Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 17 mai 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.68/24-05-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
24-11-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 17-05-2005 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 17 mai 2005

2. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Tratatului între Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) și Republica Bulgaria și România privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg, la 25 aprilie 2005;
 
consultă fișa PL nr. 184/2005 L158/2005

 

Domnul Adrian Năstase:

  ................................................

Cu privire la programul de lucru, Birourile permanente ale celor două Camere propun următoarele:

Pentru prezentarea proiectului de lege de către reprezentatul Guvernului, de către domnul prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, să se aloce 15-20 de minute; la dezbaterile generale, grupurile parlamentare din Camera Deputaților, împreună cu grupurile parlamentare similare din Senat, să aibă la dispoziție câte 10 minute.

Noi am convenit, la ședința Birourilor permanente ale celor două Camere, să încercăm să desemnăm câte un singur reprezentant din partea grupurilor parlamentare reunite. Din lista pe care am primit-o am înțeles însă că sunt unele grupuri parlamentare care au câte doi sau chiar trei reprezentanți, desemnați pentru a prezenta punctele de vedere ale grupurilor parlamentare respective.

Am să-i rog pe liderii grupurilor parlamentare, dacă este posibil totuși, să încerce să prezinte un singur parlamentar pentru comentarii. Sigur, dacă acest lucru este imposibil, vom accepta decizia grupurilor parlamentare.

Vă reamintesc însă, am încercat, pe cât este posibil, să simplificăm această dezbatere, astfel încât punctele de vedere să fie foarte clar exprimate de reprezentanții grupurilor parlamentare reunite.

Dacă sunt comentarii cu privire la aceste propuneri? Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră programul de desfășurare a lucrărilor.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Stimate colege și stimați colegi, vă rog să luați loc,

Dau cuvântul, acum, domnului Călin Popescu-Tăriceanu, primul- ministru al Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

Domnule prim-ministru, vă rog, aveți cuvântul!

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Votul nostru de astăzi asupra ratificării Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană este un moment de referință în istoria României. Suntem chemați cu toții să contribuim la construcția proiectului european.

Într-o astfel de zi, mă simt onorat, mai mult ca niciodată, că sunt primul-ministru al României!

N-aș vrea totuși să cădem în capcana festivismului. Cred că este, mai degrabă, o ocazie pentru reflecție. După ce am semnat Tratatul de Aderare la Luxemburg, m-am întrebat ce înseamnă ratificarea acestui document în Parlamentul României. Un cinic ar spune că este cea mai simplă etapă din procesul de ratificare, care nu va fi ușor de dus până la capăt. Eu nu sunt de acord cu acest lucru. Cred că ar fi o greșeală să tratăm superficial votul de astăzi.

Ratificarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană este un angajament pe care și-l asumă România față de partenerii săi europeni și față de sine însăși!

Din acest motiv, votul nostru de astăzi trebuie să se plaseze dincolo de orice dispute politice, dincolo de animozități, de interese de grup sau politice. Astăzi facem o promisiune de onoare să fim europeni! O facem în mod solemn și democratic, în Parlamentul României.

Mai mult decât atât, întrucât nu văd necesitatea unui referendum, facem această promisiune în numele poporului român și nu al nostru personal. Îi facem pe toți românii responsabili de onorarea angajamentului de aderare. Și este normal. Integrarea europeană nu este apanajul unei elite, al unui partid sau al administrației. Este un proces prin care trece întreaga societate și la care contribuie toți românii!

Vorbind despre construcția europeană, Jean Monnet spunea "Noi nu formăm coaliții de state, noi unim oameni!". Eu aș adăuga că oamenii se unesc atunci când împărtășesc valori comune. De aceea, în acest moment, consider că este important să vorbim despre valorile pe care ni le însușim și noi, românii, odată ce ne onorăm promisiunea de a fi europeni!

Sunt aceleași valori pe care și le-au însușit și ceilalți membri ai Uniunii Europene, indiferent de momentul în care au aderat. Dacă acceptăm să ne construim viața pe valori precum libertatea, demnitatea și solidaritatea, atunci suntem cu adevărat europeni. Am să explic de ce.

Spunem adesea că ne-am recâștigat libertatea în decembrie 1989. Experiența sinuoasă a ultimilor 15 ani ne-a demonstrat că libertatea nu se câștigă într-o clipă. În decembrie 1989 am obținut șansa de a ne construi libertatea. De atunci am construit libertatea zi de zi, iar proiectul european ne-a ajutat să facem o construcție solidă. Foarte multe măsuri necesare întăririi statului de drept au fost adoptate cu sprijinul partenerilor noștri europeni și ca urmare a angajamentelor asumate în procesul de aderare.

Libertatea este o realitate strâns legată de modul în care funcționează societatea. România este liberă, dacă statul de drept este puternic și funcționează cu adevărat. Iar noi, aici, mai avem încă de lucru, din cauză că reforme cheie au fost întârziate în ultimii ani. Este de datoria mea să o spun în fața Parlamentului României și a întregii țări!

Dacă nu vom reforma din temelii justiția, așa cum ne-am angajat pentru aderare, atunci statul de drept nu va funcționa niciodată în România. Fără un stat de drept funcțional, libertatea este iluzorie. Din acest motiv, Guvernul pe care îl conduc consideră că reforma și independența justiției sunt o prioritate a perioadei următoare și, ca atare, voi acționa în consecință.

Dacă lăsăm România prinsă în plasa corupției și a grupurilor de interese, atunci libertatea noastră se va limita la a cânta vreo melodie la modă, la a ne uita la filme străine și la a avea acces la bunuri de import. Din păcate, alții ne vor decide soarta, în acest caz. Cred că bătălia împotriva corupției este cea mai dificilă bătălie pe care o avem de dus. Iar dacă nu o câștigăm acum, nu avem nici o șansă să câștigăm războiul pentru libertate și pentru Europa! Din păcate, structurile corupte tind să blocheze reformele europene, pentru că acestea le amenință interesele și puterea.

Dacă menținem România în tăcere, adică nu lăsăm presa și societatea civilă să vorbească libere, atunci ne mințim singuri că avem libertate și că am fi europeni. Guvernul pe care îl conduc are o politică clară în acest domeniu: libertatea de expresie nu se negociază! Este un drept inalienabil, pe care îl consolidăm cu fiecare zi.

Și exemplele pot continua. Fiecare reformă europeană, în sensul impunerii valorilor democratice în administrație și în societate, este o cărămidă pusă la libertatea noastră. Iar libertatea ne duce la demnitate.

Pentru mulți, integrarea europeană reprezintă, de fapt, o revenire în Europa. Adică părăsim, în sfârșit, periferia continentului și revenim acasă din exilul pe care ni l-a impus "Cortina de fier" și, în acest fel, ne recâștigăm demnitatea. Eu afirm în fața Parlamentului României că recâștigarea demnității nu înseamnă doar ca europenii să ne recunoască drept unii de-ai lor. Cred că a venit momentul să ne recâștigăm demnitatea în propriii noștri ochi. Prea des ne plângem cu formule, precum "ca la noi la nimenea", "la noi orice e posibil", "așa ceva - adică un lucru bun - nu este posibil în România". Pasul următor este că ne resemnăm, că "merge și așa", sau că încercăm să-i mințim pe ceilalți că vom face ceva ce nu vom face niciodată - așa cum s-a întâmplat prea adesea în trecut. Dar, de fapt, trăim în compromis și ne subminăm propria noastră demnitate în ochii noștri.

Cred că a venit momentul să punem capăt domniei lui "merge și așa"! Prin votul de astăzi trebuie să spunem că nu mai merge ca până acum. Fiecare zi pe care o trăim, în conformitate cu promisiunea noastră de onoare de a fi cetățeni europeni, este o zi de demnitate!

Mai concret, aceasta înseamnă că ne vom respecta pe noi înșine și vom impune și celorlalți să ne respecte, numai dacă ne vom respecta întru totul angajamentele asumate în procesul de aderare și dacă ne vom asuma valorile europene.

Pentru Guvernul pe care îl conduc acest lucru este o prioritate absolută. Nu voi face nici o abatere de la acest drum. Perioada următoare este una încă dificilă. Avem foarte multe angajamente de îndeplinit, atât în cadrul clauzei de salvgardare, cât și în cadrul acquis-ului comunitar. Calendarul este foarte strâns și avem enorm de mult de lucru.

Am reușit să trecem cu succes primul examen din acest an, odată cu aprobarea de către Parlamentul European a avizului conform pentru semnarea Tratatului de Aderare, pe 25 aprilie, la Luxemburg. Următorul examen va fi în noiembrie, când Comisia Europeană va prezenta raportul de monitorizare care ne va evalua progresele. Dacă există întârzieri în domenii cheie, precum justiția, afacerile interne și concurența, atunci riscăm ca aderarea României să fie amânată cu un an. Nu este în interesul românilor să se întâmple așa ceva. Un an de zile în afara structurilor europene va crește decalajele de dezvoltare între noi și restul țărilor membre. De aceea țin să precizez că fiecare zi, fiecare minut contează pentru ca toți românii să ne recâștigăm demnitatea.

Vom trece examenul din noiembrie cu succes dacă ne vom asuma și o altă valoare europeană și anume solidaritatea. Este necesar ca solidaritatea să existe la mai multe niveluri.

În primul rând, am în vedere modul în care noi ne raportăm la Uniunea Europeană. Cred că trebuie să ne eliberăm de constrângerile pe care ni le impun mentalitățile moștenite din comunism și să ne facem o percepție corectă despre relația cu partenerii noștri europeni. Chiar dacă România este acum monitorizată foarte riguros de către Bruxelles, Uniunea Europeană nu este "fratele mai mare". Nu este o instanță superioară care ne controlează și ne obligă să facem ce vrea. Avem în Uniunea Europeană un adevărat partener. Procesul de monitorizare este, din această perspectivă, un instrument de sprijin. Oficialii europeni ne ajută să facem progresele necesare integrării la timp și cu succes.

Urmează nivelul politic. Când este vorba de obiectivul aderării la Uniunea Europeană, la nivel declarativ nu există discordanțe între diferitele partide politice din România. Trebuie să existe solidaritate și în ceea ce privește mijloacele pentru atingerea acestui obiectiv. Adică este nevoie de solidaritate pentru a pune în practică rapid reformele indispensabile aderării la Uniunea Europeană. Dacă un partid sau un om politic vorbește, în fiecare zi, despre importanța aderării la Uniunea Europeană, dar apoi blochează reforma justiției, intervine pentru ca o companie să primească ajutoare de stat, ia în derâdere noua legislație anticorupție, atunci doar se preface că susține cauza europeană.

Eu și Guvernul pe care îl conduc suntem deschiși la consultare și la cooperare cu toate forțele politice pentru a aplica reformele integrării. Totuși, vreau să subliniez că nu vom ceda nici unei presiuni și nu vom accepta nici un fel de întârziere de la calendarul european. Eu nu mă joc cu interesul național! Nu dau la schimb interesul național pe vreun interes politic sau personal!

În fine, al treilea nivel este cel al societății civile și al tuturor românilor. Succesul integrării depinde de modul în care se construiește solidaritatea pentru aderare la nivel național. Sondajele de opinie ne arată constant că aproape trei sferturi din români se declară în favoarea aderării la Uniunea Europeană. Dar și pentru cetățeni, aderarea la Uniunea Europeană presupune mai mult decât o simplă declarație. Integrarea europeană nu este un jargon specific unui aparat birocratic și nici ceva prea abstract ca să ne afecteze viața. Integrarea europeană a României este un proiect național, care prinde consistență prin acțiunile pe care fiecare român le face în conformitate cu valorile europene. Și am să vă dau câteva exemple de astfel de acțiuni:

  • refuzul unui cetățean de a mai corupe un funcționar;
  • refuzul unui funcționar de a se mai lăsa corupt pentru a face ceva, deoarece este plătit din bani publici;
  • implicarea fiecărui român în viața socială, prin acțiuni de solidaritate cu semenii noștri în nevoie; acțiuni ale societății civile de sancționare și supraveghere a clasei politice; implicare în viața politică și în administrație;
  • modernizarea și dezvoltarea firmelor pentru a se adapta la piața europeană;
  • ameliorarea pregătirii profesionale a fiecărui român pentru a face față noului context european;
  • și, sigur, exemplele pot continua.

De aceea spun că integrarea europeană se construiește în fiecare casă, prin fiecare gest și cu fiecare cetățean în parte. O campanie de informare dedicată acestei teme va traduce integrarea europeană pe înțelesul tuturor în perioada care urmează. Ministerul Integrării Europene a demarat deja întâlnirile cu diverse medii de afaceri și cu alte segmente ale societății pentru a evalua care sunt schimbările pe care le aduce cu sine aderarea la Uniunea Europeană.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

De fapt, tot ceea ce am spus până acum despre asumarea onestă și totală a valorilor europene se poate sintetiza în câteva cuvinte: România va trece, în următoarele luni, printr-o adevărată revoluție: va fi o revoluție europeană!

România va fi complet transformată pe 1 ianuarie 2007! Reformele radicale au început deja să se producă în societate și vor continua să aibă loc, schimbând România în profunzime. Succesul lor depinde însă de oameni, de deschiderea pe care o avem cu toții către ele, de felul cum ne implicăm și ne adaptăm la transformare.

Revoluția europeană nu se poate face stând în fotoliu la televizor sau limitându-ne la vorbe.

Revoluția europeană presupune seriozitate, muncă, disciplină și viziune. O viziune către viitor și progres. "În Europa, trebuie să ai viziuni pentru a fi realist", afirma Walter Hallstein.

În ceea ce mă privește, am spus și am să repet: integrarea europeană a României este proiectul meu ca om politic. Este un proiect în care m-am angajat 100%, fără nici o rezervă sau calcul politicianist.

Sunt onorat că pot să fac acest lucru pentru România!

"Construcția europeană este o artă. Este arta posibilului", spunea președintele Franței, Jacques Chirac. Vă propun să ratificăm Tratatul de Aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană și să facem astfel un pas decisiv spre reîntregirea Europei.

Prin votul dumneavoastră de astăzi se consfințește o atitudine fundamentală și anume vocația europeană a României!

Vă mulțumesc. (aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule prim-ministru.

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Viorel Hrebenciuc, președintele Comisiei Parlamentului României pentru Integrare Europeană, pentru a prezenta raportul comun al Comisiilor juridice ale celor două Camere și al Comisiei pentru integrare europeană.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru, doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Ca urmare a Decretului președintelui României nr.357 din 3 mai 2005 privind supunerea spre ratificare a Parlamentului a Tratatului între statele membre ale Uniunii Europene și Republica Bulgaria și România, semnat la Luxemburg, la 25 aprilie 2005, și în baza celor decise în ședința comună a Birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului României din ziua de 11 mai 2005, Comisia Parlamentului României pentru Integrare Europeană, Comisia juridică de disciplină și imunități a Camerei Deputaților, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului României s-au întrunit în ședință comună în ziua de 12 mai 2005, potrivit art.10 și a art.12 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, la sediul Camerei Deputaților, pentru a examina proiectul de Lege privind ratificarea Tratatului de Aderare între Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, state membre ale Uniunii Europene și Republica Bulgaria și România privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, semnat de România, la Luxemburg, la 25 aprilie 2005.

Conform prevederilor art.148 alin.1 din Constituția României, republicată, aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene în scopul transferării unor atribuții către instituțiile comunitare, precum și ale exercitării în comun cu celelalte state membre a competențelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaților și senatorilor.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, în conformitate cu prevederile art.51 și 52 din Regulamentul Camerei Deputaților, domnul Leonard Orban, secretar de stat în Ministerul Integrării Europene, negociator șef al României cu Uniunea Europeană.

În urma examinării proiectului de Lege pentru ratificarea Tratatului privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, a expunerii de motive la proiectul de lege și a avizului Consiliului Legislativ, membrii celor trei comisii au constatat următoarele:

Textul Tratatului de Aderare, menționat mai sus, a fost semnat la Luxemburg, la 25 aprilie 2005, de către toate statele membre ale Uniunii Europene, precum și de către Republica Bulgaria și România în vederea aderării Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană.

Tratatul de Aderare a României este comun cu Tratatul de Aderare a Republicii Bulgaria, reprezentând rezultatul integral al procesului de negociere a celor 31 de capitole.

Tratatul de Aderare a fost elaborat pe baza acelorași principii și după aceeași metodă de lucru utilizate la redactarea Tratatului de Aderare a celor 10 noi state membre.

În paralel cu semnarea Tratatului de Aderare au fost redactate, ca documente alternative, un Protocol de Aderare și un Act de Aderare.

În funcție de momentul intrării în vigoare a Tratatului de Instituire a Constituției pentru Europa, înainte sau după aderarea României și Republicii Bulgaria, 1 ianuarie 2007, Protocolul de Aderare va fi anexat Tratatului de Instituire a Constituției pentru Europa. Dacă acesta va fi intrat în vigoare, respectiv, Actul de Aderare va fi anexat tratatelor constitutive aflate în vigoare și anume Tratatul privind Uniunea Europeană, Tratatul de Instituire a Comunității Europene și Tratatul de Instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice.

Tratatul de Aderare a României și Republicii Bulgaria cuprinde părțile generale, tratatul propriu-zis, Actul de Aderare, Protocolul de Aderare, Anexele în care sunt cuprinse măsurile convenite în cadrul negocierilor și declarațiile.

Luând act de pozițiile exprimate în timpul lucrărilor de către senatori și deputați, reprezentând toate grupurile parlamentare, comisiile apreciază că Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană consfințește și încununează eforturile speciale depuse, în ultimii 15 ani, de întreaga societate românească, animată de speranța și credința în destinul democratic și european al poporului român.

Apreciază că Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană este un act fundamental ce înlătură urmări ale marilor nedreptăți ale istoriei recente, care au condus temporar și la divizarea antagonică a continentului, la marginalizarea nefirească, artificială a unor comunități naționale eminamente europene.

Apreciază, de asemenea, că semnarea și ratificarea Tratatului de Aderare constituie rezultatul unității de voință politică, a sprijinului constant și creator exprimat și acordat de către toate forțele politice din România, a rolului benefic și stimulator al societății civile de-a lungul întregului proces de aderare la Uniunea Europeană.

Consideră că intrarea în vigoare a Tratatului de Aderare va determina și o relansare viguroasă a prezenței României în lumea civilizată, liberă și democratică, reprezentând, totodată, un aport semnificativ la reunificarea politică și consolidarea instituțională a Europei, la asigurarea progresului și stabilității pe continent.

Consideră, de asemenea, că ratificarea Tratatului de Aderare de către Parlamentul României va permite țării noastre să fie parte a Uniunii Europene, fondate pe principiile libertății, democrației și statului de drept, o Uniune angajată, în continuare, în respectarea demnității umane, a tuturor drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, devotată toleranței, justiției, egalității, solidarității și prosperității.

Își exprimă convingerea că eforturile de reformă vor continua, asigurându-se realizarea prevederilor Tratatului de Aderare, iar prin acesta modernizarea tuturor sferelor societății românești.

Pe această cale, va fi asigurat procesul real și vizibil al României, urmând ca, după obținerea, în ianuarie 2007, a statutului de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene și țara noastră să contribuie, cu valoarea adăugată, la întărirea și prosperitatea Europei.

În timpul examinării proiectului de lege pe articole, s-au formulat amendamente de către membrii comisiilor.

În urma dezbaterilor, unul dintre amendamente a fost admis, iar celelalte au fost retrase de către autori.

Conform celor de mai sus și opiniilor exprimate de către membrii celor trei comisii, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi a celor prezenți, să se supună plenului Camerelor reunite, spre dezbatere și adoptare, proiectul de Lege privind ratificarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană, cu un singur amendament admis, care este redat în Anexa la prezentul raport.

Vă mulțumesc. (aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc domnului deputat Viorel Hrebenciuc.

Începem dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Are cuvântul domnul senator Mircea Dan Geoană, din partea grupurilor parlamentare ale PSD.

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Stimate și stimați colegi,

Stimați membri ai Cabinetului,

E o zi frumoasă pentru România și cred că putem să fim cu toții mândri că suntem astăzi sub cupola Parlamentului țării, o nouă generație de oameni politici români, care duc mai departe ștafeta modernizării statului național român. Astăzi, nu ratificăm doar un tratat de aderare, astăzi, facem istorie. Partidul Social Democrat și-a făcut din destinul european al României un crez și o linie de acțiune, și vreau să spun încă o dată cât de aproape am fost, la finalul lui 2004, să fi avut probleme semnificative pe traseul nostru european. Nu pot decât să felicit colegii care au lucrat în guvernul anterior, așa cum urez succes noului Guvern, pentru că fără încheierea negocierilor, la final de 2004, astăzi am fi fost într-o situație mult mai complicată (aplauze) și poate că am discutat chestiuni mult mai grave pentru România. De ce Partidul Social Democrat consideră că integrarea europeană este un țel național vital? Pentru că proiectul european, stimați colegi, stimate colege, ține loc, și o spun cu puțină tristețe, unui proiect de societate românesc. Generațiile anterioare de mari români au avut un proiect de societate pentru modernizarea și pentru afirmarea României ca stat modern, ca stat mai prosper și, îndrăznesc să spun, ca social-democrat, mai echitabil. Nu am reușit în acești 15 ani să producem noi, clasa politică românească, un proiect de societate și am folosit, și vom folosi, în continuare, miza integrării europene ca un vehicul și pretext pentru modernizarea României. Ceea ce au început înaintașii noștri - săvârșirea unui stat român modern, puternic, echitabil, prosper și respectat - încă nu s-a încheiat și avem obligația cu toții să fructificăm la maxim șansa integrării europene.

În egală măsură, vă spun cu toată responsabilitatea și fără să doresc să aduc o notă mai puțin festivă întâlnirii noastre de astăzi. Calendarul integrării, la 1 ianuarie 2007, reprezintă pentru noi, toți, o obligație și o responsabilitate. Asta nu înseamnă, domnule prim-ministru și stimați membri ai Cabinetului, că lucrurile vor fi simple sau că rezultatul este garantat și îl știm și noi, cum îl știți și dumneavoastră, și aș vrea să încercăm să facem un efort, de ambele părți ale baricadei politice, ca 1 ianuarie 2007 să fie, într-adevăr, calendarul respectat. Există riscuri în calea noastră. Europa este astăzi mult mai nervoasă și nu va mai acorda sub nici o formă, și vă spun asta cu știința unui om care s-a ocupat împreună cu alți colegi de-ai mei de integrarea europeană de mulți ani, nici o dispensă politică nu va fi dată pentru noi sau pentru bulgari. Avertismentul sever al comisarului european pentru concurență, săptămâna trecută, de la București trebuie ascultat, fără patimă politică. în toată profunzimea sa. La București, comisarul pentru concurență, și cunoașteți clauzele de salvgardare pe această temă, a avut un mesaj mult mai dur și de avertizare față de cel de la Sofia din ziua precedentă. Vom avea săptămânile viitoare pe comisarul Franco Fratini pentru justiție și afaceri interne. Avem obligația să pregătim bine acest moment, pentru că orice pas greșit, pe zona de justiție și afaceri interne, și nu mă joc cu cuvintele, poate să fie fatal pentru calendarul integrării noastre. De aceea, apelul meu și apelul nostru ca partid social-democrat, partid de opoziție, dar un partid cu puternică sensibilitate europeană și cu dorința de a ajuta acest proiect național este de muncă stăruitoare și perseverentă.

Am semnat, într-adevăr, și sunt bucuros că la 25 aprilie s-a semnat Tratatul de aderare. Sunt multe lucruri care trebuie rezolvate, inclusiv în ceea ce se numește organizarea Cabinetului. Ministrul Afacerilor Europene, din Bulgaria, doamna Meglena Kuneva, a făcut chiar și o estimare a consecințelor scenariului, nedorit de noi, a unei eventuale amânări cu un an. Ea a estimat la 800 de milioane euro pierderile numai materiale ale unui astfel de eveniment. Pentru România, dacă am extrapola, ar însemna undeva 1,5 miliarde euro. Sunt unii dintre noi, chiar în această sală, care spun că amânarea cu un an sau chiar doi n-ar fi o tragedie, pentru că am putea să ne pregătim mai bine. Vreau să vă spun că amânarea integrării ar reprezenta pentru România o adevărată catastrofă, pentru că de-abia atunci s-ar ajunge la ceea ce vor să spună unii politicieni europeni, când vorbesc de redeschiderea negocierilor cu noi. Nu vorbesc de capitolul mediu, nu vorbesc de capitolul agricultură vorbesc de bani și există multe voci în Europa care spun că Uniunea Europeană a fost prea generoasă cu România și Bulgaria, și de-abia așteaptă un pretext să redeschidă subiectul legat de banii și de proiectele pentru România. În egală măsură, și o spun iarăși cu toată seriozitatea, cu toată responsabilitatea, dacă eventuala amânare ar fi o catastrofă, intrarea în Europa nepregătiți ar fi un cataclism, pentru că presiunile care vor fi exercitate asupra firmelor noastre, asupra IMM-urilor noastre, care nu știu dacă în Marea Neagră își vor găsi răspunsul, în mod cert în Europa și-au găsit deja răspunsul, reprezintă o altă provocare foarte mare.

Fac un apel, domnule prim-ministru, și-l fac încă o dată cu colegialitate și cu dorința de a ajuta, și nu de a face un joc politic. Tot ce înseamnă expertiză din partea foștilor noștri miniștri, al celor care au lucrat pe dosarul european este la dispoziția dumneavoastră dacă veți dori să-l folosiți și vă încurajez să-l folosiți, și sunt convins că vom putea împreună să găsim răspunsuri alături de celelalte formațiuni politice la problemele severe care ne așteaptă în următorii ani.

Dați-mi voie să vă mai spun ceva despre partea de informare publică. În urmă cu câteva săptămâni am făcut unele sugestii legate de maniera în care eu cred că ar trebui să discutăm cu românii și cu româncele despre integrarea europeană. Eu salut faptul că domnul ministru Dinga și Ministerul Integrării Europene au un program coerent de comunicare publică. Am avut și noi la timpul nostru. Vă spun că este insuficient. Vă dau exemplul colegilor din Bulgaria, care sunt într-o situație identică cu a noastră, stimați colegi și stimate colege. Bulgaria a ratificat, ca și noi, astăzi, în Parlament, Tratatul de aderare, în urmă cu o săptămână (sunt convins că va fi votat cu aceeași zdrobitoare majoritate, dacă nu unanimitate și în Parlamentul de la București) dar asta nu i-a împiedicat pe președintele Bulgariei și pe Guvernul de la Sofia să spună că se gândesc și vor să propună un referendum, fără valoare obligatorie, pe tema europeană când, o dată cu alegerile pentru Parlamentul european de peste un an sau de peste doi, Doamne, ferește! , dacă lucrurile se încurcă. Nu trebuie să ne fie teamă să mergem la români să le explicăm despre Europa. Nu trebuie să vedem în fiecare propunere a unui lider al opoziției o capcană politică. Dacă avem cu toții un țel comun cred că trebuie să ne asumăm obligația și dificultatea de a merge și a informa românii în profunzime despre ce se va întâmpla cu această țară, cu binele și cu răul care va veni o dată cu integrarea Europeană. Vă reamintesc că și în Bulgaria sprijinul pentru integrarea europeană este de 71%, conform ultimului sondaj.

În ultimul rând, domnule prim-ministru, vreau să vă spun că dacă pe alte teme vom fi extrem de critici și extrem de activi din punct de vedere politic pentru a critica eventualele lucruri care nu se întâmplă bine, pe această temă, vreau să știți că aveți din partea noastră întreg sprijinul, dacă veți dori să-l folosiți. Nu înțeleg de ce la această oră nu avem încă un mecanism structurat de consultare între putere și opoziție pe teme europene. Nu înțeleg de ce, după semnarea tratatului, nu dăm Comisiei de integrare europeană atribuțiunile pe care trebuie să le dăm după semnarea tratatului și nu înainte de semnarea tratatului. Nu înțeleg de ce nu stabilim un mecanism structurat de colaborare pe principalele teme de integrare europeană, inclusiv în domeniul justiției, inclusiv în domeniul administrației publice, care are nevoie de imens travaliu pentru a fi pus la punct.

Dați-mi voie să vă spun că țările care au intrat în Europa, și care se respectă,ca Spania, ca Portugalia, și care au profitat de integrarea europeană, au făcut un adevărat pact politic în jurul integrării europene și fac un îndemn la toți oamenii de stat și la toți oamenii care au interesul național, mai înainte de insigna de partid, să înțeleagă că fără un pact național, în jurul integrării europene, România nu va deveni ceea ce trebuie și poate să devină. Grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat vor vota cu entuziasm în favoarea ratificării Tratatului de aderare. Vă mulțumesc foarte mult. (aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule senator. În continuare, are cuvântul, din partea Partidului Național Liberal, domnul deputat Eugen Nicolăescu. Din partea aceluiași partid va urma domnul senator Puiu Hașotti.

Rog să acceptați acest mod de lucru. Fiecare grup parlamentar are alocate 10 minute și pe această durată, sigur, reprezentanții grupurilor se vor încadra în timpul stabilit, dar unele dintre grupuri au dorit, totuși, să aibă doi reprezentanți care să ia cuvântul cu această ocazie.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Eugen Nicolăescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Stimați membri ai Guvernului,

Stimați colegi,

Timp de aproape jumătate de secol România a fost separată de Europa prin ceea ce opinia publică românească și internațională a numit "cortina de fier". Recunoaștem acum că această separare a acționat nu numai la nivelul politicului, al acțiunii publice, ci a dus la o scindare a mentalului individual și colectiv al românilor. Noi, cei din stânga cortinei, am rămas încremeniți într-o realitate ce ne era impusă, care strivea orice acțiune sau gândire personală, în timp ce Europa își continua procesul firesc de dezvoltare. Iată, că acum, după 15 ani de șovăieli, erori și întârzieri, România intră în linia dreaptă a integrării în Uniunea Europeană. Prin votul de astăzi din Parlament, România spune răspicat că nu există cale de întoarcere. Noi, românii, asemenea lui Sisif, am fost condamnați să împingem, timp de jumătate de secol, bolovanul comunismului. Iată că nu numai că n-am fost striviți, dar acum am aruncat povara trecutului și privim încrezători spre viitor. Ratificarea Tratatului de aderare are o puternică valoare de simbol, căci adevăratul efort al integrării se află în fiecare județ, oraș și comună ale României. Fiecare dintre cei 22 de milioane de români contribuie zi de zi la procesul de integrare, căci voința României, exprimată astăzi în Parlament, se află în acțiunile de fiecare zi a fiecăruia dintre noi. Noi, toți, știm foarte bine că singurul drum, singura variantă de succes pentru noi și, mai ales, pentru generațiile viitoare este Europa Unită. Putem spune că integrarea în Uniunea Europeană a început în momentul în care tinerii noștri au început să învețe în universități europene, când mari companii din vest au investit în România, când fiecare dintre noi a început să se raporteze la valorile și principiile Europei. Putem spune că societatea românească a prefațat integrarea de jure a României în Uniunea Europeană, însă, știm cu toții că acesta nu este finalul unui drum. Este doar o etapă pe care o traversăm, pentru ca România să se alăture cu adevărat familiei sale tradiționale europene. Dincolo de dorința exprimată a românilor se află nevoia de a continua munca susținută în atingerea standardelor europene, căci simbolul albastru cu stele galbene al Uniunii este susținut de reguli, mecanisme și proceduri precise. România trebuie să preia în totalitate acquis-ul comunitar în spirit și, mai ales, în fapt. Să se racordeze prin instituțiile sale și prin proceduri la valorile europene. Atingerea acestor performanțe sunt, de fapt, calea sigură pentru asigurarea bunăstării cetățenilor României, deziderat exprimat clar de Programul de guvernare și demonstrat de acțiunile de până acum. Grupul parlamentar PNL din Camera Deputaților va vota în favoarea proiectului de lege. Vă mulțumesc. (aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul senator Puiu Hașotti.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

Domnule prim-ministru,

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor colegi,

Abia dacă mai este necesar să reamintesc că, printr-o fericită coincidență, chiar în preajma aniversării unei jumătăți de secol de la lansarea așa-numitul "Plan Schuman", actul de naștere al construcției europene, aflate acum în plină desfășurare, România a făcut, în aprilie 2005, doi pași esențiali pe drumul pe care l-aș numi al revenirii îndreptățite al unui spațiu de cultură și civilizație la matca europeană, care, în ciuda vicisitudinilor multe și apăsătoare ale istoriei post-belice, prelungite până în decembrie 1989, nu i-a fost străină în esență țării noastre. 13 aprilie - Strasbourg și 25 aprilie - Luxemburg - pașii de care aminteam sunt deja istorie. Este adevărat, istorie foarte recentă, dar, oricum, istorie. Astăzi, aici, în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului României se mai scrie o pagină majoră a acestei istorii. Reprezentanții aleși ai poporului român dezbat proiectul de Lege privind ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană exprimând astfel voința unei întregi națiuni care împărtășește și care dorește să contribuie în mod specific, după propriile capacități și resurse, la atingerea obiectivelor generoase ale Uniunii Europene: crearea unei cetățenii europene, consolidarea unui spațiu al libertății, securității și justiției, promovarea progresului economic și social, în sfârșit, dar nu în cele din urmă, afirmarea rolului Europei într-o lume tot mai globală. Nu am nici cea mai vagă intenție de a fi patetic, și nici nu-mi îngădui, din profund respect pentru instituția esențială a sistemului nostru democratic - Parlamentul, dar și față de iluștrii reprezentanți ai celorlalte componente ale statului, prezent sub cupola polului legislativ suprem, să rostesc fraze mari pentru a sublinia importanța cu totul deosebită a momentului la care suntem deopotrivă participanți și martori. Și, totuși, nu-mi pot reprima un gând și nădăjduiesc că este împărtășit și de dumneavoastră. România traversează, acum și aici, ora astrală a devenirii sale care , cu siguranță, așa va fi rememorată și de generațiile viitoare, generații care, să dea Dumnezeu, vor avea astfel cadrul de a se dezvolta și de a se afirma în conformitate cu toate înzestrările hărăzite națiunii române și care, afirm cu toată convingerea, sunt departe încă de a-și fi dat măsura în concret și într-o manieră continentală și universală. Construcția europeană, mărturie stau indiscutabil toate documentele și fundamentele. Nu exclude spațiile, ba chiar pot spune că acestea sunt chemate să contribuie cu asupră de măsură la desemnarea unui spațiu geografic și uman, care ar fi artificial fără specificitatea de civilizație și tradiție a fiecăreia în parte. Or, noi, ca români avem un cult al patriei, poate și pentru că, de-a lungul istoriei, prea puțin senine ne-am văzut-o, de câte ori, fie amenințată, fie ruptă de alții, ceea ce nu ne exonerează de propriile noastre răspunderi, pentru că tot istoria ne demonstrează, au existat momente când noi înșine n-am fost vrednici de a păstra moștenirea lăsată de înaintașii noștri care și-au făcut Biblie din neam și țară. Cred, și sper din tot sufletul, că pasul pe care-l facem astăzi și care își așteaptă corolarul firesc la 1 ianuarie 2007, România va fi o patrie sigură și prosperă pentru toți fiii săi, de toate naționalitățile, și de toate confesiunile, o țară menită, aș adăuga, plus valoarea specifică Europei Unite, altfel nu poate fi, ceea ce nu înseamnă nici pe departe că eforturile noastre, ale celor de acum s-au încheiat, dimpotrivă, urcușul poate de-abia începe. El cere determinare, sacrificii, loialitate față de parteneri și multă inteligență. Aceasta din urmă am probat-o, o avem, celelalte, însă, trebuie să le demonstrăm și nu doar de suprafață sau așa cum se zice la noi în popor "de ochii lumii". Este nevoie să credem în aceste valori europene, care trebuie cu necesitate să devină valorile noastre, ale tuturor cetățenilor acestei țări. Aici, se înțelege, patimile și opțiunile noastre politice, oricât de diferite, trebuie să facă pasul înapoi în fața interesului național, iar interesul național, doar aparent paradoxal, este interesul european. În concepția lor vizând modernitatea și dezvoltarea țării, pe care au slujit-o cu atâta dăruire, liberalii noștri din perioada interbelică și-au pus deviza "prin noi înșine". Păstrând proporțiile și având în minte ceea ce noi, astăzi, avem de îndeplinit pentru a aduce România în Uniunea Europeană, să spunem și să facem la fel: "Prin noi înșine, în Europa". Repet, aderarea la Uniunea Europeană implică, în esență, un cost de oportunitate într-o economie globală. Uniunea Europeană reprezintă răspunsul statelor naționale la provocările globalizării. România nu-și poate permite să rateze momentul 2007, deoarece aceasta ar atrage după sine atât efecte economice negative, cât și o anumită lipsă de credibilitate. Pregătirea pentru aderare, într-un ritm susținut, reprezintă singura soluție pentru evitarea declanșării clauzei de salvgardare. Vă rog, prin urmare, să dați votul dumneavoastră pentru ratificarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, având convingerea că asigurați viitorul unei țări care revine astfel la matcă. Europa nu poate fi întreagă fără România, România nu poate fi România fără Europa. Vă mulțumesc. (aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. În continuare, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat, din Camera Deputaților și din Senat, au cuvântul, pentru început, doamna deputat Roberta Alma Anastase, iar, apoi, doamna deputat Monica Maria Iacob Ridzi.

Doamna deputat Anastase, aveți cuvântul.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari.

Aderarea României la Uniunea Europeană reprezintă unul dintre cele mai importante momente din lunga istorie a poporului român. În fapt, reprezintă împlinirea unui deziderat vechi al României de a fi partea Comunității Europene de bunăstare, de valori și securitate. Unită în diversitate, Uniunea Europeană oferă cetățenilor ei un spațiu de libertate, securitate și justiție fără frontiere interne, precum și o piață internă în care concurența este liberă și nu este denaturată. Suntem deplin responsabili și conștienți de faptul că aderarea la Uniunea Europeană înseamnă că România devine parte a proceselor europene cu statut de partener egal, atât în drepturi, cât și în obligații. În baza principiului cooperării loiale, România va contribui la creșterea economică durabilă a Europei, la securitatea și coeziunea în cadrul uniunii.

Doamnelor și domnilor,

Acest moment marchează încheierea cu succes a unei perioade deloc ușoare pentru România, și aici mă refer la perioada de tranziție de la un regim totalitar la o societate democratică consolidată. În același timp, marchează un moment esențial pe drumul integrării depline în spațiul cultural, social, economic și politic european.

În continuare, eforturile noastre trebuie îndreptate către consolidarea societății democratice. Lupta împotriva corupției și a crimei organizate, promovarea bunei guvernări a dialogului permanent cu societatea civilă, respectarea libertății presei și protejarea diversității sunt prioritățile actualei guvernări. În plus, ne-am angajat și vom continua să acționăm politic ținând cont permanent de principiul apropierii de cetățeni. Românii susțin într-o proporție covârșitoare aderarea României la Uniunea Europeană. Acest fapt dă forță și consistență demersului nostru politic. În continuare, însă, rămâne o prioritate pentru întreaga clasă politică, informarea cetățenilor asupra pașilor de urmat, precum și explicarea provocărilor și oportunităților care vor apărea în perioada următoare.

Distinsă audiență, Partidul Democrat susține fără rezerve Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană. Partidul Democrat, în calitate de partid aflat la guvernare, își asumă cu energie și hotărâre , îndeplinirea angajamentelor prevăzute în Tratatul de aderare. În același timp, Partidul Democrat mulțumește tuturor românilor pentru eforturile pe care le-au făcut în acest proces de modernizare a României și contează pe solidaritatea cetățenilor și susținerea actualei guvernări pentru finalizarea procesului de aderare în 2007. Vă mulțumesc. (aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Are cuvântul în continuare doamna deputat Monica Maria Iacob Ridzi.

Doamna Monica Maria Iacob Ridzi:

Mulțumesc.

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari.

Fără îndoială, votul nostru de astăzi are dimensiunea sa istorică. Consfințim, astfel, vocația europeană a poporului român, dorința sa nestrămutată de a merge înainte alături de democrațiile consacrate ale continentului. Și chiar dacă trăim astăzi un apogeu, poate ora astrală a României moderne, optimismul nostru trebuie bine temperat și responsabil. Ce este frumos a început deja. Ce este greu abia acum începe. La acest Tratat sunt atașate trei clauze de salvgardare, 11 măsuri de îndeplinit privitoare la concurență, justiție și afaceri interne. Acestea arată clar că mai avem multe de făcut. Asigurarea unei justiții independente și eficiente, combaterea corupției, indiferent de culoarea ei politică, trebuie să ne preocupe pe toți, în egală măsură. Este nevoie de un suflu nou atât în aparatul central de stat, cât și în autoritatea publică locală. Statul trebuie să devină un partener fidel al cetățeanului, un prieten al acestuia, iar magistrații și funcționarii publici trebuie să servească statul, nu clientela unui partid anume.

Funcțiile sunt vremelnice. Perenitatea aparține instituțiilor statului. Acest principiu al prevalenței instituțiilor este fundamental în Uniunea Europeană. Ne revine, așadar, obligația de a desăvârși un sistem administrativ, care să răspundă din plin acestor exigențe. Economia României, ca parte a pieței unice europene, va trebui să asigure bunăstarea socială a poporului, în condiții concurențiale sporite. Să nu uităm că după aderare vom avea mai puțină libertate de mișcare în politicile economice și sociale, în limitele stricte ale dreptului european. Termenele de grație prevăzute pentru a sprijini fiscal regiunile defavorizate se vor încheia repede. Ne revine sarcina să elaborăm urgent planuri de măsuri cu țintă socială precisă în acele zone, în deplin consens cu acquis-ul comunitar. Practic, arată că așa-zisele ajutoare de stat, derogări inexplicabile de la Legea bugetului, cadouri de mii de miliarde acordate cu larghețe unor firme pe criterii social-electorale au sporit sărăcia în loc să o combată. Acest populism ieftin trebuie să înceteze, el fiind în disonanță cu spiritul economic european, cu legile concurenței și economiei de piață. Garantarea unui cadru concurențial favorabil nu este doar o obligație ce decurge din Tratatul de aderare, ci o necesitate obiectivă. În ce privește agricultura, țara noastră a obținut cinci perioade de tranziție pentru a se adapta la cerințele politicii agricole comunitare, în special la producția de carne și lapte. De asemenea, sunt prevăzute termene de grație pentru toate directivele majore din domeniul protecției mediului ambiant, dar pentru că aceste termene să-și dovedească utilitatea este nevoie de acte normative noi, prin care să se ajungă treptat la limitele și condițiile impuse, atât în ce privește agricultura, cât și protecția mediului înconjurător. Lupta împotriva corupției necesită un plan de acțiune concret, cu ținte clare și prevederi bugetare adecvate. De asemenea, reforma sistemului judiciar, detaliată în strategia elaborată de Guvern în luna martie, și-a ales obiective de maximă urgență. Desigur, pentru îndeplinirea angajamentelor asumate este nevoie de legi și pârghii juridice noi, care necesită un efort legislativ susținut. Miza acestui demers este binele național, recunoscut oficial de întregul spectru politic. Credem, așadar, că putem conta pe sprijinul tuturor forțelor politice, dincolo de orice interese de partid sau deosebiri doctrinare. Să nu ne lăsăm seduși de bucuria reușitei noastre.

Faptul că Europa își deschide larg porțile în fața României este, în primul rând, meritul poporului român, popor care a suferit mult, popor pe care îl așteaptă încă multe privațiuni.

Ne revine obligația să explicăm mai bine oamenilor ce impact va avea aderarea asupra populației, să nu ne limităm doar la prezentarea avantajelor. În statele care au aderat recent s-au închis firme autohtone, s-au înăsprit condițiile de piață. Aceste lucruri trebuie spuse și nu oricum, ci pe înțelesul tuturor. Să lămurim oamenii că, pentru început, viața noastră în Uniunea Europeană nu va fi ușoară. Dar în afara Comunității Europene viața noastră este astăzi de neconceput.

Doamnelor și domnilor parlamentari, prin votul nostru de astăzi consfințim, poate, cea mai legitimă aspirație a poporului român. Este o șansă istorică pentru noi să vedem cum țara noastră prinde contur nou luând forma unui continent. Vă mulțumesc. (aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, doamna deputat. Din partea Grupurilor parlamentare ale PPRM, are cuvântul domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Doamnelor și domnilor,

Ne-am adunat astăzi, aici, pentru a celebra o victorie, fiindcă victorie - și nu altfel ! - se numește semnarea Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană. Iată că printre atâția nori negri care se îngrămădesc și parcă nu se mai sfârșesc deasupra țării noastre, ne trimite Sfântul Soare și o rază binefăcătoare. Poate că alții își permit să facă nazuri, să pună condiții și să se declare euro-sceptici. Au de unde, au fost stăpânii mărilor și ai țărilor, au acumulat mari bogății timp de sute și chiar de mii de ani, puțin le pasă de o construcție politică sau de alta.

Noi, românii, avem o cu totul altă situație. Noi nu am jefuit pe nimeni niciodată, ci, dimpotrivă. În tinerețe, când eram student la Viena, vizitam muzeele și palatele maiestoase ale burgului imperial, priveam cele 3 mari tezaure de aur descoperite în Transilvania și expuse la Kunsthistorische Museum, apoi oftam din rărunchi și spuneam: "Aici este și vlaga românilor mei".

Nu a existat generație de români care să nu plătească tribut de jertfă năvălitorilor, bandiților, ticăloșilor. Poate că fiorul tragic care marchează ca un doliu întreaga existență a poporului român, provine și din cele două extremități ale fluviului tutelar, nu numai al nostru, ci și al Europei, Dunărea. El izvorăște din Munții Pădurea Neagră și se varsă în Marea Neagră.

În comparație cu alții care au avut numai o istorie vitregă, noi am avut și o geografie vitregă. Este mare minune că mai existăm, și, că, spre deosebire de alții, nu am dispărut niciodată ca stat. "O enigmă și un miracol poporul român", scria un cunoscut istoric.

Eu înclin să cred că dăinuirea poporului român, ca ultimă strajă a latinității, aici, la Gurile Dunării, este încă una dintre minunile lui Dumnezeu. Tatăl Ceresc nu ne mai vorbește direct cum le vorbea patriarhilor biblici și Mântuitorului Isus Cristos, dar în schimb lucrează. Iar lucrarea lui este magnifică. Eu unul nu găsesc o altă explicație pentru rezistența extraordinară a neamului românesc în mijlocul unui ocean de patimi. Personal, sunt mâhnit că din proiectul Constituției europene au fost eliminate acele fraze care se referă la rădăcinile creștine comune ale bătrânului continent. Pe cine deranja acest adevăr, în definitiv fundamental? Noi suntem creștini și europeni și, parafrazând pe cineva, "cui nu-i place, nu are decât să se mute pe altă planetă".

Doamnelor și domnilor,

Am spus-o și o repet: România este în Europa înainte de nașterea Europei. Semnarea Tratatului de Aderare a României la Europa poate fi văzută și din altă perspectivă, mai precis dinspre celălalt capăt al tunelului, în sensul că și Europa a aderat la România, adică ne-a primit cu specificul nostru național, cu valorile noastre remarcabile, dar și cu toate păcatele noastre, care, în cea mai mare parte a lor, pleacă de la cel mai odios act de trădare colectivă din istorie: Acordul de la Yalta, de acum 60 de ani. Nu un proces al comunismului ne trebuie nouă. În definitiv, anticomunismul nu ține de foame. Ci un proces al ocupației staliniste, care a ucis floarea intelectualității, a armatei și a aristocrației române, dându-ne înapoi cu 200 de ani, mai ales din punct de vedere al libertății umane.

Iată de ce, Partidul Popular România Mare salută întreg acest cor mondial care cere de câteva săptămâni denunțarea Pactului Ribbentrop-Molotov, la care noi adăugăm și denunțarea Pactului Stalin-Roosevelt-Churchill, precum și a consecințelor acestor nelegiuiri epocale. Toate acestea au fost crime împotriva umanității, care au dus la moartea a milioane și milioane de oameni, la deportări masive de populație, la zdrobirea atâtor destine, la înapoierea barbară a unor țări și popoare. Generația noastră nu poate fi liniștită până când nu se va face dreptate tuturor victimelor acelui flagel pustiitor care a împărțit Europa în două. Pe crimă, pe minciună, pe jaf nu se poate clădi nimic durabil. Trâmbițele unui nou Jerihon au dărâmat Zidul Berlinului, într-adevăr, dar în sufletele oamenilor încă mai dăinuie atâtea ziduri, paravane și cortine interioare.

Domnul Tăriceanu ne-a vorbit aici de interesul național. Dar pentru a înțelege și a respecta această sintagmă cardinală, eu l-aș sfătui, cu toată deferența, să țină cont și de opiniile opoziției, fiindcă nici un guvern din lume, oricât de bogați ar fi membrii săi, nu deține adevărul absolut. Domnia-sa a dat un citat și din Jacques Chirac - "Proiectul Uniunii Europene ar fi arta posibilului". Poate nu știe că Jacques Chirac l-a citat fără să-l citeze pe Bismarck, care spunea că "politica este arta posibilului".

Semnarea Tratatului de Aderare de către țara noastră a avut loc într-un an jubiliar. Se împlinesc acum, în 2005, nu mai puțin de 700 de ani de când avocatul francez Pierre Dubois în lucrarea "De recuperatione terrae sanctis" - Despre recucerirea Țării Sfinte - vorbește pentru prima oară despre necesitatea unificării Europei. Dar până la unificarea deplină, Europa trebuia pacificată. Îndeosebi cele două războaie mondiale, care au izbucnit de pe bătrânul continent, au tras un foarte serios semnal de alarmă că așa nu se mai poate. Evident că simpla enunțare a unor idei și programe nu poate rezolva situația extrem de complexă a unui continent întreg care trebuie să facă față provocărilor lumii moderne, dar și șocurilor din interior și din exterior.

"Europa nu este decât o națiune compusă din mai multe", scria Montesquieu, cel care, în 1729, vizita Banatul nostru, iar generalul Charles de Gaulle exclama: "Cred într-o Europă a patriilor și a națiunilor. Este Europa de la Atlantic la Urali care va decide soarta lumii".

Noi, cei de la PPRM, suntem pentru o reală integrare în Uniunea Europeană. În întunericul viitorului, unificarea bătrânului continent în jurul valorilor morale fundamentale ale condiției umane și ale credinței în Dumnezeu este cel mai luminos proiect.

Ce poate fi mai minunat decât să circuli liber, să te simți pretutindeni acasă, în fine, să te bucuri de viață, cu sentimentul că faci parte dintr-o familie nobilă, că nu ești un cetățean de mâna a doua și că le poți oferi copiilor și nepoților tăi o lume a păcii, a concordiei, a bunăstării. Pentru asta România trebuie să fie un partener serios și, odată ce a bătut palma, cum se spune în popor, să se țină de cuvânt. Numai și numai de noi depinde să fim respectați! "Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă în traistă", spune un proverb românesc.

Avem datoria să explicăm românilor fiecare pas pe care îl facem, fiecare document pe care îl semnăm, fiecare măsură pe care o luăm. Fără o largă susținere populară, fără să lămurim națiunea despre ce este vorba și despre costurile integrării, nu vom fi urmați, și în felul acesta tare mă tem că vom ieși din Uniunea Europeană încă înainte de a intra. Românul este genial în simplitatea și cumințenia lui.

Poporul nostru mi se pare - păstrând proporțiile - aidoma țăranului dintr-o cunoscută poezie de George Coșbuc:

"Om bun ca dânsul nimeni nu-i,
Și pentru-o vorbă rea ce-i spui,
El toată ziulica lui muncește supărat."

Să nu-i supărăm pe români, fiindcă prea mult au suferit în istorie. Să le facem bucurii, să le dăm învățătură bună, să-i înarmăm cu legi drepte și să veghem la respectarea lor, să lichidăm mafia care sufocă România, să stopăm agitația suspectă a unora pe tema separatismului și a segregării teritoriale, care nu este îngăduită nicăieri în lumea civilizată.

În aceste vremuri de cumpănă a istoriei, când moare o lume veche și se naște una nouă, demnă de mileniul III, politicienii din întreaga lume trebuie să fie exemplele unei moralități ireproșabile. În caz contrar nici un proiect, oricât ar fi de generos, nu va prinde viață.

În această primăvară, Dumnezeu ne-a încercat credința din nou, cu bătaia unor calamități naturale. Cu acest nefericit prilej au ieșit la iveală, în toată mizeria lor, haosul și racilele societății noastre.

După 15 ani de corupție și anarhie, în 1916, atunci când a sosit în România șeful misiunii militare franceze, generalul Henri Berthelot, a rostit ceva, care nu credeam să fie valabil și după aproape 100 de ani: "Sunteți admirabil dezorganizați". Este limpede că dacă nu ne apucăm serios de treabă, pentru modernizarea societății românești, pentru promovarea celor mai strălucite capacități umane, pentru aplicarea rapidă și înțeleaptă a normelor comunitare de conviețuire umană, de apărare a vieții și proprietății oamenilor, vom fi o povară pentru toată lumea. Lumea civilizată nu ne poate aștepta la nesfârșit. Nutresc speranța că nu vom ajunge aici.

Partidul Popular România Mare face apel la solidaritatea națională, la impunerea unui regim de austeritate de sus până jos, la declanșarea tuturor energiilor și responsabilităților față de prezentul și viitorul patriei noastre. A sosit timpul să nu ne mai măcinăm în lupte sterile și să fim mai mult decât oameni politici, să fim oameni de stat. Pentru a schimba în bine mentalitatea oamenilor, trebuie să ne schimbăm, mai întâi, pe noi înșine. Vremea aventurilor și a experimentelor dureroase pe spinarea populației a trecut.

Acelor concetățeni care se întreabă ce câștigă ei din aderarea la Uniunea Europeană și dacă le va fi mai bine, le voi răspunde - în virtutea politicii instinctului național de care vorbea Take Ionescu - da, va fi mai bine! Chiar și numai pentru simplul fapt că mai rău decât este acum nu are cum să fie.

Să ne gândim, totodată, la frații noștri din Basarabia și Bucovina al căror loc este alături de noi în Europa unită. Este vremea ca românii să se întoarcă să lucreze la ei acasă, fiindcă este mult de muncă aici.

Partidul Popular România Mare va vota categoric pentru Tratatul de Aderare, tratat care, prin el însuși, nu valorează mai mult decât un petec de hârtie, dacă el nu va fi respectat cu strictețe, mai pe scurt, trebuie să avem caracter. Am convingerea că ați observat că partidul nostru nu întreține vrajba între români și face o opoziție constructivă. Asta nu înseamnă că vom da regimului Băsescu-Tăriceanu un cec în alb. Arestați-vă mai întâi marii corupți pe care îi știe o țară întreagă și pe urmă puteți să ne vorbiți de reforma justiției și de lupta împotriva corupției.

Eu nu v-aș dori ca, la sfârșitul anului, să ajungeți la vechea vorbă românească: "plânge râsul de astă-vară". Nu mizați prea mult pe capitalul politic, care se poate face zob în câteva zile, în timp ce România este eternă. Vă mulțumesc. (aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule senator. Are cuvântul în continuare domnul senator Marko Bela din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR.

Domnul Marko Bela:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Timp de 15 ani, de când sunt senator în Senatul României, am avut posibilitatea să particip la mai multe momente de importanță majoră ale istoriei noastre contemporane. Adoptarea Constituției, primirea în Consiliul Europei, intrarea în NATO, cât și o serie de alte decizii vitale, au caracterizat acest deceniu și jumătate.

Drumul parcurs a fost extrem de lung și, câteodată, extrem de anevoios: din comunism în capitalism, de la Pactul de la Varșovia la Alianța Nord-Atlantică, de la Consiliul de Ajutor Economic Reciproc la Uniunea Europeană, de la ideea omogenizării societății din România până la recunoașterea multi-culturalității, de la coșmarul socialismului multilateral dezvoltat până la realitatea economiei de piață. Reprezint o generație care, probabil, niciodată nu va putea renunța la patetismul unei astfel de înșirări; noi comparăm ceea ce avem cu ceea ce am avut, comparăm schimbările intervenite cu perioada pe care am trăit-o înainte de 1989.

Din această perspectivă, în mod cert, ratificarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană este decizia cea mai importantă după căderea dictaturii. Numai astfel, numai astăzi devine ireversibilă schimbarea de regim din România.

Totuși, nu sunt sigur că generațiile mai tinere au aceeași viziune asupra acestui moment. Ei compară, pe drept, situația noastră nu cu ceea ce a fost aici acum 15 ani, ci cu ceea ce este în acest moment la Paris sau la Bruxelles.

Este de înțeles de ce au dreptate și cei care spun că am făcut foarte mult în acești ani, la fel ca și cei care afirmă că am realizat prea puțin.

Avem, fiecare, abordarea noastră proprie. Unii au crezut în integrare, alții nu. Unii au confundat geografia cu istoria, atunci când au spus că noi am fost în Europa de la început, deci nu avem nevoie să intrăm nicăieri; alții nu au făcut această confuzie.

Oricum, ceea ce am obținut este un rezultat comun al marii majorități din viața noastră politică. Toți cei care au guvernat și aproape toți cei care au fost în opoziție în acest deceniu și jumătate, au o contribuție însemnată la realizarea acestui deziderat. Nu în egală măsură, nu cu aceeași viteză, dar procesul de integrare a avansat în toți acești ani. Este adevărat că s-au făcut și greșeli care ne-au costat foarte mult, ne-au costat, probabil, cel puțin câțiva ani de întârziere. Dar astăzi nu este momentul unei astfel de analize.

Am spus mai înainte că fiecare dintre noi are propria sa viziune asupra integrării. Noi, maghiarii, ne amintim foarte bine de confruntările politice ale anilor '90 în legătură cu drepturile minorităților. Mai mult, suntem conștienți că alegerea dialogului politic pentru rezolvarea problemelor interetnice a fost o decizie majoră pe calea integrării României.

Nu neg că, la început, am avut și noi o dilemă în ceea ce privește sprijinirea eforturilor de integrare. Suntem reprezentanții unei comunități care, timp de mai multe decenii, a fost privată de o serie de drepturi elementare. După schimbarea regimului, ne-am recăpătat foarte greu încrederea în posibilitatea unei construcții multietnice, egale și echitabile prin mijloace politice. Iar forțele ultranaționaliste au dat argumente destule, în orice moment, pentru a nutri un astfel de scepticism.

Totuși, decizia noastră a fost clară, fără echivoc: maghiarii sprijină eforturile de integrare ale României. Am avut și avem trei argumente majore în baza acestei decizii.

În primul rând, ca și toată societatea din România, numai în interiorul Uniunii Europene putem spera într-o stabilitate politică, economică și socială.

Pe de altă parte, maghiarii vor ca România să se regăsească cât mai curând în aceleași structuri ca și Ungaria, practic, fără frontiere, și astfel să se anuleze toate litigiile istorice între cele două națiuni.

În al treilea rând, nu trebuie să uităm că în Europa comună vor funcționa o serie de principii ale subsidiarității și autonomiei prin care și minoritățile vor putea să-și protejeze identitatea națională, limba, cultura și tradițiile. Legea minorităților pe care o elaborăm acum, se bazează pe aceste principii, și cei care se împotrivesc încă își vor da seama că și prin acest act îndeplinim un criteriu extrem de important al Uniunii Europene.

Îndreptându-ne spre Uniunea Europeană, ne îndreptăm spre o lume a colaborării între regiuni, între comunități, între națiuni, între state. Va trebui să acceptăm ideea deciziei comune, va trebui să acceptăm compromisul. În schimb, vom dobândi solidaritatea Europei. Solidaritatea în schimbul compromisului. Aceasta este Uniunea Europeană. Va trebui să construim variate forme de colaborare și în interior, și în exterior.

Uniunea Democrată Maghiară din România își oferă în continuare contribuția la aceste eforturi și așteptăm, în schimb, soluții atât în interesul general al societății, cât și în interesul special al minorităților.

Avem foarte multe de făcut. Eu nu cred în optimismul naiv al celor care spun că Europa ne va primi oricum și că nu trebuie să ne îngrijorăm. S-a văzut foarte bine și în perioada premergătoare votului din Parlamentul European că sunt și opinii potrivnice lărgirii Uniunii.

Noi, în perioada următoare, va trebui să dovedim în fiecare zi că ei nu au dreptate. Decizia a fost luată, este adevărat. Dar clauzele de salvgardare există. Sunt convins că putem acționa în așa fel ca acele clauze să nu fie activate. Dar numai dacă vom fi foarte solidari, foarte disciplinați, foarte organizați și foarte atenți la tot ceea ce ne-am angajat că îndeplinim. De la problema corupției până la justiție, de la protecția mediului până la problema concurenței, de la creșterea capacității de absorbție a fondurilor până la continuarea rezolvării problemei relațiilor interetnice, avem o serie de deziderate pentru o perioadă relativ scurtă. Actualul Guvern are unica șansă, dar și unica răspundere de a aduce țara în interiorul Uniunii Europene. Sunt convins că vom reuși împreună.

UDMR își oferă în continuare solidaritatea și priceperea la realizarea acestui program.

Grupurile parlamentare ale UDMR vor vota, firește, Legea de ratificare a Tratatului privind Aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană! Vă mulțumesc. (aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule senator. Are cuvântul în continuare domnul deputat Ștefan Glăvan, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator.

Domnul Ștefan Glăvan:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Extinderea Uniunii Europene nu înseamnă doar o extindere mecanică a frontierelor către Est, ci una din dimensiunile unui fenomen complex: unificarea Europei, proces lansat cu entuziasm, continuat cu promisiuni și realizat cu responsabilitate și reprezentând pentru societatea românească un obiectiv strategic fundamental.

Această opțiune are la bază sprijinul tuturor forțelor politice și sociale vizând ancorarea solidă a țării în sistemul de valori europene, dezvoltarea societății românești pe principiile democrației, statului de drept și economiei de piață în măsură să asigure stabilitatea socială și prosperitatea națiunii.

Un factor esențial al procesului de integrare europeană îl constituie cooperarea la nivel parlamentar, diplomația parlamentară promovată de România urmărind înfăptuirea obiectivelor fundamentale de politică externă și apărarea interesului național.

Din această perspectivă, ideea unei Europe mai competitive reprezintă o opțiune a viitorului pentru o Europă mai democratică, mai transparentă, mai eficientă, urmărindu-se asigurarea principiului respectului reciproc, integrarea cetățenilor Uniunii Europene din statele și regiunile europene, indiferent cât de diferite ar fi acestea, realizându-se o Europă pentru toți.

În ceea ce ne privește pe noi, Partidul Conservator, vom rămâne fideli acestor valori și considerăm că România nu va avea dificultăți în a se integra în această structură europeană.

Aceasta deoarece valorile Uniunii sunt respectarea demnității umane, a libertății, democrației, a statului de drept, valori comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție și solidaritate, Uniunea oferind cetățenilor săi un spațiu de libertate, securitate și justiție.

Fiind conștientă de moștenirea sa spirituală, Uniunea Europeană respectă bogăția diversității sale culturale și lingvistice, egalitatea statelor în fața Constituției, precum și identitatea lor națională, inerentă structurilor lor fundamentale politice și constituționale, deviza sa fiind "unitate în diversitate". În acest context, avem obligația de a conserva și cultiva identitatea noastră națională și tradițiile românești prin politici și programe de acțiune în domeniile educației, culturii, cercetării științifice și mediului.

Dorim o Europă care să susțină un viitor prosper și liniștit pentru cetățenii săi, o Europă care, la 1 ianuarie 2007, va avea, o dată cu cea de a șasea extindere, 27 membri și 30 de milioane de cetățeni mai mult.

Pentru ca Europa să devină un model de securitate și libertate, România este chemată să conlucreze la conturarea acesteia, promovând un tip de solidaritate care va conferi tuturor statutul de cetățean european, solidaritate lipsită de discriminare, bazată pe respectarea prerogativelor naționale și a libertăților democratice și pe tratamentul egal al cetățenilor și al statelor membre.

Miza declarată a acestui vast exercițiu de reformare a Uniunii Europene este de a transforma construcția europeană într-una mai democratică, a oportunităților egale pentru toți cetățenii și, nu în ultimul rând, într-o structură mai activă pe plan extern.

Pentru Partidul Conservator aderarea la Uniunea Europeană reprezintă singura opțiune viabilă care poate asigura țării noastre reintegrarea completă și definitivă în sistemul de valori promovat de democrațiile europene, sistem din care face parte de drept, prin istorie, cultură, tradiții și așezare geografică, deziderat susținut de evoluția generală a societății românești.

La nivel european trăim momente de efervescență intelectuală, căutând creativ soluții pentru reconstrucția modernă europeană în contextul extinderii, aceasta putând fi asemuită cu o a doua renaștere europeană, România contribuind creativ și original la acest proces.

Dorim o Europă mai activă în domeniul economic, în afacerile externe, în probleme de apărare și securitate, în lupta împotriva criminalității, terorismului, sărăciei și excluderii sociale, pentru o educație decentă și îngrijire medicală adecvată.

Înscriindu-se în procesul ireversibil al integrării, România este, în mod legitim, interesată de identitatea spațiului politic, economic și social în care va intra și, în această perspectivă, de propria sa identitate.

În optica Partidului Conservator, cooperarea regională reprezintă o dimensiune semnificativă a diplomației românești, consolidându-se complementaritatea între demersuri în plan regional și obiectivul major al integrării europene și euro-atlantice.

În concepția noastră, integrarea europeană aduce puterea dată de cetățeni în prim plan, fiind necesară combinarea instrumentelor cum ar fi legislația, dialogul social, fonduri de investiții în infrastructură și programe de acțiune, precum și cooptarea societății civile, aceasta văzând tot mai mult Europa ca un cadru favorabil pentru modernizarea societății.

Ca putere globală, Uniunea Europeană se poate manifesta ca un actor care conciliază globalismul și principiile etice, rolul său fiind acela de a proiecta stabilitate, prosperitate și toleranță culturală și religioasă dincolo de frontierele sale, de a acționa ca factor de echilibru într-o lume multipolară care-și caută existența în coordonatele păcii. Europa ar trebui, însă, să rămână fidelă promovării externe a valorilor sale prin concentrare asupra dezvoltării și comerțului - cel mai mare donator și prin multilateralism.

În condițiile în care România se pregătește să devină membră a Uniunii Europene, este necesară participarea țării la dezvoltarea politicilor în domeniul JAI. Pentru a realiza transparența în ceea ce privește politicile Uniunii Europene, ar fi benefică implementarea procedurilor de co-decizie și în ceea ce privește probleme legate de controlul frontierei, azil, vize, migrație, cooperare judiciară și administrativă.

În concepția Partidului Conservator, România trebuie să încerce să se poziționeze cât mai favorabil în cadrul general al procesului de lărgire a Uniunii Europene și în dezbaterile asupra configurației viitoare a Uniunii Europene, menținându-și identitatea, la fel ca toate celelalte state care au aderat sau vor adera la Uniune.

Europa unită trebuie să fie o societate coezivă prin diversitate, care să pună în valoare bogăția și pluralitatea culturilor, precum și avantajele consacrării unui nou model european, care să asigure siguranță și prosperitate cetățenilor Uniunii Europene.

Grupurile parlamentare ale Partidului Conservator vor vota generosul proiect al aderării.

Vă mulțumesc. (aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul, în finalul dezbaterilor generale, domnul deputat Ovidiu Victor Ganț, din partea minorităților naționale.

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Stimați invitați, reprezentanți ai Corpului Diplomatic la București,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Aderarea României la Uniunea Europeană reprezintă un eveniment important, comparabil cu realizarea statului român modern.

Suntem astăzi în situația de a exprima aici, în Parlamentul României, voința celor care ne-au ales, și anume, de a ratifica Tratatul de Aderare a țării noastre la Uniunea Europeană.

Exprimăm astfel voința românilor, dar și a minorităților naționale care trăiesc în acest spațiu, de a readuce România în marea familie europeană, după cea mai neagră perioadă din istoria sa, care a luat sfârșit în 1989.

Ca țară în curs de aderare, România mai are multe de făcut, respectiv, până la integrarea deplină, mai sunt de parcurs etape importante.

Integrarea presupune eforturi susținute în direcția compatibilizării țării noastre cu structura Uniunii Europene. În acest proces, nu avem voie să ignorăm specificul României. Din contră, va trebui să găsim căile și mijloacele de a stimula domeniile economice sau de natură intelectuală, precum învățământul și cultura, care conferă competitivitate și individualizarea noastră în ansamblul popoarelor europene.

Totodată, păstrarea și cultivarea identității minorităților naționale este o bogăție care ține de acest specific național. România este în măsură, astăzi, să propună Europei viziunea sa proprie în domeniul relațiilor interetnice. Nu este un parcurs ușor, presupune eforturi substanțiale de natură umană și financiară, o mobilizare a tuturor resurselor pe care le avem la dispoziție și un consens politic pentru realizarea acestui deziderat.

Putem consemna cu satisfacție evoluția ultimilor ani, de la asociere, la încheierea negocierilor, obținerea Avizului conform, până la semnarea și ratificarea Tratatului de aderare.

Dorim să subliniem în mod expres că această evoluție se datorează întregii societăți românești, indiferent de apartenența etnică, fiecare contribuind, în plan individual și la nivelul comunității, la acest succes.

Încheierea negocierilor a însemnat, implicit, satisfacerea criteriilor politice, inclusiv a celui referitor la drepturile minorităților naționale, element generator de satisfacție, atât pentru noi, cetățenii aparținând minorităților naționale, cât și pentru populația majoritară.

Vorbind, însă, în mod realist despre perioada pe care o avem de parcurs în continuare, dorim să aducem în atenție, cu acest prilej, trei aspecte fundamentale, pe care sperăm să le rezolvăm împreună până la momentul aderării, și anume, așa cum ne-am propus, 1 ianuarie 2007.

Acestea sunt: necesitatea imperioasă, prevăzută și de Constituție, de a da o lege privind statutul minorităților naționale din România; rezolvarea justă a regimului proprietăților din țara noastră și, desigur, aplicarea de soluții eficiente în rezolvarea problemelor cu care se confruntă etnia rromilor.

Realizarea angajamentelor asumate de noi în procesul de aderare nu va arăta doar faptul că știm să ne ținem de cuvânt, ci va determina îmbunătățirea situației de facto la nivelul întregii societăți românești.

Această schimbare în bine va determina, implicit, modificarea percepției opiniei publice europene asupra României, atât la nivel politic, cât și al mass-media sau al populației.

Va trebui să găsim cele mai eficiente modalități de comunicare și cunoaștere reciprocă, împreună cu partenerii noștri europeni, recurgând la toate modalitățile care ne stau la dispoziție.

Din nefericire, la acest capitol, trebuie să constatăm că, în ciuda dorinței exprimate de către reprezentanții minorităților naționale de a contribui la stimularea relațiilor bilaterale cu importanți membri ai Uniunii Europene de care sunt legați în mod natural, acestea au fost și sunt ignorate în continuare.

Experiența acumulată de către noi, expertiza pe care o putem oferi în acest domeniu reprezintă o resursă pe care dorim să o punem în slujba acestor relații bilaterale, în sensul integrării României în Uniunea Europeană.

În încheiere, permiteți-mi să apreciez, în numele Grupului parlamentar al minorităților naționale, că ratificarea, astăzi, a Tratatului de către România, cu câteva zile înainte ca Germania și Franța să adopte Constituția europeană, are valoare de simbol. Acest gest consacră angajamentul european, lipsit de echivoc, al României, dorința noastră categorică de a sta alături de acești importanți parteneri și de ceilalți membri ai Uniunii Europene, fără ca cineva să se poată îndoi de acest lucru.

Grupul parlamentar al minorităților naționale va vota, evident, în favoarea ratificării Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană, conștient fiind de obligațiile ce ne revin nouă, cetățenilor aparținând minorităților naționale, în acest proces și cu convingerea că vom avea și pe viitor o contribuție semnificativă în acest sens.

Vă mulțumesc. (aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Stimați colegi, trecem acum la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Începem cu titlul legii. Dacă sunt observații? Nu sunt observații.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, titlul legii a fost adoptat.

Art.1 al proiectului de lege. Dacă sunt observații? Dacă nu sunt observații, supun votului dumneavoastră art.1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, art.1 a fost adoptat.

Stimați colegi, la art.2 există un amendament de rigoare, de claritate, propus de către comisii și, de aceea, supun votului dumneavoastră art.2 al proiectului de lege. Subliniez, este vorba de proiectul de lege, nu de textul tratatului. Să nu-și închipuie cineva acest lucru. Deci, este vorba de o clarificare în legătură cu referirea la obligațiile României.

Supun deci votului dumneavoastră art.2, în propunerea comisiilor.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, art.2 a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră art.3 al proiectului de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, art.3 al proiectului de lege a fost adoptat.

Stimate colege, stimați colegi, urmează să trecem la votul final.

În conformitate cu prevederile art.33 din Regulamentul ședințelor comune, vă propun ca, pentru adoptarea în ansamblu a proiectului de lege, să folosim votul deschis, prin ridicare de mâini.

Cine este pentru această procedură de vot? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Procedura de vot a fost aprobată în unanimitate.

Vă reamintesc faptul că, potrivit art.148 din Constituție, proiectul de Lege pentru aderarea României la Uniunea Europeană se adoptă cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul deputaților și senatorilor.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat. (aplauze)

Stimați colegi,

Mai devreme, un coleg spunea că este vorba de un moment de istorie. Dați-mi voie să adaug și o notă personală la aceste comentarii de astăzi.

Ca prim-ministru al Guvernului anterior, am reușit, împreună cu colegii mei și cu sprijinul larg al populației, al forțelor politice, să finalizăm, în decembrie anul trecut, negocierile pentru cele 31 de capitole, care au permis semnarea Tratatului de Aderare în aprilie anul acesta.

Sunt bucuros că, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, am acest privilegiu, de a prezida această ședință a Parlamentului României, care va însemna, sunt absolut convins, prin eforturile noastre viitoare, accelerarea procesului de modernizare a României, prin integrarea în Uniunea Europeană.

Este un moment important, este un moment care se datorează, cu adevărat, tuturor forțelor politice și, la rândul meu, vreau să încurajez Guvernul actual, pe domnul prim-ministru, pe domnii miniștri, pe doamnele ministru, să conteze pe sprijinul Parlamentului în ceea ce privește agenda comună, care, fără îndoială, va fi extrem de densă, până la 1 ianuarie 2007.

Sunt convins că realizăm împreună cât de importantă este sarcina noastră pentru lunile următoare. De aceea, dați-mi voie, stimați colegi, doamnelor și domnilor, să împărtășesc bucuria celor prezenți astăzi, aici, și a celor care poate că ne urmăresc, de a fi ratificat, de a fi făcut partea noastră din munca aceasta de acceptare legislativă a tratatului. Urmează, însă, ca celelalte țări, 25 de Parlamente naționale, să facă exact același lucru, și aceasta va fi, de asemenea, o muncă în care Guvernul, dar și parlamentarii, vor avea un rol deosebit pentru a convinge că locul nostru este în Uniunea Europeană.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 29 noiembrie 2020, 13:39
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro