Plen
Ședința Camerei Deputaților din 16 mai 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.65/23-05-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 16-05-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 mai 2005

  Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.  

Ședința a început la ora 16,40.

Lucrările au fost conduse de domnul Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Gheorghe Albu și Petre Popeangă, secretari.

   

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi, vă propun să începem ședința noastră de astăzi. Vă rog să luați loc în bănci. Pe liderii grupurilor îi rog insistent să-i invite pe ceilalți colegi în sală.

Din totalul celor 331 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări 270. Sunt absenți 61. Participă la alte acțiuni parlamentare 10 colegi.

Intrăm în ordinea de zi și vă prezint informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie înaintate Comisiilor permanente pentru examinare și întocmirea avizelor sau rapoartelor în termenele stabilite.

La Biroul permanent al Camerei Deputaților au fost înregistrate următoarele inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă privind înființarea satului Seuca în componența comunei Gănești, județul Mureș, inițiată de domnul deputat Kerekes Károly, membru al Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 24 mai 2005.

Cameră decizională: Senatul.

2.Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.393/2004 privind statutul aleșilor locali, inițiată de domnul deputat Strungă Emil, membru al Grupului parlamentar al P.N.L.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriul și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 24 mai 2005.

Cameră decizională: Senatul.

3.Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr.215/2001 a administrației publice locale, inițiată de domnii senatori Gheorghe Funar, Verginia Vedinaș, Dorel Constantin Onaca, Liviu Doru Bindea, Ilie Petrescu, Irina Loghin, Petru Stan, Dan Claudiu Tănăsescu, Valentin Dinescu, Constantin Găucan, Viorica Georgeta Pompilia Moisiuc , membri ai Grupului parlamentar al P.P.R.M.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 24 mai 2005.

Cameră decizională: Senatul.

4. Propunerea legislativă privind completarea Legii nr.215/2001 a administrației publice locale, inițiată de domnii senatori Gheorghe Funar, Iorga Nicolae, Verginia Vedinaș, Dorel Constantin Onaca, Liviu Doru Bindea, Valentin Dinescu, Ilie Petrescu, Petru Stan, membri ai Grupului parlamentar al P.P.R.M.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 24 mai 2005.

Cameră decizională: Senatul.

5.Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, adoptat de Senat în ședința din data de 5 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize: Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 19 mai 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

6.Proiectul de Lege privind ucenicia la locul de muncă, adoptat de Senat în ședința din data de 5 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 19 mai 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

7. Proiectul de Lege pentru abrogarea art.34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, adoptat de Senat în ședința din data de 5 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond: Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru avize: Comisia pentru industrii și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 19 mai 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii protecției muncii nr.90/1996, adoptat de Senat în ședința din data de 5 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond: Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize: Comisia pentru sănătate și familie, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 19 mai 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

9. Proiectul de Lege privind societățile de microfinanțare, adoptat de Senat în ședința din data de 5 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond:Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize: Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 19 mai 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

10. Proiectul de Lege privind constituirea, organizarea și funcționarea comitetului european de întreprindere, adoptat de Senat în ședința din data de 9 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize: Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 19 mai 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.27/2005 pentru modificarea art.7 din Ordonanța Guvernului nr.59/2004 privind măsuri de întărire a disciplinei financiar-economice în sistemul sanitar, adoptat de Senat în ședința din data de 5 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond: Comisia pentru sănătate și familie; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 19 mai 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.28/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr.269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziționării de calculatoare, adoptat de Senat în ședința din data de 5 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond: Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 19 mai 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea art.21 alin.(2) din Legea nr.290/2004 privind cazierul judiciar, adoptat de Senat în ședința din data de 5 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond: Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Termen de depunere a raportului: 19 mai 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătutîn procedură de urgență.

14. Proiectul de Lege privind transferul cu titlu gratuit al unui pachet de acțiuni din proprietatea privată a statului și administrarea Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului în proprietatea privată a municipiului Hunedoara și administrarea Consiliului local al municipiului Hunedoara, adoptat de Senat în ședința din data de 9 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond: Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru avize: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 24 mai 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

15. Proiectul de Lege pentru modificarea articolului 285 din Legea nr.297/2004 privind piața de capital, inițiat de domnii senatori Varujan Vosganian, Oprea Mario Ovidiu, Rădoi Ovidiu, membri ai Grupului parlamentar al Alianței "Dreptate și Adevăr" P.N.L. - P.D., domnii senatori Viorel Ștefan, Radu Cătălin Mardare, Ion Florescu, Viorel Arcaș, membri ai Grupului parlamentar al P.S.D., domnul senator Pușkaș Zoltan și domnul deputat Erdei Istvan, membri ai Grupurilor parlamentare ale U.D.M.R., domnii deputați Sandu Capră Mihai, Silaghi Ovidiu, Coșea Mircea, Eugen Nicolăescu, membri ai Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Popeangă Petre, membru al Grupului parlamentar al P.P.R.M., doamna deputat Iordache Grațiela Denisa, membră a Grupului parlamentar al P.U.R. (s-l), adoptat de Senat în ședința din data de 5 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 31 mai 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

16. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul și acvacultura, cu modificările și completările ulterioare, inițiat de domnul deputat Horea Dorin Uioreanu, membru al Grupului parlamentar al P.N.L., adoptat de Senat în ședința din data de 9 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități "

Termen de depunere a raportului: 31 mai 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

17. Propunerea legislativă pentru completarea art.122 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, inițiată de domnul senator Németh Csaba, membru al Grupului parlamentar al U.D.M.R., respinsă de Senat în data de 5 mai 2005.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 2 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

18. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, inițiată de domnii deputați Corneliu Ciontu, Lucian Augustin Bolcaș, Anghel Stanciu, membri ai Grupului parlamentar al P.P.R.M.,respinsă de Senat în data de 9 mai 2005.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Termen de depunere a raportului: 2 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

19. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură, inițiată de domnul deputat Ioan Stan, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., respinsă de Senat în data de 9 mai 2005.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 2 iunie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

20. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii, adoptat de Senat în ședința din data de 5 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize: Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Termen de depunere a raportului: 19 mai 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004 privind Statutul magistraților, inițiată de doamna deputat Lavinia Șandru, domnii deputați Aurelian Pavelescu, Cozmin Gușă, fără apartenență la grup parlamentar.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize: Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Termen de depunere a raportului: 26 mai 2005.

Cameră decizională: Senatul.

22. Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului între Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) și Republica Bulgaria și România privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond, urmând a elabora un raport comun, Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților, Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului, Comisia Parlamentului României pentru Integrare Europeană; pentru informare:

  • Camera Deputaților: Comisia pentru politică externă, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru sănătate și familie, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, Comisia pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați.
  • Senatul: Comisia pentru politică externă, Comisia pentru privatizare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia economică, Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, Comisia pentru sănătate, ecologie și sport, Comisia pentru învățământ, știință și tineret, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați.

Termen de depunere a raportului: 16 mai 2005.

23. Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului de stat, a contului de execuție al bugetului fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și a contului general al datoriei publice aferente anului 2003, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun cu Comisia similară a Senatului, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz: Camera Deputaților: Comisia pentru sănătate și familie; Senatul: Comisia pentru sănătate, ecologie și sport.

Termen de depunere a raportului: 25 mai 2005.

24. Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003, precum și a contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor pentru șomaj pe anul 2003, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond, urmând a elabora un raport comun cu Comisia similară a Senatului, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz: Camera Deputaților, Comisia pentru muncă și protecție socială; Senatul: Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Termen de depunere a raportului: 25 mai 2005.

Stimați colegi, am terminat lectura celor 13 pagini. Îi rog pe colegii din Comisia pentru Regulament, poate găsesc o formulă mai inteligentă prin care să anunțăm aceste proiecte de legi sau inițiative legislative atunci când sosesc la Cameră.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

Vreau să vă mai anunț că vă puteți exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi:

  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.7/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr.508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;
  • Legea pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Islamice Pakistan privind cooperarea în domeniul luptei împotriva producerii ilegale, traficului și consumului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și precursori, semnat la București la 14 aprilie 2004;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.25/2005 pentru abrogarea art.31 din Legea notarilor publici și a activității notariale, nr.36/1995;
  • Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea, temporar, a locuințelor de serviciu necesare unor categorii de personal din cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și instituțiilor publice;
  • Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.188/2000 privind executorii judecătorești;
  • Legea privind înființarea, organizarea și funcționarea institutelor de teorie politică și educație democratică.
Aprobarea componenței comisiei de mediere pentru soluționarea textelor redactate diferit de către cele două Camere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1997 privind aprobarea regulamentului de transport pe căile ferate din România.  

Stimați colegi, vă invit să constituim o comisie de mediere. Deputații propuși în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.41/1997 privind aprobarea regulamentului de transport pe căile ferate din România: Aurelia Vasile, P.S.D., Ioan Bivolaru, P.S.D., Mircea Ciopraga, P.N.L., Corneliu Momanu, P.N.L., Anca Daniela Boagiu, P.D., Tudor Mătușa, P.P.R.M., Andrian Sirojea Mihei, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

Dacă sunt observații. Dacă nu sunt observații, supun votului dumneavoastră componența comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Rog liderii de grup să-și reia locurile în bănci.

Vă propun să începem dezbaterea proiectelor de lege.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Comunitatea Europeană pentru Energie Atomică (EURATOM) și Statele care nu sunt membre în Uniunea Europeană privind participarea acestora din urmă la reglementarea schimbului de informații în timp util în cazul unei urgențe radiologice (ECURIE), semnat la Bruxelles la 29 ianuarie 2003 și la București la 25 octombrie 2004.  

Primul punct pe ordinea de zi: Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Comunitatea Europeană pentru Energie Atomică (EURATOM) și statele care nu sunt membre în Uniunea Europeană privind participarea acestora din urmă la reglementarea schimbului de informații în timp util în cazul unei urgențe radiologice (ECURIE), semnat la Bruxelles la 29 ianuarie 2003 și la București la 25 octombrie 2004.

Este un proiect de lege care va fi dezbătut în procedură de urgență.

Invit biroul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională să facă propunerile regulamentare.

   

Domnul Eugen Bejinariu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propun ca timp de dezbatere cinci minute. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă în conformitate cu art.76 alin.2 din Constituția României. Este de competența decizională a Senatului. La lucrări au fost prezenți 20 de deputați membri ai comisiei din 22 și în urma dezbaterii în ședința din 10 mai 2005, cu unanimitate de voturi pentru, comisia a hotărât să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege în forma adoptată.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu aceste propuneri.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Are cuvântul reprezentantul inițiatorului.

 
   

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sistemul "Ecurie" a fost creat de Comunitatea Europeană pentru energia atomică "Euratom" ca instrument pentru asigurarea schimbului de informații de urgență radiologică referitoare la natura, momentul și locul exact al evenimentului, cauza reală sau presupusă și evoluția previzibilă a accidentului în ceea ce privește eliberarea de materiale radioactive, caracteristicile generale ale eliberării radioactive, informații privind prognoza meteorologică și condițiile necesare pentru evaluarea dispersiei eliberării radioactive, rezultatele monitorizării de mediu și cele ale măsurătorilor privind nivelul de radioactivitate în alimente, furaje și apă potabilă, măsuri de protecție luate sau planificate, evoluția probabilă în timp a eliberării radioactive.

Prin proiectul de lege supus astăzi dezbaterii, se propune ratificarea Acordului între Comunitatea Europeană pentru energia atomică "Euratom" și statele care nu sunt membre în Uniunea Europeană privind participarea acestora din urmă la reglementarea schimbului de informații de care am făcut vorbire mai devreme.

Semnarea acordului a reprezentat un angajament asumat de România în procesul integrării în Uniunea Europeană pe Capitolul 22, "Protecția mediului înconjurător".

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc foarte mult.

Punctul de vedere al comisiei.

 
   

Domnul Eugen Bejinariu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cum am mai prezentat, punctul de vedere este pozitiv. Susținem forma prezentată de reprezentantul Guvernului.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Dacă dorește vreun grup parlamentar să intervină. Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole.

Începem cu titlul proiectului de lege. Dacă sunt observații. Nu sunt observații.

Supun votului dumneavoastră titlul legii. Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1. Dacă sunt observații. Nu sunt. Îl supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.2. Îl supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu. Este o lege ordinară.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Regatului Hașemit al Iordaniei privind cooperarea în domeniul militar, semnat la București la 8 decembrie 2004.  

Următorul proiect de lege, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Regatului Hașemit al Iordaniei privind cooperarea în domeniul militar, semnat la București la 8 decembrie 2004.

Din partea inițiatorilor dacă dorește cineva să ia cuvântul.

Aveți cuvântul, doamna secretar de stat.

   

Doamna Georgeta Elisabeta Ionescu (secretar de stat, Departamentul pentru Relația cu Parlamentul):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În vederea dezvoltării relațiilor bilaterale între România și Regatul Hașemit al Iordaniei, a fost semnat, la data de 8 decembrie 2004, la București, Acordul între Guvernul României și Guvernul Regatului Hașemit al Iordaniei privind cooperarea în domeniul militar.

Acordul stabilește ca principale domenii de cooperare: organizarea comandamentelor la nivel operațional și teritorial; prevenirea și înlăturarea dezastrelor; planificarea apărării; managementul resurselor bugetare; dezvoltarea tehnologiei militare și interoperativitatea etc.

Cooperarea între părți se va realiza prin vizite reciproce, consultări, studii, congrese, schimb de documentație, exerciții comune, precum și prin alte forme care pot fi stabilite de către autoritățile responsabile de implementare a prevederilor acordului.

Pentru a eficientiza activitățile cuprinse în acord, se înființează Comisia militară mixtă româno-iordaniană, care se întrunește anual.

Menționăm, de asemenea, că pe timpul activităților desfășurate în comun este respectată legislația statului părții care primește, dar statul care trimite continuă să-și exercite jurisdicția asupra personalului propriu.

Pentru protecția informațiilor clasificate schimbate, partea care primește se obligă să acorde acestora cel puțin același nivel de secretizare cu cel acordat de partea care trimite.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc foarte mult.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Bejinariu.

 
   

Domnul Eugen Bejinariu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă în conformitate cu art.76 din Constituția României.

La lucrări au fost prezenți toți cei 22 de deputați, membri ai comisiei. În urma dezbaterii din ședința din 10 mai 2005, cu unanimitate de voturi pentru, comisia a hotărât să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată de inițiator. Mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbaterile generale? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Începem cu titlul legii.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul unic. Dacă sunt observații? Nu sunt observații.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului cu privire la privilegiile și imunitățile Curții Penale Internaționale, adoptat la New York la 9 septembrie 2002.  

Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului cu privire la privilegiile și imunitățile Curții Penale Internaționale, adoptat la New-York la 9 septembrie 2002.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog.

   

Doamna Roxana Rizoiu :

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Acordul cu privire la privilegiile și imunitățile Curții Penale Internaționale a fost adoptat, cum spuneați, la 9 septembrie 2002. Până în prezent, 23 de state, din cele 62 semnatare, au ratificat sau aprobat acordul.

Statele care au ratificat cel mai recent acest acord sunt Suedia, la 13 ianuarie 2005, și Belgia, la 28 martie 2005.

Acest acord a intrat în vigoare la 22 iulie 2004.

România a semnat Acordul cu privire la privilegiile și imunitățile Curții Penale Internaționale la data de 30 iunie 2004.

Acordul este important deoarece, prin aplicarea sa, va asigura funcționalitatea Curții Penale Internaționale. În acest sens, trebuie să fie garantate imunitățile și privilegiile esențiale îndeplinirii obiectivelor sale.

Acordul garantează imunitate absolută de jurisdicție Curții Penale Internaționale, patrimoniului, fondurilor și bunurilor sale, precum și imunități și privilegii personalului acesteia, în vederea exercitării independente a funcțiilor lor în serviciul Curții sau în legătură cu aceasta.

Totodată, este garantată inviolabilitatea localurilor, arhivelor și documentelor Curții, fiind prevăzute și o serie de facilități de natură fiscală și vamală, menite a înlesni activitatea Curții și a membrilor săi.

Ratificarea Acordului de către România își dovedește importanța și în contextul desfășurării negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Astfel, prin poziția comună, din 16 iunie 2003, cu privire la Curtea Penală Internațională, Uniunea Europeană sprijină funcționarea efectivă și independentă a Curții Penale Internaționale, încurajând în acest sens, printre altele, semnarea și ratificarea Acordului cu privire la privilegiile și imunității Curții Penale Internaționale. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Vă rog să vă prezentați și să ne iertați intervenția, dar este necesar pentru stenogramă.

 
   

Doamna Roxana Rizoiu:

Sunt Roxana Rizoiu. Sunt subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Pentru stenogramă am rugat să faceți acest lucru.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul domnul președinte Sergiu Andon.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Obiectul de reglementare al acestei legi constă în garantarea imunității de jurisdicție a Curții Penale Internaționale, respectiv a componenților ei, patrimoniului, fondurilor și bunurilor sale, precum și a imunităților și privilegiilor personalului, cum spuneam, în vederea exercitării independente a funcțiilor lor în serviciul Curții sau în legătură cu acestea.

Proiectul se înscrie și corespunde în imperativele interesului național, întrucât Ratificarea Acordului face parte și se înscrie în contextul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, țara noastră aliniindu-se astfel poziției comune și planului de acțiune a Uniunii Europene, prin care aceasta sprijină funcționarea efectivă și independentă a Curții Penale Internaționale.

Dezbaterea din Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost precedată de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, dat la 14 aprilie, al Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaților, acordat la 11 mai, al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, acordat la aceeași dată, și al Comisiei pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați, acordat, de asemenea, la data menționată.

În aceste condiții, Comisia juridică, de disciplină și imunități a hotărât, în unanimitate, să supună dumneavoastră proiectul de lege pentru dezbatere și adoptare.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Legea se încadrează în categoria legilor organice. Mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Iertați-mă, ordinare...

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Da, în categoria legilor ordinare, scuzați.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

M-ați speriat.

Deci este vorba de o lege ordinară.

Dacă dorește cineva să participe la dezbaterile generale? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Începem cu titlul legii. Observații? Nu sunt observații.

Supun votului titlul legii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1 îl supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.2, conținând declarația la acordul menționat.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind Tariful vamal integrat român (rămas pentru votul final).  

Proiectul de lege privind tariful vamal integrat român.

Procedură de urgență.

Invit biroul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci să ne onoreze cu prezența domniilor lor.

Vă rog să faceți propunerile regulamentare pentru dezbatere.

   

Doamna Grațiela Iordache:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci vă propune termen total de dezbatere 10 și un minut pe intervenție. Mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Dacă sunt observații față de propunerile comisiei?

Dacă nu, le supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Reprezentantul inițiatorului, domnul subsecretar de stat Gelu Diaconu. Aveți cuvântul!

 
   

Domnul Gelu Diaconu ( subsecretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă supunem aprobării Proiectul de lege privind tariful vamal integrat al României, ca un angajament foarte important asumat în procesul de integrare, la Cap.25 "Uniune Vamală". Este un act normativ care încununează munca de șase ani a unui grup de specialiști care, după modelul tarifului vamal integrat comunitar, au construit o bază de date cu codurile prin care sunt codificate măsurile tarifare și netarifare aplicate în procesul de vămuire a mărfurilor la import și export, iar acest tarif vamal integrat va fi pus, odată cu aprobarea legii, la dispoziția agenților economici, fiind pentru prima dată în posesia tuturor reglementărilor aplicabile pentru fiecare din pozițiile tarifare împreună cu care se prezintă mărfurile la vămuirea în cadrul operațiunilor de import-export.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc foarte mult.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule deputat Bolcaș, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog să mă iertați, dar trebuie să iau cuvântul din respect pentru activitatea noastră.

Ceea ce vi se prezintă aici este un proiect de lege fără obiect, fără conținut, care constituie un act dat de o autoritate necompetentă.

Vă rog să constatați că existența unui tarif integrat este, într-adevăr, necesară și mulțumesc specialiștilor care au realizat această operă de mare structură. Dar, legea aceasta nu-mi spune absolut nimic și nu mă obligă la nimic. Din însăși expunerea de motive, ca să nu mai vorbesc de art.1 alin.2, rezultă că ne aflăm indubitabil în prezența unei colecții de prevederi referitoare la activitatea vamală. Or, o colecție de prevederi legale deja existente într-un anumit domeniu, care este întotdeauna necesară, și cu atât mai necesară în activitatea vamală, s-ar părea că formatul electronic folosit în statele Uniunii Europene permite o actualizare la zi a acesteia, este necesară, dar nu se realizează printr-un proiect de lege.

Avem art.17 din Legea privind normele de tehnică legislativă, care reglementează categoric acest lucru. Pe măsura consolidării sistemului legislativ, reglementările legale în vigoare privind același domeniu, asta ce ne interesează acum, sau din domenii conexe, cuprinse în legi, ordonanțe și hotărâri ale Guvernului, exact care este conținutul acestui tarif vamal integrat, pot fi încorporate prin alăturarea textelor acestora într-o structură omogenă, foarte bine prezentată sub formă de Codex.

Deci, este vorba despre un codex care să înlesnească cunoașterea. Codexul se elaborează de Consiliul Legislativ, cu aprobarea prealabilă a Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului.

Iertați-mă, această lege nu are obiect. Ea presupune realizarea unei arhivări a unor texte de acte normative existente, care au un conținut. Ne aflăm în prezența unui codex care nu se realizează prin lege. Și de ce spun că nu se realizează prin lege? Pentru că această lege, prin art.3, care vorbește de componentele tarifului vamal integrat, lasă posibilitatea și labilitatea ca în acest tarif vamal integrat să fie băgate și scoase niște acte normative după dorința eclectică a oricui, ceea ce nu se poate. În condițiile elaborării unui codex, avem siguranța stabilității acestuia.

Pentru aceste considerente, personal, voi vota împotriva unui proiect de lege care contravine vehement legii tehnicii legislative și care, repet, nu are obiect de reglementare, făcut numai dintr-o "clăbuceală" publicitară pentru Uniunea Europeană. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Eugen Nicolăescu.

 
   

Domnul Eugen-Gheorghe Nicolăescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, mulți ne putem pricepe la orice. Mai trist este când avem pretenția că ne pricepem, și nu ne pricepem.

Aș vrea să cred că toate comentariile care se fac pe acest proiect de lege se fac în cunoștință de cauză. Tariful vamal integrat al României constituie, în accepțiunea în care a fost elaborat proiectul de lege, un instrument prin care să se facă ordine în ceea ce înseamnă vamă.

Prin acest proiect de lege, în ciuda a ceea ce s-a spus înainte, nimeni în această țară nu-și va mai permite să introducă sau să scoată din nomenclatorul cu care operează vama, decât dacă are acordul autorității vamale, pe ceea ce înseamnă tarif vamal integrat.

Cred că acesta este rolul autorității vamale, acesta este rolul sistemului integrat, dar mai ales prin această modalitate, prin această concepție, prin această abordare, noi, România, ne aliniem la tariful vamal integrat și la comunitatea europeană.

De aceea, cred că este absolut necesar să fim de acord cu acest proiect de lege; de aceea cred că trebuie să înțelegem că până la urmă regulile trebuie să fie reguli, și să fie de toți respectate, și să existe o unitate în abordarea sistemului vamal în România.

De aceea, eu vă propun să priviți cu foarte multă atenție acest proiect de lege și să-i dați votul dumneavoastră, pentru că acest proiect de lege ne aduce, pe de o parte, mai aproape de Europa, dar, în același timp, face ordine în propria noastră ogradă în ceea ce privește vama. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Aș vrea să nu amestecăm cele două planuri ale discuției. Avem, pe de o parte, elementele care țin de codexul de care vorbea domnul Bolcaș, și avea dreptate. Practic, aici avem în realitate un cod vamal, pentru că sunt strânse reglementările, dacă înțeleg eu bine, într-un complex normativ. Nu aici se reglementează atribuțiile autorității vamale. Există un sediu al materiei, bănuiesc, într-un alt act normativ. Aici se stabilește oarecum dinamica și modalitatea în care unele dintre poziții, unele dintre elementele acestui tarif sunt introduse într-o modalitate care să fie mai ușor accesibilă, unitară.

Nu mai puțin din punct de vedere juridic, domnul Bolcaș are dreptate, pentru că aici nu este vorba de o lege privind tariful vamal, ci este vorba de o reglementare, de un cod referitor la reglementările vamale, tariful până la urmă fiind o chestiune care este compusă din diferite poziții, care sunt până la urmă strict tehnice.

Nu vreau să mă amestec mai mult în această dezbatere. Este datoria mea să clarific sensul votului și să spun că din punctul de vedere al operațiunii, ea este absolut necesară. Nu sunt absolut convins că aceasta este cea mai bună formulare juridică din punctul de vedere al textului. Și aici, sigur, că împărtășesc punctul de vedere al domnului Bolcaș. Nu știu cum este mai bine să procedăm.

Să ascultăm și punctul de vedere al comisiei. Este adevărat, s-ar putea ca din punct de vedere juridic să fi existat și posibilități mai bune de a scrie această intenție, care este absolut benefică. Dar, textul în sine, am impresia că putea să fie scris mult mai serios, pentru a evita acest tip de comentarii.

Vă rog, punctul de vedere al comisiei.

 
   

Doamna Grațiela Denisa Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest proiect de lege reprezintă o condiție esențială a procesului de armonizare legislativă, fiind unul dintre obiectivele strategice ale României, menționat ca atare în Cap.25 al documentului de poziție aprobat de Guvernul României.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, și la dezbaterea proiectului au participat, în conformitate cu prevederile art.51-52 din Regulamentul Camerei Deputaților, reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, ai ANAF-ului.

La lucrările comisiei au participat 25 de deputați din totalul de 26 de membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Deci, a fost aprobat și de către reprezentanții PPRM și de către reprezentanții PSD.

Proiect de lege, potrivit art.75 din Constituția României, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

În urma dezbaterii proiectului de lege, comisia propune supunerea spre dezbaterea și adoptarea plenului Camerei Deputaților a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc că ați clarificat aspectele în discuție.

Stimați colegi,

Trecem la dezbaterea pe articole și eu vă sugerez, totuși, să luăm în discuție textul așa cum este. Sigur, dacă va fi nevoie în perioada următoare de o îmbunătățire a textului, acest lucru se poate face. În esență, însă, este o operațiune necesară, și de aceea poate mergem pe etape, în ideea de a valida, deocamdată, acest efort deosebit (am văzut introducerea pe site a tuturor acestor elemente componente), urmând ca după aceea, poate, și cu sprijinul Consiliului Legislativ să avem un text mai bun.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Cred că va trebui să numărăm voturile.

Deci, încă o dată, vă rog să votați cei care sunteți în favoarea titlului legii.

Cine este pentru? 143 de voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 12 voturi împotrivă. Mulțumesc.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu majoritate de voturi, titlul legii a fost aprobat.

Art.1. Dacă sunt observații? Nu sunt observații.

Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 144 voturi pentru.

Împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi, art.1 a fost aprobat.

Art.2 îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 144 voturi pentru.

Împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu majoritate de voturi, art.2 a fost aprobat.

Art.3 îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 144 voturi pentru.

Împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu majoritate de voturi, art.3 a fost aprobat.

Art.4 îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc. 146 de voturi pentru.

Împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu majoritate de voturi, art.4 a fost aprobat.

Art.5 îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 146 de voturi pentru.

Împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu majoritate de voturi, art.5 a fost aprobat.

Art.6 îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. 146 de voturi pentru.

Împotrivă?13 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu majoritate de voturi, art.6 a fost aprobat.

Vă propun ca votul final să-l dăm mâine la ora 11,00, împreună cu celelalte proiecte de lege.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr. 371/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Poliției Comunitare.  

Trecem la următorul proiect de lege, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr. 371/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Poliției Comunitare. Procedură de urgență.

Invit biroul comisiei să facă propunerile regulamentare.

   

Domnul Dan Ștefan Motreanu:

Domnule președinte,

Comisia propune cinci minute pentru dezbateri generale și un minut pentru fiecare intervenție.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Dacă sunt observații?

Supun votului aceste propuneri.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, domnul secretar de stat Mircea Alexandru.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

De la data intrării în vigoare a Legii nr. 371 au fost constatate unele disfuncționalități de natură obiectivă în procesul de înființare și organizare a Poliției Comunitare determinate, pe de o parte, de lacune normative sub aspectul reglementării unor situații tranzitorii, identificate ulterior în procesul de reorganizare a fostelor corpuri ale gardienilor publici, precum și de lipsa unei detalieri corespunzătoare referitoare la transferul de personal și patrimoniu. În numeroase situații, aceste disfuncționalități au pus în dificultate autoritățile locale în demersurile acestora pentru realizarea procesului de reorganizare, precum și de preluare a patrimoniului și personalului, implicația cea mai gravă a acestei situații constând în întârzierea înființării Poliției Comunitare în unele unități administrativ-teritoriale.

Prin adoptarea de către Guvern a Ordonanței de urgență supuse astăzi aprobării au fost introduse în conținutul Legii nr. 371 modificări și completări de natură să elimine disfuncționalitățile constatate și să operaționalizeze Poliția Comunitară, creându-se, astfel, cadrul corespunzător organizării acesteia.

Având în vedere aspectele menționate, vă adresez rugămintea de a adopta proiectul de lege în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

În ceea ce privește propunerile de amendamente din partea comisiei? Sunteți de acord cu ele? Mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Niculae Mircovici:

Mulțumesc, domnule președinte. Deputat Mircovici Niculae, de Timiș.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Pe data de 9 mai, acum o săptămână, am avut o dezbatere neonorantă la adoptarea proiectului de lege referitor la declarațiile de avere și atunci s-au făcut referiri că vinovat este Guvernul, vizavi de faptul că pe data de 7, prin Ordonanță de urgență, ne-a impus un lucru și pe data de 9 a trebuit să-l votăm.

Ca membru în Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională, îmi permit să remarc faptul - și mi-e greu s-o spun de la această tribună - că fie este vorba de superficialitate, fie este vorba de indiferență sau poate chiar de ignoranță, atunci când se atribuie anumite proiecte de legi nu pentru avizare, ci pentru dezbatere, în fond, unor comisii.

Am tot respectul față de colegii din Comisia de administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, dar este a șasea lege, dacă ar trece, numai în luna aprilie și mai, care a trecut fără a fi dezbătută în fond în Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională și care fiecare dintre ele se refereau la probleme care vizează în primul rând această comisie. Mi-aș permite să vă reamintesc că acordul dintre România și Republica Islamică Pakistan, care se referea la producerea, traficul și consumul de droguri a fost dată la Legea de administrație publică.

Legea de ratificare a Acordului dintre România și Bulgaria privind cooperarea autorităților de frontieră a fost dată, de asemenea, la Comisia de administrație publică. Nu știu ce are Consiliul Județean Timiș cu acordul între Poliția de frontieră între România și Bulgaria.

Legea care se referă la declasificarea, Legea de modificare a Legii nr. 182 din 2002, referitor la informațiile clasificate a fost dată, de asemenea, la Comisia de administrație publică.

Legea nr. 333/2002 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecției persoanelor, la rândul ei a fost dată tot la Comisia de administrație publică.

Mai mult decât atât, Legea privind unele măsuri reparatorii, morale, în primul rând, pentru cadrele epurate în perioada 1947 - 1950, a fost dată la rândul ei la Comisia de muncă. Nu știu ce legătură există între Comisia de muncă și onoarea unui ofițer care a fost în război și în momentul în care a venit din război a fost demobilizat, deblocat și trecut în rezervă și care cerea în primul rând niște drepturi morale.

Din acest punct de vedere, eu cred... și propun ca această lege să fie retrimisă la comisie, pentru că ajunge la Biroul permanent, astfel încât să fie repartizată pentru analiză în fond și la Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Dacă s-ar pune problema art. 62 sau 88 din Regulamentul Camerei Deputaților, primul făcând referire la faptul că orice comisie permanentă care se consideră competentă îl informează pe președinte că dorește să-și dea avizul, menționez că aici nu este vorba de aviz, ci de o comisie sesizată în fond. Iar art. 88, prin care se arată că proiectele de lege sunt aduse la cunoștința Camerei Deputaților de către președinți, anunțând titlul, comisiile sesizate în fond și pentru avizare, precum și termenul de depunere, nu face nici o referire la modul în care o altă comisie interesată în a dezbate în fond poate să intervină.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Poate că este cazul că precizăm că dumneavoastră sau comisiile, mai bine spus, au dreptul, conform procedurii, în momentul în care se consideră îndreptățite să participe la activitatea de avizare, într-un termen care este rezonabil și care este prevăzut în Regulament, să facă această solicitare și de aceea eu nu înțeleg această enervare la acest moment! Deci, poate că este adevărat, dar eu vreau să vă spun că în timp ce unii dintre dumneavoastră se plimbau prin sală, eu v-am făcut o lectură interesantă timp de 20 de minute, în care vă anunțam, pentru anumite proiecte de legi care sunt comisiile la care am repartizat pentru raport pe fond, dar și pentru avize, aproape 25 de texte.

Sigur, data viitoare, când o să le discutăm, s-ar putea din nou să spuneți că anumite comisii n-au participat la avizare.

Deci, eu vă rog să urmăriți, conform Regulamentului, ce drepturi și ce obligații aveți, astfel încât lucrurile să fie foarte clare. Articolul 63 din Regulament spune: "Dacă o comisie permanentă consideră că un proiect de lege sau o propunere legislativă este de competența în fond a altei comisii, ea poate cere Biroului permanent, în cel mult 3 zile de la sesizarea ei, trimiterea lor către acea comisie".

Deci, nu știu dacă observația pe care ați făcut-o, domnule deputat, era făcută în numele comisiei sau în nume personal, dar, oricum, și dacă era făcută în numele comisiei, eu cred că aveați datoria să luați în considerare acest text din Regulament, iar atunci când este cazul, să interveniți pentru a solicita repartizarea la comisia dumneavoastră a unora dintre textele respective.

Vreau să vă atrag atenția, însă, stimați colegi... Iertați-mă! Suntem în procedură de urgență, apreciez foarte mult dorința de a discuta despre Regulament, dar nu are nici un fel de legătură acest comentariu și această problemă cu problema pe care o discutăm acum. De aceea, vă rog foarte mult să încheiem această discuție. Pentru cei interesați, încă o dată, sediul materiei, art. 63 din Regulament.

Revenim la solicitarea pe care v-am făcut-o. Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să se refere la proiectul de lege pe care-l discutăm acum. Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului comisiei, domnului președinte, pentru a ne prezenta punctul de vedere al colegilor săi.

 
   

Domnul Dan Ștefan Motreanu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Până în prezent au fost constatate disfuncționalități în procesul de înființare și organizare a Poliției Comunitare, determinate de o serie de lacune normative, sub aspectul reglementării unor situații tranzitorii și de lipsa unor detalieri referitoare la transferul de personal și de patrimoniu.

Aceste disfuncționalități au pus în imposibilitate fostele corpuri ale gardienilor publici, precum și autoritățile administrației publice locale, să întreprindă demersurile corespunzătoare pentru realizarea procesului de organizare, precum și de preluare a personalului și patrimoniului, în termenul prevăzut de lege, respectiv până la data de 1 aprilie 2005.

Astfel, prezentul proiect de lege are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 371/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Poliției Comunitare, în sensul operaționalizării acesteia și eliminării disfuncționalităților apărute în procesul de reorganizare și de preluare a personalului și patrimoniului de la fostele corpuri ale gardienilor publici.

Prin urmare, s-a impus prorogarea termenului prevăzut la art. 20, până la data de 30 noiembrie 2005.

Având în vedere cele prezentate, comisia propune admiterea cu modificări a proiectului de lege.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articol. Titlul legii mai întâi. Dacă sunt observații? Dacă nu sunt observații supun votului titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 1vot împotrivă.

Abțineri?

Cu 1 vot împotrivă, titlul legii a fost aprobat.

Vă rog să observați în raportul comisiei, la pct. 7, se propune o reformulare a art. 21.

Dacă sunteți de acord cu acest amendament?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri?

Cu un vot împotrivă, amendamentul comisiei a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al proiectului de lege, cu modificarea deja operată.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri?

Cu 1 vot împotrivă, articolul unic a fost aprobat.

Supun votului proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri?

Cu 1 vot împotrivă proiectul de lege a fost aprobat.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind schimbarea denumirii satului Valea Izvorului, din componența comunei Livezile, județul Mehedinți (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege privind schimbarea denumirii satului Valea Izvorului, din componența comunei Livezile, județul Mehedinți.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

   

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege în discuție a fost inițiat la solicitarea autorităților locale și a instituției prefectului județului Mehedinți, răspunzând astfel dorinței cetățenilor Valea Izvorului care, prin referendum, organizat în condițiile legii, au hotărât ca localitatea lor să se numească Ștefan Odobleja, după numele doctorului academician Ștefan Odobleja care s-a născut și și-a petrecut ultimii ani ai vieții în acest sat.

De asemenea, precizăm și faptul că potrivit art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 63 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 48, schimbarea denumirii unui sat se face prin lege.

Având în vedere faptul că pentru schimbarea denumirii satului Valea Izvorului în Ștefan Odobleja au fost îndeplinite condițiile legale, vă adresăm rugămintea să adoptați proiectul de lege în forma prezentată.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Punct de vedere al comisiei, domnul președinte Motreanu.

 
   

Domnul Dan Ștefan Motreanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect schimbarea denumirii satului Valea Izvorului, din componența comunei Livezile, județul Mehedinți, din Valea Izvorului în Ștefan Odobleja.

După cum rezultă din expunerea de motive, la referendumul organizat pe data de 5 decembrie 2004 de către autoritățile administrației publice ale comunei Livezile din județul Mehedinți, la vot au participat 746 de persoane din totalul de 1470 de persoane înscrise pe liste pentru referendum, iar din numărul de voturi valabil exprimate 97% au fost în favoarea schimbării denumirii satului Valea Izvorului.

Urmarea dezbaterilor în ședința din 4 mai 2005, membrii comisiei au hotărât să susțină promovarea proiectului de lege și propune plenului Camerei Deputaților adoptarea acestuia.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să participe la dezbaterile generale? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole. Începem cu titlul legii. Observații? Nu sunt observații.

Supun votului titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 1 al legii îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 2 îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Este vorba de o lege organică. Votul final îl vom da mâine la ora 11,00.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare națională.  

Ultimul proiect de lege pentru astăzi - Proiectul de Lege pentru completarea art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare națională.

Dacă dorește cineva din partea Guvernului să ia cuvântul, din partea inițiatorului? Domnul Demeter Attila, secretar de stat. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

   

Domnul Demeter Attila (secretar de stat, Ministerul Economiei și Comerțului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Asociația de standardizare din România, în calitate de organism național de standardizare, trebuie să îndeplinească condițiile pentru a obține în anul 2005 calitatea de membru cu drepturi depline la organismele europene de standardizare, respectiv la Comitetul European de Standardizare CEN și la Comitetul European de Standardizare în Electrotehnică CENELEC.

În acest sens, atât la momentul solicitării calității de membru CEN și CENELEC, cât și ulterior obținerii acestui statut se impun a fi respectate, printre altele, și următoarele două condiții: existența și funcționarea unui cadru legislativ specific standardizării voluntare și adoptarea standardelor europene, concomitent cu anularea reglementărilor tehnice conflictuale cu acestea.

Pentru a obține și menține de către ISO ulterior a statutului de membru CEN și CENELEC, se impune completarea articolului nou, cu următoarele elemente: prevederi ce privesc obligația autorităților cu funcție de reglementare de a consulta ISO ori de câte ori în proiecte de reglementări se dorește a se face o referire la standarde, dispoziții referitoare la modalitatea și condițiile în care autoritățile pot face o referire la standarde în reglementările tehnice.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, doamna Aura Vasile.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată cu Legea pentru completarea art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare națională.

Proiectul de lege a fost discutat în ședințele din data de 4 și 5 și în urma dezbaterilor membrii comisiei au hotărât în unanimitate să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului... Iertați-mă! Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Aurel Vainer:

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi deputați,

Am ținut să intervin la susținerea acestui proiect de lege, pentru un motiv simplu și cred că consistent în același timp. Sistemul de standardizare a produselor și serviciilor în România s-a schimbat fundamental începând cu trecerea la economia de piață. Cu atât mai mult într-o economie de piață funcțională, care anvizajează înscrierea în cerințele pieței unice europene, standardele reprezintă un element de prim ordin.

Ca atare, trebuie să creăm condițiile pentru ca noul sistem, noul mecanism al standardizării să funcționeze cât mai bine. Și susțin întru totul această modificare a reglementărilor existente, pentru că asigură ceea ce este necesar, nu numai în acest domeniu: dialogul ante-legislativ cu cei care sunt factori principali într-un domeniu sau altul. Asociația Română de Standardizare este o organizație neguvernamentală, dar care reunește tot ceea ce înseamnă specialitate în materie de standarde.

Ca atare, este în interesul nostru, al economiei românești, să avem reglementări în materie de standarde, care s-au elaborat într-un dialog direct cu cei mai pricepuți în domeniu.

De aceea, susțin întru totul și tare aș dori ca acest principiu care aici își face loc foarte vizibil, să fie preluat și mai departe. Există reglementări privind transparența sistemului legislativ, dar din păcate nu întotdeauna se ține seamă de acest principiu. Cred că în acest caz se face un pas înainte, extrem de util și necesar.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Deci, sunteți de acord cu proiectul de lege?

 
     

Domnul Aurel Vainer:

Da.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Doamna Aura Vasile... Sunteți încă o dată de acord cu proiectul de lege! Mai spuneți-ne o dată că sunteți de acord.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule președinte,

Trebuie să fac o specificare. Prin raportul pe care l-am prezentat se face o modificare la art. 9 la Legea nr. 355/2002 care a aprobat Ordonanța Guvernului nr. 39. Deci, nu discutăm acum pentru prima oară despre norme de standardizare.

Deci, există legea aprobată în 2002, iar astăzi modificăm doar la un articol.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat a vrut să sublinieze că este o operațiune importantă, este un pas înainte, în legătură cu articolul nou.

Dacă mai sunt alte contribuții? Nu mai sunt.

Începem dezbaterea legii.

Supun votului titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. I dacă sunt observații? Nu sunt observații. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul II.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Este o lege ordinară. Îndrăznesc să o supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

Stimați colegi,

Facem o pauză până la 18,30, când începem următorul segment de program.

 
  Prezentarea pe scurt a interpelărilor ce urmează a fi adresate membrilor Guvernului de către deputații:  

(În continuare, ședința a fost condusă de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților).

   

Doamna Daniela Popa:

Începem ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebări și prezentarea interpelărilor. Pentru că mai este un sfert de oră până la ora fixată pentru răspunsurile orale la întrebări, să începem cu prezentarea interpelărilor.

Domnul deputat Garda Dezideriu, interpelare depusă în scris sau o prezentați? O prezentați pe scurt sau doar o depuneți în scris? Depusă în scris. Mulțumesc.

Domnul deputat Ioan Țundrea? Nu este.

 
  Emil Radu Moldovan

Domnul deputat Emil Moldovan? Vă rog. Prezentare pe scurt.

   

Domnul Emil Radu Moldovan:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Din păcate, interpelarea mea este cam întârziată, a fost pregătită pentru ședința de la început de lună, care a fost amânată, dar am văzut că deja domnul prim ministru a dat un răspuns vizavi de delegația numeroasă care a fost deplasată la Luxemburg cu ocazia semnării Tratatului pentru Aderarea României la Uniunea Europeană. Este o interpelare și am rugămintea să primesc un răspuns, în scris și oral, vizavi de oportunitatea deplasării acestei delegații numeroase, precum și costurile pentru cei care eu cred că nu trebuiau să se deplaseze pentru semnarea acestui tratat.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Ioan Țundrea

Domnul deputat Ioan Țundrea. Pe scurt vă prezentați interpelarea, vă rog.

   

Domnul Ioan Țundrea:

Doamnă președintă,

Doamnelor și domnilor deputați,

Interpelarea este adresată domnului Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului.

Obiectul interpelării: "E pur si muove! Drumul Lupacului peste Reșița."

Cum o nenorocire nu vine niciodată singură, după intrarea în istorie a tradiției siderurgiei reșițene, după dezastrul lăsat de recentele inundații, peste municipiul traversat de râul Bârzava s-a mai abătut o nenorocire: prăbușirea drumului de intrare în reședința Caraș- Severinului dinspre Lupac.

Fostul primar al Reșiței rezolvase această problemă într-un mod aproape hilar: mutând plăcuța indicatoare de la intrarea în municipiu, sperând, probabil, să acceseze banii din "taxa Băsescu". Noua administrație a mutat plăcuța la loc, dar problema alunecării terenului pe drumul Lupacului se agravează pe zi ce trece.

Din datele pe care le avem până acum, refacerea unui tronson de drum pe o distanță de 1.700 de metri ar costa aproximativ 132 de miliarde de lei, iar primăria Reșița nu dispune de această sumă.

Necazul este mult mai adânc decât ce se vede la suprafață: sub carosabil se află alte două straturi asfaltice, în care apele s-au infiltrat, au creat caverne, ce au dus la prăbușirea stratului de suprafață.

Dramatismul acestei situații constă în faptul că prăbușirea versantului s-ar produce peste un cartier de locuințe din zona aflată în aval, denumită Moroasa. Pericolul ca dealul să se prăbușească peste Reșița este iminent, argumente în sprijinul acestui viitor dezastru sunt studiile efectuate de echipe de profesori specialiști de la Institutul Politehnic din Timișoara.

Considerând că responsabilitatea în cazul prăbușirii drumului Lupacului peste municipiul Reșița este a tuturor, vă solicit să întreprindeți în cel mai scurt timp toate măsurile ce se impun pentru soluționarea acestei probleme, deoarece "tomorrow will be to late".

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

Domnul deputat Eugen Bejinariu. Interpelare depusă în scris.

 
  Vasile Cosmin Nicula

Domnul deputat Vasile Nicula. Aveți patru interpelări!

   

Domnul Vasile Cosmin Nicula:

Mulțumesc, doamnă președintă de ședință.

Interpelări, într-adevăr, am patru, dar la trei interpelări o să solicit un răspuns scris.

Prima interpelare este adresată domnului ministru Vasile Blaga, iar obiectul interpelării se referă la instrumentarea Plângerii penale nr. 13.649/2.11.2004 către Poliția județului Hunedoara, Serviciul economic, ce incriminează infracțiunile numitului Păun Jura Petru Radu, actual primar al orașului Simeria, în timpul exercitării mandatului de administrator delegat și director general la A.B. System Impex S.R.L. Deva. Răspunsul îl solicit în scris.

A doua interpelare este adresată tot domnului ministru Blaga și are ca obiect abuzurile primarului comunei Brănișca, județul Hunedoara, Teodor Lazăr.

A treia interpelare este adresată doamnei ministru Mona Muscă și are ca obiect Castelul de la Hunedoara. Interpelarea mea este compusă din următoarea solicitare, la care solicit răspuns scris și verbal, și o rog pe doamna ministru să constituie o comisie ministerială care să se deplaseze la fața locului și să analizeze oportunitatea finanțării lucrărilor de consolidare și reparații ale castelului. În acest sens, anexez prezentei interpelări un memoriu justificativ, care stă la baza necesității finanțării în regim de urgență a acestor lucrări.

Ultima interpelare este adresată tot domnului ministru Vasile Blaga și are ca obiect încălcarea repetată a legilor și atitudinea neconformă cu rangul de demnitate publică cu care a fost investit prefectul județului Hunedoara, Cristian Vladu.

Interpelarea mea este compusă din următoarele, la care solicit răspuns scris:

Am fost sesizat de către 10 primari ai PSD din județul Hunedoara cu privire la încălcările flagrante și repetate ale legilor de către prefectul de Hunedoara, Cristian Vladu, cu referire la Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, Legea nr. 161, care reglementează statutul funcționarilor publici, și Legea nr. 340 privind instituția prefectului și la abuzurile privind modul de aplicare a legilor fondului funciar. De asemenea, am fost sesizat asupra controalelor ordonate și direcționate politic de către prefectul Vladu, nelegale și nejustificate, la primăriile conduse de primari PSD, dispuse în baza unor reclamații fictive sau instrumentate la comandă politică, pentru a-i forța să se înscrie în PD sau PNL, după caz, sau pentru a le afecta imagina publică în fața electoratului. Am mai fost sesizat cu privire la repetatele chemări la ordine ale primarilor PSD, nevoiți fiind să aștepte la dispoziția prefectului până la 10 ore, pentru a fi trași la răspundere și obligați să participe la așa-zise "audiențe", unde sunt jigniți și tratați subuman de către prefect, în fața reclamanților.

Față de cele exprimate mai sus, solicit ministrului administrației și internelor o urgentă luare de poziție față de cazul în speță, privind relația prefect-primar, cu respectarea prevederilor Constituției României și ale legii și cu luarea unor măsuri de sancționare, până la luarea deciziei schimbării din funcție a prefectului Cristian Vladu. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Doamna deputat Daciana Sârbu, interpelarea depusă în scris.

Doamna deputat Lia Olguța Vasilescu, interpelarea depusă în scris.

 
  Victor Sanda

Domnul deputat Victor Sanda.

   

Domnul Victor Sanda:

Doamnă președintă,

Domnilor colegi și doamnelor colege,

Interpelarea mea este adresată domnului Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului. Subiectul interpelării este starea gravă a sectoarelor de drum național din județul Dâmbovița.

În județul Dâmbovița, circa 330 de km de drumuri naționale sunt administrate de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, aflată în subordinea MTTC, prin Secția de Drumuri Naționale Târgoviște, care are în administrare 5 sectoare de drum, și Secția București-Nord, care are în administrare un singur sector. De mulți ani, S.D.N. Târgoviște se confruntă nu numai cu o lipsă acută de fonduri, dar și de utilaje, pentru a putea realiza lucrările de reparații capitale corespunzătoare și necesare pe drumurile naționale.

Ca atare, pe aceste sectoare publice ce tranzitează județul Dâmbovița în ultimii 20 de ani nu s-au efectuat decât plombări, fapt ce a condus în timp la degradări majore ale drumurilor naționale, cu caverne și gropi pe partea carosabilă, devenind un real pericol pentru participanții la traficul rutier. Practic, toate intrările în județ sunt sub orice critică, devenind impracticabile.

Consiliul Județean Dâmbovița a semnalat Ministerului Transporturilor, prin Adresa nr. 1.890/29.03.2005 această stare avansată de degradare a drumurilor naționale din județ, solicitând sprijin urgent. Reprezentanții ministerului au dat însă un răspuns negativ, prin Adresa nr. 93/5.556 din 25.04.2005, invocând lipsa de fonduri pe acest an. Mai mult, licitațiile organizate pentru realizarea reparației capitale pe DN 71 și DN 72 au fost anulate, hotărându-se efectuarea doar de lucrări de plombare și doar pe anumite tronsoane.

Nici drumul rapid Târgoviște-Tărtășești-București, considerat poarta deschisă a județului Dâmbovița, nu are o soartă mai bună, din cauza lentorii cu care se lucrează la pasajul peste calea ferată de la Conțești, la care s-au depășit termenele de punere în funcție, conducătorii auto fiind nevoiți să urmeze în continuare traseul ocolitor prin comuna Conțești.

Această situație a început deja să aibă implicații negative pentru dezvoltarea economică a județului, mulți investitori dornici să dezvolte afaceri în Dâmbovița au devenit brusc neinteresați, acuzând calitatea proastă a infrastructurii rutiere.

În consecință, vă solicit, domnule ministru, să reanalizați situația de la Dâmbovița și să dispuneți urgent măsuri de modernizare și finanțare a Secției de Drumuri Naționale, pentru realizarea reparațiilor capitale necesare pe drumurile naționale. Și, totodată, vă rog să dispuneți urgentarea lucrărilor la pasajul Conțești, în vederea finalizării lor în acest an. Altfel, vom crede că MTCT are intenția să izoleze definitiv județul Dâmbovița de restul țării.

Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Tamas Sandor. Depusă în scris interpelarea.

Domnul Bogdan Pascu. Depusă în scris interpelarea.

Domnul deputat Costache Mircea, 2 interpelări, depuse în scris.

Domnul deputat Ștefan Baban, 3 interpelări, depuse în scris.

Domnul deputat Adrian Moisoiu, 3 interpelări, depuse în scris.

Doamna deputat Minodora Cliveti, 2 interpelări, depuse în scris.

 
  Andrian-Sirojea Mihei

Domnul deputat Andrian Mihei.

   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

Interpelare adresată domnului ministru al afacerilor externe, Mihai Răzvan Ungureanu, de către deputat Andrian Mihei, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, și prezentată în ședința Camerei Deputaților din dtaa de 16.05.2005.

Obiectul interpelării: situația incertă a celor doi marinari români, Radu Mazilu și Valerică Dragne, arestați în Nigeria.

Interpelare: Doi marinari români, Radu Mazilu și Valerică Dragne, sunt arestați de peste un an de zile în Nigeria, acuzați fiind de autoritățile nigeriene de contrabandă cu țiței și asta pentru că în această țară transportul acestui produs reprezintă monopol de stat. Vasul "African Pride", proprietatea Companiei grecești Kleras Services Corporation, pe care s-au îmbarcat marinarii Radu Mazilu și Valerică Dragne, navighează sub pavilion panamez și a fost închiriat de un armator grec. Românii au plecat spre Lagos pe 29 mai 2003, iar în luna octombrie a aceluiași an, 2003, nava a fost reținută de autoritățile portuare nigeriene, care suspectează echipajul de contrabandă cu petrol brut. Întreg echipajul a fost acuzat de furtul a 11.300 tone metrice de țiței, iar poliția nigeriană a arestat echipajul navei grecești sub învinuirea de conspirație în vederea săvârșirii de infracțiuni, deși doar proprietarii navei pot dispune preluarea unei anumite încărcături.

Timp de patru luni, situația celor doi marinari, Radu Mazilu și Valerică Dragne a fost critică, acestora fiindu-le interzis să părăsească vasul, iar, apoi, au fost transferați în Penitenciarul de maximă securitate Kiri Kiri.

Cei doi marinari români, de profesie lăcătuși-tinichigii, au declarat că nu au avut cunoștință despre încărcătura vasului și nici nu au semnat sau acceptat verbal vreo înțelegere în scop fraudulos cu comandantul rus al navei "African Pride". Declarația consulului general al României în Nigeria la acea vreme, domnul Andi Avram, a susținut faptul că românii au fost inițial acuzați de contrabandă cu țiței și complot împotriva siguranței naționale, la cel de al doilea cap de acuzare renunțându-se din lipsă de dovezi. La ora actuală, marinarii sunt judecați pentru transport ilegal de petrol brut, potrivit legislației nigeriene.

Cei doi constănțeni nu fac parte din personalul navigant, ei fiind angajați doar pentru a efectua lucrări de lăcătușerie pe vas. Ca atare, potrivit normelor internaționale în domeniu, în eventualitatea dovedirii acuzațiilor, aceștia vor fi exonerați de pedeapsă, în virtutea statutului pe care îl au.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog, domnule ministru, să-mi răspundeți la următoarele două întrebări: care sunt acțiunile demarate până în prezent pentru repatrierea celor doi marinari, Radu Mazilu și Valerică Dragne, și care au fost rezultatele? Solicităm răspuns în scris. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Fiind ora 18,30, începem cu răspunsurile orale la întrebări.

Voci din sală:

Doamnă președintă, noi avem întrebări și urmam la rând!

 
   

Doamna Daniela Popa:

Da, la ora 18,30, începe ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebări. Prezentarea interpelărilor este de la 19,30, am început cu 10 minute mai devreme, dând ocazia colegilor să-și prezinte interpelările.

 
Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului de către deputații:  

Răspunsul dat domnului deputat Valeriu Zgonea, din partea Grupului parlamentar al PSD, răspunde domnul Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor. Răspunsul la interpelarea referitoare la asigurarea ordinii publice. Domnule ministru, aveți cuvântul.

Voci din sală:

Nu e aici domnul Zgonea!

   

Doamna Daniela Popa:

Nu este domnul Zgonea în sală? Răspunsul se predă în scris, atunci.

 
     

Domnul Vasile Blaga:

L-am predat.

 
  Becsek-Garda Dezsö-Kálmán

Doamna Daniela Popa:

Tot domnul ministru Vasile Blaga, răspuns la interpelarea domnului Garda Dezideriu, Grupul parlamentar al UDMR, este în sală. Poftiți, domnule ministru, aveți cuvântul.

   

Domnul Vasile Blaga:

Stimate domnule deputat,

La întrebarea dumneavoastră, prin care solicitați, în vederea clarificării situației numitei Burjan Maria, din municipiul Gheorgheni, județul Harghita, transmiterea în copii xerox a actelor existente în legătură cu acest caz la Oficiul de cadastru și publicitate imobiliară Harghita, vă comunicăm următoarele.

În conformitate cu prevederile Legii fondului funciar, nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare, în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea dreptului sau constituirea acestuia, pentru atribuirea efectivă a terenurilor celor îndreptățiți și eliberării titlurilor de proprietate în fiecare comună, oraș sau municipiu este constituită prin ordinul prefectului o comisie locală, condusă de către primar. Comisia locală este o autoritate publică cu activitate administrativă și funcționează sub îndrumarea unei comisii județene, numită prin ordin al prefectului și condusă de către acesta.

Evidențiem, de asemenea, faptul că, potrivit prevederilor aceluiași act normativ, comisia județeană este competentă să soluționeze contestațiile formulate de către persoanele care au cerut reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia asupra terenului și să valideze ori să invalideze prin hotărâre măsurile stabilite de comisiile locale. Menționăm totodată faptul că împotriva hotărârii comisiei județene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul.

În ceea ce privește actele existente la Oficiul de cadastru și publicitate imobiliară Harghita, pe care le-ați solicitat în vederea clarificării situației la care faceți referire, precizăm faptul că Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară a comunicat instituției noastre faptul că prin Adresa nr. 855 din 9 mai, a Oficiului de cadastru și publicitate imobiliară Harghita, v-au fost transmise: copii ale titlurilor de proprietate: nr. 43.450/2001, 46.794/2000, 48.607/2002 și 74.495/2003, însoțite de copiile anexe care au stat la baza redactării acestora, validate de către Comisia locală Gheorgheni și Comisia județeană Harghita. De asemenea, copii ale documentațiilor cadastrale nr. 1.535/30.03.2004, nr. 387/20.02.2002, nr. 2.111/13.06.2002 și nr. 4.779/14.10.2002, care au stat la baza identificării și înscrierii în cartea funciară a imobilelor din titlurile de proprietate. De asemenea, copii ale încheierilor de carte funciară nr. 414/28.02.2002, nr. 1.408/2.07.2002, nr. 2.104/22.10.2002, nr. 866/20.04.2004, în baza cărora s-au efectuat înscrierile în cartea funciară nr. 7.850 Gheorgheni.

De asemenea, precizăm și faptul că instituția prefectului județului Harghita ne-a comunicat că atât Comisia locală Gheorgheni, cât și Comisia județeană Harghita au fost chemate în judecată în mai multe dosare referitoare la aspectele menționate de dumneavoastră în cuprinsul întrebării și că până la acest moment instanțele de judecată s-au pronunțat în defavoarea reclamanților.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule ministru.

Dacă domnul deputat vrea să intervină? Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Stimate domnule ministru,

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

Am primit documentele care mi s-au transmis și conform documentației primite se pot constata abuzurile comisiei locale și ale celei județene. Se vede clar că comisia județeană nu vrea clarificarea acestui abuz.

Dar eu vă mulțumesc foarte mult, pentru că mi-ați trimis această documentație și pentru că persoanele amintite vor putea lupta în continuare pentru drepturile lor legitime. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Mircia Giurgiu

Urmează răspunsul la întrebarea domnului Mircia Giurgiu, tot din partea domnului Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor. Domnule ministru, aveți cuvântul.

   

Domnul Vasile Blaga:

Domnule deputat,

La întrebarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților prin care solicitați completarea anexei la Ordinul comun al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al ministrului administrației și internelor nr. 328/2004 și, respectiv, nr. 321/2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, orașelor, comunelor din zona montană, în sensul introducerii în lista comunelor aflate parțial în zona montană a localității Dealul Negru, sat component al comunei Călățele, județul Cluj, vă comunicăm următoarele.

Potrivit prevederilor art. 2 alin. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 949/2002 pentru aprobarea criteriilor de delimitare a zonei montane, delimitarea până la nivel de comună, respectiv, sate componente, precum și lista localităților urbane și rurale din zona montană se stabilesc prin ordinul comun al celor doi miniștri, pe baza propunerilor comune ale direcțiilor pentru agricultură și dezvoltare rurală, oficiilor județene de cadastru și publicitate imobiliară și ale consiliilor județene din județele cu zonă montană. Proiectul ordinului menționat a fost elaborat de Ministerul Agriculturii și avizat, în calitate de coautor, de ministrul administrației și internelor, întrucât, potrivit dispozițiilor Hotărârii Guvernului nr. 949/2002, în lucrarea de delimitare a zonei montane, respectiv, în lista cu municipiile, orașele și comunele din zona montană a fiecărui județ, au fost incluse propunerile formulate de specialiști de la nivel local, avizate de prefecți, președinții consiliilor județene, directorii executivi ai direcțiilor pentru agricultură și dezvoltare rurală și directorii oficiilor județene de cadastru și publicitate imobiliară.

De asemenea, menționez și faptul că lucrarea de delimitare a fost coordonată de către Institutul de Cercetare pentru Pedologie și Agrochimie din cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești", împreună cu specialiști din cadrul Agenției Naționale a Zonei Montane.

În considerarea celor expuse anterior, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 50/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile la nivelul Guvernului pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare, precizăm că solicitarea dumneavoastră poate fi avută în vedere numai în condițiile în care autoritățile locale abilitate, invocate anterior, consideră oportun un asemenea demers și vor proceda la elaborarea și promovarea unui act normativ cu un astfel de obiect de reglementare.

De asemenea, precizăm și faptul că întrebarea a fost transmisă de către noi instituției prefectului județului Cluj, în vederea analizării, împreună cu autoritățile locale competente, a solicitării dumneavoastră, urmând ca în funcție de decizie acestora noi să inițiem imediat actul normativ în discuție. Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, doirți să intervenți? Vă rog.

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Mulțumesc, domnule ministru.

Este evident că nu dumneavoastră sunteți cei vinovați de emiterea acestui ordin, fiindcă a fost emis anul trecut, dar vă rog să aveți în vedere să se rezolve cât mai repede, fiindcă satul Dealul Negru este situat în zona Munților Apuseni și, de jur împrejur, toate localitățile și satele sunt trecute în zona montană. Și pot să vă dau câteva exemple, dar, având în vedere faptul că ați trimis Prefecturii Cluj, o să discutăm cu dânșii și sperăm să rezolvăm cât mai repede.

Rugămintea este ca dumneavoastră să dați curs acestei hotărâri, după ce va fi trimisă de la Prefectura Cluj. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule ministru, mai interveniți?

 
     

Domnul Vasile Blaga (din lojă):

Spuneam doar că în prima ședință de Guvern, după ce primim normele, o înaintez.

 
   

Doamna Daniela Popa:

E în regulă, mulțumim. Și mulțumim pentru participare la ședința noastră.

 
  Gabriela Crețu

Urmează răspunsul pentru doamna deputat Gabriela Crețu, Grupul parlamentar al PSD. Răspunde domnul Ionel Popescu, ministrul finanțelor publice.

   

Domnul Ionel Popescu:

Mulțumesc, doamnă președintă.

La întrebările formulate de doamna deputat Gabriela Crețu, transmise de dumneavoastră cu Adresa nr. 1.892/14.04.2005, cu referire la finanțarea în anul 2005 a centrelor de îngrijire, asistență și recuperare a persoanelor cu handicap aflate sub autoritatea Consiliului Județean Vaslui, precum și la plata asistenților personali ai persoanelor cu handicap, prezentăm următoarele considerații.

Prin Anexa nr. 5 la Legea bugetului de stat pe anul 2005, nr. 511/2004, pentru județul Vaslui au fost aprobate sume defalcate din impozitul pe venit pentru susținerea sistemului de protecție a persoanelor cu handicap, de 66,2 miliarde de lei. Totodată, prin Anexa nr. 4 la Legea nr. 511/2004 s-au aprobat pentru județul Vaslui sume defalcate din impozitul pe venit pentru ajutor social și ajutor pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni și combustibili petrolieri, în valoare de 259,2 miliarde lei.

Menționăm că potrivit art. 26 alin. 5 din Legea bugetului de stat pe anul 2005, Ministerul Finanțelor Publice este autorizat să aprobe redistribuirea în cadrul aceluiași județ sau al municipiului București a sumelor aprobate prin Anexele nr. 4 și 5 pentru asigurarea ajutorului social, ajutorului pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni și combustibili petrolieri și pentru susținerea sistemului de protecție a persoanelor cu handicap, la propunerea consiliilor județene, respectiv, a Consiliului General al Municipiului București.

Din datele de execuție a sumelor defalcate din impozitul de venit pentru ajutor social și pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni și combustibili petrolieri, la data de 19.04.2005, rezultă că acestea au fost utilizate în proporție de 21,6% față de prevederile anuale, existând deci posibilitatea redistribuirii sumelor disponibile pentru susținerea sistemului de protecție a persoanelor cu handicap.

Deosebit de acestea, menționăm și prevederile art. 28 alin. 5 din Legea nr. 511/2004, potrivit cărora, pentru finanțarea acestor cheltuieli, pe lângă sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, autoritățile administrației publice locale pot aloca și sume din bugetele locale ale acestora. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Doamnă deputat? Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Gabriela Crețu:

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

Aș dori să mulțumesc și eu domnului ministru pentru faptul de a fi prezent personal în Parlament și pentru, "considerațiile făcute pe seama întrebărilor adresate". Am observat această nuanță, prin care consider că, implicit, se recunoaște că nu e vorba de un răspuns și cu atât mai puțin de o soluție.

Din păcate, problema este următoarea și ea rămâne: există un deficit real de fonduri, semnificativ, care nu poate fi acoperit pe modelul bursier al tranzacțiilor la termen, acelea nu presupun existența obiectului tranzacției. Din păcate, plata salariilor, a indemnizațiilor, cumpărarea de hrană pentru cele două instituții de bătrâni presupun bani. Și, așa cum știți și dumneavoastră cu certitudine, pentru că invocați actele normative, există dispoziții juridice clare care limitează și care prevăd inclusiv sancțiuni pentru transferul sumelor de la un capitol la altul și, mai ales, de la un trimestru la altul.

Așa cum știm, sumele bugetare nu sunt bani existenți într-un sac, undeva, ci sunt venituri prezumate a fi încasate undeva, în viitor, și pe care le vom putea cheltui. Modificările politicii fiscale își arată deja efectele.

Nu doresc însă să dau o notă politicianistă replicii mele, ci vă solicit sprijinul, ca, în mod deosebit, dacă se face rectificarea bugetară, să se soluționeze aceste probleme. Pentru că Vasluiul, care e afectat de un dezechilibru structural, pe care îl cunoaștem, depinde în mare măsură de alocările bugetare. Lipsa acestora, diminuarea acestora nu îi afectează numai pe beneficiarii direcți: bătrâni, persoane cu handicap, în cazul întrebării mele, ci generează un lanț întreg, care afectează mai ales micile firme care prestau servicii sau care erau comercianți în relații cu aceste instituții. Mulțumesc din suflet.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule ministru, bănuiesc că vreți să interveniți?

 
     

Domnul Ionel Popescu (din lojă):

Nu.

 
   

Doamna Daniela Popa:

E în regulă.

 
  Florin Iordache

Din partea Ministerului Mediului, este cineva prezent? Bun. Răspuns la interpelarea domnului Florin Iordache, Grupul parlamentar al PSD.

Din partea Ministerului Mediului și Gospodării Apelor, doamna secretar de stat Lucia Ana Varga.

Vă rog, aveți cuvîntul.

Întrebarea este referitoare la inundațiile catastrofale din vestul României.

   

Doamna Lucia Ana Varga (secretar de stat, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor):

Stimate domnule deputat,

Inundațiile din vestul țării au fost generate de căderea unor cantități foarte mari de precipitații, generate în tot spațiul hidrografic Banat, care au totalizat pentru 200 litri/m.p. ce s-au suprapus peste topirea bruscă a stratului consistent de zăpadă existent în zona de munte. Aceasta a condus la debite istorice pe toate cursurile de apă din bazin, care au depășit debitele de calcul ale lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor.

În aceste condiții, cu toate că amenajările hidrotehnice existente au fost exploatate corect, conform Regulamentului pentru ape mari și că au fost executate supraînălțări din saci cu nisip, digurile de pe râurile Timiș, Bârzava și Bega au fost deversate.

Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor a transmis prefecturilor avertizările hidrologice repetate începând cu data de 15.04.2005, avertizări ce au fost apoi transmise prin intermediul Inspectoratelor județene pentru situații de urgență la primăriile din zonele afectate.

Autoritățile județene și locale au acționat pentru evacuarea populației și asigurarea spațiilor de cazare. Guvernul României a alocat de la rezervele de stat alimente, apă minerală, medicamente și vaccinuri pentru populația sinistrată. În prezent, s-au asigurat alte spații de cazare pentru populația cazată inițial în corturi. S-a asigurat hrană, apă potabilă, îmbrăcăminte, de asemenea și obiecte de primă necesitate. Se acționează intens pentru ecarisarea zonei și pentru dezinfecția fântânilor.

O problemă deosebită o reprezintă reevacuarea apei acumulate în incinta îndiguită în cel mai scurt timp posibil. În acest sens, s-a deplasat în zonă o comisie condusă de secretarul de stat pentru ape, în numele meu, și, alături, și specialiști și profesori universitari de la universitatea tehnică București și Timișoara, care au stabilit soluțiile tehnice pentru evacuarea gravitațională a apei.

În cadrul ajutorului oferit de Ministerul Mediului din Ungaria, în data de 08.05.2005, au intrat în România 25 de pompe de mare capacitate din care, în acest moment, funcționează 17. După punerea în funcțiune a primei, nivelul apei din incintă a început să scadă cu 4 cm în 24 de ore. Pe lângă cele 17 pompe din Ungaria au mai fost aduse încă 6 pompe din Germania și se montează încă 6 pompe de la Aversa. S-au purtat discuții cu reprezentanții Băncii Mondiale în vederea alocării unei prime tranșe destinate punerii în siguranță a lucrărilor cu rol de apărare în zonele inundate.

Facem, în acest moment, demersuri la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru obținerea unor sume absolut necesare punerii în condiții de siguranță a lucrărilor cu rol de apărare din spațiul hidrografic Banat.

Imediat după retragerea apelor va începe reconstrucția caselor populației sinistrate. Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului a deblocat sumele necesare în vederea refacerii urgente a lucrărilor de infrastructură.

Imediat după evaluarea tuturor pagubelor produse de inundații vom reanaliza programul de investiții al Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, acordând prioritate lucrărilor de punere în siguranță a amenajărilor existente pentru apărarea împotriva inundațiilor din zonele cu vulnerabilitate foarte mare.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Doamnă președintă,

Doamnă secretar de stat,

Întrebarea mea a vizat modul în care autoritățile locale și centrale și-au unit cumva eforturile, pentru că am observat, în mass media locală și cea centrală că, de multe ori, cum este cazul motopompelor de la Aversa, n-a existat o bună colaborare între Secretariatul General, între Ministerul Mediului, între Ministerul Administrației. De aceea, din punctul meu de vedere, trebuia să fie colaborare și nu ne putem supăra pe Dumnezeu că ne-a dat prea multă apă. Să nu ne închipuim cumva, doamna secretar de stat, că, dacă apele se vor retrage, așa cum spuneți dumneavoastră, se va putea începe construcția celor o mie de case. Totuși, acolo va fi mlaștină. O locuință nu se poate face decât într-un sol uscat și care să permită până la -80, cât este limita pentru construcție.

Eu apreciez eforturile pe care le faceți dumneavoastră acum, îmi voi permite, într-o interpelare pe care o voi face, să vă rog să precizați stadiul pompelor pe care dumneavoastră le-ați luat de la Guvernul ungar, de la Guvernul german dar, din punctul meu de vedere, nu mi se pare normal să vină alții să ne ajute și să aflăm din presă că avem în țară soluții și acele soluții nu sunt cunoscute. Nu este vina dumneavoastră că Secretariatul General al Guvernului nu a avut o mai bună colaborare, nu este vina dumneavoastră că Prefectura Timiș nu a ținut legătura cu cei care au stațiile de pompare, de la Foradex și de la Petrol, care au niște stații compatibile.

Eu am pus întrebarea și merg în continuare pe neconlucrarea și pe neconcordanța între autorități.

Din punctul meu de vedere acești oameni suferă pentru că niște conaționali ai lor, care sunt în anumite funcții, nu au o bună colaborare și sper că, ploile nu se opresc, dar, printr-o mai bună colaborare între dumneavoastră, autoritățile centrale, suferința acestor oameni să fie cât mai mică.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Interveniți la același răspuns, da?

 
   

Doamna Lucia Ana Varga:

Da. Aș vrea să fac precizarea că ministerele s-au coordonat foarte bine între ele și au acționat în foarte strânsă legătură unele cu altele. Dovada a fost că acele pompe care s-au adus din Ungaria au fost aduse la solicitarea Ministerului Mediului pe un acord existent la Ministerul de Interne. Ceea ce, din păcate, a apărut distorsionat este din cauza mass media, nereflectând realitatea care a existat și conlucrarea dintre noi.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Mircia Giurgiu

Tot dumneavoastră, din partea Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor veți prezenta și răspunsul la întrebarea domnului deputat Mircia Giurgiu.

   

Doamna Lucia Ana Varga:

Stimate domnule deputat,

La întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 166/A din 18 aprilie, vă comunicăm următoarele.

Molia minieră este un relicv terțiar care a supraviețuit glaciațiunii împreună cu castanul decorativ într-un arial restrâns din centrul regiunii balcanice.

În România, primele atacuri au fost observate în 1998, la Oradea, iar în municipiul Cluj-Napoca au fost semnalate pentru prima dată în primăvara anului 2001 în parcul central, unde a fost distrusă masa foliară a castanilor în proporție de 50-60 %.

În toamna anului 2001 s-au luat măsuri de eliminare a resturilor vegetale prin arderea lor pentru a elimina rezerva biologică.

În anul 2002, cu ajutorul Serviciului public de protecție a plantelor, sub coordonarea specialiștilor de la Direcția fitosanitară Cluj, s-a făcut o combatere chimică cu rezultate foarte bune.

În anii 2003 - 2004 s-a urmărit cu mare atenție evoluția dăunătorului și s-a constatat că prezența sa a fost nesemnificativă. Din verificările efectuate în teren în anul acesta de către Direcția fitosanitară Cluj nu s-a semnalat prezența dăunătorului, astfel încât nu se consideră oportun în această fază un tratament cu insecticid. Starea de vegetație a castanului și a altor specii de arbori și arbuști din parcurile municipiului Cluj-Napoca va fi permanent monitorizată de către reprezentanții de la Agenția Regională pentru Protecția Mediului Cluj-Napoca, Primăria Cluj și Direcția fitosanitară Cluj.

Referitor la starea fitosanitară a castanului comestibil, situația este mai gravă datorită faptului că arborii sunt afectați de ciuperca cunoscută sub numele de cancerul de scoarță, ciupercă mult mai greu de combătut. Combaterea cea mai eficientă se face prin tăiere și arderea exemplarelor afectate, operațiune mai greu de realizat întrucât există opoziție a proprietarilor de astfel de culturi.

Soluțiile, în cazul castanului comestibil, sunt foarte greu de aplicat, motiv pentru care se fac și s-au făcut multe cercetări științifice pentru rezolvarea acestor probleme.

În zona Baia Mare, cauza îmbolnăvirii castanului comestibil, este diferită de cea a castanului decorativ din municipiul Cluj-Napoca. Este diferită atât prin natura dăunătorului, cât și prin amploarea fenomenului și a consecințelor.

Dacă în județul Cluj problema este rezolvată, fiind vorba de castanul decorativ, în județul Maramureș, problema castanului comestibil este mult mai complicată, căutându-se soluții și în prezent.

În vederea diminuării și stopării acestui flagel, precum și de conștientizare a deținătorilor de terenuri cu castani, în perioada 10-12 iunie 2004, s-au desfășurat la Baia Mare lucrările simpozionului "Să salvăm castanul comestibil!", sub auspiciile Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, cu contribuția factorilor locali, printre care Prefectura Maramureș, Consiliul Județean Maramureș, Primăria Municipiului Baia Mare, Direcția pentru agricultură și dezvoltare rurală, unitatea fitosanitară, Direcția silvică, Agenția de protecția mediului, Inspectoratul Școlar Județean.

Primele suprafețe experimentale, efectuate prin lucrările silvoculturale cu caracter de igienă efectuate în cadrul proiectului "Să salvăm castanul comestibil!" în ocoalele silvice Baia Mare, Baia Sprie, Tăuții Mărgheruși au reliefat importanța continuării acestor intervenții combinate cu tratamentul biologic. Aceste experiențe se vor materializa într-o strategie locală de combatere integrată a ciupercii, care poate reprezenta un model la nivel național. Deoarece acest gen de probleme sunt în sarcina altui minister, respectiv Direcția pentru agricultură și dezvoltare rurală, Agenția fitosanitară și Direcția silvică din subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, am încercat, în limita posibilităților, să vă oferim toate informațiile pe care le-am obținut și le-am considerat oportune.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Comentarii sau completări? Domnule deputat, poftiți!

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, doamna președintă,

Mulțumesc, doamna secretar de stat,

Mă bucur că la Cluj-Napoca, deocamdată, nu sunt probleme, dar vă rog să aveți în vedere ceea ce se întâmplă la Baia Mare.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Urmează răspunsul la întrebarea domnului deputat Valeriu Zgonea, Grupul parlamentar al PSD din partea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, prezent aici, domnul secretar de stat Ioan Andreica. Domnul deputat nu este în sală, vă rog să trimiteți răspunsul în scris. Mulțumesc mult.

Urmează răspunsul la întrebarea domnului Dan Ștefan Motreanu, Grupul parlamentar al PNL. Nici dânsul nu este în sală. Domnule secretar de stat Mihai Eftimescu, vă rog să transmiteți răspunsul în scris. Tot dumneavoastră prezentați răspunsul la întrebarea domnului Mircia Giurgiu.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mihai Eftimescu (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Doamnă președintă,

Doamnelor și domnilor deputați,

Întrebarea formulată era mai mult o cerere adresată ministrului justiției de a sprijini până la următorul termen de judecată găsirea unui extras de carte funciară, act necesar în soluționarea unui litigiu.

Răspunsul nostru este, în esență, că în prezent aspectele referitoare la cadastru și publicitate imobiliară sunt gestionate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, înființată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2004, această structură funcționând în subordinea Ministerului Administrației și Internelor. Din acest punct de vedere, cererea excede competențelor administrative ale Ministerului Justiției.

În același timp, în cuprinsul răspunsului nostru, ne-am permis să facem referire și la posibilitatea judiciară a reconstituirii documentelor funciare unde, în mod programativ, nu ne amestecăm, tocmai datorită unor aspecte principiale. N-am putea influența. Sperăm că răspunsul nostru scris detaliat vă va fi de folos, domnule deputat, în rezolvarea acestor probleme.

Nu vă ascund faptul că noi, la Ministerul Justiției, am primit multe semnale în sensul că bine ar fi dacă aceste evidențe funciare și de cadastru s-ar reîntoarce în subordinea Ministerului Justiției, dar este un aspect care merită dezbătut poate chiar la nivel parlamentar. Sunt multe voci care spun că bine ar fi dacă s-ar întoarce totuși în subordinea noastră, dar așteptăm reacții mai vehemente ca să luăm asemenea inițiative.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Mulțumesc, domnule ministru.

Noi am vrut să atragem atenția că din cartea funciară lipsesc numeroase file, sunt extrase, sunt ascunse, sau ce se întâmplă și cu asta am vrut să arătăm că ceva nu este în regulă și trebuie luate măsuri.

Vă mulțumesc și ne vom adresa autorităților care sunt competente și în subordinea cărora au trecut aceste cărți funciare.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Gabriela Nedelcu

Urmează răspunsul la întrebarea doamnei deputat Gabriela Nedelcu, Grupul parlamentar al PSD. Va răspunde, din partea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, domnul secretar de stat Nicolae Flaviu Lazin.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

   

Domnul Nicolae Flaviu Lazin (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale):

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Doamnelor și domnilor deputați,

La întrebarea formulată de dumneavoastră și înregistrată la Camera Deputaților, vă comunicăm că pentru derularea sprijinului financiar, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/200, au fost tipărite bonurile valorice în valoare de 5.446 de miliarde, până la această dată fiind distribuite în proporție de 82,2 % pentru un număr de 2.549.343 de producători, procesul de atribuire fiind în continuare.

Până în prezent, furnizorii de input-uri au solicitat decontarea bonurilor valorice în sumă de 1.594 miliarde, din care 1.034 miliarde pentru îngrășăminte chimice, 306 miliarde pentru pesticide, 254 pentru semințe. A fost virată deja suma de 1.500 de miliarde de lei. Direcțiile pentru agricultură sunt cele care au obligația de a verifica autenticitatea bonurilor depuse și documentația înaintată de furnizori pentru decontarea bonurilor.

Menționăm că bonurile dețin elemente de siguranță, respectiv sunt personalizate și direcționate către procurarea de îngrășăminte, semințe și pesticide. Ele au și inscripția "vânzarea, respectiv cumpărarea acestui bon valoric este interzisă sub sancțiunea nulității". În urma reclamațiilor producătorilor agricoli, direcțiile pentru agricultură, dezvoltare rurală județene și ale municipiului București au fost atenționate să sesizeze organele abilitate, respectiv poliția și Garda Financiară atunci când se constată diferențe de preț la achiziționarea de input-uri pe bonuri valorice comparativ cu cele achiziționate pe bani.

La începutul lunii aprilie, în 6 aprilie, a avut loc la Ministerul Agriculturii o întâlnire între conducerea ministerului și furnizorii de input-uri în vederea lămuririi unor aspecte legate de derularea ordonanței.

De asemenea, în cadrul videoconferințelor organizate de conducerea ministerului cu direcțiile agricole și a municipiului București au fost atenționați directorii executivi să solicite sprijinul prefecților pentru derularea corectă a distribuirii bonurilor valorice și decontarea acestora.

În vederea prevenirii unor aspecte negative a fost sesizat și Consiliul Concurenței pentru a interveni prin unitățile locale subordonate în județele unde se semnalează asemenea aspecte.

De asemenea, Ministerul Finanțelor a elaborat o tematică de control privind desfășurarea programului de decontare a input-urilor la sesizarea noastră, precum și a prevenirii unor intenții speculative din partea furnizorilor de input-uri.

Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale monitorizează derularea și decontarea bonurilor valorice și vreau să mai completez că am repetat intervențiile la Ministerul Finanțelor pentru Garda Financiară, la prefecturi, pentru că dumneavoastră, pe fond, aveți dreptate, s-au semnalat asemenea cazuri, însă nu este atributul nostru. Noi am sesizat ministerele care au instituții de control în subordine să facă aceste verificări și să încercăm să stopăm aceste fenomene.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă aveți precizări suplimentare, doamna deputat, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Gabriela Nedelcu:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din păcate, acestea sunt exemple care dovedesc că subvenționarea agriculturii pe bază de cupoane nu a fost cea mai bună soluție aleasă, deoarece a generat și poate va genera în continuare disfuncționalități ca cele prezentate.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Becsek-Garda Dezsö-Kálmán

Răspunsul la întrebarea domnului deputat Garda Dezsö, Grupul parlamentar al UDMR, va răspunde tot domnul secretar de stat Nicolae Flavius Lazin din partea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Întrebare referitoare la reorganizarea Direcției silvice Miercurea Ciuc.

   

Domnul Nicolae Flavius Lazin:

Vă mulțumesc, doamnă președintă,

Domnule deputat,

Măsura reorganizării Direcției silvice Miercurea Ciuc, prin desființarea ocoalelor silvice Zetea, Sânmartin și Gheorgheni, intră în vigoare de la data de 01.06.2005, în conformitate cu dispozițiile art. 14 Anexa 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1105/2003 privind reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor, consiliul de administrație a analizat și a aprobat structurile organizatorice și funcționalitatea unităților din subordine.

Astfel, prin Hotărârea consiliului de administrație nr. 4/18.04.2005 s-a aprobat și structura organizatorică și funcțională a Direcției silvice Miercurea Ciuc. În vederea creării unui cadru organizatoric optim care să asigure realizarea programului de activitate în condiții de eficiență, precum și paza pădurilor din administrarea și a celor din proprietatea persoanelor fizice, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. nr. 98/2003, s-a aprobat în consiliul de administrație metodologia privind clasificarea pe grade a unităților și subunităților din structura Regiei, care a stat la baza întocmirii organigramelor.

Ca urmare, s-a constatat că cele trei ocoale silvice nu îndeplinesc cerințele prevăzute în această metodologie.

Referitor la desființarea Ocolului silvic Gheorgheni, urmare a reorganizării, facem precizarea că în ultimul an acest ocol a înregistrat o pierdere de 3.033 mii lei, adică 3 miliarde 33 de milioane. Totodată, bugetul de venituri și cheltuieli întocmit pentru 2005 nu prevede posibilități de redresare a acestui ocol silvic.

În urma aplicării prevederii Legii nr. 1/2000, suprafața de fond forestier administrată de Ocolul silvic Gheorgheni s-a diminuat an de an, în prezent fiind de 7.058 hectare, din care fond forestier proprietate publică a statului 5.833 de hectare.

În aceste condiții, Ocolul silvic Gheorgheni nu îndeplinește condițiile de suprafață pentru ocol din zona de munte, minimum 9.000 de hectare, așa cum s-a stabilit prin metodologia sus-menționată.

Concedierea colectivă se va face începând cu data de 1 iunie 2005, cu respectarea dispozițiilor legale prevăzute în articolul 68 și următoarele, din Legea nr. 53 Codul Muncii. Încetarea contractelor individuale de muncă se va face în condițiile legii și cu respectarea criteriilor pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere, conform contractului colectiv de muncă. Urmare a reorganizării, dintre persoanele indicate în întrebarea dumneavoastră va fi disponibilizat domnul Csibi Tiberiu, contabil șef.

În ceea ce privește dosarele penale la care se face referire în întrebare, situația acestora se prezintă astfel: dosarul nr. 657/2004 are ca obiect plângerea penală formulată de Direcția silvică Miercurea Ciuc, în cursul anului 2004 împotriva a doi foști pădurari: Cziriák Botond și Bartis Előd pentru lipsuri nejustificate în gestiune. Plângerea a fost depusă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gheorgheni având nr. de înregistrare 647/2004, iar în prezent este în faza de cercetare la Inspectoratul de Poliție al județului Harghita.

Domnul inginer Mihăilă Florin nu face obiectul acestor plângeri, cum greșit susțineți. Dosarul 243/2005 se află în cercetare la Inspectoratul de Poliție al județului Neamț și el se referă la domnul inginer Mihăilă Florin. Plângerea penală nu este depusă și înregistrată de Direcția silvică Miercurea Ciuc. Dosarul 73/2004 aflat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureș nu este înregistrat la Direcția silvică Miercurea Ciuc. În acest caz, s-au finalizat cercetările penale și s-au trimis în judecată printre alți inculpați domnul inginer Melles Elod. Cauza face obiectul dosarului nr. 1169/2004, aflat pe rolul Judecătoriei Gheorgheni, cu termen de judecată 25.05, iar parte civilă este Primăria comunei Lăzarea. Domnul inginer Melles a ocupat funcția de șef de ocol până la data de 16.01.2004 când, prin decizia Direcției silvice Miercurea Ciuc nr. 5/2005, i-a încetat delegarea, fiind trecut în funcția de inginer în cadrul Ocolului silvic Gheorgheni.

Dosarul 74/2004 se află la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureș, nefiind înregistrat la Direcția silvică Miercurea Ciuc. Cercetările s-au efectuat urmare unor repetate sesizări și intervenții ale dumneavoastră. Până la soluționarea definitivă a dosarelor susmenționate funcționează prezumția de nevinovăție.

Referitor la aplicarea suspendării din funcție a salariaților care sunt prevăzuți în întrebare, facem precizarea că în speță nu sunt îndeplinite dispozițiile art. 48 alin. 2 lit. e din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59, aprobată prin Legea nr. 427 și art. 52 alin. 1 lit. c din Legea nr. 53, Codul Muncii. Potrivit dispozițiilor legale susmenționate, contractul individual de muncă poate fi suspendat din inițiativa angajatorului, în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcția deținută până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.

Direcția silvică Miercurea Ciuc va analiza situația persoanelor care sunt cercetate în dosarele susmenționate și va lua măsurile legale, având în vedere dispozițiile prezentate și contractul colectiv de muncă, art. 50.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, dacă doriți să interveniți, vă rog.

 
   

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Stimată doamnă președinte,

Stimate domnule secretar de stat,

Am ascultat cu stupoare acest răspuns. Adică se susține un mafiot în structuri silvice, iar cei nevinovați și neimplicați în hoții sunt eliberați din funcții. Așa ceva n-am conceput.

În anul 1998, când s-a înființat Comisia pentru cercetarea situației economiei forestiere din România, am reușit să dovedim că statul era prejudiciat cu 6 miliarde de dolari și toți au rămas liberi, toți au primit neînceperea urmăririi penale. Aici s-au dovedit foarte clar infracțiunile. Nu știu de unde își ia domnul secretar de stat informațiile, dar în dosarul 647/2004 nu este implicat numai, în special șeful de ocol Mihăilă Florin care este și va fi menținut în funcție. Domnul Mihăilă Florin este implicat și în Dosarul 243/2005 pentru neglijență în serviciu, pentru prejudiciu adus fondului forestier național. Acum, după desființarea ocolului, a fost numit coordonator între districtele 3 și 4 din cadrul fostului Ocol de stat Gheorgheni pentru a se menține în continuare. Postul de coordonator a fost inexistent până la numirea domnului Mihăilă.

Domnul inginer Melles Elod are trei dosare penale și unul este chiar la judecătorie, dosarul 73/2004.

Bineînțeles că procuratura și justiția nu și-a făcut datoria datorită intervențiilor mele, ci și-a făcut datoria datorită controalelor efectuate de organele de control, Autoritatea Națională de Control, care s-a dovedit o mafie imensă în România. O mafie imensă prin care s-au distrus pădurile de pe munți întregi. Și este pe rol. Și degeaba se spune că nu se știe, nimeni nu știe ce se întâmplă acolo, în cadrul direcției silvice. Este un abuz în serviciu, contra intereselor publice, evaziune fiscală, deturnare de fonduri, fals intelectual, instigare la fals intelectual, uz de fals.

Și pentru acest om s-a înființat un post de coordonator între Districtele 1 și 2 din cadrul fostului ocol de stat Gheorgheni. Pentru domnul subinginer Győrfi Dines, care este implicat în două dosare penale, nr. 74/2004 și nr. 243/2005 pentru abuz în serviciu contra intereselor publice private, instigare la fals intelectual, fals intelectual, uz de fals, neglijență în serviciu, și pentru acest domn s-a creat un post de coordonator între cele două noi posturi înființate mai sus, adică se desființează un ocol și se înființează două posturi.

Este ceva de neînțeles. Cum explicați că specialiștii din subordinea acestui minister, din structurile Regiei Naționale a Pădurilor, pentru acești oameni se înființează noi posturi și singurul om care nu este implicat, acest om care nu are dosar penal, acest om este concediat.

În ceea ce privește principiul autofinanțării, la ceea ce se face referire, cu aceste pagube de nu știu câte miliarde, eu cred că aceste date sunt corecte, singura dată... aici nu credeți că s-a ajuns la menținerea, în realitate, a ocolului, numai pentru a susține pe unii mafioți, adică nu pot să-mi explic acest joc murdar, această susținere a corupției, susținere oficială.

De ce nu s-au respectat criteriile Codului Muncii, a contractului colectiv de muncă privind concedierile salariaților, vechimea și nivelul de pregătire a angajaților. De ce nu s-a avut în vedere în acest sens Statutul personalului silvic? Se vorbește de prezumția de nevinovăție, dar dacă a început urmărirea penală și a ajuns la judecătorie, bine, se tergiversează aceste cazuri, dar oamenii sunt în fața judecății și atunci...? Bine, acești oameni sunt menținuți în posturi, iar cei care nu sunt implicați în hoții sunt concediați. Până când vor fi menținuți acești mafioți în posturi? Eu n-am primit răspunsul pe care l-am cerut și vă rog să reveniți cu un răspuns normal.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Aveți precizări, domnule secretar de stat, sau reveniți cu răspunsul la întrebarea domnului deputat în ședința următoare?

 
   

Domnul Nicolae Flaviu Lazin:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Vreau să-l asigur pe domnul deputat că ministerul din conducerea căruia fac parte nu tolerează mafiotismul și asemenea acțiuni cum dumneavoastră ați afirmat. Dacă există informații pe care poate că nu le deținem sau care au fost insuficient analizate poate, și documentarea noastră trebuie completată, noi suntem dispuși s-o facem, domnule deputat, și vă rugăm, chiar dacă și dumneavoastră aveți informații suplimentare care ne pot să ne ajute la elucidarea acestui caz, să ni le furnizați în continuare și să putem să facem verificările necesare.

Aș dori însă să precizez că Constituția, legislația noastră nu ne permit nici un fel de imixtiune în cazul în care e vorba de niște procese pe rolul instanțelor. Deci, în limita tuturor posibilităților legale, suntem dispuși să continuăm să colaborăm pentru a elucida această situație.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Îmi pare rău, nu vă mai pot da cuvântul, conform regulamentului. Dar domnul secretar de stat s-a angajat că revine cu răspuns la întrebarea dumneavoastră, domnule deputat.

 
  Mircia Giurgiu

Urmează răspunsuri la întrebările domnului deputat Mircia Giurgiu, pe lângă cele trei care au fost, mai aveți două răspunsuri din partea Ministrului Agriculturii și două răspunsuri din partea Ministerului Economiei și Comerțului.

Pentru toate așteptați răspuns de la microfon? Vă rog.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Doamna președintă,

Pentru domnul secretar de stat Lazin, ne-am înțeles prin semne, atâta e rugămintea, să ne sprijine când va veni proiectul de hotărâre pentru satul Dealul Negru, iar dacă la problema încasărilor are ceva în plus față de răspunsul de anul trecut. Nu. Bine.

 
   

Doamna Daniela Popa:

E în regulă. Și atunci, din partea Ministerului Economiei și Comerțului, primiți două răspunsuri.

Domnule secretar de stat Eugen Țapu Nazare, vă rog, aveți cuvântul la prima întrebare, referitoare la situația exportatorilor români.

 
   

Domnul Eugen Țapu Nazare (secretar de stat, Ministerul Economiei și Comerțului.):

Doamna președinte,

Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră privind protejarea exportatorilor din industrie în cazul aprecierii leului față de monedele internaționale, dorim să vă facem următoarele precizări.

Guvernul României acționează pentru susținerea producătorilor și exportatorilor români prin măsuri de politică fiscală și prin măsuri bugetare de susținere și promovare a exportului, cum ar fi: reducerea cotei de impozit pe profit de la 25 la 16%, punerea la dispoziția firmelor românești a unor cereri de ofertă pentru produse cu valoare adăugată ridicată, utilizarea cu eficiență sporită a resurselor bugetare alocate în anul 2005 pentru susținerea exportului. Aici este vorba de 4350 de miliarde de lei, elaborarea unei strategii naționale de export în sistem de parteneriat public-privat, care facilitează consultările între reprezentanții instituțiilor guvernamentale și cei ai sectorului privat, pentru identificarea soluțiilor la problemele care influențează activitatea de export și aplicarea acestora în concordanță cu regulile internaționale în domeniu.

Dificultățile cu care se confruntă agenții economici au fost dezbătute în cadrul mai multor întâlniri cu patronatele din industria prelucrătoare, la care au participat reprezentanți ai Guvernului, ai Ministerului Finanțelor Publice și ai Băncii Naționale a României, întâlniri care au avut loc atât la sediul Ministerului Economiei și Comerțului, cât și la Guvernul României.

În urma întâlnirilor și discuțiilor care au avut loc, au rezultat următoarele concluzii: începând din anul 2004, cursul de schimb a fost complet liberalizat, Banca Națională intervenind numai în cazuri cu totul speciale. În perioada următoare, se apreciază că valoarea leului va fi determinată în mod efectiv de cererea și oferta de pe piață.

Măsurile de politică monetară și valutară formulate și aplicate de Banca Națională a României au în vedere pregătirea cadrului de funcționare a mecanismelor pieței libere. O intervenție din partea Guvernului de a contracara efectele modificării nivelului dobânzilor și cursurilor de schimb, ar genera incoerența și persistența efectelor temporare negative, resimțite în prezent de către diverse categorii de agenți economici.

La întâlnirea de la Guvern s-a stabilit constituirea unui grup tehnic de lucru format din reprezentanți ai Guvernului, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerului Economiei și Comerțului, Băncii Naționale a României, EXIMBANK, precum și ai patronatelor și Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România - ANEIR, Asociația română a băncilor și firmelor de consultanță în domeniul economico-financiar în vederea identificării și prezentării de măsuri de soluționarea problemelor cu care se confruntă mediul de afaceri. Membrii grupului tehnic de lucru s-au întâlnit până acum de trei ori, au elaborat și au depus la Guvern o serie de măsuri pentru sprijinirea exportatorilor pe diferite căi, prin implementarea mecanismelor de piață similare în Uniunea Europeană. Pentru aceasta, Guvernul a hotărât o recapitalizare a EXIMBANK.

În legătură cu evoluția prețurilor la energia electrică, vă informăm că acestea se stabilesc de către ANRE pe baza următoarelor criterii: prețurile reglementate trebuie să acopere toate cheltuielile ocazionate de producția și transportul energiei electrice până la consumator. În eforturile ei de a se alinia directivelor Uniunii Europene în domeniul energetic, România respectă metodologia de lucru impusă de Consiliul de reglementare energetică al Uniunii Europene și angajamentele asumate de Guvernul României în relațiile cu instituțiile financiare internaționale.

Conform prevederilor Directivei Uniunii Europene nr.54/2003, piața europeană a resurselor energetice se va liberaliza treptat, astfel încât începând cu 01.07. să fie complet liberă, toți consumatorii, inclusiv consumatorii casnici, să devină eligibili.

Precizăm că prețurile medii la energia electrică stabilite de către ANRE sunt inferioare celor practicate în majoritatea țărilor europene, ceea ce reprezintă încă un avantaj comparativ pentru sectorul industrial.

Exportatorii din industrie care produc utilaje complexe, cu ciclu lung de fabricație, și nu numai, pot beneficia și de facilitățile oferite de EXIMBANK, Banca de export-import a României, prin instrumente financiar-bancare cum ar fi: credite de export, bonificația de dobândă, aici este vorba de recuperarea a până la 50% din dobânzile plătite de exportator pentru creditele în lei utilizate pentru producția de export, polițe de asigurare, scrisori de garanție etc.

Trebuie să menționăm că EXIMBANK va fi capitalizată, dispunând de fondurile necesare susținerii exportatorilor în condiții avantajoase pentru aceștia.

Sperând că informațiile furnizate aduc lămuririle necesare referitoare la problema ridicată de dumneavoastră, vă asigurăm, domnule deputat, de disponibilitatea Ministerului Economiei și Comerțului de a vă comunica la termen orice alt răspuns care va fi solicitat de dumneavoastră.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Domnule deputat, aveți cuvântul pentru precizări. Vă rog!

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, doamna președintă.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Întrebarea era cum are de gând să sprijine ministerul exportatorii, în condițiile în care a scăzut mult cursul de schimb valutar. Și o a doua rugăminte, de data asta, să încercați să-i sprijiniți fiindcă sunt mari probleme și se confruntă cu probleme datorită diferenței pe care au negociat-o la începutul anului și acum a scăzut valoarea euro.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, să permiteți să vi se prezinte răspunsul la ultima întrebare în scris, ora fiind 19,30, și începem celălalt tronson de prezentarea interpelărilor.

 
Prezentarea pe scurt a interpelărilor ce urmează a fi adresate membrilor Guvernului de către deputații: Petre Popeangă

Domnul deputat Petre Popeangă. Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Petre Popeangă:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Ioan Codruț Șereș, ministrul economiei și comerțului, și are ca obiect consecințele închiderii unor mine, disponibilizarea a 7600 de mineri.

În ședința Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților din data de 26 aprilie a.c., a fost analizat proiectul Legii nr.139/2005 privind acordul de împrumut între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, pentru finanțarea Proiectului privind închiderea minelor, refacerea și regenerarea socio-economică, semnat la București la 28 ianuarie 2005.

Deși dumneavoastră, domnule ministru, nu ați participat la lucrările ședinței, așa cum stabilesc prevederile art.51 din Regulamentul Camerei Deputaților, susținerea proiectului de lege a fost totuși asigurată de un reprezentant al instituției pe care o conduceți.

În legătură cu proiectul aprobat prin legea sus-menționată, precizez că nu sunt un foarte convins susținător al practicii care presupune finanțarea programelor guvernamentale din credite, altele decât cele bugetare. Fiecare guvern trebuie să-și finanțeze programele din surse proprii pe baza politicii fiscale aprobate, apelarea la alte surse financiare precum credite externe, fiind acceptată în sens teoretic, numai în anumite condiții de criză sau pentru finanțarea unor programe speciale neînscrise din varii motive în buget.

Transferarea în sarcina generațiilor viitoare a obligațiilor de rambursare a creditului ca urmare a neputinței Guvernului de a asigura finanțarea unui program din eforturi proprii, mi se pare, domnule ministru, dintr-un anumit unghi de vedere, cel puțin cinică.

Este și cazul împrumutului contractat pentru finanțarea programului de închidere a unor mine care generează pentru guvernele viitoare obligația rambursării a peste 4100 miliarde lei, în detrimentul realizării propriilor programe.

Apreciind modernizarea sistemului minier ca o necesitate, consider că proiectul privind închiderea unor mine este necesar, dar aplicarea acestuia trebuie făcută de o manieră care să producă cât mai puține efecte sociale nocive.

După cum ar trebui să știți, numai măsurile de ajutor financiar propuse prin program, induc doar efecte temporare și, în mod sigur, dacă nu vor fi susținute și de altele, precum cele de reconversie profesională, care să permită reîncadrarea personalului disponibilizat, vor crea premisele accentuării stării de sărăcie pentru această categorie socială deosebită, lucrătorii din sectorul minier.

În sensul celor expuse, am solicitat reprezentantului dumneavoastră, prezent la sus-amintita ședință, să transmită în scris, principalele măsuri pe care intenționați să le dispuneți în scopul instituirii programului de reconversie profesională pentru cei 7500 de mineri care urmează a fi disponibilizați în perioada următoare.

Având în vedere că până la data prezentei nu am primit elementele solicitate, vă rog ca, în baza prevederilor art.160 din Regulamentul Camerei Deputaților, să prezentați dumneavoastră, domnule ministru, programul de reconversie profesională și de reîncadrare pentru personalul afectat de închiderea minelor.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Stanciu Anghel a depus interpelarea în scris. La fel și domnul deputat Brânză William. Domnul deputat Bogdan Cantaragiu, interpelare depusă în scris. Domnul deputat Vasile Filip Soporan, interpelare depusă în scris. La fel și domnul deputat Dan Dumitru Zamfirescu, interpelare depusă în scris. Domnul deputat Florin Iordache, interpelare depusă în scris. Domnul deputat Marius Iriza, interpelare depusă în scris. Domnul deputat Attila Kelemen a depus în scris interpelarea. Domnul deputat Ioan Cindrea, de asemenea, a depus în scris interpelarea. Domnul deputat Aurel Vlădoiu a depus în scris interpelarea. Domnul deputat Laurențiu Mironescu, interpelare depusă în scris.

 
  Gabriela Nedelcu

Doamna deputat Gabriela Nedelcu. Aveți două interpelări. Vă rog, aveți cuvântul.

   

Doamna Gabriela Nedelcu:

Mulțumesc, doamna președintă.

Prima interpelare este adresată domnului ministru al sănătății, Mircea Cinteză.

Prin această interpelare, se solicită stabilirea clară a categoriilor de persoane care beneficiază de calitatea de asigurat, fără a plăti contribuție la casa Națională de Asigurări de Sănătate, deoarece la nivelul județului Iași și, probabil, la nivelul întregii țări, nu există un sistem unitar de acordare a medicamentelor gratuite, ca urmare a interpretării diferite a prevederilor legale de către farmaciști.

A doua interpelare este adresată domnului ministru al Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, Gheorghe Dobre. Subiectul interpelării îl reprezintă demiterea pe criterii politice a domnului Dumitru Anchidin, din funcția de director al Regionalei de transport feroviar călători Iași. Domnul Anchidin Dumitru a fost recent demis din funcția de director al regionalei, cu toate că managementul performant realizat, lucru dovedit prin indicatori de performanță, nu impunea această măsură.

Faptul că din punct de vedere profesional și managerial nu i se poate reproșa nimic este dovedit și de faptul că decizia de demitere nu face trimitere la motivul demisiei din funcție și nu respectă prevederile actuale ale Codului Muncii.

La baza acestor afirmații stau și declarațiile și punctele de vedere ale reprezentanților actualei puteri, reflectate în mass-media. De exemplu, "Fie bun, fie rău, Anchidin nu este oricum dorit la conducerea Regionalei CFR călători Iași. Nu cred că Anchidin, membru P.S.D. și consilier local poate face politica Alianței D.A."

Actualul director, Constantin Axinia, membru al Partidului Democrat, a recunoscut public, la un post local de televiziune, că a fost numit în funcție pe criterii politice, înregistrarea emisiunii poate fi pusă la dispoziția dumneavoastră.

Presiunile exercitate asupra domnului Anchidin Dumitru, atacurile calomnioase din mass-media, efectuarea de controale la comandă, cu mențiunea că aceste controale nu au scos în evidență nici o neregularitate în exercitarea managementului, sunt alte argumente care stau la baza acestei interpelări.

Consider că schimbarea unui director pe criterii strict politice, este nelegală și inadmisibilă, mai ales din perspectiva că CFR-ul este o instituție de interes național, și nu politic.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Mircia Giurgiu

Urmează interpelările prezentate de domnul deputat Mircia Giurgiu. Aveți șase interpelări, dar doresc să fac observația că data viitoare, când se vor prezenta răspunsurile la interpelări, conform prevederilor regulamentare, nu pot să vă dau cuvântul la mai mult de două interpelări.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Situația cu aceste interpelări atât de multe se datorează faptului că în urmă cu două săptămâni n-a fost ședință și așa s-au adunat.

Vă mulțumesc.

Prima interpelare este adresată domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, și obiectul interpelării este problema cu care se confruntă proprietarii de cai bolnavi din comuna Călățele, județul Cluj.

O a doua interpelare, comună, este adresată doamnei Monica Muscă, ministrul culturii și cultelor, și domnului Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor, și se referă la problema cu care se confruntă bibliotecarii din România.

O altă interpelare este adresată domnului Mircea Miclea, ministrul educației și cercetării, și se referă la problema cu care se confruntă comitetul de părinți ai elevilor de la Colegiul "Anghel Saligny" din Cluj-Napoca.

O altă interpelare este adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarității sociale și familiei. Obiectul interpelării este problema cu care se confruntă sindicatele statisticienilor din România.

Și două interpelări pentru domnul Mircea Cinteză, ministrul sănătății: una se referă la lipsa medicamentelor din farmaciile din județul Cluj, nu se mai eliberează medicamente compensate și gratuite; iar alta se referă la lipsa medicamentelor din spitalele din județul Cluj, fiindcă Asociația furnizorilor de materiale sanitare a sistat livrarea acestor materiale către spitale.

Și mai este o revenire, adresată domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, și se referă la problemele cu care se confruntă salariații de la ORSER Oradea. În urmă cu două luni a cerut un răgaz pentru a pregăti un răspuns, încă nu l-am primit.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Cu aceasta, ședința noastră s-a încheiat. O seară bună tuturor!

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19,40.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 3 decembrie 2021, 21:40
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro