Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 14-06-2005

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 14 iunie 2005

  Aprobarea, cu modificări, a ordinii de zi și a programului de lucru.

Ședința a început la ora 9,25.

Lucrările au fost conduse de domnul Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii George Sabin Cutaș, vicepreședinte al Senatului, Paula Maria Ivănescu, secretar al Senatului, și Petru Popeangă, secretar al Camerei Deputaților.

 

Domnul Adrian Năstase:

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Declar deschisă ședința comună de dimineață a Camerei Deputaților și Senatului.

Vă anunț că, din cei 468 de deputați și senatori, și-au înregistrat prezența 356, sunt absenți 112. Cvorumul legal este de 235.

Rog un secretar de la Senat, doamna Paula Ivănescu, da? Bun.

Birourile permanente ale celor două Camere au întocmit proiectul ordinii de zi și al programului de lucru pentru ședința comună de dimneață. Acestea sunt distribuite parlamentarilor.

Dacă sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi? Domnul deputat Nicolăescu.

 
 

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La ordinea de zi propusă de Birourile permanente doresc să vă fac următoarele propuneri de modificare, având în vedere că sunt o chestiune care reprezintă, până la urmă, o parte de organizare și o parte de procedură.

Aș dori ca pct. 1 și 2, care se referă la voturi de persoane, să fie trecute la sfârșitul ordinii de zi, înaintea votării membrilor din Colegiul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, astfel încât să grupăm voturile de persoane la sfârșitul acestei ședințe.

De asemenea, v-aș propune ca pct. 4, textele aflate în divergență la Proiectul de Lege privind Statutul funcționarului public parlamentar, deci, acest proiect de lege să fie eliminat de pe ordinea de zi. Având în vedere că am avut o discuție ieri cu mai multe persoane, cu mai mulți deputați, cu lideri ai grupurilor parlamentare și am constatat că aceste texte în divergență nu sunt foarte bine cunoscute de grupurile parlamentare, că ele transcend, de fapt, peste mai multe legislaturi și că este nevoie de un punct de vedere aprofundat și corect pe acest proiect de lege, și, ca atare, cred că este bine să ne aplecăm asupra lui și să-l introducem pe ordinea de zi atunci când vom avea un punct de vedere foarte clar.

Astfel încât, ordinea de zi să fie în final astfel: pe pct. 1 - Raportul Instituției Avocatului Poporului; pe pct. 2, 3, 4 și 5 - rapoartele de activitate, așa cum sunt ele trecute: la Televiziune, pe anii 2002, 2003, 2004, și la Radio, pe 2004; după aceea, modificările în componența Comisiei pentru integrare europeană, în NATO și, în final, CNSAS.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului dumneavoastră aceste propuneri pentru modificarea ordinii de zi.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi, modificările au fost acceptate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de ordine de zi în formă modificată.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi, ordinea de zi a fost aprobată.

În legătură cu programul de lucru, dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Prezentarea Raportului Instituției Avocatul Poporului privind activitatea desfășurată în anul 2004.

Stimați colegi,

La primul punct al ordinii de zi avem de evaluat activitatea Instituției Avocatului Poporului, este vorba de activitatea pe anul 2004. Raportul acestei instituții va fi prezentat de către domnul profesor Ioan Muraru, Avocatul Poporului.

Domnule profesor,

Aveți cuvântul.

 

Domnul Ioan Muraru:

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule președinte al Senatului României,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Anul 2004, la care se referă prezentul raport, a constituit pentru Instituția Avocatul Poporului un an de finalizare a măsurilor constituționale și legale, care să permită funcționarea sa ca o veritabilă instituție statală, autonomă și independentă.

În baza dispozițiilor constituționale, revizuite în anul 2003, Parlamentul a modificat Legea nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea Avocatului Poporului, iar Birourile permanente parlamentare au aprobat modificările la regulamentul instituției.

În aplicarea noilor dispoziții constituționale și legale, au fost numiți adjuncții Avocatului Poporului, specializați pe domenii (deocamdată, există doar doi adjuncți, din cei patru); personalul Instituției a fost asimiliat juridic cu cel din aparatul parlamentar; s-au mai creat birouri teritoriale, în anul 2004 la Brașov și Constanța, urmând ca acțiunea să continue și în anul 2005, și ea deja a continuat în acest an.

Cât privește regulile noi privind atribuțiile Avocatului Poporului în controlul constituționalității legilor, menționăm că a fost sesizată Curtea Constituțională cu o obiecție de neconstituționalitate la Legea contenciosului administrativ. Deși obiecția de neconstituționalitate a fost respinsă de către Curte, cu majoritate de voturi, considerăm că problema va rămâne în continuare în discuție.

Desigur, am continuat să formulăm puncte de vedere în procesele de neconstituționalitate privitoare la drepturile omului. În anul 2004 am formulat 621 de puncte de vedere.

S-au continuat eforturile în vederea realizării compatibilității cu reglementările europene în domeniul protecției datelor personale, după îndelungate consultări și discuții, inclusiv cu autoritățile de la Bruxelles, aceste eforturi s-au concretizat printr-un Proiect de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Trebuie să subliniez că la ora la care se prezintă în fața dumneavoastră acest raport legea a fost deja votată de către Parlamentul României.

Cât privește volumul de muncă, el poate fi apreciat ca exprimând un spor cantitativ, dar și calitativ față de anul anterior. Astfel, au fost primiți în audiență 5971 de cetățeni; s-au înregistrat 4621 de petiții; s-au primit la dispecerat 2305 comunicări; s-au realizat 38 de anchete; au fost formulate opt recomandări; au fost înaintate Camerei Deputaților și Senatului două rapoarte speciale.

În anul 2004, instituția a acționat pe două direcții mari: prima - rezolvarea curentă a petițiilor și solicitărilor; a doua - implicarea în rezolvarea unor probleme care priveau segmente sau grupuri mari de populație. În această a doua direcție ne-am implicat și putem afirma că am sprijinit eficient rezolvarea problemelor delicate privind reparațiile datorate de stat persoanelor care au efectuat muncă forțată între anii 1950-1960; clarificarea unor probleme privitoare la cetățenii români care lucrează în Spania; rezolvarea unor solicitări referitoare la aplicarea prevederilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova, la 7 septembrie 1940.

O atenție deosebită s-a acordat îndeplinirii atribuțiilor de autoritate de supraveghere în domeniul prelucrării datelor personale, ceea ce înseamnă, de fapt, protecția vieții familiale, intime și private.

Trebuie să informăm Parlamentul României că, deși prin Legea nr. 677/2001, Avocatul Poporului a fost declarat autoritate națională de supraveghere în domeniu, autoritățile executive nu au pus la dispoziție și mijloacele umane și financiare necesare unei asemenea activități. Ca atare, eforturile și realizările în acest domeniu s-au înfăptuit prin personalul clasic al instituției, din care am creat o direcție aparte.

Cifrele din raport exprimă, fără îndoială, un mare volum de muncă. Această informare este de mare utilitate, deoarece în programul de integrare în structurile Uniunii Europene, partea masivă se referă la protecția datelor personale. Este și motivul pentru care am solicitat și Parlamentul a răspuns în elaborarea legii. Așteptăm ca Senatul României să ia măsurile de aplicare a acestei legi, în speță de desemnare a președintelui acestei autorități centrale.

În mod firesc, s-a pus și se pune problema eficienței activității Instituției Avocatul Poporului. Ca instituție de tip ombudsman, Avocatul Poporului încearcă deblocarea conflictelor dintre cetățeni și autoritățile administrative prin mediere, prin solicitarea de regândire a unei soluții. Eficiența unei asemenea modalități de lucru este direct proporțională cu calitatea profesională și gradul de implicare al celor implicați.

Avocatul Poporului nu dispune și nu trebuie să dispună de mijloace de constrângere: amenzi, anulări de acte. Dacă ar dispune de asemenea mijloace, nu ar mai fi o instituție de tip ombudsman. Eficiența sa poate fi comparată cu cea a mass-mediei. De altfel, și la nivelul mediatorului european, ca și a ombudsman-ilor, în general, problemele se pun la fel. Eficiența instituției depinde, în mare măsură, și de mediatizarea sa. În această direcție, deși nu s-au înregistrat progrese, nu putem vorbi încă de realizări deosebite, pentru că mijloacele ce stau la dispoziția instituției sunt încă modeste.

Receptarea instituției de către cetățeni și autoritățile publice a sporit. Contactele cetățeni-instituție au sporit dacă avem în vedere totalitatea acțiunilor realizate.

Cât privește ecuația instituții-autorități publice, trebuie să arătăm că, și în anul 2004, un sprijin aparte am primit din partea Parlamentului României. Autotăritățile administrației publice au fost, și ele, mai receptive, mai ales că și instituția a utilizat mai des anchetele și recomandările. O frumoasă colaborare s-a realizat în domeniul controlului constituționalității legilor, iar aceasta se exprimă clar prin numărul mare de puncte de vedere trimise Curții Constituționale.

În anul 2004, a continuat schimbul de experiențe și colaborare cu instituțiile similare din străinătate. Menționăm, îndeosebi, vizita Mediatorului European, vizita Apărătorului Public din Spania, schimbul de experiență cu specialiști ombudsman-ului olandez, vizita membrilor Comisiei de petiții din Bundestagul german.

Volumul de activitate expus pe larg în raportul prezentat exprimă, fără îndoială, o capacitate sporită a Instituției Avocatul Poporului și ne permite să sperăm că în anul 2005 vom putea realiza mai eficient protecția drepturilor și libertăților persoanelor fizice.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc foarte mult.

Are cuvântul în continuare domnul senator Eckstein, președintele Comisiei juridice a Senatului, pentru a prezenta raportul comun al celor două comisii juridice ale Parlamentului.

Domnule senator, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii reunite au luat în discuție, în data de 8 martie 2005, Raportul Avocatului Poporului. A fost prezentat de domnul Vasile Burtea, adjunct al Avocatului Poporului. Nu voi relua din ceea ce a spus aici domnul profesor Muraru.

În orice caz, cele două comisii, respectiv cei care au luat cuvântul, au recomandat necesitatea îmbunătățirii cadrului legislativ care să permită întărirea rolului instituției Avocatului Poporului, au recomandat să se ia măsuri pentru o vizibilitate mai mare a activității acestei instituții, au recomandat o implicare mai accentuată a instituției în vederea apărării drepturilor și libertăților cetățenești față de abuzurile administrației.

De asemenea, s-a hotărât formarea unui grup din trei parlamentari, domnul senator Nicolae Vlad Popa și domnii deputați Dragoș Ujeniuc și Augustin Zegrean, care au primit misiunea ca, după analizarea activității desfășurate de Avocatul Poporului, să prezinte celor două Comisii juridice propuneri cu privire la îmbunătățirea organizării și funcționării acestei instituții.

În concluzie, cele două comisii juridice propun plenului adoptarea Raportului Avocatului Poporului.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Începem dezbaterea asupra Raportului Instituției Avocatul Poporului privind activitatea pe anul 2004.

Cine dorește să ia cuvântul?

În primul rând, vă rog din nou să luați loc în bănci.

Cine dorește să ia cuvântul la această dezbatere?

Înțeleg că nu dorește nimeni să comenteze raportul. Elementele au fost prezentate amplu de către domnul profesor Muraru.

În aceste condiții, Parlamentul României ia act de prezentarea Raportului.

Există cineva care dorește să ia cuvântul? Da, vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Pantelimon Manta:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Raportul a fost destul de cuprinzător. Sigur, domnul Moraru, aici, a sintetizat ceea ce noi am avut în mapă mai de mult timp. Realitatea este că în raport de prevederile legislative care reglementează activitatea, fără îndoială atribuțiile au fost realizate pe măsură.

Doar o jumătate de minut, aș vrea totuși să subliniez faptul că, după părerea mea, instituția ar trebui să se implice mai mult în analizarea și cercetarea efectivă a unor situații în care sunt încălcate flagrant drepturile omului și acest lucru se întâmplă, în principal, pe linia administrației publice, dar și la justiție.

Eu știu hotărâri judecătorești care au rămas definitive și irevocabile în vreo trei rânduri. Un aranjament cu un judecător de la o judecătorie locală a dat peste cap toate aceste soluții. Sigur, eu sunt jurist de meserie, am fost și studentul domnului Muraru și știu bine că dumneavoastră nu aveți, într-adevăr, decât un rol de mediere și de sensibilizare a instituțiilor statului să rezolve în mod corespunzător problematica.

Dar, în măsura în care veți cerceta un anumit caz de abuz flagrant al judecătorului, nu puteți interveni, într-adevăr, nici în sancționarea judecătorului, nici în remedierea din punct de vedere formal juridic a acestei situații, dar dumneavoastră puteți sensibiliza fie și prin intermediul opiniei publice, a mass-media cu câteva exemple care șochează.

Și, prin aceasta, cred că rolul dumneavoastră ar fi mult mai vizibil în viața socială și v-ați realiza, poate într-o măsură mai mare, atribuțiile pe care le aveți.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Parlamentul a luat act de prezentarea raportului conform obligațiilor pe care Instituția Avocatul Poporului le are față de cele două Camere și, în aceste condiții, vă propun să trecem la următoarele puncte de pe ordinea de zi.

 
Prezentarea și dezbaterea rapoartelor comune ale comisiilor pentru cultură la rapoartele de activitate și conturile de execuție bugetară ale Societății Române de Televiziune pentru anii 2002, 2003 și 2004.

La punctele 2, 3 și 4 avem înscrise rapoartele de activitate ale Consiliului de Administrație al Societății Române de Televiziune și conturile de execuție bugetară ale Societății Române de Televiziune pe anii 2002, 2003 și 2004.

Pentru operativitate, vă propun să fie prezentate toate aceste rapoarte și conturi de execuție bugetară, după care să urmeze dezbaterile comune asupra lor și apoi supunerea la vot, separat, pentru fiecare an.

Dacă aveți comentarii în legătură cu această procedură? Dacă nu, o supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, procedura a fost aprobată.

Stimați colegi, insist să luați loc în sală. Vă rog foarte mult să luați loc în bănci. Rog, de asemenea, să rămână în sală, în bănci, doar cei care sunt membri ai celor două Camere. Vă rog să luați loc în bănci.

Deci, vom folosi această procedură.

Am încercat să mă consult cu colegii noștri. În mod normal, ar fi trebuit să dau cuvântul președintelui Televiziunii pentru a prezenta aceste rapoarte. Înțeleg că nu este prezent în sală.

Rog să fie prezentate punctele de vedere din partea comisiilor parlamentare. Comisiile de cultură, în principal, iar pentru contul de execuție bugetară, desigur, comisiile de specialitate.

Deci ați fost de acord să unificăm procedurile, în sensul de a nu prezenta distinct fiecare dintre rapoarte, ci să fie prezentate pe ansamblu, dar votul se va exprima în mod firesc, distinct, pentru fiecare dintre ele.

Dau cuvântul domnului deputat Marton Arpad.

 

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Cu o mică corectură, dacă-mi permiteți, eu voi încerca să fac, dar vom face în același interval de timp prezentarea pe scurt a 2002, 2003 și domnul vicepreședinte pentru 2004 la Televiziune.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Este convenabil, sigur, vă rog.

 
 

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Raportul de activitate al Televiziunii publice a primit, din partea celor două comisii, un raport favorabil. Raportul pe care l-ați primit dumneavoastră conține elementele pe care s-a structurat acest raport depus de Consiliul de Administrație pe de o parte.

Pe de altă parte, elemente concrete legate de execuția bugetară, unde s-au constatat unele nereguli, deci apare că s-au constatat unele nereguli de către Curtea de Conturi, dar aceste nereguli ar fi fost remediate.

În final, voi citi doar două fraze din acest raport:

"Parlamentarii au făcut observații cu privire la grila de programe și la conținutul emisiunilor informative și de divertisment. S-au emis opinii contrare cu privire la echidistanța postului public și s-a solicitat creșterea numărului și calității programelor culturale în ansamblul grilelor posturilor administrative de Societate Română și de Televiziune.

Comisiile au avizat favorabil Raportul Consiliului de Administrație al Societății Române de Televiziune și contul de execuție bugetară al Societății Române de Televiziune pentru anul 2002, cu 14 voturi pentru, opt voturi împotrivă și o abținere.

Față de această situație, în 2003, cele două comisii au dat un vot negativ la acest raport. Opiniile parlamentarilor au fost împărțite între critici și aprecieri.

În cele din urmă a fost remarcat nivelul calitativ ridicat al unor emisiuni, cu regretul că, mai ales, canalul TV Cultural nu este încă recepționat prin toate rețelele de cablu.

În ceea ce privește criticile aduse, a fost menționat faptul că artizanatul politic al unor emisiuni informative și lipsa de echidistanță politică, reprezentanții Partidului România Mare apreciind că acest partid nu este suficient reprezentat, în timp ce parlamentarii Partidului Social Democrat consideră că, la dezbaterile televizate, sunt invitați cu preponderență exponenți ai curentelor de dreapta și ai opoziției politice.

De asemenea, a fost criticată difuzarea unor emisiuni destinate unui public țintă, de exemplu: "Viața satului", la ore la care telespectatorii interesați nu pot să le urmărească.

Totodată, s-a constatat slaba reprezentare în grilele de programe a postului național de televiziune a emisiunilor de promovare a valorilor și idealurilor naționale.

Parlamentarii au criticat în mod vehement vulgaritatea unor emisiuni, cu precădere cele de divertisment care, în dorința de a capta audiență, fac tot mai des rabat de la bunul gust.

Președintele Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a Senatului a imputat conducerii SRTV faptul că repetate cereri ale Parlamentului pentru o reflectare mai largă a activității acestei instituții a statului au rămas fără răspuns.

După încheierea dezbaterilor, Comisia a hotărât să propună plenului Parlamentului respingerea Raportului de activitate și a Contului de execuție bugetară ale Societății Române de Televiziune pe anul 2003, cu majoritatea voturilor celor prezenți în sală în momentul votului: nouă voturi pentru, șapte voturi contra și o abținere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnule vicepreședinte, vă rog să prezentați avizul asupra raportului pe 2004.

 
 

Domnul Petre Străchinaru:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă a Senatului și Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților, respectiv comisiile pentru buget, finanțe și bănci s-au reunit în ședințe comune pentru a dezbate documentele sus-menționate. Este vorba de Raportul de activitate și contul de execuție bugetară ale Societății Române de Televiziune pe anul 2004.

Ședința Comisiilor pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă a avut loc în ziua de 31 mai 2005. În redactarea prezentului raport comun, comisiile pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă a celor două Camere au ținut cont de avizul comun al comisiilor pentru buget, finanțe și bănci.

Acest aviz a fost negativ. La dezbaterea Raportului de activitate al Consiliului de Administrație a Societății Române de Televiziune, pe anul 2004, a fost prezent domnul Valentin Nicolau, președintele Consiliului de Administrație și directorul general al Radio Televiziunii Române și dezbaterea s-a făcut în prezența unor membri ai Consiliului de Administrație și ai Consiliului Director.

Opiniile membrilor celor două comisii au fost împărțite între critici și aprecieri.

În ceea ce privește aprecierile, s-a remarcat o evoluție pozitivă a activității Societății Române de Radio Televiziune, în special, pe unele domenii, cum ar fi îmbunătățirea conținutului unor emisiuni din perspectivă profesională.

Referitor la criticile aduse, a fost menționat faptul că reflectarea opiniilor de natură politică s-a făcut dezechilibrat în cadrul emisiunilor și programului Societății Române de Radio Televiziune prin prezentarea liderilor politici ai puterii în jurnale informative și a liderilor de opinie din dreapta eșichierului politic în emisiunile cu audiență, fără a se oferi posibilitatea unei competiții reale, între valorile de dreapta și de stânga, prin exprimarea unor opinii în confruntare directă cu scopul informării obiective a publicului. În același sens, a fost subliniată slaba reprezentare, în programele Societății Române de Televiziune, a activității forului legiuitor al țării, un loc al confruntărilor reale pentru întreg spectrul politic.

Programarea emisiunilor culturale și cu caracter educativ în tronsoane orare care nu permit publicului să le urmărească, în special în ce privește postul TVR 1, precum și o depășire a limitelor decenței până la vulgaritate în modul de prezentare și în vestimentație, în special în cadrul emisiunilor de divertisment.

După încheierea dezbaterilor, comisiile reunite au procedat la votarea Raportului de activitate pe anul 2004 al Societății Române de Televiziune, rezultatul fiind următorul: șapte voturi pentru și 17 voturi împotrivă. Prin exprimarea votului majoritar negativ, comisiile pentru cultură ale celor două Camere au hotărât să propună Parlamentului respingerea Raportului de activitate și a Contului de execuție bugetară ale Societății Române de Televiziune pe anul 2004.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vom face proceduri distincte pentru televiziune, vom face voturile pentru televiziune, după aceea prezentarea rapoartelor pentru radio și voturile succesive pentru radio.

Începem dezbaterile asupra rapoartelor și contului de execuție bugetară prezentate.

Cine dorește să ia cuvântul?

Am o rugăminte. Pentru bună ordine, dacă puteți să ne dați aici, la prezidiu, lista cu vorbitorii.

Da, vă rog, domnule deputat să luați cuvântul, iar pe ceilalți colegi îi rog să ne transmită înscrierile respective ca să putem organiza dezbaterea.

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doresc, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat, să vă prezint un punct de vedere asupra activității desfășurate de televiziunea publică între anii 2002-2003, rugându-l pe colegul meu, domnul profesor Străchinaru, să intervină din partea grupului pe partea anului 2004.

Înainte de toate, vreau să-mi exprim regretul că o problemă atât de importantă care, dacă vreți, este răspunsul la una din problemele ridicate în toate rapoartele de țară, din 2002, 2003, 2004, respectiv independența presei. Iată, vine în dezbaterea Parlamentului, și mă refer, în special, la raportul pe 2002 cu atât de mare întârziere.

Poate că dacă această dezbatere ar fi avut loc corect și obiectiv, la momentul potrivit, am fi ajuns să luăm, la momentul respectiv, deciziile cele mai bune.

Revenind la punctul nostru de vedere, legat de anul 2002, trebuie să spunem din capul locului că numirea noului Consiliu de Administrație la SRTV și a domnului Valentin Nicolau ca președinte director general al Televiziunii publice a vizat subordonarea politică a acestei instituții fostului partid de guvernământ și transformarea ei în cea mai importantă pârghie de propagandă politică a PSD.

Grație relației foarte apropiate dintre Valentin Nicolau, numit în funcția de membru al Consiliului de Administrație și ulterior ales președinte director general al acestei instituții, și domnul Adrian Năstase, prim ministru și președinte al Partidului Social Democrat, chiar din prima zi, cu prima măsură luată în noua calitate, domnul Valentin Nicolau a dovedid un dispreț evident față de lege.

Fostul consilier al primului ministru, domnul Nicolau, a ignorat prevederile Legii nr.41/1994 privind organizarea și funcționarea SRR și SRTV, respectiv art.23 alin.2 care spune: "Directorul general al SRTV, precum și al SRR, primesc un salariu brut lunar asimilat funcției de ministru".

Ei bine, chiar prin prima măsură, domnul Nicolau și-a asigurat un salariu practic dublu față de prevederile legale, știind că, de fapt, nu i se poate întâmpla nimic, beneficiind de o protecție politică la cel mai înalt nivel, care l-a făcut să nu fie niciodată pasibil de vreo sancțiune.

După care, domnul Nicolau, în fruntea unui consiliu de administrație, eu aș spune, aproape decorativ, fără nici un fel de putere, a trecut la acapararea tuturor pârghiilor politice de putere din televiziunea publică și le-a transformat în instrumente de propagandă politică în favoarea PSD. Practic, anul 2002 a însemnat începutul acaparării tuturor pârghiilor decizionale și desemnarea în aceste poziții a unor persoane de orientare pro PSD care să asigure în 2002 și în anii care veneau, 2003, 2004, aplicarea pas cu pas a programului de subordonare politică a acestei instituții. Este relevant, în acest sens, un pasaj al Raportului IREX 2002 care spune așa: "Televiziunea Publică favorizează Guvernul, de vreme ce Guvernul stabilește conducerea. Managerii din televiziune sunt numiți având obediența ca unic standard".

Ce a urmat, se știe foarte bine. La început mai puțin, dar apoi din ce în ce mai pregnant și, în mod evident, în anul 2004 a urmat acea campanie de dezinformare, manipulare, omisiune de știri, eliminarea tuturor știrilor critice la adresa Guvernul Adrian Năstase și a PSD-ului, supralicitarea tuturor informațiilor fizice la adresa Opoziției și a liderilor acestora, limitarea drastică a accesului acestora la aparițiile în direct, fabricarea de știri în folosul liderilor PSD pe subiecte neimportante. Aveau restricții pentru a apare în emisiuni în direct lideri importanți ai Opoziției: Traian Băsescu, Teodor Stolojan, Corneliu Vadim Tudor. Evident, toate aceste aspecte au dus la vicierea obiectivității și imparțialității TVR.

Legat de raportul pentru 2002, vreau să spun că, deși aceste lucruri au fost foarte clare, considerăm că ele au o mult mai mică importanță față de lucrurile care s-au întâmplat în 2003 și în 2004, grupurile parlamentare PD vor vota raportul de activitate pe 2002 și raportul de execuție bugetară pe acest an, pentru anii următori partidul nostru având un punct de vedere de respingere.

Aș vrea să-mi întăresc susținerea în ceea ce spune, să-i spunem noi, că a fost o încercare de acaparare a pârghiilor televiziunii în folos politic pentru PSD și prin câteva pasaje importante din rapoarte care au stat la baza, până la urmă, și a rapoartelor de țară pentru România.

Raportul asupra guvernării în România realizat de Societatea Academică Română în mai 2003, prin înlocuirile abuzive și presiunile transparente, televiziunea și radioul publice au primit lovituri de credibilitate. Fiind recunoscute ca surse cvasi-oficiale, ele nu mai sunt eficiente în ceea ce ar trebui să fie primul lor obiectiv, informarea cetățeanului în chestiuni de interes public.

Un alt raport al Agenției de monitorizare a presei pe 2003, raport asupra libertății presei în România, spune așa: "Considerăm că toate prevederile regulamentului de organizare și funcționare și ale statutului ziaristului de televiziune din SRTV limitează dreptul de exprimare a opiniilor fizice la adresa postului public de televiziune și sunt abuzive și contravin interesului public".

Un alt raport, la începutul anului 2004, care se referea la activitatea din 2003, și anume raportul lui Reporters sans frontieres, repet, întocmit la începutul lui 2004. Televiziune Publică din România este acuzată de o puternică atitudine părtinitoare pro-guvernamentală. TVR, astfel, exercită o influență considerabilă asupra populației României, aproape jumătate din gospodării sunt lipsite de cablu care le-ar da posibilitatea de a urmări programele televiziunilor private.

Nu în ultimul rând, un raport, National in transit, elaborat de Freedom House, spune cam așa: "Televiziune Publică oferă mai multă informație politică dar, în general, fără o prezentare critică la adresa primului ministru sau a guvernului. Prezentarea știrilor evită de obicei partidele de Opoziție și anumiți lideri de opinie cunoscuți pentru atitudinea lor critică față de partidul de guvernământ. Partidul de guvernământ controlează în mod direct televiziunea și radioul publice, unde majoritatea membrilor conducerii sunt desemnați de majoritatea parlamentară.

Reglementările interne din cadrul TVR, Televiziunea Publică din România, specifică faptul că un angajat care divulgă presei detalii despre problemele interne ale TVR poate fi concediat. Datorită unor astfel de reglementări draconice, presa are acces restrâns la un număr foarte mic de informații despre operațiunile interne ale televiziunii publice.

De asemenea, doresc să afirm faptul că, începând cu anul 2003, această instituție s-a transformat nu numai într-o trompetă a Puterii cu efecte majore asupra intenției de vot a celor care, în special din mediul rural, nu aveau surse de informare, ci și o pușculiță importantă pentru gașca clientelară a PSD-ului.

Din acest punct de vedere și cu regret trebuie să o spun că astăzi nu se dezbate în plenul Camerelor reunite și raportul comisiei parlamentare de anchetă privind activitatea radioului și televiziunii, noi, cei care am făcut parte din această comisie am identificat foarte multe cazuri în care banul public a fost jefuit. Și trebuie să spun că acest lucru s-a întâmplat, din păcate, cu complicitatea Curții de Conturi și a Ministerului de Finanțe din perioada anterioară.

Aș vrea să închei intervenția mea reafirmând punctul de vedere al grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat, de aprobare a raportului de activitate pe 2002 și de respingere pentru anul 2003.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Dan Mihalache, Grupul parlamentar al PSD.

 
 

Domnul Dan Mihalache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dați-mi voie ca în intervenția mea să mă refer deopotrivă la raportul pentru televiziune, cât și la raportul pentru radio, cred că punctul de vedere al colegului Valentin Iliescu ne-a arătat că, de fapt, nu ne aflăm în fața unei dezbateri, ne aflăm în fața unei formalități, pentru că decizia politică de a schimba pe criterii politice conducerea radioului și conducerea televiziunii publice a fost deja luată, așa cum am putut citi din presă, inclusiv numele pe care dumneavoastră, coaliția majoritară, doriți să le instalați în fruntea celor două instituții.

Vom vedea cum veți vota astăzi, după cum vom vedea cum veți concilia această opțiune pentru schimbarea conducerii radioului și televiziunii cu ceea ce v-a spus luni într-un ziar central șeful dumneavoastră spiritual, domnul președinte Traian Băsescu.

Și domnul Traian Băsescu v-a explicat luni că, din punct de vedere moral, schimbarea celor două consilii de administrație, pe care n-o decidem astăzi în plen, ați decis-o dumneavoastră în CO CO PO sau în alte organisme ale coaliției, este un abuz. Și, aș mai cita, pentru știința membrilor coaliției, și a membrilor Partidului Democrat, în principal, din ceea ce spunea domnul Traian Băsescu: "Întrerupem din nou mandatul celor două consilii de administrație, înainte de a se termina legal. Ar fi trebuit să facem aceste schimbări la anul, în mai, atunci când le expira mandatul. Nu creăm decât premisele, spune domnul Traian Băsescu, nu o spune Partidul Social Democrat, ca după alegerile din 2008, dacă se va schimba Puterea, iarăși să avem abuzuri prin așezarea consiliilor de administrație, pe criterii clientelare. Aparent, spune domnul președinte Traian Băsescu, s-a găsit forma legală, dar este clar că perpetuăm acel sistem când venim noi, ne aducem oamenii noștri".

Cred că domnul președinte a găsit poate cea mai bună definiție a situației în care ne găsim astăzi și a opțiunilor dumneavoastră la nivelul coaliției majoritare. Oricum, decizia e în mâna dumneavoastră.

Stimați colegi,

Dincolo de argumentele care s-ar putea aduce, realitatea este că ne aflăm practic la sfârșitul unui proces care durează de câteva luni, proces care a avut un mandat foarte clar: preluarea controlului politic asupra televiziunii publice și asupra radioului public de către clientela actualei coaliții. Acest proces a început încă din campania electorală, când au fost instrumentate politic o serie de așa-zise grupuri de contestatari, formate din angajați care aveau afilieri politice foarte clare.

Mai vreau să vă amintesc un lucru. Ați pus Parlamentul României într-o situație de-a dreptul hilară, pentru că tot noi am decis aici formarea unei comisii speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului de anchetă asupra Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune. La vremea aceea, noi, Partidul Social Democrat, am subscris acestui demers, pentru că pe de o parte el era cerut chiar de președintele Radioului, iar pe de altă parte am crezut de bună credință că o asemenea comisie ar putea să ne dea o viziune mai complexă, mai amplă asupra proceselor care au loc în cele două instituții. Și, de asemenea, am crezut că o asemenea comisie ar putea să ne conducă și la modificări legislative care sunt necesare în cazul ambelor societăți. Nu a fost să fie așa. Datorită comportării coaliției guvernamentale suntem astăzi în ipostaza penibilă în care discutăm rapoartele anuale de activitate ale celor două instituții, deci urmăm o procedură normală, fără a fi în stare însă să luăm în discuție și concluziile comisiei de anchetă.

De ce? Pentru că această anchetă nu a fost făcută cu bună credință și ea s-a dorit mai degrabă a fi un instrument de justificare ideologică a demersului dumneavoastră de a prelua controlul politic asupra celor două societăți. Au fost irosite zeci de ore de audieri, am reușit să creăm tensiune în cele două instituții, s-au consumat tone de hârtie, fără să fim capabili, Putere și Opoziție, să ajungem la concluzii comune în interesul publicului. Și aceasta, pentru că obiectivul coaliției nu a fost să ajungem la o asemenea viziune, ci mai degrabă ea a vrut să demonstreze, cu orice preț, că conducerile celor două instituții trebuie schimbate.

Putem spune că în cursul audierilor, putea să treacă și un tramvai prin fața colegilor din coaliție și ei tot vedeau scris pe el demisia lui Dragoș Șeuleanu și Valentin Nicolau. Această anchetă este un eșec pentru dumneavoastră, pentru că oricât v-ați fi străduit nu ați putut demonstra nici una dintre tezele cu care ați pornit la drum. Nici controlul politic asupra celor două instituții, nici deficiență de management, nici nereguli financiare majore.

Dimpotrivă, ați arătat lipsă de bună credință și dispreț față de eforturile oamenilor din cele două instituții de a le aduce pe un făgaș de normalitate și de modernitate. Eu nu vreau să intru în detalii, pentru că Partidul Social Democrat nu este nici avocatul celor doi președinți, directori generali, nici a consiliilor de administrație. Însă sunt câteva realități care nu pot fi ignorate și pe care oamenii din cele două instituții le cunosc. Faptul că ele au parcurs în acești ani un proces de transformare pozitivă, de profesionalizare, de restructurare internă, de adaptare la cerințele unei realități în schimbare. Faptul că și-au îndoit baza tehnică, faptul că au organizat proceduri interne de natură să limiteze arbitrarul. Faptul că pentru prima dată, după foarte mulți ani, Televiziunea Română este astăzi o instituție care produce profit și nu pierderi.

Stimați colegi,

Iată tot atâtea motive pentru care noi susținem să nu respingem astăzi rapoartele celor două consilii de administrație. Prin acest vot negativ, pe care l-ați anunțat zilele trecute, vă asumați o foarte mare responsabilitate. Aceea de a ignora realitatea, aceea de a ignora ceea ce spun salariații celor două instituții, aceea de a ignora ceea ce spun în premieră sindicatele, aceea de a ignora ceea se spun organismele europene care grupează televiziunile publice. Nu în ultimă instanță, ignorați și ceea ce v-a spus președintele României, domnul Traian Băsescu, anume că intenționat creați premisele unei situații în care după 2008 să asistăm din nou la schimbarea consiliilor de administrație pe criterii politice. Ați susținut de-a lungul timpului libertatea presei și independența politică a mass-media publică.

Astăzi, procedați exact invers, încercând să vă subordonați politic cele două instituții. Atitudinea față de presă se adaugă șirului de promisiuni neonorate pe care le aveți deja la activ.

De fapt, nu doriți o televiziune și un radio național independent, ci o mașină infernală de propagandă care să mascheze tensiunile sociale pe care proasta guvernare le generează deja. Cea mai bună dovadă a faptului că posturile publice nu le mai doriți ale cetățenilor, ci, de fapt, în proprietatea politicului aflat la putere, este și faptul că v-ați gândit să puneți președinți interimari pe bază de algoritm. Înțelegem că PNL și-a adjudecat conducerea televiziunii publice, în vreme ce radioul național va intra în proprietatea Partidului Democrat.

Stimați colegi,

O asemenea situație înseamnă și o dovadă de slăbiciune din partea Parlamentului. Misiunea noastră nu este de a împărți instituțiile după algoritm, ci de a legifera în interesul publicului, de a crea televiziunii și radioului un statut modern. Am convenit cu toții în cursul dezbaterilor pe care le-am avut, că e nevoie de modificări legislative în ceea ce privește radioul și televiziunea. E nevoie inclusiv de un alt mecanism de desemnare a consiliului de administrație și de o separare a ceea ce înseamnă zona de administrație de managementul efectiv.

De aceea, Partidul Social Democrat consideră că actualele consilii de administrație ar trebui lăsate în continuare să lucreze, iar după aceea, după ce vom conveni, Putere și Opoziție, un alt mecanism de desemnare și o nouă legislație pentru radio și pentru televiziune putem să desemnăm și alte consilii de administrație pentru că un interimat, așa cum îl planificați dumneavoastră astăzi, nu va însemna decât bulversarea celor două instituții, nu va însemna decât o nouă zonă gri, în care cele două instituții vor intra. (Aplauze)

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul... Vă rog să luați loc în bancă.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Am un drept la replică, domnule președinte. Bine, atunci la sfârșit.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Dreptul la replică nu se acordă acum, la sfârșit. Sunteți parlamentar vechi, credeam că știți regulile astea, măcar.

Domnul deputat Emilian Frâncu, din partea PNL.

 
 

Domnul Emilian Frâncu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Din punctul nostru de vedere, neprezentarea din partea conducerii SRTV a rapoartelor anuale este o sfidare inacceptabilă la adresa Parlamentului României și demonstrează disprețul cu care această conducerea a tratat populația României. Din punctul nostru de vedere, raportul de activitate pe 2004 al SRTV conține numeroase exagerări, greșeli și omisiuni. Încercarea de a folosi acest raport ca un instrument de radiografiere a realităților televiziunii publice se transformă într-o adevărată muncă de detectiv.

Astfel, încă din partea introductivă a raportului prezentat, pagina 10, sunt precizate date statistice referitoare la numărul categoriilor de persoane scutite de plata taxei TV, precum și la numărul total al acestor persoane.

În același timp, nu sunt prezentate cifre referitoare la numărul plătitorilor de taxă, fapt care nu permite formarea unei imagini asupra numărului beneficiarilor serviciului public de televiziune. Acest mod de prezentare a informației poate conduce la ideea că telviziunea publică întâmpină unele dificultăți financiare, având în vedere numărul mare de persoane scutite de plata taxei TV, 2279 de mii în 2004, și surpriza apare atunci când se observă că 74% din veniturile societății sunt venituri din taxa pentru serviciul public de televiziune.

Câți plătitori de taxă sunt în România nu putem afla din raport, deși ar fi fost normal ca televiziune publică să spună cum își îndeplinește mandatul față de atâtea milioane de beneficiari.

La Capitolul al II-lea, Studiouri teritoriale, sunt prezentate date eronate, pag. 33-36. Suma procentelor pe categorii de programe în loc să fie, cum știm din școala primară, 100%, este 101,5% la TVR Timișoara, sau 100,3% la TVR Craiova, ceea ce demonstrează superficialitatea raportului. Chiar și prezentarea categoriilor de programe, reglementată precis de CNA, este neuniformă și dezlânată. Astfel, la TVR Cluj apare categoria publicistică. La TVR Timișoara, reportaj plus documentar, lipsind aici complet știrile, ceea ce este foarte grav, se pare că au uitat de această categorie domnii de acolo, iar la TVR Craiova și Iași apare sintagma "Emisiuni de actualitate și interes".

Acest lucru a dus la raportări pompieristice și haotice, făcute doar să impresioneze. Și pentru că suntem la structurile teritoriale, deși raportul laudă așa-zisa preocupare pentru echidistanța știrilor, vreau să relatez un amănunt care vi se va părea poate hilar, dar el este, din păcate, dramatic. Și spune mult despre mentalitatea celor de la TVR. La o vizită efectuată de un ministru al fostei guvernări într-o localitate vâlceană, cameramanul TVR m-a rugat să mă dau mai la o parte, pentru că altfel îi stric știrea.

Din raport, Capitolul XIII, pag. 143 reiese că TVR este de ani de zile în litigiu cu organismele colectoare ale drepturilor de autor. Este grav că tocmai Nava "Amiral" a audiovizualului românesc nu vrea să respecte legile naționale și internaționale. Chiar dacă există un diferend privind baza de calcul, TVR trebuia să achite ceea ce considera că este legal, pentru că, prin procesele pe care le are, riscă să plătească penalizări enorme de întârziere din banii noștri, ai tuturor.

Din 2002, deși e atenționată de Ministerul de Finanțe să-și clarifice statutul juridic, conducerea TVR nu a întreprins nimic, în 2003, societatea apărând după modul de vărsare al capitalului social de instituție publică, iar în 2004 drept societate comercială.

Din raport, Capitolul XV, pag.168, reiese și un management definitar în zona Departamentului de publicitate. Este inadmisibil ca veniturile din publicitate strânse într-un an de toate posturile regionale, subliniez, toate posturile regionale, ale SRTV, adică circa 10 miliarde de lei, să fie la nivelul veniturilor unui singur post local de televiziune privat dintr-un județ oarecare. Acest lucru demonstrează suficiența actualei conduceri care nu s-a preocupat să se bată pe piața publicității, singurul criteriu care i-ar fi putut demonstra dorința de a ieși din niște tipare învechite, dar și reala audiență.

Lauda actualei conduceri, cu profitul obținut, este cel puțin ciudată, atunci când TVR beneficiază de taxa de abonament care îi acoperă aproape 80% din venituri. De asemenea, indicatorii de audiență sunt deformați atâta timp cât TVR este încă singurul post care pătrunde masiv în mediul rural.

Din discuțiile purtate la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă s-au desprins și numeroase alte nereguli ascunse sau diluate în raportul laudativ prezentat nouă: nerespectarea repetată a reglementărilor legale privind achizițiile publice, interesul scăzut față de dinamica vieții politice, conflictele majore între conducere și salariați, neefectuarea unor studii proprii, legate de nevoile și dorințele populației, gestionarea defectuoasă a arhivei, lipsa totală de implicare în cercetarea tehnologică, conform Legii nr.42/1994, art.15 alin.h), programarea necorespunzătoare a emisiunilor culturale, lipsa emisiunilor pentru copii la TVR-1 și multe altele.

Toate acestea reprezintă numai o pare a minusurilor ce se pot prezenta legate de acest raport, care nu face altceva decât să încerce să ascundă adevărul. La TVR a existat un management mediocru, o ruptură vizibilă între conducere și salariați și o politizare nepermisă a informației prezentate.

Și, ce este mai grav, conducerea TVR a folosit postul public ca pe un bun propriu, declanșând adevărate campanii de presă în 2004 împotriva senatorului Adrian Păunescu și acum, în 2005, împotriva unor membri ai Comisiei parlamentare de anchetă privind activitatea SRTV și SRL.

Propun de aceea Parlamentului României să respingă prin vot acest mod defectuos de gestionare a problematicii Societății Române de Televiziune.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Kelemen Hunor, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

 
 

Domnul Kelemen Hunor:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Conform Legii nr.41 din 1994, Camerele reunite dezbat rapoartele de activitate ale societăților de televiziune în radiodifuziune în cadrul activității de control parlamentar. Dar, din păcate, noi constatăm că, din 4 în 4 ani, aceste dezbateri, în mod regulat, se transformă într-o dispută politică între Putere și Opoziție.

Vrând, nevrând, o mulțime de aspecte ale activităților consiliilor de administrație și echipei manageriale trec în planul secund și sunt luate în discuție, în primul rând, aspectele editoriale, politica editorială și sunt căutați vinovații pentru greșelile mai mici sau mai mari, sunt căutați oameni care într-un fel sau altul au răspuns de politica editorială a societăților de radio și difuziune.

Și cum nu există, nu poate exista obiectivitate deplină, fiecare parte, orice participant la aceste dezbateri va găsi argumente pentru susținerea poziției pro și contra, pentru formularea concluziilor despre activitatea echipelor manageriale. Și, cum nu avem criteriul obiectiv și calitativ în ceea ce privește prezența puterii și prezența opoziției în emisiunile de la Radio și Televiziune, toată lumea poate să aibă dreptate, dar, în același timp, poate să nu aibă nimeni dreptate. Adevărul trebuie să fie tot timpul undeva la mijloc. S-au făcut lucruri absolut necesare în televiziune, au făcut investiții în infrastructură, în tehnologie, s-a făcut o restructurare internă, o eficientizare a producției, dar s-au întâmplat și lucruri regretabile.

Au fost niște greșeli în politica editorială, au fost încheiate contracte comerciale discutabile, dar cum prioritățile societății sunt stabilite în consiliul de administrație, și nu în Parlament, discuțiile despre oportunități, despre priorități nu pot fi făcute într-un for eminamente politic.

Stimați colegi,

Trebuie să constatăm că majoritatea problemelor își au originea în modul de organizare a Societății Române de Televiziune, mai bine zis în modul de numire a președintelui - director general la cele două societăți.

Președintele consiliului de administrație, consiliu de administrație care este forul decizional al societății va deveni automat și managerul societății, va deveni directorul general, va deveni executantul deciziilor luate în consiliul de administrație.

Cum bine știm cu toții, membrii consiliului de administrație, majoritatea lor, sunt propuși de grupurile politice din Parlament, de Guvern și de Președinție. Este inevitabil ca președintele-director general să nu aibă în spate o forță politică, de obicei, forța cea mai semnificativă din Parlament. Și președintele-director general va ceda relativ ușor presiunilor politice și va fi răspunzător pentru acest lucru în fața Parlamentului, sau nu va ceda, va încerca să nu răspundă la sugestiile politice și va fi pedepsit, tot în Parlament, pentru această nesupunere.

Vă dau un singur exemplu: în 2002, Raportul de activitate al Societății Române de Televiziune a fost votat în comisiile reunite, a avut un vot favorabil, dar raportul era 9 pentru, 8 împotrivă.

Pentru anul 2003, Raportul de activitate al televiziunii a primit un vot negativ, 14 împotriva raportului de activitate și 9 voturi pentru. Comisiile reunite erau conduse de doi colegi, doi reprezentanți ai P.S.D.-ului din vremea respectivă. Asta înseamnă că au avut și ei nemulțumiri în ceea ce privește activitatea televiziunii. În 2004, Raportul de activitate pentru 2004 a fost respins, și raportul de forțe a fost 17 la 7.

Deci, vedem că și în 2003 și în 2004, am constatat noi, în Comisiile pentru cultură, niște probleme, niște nereguli și am dat un vot negativ pentru raportul de activitate.

În acest moment, pentru noi, mult mai important este cum vom corecta cadrul legislativ, cum vom ieși din acest cerc vicios. În momentul de față, nu mai are importanță cum va fi votul de astăzi. Dacă votul Parlamentului va fi negativ, vom trece la desemnarea membrilor consiliului de administrație, urmată de numirea președintelui-director general și putem fi aproape siguri că la o schimbare de putere în 2012 sau mai degrabă în 2016, ne vom întoarce aici și iarăși vom discuta despre schimbarea consiliului de administrație.

Noi credem că acest cerc vicios trebuie rupt, trebuie să ieșim din această situație. Și există o soluție simplă, trebuie separate cele două funcții: președintele consiliului de administrație de directorul general al societății.

Consiliul de administrație este forul decizional, directorul general trebuie numit pe bază de concurs, și nu de Parlament, ci de consiliul de administrație, trebuie să fie un om profesionist care va răspunde de politica editorială și dacă sunt nereguli, înainte de toate, directorul general va răspunde pentru aceste nereguli, și nu consiliul de administrație.

Consiliul de administrație trebuie să aibă o stabilitate pentru patru ani de zile, trebuie să aibă posibilitatea de a corecta eventualele greșeli, directorul general, în schimb, trebuie să răspundă pentru ceea ce înseamnă managementul instituției.

Stimați colegi, noi, astăzi, vom vota împreună cu Coaliția, vom vota conform votului din comisiile reunite ale Senatului și Camerei Deputaților și suntem convinși că noi cu toții vom găsi o soluție în viitor pentru corectarea acestor situații care din patru în patru ani se întorc și ne confruntăm cu aceeași problemă permanent din 1994.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul doamna deputat Olguța Vasilescu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

 
 

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Stimați colegi,

Voi fi cât se poate de concisă și asta pentru că antevorbitorii mei au adus aici o serie de argumente și m-aș referi în principal la domnul Valentin Iliescu, care mi-a fost și coleg în Comisia de anchetă asupra SRR și SRTV. Eu am fost unul dintre parlamentarii care s-a opus înființării unei comisii de anchetă, dar acum consider că detaliile pe care le-am putut afla despre cele două instituții, în urma acestor anchete, sunt cât se poate de bune și fie și pentru acest argument, că am putut să ne informăm direct de la sursă, cred că a fost un bun exercițiu.

Ca vicepreședinte în Comisia de anchetă am putut constata că banul public s-a cheltuit total nejustificat, și ați avut aici foarte multe exemple, că au fost cenzurați anumiți lideri politici și anumite partide parlamentare, că managementul a fost defectuos, chiar dacă se afirmă că instituția a avut profit. Bineînțeles că a avut profit, atât timp cât se hrănește din trei surse, de la bugetul statului, direct de la cetățeni - prin taxă, și din publicitate.

Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare vor vota pentru respingerea Rapoartelor de activitate pe 2003 și 2004.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Eugen Nicolicea.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Este evident că este o procedură astăzi de execuție politică a celor doi directori președinți ai societăților respective, domnul Nicolau nu a așteptat să aibă loc această execuție, știind în mod clar, atât din declarațiile politice ale celor de la putere, cât și din ceea ce a văzut la Comisia de anchetă, că acest lucru nu poate fi înlocuit.

Ei, bine, s-a dorit subordonarea acestor societăți și în mare grabă. Pentru aceasta, s-a instituit o așa-zisă comisie de anchetă, și spun așa-zisă pentru că nu s-a comportat ca atare. În comisia respectivă au fost încălcate cele mai elementare reguli de audiere a martorilor, comisia s-a comportat, de fapt unii membrii ai comisiei s-au comportat ca în perioada stalinistă, în anchetarea martorilor și ceea ce este mai grav este că, spre final, președinta comisiei și secretarul comisiei au comis fals intelectual, cu scopul de a dezinforma Parlamentul și a susține că raportul a fost votat în plenul comisiei.

Pentru aceasta, evident că a trebuit să sesizez Parchetul General și este o premieră că, în legătură cu atribuțiile de serviciu ale deputaților, se comit infracțiuni.

Neputând să îi execute la timpul respectiv, au urgentat procedura așa-zisă normală de dezbatere a rapoartelor de activitate, încercând ca această execuție să fie făcută astăzi.

Exponentul principal al acestei execuții, domnul Valentin Iliescu, care se mira de disprețul față de legi al celor doi președinți, uită că el însuși este un falsificator care a manifestat dispreț față de legi și față de colegii noștri.

Evident că această execuție nu s-a făcut curat, este o treabă murdară și nu putea s-o facă altcineva decât un renegat, pentru că, în general, renegații, răspopiții, excomunicații sunt cei care sunt cei mai zeloși în a se pune în slujba noilor stăpâni. În perioada pe care o incriminează făcea parte din Partidul Social Democrat și în perioada aceea nu l-am auzit nici în ședințele de grup, nici public, să incrimineze ceea ce a incriminat astăzi.

O treabă murdară nu poate fi făcută decât de un astfel de personaj. Când vorbea de "gașca clientelară", probabil, că-și făcea autocritica. Pasajele pe care le-a selectat din cele două rapoarte sunt nesemnificative și este evident că graba aceasta de a discuta un raport de activitate a două instituții într-o singură zi nu arată că această treabă a fost o treabă serioasă, ci de fapt doar un pretext pentru a continua execuția.

În concluzie, este o execuție politică, se caută să se pună stăpânire cât mai rapid pe aceste două instituții, în speranța unora că vor izbuti, în cazul unor alegeri anticipate, să-și îndrepte imaginea deja șifonată. (Aplauze)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Iliescu, pentru dreptul la replică.

Înțeleg că nu mai este altcineva care să dorească să participe la dezbateri. Eu n-am mai primit alte solicitări. Așa că, în încheierea dezbaterilor, îi dau cuvântul domnului deputat Iliescu, pentru dreptul la replică.

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu știu dacă este colegul care a invocat pentru prima dată numele meu, spunând că noi, de fapt, reprezentanții puterii, încercăm astăzi o execuție politică a conducerii celor două instituții.

Aș vrea să-i aduc aminte, i-a spus-o și colegul Kelemen Hunor de la UDMR, că Raportul de activitate pe 2003 a fost respins anul trecut, când PSD-ul era la putere, și atunci acest lucru a fost posibil prin faptul că parlamentari aparținând PSD-ului au votat pentru respingerea raportului de activitate.

În al doilea rând, să ne aducem foarte bine aminte de rapoartele de țară privind România. Eu cred că...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, iertați-mă că vă întrerup. V-am dat cuvântul într-un drept la replică care vizează chestiuni de ordin personal. Nu este vorba de o dezbatere în legătură cu argumente...

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule președinte,

Știu că vă deranjează foarte mult punctul meu de vedere. Dumneavoastră sunteți de fapt principalul beneficiar a ceea ce s-a întâmplat în radioul și televiziunea publică în ultimii ani și aveți interesul să blocați tot ceea ce trebuie spus aici, ceea ce trebuia spus în 2003, în 2004 și astăzi.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, eu vă atrag atenția că trebuie să...

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Încercarea dumneavoastră, domnule președinte, de a ne închide gura...(În acest moment, domnul președinte închide microfonul domnului deputat Valentin Adrian Iliescu; vociferări, vacarm.)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Rugămintea mea pentru toți colegii este să respecte Regulamentul. Dreptul la replică se oferă în mod firesc pentru aspecte care țin de persoană. Nu este vorba de a angaja dezbateri, discuții între colegii care sunt în sală. Unii au spus lucruri care sunt convenabile pentru unii, lucruri convenabile poate pentru alții.

Vă repet, procedura, foarte clar prevăzută în Regulament, arată în mod evident că un parlamentar poate să mai ia cuvântul după aceea numai în măsura în care are de prezentat anumite aspecte privitoare la persoana sa. Art.27 este foarte clar: "Președintele va da cuvântul oricând unui deputat sau senator pentru a răspunde într-o chestiune ce implică persoana sa, limitând timpul acordat în acest scop."

Nu fac decât să aplic Regulamentul. Și, de aceea, îi rog pe toți colegii să respecte, împreună cu mine, prevederile din Regulament. În rest, sigur, fiecare poate să aibă punctul de vedere personal în legătură cu aspectele care sunt prezentate aici.

De aceea, vă rog să nu amestecăm lucrurile și sub diferite pretexte să luăm cuvântul pentru a angaja diferite discuții aici, în contradictoriu. Nu acesta este rostul dezbaterilor de astăzi.

 
Supunerea la vot a Raportului de activitate și Contului de execuție bugetară pe anul 2002 ale Societății Române de Televiziune. (Aprobate.)

Stimați colegi,

Așa cum am stabilit de la început, urmează să supunem votului Raportul de activitate al Consiliului de Administrație al Societății Române de Televiziune pe anul 2002 și Raportul privind rezultatele financiare și Contul de execuție bugetară la 31 decembrie 2002 ale Societății Române de Televiziune.

Comisiile pentru cultură au dat aviz favorabil.

Rog toți colegii să ia loc în bănci, în așa fel încât să putem număra într-un mod cât mai eficient și cât mai corect voturile.

Supun, deci, votului dumneavoastră Raportul de activitate și Contul de execuție bugetară pe anul 2002.

Cine este pentru? Vă rog să numărați.

Stimați colegi, vă rog să ridicați mâna. Domnul secretar nu a reușit să numere în partea stângă. Vă rog, pentru zona de stânga, încă o dată să vă arătați opțiunea de vot, ca să vă poată număra domnul secretar.

Cine este pentru? 233 voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să numărați.

Abțineri? Vă rog să numărați. 103 abțineri.

Cu majoritate de voturi, Raportul de activitate și Contul de execuție bugetară au fost aprobate.

Supunerea la vot a Raportului de activitate și Contului de execuție bugetară pe anul 2003 ale Societății Române de Televiziune. (Aprobată propunerea de respingere.)

În continuare, supun votului Raportul de activitate și Contul de execuție bugetară ale Societății Române de Televiziune pe anul 2003.

Comisiile pentru cultură ale celor două Camere au propus respingerea Raportului de activitate și a Contului de execuție bugetară pe anul 2003.

Supun votului raportul de respingere.

Deci, supun votului dumneavoastră propunerea de respingere, conținută în raportul comisiilor în legătură cu raportul pe 2003.

Cine este de acord cu propunerea comisiilor? Vă rog să numărați. 243 de voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să numărați.

Abțineri? 103 abțineri.

Cu majoritate de voturi, propunerea comisiilor, de respingere a raportului, a fost aprobată.

Supunerea la vot a Raportului de activitate și Contului de execuție bugetară pe anul 2004 ale Societății Române de Televiziune. (Aprobată propunerea de respingere.)

Comisiile pentru cultură ale celor două Camere au propus, de asemenea, respingerea Raportului de activitate și a Contului de execuție bugetară pe anul 2004.

Supun votului propunerea comisiilor pentru cultură de respingere a Raportului de activitate și a Contului de execuție bugetară pe anul 2004.

Cine este pentru această propunere? Vă rog să numărați. 244 de voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 104 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Rezultatul votului: 244 voturi pentru, 104 voturi împotrivă și o abținere.

Cu majoritate de voturi, propunerea comisiilor, de respingere a raportului, a fost aprobată.

Respingerea raportului atrage demiterea de drept a consiliului de administrație.

De fapt, înțeleg că a fost demis de două ori consiliul de administrație. Nu știu dacă votul acesta după votul anterior mai avea sens, dar l-am mai demis încă odată, pentru siguranță.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În aceste condiții, am să consider că la nivelul Birourilor permanente, înainte poate de ședința comună de luni, poate să luăm o decizie în legătură cu etapele ulterioare, cu măsurile care vor trebui luate, în baza legii.

Prezentarea și dezbaterea raportului comun al comisiilor de cultură la Raportul de activitate și Contul de execuție bugetară pe anul 2004 ale Societății Române de Radiodifuziune. (Aprobată propunerea de respingere.)

Trecem la pct.5 al ordinii de zi, după modificarea pe care am operat-o. Și, în mod normal, rapoartele trebuie prezentate de către președintele Consiliului de administrație și, sigur, raportul comisiilor după aceea adăugat. Pentru televiziune, pentru că domnul Nicolau nu a fost prezent, nu am putut să-i dau cuvântul, în mod evident. Aici, însă, am să-i dau cuvântul domnului Dragoș Șeuleanu, care este prezent, este președintele Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune, pentru a prezenta Raportul de activitate și Contul de execuție bugetară pe anul 2004.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

 

Domnul Dragoș Ștefan Șeuleanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Sunt deosebit de onorat să fiu în fața dumneavoastră pentru a prezenta raportul consiliului de administrație.

În primul rând, aș vrea să afirm că mi-am manifestat întreaga încredere în Parlamentul României, solicitând o comisie de control pentru a elucida toate eventualele lucruri care ar putea să stârnească neclarități.

Apoi, aș vrea să vă spun că postul public de radio, în anul 2004, și-a îndeplinit misiunea de serviciu public. Și acest lucru este dovedit de faptul că în anul 2004, pentru prima oară după cinci ani, a crescut audiența serviciului nostru, în condițiile în care, în mod normal, într-un an electoral, audiența scade la un post public de radio.

De asemenea, a crescut credibilitatea postului public de radio, și aceasta demonstrează că, cetățenii, cei care ne plătesc, au încredere în serviciul nostru. Am acordat mai mult timp dezbaterilor politice și, în special, dezbaterilor în care cetățenii au putut să vină să-și spună cuvântul în direct, să-și întrebe aleșii în legătură cu opțiunile pe care aceștia le fac în timpul mandatului.

De asemenea, a crescut rolul cultural al Societății Române de Radiodifuziune, devenind unul dintre promotorii culturii naționale. Suntem, printre altele, unul din cei importanți plătitori de drepturi de autor și drepturi conexe din România.

Radio România a reprezentat în anul 2004 o platformă comunicațională, prin rețeaua de corespondenți externi pe care a creat-o, cea mai puternică rețea de corespondenți externi a unei instituții media din țara noastră, prin emisiunile de tip duplex pe care le-am realizat împreună cu posturi similare, în special din spațiile învecinate, Bulgaria, Polonia, Ungaria, apoi cu state mai îndepărtate: Israelul, în așa fel încât interesele românești să fie reprezentate și în acele zone.

Și, nu în ultimul rând, am insistat să fim o platformă comunicațională în societatea românească, prin prezentarea și promovarea valorilor minorităților etnice din țara noastră.

În ceea ce privește utilizarea fondurilor publice, domnule președinte, aș dori să afirm, cu toată tăria, că în anul 2004, Societatea Română de Radiodifuziune a utilizat legal fondurile care au fost puse la dispoziție de către societate.

De asemenea, am utilizat cu eficiență fondurile, și acest lucru se dovedește prin faptul că principala noastră investiție pe care am făcut-o a dus la creșterea audienței, deci investiția în resursele umane a dus la creșterea audienței, și acesta este criteriul cel mai important.

Ceea ce poate fi pus, eventual, în discuție, reprezintă oportunitatea. Dar, după cum știți, fiecare dintre noi poate fi contestat atunci când decide. Ceea ce este important este că deciziile noastre au fost legale.

Nu în ultimul rând, dar nu doresc să consider că acesta este un element de succes deosebit, și în acest an Societatea Română de Radiodifuziune a încheiat cu un profit rezonabil.

În ceea ce privește salariul președintelui - director general, pentru că mi-aș îngădui să anticipez o afirmație care va urma, acesta este legal, pentru că Legea nr.41 a fost amendată de o lege ulterioară.

În anul 2004 am terminat reorganizarea, în așa fel încât Radio România se aliniază la standardele europene în ceea ce privește sistemul de organizare. Această reorganizare a generat tensiuni la un nivel acceptabil, la un nivel normal, pentru că majoritatea angajaților susțin reorganizarea pe care tocmai am încheiat-o.

Desigur, în Radio România, după cum știți, a existat în anul 2004 un grup de presiune, care după părerea noastră a fost orchestrat din afară, câțiva colegi care și-au exprimat neîncrederea în administrație. Este și normal, pentru că suntem o instituție democratică. Ar fi fost anormal să nu fie nimeni împotriva administrației. Deci, eu apreciez că acest demers al colegilor noștri, până la urmă și-a dovedit partea bună.

Ultimile două remarci: am fost acuzați, chiar de acești colegi, apoi au existat și alte voci, din alte spații, de acte de cenzură.

Aș vrea să vă reamintesc, doamnelor și domnilor parlamentari, că în anul 2004 Societatea Română de Radiodifuziune aproape nu a primit contestații din partea partidelor politice, exact în timpul campaniei electorale. Deci, revenirea - după un an de zile - la subiectul "cenzură", mi se pare tardivă.

În al doilea rând, Clubul român de presă și Uniunea ziariștilor profesioniști au considerat că cele treizeci și ceva de acuzații privind așa-zisa cenzură nu îndeplinesc condițiile pentru a fi cotate drept cenzură. Adică, tocmai instituțiile profesionale au declarat: "Nu este cenzură".

Aș vrea să închei, făcând un apel la dumneavoastră, pentru a realiza un demers conjugat, bipartizan, în vederea modificării Legii nr.41. Desigur, votul dumneavoastră poate să conducă la demiterea Consiliului de Administrație. Ne așteptăm și la o asemenea situație, dar important este ca noi să avem o instituție publică puternică, care să existe dincolo de ciclurile electorale, și să ne încadrăm în standardele europene. Am toată încrederea în votul dumneavoastră.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Din partea comisiilor pentru cultură, are cuvântul domnul senator, domnul vicepreședinte Cioroianu.

 
 

Domnul Adrian Mihai Cioroianu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor.

Permiteți-mi să încep prin a mulțumi în numele dumneavoastră, domnului Șeuleanu, pentru prezență astăzi aici. Cred că este un semn de civilitate și un semn de respect față de Parlamentul României și față de Senat.

Evident, poate că nu cu toate ideile pe care vi le voi prezenta, nu va fi de acord cu ele, dar poate că asta arată complexitatea lumii în care trăim.

Așadar, raportul comun privind activitatea și contul de execuție bugetară ale Societății Române de Radiodifuziune pe anul 2004. Potrivit prevederilor legale, raportul de activitate al Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune pentru anul 2004 și raportul privind contul de execuție bugetară la 31 decembrie 2004 au fost depuse în Parlament în vederea avizării lor de către Comisia pentru cultură, arte, și mijloace de informare în masă a Senatului, Comisia pentru cultură, arte, și mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților, și Comisiile pentru buget, finanțe și bănci ale celor două Camere.

Comisia pentru cultură, arte, și mijloace de informare în masă, comisiile Senatului și Camerei Deputaților, respectiv Comisiile pentru buget, finanțe și bănci ale celor două Camere s-au reunit în ședințe comune pentru a dezbate documentele mai sus-menționate.

Ședința comună a Comisiilor pentru cultură, arte, și mijloace de informare în masă a avut loc în ziua de 31 mai 2005.

În redactarea prezentului raport comun, cele două comisii au ținut seama de avizul comun al Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci.

Raportul de activitate al Societății Române de Radiodifuziune pe anul 2004 se referă în principal la următoarele probleme. Stimați colegi, sunt 11 puncte, și vi le prezint pe scurt:

  1. prezentarea unei sinteze cu caracter introductiv, în care sunt evidențiate conținutul raportului, istoricul societății;
  2. caracteristicile generale, în anul 2004, ale Societății Române de Radiodifuziune;
  3. concluziile manageriale;
  4. prezentarea poziționării Radio România pe piața media;
  5. redescoperirea dimensiunii culturale la Radio România;
  6. producția editorială;
  7. activitățile complementare ale Societății Române de Radiodifuziune;
  8. managementul resurselor umane;
  9. programele de dezvoltare tehnică;
  10. informații cu privire la cooperările și înțelegerile bilaterale ale Societății Române de Radiodifuziune cu organisme din Franța, Statele Unite, Germania, Olanda, Austria, Israel, Slovacia, Algeria, Macedonia ș.a.m.d.;
  11. situația financiară a Societății Române de Radiodifuziune.

Comisiile reunite pentru buget, finanțe și bănci ale celor două Camere s-au întrunit în ședință comună în data de 31 mai și au analizat contul de execuție bugetară al Societății Române de Radiodifuziune.

Evident, aici au apărut câteva probleme pe care mă văd obligat să vi le prezint.

Analizând raportul de audit întocmit de Curtea de Conturi, având ca temă "Performanța managementului în administrarea și utilizarea veniturilor proprii realizate de Societatea Română de Radiodifuziune, precum și raportul comisiei parlamentare de anchetă privind evaluarea activității Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune, comisiile au constatat următoarele.

La fundamentarea bugetului nu s-au avut în vedere obiectivele structurilor Societății Române de Radiodifuziune, adică departamente, posturi teritoriale, iar depășirea bugetului pe parcursul execuției s-a produs din cauza neurmăririi încadrării cheltuielilor în limitele aprobate, la nivelul fiecărei structuri.

Apoi, pe parcursul execuției bugetare, cheltuielile cu plata drepturilor de autor nu s-au încadrat în nivelul cheltuielilor aprobate prin bugetul inițial, fapt care a necesitat rectificarea bugetului la sfârșitul anului.

Cheltuielile de asistență juridică, reprezentând onorarii pentru mai multe societăți de avocați, în sumă de 4,2 miliarde lei, au crescut față de anul precedent cu 1,7 miliarde lei, ca urmare a creșterii numărului de contracte, precum și a tarifelor negociate.

Din verificările contractelor, a rezultat că Societatea Română de Radiodifuziune a plătit din eroare suma de 176,1 milioane lei în contul unei firme de avocați; suma nu reprezintă contravaloarea unor servicii efectuate în scopul desfășurării activității proprii, și a fost ulterior, în întregime recuperată.

Apoi, nereguli în ceea ce privește respectarea reglementărilor cu privire la licitațiile publice pentru servicii de curățenie, cu referire la contractul adjudecat de firma "CASA NOVA" S.R.L.

Nereguli cu privire la licitația și derularea contractului pentru executarea de lucrări de construcții, adjudecat de firma "IRIDEX GROUP CONSTRUCȚII" S.R.L.

Nereguli în ceea ce privește derularea contractului cu firma de reprezentare americană Greenberg.

Încălcarea prevederilor legale, în cazul majorării plafonului de cheltuieli pentru sistemul informatic.

Organizarea defectuoasă a controlului financiar preventiv.

Nu a fost organizată evidența contabilă analitică a persoanelor fizice și juridice plătitoare de taxe radio.

Nu s-au luat măsuri pentru executarea silită a creanțelor din taxa radio.

Nu s-au întreprins toate demersurile necesare pentru emiterea de către Guvern a normelor privind efectuarea controlului, constatarea contravențiilor, aplicarea sancțiunilor în cadrul sustragerilor de la plata taxelor de către deținătorii receptoarelor radio.

Permiteți-mi să ajung la concluzie: având în vedere cele de mai sus, în ședința comună din data de 31 mai 2005, Comisiile pentru buget, finanțe și bănci ale Parlamentului au hotărât cu 15 voturi pentru, 9 voturi împotrivă și o abținere, avizarea negativă a raportului cu privire la contul de execuție bugetară pe anul 2004 al Societății Române de Radiodifuziune.

Și, în fine, stimați colegi, raportul Consiliului de Administrație a fost prezentat de președintele Consiliului de Administrație, domnul Dragoș Ștefan Șeuleanu, în prezența unor membri ai Consiliului de Administrație și ai Consiliului Director.

La dezbaterile pe marginea raportului au luat parte: doamna senator Viorica-Georgeta Pompilia Moisiuc, domnii senatori Adrian Mihai Cioroianu, Vasile Dâncu, Ion Mihai Dumitrescu, Adrian Păunescu, Petru Nicolae Ioțcu, doamnele deputat Raluca Turcan, Gabriela Crețu, domnii deputați George Băeșu, Cătălin Micula, Dumitru Avram, Aledin Amet, Petre Străchinaru, Radu Podgorean, Marton Arpad Francisc, Emilian Valentin Frâncu.

Evident că opiniile parlamentarilor au fost împărțite între critici și aprecieri. În ceea ce privește aprecierile, s-a remarcat o anumită evoluție pozitivă a activității Societății Române de Radiodifuziune, în special cu referire la încercarea de realizare a emisiunilor și programelor de către profesioniști.

Referitor la criticile aduse, a fost menționat faptul că nu sunt clare criteriile obiective care au stat la baza departajărilor salariale între diferite categorii de salariați și între aceștia și colaboratorii externi.

De asemenea, a fost imputată concentrarea eforturilor manageriale pe principalele posturi din București, cu neglijarea posturilor locale.

A fost evidențiat faptul că nu s-a reușit realizarea unei corelații între audiența posturilor de radio ale Societății Române de Radiodifuziune și publicul acestora, reprezentat de plătitorii taxei pentru serviciul public de radio.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor deputați,

După încheierea dezbaterilor, comisiile reunite au procedat la votarea raportului de activitate pe anul 2004 al Societății Române de Radiodifuziune, rezultatul fiind următorul: 8 voturi pentru, 15 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Prin exprimarea votului majoritar negativ, comisiile au hotărât să propună plenului Parlamentului, adică dumneavoastră, respingerea raportului de activitate și a contului de execuție bugetar al Societății Române de Radiodifuziune pe anul 2004.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Trecem la dezbateri.

Are cuvântul, pentru început, domnul deputat Străchinaru.

 
 

Domnul Petre Străchinaru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Faptul că în perioada guvernării anterioare, puterea a devenit dominatoare în spațiul media, a devenit un truism. Forma în care s-a manifestat aservirea Radioului și a Televiziunii publice, în special cu prilejul pregătirii și derulării campaniei electorale pentru actuala legislatură parlamentară și prezidențială a fost cea de protecție a imaginii pentru vârfurile politice aflate la putere și de manipulare a opiniei publice în privința imaginii opoziției.

În seara zilei de 13 decembrie 2004, în timp ce întreaga țară frământa în așteptarea știrilor referitoare la rezultatele parțiale ale celui de-al doilea tur de scrutin din alegerile prezidențiale, informația de la Biroul electoral central, de la sediile partidelor aflate în competiția electorală și mai apoi din Piața Universității circula doar pe canalele media private. Canalul România Actualități, Canalul Radio România Actualități, anticipând câștigarea alegerilor de către Traian Băsescu, difuza o emisiune de șansonete, conform grilei de programe pe care raportul de activitate pe anul 2004, supus aprobării noastre de către actuala conducere a Societății Române de Radiodifuziune, o apreciază drept: "Deschisă, cu mare forță de adaptabilitate la specificul actualității".

În ciuda celor afirmate, vreau să spun că au existat numeroase rapoarte internaționale care au consemnat această manipulare și practică cotidiană a cenzurii față de activitatea liderilor opoziției și a organizațiilor politice pe care aceștia le reprezentau. După cum au existat glasuri, în special din interiorul Societății Române de Radiodifuziune, care au acuzat cazuri concrete de aservire politică a acestei instituții față de putere, în ultimii doi ani.

Într-o scrisoare deschisă, adresată nouă, parlamentarilor, de unele organizații ale societății civile, împreună cu jurnaliștii protestari din Televiziunea și Radioul public, se spunea: "Încălcarea misiunii publice de către cele două instituții, cenzura care a afectat grav independența editorială a jurnaliștilor, disfuncțiile manageriale, abuzurile și ilegalitățile nu pot fi trecute cu vederea, nici folosite ca monedă de schimb în negocieri politice.

Toate acestea au dus la cumularea unor puncte negative în rapoartele de țară ale celor mai importante organisme europene și americane privind situația libertății presei în România.

Dar, în primul rând, pentru noi, contribuabilii, există amărăciunea cu care am receptat deformarea realității social-politice românești și încălcarea dreptului nostru elementar la informare corectă de către conducerea actuală a Radioului public, aservită unei guvernări pe care tot noi, contribuabilii, nu am mai dorit-o, dovadă că am amendat-o prin vot, în pofida eforturilor mediatice obediente.

De aceea, a continua în actuala formulă de conducere, ar accentua și ar determina pierderea de către această instituție a oricărui credit moral și a oricărui prestigiu, câștigate pe parcursul anilor, prin verticalitatea adevăraților ei profesioniști.

Radioul public are nevoie să fie încredințat unei echipe manageriale și unei personalități din lumea profesioniștilor, care să nu stea în umbra puterii, care să nu se implice în lupta efemeră a politicii, și care să se dedice devotat educației și binelui public.

În acest sens, vă cer să amendați, prin votul dumneavoastră, activitatea Societății Române de Radiodifuziune din anul 2004.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat o va face, votând pentru respingerea raportului de activitate și a contului de execuție bugetară al Societății Române de Radiodifuziune pe anul 2004.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Eugen Nicolicea.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Este foarte bine că s-au dezbătut toate aceste rapoarte unul după altul, pentru că se vede foarte clar că este vorba de o dublă execuție, iar la Televiziune a fost chiar una inutilă, în sensul că am demis de câteva ori Consiliul de Administrație.

Aș vrea să informez colegii că activitatea Comisiilor pentru cultură ale Camerei Deputaților și Senatului, în ceea ce privește analiza raportului de activitate al Radioului, a fost dezbătut în condiții, care zic eu că se încalcă puțin legea, având în vedere că s-au folosit documente care nu existau.

A invocat domnul Cioroianu un raport al Comisiei de anchetă, raport care nu există. Dar ceea ce este mai grav este că dânsul știa că acest vot al comisiei nu s-a dat pe acest raport.

Comisia de anchetă și-a întrerupt activitatea datorită faptului că, din lipsă de cvorum, s-a suspendat ședința la votarea unui amendament. Nu-l pot bănui pe domnul Cioroianu că nu știe atâta lucru, că după ce s-a dat votul final, nu se mai votează nici un fel de amendament. Dacă nu este așa, să mă contrazică.

Nedându-se votul final, nu există nici un raport al comisiei, iar raportul acesta, așa-zis al comisiei, la care dânsul este coautor, a fost folosit în ceea ce privește raportul comisiilor reunite. Pornind de la o premisă falsă, adică de la un document care nu există, evident că și concluzia poate fi eronată.

În concluzie, vreau să vă spun că asistăm, în continuare, la o altă execuție politică, și sunt convins că după ce veți vota propunerile comisiilor, care evident s-au dat la foc automat, într-o jumătate de zi discuți activitatea unei instituții, după ce veți vota să destituiți și acest Consiliu de Administrație, vom intra probabil într-o mascaradă de numiri de oameni de încredere, oamenii fideli ai actualei puteri, tocmai pentru a arăta că aceste instituții nu sunt, absolut deloc, politizate. Mai precis, dacă punem oameni de încredere de la PNL și PD, am rezolvat depolitizarea instituțiilor. (Aplauze.)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Marton Arpad.

 
 

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Acum aproape patru ani, s-a pus în discuție un raport de activitate a Radiodifuziunii. Trecându-se la vot, s-a propus un vot secret, care s-a votat cu majoritate de voturi, decizie după care opoziția de atunci a părăsit sala.

Rezultatul votului e deja cunoscut: majoritate de voturi pentru respingerea acelui raport și 2 voturi împotrivă. Erau reprezentanții UDMR-ului, care au rămas în sală și au votat împotrivă. Am votat împotrivă pentru că și atunci eram convinși că aceste două instituții trebuie să aibă o activitate curentă, fără imixtiunea politicului, care într-adevăr, pe baza legii poate fi impus.

Am avut acest punct de vedere chiar și atunci când știam că foarte multe elemente ne împingeau spre un vot negativ, că din punct de vedere managerial, din păcate, conducerea de atunci nu a fost prea strălucitoare. Totuși, când s-a ajuns la un vot în plen, noi am votat pentru demiterea acelui Consiliu de Administrație, tocmai din cauza acelei situații care s-a creat deja în Radiodifuziune, o situație de tensiune care a trebuit să fie cât mai repede curmată și să se impună un manageriat care să continue puținul bun care s-a realizat până atunci.

N-am fost nici sigur, prea mult, dacă manageriatul care urma va fi unul bun. Actualmente, trebuie să vă spun că, într-adevăr, a urmat din punct de vedere managerial o activitate, din punctul nostru de vedere, bună.

În sfârșit, Radiodifuziunea a fost, din punct de vedere economic, pusă pe picioare; au intervenit niște restructurări; chiar dacă, într-adevăr, mai lasă de dorit descentralizarea, ponderea posturilor teritoriale, dar în acest interval a crescut semnificativ atât banul care s-a dat pentru aceste posturi, cât și activitățile pe frecvențele radio care s-au obținut: extinderea acestor frecvențe, extinderea orelor de emisie a acestor posturi, inclusiv pentru minoritățile naționale.

Totuși, a existat în această perioadă și un moment destul de tensionat, cu care iarăși nu am fost de acord. Era acel moment de impunere a taxei Radio-TV, la care noi am propus câteva amendamente, având în vedere problemele sociale. Unele au fost admise, altele nu.

Deci, inclusiv perioada despre care vorbește acest raport, din punctul nostru de vedere a constat într-o activitate managerială bună, zicem noi. Au existat, totodată, și semne de întrebare; semne de întrebare pentru că au existat contestații referitoare la așa-zisa cenzură și intervenție politică în activitatea redacțională.

Din raport reiese că ar fi existat niște nereguli în derularea licitațiilor publice, și evident există și niște prevederi cu care, din punct de vedere juridic trebuie să fim de acord, din punct de vedere al restricțiilor bugetare, dar din punct de vedere uman, poate, poate că noi am fi avut o severitate mai redusă, că nu s-a trecut la executarea silită a acelor taxe cu care nu am fost de acord, și nici opoziția de atunci n-a prea fost de acord, mai ales cu mărimea acestor taxe.

Iată-ne în ipostaza în care s-a repetat aceeași situație referitoare la Consiliul de Administrație al Radiodifuziunii, situație în care am avut dubii, situație în care reprezentanții UDMR-ului, cum a reieșit din acest vot, s-au abținut, făcând o diferențiere netă între punctul nostru de vedere față de activitatea Consiliului de Administrație al Televiziunii, și în primul rând, a președintelui - director general, care și-a permis și în 2003 și în 2004 să facă din Televiziunea publică vocea proprie de atac la persoană, chiar dacă era nevoie, față de oricine și-a permis să spună un cuvânt rău despre domnia sa.

Însă, istoria se repetă. Din păcate, în cadrul instituției, iarăși, au crescut aceste semnale de tensiune internă, și având în vedere și faptul că oricum acest Consiliu de Adminsitrație ar fi avut un mandat destul de scurt încă în față, grupul nostru parlamentar va vota respingerea acestui raport, pentru a se trece cât mai urgent la numirea unui Consiliu de Administrație responsabil și cu speranța că acest Consiliu de Administrație va continua tot ceea ce s-a făcut bun în Radiodifuziune și, evident, va corecta acele elemente față de care și noi am avut niște suspiciuni.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul, în continuare, domnul Emilian Frâncu, din partea grupului parlamentar al PNL.

 
 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Cineva care citește superficial raportul Societății Române de Radiodifuziune ar putea să creadă că această instituție a atins perfecțiunea. Din păcate, este o laudă grosieră de la un capăt la altul, și nu apare nici măcar o umbră de neîmplinire.

De fapt, lucrurile nu stau deloc așa. Toate minusurile, toate punctele slabe au fost ascunse cu grijă sub preșul unui noian de cifre și informații laudative. Doar în urma discuțiilor pe care le-am purtat la comisie, mi-am putut da seama de manipularea la care eram supuși.

Iată câteva exemple: la raportul financiar, Cap.IX, pag.121, nu sunt defalcate procentual sursele veniturilor. Abia în dialog direct am aflat că ele provin aproape în proporție de 85% din abonamente, iar radiourile regionale își aduc un aport de 0,8%, subliniez, 0,8% din veniturile totale.

Asta înseamnă că nu există nici un fel de preocupare pentru atragerea de publicitate, iar lauda că există profit mare în urma activității, este o afirmație care nu se bazează pe efort propriu, ci provine - evident - din taxele colectate de la populație.

Legat de așa-zisa echidistanță redacțională, vă fac cunoscut faptul că la Vâlcea, în ultimii 2 ani, aproape nici o manifestare culturală, expoziție filatelică, lansare de carte, simpozion sau dezvelire de bust, acțiune umanitară sau socială organizată de lideri ai opoziției nu a fost prezentată de Radio- Oltenia și cu atât mai puțin de România Actualități.

În schimb, zilnic, erau prezentate acțiuni, chiar și banale, ale prefectului, ale primarului de Râmnic, ale președintelui Consiliului județean, întâmplător, cu toții lideri ai P.S.D.-ului local, cu referiri extrem de favorabile.

La întrebarea mea firească despre această discriminare mi s-a răspuns că s-a primit indicația ca să se evite pe cât posibil temele legate de politică. Adică ce făceam noi, opoziția de atunci, era politică, iar reprezentanții puterii puteau să "zburde" în voie pe undele Societății Române de Radio, sub acoperirea funcțiilor din administrație.

Apare evidentă slaba implicare a Departamentului juridic, cheltuindu-se sume mari pentru contracte cu firme de consultanță juridică ce dublau, practic, activitatea angajaților proprii.

Comunicarea în interiorul instituției și între președinte și alți membri ai Consiliului de administrație a fost defectuoasă. Chiar și în discuțiile de la Comisia de cultură a reieșit că exista un stil dictatorial de conducere, cei care se opuneau fiind persecutați și marginalizați.

O carență majoră a actului managerial de la Societatea Română de Radio mi se pare a fi și slaba preocupare pentru dezvoltarea postului Antena Satelor și în Moldova sau obținerea frecvențelor FM pentru Radio România Tineret, transformat printr-o decizie discutabilă într-un post cu emisie integrală pe internet.

În acest fel, mandatul de serviciu public al Societății Române de Radio nu este îndeplinit decât parțial, neasigurându-se accesul egal al tuturor potențialilor ascultători la toate programele oferite.

Radioul public este cel mai bogat radio din țară, dar are în continuare cea mai înapoiată tehnologie, ajungându-se la situații incredibile. Într-adevăr, în radio se taie în continuare banda cu foarfeca. Și chiar atunci când editarea reportajelor se face pe calculator, materialul se transpune încă pe banda care este la mâna a doua și care se refolosește de mult prea multe ori.

Deși apreciez o creștere a potențialului SRR în ultimii ani, consider că sunt suficiente motive pentru a nu fi de acord cu stilul de management dictatorial și politizarea excesivă a Societății Române de Radio. De aceea, vă solicit un vot negativ față de acest raport.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Domnul deputat Amet Aledin.

 
 

Domnul Amet Aledin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al minorităților naționale din România, în ceea ce privește Societatea Română de Radiodifuziune se pronunță pentru găsirea unei soluții care să ducă la normalizarea unei situații, a unei activități de reală importanță.

Programele de radio ale minorităților naționale există. Este necesară, însă, câteodată, creșterea calității acestora, este necesară câteodată creșterea timpului alocat acestor comunități naționale.

Comisia de anchetă, în ceea ce privește Radiodifuziunea Română și-a desfășurat în mod normal activitatea, constatând plusurile și minusurile.

Grupul parlamentar al minorităților naționale din România va sprijini, în mod cert, orice demers benefic pentru activitatea Societății Române de Radiodifuziune.

Grupul parlamentar al minorităților naționale din România va vota pentru respingerea raportului de activitate a Societății Române de Radiodifuziune.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Adrian Cioroianu.

 
 

Domnul Adrian Mihai Cioroianu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Evident că nu bănuiam vreo clipă că voi interveni, dar mă văd obligat, datorită celor spuse de distinsul coleg deputat de Mehedinți.

De altfel, n-am înțeles foarte bine pentru că dânsul a spus ceva foarte grăbit și apoi a plecat într-un loc în care, probabil, se simte mai bine decât în această sală. În esență, amendamentul despre care dânsul vorbea, nu a fost supus la vot, pentru că nu mai era cvorum în acel moment. Dânsul era acolo și știe foarte bine, dar el fusese depus în scris în timp util la comisie și a fost acceptat ca atare.

Evident, nu voi intra în competiție cu distinsul coleg deputat, dar eu cred că dânsul intră în competiție cu omul invizibil, făcând parte două luni dintr-o comisie despre acum spune că n-a existat. Nu știu dacă este cumva masochist, pentru că dânsul a accceptat să facă parte din ceea ce domnia sa numea "așa-zisa comisie parlamentară".

Acum, fie invizibil, fie masochist, eu cred că domnul Nicolicea rămâne mereu același, inconfundabil și egal cu sine.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Radu Podgoreanu.

 
 

Domnul Radu Podgoreanu:

Stimați colegi,

De fapt, cu sau fără voia noastră, participăm astăzi la ritualul preluării puterii politice asupra celor două instituții publice media.

Nu există nici o îndoială! Faptul că avem această coincidență, la scurt timp după alegeri, și raportul de la Televiziune și raportul de la Radio sunt respinse, faptul că acest lucru nu este surprinzător, ci a fost anunțat destul de clar într-un mod public, prin demersurile făcute de către un consilier prezidențial, încă la scurt timp după câștigarea alegerilor, pentru găsirea unor înlocuitori la conducerea celor două instituții politice, ne dovedește că, de fapt, avem de-a face cu o execuție care era planificată și gândită dinainte.

De altfel, dezbaterile pe marginea celor două rapoarte, în comisii, au fost formale. Mă mir că aici, în fața dumneavoastră, în sală, au fost reluate acuzații și întrebări la care conducerea celor două instituții au dat răspunsuri clare și convingătoare.

Nici un asemenea răspuns nu a fost luat în seamă, pentru că ordinul politic era acela de a trânti conducerile respective, de a le scoate, pentru a face loc clienților politici ai actualei puteri.

Este grav că Parlamentul României, în loc să constituie un suport al democrației românești, în acest mod lovește într-unul din principiile democrației, respectiv libertatea de expresie în presă.

Pentru că ceea ce facem acum este preluarea controlului politic al celor două puternice instituții media.

Și vom vedea în perioada următoare ce înseamnă politizare. Vom ține cont de toate lucrurile și acuzațiile aduse aici și vom verifica în ce măsură noile administrații se vor abate sau nu de la principiul controlului politic.

În același timp, vreau să vă spun că dacă tot vom fi puși în fața faptului împlinit, pentru că regula numerelor mari spune că cei care sunt majoritari, indiferent de logică, de adevăr, câștigă și în acest fel vom avea de-a face și cu demiterea conducerii de la radio, trebuie să ne gândim că vom fi, probabil, martorii unui scenariu pe care l-am mai trăit în perioada 1996 - 2000, adică se va aduce un interimat, un interimat pe care noi nu-l vom mai putea controla, cu mijloacele democratice ale Parlamentului.

Din acest punct de vedere cred că este imperios necesar ca, la scurt timp după această ședință, Parlamentul să ia în discuție, în mod normal, conform legii care există în acest moment, formarea în mod corect a consiliilor de administrație.

Cu cât vom avea interimat mai prelung, cu atât situația din cele două instituții va fi mai dăunătoare și pentru instituții și pentru informarea corectă a publicului.

În același timp, trebuie să spunem că acest cerc vicios, acest ritual al preluării controlului politic asupra Televiziunii și Radioului trebuie curmat printr-o reformă a legislației în domeniu.

Atâta timp cât legea ne permite o asemenea mascaradă, cum este cea a dezbaterii unor rapoarte politice, cu voință politică de a vedea numai ceea ce este negativ, vom avea un control politic prelungit și vom fi departe de ceea ce cere democrația în domeniul acesta.

Cred că toți cei care vor vota astăzi împotriva raportului de la Radio nu fac decât să fie contradictorii cu ceea ce susțineau în perioada când se aflau în opoziție și când criticau - spuneau ei - controlul politic. Ceea ce fac ei astăzi este preluarea a ceea ce contestau.

Mulțumesc. (Aplauze din partea P.S.D.-ului).

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Dreptul la replică al domnului deputat Nicolicea. Domnule deputat, aveți un minut pentru chesstiuni care vizează strict chestiunile legate de persoană.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Nu sunt deloc masochist, nu mi-am produs absolut nici un fel de durere povestind, durerea era a dânșilor, care nu s-au comportat ca o comisie de anchetă, ci s-au comportat ca o divizie stalinistă.

În ceea ce privește calificativul care mi-a fost adresat, din nou, domnule Cioroianu, se dovedește formă fără fond, adică folosește cuvinte pe care nu le cunoaște și nu are nici o motivație să mă facă masochist, câtă vreme eu nu l-am făcut homosexual.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Vă rog să revenim la fondul chestiunii.

Am rugămintea la liderii grupurilor să revină în sală, iar cei care sunt în sală să facă apel la colegii din grupurile parlamentare, pentru a veni să participe la vot.

Urmează, deci, exprimarea votului asupra raportului de activitate și asupra contului de execuție bugetară ale Societății Române de Radiodifuziune pe anul 2004. Comisiile pentru cultură au propus respingerea.

Stimați colegi,

Vă rog să luați loc în bănci! Domnule Hrebenciuc? Domnule Andon? Și Guvernul să ia loc!

Vă repet, am să supun votului dumneavoastră propunerea Comisiilor pentru cultură, de respingere a raportului.

Cine este pentru această propunere de respingere a raportului? Vă rog să numărați. 243 voturi pentru.

Împotrivă? 116 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Rezultatul votului: 243 voturi pentru, 116 împotrivă și 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi, raportul de activitate și contul de execuție bugetară ale Societății Române de Radiodifuziune pe anul 2004 au fost respinse.

Ca urmare a respingerii raportului de activitate și a contului de execuție bugetară, Consiliul de administrație este demis de drept, potrivit art. 46 alin. 7 din Legea nr. 41/1994.

O să vă propunem, este, de fapt, o sugestie pentru Birourile permanente și o convocare din partea președinților celor două Birouri permanente, ca la ora 14,30 să ne întâlnim, deci cu o jumătate de oră înainte de ședința de după-amiază a celor două Camere, pentru a decide în legătură cu procedura de urmat, în condițiile în care va trebui să găsim soluțiile regulamentare și legale pentru a completa, pentru a decide asupra conducerii celor două instituții, în perioada următoare.

Vă reamintesc că cele două consilii de administrație au fost demise de drept, prin voturile exprimate asupra rapoartelor prezentate astăzi în plen.

 
Aprobarea unei modificări în componența nominală a Comisiei Parlamentului României pentru Integrare Europeană.

Stimați colegi,

Revenim la punctul inițial 1, care a devenit punctul nr. 6 în ordinea de zi, modificată.

Este vorba de modificarea componenței nominale a Comisiei Parlamentului României pentru Integrare Europeană.

Grupul parlamentar Dreptate și Adevăr P.N.L.-P.D. din Senat propune desemnarea în calitatea de membru al acestei comisii parlamentare a domnului senator Mario Ovidiu Oprea, care să-l înlocuiască pe domnul senator Daniel Ilușcă.

Dacă sunt comentarii în legătură cu această propunere? Nu sunt.

Supun această propunere votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi propunerea a fost aprobată.

Aprobarea unei modificări în componența nominală a Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO.

La pct. 7 al ordinii de zi avem modificarea componenței nominale a delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO.

Grupul parlamentar al P.N.L. din Camera Deputaților și Grupul parlamentar Dreptate și Adevăr P.N.L.-P.D. din Senat propun înlocuirea domnului deputat Tiberiu Bărbulețiu cu domnul senator Mihai Lupoi, în calitatea de membru titular al delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO.

Dacă sunt observații? Nu sunt observații.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, propunerea a fost aprobată.

Numirea a doi membri ai Colegiului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

La pct. 8 al ordinii de zi este înscrisă numirea a doi membri ai Colegiului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Rog Comisiile juridice să ne prezinte raportul comun al celor două comisii în legătură cu aceste propuneri.

Aveți cuvântul, domnule președinte. Domnul președinte Sergiu Andon.

 

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

De fapt este vorba de două rapoarte comune, dar formează obiectul aceluiași punct al ordinii de zi. Existența celor două rapoarte se datorează faptului că respectivii doi candidați au fost discutați în ședințe diferite, în funcție de calendarul sesizării noastre.

În ordine cronologică, Comisiile juridică de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului și juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților au luat în discuție candidatura domnului Dorin Dan Lazea, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat, pentru a ocupa locul de membru în Colegiul C.N.S.A.S., devenit vacant prin demisia domnului Andrei Gabriel Pleșu.

Potrivit art. 12 din Regulamentul ședințelor comune, cele două comisii s-au întrunit la data de 8 martie 2005, au analizat documentele prezentate de grupurile parlamentare ale P.D. pentru candidatul propus, au ascultat candidatul, i-au pus întrebări, au ascultat curriculum vitae și în urma audierii și analizei documentației prezentate au hotărât că domnul Dorin Dan Lazea îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru ocuparea funcției de membru în Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Al doilea raport comun corespunde ședinței celor două comisii reunite amintite, desfășurate ieri, 13 iunie 2005, ca urmare a învestirii de către Birourile permanente de a se analiza propunerea grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat, de a-l recomanda pe domnul Laurențiu Tănase pentru ocuparea locului devenit vacant în același Colegiu CNSAS, prin demisia domnului Mihai Gheorghe, conform algoritmului.

Și în acest caz a fost vorba de o convocare regulamentară, comisiile s-au întrunit ca și în cazul precedent în cvorum statutar, au examinat actele depuse în susținerea candidaturii, au constatat că ele corespund cu cerințele legii, în sumarul lor, adică în totalitatea lor și în conținut, au ascultat curriculum vitae pe care și l-a prezentat candidatul, impresionant, ca activitate științifică, în special de cercetare istorică și i-au pus întrebări și în final au votat în unanimitate pentru a recomanda să se supună plenului Camerelor reunite și aprobarea candidaturii domnului Laurențiu Tănase pentru numirea în funcția de membru în Colegiul Consiliului Național pentru studierea arhivelor securității statului.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Urmează să trecem la vot pentru numirea celor doi candidați, pentru care comisiile juridice au dat aviz favorabil: domnul Dorin Dan Lazea, propus de Grupul parlamentar al P.D. din Camera Deputaților, în locul devenit vacant, ca urmare a demisiei domnului Andrei Gabriel Pleșu, și domnul Laurențiu Tănase, propus de Grupul parlamentar al P.S.D. din Camera Deputaților, în locul devenit vacant ca urmare a demisiei domnului Mihai Gheorghe.

Vă reamintesc faptul că, potrivit art. 8 alin. 6 din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică, votul asupra listei de candidați se exprimă prin apel nominal. În acest scop, unul dintre secretari dă citire numelui și prenumelui deputaților și senatorilor, fiecare deputat și senator răspunde "pentru" sau "contra".

După terminarea apelului se repetă numele și prenumele deputaților și senatorilor care nu au răspuns.

Începem cu Senatul pentru că suntem gazde.

Stimați colegi,

Vreau să vă mai atrag atenția asupra unui aspect de procedură. Putem eventual să facem apelul nominal de două ori, pentru cei doi candidați sau putem să facem apelul o singură dată, dar atunci va trebui să spuneți de două ori "pentru". Deci, în momentul în care vă auziți numele, puteți să spuneți "pentru" - "pentru", sau "pentru" - "contra", sau "contra" - "pentru", sau "contra" - "contra". Deci, am dat toate variantele posibile.

Vreau să vă consult dacă sunteți de acord cu această propunere, pentru că altfel ar trebui să facem apelul nominal de două ori.

Cine este pentru această procedură? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Deci, "pentru" - "pentru", de două ori. Bine!

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog frumos ...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să rețineți, iertați-mă! Vă rog să rețineți ordinea propunerilor: Dorin Dan Lazea și Laurențiu Tănase. Deci, dacă veți răspunde, răspundeți în această ordine la votul nominal pe care-l organizăm.

În continuare o rog pe doamna senator să facă lectura membrilor Senatului. Vă rog, însă, insistent, să faceți liniște în sală, în așa fel încât dânsa să-i poată nota pe cei care sunt prezenți, să noteze și opțiunea fiecăruia, iar la sfârșit să repetăm numele și prenumele deputaților și senatorilor care nu au răspuns, pentru a avea o situație foarte clară din punctul de vedere al prezenței și, bineînțeles, și al opțiunii.

Vă rog, doamna senator.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

- Antonie Ștefan - Mihail - pentru-pentru
- Apostol Neculai - pentru-pentru
- Arcaș Viorel - pentru-pentru
- Ardelean Aurel - absent
- Arion Viorel - pentru-pentru
- Athanasiu Alexandru - pentru-pentru

Vă rog să vă ridicați și în picioare, că nu se vede, este foarte multă lume!

- Basgan Ion - pentru-pentru
- Berceanu Radu Mircea - pentru-pentru
- Bindea Liviu Doru - pentru-pentru
- Blaga Vasile - absent
- Bobeș Marin - pentru-pentru
- Cazacu Cornelia - pentru-pentru
- Câmpeanu Radu - Anton - pentru-pentru
- Cârlan Dan - pentru-pentru
- Chelaru Ioan - pentru-pentru
- Cinteză A. Mircea - pentru-pentru
- Ciornei Silvia - pentru-pentru
- Cioroianu Mihai Adrian - pentru-pentru
- Cismaru Ivan - pentru-pentru
- Copos Gheorghe - absent
- Cozmâncă Octav - absent
- Crețu Corina - absentă
- Crețu Ovidiu Teodor - absent
- Cucuian Cristian - pentru-pentru
- Cutaș George Sabin - pentru-pentru
- Daea Petre - pentru-pentru
- David Cristian - pentru-pentru
- David Gheorghe - pentru-pentru
- Diaconescu Cristian - pentru-pentru
- Dina Carol - absent
- Dinescu Valentin - pentru-pentru
- Dîncu Vasile - pentru-pentru
- Duca Viorel Senior - absent
- Dumitrescu Ion Mihai - pentru-pentru
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - pentru-pentru
- Dumitru Constantin - pentru-pentru
- Eckstein Kovacs Peter - pentru-pentru
- Fekete Szabó Andras Levente - pentru-pentru
- Filipescu Teodor - pentru-pentru
- Florescu Ion - pentru-pentru
- Flutur Gheorghe - pentru-pentru
- Frunda György - absent
- Funar Gheorghe - pentru-pentru
- Găucan Constantin - absent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - absent
- Gheorghe Constantin - absent
- Hașotti Puiu - pentru-pentru
- Ilașcu Ilie - absent
- Iliescu Ion - absent
- Ilușcă Daniel - pentru-pentru
- Ion Vasile - pentru-pentru
- Iorga Nicolae - absent
- Iorgovan Antonie - absent
- Ioțcu Nicolae Petru - pentru-pentru
- Ivănescu Paula Maria - pentru-pentru
- Jurcan Dorel - absent
- Loghin Irina - pentru-pentru
- Lupoi Mihail - absent
- Maior George Cristian - pentru-pentru
- Mardare Radu Cătălin - pentru-pentru
- Marinescu Marius - absent
- Markó Bela - pentru-pentru
- Meleșcanu Teodor Viorel - pentru-pentru
- Mereuță Mircea - pentru-pentru
- Mihăiescu Eugen - pentru-pentru
- Mihăilescu Petru Șerban - absent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - pentru-pentru
- Moraru Ion - pentru-pentru
- Morțun Alexandru Ioan - pentru-pentru
- Neagu Nicolae - pentru-pentru
- Neagoe Otilian - pentru-pentru
- Nemeth Csaba - pentru-pentru
- Nicolae Șerban - absent
- Nicolai Norica - pentru-pentru
- Novolan Traian - pentru-pentru
- Onaca Dorel-Constantin - absent
- Oprea Mario-Ovidiu - pentru-pentru
- Oprescu Sorin Mircea - pentru-pentru
- Pascu Corneliu - pentru-pentru
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - pentru-pentru
- Păunescu Adrian - absent
- Pereș Alexandru - pentru-pentru
- Pete Ștefan - pentru-pentru
- Petre Maria - absentă
- Petrescu Ilie - pentru-pentru
- Popa Aron Dan - absent
- Popa Dan Gabriel - pentru-pentru
- Popa Nicolae-Vlad - pentru-pentru
- Popescu Ionel - pentru-pentru
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - absent
- Popescu Dan Mircea - absent
- Prodan Tiberiu Aurelian - pentru-pentru
- Puskas Valentin Zoltan - pentru-pentru
- Rădoi Ion - absent
- Rădoi Ovidiu - pentru-pentru
- Rădulescu Cristache - pentru-pentru
- Roibu Aristide - absent
- Sabău Dan - pentru-pentru
- Sârbu Ilie - pentru-pentru
- Silistru Doina - pentru-pentru
- Simionescu Aurel Gabriel - pentru-pentru
- Sogor Csaba - pentru-pentru
- Solcanu Ion - pentru-pentru
- Stan Petru - pentru-pentru
- Stănoiu Mihaela Rodica - pentru-pentru
- Stoica Ilie - pentru-pentru
- Strătilă Șerban-Cezar - pentru-pentru
- Stroe Radu - pentru-pentru
- Szabó Karoly Ferenc - absent
- Șerbănescu Verginia - pentru-pentru
- Șerbu Gheorghe Vergil - pentru-pentru
- Șereș Ioan-Codruț - absent
- Ștefan Viorel - pentru-pentru
- Șter Sever - pentru-pentru
- Talpeș Ioan - pentru-pentru
- Tănăsescu Claudiu - absent
- Tărăcilă Doru Ioan - pentru-pentru
- Theodorescu Emil Răzvan - pentru-pentru
- Terinte E. Radu - pentru-pentru
- Tîlvăr Angel - absent
- Toma Ion - pentru-pentru
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Țâbuleac Mihai - pentru-pentru
- Țicău Adriana Silvia - pentru-pentru
- Țîrle Radu - pentru-pentru
- Ungheanu Mihai - absent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - pentru-pentru
- Vasilescu Gavrilă - pentru-pentru
- Văcăroiu Nicolae - absent
- Vărgău Ion - absent
- Vedinaș Verginia - pentru-pentru
- Verestóy Attila - absent
- Voiculescu Dan - absent
- Vosganian Varujan - pentru-pentru
- Vraciu Jan - pentru-pentru

Reiau strigarea absenților.

- Ardelean Aurel - absent
- Blaga Vasile - absent
- Copos Gheorghe - absent
- Cozmâncă Octav - absent
- Crețu Corina - absentă
- Crețu Ovidiu Teodor - pentru-pentru
- Dina Carol - absent
- Duca Viorel Senior - absent
- Frunda Gyorgy - absent
- Găucan Constantin - absent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - absent
- Gheorghe Constantin - absent
- Ilașcu Ilie - absent
- Iliescu Ion - absent
- Iorga Nicolae - absent
- Iorgovan Antonie - absent
- Jurcan Dorel - absent
- Lupoi Mihail - absent
- Marinescu Marius - absent
- Mihăilescu Petru Șerban - absent
- Nicolae Șerban - absent
- Onaca Dorel-Constantin - absent
- Păunescu Adrian - absent
- Petre Maria - absentă
- Popa Aron Dan - absent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - absent
- Popescu Dan Mircea - absent
- Rădoi Ion - absent
- Roibu Aristide - absent
- Szabo Karoly Ferenc - absent
- Șereș Ioan-Codruț - absent
- Tănăsescu Claudiu - absent
- Tîlvăr Angel - absent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Unghianu Mihai - absent
- Văcăroiu Nicolae - absent
- Vărgău Ion - absent
- Verestoy Attila - absent
- Voiculescu Dan - absent

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult.

Are cuvântul acum domnul secretar Popeangă, pentru a citi lista deputaților.

Vă rog să luați loc în sală! Vă rog să vă ridicați în momentul în care vă auziți numele, ca să puteți să fiți identificați, să fiți notați ca prezenți și, de asemenea, să se noteze foarte clar opțiunea dumneavoastră de vot! Vă rog încă o dată să luați loc în bănci!

 
 

Domnul Petre Popeangă:

- Adomnicăi Mirela Elena - pentru-pentru
- Adomniței Cristian Mihai - absent
- Albu Gheorghe - pentru-pentru
- Almăjanu Marin - pentru-pentru
- Almășan Liviu - pentru-pentru
- Amarie Constantin - pentru-pentru
- Amet Aledin - pentru-pentru
- Anastase Roberta Alma - pentru-pentru
- Andea Petru - pentru-pentru
- Andon Sergiu - pentru-pentru
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Andreica Romică - pentru-pentru
- Antal Árpád-András - absent
- Antal István - absent
- Antonescu George Crin Laurențiu - pentru-pentru
- Apostolache Mihai Cristian - absent
- Ardelean Cornelia - pentru-pentru
- Asztalos Ferenc - pentru-pentru
- Avram Dumitru - pentru-pentru
- Baban Ștefan - pentru-pentru
- Bara Nicolae - pentru-pentru
- Barbu Gheorghe - absent
- Bardan Cornel Ștefan - pentru-pentru
- Bădălău Nicolae - pentru-pentru
- Băeșu George - pentru-pentru
- Bănicioiu Nicolae - pentru-pentru
- Bărbulețiu Tiberiu - absent
- Becsek-Garda Dezso-Kalman - pentru-pentru
- Becșenescu Dumitru - pentru-pentru
- Bejinariu Eugen - pentru-pentru
- Bentu Dumitru - pentru-pentru
- Bivolaru Ioan - pentru-pentru
- Bîrsan Iulian-Gabriel - pentru-pentru
- Boagiu Anca-Daniela - absentă
- Bobeanu Răzvan-Petrică - pentru-pentru
- Boeriu Valeriu-Victor - absent
- Bolcaș Augustin Lucian - pentru-pentru
- Bonis Istvan - pentru-pentru
- Borbely Laszlo - pentru-pentru
- Boureanu Cristian Alexandru - pentru-pentru
- Brînzan Ovidiu - pentru-pentru
- Brânză William Gabriel - pentru-pentru
- Bruchental-Pop Ionela - pentru-pentru
- Buciu Angela - pentru-pentru
- Buda Daniel - absent
- Buda Ioan - pentru-pentru
- Buhăianu Obuf Cătăin Ovidiu - pentru-pentru
- Buruiană Aprodu Daniela - pentru-pentru
- Bușoi Cristian Silviu - pentru-pentru
- Buzatu Dan Horațiu - pentru-pentru
- Buzea Cristian Valeriu - pentru-pentru
- Calimente Mihăiță - pentru-pentru
- Câmpanu Liviu - pentru-pentru
- Canacheu Costică - pentru-pentru
- Cantaragiu Bogdan - pentru-pentru
- Cazan Romeo Gheorghe Leonard - pentru-pentru
- Călian Petru - pentru-pentru
- Călin Ion - pentru-pentru
- Chiper Gheorghe - pentru-pentru
- Chiș Filonaș - pentru-pentru
- Cindrea Ioan - pentru-pentru
- Ciocâlteu Alexandru - pentru-pentru
- Ciontu Corneliu - pentru-pentru
- Ciopraga Mircea - pentru-pentru
- Ciucă Liviu Bogdan - pentru-pentru
- Cliveti Minodora - pentru-pentru
- Cocrea Olguța - pentru-pentru
- Codîrlă Liviu - pentru-pentru
- Constantinescu Anca - absentă
- Constantinescu Viorel - pentru-pentru
- Corlățean Titus - pentru-pentru
- Coșea Dumitru Gheorghe Mircea - pentru-pentru
- Crăciunescu Grigore - pentru-pentru
- Crețu Gabriela - pentru-pentru
- Cutean Vasile Emilian - pentru-pentru
- Dan Iosif - pentru-pentru
- Diaconescu Marin - pentru-pentru
- Diaconescu Renică - pentru-pentru
- Dida Corneliu Ioan - pentru-pentru
- Dobre Traian - pentru-pentru
- Dorneanu Valer - pentru-pentru
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragomir Gheorghe - pentru-pentru
- Drăguș Radu-Cătălin - pentru-pentru
- Drețcanu Doina-Micșunica - pentru-pentru
- Dumitrescu Cristian Sorin - pentru-pentru
- Dumitrescu Liana - pentru-pentru
- Dumitrescu Zamfir - pentru-pentru
- Dumitriu Dragoș Petre - pentru-pentru
- Dumitriu Mihai - pentru-pentru
- Dumitru Ion - pentru-pentru
- Dușa Mircea - pentru-pentru
- Duțu Stelian - pentru-pentru
- Erdei-Doloczki Istvan - pentru-pentru
- Eserghep Gelil - absent
- Faina Constantin - absent
- Fârșirotu Vladimir Mircea - pentru-pentru
- Fenechiu Relu - pentru-pentru
- Firczak Gheorghe - pentru-pentru
- Florea Damian - pentru-pentru
- Fotopolos Sotiris - pentru-pentru
- Frâncu Emilian Valentin - pentru-pentru
- Furo Iuliu Ioan - pentru-pentru
- Gabor Gheorghe - pentru-pentru
- Ganț Ovidiu Victor - pentru-pentru
- Găleteanu Monalisa - pentru-pentru
- Georgescu Filip - pentru-pentru
- Gerea Andrei Dominic - pentru-pentru
- Gheorghe Valeriu - pentru-pentru
- Gheorghiof Titu Nicolae - pentru-pentru
- Ghiorghioni Ionesie - pentru-pentru
- Ghișe Ioan - pentru-pentru
- Giurescu Ion - pentru-pentru
- Giurgiu Mircia - pentru-pentru
- Glăvan Ștefan - pentru-pentru
- Godjia Petru - pentru-pentru
- Gonțea Ion - pentru-pentru
- Grigore Dan - pentru-pentru
- Grosaru Mircea - pentru-pentru
- Gubandru Aurel - pentru-pentru
- Gușă Cozmin Horea - absent
- Gvozdenovici Slavomir - pentru-pentru
- Hanganu Romeo Octavian - pentru-pentru
- Hellvig Eduard Raul - absent
- Hoban Ioan - pentru-pentru
- Hogea Vlad Gabriel - absent
- Hoinaru Marian - pentru-pentru
- Hrebenciuc Viorel - pentru-pentru
- Iacob Ridzi Monica Maria - pentru-pentru
- Iancu Iulian - pentru-pentru
- Ibram Iusein - pentru-pentru
- Ifrim Mircea - absent
- Igaș Traian Constantin - pentru-pentru
- Ignat Miron - pentru-pentru
- Iliescu Valentin Adrian - pentru-pentru
- Ionescu Daniel - absent
- Iordache Florin - absent
- Iordache Grațiela Denisa - pentru-pentru
- Iriza Marius - pentru-pentru
- Iustian Mircea Teodor - pentru-pentru
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Kelemen Attila Bela Ladislau - pentru-pentru
- Kelemen Hunor - pentru-pentru
- Kerekes Károly - pentru-pentru
- Király Andrei-Gheorghe - pentru-pentru
- Kónya-Hamar Sandor - pentru-pentru
- Kovács Attila - pentru-pentru
- Lakatos Petru - pentru-pentru
- Lambrino Radu - absent
- Lari-Iorga Leonida - pentru-pentru
- Lificiu Petru - pentru-pentru
- Liga Dănuț - absent
- Longher Ghervazen - pentru-pentru
- Luchian Ion - pentru-pentru
- Macaleți Costică - pentru-pentru
- Magheru Paul - pentru-pentru
- Man Mircea - pentru-pentru
- Manda Iulian Claudiu - pentru-pentru
- Manolescu Oana - pentru-pentru
- Manta Pantelimon - pentru-pentru
- Marian Dan Mihai - pentru-pentru
- Marinescu Marian-Jean - pentru-pentru
- Martin Eduard-Stelian - pentru-pentru
- Márton Árpád-Francisc - pentru-pentru
- Máté András-Levente - pentru-pentru
- Matei Cătălin Lucian - pentru-pentru
- Mazăre Alexandru - pentru-pentru
- Mălaimare Mihai Adrian - pentru-pentru
- Mănăstireanu VladimirAlexandru - pentru-pentru
- Mănescu Rareș Șerban - absent
- Mărculeț Petrescu Mira AncaVictoria - absentă
- Mătușa Tudor - absent
- Meir Nati - pentru-pentru
- Merce Ilie - pentru-pentru
- Merka Adrian-Miroslav - pentru-pentru
- Micula Cătălin - pentru-pentru
- Mihalache Sorin Dan - pentru-pentru
- Mihăilescu Teodora Dorina - pentru-pentru
- Mihei Andrian-Sirojea - pentru-pentru
- Mircea Costache - pentru-pentru
- Mircovici Niculae - pentru-pentru
- Mironescu Laurențiu - absent
- Miroșeanu Liviu Alexandru - pentru-pentru
- Mitrea Manuela - pentru-pentru
- Mitrea Miron Tudor - pentru-pentru
- Miuțescu Gheorghe Adrian - pentru-pentru
- Mînzînă Ion - pentru-pentru
- Mocanu Alexandru - pentru-pentru
- Mocanu Vasile - pentru-pentru
- Mocănescu Coloros Dan Costantin - pentru-pentru
- Mocioalcă Ion - pentru-pentru
- Mohora Tudor - pentru-pentru
- Moisoiu Adrian - pentru-pentru
- Moldovan Emil Radu - pentru-pentru
- Momanu Corneliu - pentru-pentru
- Motreanu Dan Ștefan - pentru-pentru
- Movilă Petru - pentru-pentru
- Munteanu Ioan - pentru-pentru
- Muscă Monica Octavia - pentru-pentru
- Mușetescu Tiberiu-Ovidiu - pentru-pentru
- Nassar Rodica - pentru-pentru
- Năstase Adrian - pentru-pentru
- Nechita Aurel - pentru-pentru
- Nedelcu Gabriela - absentă
- Nica Dan - pentru-pentru
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - pentru-pentru
- Nicolicea Eugen - pentru-pentru
- Nicula Vasile Cosmin - pentru-pentru
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - pentru-pentru
- Nistoran Dorin-Liviu - pentru-pentru
- Niță Constantin - pentru-pentru
- Nițulescu Teodor - pentru-pentru
- Nosa Iuliu - pentru-pentru
- Oancea Viorel - pentru-pentru
- Olărean Aurel - pentru-pentru
- Oltean Ioan - pentru-pentru
- Olteanu Bogdan - absent
- Oprea Gabriel - pentru-pentru
- Ovidenie Costel - pentru-pentru
- Palăr Ionel - pentru-pentru
- Pambuccian Varujan - pentru-pentru
- Pardău Dumitru - pentru-pentru
- Pascu Bogdan - pentru-pentru
- Pașcu Ioan Mircea - pentru-pentru
- Pavelescu Aurelian - absent
- Paveliu Marian Sorin - pentru-pentru
- Păun Nicolae - pentru-pentru
- Petrea Constantin - pentru-pentru
- Plumb Rovana - pentru-pentru
- Podgorean Radu - pentru-pentru
- Ponta Victor-Viorel - absent
- Pop Claudiu Adrian - pentru-pentru
- Popa Cornel - pentru-pentru
- Popa Daniela - absentă
- Popa Nicolae - pentru-pentru
- Popeangă Petre - pentru-pentru
- Popescu Dan Ioan - pentru-pentru
- Popescu Florin Aurelian - pentru-pentru
- Popescu Ionica Constanța - pentru-pentru
- Popescu-Tăriceanu Călin - absent
- Popp Cosmin Gabriel - pentru-pentru
- Preda Cezar Florin - pentru-pentru
- Preda Ion - pentru-pentru
- Pruteanu Vasile - pentru-pentru
- Puchianu Ioan Dumitru - pentru-pentru
- Pupeză Viorel - pentru-pentru
- Purceld Octavian-Mircea - pentru-pentru
- Pușcaș Vasile - pentru-pentru
- Pușcă Mircea Valer - pentru-pentru
- Puzdrea Dumitru - absent
- Racoceanu Viorel - pentru-pentru
- Radan Mihai - pentru-pentru
- Radu Octavian-Claudiu - pentru-pentru
- Raicu Romeo Marius - pentru-pentru
- Rădulescu Cristian - pentru-pentru
- Rogin Marius - pentru-pentru
- Romanescu Marcel Laurențiu - pentru-pentru
- Rus Ioan Aurel - pentru-pentru
- Rusu Mihaela Adriana - pentru-pentru
- Rușanu Dan Radu - pentru-pentru
- Sanda Victor - pentru-pentru
- Sandu Gabriel - pentru-pentru
- Sandu-Capră Mihai - pentru-pentru
- Sasu Ion - pentru-pentru
- Săniuță Marian Florian - pentru-pentru
- Săpunaru Nini - pentru-pentru
- Sârb Gheorghe - pentru-pentru
- Sârbu Daciana Octavia - absentă
- Sârbu Marian - pentru-pentru
- Sârbu Mugurel Liviu - pentru-pentru
- Scutaru Adrian George - pentru-pentru
- Semcu Adrian Emanuil - pentru-pentru
- Seres Dénes - pentru-pentru
- Severin Adrian - pentru-pentru
- Silaghi Ovidiu Ioan - pentru-pentru
- Sirețeanu Mihail - pentru-pentru
- Sóki Béla - pentru-pentru
- Soporan Vasile Filip - pentru-pentru
- Stan Ioan - pentru-pentru
- Stan Ion - absent
- Stanciu Anghel - absent
- Stănescu Cristian - pentru-pentru
- Stănescu Mircea - pentru-pentru
- Stănișoară Mihai - pentru-pentru
- Stoica Ion - pentru-pentru
- Străchinaru Petre - pentru-pentru
- Strungă Emil - pentru-pentru
- Szekely Levente Csaba - pentru-pentru
- Șandru Marcela Lavinia - absentă
- Știrbeț Cornel - pentru-pentru
- Știreanu Octavian - absent
- Știucă Alecsandru - pentru-pentru
- Tabără Valeriu - pentru-pentru
- Tamás Sándor - pentru-pentru
- Tămagă Constantin - pentru-pentru
- Tănăsescu Mihai Nicolae - absent
- Tărniceru Petru - pentru-pentru
- Tcaciuc Ștefan - pentru-pentru
- Teodorescu George Alin - pentru-pentru
- Timar Liviu - pentru-pentru
- Timiș Ioan - absent
- Todoran Pavel - pentru-pentru
- Toma Florentina Marilena - pentru-pentru
- Toma Horia-Victor - pentru-pentru
- Tóro Tiberiu - pentru-pentru
- Tudor Constantin - pentru-pentru
- Tudor Marcu - pentru-pentru
- Tudose Mihai - pentru-pentru
- Turcan Raluca - pentru-pentru
- Țundrea Ioan - pentru-pentru
- Uioreanu Horea Dorin - pentru-pentru
- Ujeniuc Dragoș - pentru-pentru
- Ungureanu Petre - pentru-pentru
- Ungureanu Valeriu Alexandru - pentru-pentru
- Ursărescu Dorinel - pentru-pentru
- Vainer Aurel - pentru-pentru
- Varga Attila - pentru-pentru
- Vasile Aurelia - pentru-pentru
- Vasilescu Lia Olguța - pentru-pentru
- Vălean Adina Ioana - pentru-pentru
- Văsioiu Horia - pentru-pentru
- Vlase Petru Gabriel - pentru-pentru
- Vlădoiu Aurel - pentru-pentru
- Voicu Cătălin - pentru-pentru
- Voicu Mihai Alexandru - absent
- Voinea Florea - absent
- Zaharia Claudius Mihail - pentru-pentru
- Zamfir Gabriel Sorin - pentru-pentru
- Zamfirescu Dan Dumitru - pentru-pentru
- Zegrean Augustin - absent
- Zgonea Valeriu Ștefan - pentru-pentru

O să reiau absenții.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să reluați absenții și vreau să-i rog pe colegi să rămână totuși în sală, cei doi candidați, în măsura în care vor obține votul favorabil, vor trebui să-și depună jurământul în fața celor două Camere.

 
 

Domnul Petre Popeangă:

Adomniței Cristian Mihai - absent
- Andronescu Ecaterina - pentru-pentru
- Antal Árpád-András - pentru-pentru
- Antal Istvan - absent
- Apostolache Mihai Cristian - absent
- Barbu Gheorghe - absent
- Bărbulețiu Tiberiu - pentru-pentru
- Boagiu Anca-Daniela - pentru-pentru
- Boeriu Valeriu-Victor - absent
- Buda Daniel - absent
- Constantinescu Anca - absentă
- Dragomir Dumitru - absent
- Eserghep Gelil - absent
- Faina Constantin - absent
- Gușă Cozmin Horea - absent
- Hellvig Eduard Raul - absent
- Hogea Vlad Gabriel - absent
- Ifrim Mircea - absent
- Ionescu Daniel - absent
- Iordache Florin - absent
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Lambrino Radu - absent
- Liga Dănuț - absent
- Mătușa Tudor - absent
- Mănescu Rareș Șerban - pentru-pentru
- Mărculeț Petrescu Mira Anca - absentă
- Mironescu Laurențiu - absent
- Nedelcu Gabriela - absentă
- Olteanu Bogdan - absent
- Pavelescu Aurelian - absent
- Ponta Victor-Viorel - absent
- Popa Daniela - absentă
- Popescu-Tăriceanu Călin - absent
- Puzdrea Dumitru - absent
- Sârbu Daciana Octavia - absentă
- Stan Ion - absent
- Stanciu Anghel - absent
- Șandru Marcela Lavinia - pentru-pentru
- Știreanu Octavian - absent
- Tănăsescu Mihai Nicolae - absent
- Timiș Ioan - absent
- Voicu Mihai Alexandru - absent
- Voinea Florea - absent
- Zegrean Augustin - absent

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult. Așteptăm rezultatul votului.

 
 

Stimați colegi,

Vă anunț că au fost exprimate 395 de voturi, toate în favoarea celor doi candidați. Sau, altfel spus, cei doi candidați au fost aprobați de către cele două Camere cu câte 395 de voturi pentru, fiind votați în unanimitate. (Aplauze)

 
Depunerea jurământului de către cei doi membri numiți ai Colegiului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Ei au fost numiți în calitatea de membri ai CNSAS și potrivit art.8 alin.10 din Legea nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică, la învestirea în funcție, membrii colegiului depun jurământul în fața Parlamentului.

În acest scop, membrii numiți astăzi în Colegiu, se vor deplasa la tribună, în ordinea Dorin Dan Lazea întâi și apoi Laurențiu Tănase. Cu mâna pe Constituție și pe Biblie vor da citire jurământului individual, după care îl vor semna și-l vor depune la președintele ședinței.

Domnul Dorin Dan Lazea.

 

Domnul Dorin Dan Lazea:

(Cu mâna pe Constituție și Biblie rostește jurământul scris.)

"Eu, Dorin Dan Lazea, membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, jur să respect Constituția și legile țării, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, să-mi îndeplinesc cu conștiinciozitate, onoare și fără părtinire îndatoririle ce îmi revin în calitate de membru al Colegiului Consiliului.

Așa să-mi ajute Dumnezeu!" (Aplauze.)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Vă rog să semnați jurământul.

Îl rog pe domnul Laurențiu Tănase să procedeze în același mod.

Vă rog.

 
 

Domnul Laurențiu Tănase:

(Cu mâna pe Constituție și Biblie rostește jurământul scris.)

"Eu, Laurențiu Tănase, membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, jur să respect Constituția și legile țării, drepturile și libertățile fundamentale ale omului să-mi îndeplinesc cu conștiinciozitate onoare și fără părtinire îndatoririle ce îmi revin în calitate de membru al Colegiului Consiliului.

Așa să-mi ajute Dumnezeu!" (Aplauze)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să semnați.

 
 

Stimați colegi,

Ședința noastră de dimineață s-a încheiat. Ne revedem la ora 15.00

Vă mulțumesc.

 
   

Ședința s-a incheiat la ora 13,00.