Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 14 iunie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.85/21-06-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-06-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 14-06-2005 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 14 iunie 2005

7. Prezentarea și dezbaterea raportului comun al comisiilor de cultură la Raportul de activitate și Contul de execuție bugetară pe anul 2004 ale Societății Române de Radiodifuziune. (Aprobată propunerea de respingere.)

 

Domnul Adrian Năstase:

  ................................................

Trecem la pct.5 al ordinii de zi, după modificarea pe care am operat-o. Și, în mod normal, rapoartele trebuie prezentate de către președintele Consiliului de administrație și, sigur, raportul comisiilor după aceea adăugat. Pentru televiziune, pentru că domnul Nicolau nu a fost prezent, nu am putut să-i dau cuvântul, în mod evident. Aici, însă, am să-i dau cuvântul domnului Dragoș Șeuleanu, care este prezent, este președintele Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune, pentru a prezenta Raportul de activitate și Contul de execuție bugetară pe anul 2004.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

Domnul Dragoș Ștefan Șeuleanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Sunt deosebit de onorat să fiu în fața dumneavoastră pentru a prezenta raportul consiliului de administrație.

În primul rând, aș vrea să afirm că mi-am manifestat întreaga încredere în Parlamentul României, solicitând o comisie de control pentru a elucida toate eventualele lucruri care ar putea să stârnească neclarități.

Apoi, aș vrea să vă spun că postul public de radio, în anul 2004, și-a îndeplinit misiunea de serviciu public. Și acest lucru este dovedit de faptul că în anul 2004, pentru prima oară după cinci ani, a crescut audiența serviciului nostru, în condițiile în care, în mod normal, într-un an electoral, audiența scade la un post public de radio.

De asemenea, a crescut credibilitatea postului public de radio, și aceasta demonstrează că, cetățenii, cei care ne plătesc, au încredere în serviciul nostru. Am acordat mai mult timp dezbaterilor politice și, în special, dezbaterilor în care cetățenii au putut să vină să-și spună cuvântul în direct, să-și întrebe aleșii în legătură cu opțiunile pe care aceștia le fac în timpul mandatului.

De asemenea, a crescut rolul cultural al Societății Române de Radiodifuziune, devenind unul dintre promotorii culturii naționale. Suntem, printre altele, unul din cei importanți plătitori de drepturi de autor și drepturi conexe din România.

Radio România a reprezentat în anul 2004 o platformă comunicațională, prin rețeaua de corespondenți externi pe care a creat-o, cea mai puternică rețea de corespondenți externi a unei instituții media din țara noastră, prin emisiunile de tip duplex pe care le-am realizat împreună cu posturi similare, în special din spațiile învecinate, Bulgaria, Polonia, Ungaria, apoi cu state mai îndepărtate: Israelul, în așa fel încât interesele românești să fie reprezentate și în acele zone.

Și, nu în ultimul rând, am insistat să fim o platformă comunicațională în societatea românească, prin prezentarea și promovarea valorilor minorităților etnice din țara noastră.

În ceea ce privește utilizarea fondurilor publice, domnule președinte, aș dori să afirm, cu toată tăria, că în anul 2004, Societatea Română de Radiodifuziune a utilizat legal fondurile care au fost puse la dispoziție de către societate.

De asemenea, am utilizat cu eficiență fondurile, și acest lucru se dovedește prin faptul că principala noastră investiție pe care am făcut-o a dus la creșterea audienței, deci investiția în resursele umane a dus la creșterea audienței, și acesta este criteriul cel mai important.

Ceea ce poate fi pus, eventual, în discuție, reprezintă oportunitatea. Dar, după cum știți, fiecare dintre noi poate fi contestat atunci când decide. Ceea ce este important este că deciziile noastre au fost legale.

Nu în ultimul rând, dar nu doresc să consider că acesta este un element de succes deosebit, și în acest an Societatea Română de Radiodifuziune a încheiat cu un profit rezonabil.

În ceea ce privește salariul președintelui - director general, pentru că mi-aș îngădui să anticipez o afirmație care va urma, acesta este legal, pentru că Legea nr.41 a fost amendată de o lege ulterioară.

În anul 2004 am terminat reorganizarea, în așa fel încât Radio România se aliniază la standardele europene în ceea ce privește sistemul de organizare. Această reorganizare a generat tensiuni la un nivel acceptabil, la un nivel normal, pentru că majoritatea angajaților susțin reorganizarea pe care tocmai am încheiat-o.

Desigur, în Radio România, după cum știți, a existat în anul 2004 un grup de presiune, care după părerea noastră a fost orchestrat din afară, câțiva colegi care și-au exprimat neîncrederea în administrație. Este și normal, pentru că suntem o instituție democratică. Ar fi fost anormal să nu fie nimeni împotriva administrației. Deci, eu apreciez că acest demers al colegilor noștri, până la urmă și-a dovedit partea bună.

Ultimile două remarci: am fost acuzați, chiar de acești colegi, apoi au existat și alte voci, din alte spații, de acte de cenzură.

Aș vrea să vă reamintesc, doamnelor și domnilor parlamentari, că în anul 2004 Societatea Română de Radiodifuziune aproape nu a primit contestații din partea partidelor politice, exact în timpul campaniei electorale. Deci, revenirea - după un an de zile - la subiectul "cenzură", mi se pare tardivă.

În al doilea rând, Clubul român de presă și Uniunea ziariștilor profesioniști au considerat că cele treizeci și ceva de acuzații privind așa-zisa cenzură nu îndeplinesc condițiile pentru a fi cotate drept cenzură. Adică, tocmai instituțiile profesionale au declarat: "Nu este cenzură".

Aș vrea să închei, făcând un apel la dumneavoastră, pentru a realiza un demers conjugat, bipartizan, în vederea modificării Legii nr.41. Desigur, votul dumneavoastră poate să conducă la demiterea Consiliului de Administrație. Ne așteptăm și la o asemenea situație, dar important este ca noi să avem o instituție publică puternică, care să existe dincolo de ciclurile electorale, și să ne încadrăm în standardele europene. Am toată încrederea în votul dumneavoastră.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Din partea comisiilor pentru cultură, are cuvântul domnul senator, domnul vicepreședinte Cioroianu.

Domnul Adrian Mihai Cioroianu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor.

Permiteți-mi să încep prin a mulțumi în numele dumneavoastră, domnului Șeuleanu, pentru prezență astăzi aici. Cred că este un semn de civilitate și un semn de respect față de Parlamentul României și față de Senat.

Evident, poate că nu cu toate ideile pe care vi le voi prezenta, nu va fi de acord cu ele, dar poate că asta arată complexitatea lumii în care trăim.

Așadar, raportul comun privind activitatea și contul de execuție bugetară ale Societății Române de Radiodifuziune pe anul 2004. Potrivit prevederilor legale, raportul de activitate al Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune pentru anul 2004 și raportul privind contul de execuție bugetară la 31 decembrie 2004 au fost depuse în Parlament în vederea avizării lor de către Comisia pentru cultură, arte, și mijloace de informare în masă a Senatului, Comisia pentru cultură, arte, și mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților, și Comisiile pentru buget, finanțe și bănci ale celor două Camere.

Comisia pentru cultură, arte, și mijloace de informare în masă, comisiile Senatului și Camerei Deputaților, respectiv Comisiile pentru buget, finanțe și bănci ale celor două Camere s-au reunit în ședințe comune pentru a dezbate documentele mai sus-menționate.

Ședința comună a Comisiilor pentru cultură, arte, și mijloace de informare în masă a avut loc în ziua de 31 mai 2005.

În redactarea prezentului raport comun, cele două comisii au ținut seama de avizul comun al Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci.

Raportul de activitate al Societății Române de Radiodifuziune pe anul 2004 se referă în principal la următoarele probleme. Stimați colegi, sunt 11 puncte, și vi le prezint pe scurt:

  1. prezentarea unei sinteze cu caracter introductiv, în care sunt evidențiate conținutul raportului, istoricul societății;
  2. caracteristicile generale, în anul 2004, ale Societății Române de Radiodifuziune;
  3. concluziile manageriale;
  4. prezentarea poziționării Radio România pe piața media;
  5. redescoperirea dimensiunii culturale la Radio România;
  6. producția editorială;
  7. activitățile complementare ale Societății Române de Radiodifuziune;
  8. managementul resurselor umane;
  9. programele de dezvoltare tehnică;
  10. informații cu privire la cooperările și înțelegerile bilaterale ale Societății Române de Radiodifuziune cu organisme din Franța, Statele Unite, Germania, Olanda, Austria, Israel, Slovacia, Algeria, Macedonia ș.a.m.d.;
  11. situația financiară a Societății Române de Radiodifuziune.

Comisiile reunite pentru buget, finanțe și bănci ale celor două Camere s-au întrunit în ședință comună în data de 31 mai și au analizat contul de execuție bugetară al Societății Române de Radiodifuziune.

Evident, aici au apărut câteva probleme pe care mă văd obligat să vi le prezint.

Analizând raportul de audit întocmit de Curtea de Conturi, având ca temă "Performanța managementului în administrarea și utilizarea veniturilor proprii realizate de Societatea Română de Radiodifuziune, precum și raportul comisiei parlamentare de anchetă privind evaluarea activității Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune, comisiile au constatat următoarele.

La fundamentarea bugetului nu s-au avut în vedere obiectivele structurilor Societății Române de Radiodifuziune, adică departamente, posturi teritoriale, iar depășirea bugetului pe parcursul execuției s-a produs din cauza neurmăririi încadrării cheltuielilor în limitele aprobate, la nivelul fiecărei structuri.

Apoi, pe parcursul execuției bugetare, cheltuielile cu plata drepturilor de autor nu s-au încadrat în nivelul cheltuielilor aprobate prin bugetul inițial, fapt care a necesitat rectificarea bugetului la sfârșitul anului.

Cheltuielile de asistență juridică, reprezentând onorarii pentru mai multe societăți de avocați, în sumă de 4,2 miliarde lei, au crescut față de anul precedent cu 1,7 miliarde lei, ca urmare a creșterii numărului de contracte, precum și a tarifelor negociate.

Din verificările contractelor, a rezultat că Societatea Română de Radiodifuziune a plătit din eroare suma de 176,1 milioane lei în contul unei firme de avocați; suma nu reprezintă contravaloarea unor servicii efectuate în scopul desfășurării activității proprii, și a fost ulterior, în întregime recuperată.

Apoi, nereguli în ceea ce privește respectarea reglementărilor cu privire la licitațiile publice pentru servicii de curățenie, cu referire la contractul adjudecat de firma "CASA NOVA" S.R.L.

Nereguli cu privire la licitația și derularea contractului pentru executarea de lucrări de construcții, adjudecat de firma "IRIDEX GROUP CONSTRUCȚII" S.R.L.

Nereguli în ceea ce privește derularea contractului cu firma de reprezentare americană Greenberg.

Încălcarea prevederilor legale, în cazul majorării plafonului de cheltuieli pentru sistemul informatic.

Organizarea defectuoasă a controlului financiar preventiv.

Nu a fost organizată evidența contabilă analitică a persoanelor fizice și juridice plătitoare de taxe radio.

Nu s-au luat măsuri pentru executarea silită a creanțelor din taxa radio.

Nu s-au întreprins toate demersurile necesare pentru emiterea de către Guvern a normelor privind efectuarea controlului, constatarea contravențiilor, aplicarea sancțiunilor în cadrul sustragerilor de la plata taxelor de către deținătorii receptoarelor radio.

Permiteți-mi să ajung la concluzie: având în vedere cele de mai sus, în ședința comună din data de 31 mai 2005, Comisiile pentru buget, finanțe și bănci ale Parlamentului au hotărât cu 15 voturi pentru, 9 voturi împotrivă și o abținere, avizarea negativă a raportului cu privire la contul de execuție bugetară pe anul 2004 al Societății Române de Radiodifuziune.

Și, în fine, stimați colegi, raportul Consiliului de Administrație a fost prezentat de președintele Consiliului de Administrație, domnul Dragoș Ștefan Șeuleanu, în prezența unor membri ai Consiliului de Administrație și ai Consiliului Director.

La dezbaterile pe marginea raportului au luat parte: doamna senator Viorica-Georgeta Pompilia Moisiuc, domnii senatori Adrian Mihai Cioroianu, Vasile Dâncu, Ion Mihai Dumitrescu, Adrian Păunescu, Petru Nicolae Ioțcu, doamnele deputat Raluca Turcan, Gabriela Crețu, domnii deputați George Băeșu, Cătălin Micula, Dumitru Avram, Aledin Amet, Petre Străchinaru, Radu Podgorean, Marton Arpad Francisc, Emilian Valentin Frâncu.

Evident că opiniile parlamentarilor au fost împărțite între critici și aprecieri. În ceea ce privește aprecierile, s-a remarcat o anumită evoluție pozitivă a activității Societății Române de Radiodifuziune, în special cu referire la încercarea de realizare a emisiunilor și programelor de către profesioniști.

Referitor la criticile aduse, a fost menționat faptul că nu sunt clare criteriile obiective care au stat la baza departajărilor salariale între diferite categorii de salariați și între aceștia și colaboratorii externi.

De asemenea, a fost imputată concentrarea eforturilor manageriale pe principalele posturi din București, cu neglijarea posturilor locale.

A fost evidențiat faptul că nu s-a reușit realizarea unei corelații între audiența posturilor de radio ale Societății Române de Radiodifuziune și publicul acestora, reprezentat de plătitorii taxei pentru serviciul public de radio.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor deputați,

După încheierea dezbaterilor, comisiile reunite au procedat la votarea raportului de activitate pe anul 2004 al Societății Române de Radiodifuziune, rezultatul fiind următorul: 8 voturi pentru, 15 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Prin exprimarea votului majoritar negativ, comisiile au hotărât să propună plenului Parlamentului, adică dumneavoastră, respingerea raportului de activitate și a contului de execuție bugetar al Societății Române de Radiodifuziune pe anul 2004.

Mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Trecem la dezbateri.

Are cuvântul, pentru început, domnul deputat Străchinaru.

Domnul Petre Străchinaru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Faptul că în perioada guvernării anterioare, puterea a devenit dominatoare în spațiul media, a devenit un truism. Forma în care s-a manifestat aservirea Radioului și a Televiziunii publice, în special cu prilejul pregătirii și derulării campaniei electorale pentru actuala legislatură parlamentară și prezidențială a fost cea de protecție a imaginii pentru vârfurile politice aflate la putere și de manipulare a opiniei publice în privința imaginii opoziției.

În seara zilei de 13 decembrie 2004, în timp ce întreaga țară frământa în așteptarea știrilor referitoare la rezultatele parțiale ale celui de-al doilea tur de scrutin din alegerile prezidențiale, informația de la Biroul electoral central, de la sediile partidelor aflate în competiția electorală și mai apoi din Piața Universității circula doar pe canalele media private. Canalul România Actualități, Canalul Radio România Actualități, anticipând câștigarea alegerilor de către Traian Băsescu, difuza o emisiune de șansonete, conform grilei de programe pe care raportul de activitate pe anul 2004, supus aprobării noastre de către actuala conducere a Societății Române de Radiodifuziune, o apreciază drept: "Deschisă, cu mare forță de adaptabilitate la specificul actualității".

În ciuda celor afirmate, vreau să spun că au existat numeroase rapoarte internaționale care au consemnat această manipulare și practică cotidiană a cenzurii față de activitatea liderilor opoziției și a organizațiilor politice pe care aceștia le reprezentau. După cum au existat glasuri, în special din interiorul Societății Române de Radiodifuziune, care au acuzat cazuri concrete de aservire politică a acestei instituții față de putere, în ultimii doi ani.

Într-o scrisoare deschisă, adresată nouă, parlamentarilor, de unele organizații ale societății civile, împreună cu jurnaliștii protestari din Televiziunea și Radioul public, se spunea: "Încălcarea misiunii publice de către cele două instituții, cenzura care a afectat grav independența editorială a jurnaliștilor, disfuncțiile manageriale, abuzurile și ilegalitățile nu pot fi trecute cu vederea, nici folosite ca monedă de schimb în negocieri politice.

Toate acestea au dus la cumularea unor puncte negative în rapoartele de țară ale celor mai importante organisme europene și americane privind situația libertății presei în România.

Dar, în primul rând, pentru noi, contribuabilii, există amărăciunea cu care am receptat deformarea realității social-politice românești și încălcarea dreptului nostru elementar la informare corectă de către conducerea actuală a Radioului public, aservită unei guvernări pe care tot noi, contribuabilii, nu am mai dorit-o, dovadă că am amendat-o prin vot, în pofida eforturilor mediatice obediente.

De aceea, a continua în actuala formulă de conducere, ar accentua și ar determina pierderea de către această instituție a oricărui credit moral și a oricărui prestigiu, câștigate pe parcursul anilor, prin verticalitatea adevăraților ei profesioniști.

Radioul public are nevoie să fie încredințat unei echipe manageriale și unei personalități din lumea profesioniștilor, care să nu stea în umbra puterii, care să nu se implice în lupta efemeră a politicii, și care să se dedice devotat educației și binelui public.

În acest sens, vă cer să amendați, prin votul dumneavoastră, activitatea Societății Române de Radiodifuziune din anul 2004.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat o va face, votând pentru respingerea raportului de activitate și a contului de execuție bugetară al Societății Române de Radiodifuziune pe anul 2004.

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Eugen Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Este foarte bine că s-au dezbătut toate aceste rapoarte unul după altul, pentru că se vede foarte clar că este vorba de o dublă execuție, iar la Televiziune a fost chiar una inutilă, în sensul că am demis de câteva ori Consiliul de Administrație.

Aș vrea să informez colegii că activitatea Comisiilor pentru cultură ale Camerei Deputaților și Senatului, în ceea ce privește analiza raportului de activitate al Radioului, a fost dezbătut în condiții, care zic eu că se încalcă puțin legea, având în vedere că s-au folosit documente care nu existau.

A invocat domnul Cioroianu un raport al Comisiei de anchetă, raport care nu există. Dar ceea ce este mai grav este că dânsul știa că acest vot al comisiei nu s-a dat pe acest raport.

Comisia de anchetă și-a întrerupt activitatea datorită faptului că, din lipsă de cvorum, s-a suspendat ședința la votarea unui amendament. Nu-l pot bănui pe domnul Cioroianu că nu știe atâta lucru, că după ce s-a dat votul final, nu se mai votează nici un fel de amendament. Dacă nu este așa, să mă contrazică.

Nedându-se votul final, nu există nici un raport al comisiei, iar raportul acesta, așa-zis al comisiei, la care dânsul este coautor, a fost folosit în ceea ce privește raportul comisiilor reunite. Pornind de la o premisă falsă, adică de la un document care nu există, evident că și concluzia poate fi eronată.

În concluzie, vreau să vă spun că asistăm, în continuare, la o altă execuție politică, și sunt convins că după ce veți vota propunerile comisiilor, care evident s-au dat la foc automat, într-o jumătate de zi discuți activitatea unei instituții, după ce veți vota să destituiți și acest Consiliu de Administrație, vom intra probabil într-o mascaradă de numiri de oameni de încredere, oamenii fideli ai actualei puteri, tocmai pentru a arăta că aceste instituții nu sunt, absolut deloc, politizate. Mai precis, dacă punem oameni de încredere de la PNL și PD, am rezolvat depolitizarea instituțiilor. (Aplauze.)

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Marton Arpad.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Acum aproape patru ani, s-a pus în discuție un raport de activitate a Radiodifuziunii. Trecându-se la vot, s-a propus un vot secret, care s-a votat cu majoritate de voturi, decizie după care opoziția de atunci a părăsit sala.

Rezultatul votului e deja cunoscut: majoritate de voturi pentru respingerea acelui raport și 2 voturi împotrivă. Erau reprezentanții UDMR-ului, care au rămas în sală și au votat împotrivă. Am votat împotrivă pentru că și atunci eram convinși că aceste două instituții trebuie să aibă o activitate curentă, fără imixtiunea politicului, care într-adevăr, pe baza legii poate fi impus.

Am avut acest punct de vedere chiar și atunci când știam că foarte multe elemente ne împingeau spre un vot negativ, că din punct de vedere managerial, din păcate, conducerea de atunci nu a fost prea strălucitoare. Totuși, când s-a ajuns la un vot în plen, noi am votat pentru demiterea acelui Consiliu de Administrație, tocmai din cauza acelei situații care s-a creat deja în Radiodifuziune, o situație de tensiune care a trebuit să fie cât mai repede curmată și să se impună un manageriat care să continue puținul bun care s-a realizat până atunci.

N-am fost nici sigur, prea mult, dacă manageriatul care urma va fi unul bun. Actualmente, trebuie să vă spun că, într-adevăr, a urmat din punct de vedere managerial o activitate, din punctul nostru de vedere, bună.

În sfârșit, Radiodifuziunea a fost, din punct de vedere economic, pusă pe picioare; au intervenit niște restructurări; chiar dacă, într-adevăr, mai lasă de dorit descentralizarea, ponderea posturilor teritoriale, dar în acest interval a crescut semnificativ atât banul care s-a dat pentru aceste posturi, cât și activitățile pe frecvențele radio care s-au obținut: extinderea acestor frecvențe, extinderea orelor de emisie a acestor posturi, inclusiv pentru minoritățile naționale.

Totuși, a existat în această perioadă și un moment destul de tensionat, cu care iarăși nu am fost de acord. Era acel moment de impunere a taxei Radio-TV, la care noi am propus câteva amendamente, având în vedere problemele sociale. Unele au fost admise, altele nu.

Deci, inclusiv perioada despre care vorbește acest raport, din punctul nostru de vedere a constat într-o activitate managerială bună, zicem noi. Au existat, totodată, și semne de întrebare; semne de întrebare pentru că au existat contestații referitoare la așa-zisa cenzură și intervenție politică în activitatea redacțională.

Din raport reiese că ar fi existat niște nereguli în derularea licitațiilor publice, și evident există și niște prevederi cu care, din punct de vedere juridic trebuie să fim de acord, din punct de vedere al restricțiilor bugetare, dar din punct de vedere uman, poate, poate că noi am fi avut o severitate mai redusă, că nu s-a trecut la executarea silită a acelor taxe cu care nu am fost de acord, și nici opoziția de atunci n-a prea fost de acord, mai ales cu mărimea acestor taxe.

Iată-ne în ipostaza în care s-a repetat aceeași situație referitoare la Consiliul de Administrație al Radiodifuziunii, situație în care am avut dubii, situație în care reprezentanții UDMR-ului, cum a reieșit din acest vot, s-au abținut, făcând o diferențiere netă între punctul nostru de vedere față de activitatea Consiliului de Administrație al Televiziunii, și în primul rând, a președintelui - director general, care și-a permis și în 2003 și în 2004 să facă din Televiziunea publică vocea proprie de atac la persoană, chiar dacă era nevoie, față de oricine și-a permis să spună un cuvânt rău despre domnia sa.

Însă, istoria se repetă. Din păcate, în cadrul instituției, iarăși, au crescut aceste semnale de tensiune internă, și având în vedere și faptul că oricum acest Consiliu de Adminsitrație ar fi avut un mandat destul de scurt încă în față, grupul nostru parlamentar va vota respingerea acestui raport, pentru a se trece cât mai urgent la numirea unui Consiliu de Administrație responsabil și cu speranța că acest Consiliu de Administrație va continua tot ceea ce s-a făcut bun în Radiodifuziune și, evident, va corecta acele elemente față de care și noi am avut niște suspiciuni.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul, în continuare, domnul Emilian Frâncu, din partea grupului parlamentar al PNL.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Cineva care citește superficial raportul Societății Române de Radiodifuziune ar putea să creadă că această instituție a atins perfecțiunea. Din păcate, este o laudă grosieră de la un capăt la altul, și nu apare nici măcar o umbră de neîmplinire.

De fapt, lucrurile nu stau deloc așa. Toate minusurile, toate punctele slabe au fost ascunse cu grijă sub preșul unui noian de cifre și informații laudative. Doar în urma discuțiilor pe care le-am purtat la comisie, mi-am putut da seama de manipularea la care eram supuși.

Iată câteva exemple: la raportul financiar, Cap.IX, pag.121, nu sunt defalcate procentual sursele veniturilor. Abia în dialog direct am aflat că ele provin aproape în proporție de 85% din abonamente, iar radiourile regionale își aduc un aport de 0,8%, subliniez, 0,8% din veniturile totale.

Asta înseamnă că nu există nici un fel de preocupare pentru atragerea de publicitate, iar lauda că există profit mare în urma activității, este o afirmație care nu se bazează pe efort propriu, ci provine - evident - din taxele colectate de la populație.

Legat de așa-zisa echidistanță redacțională, vă fac cunoscut faptul că la Vâlcea, în ultimii 2 ani, aproape nici o manifestare culturală, expoziție filatelică, lansare de carte, simpozion sau dezvelire de bust, acțiune umanitară sau socială organizată de lideri ai opoziției nu a fost prezentată de Radio- Oltenia și cu atât mai puțin de România Actualități.

În schimb, zilnic, erau prezentate acțiuni, chiar și banale, ale prefectului, ale primarului de Râmnic, ale președintelui Consiliului județean, întâmplător, cu toții lideri ai P.S.D.-ului local, cu referiri extrem de favorabile.

La întrebarea mea firească despre această discriminare mi s-a răspuns că s-a primit indicația ca să se evite pe cât posibil temele legate de politică. Adică ce făceam noi, opoziția de atunci, era politică, iar reprezentanții puterii puteau să "zburde" în voie pe undele Societății Române de Radio, sub acoperirea funcțiilor din administrație.

Apare evidentă slaba implicare a Departamentului juridic, cheltuindu-se sume mari pentru contracte cu firme de consultanță juridică ce dublau, practic, activitatea angajaților proprii.

Comunicarea în interiorul instituției și între președinte și alți membri ai Consiliului de administrație a fost defectuoasă. Chiar și în discuțiile de la Comisia de cultură a reieșit că exista un stil dictatorial de conducere, cei care se opuneau fiind persecutați și marginalizați.

O carență majoră a actului managerial de la Societatea Română de Radio mi se pare a fi și slaba preocupare pentru dezvoltarea postului Antena Satelor și în Moldova sau obținerea frecvențelor FM pentru Radio România Tineret, transformat printr-o decizie discutabilă într-un post cu emisie integrală pe internet.

În acest fel, mandatul de serviciu public al Societății Române de Radio nu este îndeplinit decât parțial, neasigurându-se accesul egal al tuturor potențialilor ascultători la toate programele oferite.

Radioul public este cel mai bogat radio din țară, dar are în continuare cea mai înapoiată tehnologie, ajungându-se la situații incredibile. Într-adevăr, în radio se taie în continuare banda cu foarfeca. Și chiar atunci când editarea reportajelor se face pe calculator, materialul se transpune încă pe banda care este la mâna a doua și care se refolosește de mult prea multe ori.

Deși apreciez o creștere a potențialului SRR în ultimii ani, consider că sunt suficiente motive pentru a nu fi de acord cu stilul de management dictatorial și politizarea excesivă a Societății Române de Radio. De aceea, vă solicit un vot negativ față de acest raport.

Mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Domnul deputat Amet Aledin.

Domnul Amet Aledin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al minorităților naționale din România, în ceea ce privește Societatea Română de Radiodifuziune se pronunță pentru găsirea unei soluții care să ducă la normalizarea unei situații, a unei activități de reală importanță.

Programele de radio ale minorităților naționale există. Este necesară, însă, câteodată, creșterea calității acestora, este necesară câteodată creșterea timpului alocat acestor comunități naționale.

Comisia de anchetă, în ceea ce privește Radiodifuziunea Română și-a desfășurat în mod normal activitatea, constatând plusurile și minusurile.

Grupul parlamentar al minorităților naționale din România va sprijini, în mod cert, orice demers benefic pentru activitatea Societății Române de Radiodifuziune.

Grupul parlamentar al minorităților naționale din România va vota pentru respingerea raportului de activitate a Societății Române de Radiodifuziune.

Mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Adrian Cioroianu.

Domnul Adrian Mihai Cioroianu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Evident că nu bănuiam vreo clipă că voi interveni, dar mă văd obligat, datorită celor spuse de distinsul coleg deputat de Mehedinți.

De altfel, n-am înțeles foarte bine pentru că dânsul a spus ceva foarte grăbit și apoi a plecat într-un loc în care, probabil, se simte mai bine decât în această sală. În esență, amendamentul despre care dânsul vorbea, nu a fost supus la vot, pentru că nu mai era cvorum în acel moment. Dânsul era acolo și știe foarte bine, dar el fusese depus în scris în timp util la comisie și a fost acceptat ca atare.

Evident, nu voi intra în competiție cu distinsul coleg deputat, dar eu cred că dânsul intră în competiție cu omul invizibil, făcând parte două luni dintr-o comisie despre acum spune că n-a existat. Nu știu dacă este cumva masochist, pentru că dânsul a accceptat să facă parte din ceea ce domnia sa numea "așa-zisa comisie parlamentară".

Acum, fie invizibil, fie masochist, eu cred că domnul Nicolicea rămâne mereu același, inconfundabil și egal cu sine.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Radu Podgoreanu.

Domnul Radu Podgoreanu:

Stimați colegi,

De fapt, cu sau fără voia noastră, participăm astăzi la ritualul preluării puterii politice asupra celor două instituții publice media.

Nu există nici o îndoială! Faptul că avem această coincidență, la scurt timp după alegeri, și raportul de la Televiziune și raportul de la Radio sunt respinse, faptul că acest lucru nu este surprinzător, ci a fost anunțat destul de clar într-un mod public, prin demersurile făcute de către un consilier prezidențial, încă la scurt timp după câștigarea alegerilor, pentru găsirea unor înlocuitori la conducerea celor două instituții politice, ne dovedește că, de fapt, avem de-a face cu o execuție care era planificată și gândită dinainte.

De altfel, dezbaterile pe marginea celor două rapoarte, în comisii, au fost formale. Mă mir că aici, în fața dumneavoastră, în sală, au fost reluate acuzații și întrebări la care conducerea celor două instituții au dat răspunsuri clare și convingătoare.

Nici un asemenea răspuns nu a fost luat în seamă, pentru că ordinul politic era acela de a trânti conducerile respective, de a le scoate, pentru a face loc clienților politici ai actualei puteri.

Este grav că Parlamentul României, în loc să constituie un suport al democrației românești, în acest mod lovește într-unul din principiile democrației, respectiv libertatea de expresie în presă.

Pentru că ceea ce facem acum este preluarea controlului politic al celor două puternice instituții media.

Și vom vedea în perioada următoare ce înseamnă politizare. Vom ține cont de toate lucrurile și acuzațiile aduse aici și vom verifica în ce măsură noile administrații se vor abate sau nu de la principiul controlului politic.

În același timp, vreau să vă spun că dacă tot vom fi puși în fața faptului împlinit, pentru că regula numerelor mari spune că cei care sunt majoritari, indiferent de logică, de adevăr, câștigă și în acest fel vom avea de-a face și cu demiterea conducerii de la radio, trebuie să ne gândim că vom fi, probabil, martorii unui scenariu pe care l-am mai trăit în perioada 1996 - 2000, adică se va aduce un interimat, un interimat pe care noi nu-l vom mai putea controla, cu mijloacele democratice ale Parlamentului.

Din acest punct de vedere cred că este imperios necesar ca, la scurt timp după această ședință, Parlamentul să ia în discuție, în mod normal, conform legii care există în acest moment, formarea în mod corect a consiliilor de administrație.

Cu cât vom avea interimat mai prelung, cu atât situația din cele două instituții va fi mai dăunătoare și pentru instituții și pentru informarea corectă a publicului.

În același timp, trebuie să spunem că acest cerc vicios, acest ritual al preluării controlului politic asupra Televiziunii și Radioului trebuie curmat printr-o reformă a legislației în domeniu.

Atâta timp cât legea ne permite o asemenea mascaradă, cum este cea a dezbaterii unor rapoarte politice, cu voință politică de a vedea numai ceea ce este negativ, vom avea un control politic prelungit și vom fi departe de ceea ce cere democrația în domeniul acesta.

Cred că toți cei care vor vota astăzi împotriva raportului de la Radio nu fac decât să fie contradictorii cu ceea ce susțineau în perioada când se aflau în opoziție și când criticau - spuneau ei - controlul politic. Ceea ce fac ei astăzi este preluarea a ceea ce contestau.

Mulțumesc. (Aplauze din partea P.S.D.-ului).

Domnul Adrian Năstase:

Dreptul la replică al domnului deputat Nicolicea. Domnule deputat, aveți un minut pentru chesstiuni care vizează strict chestiunile legate de persoană.

Domnul Eugen Nicolicea:

Nu sunt deloc masochist, nu mi-am produs absolut nici un fel de durere povestind, durerea era a dânșilor, care nu s-au comportat ca o comisie de anchetă, ci s-au comportat ca o divizie stalinistă.

În ceea ce privește calificativul care mi-a fost adresat, din nou, domnule Cioroianu, se dovedește formă fără fond, adică folosește cuvinte pe care nu le cunoaște și nu are nici o motivație să mă facă masochist, câtă vreme eu nu l-am făcut homosexual.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Vă rog să revenim la fondul chestiunii.

Am rugămintea la liderii grupurilor să revină în sală, iar cei care sunt în sală să facă apel la colegii din grupurile parlamentare, pentru a veni să participe la vot.

Urmează, deci, exprimarea votului asupra raportului de activitate și asupra contului de execuție bugetară ale Societății Române de Radiodifuziune pe anul 2004. Comisiile pentru cultură au propus respingerea.

Stimați colegi,

Vă rog să luați loc în bănci! Domnule Hrebenciuc? Domnule Andon? Și Guvernul să ia loc!

Vă repet, am să supun votului dumneavoastră propunerea Comisiilor pentru cultură, de respingere a raportului.

Cine este pentru această propunere de respingere a raportului? Vă rog să numărați. 243 voturi pentru.

Împotrivă? 116 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Rezultatul votului: 243 voturi pentru, 116 împotrivă și 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi, raportul de activitate și contul de execuție bugetară ale Societății Române de Radiodifuziune pe anul 2004 au fost respinse.

Ca urmare a respingerii raportului de activitate și a contului de execuție bugetară, Consiliul de administrație este demis de drept, potrivit art. 46 alin. 7 din Legea nr. 41/1994.

O să vă propunem, este, de fapt, o sugestie pentru Birourile permanente și o convocare din partea președinților celor două Birouri permanente, ca la ora 14,30 să ne întâlnim, deci cu o jumătate de oră înainte de ședința de după-amiază a celor două Camere, pentru a decide în legătură cu procedura de urmat, în condițiile în care va trebui să găsim soluțiile regulamentare și legale pentru a completa, pentru a decide asupra conducerii celor două instituții, în perioada următoare.

Vă reamintesc că cele două consilii de administrație au fost demise de drept, prin voturile exprimate asupra rapoartelor prezentate astăzi în plen.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 19 iunie 2019, 18:52
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro