Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 14 iunie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.86/21-06-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 14-06-2005 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 14 iunie 2005

  1. Angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului de Lege privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.  
 
consultă fișa PL nr. 214/2005 L217/2005

 

Ședința a început la ora 15,30.

Lucrările au fost conduse de domnul Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii George Sabin Cutaș, vicepreședinte al Senatului, Paula Maria Ivănescu, secretar al Senatului, și Petre Popeangă, secretar al Camerei Deputaților.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să luați loc în bănci.

Stimați colegi,

Vă rog să luați loc în bănci ca să putem începe ședința.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Declar deschisă ședința comună de după amiază a Camerei Deputaților și Senatului, la care, din totalul de 468 de deputați și senatori, și-au înregistrat prezența 426, fiind absenți 42. Cvorumul legal de lucru este îndeplinit.

Birourile permanente ale celor două Camere au hotărât să propună pentru ordinea de zi a acestei ședințe angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului de Lege privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Dacă sunt comentarii în legătură cu proiectul ordinii de zi propus. Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră proiectul ordinii de zi.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru prevede doar prezentarea acestui proiect de lege.

Dacă sunt comentarii?

Supun votului programul de lucru în aceste condiții.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Reamintesc faptul că proiectul de lege înscris pe ordinea de zi a ședinței comune a Camerei Deputaților și Senatului a fost depus la Parlament la data de 6 iunie 2005.

Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, în ședința din 7 iunie 2005, în conformitate cu prevederile art.114 alin.3 din Constituție, au stabilit următoarele: termen pentru depunerea amendamentelor, vineri, 10 iunie 2005; termen pentru transmiterea amendamentelor la Guvern, sâmbătă, 11 iunie 2005, urmând ca Guvernul să hotărască asupra acestora și să prezinte Parlamentului proiectul de lege asupra căruia își asumă răspunderea.

Cu aceste precizări, dau cuvântul domnului Călin Popescu-Tăriceanu, prim-ministru, pentru prezentarea proiectului de lege.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

Domnul Călin Popescu Tăriceanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte al Camerei Deputaților.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Domnilor miniștri,

Sunt onorat să vin astăzi în fața dumneavoastră. Fără îndoială, este o zi deosebită. Guvernul își asumă răspunderea pentru proiectul de lege care va reforma regimul proprietății și justiția din România.

Ca prim-ministru, sunt mândru să conduc o echipă care promovează reforme autentice și indispensabile statului de drept. Ca român, regret că aceste reforme au loc doar după 15 ani de tergiversări și confuzii. Ca cetățean al Europei, știu că numai dacă facem aceste reforme, chiar și acum, în al doisprezecelea ceas, România are șanse reale să devină un stat cu drepturi depline al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Astăzi este o zi în care facem o alegere istorică. În primul rând, avem de ales între a trăi în trecut sau a reconstrui prezentul și, implicit, viitorul. Cum este vorba de asumarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului, facem această alegere împreună, membrii ai legislativului și ai executivului, iar prin noi sunt reprezentați toți românii. De aceea, este o zi în care purtăm pe umeri o responsabilitate mai mare ca niciodată și trebuie să ne comportăm ca atare.

Trecutul înseamnă un șir nesfârșit de abuzuri, de nedreptăți și de umilințe la adresa foștilor proprietari. O corupție care a cangrenat societatea. Un sistem judiciar care nu performează în actul de dreptate ci în complicități dubioase, cu indivizi aflați deasupra legii.

Unii s-au obișnuit cu această stare de fapt, pentru alții, este o situație profitabilă care trebuie să continue în acest fel. Alții sunt însă triști și revoltați.

Dincolo de opțiuni personale, interesul național al României ne spune că lucrurile nu mai pot continua așa. Statul de drept este în pericol, iar o dată cu el, aderarea la Uniunea Europeană și nu în ultimul rând, bunăstarea românilor.

Abuzurile la adresa unei categorii de cetățeni, cum ar fi proprietarii, reprezintă precedentul trist care permite abuzuri la adresa altor români. O justiție ineficientă și îngenuncheată pe diverse interese politice sau de grup este principalul factor pentru transformarea corupției dintr-un fenomen marginal într-unul endemic.

Acest trecut ne condamnă la izolare. România nu va putea deveni niciodată stat membru al Uniunii Europene cu un astfel de trecut. Abuzurile și corupția trebuie să înceteze să mai fie pentru România scheletul ascuns în dulap. Nu trebuie să le ascundem ca să dăm bine în fața partenerilor noștri europeni, cred mai degrabă că trebuie să facem curățenie și să renunțăm la ele. Reforma proprietății și a justiției este soluția.

De aceea, spun că astăzi nu facem o alegere abstractă între trecut și viitor, ci alegem între izolarea la periferie și integrarea europeană. Alegem între stagnarea ce vine din ambiguitate și progresul pe care îl determină o reformă reală. Alegem între a nu avea nici o șansă sau a avea toate șansele de partea noastră.

Legea pentru care Guvernul își asumă astăzi răspunderea, este prin excelență legea reformei europene în România. Este o lege pentru ca România să devină membru cu drepturi depline a Uniunii Europene pe 1 ianuarie 2007, așa cum cu toții ne-o dorim. Este o lege pentru o Românie modernă.

Doamnelor și domnilor,

Dacă renunțăm la acest trecut, se pune întrebarea legitimă ce punem în locul lui pentru a reconstrui prezentul și viitorul. Propunerea Guvernului pe care îl conduc este să stabilim un regim al proprietății corect și stabil precum și o justiție europeană.

Ce înseamnă aceasta? Reiese chiar din substanța proiectului de lege pe care-l voi prezenta sintetic în cele ce urmează.

Prin acest proiect de lege, luăm măsurile necesare pentru a respecta și garanta proprietatea, ca instituție fundamentală a statului de drept și a unei economii de piață funcționale. Asigurăm, pentru prima oară după 1990, stabilitate și siguranță în relațiile de proprietate, fără de care aderarea la Uniunea Europeană ar fi imposibilă. Reparăm tot ce se mai poate repara din nedreptățile și abuzurile generate de politica compromisurilor care a fost aplicată din 1990 până încoace.

În domeniul proprietății urbane, asigurăm corelarea mai multor acte normative: Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată; Ordonanța de urgență a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor imobile care au aparținut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.501/2002; Ordonanța de urgență a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.66/2004.

Principiul pe care mergem este cel al restituirii în natură a proprietăților preluate în mod abuziv de către regimul comunist și al acordării de reparații juste numai acolo unde retrocedarea nu se mai poate face din motive obiective, în cazuri cum ar fi cele legate de imobilele care nu mai există sau au intrat în circuitul civic.

Se elimină excepțiile care până acum au creat privilegii, sediile de partide, de ambasade, de instituții publice se restituie în natură foștilor proprietari. Soluționarea notificărilor depuse de proprietarii de drept va fi urgentată. Am ușurat modul în care se dovedește dreptul de proprietate, am introdus obligativitatea ca punerea în posesie să se facă în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a deciziei de restituire.

Actul normativ prevede și măsurile necesare pentru a urgenta restituirea bunurilor imobile ce au aparținut cultelor religioase și minorităților naționale. Pentru prima oară reglementăm acordarea de despăgubiri pentru proprietari ale căror imobile sau terenuri nu pot fi restituite.

În conformitate cu normele europene și interne, dreptul de proprietate ca atare se transformă în drept de creanță asupra statului pe baza unor principii echitabile și anume, procedurile de acordare a măsurilor reparatorii se simplifică, despăgubirile sunt juste, echitabile și neplafonate prin lege. Cuantumul despăgubirilor va fi stabilit de evaluatori autorizați care vor răspunde de corectitudinea evaluărilor făcute.

Am impus, de asemenea, sancțiuni aspre pentru cei care încalcă prevederile și termenele legale, ceea ce va contribui la eficientizarea sistemului. Pentru imobilele de interes public pentru care proprietarul este obligat să păstreze această destinație în schimbul unei chirii ce va fi stabilită de Guvern, asigurăm facilitatea scutirii de impozit pe clădire și pe terenul aferent.

Abuzuri și nedreptăți au fost generate și de reglementarea incorectă a regimului proprietății funciare prin Legea nr.18/1991. Acest lucru a contribuit la criza agriculturii românești care durează de ani de zile. Sute de mii de procese pentru pământ blochează instanțele, iar proprietarii își irosesc timpul, banii și energia în sălile de judecată.

Circulația juridică a terenurilor și constituirea exploatațiilor eficiente sunt blocate. Birocrația îngreunează restituirea în loc să o pună în practică. Legea nr.18 a permis în mod abuziv ca restituirea terenurilor din extravilan să nu se facă pe vechiul amplasament.

Nedreptățile de această natură nu mai pot fi corectate acum, dar pot fi soluționate alte probleme. În acest scop, prin legea pentru care ne asumăm răspunderea, noi vizăm: urgentarea aplicării legislației funciare și definitivarea proceselor în desfășurare; proprietățile se restituie pe vechiul amplasament cu respectarea restituirilor legale care au avut loc până acum; posibilitatea ca fostul proprietar să poată fi de acord cu terenul oferit în echivalent; restituirea terenurilor agricole la nivelul ultimei reforme agrare efectuate în spirit democratic, este vorba de Legea nr. 187 din martie 1945 și, respectiv, anul 1948, în cazul pădurilor. Pentru păduri, acest fapt înseamnă că nu există o limită de suprafață, proprietarii urmând să primească înapoi tot ce dețineau la data naționalizării. Reintroducerea probei cu martori, restituirea construcțiilor aferente terenurilor agricole și forestiere situate în extravilan; restituirea drumurilor, cantoanelor și altor obiective aferente fondului silvic; despăgubirea proprietarilor pe ale căror terenuri se află investiții vândute în mod legal de către stat la valoarea justă de piață a acestor terenuri; simplificarea condițiilor de reconstituire a dreptului de proprietate și accelerarea emiterii titlurilor și a punerii în posesie.

În acest fel, problema proprietăților funciare trebuie să fie rezolvată definitiv în următorii doi ani. Pentru aceasta, obligăm primarii să afișeze lunar stadiul aplicării legilor funciare și am introdus amenzi pentru tergiversarea sau împiedicarea reconstituirii dreptului de proprietate.

Propunem, totodată, o serie de măsuri pentru a încuraja circulația juridică a terenurilor și unificarea proprietății agricole, în scopul creării unei agriculturi competitive cu piața europeană.

Se elimină dreptul de preemțiune al vecinilor la cumpărarea unui teren, precum și limita de maxim 200 de hectare de teren arabil la care dădeau dreptul reglementările actuale. În acest fel, tranzacțiile cu pământ se liberalizează, iar schimburile și vânzarea de terenuri se scutesc de taxe de timbru și timbru judiciar.

De asemenea, proprietarii în vârstă de peste 62 de ani sunt încurajați să-și vândă sau să-și închirieze terenurile primind o rentă viageră anuală. Valoarea rentelor viagere va fi de 50 de euro pentru cei care arendează și de 100 de euro pentru cei care vând.

Fondurile pentru acordarea acestor rente vor proveni din impozitarea terenurilor din extravilan, în medie cu aproximativ 300.000 de lei pe hectar, începând cu data de 1 ianuarie 2006.

Valoarea terenurilor agricole va crește datorită modificărilor la Legea cadastrului și a publicității imobiliare, modificări care vor fi aduse acum. Va fi extins biroul de cadastru la nivel național, iar meseria de expert cadastral va fi liberalizată. Prețurile pentru lucrările de cadastru vor scădea, iar statul va finanța realizarea cadastrului general.

Dacă Legea nr. 18 a umplut sălile de judecată cu oameni nedreptățiți, legea pentru care ne asumăm astăzi răspunderea, suntem convinși că va avea un efect invers. Am introdus o serie de reglementări pentru a accelera judecățile în materie funciară, astfel se creează complete specializate, se scurtează termenele de judecată, se simplifică administrarea probelor și a procedurilor de citare, se elimină calea de atac a apelului, se simplifică punerea în executare a hotărârilor emise.

Doamnelor și domnilor,

Reforma în domeniul proprietății pe care o propunem astăzi are un caracter complex și cuprinzător. Nu sunt adeptul jumătăților de măsură și, din acest motiv, am ținut să reglementăm toate aspectele ce țin de dreptul la proprietate, de la refacerea acestuia, până la exercitarea lui în mod eficient și conform normelor europene.

Astfel, chiar dacă am fi aplicat măsuri corecte pentru reconstituirea proprietății, absența unor reglementări care să asigure eficientizarea exercitării dreptului la proprietate, nu ar fi rezolvat blocajul existent în prezent și nu ar permite dezvoltarea accelerată a economiei de piață.

Evident, dacă aceste măsuri ar fi fost luate în 1990 sau, eventual, în primii ani din decada '90, România probabil ar fi arătat astăzi cu totul diferit. Același lucru se poate spune și despre reforma justiției pe care o facem posibilă astăzi prin asumarea răspunderii Guvernului.

Vom modifica cele trei legi fundamentale ale justiției: Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraților, Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară.

Demersul nostru are la bază principii ferme ale statului de drept. Justiția trebuie să fie independentă, eficientă și responsabilă.

Am să vă dau câteva exemple de măsuri de reformă pe care le promovăm pe baza acestor principii. Pentru prima oară va fi asigurată independența totală a judecătorilor și a procurorilor, precum și a mijloacelor ca aceștia să-și apere acest statut. De exemplu, unui procuror nu i se mai poate lua un dosar pentru a bloca o anchetă, în schimb, procurorii pot să conteste o decizie nedreaptă a șefului ierarhic. Încălcarea principiului distribuirii aleatorii a cauzelor va fi sancționată disciplinar.

În următoarele șase luni vor fi organizate concursuri pentru funcțiile de conducere din justiție. Funcțiile de judecători, de conducători de instanță, parchet vor fi scoase la concurs pe criterii obiective de performanță și de management. Va fi redusă vechimea pentru promovarea în funcții la tribunale, curți de apel și parchete, pentru a permite accesul magistraților la posturi de bază pe criterii de performanță.

Aceasta va duce la înnoirea corpului de magistrați. Am spus-o și o repet cu această ocazie, cred că în sistemul judiciar românesc există oameni cu coloană vertebrală, profesioniști și dedicați cauzei justiției. Noi creăm astăzi, aici, condițiile pentru ca ei să se afirme în justiția din România. Creăm, practic, condițiile unui nou val în magistratura românească.

Consiliul Superior al Magistraturii va fi de asemenea consolidat și va putea să joace cu adevărat rolul de garant al independenței justiției. Spre deosebire de situația actuală, activitatea membrilor C.S.M. va fi permanentă. Statutul de membru C.S.M. va fi incompatibil cu funcțiile de conducere și cu activitatea de judecător sau de procuror, ceea ce va permite eliminarea unor eventuale conflicte de interese.

C.S.M. va propune numirea în funcția de procuror și va decide detașarea și transferul procurorilor. Consiliul va organiza, de asemenea, concursurile pentru accesul în magistratură și evaluările magistraților după numirea în funcție. Așadar, contrar acuzațiilor din ultima vreme, Ministerul Justiției nu va exercita nici un control asupra carierei și activității profesionale a procurorilor, acestea rămânând doar atribute ale Consiliului Superior al Magistraturii.

Spre deosebire de situația prezentă, C.S.M. va fi responsabilizat, deoarece va trebui să prezinte un raport de activitate în fața Parlamentului. Nu este vorba de o subordonare politică a C.S.M. față de Parlament, ci de a permite o dezbatere publică asupra activității acestui for. C.S.M. trebuie să răspundă pentru activitatea sa. Cetățenii, de asemenea, au dreptul să știe cum se face actul de justiție. Membrii C.S.M. care nu-și vor îndeplini atribuțiile legale, vor fi sancționați disciplinar.

Membrii C.S.M. pot fi revocați din funcție la propunerea a cel puțin două treimi din numărul procurorilor și al judecătorilor.

În ceea ce privește rolul ministrului justiției, singurul atribut va fi propunerea de numire și revocare în funcții a procurorilor generali, a adjuncților acestora și a șefilor de secții, dar nu în mod arbitrar, ci pe baza unor evaluări obiective ale performanțelor profesionale și ale eficienței parchetelor.

Numirea propriu-zisă va fi făcută de președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul C.S.M. Mandatul lor va fi de trei ani, cu posibilitatea de a fi reînnoit o singură dată. Această procedură este conformă cu procedurile existente în statele europene. Ea reflectă și dispozițiile constituționale privind organizarea și funcționarea acestor parchete, sub autoritatea ministrului justiției.

În plus, șeful Parchetului General și al Parchetului Anticorupție vor fi evaluați anual pentru modul în care și-au condus instituțiile. Rapoartele vor fi prezentate C.S.M. și vor fi însoțite de dezbateri publice organizate în Parlament.

Vorbeam mai devreme despre promovarea tinerei generații în justiție. Reforma noastră prevede și eliminarea posibilității ocupării funcției de judecător sau procuror după împlinirea vârstei legale de pensionare. Au fost critici în acest sens, acunzându-se faptul că nu este decât aplicarea principiului constituțional al nediscriminării și lipsei de privilegii.

În plus, procurorii și judecătorii care au colaborat cu securitatea nu vor mai putea fi numiți în funcții de conducere. Judecătorii vor fi specializați pe diverse domenii și, în acest sens, vor fi create secții și instanțe specializate în fiecare județ.

Începând cu data de 1 ianuarie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție va prelua de la Ministerul Justiției toate atribuțiile referitoare la gestionarea bugetului curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate și judecătoriilor.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

V-am prezentat doar câteva din măsurile pentru reforma justiției prevăzute în legea pentru care Guvernul își asumă astăzi responsabilitatea. Aceste măsuri reprezintă mecanismele prin care sistemul judiciar se va transforma și din interior.

S-au spus multe lucruri în ultima vreme despre reforma sistemului judiciar pe care intenționăm să o facem. Au fost unele voci care s-au ridicat, din păcate, împotriva acestei reforme. Au fost inventate tot soiul de argumente. S-a spus că ar fi de fapt o contrareformă care ar viza reintroducerea controlului politic asupra justiției.

Este semnificativ că cei care nu au luat măsuri reale de reformă a justiției, atunci când erau la putere, dar au patronat generalizarea corupției la nivelul întregii societăți, sunt acum cei mai înverșunați opozanți ai acestui demers. Probabil că ei se simt în siguranță cu actualul sistem judiciar. Vestea proastă este că sunt printre puținii în această situație. Sondajele de opinie arată, constant, că majoritatea populației nu are încredere în justiția din România.

Vestea bună pentru români este că toate măsurile de reformă pe care le propunem au fost introduse cu consultarea oficialilor europeni.

Reforma justiției este conformă cu normele europene. În plus, reforma justiției este garanția că România nu va fi amânată de la aderare la Uniunea Europeană din cauza problemelor din sistemul judiciar. Trebuie să reamintesc aici faptul că avem o clauză de salvgardare pe justiție și afaceri interne care poate amâna aderarea României cu un an dacă nu se face reformă.

Așa cum am mai spus, dacă fostul guvern reforma justiția la timpul potrivit, atunci nu am fi avut această clauză de salvgardare, iar corupția nu ar fi devenit un fenomen endemic.

În urmă cu câteva zile, Comisia Europeană a trimis o scrisoare de avertizare care semnala întârzierile din domeniul luptei împotriva corupției, cu precădere absența anchetelor unor cazuri de corupție la nivel înalt.

Vreau să fie foarte clar, Guvernul, știți foarte bine că nu poate face anchete, aceasta este numai treaba justiției. Dacă până acum justiția nu a reușit să combată eficient corupția, mai ales în condițiile în care Guvernul pe care-l conduc nu a mai exercitat nici un control politic asupra ei, înseamnă că deficiențele sunt din sistem. Și singura soluție pentru repararea acestor deficiențe este o reformă reală. Promovarea acestei reforme este singurul lucru pe care-l mai poate face Guvernul în acest moment pentru a eficientiza lupta împotriva corupției. Și sunt convins că, în final, vom reuși.

Dacă opoziția dorește să depună o moțiune de cenzură, aceasta, după părerea mea, nu va trece. Coaliția guvernamentală este strâns unită în jurul legii reformei europene în România. Nu va fi decât un gest politicianist care va transmite un mesaj clar privind opoziția față de reforma justiției și a proprietății și de pregătire a României pentru aderarea la Uniunea Europeană în 2007.

Opoziția ne-a critica și pe chestiuni de procedură. S-a spus că am recurs la asumarea răspunderii pentru că am vrut să evităm dezbaterile publice. Nu este adevărat. Toate prevederile din această lege au fost în dezbatere publică timp de câteva săptămâni, iar inițiatorii au preluat numeroase amendamente formulate în cadrul acestor dezbateri; mai mult decât atât, au fost acceptate și amendamente depuse de parlamentari din toate partidele, inclusiv de la opoziție, după trimiterea textului în Parlament, sunt exact 71 de amendamente depuse de parlamentari.

S-a mai spus și că gestul nostru manifestă dispreț față de instituția Parlamentului. Total fals. Prin procedura asumării răspunderii, Guvernul vine în fața Parlamentului și cere un vot de încredere. Asta facem și noi, vă cerem un vot de încredere pentru a face o reformă de profunzime în societatea românească. Este o reformă care consolidează stâlpii de rezistență ai statului de drept, proprietatea privată și justiția.

S-a mai spus că sunt foarte multe titluri, că am modificat foarte multe legi și că am umplut foarte multe pagini. Din păcate, vreau să subliniez că reforma nu se cântărește la kilogram sau la legătură, ca la piață, ci se evaluează prin efectele pe care le generează într-o societate.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Îmbinarea într-o singură lege a reformei europene a tuturor măsurilor ce țin de reforma proprietății și a justiției este coerentă și logică. Proprietatea nu poate fi garantată, iar raporturile între proprietari nu au stabilitate, fără o justiție independentă, eficientă și modernă. Noi am venit cu o abordare complexă care să rezolve în mod coerent deficiențele de sistem din aceste domenii fundamentale ale statului de drept.

Nu am vrut să mai lucrăm cu jumătăți de măsură și cu cârpeli. Știu, pentru societatea românească e o premieră, dar este normal pentru momentul actual. Guvernul pe care-l conduc este ferm dedicat reformei.

În încheiere, subliniez din nou că aceste prevederi vor juca un rol crucial în procesul de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană. Fără rezolvarea problemelor de sistem de care am vorbit până acum, România nu are un viitor în Uniunea Europeană. Vom rămâne mereu la periferia lumii civilizate. Și ca prim-ministru, și totodată ca român, eu nu doresc și nu pot să accept acest lucru.

Pentru toate aceste motive, Guvernul pe care-l conduc își asumă astăzi răspundere în fața Parlamentului pentru proiectul de lege privind reglementarea juridică a proprietății și reforma în justiție.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Reamintesc că urmare a prezentării proiectului de lege pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea, poate fi depusă o moțiune de cenzură în termen de trei zile de la prezentare, potrivit art.114 alin.2 din Constituție.

Declar închisă ședința comună de după amiază a Camerei Deputaților și Senatului.

Vă mulțumesc.

 

Ședința s-a încheiat la ora 16,00.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 30 noiembrie 2021, 18:24
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro