Plen
Ședința Camerei Deputaților din 10 mai 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.64/17-05-2005
Video in format Real MediaVideo - Real Media
Video in format Windows MediaVideo - Windows Media

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
- Senatului:2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002
- comune:2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2012-prezent
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video
Video in format Real MediaTransmisie în direct
format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
Video in format Real Media15-04-2014
Video in format Real Media15-04-2014 (comună)
Video in format Real Media14-04-2014
Arhiva video:2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 10-05-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 mai 2005

  1. Intervenții ale deputaților:

     

Ședința a început la ora 8,20.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnii Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților, și Dan Radu Rușanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii Victor-Viorel Ponta și Titu Nicolae Gheorghiof, secretari.

 
    Mircea Ciopraga - declarație politică având ca obiect Impactul privatizărilor din perioada guvernării Năstase asupra economiei românești;

Domnul Corneliu Ciontu:

În primul rând, vreau să vă spun bună dimineața. Începem ședința noastră de intervenții.

Domnul Ciopraga. Poftiți.

     

Domnul Mircea Ciopraga:

Obiectul declarației: "Impactul privatizărilor din perioada guvernării Năstase asupra economiei românești".

Guvernarea PSD a înregistrat, pe ansamblu, o sporire fără precedent a deficitelor, datoriilor și pierderilor în economia românească. Regresul economiei românești s-a datorat în mare măsură stopării politicilor de restructurare și a funcționării distorsionate a mecanismelor economiei de piață. În perioada 2001-2004, statul a continuat să fie dominant, fie ca producător, fie ca ofertant, în numeroase domenii: industrie, transporturi, utilități publice de interes național și local, astfel încât s-a irosit mai mult decât s-a acumulat și s-a consumat mai mult decât s-a produs.

Libera competiție a fost sufocată de monopoluri economice naționale și locale, de intervenții arbitrare ale statului, de lipsa de transparență și de alocări ale resurselor lipsite de raționalitate economică. Totodată, suprapunerea monopolurilor economice cu monopolul politic al fostului partid de guvernământ a dus la consolidarea unei structuri oligarhice extrem de periculoase și de costisitoare, ostile modernizării economice și integrării europene.

Restructurarea și privatizarea nu au reprezentat pentru PSD coordonate esențiale pentru politica guvernamentală, motiv pentru care economia românească nu a înregistrat schimbări de natură structurală. Procesul de privatizare a fost lent, lipsit de viziune strategică, neexistând strategii de privatizare corelate și integrate în politicile de dezvoltare regională, pentru ajustarea structurală la nivel regional și pentru a absorbi forța de muncă.

Datorită lipsei de viziune strategică, impactul privatizării asupra economiei a fost scăzut, aspect care se poate observa în structura producției industriale din ultimii 4 ani, cât și în persistența unor fenomene care au afectat negativ economia, cum ar fi indisciplina financiară.

Legislația din domeniul privatizării a fost modificată excesiv, pentru a menține în circuitul economic întreprinderi nerentabile din sectorul industriei. Privatizările în perioada 2001-2004 s-au aflat la discreția clientelei politice a PSD, cu implicații negative asupra contribuabililor, care au suportat șocurile acestor privatizări. Din vânzările oculte parafate de ministrul Mușetescu și adjudecate de firme obscure, în locul investitorilor la vedere, au avut de câștigat doar clienții politici ai fostului partid de guvernământ.

Guvernul Năstase nu a reușit niciodată să obțină de pe urma privatizărilor banii promiși pentru susținerea categoriilor defavorizate. Ineficiența măsurilor guvernamentale s-a văzut în modul în care au eșuat pe rând vânzarea Uzinei "Tractorul", a Societății "Electroputere" Craiova sau a "Rulmentului" Brașov, pentru acestea, în luna iulie, expirând termenul stabilit cu Fondul Monetar Internațional pentru vânzarea lor.

Este foarte adevărat că termenul este nerealist, din cauza problemelor cu care se confruntă cei trei mari coloși și, drept urmare, este foarte greu de realizat în câteva luni ceea ce nu s-a realizat în 4 ani. Dar, între timp, nota de plată pentru menținerea în viață a celor trei uzine crește, la "Tractorul", datoriile ajungând la 3.667 de miliarde de lei, iar singura speranță este dată de veșnicele subvenții de la Ministerul Agriculturii, la cumpărarea de către țărani a mașinilor agricole.

O altă societate cu multe probleme și datorii este "Rulmentul" Brașov. În lista datornicilor, are debite restante ce depășesc 3.000 de miliarde de lei. Și la "Rulmentul" Brașov, ca și la "Tractorul", au venit cumpărători, însă negocierile cu domnul Mușetescu au eșuat lamentabil.

Iată, acestea sunt câteva exemple cu influențe negative asupra economiei românești și cu consecințe asupra nivelului de trai al cetățenilor, nevoiți și în prezent să achite nota de plată a guvernării dezastruoase PSD-iste.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
    Viorel Pupeză - declarație politică intitulată La omu' sărac, nici boii un-i trag...;

Domnul Viorel Pupeză. Urmează domnul Ștefan Baban.

Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Viorel Pupeză:

Declarația mea politică este adresată domnului Mircea Cinteză, ministrul sănătății, și am intitulat-o "La omu' sărac, nici boii nu-i trag..."

Domnule ministru,

Am uzitat în titlu o mai veche expresie românească, al cărei înțeles este astăzi mai actual decât oricând, mai ales în ceea ce privește sănătatea populației. Nicicând nu s-a făcut o mai mare discriminare între bogat și sărac în acest hățiș al asistenței medicale și al medicamentelor. Ați gândit ca un liberal sadea: ai bani, poți cumpăra medicamentul cel mai performant și strict necesar pentru sănătatea ta; nu ai bani, trebuie să te mulțumești cu... aspirina. Cam acestea sunt vorbele pe care le auzi în dialogul dintre farmacist și bolnavul, care, cu mâna-i tremurândă, așteaptă verdictul celui căruia i-a prezentat rețeta pentru onorare.

Atât de mult ați complicat acest sistem al gratuităților și compensatelor, încât bietul român nu mai știe câți bani îi sunt necesari în plus de la o lună la alta pentru a-și procura medicamentele strict necesare. Este de-a dreptul o aventură pentru medicul de familie să-i explice omului simplu ce înseamnă prețul de referință, dar și mai greu farmacistului, care trebuie să-l facă pe bolnav să înțeleagă că medicamentul prescris, compensat cu 90% în scriptele ministerului, este mai... scump decât s-ar fi așteptat.

Pentru pensionarul cu venituri foarte mici este greu să priceapă de ce s-a renunțat la acel program social pentru procurarea de medicamente. După cum, pentru omul sărac va fi deosebit de greu să înțeleagă de ce el trebuie să beneficieze doar de medicamente din producție autohtonă, în condițiile în care medicul din clinica universitară a constatat că pentru tratamentul afecțiunii de care suferă are nevoie neapărat de un anume medicament, pe care el, amărășteanul, nu și-l poate procura.

Coborâți din turnul de fildeș și intrați prin farmacii, de unde ați putea să auziți multe despre ce gândește omul de rând despre ministrul sănătății, despre măsurile pe care onor ministerul pe care-l conduceți le ia, în disprețul omului de rând, al săracului, la care niciodată bogatul n-a crezut. De această dată, în postura bogatului vă aflați domnia voastră, domnule ministru. Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media Ștefan Baban - intervenție politică intitulată Potop de ape, lacrimi și durere...;

Îl invit pe domnul Ștefan Baban, va urma domnul Ioan Ghișe.

Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Potop de ape, lacrimi și durere..."

Cele mai grave inundații din ultimii 30 de ani din țara noastră au devastat în doar câteva clipe numeroase localități din vestul țării, dar, în același timp, ne-au atras atenția și asupra cauzelor care au generat dezastrul cu care s-a confruntat populația din Banat. Aluviunile și indolența autorităților, timp de peste 15 ani, au făcut posibil acest dezastru ecologic și uman, pentru care nu se știe cât timp ne va trebui ca să-l acoperim.

Știm bine cu toții că natura dezlănțuită nu poate fi oprită niciodată, nici chiar cu cele mai moderne și sofisticate cuceriri științifice. Dar știința poate fi pusă și în slujba omului de rând, a cetățeanului obișnuit, pentru ca viața și munca acestuia să nu se risipească într-o clipită, atunci când stihiile se dezlănțuie.

Ceea ce este însă mai grav și-i irită pe români este reprezentat de starea de nepăsare, incapacitatea de reacție și aroganța autorităților centrale și locale într-o astfel de situație. La mai bine de trei săptămâni de la producerea inundațiilor, Guvernul a hotărât, într-o ședință, alocarea de resurse financiare, care probabil că vor ajunge la sinistrați, după viteza cu care se mișcă lucrurile în acest moment, prin vară.

Încă de la începutul dezastrului, starea de dezinteres a administrației centrale și locale s-a manifestat cu pregnanță. Deși avertizările ANM atrăgeau atenția asupra cantităților mari de apă pentru 24 de ore, mulți primari din județele Timiș, Hunedoara, Caraș-Severin nu le-au luat în considerare, neinformând cetățenii pe care-i păstoreau asupra pericolelor ce puteau apărea în orice moment. Dar, în același timp, nu s-au preocupat nici măcar de măsurile minimale pe care ar fi trebuit să le ia atunci când sunt informați despre aceste evenimente.

Ca de fiecare dată, comisia specială pentru dezastre și calamități naturale constituită la nivelul fiecărui județ s-a întrunit abia când dezastrul nu mai putea fi controlat.

Apoi, măsurile de alertă târzii, monitorizarea nesigură și defectuoasă a creșterii debitelor râurilor, necunoașterea stării tehnice reale a digurilor, barajelor și sistemelor de drenare a apei au "consolidat" temelia indiferenței și a reacțiilor întârziate față de ceea ce se preconiza a fi și față de ceea ce s-a întâmplat.

Ca de fiecare dată, forțele Ministerului Administrației și Internelor au trebuit să fie în linia întâi, să facă față dezastrului, să salveze vieți și bunuri și, dacă s-ar fi putut, să stea și în fața puhoaielor. Cum poți face toate astea, când bărcile, camioanele, remorcile și elicopterele au fost insuficiente sau au lipsit cu desăvârșire, spațiile de cazare ale sinistraților și de depozitare a bunurilor salvate au fost stabilite în grabă, fără a fi aprovizionate cu minimul necesar pentru subzistența zilelor ce urmau?

Noroc cu sufletul mare și bun al românilor din celelalte zone ale țării. Societăți comerciale, instituții publice, pensionari, oameni obișnuiți, animați toți de Sfintele Sărbători care băteau la ușă, au adunat și donat bani, îmbrăcăminte, aparate de uz casnic, pături, alimente etc. pentru semenii lor. Solidaritatea și-a spus din nou cuvântul, mulți gândindu-se cum ar reacționa dacă s-ar afla în locul celor ce au pierdut totul într-o fracțiune de secundă.

În schimb, guvernanții, euforici încă după spectacolul de la Luxemburg și mimând preocuparea pentru soarta jurnaliștilor români răpiți în Irak, s-au dezinteresat zile în șir de situația gravă apărută în vestul țării în urma inundațiilor. Iar când au descălecat în acest ținut, la întrebările deznădăjduite ale celor care nu mai aveau nimic, impertinența, replicile țâfnoase și iritante au fost cele care au ținut locul unei atitudini responsabile și energice.

Scuzele care au urmat sau care vor urma vor fi tardive, oamenilor necăjiți nemaipăsându-le de ele, atâta timp cât au constatat la fața locului, cu ochii lor, că actuala clasă politică nu are nici timp și nici chef de ei. La ora actuală, nu-i mai interesează cine sunt vinovații pentru tragedia lor, chiar dacă acum se arată cu degetul atât actualii, cât și foștii guvernanți, nu-i mai interesează promisiunile deșarte ale conducătorilor, acum se gândesc și se frământă, ca să poată reveni la locurile de baștină și să poată lua viața de la capăt. Și-au pus speranța doar în bunul Dumnezeu și în semenii lor din toată țara. În schimb, ce se va întâmpla dacă aceștia, care au fost și ei loviți de natură la acest sfârșit de săptămână, nu-i vor mai putea ajuta și, chiar mai mult, vor avea și ei nevoie de sprijin material și financiar?

Actualii guvernanți încă nu s-au trezit bine din dulcea amorțeală a biruinței electorale din anul trecut, pentru a da piept cu realitatea crudă, imperativă și neiertătoare. Viziunea lor despre modul în care problemele, mai ales cea a inundațiilor din vestul și din restul țării, trebuie abordate și rezolvate trădează în mod stupefiant o doză de cras diletantism politic, de dispreț față de oameni și lipsa oricărei urme de solidaritate creștinească cu cei aflați în nevoie și suferință.

Să nu uite, însă, că toate acestea vor fi sancționate peste un an, doi sau trei, chiar de cei care au fost uitați la greu, dar care i-au propulsat la conducerea țării în această perioadă.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media Ioan Ghișe - declarație politică intitulată Creșterea performanțelor instituțiilor publice, obiectiv de interes național;

Dau cuvântul domnului Ioan Ghișe, va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu.

Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Ioan Ghișe:

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte.

Titlul declarației politice este "Creșterea performanțelor instituțiilor publice, obiectiv de interes național".

După 1990, procesele de transformări sociale-economice și politice pe care le-a cunoscut România au fost marcate în mod constant de caracteristici care au probat: ineficiență, lipsă de eficacitate, risipă de resurse și insatisfacții pentru cei mai mulți.

Cetățenii României, indiferent că trăiau în țară sau în străinătate, atunci când se refereau la țara noastră, îi asociau atribute negative pe aproape toate domeniile care implicau acțiunile statului prin instituții și politici publice.

Străinii, în mod indiferent și superficial de multe ori, ne comparau cu alții, care aveau situații mult diferite, dar ne etichetau ușor ca fiind unii dintre codașii Europei în ceea ce privește aproape toate domeniile vieții publice.

În fața acestei crude realități ne întrebăm simplu și clar: Ce se întâmplă cu noi? De ce suntem lipsiți de performanță și eficiență în politicile publice, cât timp țara are bune și suficiente resurse umane, materiale, de cultură și de tradiție?

Considerăm că una dintre cauzele majore ale acestei stări de fapt o reprezintă proverbiala noastră incapacitate organizatorică, lipsa noastră de pragmatism. Această lipsă de pragmatism este consecință a faptului că instituțiile și politicile publice nu își fundamentează activitățile pe baza principiilor și procedurilor managementului organizațional. Persoane care nu au pregătire de specialitate corespunzătoare funcției publice dorite ajung conducători de instituții în mod conjunctural și selectați subiectiv. Cultura managerială, specifică democrației și economiei de piață, lipsește în foarte multe instituții și organizații, dar în mod special în partidele politice.

Interesele personale, directe și mărunte ale persoanelor influente în partide, acestea sunt cele care animă de cele mai multe ori organizațiile, indiferent că se analizează nivelul național, județean sau local. Lipsesc, multora dintre liderii politici de ieri sau de azi, valori, cum ar fi: altruismul, generozitatea și, foarte des, profesionalismul politic și viziunea privind misiunea și strategiile României pe termen mediu și lung. A devenit banal să descoperim că previzionăm slab sau deloc, numărăm și măsurăm superficial, generăm reglementări fără a le măsura impactul, facem abstracție de principii și, cel mai adesea, se urmărește doar interesul personal, pentru că oricum nu este pusă mare miză pe răspunderea individuală.

Considerăm că abordarea politicilor publice pe baza principiilor și metodelor managementului organizațional este o cale bună de urmat pentru creșterea performanțelor instituțiilor publice și pentru cheltuirea cu economie și eficiență a banilor publici. Creșterea responsabilității individuale, dar și recompense și, respectiv, penalizări și sancțiuni mai mari pentru persoanele care își exercită funcții publice sunt direcții de acțiune care trebuie urmate.

Lipsa de unitate de acțiune și coeziune de grup sunt slăbiciuni cronice, care ne consumă din timpul, banii, munca și resursele noastre într-un mod care displace tuturor, chiar și celor care conjunctural câștigă câte ceva din această ambiguitate și dezordine.

Soluția este una și clară: fundamentarea politicilor publice pe baza managementului organizațional și conducerea proceselor de management de către persoane care, în prealabil, s-au pregătit pentru a face față acestui lucru și au făcut proba că au cunoștințele și experiența necesară. Competența specifică și specializarea trebuie să fie valori supreme pentru numirile în funcții publice și NU obediența politică față de potentații momentului. Țara va progresa mai repede când elitele profesionale, politice și morale vor conduce destinele națiunii, și nu când incompetenții, oportuniștii politici și semidocții ahtiați după parvenire și îmbogățire rapidă vor fi susținuți pentru ocuparea funcțiilor publice.

Înainte de a propune țării persoane pentru funcții publice, partidele politice ar trebui să demonstreze că sunt ele însele organizații performante, care promovează principii și valori, politici eficiente și persoane competente pentru a servi binele public. Partidele politice trebuie să înceteze să mai fie grupări de persoane motivate de a se îmbogăți rapid, cu puțină muncă, fără prea multă competență și eventual chiar prin mijloace ilegale.

Propunem să se facă distincție clară între persoanele care vor să ocupe funcții publice prin alegeri și, respectiv, persoanele care doresc să exercite funcții publice în calitate de specialiști, numiți de puterea politică.

Sistemul politic trebuie construit astfel încât să aibă în mijlocul său cetățeanul ca și figură centrală, și nu pentru a servi prioritar interesele de grup exprimate de partidele politice. Într-o adevărată democrație, partidele politice trebuie să fie de fapt prestatori de servicii politice pentru contribuabilii sistemului, și anume, cetățeanul alegător.

Cine vrea să fie ales într-o funcție publică trebuie să fie ales uninominal, chiar dacă pe listă de partid. Acest lucru trebuie să fie valabil pentru orice demnitar ales, începând de la Președintele României și continuând cu parlamentarii, consilierii județeni, președinții și vicepreședinții consiliilor județene, primarii, viceprimarii și consilierii locali.

Cine dorește să ocupe funcții publice în calitate de specialist pe un domeniu și susținut politic de un partid, acela trebuie să facă proba că stăpânește domeniul mai mult decât alții și că este capabil să genereze și să conducă politici publice de specialitate.

Doar o astfel de abordare, care responsabilizează politicienii direct și personal și care se bazează pe managementul organizațional, va da șanse mai bune pentru instituțiile din țara noastră, pentru a crește performanțele lor spre beneficiul cetățenilor, adevărații contribuabili ai funcționării sistemului structurii puterii de stat. Aceasta este modalitatea prin care va crește șansa țării noastre în viitor, anume, aceea ce a progresa mai rapid, pentru mai binele cetățenilor României.

"Cine are urechi de auzit, să audă!"

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media Becsek-Garda Dezsö-Kálmán - declarație intitulată Susținerea oficială a mafiei;

Îl invit la microfon pe domnul Becsek-Garda Dezideriu, va urma domnul Aurel Vainer.

Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Susținerea oficială a mafiei" am putut-o constata în cursul anului 2003, când comisarii Gărzii Financiare din județul Harghita au refuzat să cerceteze abuzurile constatate de către Comisia pentru cercetarea abuzurilor și pentru petiții.

Mult mai supărător era faptul că fostul comisar șef al Gărzii Financiare Harghita a încercat să-i convingă pe comisarii din județele Arad, Mureș, Bistrița și București pentru suspendarea cercetărilor legate de mafia lemnului.

După ce s-a constatat implicarea domnului Moise Fluieraș și a altor funcționari de la Garda Financiară Harghita in afaceri mafiote, am sperat că noua conducere își va face datoria cu profesionalism și simț de răspundere. M-am înșelat amarnic! Noua conducere interimară a județului Harghita a încercat să acopere mafia lemnului prin controale formale, ocolind obiectul verificărilor cerute.

N-am primit răspuns satisfăcător privind vânzarea locuințelor de serviciu și achiziționarea mobilierului cumpărat de domnișoara ingineră Laczo Terezia, precum și reparația capitală efectuată în această locuință.

Mi s-a dat un răspuns evaziv despre modul de vânzare al armelor de vânătoare. Nu erau identificate persoanele care au cumpărat aceste arme, contrar legii, și nu s-a specificat nici prețul practicabil obținut.

Nu s-a cercetat modul de efectuare a compensării datoriei Societății comerciale "Foresta Prim" Gheorgheni în valoare de 500 de milioane de lei din anul 2000, care a constat din transferarea materialului lemnos din fondul forestier de stat de către șeful de ocol Melles Előd. Cum a compensat domnia sa masa lemnoasă cu utilaje forestiere aflate în inventarul întreprinderii amintite?

Conducerea Gărzii Financiare l-a protejat pe mafiot, care, cu utilaje obținute în urma compensării, a folosit firmele și asociațiile sale, unde era administrator. De exemplu: Compos S.A., Asociația Pro Silvae, F.S.C. România, Societatea comercială "Hardev". Miercurea Ciuc.

Nu s-au controlat materialele de construcții care au fost rezervate, în valoare de 400 de milioane de lei, în anul 2000, pentru repararea cantoanelor silvice, ale căror materiale au ajuns pentru casa de vacanță a fostului șef de ocol din zona Bicăjel-Trei Fântâni.

Ar fi trebuit să fie verificate și lucrările efectuate în Pepiniera Belchia, Cabana de vânătoare Belchia, Păstrăvăria Lacul Roșu și fosta Brigadă silvică Lacul Roșu de pe lângă păstrăvărie.

Nu s-a cercetat nici modul de achitare a unei cantități de 368 de m.c. de material lemnos licitat în mod legal de către Societatea comercială "Fazekas Istvan" S.R.L. și care nu a fost expediată nici până în prezent de fostul șef de ocol.

Nota din raport a comisarilor Blaj Stroian și Pironea Ion, trimisă Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții dovedește clar protejarea mafioților.

Când va exista voință politică pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu în mod profesional, care ar sparge carapacea mafiei lemnului? Până când vom tolera ca acești mafioți să distrugă pădurile și să se ajungă la catastrofe ecologice, care duc la distrugerea ecosistemului și la tragedii umane, cum au avut loc în județele țării, în ultima perioadă?

Organele de control ale statului nu-și dau seama de rolul de protecție a pădurii? Sau este mai importantă susținerea politică a câțiva oameni care s-au îmbogățit prin distrugerea ilegală a fondului forestier național?

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media Aurel Vainer - intervenție cu titlul A 57-a aniversare a statului Israel;

Dau cuvântul domnului Aurel Vainer, va urma domnul Mihai Apostolache.

Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Aurel Vainer:

Domnule președinte,

Stimate doamne și stimați colegi deputați,

Titlul intervenției mele de astăzi este: "A 57-a aniversare a statului Israel".

Cu 57 de ani în urmă, mai exact, la 14 mai 1948, la 6 luni de la adoptarea de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite, în noiembrie 1947, a Hotărârii pentru constituirea pe teritoriul Palestinei a două state - unul evreu și unul arab - s-a adoptat Declarația de Independență. În fapt, a luat naștere statul Israel, după aproape 3000 de ani de la constituirea statului antic Iudeu, avându-l ca rege pe Saul, urmat de bine cunoscutul rege David, cel care a stabilit noua capitală a țării la Ierusalim.

Deși în Declarația de Independență, Israelul întindea, citez din această declarație: "...mâna tuturor statelor arabe, popoarelor lor, oferindu-le pace și bună vecinătate", acest apel a fost sistematic ignorat de către vecini. Fără a intra în detalii, putem susține că cei 57 de ani care s-au scurs de la proclamarea statului Israel au fost ani de continue confruntări ascuțite și nu de puține ori au avut lor adevărate războaie.

Cu toate acestea, statul Evreu a ajuns, de la o populație existentă în anul 1948, de circa șapte sute de mii de oameni, la de zece ori mai mult astăzi, oameni care trăiesc pe o suprafață totală de aproape 28 de mii de km pătrați, mărginită de Marea Mediterană.

De fapt, renașterea statului Israel a fost un proces îndelungat, în care evrei reîntorși în patria lor străbună au muncit din greu pentru a smulge deșertului zone tot mai mari, pe care le-au transformat în câmpii și livezi mănoase, unde se practică tehnologii agricole și zootehnice dintre cele mai performante.

Afluxul continuu de noi sosiți de pe cele mai diferite meleaguri din Europa, Orientul Apropiat, din țările maghrebiene, din Africa de Sud, din Etiopia, din Argentina, și altele bineînțeles, inclusiv România, a sporit mereu potențialul uman al țării, a dat naștere unor variate activități economice, culturale și sociale, însoțite de un continuu progres tehnic. În context, menționez că în statul Israel trăiesc circa patru sute de mii de evrei originari, proveniți din România, unii sunt cei care au venit sau urmașii lor.

Astăzi, statul Israel realizează un nivel ridicat al produsului intern brut pe locuitor, iar complexul de activități reunite în ceea ce se numește high-tech ocupă un loc de prim ordin în ierarhia diferitelor ramuri de activitate. Este de remarcat faptul că în Israel acționează, cu foarte bune rezultate, Legea încurajării cercetării și dezvoltării, a cărei aplicare este asigurată de către Biroul Științific al Ministerului Industriei și Cercetării. De altfel, potrivit unor date statistice, în anul 2000 s-au finanțat circa 1.200 de proiecte, iar produsele rezultate din activitatea de cercetare și dezvoltare au reprezentat peste jumătate din exporturile industriale, exclusiv diamante.

Ca sistem politic, statul Israel este o democrație parlamentară unicamerală, cu 120 de deputați, dintr-o multitudine de partide și formațiuni politice, de o coloratură diversă. Sistemul democratic a constituit o constantă a vieții politice a statului Israel, chiar și în condițiile grele ale unor confruntări militare și a nu puține și dureroase acte de terorism.

În mod special, în cadrul acestei declarații politice, ca deputat în Parlamentul României, doresc să subliniez bunele și, poate, chiar excelentele raporturi care s-au format și dezvoltat în decursul timpului între poporul român și poporul israelian, la nivelul oamenilor, dar și al statelor.

În acest cadru de referință menționez: participarea unor personalități românești din lumea religiei și culturii la înființarea primei Universități Ebraice la Ierusalim, în al doilea deceniu al secolului XX , i-aș aminti doar pe părintele și scriitorul Gala Galaction, pe academicianul de mai târziu Alexandru Rosetti și alții; luarea de atitudine din partea oamenilor politici români în favoarea Comunității Evreiești din Palestina interbelică, aflată sub mandatul Marii Britanii; dezvoltarea de relații comerciale de export-import între oameni de afaceri din România și oameni de afaceri evrei din Palestina interbelică, funcționând în acei ani, în România, Camera de Comerț și Industrie România-Palestina; recunoașterea de către România a statului Israel și stabilirea de relații diplomatice între cele două țări la foarte scurt timp după proclamarea statului Israel; menținerea și dezvoltarea relațiilor diplomatice între cele două state, chiar și în condițiile în care țările foste socialiste au rupt relațiile diplomatice cu statul Israel; exercitarea de către statul român a unui rol benefic în medierea dintre părțile în conflictul israeliano-arab.

Începând cu anul 1990, relațiile multiple dintre România și statul Israel au cunoscut o amplă dezvoltare pe plan economic, politic, cultural, chiar și social. O notă specială se cuvine în legătură cu desfășurarea unor bune raporturi pe plan parlamentar, prin vizite și schimburi de experiență reciproc avantajoase.

Acum, în perspectiva unei anumite liniștiri a apelor în raporturile israeliano-arabe și chiar a unor semnale pentru intrarea într-o stare de pace, dezvoltarea activității de colaborare pe plan parlamentar dobândește, desigur, o nouă și deosebită importanță.

Evident, Comisia parlamentară de prietenie România-Israel are un larg câmp de acțiune, prin implicarea tuturor senatorilor și deputaților, membri ai acestei comisii.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media Mihai Cristian Apostolache - despre tristețea României acestor zile;

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc, îl invit pe domnul deputat Mihai Apostolache, va urma domnul Mihăiță Calimente.

Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La 9 mai 1950, ministrul de externe francez Robert Schuman își făcea public proiectul care urma să ducă la crearea unei Europe unite în jurul unor interese economice comune. 35 de ani mai târziu, la Milano, ziua de 9 mai a fost consfințită ca Ziua Europei, un simbol al identității europene poate mai puțin cunoscut decât "Oda Bucuriei", steagul albastru cu stele galbene sau moneda unică euro, dar la fel de important ca mesaj, atât pentru țările membre, cât și pentru cele care au aspirat sau aspiră, încă, la acest statut.

De câțiva ani buni, și România trăiește această zi într-un justificat crescendo, pe măsură ce momentul 2007 se apropie, dar și pe măsură ce în conștiința noastră Uniunea Europeană își face simțită prezența din ce în ce mai mult.

Indiscutabil, românii își doresc să devină cetățeni europeni, indiscutabil, toate partidele politice susțin - la propriu - integrarea. Este, probabil, unul dintre puținele puncte de consens unanim și, tocmai de aceea, un punct de plecare pentru starea de normalitate, inclusiv aici, în Parlamentul României!

Din păcate, însă, chiar în acest an, când, tot la 9 mai, se împlinesc și 60 de ani de la victoria împotriva fascismului, România nu se poate bucura pe deplin: trăim, cu toții, emoția celor trei jurnaliști ostatici în Irak, trăim durerea familiei soldatului ucis în Afganistan și trăim și nenorocirile care ne-au lovit în propria noastră țară: inundațiile fără precedent, care au afectat atâtea mii de familii, au distrus infrastructura și culturile agricole și chiar au ucis oameni și animale.

Duminică am fost în zona Câmpina, unde, așa cum probabil ați văzut la televizor, viiturile au distrus un pod, și la Brebu, unde o bătrână a fost luată de vâltoarea apelor unui pârâu care se varsă în Doftana și care, îndeobște, poate fi traversat cu piciorul.

M-am îngrozit. Furia apelor văzută de aproape este cu mult mai cumplită decât cele mai terifiante imagini filmate! Dar nici această furie nu i-a înspăimântat îndeajuns pe localnici, încât să îi țină departe de maluri. Oamenii, cu furci și topoare, într-o imagine greu de descris în cuvinte, se străduiau să agațe trunchiurile de copaci și crengile aduse de viitură, riscându-și viața la propriu pentru provizii de lemn de foc pentru iarna viitoare. Din spusele sătenilor, bătrâna care și-a pierdut viața se afla pe malul apei tot pentru a culege lemne.

Mă veți întreba, poate, și ce legătură au toate acestea cu Ziua Europei. Aveți dreptate! Nimic din ceea ce se întâmplă acolo nu aducea măcar a Europa! Aducea a sărăcie cruntă, a inconștiență, a situație scăpată total de sub control, a ev mediu, a disperare.

Dacă cineva ar fi avut curajul și curiozitatea să îi întrebe pe acei pescuitori ce sărbătorim la 9 mai, probabil că ar fi avut parte doar de un răspuns care n-ar fi putut fi reprodus. Ce Europă, domnilor? Ce 9 Mai?

Comuna Brebu este racordată la rețeaua de alimentare cu gaze, dar câți dintre brebeni își vor permite să le mai plătească, la iarnă, pentru încălzire?

Drumul nostru spre Europa trece și pe la confluența Pârâului Lupa cu Doftana, prin străvechea comună Brebu, locul binecuvântat de Dumnezeu prin frumusețea sa și hărnicia oamenilor, ales drept ctitorie de Matei Basarab și Vasile Lupu.

Drumul spre Europa trece și prin satele sărace din Dolj sau din Moldova, și prin orașele secătuite de șomaj, și prin Banatul de sub ape.

De aceea, vă rog să mă iertați că nu pot să mă bucur atât de mult cum s-ar cuveni de Ziua Europei, cum nici de Sfintele Paști nu am putut să mă bucur.

De aceea nu "Oda Bucuriei" îmi sună, astăzi, în suflet, ci mai curând o doină tristă, de aici, de acasă, de la noi.

Iar dacă toate acestea vor rămâne așa cum sunt, cu nimic nu mă va face mai fericit nici ziua de 1 ianuarie 2007.

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media Mihăiță Calimente - referire la trecutul și prezentul comunității românești din Serbia;

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc, îl invit pe domnul Mihăiță Calimente, va urma doamna Monica Iacob.

Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cine vede harta României, în special partea ei sudică, rămâne cu convingerea că Dunărea ne desparte de popoarele slave de la sud, Serbia și Bulgaria. Asta din punct de vedere geografic, pentru că lingvistic avem o puternică minoritate românească negată de ambele țări.

Astăzi am să mă refer în declarația mea politică la românii care se găsesc la sud de Dunăre, în Serbia, îndeobște cunoscuți sub denumirea de timoceni.

Teritoriul pe care aceștia locuiesc din timpuri imemoriale se întinde în valea inferioară a Timocului și Moravei din nord-estul Serbiei și pe platoul care desparte cele două râuri până la Dunăre. Ea ocupă teritoriul a patru județe: Craina, Pojorevat, Timoc și Morava.

Această populație și-a dat singură denumirea de români și sunt împărțiți în trei grupe: câmpiani - cei care trăiesc la câmpie, mumceani - cei care trăiesc pe dealuri și munți și ungureni - cei care trăiesc în cei mai îndepărtați munți, în Homeoli și Kuceai.

Cifrele pe care diferite publicații sau recensăminte le arată îi situează în diferite epoci între 250.000 și 1 milion. Statisticile sârbești recente nu le atribuie un număr mai mare de 15.000.

Până la 1833, situația a fost alta: conform statisticilor, în zonă exista un număr de 80 de biserici și 14 mănăstiri românești. O dată cu formarea statului sârb, acestea au dispărut în sensul în care treptat-treptat limba liturgică română a fost înlocuită cu slavona pentru că unii ierarhi ai bisericii sârbe au considerat că Dumnezeu nu știe românește.

Într-un articol din 9 februarie 1947, din ziarul Selo, intitulat "Slavii din județul Timoc", semnat de Petar Mundrici (deputat) se arăta că în cele 10 plase numai două sunt locuite compact de sârbi. Din totalul de 229 de așezări ale întregului județ, 135 sunt pur sârbești, 85 valahe și 9 așezări mixte, cu un total de 294.915 de locuitori dintre care 157.593 sârbi și 137.322 valahi.

În orașele mari, Zaieceor și Negotin același autor considera că 1/3 din populație sunt valahi, dar numărul precis nu se știe pentru că nimeni nu a avut interes.

Dacă aceste cifre sunt corecte și ele se referă numai la un județ din cele patru locuite de români, care este cifra reală a românilor? Cum de au rămas numai 15.000 de români, conform statisticilor sârbești de astăzi? Cât de mare putea fi asimilarea lor? Românii timoceni au fost cetățeni loiali Serbiei și au suferit în tăcere toate oprimările. Sângele lor s-a vărsat pentru Serbia în toate luptele pe care această țară le-a purtat pentru independența și integritatea națională.

Ca țară vecină, România nu a avut revendicări teritoriale față de Serbia. Nici măcar în timpul celui de-al doilea Război Mondial, când efectiv a fost invitată să ocupe Banatul sârbesc, unde aveam o mare comunitate românească. De unde atunci frica fraților noștri sârbi față de acești români pașnici și loiali care nu au creat probleme niciodată Serbiei și care nici măcar autonomie nu au cerut ca alte minorități? - vezi cazul Voivodinei sau al Kosovului.

Pentru aceste lucruri sârbii i-au disprețuit, considerându-l un subpopor, comparându-l cu țiganii și atribuindu-le în mod peiorativ denumirea de vlahi. De aici afirmația că vlahii nu sunt români, ajungându-se la teorii variate cum că cele două nații nu seamănă nici măcar fizic, că vlahii sunt romanizați, ei fiind în realitate un grup sau o rămășită a vreunui popor băștinaș din Peninsula Balcanică.

Din păcate, constat cu tot mai mare tristețe că așa-zisa prietenie dintre noi și sârbi, clamată chiar în acest parlament cu ocazia evenimentelor din Iugoslavia de unii colegi, funcționează doar într-un singur sens: dinspre România și de la români. Ce s-ar fi întâmplat oare în istoria recentă dacă și românii și-ar fi dorit autonomia? Pot să vă răspund fără nici un fel de dubiu - ar fi fost o baie de sânge! Persecuțiile la care sunt supuși românii, amenințările, expulzările de la serviciu, încurajarea emigrării, interdicția de a vorbi românește în biserică, școală și instituții publice nu i-au speriat. Ei sunt acolo! România trebuie să le întindă o mână, să le asculte glasul și să le ia apărarea. Nu avem nici o revendicare teritorială sau de alt fel de la Serbia, dar nu putem tolera la infinit acest comportament provocator la adresa poporului român, a limbii române și până la urmă a demnității noastre.

Ultimele acte înverșunate antiromânești s-au consumat chiar în Săptămâna Mare, când autoritățile civile și bisericești ale Serbiei au încercat, și probabil vor mai încerca, să dărâme bisericuța clopotniță din Malainita, construită de inimosul preot Bojan Alexandrovici.

Cred că lucrurile nu mai pot continua așa! Serbia trebuie să arate că este un stat european și că trăiește în secolul XXI. Mai devreme sau mai târziu, Serbia va intra în Uniunea Europeană și va fi obligată să adopte legislația europeană în materie de minorități.

Până atunci, Guvernul României are obligația să ceară autorităților sârbe și Consiliului Europei respectarea drepturilor fraților noștri de la sud de Dunăre.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media Monica Maria Iacob-Ridzi - evocare: ziua de 9 mai, adevărată confluență de evenimente istorice de o importanță crucială pentru Europa;

O invit pe doamna Monica Iacob și va urma domnul Dan Grigore.

Parlamentarii: Petru Tărniceru, Florin Iordache, Ovidiu Brînzan, Mihai Sandu Capră, Corneliu Momanu, Horia Toma, Claudius Mihai Zaharia, Viorel Oancea, Vlad Hogea au depus la secretariat declarațiile.

Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Doamna Monica Maria Iacob Ridzi:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ziua de 9 mai reprezintă o adevărată confluență de evenimente istorice de importanță crucială pentru toate națiunile bătrânului continent.

În urmă cu șase decenii, în Europa, armele au tăcut, punându-se astfel capăt celei mai mari conflagrații mondiale, pe altarele căreia fiecare popor și-a adus jertfa sa de sânge.

9 mai 1945 nu a marcat doar sfârșitul unui război planetar. A fost, în linii mari, triumful valorilor democratice asupra dogmaticii negre a fascismului.

Este adevărat, țara noastră, asemenea altor state din est, deși eliberată de sub jugul hitlerist, a avut parte de o suveranitate limitată, fiind obligată să plătească un lung tribut ideologic. Desigur, impunerea unui regim politic represiv și a unui model economic ineficient a frânat considerabil evoluția istorică a României. Dar astăzi, națiunile Europei cântă pe alte voci, în armonie și solidaritate.

Să depășim orice resentimente ale trecutului și să privim cu optimism și încredere înainte!

Nici o umbră de îndoială nu trebuie să știrbească măreția zilei de 9 mai, căreia i se conferă acum o dublă semnificație: Ziua Victoriei și Ziua Europei.

România este azi mai aproape ca oricând de intrarea în Uniunea Europeană, una din cele mai puternice structuri statale ale lumii. Efectele aderării se pot concentra în două cuvinte: securitate și prosperitate.

Un vis multisecular al românilor este pe punctul să devină realitate. Este un gest reparatoriu, un act de dreptate, care confirmă o dată în plus vocația europeană a poporului român.

De Ziua Europei se cuvine să ne amintim cu respect și pietate de marii noștri înaintași: Traian, al cărui imperiu era, de fapt, o Europă contopită, Mihai Voievod, care unind pământurile românești ne-a apropiat mai mult de Occident, Nicolae Bălcescu și pleiada de revoluționari pașoptiști, stăpâniți de un înalt spirit proeuropean, Alexandru Ioan Cuza, unificatorul Principatelor, Carol I, deschizător de porți europene, Regele care a adus României independența, de la înscăunarea căruia astăzi se împlinesc 139 de ani, Ferdinand întregiuitorul, făuritorul României Mari și mulți alții. La aceste nume ilustre ar trebui să adăugăm miile de anonimi, martiri ai neamului care, în închisorile comuniste au murit pentru o Românie europeană.

Doamnelor și domnilor deputați, Oda Bucuriei a devenit astăzi simbolul solar al Europei. Pentru noi sună fascinant ca o nouă Horă a unirii, în varianta ei continentală.

Ce superb lanț uman putem forma dând mână cu mână din Scandinavia până în Grecia, din Marea Britanie până în România.

Este o șansă istorică să vezi cum țara ta ia forma unui continent. Sufletul românesc este astăzi mai aproape ca oricând de inima Europei.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media Dan Grigore - pledoarie pentru o implicare generală în ajutorarea zonelor sinistrate;

Dau cuvântul domnului Dan Grigore, va urma domnul Tamás Sándor.

Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Dan Grigore:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Voi fi foarte scurt în declarația mea politică de astăzi și mă voi referi la furtuna ce s-a abătut asupra localității Movilița din județul Ialomița.

După inundațiile catastrofale ce s-au abătut asupra județului Timiș, a venit și rândul județului Ialomița, pe care am onoarea să-l reprezint ca deputat în Parlamentul României, să fie afectat, de această dată nu de inundații, ci de un alt fel de fenomen meteorologic devastator. Sunt conștient de situația foarte gravă în care se află județul Timiș și prin această declarație nu intenționez să minimalizez nenorocirea care s-a abătut asupra acelor oameni. Vă vorbesc astăzi despre județul Ialomița, datorită poziției pe care o am vizavi de acest județ și din obligația ce-mi revine de a semnala aceste fapte și de a face tot ce-mi stă în putință pentru a le veni în ajutor. Astfel, o furtună foarte puternică, a cărei durată a fost numai de câteva minute, a distrus 22 de gospodării în comuna Movilița, unitate administrativ-teritorială cu personalitate juridică, cu deplină capacitate, ce posedă patrimoniu și este situată de-a lungul șoselei naționale (DN2; E60) pe șoseaua București - Urziceni - Constanța la km 39, în vestul județului. Aici trăiesc oameni amărâți, astfel că nenorocirea abătută asupra lor i-a afectat serios.

Bineînțeles că primul meu gând a fost să mă deplasez la fața locului pentru a vedea ce s-a întâmplat. Mai întâi de toate, m-am deplasat la primăria comunei, pentru o discuție cu primarul din care să obțin informații despre gospodăriile afectate și adresele lor. Astfel am aflat că sunt 18 case afectate parțial, trei case afectate în proporție de 50 % și 2 distruse total. Valoarea însumată a pagubelor produse se cifrează aproximativ în jurul sumei de 3 miliarde de lei. La întrebarea mea cum se poate rezolva problema acestor case distruse, am primit următorul răspuns: "prin sponsorizări". Drept pentru care am cerut să-mi fie eliberată o chitanță din casieria primăriei pentru o donație. Am avut neplăcuta surpriză să constat că am fost primul cetățean care a făcut un astfel de gest.

După primărie, m-am deplasat la biserica din localitate. Aici l-am întâlnit pe preot, un om tânăr, apreciat de enoriașii localității. Am constatat că o parte din acoperiș a fost distrus, existând găuri în cupolele bisericii, unele din picturile murale fiind deteriorate, cea mai afectată fiind a Mântuitorului. Am solicitat să contribui cu o sumă pentru refacerea bisericii. Foarte surprins, preotul, pentru că și de data aceasta am fost primul cu o astfel de inițiativă, a adus imediat chitanțierul Patriarhiei Române, Episcopia Sloboziei și Călărașilor. Vădit emoționat, cu scrisul tremurat, preotul mi-a mulțumit în câteva rânduri pentru gestul meu, spunându-mi: "Am speranța că vor veni mai mulți oameni ca dumneavoastră".

Apoi am vizitat toate gospodăriile afectate, cele mai multe dintre ele aflându-se la marginea localității. Am văzut o casă distrusă din temelii, altele fiind atât de șubrezite încât oamenii trăiesc cu teama că aceste case să nu se dărâme pe ei. Alții și-au improvizat în remorci, temporar, locul unde să poată pune capul pe perna, de teamă că se vor dărâma casele peste ei, sau dorm pe la vecini.

Oamenii sunt foarte necăjiți și așteaptă ajutorul autorităților.

Ceea ce m-a impresionat a fost unitatea localnicilor care fiecare după priceperea lor, au venit să dea o mână de ajutor la consolidarea cât de cât a acestor gospodării. Eu am încercat să le vin în ajutor cu alimente de primă necesitate. Și de aceasta dată oamenii, cu lacrimi în ochi, mi-au mulțumit, spunându-mi că nu a mai fost nimeni măcar să-i întrebe de ce au nevoie.

Menționez că toate aceste gesturi ale mele au pornit din suflet, din spirit de solidaritate cu acești oameni așa amărâți, de a-i ajuta atât cât am putut eu, și nu în scop electoral (pentru că alegerile au trecut), așa cum unii poate o vor spune sau scrie.

Aș vrea pe această cale să-i rog și pe cei care pot și vor să o facă, să contribuie la ajutorarea acestor oameni. Aici nu se pune problema omului politic, ci a oamenilor de bine. Amintesc faptul că în august 2002, o furtună asemănătoare, dar ceva mai puternică, s-a abătut asupra localități Făcăeni, când peste 400 de case au rămas atunci fără acoperișuri, iar două persoane și-au pierdut viața, fiind prinși sub pereții prăbușiți ai caselor.

Profit de această ocazie să vă aduc la cunoștință că în urmă cu două săptămâni m-am deplasat în localitățile riverane brațului Borcea, de pe teritoriul județului Ialomița, unde apele au atins cotele de alarmare, pentru a urmări măsurile în derulare privind protecția localităților împotriva inundațiilor și să solicit executivului, organelor administrative și locale să se implice în rezolvarea acestor probleme, pentru a nu se ajunge în situația județului Timiș.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media Tamás Sándor - argumentare pentru modificarea Legii fondului cinegetic;

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc, îl invit pe domnul Tamás Sándor, va urma Aledin Amet.

Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Tamás Sándor:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

De săptămâni întregi ne uităm la enormele probleme din Banat produse de apele dezlănțuite. Între timp, covăsnenii, cetățenii pe care îi reprezint în Parlamentul României, sunt păgubiți de o altă calamitate naturală.

Sute hectare de culturi abia însămânțate au fost devastate de animalele sălbatice, pentru că hrana din păduri este insuficientă, turmele de mistreți au coborât pe terenurile agricole ale oamenilor și au distrus sute de hectare de cultură însămânțată în această primăvară cu grâu și cartofi. Animalele sălbatice au provocat pagube de miliarde, în majoritatea satelor aflate în apropierea pădurilor. La Herculian, mistreții au rupt chiar și gardurile din jurul terenurilor agricole. La Zăbala, aceștia au intrat și în livezi, iar la Măgheruș și Lisnău Vale turmele au pătruns până la casele oamenilor. Cele mai mari probleme s-au înregistrat în localitățile Dobârlău, Pățan, Sita Buzăului, Micfalău, Malnaș și Zagon, unde culturile de pe numeroase suprafețe au fost, practic, distruse.

Pagube de miliarde, despăgubiri zero. Teancuri de dosare, liste cu semnături, cereri peste cereri, ședințe interminabile. Cu asta s-au ales oamenii care au reclamat autorităților faptul că animalele sălbatice au dat iama în culturile lor.

Problemele nu durează de ieri, de azi. Încă de acum doi ani, în mai multe sate covăsnene au existat semnale că mistreții ies din păduri pentru a se hrăni din culturile agricole. Începând din toamna anului trecut, situația s-a agravat, întrucât numărul animalelor din pădure a crescut peste măsură. Prin urmare, primarii și Consiliul județean Covasna s-au adresat Ministerului Agriculturii, cerând despăgubiri, însă, până acum, nimeni nu a primit nici un ban.

Doar două soluții se întrevăd în rezolvarea problemei: fie să se mărească cota de vânat la mistreți, fie să se găsească fonduri necesare pentru creșterea rezervelor de hrană din păduri pentru animalele sălbatice.

Până acum nici una dintre cele două măsuri nu a fost aplicată.

AJVPS Covasna cheltuiește anual sume uriașe pentru hrana animalelor sălbatice. Vagoane întregi de furaje sunt transportate în zone special amenajate din păduri cu scopul de a ajuta animalele să supraviețuiască pe timpul iernii. Sătenii spun că mistreții din județ primesc chiar și ciocolată.

Nu dorim un măcel în pădure, dar protecția omului este esențială. Vrem ca pagubele să se plătească serios de către stat, iar proprietarii de terenuri să beneficieze și ei de o parte din profiturile imense care se încasează din vânătoare.

Din acest motiv voi propune modificarea Legii nr. 103/1996 privind fondul cinegetic și protecția vânatului, pentru că actuala legislație nu protejează interesele proprietarilor de terenuri.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media Aledin Amet - declarație de pioasă aducere aminte: Noaptea tragică a unui neam;

Dau cuvântul domnului Amet Aledin, va urma domnul Mircia Giurgiu.

Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Amet Aledin:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Titlul declarației mele de astăzi este: Noaptea tragică a unui neam.

La data de 18 mai 1944, într-un spațiu istoric deosebit, Peninsula Crimeea, s-a produs o tragedie, poate nu îndeajuns de cunoscută, dar dureros de adevărată. Drama tătarilor crimeeni, dincolo de latura emoțională, presupune necesitatea redimensionării aspectelor unui trecut de multe ori judecat superficial. Într-o singură noapte, aproximativ 400.000 de tătari au fost forțați să-și părăsească locuințele, urcați în vagoane, cu care, de obicei, se transportau animale, și strămutați în zone nicidecum prietenoase, precum Siberia și stepele îndepărtate. 400.000 de tătari au fost obligați să părăsească ținuturile strămoșilor lor, singura lor vină fiind aceea că își conștinentizau propria identitate. În jur de 230.000 de oameni au pierit pe drum datorită condițiilor insuportabile. Regimul de teroare impus de Stalin a reușit să împlinească, în doar câteva ore, o dorință atât a vechiului regim țarist, cât și a regimului comunist, aflat, la acea dată, în fosta U.R.S.S., la putere: Crimeea fără tătari.

Motivul invocat al tragicului gest a fost unul cât se poate de jenant: o presupusă colaborare a tătarilor crimeeni cu armatele germane de ocupație. Documentele istorice și faptele povestite de încă supraviețuitorii acelui teribil an demonstrează neveridicitatea acuzelor Se poate invoca chiar contrariul. În timp ce populația tătară din Crimeea era supusă disperării, mulți tătari luptau, pe front, în cadrul Armatei Roșii.

Trecutul unui neam înseamnă adevăr și respect. Prezentul lui confirmă trăinicia. O mare, imensă nedreptate a fost înfăptuită la 18 mai 1944. Au pierit oameni, pentru că aparțineau unui neam. Ceea ce nu piere se numește aducere aminte.

Mulțumesc frumos.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc. Vă mulțumesc și pentru concizie.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media Mircia Giurgiu - declarație cu titlul 1 Mai în România și în lume;

Domnul Mircia Giurgiu și va urma domnul Marin Diaconescu. Domnii parlamentari Rareș Mănescu și Eugen Nicolăescu au depus la secretariat declarațiile.

Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este "1 Mai în România și în lume"

În România, 1 Mai - Ziua internațională a muncii a fost sărbătorită de această dată o dată cu Sfintele sărbători de Paști și a stat sub semnul profundei solidarități umane declanșate de criza ostaticilor din Irak și de inundațiile din Banat.

În lume au fost organizate numeroase manifestații, iar despre toate acestea, în cuprinsul declarației politice pe care o voi prezenta la secretariat.

 
     

Textul integral consemnat conform materialului depus la secretariatul de ședință:

Din cauza politizării excesive din perioada de dinainte de 1989, ziua de 1 Mai, Ziua Internațională a Muncii, căpătase conotația unei sărbători comuniste și mulți o vedeau ca pe o corvoadă. Ziua Muncii s-a sărbătorit mai întâi în Statele Unite ale Americii, fiind ulterior adoptată și de către europeni. Dar iată istoria: în 14 iulie 1889, la 100 de ani de la căderea Bastiliei, 400 de delegați ai partidelor socialiste și ai sindicatelor din câteva țări s-au reunit la un congres la Paris. La acest congres, participanții au adoptat o rezoluție propusă de francezul Raymond Felix Lavigne. Întrucât Federația Americană a Muncii alesese pentru revendicări data de 1 mai, aceasta a fost adoptată și de congres pentru manifestații.

La mai bine de 100 de ani de la primele manifestații sindicale, la 1 mai 1990 au avut loc demonstrații de amploare în SUA și câteva țări europene, printre care și România. 1 Mai este ziua căreia îi datorăm ziua de muncă de opt ore și are la origini o zi a revendicărilor muncitorești, aleasă de americani.

În 2005, manifestațiile de 1 Mai au scos în stradă, la fel ca și în fiecare an, milioane de oameni. 1 Mai a fost sărbătorită, printre altele, în Germania, Austria, Franța, Rusia, China și Coreea. Peste 500.000 de militanți de extremă-stângă au manifestat la Berlin. În Franța, zeci de mii de persoane au manifestat pentru mărirea salariilor.

În schimb, în Rusia, Ziua Muncii a fost sărbătorită cu steaguri roșii și cu portrete ale lui Lenin și Stalin, rușii împărțindu-se în două tabere, una a sindicaliștilor și una a comuniștilor, iar în China, în Piața Tienanmen, mii de chinezi s-au adunat pentru a asista la tradiționala ceremonie a ridicării drapelului național.

În România, Ziua Internațională a Muncii a fost sărbătorită în același timp cu Sfintele Sărbători de Paști, acest 1 Mai stând sub semnul profundei solidarități umane declanșate de criza ostaticilor din Irak și inundațiile din Banat.

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media Marin Diaconescu - precizări legate de presiunile politice din învățământ;

Dau cuvântul domnului Marin Diaconescu, va urma domnul Vasile Pruteanu. Domnul Costache Mircea a depus la secretariat declarația.

Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Marin Diaconescu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

În declarația de astăzi vreau să fac unele precizări în legătură cu presiunile politice exercitate de actuala putere asupra conducătorilor instituțiilor din învățământ din județul Olt.

Cu toate că la preluarea puterii de către actuala coaliție, președintele României și premierul afirmau că vor lupta pentru depolitizarea instituțiilor descentralizate, acest lucru nu s-a întâmplat, mai mult, au început să se facă presiuni de către liderii politici ai actualei puteri, mai întâi la șefii instituțiilor, apoi la adjuncții acestora, la inspectorii școlari și nu în ultimul rând la directorii instituțiilor de învățământ din județ.

Pentru inspectorul școlar general, inspectorii adjuncți generali, inspectorii școlari, chiar dacă aveau concurs și contractul le expira în anul 2006, nu s-a ținut cont de acest lucru și presiunile au continuat să se exercite asupra lor până când aceștia au cedat și și-au înaintat demisiile, unii la minister, alții la actualul inspector general. În locul lor a fost instalată clientela politică a actualei puteri, nu s-a ținut cont de competența profesională, ci doar de implicarea politică a acestora în campania electorală.

Astfel, la nivelul învățământului, presiunile pentru schimbarea conducerii ISJ Olt au început din luna ianuarie 2005, cu declarații dure, uneori iresponsabile ale conducătorilor politici ai Alianței, care nu stăpânesc problemele învățământului.

Pentru calmarea spiritelor, o parte din conducerea inspectoratului a solicitat ministerului eliberarea din funcție încă din luna martie. Dar presiunile nu s-au oprit aici. Inspectorul general, numit politic, a acționat de așa manieră, încât începând cu 1 mai 2005 toți inspectorii școlari din cadrul Inspectoratului școlar Olt și-au prezentat demisiile.

Menționăm că toți cei 15 inspectori sunt cadre didactice competente cu gradul I, cu vechime și experiență managerială în învățământ și care au demonstrat de-a lungul timpului calități deosebite. Nou-veniții nu s-au remarcat deocamdată prin activitatea desfășurată la catedră, sunt cadre didactice care au cel mult gradul II. Singurul criteriu după care au fost aleși, apartenența politică la PNL, PD și PUR și astfel a existat un algoritm extrem de precis privind împărțirea posturilor de inspectori între cele 3 partide. La negocieri, care au avut loc în perioada 20-27 aprilie, au participat prefectul județului și reprezentanții celor 3 partide. După negocieri s-a ajuns la o formulă cel puțin ciudată, de funcționare paralelă a celor chemați din partea alianței de la putere și a celor vechi care și-au desfășurat activitatea, după cum am spus, în paralel, timp de câteva zile.

Menționăm că toți inspectorii numiți sunt membri de partid. Ne punem întrebarea: este oare aceasta un semn al competenței? Presiunile au început acum să se efectueze puternic asupra directorilor unităților de învățământ. Astfel, în Slatina asupra tuturor directorilor există astfel de presiuni efectuate de conducerea Inspectoratului școlar, de cei care au reușit, în sfârșit, să ocupe locuri de inspectori.

În prezent, la nivelul județului Olt, sunt numiți în urma unui concurs în funcție de director 214 cadre. S-a mers cu politizarea până acolo, încât, în dosarele depuse de cadrele didactice pentru obținerea gradației de merit, s-a depus și o copie după carnetul de membru de partid.

Fiind ocupate cu împărțirea posturilor de conducere, Prefectura Oltului și conducerea inspectoratului școlar nu mai au timp sau nu pot să se ocupe efectiv de problemele învățământului. Astfel, deși în anul 2004 se obținuseră de la Ministerul Educației în cadrul unor proiecte pentru învățământul liceal suma de 7 miliarde pentru Colegiul "Radu Greceanu" din Slatina și 15 miliarde pentru Liceul "Mihai Viteazul" din Caracal, datorită neimplicării factorilor de decizie, aceste sume de bani nu au mai fost alocate. Precizez că în aceste două unități de învățământ, lucrările sunt începute încă din 1997 și nefinalizate până în prezent, că elevii își desfășoară activitatea în schimburi neavând spațiul necesar.

De asemenea, datorită neglijenței manifestate nu s-a continuat dotarea unităților de învățământ cu mobilier școlar. Nici Programul "Euro-200" pentru achiziționarea de calculatoare nu a fost continuat. La nivelul Oltului, în prima tranșă au fost aprobate 729 de cereri, dintr-un total de aproape 2500. La fel s-a petrecut și cu Programul "Bani pentru licee". Suntem curioși să vedem până unde se va ajunge cu politizarea învățământului din județul nostru și când se vor sesiza domnii care la ora actuală sunt la putere și asistă la promovarea incompetenței învățământului românesc.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media Vasile Pruteanu - un respectuos salut adus națiunii române pentru sacrificiile dureroase din perioada 1941 - 1945;

Dau cuvântul domnului Vasile Pruteanu, va urma domnul Mircea Stănescu.

Parlamentarii Mihaela Rusu, Mohora Tudor, Marin Almăjanu, Cornel Popa și Bogdan Olteanu au depus la secretariat. De asemenea, Cristian Stănescu.

Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Vasile Pruteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Iată că se împlinesc 60 de ani de la încheierea celui de-al doilea război mondial. Izbucnirea celui de-al doilea război mondial și capitularea Franței în iunie 1940 au luat prin surprindere Bucureștiul, lăsându-l fără aliați.

Profitând de confuzia creată, URSS prezintă la 26 iunie 1940 un ultimatum României prin care cerea Basarabia și Bucovina de Nord. fără sprijin extern, România acceptă ultimatumul.

De asemenea, la 30 august 1940, prin Dictatul de la Viena, Nordul Transilvaniei, 43500 de km pătrați erau cedați Ungariei hortiste sub presiunea Germaniei și Italiei, iar la 7 septembrie 1940 prin Tratatul de la Craiova, Bulgaria lua sudul Dobrogei. În 74 de zile, România pierdea 101.294 de km pătrați și 6.821.000 de locuitori.

Teama de Rusia sovietică l-a determinat pe generalul Ion Antonescu să semneze Pactul Tripartit din 23 noiembrie 1940 în ideea că Rusia n-ar ataca o aliată a Germaniei.

La 20 august 1944 sovieticii rup frontul la vest de Iași și la sud de Chișinău. Astfel, România se afla în situația de a ieși imediat din război, înainte ca armata sovietică să ocupe țara.

De aceea, Regele Mihai îl arestează la 23 august 1944 pe mareșalul Ion Antonescu care la rândul său dorea ieșirea din război, dar nu în acel moment. În seara zilei de 23 august 1944, Regele Mihai a citit la radio o proclamație prin care anunța lumii întregi modificările politice, formarea unui nou guvern, ieșirea din războiul contra națiunilor unite și alăturarea trupelor noastre coaliției antihitleriste. Până la 28 august Bucureștiul a fost curățat de forțele germane, iar la 30 august pătrunde armata sovietică. Armistițiul cu puterile aliate a fost unul din obiectivele pe care Guvernul constituit la 23 august 1944 condus de generalul Sănătescu și-a propus să-l înfăptuiască de urgență. Convenția de armistițiu, semnată la 23 septembrie 1944 stabilea obligațiilor economice, politice și militare ale României. Documentul a fost iscălit din partea României de către Lucrețiu Pătrășcanu, generalul adjutant Dumitru Dămăceanu, Barbu Știrbei și Ghiță Popp, iar din partea aliaților de către mareșalul Rodion Malinovski. Documentul cuprindea 20 de articole, un protocol și 6 anexe. Tratată ca o țară învinsă, inamică, trebuia să întrețină armata sovietică de ocupație, ceea ce a însemnat un efort financiar de 2 miliarde de dolari SUA. Timp de 6 ani s-au plătit despăgubiri de război, cifrate la 13 milioane de dolari în mărfuri, cereale, produse petroliere, mașini, vase maritime și fluviale.

S-a anulat Dictatul de la Viena, dar granița română-sovietică a fost restabilită pe Prut cum era la 28 iunie 1940. Perioada 23 august 1944 - 6 martie 1945 a fost o etapă dramatică complexă. Două guverne, conduse de generalul Sănătescu au încercat să readucă regimul democratic în România. În mai 1945, lua sfârșit în Europa cel de-al doilea război mondial, cel mai mare conflict din istorie în care și-au pierdut viața peste 50 de milioane de oameni, militari și civili și în care România și-a dovedit eroismul.

Salutăm astfel întreaga națiune română pentru sacrificiile dureroase făcute în perioada 1941-1945.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media Mircea Stănescu - readucerea în atenție a scandalului ARO;

Dau cuvântul domnului Mircea Stănescu, va urma domnul Liviu Timar.

Deputatul Doru Mătușa a depus la secretariat declarația.

Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Mircea Stănescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Readuc în atenția dumneavoastră scandalul privind jaful de la Uzina ARO Câmpulung Muscel, întreprindere privatizată în condiții dubioase, în septembrie 2003, de fosta APAPS, reprezentată de Ovidiu Mușetescu care a vândut pachetul majoritar de acțiuni contra infimei sume de 153 de mii de dolari societății Crosslander USA, reprezentată de cubanezul John Perez. În zeci de rânduri, presa centrală a semnalat jaful sistematic prin care directorii români puși la ARO de cubanezul John Perez au vândut însemnate active ale fabricii, contrar clauzelor contractuale postprivatizare, obținând milioane de dolari care au luat drumul străinătății. Există numeroase semnale privind implicarea în aceste afaceri a unui grup de interese format din parlamentari PSD de Argeș și foști ofițeri din serviciul de informații externe. S-a semnalat mai ales vânzarea frauduloasă de către directorul ARO Iustin Preoteasa, în luna februarie 2004, a fabricii de matrițe și scule ARO, segment indispensabil procesului de fabricație, contra sumei de 2,7 milioane de dolari unui SRL local. Aceluiași SRL dubios, S.C. Montana M.G. Câmpulung i s-au vândut și 8 ha de teren al fabricii, plus întregul stoc de piese de schimb la sume derizorii, totul pe fondul unor masive disponibilizări, neplăți salariale și înghețarea activității, realități care au generat numeroase conflicte sindicale. Toate acestea au fost constatate de fostul președinte al AVAS Mircea Ursache, responsabil de urmărirea postprivatizare, care însă nu a mișcat un deget în direcția recuperării de către stat a milioanelor de dolari încasate de așa zișii investitori strategici din vânzarea pe bucățele a fabricii, mulțumindu-se să se adreseze simple somații de plată. În prezent, la ARO se încearcă lichidarea judiciară forțată pentru a se înceta orice recuperare a prejudiciilor create de cei care au vândut fabrica pe bucăți.

Față de cele semnalate, solicit Procurorului general al României explicații pentru tergiversarea cercetărilor penale în acest caz de corupție în care nu se iau măsuri, probabil pentru că se așteaptă prescripția, deși fraudele sunt de ordinul zecilor de milioane de dolari, iar pe platforma de la Câmpulung se perpetuează de ani de zile un conflict sindical de proporții.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media Liviu Timar - declarație pe tema Țăranii, mulți și oropsiți;

Dau cuvântul domnului Liviu Timar, va urma domnul Antal Istvan.

Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Liviu Timar:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Tema declarației mele de astăzi este: "Țăranii, mulți și oropsiți".

Soarta țăranului român nu este una de invidiat, el fiind calul de bătaie al actualului guvern. Nenorocirea cea mare este că, în campania electorală, Alianța PNL- PD a promis foarte mult, iar ajunși la putere fac așa puțin pentru acest sector economic, care este agricultura.

Urmărind ultimele numere din revista de specialitate - "Profitul agricol" - revistă cu mare căutare în rândul producătorilor agricoli având în vedere obiectivitatea și realitatea cu care tratează problemele agricole, aș dori să prezint titlurile unor articole care reflectă situația din agricultură:

  1. "Guvernul ne obligă să revenim la sămânța din hambar." (Profitul agricol nr.11)
  2. "Se impune subvenționarea semințelor de porumb." (Profitul agricol nr.11)
  3. "Cupoanele se vând - la negru -." (Profitul agricol nr.12)
  4. "Bugetul nu plătește nici măcar cercetătorilor". (Profitul agricol nr.11).
  5. "Cine a pus ochii pe terenurile cercetării agricole?" (Profitul agricol nr.12.)
  6. "Subvenția la lapte întârzie de luni de zile." (Profitul agricol nr.12).
  7. "Fermierii adevărați sunt trimiși la cerșit de către Ministerul Agriculturii." (Profitul agricol nr.10).
  8. "Cacialmaua subvențiilor pentru utilaje agricole". (Profitul agricol nr.13)

În legătură cu acest ultim articol aș vrea să precizez că în acest an, în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 276/11.04.2005, producătorii agricoli puteau să-și procure tractoare, combine și mașini agricole noi cu finanțare de la bugetul de stat, fapt subliniat de multe ori de către ministrul Gheorghe Flutur. Dar, din păcate, a fost doar un foc de paie, sumele repartizate la județe au fost nesemnificative.

Astfel, județul Mureș a beneficiat doar de 5,17 miliarde lei pentru procurarea de tractoare și 1,22 miliarde lei pentru procurarea de mașini agricole. Dacă ar fi să fac o comparație cu sumele primite în 2004 pentru acest scop, ar rezulta o valoare de 6 ori mai mare, respectiv 30 miliarde lei în 2004.

Cu metodele și măsurile actuale, când sapa, furca, cazmaua sunt uneltele de bază ale țăranului, viitorul lor nu este deloc bun dacă nu se va interveni cu un program real și substanțial pe termen mediu și lung, în vederea procurării de utilaje agricole. Faptul că actualul guvern nu a avut încredere în țăranul român, în acordarea sprijinului de 2,5 milioane de lei/ha în bani, ci în acordarea de bonuri valorice, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării rurale a cheltuit pentru tipărirea acestor documente de decontare cca. 63,5 mld.lei. Dacă aceasta sumă s-ar fi utilizat pentru achiziționarea de utilaje agricole, ar rezulta următoarele cantități fizice: 200 de tractoare sau 3175 de pluguri sau 934 de semănători.

Consider că este cazul trezirii la realitate și a prezentării adevărului în față. Trebuie luate măsuri radicale care să salte țăranul din stadiul de oropsit la acela de fermier respectat.

România poate deveni o țară competitivă pe piețele europene, inclusiv cu produsele din mediul rural, acordând atenția cuvenită țăranului român.

Și mai am o declarație, am să prezint doar titlul acestei declarații pe care o voi depune: "Cercetarea științifică din agricultură în pragul desființării".

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media Antal Istvan - apel pentru reglementarea domeniului cooperatist;

Dau cuvântul domnului deputat Antal István. Va urma domnul Tiberiu Bărbulețiu. Este domnul Tiberiu? Dacă nu, Dan Mihai Marian.

Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Antal István:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

În data de 19 aprilie am prezentat de la această tribună o declarație politică în care atrăgeam atenția și făceam un apel către consiliile locale și județene, către mass-media de a ajuta la popularizarea Legii nr.1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației și în special asupra art. 117 care are scopul de a demara procesul de reorganizare a domeniului cooperatist pe baze democratice.

Spuneam în acea declarație că acest lucru poate contribui la urgentarea aplicării legii prin promovarea către membrii cooperatori a unei informații corecte și necesare și opunerea la efectul negativ informațional perpetuat de organizații neadaptate unor principii democratice.

În fapt, ceea ce se întâmplă în teritoriu, așa cum rezultă din informațiile și sesizările pe care le-am primit, este o încălcare flagrantă a legii de către oamenii fideli ai UCECOM și Centrocoop, din organizațiile teritoriale, județene care boicotează prin orice mijloace aplicarea art.117, adică afișarea listei cu membrii cooperatori ai unei organizații, permiterea acestora de a face contestații în caz că nu se regăsesc pe liste, dar mai cu seamă încalcă flagrant art.34 alin.4 privind convocarea adunărilor generale, netrimițând adrese membrilor cooperatori pentru a putea participa la adunările generale și este o prezentare a situației patrimoniului nefidelă cu realitatea, precum și rezolvarea acestor contestații prin aprobarea noilor statute, în conformitate cu art.16 din lege și înregistrarea acestora la Oficiul Registrului Comerțului.

Structurile județene ADCOM și națională ANCOM-UCECOM sunt popularizate în continuare cu rol de dirijare și control, care încalcă calitatea de membru cooperator și principiile puterii democratice exercitate de membrii participării economice.

Menținerea patrimoniului la nivelul acestor organizații care nu trebuie să mai dețină drepturi patrimoniale pentru a reprezenta în fapt interesele economice ale membrilor lor, ca și opunerea la reconstituirea proprietății la nivelul membrilor cooperatori și al cooperativelor care au formatul conform Legii nr.1 din 2005 sunt principalele puncte susținute de proiectul de lege privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești, promovată de UCECOM în 1995.

UCECOM a urgentat convocarea adunărilor generale pentru a sări peste etapele obligatorii prevăzute de art.117, în scopul de a impune de la centru, printr-un congres extraordinar și în contradicție cu legea, asocierea în plan teritorial și național obligatorie și păstrarea unei averi construite în ani îndelungați, începută înaintea epocii comuniste pe care a confiscat-o legal în acea perioadă și pe care continuă să o dețină în baza Decretului-lege nr.66 din 1990, neconstituțional și care, din păcate, nu a putut fi abrogat încă în totalitate.

În final, ceea ce UCECOM și CENTROCOOP urmăresc este de a beneficia de unele portițe prin care să escaladeze dispozițiile Legii nr.1, ca de exemplu aplicarea art.117 alin.6, care dispune lichidarea organizațiilor cooperatiste care nu și-au înregistrat statutele în termenul prevăzut de 9 luni de la intrarea în vigoare a legii, fapt, care ar permite eliminarea acelor cooperative care vor să se reorganizeze pe baze democratice, dar nu au informația necesară sau sunt împiedicate să o facă.

Acest lucru ar putea fi continuat de preluarea patrimoniului acestora în favoarea UCECOM-ului și CENTROCOOP-ului cu o eventuală elaborare de legi speciale care să recunoască încă o dată aceeași confiscare.

În fața acestui scenariu posibil, asigur Cooperativa "Astra" din București, că suntem alături de ei și-i vom susține ca și pe toți cei care ne-au adresat sesizări și fac un nou apel pe această cale consiliilor locale, mai cu seamă agenției pentru IMM-uri și cooperație să vegheze la respectarea Legii nr.1 din 2005, ca și tuturor cooperativelor și membrilor cooperatori care sesizează nereguli să înainteze Comisiei pentru industrii și servicii a Camerei Deputaților și Comisiei economice pentru reformă și privatizare aceste petiții pentru a putea interveni în aplicarea legii.

De asemenea, îi rog pe colegii noștri parlamentari să se implice la nivel teritorial, pe cât posibil, și să preia asemenea petiții.

Țin în continuare să avertizez că acest proces dacă nu va fi stopat, voi propune Camerei Deputaților înființarea unei comisii de anchetă care să verifice activitatea UCECOM și CENTROCOOP începând din anul 1990, situația patrimoniului și gestionarea acestuia, motivele pentru care a falimentat CASCOM-ul, preluarea bunurilor și multe alte nereguli petrecute în anii anteriori.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media Dan Mihai Marian - declarație în sensul reformării justiției în folosul cetățenilor, nu în folosul magistraților cărora le datorăm instituirea clauzei de salvgardare;

Îl invit la microfon pe domnul Dan Mihai Marian, va urma domnul Valeriu Tabără.

Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Dan Mihai Marian:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi deputați,

În ultima perioadă, au apărut în mass-media o serie de atacuri concertate împotriva unui pachet de legi promovat de ministrul justiției, doamna Monica Macovei, ce are ca obiectiv reformarea acestui sistem, astfel încât clauza de salvgardare aplicată domeniului justiției și afacerilor interne să nu devină operațională.

Împotriva acestui pachet care vizează modificarea și completarea Legilor nr.303/2004, nr.304/2004 și nr.317/2004 s-au ridicat toți cei care ocupă poziții de management în acest sistem corupt și ineficient și cărora le datorăm multitudinea de critici formulate de-a lungul timpului la adresa României, de înalți oficiali europeni și instituirea clauzei de salvgardare.

Cei mai vehemenți critici ai ministrului Monica Macovei sunt cei care s-au bucurat de privilegii imense, datorită pozițiilor de conducere pe care le-au ocupat în sistemul judiciar sub oblăduirea PSD, condus la acea vreme de "părintele spiritual" Ion Iliescu și protejata acestuia, doamna Rodica Stănoiu. Faptul că România este menționată în mai toate rapoartele instituțiilor internaționale (ex: Transparency Internațional, Freedom House, Comisia Europeană etc.) care monitorizează și evaluează politica diverselor țări în materie de justiție și afaceri interne, ca fiind una din cele mai corupte țări din Europa, ar trebui să mai domolească zelul critic al tuturor celor care se fac direct răspunzători de starea jalnică în care se află justiția în România.

Cauza de salvgardare cu care ne-a cadorisit fostul partid de guvernământ, pe final de mandat, nu reprezintă altceva decât o încununare a eforturilor acestor conducători din justiție de a proteja afacerile clientelei PSD. Și acum, acești bieți magistrați, confruntați cu perspectiva instituirii unui examen care să le certifice competențele profesionale și manageriale în regim de competiție deschisă pentru toți ceilalți colegi ai lor, fac scandal și inundă mass-media cu comunicate fel de fel, prin care încearcă conturarea unui curent de opinie defavorabil reformelor promovate de ministrul Monica Macovei. Cu cât strigătele de jale ale celor pe cale să-și piardă privilegiile se vor amplifica, cu atât mai mult noi vom ști că reforma justiției este pe cale să se producă. Așa începe orice reformă: cu strigătele de jale ale profitorilor și corupților din sistem. În schimb, avem semnale că circa 80% din judecătorii și procurorii tineri și fără funcții de conducere sprijină modificările propuse. Rezistența la schimbare vine și din partea unor reprezentanți PSD. Am fi fost realmente surprinși să nu-l auzim pe domnul Mircea Geoană, proaspăt uns președinte al PSD, criticând intențiile ministrului Monica Macovei și, totodată, sărind în apărarea protejaților PSD din sistem. Vă doare, domnilor? Știm că vă doare, însă așa începe drumul integrării României în Uniunea Europeană!

Proiectele de legi demarate de Ministerul Justiției sunt perfectibile. Cei care doresc să aducă completări și modificări proiectelor de legi amendate de ministrul justiției o pot face pe site-ul ministerului. Se vor organiza dezbateri ample cu judecători, procurori, avocați din marile orașe ale țării. Suntem încredințați de faptul că toate sugestiile formulate astfel vor fi analizate de experții ministerului și vor fi supuse dezbaterii publice.

De altfel, ministrul Monica Macovei a declarat că va avea consultări informale și cu experți ai Comisiei Europene.

Este pentru prima dată când Ministerul Justiției supune unei ample dezbateri publice proiecte de legi foarte importante pentru viitorul european al României. Modificarea celor trei legi este o necesitate pentru a asigura atât independența reală cât și eficiența justiției, iar aceste modificări sunt parte din Planul de Acțiune, adoptat prin hotărâre de guvern pe 30 martie 2005.

Modificările propuse nu intenționează în nici un fel să subordoneze parchetele puterii politice, așa cum i se reproșează ministrului, ci urmează principiul responsabilizării conducătorilor pentru ineficiența activității instituțiilor. România europeană presupune exercitarea funcțiilor de conducere în raport cu asumarea unor responsabilități foarte precise.

Prin intermediul acestei declarații, doresc să-mi exprim în mod public suportul meu politic și al partidului pe care îl reprezint pentru intențiile reformatoare ale ministrului justiției, doamna Monica Macovei, precum și încrederea în rezultatele acestor reforme.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media Valeriu Tabără - intervenție cu titlul Organismele modificate genetic, o binefacere științifică de mare importanță pentru România;

Dau cuvântul domnului Valeriu Tabără, va urma domnul Cosmin Vasile Nicula.

Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Valeriu Tabără:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se intitulează "Organismele modificate genetic, o binefacere științifică de mare importanță pentru România".

Deși tema aleasă pentru declarația politică de astăzi pare mai mult un subiect de seminar științific, dată fiind legătura subiectului cu legislația și instituțiile statului, am considerat necesar să prezint problema organismelor modificate genetic în Camera Deputaților ca o declarație politică.

Problema are o atât de mare importanță pentru științele biologice și economia românească, încât ar trebui să facă obiectul unui seminar național la care să participe atât oameni de știință, cât și decidenți politici din administrația centrală. Acest lucru ar fi necesar pentru ca ultimii menționați să înțeleagă mai bine importanța acestei probleme și să nu mai blocheze proiecte științifice, dar și economice de anvergură în acest domeniu.

Organismele modificate genetic sunt realizări de vârf ale ingineriei genetice, care, ca fiecare mare realizare din biologie, au intrat în centrul unor dezbateri dure între cei care înțeleg un nou necesar și conservatorii lucrurilor cunoscute din acest domeniu.

Dezbaterile privind acceptarea sau neacceptarea organismelor modificate genetic sunt, din păcate, un obiect de dispută politică între marile puteri economice, unele cu avansuri semnificative față de altele, cum sunt SUA în raport cu Uniunea Europeană.

Din nefericire, disputa dintre aceste puteri impune un anumit comportament și țărilor terțe care sunt blocate în dezbaterile unor proiecte științifice de vârf. Într-o astfel de situație este România, care datorită unor restricții reale venite din partea politicilor în domeniu ale Uniunii Europene, dar și a unor obstrucții la anumite programe de cercetare în domeniu, precum și la atestarea și la cultivarea de soiuri și hibrizi de plante modificate genetic, create în laboratoarele unor firme, riscă să rămână în urmă în acest domeniu științific de vârf.

De multe ori, blocajele unor astfel de proiecte vin din interese obscure sau din necunoașterea fenomenului științific și economic în fondul lui. Astfel, problema organismelor modificate genetic ajunge de multe ori în opinia publică unde vehemența opoziției față de acestea este direct proporțională cu necunoașterea fondului problemei și cu gradul de manipulare a marelui public, în sensul opoziției față de cultivarea și utilizarea acestor organisme.

Valoarea plantelor transgenice obținute prin inginerie genetică constă în faptul că acestea au unul sau mai multe caractere noi: toleranță completă la erbicide cu acțiune totală, rezistență la dăunători, toleranță la erbicide cu acțiune totală și rezistență la insecte, sintetizarea și acumularea unor substanțe și principii active deosebit de utile în diverse industrii inclusiv pentru alimentație și sănătate. Aceste plante prezintă câteva avantaje extrem de importante: absența toxicității de orice fel, costuri de producție reduse, reducerea poluării chimice a solului și a plantei, protejarea faunei utile, eliminarea reziduurilor de insecticide și erbicide din sol, apă și alimente.

Ceea ce este extrem de important este faptul că prin inginerie genetică se pot obține forme de plante care sunt adevărate fabrici de substanțe utile pentru diverse domenii: amidonul, vitamine, îndulcitori necalorici, proteine dulci, cum este brazeina de 500 până la 2000 de ori mai dulce decât zahărul; lignina modificată pentru industria hârtiei, biomasa pentru producția de etanol, substanțe în rapiță folosite pentru obținerea unor mase plastice biodegradabile, fire de bumbac bogate în melamină care dau acestora culoarea neagră, proteine în plantele furajere, plante ornamentale de diverse culori, și cu grad mare de prospețime după tăiere, plante pentru decontaminarea terenurilor poluate natural sau artificial, arbori care filtrează atmosfera din marile aglomerări urbane, enzime farmaceutice active folosite pentru combaterea unor afecțiuni umane grave, substanțe pentru teste de diagnostic și substanțe antialergice și altele.

Cercetările pentru crearea și introducerea în culturi a plantelor modificate genetic se realizează într-un timp îndelungat. Aceasta depinde de deciziile de aprobare pentru dezvoltarea cercetărilor în domeniu, testarea ușoară și exploatarea în condițiile României a unor soiuri și hibrizi din această categorie, realizate în urma unor lucrări de inginerie genetică de mare amploare.

A împiedica sau a nu permite promovarea acestor realizări în spațiul românesc, precum și a cercetărilor în acest domeniu, înseamnă a ieși din marile programe de cercetare științifică în domeniul biologiei. A nu accepta folosirea acestor realizări în producția agricolă în vederea realizării unor produse cu utilizări multiple și costuri puține, înseamnă a ne așeza în zona retrogradă, conservatoare, asemănătoare cu perioada de distorsiune științifică în biologie impusă în Europa de Est în anii '50-'60 ai secolului trecut, când se refuza în genetică morganismul, cu marile lui descoperiri, în favoarea teoriei lui Miciurin și Lisenko, care au avut cele mai nefaste consecințe asupra cercetărilor în biologie, în spațiul geografic sus-menționat.

Fac pe această cale un apel către toate instituțiile statului cu competențe în domeniul aprobării proiectelor de cercetare, a testărilor și cultivării în agricultura României a soiurilor și a hibrizilor realizați prin inginerie genetică în străinătate și a fi analizate și aprobate într-un timp mai scurt decât cel actual.

Orice obstrucții de genul celor care s-au întâmplat și se întâmplă acum în acest domeniu, nu face decât să ne scoată dintr-o competiție, cea a științelor biologice de vârf, care vor constitui bază de mare progres în viitorul nu prea îndepărtat.

Trebuie subliniat că România are posibilități reale de a participa la cercetări de inginerie genetică de vârf. Așa este cazul obținerii cartofului transgenic la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara. A obstrucționa această cercetare și a o împiedica, înseamnă a anula un domeniu de vârf al cercetării, cu consecințe dintre cele mai nefaste, dar în același timp înseamnă a pierde nu numai rezultate, ci și cercetători formați în domeniu.

În competiția din domeniul ingineriei genetice în ceea ce privește organismele modificate genetic, România de astăzi, ca și cea din anii '50-'60, când tacit a acceptat genetica moleculară morganistă, trebuie să se înscrie pe linia cercetătorilor din domeniul biologiei realizate în Statele Unite și alte state, este linia care aduce nu numai realizări științifice, dar și mari beneficii economice.

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media Vasile Cosmin Nicula - declarație politică adresată domnului ministru Vasile Blaga;

Îl invit la microfon pe domnul Cosmin Nicula. Va urma domnul Tiberiu Bărbuleț.

Domnii parlamentari Ioan Mocioalcă, Claudiu Pop, Vasile Mocanu au depus la secretariat declarațiile.

Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Vasile Cosmin Nicula:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică este adresată în special domnului ministru Vasile Blaga și se referă la încălcarea repetată a legilor și atitudinea neconformă cu rangul de demnitate publică cu care a fost învestit prefectul județului Hunedoara, Cristian Vladu.

Prin acest demers al meu fac referire la încălcări flagrante și repetate ale Legii nr.215/2001 privind administrația publică locală, a Legii nr.161 ce reglementează statutul funcționarilor publici, a Legii nr.340 privind instituția prefectului și la abuzurile privind modul de aplicare a Legii fondului funciar.

Informez pe această cale pe domnul ministru Vasile Blaga și societatea civilă cu privire la: controalele ordonate și direcționate politic de prefectul Vladu, nelegale și nejustificate, la primăriile conduse de primari P.S.D., dispuse în baza unor reclamații fictive sau instrumentate la comanda politică pentru a-i forța pe aceștia să se înscrie la P.D. sau la P.N.L., după caz, sau pentru a le afecta imaginea publică în fața electoratului; chemări la ordine de către prefect, cu așteptări interminabile, de până la 10 ore, și participări la așa-zise audiențe, unde sunt jigniți și tratați subuman de către prefect în fața reclamanților.

Față de cele amintite mai sus, solicit ministrului administrației și internelor o urgentă conciliere a relației prefect-primar, cu respectarea prevederilor Constituției României și a legilor în vigoare.

Anunț public că, în caz contrar, voi uza de toate mijloacele legale și voi protesta până la luarea deciziei de schimbare din funcție a prefectului Cristian Vladu.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media Tiberiu Bărbulețiu - mic rechizitoriu al guvernării PSD;

Dau cu alte cuvântul domnului Tiberiu Bărbulețiu. Va urma domnul Ioan Munteanu.

Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Tiberiu Bărbulețiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

În loc să-și dovedească iscusința în elaborarea de soluții pentru problemele societății românești, P.S.D. a excelat, în schimb, în cei patru ani de guvernare, în manipularea opiniei publice, prin lansarea de către propagandiștii social-democrați a unor teme false de discuție.

Tot acest spectacol mediatic oferit de fosta putere în perioada 2001-2004 și publicitatea pentru Adrian Năstase au costat și costă poporul român multe milioane de euro. Aroganța, proliferarea corupției, lipsa dialogului cu opoziția, limitarea libertății de exprimare au fost principalele caracteristici ale unui partid-stat, asemuit de nenumărate ori cu cel care a condus România timp de patruzeci și cinci de ani.

Pe acest fond de ineficiență politică, la alegerile din 2004, P.S.D. a fost sancționat drastic de cetățeni pentru abuzurile săvârșite și comportamentul disprețuitor promovat în perioada guvernării. Se pare însă că dușul rece de la alegeri, cele câteva luni de opoziție și mai ales recentele alegeri interne nu au schimbat deloc atitudinea politică a acestui partid, vechile metehne comuniste fiind preluate și actualizate în discursul politic de "noii lideri" social-democrați.

Tupeul politic de care dau dovadă noii conducători întrece orice limită. În această logică de sfidare a realității se înscrie solicitarea noului președinte Mircea Geoană de constituire a unei comisii parlamentare de anchetă privind inundațiile din Timiș. Asta în condițiile în care cele 1700 de miliarde, alocate în perioada 2001-2004 pentru zona Banatului, și-au găsit o altă destinație, nicidecum refacerea digurilor și a structurilor de rezistență în caz de inundații.

Poate că ar fi binevenită o astfel de comisie de anchetă. În acest mod, P.S.D. ar trebui să explice opiniei publice din România și mai ales persoanelor sinistrate din județele afectate unde s-au dus acești bani. Poate am afla cu această ocazie și de gaura de la bugetul statului pe 2005 lăsată de P.S.D. moștenire cetățenilor după patru ani de guvernare dezastruoasă.

Cert este un lucru: P.S.D. și-a schimbat părul, dar năravul ba. Numai așa se explică tendința noului președinte Geoană de a transforma în capital politic drama unor oameni afectați de inundații.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media Ioan Munteanu - declarație politică cu tema Problema medicamentelor gratuite și compensate în județul Neamț este una tragică;

Dau cuvântul domnului Ioan Munteanu. Va urma domnul Cornel Știrbeț.

Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Tema declarației mele politice este "Problema medicamentelor gratuite și compensate în județul Neamț este una tragică."

Problema extrem de gravă cu care se confruntă Casa de asigurări de sănătate Neamț este lipsa de resurse financiare. CAS Neamț are în anul 2005 un buget de 138 miliarde lei pentru medicamente în ambulatoriu, din care 34 miliarde lei sunt destinate tratamentelor pentru cele patru categorii de boli cronice, respectiv hepatita cronică, poliartrita reumatoidă, post-transplanturile și bolile psihice.

Grav este că deja unele farmacii și-au consumat fondurile inclusiv pe luna iunie. Mișcarea unor sume de bani din trimestrul III și IV către trimestrul I, face ca în trimestrul III, la nivelul județului Neamț, să nu mai existe nici un leu pentru medicamente.

Ce importanță are pentru cei de la putere că actuala conducere a Casei de asigurări de sănătate Neamț a făcut zeci de intervenții către Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări, explicând că este necesară suplimentarea fondurilor bănești? Nici un ecou. Ceea ce se întâmplă în județul Neamț, de altfel probabil în toată România, este o crimă.

Sute de beneficiari ai acestor rețete stau zeci de ore la rând, încă din noapte pentru a doua zi, sperând să-și rezolve un drept constituțional, dreptul de a le fi protejată sănătatea, dreptul de a trăi. Zilnic aceleași imagini de coșmar.

Există o stare de tensiune între farmaciști și conducerea CAS Neamț, între farmaciști și pacienți, între conducerea CAS Neamț și beneficiarii rețetelor. Ceea ce se întâmplă este de neimaginat. Sunt oameni disperați care au ajuns la limita suportabilității, sunt oameni care s-au resemnat, își pregătesc lucrurile pentru cele veșnice.

Dacă treci pe lângă o farmacie unde se anunță că se eliberează medicamente în regim gratuit și compensat, fugi imediat cu groază că ceea ce se întâmplă acolo se întâmplă semenilor tăi, se întâmplă oamenilor.

Șansa ca în județul Neamț această situație să se remedieze este minimă. Așa că nemțenii vor fi obligați să folosească tot salariul sau pensia pentru a-și procura medicamentele ori să-și asigure o suferință sigură și, mai grav, în multe cazuri, o moarte lentă. Nu poți să răspunzi întrebărilor acestor oameni. De ce sunt umiliți după ce și-au plătit obligațiile către asigurările de sănătate?

Pentru a scăpa de această "situație tragică" există o singură soluție: suplimentarea fondurilor bănești. Cred că guvernul este obligat să folosească fondul de rezervă în această situație.

Repartizarea sumelor pe trimestre este total insuficientă. Județul Neamț are nevoie de o suplimentare de 76 miliarde lei pentru ca lucrurile să intre cât de cât în normalitate. În Neamț, ca de altfel în toată țara, urarea românească "sănătate" va avea alte conotații.

Vreau să vă reamintesc un pasaj din data de 6 mai 2005 a ziarului "Gândul" când Mircea Dinescu la pagina 5 spunea: "Luându-și numele în deșert, domnul Cinteză a început să cânte precum cucuveaua".

Domnul doctor Cinteză, ministrul sănătății, este cel care doar cu 6-7 luni în urmă, în opoziție fiind, deplângea situația disperată din spitale, criza de medicamente și punea la zid întreg sistemul sanitar, spre satisfacția pacienților deopotrivă și a celor care lucrează în sistemul sanitar. Dânsul înfiera cu mânie proletară incapacitatea celor aflați la guvernare, acuzându-i de neimplicare, neputință și distrugerea nației.

Cred că vă amintiți cum mărșăluia atunci prin București, în fruntea cadrelor medicale care vedeau în el pe adevăratul salvator. Din păcate, doctorul Cinteză pare să fi uitat toate aceste lucruri. De altfel, am văzut și comportamentul din emisiunea de aseară de la Robert Turcescu, infatuarea, aroganța, chiar obrăznicia.

Astăzi, sub domnia actualului ministru, problemele din sănătate s-au înmulțit, iar criza medicamentelor gratuite și compensate înregistrează un nivel nemaiîntâlnit până acum în România. Hrana bolnavilor, atunci când există, este de cea mai proastă calitate și insuficientă. A te interna astăzi în spital înseamnă să ai la tine două sacoșe, una cu medicamente, cealaltă cu mâncare.

Vede oare domnul ministru cozile de la medicamente ale bolnavilor cronici, ale celor bolnavi de diabet, de astm bronșic, de cancer? A aflat domnul Cinteză de oamenii care au murit la ușa farmaciei, așteptând să-și procure medicamentele salvatoare? Un astfel de caz a fost și în Piatra Neamț, în data de 3 mai.

Mai este la curent dânsul cu nemulțumirile medicilor, farmaciștilor, infirmierelor, asistentelor medicale? Este incredibil cât de mult te schimbă funcția!

În numele cadrelor sanitare, a pacienților, a celor cărora li se refuză serviciile medicale minime, cer cu fermitate schimbarea ministrului Cinteză din funcție până nu este prea târziu.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media Cornel Știrbeț - declarație politică cu titlul O ultimă șansă;

Dau cuvântul domnului Cornel Știrbeț și va încheia ședința declarațiilor doamna Gabriela Crețu.

Am depășit deja și ora 10. Ora 9,20 a trecut de mult.

Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Cornel Știrbeț:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am intitulat declarația politică de astăzi "O ultimă șansă".

Au trecut aproape 5 luni de la preluarea puterii de către actuala coaliție formată din Alianța DA, UDMR și PUR. A fost o perioadă plină de dificultăți, cu multe probleme legate de formarea majorității parlamentare, de armonizare a punctelor de vedere diferite și nu în ultimul rând legate de jaful, corupția, mita electorală și alte practici ale predecesorilor noștri la guvernare.

Avem probleme mari privind funcționarea justiției, privind birocrația din administrația publică și modul de gestionare al banului public. Acum au venit inundațiile peste România, sunt ziariștii răpiți în Irak și alte multe, foarte multe probleme dificile.

Toate trebuie să le rezolvăm. Cetățenii României asta așteaptă de la noi. Ei pot da vina pe cineva în caz de eșec, noi nu putem. Nu avem acest drept!

Nu mai putem comenta la infinit despre greaua moștenire a guvernării P.S.D., sau despre sacrificiile impuse de integrarea în Uniunea Europeană. Trebuie să demonstrăm că sloganul "să trăiți bine" nu a fost numai o lozincă electorală.

Avem o ultimă șansă pentru a demonstra că putem face ceva pentru a ne fi mai bine. La toată lumea. Pentru asta trebuie să ducem la bun sfârșit ce am început. Trebuie să oprim fraudele, trebuie să asigurăm fluidizarea circuitului economice, trebuie verificate marile afaceri tenebroase din ultimii patru ani, trebuie redusă birocrația, trebuie puse în practică legile pe care le-am promis în campania electorală.

Sunt doar câteva dintre lucrurile care trebuie făcute pentru a trăi mai bine. Acestea se pot face în două moduri. Putem aplica metoda P.S.D.: constituim o gașcă, ne vedem de interesele noastre și distrugem tot ce nu este cu noi. Sau putem aplica o altă metodă. Propunem, supunem aprobării, votăm, publicăm în Monitorul Oficial și punem în practică. Desigur că astfel timpul este mai lung, însă trebuie să învățăm, fie și în 2005, ce este democrația, ce înseamnă legea.

Suntem acuzați că inițiativele noastre durează prea mult până să fie puse în practică. Este adevărat, însă în opinia noastră este de preferat să facem ceva temeinic, chiar dacă durează mai mult timp, dar să respectăm spiritul și litera legii.

Am primit votul Uniunii Europene. Conform sondajelor, românii încă mai cred în noi. Trebuie doar ca și noi să avem încredere în ceea ce putem face împreună, indiferent că suntem liberali, democrați, umaniști, germani sau maghiari. Trebuie să ne respectăm promisiunile. Avem o ultimă șansă.

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media Gabriela Crețu - intervenție cu titlul Responsabilitate și politica struțului;

O invit pe doamna Gabriela Crețu.

Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Doamna Gabriela Crețu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă voi vorbi astăzi despre "Responsabilitate și politica struțului".

Criza ostaticilor a produs câteva reacții, a dus la câteva conștientizări. Slabe reacții, de foarte scurtă durată conștientizări. Doar atât cât presa a considerat că știrea e de primă pagină. Apoi nimic. Nici măcar nu s-a formulat explicit de ce o țară, oricare ar fi ea, este atât de interesată de rezolvarea unor asemenea situații. Cu ușor cinism, unii zic realism, se poate spune că zilnic mor mii de oameni iar viețile altora sunt în pericol și ar trebui salvate. Și au dreptate. Dar nu asta este problema.

Stimați colegi,

Nu doar pentru că sunt vii trebuie să fie salvați ostaticii, ci pentru că noi suntem responsabili și am putea fi vinovați. Ori de câte ori o revendicare politică este relaționabilă cu un asemenea eveniment, clasa politică trebui să-și pună problema responsabilității sale. Noi am conștientizat că legislativul ar trebui să dezbată și să-și asume direcțiile politicii noastre externe, așa cum vor rezulta ele din dezbateri. Și atât. Pentru că nu s-a luat nici o altă hotărâre. Dar vinovați putem deveni în orice clipă.

Nu am găsit cuvântul pentru a descrie sentimentul pe care l-am trăit, ca majoritatea românilor, la declarația președintelui Traian Băsescu care și-a transformat istorica șuviță în jertfă, afirmând că speră să poarte noroc celor captivi în Irak. Era abuz, o formulare nefericită, o scăpare lipsită de considerație pentru cei care stau cu sufletele la gură, rugându-se pentru viața celor apropiați lor? Nu. Nu era vorba de asta, dragi colegi. Era obișnuita, sacra și atotsalvatoarea bășcălie. Dacă ceva din lumina sărbătorilor, încă prezentă în sufletele noastre, nu m-ar fi împiedicat, marțea trecută, v-aș fi propus să trecem la începutul lunii mai în calendar o nouă sărbătoare. O tristă sărbătoare, ziua în care bășcălia a devenit politică de stat.

Astăzi, mi-am mai nuanțat atitudinea, pentru că cel care se apără cu bășcălia a fost totdeauna o formă de apărare, știe că are o responsabilitate. Și acest lucru e lucru mare.

Ieri a fost 9 mai. Nu s-a mai sărbătorit în prima zi, din păcate, Ziua Europei. Reamintesc că la 9 mai 1950, ieri se făceau 55 de ani, Robert Schumann a făcut, inspirat de Jean Monét, istorica sa propunere Germaniei: "Să pregătim pacea viitoare legându-ne prin interese comune. Căci nimic..." - se spune - ".."nu leagă mai mult decât interesele."

Ieri, 9 mai 2005, s-a sărbătorit, după mulți ani, în primul rând, întâi deci victoria în război, nu instaurarea păcii. Personajele principale erau alții, alți șefi de stat: Vladimir Putin, George Bush și oarece forță militară, și o Europă secundă. Nu s-a mai cântat în primul rând "Oda bucuriei", ci alt imn. Și s-a amintit faptul că există dușmani. În primul rând, un mare dușman: terorismul.

Se repetă cu înverșunare de mașină stricată, de câțiva ani buni, că dușmanul cel mai mare al omenirii este terorismul. Dar care e noutatea? Istoria umanității este o istorie a terorii. Teroarea a fost din totdeauna un mijloc de a stăpâni, de a supune, de a învinge. Și bombardamentele germane, și cele aliate, și Hiroshima și Nagasaki, și deportările nu sunt decât forme de administrare și exercitare a terorii. Ce este nou în faptul că unii folosesc teroarea? Căci o noutate trebuie să fie la mijloc.

Până recent, statele au deținut monopolul terorii. Echilibrul sau dezechilibrul mondial era, ținea de capacitățile lor de a produce teroarea. Or, teroarea s-a privatizat. Cei ce o exercită nu mai sunt doar statele. Nu creșterea terorismului, ci privatizarea terorii este problema. Or, mijloacele și regulile după care se poate ea combate sunt aceleași? Ce limite în acțiunea statelor au generat această reacție de privatizare? Suntem membri ai unui club, plătim cotizații, dar trebuie să jucăm și la ruleta rusească sau la acea americană. Nu avem răspunsuri pentru aceste întrebări și poate că ar trebui să le avem.

Stimați colegi,

În lume se petrec lucruri, în lume se schimbă lucruri. Cred că ar trebui să schimbăm și noi ceva. Am putea începe prin a ne lua în serios atributele constituționale, a pune aceste probleme, a da aceste răspunsuri.

"Dacă tăceai, filosof rămâneai" nu se aplică în politică. Poate doar în politica struțului.

 
Video in format Real Media Video in format Windows Media  

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Să ne dorim o zi fără ploi.

 
     

(Următoarele intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de către deputați la secretariatul de ședință.)

 
    Bogdan Olteanu - declarație politică intitulată Garantarea deplină a proprietății este temelia unei societăți pe deplin integrată în Europa;

Domnul Bogdan Olteanu:

Declarație politică intitulată "Garantarea deplină a proprietății este temelia unei societăți pe deplin integrată în Europa"

Atunci când Partidul Național Liberal a decis să promoveze pachetul de legi privind reglementarea definitivă a regimului proprietății în România a avut în vedere punerea în practică a unui principiu de bază al doctrinei liberale -respectarea proprietății private. Proprietatea privată, alături de principiile statului minimal, individualismul concurențial, piața liberă și libertatea de expresie și de gândire reprezintă nu numai esența liberalismului, ci și ethosul funcționării unei societăți capitaliste democratice. La patru luni de la instalare, Guvernul condus de premierul Călin Popescu Tăriceanu a decis să aplice acest principiu forte al liberalismului, precum și un nou punct al programului de guvernare al Coaliției.

Reglementarea definitivă a regimului proprietății private a avut în vedere nu numai aplicarea unui principiu de bază al liberalismului, ci și existența unei realități crunte: peste un milion de litigii în funciar și a câtorva sute de mii de litigii în imobiliar. Guvernul României a înțeles definitivarea și modificarea legilor proprietății ca pe o "prioritate de grad zero" în politica sa. Ideea de proprietate privată s-a instalat definitiv în mentalul colectiv al românilor. Peste 97% din imobilele din România se află în proprietate privată. În reglementarea definitivă a regimului proprietății private noi am plecat de la principiul liberal potrivit căruia important nu este ceea ce crede statul că este bine pentru cetățean, ci ceea ce crede cetățeanul că este bine pentru el. Iar românii anului 2005 doresc o reglementare definitivă a problemei proprietății.

România nu poate adera la Uniunea Europeană fără rezolvarea definitivă a problemei proprietății, care trenează de aproximativ 15 ani. La sfârșitul lunii martie 2005 s-a stabilit printr-o hotărâre a Guvernului constituirea Grupului interministerial de lucru pentru coordonarea elaborării, perfecționării și implementării legislației în domeniul restituirii proprietății imobiliare preluată în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Acest Grup a finalizat amendarea legilor proprietății și a elaborat un proiect de lege privind acordarea de despăgubiri. Regulile care au stat la baza reglementărilor elaborate de Grupul interministerial pe care l-am condus au fost următoarele: regula restituirii în natură a tuturor imobilelor aflate în proprietatea statului la momentul adoptării legii; acordarea de despăgubiri juste și echitabile; despăgubirile nu vor fi plafonate; interesele chiriașilor nu sunt afectate, cadrul legislativ privind protecția chiriașilor menținându-se integral.

Noutatea acestui pachet de legi constă și în modificarea Legii nr.10/2001 privind restituirea imobilelor în care se află sedii ale partidelor politice, ambasadelor, instituțiilor publice. Pentru instituțiile publice, și mai ales pentru școli și spitale, se prevăd termene de menținere a destinației de până la 5 ani. Guvernul a demarat procedurile de identificare a finanțărilor necesare pentru construcția de noi școli, spitale, instituții publice, urmând ca lucrările să se finalizeze în cursul acestor termene. O altă noutate adusă de acest proiect o reprezintă modalitatea de despăgubire a foștilor proprietari care nu își pot primi bunurile înapoi. Conform proiectului de lege, prima etapă o va constitui înființarea unui Fond destinat plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii. Fondul va fi administrat de o unitate de management constituită în cadrul Ministerului Finanțelor Publice, urmând ca emiterea titlurilor de plată să fie operațională la începutul anului 2006.

Partidul Național Liberal își asumă în întregime promovarea acestui pachet de legi privind proprietățile, pachet care include și prevederile referitoare la restituirea terenurilor agricole, elaborate de echipa coordonată de ministrul agriculturii, Gheorghe Flutur. Prin pachetul legilor proprietății se va legifera de o manieră europeană, modernă restituirea proprietăților imobiliare, cadastrul general, procedurile privind procesele funciare, în scopul simplificării lor, circulația juridică a terenurilor în vederea încurajării grupării proprietăților.

Proprietatea privată se află în centrul stimulentelor economiei de piață. Fără proprietate privată nu există nici interesul ca venitul să fie transformat în capital, iar fără capital nu există responsabilitate. În absența acestora, nu exista investiții, creștere economică și nu se pot crea noi locuri de muncă, ci, dimpotrivă, acestea se restrâng. Proprietatea privată se va dezvolta prin restituirea proprietăților confiscate abuziv, privatizarea și restructurarea activelor rămase în proprietatea statului, realizarea unui mediu de afaceri favorabil întreprinzătorilor mici și mijlocii, precum și investitorilor străini.

    Costache Mircea - declarație politică intitulată Vox clamantis in deserto;

Domnul Costache Mircea:

Vox clamantis in deserto (Parafrază la titlul romanului "Un yancheu la curtea regelui Arthur", "A Yankee at the king Arthur's Court")

M-am întrebat adesea, așa cum cred că se întreabă cel puțin o treime din acest Parlament, de ce se generalizează mereu forțele negative ale unor deputați sau senatori și ce se urmărește prin deversarea premeditată și nejustificată a zilnicei găleți cu lături în capul tuturor parlamentarilor români, la grămadă, fără nici o diferențiere, fără nici o urmă de rațiune și de discernământ. Supus acestui înverșunat bombardament mediatic, cetățeanul pare îndreptățit să nu mai aibă încredere reală în nici un demnitar, votând doar clientelar, cointeresat cu mici și bere, ori, pur și simplu, la întâmplare, prostit de rânjetul unuia sau oripilat de figura altuia. Zi de zi, cetățeanul găsește în presă o rubrică - preluată și multiplicată în valuri și cu tușe îngroșate de radiouri și televiziuni - portretul caricatural al aleșilor națiunii față de care ura oarbă crește năvalnic.

Cine nu citește ziarul, ascultă radioul, și cine nu privește televizorul, aude de la vecini și dă mai departe vestea că deputații au Mercedes-uri, cheltuiesc sume fabuloase în călătorii de plăcere în străinătate, au averi, vile, palate, conturi fabuloase în bănci românești și străine, limuzine de lux, case de vacanță, puști de vânătoare, ambarcațiuni nautice și alte acareturi, că practică traficul de influență, că au firme, că fac afaceri oneroase, tranzacții frauduloase, că își dotează copii cu mașini scumpe, că "trăiesc ca și în ceruri, n-au timp nici de-a muri" (vorba lui Eminescu). Ceea ce în cazul multor senatori și deputați este adevărat. Nu și în al meu. În ce mă privește, circul cu Dacia de la Camera Deputaților - că altă mașină nu am - nu am nici un fel de afaceri, nu am averi, stau la bloc, nu am călătorit niciodată în străinătate pe banii Parlamentului, nu mă ocup de furtișaguri, trăiesc cât se poate de modest și de cinstit, împreună cu familia, îmi ajut "după puteri" semenii și muncesc, realmente, pentru binele public, cu mijloacele legale care îmi stau la îndemână.

Cu toate acestea, impresia generală că parlamentarii sunt toți corupți, hoți și nesimțiți i-a năucit într-atât pe români încât numai când aud că ești deputat, imaginea ți se schimonosește brusc, începând să apară în fața lor fantoma hoției scelerate care a ruinat țara. Pe scurt, nimic din ceea ce știu toți despre deputați, despre parlamentari în general, nu e valabil în cazul meu, deși încerc din răsputeri să respect legile morale, legile bunului simț românesc și toate legile, bune - rele cum sunt, și lupt pentru dreptate națională și socială, în demersul meu public, în Parlament și în teritoriu, intoxicarea și manipularea prin mass-media fiind atât de puternic însușite de mulțime, încât nu te crede nimeni. Diversiunea a prins atât de tare la poporul însetat de adevăr și dreptate, încât confuzia valorilor și a caracterelor e totală.

Uitând că demnitarul cinstit și patriot este supus aceluiași constant oprobriu public, aceluiași linșaj mediatic cotidian, mulți au cedat, în timp, luând și ei moda înavuțirii, îmbuibării, combinațiilor mafiote, constatând că sunt mai adulați și mai apreciați, cel puțin în față, atunci când li se vede prosperitatea și opulența, decât atunci când slujesc cu cinste, onestitate și demnitate interesul general al națiunii. De aceea, an de an, numărul rezistenților la stilul mafiot, opulent și corupt de viață scade mereu, rândurile demnitarilor onești diminuându-se pe zi ce trece. I-aș întreba pe aburiții care nu mai văd nici în opoziție oameni corecți dacă e în interesul lor să-i trateze cu același dispreț pe toți, dacă, nu cumva, acest comportament irațional îi poate duce de-a dreptul în fundul prăpastiei, mizeriei, defetismului și debusolării.

Umplut zilnic de balele presei ticăloșite, plătite cu bani murdari, mă încumet să rezist pe baricada omeniei și legalității, cu ultimele puteri, strigând din răsputeri: "Români, nu mai încurajați mafioții, hoții, descreierații atei. Nu-i siliți și pe puținii voștri apărători adevărați, cinstiți și patrioți să abandoneze lupta pentru emancipare și pentru o viață normală, deoarece fără ei veți pieri suprimați de caracatița vorace și nemiloasă a cleptocrației mafiote și apatride".

    Cristian Stănescu - declarație politică intitulată S.C. Tractorul UTB Brașov - din nou la privatizare;

Domnul Cristian Stănescu:

Declarație politică intitulată: "S.C. "Tractorul" UTB Brașov - din nou la privatizare."

Presa locală și centrală din aceste zile comentează hotărârea aprobată în ultima ședință de Guvern, prin care AVAS a fost mandatată să vândă pachetul de acțiuni deținut de stat la S.C. "Tractorul" UTB Brașov, prin negociere, către un investitor strategic. În acest scop, ordonanța personalizată, ce a fost acordată firmei Landini în 2003, va suferi mici modificări. Dacă nici de această dată privatizarea nu va fi un succes, S.C. "Tractorul" UTB Brașov va fi lichidată, așa cum s-a angajat Guvernul Tăriceanu față de F.M.I.

Conc1uzia acestor comentarii: S.C. "Tractorul" UTB Brașov va trece printr-un nou experiment, care ne face să ne gândim în primul rând la oamenii care mai lucrează în această uzină, amenințați din nou cu disponibilizarea, la legăturile cu industria pe orizontală ce le mai are la ora actuală, la implicațiile față de bugetul local al Brașovului și multe, multe altele.

Anii tranziției au plasat industria județului Brașov mereu sub semnul incertitudinii, lipsei de coerență și de perspectivă, sub semnul experimentelor de tot felul: modulizări, divizări, reorganizări, privatizări pe te miri ce, toate însă fără nici un fel de rezultate în relansarea producției.

Mai mult, prin divizări și privatizări cel puțin dubioase inventarul uzinelor s-a împuținat, activele au fast înstrăinate, cei care au cumpărat unele foste secții sau sectoare nu au căutat decât să mai stoarcă câte ceva, nu să investească în retehnologizare și modernizare. Forța de muncă ocupată în industrie s-a diminuat continuu, ceea ce a contribuit din plin la creșterea gradului de sărăcie, la pierderea unei parți a specialiștilor.

Vreau să vă spun, tot ca o curiozitate a comentariilor din presă, că și-au anunțat interes pentru S.C. "Tractorul" UTB Brașov două grupuri indiene, două companii din Turcia, deci cei cărora altădată le vindeam noi tractoare, dar, mai mult, le asigurăm și specialiștii care să-i ajute la exploatarea și întreținerea tractoarelor. Firesc, îmi pun întrebarea: chiar atât de mult am mers înapoi în cei 15 ani ai tranziției? Nu mai avem forța și competitivitatea necesare să ne impunem iar pe piețele economice sau în cei 15 ani noi am lâncezit, aplicând diferite experimente de reorganizare, pe când alții au gândit și au avansat ? Unde oare s-a greșit ? Și mai ales cine a greșit ?

Nevoia reformelor structurale adânci este evidentă și imperioasă, este nevoie de investiții adevărate, care să determine o creștere rapidă a productivității muncii și a competitivității produselor. În același timp, restructurarea trebuie sa aibă în vedere reconversia forței de muncă disponibilizată, crearea condițiilor de absorbție în alte ramuri economice a celor deveniți excedentari la vechile locuri de muncă, dar guvernările anterioare, și cred că și cea prezentă, nu se gândesc la așa ceva, ci la cum să scape mai repede de ceva ce-i incomodează în ducerea la îndeplinire a ordinelor primite de la diferite organisme internaționale.

Va rog, domnilor guvernanți, ca acum, când sunteți în prag de a analiza o nouă variantă de privatizare a S.C. "Tractorul" UTB Brașov, la redactarea clauzelor contractului de privatizare, cât și în perioada post-privatizare, să aveți permanent în atenție:

  • toate dificultățile ce le-au creat cei care au mai avut uzina în administrație - respectiv grupul Landini - ca să nu se mai repete greșelile trecutului, și peste 2-3 ani să ne trezim că iar va fi preluată de stat, așa cum s-a întâmplat și altor uzine din județul Brașov, vezi cazul "Hidromecanica" etc.
  • că dispariția acestei embleme a industriei romanești, unicul producător de tractoare, să nu lase agricultura româneasca fără dotarea tehnică absolut necesară, și să apelăm iar la importuri pentru lucruri pe care putem să le producem singuri.
  • cum îi vom susține pe agricultorii autohtoni, ce parte din producție va merge la aceștia și în ce condiții?

Consider că a venit timpul ca privatizarea S.C. "Tractorul" UTB Brașov să aducă populației din Brașov și altceva decât griji și amărăciune, să însemne o schimbare în bine a condițiilor de muncă și viață.

    Lia Olguța Vasilescu - semnal de alarmă legat de situația bolnavilor de Parkinson din România;

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Dacă semnalele primite de la bolnavii de Parkinson nu ar fi fost atât de alarmante, probabil aș fi așteptat până săptămâna viitoare când, conform programului Camerei Deputaților, aș fi putut depune o interpelare pe adresa ministrului sănătății. Din păcate, situația este gravă pentru ei și nu suportă amânare, de aceea adresez rugămintea, pe această cale, domnului ministru pentru relația cu Parlamentul, Bogdan Olteanu, ca declarația mea să-i parvină și colegului său Mircea Cinteză.

Așa cum am mai precizat, mă voi referi la bolnavii de Parkinson care, dintr-o eroare de calculator, dacă este să le dăm crezare farmaciștilor, au rămas fără medicamentele care îi mai țin în viață. Până luna trecută, Mirapexin-ul li se acorda gratuit, deoarece pastilele necesare supraviețuirii timp de o lună costau în jur de 12 milioane lei, iar bolnavii, majoritatea pensionari, nu și le permiteau. Din cauza unui funcționar mai zelos, dar în mod sigur necunoscător și, sperăm, nu și rău intenționat, de luna asta nu li se mai acordă gratuit decât câteva tablete, în valoare de 3 milioane de lei, restul urmând să le cumpere cu bani din buzunar, adică ar trebui să cheltuiască în jur de 9 milioane. Cum noi știm că trăim în România, unde pensiile sunt infime, iar majoritatea bolnavilor de Parkinson sunt pensionari, ne putem imagina lesne ce se va întâmpla dacă nu se vor lua măsuri urgente. Este o crimă să lași un om bătrân și în imposibilitatea de a se deplasa, să moară, doar pentru că cineva a găsit de cuviință să scoată de pe lista medicamentelor compensate Mirapexin-ul, care costă mult peste posibilitățile unui pensionar.

Nu vreau să speculez politic această chestiune și nu voi acuza pe nimeni că, în mod voit, i-a privat pe bolnavii de Parkinson de dreptul la viață. Vreau doar să-l rog pe ministrul sănătății să corecteze de urgență această eroare, înainte de a fi prea târziu pentru mulți dintre cetățenii României.

    Ovidiu Ioan Silaghi - despre exploatarea politică a inundațiilor din Banat;

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

România și o mare parte dintre români trec de câtva timp prin momente cumplite. Furia naturii a risipit în câteva minute agoniseala de-o viață a mii și mii de familii. În aceste clipe grele, când întreaga națiune trebuie să fie unită și fiecare om să încerce după posibilități să-i ajute pe cei aflați în nenorocire, dezastrul este exploatat politic de către PSD. Zilele trecute, la Târgu-Mureș, președintele PSD, Mircea Geoană, declara că "suma de 1700 de miliarde de lei, vehiculată de actualul Guvern că s-ar fi cheltuit pe diguri în zona afectată de inundații, reprezintă de fapt suma cheltuită pe alte proiecte". Este o declarație nu indecentă, ci o declarație degradantă și imorală pentru un om politic. Cum acest om politic este și șef de partid, gradul de imoralitate este mult mai mare.

Vreau să atrag atenția că nu actuala guvernare a fost cea responsabilă de calitatea amenajărilor hidrotehnice din zonele calamitate. Trebuie să fii ori rău intenționat sau total dezinformat ca să poți crede că în 4 luni de zile o administrație nouă a avut timp să facă ce nu s-a făcut de ani și ani de zile. Și cu toate acestea, actuala Putere este atacată pentru situația creată. Actuala putere, imediat după declanșarea calamităților, nu a preluat modelul demagogic al PSD de acum 4 ani și nu a dat vina global pe clasica de acum, dezastruoasa moștenire. Deși putea să o facă, pentru că extrem de slaba dotare cu utilaje anti-calamitate nu a constituit pentru PSD o prioritate între 2001 și 2004. Nu s-a întâmplat așa ceva! Există acuzații - care urmează să fie cercetate de organele competente - punctuale privind anumite persoane și firme care au fost implicate în ultimii ani în lucrările din zonele calamitate din Banat. Nu a acuzat nimeni în totalitate PSD, ci doar câteva persoane. Un ministru sau doi miniștri nu reprezintă întreg partidul. Dar, conform vechiului proverb, cel în care "hoțul strigă prindeți hoțul", PSD a făcut dig în jurul celor acuzați, și nu numai că îi apără, dar și încearcă, prin gesturi și declarații politicianiste să inducă în populație ideea că actuala guvernare nu gestionează bine criza. Și nu îmi este deloc clar de ce PSD a ales calea unei agresivități pe problema calamităților, din moment ce tot Mircea Geoană recunoaște că "în zona afectată de inundații nu au mai fost realizate lucrări de consolidare din anii '60". Pun și eu o întrebare: după 1989, cine s-a aflat timp de 11 ani la Putere ? Nu partidul pe care astăzi îl conduce chiar dl Geoană? Orice comentariu este de prisos.

PS: Am citit în "Jurnalul Național" de sâmbătă, 7 mai, că într-una dintre cele mai lovite localități din Banat, Foeni, primarul, consilierii și preoteasa sunt acuzați că și-au însușit partea cea mai mare și mai bună din ajutoare. Țin să-l informez colegial pe dl Geoană că pe primarul cu pricina îl cheamă Ioan Lajos, dar îl rog pe președintele PSD să nu se arunce cu acuzații la adresa lui. Pentru că este membru al PSD.

    Horia-Victor Toma - luarea de cuvânt în favoarea demarării unei anchete cu privire la cheltuirea fondurilor destinate reparării digurilor din județul Timiș;

Domnul Horia-Victor Toma:

Susțin întru totul inițiativa ministrului mediului și gospodăririi apelor, Sulfina Barbu, de a demara o anchetă cu privire la modul în care s-au cheltuit fondurile destinate reparării digurilor din județul Timiș din perioada guvernării 200-2004, fiind vorba despre o sumă de peste 35 milioane euro.

Consider esențială deschiderea unei astfel de investigații având în vedere atât recentele evenimente nefericite petrecute în județul timiș, unde sute de gospodării au fost distruse, cât și fondurile cheltuite de la bugetul de stat pentru ajutorarea familiilor din acest județ.

În cazul în care ancheta va arăta că fondurile destinate consolidării digurilor au fost deturnate, o parte din ele fiind folosite pentru construirea unor case în comuna Mâneciu, județul Prahova, prin intermediul Societății "Aquaproiect" S.A., societate la care unul din acționari este chiar soția unui fost ministru, Aurel Constantin Ilie, îi consider pe miniștrii fostei guvernări direct responsabili de tragedia familiilor din județul timiș.

Solicit totodată ca în cazul în care cei doi foști miniștri ai mediului și gospodăririi apelor, Aurel Constantin Ilie și Speranța Ianculescu, se fac vinovați de deturnare de fonduri, aceștia să fie anchetați conform legislației în vigoare.

    Claudiu Adrian Pop - despre tentativa de intoxicare a opiniei publice practicată de actualul Guvern, cu privire la cauzele inundațiilor din județul Timiș;

Domnul Claudiu Adrian Pop:

Prin această declarație politică doresc să vă atrag atenția asupra greșelilor și a tentativei de intoxicare a opiniei publice practicate de actualul guvern, cu privire la cauzele inundațiilor care au afectat localități din județul Timiș.

În loc să-și asume gravele erori comise în gestionarea acestui dezastru, guvernanții, prin vocea ministrului Sulfina Barbu, au pornit vânătoarea de vrăjitoare pentru a crea în rândul opiniei publice falsa impresie că responsabilă de aceste inundații ar fi exclusiv guvernarea anterioară. După cum observ, actuala Putere nu a învățat nimic după eșecul tentativelor de dezinformare din cazul autostrăzii Borș-Brașov sau a vestitelor M.O.P.-uri ale Ministerului Economiei și Comerțului.

Doamna Barbu, deși conduce Ministerul Mediului și gospodăririi Apelor de circa patru luni, s-a trezit să arunce cu acuzații despre deturnări de fonduri și lucrări executate prost după producerea sinistrului.

În toată această perioadă, domnia sa nu a știut și nu a spus nimic, deși ar fi trebuit să preia gestiunea ministerului în maximum o lună, cel puțin după prețioasele indicații ale președintelui Traian Băsescu. Ce nu a făcut doamna Sulfina Barbu în patru luni, a reușit în câteva ore, taman atunci când a fost întrebată cine poartă responsabilitatea neanunțării timișenilor despre iminenta producere a inundațiilor. În loc ca onorabila sulfina să spună de ce n-a funcționat sau de ce a funcționat atât de prost sistemul condus de domnia-sa, românii s-au trezit împroșcați cu aceeași veche lozincă: PSD este de vină!!! Cu o candoare specifică preșcolarilor, doamna ministru a recunoscut că informațiile despre misterioasele deturnări de fonduri sunt preluate din presă, fără ca vreun organ al statului să furnizeze măcar un capăt de informație privind fantasmagoriile hidro-financiare vehiculate de distinsa Sulfina.

Un sfat pentru doamna Sulfina: încercați să aveți dovezi înainte de a arunca cu acuze în stânga, deși știți prea bine ce susură în dreapta. Știu că pentru dumneavoastră ar fi un lucru nou și neobișnuit, dar țin să vă asigur că este modul corect de lucru între oameni civilizați.

Este cel puțin regretabil faptul că nimeni din guvern nu vrea să recunoască că timp de trei săptămâni sinistrații au fost lăsați în voia soartei, fără nici un ajutor sau sprijin. Mult mai importantă a fost și este găsirea unor țapi ispășitori. Pentru diguri de vină este fosta guvernare, iar oamenii din zonele sinistrate sunt vinovați că nu au ascultat avertizările cu privire la pericolul inundațiilor, transmise de către Ministerului Mediului. Asta cu toate că timișenii au susținut pe toate posturile de televiziune că au fost sfătuiți să rămână pe loc, dar, bineînțeles, tot mortul e de vină. Cum au fost formulate aceste avertizări și când au ajuns ele în zonele afectate rămâne un mister pentru noi toți.

Cum rămâne cu declarația conform căreia a trebuit să alegeți între două rele și ați ales răul mai mic? În orice țară, inundarea voită a sute de mii de hectare și distrugerea locuințelor și vieților a mii de oameni ar constitui o crimă pedepsită sever de Justiție. Dar, vorba dumneavoastră, noroc că reforma în domeniu nu s-a încheiat.

Curaj! Încă o inundație controlată și toți vom emigra în hotelurile vânturate de premierul Tăriceanu, când prezenta timișenilor colecția Sinistrul primăvară-vară 2005.

Se pare că nici primăvara nu-i ca vara!

    Ovidiu Brînzan - declarația politică intitulată Ministerul Sănătății tratează iresponsabil epidemia de rujeolă din vestul țării;

Domnul Ovidiu Brînzan:

Ministerul Sănătății tratează iresponsabil epidemia de rujeolă din vestul țării

Într-un comunicat de presă transmis pe data de 4 mai, Ministerul Sănătății constată că există o epidemie masivă de rujeolă, în special în vestul țării, și în loc să ia rapid măsurile necesare, afirmă, în buna tradiție a Guvernului Tăriceanu, că de vină este ca de obicei fosta guvernare.

Atragem atenția ministrului Cinteză că în România, campaniile de vaccinări s-au desfășurat în ultimii patru ani conform standardelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), standarde valabile în toate țările europene, și nu s-a întâmplat ca vaccinările necesare să lipsească. Ba, mai mult, s-au introdus campanii noi de vaccinare, cum ar fi cea de vaccin combinat rujeolă - rubeolă- oreion.

Faptul că acum, în plină epidemie de rujeolă, Ministerul Sănătății nu are cantitatea de vaccin antirujeolic necesară este cauzată exclusiv de indolența ministerului, care nu s-a ocupat la timp de achizițiile care se impuneau.

Cele 1600 de doze de vaccin antirujeolic aflate acum în stoc nu ajung nici pentru a vaccina copiii dintr-un singur oraș, iar epidemia a cuprins deja 5 județe.

Din acest motiv, actuala epidemie de rujeolă riscă să se extindă foarte mult și chiar dacă boala nu este în sine gravă, ea poate pune în pericol viața micuților atunci când ei mai au și alte afecțiuni.

Solicităm, de aceea, Ministerului Sănătății să ia de urgență măsurile care se impun, căci sănătatea copiilor noștri este mai importantă ca orice.

De asemenea, atragem atenția ministrului sănătății că problemele de sănătate publică, între care vaccinurile, reprezintă o prioritate, sunt în mod expres responsabilitatea Ministerului Sănătății și a ministrului în funcție, nu a foștilor miniștri, mai ales când au trecut mai mult de 4 luni de la preluarea mandatului. Se știa că această epidemie este pe cale să izbucnească, trebuiau doar luate măsurile necesare. Iar măsurile nu s-au luat.

Domnilor guvernanți, treziți-vă!

    Claudius Mihail Zaharia - despre semnificația deosebită a zilei de 9 mai la nivel european și mondial;

Domnul Claudius Mihail Zaharia:

Ziua de 9 mai are o semnificație deosebită la nivel european și mondial. Pe această dată, în anul 1945 la ora 00,01 Winston Churchill declara încheiat cel de-al doilea război mondial. Tot pe 9 mai, însă în 1950, cancelarul german Konrad Adenauer, primea din partea ministrului afacerilor externe al Franței, Robert Schumann, o declarație numită Planul Schumann, care va deveni fundamentul Uniunii Europene.

Analizând Planul, se poate observa că el a abordat într-o manieră nouă, de un pragmatism prudent, problema construcției europene și a impus principiul supranaționalismului. Metoda propusă, și anume calea comunitară de integrare, acorda prioritate integrării sectoriale și celei economice, în detrimentul celei globale și, respectiv, politice. A fost, deci, abandonată schema tradițională a cooperării economice între state, propunându-se o formulă nouă, numită "integrare", în care statele transferau unele competențe proprii, în domenii bine delimitate, către o nouă entitate supranațională, creată prin voința lor suverană.

Cu toate că aceste date istorice au fost fundamentale pentru dezvoltarea societății și a economiei la nivel mondial, consider că în această zi, cel mai important este respectul pe care fiecare dintre noi trebuie să îl arate față de cei care au făcut jertfa supremă pentru apărarea integrității naționale.

Prin această declarație politică mă alătur inițiativelor domnului președinte și ale domnului prim-ministru, care au dat dovadă de respect față de românii care s-au sacrificat și se sacrifică atunci când țara le-a cerut-o. Pe această cale aduc un elogiu celor peste 800.000 de soldați români care au murit pentru ca de șaizeci de ani să ne putem bucura de integritatea națională.

Nu pot să îmi termin declarația fără a-mi exprima compasiunea fașă de familiile din județele care au fost lovite de furia naturii dezlănțuite. Am încrederea că autoritățile locale și centrale fac tot posibilul pentru a trece cât mai ușor peste această situație.

    Mihai Sandu Capră - despre inundațiile produse în județul Suceava;

Domnul Mihai Sandu Capră:

Din nefericire, inundațiile produse în ultima perioadă în țara noastră nu au ocolit nici județul Suceava. Ploile torențiale din ultimele zile au produs pagube însemnate în mai multe comune sucevene.

Astfel, comunele Volovat, Burla și Grănicești au avut de înfruntat capriciile vremii. În numai 15 minute de furie a naturii, zeci de hectare de culturi agricole au fost inundate, gospodăriile au fost grav afectate de viitură, iar drumurile comunale au fost spălate de balast.

Din păcate, problema are rădăcini mult mai adânci. Inundațiile recente din Banat au făcut să fie scoase de la naftalină diferite hărți în care sunt prezentate zonele cu risc sporit de vulnerabilitate în fața acestor fenomene. Județul Suceava se situează în prima categorie de risc, fapt care nu poate produce decât îngrijorare, având în vedere și inundațiile care au distrus zeci de case, poduri, podețe și culturi agricole în urmă cu câțiva ani.

Într-o astfel de hartă întocmită în urmă cu câțiva ani de specialiștii de la Ministerul Mediului, Suceava se află, alături de alte 11 județe din Ardeal, printre zonele cu grad foarte mare de vulnerabilitate la inundații. Ceea ce este mai îngrijorător este stadiul lucrărilor hidrotehnice în curs de execuție pe diferite cursuri de apă din județ. Există lucrări începute înainte de 1989 și rămase nefinalizate din lipsa banilor.

Pe lângă afectarea directă a zonelor locuite, inundațiile ar putea crea mari probleme în alimentarea cu apă a locuitorilor din județ. Digurile de protecție ale captărilor de apă de la Berchisești, Maneuți și Baia sunt deja afectate de inundațiile anterioare, alte fenomene similare putând chiar, în cazul unor avarii importante, să conducă la sistarea furnizării de apă potabilă în orașele Suceava, Rădăuți și Fălticeni.

În condițiile în care prognoza meteo nu este una tocmai optimistă, urmând ca în zilele următoare să plouă în averse în toate zonele țării, sperăm ca primăriile din județ, precum și angajații Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava să ia măsurile necesare în vederea prevenirii și evitării eventualelor evenimente nedorite.

    Viorel Oancea - declarație politică intitulată De la leacuri băbești la medicamente compensate, via P.S.D.;

Domnul Viorel Oancea:

"De la leacuri băbești la medicamente compensate, via P.S.D."

E foarte adevărat că democrația dă posibilitatea fiecărui cetățean al țării de a avea opinii, păreri, concepții și libertatea de a le și spune, comunica, face cunoscute fie unor prieteni, cunoștințe, relații, fie chiar și la OTV.

E foarte adevărat, de asemenea, că acest post de televiziune dă posibilitatea exprimării la tot felul de indivizi care ne prezic viitorul în zațul de conștiință, pedichiuriști care pot să vindece cancerul, coafeze ce pot vindeca epilepsia, iar culmea diletantismului științific e vestitul seismolog Hâncu.

Un domn deputat, economist, jurist, comentator de politică externă, karateka, luând probabil modelul acestor prezicători ce au scuturat copacul medicinii de tip "Mama Omida", își dă cu părerea despre problemele din cadrul Ministerului Sănătății. Acest lucru nu ar fi atât de grav pentru că, în definitiv, fiecare putem avea o părere și dorim o eficiență cât mai mare a actului medical, dar când apari pe un post TV, recunoști încă de la început că nu ești medic, nici nu ai fost și la 50 de ani credem că nici nu vei deveni, și începi să critici doar ca să te afli în treabă, după ureche, este, considerăm noi, un act de iresponsabilitate, pentru că domnul deputat nu își dă cu părerea într-un cerc restrâns de prieteni, la un pahar de bere, ci la un post cu audiență națională.

Acceptăm, desigur, să existe puncte de vedere critice, oferte de soluții, dar acestea făcute profesionist, de profesioniști, și nu de amatori.

Oare P.S.D., preocupat mai mult de convulsiile interne, de marile contradicții ce îl rod din interior, e într-o stare de boală atât de acută încât să trebuiască să trimită nici măcar un felcer pentru a-și exprima opinia vizavi de sănătate, ci pe acest domn deputat, economist, jurist, comentator de politică externă, karateka?

În concluzie, îi recomandăm colegului nostru deputat, economist, jurist, comentator de politică externă, karateka, să se înscrie la un club de șah și poate va reuși să facă șah mat acolo, așa cum s-a intitulat și emisiunea la care cu onoare a participat.

Multă sănătate, domnule deputat, economist, jurist, comentator de politică externă, karateka și dacă, Doamne ferește, aveți probleme de sănătate, consultați specialiști, și nu neaveniți în acest domeniu.

    Rareș Șerban Mănescu - relevarea importanței elaborării, perfecționării și implementării legislației în domeniul restituirii proprietății imobiliare;

Domnul Rareș Șerban Mănescu:

Pentru ca România să fie cu adevărat europeană trebuie să rezolve problema proprietății, problemă ce persistă de mai bine de 15 ani.

Astfel, la sfârșitul lunii martie 2005, prin hotărâre a Guvernului, s-a stabilit constituirea Grupului interministerial de lucru pentru coordonarea elaborării, perfecționării și implementării legislației în domeniul restituirii proprietății imobiliare preluată în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Acest grup a finalizat amendarea legilor proprietății și a elaborat un proiect de lege privind acordarea de despăgubiri.

Importante sunt principiile ce stau la baza promovării acestui pachet legislativ și care nu fac altceva decât să limpezească situațiile cu care foarte mulți dintre cetățeni s-au confruntat ani de-a rândul. Astfel, imobilele vor fi restituite în natură, despăgubirile vor fi juste și echitabile și nu vor fi plafonate, iar interesele chiriașilor nu vor fi afectate, cadrul legislativ privind protecția chiriașilor menținându-se integral.

Asumarea răspunderii pe această temă, la sfârșitul lunii mai, reprezintă o acțiune politică extrem de importantă a Guvernului condus de premierul Călin Popescu Tăriceanu, un gest de afirmare a importanței ce trebuia acordată cu mult timp în urmă pentru reglementarea proprietății din România.

Astfel vor fi eliminate nenumăratele nemulțumiri ale celor care au avut de suferit de pe urma regimului comunist și care au fost tratați ca niște milogi de către fostul guvern Năstase.

    Liviu Timar - declarație politică intitulată Cercetarea științifică din agricultură în pragul desființării;

Domnul Liviu Timar:

Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale îi revine sarcina istorică de integrare în Europa a cele mai importante ramuri a economiei naționale, agricultura, mult divizată și care, pe termen scurt și mediu trebuie să devină productivă, performantă, durabilă și să realizeze produse agro-alimentare competitive pe plan european.

Acest lucru nu se poate înfăptui fără aportul cercetării științifice a institutelor și stațiunilor de cercetări, a cercetătorilor. Cercetarea științifică reprezintă vârful de lance al progresului în agricultură, dovedit de țările avansate în acest domeniu.

Cercetarea științifică din agricultura României se află la un pas de desființare, cercetătorii cu vechi stagii de pregătire în țară și străinătate, care au obținut rezultate recunoscute în lume, sunt astăzi umiliți, iar actualul guvern nu plătește nici măcar salariile cercetătorilor ("Profitul agricol" nr.11 - "Bugetul nu plătește nici măcar salariile cercetătorilor").

Cercetarea științifică agricolă, zootehnică și veterinară din România are nevoie de restructurare, reînnoire, retehnologizare, modernizare, și nu de desființarea ei.

Dorința Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale de a clarifica situația fondului funciar în România, în conformitate cu viitorul pachet al legilor proprietății, prin repartizarea terenurilor de la institutele și stațiunile de cercetare, pentru rezolvarea unor interes politice străine de drepturile legale ale foștilor proprietari, va determina dispariția cercetării științifice agricole românești.

De aici și până la diminuarea suprafeței de teren agricol ce reprezintă proprietatea Academiei de Științe Agricole și Silvice, a institutelor și stațiunilor de cercetare, domeniul public, cu un statut bine definit, rămân multe semne de întrebare, mai ales că, în acest an, ca urmare a sprijinului acordat de actualul guvern, peste 25% din suprafața arabilă a țării rămâne nelucrată.

În mod concret, în județul Mureș există Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Târgu-Mureș, care a fost ani în șir în topul unităților de cercetare în domeniul creșterii taurinelor din România, cu o vechime de 58 de ani. Amplasată în podișul central al Transilvaniei, într-o zonă cu tradiție în creșterea taurinelor, rasa Bălțată Românească-Simmental, dispune de o suprafață de teren de 594 ha, din care 546 ha agricol, cu un efectiv total de 500 de capete bovine, și care în anii 2000-2002 s-a clasat pe locul I în țară, după producția de lapte în cadrul rasei Bălțată românească, respectiv circa 6100 litri lapte.

Avantajul mare al nucleului de taurine de la S.C.D.C.B. Târgu-Mureș constă în difuzarea materialului biologic de prăsilă în zona de influență, dar totodată stațiunea a venit în sprijinul reabilitării producției de carne de taurine și creștere a calității acesteia, fapt demonstrat de solicitările mari ce exista pe plan intern și la export.

Pentru menținerea acestui fond genetic de înaltă valoare este nevoie de suprafața de teren enunțată, altfel, cu toate eforturile depuse de conducerea stațiunii și a colectivului de cercetători, rezultatul muncii de 58 de ani se poate nărui în perioada următoare. Cu aceeași situație se confruntă toate stațiunile de cercetare din județul Mureș și din țară.

În acest sens, mă întreb: actualul Guvern al României dorește desființarea în totalitate a cercetării științifice din agricultură?

    Florin Iordache - intervenție politică intitulată 9 mai - Ziua Europei;

Domnul Florin Iordache:

"9 mai - Ziua Europei."

La data de 9 mai, pe întreg teritoriul României am aniversat tripla sărbătoare: Ziua Independenței, Ziua Victoriei și Ziua Europei. Mai sunt puține clipe până când România va face parte din marea familie europeană, iar parlamentarii români, prin cuvântul lor, vor contribui la Parlamentul European de la Bruxelles la mersul înainte al societății.

Și în județul Olt, ziua de 9 mai a fost marcată așa cum trebuie. Fie că au fost concursuri în unitățile de învățământ, expoziții de carte sau pictură sau simpozioane tip "Dialog european", prin toate aceste acțiuni s-a demonstrat că cetățenilor Oltului le pasă de data când vom fi în Europa și, mai mult, că oamenii trebuie să fie pregătiți și informați despre clipa când vom fi cetățeni europeni.

    Corneliu Momanu - condamnare publică a felului dictatorial în care baronul P.S.D. Marian Oprișan continuă să acționeze în județul Vrancea;

Domnul Corneliu Momanu:

Mă adresez astăzi plenului Camerei Deputaților pentru a condamna în mod public felul dictatorial în care baronul PSD Marian Oprișan continuă să acționeze în județul Vrancea. În timp ce organele de anchetă abilitate încearcă să facă lumină în numeroasele afaceri tenebroase în care este implicat, Marian Oprișan și-a stabilit o nouă țină în ceea ce privește activitatea sa continuă de distrugere sistematică a județului Vrancea. Noua sa țintă este sistemul instituțiilor de cultură din județ, în care mai marele p.s.d.-ist lovește fără milă, doar pentru a susține o idee politică.

Ceea ce cu câteva zile în urmă era doar un zvon a devenit realitate. Ansamblul folcloric "Doina Vrancei" a fost desființat printr-o hotărâre a Consiliul Județen Vrancea, inițiată și susținută de baronul Oprișan. Motivația pentru care șeful local al fostului partid de guvernământ a considerat că nu se mai poate justifica existența acestui ansamblu folcloric este introducerea cotei unice de impozitare, care, în accepțiunea sa, a determinat apariția unei situații financiare instabile la nivelul administrației locale.

Această motivație nu este absolut deloc satisfăcătoare, în condițiile în care cheltuielile cu funcționarea "Doinei Vrancei" sunt mult inferioare cheltuielilor cu telefoanele consiliului județen ori a altor asemenea. De fapt, întreținerea acestei vechi instituții de cultură din Focșani nu costă mai mult decât un spectacol oferit cu generozitatea electorală recunoscută a lui Oprișan în piețele din oraș.

Cu toată opoziția consilierilor județeni ai Alianței DA, hotărârea respectivă a fost adoptată prin intermediul mașinăriei de vot pusă la cale de președintele PSD Vrancea, Marian Oprișan.

Pe fondul acestei decizii aberante, absolut grav este modul în care s-au desfășurat discuțiile din consiliul județean pe această temă. Astfel, conducătorul Ansamblului "Doina Vrancei" nu a putut lua cuvântul în cadrul ședinței pentru a susține cauza instituției, iar angajații ansamblului nici nu au fost primiți în sală, din ordinul expres al baronului Oprișan.

De remarcat este trista continuitate a baronului vrâncean în acțiunea de distrugere a culturii și sportului vrâncean. Nu cu mult timp în urmă, după depunerea unor eforturi considerabile, a reușit să aducă echipa de fotbal a orașului în pragul desființării. Acum, după această nouă ispravă, Oprișan ne anunță cu seninătate că urmează să desființeze alte importante instituții de cultură din subordinea directă a consiliului județen, precum: Centrul de creație și valorificare a tradițiilor populare Vrancea, Muzeul Vrancei, Școala populară de artă și Biblioteca județeană "Duiliu Zamfirescu".

Dincolo de imensa pierdere culturală pe care o suportă vrâncenii, intervine și latura socială a acestei măsuri, în contextul în care 20 de artiști își vor pierde slujbele, doar pentru că baronul Marian Oprișan dorește să convingă cetățenii să-i accepte părerea în legătură cu o opinie de ordin politic.

Față de aceste aspecte, îmi exprim dezacordul total și condamn cu tărie aceste practici, care aduc aminte opiniei publice despre epoca apusă în decembrie '89. Grav este faptul că în România anului 2005, instituții de cultură de mare valoare cad victime unor persoane care nu înțeleg să ducă o luptă politică în mod civilizat și conștient, doar în cadrul rezervat politicului, și recurg la măsuri îndreptate practic împotriva elementelor de conștiință națională a poporului român.

Drumul european al României poate fi oricând pus la îndoială, în momentul în care astfel de măsuri rudimentare, referitoare la instituții culturale, devin publice, având în vedere că poate cel mai important bagaj cu care mergem pe acest drum european este cel cultural.

    Marin Almăjanu - o paralelă 9 mai 1950 - 9 mai 2005;

Domnul Marin Almăjanu:

În data de 9 mai a anului 1950, la Paris, într-o sală plină de miniștri și de ziariști de la mai toate gazetele lumii, un bătrânel își potrivea cu degetele-i subțiri ochelarii cu ramă de aur, înainte să-și înceapă discursul. Robert Schumann, ministrul de externe francez, propunea organizarea unei Europe unite. Acesta a propus Germaniei, vechi inamic al țării sale, dar și altor state, să contribuie la realizarea "unei solidarități de facto" și să pună "bazele concrete ale unei federații europene indispensabile pentru menținerea păcii".

Lua astfel sfârșit o lungă istorie de confruntări sângeroase și se inaugura o nouă etapă în evoluția continentului nostru: a construcției Europei unite, o Europă a cărei preocupare principală a fost la început cooperarea pașnică dintre state, reclădirea și consolidarea din punct de vedere economic, în prezent, ambiția fiind aceea de a clădi o comunitate unită, care să respecte libertatea și identitatea tuturor persoanelor ce o compun.

Anul acesta, ziua de 9 Mai are o încărcătură simbolică aparte, în contextul în care Uniunea Europeană se pregătește pentru o nouă extindere, iar Tratatul de aderare a României a fost deja semnat cu două săptămâni în urmă, pe 25 aprilie. Este un pas mare făcut de România, un drum de la care nu ne putem bate.

9 Mai este o zi specială pentru fiecare dintre cei care se consideră cetățeni europeni, iar românii au dovedit de atâtea ori că fac parte din marea familie europeană. Acum, mai mult decât oricând, suntem mai aproape de ceea ce înseamnă un viitor mai sigur, de intrarea în rândul țărilor democratice, a țărilor prospere. De aici înainte, totul depinde numai de capacitatea țării noastre de a-și respecta angajamentele asumate.

Uniunea Europeană înseamnă stabilitate politică și economică, siguranță, solidaritate. Celebrarea Zilei Europei reprezintă pentru România un simbol pentru vocația europeană a țării noastre și pentru apropierea sa de statutul de membru al Uniunii Europene.

    Vasile Mocanu - declarație cu titlul Agricultura are nevoie de subvenții, nu de vorbe;

Domnul Vasile Mocanu:

Declarație politică: "Agricultura are nevoie de subvenții, nu de vorbe".

Recent, sindicaliștii din agricultură au pichetat sediul Ministerului Agriculturii. În replică, Guvernul a promis că va alcătui o comisie care va examina cererile agricultorilor. Până acum, nu am auzit însă de soluțiile propuse de Guvern la problemele ridicate de agricultori, deși aceste soluții trebuie să apară grabnic!

"Agricultura are nevoie de bani!"

Cu foarte puțin timp înaintea intrării în Uniunea Europeană, agricultura românească se îndepărtează tot mai mult de condițiile de integrare. Până în 2007, suntem obligați, potrivit angajamentelor luate, să îndeplinim condițiile de preaderare, ceea ce implică subvenții importante în agricultură.

În prezent, România produce un milion de tone de lapte, dar mai puțin de jumătate din această cantitate îndeplinește condițiile de igienă impuse de Uniunea Europeană. În doi ani, trebuie să ajungem la o producție de 3,3 milioane de tone, conformă cu standardele europene.

La fel, în domeniul zootehnic, nivelul la care România trebuie să ajungă este de 3 milioane de capete porci, în condițiile în care acum există doar 600 de mii de capete.

În ceea ce privește sectorul vegetal, în România există 9 milioane de ha de teren arabil, din care trebuie cultivate, până în 2007, 7 milioane. La ora actuală, se cultivă o suprafață mult mai mică.

Este mai mult decât evident că îndeplinirea acestor condiții de preaderare presupune cheltuieli pe care agricultorii nu pot să le suporte, motiv pentru care este nevoie de o susținere puternică din partea Guvernului.

Colac peste pupăză, în momentul de față, prin aplicarea legilor proprietății, angajații din agricultură sunt amenințați cu reducerea personalului și se confruntă cu mari dificultăți financiare.

Dar Guvernul alcătuiește comisii. Când vrei să blochezi o activitate, se știe, formezi o comisie.

Sunt de acord cu sindicaliștii din agricultură, care susțin că programul de sprijin al agricultorilor prin cupoane - în valoare de 14 mii de miliarde de lei - a fost un eșec. Banii nu au ajuns în investiții. În plus, alte 3 mii de miliarde de lei s-au pierdut cu programul de subvenționare de 5.000 de lei pe litrul de motorină pentru agricultură, pentru că în două săptămâni de la aplicarea măsurii a crescut prețul motorinei.

Marea greșeală făcută în agricultură de către noul Guvern a fost faptul că a înlocuit un sistem bun cu unul ineficient. Guvernanții au transformat subvențiile de 2,5 milioane de lei/ha în cupoane de 1,5 milioane de lei. De asemenea, s-a hotărât ca la porumb (foarte cultivat în Moldova) să nu se mai acorde subvenții, în schimb, s-au dat bani pentru motorină, al cărei preț a continuat să crească. Aceste măsuri au generat o groază de întârzieri la munca câmpului, precum și o iritare vizibilă a oamenilor, care s-au plâns că sistemul de acordare a cupoanelor s-a dovedit extrem de complicat.

Prin urmare, tot ceea ce s-a creat bun în perioada 2001-2004, când Guvernul a acordat pentru susținerea agriculturii peste 83.500 de miliarde de lei, este pe cale să se piardă. În ultimii patru ani, producția agricolă a crescut cu 31,9%. Acum, situația din agricultură începe să producă doar mari nemulțumiri.

Noi, cei din PSD, am venit cu soluții. Dar moțiunea "Agricultura" a fost respinsă de actualul Guvern. Nu respingeți însă și șansa unei agriculturi moderne!

La mijlocul lui mai, sindicaliștii din agricultură au promis că vor reveni în București. Nu vor mai putea fi păcăliți cu ideea alcătuirii unei alte comisii. Ei vor soluții grabnice la problemele lor. Agricultura are nevoie de subvenții, nu de vorbe.

    Tudor Mohora - intervenție pe tema preocupării Guvernului Tăriceanu pentru reducerea decalajelor economice ale României;

Domnul Tudor Mohora:

Intervenția mea de astăzi se referă la tema: " Este preocupat Guvernul Tăriceanu de reducerea decalajelor economice ale României față de țările membre ale Uniunii Europene ?"

Cu cât ne apropiem de data integrării României în Uniunea Europeană, cu atât mai mult se impune aprecierea obiectivă a puterii economice și a productivității economiei țării noastre comparativ cu țările membre ale Uniunii Europene, precum și a măsurilor necesare pentru atenuarea decalajelor economice existente față de aceste țări.

O sursă importantă de informații pentru fundamentarea unor astfel de măsuri o reprezintă datele publicate anual de Banca Mondială cu privire la nivelul și evoluția unor indicatori cum sunt: produsul intern brut (p.i.b.), venitul național brut pe locuitor sau pentru o comparabilitate mai apropiată de realitate, venitul național brut pe locuitor, exprimat în parități ale puterii de cumpărare.

Creșterea economică astfel exprimată reflectă gradul de valorificare a capitalului uman și material al unei țări, respectiv nivelul de productivitate realizat, dar și sursa bunăstării membrilor societății. Din păcate, deși economia românească a realizat în ultimii patru ani o creștere medie anuală de circa 5% a produsului intern brut pe locuitor, iar în 2004 a avut un ritm mult mai ridicat, de 8,2%, totuși ea continuă să se afle sub nivelul realizat de cele 25 de țări membre ale Uniunii Europene și chiar față de Bulgaria, cu care candidează alături la integrarea europeană.

Astfel, potrivit datelor publicate de Banca Mondială, în anul 2003, nivelul venitului național brut pe locuitor exprimat în parități ale puterii de cumpărare realizat de România a fost de numai 7.140 dolari/locuitor, în timp ce Bulgaria s-a situat la un nivel de 7.540 dolari/locuitor, iar Luxemburg a realizat cel mai ridicat nivel, de 55.500 dolari/locuitor.

Decalajele economice ale României față de țările membre ale Uniunii Europene, respectiv față de Bulgaria sunt diferențiate între 105,7% (Bulgaria ) și 773,3% ( Luxemburg ). Între aceste limite se situează : Danemarca (434,9%) ; Irlanda ( 432,9%); Belgia (405,0%); Olanda (400,0%); Franța (387,1%); Germania (386,7%); Italia (375,8%); Spania (310,2%); Grecia (278,7%); Cipru (274,5%); Slovenia ( 267,5%); Malta (249,0%); Portugalia (248,0%); Republica Cehă (218,5%); Ungaria (193,8%); Polonia (157,0%) etc.

Reducerea treptată a decalajelor economice printr-o politică de creștere economică accelerată constituie o cerință obiectivă pentru România , dacă se dorește înlăturarea " lanternei roșii " , reflectată de cel mai redus nivel al acestui indicator și de cea mai redusă putere de cumpărare a populației, față de toate țările membre și candidate , în prezent, pentru integrarea europeană.

Guvernul Tăriceanu și-a propus ca obiectiv, mai mult declarativ, realizarea unei creșteri economice în perioada actualei legislaturi de cca. 5% în medie pe an. În aceste condiții, ținând seama că toate țările din comunitatea europeană depun eforturi pentru accelerarea creșterii economice, reducerea decalajelor economice față de media acestor țări ar presupune o perioadă de 30 - 40 de ani, ceea ce înseamnă practic o generație.

Soluționarea acestei probleme complexe cere măsuri pertinente din partea Guvernului Tăriceanu pentru accelerarea creșterii economice și pentru scurtarea pe această cale a perioadei necesare pentru reducerea decalajelor economice, ținând seama de cerințele și de răbdarea cetățenilor români pentru asigurarea traiului decent prevăzut de Constituția României. Trebuie avut în vedere, în această privință, că și răbdarea populației își are limitele ei.

Calculele arată că în condițiile unei creșteri economice de 7-8 % în medie pe an, perioada pentru reducerea decalajelor economice s-ar putea reduce la 20 - 25 de ani. Astfel de ritmuri, în ultimii ani, s-au realizat în Irlanda, Letonia, Lituania, iar peste 5% în Bulgaria, Estonia și Ungaria.

Până în prezent, măsurile întreprinse de Guvernul Tăriceanu nu reflectă o preocupare adecvată pentru creșterea economică și reducerea decalajelor economice.

Cu ocazia trecerii la cota unică de impozitare a veniturilor, Guvernul Tăriceanu a declarat că se deschid perspective deosebit de favorabile pentru atragerea investitorilor strategici străini. După aproape o jumătate de an de guvernare, semnele unei invazii masive de capital în economia românească nu sunt vizibile. Îngrijorător este și faptul că potrivit datelor Băncii Naționale a României, în primele două luni ale anului în curs, investițiile străine directe atrase de România au fost în scădere cu 20% față de perioada similară a anului trecut.

Totodată, nu se pot sesiza nici eforturile capitaliștilor români pentru extinderea volumului de investiții în activități productive, care să contribuie la o creștere economică viabilă și la prosperitate.

Multe din măsurile luate de Guvernul Tăriceanu poartă amprenta improvizației și a lipsei unei fundamentări economice temeinice. Ca urmare, ele frânează creșterea economică, crearea de noi locuri de muncă și sporirea veniturilor reale ale populației.

Printre acestea se pot exemplifica: renunțarea la construirea autostrăzii Borș - Brașov, contractată cu consorțiul american Bechtel și apoi revenirea în sensul reducerii finanțării pentru executarea acestui obiectiv; sistarea unilaterală a negocierilor cu compania franceză Vinci pentru construcția tronsonului Comarnic - Predeal din cadrul autostrăzii București - Brașov, precum și a acordului pentru construirea tronsonului București - Ploiești cu compania austriacă Strabag și a tronsonului Predeal - Brașov cu un consorțiu israelian; repetatele amânări ale privatizării unor mari unități economice cum sunt: Electroputere - Craiova, Tractorul și Rulmentul - Brașov; lâncezeala privatizării marilor regii autonome și a companiilor naționale; insuficienta folosire a fondurilor acordate de Uniunea Europeană prin programele ISPA, SAPARD, PHARE; agonia rafinăriei RAFO; schimbarea sistemului de subvenționare a agricultorilor; masiva creștere a accizelor, taxelor și impozitelor etc.

Toate aceste măsuri, prin însăși esența lor, evidențiază faptul că Guvernul Tăriceanu nu are sau nu a putut să-și elaboreze o strategie fundamentată cu privire la o creștere economică viabilă, risipindu-se în numeroase încercări de a da vina pe cei care au fost la putere în legislatura anterioară pentru toate relele pe care le întâmpină economia.

Iată de ce cred că ar fi necesar ca Guvernul Tăriceanu să prezinte Parlamentului României strategia sa privind o creștere economică accelerată si pârghiile, respectiv măsurile concrete, etapizate pentru reducerea sau eliminarea decalajelor economice care ne despart de țările membre ale Uniunii Europene.

O astfel de strategie dezbătută în Parlamentul României ar putea aduce din partea tuturor forțelor politice o contribuție importantă la fundamentarea dezvoltării economice, precum și la ridicarea bunăstării populației. Totodată, rezultatele unei astfel de dezbateri ar constitui un argument important pentru combaterea părerilor unor eurosceptici referitoare la România, exprimate în Parlamentul European, precum și un element suplimentar pentru motivarea integrării țării noastre, la termenul stabilit, în Uniunea Europeană.

    Cornel Popa - demers istoric legat de crearea Uniunii Europene;

Domnul Cornel Popa:

În fiecare an, la 9 mai, europenii sărbătoresc Ziua Europei, zi care, alături de moneda unică euro, steagul albastru cu cele 12 steluțe galbene și imnul - celebra "Odă a bucuriei" din Simfonia a IX-a de Beethoven - formează simbolurile identității politice a Uniunii Europene.

La 9 mai 1950, ministrul francez de externe Robert Schuman a prezentat proiectul ce presupunea crearea unei Europe organizate, bazată pe relații de cooperare. Declarația Schuman este considerată actul de naștere a ceea ce astăzi este cunoscut ca Uniunea Europeană. În declarația pe care a citit-o în fața presei naționale, Schuman a chemat Franța, Germania și alte țări europene să își unească producția de cărbune și oțel, ca o "primă concretă fundație pentru o federație europeană".

Ceea ce a propus ministrul de externe francez era crearea unei instituții europene supranaționale, care să se ocupe cu managementul industriei de cărbune și oțel, sector care, la vremea respectivă, stătea la baza industriei militare. Schuman a lansat apelul tocmai către țările care, în timpul celui de-al doilea război mondial, se aflau în conflict și aproape că s-au distrus reciproc. Aproprierea acestor țări în forma propusă de diplomatul francez avea menirea să pună capăt, pentru totdeauna, războiului ce a lăsat în urma sa imense distrugeri materiale și morale.

Ziua Europei a dobândit deja o conotație specială în România, în procesul de pregătire pentru integrarea europeană, ce constituie un obiectiv fără echivoc al tuturor românilor. Atingerea acestui obiectiv necesită stabilitate politică și economică, siguranță și solidaritate - caracteristici intrinseci ale Uniunii Europene.

    Ion Mocioalcă - intervenție întrebare: Europa te vrea popular?;

Domnul Ion Mocioalcă:

"Europa te vrea popular?"

Ceea ce se întâmplă în acest moment în politica românească sau, dacă doriți, într-o anumită parte a ei, este, pentru un observator serios, cel puțin amuzant, dacă nu chiar grotesc. Isteria care a cuprins mai multe partide, o dată cu adierea "vântului" european pe plaiurile mioritice, ar fi oricum demnă de o cauză mai bună, iar energiile politice cu siguranță ar trebui canalizate spre zonele nobile ale politicii, și nu spre subteranele ei mocirloase, scăldate în interes.

Nu se întâmplă, însă, așa. Nici nu s-a uscat bine cerneala de pe Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană, și unele formațiuni au și început să umble frenetic la doctrine, la șuruburile intime, la pârghii și pârghiuțe, pentru a schimba macazul spre un curent în mare vogă în lumea europeană. Anume, curentul popular. E uimitor cum partide, care, totuși, au câștigat niște alegeri în România, cum ar fi, de pildă, PNL, cochetează cu doctrina populară abia acum, când ea e la modă în Europa. De altfel, s-ar putea ca lucrurile să nu fie chiar atât de surprinzătoare, deoarece liberalii români sunt urmașii unui conglomerat politic incoerent, reușind abia în ultima vreme să strângă sub aceeași umbrelă diversele tipuri de liberali. Să nu mai vorbim de țărăniști sau de cei de la Acțiunea Populară. Într-un fel caraghioasă este și "manevra" PUR, care a devenit Partid Conservator, dorind să se afilieze la Partidul Popular European. Ce mai contează fosta doctrină umanistă? PUR cochetează ba cu social-democrația, ba cu liberalismul, acum cu popularii, ce mai contează? Aglomerația aceasta, însă, călcatul acesta pe bătături pe culoarul popular, din a cărui doctrină sunt convins că cei care bat la porțile ei nu înțeleg mai nimic, nu face decât să discrediteze politica românească și s-o readucă în copilăria ei de după 1989.

    Gheorghe Gabor - sugestii pentru modificarea Legii nr. 10/2001;

Domnul Gheorghe Gabor:

Sugestii pentru modificarea Legii nr. 10/2001.

Se intenționează modificarea dispozițiilor art. 18 lit. d) din Legea nr. 10/2001 în sensul de a se legaliza vânzările imobilelor înstrăinate prin alte legi decât Legea nr. 112/1995, care stabilește doar vânzarea imobilelor ce au fost preluate de stat, cu sau fără titlu, dar care nu au fost revendicate în termenul stabilit de lege.

Astfel, dacă textul inițial prevedea că înstrăinarea imobilelor către fostul chiriaș se poate face numai în baza Legii nr. 112/1995, se preconizează legalizarea vânzării imobilelor preluate de către stat, cu sau fără titlu, și care au fost vândute în baza altor legi, cum sunt: Legea nr. 61/1990, Legea nr. 85/1992 și Legea nr. 76/1994. Or, aceste ultime legi reglementează vânzarea către chiriași doar a imobilelor (apartamentelor) construite din fonduri de stat și nu cele naționalizate sau preluate de stat în baza Decretului nr. 223/1974 sau expropriate.

În consecință, propunem eliminarea unei asemenea prevederi pentru considerentul că în această situație actele de înstrăinare făcute în baza Legii nr. 61/1990, cu modificările ulterioare, pentru imobilele naționalizate sau preluate în baza Decretului nr. 223/1974 se vor legaliza, legalizându-se în acest fel și furtul săvârșit de statul comunist, rămânând bine vândute - de regulă foștilor nomenclaturiști - imobile preluate de stat fără titlu și fără drept.

Prin modificarea textului din art. 18 lit. d) din Legea nr. 10/2001, foștii proprietari sau moștenitorii lor nu vor mai avea posibilitatea de a se adresa instanțelor de judecată cerând declararea nulității contractelor de înstrăinare încheiate în mod abuziv, fie că aceste înstrăinări nu intră sub incidența Legii nr. 112/1995, fie că aceste contracte au fost încheiate cu rea-credință în baza art. 46 din Legea nr. 10/2001.

Mai mult, foștii proprietari care se judecă în prezent pentru anularea contractelor de vânzare-cumpărare ce au avut ca obiect imobilele preluate în mod abuziv de statul comunist și care au avut câștig de cauză la fond și în apel, vor pierde procesele la Înalta Curte de Casație și Justiție pe o lege făcută de un guvern liberal, ceea ce va duce și la îndepărtarea alegătorilor noștri, iar Statul Român va fi obligat în continuare de instanțele europene la plata unor despăgubiri pentru foștii proprietari sau pentru moștenitorii lor.

Propun modificarea art. 46 din Legea nr. 10/2001 în sensul favorabil proprietarilor și declararea ca nule a tuturor contractelor de înstrăinare încheiate între stat (sau regii) și chiriași pentru imobilele preluate în mod abuziv de către stat în baza Decretului nr. 111/1951, Decretului nr. 218/1960, Decretului nr. 712/1966 și Decretului nr. 223/1974 și modificarea alin. 5 din art. 46, text ce restricționează dreptul la acțiune în constatarea nulității unui act lovit de nulitate absolută - prin prescripție - situație inadmisibilă față de dreptul comun care prevede că o asemenea acțiune este imprescriptibilă.

Nu este posibil ca prin modificările aduse Legii nr. 10/2001 de guvernul nostru să se înrăutățească situația foștilor proprietari, atâta vreme cât noi am promis în alegeri că le garantăm restituirea în natură a imobilelor ce le-au fost preluate abuziv de comuniști.

Nu ne putem permite ca tocmai noi să fim aceia care legalizăm fărădelegile unui regim totalitar.

Dacă nu avem curajul să ne îndeplinim promisiunile electorale, atunci, mai bine lăsăm legea așa cum este acum și ne declarăm incapabili de a rezolva problema.

Propun de asemenea emiterea unei ordonanțe de urgență de revocare a H.G. nr. 498/14 mai 2003 de aprobare a Normelor de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, aceasta deoarece este o hotărâre neconstituțională - art. 108 alin. 2 prevede că: "Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor" și nu pentru aplicarea unitară a legii, acesta fiind un atribut al instanței supreme, potrivit art. 329 Cod de Procedură Civilă, care prevede că se poate promova recursul în interesul legii pentru a se asigura o interpretare și aplicare unitară a acesteia.

De asemenea, este de reținut că numai instanțele de judecată au posibilitatea legală de a interpreta legea, iar modificarea legilor este atributul puterii legislative.

Este de remarcat că trecuta guvernare a ignorat atât Constituția, cât și separarea puterilor în stat, motiv pentru care actuala guvernare are obligația de a remedia această stare de lucruri.

    Vlad Gabriel Hogea - despre incredibila vânătoare de români;

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Unii preferă să vâneze mistreți, altora le place să ucidă cu sânge rece urși, lei, antilope, rațe sălbatice, fazani, iepuri, căprioare ... De o vreme încoace, au ieșit la interval, cu tupeu și încrâncenare, gata de măcel, vânătorii de români.

Această sectă de asasini mârșavi și fanatici acționează peste tot, în voie, beneficiază de imunități, impunități și facilități. Membrii ei n-au trebuință de legitimații, permise, ștampile, avize ori foi de liberă trecere. Vânatul lor nu e ocrotit de legi, iar hăitașii, de la o vânătoare la alta, au grijă să-i restrângă treptat, pe nesimțite, habitatul, pentru a manipula prada cu mai multă ușurință. Încet-încet, românii vor ajunge într-un țarc, iar vânătoarea lor va deveni atunci o banalitate, o formalitate, o joacă de copii mari, răi, sadici, abrutizați. Se va ochi ca la antrenament, căci ținta nu va mai avea unde să se ascundă. Opriți măcelul, voi, ăștia, până nu e prea târziu! Să fie puși, urgent, la păstrare cei care braconează o națiune nobilă și eroică. Puștile lor să fie frânte și scufundate adânc, în mlaștini (ca să se înece prin smârcuri cei care vor îndrăzni, vreodată, să le mai caute!), iar vânătoarea de români - interzisă, pentru totdeauna, în veacul vecilor. Dar, la ce instanțe facem noi apel?! Cine ne mai ascultă?! Sau, poate, veni-va vremea când vom privi iarăși - spre cer, din biserici - prin vitralii tricolore? ...

    Petru Tărniceru - semnalarea dezastrului din zonele calamitate;

Domnul Petru Tărniceru:

Aproape în fiecare an, primăvara, anotimpul reînnoirii naturii și a sufletului, care în mod firesc ar trebui să aducă bucurie în viața și angajarea oamenilor la muncă, în mod paradoxal, vine cu inundații devastatoare pe frumoasele plaiuri românești. O forță nevăzută, neștiută și nedorită atacă într-un mod aproape calculat o regiune geografică sau mai multe.

Anul acesta, furia apelor a lovit vestul țării, partea cea mai bună și mai dichisită a pământului strămoșesc. Mass-media prezintă zilnic bilanțuri înspăimântătoare ale prăpădului provocat de ploile exagerate căzute în perioada 14-25 aprilie 2005, care au afectat 145 de localități din 7 județe ale României. Conform unui raport al Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor (MMGA), au fost inundate 2504 case, 5411 anexe gospodărești, precum și 19.266 ha teren agricol, fiind evacuate 3.760 de persoane, consemnându-se și moartea unei bătrâne din județul Hunedoara. Totodată, au mai fost afectate sute de fântâni, zeci de obiective social-economice, la care se adaugă un număr imens de păsări și de animale pierdute. Apele furioase au distrus și 339 de poduri și podețe, zeci de kilometri de drumuri naționale, sute de kilometri de drumuri județene și comunale, zeci de străzi, rețele de canalizare, linii electrice și telefonice, 23 de diguri de apărare a localităților. Cele mai distruse sunt județele Timiș și Caraș-Severin. Astfel, în județul Timiș au fost inundate 37 de localități, din care s-au evacuat peste 3000 de persoane din 1341 de case invadate de ape, împreună cu anexele gospodărești, iar 8300 ha de teren agricol și zeci de km de drumuri se afla sub apele care au rupt și 4 diguri de apărare.

Locuitorii județului Timiș trăiesc de peste două săptămâni o dramă greu de imaginat, pe care nici bătrânii n-o pot compara cu o situație similară în viața lor. La 50 km depărtare de Timișoara, mii de oameni au rămas pribegind pe drumuri, ca-n vremuri de război, căutând adăpost la rude sau la oameni generoși, nemaiavând case, gospodării, păsări, animale, nemaiavând nimic, fiindcă tot ce-au agonisit o viață întreagă s-a dus o dată cu șuvoaiele nemiloase. În unele sate, casele sunt acoperite până la streașină, iar din când în când se prăbușește câte una, sub forța distrugătoare a apelor. Unii oameni au fugit cum au putut, alții au fost salvați de militari, iar alții mai curajoși privesc însă neputincioși cum casele lor îndestulate, gospodăriile în toată puterea cuvântului, recoltele din hambarele pline au pierit înecate. Frumoasele grădini și livezi s-au transformat în mlaștini, câmpurile însămânțate și pregătite să rodească au devenit lacuri cu mâl respingător, drumurile sunt canale "venețiene", pe care nu mai trec decât bărcile și camioanele sau tractoarele grele.

Ziariștii deplasați în teritoriul inundat descriu situații de coșmar descoperite în satul timișean Foeni, unde casele, câmpurile, drumurile sunt înghițite de șuvoaie, iar un sfert din oamenii satului sunt distruși de suferință și dorm la căminul cultural, alții pe la rudele din satele învecinate, pentru că în locuințele lor obiectele plutesc prin apa distrugătoare. Lângă primărie sau biserică, pe o porțiune rămasă neinundată, sunt strânse mașini cu ajutoare și camioane ale armatei, ale apărării civile, căruțe, tractoare, remorci, ziariști, săteni disperați implorând sprijinul autorităților și al semenilor.

Reporterii TV transmit neîncetat imagini apocaliptice, acuzând în comentariile lor, lipsa de reacție urgentă a autorităților statului față de tragedia oamenilor din locurile sinistrate. Primul dintre oficialii statului, care a vizitat luni, 25 aprilie, zona calamitată a fost ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, promițând că va solicita Guvernului ajutorarea sinistraților afectați de inundațiile din această primăvară. Marți, a sosit la locul dezastrului, președintele Traian Băsescu, declarând că: "Sinistrații din județ vor primi ca despăgubiri 60 de milioane de euro din creditul de 250 milioane de euro, dat de BEI pentru calamități, precum și bani de la buget", iar miercuri s-a aflat în mijlocul oamenilor necăjiți și premierul Călin Popescu Tăriceanu, promițând alte ajutoare binevenite pentru bănățenii din satele inundate. Cu toate acestea, față de drama sinistraților din Timiș, autoritățile s-au mișcat cu viteza melcului, aproape iresponsabil, iar pentru aceasta cineva ar trebui să le tragă la răspundere.

    Tudor Mătușa - atenționare legată de pericolul instabilității legislative;

Domnul Tudor Mătușa:

Pe tot parcursul ultimelor legislaturi, Partidul Popular România Mare a atras atenția, în numeroase ocazii, asupra pericolului presupus de radicala instabilitate legislativă ce caracterizează România. Știm cu toții că nu vom putea pune niciodată bazele unei dezvoltări durabile în lipsa stabilității legislative.

Desigur, România a fost obligată, după 1989, să traverseze o lungă etapă a reformelor legislative. Dar, prin definiție, o reformă ar trebui să constituie un proces controlat și coerent. Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat. În loc să cumpănească îndelung și să ofere o legislație stabilă, majoritățile parlamentare de până acum au preferat să opereze nesfârșite cosmetizări și "cârpeli" legislative cu caracter sezonier. Transformat într-o anexă a Guvernului - pe care, în fapt, ar trebui să-l controleze - Parlamentul, prima putere în stat a devenit o mașină de vot a ordonanțelor emise de Executiv. Iar Executivul emite ordonanțe cu aceeași generozitate cu care le și anulează, pentru a le înlocui cu altele.

"Nimeni nu se poate prevala de necunoașterea legii", spune un principiu fundamental al dreptului roman, preluat de toate legislațiile moderne. Ei, bine, ar trebui să ne întrebăm dacă nu cumva, în România, acest principiu și-a pierdut din substanță. În condițiile în care legislația fluctuează de la o zi la alta, în care agenții economici sunt bombardați zilnic cu noi și noi legi, ordonanțe și ordine ministeriale, în condițiile în care cetățeanului îi sunt impuse peste noapte noi taxe și noi forme de achitare a acestora, ei, bine, în aceste condiții, necunoașterea legii devine un lucru firesc, o scuză legitimă.

Ar trebui să ne gândim, măcar pentru o clipă, la acele persoane, fizice sau juridice, care își propun atingerea unui obiectiv, luând în calcul actuala legislație. Ar trebui să ne gândim, de pildă, la un mic investitor care își calculează bugetul în funcție de anumite impozite, taxe vamale, scutiri ș.a.m.d. Ce va face, oare, acest investitor atunci când, printr-o simplă ordonanță de urgență, toate calculele lui vor fi spulberate?

Suntem bombardați cu un evantai de modificări ale legislației. Există, de fapt, o legislație CDR-DA și o legislație PSD, ele alternând în funcție de succesul electoral al celor două formațiuni. Din păcate, în acest ritm riscăm să compromitem normalitatea legislativă a României. În plus, din pricina abuzului de ordonanțe guvernamentale, riscăm să devenim un stat în care Executivul este legiuitorul principal, compromițând, în acest mod, însuși principiul separației puterilor în stat.

Vreau să vă reamintesc cu această ocazie, că principiul separației puterilor - elaborat în plin Secol al Luminilor, a rămas, în ciuda criticilor care i s-au adus, una dintre valorile fundamentale, definitorii ale regimurilor politice democratice contemporane.

Marea lecție a separației puterilor nu rezidă în stabilirea unui regim politic în care Executivul și Legislativul sunt mai mult sau mai puțin separați, ci în existența și valoarea a două idei esențiale: pe de o parte, puterea politică nu trebuie să se afle în mâinile aceleiași autorități, iar pe de altă parte, dezideratul unui echilibru necesar între organele statului se naște în urma distribuirii puterii între aceste organe.

"Atunci când în mâinile acelorași persoane sau ale aceluiași corp de dregători se află întrunite puterea legiuitoare și puterea executivă, nu există libertate", scrie Montesquieu, filosoful care a fundamentat principiul separației puterilor în stat. Trebuie să sperăm că această idee veche de trei secole va prinde totuși rădăcini și în România.

    Gheorghe Eugen Nicolăescu - despre necesitatea reformării justiției și adversarii ei;

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Săptămâna trecută, Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au hotărât că modificarea actualului cadru legislativ privind reforma în justiție este inoportună, iar proiectele de lege în acest sens contravin Constituției. Este vorba despre proiectele de modificare a celor trei legi ale justiției: Legea nr. 303/2004, Legea nr. 304/2004 și Legea nr. 317/2004.

Este absolut firesc ca sistemul să reacționeze la orice fel de modificare. Doar așa poate începe și reforma. Din păcate, semnalele negative vin tot din partea adversarilor politici, atât direct cât și indirect, prin vocea clienților politici aflați în funcții de conducere ale Instanței Supreme. Este cazul domnului Nicolae Popa, președintele ICCJ, fost consilier personal al lui Ion Iliescu până în 1996. Acesta a "beneficiat" de simpatia domnului Iliescu, fiind numit în fruntea Înaltei Curți de Casație și Justiție odată cu pensionarea fostului președinte, Paul Florea, un magistrat care avea în spate 46 de ani de muncă în sălile de judecată, dar nu îi era la fel de simpatic fostului președinte, Ion Iliescu.

De asemenea, declarațiile fostului ministru al justiției din Cabinetul Năstase precum și ale domnului deputat PSD Adrian Severin care sugerează faptul că actualul Guvern intenționează să instaureze un regim autoritar, că sunt nefondate și vin să întărească opinia că datoria PSD-ului este aceea de a critica fără măsură, fără încetare. Chiar dacă acest lucru ne poate face numai deservicii în drumul nostru și așa plin de obstacole. Mai degrabă ar trebui să se gândească la clauza de salvgardare pe capitolul justiție lăsată moștenire.

Este inadmisibil ca reprezentanți ai unui partid ce a guvernat timp de patru ani și nu a reușit să facă aproape nimic în sistemul judiciar să incrimineze acum modificări esențiale pentru reformarea sistemului, modificări care ar fi trebuit ca ei să le propună și să le pună în practică.

Modificarea acestor legi are rolul de a asigura independența și eficiența justiției, de a promova tinerii în ierarhia sistemului judiciar, ocuparea posturilor de conducere prin concurs (ceea ce probabil deranjează vechea gardă) și nicidecum acela de a subordona Parchetele actualei puteri politice.

    Mihaela Adriana Rusu - demers pentru o justă finanțare a serviciilor medicale;

Doamna Mihaela Adriana Rusu:

Prin prezenta, vă aduc la cunoștință faptul că, la nivelul județului Satu Mare, ne confruntăm cu o situație deosebită în ceea ce privește finanțarea serviciilor medicale în general și în special în domeniul medicamentelor gratuite și compensate în tratamentul ambulatoriu.

Bugetul alocat Casei de Asigurări de Sănătate pe acest domeniu de activitate în anul 2005 este 115.847.799 mii lei, suma ce a fost contractată cu cele 53 de farmacii. În urma analizei efectuate în data de 25.04.2005, la nivelul conducerii Casei de Asigurări de Sănătate Satu Mare, în prezența reprezentanților farmaciilor în contract cu CAS Satu Mare (53 contracte, din care prezenți 48), a rezultat faptul că sumele alocate acestora au fost epuizate în proporție de 80 %, marea majoritate a farmaciilor consumându-și sumele inclusiv pe trimestrele II și III.

În această situație se impune cu stringență rectificarea bugetului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. În acest sens, propun Parlamentului României aprobarea rectificării bugetului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (față de un necesar de 110 mii de miliarde de lei s-a aprobat 76.249.128.202 mii lei la partea de cheltuieli, iar la partea de venituri 76.991.022.426 mii lei).

Casa de Asigurări de Sănătate Satu Mare, prin adresele nr. 2672/16.03.2005, respectiv nr. 3707/21.04.2005 a întreprins demersuri la Conducerea CNAS pentru suplimentarea bugetului cu suma totală de 124.211.081 mii lei, din care pentru medicamentele cu și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu suma de 51.138.309 mii lei.

Am recurs la acest demers și ca urmare a solicitărilor făcute de membrii Consiliului de Administrație al CAS Satu Mare la ședința din data de 21.04.2005, Consiliul de Administrație compus din reprezentanți ai patronatelor, sindicatelor și autorităților statului.

Convinsă fiind de sprijinul dumneavoastră și asigurându-vă că atât conducerea CAS Satu Mare, Colegiul Farmaciștilor, cât și eu personal nu avem alt interes decât acela de a asigura servicii medicale de calitate celor peste 330.000 de asigurați din județul Satu Mare.

    Alecsandru Știucă - declarație avertisment: Algoritmul bulversează viața școlilor;

Domnul Alecsandru Știucă:

În contextul audierii ministrului educației și cercetării în Comisia de învățământ, știință, tineret și sport, ne consolidăm speranțele legate de perspectivele învățământului, fiind convinși cu argumente pertinente că principala preocupare a ministrului va fi calitatea educației în școala românească. Deși am atras atenția asupra faptului că ministrul va trebui să facă față unei puternice presiuni politice din teritoriu, am fost asigurați că nu se va accepta schimbarea inspectorilor generali și a directorilor de școli, decât acolo unde este cazul, iar numirile în funcții se vor face pe criterii valorice și nu de algoritm.

Promisiunile domnului ministru s-au năruit atât de repede, încât școlile noastre, departe de a beneficia de măsuri care să sporească calitatea educației, sunt în situația de a nu-și finaliza, în condiții corespunzătoare anul școlar 2004-2005.

Inspectorii generali și generali adjuncți, directorii și directorii adjuncți din școlile generale și licee sunt schimbați. Despre mijloacele folosite, domnul ministru, sper, că nu are cunoștință. Prefecții cer, în mod direct sau amical, demisia celor din învățământ (în particular, cu ușoare urme de amenințări), după acest demers intervine inspectorul general și întreabă dacă s-a primit vreun mesaj și dacă se mai întârzie prea mult cu demisia. În cazurile mai dificile se folosește o anonimă la adresa directorului sau a unui cadru didactic (pe o temă "fierbinte", la care opinia publică are o mai mare sensibilitate), se organizează un simulacru de anchetă ale cărei concluzii sunt definitivate înainte de a se începe verificare.

Problema schimbării unor conduceri de școli este de acceptat în condițiile realizării unei evaluări riguroase a activității desfășurate, modul în care se finalizează situația școlară la încheierea cursurilor reprezintă o sursă realistă de informații asupra calității managementului.

Conducerea ministerului se face că nu observă graba cu care "algoritmul" bulversează viața școlilor. Directorii trecuți la catedră trebuie să primească cele 18 ore din normă, pe care le recuperează din catedrele celorlalți colegi. Unii dintre ei au catedra la minimum, nu au ore suplinite. Elevii se trezesc în clasă cu o lună și jumătate înainte de încheierea cursurilor cu alt profesor (ei pot fi în clase terminale - clasele a XII-a, a XIII-a, a VIII-a). acum, când se "finisează" pregătirea pentru examenul de bacalaureat și admiterea în facultate, atât elevii, cât și părinții sunt derutați și revoltați pentru că nimeni nu se interesează de situația în care i-a adus o luptă de "interese" situată în afara intereselor școlii.

Ei (elevii și părinții), pentru că ei sunt școala, sunt victimele neputincioase ale unui sistem care și-a pierdut coerența și obiectul muncii. Este incredibil că la câțiva pași de integrarea în Europa, după efortul de compatibilizare a școlii noastre cu cea europeană, în loc să pregătim cu responsabilitate și emoție activitățile de sfârșit de an școlar care consfințesc prin conținutul lor munca de un an a elevilor și a cadrelor didactice, în cancelarii se împart ore ca la început de an școlar, elevii "plâng" după profesorii care îi părăsesc înainte de momentul consacrat, cadrele didactice sunt debusolate, neînțelegând de ce trebuie să fie schimbat un director care a muncit și a slujit cu seriozitate școala.

Răspunsul vine impersonal, sec și necruțător - așa a stabilit "algoritmul".

Mare nefericire pentru România a devenit acest algoritm!

    Relu Fenechiu - puncte de vedere legate de gestionarea procesului de integrare; marcarea a 139 de ani de la aducerea pe tron a lui Carol I.

Domnul Relu Fenechiu:

Am citit duminică o știre venită pe fluxul Rompres care prelua un comunicat al fostului partid de guvernământ că Partidul Social Democrat va sprijini și în viitor procesul de integrare europeană - expresie a voinței românilor de a-și câștiga locul meritat în familia europeană. În textul comunicatului se mai precizează, printre altele: "Consecvent politicilor sale în slujba interesului național, care au făcut posibile aceste împliniri, Ziua Europei a devenit, prin eforturile noastre conjugate și ziua noastră, a românilor. Sărbătorind această aniversare, Partidul Social Democrat își reafirmă angajamentul de a-și aduce contribuția la desăvârșirea acestui proiect major pentru România și pentru viitorul românilor. Acumulările înregistrate de România pe parcursul său european, în perioada mandatului guvernului social-democrat, au determinat evoluții semnificative în viața românilor".

Totul sună foarte bine și cineva care pune acum pentru prima dată piciorul în România ar putea crede că fără PSD am fi fost la ani lumină de semnarea tratatului cu Uniunea Europeană. Dacă, la declarații, PSD este un mare campion, atunci când este vorba de fapte, lucrurile stau cu totul altfel. Dacă României i se va impune clauza de salvgardare și intrarea în Uniunea Europeană va fi amânată cu un an de zile, acest lucru este din cauza modului în care a gestionat PSD procesul de integrare.

Nu vreau să mă întorc acum în trecut și să analizez tot ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani. Am un exemplu mult mai recent. Una dintre cerințele exprese ale organismelor europene se referă, printre altele, la aducerea la un standard european, care să elimine orice posibilitate de vecinătate cu actul de corupție - forma declarațiilor de avere.

Ei bine, campionii proeuropenismului, reprezentanții PSD din Comisia juridică a Camerei Deputaților, au votat numai împotrivă la toate elementele noi din formularul declarației de avere. Bineînțeles, și când s-a votat raportul Comisiei juridice la proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență a guvernului care reglementează acest domeniu, deputații PSD au votat contra. Nu declarațiile ne duc în Europa, stimați colegi, ci efectiv ceea ce facem. Deci și votul pe care îl dăm.

Ținând cont că astăzi este 10 Mai, vreau să reamintesc de la acest microfon că, în urmă cu 139 de ani, prin eforturile uneia dintre cele mai marcante figuri ale partidului liberal, Ion C. Brătianu, România a făcut primii pași spre Europa civilizată. Pași concretizați prin aducerea domnitorului, viitor rege, Carol I. Vreau să vă informez că, pentru a face un arc peste timp, Coroana de oțel a regelui Carol I a fost adusă la Complexul Muzeal Bucovina și va fi piesa de rezistență a expoziției "Casa Regală Română", al cărei vernisaj are loc astăzi la Muzeul de Istorie Suceava.

       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 18 aprilie 2014, 6:31
Telefoane (centrala): 021 316 0300, 021 414 1111
E-mail: webmaster@cdep.ro