, tone de mizerie se interpun între localitățile noastre și nevoia de civilizație.

România se apropie cu pași repezi de Uniunea Europeană. Din păcate, nu suntem o țară prea curată. Riscăm ca europenii să ne întâmpine strâmbând din nas. Cerințele capitolului "Mediu" din acquis-ul comunitar ne vor pune probleme mulți ani de acum încolo. Avem nevoie de zeci de miliarde de euro pentru a ne rezolva problemele legate de ecologie. Aceste fonduri pot fi însă accesate ușor. Nu ne trebuie decât proiecte bine făcute, pentru a atrage banii fondurilor comunitare ISPA, LIFE, SAPARD, PHARE, disponibilitatea autorităților și, evident, bunăvoința. Multă, foarte multă bunăvoință.

Suntem obligați să reînvățăm să iubim natura. Formațiunile ecologiste din România au eșuat tocmai pentru că nu au activat mai deloc. Nu au atras bani, nu au atras atenția românilor, nu au atras personalități în rândurile lor. Și nu au dovedit că iubesc cu adevărat natura.

Ecologia nu este o doctrină, ci o stare de spirit. România va deveni mai curată când vom redescoperi în sufletul nostru eterna noastră dragoste față de natură.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Viorel Oancea - declarație politică: Săptămâna asta, poștașul nu sună niciodată;

Dau cuvântul domnului deputat Viorel Oancea. Va urma domnul Vlad Hogea.

Video in format Real Media  

Domnul Viorel Oancea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Titlul declarației politice de astăzi este "Săptămâna asta poștașul nu sună niciodată." Unul din evenimentele care sunt la ordinea zilei și capătă o amploare la nivel național, este greva generală a Poștei Române.

La o primă vedere, se poate aprecia că e un drept democratic al angajaților acestei instituții, al sindicatelor care îi conduc, de a protesta și sub forma unei greve, dar dorim să ne exprimăm anumite păreri personale care poate nu vor coincide cu cele ale celor care conduc această grevă.

În primul rând, cererea sindicatelor de a se realiza o majorare a salariilor nu se poate realiza datorită faptului că fosta guvernare a semnat cu FMI-ul că nu va face nici un fel de majorare a salariilor la mai multe companii de stat, printre care și Poșta Română. Deci, orice majorare de salariu contravine obligațiilor asumate de guvernul Năstase.

În al doilea rând, suntem mirați de faptul că domnul Dumitru Costin, Ionel Oțelea și alți lideri de sindicat nu au protestat deloc atunci când guvernarea P.S.D.-istă a semnat cu FMI-ul acea înțelegere sau când aceste măriri de salariu nu au fost cuprinse în bugetul pe 2005, buget întocmit cu atâta "grijă" de guvernul Năstase. De ce domnii care organizează greve nu au protestat atunci când era cazul? Domnii Dumitru Costin, Ionel Oțelea și alți lideri de sindicat participă pe la mitinguri în Bruxelles, în loc să vadă adevăratele cauze ale înghețării salariilor angajaților Poștei Române.

Față de pensionari, de cei care așteaptă alocații și alte ajutoare sociale, întreaga compasiune și părere de rău, că un serviciu esențial al țării se află în stare de grevă, iar dacă cineva dorește să protesteze e liber să o facă, dar credem că protestul trebuie făcut față de cei care i-au adus în această situație: guvernarea domnilor Năstase, Văcăroiu, Triță Făniță, Hrebenciuc și mulți alții.

Am ferma speranță că această manifestare democrată se va rezolva într-un mod pozitiv pentru amândouă părțile.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Vlad Gabriel Hogea - referire la o decizie istorică: acordarea avizului conform pentru aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană;

Dau cuvântul domnului Vlad Hogea. Va urma doamna Gabriela Crețu.

Video in format Real Media  

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Săptămâna trecută, Parlamentul European a luat o decizie istorică. Este vorba, evident, despre acordarea "avizului conform" pentru aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007. Am avut onoarea să fac parte din delegația parlamentară română care, în zilele dinaintea votului, a făcut lobby pe lângă europarlamentari în favoarea țării noastre. Cei 3 reprezentanți ai Partidului Popular România Mare (senatorul Eugen Mihăescu, deputatul Petre Popeangă și subsemnatul) s-au adaptat perfect misiunii trasate, pe care au dus-o la îndeplinire cu brio, ceea ce se poate spune și despre ceilalți membri ai "desantului" românesc, care s-au descurcat, toți, foarte bine. Totuși, am avut ceva emoții privind verdictul care urma să fie dat de Parlamentul European. Iată cum s-au desfășurat evenimentele. Marți, după-amiază, am asistat la dezbaterile aprinse din Legislativul European referitoare la aderarea Bulgariei și, mai ales, a României la UE.

Discuțiile s-au purtat într-o sală dezolant de goală, doar cîteva zeci de europarlamentari au onorat cu prezența lor acest moment atît de important!, timp de 2 ore și jumătate. Am răsuflat ușurați constatînd că, din cei aproximativ 30 de vorbitori, numai 4 sau 5 s-au pronunțat contra semnării Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană. Cei mai devotați apărători ai cauzei românești au fost domnul Moscovici (raportorul pentru țara noastră), domnul Schmitt (reprezentantul Consiliului European) și domnul Rehn (comisarul european pentru extindere).

Surpriza neplăcută avea să vină la orele serii, când după o ședință cu ușile închise a Grupului Partidului Popular European, această importantă forță politică a decis, cu o majoritate foarte strânsă, 92 de voturi la 86, să solicite, a doua zi, în plen, amânarea până în toamnă a votului privind aderarea Bulgariei și României.

Miercuri, a fost folosit ca "înainte-mergător" ecologistul Cohn-bendit, a cărui ostilitate antiromânească nu am înțeles-o defel. Din fericire, au căzut la vot ambele propuneri de amânare: și cea valabilă pentru amândouă țările, și cea referitoare doar la România.

Pentru aderarea Bulgariei la Uniunea Europeană au votat 522 de parlamentari, înregistrându-se și 70 de voturi contra și 69 de abțineri. De asemenea, Parlamentul European a votat cu o majoritate largă, 497 de voturi pentru, 93 voturi contra, 71 de abțineri, în favoarea aderării României la Uniunea Europeană.

Totuși, suntem de părere că este o victorie chinuită, iar eventuala neîndeplinire, de către țara noastră, în următorul interval de timp, a obligațiilor asumate ar putea atrage activarea clauzei de salvgardare. Dacă nu ne vom face bine treaba, apare riscul ca unii - și reacții de acest tip au început, deja, să fie prezente în presa occidentală -, să perceapă România ca pe o povară pentru Europa, iar aderarea ei ca pe o "intrare în cârje".

Spre binele nostru, al tuturor, sperăm să nu se întâmple așa.

 
Video in format Real Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Gabriela Crețu - declarație politică intitulată Deșteaptă-te, române!;

O invit la microfon pe doamna Gabriela Crețu.

Va urma domnul Claudius Zaharia.

Video in format Real Media  

Doamna Gabriela Crețu:

Mulțumesc, domnule președinte,

"Deșteaptă-te, române!"

În România, s-au succedat mai multe dictaturi unele după altele. Răul cel mai mare pe care l-au produs nu a constat în duritatea regimurilor sau în privațiunile impuse, ci într-o modificare profundă, la nivel psihic: ne-au redus sensibilitatea la abuz și ne-au făcut toleranți la sfidare. Suntem o nație dezarmată, în care o nouă dictatură este oricând posibilă.

Cum altfel am putea interpreta lipsa aproape totală de reacție a românilor, politicieni intelectuali, oameni din presă, societate civilă, la afirmația pe care a făcut-o președintele Băsescu într-unul dintre interviurile domniei sale. Era referitor la anticipate: "Nu vor, dar o să voteze!" De români era vorba.

Stimați colegi,

Nu sunt unul dintre votanții lui Traian Băsescu, dar Traian Băsescu este și președintele meu. Am întors fraza pe toate părțile, încercând să-i găsesc o scuză. Am încercat să-mi închipui că este o figură de stil. N-am reușit, pentru că expresia este una dintre cele mai univoce cu putință. Ea spune clar că voința majoritară, liber exprimată a cetățenilor nu contează în adoptarea deciziilor de către autorități. Ne-am obișnuit, oare, să avem stăpâni, în loc de conducători, și șefi de oști, în loc de președinți?!

În timp de război, regulile democratice se suspendă, dar în timp de pace ele funcționează în orice stat de drept, și noi suntem, încă, în ciuda anumitor intenții belicoase, în timp de pace. Noua putere, odată instalată, a reluat discursul referitor la garantarea statului de drept. Am considerat că este doar un element clar șic din în ideologia dreptei politice.

Acum, îmi apare, însă, mai curând ca o abatere a atenției. Abatere a atenției de la încălcarea separației puterilor, de la ignorarea voinței publice, de la sfidarea cetățeanului. Este adevărat că toate regimurile numite "democratice" mai utilizează și metode nedemocratice. Folosind argumentul, celebru în politică "scopul scuză mijloacele", se iau decizii de către tehnocrați, fără consultarea cetățenilor și, uneori, chiar împotriva acestora. Dar în nici un stat de drept nu este acceptat să se aducă atingere principiului că deciziile puterii își au legitimitatea în voința populară. Se păstrează, măcar, iluzia că părerea lor, a cetățenilor, contează. Asta inclusiv printr-o atentă supraveghere a discursului, a ceea ce le este permis sau nu le este permis să spună cu glas tare oamenilor politici.

Democrația nu se distruge numai prin lovituri de stat; se poate face și cu pași mici; se poate submina și prin cuvinte aruncate în vânt, mai ales dacă cel care le aruncă este șef de stat. Efectul lor nu poate fi niciodată retras, chiar dacă ele pot fi uitate. Dacă somnul rațiunii naște monștri, și somnul societății naște dictaturi.

Propun, stimați colegi, ca în Parlamentul României și în toate instituțiile României să se cânte în fiecare dimineață imnul național. Îndemnul lui ne este absolut necesar.

 
Video in format Real Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Claudius Mihail Zaharia - despre problema crizei din Poșta Română;

Dau cuvântul domnului Claudius Zaharia.

Va urma doamna Leonida Lari Iorga.

După care mai avem o doamnă care trebuie să ia cuvântul, și încheiem prima parte a ședinței de astăzi.

Video in format Real Media  

Domnul Claudius Mihail Zaharia:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prin declarația mea de astăzi vreau să ating problema crizei din "Poșta Română".

După cum știm cu toții, "Poșta Română" este una dintre cele mai democratice instituții, care asigură menținerea permanentă a legăturilor comerciale și spirituale dintre oameni.

De aceea, sunt cel puțin surprins de reacțiile conducerii Federației Sindicatelor "Poșta Română", care a luat decizia ca timp de 10 zile această instituție, cu activități de interes național, să intre în grevă generală.

Această decizie mă face să cred că fiecare angajat al "Poștei" este de acord să facă un gest inuman, prin care milioane de pensionari nu-și mai pot ridica pensiile, șomerii nu mai pot beneficia la timp de ajutoarele de șomaj, familiile cu situații financiare precare nu mai pot ridica alocațiile pentru copiii școlari, și prin care sunt afectate atâtea activități zilnice ale contribuabililor și firmelor din România.

Stimați sindicaliști, de ce vă formați o politică asemănătoare fostului guvern PSD, și anume una anticontribuabil, fără a prevedea consecințele acțiunilor dumneavoastră, acțiuni ale căror efecte se răsfrâng chiar și asupra dumneavoastră?

Vi se pare normal ca în pragul aderării la Uniunea Europeană, moment în care fiecare român trebuie să-și aducă contribuția ca România să intre cu drepturi depline în Europa, să ne permitem activități care să îngreuneze procesul de integrare?

Mie, ca deputat al Parlamentul României, nu mi se par benefice acțiunile de acest tip. Și solicit pe această cale, atât angajaților "Poștei române", cât și membrilor din structurile de conducere ale Federațiilor Sindicatelor "Poșta Română" să dea dovadă de respect față de cetățeanul român, și să aleagă calea diplomatică, și totodată europeană, de soluționare a problemelor de acest fel: negocierea!

Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

 
Video in format Real Media Leonida Lari-Iorga - apel în favoarea ideii ca Republica Moldova să fie o prioritate pentru România;

Domnul Corneliu Ciontu:

O invit la microfon pe doamna Leonida Lari Iorga.

Ultimul vorbitor, de fapt, ultima: doamna Mirela Adomnicăi.

Video in format Real Media  

Doamna Leonida Lari-Iorga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Românii au cam obosit de vorbe goale. Vor să vadă fapte, vor să trăiască mai bine, iar mai binele întârzie. Dar ce e curios, cu atât cu cât se scumpesc prețurile la toate cele, cu atât e mai veselă viața românilor cam pe la toate posturile de televiziune din țară. Privesc cetățenii din toate colțurile țării și de dincolo de granițele ei ce se întâmplă la București și nu se dumiresc: de unde atâta veselie ?

Pe vremea împăraților Romei, măcar se spunea: "dați plebei pâine și circ", iar acum circ se dă, dar fără pâine. Și atunci, dacă în Țara-mamă e o astfel de jale, la ce ar mai folosi să vorbesc de durerile unei românități ultragiate, din afara hotarelor țării. Dar trebuie să vorbesc. Românilor basarabeni și bucovineni nu prea le arde de veselie, viața lor nu are nicicum un aer de paradă, pentru că sunt ostatici ai unor puteri străine, Rusia și Ucraina, după 1940.

La începutul mandatului său, domnul președinte al României, Traian Băsescu, a declarat, sus și tare, că o prioritate a României va fi Republica Moldova. Noi, toți românii, am tot așteptat, anume cum se va manifesta această prioritate ? Și iată că, după întâlnirea președintelui Băsescu la Kremlin cu țarul Putin, această prioritate nu s-a mai manifestat deloc. Noi înțelegem, e vorba poate de acea punte de legătură favorizată de România în relația SUA - Federația Rusă, mai poate fi vorba și de intrarea României în UE, dar un pic de atenție pentru acei aproape 11 milioane de români din jurul țării trebuie să fie !

Pentru că ne întrebăm, altfel, interesele noastre, ale românilor, unde sunt ? Ostatici de aproape 70 de ani, românii basarabeni și bucovineni, totuși, nu și-au pierdut identitatea, ba o bună parte din ei și-au sacrificat și viața pentru drepturile românilor în Mișcarea de Eliberare și Reîntregire Națională din Basarabia. Cum a răspuns România la jertfa lor ? Cu poduri de flori, cântece și lacrimi de bucurie. Dar știm foarte bine că Moscova nu crede în lacrimi. Imperiul Sovietic s-a revigorat rapid și s-a prefăcut în Imperiul Rus. Or, România ar fi fost cazul să facă firme mixte de ambele părți ale Prutului, să schimb ecartamentul la căile ferate și, mai cu seamă, ar fi fost cazul ca acea declarație de independență a Republicii Moldova, făurită în laboratoarele MAE din România, să fie o declarație de unire, în 1991.

Se miră unii politicieni de la București de rezultatul alegerilor din 6 martie 2005 din Republica Moldova. N-au de ce se mira și nici comenta, dat fiind faptul că alegerile au fost aranjate cu luni de zile înainte. În van a efectuat o așa largă desfășurare și organizare OSCE-ul pe teritoriul Republicii Moldova. A participat o delegație destul de mare și din Parlamentul României. M-am pomenit într-o echipă cu domnul deputat Dumitru Avram și cu o însoțitoare dintre localnici. Am lucrat în condiții deosebit de grele chiar în zona transnistreană, secțiile de votare fiind la distanțe de zeci de km. unele de altele, în fine, am înotat pe lapoviță și ninsoare, prin toate coclaurile. Dar nu suferințele noastre ne interesează acum, ne interesează, însă, foarte mult: de ce nu au venit românii transnistreni la vot ? Pentru că am văzut cu ochii noștri, pe acolo erau mai mult Volgi, Mercedesuri, autocare din care coborau ruși în blănuri bogate și cu cizme de firmă, la secțiile de votare. Nu prea am văzut țărani necăjiți. Așadar, românii transnistreni n-au venit la vot, pentru că s-au autoconservat, ca să nu moară. Din cauza unei armate de ocupație n-au ieșit la vot. Din cauza Armatei a XIV-a.

Da, atâta timp cât va fi armata a XIV în Transnistria, votul n-are cum să fie liber. De aceea au și câștigat comuniștii.

Iar acum, uita așa, se pare că se vor autoconserva și scriitorii, și istoricii, și ziariștii, și artiștii din Basarabia, pentru că în lupta aceasta inegală între o mână de intelectuali și o hidră imperială, nu au cum s-o țină mult fără ajutorul Țării-mamă.

Să analizăm proporțiile: acolo - 3 milioane de români, iar aici, 21 milioane de români. De acum, unii dintre acei cu care am fost pe linia întâi în Mișcarea de eliberare nu mai sunt în viață: au fost împușcați, otrăviți, ștrangulați și mutilați. Dacă Țara-mamă nu acordă intelectualității basarabene sprijinul necesar, care a fost acordat până acum în diverse domenii: cultură, istorie, învățământ, mitropolia basarabeană, în special presei de orientare națională, care a trezit conștiința maselor, considerați că pe un timp încă nedefinit am putea pierde aceste pământuri. Iar ca să nu le pierdem, Republica Moldova, cu adevărat, trebuie să fie o prioritate pentru România. Apoi, prioritate să fie ! Mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Mirela Elena Adomnicăi - critici la adresa unor acțiuni ale domnului ministru Gheorghe Flutur în județul Suceava;

O invit la microfon pe doamna Mirela Adomnicăi.

Video in format Real Media  

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

La data de 1 aprilie 2005, președintele Partidului Socialiștilor Europeni, Poul Rasmussen, făcea următoarea declarație de presă: "Pledez pentru stricta respectare a legilor în vigoare, pentru a se garanta corecta funcționare a instituțiilor din România și a se consolida sistemul democratic din România".

La data de 13 aprilie 2005, când Parlamentul European s-a reunit în plen la Strasbourg, am fost încercați de emoții și incertitudini în privința votului privind adoptarea recomandărilor de aderare a României la Uniunea Europeană în 2007, și a avizului - conform pentru semnarea Tratatului de aderare la 25 aprilie 2005, la Luxemburg.

În acest context, domnul ministru Gheorghe Flutur, în cadrul Adunării Generale de alegeri a Organizației Municipale Suceava - PNL a declarat: "Județul Suceava este ocupat de un monopol de firme psd-iste, care au contribuit în campania electorală la bugetul PSD, și nu puteți încăpea dumneavoastră și copiii dumneavoastră. Solicit prefectului să treacă la verificări foarte hotărâte a firmelor membrilor PSD".

Este evidentă discriminarea privind ordonarea unui control numai a firmelor membrilor PSD, și nu un eventual control care să vizeze persoane care încalcă legea pe teritoriul județului Suceava, fără deosebire de apartenență sau opinie politică, ceea ce poate să aibă consecințe foarte grave, nebănuite de cei care astăzi dețin vremelnic puterea.

Este, de asemenea, îngrijorătoare perspectiva care se deschide prin acest precedent, și anume aceea a unor controale la ordin, împotriva firmelor care au ca asociați persoane aparținând religiei catolice sau ortodoxe, la fel cum ar putea urma controale la ordin pentru verificarea firmelor care au ca asociați polonezi, ruși, germani, maghiari, sau împotriva acelora care semnalează nereguli în actul de guvernare.

Prin această operațiune, pusă la cale de actuala putere, au fost încălcate texte legale de maximă importanță pentru România, în contextul integrării europene, după cum urmează: Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ratificată de România la data de 18 mai 1994, care interzice exercitarea drepturilor și libertăților cetățenești, cu deosebire bazată pe opinie politică sau apartenență la un partid politic; Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice, care prevede ocrotire legală în fața legii a cetățenilor având opinii politice diferite; art.4 din Constituția României, referitor la interzicerea discriminării pe criterii de apartenență politică sau opinii; art.40 din Constituția României, referitor la dreptul de asociere în partide politice.

În conformitate cu art.11 și cu art.20 din Constituția României, convențiile și pactele internaționale ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern, fiind legi ce trebuie respectate, inclusiv de domnul ministru Gheorghe Flutur.

Acest lucru, coroborat cu amenințarea cu controale comandate politic a șefilor de instituții descentralizate, funcționari publici numiți în timpul sau înaintea guvernării PSD, în vederea obținerii demisiei acestora, constituie o încălcare flagrantă a drepturilor cetățenești garantate de normele europene.

În calitate de deputat în Parlamentul României, dar mai ales ca cetățean al acestei țări, îmi exprim îngrijorarea față de lipsa de responsabilitate a acestui ministru al actualei guvernări, și consider extrem de periculoasă această discriminare pe criterii politice, în perspectiva menținerii calității de membru cu drepturi depline al Consiliului Europei și în perspectiva integrării în Uniunea Europeană. Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

O zi bună tuturor.

 
   

(Următoarele declarații au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință.)

 
  Florin Iordache - declarație politică intitulată Acordarea medicamentelor compensate, atentat la sănătatea populației;

Domnul Florin Iordache:

Declarație politică: "Acordarea medicamentelor compensate, atentat la sănătatea populației".

Sistemul de acordare a medicamentelor compensate în timpul Guvernului Adrian Năstase a fost un sistem simplu, eficient, accesibil și a oferit o reală protecție socială pensionarilor cu venituri mici, iar medicilor, confortul profesional că pacientul va urma tratamentul prescris. Pensionarii cu venituri mai mici de 6 milioane lunar puteau să-și procure medicamentele eficiente pentru orice tip de boală.

Sistemul actual de prescriere nu se mai aplică diferențiat, în funcție de venituri, în acest fel, un pensionar cu venituri de 3 milioane lunar și un salariat cu venituri de 30 de milioane lunar vor plăti pentru același medicament aceeași sumă.

Compensarea actuală se bazează pe trei liste: lista cu medicamente compensate 100%; lista cu medicamente compensate 90%; lista cu medicamente compensate 50%.

Medicamentele cu compensare 100% și 90% nu trebuie să depășească suma de 1 milion de lei, iar pentru 50% nu trebuie să depășească 3 milioane de lei.

În această situație, medicul trebuie să fie cu ochii pe lista de prețuri, și nu pe afecțiunea pacientului. De asemenea, o anomalie este și aceea că trebuie făcute rețete pentru fiecare tip de medicament compensat.

Acest mod de a face medicină este dăunător sănătății populației, prioritară fiind valoarea medicamentelor, și nu sănătatea pacienților.

De aceea, eu consider că Ministerul Sănătății trebuie să schimbe urgent acest mod de a trata sănătatea care, altfel, va avea implicații dezastruoase în viitor.

  Ioan Aurel Rus - Prezentarea cazului unui deținut în Penitenciarul Poarta Albă, Secția V;

Domnul Ioan Aurel Rus:

"Subsemnatul col.Bîrzu Anton, născut la data de 25.XII.1916, fiul lui Ion și Anița, cu domiciliul stabil în Tg.-Ocna, str. Cărămidăriei nr.3, jud. Bacău, actualmente deținut în Penitenciarul Poarta Albă, secția V, camera 8, inapți cronici", iar scrisoarea își continuă cursul.

Așa începe plângerea unui deținut în vârstă de 89 de ani, condamnat în 1993, neștiind la câți ani de detenție și nici pentru ce anume. Știe, în schimb, că a fost colonel în armata română, decorat de 11 ori, și că în 1943, fiind grav rănit pe front și neavând unde să locuiască, statul român i-a cumpărat o casă. Mai știe că, din cauza unui handicap major, soția sa i-a fost angajată ca însoțitor. După decesul acesteia, survenit în 1992, începe alt calvar: mai mulți pretendenți să-l întrețină pentru a-i lua casa i-au înscenat multe, printre care și un împrumut fals la o bancă.

Se pare că pentru 60 de milioane stă astăzi în închisoare, din 1993, deși I.N.M.L București a dispus punerea în libertate, în șase rânduri.

Printre curtezani, în scopul de a se îmbogăți, se numără Macovei Romulus și soția sa, Livia, precum și socrul acestuia, Câmpu Aurel din Tg.-Ocna, str. Gălean nr.56, și Dan Buzinski și soția Verona, din comuna Trotuș, satul Valea Trotușului, plutonier la Postul de Transporturi Feroviare Onești, acesta se pare fiind artizanul ingineriei financiare ce a scos banii din bancă și a uitat să-i returneze, uzând de un fals grosolan.

Astăzi, se pare că un domn, Spiridon Ion, locuiește în casa petentului, care în plângere arată modul bestial în care a fost bătut la arestare de către cpt.Surugiu și mr.Bot, lucrători ai Poliției Focșani - Vrancea, desigur astăzi având alte grade.

Ca deputat PPRM și membru al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale din Camera Deputaților, mă voi implica personal în aflarea adevărului și pedepsirea vinovaților.

Cer Direcției Generale a Penitenciarelor, personal domnului magistrat Emilian Stănișor, să verifice cazul prezentat și să dispună în consecință rezolvarea acestuia, precum și punerea în libertate a petentului, în urma analizei minuțioase a dosarului.

  Ioan Ghișe - intervenție politică intitulată Necesitatea de a fundamenta, bazată pe principii, în mod echitabil, salarizarea în sectorul public;

Domnul Ioan Ghișe:

Declarație politică: "Necesitatea de a fundamenta, bazată pe principii, în mod echitabil, salarizarea în sectorul public".

Sistemul de salarizare din România reprezintă, de 15 ani, teren de dispută politică și sindicală. Acest domeniu a și cunoscut cele mai mari și frământate evoluții. Multiplele dezechilibre care apar în procesul de transformare a societății românești generează de multe ori inechități care duc la demotivarea specialiștilor pentru o muncă cinstită, și la frustrare, care se acumulează pe măsura trecerii timpului.

Presiunile sociale pentru creșteri salariale, exprimate de multe ori în stradă, și concesiile făcute de guvernanți, oricare și oricând ar fi fost ei, au generat slăbiciuni multiple ale unui sistem de salarizare de care se plâng toți cei care lucrează în sectorul public.

Datorită acestei cauze majore care o reprezintă inechitatea în a răsplăti munca cinstită și competentă, foarte mulți specialiști, fie au părăsit țara, fie au schimbat locul de muncă sau domeniul de activitate.

Ani mulți de viață se consumă în pregătirea de specialitate a tinerilor în institute de învățământ superior. Se cheltuiesc sume imense de bani de către statul român, adică prin contribuția cetățenilor, pentru formarea unor valoroși specialiști.

Dezamăgiți și demotivați, aceștia ajung să plece să lucreze în alte țări sau în alte domenii, fără ca societatea - în ansamblul ei- să beneficieze de investiția pe care statul, prin instituțiile sale, o face în bani, profesori, laboratoare, muncă, timp și energie consumate până la urmă în mod inutil.

De fapt, se risipesc resursele naționale concretizate în bani de la buget și formare profesională a specialiștilor de înaltă calitate. Nu multe țări în lume își permit o astfel de risipă. Altfel spus, statul gestionează greșit și risipește din contribuția cetățenilor, fără ca aceștia să fie la urmă și ei beneficiari ai investiției făcute pentru pregătirea unora dintre cei mai valoroși cetățeni.

Această eroare se petrece datorită lipsei de viziune, fundamentată pe principii și valori, în concordanță cu standardele constituționale ale democrației, statului de drept și obiectivelor strategice naționale pentru dezvoltarea durabilă a societății românești.

Criteriile după care ar trebui să fie generată o grilă de salarizare în domeniul public este necesar să fie determinate de: importanța socială a muncii, gradul de specializare, timpul necesar și obligatoriu pentru specializare în munca prestată și nivelul de pregătire, calitatea și cantitatea muncii, responsabilitatea individuală și reprezentativitatea instituțională.

Apreciem că sănătatea și educația cetățenilor trebuie să fie prioritare față de producția de bunuri materiale, care - dacă ar fi rebutate - se pot recicla și remodela.

Sunt foarte numeroase situațiile în care un economist sau inginer câștigă în sectorul public cât zece medici specialiști chirurgi, chiar dacă societatea comercială pe care o conduce economistul sau inginerul este falimentară și subvenționată de la bugetul public.

A devenit obișnuință ca, în aceleași condiții de pregătire, calificare și vechime, ingineri, economiști sau informaticieni să fie plătiți de câteva ori mai puțin dacă lucrează în învățământ, decât dacă lucrează în alt domeniu din sectorul public.

De asemenea, în funcție de responsabilitatea individuală și reprezentativitatea instituțională trebuie ca sporurile de funcții să contribuie la motivarea spre munca cinstită și în serviciul public și să nu reprezinte surse de demotivare și corupție.

Apare de neacceptat ca salariile angajaților și ale conducătorilor de societăți comerciale cu capital majoritar de stat în domenii social-economice cheie ale serviciilor publice și furnizorilor de materie primă și energie să fie retribuite cu sume de ordinul a câtorva zeci de economiști, arhitecți, profesori sau ingineri care lucrează în administrație.

În același timp, performanțele acestor societăți comerciale monopoliste pe domeniul lor sunt slabe, activitățile sunt susținute de subvențiile de la bugetul public, iar serviciile sunt de slabă calitate.

Altfel spus, cu banii luați de la cetățeni, statul, prin sistemul instituit, plătește în regim de lux pe cei care produc și vând servicii de slabă calitate, servicii pe care apoi aceștia le oferă cetățenilor în regim de monopol.

Acestea toate sunt anomalii care trebuiesc corectate.

Pledăm pentru ca Guvernul, prin Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, să inițieze un sistem de salarizare în domeniul public, fundamentat pe principiile și valorile enunțate mai sus.

Sistemul de salarizare trebuie să genereze echitate socială, și nu discriminări, trebuie să răsplătească valoarea socială a muncii, care dă viață și întreține sănătatea sau care educă pentru viață.

Sănătatea și educația cetățenilor sunt prioritare față de producția de bunuri materiale.

Susținătorii și beneficiarii serviciilor oferite de stat sunt cetățenii, și nu bunurile materiale și mașinile, care azi se fac și mâine se aruncă.

Valoarea supremă în statul democratic și onest este "Omul", privit ca "Cetățean", pentru care se produc și se oferă servicii.

Acest adevăr trebuie consfințit printr-o politică salarială principială și echitabilă. Doar o astfel de politică salarială poate duce la valorificarea uriașului potențial de creație al ființei umane, în general, și al calităților cetățenilor României, în particular.

  Cristian Boureanu - informare cu privire la programul vizitei efectuate în perioada 12-13 aprilie la Strasbourg, la invitația Grupului ALDE;

Domnul Cristian Boureanu:

Declarație politică

Avizul - conform acordat de Parlamentul European României în cadrul sesiunii plenare din data de 13 aprilie a.c. reprezintă o victorie a țării noastre și o consacrare a eforturilor întreprinse de forțele politice și nepolitice în vederea atingerii obiectivului aderării. Totodată, votul din Parlamentul European exprimă încrederea politică în capacitatea României de a-șirespecta angajamentele.

În perioada 12-13 aprilie, m-am aflat la Strasbourg, la invitația Grupului ALDE (Alliance of Liberals and Democrats for Europe) pentru a participa la sesiunea plenară a Parlamentului European. Printre invitații ALDE s-au numărat și colegii mei, deputații Cristian Bușoi, Andrei Gerea și Cristian Adomniței.

În data de 12 aprilie, am asistat, alături de alți parlamentari români și bulgari, la dezbaterile din plenul Parlamentului European asupra avizului conform pentru Romania si Bulgaria. Totodată, programul zilei de 12 aprilie a cuprins un lunch privat la care am fost prezent alături de: Graham Watson, liderul grupului ALDE al PE, baroneasa Emma Nicholson, membru al Parlamentului European și fost raportor pentru România, Alex Graf Lambdsdorff, dr. Ona Jukneviciene, președintele Delegației Parlamentului European pentru Asia Centrală, precum și doi parlamentari bulgari.

Miercuri, 13 aprilie, înainte de sesiunea plenară a Parlamentului European, am participat alături de Graham Watson, liderul grupului ALDE al PE, baroneasa Emma Nicholson, membru al Parlamentului European și fost raportor pentru România, Annemie Neyts, președintele Internaționalei Liberale, la conferința de presă organizată de grupul ALDE. Am dorit în primul rând să mulțumesc, în numele Guvernului, dar mai ales în numele poporului român pentru sprijinul constant și continuu oferit de către ELDR/ALDE țării noastre în drumul către integrarea europeană. Vreau să subliniez că sprijinul a fost acordat în primul rând României, indiferent de partidele aflate la guvernare. ELDR, și acum ALDE au fost motorul integrării europene. România este conștientă că este doar începutul unei perioade de muncă grea. Vom accentua pe implementarea legislației europene și pe schimbările profunde cerute de integrarea europeană.

Votul din 13 aprilie reprezintă un suport real pentru susținătorii procesului de integrare și pentru toate forțele politice și nepolitice implicate în procesul de transformare europeană. Guvernul a declanșat în ultimele luni o ofensivă puternică de aliniere a legislației românești la cea europeană: strategia de combatere a corupției, strategia de reformă a sistemului judiciar, ambele cu planuri clare de acțiune, reforma poliției, un proces extrem de dificil, pe care l-au traversat toate țările candidate. De asemenea, în ultima perioadă s-au îmbunătățit vizibil condițiile privind libertatea presei.

Nu în ultimul rând, aș vrea să subliniez susținerea pe care toate partidele o dau pentru proiectele legate de integrarea europeană, chiar dacă în acest moment putem spune că avem o majoritate destul de fragilă. Tot ce înseamnă proces legislativ privind aderarea la Uniunea Europeană s-a bucurat de suportul tuturor forțelor politice.

Cei care sunt în favoarea României și Bulgariei și-au dovedit sprijinul pentru procesul de integrare. Un vot negativ ar fi însemnat o gură de oxigen pentru cei care nu doresc integrarea în UE a țărilor noastre, pe când un vot pozitiv reprezintă un real ajutor pentru toate forțele politice și nepolitice care doresc reformarea rapidă a României și Bulgariei.

Avizul-conform și semnarea apropiată a Tratatului de Aderare reprezintă însă un moment de mare responsabilitate. Procesul de integrare este însă unul anevoios, iar Parlamentul European va monitoriza îndeaproape nu numai adoptarea legislației europene, ci și implementarea acesteia. De aceea, și după momentul avizului-conform și al semnării Tratatului de Aderare, România trebuie să vadă integrarea în Uniunea Europeană ca pe un proces continuu. Sunt convins însă că autoritățile române își vor îndeplini toate angajamentele asumate în procesul de aderare.

  Mihai Sandu-Capră - creionarea efectelor benefice pe care le are asupra economiei aplicarea cotei unice de impozitare;

Domnul Mihai Sandu-Capră:

Modificarea sistemului de impunere prin introducerea cotei unice de impozitare începand cu 1 ianuarie 2005 nu face altceva decât să urmărească tendința existentă acum în politica fiscala din țările est-europene. Acest sistem asigură simplitate și creează premisele pentru creșterea economică, prin stimularea investițiilor și a consumului. În același timp, reducerea fiscalității are menirea să încurajeze munca, contribuind la scoaterea la lumină a unei parți din "economia gri".

Deși unii colegi din opoziție considera măsurile adoptate "un mare insucces in politica economică și fiscală", cota unică de impozitare de 16% nu a avut un impact negativ asupra veniturilor salariale, așa cum și-ar fi dorit unii. Prin conceperea unui sistem unic de deduceri personale, nici un contribuabil nu a înregistrat pierderi din aplicarea cotei unice de impozitare. Astfel, persoanele cu venituri lunare de până la 10 milioane de lei beneficiază de deduceri ce variază intre 2.500.000 lei și 6.500.000 lei, in funcție de numărul de persoane aflate în întreținere.

Pentru a sublinia componenta socială a politicii fiscale adoptate de actualul Guvern, trebuie să menționăm faptul că pensionarii sunt marii câștigători ai cotei unice. Aceștia nu mai plătesc impozit pentru pensiile de până la 9.000.000 lei, sumă asupra căreia nu se aplică nici un fel de impozit crescând de la 8.000.000 de lei la 9.000.000 lei, iar venitul lunar impozabil din pensii se stabilește prin scăderea acestei sume.

După doar 4 luni de la aplicarea noilor impozite, efectele benefice asupra economiei încep să-și facă simțită prezența. Din cifrele vehiculate de către Ministerul Finanțelor ne putem da seama că rotițele noului sistem fiscal s-au pus in mișcare. Încasările totale la bugetul de stat au crescut cu 2,6% față de prognoza bugetară construită de Guvernul precedent, în care impozitul pe profit a fost luat în calcul la 19%, iar impozitul pe venit în trei trepte: 14%, 26% si 38%.

Criticii cotei unice se plâng mereu că acest sistem înseamnă o reducere a poverii fiscale de pe umerii celor bogați. Este, însă, o părere superficială, pentru că, acest sistem de taxe stimulează investițiile și, implicit, crearea de locuri de muncă, lucruri deosebit de importante într-o țară în dezvoltare, așa cum este încă România la ora actuală.

Cu siguranță, efectele pozitive ale măsurilor din domeniul fiscal adoptate de actualul executiv vor fi resimțite într-un grad mai mare spre sfârșitul anului. Potrivit Comisiei de prognoză din subordinea primului- ministru, produsul intern brut va crește în medie cu 6,2% pe an până în 2008, exporturile vor crește în medie cu 14,2%, mai mult decât importurile, care vor avansa, in medie, cu 13,7%. Numărul mediu de salariați va crește cu 1% in medie, în fiecare an, rata inflației se va reduce până la 3% in 2008, iar salariul real va avansa, în ritm mediu, cu 7,8% pe an. În condițiile în care această tendință ascendentă se va menține, cota unică ar putea să-și atingă "misiunea" in maxim doi ani.

  Cornel Popa - prezentarea unuia dintre programele de subvenționare adresate producătorilor agricoli;

Domnul Cornel Popa:

În prezent, integrarea europeană constituie pentru majoritatea producătorilor agricoli o sursă de îngrijorare, atingerea standardelor europene fiind un lucru greu de împlinit, în condițiile oferite de economia românească.

Programele de subvenționare adresate producătorilor agricoli sunt măsuri bine venite, atât pentru aceștia, cât și pentru economia țării, în vederea ridicării agriculturii la rangul pe care îl merită. Totodată, nu trebuie să uităm că aceste subvenții constituie doar un prim pas pe care agricultura românească îl face pe drumul către standardele europene, drum pe care mai apoi va trebui să-l parcurgă singură, de aceea aceste subvenții acordate statului român pentru agricultură trebuie folosite cu maximă eficiență și rentabilitate.

În aceste condiții, salut inițiativa Guvernului, luată în vederea aprobării Programului privind sprijinirea producătorilor agricoli pentru achiziționarea de tractoare agricole noi, combine noi de recoltat cereale și mașini agricole, cu finanțare de la bugetul de stat. Beneficiarii programului sunt producătorii agricoli înregistrați în registrul agricol, persoane fizice sau juridice, care nu accesează programe similare cu finanțare externă, iar alocația instituită este de 45% din prețul de achiziționare (inclusiv TVA) a tractoarelor agricole noi, combinelor și mașinilor agricole ce lucrează în agregat cu tractoarele. Modalitatea de obținere a acestei alocații este una simplă, ce poate fi la îndemâna oricărui producător agricol.

Eforturile producătorilor agricoli de a se alinia la standardele europene trebuie încurajate și susținute atât de Ministerul Agriculturii, cât și de toate instituțiile competente.

  Cristian Mihai Adomniței - intervenție intitulată Integrarea Europeană - a noastră a tuturor;

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

Integrarea Europeană - a noastră a tuturor

Votul de săptămâna trecută de la Strasbourg a fost unul foarte clar. Vreau să spun de la început că este recunoașterea unui efort al nostru, al tuturor românilor, susținut de un guvern care în trei luni a accelerat eforturile de reformă, pentru a atinge, în mod real, ceea ce Uniunea Europeana așteapta de la noi.

Cât din procentele din succes care se datorează actualei sau fostei guvernari, conteaza mai putin. Există însă altceva, mai presus de orice algoritm: votul de la Strasbourg ne-a convins 100% ca ceea ce am început acum trei luni este ceea ce s-a așteptat de atâta timp: măsuri concrete și viabile pentru a ne rezolva probleme stringente. Drumul pe care am pornit este cel bun, calea pe care am ales-o este cea corectă.

Până acum România era considerată "campioana la forma fără fond", adică era de notorietate adoptarea unor pachete legislative care nu au fost niciodată puse în aplicare, fie pentru că nu existau norme de aplicare, fie pentru că au dus la crearea unor structuri paralele și ineficiente, fie pentru că nimeni nu a impus standarde, reglementări și parametri la care trebuie indeplinite normele legislative în vigoare.

Votul primit de România este expresia clară a încrederii acordată de Parlamentul European că România, prin actuala guvernare, este capabilă să-și respecte angajamentele și să facă progrese.

Votul primit de România înseamnă încrederea Parlamentului European că suntem apți să reformăm justiția, să pregătim aparatul administrativ pentru aplicarea legilor europene, sa întărim libera concurență, să combatem corupția, să asigurăm libertatea de exprimare, să ne aplecam cu responsabilitate asupra problemelor de mediu, de cercetare, să eliminăm decalajele informaționale la nivelul cetățenilor, cu privire la integrarea europeană.

Următorul pas foarte important pentru România se va face în noiembrie, o dată cu Raportul de monitorizare al Comisiei Europene. Acest aspect de monitorizare nu trebuie să ne sperie și nu trebuie să ducă la o percepție deformată vis-a-vis de rolul coercitiv pe care instituțiile europene l-ar avea. Monitorizarea României ne va ajuta să obținem o apreciere legitimă în toamnă, dincolo de orice speculații politice, și ne va ajuta să facem urmatorul pas cu capul sus. Toate acestea se vor petrece în condițiile în care vom depune eforturi conjugate să ne asumăn în mod real angajamentele făcute. Guvernul Tăriceanu este garantul respectării calendarului european, nu doar sub aspectul strategic, ci mai ales ca și acțiune concretă, pe domenii.

Apelul meu este adresat fiecăruia din noi, care în dreptul acțiunilor noastre zilnice, profesionale, sociale trebuie să ne asumăm integrarea europeană, ca un prim pas spre un statut demn al nostru, al tuturor, în generoasa casă europeană.

  Adrian George Scutaru - declarație cu tema Instituțiile statului trebuie să facă dreptate oamenilor din Nehoiu înșelați de Omar Hayssam;

Domnul Adrian George Scutaru:

"Instituțiile statului trebuie să facă dreptate oamenilor din Nehoiu înșelați de Omar Hayssam"

Județul Buzău este din nou în atenția opiniei publice din cauza afacerilor dubioase ale omului de afaceri Omar Hayssam, care și-a desfășurat o parte importantă a activității economice în acest județ. Datorii de zeci de miliarde la bugetul statului, rambursări ilegale de TVA de peste 200 de miliarde de lei, numeroase firme-fantomă, înființate doar pentru a ascunde mai bine ilegalitățile economice, disperarea a peste 3.000 de oameni din orașul Nehoiu, care nu au văzut nici un ban de pe urma acțiunilor deținute la societatea "Foresta", patronată de Omar Hayssam, iată "realizările" omului de afaceri sirian în județul Buzău.

Omar Hayssam nu ar fi sfidat legea cu atâta succes dacă nu ar fi beneficiat de amiciția unor persoane de calibru din PSD. Acum, tot eșalonul de conducere al fostului partid de guvernământ devine amnezic când vine vorba de Omar Hayssam și de legăturile sale cu PSD. Omul de afaceri sirian nu ar fi putut înșela statul și nu ar fi putut să își bată joc de oamenii din Nehoiu, dacă nu ar fi fost sprijinit și tolerat de către liderii PSD.

Este bine că măcar în al doisprezecelea ceas, instituțiile statului au demarat anchete și controale pentru a elucida petele negre din activitatea economică al lui Omar Hayssam. Justiția are acum ocazia să își demonstreze independența și eficiența într-un caz care până de curând era tabu pentru instituțiile statului. Oamenii din Nehoiu așteaptă, după atâția ani, să li se facă dreptate, să se facă lumină în cazul "Foresta" Nehoiu.

Ca deputat de Buzău, ca inițiator al unor demersuri către instituțiile abilitate ale statului, încă de acum două luni, prin care transmiteam apelul unui grup important de cetățeni ai orașului Nehoiu de a se întreprinde cercetări asupra activității economice a lui Omar Hayssam, fac un apel către instituțiile abilitate să acorde acestui caz atenția cuvenită.

Oamenii din Nehoiu au nevoie de rezultate concrete și trebuie să li se demonstreze că toți suntem egali în fața legii.

  Ioan Hoban - apel pentru înălțarea statuii lui Bogdan Voievod;

Domnul Ioan Hoban:

Declarația mea politică vine în întîmpinarea rugăminții adresate Ministerului Culturii, personal doamnei ministru Mona Muscă, de către cetățenii comunei Bogdan Vodă, județul Maramureș.

În 1967, președintele Consiliului Popular de la acea vreme, Vasile Deac Moșu, pleda pentru schimbarea denumirii localității Cuhea, în Bogdan Vodă. În cîteva zile, doleanța cetățenilor era aprobată.

În acest context, adunarea populară la care participau cetățeni de pe toată Valea Izei, aproba înălțarea statuii lui Bogdan Voievod, cel care în 1359 trecea în Moldova, întemeind primul voievodat.

Demersurile oamenilor au fost stimulate de săpăturile arheologice făcute de Radu Popa, care descoperea, la Bogdan Vodă, cetatea de apărare și biserica voievodală, rămase mărturii grăitoare pînă astăzi.

Statuia a avut un destin aparte, deoarece de aproape patru decenii visul localnicilor ba s-a apropiat, ba s-a îndepărtat de a deveni realitate, deși chiar și în perioada totalitarismului au fost oameni care au înțeles demersurile cetățenilor de a-l avea pe Bogdan Vodă imortalizat în bronz.

De apropae 40 de ani, Vasile Deac Moșu bate la toate ușile, pentru împlinirea unui vis. Cu toate promisiunile, de dinainte de 1989 și de după 1989, statuia n-a fost încă ridicată pe soclu.

Conform scrisorii cetățenilor, în 2002, ministrul culturii din acea vreme aproba începerea lucrărilor la grupul statuar, lucrările fiind încredințate sculptorului Ioan Marchiș, care era și inspector șef al Direcției de cultură Maramureș.

Termenul de finalizare a fost stabilit pentru septembrie 2004, lucru care nu s-a întîmplat, termenul fiind prelungit pentru 1 mai 2005, iar dezvelirea să aibă loc în iunie 2005. Dar așa cum se prezintă lucrurile, e greu de crezut că noul termen ar putea fi respectat.

Se vorbește de sume mari de bani, care ar fi fost aprobate pentru statuie. Tocmai de aceea, cetățenii din Bogdan Vodă mă roagă să transmit rugămintea lor către Ministerul Culturii, personal către doamna ministru Mona Muscă, în care localnicii își pun ultima speranță.

Cerem să se vadă ce s-a întîmplat cu banii și cine se face vinovat de tărăgănarea lucrărilor. Numele doamnei ministru Mona Muscă poate fi legat și de realizarea unui vis care așteaptă împlinirea unui vis de aproape 40 de ani.

  Lia Olguța Vasilescu - prezentarea situației grave a unor clădiri ce adăpostesc instituții culturale din județul Dolj;

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Stimați colegi,

Problema apărută la Filarmonica din Craiova, în urmă cu o săptămână, după prăbușirea tavanului sălii de spectacole, mă face să readuc în discuție necesitățile instituțiilor de cultură din Dolj, în speranța că anul acesta Parlamentul României va aloca, la rectificarea bugetară, mai mulți bani pentru consolidarea clădirilor în care au loc manifestări cu public. Din fericire, faptul că la acea oră nu avea loc nici un concert ne pune în situația să ne gândim doar la ce s-ar fi putut întâmpla dacă acolo ar fi fost oameni, și nu să păstrăm acum un moment de reculegere în memoria victimelor. Dar acest lucru înseamnă că trebuie să ne gândim foarte serios la siguranța cetățenilor, cu atât mai mult cu cât acesta nu este primul caz, întrucât cu numai o lună înainte se prăbușise și tavanul Muzeului de Istorie din Craiova, iar din această cauză mai multe exponate au fost distruse.

Deși am prezentat, în cadrul comisiei de specialitate din care fac parte, și situația teatrelor liric și de păpuși din același oraș, până acum nu s-a făcut nici o investiție în clădirile acestor instituții. Reamintesc în plenul Camerei Deputaților că Teatrul de păpuși funcționează într-o clădire cu grad seismic ridicat, gata în orice moment să se prăbușească, și că ar putea avea loc o tragedie de proporții incalculabile, cu atât mai mult cu cât spectatorii sunt copii. Actorii păpușari trăiesc nu doar cu groaza că ar putea avea loc un cutremur, dar lucrează și în niște condiții inadmisibile pentru secolul XXI. Costumele lor și păpușile sunt vechi și mâncate de șobolanii care mișună peste tot în instituție, uneori plimbându-se nestingheriți pe la picioarele micuților spectatori.

De asemenea, Teatrul liric funcționează tot într-o clădire cu grad seismic ridicat, iar instrumentele și scaunele, ca și la Filarmonică, ar fi trebuit scoase de mult din uz.

Și la Muzeul de Artă s-a prăbușit, în urmă cu ceva timp, tavanul și nu s-au mai făcut investiții decât în cârpeli.

Consiliul local al Craiovei se implică în aceste probleme și face demersuri pentru siguranța cetățenilor, dar fondurile de care dispune sunt insuficiente, motiv pentru care vă voi ruga să prevedem în buget o sumă mai mare pentru lăcașurile de cultură din Craiova, cât și pentru căminele culturale din județul Dolj, care se află în paragină și care nu mai sunt deschise decât pentru nunți, botezuri sau parastase. În speranța că și Ministerul Culturii și Cultelor se va implica mai mult în soluționarea acestor probleme închei și vă mulțumesc anticipat pentru votul dumneavoastră de la buget.

Vă mulțumesc.

  Petru Tărniceru - intervenție cu tema Mai este, oare, de actualitate fuziunea dintre PNL și PD?;

Domnul Petru Tărniceru:

Mai este, oare, de actualitate fuziunea dintre PNL și PD?

Într-un interviu difuzat nu cu mult timp în urmă de către Agenția "Rompres", ministrul delegat pentru relația cu Parlamentul, Bogdan Olteanu, a fost întrebat dacă mai este de actualitate fuziunea dintre PNL și PD. În opinia intervievatului, problema fuziunii se poate pune abia după Congresul PD, când acest partid își va stabili nu numai o conducere definitivă, ci și niște obiective politice, iar unul dintre acestea ar trebui să fie afilierea doctrinară.

Deocamdată, analiștii remarcă existența în PD a mai multor curente de opinie, unul dintre ele vizând rămânerea în zona social-democrată, un altul trecerea spre zona popularilor, acesta din urmă având menirea de a repune în actualitate problema fuziunii dintre PNL și PD.

Șansele de realizare a acestui demers sunt acum destul de mari, dacă ținem seama de presiunile la care ar putea să-și supună partidele Traian Băsescu, prin Emil Boc, sau Adrean Videanu (dacă acesta va accede în fruntea partidului la Congresul PD) și Călin Popescu Tăriceanu. Totodată, însă, se remarcă faptul că în PNL unele voci nu sunt de acord cu fuziunea, iar altele o condiționează, cerând ca demersul să fie realizat, ca structură organizatorică și doctrinară, în jurul liberalilor. Pe de altă parte, PD, ieșit întărit în urma câștigării alegerilor prezidențiale de către Traian Băsescu, dorește ca rolul său într-o asemenea structură să fie de pe poziții cel puțin paritare și, treptat, să-și fortifice controlul asupra PNL.

Mai trebuie spus că eventuala fuziune dintre PNL și PD nu va însemna, în mod automat și formarea unui partid popular. Un nou partid popular are nevoie de un "certificat de conformitate ideologică", pe care îl poate primi cel mai ușor prin asocierea la proiect și a PPCD (fostul PNȚCD). Însă nici din partea PPCD angajamentul pentru un asemenea proiect nu poate fi total, deoarece rolul său ar fi echivalent cu cel de vehicul spre Partidul Popular European. Și, chiar dacă o parte din liderii PPCD ar fi răsplătiți cu funcții guvernamentale, ar mai exista destui nemulțumiți care ar cere rămânerea în opoziția extraparlamentară și încercarea de revenire în Parlament sub conducerea lui Gheorghe Ciuhandu.

Un alt obstacol în calea proiectului unui partid popular în România în formula PNL - PD - PPCD este reticența unei părți a conducerii Partidului Popular European, care nu poate uita că PD este, cel puțin formal, membru al Internaționalei Socialiste, iar PNL - al Internaționalei Liberale.

De aceea, mai cu seamă conservatorii nordici sunt sceptici față de un astfel de concubinaj politic, realizat doar din rațiuni conjuncturale favorabile unui șef de stat dornic să aibă o bază solidă pentru un nou mandat prezidențial. Cu toate acestea, dorința veche și statornică a popularilor europeni de a avea un partener ideologic în România ar putea face ca asemenea bariere să fie, în cele din urmă, depășite. Dacă va fi așa, scena politică românească ar putea face un pas înainte, cu efecte benefice, inclusiv din perspectiva integrării europene a țării noastre.

  Dumitru Avram - declarație politică Intoleranța începutului de mileniu;

Domnul Dumitru Avram:

Declarație politică: "Intoleranța începutului de mileniu"

În timp ce România e mistuită de flăcările nestinse ale corupției generalizate, icnește dramatic sub povara unei fiscalități excesive și a exploziei devastatoare a prețurilor, unii politicieni, amatori de senzații tari pe spinarea unei societăți cu nervii la pămînt, agită din nou prăfuita "Proclamație de la Timișoara", sub o altă pălărie, intitulată ostentativ "Legea Antinomenclatură", acum, după votul de la Strasbourg, așteptat de români cu sufletul la gură în tentativa lor de a păși ireversibil pe drumul integrării în Uniunea Europeană.

De la început, noul proiect interzice, pentru o perioadă de zece ani, o inovație consistentă în raport cu anticul lustru, persoanelor care au făcut parte din structurile PCR să candideze, să fie alese în înalte funcții publice ori să fie numite în diverse demnități, punând, astfel, la stâlpul infamiei vreo două-trei generații, de la ilegaliști-centenari, câți vor mai fi azi, la fiii și nepoții acestora.

Știindu-se că rotirea cadrelor constituia un principiu ideologic de bază al comunismului, nu credem că greșim afirmând că, în cei 45 de ani de existență a defunctului regim, în fruntea organelor de partid și de stat, la toate nivelele, s-au perindat sute de mii de oameni, pe care unii tineri și mai puțin tineri parlamentari, precum și alții pentru care senectutea nu este întotdeauna egală cu înțelepciunea, vor să-i țină departe de viața politică (nu însă și de urnele de vot, fiindcă acolo amprentele nomenclaturismului nu se imprimă pe buletine), susținând că această inițiativă legislativă reprezintă "un pas important" pentru intrarea în normalitate a societății românești. Fără îndoială, ea, această societate, nu s-a vindecat pe deplin de traumele prin care a trecut în ultimele decenii.

Dar oare cât de mult (în ce proporție) mai apasă astăzi tarele regimul comunist asupra vieții noastre politice, economice și publice? Oare corupția îngrozitoare ne-a fost lăsată moștenire de fostul regim? Dar criminalitatea înspăimântătoare, traficul de droguri și evaziunea fiscală le-am reportat tot de la comuniști? Oare practica degradantă, total antidemocratică, a unora dintre politicienii de astăzi, care după ce au fost aleși de membri și simpatizanții unui partid în Parlament sar repede în barca altei formațiuni politice, constituie și ea vreo rămășiță a vechii mentalități? Unde, în care țară fostă socialistă, s-a ajuns până aici? Probabil că așa se și explică de ce nu reușim să ne urnim din loc nici economic și nici în privința mentalității.

În cadrul societății noastre, aflată într-o veșnică tranziție, sînt multe probleme grave care își așteaptă grabnică soluționare. Pentru aceasta trebuie însă să privim cu ochii larg deschiși la realitățile înconjurătoare, să ne gândim cu luciditate la ziua de azi și de mâine și să nu ne mai irosim timpul și forțele dezgropând mereu trecutul. Când vom înțelege, oare, că acest trecut, de la fanarioți la nomenclaturiști, nu-i decât un măr al discordiei care dezbină forțele noastre politice?

Prin prevederile sale, total subiective, proiectul de lege antinomenclatură este, de fapt, un demers anacronic. El propune, la 15 ani după prăbușirea regimului totalitarist, purificarea foștilor săi reprezentanți, cînd unii s-au lepădat de mult de vechiul regim, ba chiar de viață, ca să nu mai spunem că în perioada care a trecut din decembrie 1989 și pînă astăzi, lumea s-a purificat ea însăși îndeajuns. Fixînd încă o perioadă de interdicție politică de 10 ani pentru cei ce au deținut funcții importante în vechiul regim, inițiatorii acestui surprinzător proiect legislativ se întrec cu gluma, neținînd seama că puțini criminali periculoși mai sînt astăzi gratulați de justiție cu condamnări de 25 de ani.

Pe de altă parte, autorii proiectului în cauză sfidează pînă și legea lustrației, care trimite la o perioadă de penitență de 5 ani pentru fapte publice reprobabile. Dar proiectul de lege antinomenclatură nu-i numai anacronic, ci și nerealist. El obligă Ministerul Justiției să constate starea de incompatibilitate a zeci de mii de persoane care candidează în alegeri pentru a deveni parlamentari, primari ori consilieri sau care sînt vizate pentru a ocupa diverse demnități. O asemenea pacoste mai lipsea de pe mesele judecătorilor, care de ani și ani luptă cu maldărele de dosare care s-au adunat în judecătorii și tribunale.

Să fim optimiști și să credem că Parlamentul va respinge o asemenea inițiativă incendiară și se va concentra cu toate forțele, într-un real consens național, pentru îndeplinirea integrală a obligațiilor legate de integrarea țării noastre în Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc,

  Relu Fenechiu - răspuns la unele acuzații aduse de fostul deputat PSD, Codrin Ștefănescu;

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Duminică, la orele amiezii, în cadrul unei conferințe de presă, organizația PSD București, prin vocea gălăgiosului fost deputat Codrin Ștefănescu - despre care, în legislatura trecută nu am citit în mass-media nimic despre activitatea sa parlamentară - s-au adus o serie de acuzații unui ministru liberal și șefului consilierilor primului ministru. Până aici, nimic anormal. Întotdeauna, Opoziția atacă Puterea sau oameni din angrenajul Puterii.

Două elemente mă fac însă să mă întreb dacă aceste atacuri au avut drept scop doar rațiunea ca respectivul membru al PSD să puncteze la capitolul imagine, cu câteva zile înaintea Congresului PSD, sau este vorba de un obicei al PSD, care datează încă din vremea cînd se numea FSN, și anume de a arunca, în cantități mari, mizerii peste adversarii politici.

Primul element îl reprezintă lipsa oricărei dovezi privind acuzațiile aduse. Se spune despre cei doi că ar fi acționari la unele firme care au - citez din documentul prezentat în conferința de presă - "ca obiect de activitate aceleași domenii cu cele cărora domniile lor își desfășoară activitatea, dar de această dată în cadrul Guvernului României". Repet, nu se aduce nici o dovadă privind pretinsul conflict de interese.

Al doilea element. Cu o zi înainte de conferința de presă, respectivul acuzator anunța, într-un fel de promo găzduit cu mare generozitate de vreo două televiziuni, că dezvăluirile ce vor fi făcute se datorează documentelor primite din partea unor membri ai PNL și că săptămînal vor fi prezentate documente similare, toate din surse liberale. Surpriză mare, însă. Când un coleg parlamentar din PSD - sic! - a arătat senzaționalele documente, am observat că este vorba doar xerocopii de pe declarațiile de avere ale încriminaților și o serie de extrase de pe site-ul Ministerului Finanțelor. Deci, stimate doamne și stimați domni deputați, misterioșii colegi de-ai mei din PNL, care în fiecare săptămână ar urma să alimenteze organizația PSD București cu documente de senzație, nu sunt decât niște site-uri publice de pe Internet. Sau, dacă stau să mă gândesc, zgomotosul fost deputat poate nu a mințit în întregime. Nu exclud varianta ca vreun coleg de-al meu din PNL, din legislatura trecută, suferind un puseu de generozitate, s-a apucat și l-a instruit pe respectivul pesedist cum să navigheze pe internet. Da, așa s-ar putea face o legătură între membrii PNL și documentele prezentate în conferința de presă de duminică.

Tot din mass-media anului trecut, am citit că respectivul acuzator al colegilor mei declara, pozând cu curaj în pesedistul reformator, că se zbate pentru a contribui la formarea "noului PSD". Ei bine, duminică, din oră în oră, aflam cum se reformează PSD. La toate conferințele de alegeri județene au cîștigat numai și numai cei care au condus și pînă acum filialele județene. Ba mă înșel. La Alba, chiar județul care l-a trimis în 2000 pe micul inchizitor din PSD în Parlament, a cîștigat liderul care în 2003 a fost trecut pe linie moartă. Concluziile vă rog să le trageți dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

  Filip Georgescu - referire la un eveniment ce se desfășoară în municipiul Pitești - Simfonia lalelelor;

Domnul Filip Georgescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În intervenția mea de astăzi vreau să vă fac cunoscut un eveniment deosebit care se desfășoară în această săptămână în municipiul Pitești. Este vorba despre "Simfonia lalelelor", manifestare ajunsă la cea de-a XXVIII-a ediție.

Dacă în urmă cu mai bine de două decenii, la "Simfonia lalelelor" participau doar câteva firme, la ediția din acest an, prin grija Primăriei Municipiului Pitești, a Consiliului local și al Administrației Domeniului Public și-au anunțat participarea peste 60 de firme din țară și din străinătate.

De asemenea, vreau să vă amintesc faptul că, anual, la "Simfonia lalelelor" participă circa o sută de mii de locuitori din județul Argeș, precum și din alte județe ale țării.

Parafrazându-l pe poetul florilor, Alexandru Macedonski, Piteștiul lansează în fiecare primăvară chemarea: "Veniți, privighetoarea cântă și...lalelele au înflorit". Pentru că, spunea Macedonski: "Cântați, nimic din ce e nobil și dulce n-a murit / Simțirea, ca și bunătatea deopotrivă pot să piară,/ dar dintre flori și dintre stele nimic nu va fi clintit / Veniți, privighetoarea cântă și lalelele au înflorit".

Regina primăverii, laleaua, este originară din Orientul Apropiat, din regiunea montană a Asiei Mici, dar ea poate fi întâlnită și în zonele temperate ale Chinei, Japoniei și Asiei Centrale. "Tulipa", numele științific al lalelei, își are originea în sensul personal "toliban" care înseamnă turban, ca aluzie la asemănarea cupei sale florale cu tradiționalele turbane. Numele popular de "lalea" este de sorginte turcească, turcii având un rol important în răspândirea acestei flori în lume.

Laleaua apare încă din secolul al XVI-lea pe ineditele covoare orientale și pe ceramica veche, iar în textele vechi păstrate în moschei sunt prezentate numeroase soiuri de lalele, precum și sărbătorile ținute cu mult fast cu ocazia înfloririi lor.

În Olanda secolului al XVII-lea, bulbii de lalea se foloseau ca monedă de schimb ori ca zestre și valorau greutatea lor în aur. De-a lungul timpului, lalelele au stârnit adevărate pasiuni. Zestrea acestei flori este extrem de bogată și variată. Zeci de specii au fost aduse în Europa, iar horticultorii au creat mii de hibrizi, ajungându-se la flori cu calități inedite ca formă, culoare și parfum.

Drept dovadă a importanței ce se acordă acestei flori, în Olanda funcționează numeroase instituții de nivelului mondial care se ocupă de ea, știut fiind faptul că Olanda produce 70% din producția mondială de bulbi.

În România se crede că lalelele au fost aduse din Turcia la începutul stăpânirii otomane, dar documentele menționează cultura de lalele abia pe la 1786-1788, când au fost amenajate primele grădini decorative, printre care și cea a palatului Nicolae Mavrogheni.

La Pitești, primii bulbi de lalele și zambile au fost plantați în 1972, provenind de la floricultorul amator Well Alois din Arad și de la piața de flori din Oradea.

Prima ediție a "Simfoniei lalelelor" la Pitești a avut loc în anul 1978, ediție la care principalii producători și comercianți de flori și-au folosit talentul și priceperea lor pentru a scoate în evidență frumusețea acestei flori.

De atunci, an de an, în prag de primăvară, Piteștiul îmbracă straie de sărbătoare prin găzduirea acestui eveniment unic în România, care este "Simfonia lalelelor" și la care zeci de mii de vizitatori admiră timp de patru zile exponatele celor mai renumite florării din țară.

Aici, în zona mirifică a Carpaților Meridionali, orașul lalelelor, Piteștiul, își așteaptă la fiecare sfârșit de prier, cu mar bucurie, prietenii din toată lumea, pentru ca timp de o "Simfonie" să fie mai buni.

Pentru ca atunci este sezonul lalelelor și al zambilelor. Elegante sau copilăroase, ele îți înveselesc casa și sufletul, iar mirosul lor îți reînvie sentimentul ca primăvara a sosit, ia natura s-a trezit din lungul somn al iernii.

Frumoasă și atrăgătoare, cu nenumărate varietăți de culoare și formă, laleaua ne incintă cu florile sale, iar fără ea "Simfonia" n-ar mai fi la fel de fascinantă. Intervenția de față îmi oferă plăcuta ocazie de a vă invita să fiți alături de noi la această manifestare simbol al Municipiului Pitești - "Simfonia lalelelor".

Vă mulțumesc pentru atenție.

  Valeriu Gheorghe - declarație politică referitoare la aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană;

Domnul Gheorghe Valeriu:

Declarație politică referitoare la aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană

Parlamentul European a aprobat, miercurea trecută, aderarea României și a Bulgariei la UE, cu amendamentul că trebuie luate o serie de măsuri de către cele două țări, mai ales în domeniul combaterii corupției.

Aderarea României a fost aprobată cu 497 de voturi pentru, 93 de voturi împotrivă și 71 de abțineri.

Parlamentul European a solicitat dreptul de a cere amînarea cu un an a aderării, în condițiile în care una dintre cele două țări nu va reuși să ia măsurile cerute înainte de a deveni membru UE.

După momentul aprobării extinderii, Parlamentul European nu va mai avea nici un cuvânt de spus, dar europarlamentarii doresc să monitorizeze strict ambele țări până la aderarea efectivă.

Conform rezoluției politice adoptate, parlamentarii europeni au salutat reformele și angajamentele suplimentare ale actualului Guvern al României. În legătură cu deficiențele ce trebuie corectate, o importanță majoră o are aplicarea eficientă a reformelor administrative și judiciare, necesitatea continuării luptei împotriva corupției, în special la nivel înalt. În România, în perioada 2000-2004, problema cea mai importantă a fost flagelul corupției, iar actualul Guvern se chinuie să diminueze efectele guvernării PSD.

Chiar și Bulgaria, considerată că a realizat progrese excelente până în prezent, a fost criticată pentru eșecul Parlamentului bulgar de a adopta un nou cod penal, care să fie eficient în lupta împotriva corupției.

În luna martie, Comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, a criticat Bulgaria, dar mai ales România,pentru ineficiența sistemului judiciar și pentru persistența corupției, dar ziua de 13 aprilie are o importanță istorică pentru România, prin votul care ni s-a acordat.

  Rareș Șerban Mănescu - salutarea apariției Ordinului nr. 518/2005 al Ministerului Justiției;

Domnul Rareș Șerban Mănescu:

Declarație politică

Vin în fața dumneavoastră astăzi pentru a saluta Ordinul nr. 518 din 6 aprilie 2005 al ministrului Macovei, ordin care restrânge semnificativ sfera documentelor cu caracter secret de serviciu produse sau gestionate de Ministerul Justiției la informațiile pentru care era absolut necesar să poarte această mențiune.

Decizia luată de Ministerul Justiției este bine venită și poate fi un model pentru toate instituțiile statului. Vechiul ordin definea ca secrete de serviciu în mod eronat și excesiv o serie de informații și documente produse sau gestionate de Ministerul Justiției.

Ordinul nr. 3382 din 14 noiembrie 2003, abrogat de Ministerul Justiției, încălca Legea 544 privind accesul la informațiile de interes public,întrucât secretizainformații de interes public și chiar informații care ar fi trebuit comunicate din oficiu potrivit art. 5 din Legea nr. 544/2001 (de exemplu bugetele instanțelor, contractele încheiate de minister cu furnizorii de lucrări, servicii sau produse).

Aș vrea să-mi exprim surprinderea față de dorința fostului Guvern de a ridica și de a menține acest perete de secrete. E foarte clar că, dacă vrem să fie o democrație trebuie să renunțam la secretizarea excesivă. Să înțelegem că transparența și controlul public sunt regulile de bază într-o democrație.

Sigur că nu negăm necesitatea ca instituțiile statului să lucreze cu documente ce au caracter strict secret, dar această extindere, pe care fostul Guvern a inițiat-o, a încercat să cuprindă toate informațiile, chiar dacă ele erau informații de interes public conform L 544/2001.

Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, trebuie să ne adaptăm legislația și nu să introducem tot felul de restricții, așa cum a făcut guvernul Năstase.

Dacă vrem să luptăm contra corupției, trebuie să obligăm instituțiile statului să fie transparente. Tocmai de aceea, demersul făcut de Ministerul justiției este bine venit.

  Ilie Merce - intervenție cu titlul Criza din învățământul românesc;

Domnul Ilie Merce:

"Criza din învățământul românesc"

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

După 1990, învățământul românesc se află într-o continuă criză. În numele reformei s-au făcut tot felul de experiențe și experimente care, toate laolaltă, au condus la degradarea învățământului românesc de toate gradele, cu consecințe nefaste asupra formării tinerei generații și a evoluției societății românești pe toate planurile.

Până acum am avut în fruntea țării prim-miniștri, inclusiv un președinte, care, cu emfază, clamau că sunt și profesori universitari dar, paradoxal, imediat ce s-au văzut pe funcții mari, au uitat de confrații lor dascălii care continuă să se zbată într-o mizerie pe care, în nici un caz, nu o merită.

Nu se poate trăi cât de cât civilizat cu un salariu de mizerie, de regulă sub nivelul salariului mediu pe economie, cât are un profesor - învățător în prezent, după peste 30 ani de vechime în învățământ.

Din cauza salariilor mizerabile, la limita subzistenței, unele cadre didactice au părăsit învățământul, au abandonat profesia, pentru alte domenii care să le asigure condiții pentru un trai decent. S-a ajuns astăzi ca, în mai toate instituțiile școlare, procentul suplinitorilor, al cadrelor fără pregătire specifică în domeniu, fără chemare spre activitatea didactică, să atingă un prag alarmant. Inclusiv în multe licee din Capitală, considerate de elită, se lucrează cu suplinitori fără pregătire, fără vocație. Ce să mai spunem de școlile din mediul rural !

Atrag atenția factorilor responsabili care conduc România, de la Președinție, prim-ministru, ministerul învățământului, să dovedească mai multă receptivitate și preocupare reală pentru învățământul românesc, problemă cardinală pentru redresarea României în ansamblul ei.

Bunele intenții nu folosesc nimănui dacă nu sunt urmate și de fapte concrete, care să asigure și materializarea lor în practică.

  Gheorghe Eugen Nicolăescu - câteva considerații asupra obligațiilor ce revin României în urma semnării Tratatului de aderare la U.E.;

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

După cum probabil se cunoaște, semnarea Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană a intrat în linie dreaptă. Astfel, în cadrul sesiunii plenare din data de 13 aprilie, Parlamentul European și-a exprimat încrederea în România, adoptând cu 497 de voturi "Pentru" Raportul Moscovici asupra României.

Este îmbucurător faptul că membrii Comisiei care au analizat proiectul de raport asupra progreselor României pe calea aderării au recomandat prin intermediul domnului Pierre Moscovici, raportorul pentru țara noastră, "semnarea tratatului cât mai repede în 2005 și aderarea în 2007". Totuși, dezbaterile tensionate ce au avut loc în Parlamentul European ne fac să credem că mai există câteva obstacole, astfel încât orice eroare politică a actualului executiv poate fi amendată și, în consecință, poate costa foarte scump România.

Esențial este ca imaginea, percepția României în Europa s-a îmbunătățit, iar acest lucru se datorează în mare parte modului în care România a înțeles să-și îndeplinească obligațiile asumate în 17 decembrie 2004 și, desigur, programul de guvernare axat în special pe integrarea europeană.

Dar, până la urmă, cred că cel mai important este ca populația să înțeleagă cât mai corect care vor fi drepturile și, mai ales, obligațiile care decurg din viitoarea noastră calitate, faptul că Europa nu cunoaște noțiunea de compromis. Integrarea va însemna pentru România rigoare, consecvență, respectarea unor promisiuni și angajamente.

Din fericire pentru noi, percepția în rândul oamenilor este foarte favorabilă aderării.

Pentru a aduce în discuție și aspecte mai sumbre, precum și clauza de salvgardare, trebuie precizat că, deși este considerat un element ce poate amâna aderarea, lucrurile nu stau tocmai astfel. Această clauză este doar un element, într-adevăr foarte important, de mobilizare a tuturor eforturilor în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate în privința reformei justiției, luptei împotriva corupției sau concurenței. Și, după cum se observă, angajamentele se respectă, România neavând nevoie de derogări sau atitudini binevoitoare din partea Comisiei Europene.

De aceea, consider că toate forțele politice parlamentare și neparlamentare trebuie să contribuie la transformarea României, la apropierea rapidă de Europa unită, astfel încât cetățenii români să aibă șansa unui trai mai bun.

Indiferent cum va evolua scena politică, reforma societății românești efectuată în acești ani nu va mai permite întoarcerea la socialism ci, dimpotrivă, ne va asigura că avem un singur drum: democrație și prosperitate.

  Ovidiu Ioan Silaghi - comentariu pe marginea protocolului de semnare a Tratatului de Aderare;

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La puține ore după votul favorabil României din Parlamentul European, PSD s-a lansat în a da recomandări actualei Puteri. Una dintre acestea vizează o solicitare, și anume ca și liderii acestui partid să fie invitați la ceremonia semnării Tratatului de Aderare care va avea loc pe 25 aprilie. Nu este de competența mea această chestiune. Guvernanții vor decide cine va fi invitat. Dar este de datoria mea să semnalez un fapt din trecutul nu prea îndepărtat: când se afla la Putere, PSD nu a invitat liderii PNL și PD când s-a semnat intrarea României în NATO. Conducerea PSD a justificat acum neinvitarea atunci a liderilor Opoziției prin faptul că "altul era protocolul la acel ceremonial". Mi se pare un răspuns ipocrit. PSD a vrut să-și aroge 100% meritele accederii în NATO. Dacă privim și mai mult înapoi în timp, vom observa că procentele meritelor PSD în ceea ce privește intrarea în NATO sunt mult, foarte mult mai mici. Să nu uităm că parteneriatul cu NATO a fost opera administrației prezidențiale și a guvernărilor din perioada 1997-2000, guvernări la care au participat și reprezentanți ai PNL și PD, adică partide ai căror lideri nu au fost invitați la ceremoniile din 2002. Să nu uităm că atunci când Puterea din perioada 1997 - 2000 a sprijinit eforturile NATO din Balcani, PSD, pe atunci PDSR, protesta împotriva acțiunilor militare ale NATO în Iugoslavia. Și, de ce să nu recunoaștem, poziția geo-strategică a României și, mai ales, tragicele evenimente de la 11 septembrie 2001 au contribuit la urgentarea acceptării României în NATO. Deci, iarăși un minus de procente din cele ce și le arogă PSD.

Acum, PSD dorește să se afle în salonul unde se vor ciocni cupe cu șampanie, susținând, din nou, supremația eforturilor și meritelor proprii privind integrarea în Uniunea Europeană. Nu contest că PSD nu a avut o contribuție. Se afla la Putere, deci trebuia să-și canalizeze activitatea în această direcție. Dar această contribuție este doar cantitativă și nu calitativă. Pentru că iată, datorită modului în care PSD a gestionat drumul spre Europa, acum, aderarea propriu-zisă se află, timp de un an, sub amenințarea "sabiei" clauzei de salvgardare. Dacă aderarea va fi amânată, acest lucru nu se va întâmpla din cauza celor 4 luni de guvernare a actualei Coaliții, ci datorită prestației Puterii din perioada 2001-2004. Faptul că sumele de bani ce vor veni de la UE sunt sub ce ne așteptam, iarăși nu se datorează începutului guvernării actualei Coaliții, ci activității fostului Guvern. Și cu toate acestea, liderii PSD vor să fie prezenți la ciocnirea cupelor de șampanie. Și aș vrea să atrag atenția că până acum actuala Putere nu a făcut vreun anunț oficial prin care să spună cine va fi invitat la semnarea Tratatului de Aderare. Nu vreau să fac nimănui un proces de intenție. Solicit doar puțină decență din partea PSD.

PS Am citit ieri că domnul Adrian Năstase a declarat public că va vota împotriva unei legi a lustrației. Este dreptul domniei sale și nu am să stau acum să întreb sau să mă întreb de ce îi este frică de o astfel de lege. Vreau însă să atrag atenția că foste țări comuniste, cum ar fi Cehia, Ungaria și Polonia au reglementări similare și acestea au contribuit, printre altele, este adevărat, la aderarea înaintea noastră în Uniunea Europeană. O declarație de genul celei făcută duminică de domnul Năstase este foarte bine venită pentru adversarii aderării.

Uniunea Europeană. O declarație de genul celei făcută duminică de domnul Năstase este foarte bine venită pentru adversarii aderării.

  Dumitru Pardău - declarație politică cu titlul Abuzurile unui primar PSD;

Domnul Dumitru Pardău:

" Abuzurile unui primar PSD"

În data de 15 aprilie 2005 am organizat o întâlnire cu locuitorii comunei Breaza, județul Suceava. Precizez ca întâlnirea a fost organizată la solicitarea locuitorilor acestei comune, locuitori care s-au arătat nemulțumiți in mai multe rânduri de activitatea primarului PSD Ștefan Grămadă.

Mai mulți locuitori din aceasta comuna s-au prezentat in ultima luna, fie la biroul parlamentar Vatra Dornei, fie la audientele ce au avut loc la C-lung Moldovenesc sau Breaza, depunând plângeri, memorii, reclamații împotriva primarului PSD.

Acest primar PSD îmi obstrucționează activitatea mea de parlamentar, hărțuindu-mi șeful de cabinet cu fel de fel de amenințări, precum si cu amenzi fără motivație reala.

La întâlnirea din 15 aprilie 2005, au fost prezenți peste 200 de locuitori ai comunei care au depus 130 de memorii privind abuzurile efectuate de primarul PSD, Ștefan Grămada, in ceea ce privește aplicarea legilor fondului funciar, a modului cum gestionează bugetul Primăriei, precum si a comportamentului sau fata de locuitori. La aceste memorii se adaugă un număr de alte aproximativ 80 de sesizări depuse deja la instituțiile specializate.

In principal, acest primar se face vinovat in ceea ce privește aplicarea legilor fondului funciar, de sustragerea de piese din dosare, atribuirea unor suprafețe in mod abuziv, neîndreptând titularul de drept, împroprietărirea unor persoane care nu aveau drept, neexecutarea unor dosare validate de către Comisia județeană de fond funciar.

De asemenea, locuitorii considera ca fondurile pentru investiții consumate nu se regăsesc in lucrările efectuate. Peste toate acestea se adăuga comportamentul injurios fata de locuitorii comunei.

Consider ca situația acestui primar este foarte grava, tocmai de aceea am depus toate memoriile (peste 200) la Prefectura Județului Suceava, solicitând Prefectului sa declanșeze procedura de urmărire penala pentru abuz in serviciu.

Consider ca celelalte instituții, in special Curtea de Conturi, ar trebui sa se sesizeze in acest caz si sa declanșeze controale serioase.

Anunț prin aceasta declarație pe cei care îl susțin pe acest primar, reprezentanți de seama ai PSD (unii prezenți in sala) ca voi face toate demersurile pentru ca cei care au comis aceste abuzuri sa suporte rigorile legii.

Cred ca pentru îndreptarea acestor abuzuri ar trebui sa se implice si cei de la PSD, pentru ca sunt probleme in interesul cetățenilor.

  Paul Magheru - declarație politică cu titlul Ziua cinstirii Beiușului;

Domnul Paul Magheru:

"Ziua cinstirii Beiușului"

Exact în această zi de 19 aprilie, poate la această oră, primăria municipiului Beiuș, județul Bihor, marchează printr-o ședință solemnă împlinirea a 86 de ani de la eliberarea orașului de sub ocupația ungară, care refuza să recunoască Unirea provinciilor românești, hotărâtă la Adunarea Națională de la Alba Iulia, la 1 dec.1918, și la Conferința de la Paris din 1919, de după primul război mondial. La orele 12 se vor depune coroane de flori la Monumentul martirilor neamului românesc Ioan Ciordaș și Nicolae Bolcaș. De zece ani, printr-o Hotărâre a Consiliului Local Beiuș, ziua de 19 aprilie este decretată ziua urbei, iar întreaga lună aprilie "Luna Cinstirii".

La sfârșitul primului război mondial, în contextul hotărârilor Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia și al înaintării impetuoase a armatei române eliberatoare, trupele secuiești conduse de criminalul Kolman Verböczy s-au dedat la acte de răfuială abominabile. Dacă răsfoim chiar în grabă filele însângerate din acest calendar al neuitării vom înțelege de ce trebuie să ne împrospătăm în fiecare an memoria unor fapte care nu trebuie uitate. În plină furie a revoluției bolșevice maghiare dirijată de Bela Kun și a bandelor secuiești, la 2 martie 1919 se comite un adevărat măcel la Sighiștel unde au fost omorâți 60 de români și arse 40 de case. În noaptea de 3-4 aprilie 1919, avocații de Beiuș, Dr. Ioan Ciordaș și Dr. Nicolae Bolcaș, sunt uciși bestial de către hoardele dezorganizate conduse de Verböczy în satul Lunca - Bihor, sunt spintecați cu baionetele și îngropați de vii, devenind astfel martiri ai Neamului Românesc. La 13 aprilie 1919, îndurând moarte de martiri a fost ucis tot în Lunca, Nicolae Bogdan, director la Banca "Șoimul" din Vașcău. La 19 aprilie 1919, armata română, prin Regimentul 9 Vânători și Batalionul Horea, intră în oraș eliberând Beiușul și apoi înaintează triumfal spre Oradea. Beiușul și Valea Crișului trec definitiv sub stăpânire românească. La 25 aprilie 1919, pe un afet de tun drapat cu tricolorul Patriei sunt aduse trupurile martirilor Ioan Ciordaș și Nicoale Bolcaș spre odihnă veșnică în Beiuș.

În scurt timp, Beiușul devine o metropolă culturală dintre cele mai importante, un centru de învățământ și spiritualitate luminătoare. În 1928, episcopul greco-catolic Samuil Vulcan înființează al doilea gimnaziu românesc după cel de la Blaj, devenind nu demult, în 1998, Colegiul Național "Samuil Vulcan". Alături de Blaj, Beiușul devine o mică Romă a latinității și culturii românești. În timpul anilor, Beiușul a consacrat câțiva academicieni, doi mitropoliți ai Ardealului, un număr mare de episcopi, o seamă de profesori universitari, scriitori, publiciști, gazetari și specialiști de renume național și internațional. Datorită meritelor sale istorice, culturale, economice, politice, din 30 septembrie 2003 Beiușul a fost ridicat la rangul de municipiu, recunoscându-i-se astfel rolul și locul în istoria Transilvaniei și a României în general. Din anul acesta, prin reorganizarea studiilor universitare, Beiușul a devenit centru universitar cu licențieri în specializări economice, tehnice, administrative și pedagogia învățământului primar și preșcolar.

Ca deputat PPRM de Bihor am fost plăcut surprins să constat că liderul meu de partid, avocat Lucian Augustin Bolcaș, provine din arborele genealogic îngemănat al celor două ilustre familii de martiri, Ioan Ciordaș și Nicolae Bolcaș. Cine cunoaște și prețuiește prestația parlamentarului nostru va înțelege mai bine de unde provin resursele atitudinilor sale civice, patriotismul, moderația, devotamentul față de interesele majore ale Națiuni Române.

De ziua Beiușului, gândurile noastre se îndreaptă cu pietate și recunoștință la toți cei care s-au înveșnicit prin sacrificiul suprem al vieții proprii în favoarea națiunii întregi.

  Emil Strungă - intervenție cu titlul 13 aprilie 2005 - zi norocoasă pentru România;

Domnul Emil Strungă:

"13 aprilie 2005 - zi istorică și norocoasă pentru România"

Țara noastră a mai făcut un pas pe drumul anevoios al procesului de integrare în Uniunea Europeana (UE), poate cel mai dificil de până acum. Suntem mulțumiți că o zi care este considerată cu ghinion, nouă ne-a purtat noroc și am obținut un scor bun pentru votul conform exprimat în Parlamentul European (PE), similar scorului obținut în trecut de alte țări candidate în procesul de aderare, ceea ce conferă, o dată în plus, credibilitate actualului guvern și demonstrează că România a făcut progrese în procesul de aderare.

Dar analogiile se opresc aici pentru că avem și multe diferențe specifice. Deși, din punct de vedere geografic și istoric, România a făcut parte totdeauna din Europa, epoca tenebroasă pe care am traversat-o în a doua parte a secolului trecut, a deturnat temporar destinul nostru european. Schimbarea sensului nostru evolutiv readuce România pe drumul cel bun.

Trăim o perioadă comparabilă cu aceea a câștigării independenței din 1878 sau a formării României Mari din 1918. Iată de ce ziua de miercuri, 13 Aprilie 2005, nu este numai o zi norocoasă, ci și o zi istorică, marcând simbolic cea de a treia mare afirmare a României în evoluția ei europeană. Istoria ne oferă acum a treia șansă: am obținut-o greu, după reforme care au bătut pasul pe loc, după prestații uneori îndoielnice și neconvingătoare.

Votul conform favorabil acordat acum de PE, este un cec în alb acordat României, care trebuie să ne determine să intensificăm ritmul acestor reforme. Țara noastră așteaptă cu interes momentul semnării tratatului de aderare la UE din 25 aprilie 2005, care, deși practic este o formalitate, marchează faptul că de acum înainte drumul nostru în procesul integrării europene este ireversibil.

Trebuie să ne gândim cu seriozitate și responsabilitate la etapele care urmează de acum înainte, prioritatea absolută a țării fiind aceea de a continua să își respecte cu strictețe toate angajamentele asumate. Această prioritate este imperativă, nu numai în ce privește respectarea calendarului aderării, cât mai ales pentru intensificarea procesului de modernizare al societății românești, «pentru pregătirea României de a deveni un membru de calitate al UE, începând cu 1 ianuarie 2007».

Votul de miercuri, 13 aprilie, reprezintă încununarea eforturilor clasei politice, societății civile și tuturor celor care au fost implicați în procesul de aderare. Efortul nu a fost singular și în consecință meritul nu aparține în exclusivitate actualului Guvern. Din fericire pentru țară, la acest capitol care vizează interese naționale majore, clasa politică românească a dat dovadă de solidaritate, confirmând un principiu: "Contradicția non contradictoria sed complementa sunt". Traducerea nu cred că mai este necesară.

Ar fi de preferat ca această solidaritate să se mențină și în anii următori, România având numai de câștigat din această unitate, deoarece, pentru o vreme, beneficiile vor fi mult mai puține în comparație cu sacrificiile și costurile necesare integrării.

  Vasile Pruteanu - despre reacțiile și comentariile stârnite de votul favorabil primit de România pentru integrarea în Uniunea Europeană;

Domnul Vasile Pruteanu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Încă trăim intens momentul fierbinte în care Parlamentul European "și-a exprimat încrederea în România".

După cum observăm, votul favorabil primit de România, în Parlamentul European a stârnit, așa cum era și firesc, reacții și comentarii, unele favorabile, altele agresive. Oricum, știm cu toții că România va fi monitorizată la sânge în perioada rămasă până la data integrării efective, la 1 ianuarie 2007. Până atunci sunt de rezolvat multiple și destul de complicate probleme.

Una dintre acestea privește protecția copilului. Într-adevăr, în ultimul timp, unii observatori de specialitate din cadrul U.E. au apreciat că în România activitatea privind protecția copilului s-a așezat pe făgașul cel bun. Această afirmație se bazează pe faptul că Parlamentul României a adoptat, pe data de 21 iunie 2004, Legea nr. 272 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

Dacă privim în oglinda retrovizoare a timpului nu prea îndepărtat, observăm că, înaintea acestei legi, protecția copilului era reglementată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/1977 cu modificările și completările ulterioare. Prin acest act normativ, practic s-a făcut primul, dar marele pas al reformei sistemului protecției copilului aflat în dificultate din România. Rezultatele aplicării prevederilor acestui act normativ au fost cele scontate.

Astfel, până la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului mai sus invocată, copiii aflați în dificultate erau internați în orfelinate și case de copii, care nu erau altceva decât niște depozite gigant, unde copiii aveau condiții cât se poate de mizere atât de cazare, cât și de hrană, iar mortalitatea lor, ridicată la maximum, nu impresiona pe nimeni.

Prin reforma din 1997 s-au înființat centre de plasament, module familiale, instituția asistentului maternal, a familiei lărgite și de substitut de care beneficiază copiii aflați în dificultate față de care s-au epuizat toate măsurile de protecție în familie.

Obiectul prioritar al reformei din 1997 a constituit prevenirea instituționalizării și dezinstituționalizarea copiilor aflați în dificultate. Drept rezultat a fost reducerea copiilor instituționalizați cu peste 50% în timp de 2 - 3 ani și crearea condițiilor în centrele de plasament foarte apropiate de cele din familie.

Dar, cum se întâmplă adesea în țara noastră, acolo unde lucrurile merg bine, trebuie să se găsească și o frână.

Această frână a fost, după cum ne amintim cu toții, încălcări ale prevederilor legale privind adopțiile internaționale. Fenomenul a luat o astfel de proporție încât s-a impus intervenția organismelor Uniunii Europene pentru stoparea lui.

Drept urmare, prin anul 2001, Guvernul, printr-un memorandum, a suspendat aplicarea prevederilor legale privind adopții internaționale. Bineînțeles că nici acest memorandum nu a fost respectat întocmai. În schimb, s-a pus problema unei noi reglementări legale în domeniu.

Nu vorbesc cu răutate, dar guvernanților vremii le-a trebuit un timp de doi ani să elaboreze o nouă lege care, practic, printr-o activitate profesionistă se putea face într-o lună. Și până la urma urmei, am putea trece peste factorul timp, dacă această din urmă reglementare, respectiv Legea nr. 272/21 iunie 2004, ar fi soluționat la standarde superioare promovarea și garantarea drepturilor copilului.

Nu este momentul acum să facem o analiză critică exhaustivă a acestei legi. Ne rezervăm dreptul să venim cu o inițiativă legislativă de modificare a actului normativ mai sus invocat.

Ceea ce nu putem să nu reliefăm este că, dacă în toate strategiile de reformă în administrație publică, obiectul principal este descentralizarea și autonomia autorităților administrației publice locale în conținutul legii de mai sus este contrariul: hipercentralizarea și disprețul față de autonomia locală, precum și birocrația dusă până la cel mai înalt grad.

În susținerea celor afirmate este suficient un singur exemplu, și anume: în subordinea Consiliului Județean s-a organizat Direcția generală de asistență socială și protecția copilului, prin comasarea Direcției generale pentru protecția drepturilor copilului cu serviciul public de asistență socială. Astfel, a rezultat un colos cu aproximativ 1500 de salariați sub autoritatea Consiliului Județean, în loc să se fi descentralizat această activitate prin sporirea autonomiei autorităților administrative publice care să fi gestionat niște structuri suple, operative și viabile de protecție a copilului, cu concursul colectivităților locale.

În momentul este față, dacă la un centru de plasament aflat la o distanță de 50 - 70 km față de reședința de județ, unde funcționează Direcția - mamut, se defectează și trebuie înlocuită o banală chiuvetă de la baie se fac numeroase demersuri de la unitate la centru, pentru diferite aprobări și formalități ce se impun pentru remedierea situației. Asta presupune timp, bani și efort cheltuite aiurea, deoarece centrele de plasament, precum și celelalte unități din subordinea direcției nu au nici un fel de competențe în gospodărirea și buna gestionare a intereselor proprii. Sunt și alte exemple asemănătoare dar, deocamdată, mă opresc aici.

Vă mulțumesc pentru răbdarea dumneavoastră și promitem că vom interveni și cu o inițiativă legislativă pentru perfecționarea sistemului de protecție a copilului din România.

  Valeriu-Victor Boeriu - despre protestele PSD împotriva controlului Gărzii financiare;

Domnul Valeriu-Victor Boeriu:

În unele județe, PSD-ul protestează împotriva controlului de către Garda financiară al firmelor membrilor săi de partid sau ale clientelei sale politice. Un astfel de protest din partea PSD-ului nu este surprinzător, el dezvăluind încă o dată, dacă mai era nevoie, preocuparea acestuia pentru protejarea clientelei de partid și practica imixtiunii politicului în economie.

Protestul generează suspiciuni și întărește convingerea că respectivele controale sunt justificate, sunt necesare. Nu se justifică un astfel de protest și nici încercarea disperată de a evita controlul asupra firmelor respective, decât dacă acestea au ceva de ascuns sub aspectul legalității afacerilor lor.

Protestul aduce cu sine unele nedumeriri. În primul rând, de ce oare PSD-ul consideră nefirească controlarea unor firme ale membrilor săi de partid? Probabil pentru că aceștia s-au dezobișnuit de astfel de practici în ultimii ani. Dacă așa stau lucrurile, le sugerez să apeleze la liberalii din județele lor, care au avut parte de atâtea controale, încât au devenit experți în postura de "controlați". În al doilea rând, încercarea de a ajuta aceste firme să se sustragă controlului sugerează că PSD-ul este conștient de faptul că unele dintre acestea nu s-au încadrat în legalitate pe parcursul activității lor din ultimii ani.

După ce 4 ani sub umbrela PSD-ului corupția a ajuns la un nivel fără precedent, fenomenul scăpând complet de sub control, a sosit momentul decontării. Nimeni nu trebuie să fie de necontrolat, toate firmele trebuie să fie verificate, prioritar cele care au avut un regim preferențial de afaceri cu statul, cu banul public.

Așadar, stimați PSD-iști, chiar și firmele dumneavoastră, sau mai ales ele, trebuie să fie amănunțit verificate. Mai devreme sau mai târziu, fiecare trebuie să răspundă pentru faptele sale. Nimeni nu este mai presus de lege.

  Liviu Almășan - răspuns la unele atacuri apărute împotriva sa atât în presa centrală, cât și în cea din județul Hunedoara;

Domnul Liviu Almășan:

În legătură cu materialele apărute în data de 18 aprilie 2005, atât în presa centrală: "Adevărul" - "Ciuvică se întoarce cu o listă incendiară: 18 parlamentari au încălcat sau încalcă Legea Anticorupție", autor Silviu Achim; "Curentul" - "Potrivit monitorizării făcute de Mugur Ciuvică, 18 parlamentari încalcă Legea Anticorupție", autor Roxana Preda; "7 PLUS" - "Ciuvică îi pasează o sarcină grea Monicăi Macovei - 12 senatori și deputați ai Puterii trebuie demiși din Parlament", autor Diana Dumitru; "Evenimentul Zilei" - "18 parlamentari încalcă «anticorupția», autor Cosmin Torr, cât și în cea locală, potrivit căreia, eu, liviu Almășan, deputat de Hunedoara al Partidului Popular România Mare, aș fi "administrator la ACTIV SISCOM SRL", conform unei așa-zise liste a lui Mugur Ciuvică, președinte al Grupului de Investigații politice, țin să declar următoarele:

  1. În primul rând, domnișoara sau doamna Diana Dumitru, de la "7 PLUS" este, cu siguranță, novice în ale politicii, dacă poate susține că Partidul Popular România Mare, pe care îl reprezint în Parlament, face parte din "putere".
  2. În ceea ce mă privește, consider că toți redactorii în cauză (unii m-au contactat chiar telefonic, dar tot degeaba!) ar fi trebuit să se intereseze înainte de a publica o astfel de informație falsă, precum și de veridicitatea listei pe care a pus-o la dispoziția presei domnul Ciuvică. Dacă ar fi făcut acest lucru ar fi văzut că în "Monitorul Oficial nr. 550, partea a IV-a, din 17 februarie 2005, la Societatea ACTIV SISCOM SRL Brad, în Hotărârea nr. 1 din 5 ianuarie 2005 a Adunării Generale a Asociaților - Subsemnații Almășan liviu și Almășan Adrian Dumitru, în calitate de asociați ai SC ACTIV SISCOM SRL întruniți în Adunarea Generală a Asociaților au hotărât de comun acord următoarele: numirea domnului Almășan Adrian Dumitru ca administrator al SC ACTIV SISCOM SRL începând cu data de 3 ianuarie 2005, ca urmare a retragerii din funcția de administrator a domnului Almășan Liviu". Pentru o informare corectă se putea apela la Monitorul Oficial, acesta fiind considerat o sursă legală, sigură și la îndemâna oricui.
  3. Orice comentarii sunt de prisos, dar nu mă pot abține să nu subliniez faptul că și un personal cum este Mugur Ciuvică este deseori indus în eroare. Mai grav este atunci când această eroare persistă și este dată publicității prin ziare de mare tiraj, atât din presa centrală, cât și în cea locală, pentru a "informa", dacă acesta este termenul corect, opinia publică din România. Ce credibilitate mai poate avea Grupul de Investigații Politice, condus de "eminența sa cenușie" Mugur Ciuvică, dacă la unele lucruri elementare nu se informează, cum ar fi normal, ba, mai mult decât atât, dezinformează?
  4. Cine dă dreptul unor persoane ca Alina Mungiu, cu a ei listă pentru un Parlament Curat, sau unor grupuri de interese (Grupul de Investigații Politice al lui Mugur Ciuvică) să calce în picioare demnitatea și onoarea unor oameni care au fost aleși de cetățenii României, prin vot liber exprimat, fără cea mai mică informare prealabilă?
  Ioan Munteanu - declarație politică cu titlul Să trăim bine!;

Domnul Ioan Munteanu:

"Să trăim bine!"

Motivând că agenții comerciali, mari sau mici, vor avea numai de câștigat, Guvernul Tăriceanu a adoptat, cu surle și trâmbițe, cota unică de impozitare de 16%. Foarte bine. Calculele efectuate de către "specialiștii" din Ministerul de Finanțe dădeau asigurări populației că se va trăi mult mai bine de aici încolo, că economia subterană va fi lichidată, că banii se vor colecta mult mai ușor, că reducerea respectivă va conduce spre o mai mare disciplină în ceea ce privește plata taxelor și a impozitelor, că agenții economici vor fi mai cinstiți, că vor fi cu toate obligațiile la zi, etc.

Din păcate, aceste previziuni super-optimiste nu numai că nu s-au adeverit, ci, dimpotrivă, au generat un dezechilibru bugetar greu de imaginat și de controlat.

Ce a făcut, de fapt, Guvernul Tăriceanu? A introdus alte zeci de impozite, taxe, creșteri de accize, având drept scop acoperirea golului apărut în buget ca urmare a relansării fiscale, susținută cu atâta convingere în campania electorală de către Alianță.

Prima constatare: dacă această cotă unică de impozitare vizează un număr mic de beneficiari, măsurile de compensare propuse afectează un număr mare de persoane, cu urmări deosebit de grave pentru cei cu venituri modeste.

Concluzie: Ce legătură are doctrina liberală cu cei mulți, cu cei aflați la limita de supraviețuire? Nici una. Singurul interes al actualei puteri este legat de propria bunăstare, de propriile avantaje.

Promisiunile electorale ale Alianței, sintetizate în falsa urare "Să trăiți bine!" s-au dovedit simplă demagogie, cu unele consecințe extrem de grele pentru viața de fiecare zi a românilor. Iată câteva dintre "avantajele" obținute de către oamenii țării noastre:

  • majorări și noi cote de TVA pentru producătorii agricoli, pentru domeniile cercetare, turism;
  • reducerea drastică a listei medicamentelor gratuite și compensate;
  • majorări mari la benzină și motorină;
  • reducerea subvențiilor pentru agricultură, respectiv pentru producția vegetală cu 70-75%;
  • creșterea prețurilor la energia electrică, la energia termică, la gazele naturale;
  • impozite noi pentru: tranzacții imobiliare, terenuri agricole sau gospodării țărănești;
  • dublarea impozitului pe profit la IMM-uri;
  • majorarea impozitului pe tranzacțiile imobiliare ale persoanelor juridice de la 10% la 16%;
  • majorarea impozitului pe câștigurile de capital de la 1% la 10% (începând cu 01.04.2005);
  • majorarea impozitului pe dobânzi de la 1% la 10% (începând cu 01.04 față de 01.07.2005);
  • majorarea impozitului pe dobânzi pentru veniturile nerezidenților de la 5% la 10%.

După această enumerare care, desigur, nu este completă, mai poate fi vorba despre adevăratul conținut al tradiționalei urări românești "Să trăiți bine?" Nicidecum!

Cei care au dorit cu orice preț "schimbarea" sunt cei dintâi care recunosc bătaia de joc, fățărnicia și minciuna în care au ajuns abia după 1-3 luni de la alegeri.

Domnilor guvernanți, aflați vremelnic în fruntea țării, nu-i sărăciți și mai tare pe cei care au avut încredere în dumneavoastră, căci atfel, nu-i exclus să aveți soarta PNȚCD-ului. Aveți grijă de hotărârile pe care le luați pentru că lumea și-a cam pierdut răbdarea și este gata să vă ceară socoteală pentru toate experimentele la care o supuneți.

Acesta este mesajul venit din teritoriu la urarea "Să trăiți bine!", repetată cu atâta insistență atunci când, în campania electorală, voiați să le atrageți voturile. Treziți-vă la realitate, înainte de a fi prea târziu!

  Eugen Bejinariu - declarație politică cu titlul Guvernarea Partidului Social Democrat, prioritate pentru Guvernul Călin Anton Popescu Tăriceanu;

Domnul Eugen Bejinariu:

Titlul noii mele declarații politice "Guvernarea Partidului Social Democrat, prioritate pentru Guvernul Călin Anton Popescu Tăriceanu" l-am aflat în vorbele celor mai mulți cetățeni din Bucovina.

Ajungând la guvernare prin câștigarea doar a alegerilor prezidențiale din turul doi, Alianța PNL-PD a părăsit realizarea promisiunilor din Campania electorală și se ocupă prioritar de guvernarea Partidului Social Democrat. Și, dacă această preocupare, devenită de căpetenie pentru Alianța D.A. s-ar face temeinic, cu onestitate și bună credință, nu ar provoca atâtea întrebări, nedumeriri, nemulțumiri și starea de așteptare. Calea pe care o urmează Coaliția guvernamentală PNL-PD-PUR-UDMR este deja cunoscută: se lansează prin emisiunile tv și radio acuzații de corupție, greșeli ale guvernării Partidului Social Democrat, tot felul de presupuse prejudicii și enunțarea unor viitoare dezvăluiri la baza cărora se află tot oameni ai Partidului Social Democrat sau apropiați ai Partidului Social Democrat. Se ignoră, în primul rând, cea mai accesibilă și elementară prevedere a legii și democrației-prezumția de nevinovăție.

Iată câteva din acuzațiile lansate și apoi părăsite. Acuzarea guvernului Partidului Social Democrat de marea fraudă electorală la alegerile parlamentare și prezidențiale. După lansarea acestei acuzații s-a vorbit de constituirea de comisii, de verificări, de liste suplimentare etc., dar demersul s-a oprit. Ar fi trebuit să se explice și aglomerația la vot în Gara de Nord sau chiar votul liderilor PD la mai multe secții de votare (vezi votarea de la Suceava).

Acuzarea guvernării PSD privind bugetul pentru 2005 cu lipsa prevederilor pentru diverse activități, buget adoptat în Parlamentul din care a făcut parte și PNL, și PD, și PUR și UDMR. Au omis să spună că în guvernarea Partidului Social Democrat a avut loc oprirea căderii economice și apoi realizarea unei creșteri economice semnificative care se regăsește în bugetul pentru 2005.

Acuzarea guvernării Partidului Social Democrat pentru negocieri făcute neprofesionist pentru integrarea României în Uniunea Europeană și, ca urmare, s-a exprimat hotărârea de a redeschide negocierile unor capitole. Și apoi, s-a făcut liniște. Iar acum, liderii Alianței vorbesc despre progresele României în realizarea cerințelor integrării în cele 100 de zile de guvernare a Coaliției.

Acuzarea guvernării Partidului Social Democrat pentru începerea lucrării la autostrada Brașov-Borș; o dată că, nu-i bine să treacă pe actualul traseu din Transilvania, ba că nu s-a făcut prin licitație sau costă prea mult etc. După multă zarvă, fără susțineri temeinice și complete, specialiștii i-au "dumirit" pe politicienii Puterii și autostrada se va construi după proiectul și contractul realizate de Partidul Social Democrat.

Noi continuăm să ne întrebăm de ce nu s-a dus până la capăt acuzația privind întreruperea legăturilor telefonice de la Guvern la încetarea mandatului Partidului Social Democrat, de ce nu sunt competenți directorii serviciilor deconcentrate care sunt funcționari publici și care au lucrat foarte bine în mandatul 2000-2004 și de ce continuă politizarea administrației din România.

Ne mai întrebăm de ce s-a anulat subvenția de 2,5 milioane lei/ha la cultura porumbului, orzului și ovăzului, și s-a trecut din nou la "cuponiada", până acum nefuncțională, și de ce s-a ajuns la un asemenea dispreț față de pensionari prin dezordinea din zona medicamentelor.

Guvernul nu ne-a lămurit până acum de ce și cum s-a ajuns la cerința organizării ședințelor comune ale guvernelor român și maghiar, organizare convenită cu ocazia vizitei domnului prim-ministru la Budapesta. Și tot așa nu ne informează cum decurge "guvernarea" cu prefecți de etnie maghiară, în afara știrilor pe care le obținem direct sau prin mass-media locală și centrală.

Această confuzie, incoerență și dușmănie și mereu justificarea neîmplinirilor din cauza Guvernului PSD, toate pe seama muncii, eforturilor, răbdării și sacrificiilor populației din România.

  Dorinel Ursărescu - despre efectele dezastruoase ale politicii perfide a partidului - stat, PSD;

Domnul Dorinel Ursărescu:

Analizarea situației existente, a emoțiilor cauzate de pericolul eșuării României la țărmurile Comunității Europene, a fost făcută din diverse perspective (economice, politice, culturale), dar niciodată din perspectiva educației. Niciodată eșecurile (rebotezate întrâzieri ale reformei) nu au fost asumate de autorii de fapt și de drept ale acestora, de membrii marcanți ai FSN-ului și FDSN-ului, PDSR-ului și ulterior ai PSD-ului, mereu alții ca partid, dar întotdeauna aceeași ca oameni.

Prin acest demers încerc să evidențiez încă o dată rolul educației în viața unei națiuni, având în vedere că o populație educată se poate constitui în mod natural în adevărați anticorpi care să contracareze la timp orice derapaje neconforme cu statul de drept.

Credem că trebuie să devină clar pentru toată lumea că situația dificilă în care ne aflăm se datorează în bună măsură și "deficitului de educație" moștenit în epoca ceaușisto-comunistă și perpetuat pe parcursul celor 15 ani de structurile anchilozante de sorginte neocomunistă. Acest "deficit de educație" a făcut și face în continuare ca populația României (în cea mai mare parte) să nu se poată adapta la schimbările socio-politice și culturale specifice democrațiilor autentice.

"Deficitul de educație" acumulat reprezintă rezultanta sistemului stalinist de educație, care punea în practică o educație și instrucție "suficientă", pentru ca aceasta să corespundă numai nevoilor și intereselor statului totalitar comunist, fără a forma indivizi cu inițiativă, cu reacție, capabili să intre în competiția pentru resurse și de a face față cerințelor economiei de piață.

În aceste condiții, momentul Decembrie 1989 surprinde România în plin proces de formare a "omului nou", om cu o mentalitate deformată față de valorile democratice, ușor de manipulat, îndoctrinat cu supunerea necondiționată față de conducător până la anularea propriei demnități.

Cu o premeditare diabolică, eșalonul doi al PCR împreună cu structuri ale securității au lansat celebrul slogan "Noi nu ne vindem țara!" preluat cu avânt de "masa populară a oamenilor muncii", fără ca aceștia să-și dea seama că prin gestul lor și la adăpostul lor se puneau bazele noii oligarhii economico-financiare post-decembriste. Acest grup și-a avut propriul slogan. În timp ce mulțimea era manipulată și îndemnată să țipe cu mânie proletară sloganul "Noi nu ne vindem țara!", grupul care se pregătea să confiște revoluția își mârâia propriul slogan de uz intern, "noi vă furăm țara!". Scenariul a fost simplu; voi, cei mulți, nu trebuie să vă "vindeți" țara pentru ca noi, cei puțini, să avem timp să v-o furăm cu sau fără acte în regulă.

Acum, o altă diversiune se pune la cale de către responsabilii cu propaganda și intoxicarea, școliți în arta de manipulare a maselor în cel mai pur stil stalinist, folosindu-se de faptul că populația, datorită deficitului de educație, nu poate decoda corect relația de cauzalitate față de efectele dezastruoase asupra economiei naționale și a nivelului de trai, au reușit în mod pervers să inducă în conștiința oamenilor ideea că ei suportă aceste consecințe (care au dus la scăderea nivelului de trai), nu datorită incompetenței și a furtului masiv din economia națională, ci datorită mecanismelor economiei de piață și a valorilor democratice occidentale, îndepărtând segmente largi ale populației de aceste valori care au generat prosperitate în toate regimurile autentic-democratice, ținându-i astfel captivi în bazinul electoral al partidului -stat, PSD.

Concluzia firească este aceea ca pentru a putea pune în practică programul de guvernare trebuie demolate toate aceste structuri anchilozate și infestate cu incompetență și corupție. Îngrijorarea este cu atât mai mare cu cât, după cum cu toții am văzut, numai intervenția energică și coerentă a Guvernului Tăriceanu a salvat pe ultima sută de metri România de la un eșec lamentabil în privința aderării.

Guvernului i-a rămas foarte puțin timp la dispoziție - 2 ani - pentru a putea înlătura efectele dezastruoase ale politicii perfide a partidului stat, PSD, care a dus o politică numai pentru a-și atinge interesele de grup și în profund dispreț față de interesele naționale, prin ținerea în ignoranță a populației față de tot ceea ce înseamnă avantajele, pe termen mediu și lung, ale intrării României în Comunitatea Europeană.

Vă mulțumesc.

  Marian Hoinaru - declarație politică cu titlul Marea nemulțumire a agricultorului român;

Domnul Marian Hoinaru:

"Marea nemulțumire a agricultorului român"

1. Ce este agricultorul român?

A fost și se pare că este în continuare un subiect de dispută electorală a partidelor politice în anii electorali. Și, pentru că disputa electorală nu era de ajuns, P.S.D.-ul, cu "dărnicia-i" cunoscută când e vorba de banii publici, admisiv și permisiv, a acordat subvenții, nu pentru a dezvolta agricultura, ci pentru a cumpăra voturi și pentru a completa veniturile în mediul rural, efect al neputinței măsurilor politice ale guvernelor lor.

2. Care este nemulțumirea agricultorului român?

Marea nemulțumire a agricultorilor români apare atunci când se suspendă subvențiile. Agricultorii trebuie să înțeleagă că aceste subvenții de care au beneficiat până acum nu au fost decât mitele electorale ale unor politicieni însetați de putere. P.S.D. a preferat promovarea unei politici de acordare a subvențiilor, motivate sau nu, fără să-și atingă scopul lor, și anume acela de dezvoltare a agriculturii, ci doar pentru a se câștiga electoratul din mediul rural. Dar oare chiar trebuie rezumat totul la interesul politic al unui partid indiferent de viitorul acestei țări?

În fapt, oamenii au fost păcăliți și mințiți. Sigur că se întreabă ce e rău în creșterea bunăstării prin acordarea de subvenții. Realitatea este că guvernul P.S.D., prin adoptarea acestor măsuri, nu a făcut decât să crească deficitul bugetar, implicit al taxelor și impozitelor care urmau să acopere acest deficit și nicidecum să crească bunăstarea oamenilor.

Agricultorii trebuie să înțeleagă că politica de acordare a subvențiilor nu este decât o minciună electorală și nu face decât să sărăcească și mai mult bugetul de stat și implicit buzunarele oamenilor. Când oamenilor li se retrage un drept de care au beneficiat ani de zile, ei nu-și pun problema că, în realitate, nu ar fi trebuit să beneficieze de acest drept și că au fost doar victimele unui joc politic.

3. Care este principul de bază al subvenționării agriculturii?

Sprijinirea activităților din agricultură în scopul creșterii calității și cantității produselor agricole prin utilizarea de tehnologie performantă. Guvernul P.S.D. nu a respectat măcar acest principiu de bază, deoarece nu se remarcă nici creșterea cantității și nici creșterea calității produselor, iar introducerea tehnologiei performante nu este semnificativă.

Nu se pot acorda subvenții acolo unde acestea nu sunt justificate. Spre exemplu, acordarea subvențiilor unui fermier care dispune de câteva hectare de teren agricol și are nevoie de un tractor. Poate că pare normal ca statul să ajute pe toată lumea, dar, în realitate, guvernul nu are cum să realizeze acest fapt și atunci în fiecare măsură întreprinsă trebuie căutată eficiența maximă în timp și nu de moment. Acest tractor poate fi utilizat eficient pe suprafețe mai mari de teren, într-o formă asociativă, care justifică în mod detaliat ce va face cu acest utilaj.

Efectul acordării subvențiilor nejustificate este de a prelungi situația grea de acum la generațiile viitoare. Dar oare scopul nostru nu este de a realiza un viitor mai bun pentru copiii noștri? Sau vrem doar să continuăm politica P.S.D. de a ne preface că e bine, iar situația în care ne aflăm să rămână aceeași?

Având în vedere cele spuse, consider că este momentul să revizuim actuala politică de acordare a subvențiilor din agricultură, subvenții ce ar trebui acordate pentru cei care pot realiza produse de calitate la cantități care să asigure minimul de venituri ale agricultorilor.

  Corneliu Momanu - intervenție despre politica antiinvestițională a P.S.D. și consecințele ei;

Domnul Corneliu Momanu:

"Despre politica antiinvestițională a P.S.D. și consecințele ei"

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu cu mult timp în urmă, Marian Oprișan declara public că Vrancea nu are nevoie de investitori străini pentru că, citez din memorie, "trebuie încurajați investitorii autohtoni". Președintele organizației județene a P.S.D. nu putea să fie mai clar în a recunoaște astfel o politică de dezvoltare sinucigașă din punct de vedere economico-social, care astăzi începe să își arate rezultatele.

În ultimii patru ani, prin lipsa de viziune și promovarea exclusivă a intereselor economice și financiare de clan, administrația P.S.D. a condamnat județul Vrancea la subdezvoltare, trâmbițând, în schimb, "marele realizări" în campania electorală.

Nu vom face acum referire la acestea, fiind bine știute scandalurile apărute în jurul multor astfel de "realizări" și a firmelor de partid către care au fost direcționați banii publici. Fără o strategie de dezvoltare realistă, județul a fost lăsat la voia întâmplării și a intereselor de grup pentru că "trebuiau încurajați investitorii autohtoni". Evident, din aceeași familie de interese. Puținii investitori străini care au încercat să-și deschidă afaceri în județ au fost puși pe fugă de climatul profund corupt, de birocrația și de abuzurile unei administrații care lucra nu în interesul comunității, ci al P.S.D.

Ani la rând, realitatea economică a județului a fost cosmetizată. Codașă la investiții, Vrancea a fost prezentată ca județul din Moldova cu cea mai scăzută rată a șomajului. Nu s-a vorbit nici o clipă de zecile de mii de vrânceni care au plecat să câștige o pâine în Italia, Spania sau alte țări din Europa.

Potrivit datelor oficiale, aproape jumătate din industria județului Vrancea se bazează pe industria textilă și de confecții. Este o realitate faptul că primele semne ale declinului acestei industrii se văd deja și produc efecte în privința disponibilizărilor de personal. Aș numi drept o inconștiență faptul că autoritățile locale au ignorat cu desăvârșire iminența declinului industriei de lohn, o dată cu apropierea României de momentul integrării europene și cu scumpirea mâinii de lucru autohtone.

Ne aflăm acum în situația de a identifica, în cel mai scurt timp posibil, soluții pentru a răspunde acestei probleme sociale care devine tot mai acută. O dată cu câștigarea alegerilor generale, Alianța D.A.-P.N.L.-P.D. se află în fața unei provocări căreia va trebui să îi răspundă cu viziune și profesionalism. Pentru Vrancea, investițiile străine ar reprezenta o gură de oxigen atât din punctul de vedere al reintegrării forței de muncă disponibilizate, cât și pentru dezvoltarea economică a județului.

Această declarație politică se constituie într-un apel către investitorii străini, pentru a reconsidera potențialul județului Vrancea în economia românească. Un potențial care nu se reduce la resursele cunoscute deja, ci la un mediu de afaceri din ce în ce mai prietenos, obiectiv prioritar pentru noua administrație.

  Romeo Raicu - declarație politică privind costurile integrării;

Domnul Romeo Raicu:

Declarație politică privind costurile integrării.

În următorii cinci ani, România va trebui să cheltuiască peste 25 de miliarde de euro pentru a atinge standardele Uniunii Europene. Cea mai mare parte a acestei sume va fi plătită de cetățenii și firmele din România. Costurile aderării, pe care românii le vor suporta, sunt costuri publice (care vor fi acoperite din bugetul de stat), costuri private (ce vor fi suportate de societățile comerciale) și costuri individuale (ce vor fi plătite de fiecare cetățean român, pentru reforma sistemului de pensii, pentru reconversie profesională, pentru un alt standard de viață).

Pentru primii trei ani de după integrare, adică până în 2010, România trebuie să contribuie cu mai multe miliarde de euro la bugetul comunitar. La acestea se adaugă cheltuielile pentru modernizarea infrastructurii și investițiile în protecția mediului. Efortul bugetar pentru cele două domenii se ridică la aproximativ 10-11 miliarde de euro, până în 2010. Valoarea totală a acestor cheltuieli se ridică la bugetul pe anul 2004, ceea ce înseamnă că, în cinci ani, românii vor plăti impozite cât pentru șase.

Costurile din fonduri private, adică cele care vor fi plătite de firmele românești, sunt cauzate de modificarea normelor românești de desfășurare a activităților economice, pentru a fi compatibile cu cele europene. Aici trebuie să se regăsească investiții pentru mediu ori cheltuieli pentru a avea produse la alte standarde sau certificarea după alte reguli.

Aderarea la Uniunea Europeană implică și costuri economice, dar și costuri sociale, aducând, printre altele, masive creșteri de prețuri. Suntem obligați să adoptăm regulile europene ale concurenței loiale; nu se mai poate livra energia sub costuri, fie că este vorba de gaze naturale, electricitate sau căldură. Respectarea normelor europene exclude, dintr-o dată sau treptat, subvențiile directe (netransparente) sau indirecte (ascunse) acordate pentru susținerea tarifelor la energie. Astfel, aceste tarife trebuie să crească. Prețurile energiei vor trebui să acopere costurile, inclusiv cele legate de reducerea poluării.

Implementarea eficientă a acquis-ului pe mediu presupune o asumare în comun a responsablităților, întrucât un mediu curat nu înseamnă doar beneficii, ci și obligații. Pentru ca progresele în acest domeniu să conducă la rezultatele cerute de acquis-ul comunitar, este nevoie de o colaborare susținută a tuturor factorilor implicați în implementarea legislației europene, de la instituțiile statului (prin elaborarea și coordonarea politicilor în domeniu), precum transporturi, energie, agricultură și acțiuni la nivel local și regional pentru promovarea dezvoltării durabile și până la nivelul cetățeanului. Exigențele impuse au determinat și vor continua să determine și costuri, poate chiar și suferință: vor exista firme care trebuie să-și modernizeze tehnologia, altele, care își vor închide porțile pentru că nu vor fi suficient de competitive pe piață. Din acest an și până în 2024, România va trebui să investească aproape 30 de miliarde de euro numai pentru implementarea reglementărilor de protecție a mediului.

Costurile aderării României vor fi mai mari decât în alte țări, cel mai important motiv fiind însă situația din agricultură. Reforma structurală a agriculturii ar trebui să aibă un dublu obiectiv: în primul rând, reducerea populației care își câștigă existența din agricultură; în al doilea rând, creșterea dimensiunii fermelor și, ca atare, mărirea eficienței agriculturii.

Chiar dacă transferul de resurse financiare prin programele Uniunea Europeană va fi la nivelul de circa 3 miliarde de euro, acesta ar putea fi insuficient pentru o țară care s-a aflat ani la rând pe ultimul loc al alocărilor prin programele comunitare. Raportorul pentru România, Pierre Moscovici, a declarat că "Votul în favoarea României a fost unul politic", foarte important. "Nu este punctul final; este o etapă decisivă, fără îndoială, dar nu este cea finală. Trebuie să munciți, să munciți în continuare, să muncim împreună pentru a rezolva problemele pe care încă le mai are România", a explicat Moscovici.

Acestea sunt câteva dintre riscurile și obligațiile cu care se confruntă România și pe care trebuie să ni le asumăm cu toții în procesul deosebit de complex al integrării în structurile europene, riscuri asumate în speranța unui viitor mai bun. Dezavantajele integrării României în Uniunea Europeană sunt deja vizibile în viața de zi cu zi și trebuie să înțelegem că avantajele acestui proces țin mai degrabă de durată lungă, de viitor. România trebuie să fie parte a transformării politice, economice și socio-culturale numite Uniunea Europeană. Uniunea Europeană se dorește un spațiu al păcii, securității și democrației. România nu poate opta altfel decât majoritatea țărilor aflate pe acest continent, indiferent de costurile pe care trebuie să le plătească.

  Bogdan Olteanu - prezentarea câtorva dintre riscurile și obligațiile cu care se confruntă România în procesul complex al integrării în structurile europene.

Domnul Bogdan Olteanu:

Procesul de integrare europeană trebuie privit ca un răspuns generos din partea statelor membre ale Uniunii Europene la schimbările politice și economice survenite în Europa Centrală și de Est după anul revoluționar 1989. Statele membre au luat inițiativa lansării unui amplu proces de reconstrucție a spațiului politic și economic european, prin semnarea Acordurilor Europene și, ulterior, acceptarea candidaturilor noilor democrații în vederea aderării la Uniunea Europeană.

Ca urmare a acestei inițiative, Consiliul European de la Copenhaga, din iunie 1993, a stabilit un set de criterii pe care țările doritoare să adere la Uniunea Europeană trebuia să le îndeplinească: funcționarea democrației și a statului de drept; respectarea drepturilor omului și protecția minorităților; existența unei economii de piață funcționale și care să facă față presiunilor concurențiale de pe piața unică europeană; implementarea acquis-ului comunitar și îndeplinirae tuturor obligațiilor ce decurg din statutul de viitor membru al Uniunii Europeane. Votul acordat de Parlamentul European, pe 13 aprilie 2005, este o recunoaștere a eforturilor și sacrificiilor făcute de cetățenii României pe calea dobândirii statutului de țară membră a Uniunii Europeane în 2007.

Aderarea țării noastre la Uniunea Europeană este un proces care presupune obținerea unor beneficii, dar și asumarea unor costuri. Datorită obsesiei PSD de a promova o imagine favorabilă în exterior, practic, cu excepția unei părți a administrației, beneficiile și costurile aderării la Uniunea Europeană nu au fost cunoscute de societatea românească în ansamblul său. În acest sens, vreau să menționez faptul că Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu are o atitudine rezervață față de "probele de europenism" identifcate în procentele amețitoare de 85-90%, prin care populația și-a exprimat de-a lungul timpului aprobarea pentru aderarea la Uniunea Europeană. Vor fi afectate în egală măsură structurile administrative, care trebuie ajustate și flexibilizate, astfel încât să-și întărească capacitatea administrativă de implementare a acquis-ului; întreprinderile, care, pe de o parte, vor câștiga prin accesul la piața internă, iar, pe de altă parte, vor suporta costurile presiunii concurențiale; populația va suporta atât costuri, prin pierderea unor locuri de muncă, creșterea prețurilor produselor agricole și la utilități, dar va avea și avantaje, prin posibilitatea de a lucra în cadrul companiilor străine care vor investi în România sau va putea migra să lucreze în țările membre. Însă, per ansamblu, balanța va înclina în favoarea beneficiilor. Studiile de impact au demonstrat faptul că, până în anul 2005, 10% din creșterea economică s-a datorat pregătirilor pentru aderarea României în 2007.

Stabilitatea politică și economică, certificată și de votul pro-aderare acordat recent României de Parlamentul European, va contribui în mod semnificativ la creșterea investițiilor străine, ceea ce va duce în mod automat la creșterea salariilor și a nivelului de trai. O dată cu aderarea, se estimează că salariile vor avea o creștere chiar mai mare decât rata de creștere a productivității muncii.

În cele peste 100 de zile de guvernare, Executivul condus de Călin Popescu Tăriceanu a luat toate măsurile necesare pentru a răspunde așteptărilor Uniunii Europene. A fost adoptată Strategia Națională Anticorupție și Planul de Acțiune pentru implementarea acesteia. Corupția a fost definită ca risc la adresa securității naționale, conform deciziei CSAT. A fost modificată forma declarațiilor de venit și a celor de interese, pentru asigurarea unei mai bune transparențe asupra veniturilor și pentru monitorizarea eventualelor conflicte de interese. Abordarea Guvernului Tăriceanu este apreciată de oficialii europeni ca fiind una din cele mai riguroase din Europa. Cota unică de impozitare a fost promovată și cu scopul de a oferi companiilor românești ești posibilitatea de a acumula capital și de a investi, pentru a se putea retehnologiza și a face față presiunilor competiției de pe piața europeană. Recalcularea pensiilor face parte dintr-un program social menit să reducă inechitatea și să ofere o compensație financiară pensionarilor, care urmau să fie afectați destul de sever de creșterea prețurilor la unele utilități și produse alimentare.

Semnarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, din aprilie 2005, constituie finalizarea cu succes a efortului de reînnoire a destinului european al acestei țări, efort care a vizat transformarea structurală a societății românești. Acest efort de modernizare instituțională, economică și socială va conduce la creșterea accelerată a nivelului de trai și a bunăstării pentru un număr tot mai mare de români.

     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 11 decembrie 2017, 17:35
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro