Adrian Mihai Cioroianu
Adrian Mihai Cioroianu
Ședința Senatului din 23 mai 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.71/30-05-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
26-06-2019
25-06-2019
18-06-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 23-05-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 23 mai 2005

3. Declarații politice prezentate de senatori:
  3.4 Adrian Mihai Cioroianu - mulțumiri prefecților care s-au implicat în ajutorarea sinistraților din județul Timiș; 130 de ani de la apariția liberalismului pe scena politică românească; propunerea ca o stradă din București să poarte numele Ion I.C. Brătianu.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

................................................

Invit la microfon pe domnul senator Adrian Mihai Cioroianu, din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr P.N.L.-P.D.

Urmează domnul senator Moraru Ion, din partea Grupului parlamentar Social Democrat.

Domnul Adrian Mihai Cioroianu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege și stimați colegi,

Permiteți-mi, mai întâi, să profit de prezența mea la microfon, pentru a vă ruga pe toți să transmiteți - în numele meu dar, bineînțeles, și în numele colegilor parlamentari de Timiș, indiferent de partide - mulțumiri prefecților din județele dumneavoastră. Cred că putem vorbi de o solidaritate, poate, fără precedent, din păcate, fără precedent. Evident că, la nivelul autorităților locale, se putea face mai mult, se putea face mai bine, s-au strâns totuși sume mari, ajutoarele sunt consistente.

Alături de mulțumiri, evident, rugați pe acești prefecți, pe cât posibil, să prefere bunuri de folosință îndelungată, sunt foarte multe haine venite din toată țara. Acum, ceea ce este nevoie peste tot sunt bunurile de folosință îndelungată, chiar electrocasnice, care, vă dați seama, au dispărut cu totul. Că se poate mai mult și că se poate mai bine e o poveste națională, nu ține de un Guvern sau de altul, din păcate.

Trec acum la ceea ce doream să vă spun în continuarea anunțului făcut deja de colegul Puiu Hașotti. Într-adevăr, mâine, pe 24 mai, se împlinesc 130 de ani de la apariția liberalismului pe scena politică românească. În câteva cuvinte, vă voi schița parcursul acestei idei, dar voi veni și cu o propunere mai concretă.

În esență, trăsătura caracteristică a liberalismului românesc de la apariția sa a fost neunirea, dacă vreți, după venirea regelui Carol, după prima Constituție din 1866, mai multe facțiuni liberale coexistau în București și în țară, erau radicalii lui C.A.Rosetti, erau adepții lui Mihail Kogălniceanu, adepții lui Ion Ghica. Aproape 10 ani au trebuit pentru unire, timp în care Mihail Kogălniceanu bătea județele Moldovei, cluburi liberale ceva mai combative și mai gălăgioase decât cele conservatoare apăreau în orașele țării, la București, la Craiova, Ploiești, Pitești, Galați, Brăila, Dorohoi, practic, în toate zonele de atunci ale României. Liberalii au pierdut alegerile din 1875, tocmai datorită dezunirii lor, în aprilie 1875, și, în fine, să ne imaginăm că, într-una dintre cele mai frumoase case ale Bucureștiului, în casa de pe strada Enei, din centru, de aici, aparținând maiorului englez, Stephen Bartlet Lakeman, care participase la războiul Crimeei și își luase numele de Mazar-Pașa, în ziua de 24 mai 1875 s-au întâlnit acolo, în casa acestui maior englez, el se căsătorise cu o româncă, cumpărase o frumoasă casă boierească pe strada Enei, s-au întâlnit acolo Ion Brătianu, Mihail Kogălniceanu, Gheorghe Vernescu, Tache Anastasiu, Gheorghe Chițu, Anastase Stolojan, Nicolae Furculescu și un conservator disident, Mihalache Mihail Epureanu, și au semnat ceea ce avea să fie programul și actul de naștere al Partidului Național Liberal.

24 mai 1875. Acest program avea să fie publicat pe 4 iunie 1875 într-un ziar liberal "Alegătorul Liber".

Evident, vă dați seama că de atunci au trecut mulți ani, liberalii ar putea să spună, cu mândrie, că sunt, la această oră, membrii celui mai vechi partid de pe scena politică românească. Putem spune, totodată, că liberalismul a fost ideea politică învingătoare a secolului XIX, ea a străbătut destul de bine secolul XX, a fost ideea de-a lungul căreia - de-a lungul secolului XX - s-au consolidat libertatea umană, demnitatea națiunilor, economiile libere, acolo unde totalitarismele nu s-au impus.

La mijlocul secolului trecut, Partidul Comunist, ajuns în România, îi numea pe liberali ca făcând parte dintre partidele istorice, nu? Într-o oarecare ironie și cu derâdere. E frumos să ne dăm seama cât de ironică poate să fie istoria, liberalii există încă, în timp ce comunismul și comuniștii au intrat ei înșiși sau se pregătesc să intre în istorie.

Stimate colege și stimați colegi,

Am o propunere, plecând de la una dintre moralele istoriei în care cred. Se spune că vremurile grele trec, dar oamenii grei rămân. Bun, liberalii au rămas, dar eu cred că atât noi, cât mai ales tineretul român de acum, în veac vor avea nevoie de semnele acestei rămâneri. Aflați că, în București, capitala statului român, nu există nici o stradă care să poarte numele lui Ion I.C.Brătianu sau Ionel Brătianu, așa cum îi spuneau și partizanii, și adversarii. Acest Ionel Brătianu, de 7 ori prim-ministru al României în prima parte a secolului XX, între 1908-1927, când a murit, mai ales conducătorul lungii și binecuvântatei guvernări liberale dintre 1922 și 1926, acest Brătianu, care a fost principalul consilier al regelui Ferdinand I, principalul responsabil de politica externă a țării, cel care a început negocierile după primul război mondial, unul dintre oamenii care a dat țării noi idei, noi programe, dar și noi frontiere, cum bine știți, ei bine, acest Ion I.C.Brătianu, de la a cărui moarte se vor împlini, în 2007, 80 de ani, acest om nu se bucură nici măcar de o stradă în București. Sigur că avem în București strada Zambilelor, avem și strada Ficușilor, avem străzi ce poartă tot felul de nume inventate sau pe care nu le știe nimeni, dar nu avem numele celui mai mare om politic din prima parte a secolului XX, poate unul dintre cei mai mari prim-miniștri pe care i-a dat această țară.

Drept pentru care, de aici, permiteți-mi să adresez rugămintea atât Consiliului local al municipiului București, cât și primarului Adriean Videanu, și sper să am și susținerea dumneavoastră ca dincolo de partizanate sau de apartenențe ideologice, să susținem - și cu bucurie spun că a fost o propunere îmbrățișată, la un moment dat, și de fostul ministru al culturii, domnul Răzvan Theodorescu, care nu a abandonat această idee -, să acordăm acestui mare om politic, care a fost Ionel Brătianu, dreptul de a împrumuta, să spunem, numele său unei străzi, pe cât posibil în zona centrală a orașului și mă gândesc la zona Arcului de Triumf, un arc de triumf ce trimite la un moment istoric de care Ionel Brătianu a fost legat.

Stimate colege și stimați colegi, închei, mulțumindu-vă și, totodată, spunându-vă - ca o opinie personală, dacă vreți, dar n-aș vrea să mă contraziceți foarte mult - ideea că, la 130 de ani de la apariția sa în spațiul politic românesc, acum, la începutul secolului XXI, liberalismul românesc reprezintă încă acel filon de dinamism, de pragmatism, de calm, dar și de tenacitate de care eu cred că prezentul și viitorul românesc au nevoie.

Vă mulțumesc foarte mult. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 26 iunie 2019, 16:52
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro