Gheorghe Funar
Gheorghe Funar
Ședința Senatului din 9 mai 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.63/16-05-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 09-05-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 9 mai 2005

15. Din partea Guvernului au primit răspunsuri senatorii:  
    15.1 Gheorghe Funar - de la Gheorghe Barbu - ministrul muncii, solidarității sociale și familiei;

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

................................................

Vreau să invit în primul rând la microfon pe domnul Gheorghe Barbu, ministrul muncii, familiei și protecției sociale pentru a răspunde la o întrebare a domnului senator Gheorghe Funar, în legătură cu efectele Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2005 asupra pensionarilor.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

Domnul Gheorghe Barbu - ministrul Muncii, Familiei și Protecției Sociale:

Domnule președinte,

Domnilor senatori,

Din punct de vedere al măsurilor de asistență socială adresate persoanelor vârstnice, trebuie evidențiată, în primul rând , caracteristica de bază a sistemului de asistență socială din România, reprezentată de asigurarea finanțării prestațiilor și serviciilor sociale din bugetul de stat și, după caz, din bugetele locale. Prin urmare, art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal - precizează faptul că ajutoarele, indemnizațiile și alte forme de sprijin cu destinație specială, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale și alte fonduri publice, precum și cele de aceeași natură primite de la alte persoane, cu excepția indemnizațiilor pentru incapacitate de muncă, nu se încadrează în categoria veniturilor impozabile. Noile prevederi introduse în cadrul acestui articol privesc doar definirea expresă a acelor indemnizații suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat ce nu sunt supuse impozitării. Aceste prevederi nu sunt limitative în ce privește suportul acordat persoanelor vârstnice, deoarece această categorie de vârstă beneficiază de ajutoare și servicii finanțate din bugetul de stat și cel local care, oricum, nu sunt impozabile.

Pe de altă parte, sistemul de asistență socială, care se adresează tuturor categoriilor de persoane aflate în situații de dificultate, inclusiv persoanelor vârstnice cu venituri insuficiente sau aflate în situații de dependență, poate să dezvolte și să asigure măsurile necesare soluționării situațiilor de nevoie numai în condițiile respectării principiului de solidaritate aplicabil și în ce privește o finanțare adecvată. De asemenea, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2005 nu conține prevederi exprese referitoare la veniturile din pensii. Prevederile referitoare la impozitarea pensiilor se regăsesc în articolele 68 și 70 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, unde veniturile din pensii sunt definite ca sume primite ca pensii de la fondurile înființate din contribuțiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din schemele facultative de pensii ocupaționale și cele finanțate de la bugetul de stat. Venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin scăderea unei sume neimpozabile lunare de 9.000.000 lei din venitul din pensie. De menționat că în conformitate cu prevederile Codului fiscal valabil până la 1 ianuarie 2005 suma neimpozabilă din pensie era de 8.000.000 lei. În prezent, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 16 % asupra venitului impozabil lunar din pensie, respectiv, a sumei ce depășește plafonul de 9.000.000 lei. Impozitul reținut este impozit final al contribuabililor pentru veniturile din pensii. Veniturile din pensii de urmaș vor fi individualizate în funcție de numărul acestora, iar impozitarea se face în raport cu drepturile cuvenite fiecărui urmaș. Instituirea unei cote unice de impozitare de 16 % a condus la creșterea veniturilor categoriilor de pensionari ale căror pensii sunt impozabile. Deci, mai mari de 9.000.000 lei. De exemplu, un pensionar care deține o pensie de 15.000.000 lei, conform Codului fiscal în vigoare de la 1 ianuarie 2005, i se reținea un impozit de 1.550.000, pensia netă fiind de 13.450.000 lei iar, în conformitate cu noul Cod fiscal, impozitul datorat la acest nivel al pensiei este de 960.000 lei, iar pensia netă este de 14.040.000 lei.

Față de cele de mai sus, considerăm că noul Cod fiscal nu aduce prejudicii în ce privește veniturile din pensii. Pentru mai multe detalii cu caracter tehnic, reprezentând efectul impozitelor directe sau indirecte asupra puterii de cumpărare a populației, vă rugăm să vă adresați Ministerului Finanțelor Publice.

Trebuie să menționez, domnule senator, că există o anexă cu o plecare de la 3.100.000 lei. Sigur, sunt și pensii mai mici, poate nu aceasta este problema, și mai mari, până la 85.000.000 lei, în care este și un calcul, făcut pentru informarea dumneavoastră, al efectului introducerii cotei unice asupra nivelului pensiilor și până la 9.000.000 lei pensia rămâne sută la sută, adică nu se impozitează cu nimic. De acolo încolo, crește în mod constant, de la 101,1 % , până la 120-130,2 % pentru pensiile de 85.000.000 lei. După cum știți, există în România o pensie de vreo 115.00.000 lei, poate chiar mai mult. Vă mulțumesc. Dacă nu ați primit încă răspunsul scris, vi-l pot oferi acum. toată partea sta.

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului ministru Gheorghe Barbu și invit la microfon...

Domnul Gheorghe Funar:

Dacă-mi permiteți, domnule președinte, este vorba de un dialog între Parlament și reprezentanții Guvernului.

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă rog, domnule senator.

Domnul Gheorghe Funar:

Țin să-i mulțumesc domnului ministru Gheorghe Barbu. Ne-a prezentat foarte frumos cadrul legislativ, dar doar parțial a răspuns la întrebare. Întrebarea mea era foarte simplă: care sunt efectele Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2005, respectiv modificarea Codului fiscal de la 1 aprilie, 1 mai, 1 iunie, majorarea accizelor, prețurilor, tarifelor, care sunt efectele acestor majorări asupra pensionarilor? Domnia-sa a răspuns corect că aceste modificări ale Codului fiscal nu afectează veniturile din pensii, nu afectează cheltuielile din pensii. Cresc aceste cheltuieli pe care trebuie să le facă pensionarii. Și eu mă bucur că dumneavoastră ați prezentat, domnule ministru, faptul că sunt pensionari în România , dar din păcate foarte puțini, care au 80 sau 100și vreo 10-15 milioane lei pensie pe lună. Pe mine mă îngrijorează, și pe colegii mei din Partidul Popular România Mare, soarta și situația celor circa 4.000.000 de pensionari care au pensii foarte mici, sub 3.000.000 lei. Și aici revin asupra întrebării, domnule ministru, dacă acceptați un dialog: în urma acestor majorări impuse prin modificarea Codului fiscal de la 1 aprilie, 1 mai, 1 iunie, pensiile, respectiv situația pensionarilor la sfârșitul acestui an estimați că va fi mai bună sau mai puțin bună decât cea de la începutul acestui an?

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule senator, vă răspund simplu. În primul rând, toate pensiile în România, indiferent de efectele Codului fiscal, au fost indexate astfel încât inflația, de 7 %, să fie acoperită integral, chiar dacă s-a făcut o creștere cu 103 % la începutul anului prin Legea de aprobare a Bugetului asigurărilor sociale de stat, altfel decât s-a făcut în anii anteriori când se făcea trimestrial. Făcându-se de la începutul anului, vă asigur că, la 1.000.000 de lei, un pensionar pierde 12.000 lei într-un an, prin această metodă, față de aceea prin care se făcea trimestrial. Dacă se făcea o indexare de 103,1% era în totalitate acoperit acel 7% prognozat ca inflație. Pe de altă parte, din această perspectivă, protecția care s-a putut face, în acest an, s-a făcut, chiar s-a făcut prin bugetul pe anul 2005, aprobat în luna noiembrie 2004.

Pe de altă parte, știți că a demarat procesul de recalculare a pensiilor care intră în mai multe etape. E adevărat că nu va cuprinde în totalitate pensionarii, în tot acest an, ci doar începând din luna martie. În luna iulie, va fi o altă etapă, în luna octombrie, sper, o a treia și, ori în decembrie, ori în ianuarie, cea de a patra.

În fiecare etapă, majorările de pensii, care se referă la aproximativ 40-42% din totalul pensionarilor, cresc per total pensionari cu aproximativ 10%. Aceasta ar însemna , pentru că noi nu putem să judecăm individ cu individ, ci numai media, o creștere pe medie de 10% a tuturor pensiilor, chiar dacă creșteri, majorări primesc doar aproximativ 40-42%. Acesta este răspunsul.

Aș vrea să știți că efortul este foarte mare în acest an - și acesta n-a fost prevăzut în bugetul inițial - de aproximativ 7000 de miliarde, iar anul viitor va fi de aproximativ 22 - 23.000 de miliarde, numai prin recalcularea pensiilor. Avem în vedere să acoperim în integralitate inflația, iar, în următorii ani, când acest lucru a fost acoperit financiar, să majorăm cu câte 10% pe an peste nivelul inflației.

Acesta este răspunsul pe care pot să vi-l dau.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 16 august 2018, 20:40
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro