Adrian Mihai Cioroianu
Adrian Mihai Cioroianu
Ședința Senatului din 9 mai 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.63/16-05-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-06-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Interogare > Rezultate > 09-05-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 9 mai 2005

 Fragmente relevante pentru următoarea interogare: 
Vorbitor: Adrian Mihai Cioroianu

  1. Declarații politice prezentate de senatori:

Adrian Mihai Cioroianu - zilele de 8 și 9 mai 1945 privite din punct de vedere istoric.

Domnul Adrian Mihai Cioroianu:

Mulțumesc, domnule președinte. În esență, voiam să vorbesc despre ziua de 9 mai 1945, dar sunt obligat să încep prin a spune că am și două vești preliminare - una bună și una rea. Pentru că domnul Ion Iliescu a plecat pot să spun că vestea bună era pentru dânsul. Pentru că domnul Corneliu Vadim Tudor e în sală pot să spun că vestea proastă e pentru dânsul.

Stimați colegi, într-adevăr președintele Iliescu avea dreptate. Nu bănuiam că în 15 ani o să spun aceste cuvinte, dar, într-adevăr, președintele Iliescu avea dreptate, nu în privința inundațiilor,ci în privința istoriei. O să revin la istorie, după ce vă voi spune că în privința inundațiilor, colegul senator Ilie Sârbu e în sală și cred că nu mă va putea contrazice. Povestea stă în felul următor. Am fost în acest sfârșit de săptămână, cred că este a 7-a sau a 8-a vizită pe care o fac în Timiș de când sunt senator acolo în ciuda unor opinii adverse. Am fost în zona Giulvăz, Craiul Nou, unde la km 6 cred că s-a rupt digul, la Peciul Nou, unde este centrul logistic. Domnule Vadim Tudor, nici Băsescu, nici Tăriceanu, nici Geoană, nici Iliescu, nici regele Mihai, nici Ceaușescu, nici Petru Groza, nici noi, nici Vadim Tudor, nici noi, cei de aici, toți, nu avem ce face în condițiile în care de decenii se greșește de către cei care suntem... canalele sunt acoperite, colmatările au fost făcute prost, despăduririle...

Din sală: Decolmatările...

 

Domnul Adrian Mihai Cioroianu:

Decolmatările, iertați-mă, evident... Despăduririle... Despăduririle au afectat zeci de hectare. De decenii, repet. În aceste condiții, a cere unor oameni să facă imposibilul după decenii de politică proastă în acest domeniu, cred că este o simplă dovadă de politicianism totalmente ruptă de realitate.

Revin la acea cutremurătoare pentru mine situație în care mă vedeam pus... A venit domnul Iliescu? Nu a venit, pot să continui. Într-adevăr, avea dreptate. Rolul României în cel de al doilea război mondial este foarte puțin cunoscut, nu e vina străinilor, din păcate, e vina deceniilor în care politica la noi a fost prea strâns legată de ideologie și și-a pierdut credibilitatea. Este vina, dacă vreți, faptului că acum istoria nu mai are prioritate în România, orele sunt puține, profesorii sunt plătiți modest și e vina, dacă vreți, până la urmă, situației în care ne aflăm și pe care, într-un fel sau altul, colegul Hașotti, dar și domnul Iliescu, au atins-o. În fond, noi, toți, trăim într-o confuzie, părinte și copil în această țară n-au serbat aceleași zile legate de aceleași evenimente. Ați spus "9 mai 1877 - Ziua Independenței". Se poate discuta, nu vreau să deschid o polemică a presupune că, știu eu, Kogălniceanu sau toți oamenii politici din acel moment aveau să bănuiască vreo clipă că 10 mai nu va mai fi Ziua Regatului? Nu aveau cum să știe așa ceva. Vorbeați de 9 mai, ca zi a sfârșitului celui de-al doilea război mondial. În occident este 8 mai. Era ora 11 seara. Evident că ora 11 seara la Praga, este ora 12 la Moscova, sau dacă nu cumva 1 noaptea. Nu contează asta. O oră. Contează că Stalin a dorit să aibă propria sa zi - 9 mai. Noi asta sărbătorim după modelul sovietic, rus. 8 mai la noi avea o altă încărcătură, cum bine știți, frauduloasă. Am uitat că era crearea Partidului Comunist Român? Generația mea, generația dumneavoastră au învățat-o din școală. Lasă că pe 8 mai 1921 nu luase naștere nici un partid, atunci începuse un congres, nu s-a luat nici o decizie. Decizia s-a luat la al doilea congres. Cei din sală, care au citit istorie, știu că așa stau lucrurile. Deci, din acest motiv noi ne-am inventat sărbători și acum ne aflăm în situația de a citi enciclopedii străine și să ne mirăm, cum o făcea președintele Iliescu, că pe acolo nu apărem. Păi, nu apărem pentru că noi nu am căzut de acord cu propria noastră istorie. Văd un venerabil veteran în sală. Dânsul a învățat altceva decât generația mea, copilul meu va învăța cu totul altceva decât ce știa dânsul sau ce a făcut dânsul.

Stimați colegi, mă apropii de final, spunând că, până la urmă, poate că suntem mai aproape de cea mai puțin plauzibilă dintre interpretări. Poate că tocmai apropierea noastră de ceea ce ministrul de externe francez Robert Schuman prevedea în 1950, poate acest lucru va duce și la împăcarea noastră, a fiecăruia, și a noastră, a tuturor, cu istoria. 8 mai 1945 imaginați-vă că, cu o zi înainte ca sovieticii să semneze, să considere sfârșitul celui de/al doilea război terminat, se semna la București un acord economic. În 8 mai 1945 luau naștere SOVROM- urile, se punea bazele SOVROM- urilor. Cu o zi înainte de a lua sfârșit cel de-al doilea război mondial. Noi suntem încă pe acolo. Suntem încă aproape de speranța de pace și de redemocratizare pe care o simțeau, poate, românii atunci în 8, în 9, când vreți, mai 1945. Suntem încă sub cupola acelei Comisii aliate de control care era sovietică în esență și care constituia Guvernul paralel al României - Petru Groza avea un rol cu totul decorativ în peisaj, fără prea mult spațiu de manevră, cum bine știți. În fine, suntem încă în situația în care la 8 sau 9, dacă preferați, mai 1945 România era despărțită de Europa. Ne-am despărțit atunci, o parte din cele spuse astăzi, o parte din ceea ce spunem săptămână de săptămână de aici arată că reîntâlnirea încă nu s-a produs. De sub talpa lui Hitler am intrat sub talpa lui Stalin. Mă întreb ce blestem poate fi acesta, ca unora dintre colegii noștri, parcă această din urmă talpă să li se pară atractivă, dat fiind felul în care o rememorează. Vedeam aseară o emisiune de televiziune - nu o mai citez. Sigur că e de datoria noastră să manifestăm omagiul și, cum să zic, să ne exprimăm omagiul, recunoștința față de victimele celui de al doilea război mondial, dar ce facem cu victimele rezistenței comuniste, anticomuniste?

Din sală: Să facem legi...

 
 

Domnul Adrian Mihai Cioroianu:

Are dreptate. Cu săptămâni în urmă vorbeam de Elisabeta Rizea. Sunt curios ce reacție vom avea în momentul în care voi veni cu o propunere concretă.

Dar permiteți-mi să închei, stimați colegi, spunând că pentru noi poate al doilea război mondial s-a terminat de abia în 1989, dacă s-a terminat. Poate că astăzi cei care se opun, azi, repet, proiectului Legii lustrației, făcând tot felul de declarații cât încă legea este în lucru, nu fac altceva decât să prelungească acea stare de spirit instituită în România prin sovietizarea și comunizarea țării începută atunci, acum 60 de ani, în mai 1945. Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 17 iunie 2019, 19:40
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro