Plen
Ședința Camerei Deputaților din 3 mai 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.59/10-05-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 03-05-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 3 mai 2005

  Intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 16,00.

Lucrările au fost conduse de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistată de domniiPetre Popeangă și Gheorghe Albu, secretari.

   

Doamna Daniela Popa:

Bună ziua, stimați colegi,

Vă urez "Hristos a înviat!" și la "La mulți ani!" cu ocazia sfintelor sărbători de Paște.

Deschidem ședința de astăzi cu primul tronson al ședinței, dedicat declarațiilor politice.

 
  Mihai Cristian Apostolache - semnalarea unor nereguli apărute la inspectoratul Județean Școlar Prahova;

Din partea grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Mihai Apostolache. Este prezent? Poftiți, aveți cuvântul.

   

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Bună ziua!

Stimați colegi,

Pentru că este prima noastră întâlnire de după Paști, voi începe prin a vă spune "Hristos a înviat!", cerându-vă, totodată, să mă ascultați cu sufletul deschis și cu gânduri bune.

Zilele trecute, Inspectoratul Județean Școlar Prahova a rămas fără toți cei trei inspectori șefi. Atât inspectorul școlar general, Petre Năchilă, cât și cei doi adjuncți ai săi, Ștefan Jean și Stelian Ene, au demisionat din funcție, lăsând, astfel, loc liber unor numiri "interimare", atât de dorite de conducerea Alianței "DA".

Demisia este, așa cum știm cu toții, un act de voință unilateral și, în mod normal, comentarea unui astfel de gest nu ar trebui să își găsească locul acum și aici.

Totuși, sunt câteva aspecte care mie mi-au dat mult de gândit și cred că vă vor da și dumneavoastră: toți cei trei au grad didactic I., iar calitățile lor profesionale nu pot fi puse sub semnul îndoielii. Performanțele înregistrate de învățământul prahovean în intervalul în care echipa lor s-a aflat la conducere nu sunt cu nimic mai prejos decât cele înregistrate anterior. Nu s-au descoperit - deși s-au căutat cu lumânarea, vă rog să mă credeți! - nici fraude, nici alte ilegalități care să justifice demiterea lor sau să îi determine să demisioneze pentru a ieși din funcții "basma curată". Nu!

Este clar că Alianța "DA" "a lucrat științific", prin metoda "picăturii chinezești", determinându-i pe acești oameni să plece "de bunăvoie", pentru a păstra aparența legalității în demersurile sale.

Un argument care vă va răspândi orice dubiu este acela că inspectorul școlar general Petre Năchilă și-a depus demisia cu data de 18 iunie anul curent, pentru că și-a dorit, ca orice dascăl care se respectă, pe de o parte, să își ducă mandatul până la sfârșitul anului școlar, iar pe de alta, pentru a nu produce tulburări în procesul de învățământ prin întoarcerea sa la catedra de matematică, doar cu o lună înainte de încheierea școlii.

Rezultatul? Demisia i-a fost acceptată... de a doua zi. Semn clar că pentru Alianță nu numai că "scopul scuză mijloacele", ci și "efectele asupra procesului de învățământ nu mai contează"!

Am fost acuzați că în anul 2000 am făcut schimbări pe criterii politice. Poate că s-a întâmplat și asta! Probabil că au fost și abuzuri. Dar, de atunci, pretindem că am făcut pași importanți spre Uniunea Europeană, că ne interesează respectarea legalității, că suntem preocupați de învățământul românesc, că manifestăm respect pentru valori.

Vorbe în vânt!

Mă bucur pentru dumneavoastră că nu aveți copii în clasa a XII-a, ai căror profesori de matematică să fie schimbați cu o lună înainte de bacalaureat și de admiterea la facultate, așa cum mă bucur pentru noi toți că nu suntem nevoiți să trăim umilința celor trei, a căror vină unică este, iată, că nu aparțin unuia dintre partidele aflate la putere! Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Urmează domnul deputat Cătălin Micula, Grupul parlamentar al PNL. Este în sală?

Dacă nu, domnul deputat Cornel Popa. Nici domnia sa nu este în sală.

Domnul deputat Rareș Mănescu, același grup parlamentar.

 
  Dragoș Ujeniuc - considerații cu privire la rolul Consiliului Superior al Magistraturii în reforma justiției;

Domnul deputat Dragoș Ujeniuc. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Doamnelor și domnilor deputați,

Este binecunoscut faptul că una din condițiile principale pentru finalizarea aderării României la Uniunea Europeană este aceea referitoare la reforma în justiție. Și drumul spre reformă a fost început în mod inspirat prin numirea în funcția de ministru al justiției a unui reprezentant al societății civile. Cum era de așteptat, acest ministru s-a angajat într-o luptă pe față cu mentalitatea magistraților, dominată în bună măsură - trebuie să recunoaștem - de rutină, suficiență, platitudine și aroganța, iar uneori chiar de morbul corupției.

Fără îndoială că principalul sprijin în această luptă trebuie să-l primească din partea C.S.M., care - potrivit Constituției - este garantul independenței în justiție, dar și titularul tragerii la răspundere disciplinară a judecătorilor și procurorilor.

Dar iată că lucrurile nu se petrec conform așteptărilor firești.

Spun aceasta pentru că, deși încălcarea legii este prezentă în numeroase cazuri, atât la instanțe, cât și în Parchete, nu s-au înregistrat cazuri de judecată a celor aflați în defect, aceștia fiind astfel feriți de orice deranj și încurajați în practicarea defectuoasă a profesiei.

Nu aș fi adus, poate, acest subiect în fața Camerei Deputaților, dacă nu aș fi cunoscut un exemplu de dată recentă, care să-mi susțină punctul de vedere exprimat mai sus.

Este vorba de un caz aflat în lucru la P.N.A., referitor la președinta Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, împotriva căreia procurorul a început urmărirea penală pe data de 8 aprilie 2005. Nimic ieșit din comun în demersul procurorului, dacă acesta nu ar fi încălcat dispozițiile art.3 pct.11 din statutul Consiliului Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin lege, potrivit cărora urmărirea penală nu putea fi începută fără informarea prealabilă a Parlamentului României. Această informare s-a făcut însă abia pe data de 14 aprilie 2005, deci la 6 zile după începerea urmăririi penale.

Încălcarea în sine nu are urmări grave în ceea ce privește mersul anchetei desfășurate de procuror, numai că ea dovedește o dată în plus atitudinea indiferentă a unui magistrat față de respectarea legii.

Ei bine, învinuita s-a adresat atât conducerii P.N.A., ministrului justiției, Parlamentului, cât și C.S.M., reclamând nelegalitatea. Dacă Parlamentul României și-a exprimat într-un fel dezacordul față de această situație, prin adresele trimise C.S.M. și Parchetului Național Anticorupție, nu există nici un semnal că s-ar fi demarat de către Consiliul Superior al Magistraturii tragerea la răspundere disciplinară a procurorului în cauză.

Cu siguranță, se vor găsi destui care vor spune că este un caz lipsit de importanță, fără impact în actul de justiție, și că nu are nici o legătură cu reforma în justiție. Dar, la fel de sigur, vă voi spune că și acest caz nu face decât să configureze mentalitatea, care, iată, bântuie în continuare justiția română.

Și asta în timp ce justiția din țările cu democrație autentică acționează sub dictonul cu putere de principiu "pereat mundus, fiat justitia!".

Vreau să reamintesc membrilor Consiliului Superior al Magistraturii că reforma în justiție nu poate fi înfăptuită doar de o singură persoană, și că, dimpotrivă, responsabilitatea primă aparține chiar acelui Consiliu.

Este timpul ca cine trebuie să se trezească și să treacă la treabă, pentru că, altfel, mimarea reformei în justiție ne va îndepărta cu siguranță de intrarea în Uniunea Europeană, iar consecințele eșecului nu vor fi suportate doar de un ministru, ci de întreaga țară.

Să nu ajungem să înțelegem cumva din indiferența și lentoarea manifestată de Consiliul Superior al Magistraturii până în prezent, că este vorba, de fapt, de un război al orgoliilor, absolut de neacceptat. Pentru că atunci ar trebui să ne gândim la un alt fel de garant al independenței justiției decât cel actual, care s-ar dovedi în continuare total ineficient.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Mircea Stănescu - declarație politică intitulată Licitații câștigate de DELTACONS SA Tulcea cu sprijinul vechii guvernari;

Urmează domnul deputat Mircea Stănescu, Grupul parlamentar al PD.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Mircea Stănescu:

Declarație politică.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rețin atenția vizavi de un fenomen de mare corupție, semnalat recent de presă, în mai multe cotidiene centrale. Este vorba de modul în care firma DELTACONS S.A. - Tulcea, condusă de un anume Alexandru Stroie, un protejat al fostei guvernări, a reușit, prin manevre dubioase, să acapareze un număr extrem de mare de lucrări de construcții hidrotehnice și de altă natură, din fonduri bugetare și europene, alocate pentru consolidarea malurilor Dunării și scoaterea la suprafață a epavei navei Rostok, care blochează o parte a canalului navigabil Sulina.

Printr-o asociație de tip PAS, prin care a preluat controlul firmei DELTACONS S.A. - Tulcea, fostă societate de stat, Alexandru Stroie a devenit în ultimii ani un abonat al licitațiilor derulate în județul Tulcea de către Administrația Fluvială a Dunării de Jos, instituție aflată în subordinea Ministerului Transporturilor. Deloc întâmplător, Alexandru Stroie este nașul de cununie al fetei fostului director al Administrației Fluviale a Dunării de Jos, Valerică Anghel, care a fost recent schimbat din funcție. Pe marginea acestei legături de rudenie, Alexandru Stroie a câștigat într-un mod extrem de dubios licitația pentru scoaterea epavei Rostok, într-o manieră care demonstrează că acesta a știut suma maximă pe care Administrația Fluvială a Dunării de Jos o avea alocată de la Banca Europeană de Investiții pentru această operațiune. Faptul dovedește că Stroie - DELTACONS a fost favorizat la licitație, astfel încât să încaseze maximum din cele 5 milioane de euro, alocate pentru scoaterea epavei.

Beneficiind de această informație, Stroie - DELTACONS a ofertat la finele anului trecut suma de 4.990.000 euro - adică cu 1.000 de euro mai puțin decât suma maximă - și a adjudecat licitația organizată de directorul căruia i-a cununat fata. Afacerea Rostok a fost "rostogolită"către Alexandru Stroie, în condițiile în care firmele concurente au fost eliminate din competiție, printre acestea și o firmă germană specializată, care oferise o sumă cu 1,5 milioane de euro mai mică.

Dovadă a neregulilor Contractului nr.104/4.10.2004 privind epava Rostok stă și faptul că directoarea economică a Administrației Fluviale a Dunării de Jos, Constanța Gafencu, a declarat că a refuzat semnarea contractului, nedorind să fie părtașă la afacere.

Pe același calapod, Alexandru Stroie, un protejat al exponenților fostului partid de guvernământ, și-a adjudecat în lanț, începând din 2003, aproape toate licitațiile pentru renovarea unor școli și licee din județul și municipiul Tulcea.

În aceste cazuri, sumele maxime preconizate erau de circa 10 miliarde lei pe obiectiv, DELTACONS câștigând de fiecare dată, la "milimetru", oferind cu puțin sub pragul maxim - semn evident că era informat de organizatorii licitațiilor asupra datelor neaccesibile celorlalți competitori.

Printre liderii locali ai PSD, care i-au stat alături lui Alexandru Stroieb s-a numărat fostul președinte al Consiliului Județean Tulcea, Trifon Belacurencu, acționar într-o firmă cu directorul economic al DELTACONS, asociere care explică succesul la licitație al lui Alexandru Stroie.

De mai multe luni a fost declanșat în Delta Dunării un proiect finanțat de Banca Europeană de Investiții pentru lucrări de apărări de maluri, în valoare de zeci de milioane de euro. Una dintre condițiile eliminatorii introdusă în caietele de sarcini a fost ca firmele participante la licitație să aibă o cifră de afaceri de 60 de milioane de euro - exact cifra de afaceri a DELTACONS - sumă nerealistă, impusă de fosta conducere a AdministrațieiFluviale a Dunării de Jos în mod premeditat, pentru eliminarea concurenței de la licitații. Lucrările finanțate de BEI nu pot demara, însă, în pofida dorinței actualului director al Administrației, Mihai Ochialbescu, deoarece Judecătoria Galați a suspendat licitația până în luna iunie 2005, în urma unui proces intentat de o firmă italiană, care a reclamat fosta conducere de modul defectuos de organizare a licitațiilor.

Față de cele semnalate, solicit ministrului administrației și internelor declanșarea urgentă a unor cercetări privind corectitudinea licitațiilor enumerate și tragerea la răspundere a celor vinovați. Solicit, de asemenea, ministrului transporturilor să declanșeze imediat un control la nivelul Administrației Fluviale a Dunării de Jos, și să ne comunice gradul de corupție a fostei conduceri și al comisiilor de licitație care au favorizat firma DELTACONS.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Ștefan Baban - declarație politică intitulată Radiografia unei lumi și a unei luni...;

Urmează domnul deputat Ștefan Baban, Grupul parlamentar al PPRM.

   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Dați-mi voie să spun și eu un "Hristos a înviat!" la colegi și "Lumină în suflet!".

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați "Radiografia unei lumi și a unei luni ..."

Luna aprilie este cea de a patra lună din caruselul actualei guvernări. Lună care nu s-a evidențiat prin nici o faptă eroică a guvernării, nici măcar printr-o inițiativă populistă, ci doar prin scumpiri, modificări de taxe și impozite, neliniști sociale atât ale salariaților, cât și a pensionarilor etc.

Să le luăm pe rând.

Prima zi din lună a debutat cu majorările fulminante la utilitățile românilor: energia electrică, energia termică, gazele naturale, combinate cu creșterea accizelor la carburanți, alcool, tutun și alte produse. După ieșirea dintr-o iarnă capricioasă, românii s-au trezit la realitate de măsuri bine definite, ca să poată realiza și ei o dată ce înseamnă "Să trăiți bine!".

Nici bine nu s-a liniștit tevatura prețurilor, că a început scandalul jurnaliștilor răpiți în Irak. Poate părerea pe care o voi exprima va fi ceva mai dură decât a celorlalți colegi, dar consider că această meserie impune riscuri profesionale care pot fi surmontate, dar sunt și riscuri profesionale care intenționat sunt eludate, pentru a câștiga un punct de rating sau pentru a mai crește audiența postului. Într-o țară în care nici măcar propria populație nu se află în siguranță, pe baza căror promisiuni sau mai bine zis, pe ce criterii profesionale te hazardezi a ajunge în acel loc, deși, din experiențele anterioare (atât militare, cât și ale altor reprezentanți mass-media) au fost destule informații care ridicau semne de întrebare referitoare la siguranța deplasării, a mișcărilor în teritoriu sau a obținerii informațiilor dorite.

Fiecare dintre noi suntem părinți, fiecare avem copii, care fie nu țin cont de sfaturile noastre, fie doresc cu orice preț să devină celebri. Dar, totuși, celebritatea nu presupune riscuri inutile, nu implică o țară întreagă și, mai rău, nu ține cu sufletul la gură persoanele cele mai dragi. Ultimele zile din România au demonstrat unitatea poporului față de suferința semenilor. Dar, totodată, trebuie să înțelegem că o acțiune pornită fără multă gândire nu poate implica România în contextul geopolitic, nu poate obliga această țară să rupă alianțe și tratate de pe o zi pe alta. Participarea României cu trupe în Irak a fost hotărâtă chiar de cei care în acest moment solicită retragerea lor din această țară.

Nu mai poate fi nimic de comentat, decât simplul fapt că nu suntem parteneri serioși de dialog: declarăm cu voce tare că suntem alături de alianța internațională împotriva Irakului, dar pe la spate sabotăm toate eforturile internaționale, fapt care nu va rămâne fără urmări în cel mai scurt timp.

Cum o nenorocire nu vine niciodată singură, aceeași lună a adus necazuri populației din vestul țării. Mii de oameni din județele Timiș, Caraș-Severin, Hunedoara, Cluj, au pierdut tot ce-au muncit o viață întreagă, în urma inundațiilor catastrofale din luna aprilie. Ceea ce a deranjat pentru marea masă a populației, a fost disproporția în prezentarea în mass-media a acestor două nenorociri, în timp ce pentru jurnaliștii răpiți, în număr de trei, posturile de televiziune au alocat minute bune de emisie, pentru tragedia sinistraților - 10-15 minute au fost de ajuns. La fel s-a întâmplat și cu presa autohtonă: solicitarea primului-ministru de a sări în ajutorul celor bătuți de soartă, mai ales în preajma Sfintelor Sărbători, este percepută, ca de obicei, de cei mulți și cu venituri limitate, care știu ce înseamnă suferința și nevoia, dar care sunt conștienți că sunt mult mai bogați decât cei care se află în necaz. În schimb, cei care au resurse financiare și materiale importante, deschid mai greu baierele pungii, pentru că, așa cum spune o vorbă din bătrâni, "cel sătul nu-l crede pe cel flămând".

Poate că această nenorocire va trezi la realitate măcar acest guvern vis á vis de problemele cu care se confruntă această țară atunci când se abate asupra ei o calamitate naturală: viscol, zăpadă abundentă, ploi torențiale, inundații etc.

Nu trebuie uitată nici atitudinea autorităților locale care, după câștigarea alegerilor, au instalat nepăsarea ca modalitate de lucru. Coroborate cu puțin interes, toate acestea poate ar fi limitat pagubele materiale și suferința oamenilor din vestul țării.

Nu în ultimul rând, cel mai important eveniment al lunii aprilie anul curent l-a reprezentat la Luxembourg semnarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană. Trecând peste gafele imense ale delegației române, începând de la delegația numeroasă și la discursul în limba română față de un auditoriu preponderent european, a președintelui țării, România are deschisă calea pentru a face parte - din 2007 - din marea familie europeană.

De azi înainte depinde numai de noi dacă facem față cerințelor impuse de forul european, dacă dorim cu adevărat să facem parte din Europa sau dacă dorim să ratăm o ultimă șansă de a scăpa din chinga influenței estice. Așa cum marea majoritate a analiștilor politici economici au arătat, a venit vremea ca acest Guvern să treacă la treabă. Dacă timp de patru luni au avut probleme cu anticipatele, cu modificările Codului fiscal, cu declarațiile acide referitoare la corupție și corupți, cu câștigarea Primăriei Capitalei, a venit vremea când trebuie lăsate la o parte orgolii, declarații belicoase, lupte de culise, când trebuie unitate și muncă extenuantă pentru a reuși ca la 1 ianuarie 2007 România să facă parte din familia europeană. Pentru că dacă ratăm această șansă, nu vom mai putea da vina nici pe comunism, nici pe gradul de civilizație al populației, nici pe opoziție. Și nu se știe dacă românii vor mai fi dispuși să accepte un nou eșec, care să-i trimită încă 5 -10 ani la roata suferințelor și a sacrificiilor pe care le-au îndurat de la revoluție până în prezent.

Este vremea, domnilor guvernanți, să vă treziți la viață, o dată cu primăvara aceasta, și să vă apucați de muncă. În caz contrar, aprilie 2005 va fi în conștiința românilor ca data când am avut o șansă extraordinară de a scăpa de titulatura de țară aspirantă la binefacerile civilizației europene, șansă pe care am irosit-o din prea multă comoditate și nepăsare. Și nu cred că în acest caz urmașii ne vor ierta...

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Nicolae Popa - propuneri de ajutorare a sinistraților din Banat;

Urmează domnul deputat Nicolae Popa, Grupul parlamentar al PUR.

   

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, doamna președintă.

Doamnelor și domnilor colegi,

Fenomenele naturale deosebite din luna aprilie anul curent, cele mai mari inundații din ultimii 40 de ani, în special în Banat, au distrus locuințe, infrastructura și au afectat suprafețe mari de culturi agricole, mergând până la compromiterea totală a acestora, precum și pierderi de animale ale producătorilor agricoli.

Au fost afectate peste 103.711 ha., din care 50.630 de ha. însămânțate în toamna anului 2004 și în primăvara anului 2005. Din total suprafață cultivată, de 50.630 de ha., a fost afectată în procent de 100% suprafața de 29.407 ha., din care asigurate - conform Legii nr.381/2002 - doar 12.330 ha.

Având în vedere că marea majoritate a producătorilor agricoli sunt decapitalizați, neavând surse financiare pentru asigurarea culturilor agricole, precum și faptul că termenul maxim de încheiere a contractelor de asigurare a culturilor agricole era de 15 decembrie pentru culturile înființate în toamnă, și de 31 mai pentru culturile însămânțate în primăvară, se impune modificarea Legii nr.381/2002, în sensul de a acorda despăgubiri și producătorilor agricoli care nu au încheiat contracte de asigurare pentru culturile agricole afectate.

Pe baza evaluării pagubelor produse, propunem, și cred că sunteți de acord, să acordăm ajutoare cu titlu gratuit gospodăriilor sinistrate, constând în semințe, îngrășăminte și motorina necesară pentru reînființarea culturilor distruse; pe lângă facilitățile existente, oferite de reglementările actuale în materie de asigurare a culturilor agricole și a animalelor, trebuie gândit foarte serios un sistem mai amplu de asigurare a patrimoniului agricol, care să conțină și măsuri de încurajare a producătorilor agricoli pentru utilizarea asigurărilor.

În acest sens, trebuie să avem în vedere subvenționarea semnificativă a costurilor asigurării, pe baza unui pachet care să acopere întreaga exploatație agricolă, inclusiv locuința și anexele gospodărești.

Stimați colegi,

Am fost în Banat cu ajutoare pentru sinistrați, în Vinerea Mare. Deopotrivă, oameni și primăvara, erau sub lacrima fierbinte a inundațiilor. Cât vedeai cu ochii, o mare își deschisese astfel largul spre case și grădini, spre uliți și zâmbetul copiilor, spre agoniseala de o viață a oamenilor. Mi-a apărut în fața mea, în aceste momente, dintr-o dată, un om de mare omenie, un om cu "O" mare aș putea spune: este vorba de un investitor serios, domnul Claudiu Necșulescu, care s-a oferit să construiască o casă pentru unul din miile de sinistrați, o casă la cheie, care să răsară printre cele aproape 4.500 de gospodării distruse. Și atunci am făcut o socoteală simplă: dacă 4.000 de astfel de oameni - investitori, patroni - ar ridica câte o singură casă, deasupra zilei și nopții am reîntâlni lumina din oameni, acea urare nestrămutată "Hristos a înviat!".

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Niculae Mircovici - declarație politică intitulată Dezastrul din Banat - acțiuni și învățăminte;

Urmează domnul deputat Niculae Mircovici, Grupul parlamentar al minorităților naționale.

   

Domnul Niculae Mircovici:

Mulțumesc, doamna președintă.

"Hristos a înviat!" pentru colege și colegi. Demersul meu se numește "Dezastru în Banat - acțiuni și învățăminte".

Puternic mediatizată, pe bună dreptate, drama din zona de vest a României și-a avut debutul în noaptea de 18 spre 19 aprilie, când apele învolburate ale râului Bârzava au depășit cotele de inundație și s-au revărsat asupra localităților Gătaia și Sculea.

Acțiunea promptă a structurilor implicate în Planul de Intervenție la Dezastre și în primul rând a armatei și pompierilor a condus la evacuarea în condiții deosebit de grele a persoanelor aflate în pericol și evitarea de pierderi de vieți omenești, deși zona de șes - pe de o parte - și încăpățânarea localnicilor - pe de altă parte - care refuzau evacuarea, au constituit factori perturbatori.

Începând cu ziua de 20 aprilie, cotele apelor râurilor din județul Timiș au crescut alarmant, îndeosebi în zona de câmpie, atât datorită viiturilor din zona de deal, cât și ploilor continue, cu un debit de peste 20 l/mp.

Forțele militare, puține, câte au mai rămas, au intervenit în zona localităților Grăniceri și Giera, unde digurile Timișului au fost depășite la inundațiile din 1968, și prin consolidarea acestora cu aproximativ 12.000 saci de nisip au salvat digul și, implicit, localitățile.

Citez din scrisoarea adresată comandantului Batalionului 32 Infanterie "Mircea", de către primarul comunei Giera: "Fără sprijinul dumneavoastră, situația comunei Giera putea fi alta. Oamenii dumneavoastră, care au acționat în comuna Giera, fac cinste unității pe care o comandați".

Este important de reținut că au acționat între 30 și 50 de militari de Ministerul Apărării Naționale, aceiași care au acționat și la Gătaia, cu 24 de ore înainte, și după aceea, aproape continuu, în toate celelalte localități, numărul lor sporind la 200, maximul existent în zonă și în împrejurimi.

În 21 spre 22 aprilie, concomitent cu inundarea unei părți din zona de nord-est a județului, s-a rupt și digul râului Timiș, în zona localităților Crai Nou și Rudna, la sud-vestul județului, pe porțiuni de 120, respectiv 160 de metri.

Din 24 aprilie, era evident că spărturile nu pot fi acoperite cu mijloacele județului, care sunt total depășite ca posibilități.

În seara zilei de 24 aprilie, împreună cu prefectul județului Timiș, comandantul garnizoanei și comandantul Batalionului-regiment 32 "Mircea" am analizat pe hartă situația constatând că, în interiorul curbei de nivel de 80 metri înălțime, pe aproximativ 40.000 de ha. totul va fi inundat dacă nu se astupă spărturile și ploaia continuă.

Am sunat pe șeful statului major general, care și-a oferit întreaga disponibilitate pentru toate mijloacele pe care le are armata română.

Începând cu 25 aprilie au fost aduse bărci cu motor și personal din unitățile militare din Satu-Mare și Deva, parcuri de pontoane și șalupe de la Alba-Iulia, fiind de asemenea pregătite și alte mijloace specifice de la Craiova și alte garnizoane.

Din fericire, rămânând o escadrilă de elicoptere la Timișoara, aceasta a acționat în toată perioada pentru cunoașterea situației, salvarea oamenilor și a bunurilor, aprovizionarea zonelor izolate.

Structurile specializate și agenții economici au acționat pentru transportul a peste 4.000 mc. de piatră și balast în zona spărturilor din dig, precum și amenajarea de căi de acces spre acestea.

Nivelul apei a crescut până în data de 29-30 aprilie, când s-a stabilizat. Au fost afectate 68 de localități, 11 fiind inundate aproape în totalitate, în unele zone adâncimea apei fiind de până la 6 metri. Inundații de asemenea amploare au mai avut loc în Banat în anul 1912.

Câteva învățăminte: democrația, ca sistem politic, trebuie să se manifeste în lupta politică și să se exprime prin alegeri și nu în relațiile interumane și interinstituționale, în situații de criză, de unde rezultă nevoia unui cadru legislativ ferm, pentru astfel de situații de urgență.

Realizarea unor structuri viabile în situații de criză, cu o dotare eficientă, crearea inspectoratului pentru situații de urgență, prin unirea pompierilor militari cu protecția civilă, fără o dotare corespunzătoare, s-a dovedit total ineficientă.

Revederea noțiunii de mobilizare a structurilor militare, cele mai eficiente în astfel de situații, și cuprinderea cu obligația întregului personal din societate care poate acționa în situații de dezastre, în mod obligatoriu sub comandă unică.

Regândirea sistemului de organizare militară a națiunii, una fiind armata de profesioniști cu misiunile ei specifice și obligațiile în cadrul NATO și alta o structură teritorială, de care are nevoie țara în astfel de situații și la care trebuie subsumat efortul uman și material al populației.

Informarea de către mass-media cu tot ceea ce se petrece în astfel de momente, situație în care în mod evident vor apare și elemente de senzațional, dar și folosirea disponibilităților firești pe care mass-media le are, pentru transmiterea de comunicate, măsuri luate de autorități și structuri de specilitate, îndeosebi sanitare, alte informații necesare cetățenilor din zonele calamitate.

Existența în dotarea unui minister, oricare ar fi el, interne, apărare, mediu, a cel puțin două, trei elicoptere de mare gabarit, care să poată acoperi pe calea aerului spărturile din diguri sau evacuări de persoane și bunuri.

Ca deputat de Timiș, mulțumesc îndeosebi structurilor militare din Ministerul Administrației și Internelor și Ministerului Apărării Naționale pentru eforturile supraomenești făcute, precum și cetățenilor României pentru gesturile de solidaritate, bunăvoință și dorințelor de ajutor.

Din păcate, în Timiș, greul de abia acum începe. Cele 40.000 de hectare acoperite cu apă, care nu pot fi evacuate prin scurgere naturală, mâlul care va rămâne după retragerea apelor, numărul imposibil de evaluat de animale domestice și sălbatice înecate, gunoaiele aduse de ape sau scoase la suprafață din localitățile inundate, infrastructura rutieră și CFR distrusă sau colmatată, insectele care vor apare odată cu căldura, vor determina o staree la care va trebui să intervenim prin măsuri guvernamentale ferme, pentru a nu pierde oameni, după ce i-am salvat de ape. Ajutoarele de care au nevoie zonele calamitate înseamnă în primul rând bani.

Aș vrea să sensibilizez Guvernul României, ca fondul de rezervă al acestuia, să fie generos cel puțin pe măsura în care toate guvernele de până acum au fost preocupate să colecteze de la Timiș cu japca și să trimită înapoi, prin redistribuire cu țârâita.

Aș vrea să sensibilizez și oamenii politici, agenții economici, acei cetățeni pe care Dumnezeu și democrația, alături de capacitatea lor și economia de piață, i-au ajutat să se îmbogățească, să înțeleagă drama acestui județ, care prin sângele din 1989 a descătușat lupta pentru libertate.

Sunt convins că nu trebuie să sensibilizez pe ctitorul Catedralei Mitropolitane a Timișoarei, Majestatea Sa Regele Mihai, capul oștirii române, până la abdicare forțată, care cu siguranță va folosi din cele 30 de milioane de euro, pe care Parlamentul României i-a aprobat pentru bunurile confiscate de comunism, în direcția ajutorării poporului care îi este atât de drag și, implicit, a cetățenilor Banatului, afectat de calamități.

La gestul superb pe care militarii garnizoanei Timișoara l-au făcut alături de alți cetățeni, cedând primele de Paști, subscriu, virând în contul sinistraților din Timiș suma pe care o vom stabili, toți senatorii și deputații de Timiș.

Ziua de astăzi o rezolvă bănățenii, poate și ziua de mâine. Noi, cei rămași fără case și recolte, la ziua de poimâine ne gândim, zi la care trebuie să se gândească Președintele, Parlamentul și Guvernul României.

Așa să-i ajute Dumnezeu! Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Ioan Munteanu - declarație politică cu tema Politica de dezinformare în agricultură;

Urmează domnul deputat Ioan Munteanu, Grupul parlamentar al P.S.D.

   

Domnul Ioan Munteanu:

Cristos a Înviat!

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Tema declarației mele politice este "Politica de dezinformare în agricultură".

Se știe prea bine că televiziunea are un impact deosebit asupra cetățenilor și că majoritatea telespectatorilor iau de bune informațiile, mai ales atunci când acestea îi interesează în mod direct.

La puțin timp după ce a devenit ministru al agriculturii, domnul Gheorghe Flutur apare la televizor destul de des, când la Dan Diaconescu (OTV), când la Robert Turcescu (Realitatea), când la "Viața satului", pe TVR1. Ținând seama de faptul că aceste emisiuni sunt urmărite, că oamenii sunt atenți la noutățile privind agricultura, că domnul ministru spune clar, pe nume lucrurilor, telespectatorii dau crezare celor auzite și își fac diverse speranțe. Dar dincolo de aceste argumente, susținute cu destul de multă convingere, cei care se pricep cât de cât la agricultură, constată multe exagerări, lucruri neadecvate, promisiuni ce nu pot fi aplicate, pe scurt o adevărată dezinformare a oamenilor de rând.

Nu-ți trebuie mare știință ca să observi că discursul domnului ministru este unul populist, fără conținut, menit să mulțumească aspirațiile (din punct de vedere teoretic și nu practic) ale agricultorilor.

Voi prezenta în această intervenție câteva dintre observațiile pe care mi-am permis să le fac, urmărind aceste emisiuni:

despre retorcedarea totală:

De câtva timp, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale pregătește în secret, în spatele ușilor închise, un pachet de legi care vizează modificarea și completarea legilor funciare existente. Dar, cum nu există secret garantat, am aflat despre ce este vorba. Iar, ca unul care am lucrat efectiv, timp de mai mulți ani la aplicarea legilor fondului funciar, vă spun cu toată responsabilitatea, în deplină cunoaștere a situației, că acest pachet de legi nu va aduce decât nedreptate, nemulțumiri și abuzuri. Dacă în momentul actual sunt pe rolul instanțelor judecătorești câteva zeci de mii de procese și nu 1,6 milioane după cum declară domnul ministru Flutur, pentru a da greutate vorbelor sale, în urma aplicării acestor legi, se va ajunge și chiar depăși cifra deja susținută de domnul ministru. Cea mai mare parte din aceste acțiuni au ca fond tulburările de punere în posesie și succesiunea, iar cele privind retrocedarea sunt consecință a modului defectuos de aplicare a legilor de către comisiile locale, care poartă întreaga responsabilitate.

Dar, cum poți să vii după 15 ani de la începerea aplicării legilor fondului funciar și când peste 95% dintre persoanele îndreptățite au fost puse în posesie, și, fără a evalua consecințele, să spui cu seninătate că legea va ține seama de vechiul amplasament. Oare știe domnul ministru, oare știu cei care îi dau sfaturi domnului ministru-silvicultor că cea mai mare parte a titlurilor de proprietate au intrat în mod firesc în circuitul civil, că unele terenuri sunt deja la a cincea ori a șasea înstrăinare, că foarte multe din terenurile retrocedate sunt ocupate acum de clădiri noi? Desigur, știm cu toții care e realitatea, dar așa se întâmplă când există obligații față de diverși parteneri politici, economici ori simpli amici, legile pot fi modificate și transformate.

În ceea ce privește despăgubirile:

Sunt întru totul de acord ca fiecare persoană nedreptățită de lege să-și primească terenul, ba chiar despăgubiri pentru toți anii din urmă în care nu l-au deținut. De asemenea, sunt de acord ca persoanele care nu-și pot lucra terenul și vor să-l cedeze pentru exploatare, să primească despăgubiri bănești. Dar, mai întâi trebuie luate în considerare toate rezervele de teren de la nivelul comisiilor locale și doar în condițiile în care s-au epuizat toate soluțiile, să se apeleze la terenuri din domeniul privat al primăriilor sau al Agenției Domeniilor Statului.

Dar, în nici un caz să nu se ocupe izlazurile comunale, așa cum se propune în noul pachet de legi, iar stațiunile experimentale de cercetare agricolă să aibă propriile terenuri pentru producție, căci nu există agricultură performantă în afara acestora.

O viziune fantezistă are domnul ministru și în ceea ce dânsul numește "accelerarea" proceselor aflate pe masa instanțelor de judecată. Se vorbește despre complete de judecată specializate, de experți aleși de către părți, de renunțarea la apel. Să fim serioși, domnule ministru, priviți cu mai multă responsabilitate și cu realism aceste promisiuni care sună bine în campania electorală și nu în viața de toate zilele. Înainte de a face astfel de declarații ar fi bine să discutați și cu ministrul justiției.

În România în care trăiește domnul ministru există, după cum spune dânsul, programe de finanțare de 10.000 de euro cu CEC-ul, iar prin programul "Fermierul" statul asigură 15.000 de euro. Vrem să vedem rezultatele concrete ale acestor programe care, deocamdată, sunt doar vorbe. Este foarte ușor a duce în eroare oamenii.

Cât despre comasarea terenurilor, prin promisiunea de rentă viageră cu o valoare cuprinsă între 50 și 100 de euro, se impune făcută precizarea că banii vin de la Uniunea Europeană, iar după 1 ianuarie 2007 doar cei care vor deține suprafețe mai mari de 1 ha vor primi subvenție și nu rentă viageră. Într-un hectar de teren arabil se acceptă minimum trei parcele, cu o medie de cel puțin 30 de ari. Atenție, deci, la detalii, domnule ministru!

Revine obsedant în intervențiile domnului Gheorghe Flutur trimiterea la adresa Partidului Social Democrat a neîmplinirilor legate de subvenționarea culturilor, de lipsa fondurilor pentru porumb, ovăz și plante furajere. Trebuie să știe toată lumea că acești bani au fost și sunt în bugetul ministerului, iar domnul ministru a spus că ei vor fi folosiți pentru alte strategii și politici agricole. Știu ce spun, fără să greșesc: Guvernul Năstase a asigurat sumele necesare pentru anul 2005, de aceea e păcat să vedem politica Alianței în prețul la porumb din toamna acestui an, în importurile din anul 2006, în distrugerea agriculturii ca urmare a unei asemenea gândiri.

O altă dezinformare se referă la cartofii de sămânță, pentru că domnul ministru vorbește de lipsa acestora. În realitate, pe data de 17 aprilie a.c., când domnul ministru vorbea la "Viața Satului", erau în stoc peste 17.000 tone de sămânță de cartofi certificată. Din cauza politicii actualului guvern, acești cartofi au fost vânduți la prețul de 2.000-3.000 lei/Kg, atât cât s-a vândut, când de fapt costul real era de 8.000-9.000 lei/Kg. Și, iată că în toamnă probabil vom importa și cartofi, chiar dacă nu era cazul. Acum, probabil, cele peste 17.000 tone cartofi sămânță au ajuns în hrana animalelor sau, și mai grav, aruncați în platformele de gunoi.

Acestea fiind zise, mă întreb, domnule ministru, cui folosesc toate aceste speculații? Încercați să fiți foarte ferm în spusele dumneavoastră, spunând că lucrați 24 de ore pe zi, în emisiunea "Viața Satului" din 17 aprilie 2005, dar încrederea pe care o transmiteți momentan telespectatorilor va dispărea în curând și nu veți mai fi credibil. Dacă îmi permiteți, v-aș recomanda să lucrați mai puține ore din cele 24 ale unei zile, să vă desemnați consilieri competenți care să nu vă propună pentru munca de fiecare zi opinii și soluții ca cele din emisiunile TV. Pentru conducerea acestui foarte greu minister este nevoie de pricepere și înțelepciune.

Mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Rog colegii parlamentari să se rezume la cele trei minute destinate fiecărei intervenții.

 
  Adrian Moisoiu - intervenție intitulată Felicitări Poliției Române!;

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L. vă anunț că domnii deputați Eugen Nicolăescu, Cătălin Micula, Cornel Popa, Emil Strungă, Rareș Mănescu, Mircea Ciopraga și Dragoș Ujeniuc au depus intervențiile în scris. Dragoș Ujeniuc, de asemenea? Nu.

Poftiți, domnule deputat Dragoș Ujeniuc. Dacă este în sală? Nu este în sală. A citit deja.

Domnul deputat Cristian Bușoi? Este prezent?

Domnul deputat Ovidiu Silaghi? Urmează domnul deputat Costache Mircea, Grupul parlamentar al P.P.R.M. Dacă este în sală? Dacă nu, domnul deputat Adrian Moisoiu.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Cristos a Înviat!

Intervenția mea de astăzi este puțin inedită și se va intitula "Felicitări Poliției Române!".

De la acest microfon nu odată s-au adresat critici la adresa Poliției Române. Trebuia să vină o zi în care să fie altfel și această zi a venit! La data de 29 decembrie 2004, în Gara de Nord, la coborâre din autobuzul 178 mi s-a furat din buzunar telefonul mobil. Astăzi, 3 mai, la 4 luni după eveniment... (Sună telefonul)

Scuzați-mă! Iată dovada! ".. domnul subcomisar Radu Dorin de la Secția 25 Poliție din cadrul Direcției Generale a Poliției Municipiului București m-a căutat și mi-a restituit telefonul mobil.

Deoarece, după știința mea, este un eveniment rar și în orice caz puțin mediatizat, doresc să le mulțumesc tuturor celor care s-au implicat în rezolvarea cazului amintit.

Vreau să cred că un suflu nou este în Poliție și, de ce nu, legile pe care le-am votat sau pe care le vom vota în continuare vor contribui la schimbarea mentalității și că Poliția va acapara de acum încolo și o anumită doză de încredere a populației.

Fie ca Poliția română să raporteze cât mai multe cazuri rezolvate, iar domnului subcomisar Radu Dorin, de la Secția 25 Poliție București, să aibă cât mai multe succese.

Exprim felicitări Poliției Române și îi doresc succes!

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ioan Țundrea - declarație politică cu titlul Umanismul și presa;

Urmează domnul deputat Ioan Țundrea, Grupul parlamentar P.U.R.

   

Domnul Ioan Țundrea:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Dragi colegi, permiteți-mi să vă adresez și eu Cristos a Înviat! Am o declarație politică adresată Parlamentului României, intitulată "Umanismul și presa".

Dragi colegi,

Vă mărturisesc că aceste minunate sărbători au trecut pe lângă mine, marcat fiind de profunde tristeți, cauzele fiindu-ne binecunoscute: inundațiile din Banat și răpirea celor trei ziariști români.

Am convingerea că fiecare cetățean a simțit această tristețe și această confirmare am avut-o admirând extraordinara solidaritate a românilor manifestată în ambele cazuri.

Acest umanism pe care l-am simțit cu toții în aceste zile a renăscut în noi, datorită reporterilor din mass media, oameni de altfel obișnuiți, plătiți de cele mai multe ori cu salariul minim pe economie. Acești reporteri care până acum au plătit pentru puterea de a spune lucrurilor pe nume "doar" cu slujbele lor și cu nenumărate procese, au devenit ei înșiși ținte în aceste războaie absurde.

L-am înțeles pe președintele Voiculescu doar parțial și doar în calitate de tată, atunci când a afirmat că se predă în schimbul ziariștilor. Evident că, nefiind implicat în activități mass media, nu aveam cum să le înțeleg în totalitate, dânsul fiind atâția ani alături de această lume extraordinară și de multe ori inaccesibilă nouă, politicienilor.

Astăzi, fiind ziua presei, aduc mulțumirile mele și ale colegilor mei umaniști tuturor jurnaliștilor din țară, pentru "umanismul" pe care l-au dovedit în acești ani și mai ales în aceste ultime săptămâni.

Cu speranța că în cel mai scurt timp îi vom îmbrățișa în Parlamentul României pe Marie Jeanne, Sorin și Ovidiu, vă invit, dragi colegi, să ne rugăm în continuare pentru ca acești jurnaliști să ajungă teferi în țară.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mircia Giurgiu - declarație politică cu titlul Săptămâna patimilor în România;

Urmează domnul deputat Mircia Giurgiu.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este "Săptămâna patimilor în România" și m-am referit în cuprinsul acestei declarații la ceea ce s-a întâmplat săptămâna trecută: ultimatumul dat autorităților române cu privire la cei trei ziariști, despre inundațiile din Banat și Săptămâna Mare a Paștilor. Despre toate acestea, pe larg, în cuprinsul declarației pe care o să o depun la secretariat.

Tuturor vă spun Cristos a Înviat! Mulțumesc.

Textul declarației depuse la secretariat:

În România, Săptămâna Patimilor a primit o nouă semnificație. Ultimatumurile primite de autoritățile române din partea grupării musulmane care a luat ostatici trei ziariști români, împreună cu un om de afaceri româno-americano-irakian, au avut darul de a ne pune pe jar. Revendicările au vizat, în principal, retragerea trupelor române din Irak, în prezent cerându-se și suma de 30 milioane USD. România are obligația morală de a face tot ce e uman, moral și legal pentru eliberarea celor patru.

Și parcă acest lucru nu ar fi fost de ajuns, în județele din vestul țării, Învierea Domnului nu poate fi sărbătorită așa cum se cuvine, din cauza inundațiilor care afectează această zonă. Sute de gospodării se află sub ape, agoniseala de o viață a oamenilor este pierdută, culturile de pe sute de hectare sunt compromise, pagubele ridicându-se la câteva zeci de miliarde de lei. Potrivit datelor pe care le deținem, inundațiile din Banat sunt cele mai grave din ultimii 35 de ani. Până în prezent, bilanțul inundațiilor arată astfel: un mort, peste 3.700 de persoane evacuate, peste 2.500 de case avariate, peste 40.000 de teren arabil afectat și 145 de localități se află sub ape.

Soarta a lovit crunt România în ultima lună. Luarea ostaticilor în Irak și inundațiile în Banat sunt suficiente motive pentru a ne întoarce, din nou, fața către Dumnezeu.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Dumitru Bentu - declarație politică intitulată Bicicleta;

Urmează domnul deputat Dumitru Bentu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se intitulează "Bicicleta".

Luni, 25 aprilie 2005, presa semnala un eveniment cu caracter de noutate absolută: "Un număr de 3.000 de biciclete Montaine Bike, achiziționate de Poliția Română vor putea fi văzute de azi în mediul rural. Un exemplar valorează 3.000.000 lei și este dotat, printre altele, cu schimbător de viteze Shimano, geantă pentru acte, oglindă retrovizoare, sirenă și - țineți-vă bine! - girofar".

Am solicitat pe data de 23 martie 2005 Ministerului Administrației și Internelor răspunsul la o întrebare ce avea ca subiect un slogan electoral al Alianței D.A., mult trâmbițat în campanie electorală: "Județul Vaslui, prioritate liberală!". Cu oarecare întârziere, pe 13.04.2005 am intrat în posesia lui. Laconic, rece, distant și expeditiv.

"Strategiile elaborate la nivelul ministerului vizează stabilirea coordonatelor principale de acțiune și măsurile necesare a fi aplicate pentru realizarea obiectivelor. La nivel județean, aceste responsabilități revin serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și autorităților administrației publice locale".

Nimic concret, nimic palpabil. Aș fi fost mulțumit dacă cei îndrituiți să o facă ar fi declasificat măcar informația privitoare la numărul de biciclete alocate județului Vaslui, din cele 3.000 achiziționate de minister cu peste 9 miliarde de lei, de la o firmă din Petroșani, centru tradițional de producție a acestor mijloace de transport.

Nu ne rămâne decât să intuim eficiența acestora în urmărirea infractorilor, mai ales în mediul rural vasluian, acolo unde calitatea drumurilor, unghiul de pantă, nivelul precipitațiilor și oscilațiile de temperatură coroborate cu devotamentul agenților vor contribui decisiv la diminuarea nivelului de infracționalitate.

Programul de dezvoltare economică și socială a județului Vaslui a fost elaborat în concordanță cu condițiile socio-economice existente la nivelul județului și potrivit aspirațiilor locuitorilor.

Principalele acțiuni urmează a se desfășura în domeniile integrării europene, tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, cultură și - vă rog să rețineți - reformei administrației publice și internelor.

Nimic mai adevărat! De mult aspirau cetățenii acestui județ să asiste la reforma pe bicicleta cu girofar! Epilog sau poate epitaf!

Lucrătorii pedalieri, înainte de a se urca voinicește în șa, vor trimite gânduri de mulțumire către cel care saltă adolescentin, tot în șa, dar în șaua unui Suzuki, poate a unui Kawasaki sau Honda, sau poate Yamaha.

"Bicicleta este cea mai potrivită pentru deplasarea pe distanțe mici", spunea doamna Florentina Ion, purtătorul de cuvânt al Poliției Române. Să fie, oare, o premoniție pentru actualii guvernanți? Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

 
  Costache Mircea - urări cu prilejul sărbătorilor pascale;

Urmează domnul deputat Costache Mircea, Grupul parlamentar P.P.R.M.

   

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Pentru că, îndeobște, sunt pierdut pentru gratuitate și intervențiile mele nu sporesc glicemia ascultătorilor, fiind în preajma sărbătorilor pascale, mă limitez la a vă spune doar Cristos a Înviat!

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ion Mocioalcă - declarație politică având ca temă inundațiile din județele Timiș și Caraș-Severin;

Urmează domnul deputat Ion Mocioalcă, Grupul parlamentar P.S.D.

   

Domnul Ion Mocioalcă:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Mă simt obligat, deși teama a mai făcut obiectul unei declarații politice anterioare, să revin asupra inundațiilor care au făcut prăpăd în județele Timiș și Caraș-Severin.

Sunt nevoit să mai remarc o dată superficialitatea abordării guvernamentale a acestui dezastru. În ciuda numeroaselor semnale de alarmă survenite din toate părțile, membrii Executivului continuă să aibă o reacție anemică față de zonele afectate, motivând că nu s-au retras încă apele și nu putem să începem reconstrucția.

În spatele acestor declarații, la care se adaugă cea iritată și iritantă a premierului Tăriceanu, cum că "Ce vreți, să vă fac hotel?!", se escamotează, de fapt, indecizia unor ministeriabili căzuți din înălțimea turnului de fildeș spre realitatea dramatică din teren.

Ministrul Flutur a trecut în zbor pe deasupra Caraș Severinului cu elicopterul și s-a oprit pe la prefectură. Din elicopter nu poți, însă, să-ți dai seama de adevărata amploare a dezastrului. Este evident!

Un alt membru al cabinetului, deși titular la cultură, Mona Muscă, a fost în județ, dar s-a limitat la a vizita rapid un cartier aparținător Reșiței, unde a împărțit personal niște bani, în majoritate unor familii de romi, cărora li s-au udat un pic covoarele.

Premierul, nici măcar nu s-a mai obosit să vină din Timiș, care este vecin cu Caraș Severinul.

Județele din vestul țării au încă nevoie de ajutor. Nu este normal ca societatea civilă, biserica, să se miște mai repede și mai eficient decât organele statului, care sunt conduse de ministere și de miniștri.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Bogdan Cantaragiu a depus intervenția sa în scris.

Domnul deputat Cristian Bușoi, Grupul parlamentar al P.N.L. Este în sală, domnul deputat? Nu. Domnul deputat Ovidiu Silaghi? Nu este în sală.

Cu aceasta am epuizat lista deputaților înscriși, pentru a prezenta intervenții. La ora 17,00 reluăm lucrările în plen.

 
     

(Următoarele intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință.)

 
    Cristian Silviu Bușoi - semnal de alarmă cu privire la incidența cancerului de col uterin în România;

Domnul Cristian Silviu Bușoi:

Doresc să vă rețin atenția cu o problemă care aparent poate nu reprezintă acum o prioritate a dezbaterilor publice sau parlamentare, dar care din păcate afectează o mare parte dintre femeile din România, fiind cu adevărat un fenomen grav și care trebuie să își găsească rezolvarea.

România este țara cu numărul cel mai mare de cazuri din Europa de cancer de col uterin. Numărul de cazuri din România este aproape dublu față de numărul de cazuri din Bulgaria, de exemplu, și mult mai mare decât media țărilor din Uniunea Europeană. În țara noastră, cancerul de col este a doua cauză de îmbolnăvire și mortalitate prin cancer la femei. Conform specialiștilor, mortalitatea în România pentru cancerul de col s-a dublat în ultimii 30 de ani, iar creșterea mortalității prin cancer de col a fost cu 50% mai mare decât creșterea mortalității generale prin cancer.

Cel mai trist lucru este că această boală poate fi prevenită, spre deosebire de multe alte maladii. S-a demonstrat, de asemenea, că din punctul de vedere al costurilor, costul estimat necesar pentru prevenirea cancerului de col în populație poate fi și de circa 26 de ori mai mic decât costul estimat pentru tratament și îngrijiri paleative.

Știu că bugetul sănătății în România este unul foarte mic, în condițiile în care sistemul funcționează cu circa 5 milioane de contribuabili și 23 de milioane de beneficiari. Și, în condițiile în care medicamentele, aparatura medicală, dotările au aceleași costuri ca și în Uniunea Europeană sau în SUA, țări care investesc de 10-20 de ori mai mulți bani decât noi pentru fiecare locuitor pentru sănătate. Știu, de asemenea, că în ultimii ani s-au făcut eforturi pentru a pune în aplicare o strategie de prevenție a cancerului de col, având ca obiective îmbunătățirea depistării precoce a acestei boli și creșterea informării și educației populației legat de acest subiect. Din păcate, aceste eforturi nu sunt de ajuns. În 2004 au fost efectuate 50.000 de teste, insuficiente față de numărul de potențiale femei afectate de această boală, iar prevederile bugetare din 2005 acoperă circa 57.000 de teste.

Stimați colegi,

Demersul meu este acela de a trage un semnal de alarmă și de a vă atrage atenția asupra acestei probleme importante. Cred că prevenția acestei boli trebuie să reprezinte o prioritate, datorită procentului îngrijorător de cazuri, cât și faptului că aceste cazuri nefericite pot fi prevenite. De aceea, o să vă cer sprijinul, atunci când vom dezbate în Parlament rectificarea bugetului, dar și bugetul pe 2006, să susținem propunerea de a aloca mai mulți bani pentru programul de prevenție a cancerului de col în România.

    Cornel Popa - creionarea câtorva acțiuni de ajutorare a persoanelor sinistrate din județul Timiș;

Domnul Cornel Popa:

Petrecerea Sfintelor Sărbători de Paști este un prilej de bucurie pentru majoritatea persoanelor. Este un moment ce poate constitui un nou început pentru fiecare dintre noi, un prilej să fim mai buni și să arătăm mai multă compasiune față de semenii noștri.

Sentimentul supraviețuirii a fost, din păcate, unicul sentiment trăit de populația din județul Timiș. Aceștia, în loc să se bucure de sărbătorile pascale, au asistat neputincioși, cu lacrimi în ochi și cu sufletul sfâșiat de durere, la prăbușirea efectivă a agoniselii lor de-o viață. Nu cred că există cuvinte care să redea situația în care se află aceste persoane, în schimb, există atât de multe fapte ce pot readuce speranța în sufletul lor.

În acest sens, acțiunile întreprinse de Consiliul județean Timiș merită a fi menționate. Acesta a constituit, în vederea unei mai bune coordonări în activitățile derulate în această perioadă, un call center ce funcționează prin intermediul unui număr verde (968), de sâmbătă 30.04.2005, începând cu ora 8,00 până la ora 22,00. La acest număr se poate apela pentru a se afla cât mai multe informații referitoare la localitățile, suprafețele și familiile afectate de inundații, situația sinistraților, conturile în care se pot depune bani, precum și despre centrele de colectare a ajutoarelor și materialelor de construcții, atât de necesare în respectivele zone.

O altă inițiativă demnă de menționat este campania "Adoptați câte o casă", lansată de administrația județeană Timiș, care se adresează celor ce doresc să participe la reconstrucția locuințelor distruse de ape, în special firmelor de construcții sau companiilor multinaționale.

Sunt nenumărate lucrurile care se pot întreprinde în astfel de situații și orice fel de ajutor înseamnă o mână întinsă către cei care, în acest moment, au atâta nevoie de acest ajutor.

    Șerban Rareș Mănescu - argumente în favoarea necesității unui cod de conduită și integritate politică a aleșilor locali;

Domnul Șerban Rareș Mănescu:

Pentru a putea duce la îndeplinire reforma în administrația publică locală este necesar sprijinul cetățenilor și creșterea gradului de încredere în aceste instituții. Pentru aceasta, este necesară construirea încrederii și integrității în sistemul administrației locale, promovarea onestității ca o politică de bază, precum și gestionarea problemelor comunității, cu moralitate și profesionalism.

Pe de altă parte, doctrina politică a Partidului Național Liberal este bazată pe un ansamblu de principii morale care urmăresc crearea unui sistem politic sănătos, modern, cu respectarea valorilor europene.

Din acest motiv, consider că actuala situație din administrația publică locală românească nu poate continua. Cred cu tărie într-o reformă a moralității și integrității politice la acest nivel și militez pentru adoptarea unui act normativ prin care să se impună un comportament etic pentru aleșii locali.

Tocmai de aceea, în acest moment lucrez, împreună cu colegii mei liberali, la o propunere legislativă care probabil se va contura sub forma unui cod de conduită și integritate morală pentru aleșii locali, urmând ca într-un termen cât scurt acesta să devină un instrument de lucru foarte important în administrația locală.

Hotărârea de a promova aceste norme de comportament face parte din politica generală a Partidului Național Liberal, care se înscrie în evoluția europeană din acest domeniu.

Codul de conduită și integritate politică a aleșilor locali exprimă o serie de măsuri de natură să impună restricții politicienilor, în scopul de a descuraja sau pedepsi acel comportament din timpul mandatului lor, care este considerat inacceptabil.

În contextul general al reformei din administrația publică și orientării acesteia către cetățean, este absolut necesară promovarea integrității și onestității, prin adoptarea acestui cod de conduită, bazat pe modelul european, în scopul de a servi drept ghid în exercitarea atribuțiilor și stabilirea unui climat sănătos și eficient, în favoarea oamenilor.

    Ovidiu Ioan Silaghi - semnalarea unor acțiuni de strângere de semnături pentru retragerea trupelor românești din Irak;

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

Cu siguranță, situația celor patru cetățeni români deținuți în Irak a impresionat întreaga opinie publică din România și nu numai. Suntem și noi, cu toții, solidari cu cei patru, și aceasta indiferent dacă există sau nu vreo hotărâre a vreunui for legislativ sau a unei alte autorități. Cu toții am dori să-i vedem sănătoși acasă și, poate nu mulți dintre noi ar vrea ca în aceste momente să contribuie cum pot la întoarcerea lor.

Am observat însă un fenomen îngrijorător: exploatarea politică a crizei celor patru compatrioți ai noștri. Nu vreau să comentez aici și acum ce declarau acum un an liderii PSD și ce au declarat săptămâna trecută. Nu este o noutate. După momentul Praga, nici unul dintre fruntașii PSD nu-și mai amintea radicalismul declarațiilor privind acțiunile NATO din Iugoslavia. Altceva m-a șocat, și asta chiar în Vinerea Mare. Am citit într-un ziar central, mi se pare în Cotidianul, că în centrul Bucureștiului, mai precis exact în locul unde se adună cei care își manifestă solidaritatea cu cei patru tineri din Irak, anumite persoane strângeau două tipuri de semnături. De la persoane mai puțin avizate strângeau semnături pentru retragerea trupelor române din Irak, iar de la anumite personalități publice - de exemplu domnul Șerban Rădulescu Zoner, președintele Alianței Civice - semnături de solidaritate cu ostaticii.

Persoana care dirija strângerea semnăturilor se erija în expert sau consilier la una dintre comisiile Camerei Deputaților. În ziarul respectiv, conform unor declarații primite din partea președintelui Comisiei parlamentare pentru problemele revoluționarilor, domnul Cuteanu, a reieșit că este vorba de un fost expert sau consilier căruia i-a încetat contractul de colaborare la comisie și că se fac presiuni pentru reîncadrarea lui. Presiuni dinspre zona PD. Cu alte cuvinte, prin strângerea respectivelor semnături se încearcă acreditarea ideii că este vorba de o acțiune a fostului partid de guvernământ. Este înjositor să încerci să câștigi capital politic de pe urma unei nenorociri.

Pe de altă parte, și alte două aspecte mi se par grave. Există acte normative care prevăd fără echivoc în care din cazuri, listele de semnături provenite din zona societății civile sau de la populație pot avea o finalitate. În legislația României nu există vreo prevedere legală care să acorde putere de influențare a semnăturilor civice în privința unor competențe ce țin strict de CSAT. Procedurile sunt clare. Ce decizie vine de la CSAT pe linie militară sau de siguranță națională, dacă primește acceptul Parlamentului, primește putere de lege. În acest caz, semnăturile privind retragerea trupelor din Irak, strânse și de persoane dubioase, nu au nici o finalitate, dar, atenție, pot contribui la ușurarea tacticii de negociere a grupării care-i deține pe cei patru cetățeni români. Pentru că de fapt, acest lucru urmăresc cei implicați în această afacere. Slăbirea coeziunii românilor în fața acestui eveniment.

Nu în ultimul rând, astfel de liste de semnături pot fi folosite și în alte scopuri, mai mult sau mai puțin electorale. Să ne aducem aminte de numeroasele scandaluri înregistrate atunci când mulți cetățeni se trezeau că au semnat pentru un candidat pe care nu numai că nu-l doreau, dar nici nu-l cunoșteau. Exemple privind utilizarea unor liste cu semnături pot fi mai multe. Eu solicit de la acest microfon, să păstrăm decența în privința crizei irakiene și să lăsăm autoritățile competente să-și facă treaba.

    Emil Strungă - declarație politică intitulată De la circ la logoree parlamentară;

Domnul Emil Strungă:

Declarație politică intitulată "De la circ la logoree parlamentară".

Constatăm că, din nefericire, scena politică parlamentară este prea adesea conturbată de false personalități propulsate în prim-plan ori de tupeul nemărginit care la definește, ori de valul de falsă popularitate revoluționară care a scos la suprafață toate gunoaiele, fie pur și simplu de indiferența electoratului și partidelor în selectarea candidaților care ar trebui să constituie repere ale echilibrului și bunului simț.

În consecință, componenta politică parlamentară este perturbată de gălăgia grotescă a unor asemenea "tribuni", făcuți, dar nu născuți, fie de indivizi pentru care cei șapte ani de acasă sunt o imensă gaură neagră, dar care clamează un "românism verde-camarad", fie rostitori de mahala joasă, pentru care limba nu este un instrument de comunicare și de zidire mentală, ci ghioaga sau pumnul; lipsiți de orice respect față de sine sau față de colegi, neavând nici trecut și nici viitor, departe de a fi parlamentari, reprezintă produsul real și palpabil a ceea ce cincizeci de ani de comunism au făcut din românul obișnuit. Toți aceștia ne otrăvesc viața și ne tulbură liniștea.

Ca parlamentar începător, sunt surprins de conduita unora, din fericire puțini colegi, care s-au specializat în monopolizarea microfonului, chiar dacă nu au nimic de spus, în aruncarea în derizoriu a Regulamentului Camerei Deputaților și a procedurilor parlamentare, dar mai ales a regulilor simplei politeți; persoane certate definitiv cu simțul măsurii, care pentru jalnica imagine, cu orice preț, sunt capabili să exploateze cele mai delicate crize și cele mai dureroase drame umane, mergând până la a aduce atingere interesului și siguranței naționale. În raport cu acest aspect grav, este de-a dreptul hilar amestecul între circăraie și maimuțăreală, pe de o parte, și logoreea ieftină, pe de altă parte, atingând limitele absurdului: pretind orice, chiar că dețin adevărul absolut sau piatra filozofală, când de fapt lasă în urmă speranțe deșarte și haos. Rememorați, vă rog, stimați colegi, atmosfera care a dominat finalul lucrărilor ședinței Camerelor reunite din ziua de miercuri, 27 aprilie 2005.

Aceste constatări mă fac să mă adresez, cu toată seriozitatea, colegilor din toate grupurile parlamentare și Biroului permanent al Camerei Deputaților, făcând apel la eforturi concertate pentru instituirea unui climat de conduită parlamentară, benefic nu numai pentru imaginea în societate a instituției pe care o reprezentăm, cât și pentru eficientizarea procesului deliberativ.

Abia într-o astfel de atmosferă, oricare dintre noi ar fi îndreptățit să își ia ca deviză celebra formulă a lui Winston Churchill: "Nu aveți dreptate, dar în numele democrației, pentru dreptul dumneavoastră de a nu avea dreptate, eu sunt gata să mor".

    Cătălin Micula - apel pentru donații în asprijinul restaurării singurei prezențe românești de pe Muntele Athos;

Domnul Cătălin Micula:

În apropierea Sărbătorilor Pascale, fiecare dintre noi - simpli cetățeni sau oameni politici - am vorbit despre ce înseamnă să fii mai bun, mai tolerant, mai aproape de spiritul sărbătorilor pe care tocmai le-am trăit.

Iată că acum, în cea de-a treia zi de Paște, vin în fața dumneavoastră pentru a vă aduce în atenție o inițiativă lăudabilă de a susține singura reprezentare românească pe Muntele Athos. Este vorba de schitul românesc de acolo. Deși toate țările ortodoxe au mănăstiri, noi, românii, suntem singurii care suntem reprezentați acolo doar de un schit. Acest lăcaș de cult, care are rolul de ambasadă spirituală a României pe Muntele Athos, a funcționat de-a lungul timpului datorită donațiilor făcute de către domnitorii și voievozii români.

Acum schitul se află aproape de paragină și nu are nici o posibilitate de a-și asigura existența pentru anii ce vor veni.

Tocmai de aceea, aduc în atenție inițiativa unor profesori ai Facultății de Construcții din București care, prin eforturi proprii, vor organiza o acțiune de prezentare a situației reale în care se află Schitul Prodromu și de strângere de fonduri și materiale de construcții pentru restaurarea acestuia.

Întâlnirea, ce va avea loc la sediul Facultății de Construcții din București în data de 13 mai, începând cu ora 10,00, își propune să adune în jurul ideii oameni politici, reprezentanți ai mass-media și agenți economici din domeniul construcțiilor. Prin donația acestora sperăm că va fi posibil să ajutăm la restaurarea singurei prezențe românești de pe Muntele Athos.

De aceea, vă invit ca alături de mine, să luăm parte la această lăudabilă acțiune, pentru a sensibiliza și ajuta demersul de sprijinire a schitului românesc.

Sperăm ca această generoasă inițiativă să se bucure de sprijinul tuturor celor interesați ca secole de prezență spirituală românească pe Muntele Athos să nu dispară din cauza dezinteresului și a nepăsării noastre.

    Gheorghe-Eugen Nicolăescu - reliefarea unor carențe în administrarea banului public ale fostei guvernări;

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Mă adresez astăzi plenului Camerei Deputaților, pentru a evidenția modul total anapoda în care fosta guvernare a știut să administreze banul public, și unde poate duce o asemenea atitudine.

Cu toții suntem acum alături de familiile sinistrate din județele Timiș și Caraș-Severin, impresionați de necazul în care aceștia se află, și ne întrebăm cum s-a putut întâmpla o asemenea catastrofă.

Pentru a afla răspunsul la această întrebare, trebuie să facem un efort minim și să ne amintim că în urmă cu numai doi ani, o comisie a Uniunii Europene a avertizat autoritățile române că zona de vest a țării este cea mai predispusă la situații de tipul celor întâmplate zilele acestea. La aceste avertizări, Guvernul PSD a reacționat așa cum îi era obiceiul, adică fără să facă o analiză prealabilă, fără a ține seamă de modul în care sunt cheltuiți banii publici și fără a lua măsuri eficiente.

Guvernul Năstase cheltuie 1.400 de miliarde de lei în ultimii doi ani de zile pe lucrări care ar fi trebuit să preîntâmpine calamitățile. În zona Timiș, inginerii hidrotehniști au inițiat un proiect care a consumat 620 de miliarde de lei din bugetul țării, la care s-au mai adăugat încă 280 de miliarde din aceeași sursă, proiect destinat tocmai evitării unor catastrofe de genul celor care s-au produs zilele acestea.

În aceeași perioadă, județul Caraș-Severin a beneficiat de 500 de miliarde de lei, cu aceeași destinație.

Care este rezultatul acestor investiții majore făcute de Guvernul iresponsabil al PSD-ului? Cele două județe se află astăzi pe primele două locuri într-un trist clasament al durerii și al nenorocirii a sute și mii de familii.

Cauzele dezastrului în cele două zone vin din faptul că au fost construite o serie de baraje din pământ, și nu din beton, care au fost măturate de ape încă din primele momente ale producerii catastrofei. Mai mult decât atât, îndiguirile, care au costat 1.400 de miliarde de lei din banii contribuabililor, nu s-au făcut în punctele critice, unde s-ar fi putut produce viiturile, de multe ori fiind îndiguit malul opus al râurilor cu presupus potențial de inundații. Potrivit specialiștilor, principala cauză a inundațiilor este aceea a calculării greșite a cotelor maxime pe care le pot atinge râurile care au făcut obiectul lucrărilor de asigurare.

Așa cum arătam anterior, totalul sumelor cheltuite pentru îndiguirile râurilor din zonă a fost de 1.400 de miliarde de lei. Discutăm, în consecință, despre o sumă imensă care a dispărut, împreună cu agoniseala de o viață a sute și mii de localnici.

Așa a știut Guvernul Năstase să asigure protecția cetățenilor, așa a știut guvernarea psd-istă de tristă amintire să cheltuie banul public. Incompetența, indiferența, demagogia și lipsa de respect față de cetățeni a guvernării PSD, ingredientele de bază ale regimului Iliescu-Năstase, au creat și poate, din păcate, vor mai crea dezastre sociale.

Totodată, reprezentanți ai PSD dau dovadă de crasă lipsă de moralitate, vorbind și având păreri despre toate, dar neasumându-și răspunderea pentru cheltuirea banului public în interesul clientelei politice, și nu al cetățeanului.

    Mircea Ciopraga - declarație politică intitulată Starea fondului forestier Vrancea;

Domnul Mircea Ciopraga:

Declarație politică intitulată "Starea fondului forestier Vrancea".

Imaginile reflectate de fotografii și filmări aeriene recente în pădurile din Vrancea, pot intra în categoria "fără comentarii", lăsându-i interziși și fără grai pe toți cetățenii de bine ai acestei țări, și, totodată, ne arată dezastrul ecologic produs de p.s.d.-iști prin trecerea lor pe la guvernare.

Tăierile ilegale de arbori, mai ales din specii valoroase (brad, pin roșu, cireș sălbatic, stejar), suprafețele forestiere tăiate și neplantate sau neregenerate, partizii de exploatare necurățați de resturile de exploatare sau tăierile de arbori nemarcați reprezintă câteva din abaterile grave de la lege, comise de personalul silvic al Direcției Silvice Focșani, sub directa îndrumare a baronului de Vrancea, Oprișan, care au condus la acest jaf de proporții, transformat în dezastru ecologic în pădurile Vrancei.

Au fost constatate tăieri nejustificate de masă lemnoasă, cu un volum cuprins între 40 mc și 150 mc pentru fiecare canton în parte. Printr-un calcul simplu se poate constata că s-a tăiat și furat lemn în avans pentru 3 ani. Înmulțiți, stimați colegi, 582.000 mc cu 1,5 milioane/mc și veți avea valoarea reală a furtului.

Aceste grave ilegalități nu pot fi lăsate nepedepsite, pentru că, altfel, în scurt timp vom rămâne nu numai fără pădure, ci și fără aer.

Situația din Vrancea nu este singulară în peisajul mafiei pădurilor din România, creată de P.S.D. în perioada celor patru ani de guvernare.

Ar fi o chestiune de onoare pentru domnul Oprișan de a veni în fața opiniei publice și de a explica cum a fost posibil jaful din pădurile Vrancei, cu repercusiuni extrem de grave asupra mediului.

    Bogdan Cantaragiu - atenționare cu privire la situația patrimoniului Fundației Gojdu din Budapesta.

Domnul Bogdan Cantaragiu:

În data de 21.03.2005, domnul senator Aurel Ardelean, colegul meu de partid în Circumscripția electorală nr. 2 Arad, din care fac și eu parte ca deputat, a adresat o declarație politică și o interpelare Ministerului Afacerilor Externe, reprezentat de domnul ministru Mihai-Răzvan Ungureanu, cu privire la situația patrimoniului Fundației Gojdu din Budapesta. Pentru a cunoaște bine situația, voi da citire răspunsului la interpelare:

1. La 4 noiembrie 1864, Emanuil Gojdu și-a întocmit testamentul, prin care dispunea ca din cea mai mare parte a averii sale să se acorde burse tinerilor români ortodocși din țară.

Din cele prezentate de domnul ministru Ungureanu rezultă că testamentul și-a modificat finalitatea. De aceea, propun ca acest testament să fie respectat. Mai mult, pentru a demonstra că suntem un partid popular și european, și că respectăm și dreptul minorităților, propun ca de aceste burse să se bucure și tinerii merituoși maghiari și de alte naționalități din România.

2. P.P.R.M. înțelege situația grea pe care o traversează învățământul la toate nivelurile din România. Procentul din p.i.b. acordat pentru acest minister este insuficient. Cerem Ministerului Afacerilor Externe să inițieze toate pârghiile legale pentru restituirea de către Banca Națională a Ungariei, a sumei de peste 1 miliard dolari SUA, banii Fundației "Gojdu".

Această sumă ar rezolva imediat situația din învățământul românesc și mai ales s-ar găsi bani și pentru plata lucrărilor contractate de Primăria Sectorului VII --Budapesta, față de firma ungaro - cipriotă Magyar Ingatlan KFT, și astfel ar exista posibilitatea ca aceste imobile să fie retrocedate, așa cum este drept, statului român și nu administrate în comun de Ungaria și România. Am retrocedat, din bun simț, o serie de imobile părții maghiare și UDMR-ului, atât în Transilvania cât și în alte părți. Administrăm cumva în comun aceste spații eclesiastice sau laice?

Nu. Atunci de unde această idee de a administra un bun al nostru, împreună cu alt partener? Este o jignire. Să corectăm această atitudine.

3. Fiindcă Ungaria a ratificat la 4 aprilie 1940 prin articolul XXI acordul de retrocedare imediată a întregului patrimoniu al Fundației Gojdu și, din păcate, nici azi nu l-a îndeplinit, cerem Guvernului României blocarea acțiunii "restituirea în întregime" pentru toate solicitările cuprinse în Protocolul P.S.D.-UDMR, folosind această acțiune ca instrument de presiune asupra Ungariei până în momentul în care Guvernul Ungariei va înțelege că legislația internațională și dreptul la proprietate trebuie respectate nu numai de către partea română. Ungaria și UDMR au și obligații, nu numai drepturi. Și pentru dreptul nostru, al țării, nu facem nici un compromis.

  Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.  

(În continuarea lucrărilor, doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților, a fost asistată de domnii Petre Popeangă și Gheorghe Albu, secretari.)

   

Doamna Daniela Popa:

Doamnelor și domnilor colegi,

Continuăm ședința de astăzi, anunțându-vă că, din totalul celor 331 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 258, sunt absenți 73, din care participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 10 deputați.

Intrăm în ordinea de zi și vă prezint informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputaților au fost înregistrate următoarele inițiative legislative:

1) Proiectul de Lege privind schimbarea denumirii satului Valea Izvorului, din componența Comunei Livezile, județul Mehedinți, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 12 mai 2005.

Cameră decizională: Senatul.

2) Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 508/2004 privind Direcția de investigare a infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2005, inițiată de domnii deputați Daniel Buda, Augustin Zegrean, membri ai Grupului parlamentar al P.D.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize - Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Termen de depunere a raportului: 12 mai 2005.

Cameră decizională: Senatul.

3) Propunerea legislativă pentru modificarea unor prevederi din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali, inițiată de domnul deputat Ioan Oltean, membru al Grupului parlamentar al P.D. și domnul deputat Dan Ștefan Motreanu, membru al Grupului parlamentar al P.N.L.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 12 mai 2005.

Cameră decizională: Senatul.

 
Aprobarea unei modificări în componența nominală a unei comisii permanente.  

Modificarea componenței nominale a unor comisii permanente ale Camerei Deputaților. Vă supun atenției și aprobării aceste modificări:

Grupurile parlamentare ale PNL, PD și UDMR propun trecerea domnului deputat Mircea Grosaru de la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic în calitatea de membru la Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Vă rog, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri? O singură abținere.

Această modificare a componenței nominale a comisiei a fost aprobată.

Informare privind demisia domnului Florea Voinea din Partidul Umanist din România și din Grupul parlamentar al P.U.R.  

O intervenție. Domnul deputat Florea Voinea.

   

Domnul Florea Voinea:

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

Mă prezint astăzi în fața dumneavoastră și vă anunț, cu regret, că după 10 ani de activitate susținută, demisionez din calitatea mea de membru al Partidului Umanist, precum și din grupul parlamentar al acestui partid. (Aplauze ale deputaților din Opoziție.) Astfel, închei o etapă de muncă dedicată, loială, constructivă și onestă.

Am crezut în fiecre dintre acțiunile politice și organizatorice întreprinse, precum și în oamenii pentru care și cu care am lucrat. Folosesc acest prilej pentru a le mulțumi, deopotrivă, celor care m-au sprijinit sau nu.

In perioada următoare, voi continua să-mi desfășor activitatea parlamentară ca deputat independent. Vă mulțumesc. (Aplauze ale deputaților din Opoziție.)

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.188/2000 privind executorii judecătorești (rămas pentru votul final).  

Urmează dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi.

Începem cu primul proiect de lege înscris pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog.

   

Domnul Mihai Marian Eftimescu (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Doamnă președintă,

Doamnelor și domnilor deputați,

Susținem această lege, cu mențiunea că la Senat acestă lege a fost respinsă. Este o lege care a fost ințiată de domnul ministru Cristian Diaconescu.

Noi am susținut-o în fața Comisiei juridice. Comisia juridică a Camerei a adus modificări substanțiale respectivului act normativ.

O susținem. Eventual, o să vă mai cer cuvântul, doamnă președintă, pentru unele aspecte punctuale. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități? Vă rog.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au analizat acest proiect de lege. Au ținut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterilor din comisie, vă propunem spre adoptare proiectul de lege, cu amendamentele admise, care sunt redate în anexa nr. 1.

Vreau să vă precizez că acest proiect de lege a fost respins de Senat, ca primă Cameră sesizată, iar membrii Comisiei juridice, analizând acest proiect de lege, ținând cont de amendamentele colegilor, dar și de discuțiile cu reprezentanții Ministerului Justiției, vă propun spre dezbatere și adoptare prezentul proiect de lege, în forma pe care o aveți distribuită. Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Dacă nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege direct pe raport.

La poz. 1 din raport - titlul legii, sunt observații? Nu. Se adoptă.

La poz. 2 din raport, dacă sunt observații? Nu sunt observații. Adoptată.

Poz. 3 din raport, dacă sunt observații? Nu sunt observații. Adoptată.

Poz. 4 din raport, intervenții? Nu sunt. Se adoptă.

Poz. 5 din raport, dacă sunt observații? Se adoptă.

Poz. 6 din raport, dacă sunt observații? Nu sunt. Se adoptă.

Poz. 7 din raport, dacă sunt observații? Nu sunt observații. Se adoptă.

Poz. 8 din raport, intervenții? Nu sunt. Se adoptă.

Poz. 9 din raport, dacă sunt intervenții? Nu. Se adoptă.

Poz. 10 din raport? Nu sunt observații. Adoptată.

Poz. 11 din raport, dacă sunt observații? Nu sunt. Se adoptă.

Poz. 12 din raport, dosb? Nu sunt. Adoptată.

Ppoz. 13 din raport? Nu sunt observații. Se adoptă.

Poz. 14 din raport, dacă sunt observații? Nu sunt. Se adoptă.

Poz. 15 din raport, dacă sunt intervenții, observații? Nu sunt. Se adoptă.

Poz. 16 din raport, dacă sunt observații? Nu sunt. Se adoptă.

Poz. 17 din raport, sunt observații? Nu sunt observații. Se adoptă.

Poz. 18 din raport, dacă sunt observații? Nu sunt. Se adoptă.

Poz. 19 din raport, dacă sunt observații? Nu sunt. Se adoptă.

Poz. 20, dacă sunt observații? Nu sunt. Se adoptă.

Poz. 21, dacă sunt observații? Nu sunt. Se adoptă.

Poz. 22, dacă sunt observații? Nu sunt. Se adoptă.

Proiectul de lege, având caracter organic, va fi votat în ședința următoare.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru prorogarea termenului prevăzut la art.132 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic (rămasă pentru votul final).  

Urmează Propunerea legislativă pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 132 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Această propunere legislativă, conform prevederilor art. 108 alin. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, va fi dezbătută în procedură de urgență.

Și urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt, cât și durata de timp afectată dezbaterii acestor propuneri legislative. Vă rog, din partea comisiei.

   

Domnul Petru Andea:

Comisia propune 5 minute pentru dezbateri și câte 1 minut pentru fiecare vorbitor. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Supun această propunere aprobării dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Inițiatorul are cuvântul.

 
   

Domnul Mihai Dumitriu:

Doamnă președintă,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ceea ce am să vă transmit aici vă spun în cunoștință de cauză, deoarece cunosc foarte bine sistemul de învățământ românesc.

Prorogarea termenului prevăzut în art. 132 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, republicată, reprezintă o necesitate pentru învățământul profesional și pentru rezolvarea situației titularizării, mai bine zis prelungirea titularizării a peste 700 de cadre didactice de specialitate, maiștri instructori. Acest articol prevede că maiștrilor instructori titulari care nu au școală postliceală absolvită li se desface contractul de muncă cu 1 septembrie 2005. Legea nr. 128 privind Statutul personalului didactic, republicată, a apărut în 1997, iar prevederile art. 132 vizează maiștrii instructori cadre didactice titularizate în condiții legale înainte de 1997. Deoarece doresc să vă aduc în atenție că nici o lege nu poate avea aplicabilitate retroactivă decât dacă este reparatorie, dar, din păcate, această lege sancționează retroactiv, fără a ține cont de legislația care a guvernat învățământ la timpul respectiv.

Da, se poate spune că timpul afectat de 132 pentru completarea studiilor a fost suficient, dar sunt cadre didactice care au dus greul în învățământul profesional și de ucenici. menținerea pe post a acestor maiștri instructori încă un an sau doi este în beneficiul învățământul profesional și nicidecum în detrimentul actului didactic, deoarece ei sunt acea categorie de cadre didactice care dețin cunoștințe științifice, practice, pedagogice pentru a-i învăța pe elevii de la școlile de arte și meserii deprinderi practice în însușirea reală a unei meserii și nu numai cunoștințe teoretice.

Chiar dacă Ministerul Educației și Cercetării propune altă soluție, eu susțin în cunoștință de cauză că ei sunt cei care îi îndrumă pe elevi să devină adevărați meseriași, care să știe tainele unei meserii, ce le va da posibilitatea să-și găsească un loc de muncă. Acum, mai mult ca oricând se cere acest lucru.

Trebuie să ținem cont că merită să le mai acordăm o șansă, deoarece toți au fost titularizați înainte de 1997 prin concurs național, susținând probe practice și teoretice. Toți au grade didactice, definitivat, gradul II, gradul I, toți au realizat cursuri de perfecționare solicitate de lege. Au fost afectați de noua lege a pensionării, lege apărută recent. Din calculele lor, trebuia să se pensioneze cu 1 septembrie 2005, dar, datorită prelungirii vârstei de pensionare cu 3 ani, au ajuns în situația de a li se desface contractul de muncă cu 1-2 ani înaintea vârstei de pensionare la cerere.

Oricum, cu 1 septembrie 2007, legislația privind învățământul se va modifica, în vederea restructurării acestuia și elaborării unui pachet de legi armonizate cu prevederile legislației în domeniu din țările Uniunii Europene, în conformitate cu acquis-ul comunitar.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă adresez rugămintea să vă deschideți inima și gândul bun și să votați prorogarea termenului prevăzut la art. 132 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, republicată, termen care se va prelungi până la 1 septembrie 2007. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Atunci, raportul comisiei, vă rog.

 
   

Domnul Petre Andea:

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a fost sesizată spre dezbatere și avizare pe fond cu Propunerea legislativă pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 132 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, republicată. Propunerea a fost avizată de Comisia juridică, de disciplină și imunități și de Consiliul Legislativ.

Propunerea are ca obiect de reglementare prorogarea termenului menționat, pentru a permite maiștrilor instructori titulari în învățământ să-și încheie studiile și pregătirea prevăzute la art. 68 din Legea învățământului nr. 84/1995.

În raport de obiectul și conținutul său, propunerea face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

La lucrări au fost prezenți 22 de deputați, din totalul de 28 de membri ai comisiei. La dezbaterea propunerii legislative a participat doamna Paloma Petrescu, secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării.

În urma dezbaterii, comisia, cu 5 voturi pentru și 17 voturi împotrivă, propune respingerea propunerii legislative, din următoarele motive: termenul stabilit de lege, de 8 ani, se consideră suficient pentru ca maiștrii instructori să-și fi putut încheia pregătirea prevăzută la art. 132 din Legea nr. 128/1997; în actuala etapă de dezvoltare a învățământului românesc se cere, în primul rând, calitate și profesionalism.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Înțeleg că raportul comisiei sesizate în fond propune respingerea aceastei inițiative legislative.

Legea, având caracter organic, votul se va acorda în ședința următoare.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art.104, alin.3 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic și a Propunerii legislative pentru modificarea literei b) a alineatului (3) al articolului 104 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic (rămasă pentru votul final).  

Urmează Propunerea legislativă pentru modificarea lit. b) a alin. 3 al art. 104 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic și Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 104 alin. 3 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Dacă, din partea inițiatorilor, dorește să ia cineva cuvântul? Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Mircea Valer Pușcă:

Vă mulțumesc, doamnă președintă de ședință.

Stimați colegi,

Sunt unul dintre inițiatorii acestei propuneri legislative, care vizează o modificare în Legea nr. 128/1997 care privește Statutul personalului didactic. La art. 104 din legea menționată, se face vorbire de posibilitatea ca pentru deplasările la locul de muncă a cadrelor didactice navetiste să se poată face decontarea cheltuielilor efectaute pe mijloace de transport în comun. Legea fiind incompletă, cu alte cuvinte, fiind discriminatorie pentru cadrele didactice, care, în raza unității de învățământ unde funcționează, au, după caz, mijloace de transport în comun sau nu au aceste mijloace de transport în comun, inițiatorii propun modificarea prin care dreptul de a deconta cheltuieli vizând transportul la locul de serviciu (cu alte cuvinte, în unitățile de învățământ) să se poată face pentru toate cadrele didactice care fac naveta, indiferent de existența sau nu în raza localității unde își desfășoară activitatea a acestor mijloace de transport în comun, după modul în care se fac de regulă decontările pentru deplasări.

Țin să menționez că în discuțiile din comisie au fost acceptate amendamentele, atât propuse de punctul de vedere al Guvernului înaintat comisiei, cât și, discutând cele două propuneri legislative, s-au luat părțile acceptabile și propuse din cele două și raportul comisiei consfințește această situație.

În încheiere, solicit Parlamentului votul pozitiv pentru acest proiect legislativ. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, respectiv, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport?

 
   

Domnul Petru Andea:

Stimați colegi,

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a fost sesizată spre dezbatere și avizare pe fond cu propunerile legislative nr. 95/6.04 și 104/18.04 privind modificarea și completarea art. 104 alin. 3 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Propunerile legislative au fost avizate de Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Consiliul Legislativ, precum și de Guvernul României.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Pentru cele două propuneri legislative, care au același obiect de reglementare, s-a întocmit un singur raport. Propunerea legislativă nr. 104/19.04 a fost cuprinsă în Propunerea legislativă nr. 95/6.04, urmând, așadar, prin consecință, să fie respinsă în plenul Camerei Deputaților (cea care a fost inclusă, menționez).

La lucrări au fost prezenți 25 de deputați, din totalul de 28 de membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat în ședința din 20 aprilie, cu unanimitate de voturi. Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Deci, în urma dezbaterii, comisia propune adoptarea propunerilor legislative, cu amendamentele prevăzute în raport. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Doamna deputat Ecaterina Andronescu, din partea Grupului PSD.

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Stimați colegi,

Este vorba de o completare a Statutului personalului didactic, care vine să sprijine un segment important al învățământului românesc, învățământul rural. Cred că această propunere vine în sprijinul creșterii calității învățământului rural, prin menținerea personalului calificat și, prin această formulă, de a-i asigura naveta, inclusiv cu autoturismul personal.

De aceea, susținem această inițiativă, în formula în care ea a pornit din Comisia de învățământ. Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Pantelimon Manta, Grupul parlamentar al PUR.

 
   

Domnul Pantelimon Manta:

Stimați colegi,

Eu cred că ar trebui să fim de acord cu această propunere legislativă a colegului Pușcă. Enorm de mulți dascăli merg în teren în condiții destul de vitrege și cred că, dincolo de a repara, printr-un efort material nu foarte substanțial al entităților administrative locale, sub aspect material, legea în sine are darul să contribuie la sporirea eficienței și a preocupărilor celor ce lucrează în învățământ și, de ce nu, la creșterea calității celor care predau în mediul sătesc, pentru că, având posibilitatea să efectueze naveta și cu mașina proprietate personală, cred că poate să-i determine să-și continue activitatea și în mediul sătesc, care, știe toată lumea, este mai puțin dorit de foarte mulți oameni de valoare. Și, poate, într-un fel, va mai mări sau va mai micșora presiunea plecării unora din dascălii foarte buni în alte domenii de activitate.

Cred că este o propunere judicioasă, rațională și merită să o susținem. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Marcu Tudor, Grupul parlamentar al PPRM.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Și noi suntem de acord cu o asemenea propunere, chiar și numai pentru faptul că, din nefericire, societatea românească răsplătește puțin și nesemnificativ efortul oamenilor din învățământ, această uriaș de importantă secvență a societății române. Nu sunt bine plătiți, mai ales cei care mai sunt și pe la mediul rural, sunt puțini, îi câștigi greu. Poate mai izbutim să mai reparăm puțin din nedreptatea pe care societatea a făcut-o până acum acestor oameni minunați. Și de aceea am fost chiar și cu legea anterioară de acord.

Suntem, deci, fără rezerve, de acord cu această propunere. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții? Poftiți.

 
   

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc.

Doamnă președintă,

Doamnelor și domnilor colegi,

Grupul parlamentar al minorităților naționale va vota, evident, în favoarea acestui proiect de lege. Cu atât mai mult cu cât el vine și în sprijinul unor comunități mici, izolate, care, din nefericire, caracterizează în multe situații comunitățile pe care le reprezentăm.

Deci, vom vota în favoarea proiectului de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții? Dacă nu, trecem la dezbaaerea proiectului de lege direct pe raport.

Poftiți, din partea comisiei.

 
   

Domnul Petru Andea:

Comisia este nevoită să solicite corectarea unei erori, în sensul că pe raportul difuzat domnilor deputați și doamnelor deputate s-a omis titul legii și articolul unic. Propun așadar ca înaintea propuneri legislative să figureze: titlul legii - "Lege privind modificarea art. 104 alin. (3) și (31) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic"; iar art. 1 propun să fie următorul: "Alin. (3) și (31) ale art. 104 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 158/12 iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare se modifică și vor avea următorul cuprins:..." și, în continuare, mergem pe textul inițiatorilor. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc mult.

Supun atenției dumneavoastră titlul legii.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Este adoptat.

Articolul unic.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptat.

Poz. 1 din raport, respectiv, modificarea art. 104, dacă sunt observații? Nu sunt. Este adoptată.

Proiectul de lege având caracter organic, votul îl vom da în următoarea ședință în plen a Camerei Deputaților.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.215/2001 privind administrația publică locală (rămasă pentru votul final).  

Urmează Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală.

Dacă ințiatorul dorește să ia cuvântul?

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritorului și echilibru ecologic?

   

Domnul Mircea Dușa:

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

În data de 18 aprilie, plenul Camerei Deputaților a retransmis la comisie această propunere legislativă, pentru a fi analizată. Ea se referă în principal la modificarea Legii nr. 215, în sensul reducerii numărului de consilieri, al acelei propuneri ca primarul să devină permanent președinte de ședință la consiliile locale și, sigur, și alte propuneri legate de funcționarea administrației locale.

Analizând acest proiect de lege, așa cum, în primul raport, am propus respingerea inițiativei, și în raportul suplimentar propunem respingerea aceaste inițiative legislative, având în vedere faptul că Legea nr. 215 este, în ghilimele spus, "Constituția administrației locale", aceasta este a treia propunere de modificare, mai există alte trei propuneri legislative și, așa cum, și în plenul Camerei, la dezbateri, s-a propus să amendăm întreaga lege și să o aducem în zilele noastre, pentru că ea a fost adoptată în trecut și nu mai corespunde activității actuale a administrației locale, comisia a mers pe această idee de respingere a acestor inițiative legislative și, în cursul acestei veri, să amendăm Legea nr. 215 de la primul articol până la ultimul.

Prima Cameră sesizată este Camera Deputaților, Cameră decizională este Senatul.

Și în raportul suplimentar, de asemenea, am propus respingerea inițiativei legislative.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea aceaste inițiative legislative, inițiativă legislativă care are un caracter organic. De aceea, și votul îl vom da în viitoarea ședință în plen a Camerei Deputaților.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind punerea în aplicare a unor sancțiuni internaționale.  

Urmează proiectul de lege privind punerea în aplicare a unor sancțiuni internaționale. Potrivit prevederilor art. 108 alin. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgență.

Trebuie să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt pe articole și pe dezbateri generale.

Invit la microfon pe președintele Comisiei pentru politică externă, domnul deputat Ștefan Glăvan, să facă propunerile.

   

Domnul Ștefan Glăvan:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Propun ca pentru dezbaterea generală să acordăm cinci minute, iar pentru intervenții individuale un minut.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Inițiatorul? Poftiți, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Valentin Naumescu:

Bună seara.

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt Valentin Naumescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Vă rog să-mi permiteți să prezint succint motivele care au stat la baza elaborării prezentului proiect de lege.

Pentru îndeplinirea obligațiilor României, rezultate din Capitolul 27, Politica externă și de securitate comună, al negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, este necesară crearea cadrului normativ al aplicării în dreptul intern a sancțiunilor impuse statelor terțe sau persoanelor din state terțe, prin acțiuni comune sau poziții comune ale Consiliului Uniunii Europene, precum și al altor decizii cu caracter similar, adoptate în cadrul politicii externe și de securitate comună.

Proiectul de lege stabilește modalitatea de punere în aplicare de către România a unor sancțiuni internaționale instituite prin rezoluții ale Consiliului de securitate al Organizației Națiunilor Unite, adoptate în temeiul Cartei ONU și destinate menținerii păcii și securității internaționale, precum și a sancțiunilor internaționale instituite prin acțiuni comune și poziții comune ale Consiliului Uniunii Europene.

Organismul competent pentru aplicarea prevederilor acestei legi este un comitet interinstituțional, special constituit, alcătuit din reprezentanți la nivel de secretari de stat ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Justiției, Ministerului Administrației și Internelor, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Economiei și Comerțului, Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Integrării Europene, Ministerului Comunicației și Tehnologiei Informației, Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Băncii Naționale a României, Agenției Naționale de Control al Exporturilor, sub coordonarea Ministerului Afacerilor Externe, care va asigura și serviciile de secretariat.

Procedura de adoptare a planului de măsuri necesare punerii în aplicare a sancțiunilor internaționale prevede că Ministerul Afacerilor Externe va înștiința toate instituțiile care fac parte din comitet despre adoptarea unuia dintre actele care fac obiectul legii, transmițându-le copii ale acestora, după care Comitetul va dezbate propunerile instituțiilor membre și va adopta, prin decizie, planul de măsuri.

Având în vedere cele expuse, vă rog să susțineți prezentul proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă, din partea grupurilor parlamentare, dorește cineva să ia cuvântul? Nu sunt înscrieri la cuvânt.

Dacă din partea comisiei? Domnul președinte, vă rog.

 
   

Domnul Ștefan Glăvan:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia pentru politică externă a Camerei Deputaților a fost sesizată în fond, în vederea examinării și întocmirii raportului, în procedură de urgență cu proiectul de lege privind punerea în aplicare a unor sancțiuni internaționale.

Proiectul de lege a primit avizul favorabil al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, care a fost sesizată spre dezbatere și avizare în procedură de urgență.

De asemenea, proiectul de lege a primit și avizul favorabil al Consiliului legislativ, cu unele observații și propuneri de care inițiatorul a ținut seama, care au fost operate în text.

Proiectul de lege stabilește modalitatea de punere în aplicare de către România a unor sancțiuni internaționale instituite prin rezoluții ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, adoptate în baza Capitolului VII al Cartei Organizației Națiunilor Unite și destinate menținerii păcii și securității internaționale, precum și a unor sancțiuni internaționale sau măsuri restrictive ale Uniunii Europene, adoptate în cadrul politicii externe și de securitate comune și, de asemenea, modalitatea de punere în aplicare de către România a unor măsuri restrictive a unor organizații pentru securitate și cooperare în Europa sau, după caz, prin decizii unilaterale ale statelor. fiind vorba de angajamente internaționale la care România este parte sau pe care urmează să și le asume, proiectul de lege constituie un act de acceptare și asumare a acelor angajamente în contextul politic internațional actual.

Prin urmare, în unanimitate, plenul comisiei a propus plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege în forma în care acesta a fost prezentat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar prima Cameră parlamentară sesizată, potrivit art. 75 din Constituția României republicată, este Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii, dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1, cu cele două alineate. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2, cu cele cinci alineate. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Art. 3. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Art. 4, cu cele cinci alineate. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Art. 5 cu cele trei alineate. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Art. 6, care cuprinde două alineate. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Art. 7, cu șase alineate. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Art. 8. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Art. 9, cu două alineate. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege are caracter ordinar. Îl putem supune astăzi votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.7/2005 pentru aprobarea Regulamentului de transport pe căile ferate din România.  

Urmează proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2005 pentru aprobarea Regulamentului de transport pe căile ferate din România și proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1997 privind aprobarea Regulamentului de transport pe căile ferate din România.

Dacă, din partea inițiatorului, dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog.

   

Domnul Ioan Andreica:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă numesc Ioan Andreica, sunt secretar de stat la Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Venim în fața dumneavoastră cu proiectul de lege privind modificarea Regulamentului de transport pe căile ferate din necesitatea de a crea un cadru juridic corespunzător evoluțiilor de pe piața de transport feroviar și pentru a fi adaptat modificărilor legislative apărute până în prezent atât în țară, cât și în Europa.

Vechiul Regulament de transport a fost aprobat în 1997 prin Ordonanța Guvernului României nr. 41, când transportul pe calea ferată era monopol de stat și, ca atare, el nu ținea seama de noile schimbări apărute în domeniul transporturilor feroviare și nici de prevederile directivelor Uniunii Europene.

Apariția în România a mai multor operatori români, peste 28 la această oră, operatori de stat și privați atât pentru transportul de mărfuri, cât și pentru transportul de călători și apariția concurenței între aceștia, au impus modificarea Regulamentului de transport, care constituia o frână în dezvoltarea mediului concurențial în transporturile feroviare.

Regulamentul de transport pe căile ferate în România elimină prevederile din vechiul regulament aflate în contradicție cu evoluția pieței feroviare de transport și preia, pentru traficul intern, prevederi din Convenția privind transporturile feroviare internaționale, ratificate de România prin Ordonanța Guvernului nr. 69/2001 privind Protocolul din 3 iunie 1999.

Actualul Regulament de transport pe căile ferate din România asigură condiții egale pentru toți operatorii feroviari și pregătește piața de transport din România pentru momentul integrării țării noastre în Uniunea Europeană, când va avea loc deschiderea accesului liber pe căile ferate române a operatorilor străini, precum și accesul liber al operatorilor români pe piața europeană de transport.

Mai fac precizarea că prezentul proiect de lege are în vedere și reorganizarea operatorului comercial unic din 1998, în urma căruia nu au apărut alte acte normative care să reglementeze transportul pe căile ferate, respectiv separarea operatorilor de transport de infrastructură și, așa cum am amintit, apariția altor operatori privați și, respectiv, de stat.

Comisia pentru industrii și servicii a făcut o serie de amendamente la proiectul de lege cu care Ministerul Transporturilor și Construcțiilor este de acord.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru industrii și servicii, comisie sesizată în fond?

Domnule deputat Bivolaru, poftiți, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Există un istoric în ceea ce privește Regulamentul de transport pe căile ferate. În 1997 a apărut Ordonanța 41 privind acest regulament. Între timp, Ministerul Transporturilor a cerut, în mod sistematic, Camerei Deputaților și Comisiei pentru industrii și servicii să amâne dezbaterea și încheierea raportului pentru aprobarea legii pe considerentul că se dorește deschiderea pieței în transportul de căi ferate, lucru pe care l-a subliniat mai înainte și domnul secretar de stat, plus că este vorba și de o aliniere în ceea ce privește prevederile legislative din piața europeană a transportului de căi ferate, cu prevederile din România.

În consecință, a apărut această nouă Ordonanță nr. 7/2005 și, coroborând cele două proiecte de lege de aprobare a celor două ordonanțe, nr. 41/1997 și nr. 7/2005, s-a întocmit un raport comun, preluând și elementele pozitive din Ordonanța nr.41/1997; au fost amendamente, s-a colaborat destul de bine cu Ministerul Transporturilor, amendamentele toate care s-au făcut au fost acceptate de comun acord și, în acest sens, doamnă președinte, comisia vă propune acest proiect de aprobare a Ordonanței nr. 7/2005 și de abrogare a Ordonanței nr. 41/1997.

Vă rugăm să supuneți aprobării.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Da, mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Dacă nu sunt intervenții trecem la dezbaterea proiectului de lege direct pe raport.

Poz. 1 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 2 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 3 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 4 din raport. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz. 5 din raport. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz. 6 din raport. Este text nemodificat.

Poz. 7 din raport. Este text nemodificat.

Poz. 8 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 9 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 10 din raport. Text nemodificat.

Poz. 11 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 12 din raport. Text nemodificat.

Poz. 13 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 14 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 15 din raport. Textul nu este modificat.

Poz. 16 din raport. Nu are modificări.

Poz. 17 din raport. Text nemodificat.

Poz. 18 din raport. Text nemodificat.

Poz. 19 din raport. Text nemodificat.

Poz. 20 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 21 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Text adoptat.

Poz. 22 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 23 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 24 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 25 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Text adoptat.

Poz. 26 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 27 din raport. Are textul nemodificat.

Poz. 28 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 29 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Text adoptat.

Poz. 30 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 31 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 32 din raport. Are textul nemodificat.

Poz. 33 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 34 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 35 din raport. Text nemodificat.

Poz. 36 din raport. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz. 37 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 38 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt observații. Adoptat.

Poz. 39 din raport. Text nemodificat.

Poz. 40 din raport. Observații? Nu sunt observații. Adoptat.

Poz. 41 din raport. Adoptat.

Poz. 42 din raport. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz. 43 din raport are textul nemodificat.

Poz. 44 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 45 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 46 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt observații. Adoptat.

Poz. 47 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 48 din raport. Poftiți, domnule deputat Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Doamna președintă,

Stimați colegi,

La poziția 48, în finalul poziției 48, la punctul 51, este o eroare și trebuie corectată. Poziția 51 trebuie să aibă următorul conținut: "la art. 33, alin. 7 se abrogă", deoarece avem o ordonanță de urgență care acum este în funcțiune și acest aliniat trebuie abrogat, nu se poate elimina.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Bun. Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Poz. 48 din raport în noua formulă dacă mai sunt observații. Nu sunt. Se adoptă în noua formulă.

Poz. 49 din raport. Text nemodificat.

Poz. 50 din raport. Text nemodificat.

Poz. 51 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 52 din raport. Are text nemodificat.

La fel și poz. 53 din raport.

La fel și poz. 54 din raport are text nemodificat.

Poz. 55 din raport la fel, text nemodificat.

Poz. 56 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt observații. Adoptat.

Poz. 57 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Se adoptă.

Poz. 58 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 59 din raport. Are text nemodificat.

Poz. 60 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt observații. Adoptat.

Poz. 61 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt observații. Adoptat.

Poz. 62 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Se adoptă.

Poz. 63 din raport. Observații? Nu sunt. Se adoptă.

Poz. 64 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 65 din raport. Text nemodificat.

Poz. 66 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 67 din raport. Are textul nemodificat.

Poz. 68 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 69 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 70 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 71 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 72 din raport. Are text nemodificat.

La fel și poz. 73 din raport.

Poz. 74 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 75 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 76 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 77 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 78 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 79 din raport. Are textul nemodificat.

Poz. 80 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 81 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 82 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 83 din raport. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz. 84 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Se adoptă.

Poz. 85 din raport. Are textul nemodificat.

Poz. 86 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Se adoptă.

Poz. 87 din raport. Are text nemodificat.

Poz. 88 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt observații. Se adoptă.

Poz. 89 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 90 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Se adoptă.

Poz. 91 din raport. Text nemodificat.

Poz. 92 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 93 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 94 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 95 din raport. Are textul nemodificat.

La fel și poz. 96, poz. 97.

Poz. 98 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 99 din raport. Are textul nemodificat.

La fel și poz. 100 din raport.

Poz. 101 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Se adoptă.

Anexa, respectiv poz. 102 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Se adoptă.

Proiectul de lege, având un caracter ordinar, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

În unanimitate proiectul de lege a fost adoptat.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Motivarea votului.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Da, poftiți!

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Partidul Popular România Mare a fost de acord cu acest proiect de lege care, iată, va deveni lege, considerând că astfel impulsionăm puțin eforturile celor care se ocupă cu bunul mers al transportului pe căile ferate. Există, astfel, posibilitatea de a menține măcar, dacă nu de a ridica pe un nivel mai ridicat - să zic, dacă este bună formularea - aceste modalități de transport, în special pentru marfă. Tare mi-este teamă însă că nu vor putea beneficia prea mulți de aceste înlesniri, pentru că au mai fost și alte țări în situația în care vom fi noi de acum în colo și nu s-a făcut decât să se ridice prețul de cost al kilometrului parcurs.

Sperăm totuși că nu va rămâne numai un cadru legal și de el vor beneficia cei care vor face astfel încât să scadă prețul de cost pe kilometrul parcurs, în special pentru marfă, dacă nu chiar și pentru călători.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1997 privind aprobarea Regulamentului de transport pe căile ferate din România (adoptată propunerea de respingere).  

Ca o consecință a adoptării proiectului de lege anterior votat, vă supun votului dumneavoastră respingerea proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1997 privind aprobarea Regulamentului de transport pe căile ferate din România.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni

Abțineri? Nimeni.

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege a fost respins.

Cu aceasta, v-am spus, ordinea de zi a fost epuizată. Vă reamintesc că mâine și poimâine lucrăm în comisii.

Închidem ședința de astăzi.

Vă mulțumesc pentru participare, o zi bună în continuare.

   

Ședința s-a încheiat la ora 18,12.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 1 decembrie 2021, 9:36
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro