Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 22-06-2005

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 22 iunie 2005

2. Prezentarea și dezbaterea moțiunii de cenzură inițiate de 133 deputați și senatori, "Dictatura și incompetența Guvernului Tăriceanu împotriva integrării europene a României" (supunerea la vot; respingerea moțiunii de cenzură).

 

Domnul Adrian Năstase:

  ................................................

Înainte de a trece la dezbaterea moțiunii, vă informez că nu s-au înregistrat din partea inițiatorilor cereri de retragere a moțiunii de cenzură sau de retragere a unor semnături.

Înreb, însă, în plenul celor două Camere, dacă există totuși o stfel de cerere. Nu.

Dau cuvântul atunci domnului senator Dan Mircea Popescu, pentru prezentarea moțiunii de cenzură.

Stimați colegi,

Conform art. 79 din Regulamentul ședințelor comune, după prezentarea moțunii de cenzură, va fi prezentat punctul de vedere al Guvernului, iar după aceea vom trece la dezbateri.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul Dan Mircea Popescu:

Mulțumesc.

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Stimați membri ai Cabinetului,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În opinia noastră, România se află într-o situație extrem de gravă, situație în care actuala putere desconsideră instituțiile statului, oferindu-le un rol pur decorativ. Una dintre aceste instituții este chiar Parlamentul României. Instituția fundamentală a sistemului democratic din orice țară este tratată de către Guvernul României ca o agenție guvernamentală, în care dezbaterea nu este permisă, sub pretextul ideii de antireformă.

Ce ne cere, de fapt, Guvernul prin asumarea răspunderii asupra unui pachet de 17 legi? În primul rând, ne cere să abandonăm misiunea constituțională a Parlamentului de a dezbate și adopta proiectele de lege, precum și de a cenzura politica Executivului, punând astfel stavilă eventualelor sale excese. Un Guvern pe care Parlamentul l-a învestit cu putere încearcă acum să se așeze deasupra acestui Parlament care a fost ales direct de către cetățeni.

Ni se spune că o atare procedură ar fi impusă de urgența cu care anumite măsuri trebuie adoptate. Aceasta este însă o minciună! Până acum, timp de peste șase luni de la învestirea sa, actualul Parlament a adoptat mai mult proiectele de legi ale Guvernului precedent, atâta vreme cât actualul Guvern nu a avut aproape nimic de propus Legislativului. De aceea a existat senzația că PSD s-ar mai afla încă la guvernare. Dacă am accepta, totuși, că este vorba despre o urgență, ne întrebăm de ce Guvernul nu apelează la procedura ordonanțelor de urgență? Evident, nu urgența presează Guvernul, ci dorința de a reduce rolul Parlamentului.

Unii ar putea spune că Guvernul procedează astfel de teama că Parlamentul, dominat, chipurile, de o Opoziție ostilă, recalcitrantă și neconstructivă, i-ar putea bloca inițiativele legislative, zădărnicindu-i astfel efortul de reformare a statului. Nimic mai fals! Actualul Parlament nu a respins până acum nici o inițiativă majoră a Guvernului, mai ales atunci când a fost vorba, așa cum se pretinde că ar sta lucrurile acum, despre legi necesare integrării europene. Este știut că, pentru Partidul Social Democrat, integrarea europeană este un obiectiv mai important decât pentru actuala guvernare care, prin gura liderului ei de facto, președintele Traian Băsescu, nu încetează să bagatelizeze rolul Uniunii Europene, favorizând așezarea României pe axa Washington-Londra-București.

Apare cu claritate jocul politicianist al actualei Puteri liberal-democrate, joc care pune în pericol Constituția și siguranța națională. Sfidând Parlamentul atât Guvernul, cât și Președintele Băsescu doresc fie să-i diminueze rolul împingând țara spre autoritarism, fie să îl oblige a reacționa și a provoca demisia Guvernului spre a justifica astfel alegeri anticipate. Ușurința cu care Guvernul și-a trecut până acum legislația prin Parlament, mai ales cu sprijinul Opoziției, demonstrează că asemenea alegeri nu sunt necesare spre a facilita actul de guvernare. Ele nu sunt cerute, așadar, de nevoia consolidării actualei majorități parlamentare, ci de dorința înlocuirii ei cu o masivă majoritate prezidențială gata să închidă ochii la încălcările Constituției și să îngăduie instaurarea unui regim prezidențial autoritar în România.

Grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat nu puteau rămâne pasive față de o asemenea manevră. Ele au fost obligate de către Guvern să formuleze moțiunea de cenzură. Această moțiune este în apărarea Constituției. Ea este, în opinia noastră, o moțiune pentru salvarea democrației și a libertăților cetățeanului.

În acest context, avem răspunderea de a da expresie îngrijorării alegătorilor care înțeleg prea bine că, de exemplu, demiterea tuturor conducătorilor de instanțe în termen de 15 zile de la eventuala adoptare a pachetului de legi avansat de Guvern va însemna practic blocarea sistemului judiciar românesc. Care cetățean, inteligent și sănătos, din această țară poate crede că instanțele, decapitate și aruncate în confuzia unei tranziții inevitabil afectate de reglări de conturi, vor fi capabile să administreze justiția mai bine decât până acum? Care cetățean, inteligent și sănătos, poate crede că procedurile de concurs, deschise sub presiune și control politic, consecutiv amintitei decapitări, vor aduce la conducere persoane mai competente și mai oneste?

Punerea în discuție, fără nici un motiv concret și fără nici o dovadă, a tuturor - repetăm, a tuturor - conducătorilor de instanțe din România înseamnă, practic, afirmarea unei prezumții de vinovăție - respectiv de incompetență - la adresa vârfurilor puterii judecătorești în bloc. După ce vor fi epurați, ei vor fi înlocuiți sau eventual menținuți printr-un așa-zis concurs organizat sub presiunea și cenzura Guvernului. Asistăm la o lustrație operată cu încălcarea celor mai elementare drepturi ale omului, în disprețul principiilor europene, astfel cum au fost ele codificate în rezoluțiile pertinente ale Consiliului Europei.

O asemenea formulă este necunoscută de la revoluția bolșevică încoace. La concepțiile și practicile acelei revoluții - concepții și practici sub imperiul cărora s-a format și a acționat doamna Monica Macovei în perioada regimului totalitar ceaușist, înainte de a se deghiza în militant pentru drepturile omului, spre a-și face uitat trecutul - se revine astăzi. Actualul ministru al justiției este exact unul dintre acei "lupi comuniști", mai mult sau mai puțin tineri, despre care vorbea premierul Tăriceanu în apărarea pachetului său de legi privind subordonarea politică a justiției.

Am asistat în urmă cu câteva zile la asumarea răspunderii Guvernului asupra pachetului de legi privind așa-zisa reformă în domeniile proprietății și justiției. Încercarea Guvernului de a se prezenta în fața Parlamentului cu acest pachet este o sfidare a legiuitorului și o încălcare a Constituției.

Atragem atenția chiriașilor din Palatul Victoria că Palatul Parlamentului nu poate fi confundat cu un ghișeu pentru depus "pachete", rolul Parlamentului fiind acela de a dezbate și de a se pronunța asupra actelor normative. Iar sprijinul forului legislativ în chestiuni privitoare la integrarea europeană a României, invocat la nesfârșit de către primul ministru Tăriceanu, nu se poate manifesta sub forma unui referendum cu "da" și "nu", în cazul a 17 legi eterogene, care conțin multe prevederi inutile sau discutabile. Orice încercare a noastră, a celor care am fost mandatați de către cetățeni să le apărăm drepturile în Parlament și să solicităm dezbaterea acestor legi, a fost catalogată ca fiind antireformism.

Vrem să atragem atenția că reprezentanții actualei puteri sunt cei care continuă procedurile de contra-reformă ale fostului ministru liberal al justiției din perioada 1997-2000, cel care a trecut, în fapt, justiția sub controlul Guvernului.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Națiunea română dorește integrarea în Uniunea Europeană cu începere de la 1 ianuarie 2007. Inițiativa legislativă a Guvernului, prin forma și fondul ei, amenință însă atingerea acestui obiectiv. Cetățenii României vor, într-adevăr, mai multă ordine și dreptate socială. Ei nu pot accepta, însă, ca ordinea să se facă prin încălcarea libertăților lor și întoarcerea la autoritarism; nici ca dreptatea câtorva să se obțină prin nedreptățirea celor mulți. Statul are nevoie de un Guvern hotărât. Dar hotărârea nu poate însemna nicidecum încălcarea Constituției.

Demersul guvernamental, a cărui sancționare o cerem astăzi, nu este altceva decât expresia asociată a puseurilor dictatoriale resimțite de Președintele Traian Băsescu și exprimate prin gura unui partid, purtând, în mod ironic, numele de "democrat", dar și a dorințelor de înavuțire caracteristice oligarhiei liberale, aflate în spatele unui partid fără nici o legătură cu interesul național, din păcate.

PSD este pentru independența justiției. Dovadă stă legislația adoptată în timpul guvernării sale și care a fost validată de Uniunea Europeană prin închiderea negocierilor de aderare cu România. De aceea, Partidul Social Democrat nu poate fi de acord ca justiția statului să se transforme în justiție de partid, sub cuvânt că astfel ea devine mai eficientă. Eficientă pentru cine? Evident, pentru partidele de guvernământ și clienții lor.

Închiderea Capitolului de negociere 24 (Justiție și afaceri interne) cu Uniunea Europeană a fost posibilă numai prin adoptarea legislației care reglementa și garanta independența justiției. Pronunțarea forului legislativ în cazul a 17 legi, conținând peste 200 de pagini de reglementări, în absența unor dezbateri de fond, exclude posibilitatea identificării unor soluții rezonabile.

Este evident, pentru toată lumea, faptul că prin evitarea dezbaterii asupra acestor legi fundamentale pentru parcursul României în cadrul european, Guvernul a înțeles să facă ceea ce știe mai bine, și anume să instituie dictatura ca mod de guvernare. Înțelegem că Partidul Național Liberal și Partidul Democrat sunt obișnuite să funcționeze într-un sistem lipsit de democrație internă, dar avem pretenția că partenerii lor de guvernare nu vor accepta să fie utilizați ca instrumente de manevră politică.

Stimați colegi,

Primul capitol - și poate cel mai important al acestei moțiuni - este cel care privește legile de organizare a sistemului judiciar. Este de datoria mea să amintesc membrilor Guvernului și parlamentarilor actualei puteri că, în cursul mandatului Guvernului Partidului Social Democrat, s-a reușit reașezarea puterii judecătorești în sistemul puterilor în stat, prin adoptarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul magistraților, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Aplicarea prevederilor pachetului de legi a reliefat și în România, ca de altfel în toate țările europene care au devenit membre ale Uniunii Europene la 1 mai 2003, avantajele unui sistem independent de justiție, în care magistrații își desfășoară activitatea fără a fi supuși altor presiuni decât cele dictate de înfăptuirea cu corectitudine a actului de justiție. Reforma sistemului judiciar, informatizarea instanțelor, repartizarea aleatorie a cauzelor, reorganizarea completelor în primă instanță, au reprezentat pași importanți și absolut necesari pentru aducerea justiției românești la standardele spre care tindem, dar ele trebuie continuate și nu modificate.

Măsurile privind independența justiției s-au concretizat prin preluarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a atribuțiilor și responsabilităților Puterii executive în ceea ce privește cariera magistratului și răspunderea sa disciplinară. Pe baza acestor legi, a fost închis Capitolul 24 în procesul de negociere cu Uniunea Europeană. Ele au fost realizate cu sprijinul experților francezi, germani, spanioli și italieni, iar conținutul celor trei legi a fost avizat de către Uniunea Europeană, Consiliul Europei și Comisia de la Veneția.

Noi suntem convinși că aceste legi sunt perfectibile și că este necesar ca, pe măsura aplicării lor, să se îmbunătățească structura acestora. Însă noul pachet de acte normative propus de către Ministerul Justiției nu cuprinde decât în mică măsură prevederi referitoare la eficientizarea actului de justiție, asigurarea autonomiei funcționale a parchetelor, lupta împotriva corupției, dar, în schimb, conține măsuri cât se poate de evidente, care vor avea ca rezultat crearea unor pârghii pentru influențarea și controlul actului de justiție, diminuarea drastică a rolului Consiliului Superior al Magistraturii, ca și garant al independenței justiției, crearea unor mecanisme prin care Ministerul Justiției să controleze procesul de numire în funcțiile de conducere a magistraților din România, la nivelul tuturor structurilor puterii judecătorești.

Deși cadrul legal și măsurile practice privind reforma sistemului judiciar au fost convenite cu Uniunea Europeană în anul 2004, ca în anul 2005 să se asigure implementarea acestor măsuri,iată că Ministerul Justiției găsește de cuviință să modifice înțelegerile anterioare cu Uniunea Europeană, în sensul modificării fundamentale, atât a pachetului de legi privind sistemul judiciar, cât și a strategiei de aplicare a acestuia. Așadar, stimați colegi, nu legile sunt cele care lipsesc, ci voința pentru aplicarea lor. Ce putem înțelege noi din această strategie a actualului Guvern? Iresponsabilitate? Incompetență? Sau, pur și simplu, rea-voință și desconsiderare a celor peste 22 de milioane de cetățeni români care își doresc stabilitate legislativă și, mai mult decât atât, integrarea cât mai rapidă în Uniunea Europeană?

Nu independența totală a justiției este ceea ce contestăm noi astăzi, prin această moțiune de cenzură, și nici intențiile presupuse reformatoare ale ministrului de resort. Contestarea noastră vizează, în principal, următoarele aspecte:

  1. Abrogarea obligației magistraților de a nu se subordona scopurilor și doctrinelor politice.
  2. Eliminarea, pentru prima dată în istoria magistraturii românești, a statutului de magistrat pentru procurori.
  3. Reintroducerea dreptului factorului politic, reprezentat prin Ministerul Justiției, de a decide cu privire la numirea sau schimbarea conducătorilor Parchetului General și ai Parchetului Național Anticorupție până la nivel de șefi de secție. Se încalcă, astfel, cea mai importantă obligație asumată de România în negocierile cu Uniunea Europeană în acest domeniu.
  4. Limitarea la un simplu aviz consultativ, a capacității Consiliului Superior al Magistraturii de a decide în legătură cu întreaga carieră profesională în ceea ce îi privește pe magistrați. Subliniez, însă, faptul că această responsabilitate a fost preluată în anul 2004 de către Consiliul Superior al Magistraturii de la Ministerul Justiției și reprezintă o garanție importantă privind independența puterii judecătorești. În acest caz, nu pot decât să constat că Guvernul român privează instituțiile puterii judecătorești de drepturile inerente privind cariera magistraților, ceea ce ar conduce la concluzia că, din perspectiva actualei Puteri, structurile autorității judecătorești nu pot funcționa în România pe baza acelorași reglementări democratice ca și instituțiile similare din celelalte țări europene.
  5. intenția evidentă a Ministerului Justiției de a invalida toți conducătorii instanțelor judecătorești, începând de la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție și până la judecătorii, în următoarele 15 zile, după eventuala modificare a pachetului de legi și organizarea în termen de două luni a concursurilor la nivel național. Această decizie va bloca, practic, sistemul judiciar românesc. În acest moment, nu există resurse financiare și logistice pentru o astfel de activitate amplă, iar procesul de organizare a sistemului judecătoresc nu va mai putea fi condus.

Totodată, există o serie de aspecte ale acestor legi care sunt neconstituționale:

  1. Prevederea privind abrogarea art.3 din Legea nr.317/2004 care consfințește Consiliul Superior al Magistraturii ca și "garant al independenței justiției".
  2. Introducerea obligativității pentru CSM de a prezenta Parlamentului României raportul anual asupra activității sale, ceea ce reprezintă un act neconstituțional, care duce la încălcarea principiului separației puterilor în stat.
  3. Potrivit art. 66 alin. 1 din proiect, ministrul justiției poate, din proprie inițiativă, să exercite control asupra procurorilor în ceea ce privește modul în care aceștia își îndeplinesc atribuțiile de serviciu. Practic, reprezentantul Executivului, ministrul justiției, va avea controlul total asupra carierei și activității profesionale a procurorului, ceea ce echivalează cu exercitarea controlului politic asupra actului de justiție. Și această prevedere este neconstituțională. Autoritatea ministrului justiției asupra procurorilor este una de ordin administrativ, potrivit competențelor acestui minister, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 83/2005. Ea nu poate justifica posibile ingerințe în atribuțiile profesionale ale procurorului, fiindcă, în soluțiile dispuse, procurorul este autonom și se supune doar legii.
  4. Articolul 751 din proiect impune Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție obligația elaborării anuale a unui raport privind activitatea desfășurată, pe care să-l prezinte ministrului justiției nu mai târziu de luna ianuarie a anului următor. Prevederea este neconstituțională, întrucât Parchetul de pe lângă Înalta Curte este subordonat doar administrativ ministrului justiției, iar profesional, din punct de vedere al competenței funcționale, Consiliului Superior al Magistraturii.
  5. Atribuirea competenței de a se propune numirea în funcțiile de conducere a procurorilor de către Procurorul General al României, precum și la propunerea președintelui instanței, în cazul judecătorilor, din noul proiect de modificare a legii, excede dispozițiilor constituționale potrivit cărora ,,Consiliul Superior al Magistraturii propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari, în condițiile legii", transformând practic Consiliul Superior al Magistraturii într-un organism consultativ.
  6. Prin abrogarea art. 41 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul magistraților, potrivit căruia "Consiliul Superior al Magistraturii constituie și actualizează o bază de date cuprinzând magistrații care s-au remarcat în activitatea lor profesională", se elimină, practic, posibilitatea Consiliului Superior al Magistraturii de a putea face propuneri privind promovarea magistraților, având în vedere realele criterii de performanță, dar și imposibilitatea urmăririi evoluției carierei de magistrat.

Întreaga reglementare a organizării și funcționării Parchetului Național Anticorupție, din Capitolul II, Secțiunea a 2-a, este neconstituțională. Prin organizarea sa ca structură autonomă cu independență absolută, atât în cadrul sistemului judiciar, cât și în raport cu orice altă autoritate publică (inclusiv Consiliul Superior al Magistraturii), prin încadrarea sa cu procurori numiți prin ordin al Procurorului General al Parchetului Național Anticorupție, iar nu prin decret al Președintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, prin stabilirea unor proceduri de revocare din funcție, evaluare, derogatorii de la prevederile general-aplicabile, se creează cadrul juridic al legitimității unui parchet extraordinar, situat în afara sistemului judiciar prevăzut în Constituție, subordonat și controlat de Executiv.

Demersul noastră, stimați colegi, nu este unul politicianist și nici demagogic. Măsurile propuse în ceea ce privește reducerea vechimii privind ocuparea posturilor în sistemul judecătoresc, numirea în funcții de conducere prin concurs, înlăturarea celor care au colaborat cu securitatea sau au probleme morale grave sunt binevenite, necesare chiar, și pot fi susținute cu toată hotărârea. Cu toate acestea, însă, nu putem accepta ca, promovând un sistem de subordonare politică a justiției, România să încalce, cu bună știință și cu acordul Parlamentului, criteriile de integrare în Uniunea Europeană, criterii stabilite la Copenhaga.

În opinia noastră, modificările aduse legilor de organizare a sistemului judiciar au fost gândite aproape în exclusivitate pentru a deschide căi pentru o influență politică directă și indirectă, inacceptabilă într-un stat european civilizat.

Avem, așadar, mari rezerve cu privire la modificările conținute în soluțiile propuse în ceea ce privește reforma sistemului judiciar.

Trecerea procurorilor sub controlul Executivului, în numele principiului responsabilității și al eficientizării, principiu care nu se regăsește în textul Constituției sau al unui document european relevant, nu face decât să ducă la punerea sub control politic a unei justiții considerate ca fiind imatură, ineficientă și neprofesională, prin comparație cu un Guvern infailibil.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Al doilea capitol, pe baza căruia ar fi trebuit să aibă loc ample dezbateri publice și parlamentare, are ca obiect modificările aduse legilor proprietății funciare. Din cele prezentate de actuala Putere în pachetul pe care ni l-a înaintat, am constatat că, și în cazul acestor reglementări, există numeroase consecințe nefaste asupra mai multor domenii vitale în dezvoltarea economică și socială pe termen lung a României.

Prima consecință, care decurge din modul în care Executivul a găsit de cuviință să modifice aceste legi, este atragerea cetățenilor într-o nouă serie de conflicte, care vor putea fi soluționate doar pe calea justiției.

O altă consecință, extrem de gravă și care poate crea prejudicii, este faptul că sunt puse sub semnul întrebării investițiile în exploatațiile agricole, bazinele piscicole amenajate, serele, plantațiile de hamei, cele viticole sau pomicole, aflate în prezent în proprietatea statului, terenurile administrate de institutele de cercetare destinate cercetării și producerii de semințe, material săditor din categorii biologice superioare, de animale de rasă. Sunt puse, de asemenea, sub semnul întrebării rezervațiile științifice, pădurile monumente ale naturii, ariile strict protejate, rezervațiile forestiere, plantațiile-mamă de butași și arboreturi, lucrările hidroameliorative, de protecție antierozională, cu consecințe devastatoare asupra unor zone întregi locuite, construcțiile de pe terenurile forestiere, drumurile forestiere, cantoanele, cabanele de vânătoare, pepinierele, alte amenajări silvice, precum și ocoalele silvice.

În ceea ce privește legislația privind restituirea proprietăților preluate abuziv, reamintim faptul că Partidul Social Democrat este prima forță politică din România care și-a asumat răspunderea rezolvării echitabile și echilibrate a acestei probleme. În acest sens, reamintim doar câteva dintre actele normative cu caracter reparatoriu legiferate la inițiativa noastră. Este vorba de Legea nr. 18/1991 - Legea fondului funciar, Legea nr. 112/1995 privind reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe trecute în proprietatea statului, Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, sau ampla completare a legislației retrocedărilor în materia imobilelor care au aparținut cultelor religioase și minorităților naționale, respectiv Legea nr. 501/2002 și Legea nr. 66/2004.

Totodată, reamintim actualului Guvern că unele dintre soluțiile pe care le-a propus în acest caz au fost avansate spre dezbatere publică de către fosta Autoritate pentru urmărirea aplicării unitare a Legii 10/2001. Este cazul proiectului de Lege privind sistemul de stabilire și plată a despăgubirilor bănești.

Din acest punct de vedere, reafirmăm faptul că Partidul Social Democrat este absolut de acord cu intenția Guvernului de a continua procesul demarat de guvernarea noastră, însă subliniez faptul că nu putem fi de acord cu schimbarea unor soluții de fond fără dezbatere parlamentară.

Câteva aspecte controversate ale acestor acte normative, propuse de actualul Guvern, le voi prezenta în ceea ce urmează.

În ceea ce privește modificările propuse pentru Legea nr.10/2001, ele vizează, în esență, următoarele aspecte:

  • eliminarea din construcția juridică a Legii nr.10/2001 a măsurilor reparatorii referitoare la acordarea despăgubirilor bănești și a titlurilor de valoare nominală.

Avertizăm că schimbarea soluțiilor în materie de despăgubiri bănești acum, spre finalul desfășurării administrative, demonstrează superficialitate în tratarea acestor probleme de către actualul Guvern, deoarece proprietarii îndreptățiți la momentul depunerii notificării la despăgubiri bănești, potrivit legii în vigoare, nu vor accepta noile titluri de participare și, prin urmare, se pot adresa CEDO după parcurgerea procedurilor interne. Consecința acestei superficialități este, însă, una costisitoare, pentru că ea poate dubla inutil costurile retrocedărilor. În legea elaborată de Partidul Social Democrat și discutată cu asociațiile de proprietari, despăgubirile bănești erau acordate fiecărui creditor în rate, pe o perioadă de 10 ani. Această soluție, precum și eșalonarea plăților acestei măsuri au făcut obiectul negocierilor în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană în cadrul Capitolului "Politici bugetare".

În ceea ce privește reglementarea ca imobilele afectate desfășurării unei activități de utilitate publică sau socială să fie restituite în natură, cu menținerea destinației actuale pe o perioadă de 5 ani, abordarea propusă de Guvern poate avea, ca prim efect, proliferarea corupției pe acest segment de activitate și, evident, încetarea imediată a activităților de utilitate publică sau socială, având în vedere puterile discreționare acordate entității care va stabili respectivul termen.

Cu privire la modificările și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor imobile care au aparținut cultelor religioase, aprobată cu modificări prin Legea nr. 501/2002, acestea vizează extinderea sferei de aplicabilitate a măsurilor reparatorii la lăcașurile de cult și terenuri intravilane. Aparent corecte, cele două măsuri și aplicarea lor vor genera, în opinia noastră, dublarea costurilor măsurilor reparatorii care vor trebui acordate. Menționez că, în acest caz, este vorba de peste 6.000 de imobile, construcții și terenuri din intravilan situate, unele dintre ele, în regiunea comercială a orașelor. Ca să ofer doar un exemplu, vă pot spune că numai Biserica greco-catolică din Ardeal revendică peste 2.200 de astfel de imobile.

În această situație, considerăm că este de datoria noastră să atragem atenția Executivului asupra consecințelor periculoase asupra relațiilor interconfesionale și interetnice din zona Transilvaniei. Tocmai datorită faptului că suntem conștienți de aceste lucruri, nu putem fi de acord cu ingerința Statului în acest domeniu, preferând rezolvarea problemei utilizării lăcașurilor de cult prin buna înțelegere a confesiunilor și cultelor, pe măsura structurării acestora și, evident, a autorităților comunităților locale, fără a exclude, însă, posibilitatea rezolvării unor diferende de către instanțele de drept comun.

Cu privire la proiectul de lege privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, aprobată prin Legea nr. 66/2004,eava avea ca și consecință faptul că nota de plată a societății românești va crește cu aproximativ 2 miliarde de euro, principalii beneficiari ai soluției propuse de către Executiv fiind "minoritarii UDMR";

Proiectul de Lege privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor imobilelor preluate în mod abuziv, în afara faptului că pornește de la o premisă falsă, și anume, posibilitatea înlocuirii acordării despăgubirilor bănești directe și imediate cu titluri de participare la un fond, aprioric fond de risc, denumit pompos "Proprietatea", cuprinde soluții și abordări excesiv de politizate sub aspectul instituțiilor implicate și cu un mare risc de corupție. În acest fel, se creează o adevărată "industrie" a persoanelor implicate în acest proces. Iar faptul că Executivul a inclus pe lista surselor de finanțare ale acestui fond datoriile pe care le are de recuperat de la diferite țări ale lumii, reprezintă o dovadă clară a lipsei de respect cu care puterea actuală înțelege să îi trateze pe foștii proprietari.

Din punctul nostru de vedere, elementele cu un impact profund negativ ale reglementărilor propuse în domeniul proprietății sunt următoarele:

  • Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor este formată exclusiv din reprezentanți din zona Executivului;
  • emiterea deciziilor pentru acordarea titlurilor de participare este aleatorie. În acest caz ne întrebăm care va fi atuul potențialilor beneficiari: mita sau carnetul de partid?
  • Fondul "Proprietatea" pare a fi mai degrabă un fond de investiții de risc, fără o construcție juridică suficient cristalizată, care se apropie, din acest punct de vedere, de celebrul FNI sau SAFI;
  • sursele de formare ale Fondului "Proprietatea" nu sunt continue. Creanțele statului, una din sursele fondului, nu reprezintă o soluție viabilă, deoarece șansele de recuperare ale acestora sunt minime și, totodată, aleatorii;
  • în sfârșit, pentru societatea de administrare a fondului - un fel de nou GELSOR atipic - nu sunt prevăzute nici regimul de funcționare, dar nici responsabilitățile în cazul falimentului acestuia;
  • prin mecanismele auxiliare acestui fond, se creează o adevărată "industrie a corupției legalizate", formată din experți și case de avocatură agreate de actuala putere, care vor percepe comisioane exorbitante pe seama titlurilor de participare.

Toate cele expuse mai sus ne conduc inevitabil spre următoarele concluzii asupra variantei de "restitutio in integrum" dorită de actuala putere:

  • se tratează cu absolută superficialitate problemele de fond pentru toate domeniile propuse spre reglementare;
  • legislația înaintată va avea ca efect instituționalizarea corupției în zona retrocedărilor, prin politizarea excesivă și prin arbitrariul deciziei;
  • se încalcă obligațiile asumate în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană, prin înlăturarea arbitrară a acordării despăgubirilor bănești;
  • aceste reglementări vor avea consecințe grave asupra economiei naționale prin dublarea costurilor generate de înlocuirea măsurii despăgubirii bănești;
  • în sfârșit, reproșăm lipsa unor măsuri active corelative de protecție pentru persoanele care vor fi evacuate.

Iată de ce este imposibil să nu ne întrebăm cui folosesc aceste reglementări.

Din cele prezentate de către Executiv este evident faptul că beneficiarii acestor reglementări vor fi câteva mii de persoane care nu au obținut integral bunurile sau suprafețele revendicate conform principiului "restitutio in integrum". De cealaltă parte a balanței stau aproximativ 5 milioane de proprietari, cărora le este amenințată proprietatea prin noul pachet legislativ. Iar acest lucru se întâmplă tocmai în momentul în care, în România, problema proprietății este rezolvată în linii generale.

În acest context, astăzi, discuția se redeschide. Mai mult ca niciodată sunt amenințate acum liniștea și averea omului de rând. Care este, însă, situația de la care se pleacă? Cu toate dificultățile și erorile cunoscute, cea mai mare parte a titlurilor de proprietate a fost distribuită celor în drept, și aceștia au intrat în posesia bunurilor lor. Procesul a fost, din păcate, agitat și dureros. Ținând seama de viciile tradiționale ale societății românești, precum și de dificultatea acțiunii, era, probabil, inevitabil să se întâmple așa. Oricum, grijile oamenilor se apropiau de sfârșit. Ei se pot pregăti de exploatarea, sperăm liniștită, a drepturilor redobândite. Mai există, evident, și persoane nemulțumite. Printre ele se găsesc, cu siguranță, și unii nedreptățiți. Sperăm că, în cele din urmă, își vor găsi dreptatea, deși reforma justiției preconizată de actualul Guvern și atitudinea actualei puteri față de justiție nu ne îndreptățesc la optimism.

Cei care nu au primit prin lege dreptul la restituție integrală sunt, evident, cei care, la data confiscării, dețineau bunuri imobiliare și proprietăți funciare de dimensiuni foarte mari. Legiuitorii anilor trecuți au considerat că pierderile pe care aceștia le-au suferit rămân la nivelul reparației morale, ca nedreptăți ale unei istorii ce nu mai poate fi întoarsă din drum. Considerăm că dorința de a li se restitui integral proprietatea părinților și bunicilor lor nu este un moft. Singura reparație rezonabilă care li se poate oferi astăzi este, însă, dreptul de a trăi într-o societate sigură, în care proprietatea nu mai este amenințată, și într-o economie prosperă, în care se vor îmbogăți pe căi licite, alături de compatrioții lor. Este de menționat că, în materie de restituție, nici una dintre fostele țări comuniste, astăzi membre ale Uniunii Europene, nu a mers mai departe ca România, indiferent dacă la conducerea lor au fost guverne de dreapta sau de stânga.

Pretutindeni, repararea nedreptăților trecutului s-a făcut în așa fel încât să nu tulbure coeziunea socială prezentă și să nu submineze viitorul.

Guvernul Tăriceanu, Partidul Național Liberal și Partidul Democrat, Partidul Conservator și Uniunea Democrată Maghiară din România au, însă, o altă opinie. Pe de o parte, aceștia vor să repună în discuție titlurile de proprietate dobândite în ultimii cincisprezece ani de cetățenii României, oferind puținilor nemulțumiți o cale de a se îndestula pe seama celor mulți. Printr-o procedură simplă și vulnerabilă la actele de corupție, ei vor permite deposedarea de avere a celor cărora proprietatea li s-a restituit pe alte amplasamente decât cele originare. Cu doi martori, posibil mincinoși, un cetățean va putea izgoni pe un altul de pe proprietatea sa, sub cuvânt că aceasta se găsește pe amplasamentul vechi. Pe de altă parte, se preconizează înlăturarea limitelor în care vechile proprietăți vor putea fi restituite.

În consecință, toate exploatațiile destinate, direct sau indirect, serviciului public vor fi desființate.

Ceea ce nu se va putea restitui nici măcar în acest fel, va fi restituit în echivalent, prin crearea unui Fond special, amintind de jocurile piramidale, tot de inspirație liberală, care au lăsat atâția amărâți fără un ban în buzunar.

Nu ne îndoim că în PNL se găsesc mulți "specialiști" gata să prezideze un asemenea fond, spre deplina satisfacție a tradiționalei oculte liberale. Problema este, însă, că asemenea soluții se vor aplica pe spinarea fiecărui cetățean al României. În înrăutățirea vieții acestuia se vor regăsi efectele nocive ale reducerii serviciilor publice și ale tulburărilor economice generate de subminarea domeniului public.

Consecințele acestei acțiuni guvernamentale, al cărei singur merit este perseverența diabolică în greșeală, sunt evidente:

  1. oamenii care abia au scăpat de tribunale sau de birocrația administrativă (aproximativ cinci milioane de proprietari mici și mijlocii) se vor întoarce la ele spre a încerca să-și apere drepturile de curând recâștigate, în fața revendicării celor care urmăresc să-și reconstituie vechile proprietăți, fără limite și pe vechile amplasamente;
  2. spre a îndestula câteva mii de persoane, care nu au obținut integral bunurile sau suprafețele revendicate conform principiului "restitutio in integrum", potențiali mari proprietari, beneficiari ai pachetului guvernamental, fiecare cetățean al României va trebui să suporte din venitul său echivalentul a circa 5.000 Euro.

Nici măcar "bătrâna CDR", în cele mai triste vremuri ale guvernării sale, nu și-a propus sau nu a îndrăznit să genereze un asemenea dezastru și un asemenea haos, precum cutează astăzi Partidul Național Liberal, precum și "noua CDR", alcătuită din Partidul Democrat, Partidul Național Liberal, Partidul Conservator și UDMR.

După o asemenea lovitură, agricultura românească nu va mai avea cum să se ridice în timp util la cotele de performanță ale Uniunii Europene. În schimb, se vor crea condiții optime pentru extinderea pe scară largă a inundațiilor, ceea ce fără îndoială va stimula industria hotelieră și va oferi actualei guvernări nelimitate posibilități de a-și îmbunătăți non-performanțele manageriale.

Partidul Social Democrat nu poate accepta, nici măcar prin tăcere, să fie asociat la promovarea unei legislații cu asemenea consecințe catastrofale pentru țară. După inundațiile care au oferit fundalul măreț pe care s-a putut distinge impecabil nimicnicia guvernului, pachetul de legi asupra căruia același guvern iresponsabil vrea să își asume răspunderea este literalmente bomboana pe coliva unui popor care trăiește din ce în ce mai puțin bine, ca să parafrazăm un slogan ce se dovedește tot mai mult de tristă amintire.

Cerem Guvernului să retragă acest "ghiveci legislativ" care nu legiferează decât instalarea haosului sau, poate, dirijarea unor resurse spre clienți și cumetrii politice interne și, de ce nu, internaționale.

Datorită lipsei de competență în a susține o dezbatere publică, ni se cere să acceptăm dictatura unei echipe care se împiedică la fiecare pas în logică, dar și în propriile promisiuni electorale. Suntem convinși că trebuie respinsă această inițiativă, deoarece consolidarea dictaturii legiuitoare a Guvernului nu este o soluție pentru România.

Noi, semnatarii moțiunii de cenzură, suntem convinși că problemele proprietății și independenței justiției sunt necesare a fi tratate cu maximă responsabilitate, dar, chiar în condițiile bunei credințe, acest guvern a pierdut contactul cu realitatea.

În țară asistăm la un teatru ieftin, dar este foarte grav faptul că, după nici 6 luni de guvernare, toate mesajele de la partenerii noștri europeni sunt negative. România nu mai este credibilă și acest lucru se datorează unui guvern fără proiect și fără competență.

Asumarea răspunderii este și o încercare de a abate atenția de la adevăratele probleme ale României. Deși au trecut doar câteva luni, Guvernul Tăriceanu nu mai poate păcăli pe nimeni.

Căderea actualului Guvern ar fi o izbăvire și, mai ales, o șansă pentru cetățenii României, pentru tot mai mulți cetățeni care au de suferit de pe urma actualei echipe guvernamentale și a politicii ei dezastruoase.

După câteva luni de la inundațiile din Timiș, sinistrații sunt tot cu apa în case și nu au nici o soluție. S-au ales doar cu suficiența primului-ministru și cu bătăile de încurajare pe umăr ale președintelui. Zilnic, orașele sunt brăzdate de cozi la farmacii, bătrânii nu mai au medicamente, iar bolnavii duc materiale de acasă în spitale. Profesorii și medicii au fost considerați infractori. Codul fiscal bulversează piața de capital. Marile programe sociale ale României au încetat să mai existe. Prețurile cresc, grevele se extind. Doar veniturile de la bursă pentru câțiva miniștri jucători au adus câștiguri de zeci de miliarde.

Perioada de probă pentru Guvernul Tăriceanu a trecut. Bilanțul este negativ.

Îi invităm pe toți senatorii și deputații să voteze această moțiune de cenzură. În acest fel, tentativele dictatoriale ale actualei puteri ar înceta, iar incompetența nu ar mai periclita integrarea europeană a României.

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea opoziției.)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Vă informez că Birourile permanente ale celor două Camere, în ședința comună din 20 iunie, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au stabilit timpul maxim afectat pentru dezbaterea moțiunii de cenzură, după cum urmează: Guvernului i se rezervă 60 de minute, pe care le utilizează la începutul și la sfârșitul dezbaterilor; grupurilor parlamentare din Cameră și Senat li se alocă timpul corespunzător numărului membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare parlamentar; deputații și senatorii care nu fac parte din grupurile parlamentare vor avea la dispoziție câte 20 de secunde fiecare, timp care poate fi cedat, însă, între acești parlamentari sau la grupurile parlamentare.

Din însumarea acestui timp, pentru grupuri parlamentare și deputați care nu fac parte din aceste grupuri, rezultă următoarele limite maxime: PNL - Camera Deputaților, PD - Camera Deputaților și Alianța DA PNL-PD - Senat, împreună număr parlamentari Cameră plus Senat 161, total timp maxim afectat 53 de minute; PSD - 154 de parlamentari, timp maxim 51 de minute; PRM - 52 de parlamentari, timp maxim 17 de minute; UDMR - 32 de parlamentari, timp maxim 10 minute; Partidul Conservator - număr de parlamentari 31, timp maxim 10 minute; minoritățile naționale - 18 parlamentari, timp maxim 6 minute; deputați și senatori fără apartenență la grupuri parlamentare - 21, timp maxim 7 minute.

Total 469 de parlamentari, timp maxim pentru dezbateri: 154 de minute.

Dacă sunt observații?

Dacă nu, supun votului repartizarea timpului maxim pentru dezbaterea moțiunii de cenzură.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, repartizarea timpului pentru dezbateri și a repartizării pe grupuri și deputați și senatori au fost acceptate.

Dau acum cuvântul domnului Călin Popescu Tăriceanu, prim-ministru, pentru prezentarea poziției Guvernului față de moțiunea de cenzură.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Am constatat că 110 membri ai Parlamentului României pun, din nou, interesul de partid mai presus de interesul național. Mă refer aici la semnatarii moțiunii de cenzură inițiată de PSD.

Doamnelor și domnilor semnatari ai moțiunii,

ați semnat o moțiune de cenzură împotriva integrării europene a României în Uniunea Europeană și nu împotriva Guvernului.

Știți care este diferența între un om politic și un fel de "Gică Contra" politic? Practic, cel din urmă semnează o moțiune de tipul celei de astăzi. Felicitări! Fiecare își rezervă, în istorie, dreptul pe care-l merită.

Ca om politic poate ar trebui să vă mulțumesc. Mi-ați dat oportunitatea să explic din nou justețea și importanța demersului nostru.

Ca prim-ministru, responsabil cu integrarea României în Uniunea Europeană, nu am, însă, nici o satisfacție. În următoarele 100 de zile se stabilește data aderării României la Uniunea Europeană. În octombrie, după cum știți, Comisia Europeană va da verdictul dacă va fi activată sau nu clauza de salvgardare. Reforma justiției și combaterea corupției sunt două domenii cheie, în care, mulțumită guvernării PSD, avem clauze de salvgardare.

În aceste condiții, Guvernul pe care-l conduc nu are timp de spectacole electorale ieftine. Noi ne concentrăm toate eforturile și resursele să îndeplinim angajamentele legate de integrare și să recuperăm întârzierile preluate de la guvernarea anterioară.

Titlul corect al moțiunii pe care o dezbatem astăzi este: PSD boicotează integrarea europeană a României. Moțiunea anti-europa nu este o reacție la asumarea răspunderii Guvernului. Este continuarea, mai degrabă, a politicii dezastruoase a PSD în ceea ce privește integrarea europeană. O politică în care România era împinsă cu opinteli de la spate spre Europa de oficialii europeni.

Dacă Guvernul Năstase ar fi aplicat reformele necesare pregătirii României pentru integrare, acum nu s-ar vorbi de amânarea cu un an a aderării României la Uniunea Europeană.

Dumneavoastră, din păcate, spun, ați avut alte priorități de guvernare. În loc să faceți economia României să prospere, ați îmbogățit grupurile clientelare; în loc să consolidați justiția, ați consolidat corupția; în loc să restituiți proprietățile, ați legiferat abuzurile. În mod cert, aveți un model original de social-democrație. Sper că nu țineți în străinătate prelegeri despre unicitatea PSD. Atunci, temerile occidentalilor că România ar exporta corupția în Uniunea Europeană ar fi justificate.

Acum, că sunteți în opoziție, încercați să protejați aceste realizări. Știți, ca și noi, că justiția puternică și independentă este cel mai eficient instrument împotriva corupției și a grupurilor clientelare, dar o justiție eficientă nu convine intereselor dumneavoastră personale și de partid. De aceea, la sfârșitul lui 2004, ați promis că România va face reforma justiției pentru a încheia negocierile dar, culmea ipocriziei, nu ați prevăzut nici un fel de fonduri la buget în acest scop.

Ce ar fi România acum și în anii care vin dacă, în decembrie 2004, la alegeri, PSD ar fi dat președintele României iar România ar fi avut încă patru ani de guvernare a baronilor, rudelor și cumetrilor. Această țară în care specialiști de marcă au admis că se furau în fiecare zi 20 de milioane de dolari, ar fi continuat să se autopăcălească.

Știm cu toții, însă, că dacă reușim adesea să ne mințim între noi, nimeni nu poate păcăli nici Uniunea Europeană și nici opinia publică internațională. Dumneavoastră ați încercat și, uneori, ați avut iluzia că ați reușit. Noi nu dorim să încercăm asta și vrem să reușim în alt fel: prin reforma justiției, prin respectul proprietății private, prin politici adresate nevoilor sociale.

La șase luni de la alegeri, Guvernul pe care-l conduc continuă să considere corupția instaurată de guvernarea anterioară drept o amenințare majoră la siguranța națională. România are această problemă și astăzi guvernăm noi.

Facem reforma justiției pentru a înfrunta corupția instaurată de guvernarea PSD. Ne arătați, astăzi, cât de mult vă deranjează acest lucru. Încerc să vă înțeleg. Victoria corupției la orașe și sate, sub PSD, a fost o răzbunare cinică a foștilor comuniști obsedați de căpătuială asupra noii democrații și asupra economiei de piață pe cale de a se consolida în România.

Nu întâmplător Bruxellesul consideră reforma justiției și a proprietății criterii de compatibilitate cu comunitatea europeană. țin să subliniez aici, în fața Parlamentului României, că ne batem pentru o justiție independentă și onestă, pentru că guvernăm în România și nu vrem ca, în urma noastră, să rămână ceva din marasmul pe care, în 2004, ați încercat să-l revindeți românilor. Proiectul de lege privind reforma în domeniul justiției și al proprietății răspunde nevoii României de a avea un stat de drept funcțional și de a adera la Uniunea Europeană în 2007.

În aceste condiții, toate acuzațiile aduse în textul moțiunii sunt falsuri grosolane. Ele aduc aminte de mistificările menite să incite la luptă de clasă, din manualele de marxism-leninism, pe care unii lideri ai PSD - este drept, din ce în ce mai puțini - l-au studiat când își făceau ucenicia politică. Mânia proletară cu care este înfierat individul, cu drepturile și libertățile sale, face ca această moțiune să intre în categoria manifestelor politice de tipul: "Nu ne vindem țara", "Golanii din piața Universității", "Mulțumim minerilor pentru restabilirea ordinii publice" cu care, PSD, sub diversele sale denumiri, a manipulat, învrăjbit și obstrucționat societatea românească din 1990 încoace.

Doamnelor și domnilor, mai întâi să clarificăm aspectele procedurale.

Guvernul pe care-l conduc și-a asumat răspunderea pentru acest proiect de lege în semn de respect față de Parlament.

Am cerut legislativului un vot de încredere, utilizând o procedură constituțională. Moțiunea critică faptul că nu am optat pentru promovarea acestor măsuri prin ordonanță de urgență. Este o abordare specifică guvernării anterioare, care a abuzat de practica ordonanțelor de urgență. În timpul guvernării Năstase, vreau să subliniez, au fost emise nu mai puțin de 673 de ordonanțe de urgență. După cum știți, România și-a luat angajamentul, față de Uniunea Europeană, să diminueze folosirea acestei practici, iar Guvernul pe care-l conduc respectă această promisiune.

În continuare, mă simt obligat să iau punct cu punct câteva din acuzele formulate în moțiune pentru că mi se pare necesar acest lucru, prin prisma faptului că altfel, aceste falsuri ar putea fi acreditate ca verități.

Constat, în primul rând, că vă este frică de organizarea concursurilor din magistratură. Având în vedere aplecarea dumneavoastră pentru corupție și pentru controlul justiției, este de înțeles. Concursurile vor permite oamenilor cu coloană vertebrală să se afirme în sistemul judiciar. Vor scoate la lumină valoarea și îi vor lăsa pe tușă pe cei care preferă să îngenuncheze justiția în fața intereselor de grup. O justiție eficientă și independentă este imposibilă fără ca magistrații din funcții de conducere să aibă abilități manageriale, de comunicare, de organizare a resurselor umane, capacitatea de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea. Aceste abilități pot fi testate doar prin concurs, și nu prin aranjamente de culise. Concursurile, așadar, vor fi organizate în exclusivitate de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Național al Magistraturii, fără nici un amestec din partea Executivului.

Stimați domni,

dezinformați cu nonșalanță când spuneți că va fi diminuat rolul CSM ca garant al independenței justiției. În realitate, abia acum se va consolida CSM și va garanta independența justiției. Membrii Consiliului vor avea activitate permanentă, iar conflictele de interese ce rezultau până acum din cumulul de funcții vor fi eliminate. CSM va propune numirea în funcțiile de judecători și procurori. Va decide delegarea, detașarea, transferul și promovarea judecătorilor și procurorilor. CSM va numi în funcțiile de conducere judecătorii și procurorii. Consiliul va fi cel care va organiza și evaluările judecătorilor și procurorilor după numirea în funcție.

Așadar, Ministerul Justiției nu va exercita nici un fel de control asupra carierei și a activității profesionale a judecătorilor și procurorilor.

Contestați abrogarea obligației magistraților de a nu se subordona scopurilor și doctrinelor politice. În realitate, susțineți un text neconstituțional, lipsit de logică și de aplicabilitate. Constituția garantează libertatea gândirii și a conștiinței. O idee nu o poate subordona un om, dar un partid sau un grup de interese o poate face. Dovada o găsiți în stenogramele partidului dumneavoastră, iar fostul ministru al justiției, doamna Rodica Stănoiu, care ar trebui să fie aici în sală, ne-ar putea da detalii despre cum se scoteau dosare despre liderii Opoziției înainte de campaniile electorale. Poate o să facă un răspuns în timpul alocat PSD. Alegătorii dumneavoastră vor fi cei mai interesați să afle ce se ascunde sub patina de onorabilitate a acestui partid. Noi am reglementat interdicțiile și incompatibilitățile aplicabile judecătorilor și procurorilor și astfel justiția, să sperăm, va scăpa pentru totdeauna de "complexul Rodica Stănoiu". Judecătorii și procurorii nu pot fi afiliați politic, nu pot să desfășoare activități politice și să-și exprime opțiunile politice în exercitarea atribuțiilor. În plus, aviz amatorilor de comenzi date justiției, am prevăzut explicit că orice persoană, organizație, autoritate sau instituție este datoare să respecte independența judecătorilor.

Adevărate garanții de nesubordonare sunt și prevederile privind independența judecătorilor și procurorilor. Pentru procurori este prima dată când independența le este exprimată în mod explicit. Ei primesc și mijloacele pentru a contracara intervenții abuzive ale superiorilor ierarhici. Am să vă citez o afirmație falsă din moțiune, pentru că ilustrează perfect dezinformarea pe care o practicați. Vă referiți la reintroducerea dreptului factorului politic, reprezentat de Ministerul Justiției, de a decide cu privire la numirea sau schimbarea conducătorilor Parchetului General și ai Parchetului Național Anticorupție, până la nivel de șef de secție. Demontez acest fals cu satisfacție, știu că nu ați vrea să se schimbe nimic în modul de funcționare al Parchetelor, doar sunt atâți care se simt apropiați și protejați de activitatea de vacanță a parchetelor.

Ei bine, potrivit art.132 alin.1 din Constituție, procurorii își desfășoară activitatea pe baza principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic sub autoritatea ministrului justiției. Ministrul justiției răspunde pentru eficiența parchetelor și trebuie să vegheze la conducerea acestora în baza principiului responsabilității și eficienței. Ministrul Justiției nu controlează și nu va controla soluțiile procurorilor.

Prin proiectul nostru de lege, procurorii devin independenți și nu mai sunt doar stabili, așa cum prevede actuala legislație. Această procedură este conformă cu practicile din alte state membre ale Uniunii Europene, precum Danemarca, Finlanda, Suedia, Germania, Irlanda, Olanda, Spania, Portugalia, Cehia, Estonia, Slovenia și altele.

Stimați domni,

Constituția este pentru dumneavoastră cam cum sunt regulamentele din campionatele mioritice de fotbal. Altfel, nu ați fi interpretat atât de după ureche prevederile Constituției în criticile pe care le-ați adus față de pretinsa neconstituționalitate a proiectului. Criticați abrogarea art.3 din Legea nr.317/2004 care, spuneți dumneavoastră, "consfințește Consiliul Superior al Magistraturii ca garant al independenței justiției". Consacrarea Consiliului Superior al Magistraturii ca garant al independenței justiției se regăsește, de fapt, în Constituție și este reluată și în art.1 alin.1 din Legea nr.317. Art.3 avea doar un scop declarativ, rezultatul consacrării CSM ca garant al independenței justiției se regăsește în cuprinsul legii, prin reglementarea atribuțiilor specifice cu privire la cariera judecătorilor și procurorilor, precum și la organizarea și funcționarea instanțelor și a parchetelor. Nu sunteți de acord nici ca CSM să prezinte Parlamentului României raportul anual asupra activității sale pe motiv că s-ar încălca principiul constituțional al separației puterilor în stat. De fapt, atribuția CSM de a elabora raportul anual de activitate și de a-l prezenta în fața Parlamentului nu încalcă separația puterilor în stat. Acest principiu nu presupune o izolare a puterilor, ci o colaborare permanentă a acestora cu respectarea strictă a atribuțiilor fiecăreia și cu luarea în considerare a independenței autorităților publice în exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege.

De ce nu doriți ca cetățenii pe care îi reprezentați să audă ce face CSM pentru a garanta independența justiției. Cetățenii sunt beneficiarii cei mai importanți ai actului de justiție. Nu putem izola sistemul judiciar de oamenii ale căror nevoi trebuie să le deservească.

De ce nu doriți să auziți dumneavoastră personal ce modificări trebuie aduse legislației pentru a asigura eficientizarea acesteia. Parlamentul nu poate știrbi cu nimic independența CSM. Legislativul nu are autoritatea de a interveni în activitatea consiliului, nu poate sancționa sau coordona magistrații sau activitatea acestora.

O altă obiecție pe care o formulați este că potrivit art.66 alin.1 din proiect, ministrul justiției poate din proprie inițiativă să exercite controlul asupra procurorilor, în ceea ce privește modul în care aceștia își îndeplinesc atribuțiile de serviciu.

Stimați domni, de ce nu citiți varianta actuală a Legii nr.304/2004? Era mai bine pentru dumneavoastră să o faceți înainte de redactarea moțiunii. Ați fi evitat o gafă. Nu-i timpul pierdut, puteți să o faceți acum. Veți constata că articolul 66 alin.1 din Legea nr.304 dă posibilitatea ministrului justiției de a exercita un astfel de control, atunci când consideră necesar, din proprie inițiativă sau la cererea CSM. De fapt, prin modificarea noastră eliminăm doar funcția de procuror inspector. Atribuția acestuia este preluată de procurori anume desemnați în acest scop, inclusiv de ministrul justiției. Dar, ministrul justiției nu dispune de un corp de control. Controlul se efectuează de procurorii din cadrul parchetelor.

Mai aducem însă o modificare esențială la același articol, care garantează tocmai independența procurorilor. Se prevede în mod expres tocmai faptul că acest control nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale și soluțiile adoptate. Precizarea nu există în reglementarea în vigoare.

Considerați că este neconstituțional ca Parchetul General să elaboreze anual un raport privind activitatea desfășurată și pe care să-l prezinte ministrului justiției. Argumentul dumneavoastră este că parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este subordonat doar administrativ ministrului justiției.

Potrivit art.132 alin.1 din Constituție, procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic sub autoritatea ministrului justiției. Constituția României nu prevede sintagma "sub autoritatea administrativă a ministrului justiției", poate aveți dumneavoastră o variantă proprie de constituție la sediul partidului, considerați-o însă document de uz intern. Nu-i nevoie să ieșiți cu ea în public și, mai ales, nu în Parlamentul României. În România, deci nu la sediul PSD, Guvernul din care face parte și ministrul justiției răspunde de politica penală a statului. Ministrul justiției răspunde pentru eficiența parchetelor. În aceste condiții, ministrul justiției trebuie să vegheze la conducerea parchetelor în baza principiului responsabilității și eficienței. Ministrul justiției nu controlează în nici un caz soluțiile procurorilor, aceștia fiind independenți, potrivit art.4 alin.1 din proiectul de modificare a Legii nr.303/2004.

Criticați instituirea competenței procurorului general și a președinților de instanțe de a adresa Consiliului Superior al Magistraturii propuneri de numiri în funcție de conducere. De fapt, Constituția nu se referă la numirea în funcțiile de conducere a judecătorilor și procurorilor, ci la numirea în funcție a acestora care are loc după promovarea examenului de capacitate și care a rămas atributul CSM.

Consiliului Superior al Magistraturii îi revine competența numirii în funcția de conducere care va evalua propunerea formulată de procurorul general sau, după caz, de președintele instanței și va decide cu privire la numire. Noile atribuții conferite conducătorilor instanțelor și procurorului general nu aduc atingere competenței CSM privind numirea în funcție a judecătorilor și procurorilor, așa cum susțineți, complet eronat, în moțiune. Spuneți că CSM nu mai poate dispune promovarea magistraților pe criterii de performanță și urmărirea evoluției carierelor judecătorilor și procurorilor, prin abrogarea dispozițiilor ce confereau consiliului posibilitatea de a constitui și actualiza o bază de date, cuprinzând magistrații care s-au remarcat în activitatea profesională. Dacă ați fi înțeles principiile care stau la baza proiectului nostru de lege, nu ați fi adus un astfel de argument. Proiectul nostru fixează ca fundament al promovării judecătorilor și procurorilor competența profesională evaluată de CSM, atât prin concursurile pentru numirile în funcție, cât și prin evaluările ulterioare. De aceea, prevederea privind o astfel de bază de date devine inutilă.

Afirmați în mod eronat că proiectul de lege concepe Parchetul Național Anticorupție ca pe o structură autonomă cu independență absolută, atât în cadrul sistemului judiciar, cât și în raport cu celelalte autorități publice. În realitate, reglementarea propusă nu modifică locul și relația PNA cu instanțele și parchetele, pe de o parte, și cu celelalte autorități publice, pe de altă parte.

PNA continuă să fie o structură autonomă în cadrul Ministerului Public, sub coordonarea procurorului general al parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Numirea procurorilor anticorupție prin ordin al procurorului general al PNA nu eludează reglementarea în materia numirii procurorilor și judecătorilor prin decret al președintelui României. Aceasta deoarece numirea la PNA intervine după dobândirea statutului de procuror, conform legii.

Doamnelor și domnilor,

La fel de multe falsuri grosolane sau afirmații care dovedesc că textul proiectului de lege nu a fost citit de autorii moțiunii, se regăsesc și în criticile aduse la măsurile de reformă în domeniul proprietății.

Înainte de a demonta punctual câteva dintre ele, am să fac câteva comentarii. PSD raportează în moțiune ca și în alte intervenții publice că a rezolvat problema proprietății după principiul cincinalului în patru ani și jumătate și al depășirii planului din epoca în care liderii săi s-au format politic. Asta înseamnă lăudăroșenie multă, care nu are nici o legătură cu realitatea.

Numai așa pot fi explicate mistificările referitoare la legile privind proprietățile confiscate de comuniști, promovate în urma blocajelor PSD. De fapt, meritul trist al PSD este că a legitimat abuzurile din perioada comunistă și a încercat să construiască o democrație originală pe baza acestora. De asta democrația românească din timpul guvernării PSD a fost una slabă, pentru că la temelia sa au stat falsuri și abuzuri, iar multe dintre ele sunt cele din domeniul proprietății.

Să trecem în revistă câteva din chestiunile punctuale din moțiune. Moțiunea critică eliminarea din Legea nr.10/2001 a măsurilor reparatorii referitoare la acordarea despăgubirilor bănești și a titlurilor de valoare nominală. În realitate, legislația actuală are un caracter discriminatoriu, și nu asigură o reparație reală a abuzurilor din perioada comunistă. Se fac discriminări între cei care primeau despăgubiri reale, în timp ce alții erau amânați la nesfârșit sau primeau compensații fără valoare.

Legislația actuală permite acordarea de despăgubiri bănești numai dacă la data preluării abuzive imobilul era locuință și numai în cazul în care reglementarea în vigoare nu prevedea o altă modalitate reparatorie. Asta numai pentru că PSD a vrut ca șansele proprietarilor de a li se face dreptate să fie obstrucționate la maximum. Or, la redactarea proiectului de modificare și completare a Legii nr.10/2001 s-a plecat de la premisa că orice preluare dispusă de stat în perioada 1945-1989 este abuzivă, iar toți proprietarii au dreptul să fie despăgubiți potrivit acelorași criterii. Nu se poate să judecăm la nesfârșit lucrurile după standarde multiple. Abuzul făcut prin confiscările din perioada comunistă nu are nuanțe și nu are circumstanțe atenuante. Din contră. Dumneavoastră însă ați permis apariția unor circumstanțe agravante, pentru că ați creat un cadru legal care să permită perpetuarea abuzului.

Criticați în moțiune restituirea în natură a imobilelor ocupate de unități și instituții de utilitate publică și considerați că prevederea referitoare la menținerea destinației imobilului pe o perioadă de 3 până la 5 ani va duce la proliferarea corupției și la încetarea imediată a activităților de utilitate socială publică, având în vedere puterile discreționare acordate entității care va stabili respectivul termen.

Afirmația, din păcate, este complet falsă. Entitatea care va stabili respectivul termen este deținătoarea imobilului, respectiv entitatea cu personalitate juridică care exercită, în numele statului, dreptul de proprietate publică sau privată cu privire la un bun ce face obiectul legii: minister, primărie, prefectură sau orice altă instituție publică. Noi nu creăm entități cu puteri discreționare, care să favorizeze ... (Stare de agitație în sală. Murmure.)

Domnul Adrian Năstase:

Da, iertați-mă, domnule prim-ministru.

Stimați colegi,

Vă rog să luați loc în bancă și să ascultați intervenția domnului prim-ministru. Mă adresez tuturor colegilor.

Vă rog, puteți continua, domnule prim-ministru.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc.

Noi cu creăm entități cu puteri discreționare care să favorizeze corupția. Din păcate, astăzi există o adevărată încrengătură de instituții pentru interesul profitorilor situației existente în acest moment.

Vă declarați preocupați de clarificarea situației juridice a patrimoniului mișcării sindicale în textul moțiunii și afirmați că această problemă ar trebui să facă obiectul unei reglementări speciale. Este doar o dovadă în plus că nu ați citit proiectul de lege pe care îl criticați. Am să vă dau referințele exacte ca să puteți să găsiți mai ușor prevederea în text. Citiți cu atenție articolul 8 alin.4 din titlul 1 din proiectul de lege. Veți constata că se scrie negru pe alb că regimul juridic al imobilelor care au aparținut patrimoniului sindical, preluate de stat sau de alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale. Așadar, dacă în cei patru ani de guvernare, pretins de stânga, ai PSD, preocupările sindicatelor nu au primit nici un răspuns, guvernul a avut în vedere și va soluționa aceste solicitări. De altfel, am și început consultările cu confederațiile sindicale pe această temă.

Semnatarii moțiunii critică, de asemenea, modificările aduse la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.83/1999 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea proprietăților care au aparținut cultelor religioase și comunităților minorităților naționale din România.

Mai întâi trebuie să precizez că, chiar anii în care au fost adoptate aceste acte arată că nu PSD este autorul lor. PSD nu a făcut decât să tergiverseze aplicarea lor. Așa se face că în patru ani, guvernul Năstase nu a rezolvat nici una din notificările minorităților naționale. Repet, nici una.

În ceea ce privește cultele religioase, situația a fost mai bună. În patru ani au fost soluționate 663 de notificări dintr-un total de 7.568, în ritmul acesta, probabil că în 50 de ani s-ar fi rezolvat problema retrocedărilor. Prin proiectul de lege pentru care ne-am asumat răspunderea, cultele religioase primesc terenurile situate în intravilanul localităților sau despăgubiri, atunci când restituirea în natură nu este posibilă. Proiectul prevede explicit că regimul juridic al imobilelor care au destinația de lăcaș de cult va fi reglementat prin lege specială.

Așadar, inițiatorii moțiunii dovedesc din nou că nici nu au citit textul proiectului de lege, obicei păstrat din perioada în care erau la putere și legiferau strâmb după cum le șopteau cumetrii la ureche.

Semnatarii moțiunii lansează acuzații ieftine și în ceea ce privește modificările Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut minorităților naționale. Amendamentele respective nu sunt operate pentru a satisface cererile comunității maghiare. Dacă inițiatorii ar fi avut decența să verifice datele de care fosta guvernare dispunea, ar fi constatat că la expirarea termenului de depunere, la 30 septembrie 2004, din cele 1934 de cereri formulate de către minoritățile naționale, comunitatea maghiară avea doar 17 cereri. Ca o dovadă a ipocriziei dumneavoastră, reamintesc că la vremea respectivă fostul partid de guvernare avea un pact de colaborare în Parlament cu UDMR.

Moțiunea cuprinde un pasaj de un patetism proletar care sugerează că liniștea și averea omului de rând sunt amenințate de marii proprietari de dinainte de 1945. Dincolo de faptul că PSD parcă vrea să reaprindă lupta de clasă, pasajul respectiv dovedește din nou duplicitatea PSD. Semnatarii moțiunii pretind că ceea ce se putea repara s-a reparat până acum și trec sub tăcere că din cauza felului în care ei au legitimat abuzurile comuniste, statul trebuie să plătească astăzi despăgubiri uriașe. E vorba de milioane de dolari plătiți din banii contribuabililor, din cauza unei abordări care a sfidat proprietatea legitimă, dar a stimulat apariția unei noi categorii de profitori, cărora le-a făcut cadou și cadrul legal prin care să se legalizeze furtul.

Autorii moțiunii critică înverșunat și modul de stabilire și de plată al despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv și care nu pot fi retrocedate. Principiul legii este acela al restituirii în natură, chiar și pentru imobilelor care până acum erau excepții și creau privilegii și numai în situația în care acestea nu se pot realiza, s-a prevăzut acordarea de măsuri reparatorii în echivalent. Ei uită că nu au reglementat acordarea de reparații, deși, potrivit legii, cu care tot dumneavoastră vă lăudați, termenul limită în acest sens era 14 februarie 2002. Astăzi suntem la jumătatea anului 2005 și cadrul normativ de acordare a despăgubirilor nu a fost încă adoptat. În plus, cei care urmau să primească despăgubiri ar fi trebuit să aștepte chiar până la 10 ani. În prezentul proiect de lege, noi am creat un mecanism care să permită proprietarilor să-și recupereze compensațiile într-un interval de maximum doi ani.

Cât privește Fondul "Proprietatea", despre care am auzit să se spune că ar fi chiar fond de risc, probabil că nu se știe ceea ce e un fond de risc, capitalul social al acestuia va fi dimensionat corespunzător valorii estimate a despăgubirilor. Așadar, afirmația din moțiune că sursele de formare ale Fondului "Proprietatea" nu sunt continue este neavenită.

Moțiunea susține neîntemeiat că emiterea deciziilor pentru acordarea titlurilor de participare ar fi aleatorie. Singura procedură aleatorie este desemnarea evaluatorului autorizat care va efectua expertiza de specialitate. Și această măsură previne corupția și practicile clientelare. Nu convine PSD-ului acest lucru? Poate că n-ar trebui să mă surprindă, pentru că, corupția și clientelismul au fost și par să fie în continuare principala doctrină a acestui partid. Dar, Fondul "Proprietatea" pe care l-ați criticat, vreau să vă spun foarte clar, nu are nimic de-a face cu modul în care ați gestionat diverse instituții ale statului până acum. El nu va fi nici un fond de risc, în nici un caz, pentru că peste 80% din active sunt sau vor fi listate la bursa de valori București. Aceasta va permite să li se atribuie valoarea corectă pe baza mecanismelor de piață liberă.

De la bun început, Fondul "Proprietatea" este foarte bine structurat. Are o excelentă distribuție a activelor, între active fixe, acțiuni, obligațiuni financiare și numerar. Pentru a asigura o gestionare corectă și profesionistă, am prevăzut prin lege ca managementul să fie atribuit unor instituții posibil internaționale, cu renume și experiență în domeniu.

Ca o concluzie la acest capitol, inițiatorii moțiunii nu au autoritatea morală să vorbească despre instituționalizarea corupției prin mecanismele de despăgubire a proprietarilor. În prezent, cuantumul despăgubirilor bănești este la latitudinea unor funcționari publici. În proiectul nostru arbitrariul deciziei este eliminat. Foarte multe imobile vor fi retrocedate în natură, deci nu va fi nevoie de despăgubiri bănești. Acesta este primul lucru care trebuie știut și reținut. Evaluatorii vor răspunde material în cazul unor evaluări neconforme cu realitatea. Beneficiarii noii legi, vreau să vă spun că nu sunt câteva mii, și chiar dacă ar fi câteva mii, tot ar trebui rezolvată această problemă. Ei sunt câteva sute de mii de cetățeni. Foștii proprietari nu sunt cetățeni de rangul doi care pot să fie sacrificați sau ignorați cu legitimitate.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

La fel de nefundamentate sau de tendențioase sunt și afirmațiile din moțiune legate de măsurile pe care le propunem pentru restabilirea regimului de proprietate în agricultură. Vă voi da câteva exemple. Se afirmă în moțiune că reglementările pe care le propunem repun în discuție titlurile de proprietate emise în ultimii 15 ani. Este complet fals. Deși multe din împroprietăririle efectuate în această perioadă sunt cel puțin imorale, îi apărăm pe cei de bună credință și lăsăm justiția să aplice legea în privința celor care au fost de rea credință. Legea, așa cum a fost concepută, nu pune în discuție anularea titlurilor de proprietate dobândite în mod legal de persoane îndreptățite, dar îi sancționează pe cei care, fără nici un drept, au obținut titluri de proprietate prin fals sau trafic de influență. Este singurul lucru care mai poate fi făcut pentru a restabili dreptatea în domeniul proprietății funciare. Dar, chiar dacă o facem, aceasta nu va exonera PSD de răspundere pentru suferințele și ilegalitățile produse în acest domeniu după 1990.

PSD a promovat arbitrariul ca principiu de restituire prin introducerea expresiei "de regulă, pe vechiul amplasament" în Legea nr.18. Aceste cuvinte au creat mediul propice abuzurilor prin care unii s-au îmbogățit peste noapte. În schimb, sute de mii de oameni nedreptățiți au umplut sălile tribunalelor. Guvernul pe care îl conduc stopează această sursă de abuzuri, dar respectă și o spun încă o dată, restituirile legale care au avut loc până în prezent.

Astfel, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane. Proprietarii îndreptățiți nu vor ajunge în instanță, deoarece prevederile pe care le propunem sunt clare și elimină arbitrariul din aplicarea lor. Sancțiunile prevăzute stimulează și ele o mai bună aplicare a legii de către membrii comisiilor de fond funciar.

Moțiunea susține în mod eronat că legea noastră poate crea prejudicii prin faptul că sunt puse sub semnul întrebării investițiile în exploatațiile agricole, bazinele piscicole amenajate, serele, plantațiile de hamei, cele care sunt în prezent în proprietatea statului, precum și terenurile administrate de institutele de cercetare, rezervații științifice, arii strict protejate, lucrări hidroameliorative etc. În realitate, vrem să restituim pe vechile amplasamente terenurile pe care la data deposedării s-au aflat astfel de investiții. Foștii proprietari au însă obligația de a le menține destinația, unitatea și funcționalitatea.

În ceea ce privește retrocedarea terenurilor din ariile protejate, precum și din zona lucrărilor de hidroameliorații, dreptul de proprietate privată este supus restricțiilor impuse de legislația privind protecția mediului sau de alte acte normative. Construcțiile de pe terenurile forestiere pot fi restituite cu condiția deținerii în proprietate a suprafețelor minime pentru constituirea unui ocol silvic în proprietate individuală sau în asociere cu alte persoane fizice sau juridice.

O altă afirmație falsă din moțiune se referă la utilizarea abuzivă a probei cu martori. Din păcate, PSD a dorit să discrediteze o procedură juridică legală. În realitate, numai dacă nu mai există înscrisuri doveditoare, proba cu martori este suficientă în reconstituirea dreptului de proprietate, când aceasta se face pe vechile amplasamente, iar martorii sunt proprietarii vecini sau moștenitorii lor, pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea. Proba aceasta va fi opusă statului, proprietar nelegitim al terenurilor forestiere și nu celor împroprietăriți cu respectarea legii în vigoare la acel moment și care sunt de bună credință.

În fine, îngrijorarea PSD privind reducerea domeniului public este nejustificată și tributară mentalităților etatiste. Tocmai prin gospodărirea acestor bunuri în regim privat, interesul public al creării de avuție națională va fi satisfăcut. Statul nu a putut asigura până acum crearea de plus valoare din aceste suprafețe, baza agriculturii de subzistență și acest fapt a dus la sărăcirea populației în dauna câtorva privilegiați și la dependența României de importurile de produse alimentare.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Am dorit să demontez principalele obiecții aduse de semnatarii moțiunii de cenzură la proiectul de lege privind reglementarea regimului proprietății și al reformei în justiție, pentru care Guvernul și-a asumat răspundere săptămâna trecută. În esență, moțiunea se reduce la un șir nesfârșit de falsuri grosolane, afirmații tendențioase și interpretări preluate din panoplia comunistă. O spun cu mult regret.

Discursul promovat cu obstinație de liderii PSD în viața publică din '90 încoace nu are nici o legătură cu valorile pe care se construiește în aceste zile România modernă și pe baza cărora putem adera la Uniunea Europeană, și anume libertatea individului este sfântă și inalienabilă. Dreptul la proprietate este garantat. Justiția este independentă și puternică. Aceste valori sunt valori complementare. Proiectul de lege pentru care ne-am asumat răspunderea este cheia pentru a consolida statul de drept în România.

O justiție eficientă poate combate corupția, acest stigmat care este aplicat românilor din cauza P.S.D., și oferă tuturor garanția dreptului de proprietate și a libertății individuale.

Stimate doamne și stimați domni,

Pentru toate aceste motive, afirm că votul de astăzi nu este un simplu joc politic între partide aflate la putere sau aflate cândva la butoanele jocurilor de interese. Vă sugerez să reflectați atent la situația reală în care ne aflăm.

Românii au înțeles cum stă treaba cu corupția. Românii au înțeles că, fără o justiție independentă și onestă, corupția este de nestăvilit. Românii nu au votat cu corupția. Știu că nu puteți pretinde, dar corupția, stimați domni, vă aparține.

Băieții de mingi ai domnului Iliescu ajunși pe cai mari în PSD confundă jocurile de culise de la sediu cu Parlamentul României, la fel cum confundă legile țării și chiar Constituția cu documentele interne de partid. Dar acesta nu este un loc de joacă, toleranța la corupție în statul român tocmai ia sfârșit. Iar cine are nostalgia economiei de maidan și a capitalismului de cumetrie, doresc să vă spun că a venit momentul să o declare prin vot.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Alianței PNL-PD)

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Începem dezbaterile.

Are cuvântul, pentru început, domnul senator Mircea Geoană.

Timpul total pentru grupurile parlamentare PSD, 51 de minute.

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi, stimate colege,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Partidul Social Democrat a fost, este și rămâne un partid profund proeuropean. Introducerea moțiunii de cenzură este un gest legitim din partea Opoziției, este o necesitate de a face o evaluare onestă, concretă și necruțătoare la activitatea actualului guvern după șase luni de promisiuni neîmplinite.

Asumarea răspunderii Guvernului reprezintă o nesocotire a principiului separației puterilor în stat. Au fost și alte ocazii cu care guvernele precedente și-au asumat răspunderea pentru pachete de legi. Chiar în urmă cu doi ani de zile, actuala majoritate, fosta opoziție, critica guvernarea precedentă că "în loc să ia măsuri ferme pentru întronarea respectului față de lege și pentru a asigura buna funcționare a instituțiilor statului, guvernul răspunde imputărilor aduse de cetățenii țării și avalanșei de acuzații declanșate de structurile euroatlantice, promovând un cocteil de 15 legi ambalate pretențios într-un fel de foetaj."

Rolul real al noii angajări a răspunderii guvernamentale nu este de a edifica un nou cadru juridic în lupta împotriva corupției, ci inducerea în eroare a opiniei publice interne și internaționale, prin înscenarea diversionistă a unor măsuri spectaculoase care îi vor proteja în continuare pe liderii și ciocoii locali ai partidului de guvernământ.

Gura păcătosului adevăr grăiește! (Replică unei observații din sală.)

Aceasta încearcă să facă actuala putere prin asumarea răspunderii și aș vrea să-i spun domnului prim-ministru care în discursul de învestitură, în urmă cu șase luni de zile, spune că nu va invoca greaua moștenire pe care guvernul P.S.D. i-a lăsat-o, că nu introduce moțiunea de cenzură nu pentru că suntem "Gică contra", ci că suntem împotriva unei guvernări de tip "gâgă".

Nu introducem această moțiune de cenzură pentru că dorim să oprim reforma justiției, ci pentru că dorim să o continuăm de o manieră corectă. Primul-ministru ne-a spus acum câteva minute că, în următoarele câteva zile, sau 100 de zile, se va stabili data integrării în Uniunea Europeană. Vreau să-l informez că i-am lăsat moștenire o dată certă, 1 ianuarie 2007, iar faptul că astăzi această dată este pusă în discuție, nu este contribuția opoziției, ci este incompetența actualei guvernări. (Aplauze)

Primul ministru vorbea de faptul că P.S.D.-ul încearcă să reziste transformărilor din justiție și că folosim moțiunea de cenzură ca o moțiune anti Europa. Noi suntem cei care suntem acuzați că suntem antieuropeni, noi care am închis negocierile cu dificultate, și știți bine câte de dificil a fost, ați fi vrut să vă lăsăm negocierile deschise, ca să puteți să le închideți dumneavoastră în 2008 sau 2009?

Este o minciună. Nu este o moțiune anti Europa, ci este o moțiune pro România în Europa, moțiunea pe care am introdus-o.

Primul ministru vorbea în egală măsură de faptul că avem un model social original. Nu. Propunem un model social pentru o țară care are nevoie de protecție socială și, în egală măsură, aș vrea să-i aduc aminte, citând un jurnalist din presa economică, că acest guvern riscă să intre în istorie "drept guvernul nevertebrat al bâlbâielilor", și vă recomand citirea unui săptămânal economic de prestigiu.

Dați-mi voie să vă spun și câteva din criteriile politice care ne-au determinat să introducem această moțiune de cenzură. Am vorbit despre nesocotirea Parlamentului, am vorbit despre faptul că este inadmisibil ca Parlamentul României să fie tratat ca un oficiu poștal la care se depune un pachet de legi. Diferența, stimați colegi și colege, din arcul majoritar, este că, față de momentele precedente, Constituția amendată prevede o procedură nouă, de introducere de amendamente, tocmai pentru a reduce riscul de instabilitate politică.

Am făcut-o cu bună credință. Oamenii noștri, colegii noștri, foști miniștri, oameni competenți, au elaborat, împreună cu alți parlamentari din toate grupurile politice, un număr impresionant de amendamente la cele 17 legi. Câte din ele au fost reținute? Măcar din cele din arcul majoritar dacă nu de la Opoziție? 168 de amendamente propuse de P.S.D., zero amendamente acceptate în zona justiției și doar 6 amendamente de toaletă juridică acceptată în zona proprietății.

Acesta este disprețul profund pe care actuala guvernare o are față de Parlamentul României. (Aplauze din partea Opoziției)

Eu cred că pe fond există o neîncredere a actualei majorități în propriii săi parlamentari. De ce atât de multe speculații că vor exista gesturi politice din partea majorității sau a unei părți a majorității care, eventual, ar profita de moțiunea P.S.D. pentru a răsturna actualul guvern? Vom vedea.

Nu-mi doresc în mod necesar răsturnarea domnului Tăriceanu, dar îmi doresc, în mod obligatoriu, un guvern mai competent pentru România. Acesta este scopul moțiunii noastre. (Aplauze din partea deputaților din Opoziție)

De ce s-au asociat două pachete de legi diferite în esență și care vorbesc despre două fenomene diferite? De ce nu s-a venit, domnule prim-ministru, și doamna ministru Macovei, cu un pachet de legi pentru justiție iar, după aceea, cu un pachet de legi separat pentru proprietate? De ce? Pentru că este vorba de un troc politic între clientela liberală, care dorește să rescrie legile proprietății în favoarea unei clientele reduse numericește, și către un troc cu colegii democrați, colegii lor democrați, care doresc să de președintelui Băsescu controlul asupra justiției.

Nu am nimic împotrivă și nu avem nimic împotrivă să luptăm mai ferm împotriva corupției. Sincer și adevărat. Și vreau să vă spun, în egală măsură, că aș fi vrut să văd, măcar într-o anexă la asumarea răspunderii, care sunt obligațiile asumate de România în capitolul "justiție și afaceri interne".

Olli Rehn care salută, bineînțeles, continuarea reformei în justiție ne-a spus cu o ușoară ironie că România nu are nevoie și Bruxellesul nu are nevoie de alte pachete formidabile de legi, ci are nevoie de implementarea obligațiilor asumate. Unde sunt acele obligații asumate? De ce reinventăm roata de fiecare dată când vine o nouă guvernare?

Primul ministru a vorbit despre fondul "proprietatea" și ne-a spus, acum câteva minute, că acest fond nu este un fond de risc, are surse certe și va fi tranzacționat, dacă înțeleg bine, pentru a deveni lichid, la bursa de valori de la București. Deci, un fond negarantat de stat, alimentat din creanțe externe, care știm bine cât de greu se recuperează, și în ce procente, câțiva cenți la un dolar, în cel mai bun caz, devine sursa de compensare a foștilor proprietari pe care doriți să-i ademeniți cu această lege.

Știți cât tranzacționează pe zi bursa de valori de la București, domnule prim-ministru? 2 milioane de dolari, cu excepția zilelor când Rompetrolul nu tranzacționează acțiuni pe bursă, când se ajunge la 4 milioane. Cum putem să facem un fond de 4 miliarde de euro utilizabili și tranzacționabili pe o bursă de 2 milioane de dolari pe zi? Au fost experți de-ai dumneavoastră, din Ministerul de Finanțe și din alte agenții guvernamentale, la Londra și au testat cum am putea să listăm la Londra Fondul Proprietatea. Și au întrebat cei de la Londra: stimați colegi din România, cam când vreți să faceți acest fond operațional, ca să puteți să compensați cei care trebuie să-și recapete proprietățile? Și spune, inocent, competentul oficial român din competenta guvernare despre care vorbim astăzi: "Am vrea în trei-șase luni". Și ce-i spune Bursa de la Londra? Că pentru omologarea unui fond străin pe Bursa de la Londra este nevoie de minim doi ani pentru omologare.

Fondul Drimler Craysler a avut nevoie de doi ani și jumătate ca să fie acceptat să intre pe Bursa de la Londra. De unde bani? Este o minciună, este o ficțiune, este praf de pe tobă, este păcălirea foștilor proprietari.

Acesta este Fondul Proprietatea, este furtul proprietății și de fiecare dată când vine un guvern liberal la putere, avem un fond de risc, avem un SAFI, avem deja, aveți deja experiența managementului fondurilor de risc. (Aplauze din partea Opoziției)

Această moțiune reprezintă, recunosc, și o ocazie politică pentru partidul pe care-l reprezint, pentru Parlamentul României să facem nu o analiză, nu un bilanț, ci un rechizitoriu a șase luni de guvernare. spun în fața dumneavoastră, și sunt convins că și românii au început să-și dea seama, că avem de-a face cu un guvern incompetent, incoerent, ineficient și, mai ales, insensibil la problemele oamenilor.

Câte din promisiunile electorale au fost îndeplinite? De ce am ajuns ca la șase luni după introducerea cotei unice, ministrul de finanțe să prevestească un val de scumpiri fără precedent, prin majorarea tva-ului la 22% la 1 ianuarie. De ce? Este recunoașterea eșecului cotei unice care a provocat o imensă gaură la buget.

Și când spuneam și experții noștri spuneau și P.S.D.-ul spunea că este o măsură nerealistă, am fost taxați ca fiind populiști, sau neținând cont de regulile pieței.

De ce nu mai sunt bani pentru medicamente compensate? De ce se sistează lucrările publice? Pentru că nu mai sunt bani la buget. De ce funcționați încă pe bugetul P.S.D., stimați parlamentari din arcul majoritar?

În egală măsură, Europa este un moment crucial pentru România. În bună credință și în credință pentru o Românie europeană, am făcut primului-ministru și guvernului o propunere de colaborare politică pe teme europene. Ea este încă valabilă, deși nu am primit încă un răspuns la ea.

Am primit deja șapte cartonașe de culoare portocalie, au fost galbene și se transformă în roșu. Comisarul pentru concurență, doamna Gross, a spus ieri, încă o dată, că România este departe de a îndeplini criteriul și cauza de salvgardare pe competiție.

Nu în noiembrie va fi decizia pentru România și, domnule prim-ministru, dacă guvernul dumneavoastră va rezista și mă îndoiesc, în primăvara viitoare va fi decizia finală. Mai sunt câteva luni de muncă și vă îndemn ca în loc să faceți acuzații nefondate la adresa fostei guvernări, să vedeți de guvernarea care trebuie să ducă România în Europa. (Aplauze din partea Opoziției)

Nici o țintă macroeconomică nu va fi atinsă de cabinetul dumneavoastră, mi-e teamă că vom ajunge din nou la o inflație cu două cifre. N-am avut deficit de cont curent atât de mare în 16 ani de economie în tranziție cu hârtoape, cu dificultăți, desigur, imperfectă, iar investițiile străine au cunoscut un recul grav, scăzând cu 40% față de primele patru luni ale anului trecut, 2004.

Este vorba, în mod cert, de un guvern care riscă să ducă România dincolo de ținta integrării la 1 ianuarie 2007. Gesturile tardive în care se încearcă cumpărarea bunăvoinței Europei prin renunțarea la 2 miliarde de euro din banii negociați, din banii care ni se cuvin și din banii pentru care noi trebuie să ne luptăm să-i absorbim, este un gest impardonabil din partea președintelui Băsescu și aș vrea să-l întreb pe primul-ministru și ministrul de finanțe, pe ministrul de externe și ministrul integrării europene, dacă au fost consultați atunci când președintele țării spune că trebuie să renunțăm ca un gest de mărinimie, de la o țară superbogată ca România, la 2 miliarde de euro din cei 12 care au fost negociați și promiși de către Europa.

Aș vrea să vă întreb, nu dacă renunțăm la două miliarde, pentru că nu avem dreptul să renunțăm la două miliarde, ci cum pregătiți administrația publică românească ca să absoarbă cu proiecte acești bani? Faceți vendetă politică împotriva Opoziției din teritoriu, în loc să pregătiți administrația locală și funcționarii publici ca să atragă bani europeni! Este nepermis. Să vină cu două miliarde de lei de acasă, că are de unde, că are suficienți susținători în arcul majoritar, inclusiv cumetrii înstăriți. Vorbim de capitalism de cumetrie.

În egală măsură, vreau să vă spun că Partidul Social Democrat consideră că avem nevoie de reformă în justiție. Românii au nevoie de o justiție mai competentă, mai transparentă, dar mai independentă. Dacă doamna ministru Macovei ar fi venit cu bună credință în fața Parlamentului spunând: "Iată care sunt obligațiile noastre!", și vreau să spun încă o dată, pentru a fi bine înțeleși, că probabil 70-80% din ceea ce se propune în pachetul de reformă al justiției sunt lucruri necesare pentru România.

Noi nu criticăm acest pachet de legi, de reformă a justiției, în ansamblul lor. Doar spunem că prețul pe care ni se cere să-l plătim pentru continuarea reformei justiției, este aservirea justiției de către factorul politic. Eu nu spun că neapărat, doamna Macovei și președintele Băsescu vor abuza de instrumentul politic care se numește numirea discreționară a procurorilor în republica noastră. Dar spun că există riscul ca, în viitor, cineva să abuzeze de acest drept. De ce nu am creat un sistem simetric? Așa cum noi, poate cu întârziere, am reușit cu experți europeni, cu consultare europeană, în pachetul de legi din iunie 2004 să asigurăm independența C.S.M.-ului, de ce nu încercăm să facem simetric și pentru parchete același lucru? De ce lăsăm politicul să reinterfereze în independența justiției? De ce nu încercăm să facem un lucru sănătos pentru țară?

Aceasta este critica noastră de fond și acesta este motivul în zona pachetului de reformă a justiției, obiecția politică pe care partidul nostru o prezintă în fața Parlamentului.

Domnule prim-ministru, nu avem nici un fel de "complex Rodica Stănoiu", și sper că nici dumneavoastră n-o să aveți în perioada următoare "un complex Vox Maris" în care să produceți legislație pentru guvern. (Aplauze)

În încheiere, domnule prim-ministru, domnilor președinți, stimați colegi, demersul nostru este un demers responsabil al unei opoziții active, este momentul ca guvernarea să devină mai eficientă, este momentul ca acest guvern să plece, să lase loc unui guvern mai competent, mai eficient.

Am o propunere pentru președintele Băsescu, să o desemneze, printre candidații multipli, pe care sunt convins că-i are undeva pregătiți, pentru funcția de prim-ministru pe Nadia Comăneci, pentru că România are nevoie de o performanță de nota 10 ca să se integreze la 1 ianuarie 2007. (Aplauze) Și sunt convins că sunt suficient de mulți oameni mai competenți, mai responsabili și cu inimă în această țară, în majoritate sau în alte colțuri ale acestui Parlament, care să formeze un guvern care să ducă România acolo unde trebuie.

Este o moțiune împotriva unui guvern incompetent, am avut răbdare șase luni de zile în analiza noastră, este o moțiune împotriva unui guvern ineficient, este împotriva unui guvern care, la criza inundațiilor, la criza medicamentelor, la criza din sistemul de transport pe cale ferată, la criza socială profundă a României... noi nu avem o problemă cu economia de piață, domnule prim-ministru, dar avem o problemă cu un model ultraliberal care pune numai capitalul și profitul în centrul acțiunii politice. România este o țară prea săracă ca să nu avem grijă și de cei care trebuie să reușească în această țară. (Aplauze.)

Este o moțiune și împotriva unui guvern care este lipsit de sensibilitate pentru problemele oamenilor. Dorim să construim hotelul de cinci stele pentru cei din zona Banatului, dar dorim s-o construim pe un model social-democrat.

Vă invit să votăm cu conștiința și nu numai cu carnetul de partid. Sunt convins că această moțiune va fi un semnal de trezire a Parlamentului la rolul natural pe care forul legislativ trebui să-l aibă într-o democrație. este începutul luptei politice. Vrem în Europa la 1 ianuarie 2007, dar pentru a ajunge acolo, avem nevoie de un alt guvern.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Opoziției, fluierături din partea unor parlamentari din partea Puterii)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul în continuare domnul senator Gheorghe Flutur, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

Domnul Gheorghe Flutur:

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi miniștri,

Stimați colegi senatori și deputați,

Doamnelor și domnilor,

Trebuie să vă spun că, în probleme de proprietate și justiție, așteptam astăzi de la P.S.D. scuze și nu moțiune de cenzură. (Aplauze din partea Puterii)

Cu această ocazie, aflăm însă lucruri noi. De exemplu, faptul că P.S.D. se consideră campion al proprietății și apostol al anticorupției, ștergând cu buretele ani de înverșunare împotriva proprietății private și de batjocorire a justiției.

Dacă dumneavoastră, cei din P.S.D., ați hotărât să vorbiți de funie în casa spânzuratului, sper că sunteți pregătiți să auziți un număr de adevăruri neplăcute despre relația dumneavoastră extrem de proastă pe parcurs, relație pe care ați avut-o cu proprietatea privată, despre costurile și disprețul dumneavoastră față de această proprietate.

Mai întâi, însă, remarc faptul că vechea și noua putere și-au asumat răspunderea în fața Parlamentului corespunzător blazoanelor deținute. P.S.D. și-a asumat răspunderea pe rezolvarea problemei corupției, fiindcă blazonul guvernării P.S.D. a fost corupția.

Alianța, în schimb, își asumă în primele luni de guvernare răspunderea pe rezolvarea problemei proprietății și pe asigurarea funcționării justiției, pentru că blazoanele noastre sunt proprietatea și dreptatea.

Avem curajul să ne asumăm rezolvarea acestor probleme rămase nerezolvate de atâția ani.

Stimați colegi parlamentari,

Dezbaterea moțiunii de cenzură ne oferă prilejul de a vorbi oamenilor despre necesitatea noilor legi ale proprietății și despre schimbările în bine pe care pachetul proprietate-justiție le va produce în România.

Un pachet de legi proprietate-justiție era mai mult decât necesar, era dorit și așteptat. În ultimele cinci luni, Ministerul Agriculturii a primit mii de scrisori, petiții, memorii, telefoane, faxuri, email-uri prin care se cerea rezolvarea unor probleme de fond funciar.

Dacă lucrurile stăteau așa de bine, de ce au mai venit aceste mesaje? Nu-i vorba doar de o mână de nemulțumiți, așa cum pretindeți dumneavoastră. În orice sat te-ai opri, tot de problema pământului auzi. Am primit cereri pentru retrocedarea proprietăților de la oameni simpli, din toate colțurile țării, de la Vărăștii de Olt, de la Stoileștii de Vâlcea, de la Rapoltul Mare de Hunedoara, de la Măgura Buzăului, de la moștenitorii proprietarilor de păduri grănicerești și pășuni alpine din Poiana Ilvei, Năsăud, Rebrișoara, Parva, din județul Bistrița-Năsăud, de la obștile de moșneni din zona Câmpulung Muscel, de pe Valea Oltului și Valea Lotrului, de la obștile vrâncene Nistorești, Vidra și Năruja, de la obștile bucovinene din Capul Codrului, Vicovul de Jos sau Gemenea. De la composesoratele covăsnene Hilibi, Laruși, Mărtănuș sau Costa.

Sunt zeci și zeci de mii de oameni care așteaptă încă să primească terenurile agricole, pășunile, pădurile și fânețele pe care ei sau părinții lor le-au avut înainte de venirea comunismului. Pentru toți aceștia care ne-au scris și pentru toți cei care au dreptul la proprietate, noile legi sunt necesare. Numai un partid care consideră proprietatea privată un moft, îi poate ignora pe acești oameni.

Doamnelor și domnilor,

Legile proprietății sunt deci legi ale dreptății. Proprietatea funciară ar trebui să se întoarcă la cei care au deținut-o și care au pierdut-o prin nedreptăți flagrante în anii comunismului.

Un astfel de act de dreptate istorică era necesar încă din 1990, dar problema s-a abordat greșit și s-a rezolvat doar parțial, în ultimii 15 ani. Nu vorbim însă doar de considerente morale, ci și de considerente practice. Fără respectarea dreptului de proprietate, vom avea în continuare o economie de piață strâmbă și disfuncțională. Fără proprietate, nu va exista responsabilitate și nici prosperitate.

Astăzi, noua lege a proprietății funciare vine să recunoască limpede trei principii fundamentale: principiul retrocedării integrale a terenurilor agricole și forestiere, la nivelul anilor 1945 și, respectiv, 1948; principiul respectării vechiului amplasament pentru reconstituirea dreptului de proprietate și principiul retrocedării în natură a proprietăților funciare.

Aceste trei principii asigură corectitudinea actului reparator al statului față de proprietari și sunt o dovadă de respect față de instituția proprietății în sine. Noile legi ale proprietății vin, de asemenea, să întărească drepturile proprietarului în fața comisiilor de aplicare a legii și în cazul abuzurilor trecute sau viitoare. Noile legi ale proprietății dau automat noi titluri de proprietate țăranilor din zona necooperativizată cae au fost trecuți cu vederea până acum.

Retrocedăm, de asemenea, terenurile cu vii, livezi, sere și lucii de apă, punând capăt acelor adevărate mineriade țărănești pe care le-ați generat dumneavoastră, cei din P.S.D., prin ambiguități care au dus la încăierarea proprietarilor de teren cu proprietarii de plantații.

În același timp, le spun clar celor care dețin pământuri cu respectarea legii, că nu vor fi afectați în dreptul lor de proprietate. Contrar dezinformărilor PSD, noua lege a proprietății nu afectează punerile în posesie de până acum, dacă acestea au avut loc în mod legal. Nu venim să bulversăm proprietatea, ci venim să consolidăm proprietatea.

Dumneavoastră sunteți cei care ați bulversat-o, dând-o pe bucăți și în funcție de interese, domnilor din PSD! Dreptate pentru proprietari nu înseamnă doar retrocedarea proprietății, ci și apărarea proprietății.

De aceea, pachetul de legi proprietate-justiție modifică și Codul penal, extinzând concepte precum pedepsirea tulburării de posesie și legitimă apărare la spații deschise la terenuri agricole și forestiere. Vrem ca oamenii să se simtă puternici în dreptul lor de proprietate, iar cei care încalcă acest drept să știe că legea stă de partea proprietarului.

Stimați colegi,

Legile proprietății sunt, așa cum am spus, și legi ale dreptății. Ele sunt, însă, și legea dezvoltării. Am redus la zero taxele de scoatere a terenurilor din circuitul agricol, cu efecte benefice pentru dezvoltarea pe orizontală a localităților care astăzi se sufocă în spații insuficiente; am impus accelerarea proceselor funciare, prin înființarea completelor specializate, simplificarea probelor și scurtarea termenelor de judecată; am apropiat cadastrul de proprietarii de pământ și am deschis calea înmulțirii numărului de birouri cadastrale în județe; am creat condițiile pentru introducerea cadastrului general unic în România și pentru reducerea cheltuielilor de întabulare a terenurilor; am luat prima măsură modernă de reformă structurală în agricultură, prin introducerea rentei viagere agricole. Fiecare țăran român în vârstă de peste 62 de ani poate primi 100 de euro/an și pe hectar dacă își vinde pământul și 50 de euro dacă îl arendează.

În paralel, am creat condiții pentru gruparea terenurilor agricole, pentru creșterea performanței agricole și pentru nașterea unei pături consistente de fermieri români. Noi vorbim de fermieri și rentieri, în timp ce PSD ne-a învățat doar cu baroni și latifundiari.

Stimați colegi din arcul guvernamental, este limpede, deci, că legile proprietății trebuie puse rapid în practică, iar moțiunea de cenzură a PSD trebuie respinsă scurt și clar. Pe segmentul de proprietate funciară, această moțiune nu este altceva decât foaia de temperatură a marilor afaceriști PSD, care plâng după proprietatea de stat și regretă vremea furăciunilor de altădată.

În materie de proprietate privată, eu unul nu am încredere în PSD nici de aici până la ușă. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Stimați colegi,

PSD are o istorie tulbure în ceea ce privește proprietatea privată. Moștenind disprețul comunist față de această proprietate, administrația Iliescu a dat Legea nr.18/1991, în care au fost extrem de transparente frica de retrocedare și dorința de a menține cât mai mult proprietatea de stat pentru căpușare și mulgere. Ani de zile PSD a menținut IAS-urile, le-a falimentat cu tact și le-a vândut pe nimic, în timp ce bani grei au ajuns pe alte căi în buzunarele clientelei politice în formare.

Spolierea proprietății de stat a fost baza capitalismului de cumetrie, în timp ce adevăratul capitalism a fost împiedicat să se dezvolte. PSD a rămas ostil proprietății private și profund atașat proprietății de stat, prost administrate, din care s-au hrănit financiar și pe care o servește, iată, din punct de vedere ideologic, ori de câte ori are ocazia.

Stimați colegi din arcul guvernamental, și în ultimii ani PSD s-a făcut vinovat de nedreptăți majore față de proprietari și față de proprietatea privată. Principiul respectării vechiului amplasament a fost desfigurat de guvernarea pesedistă în 2001, imediat după revenirea la putere. Introducerea acelui "de regulă" a deschis poarta spre o serie de abuzuri incredibile ale comisiilor locale și județene de aplicare a legilor fondului funciar. Oameni care aveau dreptul de proprietate într-un loc, și-au găsit terenurile retrocedate, în bătaie de joc, la zeci de kilometri distanță, în timp ce prieteni ai prefecților PSD și-au primit înapoi pământurile și pădurile în zone extrem de convenabile. Așa este, de pildă, cazul unor lungi liste de nume din Argeș, în care deținători de păduri din Lerești și Merișani și-au primit pădurile la Rucăr, într-un loc în care valoarea de piață a proprietăților este de 10 ori mai mare. Cearta cu geografia și prietenia cu hoția au continuat non-stop în ultimul an, prin adevărate teleportări de terenuri agricole și forestiere, existând cazuri de proprietăți deținute în Dâmbovița sau Teleorman și retrocedate fix la Snagov sau pe malul Lacului Vidraru.

În moțiunea dumneavoastră, domnilor pesediști, vorbiți în trecere și de inundații. Ar fi trebuit să vă mușcați limba când pronunțați cuvântul inundații. (Aplauze.) Pe Valea Trotușului, în ocoalele silvice Comănești și Agăș a avut loc în ultimii 3 ani un adevărat dezastru ecologic, cu tăieri masive de arbori, urmate de inundații devastatoare. Vinovate sunt comisiile locale și Comisia județeană Bacău, care au dat "verde" împroprietăririi cu peste 11.000 ha. de pădure special împărțite, ca să fie rase și vândute firmelor unor husseini, haysami, protejați de PSD. Asta a însemnat retrocedarea pentru PSD: posibilitatea de a fura fără rușine.

Pentru mine este clar, domnilor reprezentanți ai PSD, de ce vă opuneți restituirii proprietății funciare și clarificării problemei proprietății în România. Cred și eu că vă doare inima și jeliți proprietatea de stat, atunci când diverși "...iță" stau pe terenul statului ca "dracul pe comoară" și nu vor să dea cu nici un chip vechile proprietăți proprietarilor adevărați.

Stimați colegi din arcul guvernamental, atunci când PSD critică ceva în zona proprietății, puteți fi siguri că măsurile criticate sunt măsuri bune. În problema proprietății, PSD a avut cel mai retrograd și anticapitalist comportament posibil. Trebuie, deci, să respingem această moțiune de cenzură, concepută în spirit etatist și plină de idei împotriva proprietății private, care au fost de mult aruncate la coșul de gunoi al istoriei.

Domnilor reprezentanți ai PSD, ani de zile ați disprețuit proprietatea românilor, ați uitat-o, ați dat-o în rate electorale, ați batjocorit-o. Niciodată n-ați știut ce înseamnă proprietatea pentru țăranul român. Vreau să știți, însă, un lucru: pe vremuri exista în Moldova un obicei, ca fiii de răzeși să fie duși de părinți și bătuți cu bețe pe hotarele ogoarelor, ca să nu uite niciodată că acolo este pământul moștenit din neam în neam. Acest eveniment li se întipărea în minte pentru totdeauna. Păcat că acest obicei s-a pierdut în vremurile noastre. Pentru că, dacă dumneavoastră, cei care disprețuiți proprietatea privată, erați duși de mici și bătuți cu bețe pe hotar, poate că astăzi știați ce înseamnă proprietatea și nu vă băteați joc de ea.

Vă mulțumesc. (Aplauze puternice din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Continuăm dezbaterile. Rugămintea mea este să păstrăm o atmosferă specifică Parlamentului. Sigur, nu este absolut necesar atunci când începeți un discurs în Parlament să vă adresați și președinților de Cameră. Nu este absolut obligatoriu. (Aplauze din partea grupurilor parlamentare ale PSD. )

Dar vă rog, în ceea ce privește ambianța din sală, să-i respectați pe cei care vorbesc la tribună.

Are cuvântul în continuare domnul deputat Cristian Rădulescu, din partea grupului parlamentar al PD.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Pentru mine nu este nici o mirare faptul că PSD a depus o moțiune asupra pachetului de legi prezentat de Guvernul Tăriceanu. Intră în jocul democratic. Era o ocazie pe care trebuiau să o folosească. Angajarea răspunderii, cum îi spune și numele, este un gest de supremă responsabilitate politică, specific democrației. Nu se putea pierde prilejul să nu se depună această moțiune. Altminteri, ar fi însemnat că PSD ar fi acordat un certificat de performanță Guvernului Tăriceanu. Ar fi pus o fundă roșie pachetului de legi pe care acesta l-a avansat Parlamentului.

Ce mă miră pe mine este perseverența cu care PSD, pe parcursul unei moțiuni de 17 pagini, cea mai lungă de până acum, lungă, slabă și mai era ceva, zicea poetul, tot revine cu tema că toate belelele care există în această țară se datorează celorlalți, și că ei nu au nici o contribuție la aceasta.

În moțiune, începând chiar din titlu, se vorbește de tot felul de dezastre: dictatură, incompetență, politizare, compromiterea șanselor europene, centralizare, controlul justiției ș.a.m.d., un tzunami mai lipsea, toate lucruri pe care le atribuie actualului Guvern, care este în funcție de numai 6 luni de zile. O adevărată performanță să faci atâtea lucruri, cum spune opoziția actuală, în numai 6 luni de zile. Dacă ar fi așa, aș achiesa la punctul de vedere al domnului președinte Geoană, care cere un nou Guvern, prin alegeri anticipate. am fi de acord cu acest lucru, pentru ca să se termine situația actuală, în care unii, care au pierdut tot ce se putea pierde în bătăliile anului 2004, își închipuie încă că mai sunt la putere. Cei care au pierdut acele bătălii, trebuie să piardă definitiv și războiul, și pentru asta am fi de acord cu alegeri anticipate. Trebuie să se termine acest adevărat război rece politic, care durează de 6 luni de zile, macină clasa politică românească și este în detrimentul poporului român.

Supratitlul pe care l-ar putea avea această moțiune, dacă în presă ne închipuim, jurnalistic, lucrurile, ar fi: "Uite cine vorbește!". Se arată cu degetul la noi de către unii care au adus, în 4 ani de zile și chiar mai dinainte, corupția la rang de politică instituționalizată în stat și acum arată cu degetul, cei care erau cât pe ce să compromită șansele noastre de integrare europeană. Să ne aducem aminte care erau toate rapoartele de țară și asupra căror racile se atrăgea atenția în toate aceste documente: corupția, corupția, corupția, spunea un diplomat străin. România are trei probleme: corupție, corupție, corupție, se întâmpla în urmă cu un an de zile și acum am uitat de aceste lucruri.

De asta este necesar pachetul de legi cu care se vine acum și care reglementează proprietatea și, în primul rând, justiția. Pentru că, corupția continuă să rămână o mare problemă a acestei țări.

O să citez niște documente care, poate, au fost prea puțin aduse la cunoștință opiniei publice de către presa anilor trecuți sau poate le-am uitat: era vorba de rapoartele privind percepția indicelui corupției și care ne situau în anul 2004, pe locul 87 în lume, printre țări ca Zimbabwe, Malawi, Iran, Gambia, acolo eram anul trecut, după un raport al Organizației Transparency International. Raportul Grupului GFK, și-l știți foarte bine, stimați colegi din cealaltă parte a sălii, referitor la climatul corupției în România, arată așa care era percepția populației: Guvernul actual, cel fost, nu are nici un interes real să lupte împotriva corupției. În 2001, 54% din români aveau această percepție; pe 2003-2004 - 71%; "Țara este un stat corupt". Iată ce formulări dure, care erau totuși percepțiile cetățenilor români. În 2001, 75% așa percepeau realitatea; în 2003-2004 - 86%, sub conducerea Partidului Social Democrat. "Mita este o parte absolut firească a vieții. Cine vrea să-și trăiască viața trebuie să dea mită". În 2001, 24% dintre români astfel percepeau; în 2003 - 2004 crescuse procentul la 33%. "Guvernul actual nu are nici un interes real să lupte împotriva corupției". V-am mai dat cifra aceasta, de la 54 la 71%. Raportul Freedom House pe 2003: "În 2003, România a fost din nou prezentă pe Transparency International Corruption Perception Index ca cea mai coruptă dintre țările candidate la aderare, situându-se pe locul 85. Este o reluare a unei informații anterioare. Sunt lucruri care, dacă nu au fost auzite bine sau n-au fost spuse îndeajuns, trebuie acum spuse din nou și reauzite.

Percepția internațională a României: să ne aducem aminte de ziua de 13 aprilie, stimați colegi din PSD, la Strasbourg, pentru acordarea avizului conform României și Bulgariei. În toate luările de cuvânt ale liderilor de grup, în Parlamentul European, s-a pomenit de corupție în România.

Liderul Grupului Ecologist, Lagendijk, a spus cam în felul următor: "Măsurile luate între timp de actualul Guvern în România împotriva corupției mă îndreptățesc să recomand colegilor mei să-și schimbe părerea pe care o aveau în decembrie 2004. Nu trebuie ca românii să sufere din cauza contraperformanțelor fostului Guvern. Activitatea ministrului justiției, doamna Monica Macovei, este de lăudat, și recomand Comisiei Europene s-o sprijine". Eram și reprezentanții Puterii și reprezentanții Opoziției acolo, în aceste bănci și am auzit aceste cuvinte.

De asta este necesar ca Guvernul să se prezinte cu legile împotriva corupției, cu legile justiției și legile proprietății în Parlamentul României.

Să ne aducem aminte de toate scandalurile anilor 2001-2004: Păvălache, Vântu, Sechelariu, Omar Haysam, Miki Șpagă, toate persoane apropiate multora dintre cei care sunt în această sală. Să ne aducem aminte și de felul în care PSD-ul, după ce a furat tot ce se putea fura, a început să-și fure propriile voturi (vezi dezvăluirile din presa de ieri, referitoare la votul în alegerile interne în Organizația PSD - Cluj). De asta sunt necesare legi împotriva corupției și Guvernul face bine că vine să-și asume răspunderea.

Uitându-mă la felul în care PSD tot perseverează, în ciuda evidențelor, că vina nu este a lor, deși au fost sancționați aspru de către populație, în noiembrie '96, după o guvernare proastă, în noiembrie 2004, după o guvernare coruptă, dar ei tot perseverează și arată cu degetul în partea cealaltă, cred că sub eticheta Partidului Social Democrat ar trebui să scrie și deviza lui: "Ne-am mai împiedicat noi din când în când de adevăr, dar ne-am ridicat și am mers mai departe". Vreau să-i liniștesc pe unii colegi din sală, care cred că Partidul Democrat o să voteze această moțiune. Categoric, toată lumea, toți parlamentarii Partidului Democrat vor vota împotriva acestei moțiuni. (Aplauze în partea dreaptă a sălii.)

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Urmează domnul deputat Lucian Augustin Bolcaș, din partea grupurilor parlamentare ale Partidului România Mare.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru, dacă mă auziți,

Onorați reprezentanți ai Guvernului, care sunteți prezenți,

Stimați colegi,

Am cinstea să vă înfățișez punctul de vedere al unui partid care nu este grevat de servituțile unor guvernări falimentare: nici cederistă, nici pesedistă și nici potențial falimentară liberalo-democrato-udemeristă.

În aceste condiții, poziția noastră critică și poziția noastră constructivă poate să fie ferită de dorința de a apăra niște poziții, care, oricum, prin rezultatele ce le-au dat, sunt criticabile.

Vedeți, problema asumării răspunderii, factorul de risc ce și l-a asumat Guvernul acum, reprezintă, în primul rând, un act politic.

Domnul prim-ministru Tăriceanu, în alocuțiunea domniei sale de susținere a acestei asumări, vorbea despre legi ale reformei europene în România. Astăzi, în fața noastră, a calificat moțiunea depusă ca fiind o moțiune antieuropeană. Cred că aș fi fost de acord cu domnia sa dacă această moțiune s-ar fi referit și la faptul "că nu trebuie să copiem mimetic legislația europeană, doar din dorința de a bifa niște capitole". Ci, dimpotrivă: "Noi ar trebui să adoptăm modelul american pentru a deveni competitivi în Europa". Citatul este din Dinu Patriciu, o zi după depunerea acestui act de asumare europeană.

Domnule prim-ministru, n-am fost niciodată de acord cu metoda etichetărilor specifice perioadei luptei de clasă, dar dacă e vorba să căutăm antieuropeni, în primul rând, vă rog să-i căutați în sânul partidului dumneavoastră, în sânul Partidului Liberal, să vă clarificați poziția față de această problemă. O spun acum, când vorbim de la această tribună cu prea multă ușurință și poate cu un automatism despre integrarea în Europa Unită, când de fapt ar trebui cu multă gravitate să ne gândim spre ce construcție europeană ne îndreptăm și să regândim, împreună cu toate celelalte state ale Europei, această construcție europeană.

Franța n-a dat un avertisment; Franța a dat un vot de blam și vine din partea unui mare popor, vine din partea poporului care a născut ideea de unitate europeană. Vă rog să apreciați gravitatea avertismentului.

Este foarte interesant că tot domnul prim-ministru spunea că asumarea răspunderii a fost făcută în semn de respect pentru Parlament. Dar, iertați-mă, exact acum o săptămână, pe 14 iunie, domnul prim-ministru, deturnând noțiunea de drept parlamentar a asumării răspunderii, care este un test politic, categoric, spunea: "Nu este un test politic, ci am preferat această formă pentru ca legile să nu fie amputate sau modificate de Parlament". Acesta este respectul dumneavoastră, domnule prim-ministru, față de Parlamentul României. Și mă bucur că nu sunteți de față ca să roșiți. (Amuzament, aplauze.)

Voci din sală: Dar este de față!

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Perfect. Atunci vom accepta probabil scuzele domniei sale, nu este nici o problemă.

Vedeți, depunerea unui pachet de legi nu aduce nimic nou sub soare. Dar, mă mir, de ce n-am învăța de la Păstorel Teodoreanu că "istoria se repetă, dar aceasta nu servește la nimic".

În 12 mai 1999, se depunea de către Guvernul cederist un pachet de legi pentru accelerarea reformei economice, biet pachețel de numai 5 legi. Și atunci, domnul Adrian Năstase spunea: "se argumentează prin deficitul de reformă, pentru a se ajunge la un deficit de democrație".

Domnule președinte, îmi reamintesc de o rubrică din Revista "România Mare" - "actualitatea clasicilor", este actual, și citarea dumneavoastră, dacă-mi permiteți, este modalitatea mea de a vă ura astăzi "La mulți ani!" (Aplauze.)

Dar istoria se repetă pentru că n-am învățat nimic din ea, și la 19 martie 2003, se depune acea varză legislativă a guvernării pesediste monstruozitatea legilor pentru asigurarea transparenței și anticorupție. Este rândul distinsei doamne senator Norica Nicolai, pentru care îmi permit să-mi exprim tot respectul, dar și simpatia mea, care a spus că depunerea unui pachet de legi înseamnă sfidarea inițiativei parlamentare și sfidarea votului care ne-a adus pe toți aici. Avea dreptate și atunci, dar și acum.

Iar domnul Boc, fruntaș PD, spunea că Parlamentul a devenit pentru Guvern un ghișeu pentru înregistrarea ordonanțelor de urgență și a pachetelor de legi. Stranie coincidență. Moțiunea astăzi depusă reia exact această frază, evident, fără să-l citeze pe domnul Boc. Se repetă istoria și, din păcate, nu ne servește la nimic.

Dar, vă rog să mă iertați, reluați în moțiunea dumneavoastră, distinși colegi de la PSD, afirmații ale colegilor de la PD: de ce vă mai jucați de asumarea de răspundere și de moțiune, din moment ce guvernați așa de bine împreună?

Partidul Liberal și Partidul Democrat votează într-o veselie ordonanțele depuse de Guvernul PSD; reprezentanții PSD-ului votează într-o veselie, evident, contrară, ordonanțele de urgență și legile depuse de actualul Guvern Tăriceanu. Și așa se nasc monștri din această coabitare la guvernare a puterii și opoziției; așa se naște acel act normativ de despăgubire a fostului rege Mihai, cu suma de 30 milioane de euro, ceea ce înseamnă că distinsul nostru fost-rege papă medicamentele compensate ale populației României pe 4 ani dintr-o lovitură. Așa se naște problema Spitalului Fundeni, care este privatizat, sub aspectul unei concesionări. Coabitați, domnilor, și pentru populație vă jucați de-a moțiunile și de-a criticile și nu e bine.

Aș vrea să trec la consistența pachetului de legi, care ne-a fost propus, și domnul prim-ministru a subliniat ceea ce și doamna ministru Macovei a spus: "De aici începe reforma în justiție". Iertați-mă, de aici se termină.

Este foarte simplu: reforma în justiție, ca act de aderare formală, s-a încheiat în decembrie anul trecut, prin închiderea Capitolului JAI, atunci când am avut toate legile constitutive necesare. Și toată lumea spune și are dreptate, fie că sunt observatori străini bine sau rău intenționați, fie că suntem noi, care o spunem: "Acum, justiția trebuie să funcționeze!" Și, astăzi, a spus-o și domnul președinte Traian Băsescu.

Problema funcționării ne interesează, nu problema schimbării conducerilor! Nu problema înlăturării unor oameni! Nu aceasta este problema unei adevărate reforme în justiție!

Iar funcționarea justiției se face, domnule prim-ministru și doamnă ministru, printr-un mecanism extraordinar de simplu, pe care trebuia să-l puneți în aplicare, și atunci eram alături de dumneavoastră. Singurele legi care lipsesc la această oră nu sunt cele a căror modificare o propuneți, sunt legile de procedură. Pentru că, așa cum tehnologia pune în mișcare mașinile, procedura face ca justiția să funcționeze.

Vin din lumea tribunalului și sunt mândru de acest lucru și vă spun: o procedură penală cârpită până la refuz creează mari disfuncționalități, în primul rând în raporturile dintre Ministerul de Interne și Ministerul Justiției și parchete. Și această disfuncționalitate trebuia să o rezolvați. Ați amânat intrarea în vigoare a unui nou Cod penal, tocmai pentru că nu aveți o procedură penală. Dar de ce n-ați făcut-o, în loc să vă preocupe modul în care veți selecționa cadrele?

Am spus-o și într-o discuție directă cu doamna ministru Macovei, care o să-mi permită să o fac publică, a fost o discuție informală pe baza acestui pachet de legi: într-adevăr, noi am susținut tot timpul că raporturile între Ministerul Justiției și CSM, raporturile între două elemente ale puterilor statului, trebuie reechilibrate. Dar nu așa! Pentru că ceea ce faceți dumneavoastră este un singur lucru, se numește, bine mersi, epurare comunistă!

Vreau să vă aduc aminte, din experiența rudelor mele, însă, că, spre deosebire de epurările comuniste, care au durat în justiție circa un an și jumătate, dumneavoastră vreți să le faceți în 15 zile. Și cu aceasta noi nu vom fi de acord niciodată!

Este vorba de problema vârstei, pentru a funcționa în diverse organe de conducere ale justiției. Criteriul vechimii în justiție este și unul dintre criteriile competenței, pentru că este un specific al muncii aici, pe care îl ignorați și îl tratați pur și simplu administrativ.

Iar, apoi, împrejurarea că subordonarea procurorilor merge direct în mâna Executivului cred că transcede orice posibilitate de a comenta depolitizarea justiției, pe care o doriți.

S-a pornit cu stângul, într-o reformă pe care n-o faceți, care nu așa trebuie făcută - și exemplific cu cele 79 de amendamente, dintre care ni s-a admis 1, neesențial -, în care nu vreți să ascultați pe nimeni. Nu vreți să ascultați, primiți criticile binemeritate!

Și, întrucât grupul nostru parlamentar nu poate să-și exprime dezacordul pentru această împerechere legislativă ciudată, în care se alătură drepturile răzeșilor lui Ștefan cel Mare (vreau să-l informez pe domnul ministru că totuși bătaia era dată de Ștefan cel Mare la hotarul țării și ar fi bine să nu uite, aia nu e proprietate privată, e proprietatea țării!) (aplauze ale Opoziției), în acest amalgam legislativ ciudat, reforma pe care vreți să o faceți în acest mod nu putem să o primim.

De aceea, vom vota pentru moțiunea de cenzură. (Aplauze ale parlamentarilor PSD.) Nu pentru a demonstra că altă guvernare ar fi făcut mai bine, ci pentru a demonstra că dumneavoastră trebuia să faceți mai bine.

Vă mulțumesc. (Aplauze ale Opoziției.)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Grupurile dumneavoastră mai au 3 minute, din 17 minute, 14 minute ați consumat dumneavoastră.

Din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR, are cuvântul domnul senator Kovács Eckstein.

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Cred că a fost un moment dintre cele mai proaste pe care le-am avut în Parlamentul României, când Comisiile juridice reunite au audiat candidații aleși de către magistrați la CSM. În fața noastră s-au perindat magistrați aleși de către semenii lor, iar noi, era domnul Bolcaș acolo, unii dintre cei care făceau jocurile, senatorii și deputații PSD și PRM eliminau pe capete pe cei care nu le-au convenit. Așa au înțeles dânșii, în acel moment, se depolitizeze justiția!

Actuala Putere, cred că primul vot în Parlament a fost: Am luat act de voința și de alegerea magistraților în CSM! S-a constatat că sunt multe persoane controversate, dar am verificat numai legalitatea alegerilor și am validat acest Consiliu Superior al Magistraturii.

Este o abordare, cred, diferită și a actualei coaliții este cea corectă.

Se pune problema, de ce "pachet"? Pentru că este momentul de a face reformă în cele două domenii, ne spun instituțiile europene. Domnul Bolcaș greșește aici, când spune că, gata, cadrul legal s-a perfecționat, s-a închis capitolul JAI. S-a închis capitolul, dar în toate documentele ni se spune: "Noi cerem să și aplicați ceea ce ați legiferat!" Și aici, deja, miza este deosebit de mare.

Pentru că sunt două probleme cu care suntem, practic, zilnic, agasați de către instituțiile europene: reforma în justiție și problema corupției. Ei, ce se dorește aici? De a da pârghii, de a eficientiza actul de justiție și de a acorda mijloace pentru lupta împotriva corupției.

Domnul Geoană spune că nu trebuie să reinventăm roata. Ei, nu reinventăm roata, să fie clar, prevederile de bază ale legii de funcționare a CSM-ului, a statutului magistratului rămân cele pe care le-am adoptat în 2004, de altfel, în consens, în acest Parlament.

Pe cine supără faptul că, dacă cineva ajunge la vârsta pensionării, trebuie să se pensioneze? Unde e problema? Că s-au redus criteriile de vechime la unele funcții de conducere? Păi, sigur, ceea ce interesează este competența! Că cei care doresc să devină șefi de instanțe trebuie să dea un concurs? Este un principiu general acceptat în toate domeniile vieții!

Faptul că membrii CSM nu pot cumula funcția de conducători de instituții l-am discutat și l-am paradiscutat și în 2004. Am ales o soluție, să poată cumula, care s-a dovedit a fi păguboasă. Ei, acum o corectăm.

Nu văd nici o problemă, modificările sunt de a permite accederea tinerilor pregătiți pe criterii de competență, și Executivul, care răspunde de lupta împotriva corupției, să aibă mijloacele să o exercite. Și toate aprecierile care au venit, începând de la comisarul Fratini până la Olli Rehn, au fost deosebit de pozitive.

Așa că, domnilor semnatari ai moțiunii, cum nici Moscova n-a crezut în lacrimi, nici Bruxellesul nu va crede în lacrimile dumneavoastră.

Mulțumesc. (Aplauze ale majorității.)

Domnul Adrian Năstase:

În continuare, are cuvântul domnul deputat Sergiu Andon, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator.

Domnul Sergiu Andon:

Domnilor președinți ai Camerelor,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Ceea ce dezbatem astăzi nu este numai o moțiune de cenzură, una între altele. Ceea ce votăm astăzi nu este numai un program legislativ, unul între altele. În pofida unui anumit curent, de bagatelizare a momentului, susținem de fapt un examen greu al parlamentarismului în România.

Este greu, pentru că privește probleme grave, acumulate de-a lungul anilor, fără a fi soluționate. Este greu, pentru că se apelează la mijloace constituționale extreme. Este greu, deoarece lucrăm sub presiunea timpului. Este greu, pentru că suntem asurziți de anumiți toboșari ai demagogiei.

Tot timpul se găsește cineva care să agite sperietoarea neintegrării. Tot timpul bate cineva tam-tam-ul anticipatelor.

Grupurile parlamentare ale Partidului Conservator înțeleg să treacă acest examen ignorând climatul zgomotos și demagogic, orientându-se după două repere: Constituția și interesul național al momentului.

Raportându-ne la Constituție, pornim de la aprofundarea procedurii pe care o urmăm - art. 114 din legea fundamentală a țării, angajarea răspunderii Guvernului. Reținem sensul major și complet al sintagmei, respectiv că, angajându-și răspunderea, Guvernul certifică Parlamentului, Președintelui României și poporului român cel puțin două asigurări: 1. că modificările legislative sunt propuse în conformitate cu Constituția și 2. că efectele urmărite prin modificările legislative vor fi atinse.

Referindu-ne la modificările ce privesc reforma justiției, înțelegem că Guvernul își angajează răspunderea, inclusiv sub aspectul că a respectat prevederile obligatorii de legiferare, pe care le implică art. 133 alin. 1 și art. 134 alin. 4 din Constituția României. Conform acestor texte fundamentale, legislația în domeniul organizării și funcționării justiției trebuie să fie prealabil avizată, în sensul cel mai încărcat de răspundere al termenului, de către Consiliul Superior al Magistraturii. Consiliu care, citez din Constituție, este "garantul independenței justiției".

E timpul să observăm că legea fundamentală a statului rezervă acest atribut deosebit, de a fi garant, numai pentru trei dintre autoritățile publice. Iar pentru fiecare limitează strict domeniile răspunderii supreme: Președintele României, care este "garantul independenței, unității și integrității teritoriale a țării". Atât! Consiliul Superior al Magistraturii, care este "garantul independenței justiției". Și Curtea Constituțională, care este "garantul supremației Constituției.

Sperăm că angajarea răspunderii Guvernului ne asigură inclusiv de respectarea procedurii de legiferare ce decurge din Constituție.

Sub aspectul efectelor urmărite prin noile reglementări, pornim de la indiscutabilele bune intenții ale Guvernului și ale combativei doamne ministru a justiției. Justiția română este într-adevăr bolnavă și trebuie vindecată. Nu putem să nu observăm însă că în această jumătate de an de guvernare, în care justiția română a fost ostracizată, la modul general, mai mult ca oricând de la Ana Pauker încoace, nu a ieșit la iveală nici un caz concret de corupție în magistratură, nu s-a conturat nici o măsură concretă de mai bună funcționare a instanțelor. Și atunci, ne întrebăm, se va produce vindecarea numai prin rotația cadrelor sau a generațiilor și prin celelalte câteva măsuri vehiculate cu oarecare obstinație în ultima vreme?

În concepția Partidului Conservator, marile deziderate ale îmbunătățirii împărțirii dreptății, ale transformării actului de justiție într-o activitate legal predictibilă depind de patru categorii de măsuri, pe care nu le regăsim în propunerile făcute: crearea condițiilor materiale minimale pentru funcționarea justiției; constituirea unui sistem imunitar intern de autoreglare a corectitudinii și profesionalismului în funcție de activitatea prestată; asigurarea fluenței și celerității proceselor prin metode realiste, care să prezerve garanțiile procedurale; creșterea credibilității hotărârilor pronunțate prin transparența dialogului juridic.

Ne manifestăm îngrijorarea că domeniul justiției a devenit terenul înfruntărilor politice. Pe această cale, sursele de incredibilitate a justiției se înmulțesc. Lipsei de popularitate intrinsecă - nimeni nu merge cu plăcere la tribunal și la dentist, lipsei de credibilitate datorată defectelor reale, între care coruptibilitatea și încetineala, li se adaugă discreditarea de dragul demagociei politice. Suntem pe punctul de a scufunda justiția într-un ocean de neîncredere, din care să nu poată fi scoasă la suprafață zeci de ani.

Da, justiția din România este bolnavă, inclusiv de boala dedublării, ca maica Irina de la Tanacu. Însă remediile trebuie să fie raționale, nu șamanice, doar bunele intenții nu sunt suficiente. Și monahul Corogeanu a avut bune intenții...

Să nu extindem atmosfera și soluțiile din Mănăstirea Tanacu la scară națională! Să vindecăm, nu să răstignim!

Sperăm că Guvernul va avea înțelepciunea să completeze programul de reformă reală a justiției cu măsuri inspirate în mai mare măsură din experiența practicienilor. Pentru acest motiv și considerând că angajarea răspunderii Guvernului este necesară în acest moment, iar ea semnifică și asigurarea că scopurile reformei vor fi atinse, Grupurile parlamentare ale Partidului Conservator vor vota împotriva moțiunii de cenzură.

Mulțumesc. (Aplauze ale majorității).

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Varujan Pambuccian, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc.

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Am să încep spunând ceea ce am spus de fiecare dată de la această tribună, când a fost vorba de o moțiune de cenzură: Grupul parlamentar al minorităților naționale nu a votat și nu votează moțiuni de cenzură. Lucrul acesta îl facem cu consecvență, pentru că noi considerăm că stabilitatea politică este un lucru de mare preț în România.

Există trei motive care astăzi ne îndreptățesc să facem, în plus, această afirmație.

Primul este legat de legile privind justiția. Este drept, Guvernul anterior și Parlamentul anterior au construit o legislație acceptată de forumul european. Aceste legi sunt deci bune, în măsura în care zona în care dorim să ne integrăm vede justiția într-un mod bun, și eu cred că o vede. În același timp, de la lege până la realitate drumul poate fi mai scurt sau mai lung. Ceea ce se întâmplă astăzi cred că este folositor, pentru că scurtează drumul către aplicarea legii. Și, din acest motiv, grupul nostru parlamentar, al minorităților naționale, sprijină acest set de măsuri legislative.

Dacă ne referim la legile proprietății, aș fi spus, iarăși, doar câteva cuvinte, numai că o frază spusă aici la început mă va face să dezvolt puțin mai mult lucrurile. Se vorbește de o nedreptate, se vorbește de faptul că, iată, acum, cu toții suntem puși să plătim o nedreptate care s-a făcut demult. O nedreptate, când e vorba de proprietate, nu se face nici demult nici de curând, este o nedreptate imprescriptibilă, pentru că proprietatea este poate cel mai important pilon al democrației.

Din acest punct de vedere, sigur că pentru unii a fost bine că proprietatea nu a mai fost a proprietarilor. Și când spun lucrul ăsta îmi amintesc versurile unui mare poet român și simt nevoia să le spun aici cu multă plăcere. Spunea poetul: "Hoțule, ce s-a-ntâmplat?/ Am pierdut un cal furat,/ Astăzi fără el mi-e greu/ Parcă devenise al meu". Sigur că e bine să ai proprietatea altuia, dar nu e drept să ai proprietatea altuia! (Aplauze ale majorității.)

Din acest motiv, noi considerăm că proprietatea trebuie restituită proprietarilor de drept, și acolo unde lucrul acesta este imposibil trebuie just despăgubit proprietarul de drept. Proprietarul de drept fiind cel care a posedat-o sau, dacă el nu mai există, moștenitorii săi de drept. Așa este cinstit! Și lucrul cesta trebuie făcut, oricât doare acum. Acum doare, pentru că nu a fost făcut imediat după '89.

În definitiv, timp de 50 de ani, ne-am folosit cu toții de proprietățile acestor oameni și nu ne punem problema acum că ei ar merita să fie despăgubiți și pentru faptul că le-am folosit aceste proprietăți. Poate că așa ar fi drept. Sigur, e greu și nu e bine să ne punem problema așa. Dar, măcar, aceste proprietăți să revină celor de drept, această reparație trebuie să o facem!

Al treilea motiv ține de o teamă pe care o avem și pe care am avut-o întotdeauna, când situația politică a fost mai delicată. De fiecare dacă când există riscul unei instabilități politice, poate că minoritățile naționale au o sensibilitate în plus față de instabilitate, cu toate că pe noi probabil că ne afectează cel mai puțin, reacționăm.

Au fost multe momente, de 9 ani, de când sunt în Parlament, am văzut și momente mai dificile și momente mai puțin dificile, de instabilitate. Ar fi, însă, pentru prima dată, în cei 9 ani, cel puțin, de când sunt eu în Parlament, când am suprapune o instabilitate internă peste o instabilitate majoră europeană. Și lucrul acesta ar fi foarte periculos! Ar fi foarte periculos, în momentul de față, să deschidem drumul către alegeri anticipate! Chiar dacă nu s-ar întâmpla lucrul acesta, ar fi foarte periculos ca în momentul de față să schimbăm Guvernul!

De aceea, vreau să fac un apel către toți colegii, atât către cei de la Putere, cât și către cei de la Opoziție, să nu voteze această moțiune de cenzură! Vă mulțumesc. (Aplauze ale majorității.)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul în continuare domnul senator Cristian Diaconescu, din partea Grupurilor parlamentare ale PSD.

Domnul Cristian Diaconescu:

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Theodor Roosevelt scria odată că: "E greu să facem condițiile materiale mai bune cu ajutorul celor mai bune legi, dar este foarte ușor să le ruinăm prin legi proaste". Avem acest pachet de legi în dezbaterea Parlamentului, într-o dezbatere care, din păcate, este mai mult politică decât tehnică, deși în acest moment al României probabil că invers ar fi fost util, și poate ar trebui să mulțumim cu smerenie Alianței, pentru că ne-a deschis ochii.

Pe baza acestui pachet de legi și a necesității promovării sale, în România puterea judecătorească nu poate funcționa după aceleași reguli democratice ca în celelalte state civilizate din Europa. Noi nu suntem capabili să avem o putere judecătorească organizată similar, ca în celelalte state postcomuniste, care au avut puterea să anihileze reflextele autoritare și să fie acceptate la 1 mai 2004 în Uniunea Europeană.

În România anului 2005, magistrații mai vârstinici, toți conducătorii instanțelor și parchetelor, precum și Consiliul Superior al Magistraturii reprezintă un sistem putred, incapabil de a se reforma și care trebuie distrus, prin efortul conjugat al președintelui și Guvernului. Așa se întâmplă și la estul României, stimați colegi, iar actuala Putere nu consideră că merităm ceva mai bun!

În 2004, împreună cu experți din Uniunea Europeană, a fost finalizat pachetul de legi privind reforma justiției, adoptat prin votul unanim al Parlamentului de la acea dată, iar conținutul acestor trei legi a fost avizat de Uniunea Europeană, Consiliul European și Comisia de la Veneția. Pe baza acestui pachet de legi a fost finalizat procesul de negociere cu Uniunea Europeană. Această concluzie nu îmi aparține, aparține summit-ului Uniunii Europene din 17 decembrie 2004.

În 2005, ar fi fost necesar să aplicăm cu hotărâre ceea ce am legiferat anterior: rezultate concrete în lupta împotriva corupției de nivel, eficientizarea instanțelor, eliminarea birocrației, reducerea timpului de judecată și a numărului de dosare, profesionalizarea magistraților, eficiență și promptitudine. Toate acestea ar fi asigurat transformarea clauzei de salvgardare într-un simplu program de lucru.

Domnule prim-ministru,

Ați citit un material amalgamat și foarte subțire sub aspectul rigorii juridice, încercând să demonstrați ceea ce nu se poate demonstra. Ați spus că: "Justiția nu poate fi subordonată de un om". Deși pare o greșeală gramaticală, eu cred că este o formă de defulare explicabilă în ceea ce privește rațiunea profundă a acestui demers. Iar acest om nu se află acum în această sală. (Aplauze ale Opoziției.)

Dar ce ne propune Guvernul în acest temerar demers legislativ, a cărui constituționalitate este discutabilă, de modificare a zeci de legi fără legătură între ele? Îndeplinirea angajamentelor față de Uniunea Europeană, lupta împotriva corupției, ne spun emfatic, de ceva vreme, pe toate canalele media și, iată, și aici, în fața Parlamentului, reprezentanții actualei Puteri.

O dată ce parchetele vor deveni brațul înarmat al Executivului, aproximativ 1.000 de judecători și procurori de la toate nivelele vor intra în campanie electorală în următoarele luni, instanțele specializate vor fi desființate, 5 milioane de titluri de proprietate vor fi repuse în discuție, ceea ce va adăuga probabil încă 2,5 milioane de procese la cele 2,5 milioane de procese aflate acum pe rol.

Lupta politică, evident, se va confunda cu lupta anticorupție, va fi chiar jenant să vorbim de stat de drept și civilizație în această țară. Eu cred că această farsă tristă pentru poporul român trebuie să ia sfârșit înainte de a deveni gravă și iremediabilă.

Vă propunem, domnule prim-ministru, ca în pactul politic pe care încă așteptăm să îl aprobați în ceea ce privește legile Uniunii Europene, legile de integrare, să includeți dialogul cu noi în ceea ce privește lupta anticorupție. Suntem gata să participăm, împreună cu dumneavoastră, la elaborarea acelor legi și acelor mecanisme care să fie, în același timp, europene, dar, totodată, apte pentru a rezolva o dată pentru totdeauna această chestiune a luptei anticorupție.

Revenind la obligațiile asumate în cadrul Uniunii Europene și în ce măsură acest pachet de legi satisface așteptările, ar trebui să ne întrebăm dacă a cerut Uniunea Europeană să încălcăm Cartea Europeană a Judecătorului, să blocăm sistemul judiciar cu câteva luni înainte de un raport esențial al Comisiei, să mințim, atunci când vorbim de alocarea de resurse și personal calificat, să dăm dreptul președintelui de a invalida numirea magistraților. Categoric, nu. A cerut Uniunea Europeană să numim procurorii generali la propunerea ministrului justiției de către președinte? Categoric, nu. Citiți, vă rog, argumentele din "Documentul de poziție România - Uniunea Europeană", pagina 12, încheiat în decembrie 2004, și din rapoartele de țară, în care se spune: "Legile trebuie aplicate în sensul consolidării independenței justiției și eliminării amestecului factorilor politici." Rolul Ministerului Justiției și al ministrului nu poate fi decât diminuat în ceea ce privește influența asupra puterii judecătorești.

Iată că acum, nu numai Parchetele, dar și întreaga activitate a procurorilor vor fi controlate de ministrul justiției atât prin rapoarte periodice separate, cât și, incredibil, prin activități curente.

Este o întoarcere la prevederile criticate pe plan intern și extern în ultimii ani, de legiferare a autoritarismului și controlului politic al justiției. Au fost 37 de modificări succesive ale legilor de organizare judecătorească inițiate în perioada 1997-2000. Nu vreau să mai intru în detalii în legătură cu răul pe care l-au produs justiției în acel moment.

Indiferent dacă va fi aprobat sau nu acest pachet legislativ, România condusă de dumneavoastră va face o demonstrație dramatică. Și este bine s-o spunem deschis. Repet, indiferent cum veți vota, la noi, în România, iată, statul de drept nu funcționează. Lupta împotriva corupției, eficiența actului de justiție nu pot fi realizate decât prin amestecul politicului împotriva unui sistem judiciar paralizat.

În această țară, deci, în opinia dumneavoastră, suntem prea slabi pentru a asocia independența cu puterea judecătorească.

Au cerut partenerii europeni de dialog să minimalizăm rolul Consiliului Superior al Magistraturii? Să-l transformăm într-un fel de organism consultativ, care asistă neputincios la decapitarea, în următoarele trei luni, a conducerilor Instanțelor și Parchetelor și instalarea altora, sub oblăduirea atentă a ministrului justiției, prefecților și șefilor politici de la București?

Din nou, răspunsul este răspicat: nu.

Am auzit discursuri foarte interesante despre lupta anticorupție din partea unui membru al Guvernului cu patru dosare penale. Este incredibil! (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

În cursul negocierilor, partenerii europeni, având perspectiva completă a realității justiției românești, au arătat că, dimpotrivă, sunt necesare proceduri obiective și transparente de recrutare, evaluare și promovare a personalului din sistem, potrivit unor standarde la nivel național.

Prin urmare, încetarea imediată, de la data intrării în vigoare, a mandatelor magistraților cu funcții de conducere la Instanțe și Parchete, indiferent că și-au început mandatul acum doi ani sau doar acum două luni, nu este decât o formă de demitere legală, inacceptabilă, prin care dumneavoastră doriți înlăturarea tuturor persoanelor cu funcții de conducere din justiție și numirea altora noi. Nu îmi propun să zugrăvesc acum haosul care se va crea în următoarele două-trei luni în justiție prin vacantarea acestor posturi.

Iar spectacolul va fi cu atât mai dramatic, cu cât partide atât de diferite, cum sunt cele ale Coaliției eterogene, aflate acum la guvernare, vor dori să controleze justiția după modelul epurărilor și numirilor politice la toate nivelurile, pe baza algoritmului, așa cum se întâmplă în administrația publică în acest moment, o experiență fără precedent în România.

Respectarea prevederilor constituționale; separația puterilor în stat, independența justiției nu mai sunt altceva decât teme politicianiste de campanie.

O singură chestiune aș vrea să mai adaug înainte să închei.

În informațiile pe care Guvernul României le-a transmis la Bruxelles, la începutul lunii mai, precizările sunt foarte diferite și măsurile arătate sunt, oarecum, în altă direcție orientate, decât ceea ce ni se prezintă astăzi în Parlament. În informațiile transmise la Bruxelles, Guvernul arată că Parchetul Național Anticorupție este o instituție performantă, că 91% din capacitatea de funcționare este acoperită, că există cazuri suficiente, inclusiv de înaltă corupție, care au fost trimise spre urmărire penală și, mai mult, se urmărește în continuare întărirea CSM prin asigurarea independenței sistemului judiciar și, atenție, eliminarea influenței politice.

De ce acest limbaj dublu și pe cine dorim să păcălim?

Și ar mai fi o întrebare pe care, în mod firesc, ne-o punem în acest moment: Ce a făcut Guvernul în ultimele șase luni pentru a îmbunătăți acest serviciu public de importanță crucială, care este justiția?

Nu mai vorbim de revers, de pași înapoi pe care îi face reinstaurând controlul politic asupra justiției. Dar ce a făcut Guvernul pentru cetățeanul care, în calitatea sa de justițiabil, se confruntă cu atâtea dificultăți? Unde sunt măsurile de implementare prevăzute în clauza de salvgardare privind reducerile de taxe exorbitante pentru executarea hotărârilor judecătorești? Îmbunătățirea accesului la justiție? Extinderea asistenței juridice gratuite din oficiu? Investițiile substanțiale în îmbunătățirea condițiilor de muncă ale magistraților, care sunt și condiții de acces ale publicului la justiție? Toate acestea le-am identificat, le-am asumat în procesul de negocieri cu Uniunea Europeană și am început să le realizăm. Unde sunt proiectele de lege care să simplifice și să accelereze procesul în justiție? Dar sistemul informatic? Dar inserția socială? Nicăieri, vă voi răspunde eu. Nu s-a întreprins nimic pentru toate temele majore de reformă a justiției, în afara actualizării unei strategii la care, oricum, Guvernul PSD lucrase în cea mai mare măsură.

Acestea sunt motivele reale de activare a clauzei de salvgardare. Și nu mă feresc să o spun și aici, și la Bruxelles și unde doriți dumneavoastră că, uneori, asistând la scandaluri care se țin lanț în sistemul judiciar, la neîmpliniri în tot ceea ce privește realizarea actului de justiție, la derută, care clar, s-a instaurat la nivelul Instanțelor și Parchetelor, poate intenția politică la București este alta, și anume, aceea de a bloca integrarea în Uniunea Europeană.

Nu voi încheia înainte de a aminti Guvernului un principiu esențial al legalității și al statului de drept, cu valoare de avertisment: purtător al autorității, trebuie să se supună el însuși regulilor create, pentru că astfel va fi supus al sancțiunilor generate de nerespectarea lor. Cu alte cuvinte: "Patere laegem quam ipse faecisti", adică vei suporta legea pe care tu însuți ai cerut-o sau creat-o.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Mai sunt, cred, nouă colegi care ar trebui să ia cuvântul, de la șapte grupuri parlamentare sau, de fapt, șase grupuri și un independent. Vă propun, pentru că sunt încă trei colegi de la PSD, o să intercalez, nu am să merg până la capăt pentru că, în felul acesta, vom avea după aceea, la sfârșit, trei colegi de la PSD care ar trebui să vorbească unul după altul.

Deci, să-mi permiteți să fac această modificare de procedură față de practica noastră obișnuită.

Are cuvântul acum domnul deputat Bogdan Olteanu, după care va urma domnul senator Radu Berceanu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

PSD a anunțat de multă vreme că, în cazul în care Guvernul își angajează răspunderea pentru reforma proprietății și justiției, va depune o moțiune de cenzură în Parlament. A făcut anunțul înainte de a citi legea. Este dreptul său constituțional. Este o moțiune depusă procedural, dar, este ea și o moțiune care are substanță?

Rupți de realitatea în care se află astăzi România, preocupați de luptele fratricide sau oedipiene din propriul partid, parlamentarii PSD încercă să construiască aparența unei preocupări față de cetățean. După ce, timp de șase luni de zile, nu au emis nici o părere, un punct de vedere sau o remarcă constructivă față de politicile actualului Guvern, acum vor să creeze senzația că sunt preocupați de problemele țării. Dar, iată că, din textul moțiunii avem acum dovada că foarte puțini dintre semnatarii acesteia au citit textele din legea pe care Guvernul și-a asumat răspunderea. Mai mult, din analiza textului moțiunii, am descoperit că autorii se referă, în numeroase situații, la prevederi inexistente, sau fac afirmații fără fundament în textul legii de asumare.

Astfel, se vorbește în moțiune de necesitatea reglementării situației patrimoniului sindical printr-o lege specială. Chiar asta prevede punctul 14 al titlului I, doamnelor și domnilor care, în patru ani de guvernare social-democrată, nu ați găsit timpul să vă aplecați asupra acestei probleme reale a sindicatelor. Nu face nimic, o vom rezolva noi.

Aceeași este situația atunci când autorii moțiunii se referă la retrocedarea lăcașelor de cult. Nu, stimați colegi, nu ați citit bine sau, mai probabil, nu ați citit. Lăcașele de cult nu fac obiectul acestei legi. Și puteați găsi această prevedere clară în art. 1 pct. 2 al titlului II al legii. Salut, în aceste condiții, decizia colegilor parlamentari din PSD care, neavând timpul necesar pentru a citi proiectul de lege, au decis să nu semneze moțiunea.

Se vorbește des în moțiune despre caracterul nedemocratic al asumării răspunderii. Nu voi aduce precedente. Le cunoaștem cu toții. Voi răspunde că, dimpotrivă, vedem asumarea răspunderii ca pe un procedeu fundamental democratic și, prin excelență, politic prin care Guvernul își pune soarta în joc pentru un proiect pe care-l consideră definitoriu.

Considerăm reforma proprietății și a justiției ca definitorie pentru acțiunea politică a Guvernului Tăriceanu și ne asumăm răspunderea, o repet, nu numai ca pe o procedură parlamentară ci, mai ales, ca pe un gest politic de onoare.

De altfel, contradicția în principii se regăsește la distanță de câteva rânduri în moțiune. La câteva fraze, numai, după ce acuzați ocolirea Parlamentului prin asumarea răspunderii, vă întrebați, doamnelor și domnilor colegi, de ce Guvernul nu apelează la procedura ordonanțelor de urgență. Le considerați, fără îndoială, un procedeu democratic și parlamentar, de vreme ce le-ați folosit cu atâta osârdie în ultimii patru ani.

Astăzi, noi, cei huliți ca nedemocratici în această moțiune de cenzură, am redus la jumătate numărul de ordonanțe de urgență emise în prima sesiune de mandat.

Am ales calea normală, cea a inițiativelor legislative, și am dublat numărul proiectelor de lege comparativ cu primăvara lui 2001.

La sfârșitul primei sesiuni parlamentare, putem spune că am transmis Parlamentului mai multe proiecte de lege decât în prima sesiune parlamentară a legislaturii trecute, dar am făcut-o preponderent pe calea normală, pe calea democratică a inițiativei legislative a Guvernului, și nu pe cale extraodrinară, a ordonanței de urgență.

Așa înțelegem respectul față de Parlament, așa l-am văzut din opoziție și așa înțelegem să-l păstrăm când suntem la putere.

În ceea ce privește modificarea legilor proprietății, pot spune că actualul Guvern nu a făcut decât să respecte o promisiune a Revoluției din 1989: recâștigarea dreptului de proprietate.

În plus, am scutit de plata din buzunarul fiecărui cetățean a costului proceselor pierdute în atâția ani de către statul român la forurile europene.

Mă întreb acum, dacă PSD a avut o soluție mai bună, de ce nu a aplicat-o cât timp a fost la guvernare? Dacă PSD are o viziune diferită, de ce nu a tradus-o în observații pe perioada dezbaterilor cu grupurile parlamentare sau în amendamente? Cum se face, domnilor colegi, că observațiile din moțiune nu au fost depuse și ca amendamente? Ați dorit, oare, depunerea acestei moțiuni mai presus de îmbunătățirea textului legii?

Vă reamintesc că modificarea legilor proprietății nu a fost un demers de orgoliu și nu a fost un demers de imagine, ci a avut în vedere aplicarea unor principii corecte și fundamentale pentru un stat de drept: restituirea în natură, acordarea de despăgubiri juste și echitabile, asigurarea protecției chiriașilor.

Am urmărit, ca obiectiv strategic al acestei reforme, asigurarea stabilității, certitudinii și liberei circulații a proprietății. trei condiții fundamentale ale proprietății, trei condiții fundamentale ale unei economii sănătoase, trei carențe majore în România trecutei guvernări PSD.

În ceea ce privește votul, nu trebuie să termin intervenția mea cu vreun îndemn. Știm bine, depunerea acestei moțiuni nu este decât un gest fără finalitate, care poartă o iluzorie încărcătură de imagine. Este o moțiune depusă, domnilor colegi, pentru a fi citită, și nu pentru a fi votată.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Puterii.)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Radu Berceanu, se pregătește domnul deputat Ioan Munteanu, de la Grupul PSD.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Stimați membri ai Parlamentului,

Stimați membri ai Guvernului,

Participăm cu toții, astăzi, la un exercițiu democratic, cât se poate de normal dar, mai ales, la un exercițiu pe deplin constituțional.

Guvernul dorește modificarea unor legi care să se realizeze foarte repede iar aceste modificări să fie făcute exact așa cum consideră Guvernul că-i sunt necesare, fără nici o schimbare din partea Parlamentului, iar Parlamentul, la rândul său, poate să accepte acest demers sau să demită Guvernul prin votarea unei moțiuni de cenzură.

Din nefericire însă, PSD, aflat într-o gravă tulburare decizională după pierderea alegerilor din 2004, dar și după pierderea alegerilor interne, a reușit să transforme această procedură constituțională de mare intensitate politică, într-un soi de vodevil jalnic, la care suntem nevoiți să asistăm cu toții, pierzând vremea și, bineînțeles, ratând posibilitatea să facem ceva mai util.

În primul rând, PSD, în mod clar, nu a știut, nu știe dacă vrea sau poate nu vrea să depună o moțiune de cenzură, pentru că acest text nu a fost semnat de următorii: Ion Iliescu, Adrian Năstase, Nicolae Văcăroiu, Alexandru Athanasiu, Ion Solcanu, Sorin Oprescu, Răzvan Theodorescu, Bodgan Niculescu-Duvăz, Vasile Pușcaș, Alin Teodorescu, Rodica Stănoiu, Corina Crețu, Octav Cosmâncă, Octavian Știreanu, Tudor Mohora. Adică, iată, 15 dintre cele mai grele nume din PSD, alături de alți peste 20 de parlamentari mai puțin cunoscuți.

Reluând o formulare din moțiune, aș spune: cetățeni mai inteligenți și mai sănătoși din conducerea PSD, de fapt, nu susțin această moțiune de cenzură.

În al doilea rând, textul este de-a dreptul halucinant. După ce ne-a fost citit cu voce gravă, de două ori, timp de aproape trei ore în total, am putut desprinde o singură calitate: lungimea. În rest, oricine poate constata cu ușurință că PSD nu era pregătit să promoveze o moțiune de cenzură dar, așa cum recunoaște chiar în text, a fost obligat de Guvern să formuleze o moțiune de cenzură.

Domnilor guvernanți, de ce sunteți atât de răi și obligați PSD să facă compuneri grele acum, când mai toți elevii au luat vacanță?

Neavând ce să scrie, PSD s-a apucat să facă un "ghiveci național", în care și-a vărsat toate angoasele, de altfel, care nu au nimic în comun cu pachetul de legi prezentat de Guvern.

Alegerile anticipate, o temă permanentă, care nu sunt necesare, deoarece PSD a sprijinit trecerea, cu ușurință, prin Parlament, a legilor Guvernului. Și înțeleg că-și ia angajamentul să o facă în continuare.

Ordonanțele de urgență care, după PSD, ar fi fost de dorit, dacă chiar este vorba de o situație de urgență și, sigur, prezentam modificările realizate prin ordonanță de urgență la Uniunea Europeană și, apoi, când le transformam în lege, le modificam din nou, ca să înțeleagă Uniunea Europeană că suntem totdeauna bâbâiți și, ceea ce adoptăm azi, modificăm mâine.

Apare, sigur, și opoziția, despre care PSD spune că nu a fost "ostilă, recalcitrantă sau neconstructivă". Nu știu cum a fost. Vom vedea în continuare. Guvernul, care încearcă să reprime Parlamentul și să-l subordoneze. Uniunea Europeană și axa Washington - Londra - București. Constituția, care este într-un mare pericol, drept pentru care această moțiune este, citez iarăși din text: "în apărarea Constituției.", de parcă pachetul de legi propus de Guvern se referă la modificarea Constituției. Și, bineînțeles, alegătorii care, aflăm că sunt "neliniștiți pentru că se va bloca întregul sistem judiciar românesc".

Mie mi se pare că este, în mare parte, blocat. Iar alegătorii, astăzi de dimineață, când am venit încoace, păreau destul de liniștiți.

Nu în ultimul rând, apare în moțiune și principala angoasă a PSD - președintele României, Traian Băsescu. care, de altfel, n-a depus nici un pachet de legi, nu și-a asumat răspunderea și nu are nimic în comun cu această procedură. Președintele României conduce în fapt Guvernul. Este liderul de facto, care bagatelizează rolul Uniunii Europene și dorește să realizeze o masivă majoritate prezidențială, care să îngăduie instaurarea unui regim prezidențial autoritar în România. Dacă nu ați citit în ultima vreme ziarele, domnilor colegi de la PSD, sunt nevoit să vă dau o veste: Traian Băsescu are, deja, o masivă majoritate prezidențială, de peste 70 % în rândul alegătorilor, în rândul cetățenilor României, care sunt mai importanți.

Văzând toate aceste lucruri puse la un loc, cred că titlul moțiunii ar putea fi, mai degrabă: "Cine a-nfipt zambila-n brânză?"

Nu voi intra, în continuare, în detalii nici în privința reformei în justiție, nici în privința proprietății, deoarece domnul prim-ministru și ceilalți colegi au făcut-o cu prisosință și n-aș vrea să repet. Voi cita numai o declarație a domnului Olli Rehn, comisar european pentru extindere: "Am primit informații despre noul pachet legislativ și am fost consultați anterior de către autoritățile române. Opinia mea este din ce în ce mai bună, dar ne rezervăm dreptul de a face o evaluare și mai precisă a noii legislații, atunci când vom prezenta raportul de țară." După cum se știe, raportul de țară urmează să fie prezentat în octombrie. Drept urmare, el va fi pregătit, redactat în septembrie. Până atunci, însă, Parlamentul României este în vacanță. Deci, ar fi trebuit ca toate aceste măsuri să nu devină o nouă legislație, dacă ne luăm după semnatarii moțiunii.

Cred că este bine că avem posibilitatea, prin asumarea răspunderii guvernamentale, ca aceste lucruri să devină, acum, imediat, legislație, care să poată fi prelucrată și care să poată influența în mod pozitiv raportul de țară. Fiind însă grijulii cu opoziția, nu putem să ne gândim decât că a dorit să-și bifeze, din programul de opoziție, punctul cunoscut: "Nici o sesiune, fără o moțiune." și, bineînțeles, le urăm odihnă plăcută în continuare. (Aplauze din partea Puterii.)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Aș vrea să vă risipesc o îngrijorare profundă. (Proteste din partea Puterii.)

Ați menționat faptul că nu am semnat această moțiune și vă rog să verificați acest aspect la poziția 61 în lista de semnături, iar dacă-mi promiteți că și votați moțiunea, vă spun că și domnul Iliescu a semnat-o. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Are cuvântul domnul deputat Ioan Munteanu, de la Grupul PSD.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Mă voi referi, în cele ce urmează, la efectele modificării legilor proprietății funciare.

Fără teama de a greși, Partidul Social Democrat susține că aceste modificări au un singur scop: rezolvarea intereselor unui număr restrâns de persoane, prin sacrificarea câtorva milioane de proprietari aflați în legalitate. În vederea susținerii acestei idei, iată câteva argumente.

La sfârșitul anului 2004 procentul de eliberare a titlurilor de proprietate era de 98,8 % pentru terenurile agricole și 93,4 % pentru terenurile cu vegetație forestieră. Că aceste cifre sunt reale o dovedește raportul prezentat de către premierul Tăriceanu la Bruxelles, în vederea aderării țării noastre la Uniunea Europeană. La aceste procente s-a ajuns prin voința politică a Partidului Social Democrat, a guvernelor pe care le-a avut după anul 1989 și care au făcut din restituirea proprietății un obiectiv prioritar. Din acest procent de 98,8 %, doar 6 procente reprezintă contribuția guvernării 1997-2000, adică a dumneavoastră.

Acesta este modul în care v-ați implicat în rezolvarea problemelor funciare timp de 14 ani, adică doar prin inițiative și declarații politice formale. Parlamentarii Partidului Social Democrat au depus în mod onest 56 de amendamente la legile fondului funciar propuse de către Guvernul Tăriceanu, capabile să rezolve diferența de 2 procente pentru terenurile agricole, respectiv 7 procente pentru terenurile cu vegetație forestieră. Fac o precizare și o spun foarte clar: Partidul Social Democrat susține și are soluții pentru retrocedarea tuturor suprafețelor de teren agricol și cu vegetație forestieră cuvenite persoanelor îndreptățite de lege.

Din păcate, lipsa de comunicare și aroganța dovedită de către actuala putere au dus la ignorarea totală a propunerilor noastre. Aflați în această situație greu de conceput, parlamentarii Partidului Social Democrat se văd obligați să facă următoarele precizări la pachetul de legi privind proprietatea funciară.

1. Restituirea în totalitate, pe vechile amplasamente, așa cum prevede actualul pachet de legi este, practic, imposibilă și va crea o dezordine de neimaginat în toate satele țării. Aceste legi vor permite restituirea terenurilor pe care se află școli, grădinițe, dispensare, spitale, biserici, cimitire. Conform acestor prevederi, toți cei care au fost puși în posesie pe alte amplasamente, legal, din motive obiective, vor fi deposedați de terenurile respective, anulându-se și titlurile de proprietate. Urmările sunt ușor de imaginat: certuri și agresiuni între rude, vecini, prieteni; nemulțumiri și convulsii sociale; creșterea numărului de acțiuni judecătorești, de la cele 80.000 pentru restituirea proprietății, și subliniez acest lucru, la 2,5 - 3 milioane.

De ce am spus că subliniez acest lucru? Domnul prim-ministru a vehiculat aici că sunt pe rolul instanțelor de judecată câteva sute de mii de procese. Domnul ministru Flutur a spus 1,6 milioane, apoi 1 milion de procese. Fac precizarea că diferența de peste 80.000 de procese are drept cauză tulburările în posesie și succesiunile de terenuri. Acestea vor avea loc atâta timp cât vor trăi oamenii.

2. Prevederile art. 24 din Legea nr. 18/1991 sunt absurde și dovedesc lipsa de cunoaștere a particularităților din mediul rural.

Ce credibilitate mai poate avea Guvernul Tăriceanu, care avansează cifra de 250 m.p. ca fiind suprafața necesară unei gospodării țărănești. Cine nu știe că orice țăran are pe lângă casă un grajd, un coteț pentru păsări, unul pentru porci, o fântână care trebuie să se afle la distanță de acestea, de asemenea, orice gospodar de la țară mai are câteva straturi, câțiva butuci de vie, câțiva pomi fructiferi. Pentru acești oameni, pământul din jurul casei este singura sursă de venit, singura sursă de trai. A-i lua cu forța acest teren, așa cum se va proceda, înseamnă a-i lua viața, și asta fără nici o exagerare.

Încercați, stimați colegi de la putere, să vă puneți în pielea lui. Care vor fi metodele? Buldozerele? Arma? Cu ce-i veți convinge?

3. Pe baza legilor fondului funciar există în România peste 100.000 de persoane care nu dețineau terenurile în proprietate, dar care au fost împroprietărite în mod legal. Este vorba de cei care au muncit în fostele cooperative agricole de producție, de veteranii de război, de revoluționari. Pentru ei, aceste suprafețe devin iluzorii. Vor fi pierdute.

4. Se preconizează, o dată cu retrocedarea in integrum a pădurilor să fie înapoiate fără plată toate construcțiile și amenajările de pe terenurile forestiere, inclusiv cele de corectare a torenților, inclusiv terenurile constituite în perimetre de ameliorare, drumurile forestiere, pentru care s-au cheltuit sume enorme din banul public.

Consecințele unei asemenea hotărâri nu au fost anticipate dar, cu siguranță, este vorba de noi dezechilibre ecologice care vor pune în pericol mediul înconjurător și viețile oamenilor. Dar ce contează aceste dezastre, atâta vreme cât sunt avantajele unor grupări de interese care vor dispune de aceste bunuri. Probabil, în acest moment se știu beneficiarii în favoarea cărora s-au stabilit actualele prevederi. Nu suntem atât de naivi să nu înțelegem că o cabană de vânătoare, un ocol silvic vor reveni unui om simplu. Acestea vor aparține celor care au stat în spatele acestui pachet de legi. Dacă vorbiți de restitutio in integrum, vă întreb, domnilor guvernanți, de ce sunteți un guvern antisemit? Cum este posibil să respingeți un amendament al Partidului Social Democrat prin care se propunea retrocedarea pădurilor care au aparținut Fundației "Elias"? De ce discriminați Fundația "Elias"? Vă anunțăm că Partidul Social Democrat va depune în acest sens, în zilele următoare, un proiect de lege.

5. Dorința Guvernului Tăriceanu de a clarifica situația fondului funciar prin preluarea terenurilor de la institutele și stațiunile de cercetare agricolă de la unele în totalitate, și pentru rezolvarea unui interese politice străine de drepturile legale ale foștilor proprietari va avea drept urmare dispariția cercetării științifice agricole românești cu consecințe deosebit de grave pentru agricultură.

În legătură cu renta viageră, nu voi cita decât declarația unui țăran, "România Liberă" - 14 iunie: "Pământul este tot ceea ce are țăranul. Așa e din totdeauna. Dacă vând pământul, ce o să fiu? Orășean la țară? Sau muritor de foame?" În concluzie, nu este drept să sacrifici milioane de oameni pentru rezolvarea unui număr restrâns de persoane pentru care se pot găsi soluții.

Aș vrea să fac câteva comentarii la intervenția domnului ministru Flutur. Da, dumneavoastră spuneți că modificările aduse legilor proprietății sunt ale dreptății. Din ceea ce v-am spus v-am demonstrat că sunt ale nedreptății. Nu s-au dat titluri de proprietate în zona fost necooperativizată, domnule ministru, pentru un singur motiv. Pentru că terenurile din acele zone nu au făcut niciodată obiectul cooperativizării sau trecerile lor în fostele IAS-uri. Este corect că prin pachetul de legi, doriți consolidarea proprietății funciare, dar ați uitat să spuneți un lucru foarte important: doar pentru un grup restrâns de oameni îmbrăcați în portocaliu. Este adevărat că ați redus prin aceste legi taxele sau le-ați scos de tot pentru terenurile care vor fi scoase din circuitul agricol. Dar ați uitat să spuneți un lucru important: ați crescut impozitele de la 11 mii de lei ha, de fapt, le veți crește de la 1 ianuarie 2006, până la 600 de mii de lei pe ha, ceea ce reprezintă o creștere de 60 de ori decât acum. Dumneavoastră spuneați că PSD-ul a susținut pe Omar Hayssam să distrugă pădurile din zona Bacăului și că ar fi o legătură foarte strânsă.

Atunci, vă întreb, domnule ministru, am înțeles că după ce ați preluat puterea au fost angajați la Direcția silvică Bacău și Suceava doi foști salariați ai lui Munaff. Oare ce legătură o fi? Acestea erau comentariile pe care voiam să le fac.

Stimați colegi aflați la Putere,

Sunteți rupți de realitatea satului. Ceea ce faceți dumneavoastră prin promovarea acestor legi funciare va duce la haos, la convulsii și nemulțumiri, la reacții de neprevăzut. Merită să faceți acest dezastru pentru rezolvarea intereselor unui grup care a stat în spatele acestor legi?

Iată, deci, stimați colegi, doar câteva dintre argumentele care ne determină pe noi, cei din PSD, să susținem această moțiune de cenzură. Sunt argumente de bun simț din partea unor oameni care cunosc realitățile satului românesc și care vor binele celor mulți. Considerăm că este mai importantă starea de liniște din sate decât ambiția actualei puteri de a impune cu orice preț acest pachet de legi.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze din partea Opoziției.)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Funar, din partea grupurilor parlamentare ale Partidul România Mare.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Aș fi vrut să-l salut și pe primul nostru ministru, dar de jumătate de oră lipsește, bănuind rezultatul votului.

Proiectul de Lege pentru reforma proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, va avea ca efect sigur dezastrul și anarhia în România, blocând aderarea la Uniunea Europeană.

La 28 decembrie 2004, de la aceste microfoane subliniam că a fost format un guvern compozit, bazat nu pe competență și integritate morală, ci pe algoritm politic și pe șantajul UDMR. Cabinetul Tăriceanu s-a dovedit a fi un guvern de conjunctură, o echipă improvizată cu câțiva miniștri buni care au făcut concesii și au acordat privilegii pentru UDMR mult mai mari ca în perioada 1996-2000. Alianța D.A. a negociat în genunchi în fața UDMR-ului pentru a prelua puterea, nu însă pentru a o folosi în interesul celor mulți și săraci, ci pentru a-și plăti datoriile din campaniile electorale și pentru a satisface clientela politică. La învestirea prefectului UDMR în județul Covasna, primul ministru domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu a declarat că pentru el naționalitatea nu este un element relevant. Însă pentru UDMR naționalitatea este un element relevant.

Ca urmare, la Liceul Bolyai Farcaș din Târgu Mureș au fost alungați toți elevii și profesorii români. Recent, UDMR-ul a pregătit Proiectul de Lege privind statutul minorităților naționale, proiect însușit de Guvernul Tăriceanu. Obiectivul declarat al acestui proiect de lege îl reprezintă obținerea autonomiei teritoriale a Transilvaniei. În acest scop, fără știința președintelui României și a primului ministru, zilele trecute s-a aflat în vizită de lucru în județele Bihor și Sălaj președintele Ungariei, preocupat să cunoască teritoriul din ținutul Partium din Ungaria Mare. În perioada 1990-2005, nici un președinte al României nu a vizitat județul Sălaj. Președintele Ungariei a fost să vadă proprietățile care vor fi retrocedate așa ziselor bisericii istorice maghiare și urmașilor grofilor, prin aplicarea principiului restitutio in integrum pe care UDMR a reușit să-l impună Alianței PNL-PD.

Însăși alcătuirea Guvernului ca un echipaj de canotaj 4 plus un cârmaci, adică patru formațiuni eterogene, plus autointitulata societate civilă, demonstrează că România e condusă din străinătate. Măcar de ar fi condusă bine, dar e condusă din ce în ce mai prost. Românii, în marea lor majoritate, s-au convins, după numai 6 luni, de proasta guvernare a patrulaterului PNL-PD-UDMR-PC.

Guvernul Tăriceanu nu are soluții nici pe termen scurt, nici pe termen mediu, nici pe termen lung, pentru gravele probleme economice și sociale din țară. Cabinetul Tăriceanu este departe de îndeplinirea promisiunilor din campania electorală și nu este în stare să aplice nici prevederile din programul de guvernare, sub pretextul că nu are resurse financiare. După introducerea cotei unice de 16% și după ce au fost modificate de 5 ori în 6 luni prevederile Codului fiscal, majoritatea românilor au sărăcit, fiind nevoiți să plătească impozite, taxe, accize și prețuri în continuă creștere.

În primul semestru al acestui an, valoarea investițiilor străine și autohtone a scăzut crescând deficitul balanței comerciale și datoria externă a țării. Această procedură de asumare a răspunderii Guvernului pe un ghiveci de 17 legi încalcă prevederile art.114 din Constituția României.

Guvernul Tăriceanu urmărește să nu se dezbată în Parlament numeroasele modificări și completări de legi pentru a putea să-și impună voința majorității cetățenilor. Guvernul riscă să devină chiriaș, plătind chirii exorbitante din banii contribuabililor. Ca să adune bani la buget, Guvernul va mări de 20 până la 60 de ori impozitul pe veniturile din extravilan, iar sumele încasate de la contribuabili nu vor mai intra în bugetele locale, ci vor deveni venit al bugetului de stat.

Se prevede restituirea a peste 2 130 000 de ha de pădure, cu toate construcțiile aflate pe ele, construcții ce revin gratuit noilor proprietari. De asemenea, se prevede restituirea a peste 300.000 de ha de teren agricol de la Agenția Domeniilor Statului, reprezentând ferme agricole, stațiuni de cercetări agricole pepiniere pomicole, viticole și silfice. Guvernul Tăriceanu își angajează răspunderea în fața Parlamentului pentru a putea restitui terenuri și construcții persoanelor care au fost declarate criminali de război, celor care au primit terenuri de la Imperiul Austro-ungar drept recompensă pentru serviciile aduse imperiului, celor care au obținut terenuri prin deposedarea abuzivă în perioada Dictatului de la Viena, celor care au obținut terenurile prin falsificarea actelor de proveniență, celor care au fugit din țară, deoarece au fost urmăriți de către justiție pentru fapte penale, celor care nici nu cunosc România, dar vin și cer proprietățile părinților sau bunicilor, proprietăți obținute prin rapt și spoliere.

Ca urmare a modificărilor în legile proprietății se va ajunge la numeroase conflicte între cetățeni și la milioane de procese. Se va ajunge ca sute de mii de familii să fie evacuate în stradă în următorii cel mult cinci ani. Față de această perspectivă, Guvernul Tăriceanu nu a pregătit nici o soluție practică, în afară de varianta nedeclarată a decesului multor chiriași și proprietari.

În domeniul restituirilor în natură, România va întrece toate celelalte țări socialiste atât în ceea ce privește limitele restituirilor, cât și în cea ce privește recurgerea la despăgubiri fără limită de valoare.

Domni deputați din sală din partea Puterii:

Timpul, domnule președinte, a depășit timpul!

Domnul Gheorghe Funar:

Închei într-un minut, doamnelor și domnilor parlamentari.

În acest scop, Guvernul Tăriceanu a pregătit o nouă escrocherie la nivel național, care întrece cu mult ilegalitățile și numărul păgubiților de la SAFI și FNI, în care au fost implicați și unii dintre cei prezenți în sală și care acum fac gălăgie, aflați atât în băncile Puterii, cât și cele ale Opoziției, cu excepția reprezentanților Partidului România Mare.

Cabinetul Tăriceanu pune la cale constituirea Fondului Proprietatea care va funcționa sub forma unei societăți de investiții cu un capital social inițial de circa 8 miliarde de euro. Va prolifera marea corupție în legătură și în jurul acestui fond. De unde să știm că evaluatorul ales de Guvern nu va fi unul similar cu cel care a evaluat Petrom la numai 2 miliarde de euro, iar după 9 luni capitalizarea bursieră a Petromului este de circa 8 miliarde.

Până acum, toate firmele internaționale specializate în evaluări nu au fost corecte și împreună cu guvernanții noștri au subevaluat societățile românești.

Partidul România Mare consideră că pachetul de legi adus în fața Parlamentului constituie cel mai mare act de trădare națională din istoria României, care va produce o uriașă explozie în domeniul actelor de corupție. Va generaliza haosul în domeniul proprietății și justiției. (Aplauze.)

Va aduce în fața instanțelor judecătorești milioane de români, va prăbuși economia națională, în special agricultura, blocând aderarea României la Uniunea Europeană.

 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule Funar...

Domnul Gheorghe Funar:

Închei, domnule președinte. Partidul România Mare va vota moțiunea de cenzură a PSD-ului și implicit pentru demiterea Guvernului Tăriceanu. (Aplauze din partea Opoziției.)

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul domnul Peter Ștefan din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR.

Domnul Peter Ștefan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Am putea pune întrebarea: se justifică sau nu revizuirea reglementărilor legale privind restituirea către foștii proprietari a proprietăților preluate în mod abuziv de către regimul comunist?

La această întrebare directă se cuvine să dăm un răspuns direct. Da. Opinia noastră este că legile elaborate în acest domeniu, începând din 1990, au rezolvat problema proprietății doar în linii generale. Restituirile s-au făcut între anumite limite stabilite, generând inechități, situații confuze cu repercusiuni negative în domeniul economic. Încheierea reglementării relațiilor de proprietate, după 15 ani de la schimbarea regimului totalitar, se impune de urgență. Noi am fost consecvenți încă din 1990 în ceea ce privește restituirea în natură și în întregime a proprietăților expropriate.

Din păcate, ideea nu a fost îmbrățișată de către formațiunile politice românești în acea vreme. În decursul celor 15 ani s-a dovedit din plin că jumătățile de măsură adoptate n-au fost în stare să rezolve problema.

Prin urmare, considerăm că perfecționarea legislației în acest domeniu este absolut necesară și nu prin legi separate, adoptate consecutiv, ci prin asigurarea corelării actelor normative în materie de restituire.

Trebuie să menționăm însă, de la bun început, faptul că restituirile deja efectuate în baza legilor în vigoare nicidecum nu pot fi anulate. Modificările intervenite servesc la prevenirea abuzurilor, eliminarea exceptării de la restituire a unor imobile, accelerarea și dinamizarea procesului de restituire și simplificarea procedurilor administrative de acordare a măsurilor reparatorii.

Reglementarea definitivă a situației proprietăților este importantă din cel puțin două aspecte.

În primul rând, se impune repararea nedreptăților trecutului istoric. În al doilea rând, numai pe o asemenea bază se poate construi o economie de piață funcțională, se poate asigura stabilitate și siguranță relațiilor de proprietate, formarea unui mediu economic sănătos, previzibil, stimulator. Deci, consolidarea unei adevărate perspective a viitorului.

Astfel, pachetul de legi reglementează restituirea în natură a imobilelor către foștii proprietari, neplafonarea prin lege a despăgubirilor acordate, asigurând astfel o despăgubire justă și echitabilă.

Prin urmare, se creează un echilibru de tratament între proprietarii care au beneficiat de restituție în natură și proprietarii care vor trebui să se mulțumească cu despăgubiri în cazul imposibilității restituirii în natură.

Extinderea obiectului legii în privința bunurilor imobile care urmează a fi retrocedate comunităților, cetățenilor aparținând minorităților naționale, contribuie la normalizarea relațiilor între populația majoritară și minoritară și aduce cu sine schimbarea unor concepții și prejudecăți false, provenite din trecut.

Măsurile reparatorii privind bunurile, respectiv imobilele bisericești, preluate în mod abuziv de către statul comunist, sunt parte integrantă a unei legislații care propune finalizarea procesului de restituire. Considerăm juste reglementările referitoare la cuantumul chiriilor aferente imobilelor retrocedate cultelor religioase, la scutirea temporară a plății impozitelor pe clădire și terenul aferent.

Restituția în întregime a suprafețelor avute în proprietate de către formele asociative este o măsură care întărește puterea economică a comunităților locale și integrarea acestora în sfera concurențială. Acordarea facilităților referitoare la scutirea taxelor de timbru și timbrul judiciar, actelor de schimb și de vânzare prin care se dobândesc terenuri agricole, pentru realizarea de exploatații agricole, vor contribui în mod real la consolidarea fermelor agricole moderne, competitive cu posibilitățile de penetrare în marile piețe ale produselor agricole.

Comasarea terenurilor agricole e o problemă nerezolvată în toată perioada postrevoluționară, este favorizată și prin renta viageră, în urma căreia persoanele de vârstă proprietare ale terenurilor de dimensiuni mici, înstrăinate și arendate, obțin un venit sigur, iar terenurile agricole rămân în circuitul economic.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Multe s-ar putea spune de ce nu avem, după 15 ani de la revoluție, legi care să fi soluționat mai demult problema proprietății în întregime.

Cu toate că UDMR a militat încă de la început pentru restitutio in integrum, problema retrocedării, din păcate, a rămas un capitol deschis, nesoluționat definitiv nici până astăzi. Reglementările din acest domeniu au evoluat treptat ca și societatea românească.

În etapa actuală, în preajma aderării României la Uniunea Europeană, considerăm imperios necesară modificarea legilor proprietății și realizarea obligațiilor asumate de țara noastră față de Consiliul Europei, încă din 1997, în ceea ce privește restitutio in integrum.

Prin urmare, grupurile parlamentare ale UDMR nu vor vota moțiunea de cenzură introdusă de membrii Grupurilor parlamentare ale PSD. (Aplauze)

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Are cuvântul, în continuare, domnul senator Corneliu Pascu din partea grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator.

Domnul Corneliu Pascu:

Stimate domnule președinte al Senatului,

Stimate domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru,

Stimate doamne și domni,

România a pășit definitiv pe calea democrației, a economiei de piață, a respectului proprietății private, a promovării valorilor europene. Dezvoltarea economică a țării nu poate fi făcută cu programe coerente și armonios concepute fără a avea o situație clară a proprietății asupra terenurilor și bunurilor imobiliare.

În ultimii ani, tribunalele au fost invadate de procese în care foștii proprietari își revendică dreptul de reconstituire și retrocedare a proprietății. Zilnic, la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și în circumscripție, primesc reclamații că autoritățile statului refuză să pună în aplicare hotărâri judecătorești definitive referitoare la punerea în posesie a proprietarilor de drept ai terenurilor ori ai imobilelor. Această stare de lucru nu mai poate continua. Ignorarea hotărârilor judecătorești, ori tergiversarea prin artificii avocățești a unor procese de redobândire a proprietății doar, doar o renunța proprietarul la dreptul său, numai poate fi neluat în seamă. Și aici aș vrea să vă prezint unul din miile de cazuri în care proprietarii sunt purtați pe drumuri de 15 ani.

Este cazul unui cetățean pe care l-am primit în audiență în aceste zile. În baza documentelor doveditoare de reconstituire a proprietății i se recunoaște dreptul la 2,3 ha și i se comunică parcelele în care sunt situație cele 2,3 ha. Numai că, adunând suprafețele, le făceau 1,7 ha. Cetățeanul apelează la justiție, la prefect și ajunge și la domnul prim-ministru Adrian Năstase. Se trimite Corpul de control al primului ministru, se deplasează în teren, se analizează și deliberează. Da, are dreptul la 2,3 ha teren arabil. Transmite scrisoarea la prefectură, la primărie, răspunsul revine, da, 2,3 ha are dreptul în același parcele a căror suprafață adunată fac 1,7 ha.

Iată că, un alt cetățean, din aceeași localitate, spune: am depus o scrisoare la primărie. Mi se răspunde: Da, ai dreptul la proprietate și ești trecut pe tabelul 38. După altă perioadă, face o nouă intervenție. Da, ai dreptul, ești trecut pe tabelul 39 și după alt timp i se răspunde, ai depus tardiv solicitarea. Deci omul nu mai avea dreptul la reconstituirea proprietății și retrocedarea ei. Știți ce le-am putut răspunde acestor oameni? Să mai aștepte câteva zile, căci Guvernul își va angaja răspunderea pentru un pachet de legi ale proprietății și justiție și își vor găsi dreptatea. Și, în situația celor doi sunt foarte mulți.

Da, statul are nevoie de un Guvern hotărât, ca să-l citez pe domnul senator Popescu, de un Guvern care să-și angajeze răspunderea asupra proiectelor de lege privind reforma în domeniul proprietății și justiției. Și, iată de ce, angajarea răspunderii asupra proiectelor de lege privind reforma în domeniul proprietății și justiției este singura în măsură să urgenteze finalizarea acestei acțiuni, începută de 15 ani și aplicată necoerent, confuz și uneori abuziv.

Și aș face o remarcă. Să se știe de antevorbitorii mei, că toate titlurile de proprietate revendicate, acordate cu respectarea legilor nu vor fi tulburate. În perspectivă, va fi necesară adoptarea, poate, a unui cod al proprietății care să reunească întregul pachet de legi care să permită o coerență sporită în aplicarea unitară și eficientă a legislației în domeniu și se va realiza în perioada următoare.

De aceea, Partidul Conservator acordă sprijinul său și se declară de acord cu angajarea răspunderii Guvernului pe aceste proiecte.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Eugen Nicolăescu, din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Angajarea răspunderii Guvernului reprezintă voința politică a Guvernului Tăriceanu de a îndeplini două obiective principale esențiale: 1. Finalizarea tranziției în domeniul proprietății și așezarea acesteia la temelia unei economii de piață capitaliste, eficiente, dar cu o componentă reală de protecție a celor care au nevoie cu adevărat; 2. Reformarea justiției în fapt, în sensul de a avea o justiție dreaptă, corectă și care să nu permită nimănui să fie mai presus de lege.

Trebuie să apreciem acest gest politic al Guvernului ca o dovadă a angajării ferme de a aduce românilor încrederea în stat și în instituțiile acestuia, în funcționarea normală a instituțiilor statului. Politicul ar fi trebuit să aibă ca scop permanent o asemenea activitate: slujirea intereselor cetățenilor. Însă, după cum observați, PSD ca principal partid de Opoziție, din motive mărunte, a ales o altă cale să depună o moțiune de cenzură împotriva intereselor legitime ale românilor.

Am ascultat păreri și păreri, dar m-au intrigat unele discursuri, cum este cel al președintelui PSD care a făcut excese nefondate, care a lansat acuze numai din dorința de a arăta ce sclipitor este în afirmațiile goale de conținut, de perversitățile intelectuale greu de explicat, demagogii și aroganța fostei guvernări. Problemele României se leagă astăzi de lipsa celor peste 40 de mii de miliarde din bugetul țării din anul 2005, bani cheltuiți în anul 2004 în campaniile electorale ale psd. Guvernarea psd a făcut ca mulți bolnavi să rămână fără medicamente și sunt responsabili pentru criza din sănătate; a blocat o serie de lucrări de infrastructură; a creat greutăți în corelarea echilibrată a indicatorilor macroeconomici. Nu le-a păsat celor de la psd ce fac, pentru că și-au făcut calcule cinice. Dacă psd câștiga alegerile. Ce conta? Populația putea să suporte un an de privațiuni, pentru că psd avea în față 4 ani de guvernare.

Cum PSD a pierdut alegerile, știa că viitorul guvern o să aibă mari greutăți dar cu implicații mult mai profunde, pentru că populația atunci când se schimbă o guvernare are așteptări foarte mari și nu mai are răbdare. Și mai ales, că o nouă guvernare înseamnă multe, multe speranțe. Această realitate a impus o guvernare mai prudentă, dar ferm hotărâtă să-și îndeplinească programul de guvernare. Și exemple sunt nenumărate a ceea ce a realizat această guvernare în 6 luni de când a preluat conducerea țării.

Dacă președintele psd ar fi fost cinstit și ar fi temperat discursul, dar și acuzele ar fi fost probabil eliminate. De aceea, această moțiune este imorală, este un simplu exercițiu de imagine și utilizarea acestui procedeu parlamentar de către psd ne arată că există și că încă nu a sucombat datorită luptelor fraticide.

V-aș întreba, totuși, pe cei de la psd, de când nu ați mai vorbit cu poporul român? (Vociferări în rândul Opoziției.) De când nu mai știți ce probleme au oamenii? Ce probleme îi frământă, ce nemulțumiri au? Nu știți că sunt purtați pe procesele pe proprietate de peste 14 ani în instanțele din România? Și nu vă pasă! Cred că aveți cea mai mică legitimitate să criticați un pachet de legi care vrea să facă ordine în această țară, bântuită de baronii și clientela pesedistă.

O mare parte a conducerii psd ar trebui să-și spele creierul de toxinele acumulate și să urmeze o școală de onestitate, sinceritatea fiind absentă în cercurile psd. Tocmai de aceea, o asemenea moțiune trebuie respinsă de toți cei care cred în dreptate și adevăr.

O precizare: există mai multe variante distribuite ale moțiunii de cenzură, cu și fără unele semnături ale unor reprezentanți ai P.S.D.

Concluzia noastră: diviziunea muncii la P.S.D. Unii semnează, unii citesc, alții, cei mai mulți, nu fac nimic decât afaceri dubioase.

Mulțumesc. (Aplauze din partea parlamentarilor aflați la Putere)

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul domnul deputat Dan Mocănescu, deputat independent, care însă beneficiază de timpul acordat deputaților independenți, cumulând acest timp individual. Are dreptul la 6 minute și 40 de secunde.

Domnul Coloros Dan Constantin Mocănescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

În numele celor 14 deputați care s-au organizat recent într-un grup independent, sunt Dan Mocănescu, și declar că nu vom susține și vota moțiunea de cenzură, (Aplauze din partea Puterii) întrucât, în contextul european actual, nu ne putem permite nici un prilej, oricât de mic, în stare să compromită perspectiva integrării la termenul prevăzut și așteptat.

Și întrucât, în pofida unui text amplu, de complexitate și împănat cu prognoze acide, moțiunea nu atinge fondul și nu evidențiază cauzele care au făcut posibilă și necesară această lege. Proiectul guvernului a suportat amendamente și, fără a deveni perfect, determină o mare vizibilitate monitorilor de tot felul. Amendamentul nostru referitor la cererea Confederației sindicale de a-și putea recupera patrimoniul a găsit înțelegere și o cale de soluționare cu acest prilej.

Este un exemplu de complementaritate care ne încurajează această opțiune și în așteptarea Codului Muncii. De altfel, suntem încredințați că, în perspectiva europeană, forțele politice contrarii nu trebuie să devină contradictorii, ci complementare.

De asemenea, vom contribui la risipirea ipotezei iraționale a alegerilor înainte de termen care a distorsionat grav activitatea politică în Parlament, a precipitat inițiativa guvernamentală și a indus un vector de risc major în perspectiva integrării.

Guvernul și Parlamentul, ca instituții proeuropene, au datoria de a combate orice toxină amplasată cu abilitate în cotidian sau aiurea, în scopul de a compromite această aspirație majoră. Noi ne străduim să reprezentăm aspirația spre justiție socială a cetățenilor și solicităm guvernului să continue inițierea dar și respectarea unor norme în procesul care în Europa și-a găsit răspunsurile așteptate în aceeași măsură și de concetățenii noștri.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul, pentru trei minute, domnul deputat Valeriu Tabără, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Stimați membri ai Guvernului,

Stimați colegi senatori și deputați,

Nu aș fi luat cuvântul și mărturisesc cu deosebită sinceritate, dacă cuvântătorii care s-au perindat pe la aceste microfoane nu ar fi făcut câteva erori foarte mari, voite sau nevoite.

Stimați colegi, vreau să vă spun că zona neprivatizată a României a suferit de aceleași metehne cu zona necooperativizată, cea care a fost colectivizată și care a fost transformată în societate de stat. Și mă refer aici la agricultură. Sunt dintr-o astfel de zonă și vreau să vă spun că anii în '50-'60, sute și mii de oameni au fost deportați și, la cea mai parte dintre aceștia, pământurile au fost luate.

În al doilea rând, Legea 18/1991 a făcut un act de nedreptate tocmai pentru aceste zone necooperativizate. Să nu uităm că acolo suprafețele arabile și agricole sunt limitate, iar cea mai mare parte a suprafețelor au fost cele forestiere. Acestea au fost luate, inclusiv terenuri arabile pe care se găsea, la un moment dat, vegetație forestieră. Aceste lucruri se rezolvă la această dată prin pachetul de legi care este prezentat prin răspundere guvernamentală.

În al doilea rând, se vorbește, din nou, în necunoștință de cauză, dorind probabil să ascundă anumite acte care s-au luat în domeniul respectiv privind proprietatea publică aflată în administrarea sectorului de cercetare.

Domnule președinte al Camerei Deputaților, Adrian Năstase, vă reamintesc că, în urmă cu doi ani de zile, v-am trimis o scrisoare deschisă legată de acest lucru și consider și astăzi că au fost abuzuri nepermis de mari față de această proprietate.

Vreau să vă amintesc modul cum fosta stațiune Cenad, rezultată dintr-o donație, în 1927, a fost însușită de către fostul senator Matei. Vă rog să verificați. De asemenea, suprafețe mari, așa cum sunt cele ale Stațiunii de pajiști Timișoara, prin Hotărârea de Guvern nr.1528 a fost preluată și dată unui grup de oameni pentru constituirea de proprietate în condițiile în care în zonă există reconstituiri de proprietate de făcut.

Dar vreau să vă spun, domnule prim-ministru, și domnule președinte al Camerei Deputaților și stimați colegi din P.S.D., că lovitura s-a dat pentru ceea ce înseamnă cercetarea în domeniul plantelor furajere. Noi discutăm despre agricultură și am discutat mult aici despre agricultură, dar nu am rezolvat problemele de fond desființând baza de cercetare prin aceste constituiri de proprietate pentru un anumit tip de clientelă pe care ați avut-o.

Legile proprietății care au făcut obiectul răspunderii guvernamentale vreau să spun că rezolvă această problemă acum, fără a se aduce prejudicii celor care au avut proprietate în aceste perimetre, dar salvând aceste unități absolut necesare pentru ceea ce înseamnă o strategie și o dezvoltare normală a agriculturii noastre în contextul integrării europene.

Și vă mai reamintesc încă un fapt. Stimați colegi, este normal ca proprietatea, înainte de a avea titlul de proprietate, să constituie o afacere ordinară? Și aici vă aduc în actualitate ceea ce înseamnă nerespectarea prevederii circulației terenurilor agricole. Sunt zeci și sute de îmbogățiți pe seama celor care aveau dreptul la proprietate și nu l-au primit niciodată, prin ceea ce a însemnat valorificarea adeverințelor de punere în posesie. Vă rog să verificați tot ceea ce s-a întâmplat în județele Timiș, Arad și în alte județe ale țării.

Iar revin: acest pachet de legi ale proprietății rezolvă și această chestiune. Acesta este motivul pentru care am luat cuvântul și închei: nu cred că o moțiune de cenzură se impunea în acest moment, decât într-o problemă de rutină și o dezbatere reală pentru cele două chestiuni extrem de importante necesare atât în plan intern, cât și în plan extern, este vorba de proprietate și de ceea ce înseamnă astăzi actul de justiție în România.

Mulțumesc. (Aplauze din partea deputaților de la Putere)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

În mod normal, la sfârșitul acestei dezbateri, pentru că s-a rostit de atâtea ori numele meu, ar fi trebuit să cer vreo 20 de drepturi la replică, dar nu cred că vă doriți lucrul acesta cu adevărat, așa că o să-l invit pe domnul Mihai Tănăsescu să ia cuvântul din partea Grupurilor parlamentare ale P.S.D. Este ultimul vorbitor în cadrul acestei dezbateri, după care va urma domnul prim-ministru Tăriceanu pentru a face comentariile de final.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am asistat astăzi la un pachet de legi care ne-a fost propus de către un cuplu, un cuplu divorțat, din păcate, un cuplu care cu greu stă împreună, un cuplu care este ținut de un tata-socru de undeva de sus să coabiteze și să încerce să facă casă împreună.

Înseși pachetul de legi care ne este prezentat ne arată foarte clar că se încearcă un troc, se încearcă un schimb, doar-doar vor putea să mai stea împreună. Unii cedează altuia interese, interese care sunt și sunt bine înglobate în interese de grup, în interese care nu fac decât să aducă avantaje unora și altora.

Dar din păcate, acest cuplu divorțat este din ce în mai slab, este din ce în ce mai puțin puternic față de acum șase luni. Pachetul de legi care ne este prezentat astăzi are în vedere, cred eu, lucruri care în afara faptului că sunt anticonstituționale, duce în bună măsură la continuarea unor lucruri care, din păcate, ar fi trebuit să fie întrerupte.

Vorbea domnul Nicolăescu că avem o criză în sănătate, că n-avem proiecte în infrastructură, că avem o deteriorare de macroeconomici, indicatori macroeconomici. Da, așa este! Acest lucru s-a întâmplat în ultimele șase luni. Au fost deturnați absolut tot ce se putea face în această țară. Avem o criză în sănătate cum n-am avut-o de 15 ani. Avem o infrastructură care a fost stopată, nu se mai fac proiecte de investiții, nu se mai face nimic. De ce? Fiindcă numai sunt bani.

Indicatorii macroeconomici s-au dus, o să avem o inflație mare. Și toate acestea sunt spuse pe seama P.S.D.-ului. Vorbea domnul Tăriceanu despre o economie care trebuie să prospere și pe care ar fi trebuit s-o facă P.S.D.-ul. Da, domnule prim-ministru. P.S.D.-ul, patru ani de zile, a făcut ceea ce n-ați făcut dumneavoastră patru ani de zile, între '96 și 2000. Am dus economia țării românești acolo unde trebuie și acest lucru a fost, cred eu, lucrul cel mai bun pe care l-a avut România în ultimii 15 ani. (Aplauze din partea deputaților P.S.D.)

Iar dumneavoastră, acum, domnule prim-ministru, puteți să faceți ceea ce vreți să faceți datorită anului 2004. Și aveți 26 de mii de miliarde în plus la buget datorită indicatorilor macroeconomici de care spune domnul Nicolăescu. 26 de mii de miliarde pe care vi i-a lăsat P.S.D.-ul să-i puneți în veniturile statului. Iar dumneavoastră și cu ministrul dumneavoastră de finanțe n-ați făcut decât prin cota unică să dați în jos veniturile statului, să abandonați proiecte sociale, să abandonați proiecte de infrastructură și, nu în ultimul rând, să duceți la sărăcia acestei țări.

De fapt, aceasta este viziunea unui cuplu politic deja divorțat. (Aplauze din partea deputaților P.S.D.) Un cuplu care nu poate să existe, un cuplu care cu greu mai rezistă la putere. O să vă ajutăm să nu mai stați foarte mult la putere, domnule prim-ministru!

Acest, cred eu, pachet de legi eterogen are în vedere, așa cum spuneam, foarte multe interese de grup. Ne spunea domnul ministru Flutur că noi facem sau, mă rog, încurajăm hoția prin teleportarea terenurilor. Dar ce faceți dumneavoastră, domnule ministru, când prin actualul proiect de lege măriți această posibilitate de teleportare a terenurilor "nu în cadrul unui județ, ci în cadrul țării", de la Suceava, să dați la Mamaia, sau de la Suceava să-i dați în Sinaia. Că, sigur, clientela politică este peste tot, nu numai în Suceava.

Cred eu, domnilor și doamnelor, că suntem în fața unui exercițiu pe care actuala putere vrea să ni-l pună sub nas. Și, sigur, noi avem datoria să spunem că aceste lucruri care se întâmplă nu sunt în folosul celor mulți. Nu sunt în folosul oamenilor din această țară.

Prin aceste proiecte de legi, prin măsurile care sunt propuse, Fondul Proprietatea, de exemplu, se oferă o șansă pentru următorii ani, pentru ani foarte mulți, ca pentru foarte mulți români, dar din păcate nu pentru cei care ar trebui să beneficieze, și pentru alții, să se creeze o nouă structură de proprietate, să se creeze un nou fond, un fond nou, un FNI nou, o cuponiadă nouă. Deja presa ne spune că este o bursă neagră a acestui fond. Deja acțiunile respective sunt vândute pe piața neagră. Asta vreți să faceți? Să încurajați piața neagră, domnule prim-ministru?

Probabil că da. Este în avantajul multora dintre dumneavoastră. Eu cred că ceea ce vreți dumneavoastră să faceți prin acest fond, nu faceți decât să nu încurajați bursa. Dumneavoastră vreți să mergeți prin bursă la o bursă care este din zi în zi mai slabă, mai puțin performantă. Uitați-vă ce scriu ziarele de astăzi. Este cea mai slabă zi pe care a avut-o bursa în 15 ani.

Dumneavoastră vreți să folosiți instrumente care deja ele ar trebui să fie consolidate și nu dărâmate. Sigur, sunt mulți dintre dumneavoastră care jucați la bursă și știți mai bine ca mine acest lucru, sunteți jucători împătimiți, și probabil vreți să vă creați o nouă jucărie pentru a face față acestor multe miliarde pe care vreți să le puneți. (Aplauze din partea deputaților P.S.D.)

Vorbea domnul Pambuccian de instabilitate internă. Da. Există o instabilitate internă. Suntem după șase luni în fața unei instabilități politice majore. Ce vrem să facem? Vrem să continuăm să cârpim? Dânsul făcea un apel cu lacrimi în ochi să votăm, să nu dărâmăm guvernul. Nu, domnilor! Trebuie să atragem atenția că acest guvern, așa cum este, un cuplu divorțat, nu poate să continue în această formă. El trebuie să fie restructurat, el trebuie să fie performant, trebuie să devină competent și nu pentru că trebuie să fie competent domnul Tăriceanu, trebuie să fie competent pentru popor și pentru cei care locuiesc în România.

De aceea, vă propun să votăm această moțiune de cenzură.

Mulțumesc. (Aplauze din partea deputaților P.S.D.)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Am impresia că ați convins foarte mulți și din cei care sunt în băncile Puterii.

vă rog foarte mult să faceți liniște. Urmează, în finalul dezbaterii noastre, cuvântul de încheiere din partea premierului Călin Popescu Tăriceanu.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

Domnul Călin Popescu Tăriceanu:

Domnilor președinți ai Camerelor reunite,

Stimați colegi senatori și deputați,

Vă spun sincer, astăzi, când am venit la Parlament, mi-am imaginat și m-am pregătit în acest sens să facem o dezbatere serioasă pe fondul problemei, cu alte cuvinte, pe textul pachetului de legi pe care guvernul și-a asumat răspunderea. Și, ca atare, luarea mea de cuvânt, inițial a fost axată pe analiza, punct cu punct, a chestiunilor pe care le-ați ridicat. Mi-am imaginat poate că, din cauza lipsei de timp, n-ați avut timp să studiați bine pachetul legislativ și de aceea m-am simțit obligat în fața Paramentului să dăm explicații pentru a lămuri lucrurile care creează confuzie, și care creează confuzie poate e mai puțin grav la nivelul dumneavoastră, dar la nivelul populației.

Și, bineînțeles, am așteptat cu sufletul la gură, aș spune, să văd ce spune liderul partidului cel mai important din Opoziție, domnul Geoană. Și domnul Geoană a înșfăcat microfonul și a vorbit orice numai despre conținut nu. A făcut un lung discurs politic și, în final, așa cum ne-a obișnuit, a vorbit mult și n-a spus nimic. (Aplauze din partea deputaților aflați la Putere)

După ce l-am ascultat pe domnul Geoană, am constatat un lucru: nu a citit textul pachetului legislativ și s-a referit, într-o lungă improvizație, la un lung șir de subiecte politice, începând din '90 până astăzi. E foarte bine. Ăsta e nivelul pe care poate să-l abordeze, nu trebuie să ne supărăm, dar cred totuși că anumite lucruri trebuie puse la punct. (Aplauze.)

Tot l-am auzit astăzi despre clienți politici. Clienți politici la P.S.D. cu duiumul, cât vreți, n-am văzut prin presă de șase luni încoace să se vorbească despre clienții politici ai actualei Puteri. (Rumoare) Și îmi pare bine să spun lucrul acesta. În continuare, ziarele țin capul de afiș cu persoane binecunoscute gen Sechelariu, gen Omar Haissam, pentru care ar fi bine totuși să vă gândiți să dați niște explicații.

Ați încercat să faceți o motivație legată de nume și persoane pe care le știți din activitatea trecută. Ați vorbit de Olli Rehn. Nu știu cât de mult l-ați cunoscut pe Olli Rehn și cât de mult ați stat de vorbă cu el, eu pot să vă spun că am discutat mai mult și mai aprofundat cu Olli Rehn pe problemele de integrare europeană. (Rumoare)

Ceea ce vreau să vă spun este că, dacă dumneavoastră considerați că ați pregătit România pentru integrarea europeană, atunci îmi pare rău să vă atrag atenția că, spre deosebire de vecinii noștri de la sud, bulgarii, despre care nu avem întotdeauna o impresie foarte bună, România, la încheierea procesului de negociere, s-a trezit cu 11 condiții suplimentare care trebuie îndeplinite și de care se leagă clauza de salvgardare, lucru pentru care bulgarii au reușit să se descurce și au încheiat negocierile fără aceste condiții și fără riscul aplicării unei clauze de salvgardare.

Pachetul legislativ pe care astăzi l-am supus aprobării Parlamentului se leagă tocmai de acest lucru, de necesitatea de a ne îndeplini anumite obligații pe care vi le-ați asumat dumneavoastră, la încheierea procesului de negociere, în decembrie 2004, vă aduc aminte, și pentru care trebuie să ținem un ritm susținut legislativ, care s-a concretizat într-o serie de acte care au fost deja aprobate în Guvern, fie în Parlament.

Prin urmare, îmi pare foarte rău să vă spun, găsiți argumente care să fie plauzibile și nu cele legate de modul în care ați pregătit România pentru integrarea europeană. România, din păcate, are astăzi o întârziere pe care încercăm să o recuperăm și pot să vă spun că toate aprecierile internaționale, la nivelul comisiei europene, la nivelul Parlamentului European, sunt pozitive față de modul cum progresează România de șase luni încoace.

V-ați referit și nu numai dumneavoastră, ci și colegul dumneavoastră, domnul Mihai Tănăsescu, la Fondul Proprietatea. Ați făcut, am impresia, o fixație. L-am auzit pe domnul Tănăsescu spunând: "Domnule, ce grav că se tranzacționează deja titlurile respective." Păi știți de ce se tranzacționează? Pentru că oamenii înțeleg și-și dau seama că aceste titluri vor avea o valoare reală. Că dacă n-ar avea o valoare reală, ce să tranzacționeze, domnule? (Aplauze din partea parlamentarilor aflați la Putere)

Veniți cu argumente care dovedesc că nu cunoașteți realitățile. La domnul Geoană nu mă miră, că a fost mereu în străinătate, dar la dumneavoastră mă miră, domnule Tănăsescu!

Vorbiți de bursa română. Domnul Geoană spunea, că atâta știe dânsul, a rămas cuplat mai înainte, că valoarea tranzacțiilor zilnice pe bursă este de 2 milioane de dolari. Vreau să vă rog să verificați și eu am verificat astăzi: valoarea medie a tranzacțiilor de la începutul anului este de 10 milioane de dolari pe zi, nu 2 milioane, de cinci ori mai mult. Nu e, o mică diferență numai! (Aplauze.)

Oricum, vreau să vă spun că Fondul Proprietatea nicidecum nu se bazează în mod esențial pe recuperarea creanțelor. Cred că recuperarea creanțelor, sunteți de acord cu mine, nu este o crimă. Dar Fondul Proprietatea se bazează pe active valoroase pe care eu cred că ar trebui să le apreciați pentru că sunt active ale statului și care în ochii multora valorează imens. Sunt activele de la bănci, de la societăți de stat, utilități publice care, în mod cert, vor da o valoare concretă titlurilor de proprietate și, în acest fel, vom putea să despăgubim pe cei care au fost în toată această perioadă văduviți să-și recapete proprietățile cu ceva consistent.

În discursul dumneavoastră, iarăși v-ați referit la lucruri care mi se par deja că devin penibile dacă faceți permanentă referire la ele. Vorbiți de gaura care a creat-o cota unică de impozitare. La domnul Geoană iarăși este scuzabil, dar la domnul Tănăsescu nu mai înțeleg. Păi, domnule Tănăsescu, aveți datele publice de la Ministrul Finanțelor, unde probabil că mai aveți cunoștințe. Veniturile pe primele luni ale acestui an au crescut, în pofida reducerii impozitelor, cu 14%.

Deci, această creștere nu face decât să demonstreze că cota unică a avut efecte benefice. Creșterea economică este susținută. (Rumoare.) Sigur, vă pare rău că n-ați făcut-o dumneavoastră. Țineți minte cât v-ați bătut s-o faceți și nu v-a lăsat tătucul Iiescu! Îmi pare foarte rău. (Aplauze din partea parlamentarilor Puterii)

Ați vorbit de criza medicamentelor compensate. Sigur, am avut o criză a medicamentelor. Recunosc. Știți de ce am avut, domnilor, criza medicamentelor compensate? Pentru că Guvernul din care a făcut parte și domnul Geoană și domnul Tănăsescu au cheltuit cu larghețe de anul trecut suma de 5400 de miliarde dintr-un total de 12 mii de miliarde. Cu alte cuvinte, 40% din banii pentru medicamente compensate au fost cheltuiți în anul 2003 și în 2004. Sigur că, pentru un buget care este făcut de dumneavoastră pentru anul 2005, aceștia au fost banii. Am găsit soluțiile și criza din sănătate cu medicamentele compensate s-a rezolvat.

Sigur că ați adus în discuție o serie de probleme. Este dreptul dumneavoastră să criticați. Pe mine mă bucură, animăm viața parlamentară, așa cum vă spuneam, așteptam de mult această dezbatere, dar la această dezbatere nu puteți să nu veniți să plătiți factura. Factura pentru modul în care ați guvernat.

V-au deranjat o serie de măsuri pe care le-am adoptat. Țineți minte ce hărmălaie a fost făcută pe declarațiile de avere. Eu vă înțeleg, domnule Geoană, că declarațiile de avere v-au pus într-o situație absolut penibilă încât nu aveați cum să justificați ceea ce ați declarat în declarația de avere. (Aplauze din partea parlamentarilor aflați la Putere; vociferări ale parlamentarilor din Opoziție)

Și n-ați fost numai dumneavoastră în această situație. Sunt lucruri care s-au făcut, care merg în sensul transparenței, în sensul reformei societății românești către o societate europeană, modernă și fără corupție. (Vociferări din partea Opoziției)

Să știți că manifestările dumneavoastră nu mă fac decât să mă convingă că ceea vă spun vă deranjează. (Aplauze)

S-au făcut alte lucruri care, sigur, trebuiau făcute tot de urgență, tot legate de clauzele de salvgardare. După cum știți, la 30 martie, trebuiau pregătite și prezentate la Comisia Europeană două documente extrem de importante: strategia și planul de acțiune privind reforma justiției în baza cărora astăzi avem pachetul de legi de reformă a justiției și strategia și planul de acțiune privind lupta anticorupție.

Toate aceste lucruri sigur că v-au deranjat. Eu înțeleg pentru că dumneavoastră în perioada când ați fost la guvernare v-ați ocupat de alte lucruri mai importante, cum ar fi celebrele contracte cu EADS, cu Bechtel și putem să le enumerăm.

Din contractul cu EADS, România nu avea de pierdut decât frumușica sumă de 140 de milioane de euro, pentru că, bineînțeles, o parte din fondurile care erau prevăzute a fi plătite din bugetul României erau prevăzute deja și la Bruxelles. Lucrul ăsta nu v-a deranjat. Sigur, probabil că erau alte motive care nu cred că ne scapă. În orice caz, presei nu i-au scăpat.

Ați vorbit și ați incriminat faptul că susțin capitalul și proprietatea. Păi, sigur că da. Nu numai pentru că-s liberal, dar pentru că aceste valori fundamentale au făcut și România prosperă înainte de război și Europa prosperă astăzi. Sunt valorile pe care vrem să construim în continuare o Românie modernă, o Românie de care să beneficieze nu o mână de clienți politici sau o mână de oameni politici, ci vrem să profite o țară întreagă. (Aplauze din partea parlamentarilor aflați la Putere)

Vreau să vă rog încă ceva: nu vă mai faceți griji de Coaliție, avem o colaborare foarte bună cu colegii noștri de la P.D., avem o colaborare foarte bună cu cei de la P.U.R., avem o colaborare foarte bună cu colegii din UD.M.R.

Le mulțumesc reprezentanților minorităților naționale că, astăzi, au venit să-și afirme sprijinul în favoarea acestui pachet legislativ. Le mulțumesc celor 14 deputați independenți, de asemenea, pentru gestul pe care l-au făcut.

Eu v-aș recomanda să vă uitați mai degrabă, domnule Geoană, în propria ogradă, cum se spune. Apropo de faptul că ați făcut referire la propunerea pe care mi-ați fi făcut-o, de colaborare cu guvernul privind proiectul european.

Doamnelor și domnilor, vreau să vă spun că domnul Geoană a fost invitat de mine, în numele partidului pe care-l reprezint și în numele Guvernului, să vină să reprezinte P.S.D.-ul la această întâlnire. La această întâlnire, propunerea pe care a făcut-o domnul Geoană nu a fost susținută de nimeni, nici măcar de cei din partidul pe care domnul Geoană spune că-l conduce. (Râsete și aplauze din partea parlamentarilor aflați la Putere) Domnul Geoană a plecat înainte de sfârșitul întâlnirii și poate de aceea nu știe că poziția comună adoptată de participanții la discuție a fost diferită de ceea ce a propus dânsul. Interesant este că ceilalți reprezentanți P.S.D. care au fost la întrevedere nu au considerat de cuviință să-l informeze pe cel care are pe cartea de vizită titlul de președinte al partidului.

Prin urmare, nu vreau să lungesc mult aceste discuții. Vreau să vă spun că de cele mai multe ori când îl ascult pe domnul Geoană vorbind la microfon, am impresia că ascult bancurile de la Radio Erevan. (Vociferări din partea Opoziției)

Eu doresc să fac un apel tuturor membrilor Parlamentului, la respingerea moțiunii de cenzură și doresc să-i rog pe cei care cred într-un viitor european, într-un viitor liber, prosper, într-un viitor demn pentru România să voteze împotriva moțiunii de cenzură.

Vă mulțumesc. (Aplauze puternice din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Adrian Năstase:

Domnule senator, aveți cuvântul pentru un drept la replică. (Rumoare, proteste.)

Domnul Mircea Geoană:

Mi-a fost invocat numele, vă rog!

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Dacă vă deranjează să ascultați și răspunsul, jumătate din acest răspuns, vă rog să nu mă întrerupeți, deci jumătate din intervenția domnului prim-ministru l-a vizat pe domnul senator Geoană. S-a referit și la chestiuni personale. Deci, pentru aceste chestiuni personale are dreptul la replică.

Domnul Mircea Geoană:

Voi fi foarte scurt.

Stimați colegi,

Eu sper că replica domnului prim-ministru s-a transmis la Radio Erevan pentru că este un radio poate mai bun decât Radio Contact și, în mod cert, mai bun decât Radio Cotroceni.

În al doilea rând, sub nici o formă, în cuvântul meu, nu am adus jigniri și atacuri personale la adresa nimănui din Guvern. (Vociferări din partea dreaptă.)

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Într-o chestiune personală, în orice moment în cursul dezbateri, un parlamentar poate cere să facă o precizare pe o chestiune personală.

Domnul Mircea Geoană:

A fost pronunțat numele meu în mod repetat și am dreptul să răspund la aceste acuzații personale. (Agitație, vociferări, fluierături.)

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

În art.27 din Regulamentul ședințelor comune, se spune foarte clar: "Președintele va da cuvântul oricând unui deputat sau senator pentru a răspunde într-o chestiune ce implică persoana sa, limitând timpul acordat în acest scop."

Deci, domnul senator Geoană are 2 minute pentru a răspunde la această problemă, în care a fost atacat personal.

Vă rog să luați loc în bănci.

Domnul Mircea Geoană:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Nu vreau să transformăm această dezbatere în Parlament într-un atac personal. Regret faptul că domnul Tăriceanu - despre care încă am o impresie bună - se coboară la atacuri personale într-o dezbatere politică importantă.

Niciodată nu am făcut o referire la un adversar politic, niciodată nu m-am referit la faptul că a uitat, în mod deliberat, să-și completeze "Declarația de avere", că trebuie să revină de 3 ori la rând pentru că a uitat, probabil, pe unde are banii și firmele și prefer să mă fi plimbat prin străinătate ca să fac ceva pentru această țară, decât să mă plimb în week-end cu motocicleta "Harlly Davidson" sau cu Porsche decapotabil, în timp ce oamenii din Banat suferă de inundații. (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD ")

Nu vreau să dăm această tonalitate dezbaterii noastre. Și nu este stilul meu, știți bine acest lucru. V-am oferit la tribuna Parlamentului, domnule prim-ministru, cu ocazia votului acestui corp legislativ, a Tratatului de aderare, un pact de colaborare cu Opoziția pe teme de integrare. Ce răspuns ați dat opoziției, pe propunerea noastră? Nimic altceva decât cuvinte.

Este o dovadă a faptului că sunteți într-o situație disperată, în situația că ascultați cu telecomandă de la Cotroceni ce trebuia să spuneți. Și vreau să vă spun că această atitudine nu vă face cinste și vă descalifică pentru funcția importantă pe care o aveți în stat.

Vă mulțumesc. (Aplauze puternice din partea grupului parlamentar al PSD.)

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul domnul deputat Eugen Nicolăescu într-o chestiune de procedură, conform art.27 din Regulament.

Domnul Eugen-Gheorghe Nicolăescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Îmi dau seama că acum cunoașteți Regulamentul. Mai devreme nu l-ați cunoscut.

Deci, vreau să protestez în numele grupurilor parlamentare PNL că ați încălcat Regulamentul, că nu v-ați comportat imparțial și suntem obligați să luăm anumite măsuri pe care vi le vom comunica la vremea respectivă. (Rumoare, vociferări din partea grupului parlamentar al PSD.)

Domnul Adrian Năstase:

Mi se pare absolut inadmisibil. Domnule deputat, amenințările să le păstrați pentru partidul dumneavoastră. Vă rog, încă o dată, foarte mult, Parlamentul acesta este pentru dezbateri, nu pentru atacuri personale. Regulamentul oferă oricărui parlamentar, care este atacat, dreptul de a răspunde într-o chestiune personală. Și dacă dumneavoastră ați fi cerut, în aceleași condiții, să răspundeți la un atac pe probleme personale, eu v-aș fi dat cuvântul.

Și să nu mă amenințați, pentru că mă lasă absolut rece astfel de amenințări, în absolut orice condiții. Eu îmi voi face datoria așa cum consider, indiferent de aranjamentele de culise pe care vreți dumneavoastră să le faceți. (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD.)

Pentru o chestiune de procedură? Poftiți, domnule deputat Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Este regretabil faptul că o lipsă de cunoaștere a Regulamentului comun al celor două Camere a dus la crearea unui moment absolut inadmisibil, la finalul dezbaterilor pe marginea unei moțiuni de cenzură.

Domnule președinte al Camerei Deputaților, țin să vă spun, în numele grupului parlamentar al Partidului Democrat, că aici sunteți președintele Camerei Deputaților și chiar dacă în fapt dumneavoastră conduceți PSD-ul, aici trebuie să respectați Regulamentul Camerei Deputaților. (Agitație.)

Da, această manifestare seamănă cu o manifestare la nivelul partidului dumneavoastră. Aici suntem, totuși, în forul legislativ și v-aș ruga să aveți decența necesară să vă manifestați în consecință.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat,

Vă atrag atenția, încă o dată, că am aplicat art.27 din Regulamentul ședințelor comune. Nu este vorba de Regulamentul Camerei Deputaților. Îl aveți și dumneavoastră la dispoziție. Vi-l citesc încă o dată art.27: "Președintele va da cuvântul oricând unui deputat sau senator pentru a răspunde într-o chestiune ce implică persoana sa, limitând timpul acordat în acest scop". Alin.2: "Prevederile alin.1 se aplică și în cazul în care se cere cuvântul în probleme privitoare la Regulament".

De aceea v-am dat cuvântul și dumneavoastră și domnului Nicolăescu. Am respectat Regulamentul și asta am intenția să fac, atâta vreme cât voi fi președintele Camerei Deputaților. (Aplauze prelungite din partea grupurilor parlamentare ale PSD.)

Aveți cuvântul, doamna deputat Muscă.

Doamna Octavia-Monica Muscă:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Vorbesc ca deputat. Niciodată la moțiunea de cenzură sau la o moțiune, nu se vorbește pe drept la replică. Dreptul la replică este în toate celelalte cazuri, nu la moțiune, unde se vorbește doar pe timpii alocați partidului. Dacă sunt timpi alocați partidului, cel care dorește să vorbească, poate vorbi pe timpii alocați partidului.

A doua chestiune, tot de procedură, și care dovedește că aplicați regulamentele absolut cum doriți dumneavoastră, și nu cum ar trebui, e că țineți discursuri de la locul dumneavoastră, când, atunci când aveți ceva de spus, veniți și vorbiți de la acest microfon, nu de-acolo. Aveți de făcut observații unuia dintre noi, de aici, n-aveți decât să le faceți, ca deputat, de aici, și nu de la microfon. Citiți regulamentul!

Și de altfel, a treia chestiune, tot pe procedură. Îmi pare foarte rău, dar cel care a cerut dreptul la replică s-a referit la integrarea europeană, care nici într-un caz nu este o chestiune personală. Drept urmare, nu s-a justificat dreptul la replică. Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian Năstase:

Domnul senator Șerban Nicolae.

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc. domnule președinte,

Tot o chestiune de procedură. N-aș vrea să reiau art.27, care este scris în limba română și pentru parlamentarii de la putere. Este adevărat că el, prin numărul mare, poate fi înfrânt, și limba română poate fi înfrântă, datorită numărului mare.

Aș vrea, însă, să vă spun că, din păcate, colegii dumneavoastră de la Alianță au pierdut o bună ocazie să păstreze tăcerea. Era o chestiune de bun simț și era bine să învățați, atunci când este momentul, că e mai bine să taci decât să te manifești, bătând din picioare și din palme. Să știți că a făcut-o și Hrusciov, la sediul ONU.

De aceea, eu vă rog să respectăm regulamentul, să ascultați un drept la replică, atunci când este vorba de o chestiune personală și aveți de câștigat. Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Cristian Dumitrescu.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Domnilor colegi,

Haideți, totuși să dăm acestei ședințe și solemnitatea și importanța care trebuie să o aibă o astfel de asumare politică a răspunderii.

Domnilor colegi,

Vreau să vă spun că am avut onoarea, șansa să conduc și eu unele lucrări, și chiar în cadrul unei moțiuni de cenzură. Am dat drept la replică, conform Regulamentului Camerelor Comune, atunci când atins grav interesul unei persoane, așa cum s-a întâmplat, în intervenția și i-am spus-o personal și domnului prim-ministru.

Dreptul la replică față de ce s-a spus în alocuțiunea domniei sale nu privește decât un singur lucru. Și vreau să-l felicit pe președintele de ședință, acela în care a primit o problemă personală. Nu pot să afirmi de la tribuna Senatului, a Camerei Deputaților sau a camerelor reunite despre cineva că a făcut o declarație de avere falsă, fără ca măcar să dai acelei persoane dreptul de a-și spune opinia. Acest lucru s-a întâmplat aici: s-a respectat democrația, Regulamentele celor două Camere.

Vă rugăm să închidem acest subiect și să trecem la ordinea de zi. (Aplauze din partea stângă.)

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Hașotti. Mă scuzați, domnul senator Hașotti. Eram obișnuit de pe vremea când erați deputat.

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte,

Haideți să intrăm în normalitate, să respingem moțiunea. (Amuzament, aplauze din partea dreaptă.)

Eu vreau să-i atrag atenția prietenului meu Eugen Nicolăescu, că suferă de secretomanie. Măsura este clară: dumneavoastră trebuie să fiți înlocuit de la conducerea Camerei. (Aplauze.) Și, după părerea mea, respect părerile contrare, ați încălcat regulamentul și aș vrea să nu ne considerați niște prostănaci. (Aplauze.)

Domnul Adrian Năstase:

Domnule senator, dumneavoastră puteți să faceți ce vreți în țara asta: încălcați Constituția, normele, regulile, vă privește.

Eu am aplicat art.27 și vi-l citesc încă o dată, vi-l citesc până când o să-l înțelegeți. Art.27: "Președintele va da cuvântul oricând unui deputat sau senator pentru a răspunde într-o chestiune ce implică persoana sa, limitând timpul acordat în acest scop".

Deci, eu am aplicat Regulamentul, dumneavoastră trebuie să-l mai citiți o dată. În rest, faceți cum credeți.

Domnul senator Puskas.

Domnul Valentin Zoltan Puskas:

Domnule președinte,

Distins Parlament,

Încă o dată vă spun, distins Parlament.

Astăzi am asistat la un arsenal al luptei politice. Și, într-adevăr, se poate aplauda, se poate vocifera. Dar între timp, am auzit un sunet de fluier.

Pentru demnitatea noastră, pentru demnitatea României, vă rog, să nu folosim asemenea arsenale, pentru că mâine vom veni și cu trompete, și cu tobe, și vom transforma în tribune de fotbal, handbal, de nu știu ce Parlamentul României.

Domnule președinte,

Vă rog să atrageți atenția distinșilor mei parlamentari și colegi parlamentari, să nu mai folosim asemenea arsenale, pentru că nu este în folosul Parlamentului. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Miron Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În cei 9 ani de când sunt în Parlament, o bună parte, împreună cu colegii care au vorbit de la acest microfon, am spus de câteva ori ceea ce intenționez să spun, dar este nevoie, se vede, să repet. Chiar dacă nu totdeauna mi-a fost ușor, și chiar dacă foarte des am făcut eforturi, i-am respectat pe toți colegii mei, indiferent din ce parte a spectrului politic fac parte.

Astăzi, a trebuit din nou, în ceea ce privește pe unii dintre colegii mei, să fac efort mare ca să-i respect în continuare și să nu spun de la acest microfon lucruri care nu sunt de spus de la acest microfon. Și am făcut acest efort și în continuare, chiar în aceste condiții, vă respect.

Nu pot, însă, ca lider și ca membru al Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, să accept două lucruri: să folosiți faptul că sunteți în această incintă, în această aulă pentru a ne băga pumnul în gură și a încerca să ne amenințați liderii. Nu accept acest lucru, ca politician, și ca om, nici astăzi și n-o s-o accept nici de azi înainte. (Aplauze puternice din partea PSD.)

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Închidem această paranteză neplăcută și vă invit să trecem la faza următoare a dezbaterii și procedurii referitoare la moțiune.

Vă reamintesc faptul că, potrivit art.113 din Constituție, moțiunea de cenzură se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor. Votul este secret și se exprimă prin bile, potrivit art.74 și 81 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei și Senatului.

Fiecare deputat și senator primește o bilă albă și una neagră. Bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru moțiunea de cenzură. Bila albă introdusă în urna neagră și bila neagră introdusă în urna albă înseamnă vot contra moțiunii.

Stimați colegi,

Domnii chestori vor înmâna bilele și vom începe de îndată procedura de vot. Vreau însă să vă anunț, un anunț, pe care, sigur, îl veți lua în considerare sau nu, indiferent de rezultatul votului la moțiune, pentru că este o zi specială pentru mine, îi invit pe cei care doresc să vină să bea o cupă de șampanie la Clubul parlamentar, la sfârșitul votului, inclusiv pe colegii de la putere, și pe membrii Guvernului, dacă vor dori. (Aplauze.)

Pentru un anunț, domnul Văcăroiu.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi senatori,

O rugăminte: astăzi la ora 17,00, ședință de Birou permanent lărgită la Senat.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vreau să vă rog să fiți de acord ca la începutul procedurii de vot, să voteze membrii Cabinetului și după aceea vom desfășura votul la Cameră mai întâi și apoi la Senat.

Îi dau cuvântul domnului secretar Ponta și-l rog să citească lista deputaților.

Vă rog, încă o dată, să acceptați ca membrii Guvernului, care sunt membri ai Parlamentului, să voteze mai înainte.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

- Călin Popescu-Tăriceanu - prezent
- Gheorghe Barbu - prezent
- Bogdan Olteanu - prezent
- Mihai Voicu - prezent
- Octavia Monica Muscă - prezentă
- Laszlo Borbely - prezent
- Membrii Guvernului senatori:
- Gheorghe Flutur - prezent
- Codruț Ioan Sereș - prezent
- Mircea Cinteză - prezent
- David Cristian - prezent
- Popescu Ionuț - prezent
- Copos Gheorghe - prezent
- Blaga Vasile - prezent
- Markó Béla - prezent
- Vălean Adina Ioana - prezentă
- Corneliu Vadim Tudor - prezent

Lista deputaților:

- Adomnicăi Mirela Elena - prezentă
- Adomniței Cristian Mihai - absent
- Albu Gheorghe - prezent
- Almăjanu Marin - prezent
- Almășan Liviu - prezent
- Amarie Constantin - prezent
- Amet Aledin - prezent
- Anastase Roberta Alma - prezentă
- Andea Petru - prezent
- Andon Sergiu - prezent
- Andreica Romică - prezent
- Andronescu Ecaterina - prezentă
- Antal Árpád-András - prezent
- Antal István - prezent
- Antonescu George Crin Laurențiu - prezent
- Apostolache Mihai Cristian - prezent
- Ardelean Cornelia - prezentă
- Asztalos Ferenc - prezent
- Avram Dumitru - prezent
- Baban Ștefan - prezent
- Bara Nicolae - prezent
- Barbu Gheorghe - a votat ca membru al Guvernului

Acum, de la Senat:

- Gheorghe Constantin - prezent
- Bardan Cornel Ștefan - prezent
- Bădălău Niculae - prezent
- Băeșu George - prezent
- Bănicioiu Nicolae - prezent
- Bărbulețiu Tiberiu - prezent
- Becsek-Garda Dezső-Kálmán - prezent
- Becșenescu Dumitru - prezent
- Bejinariu Eugen - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bîrsan Iulian-Gabriel - prezent

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă, domnule secretar.

Rog Televiziunea și fotografii să coboare de pe podium.

Domnule Olteanu, haideți puțin, urcați, ca să eliberăm aici locul unde se votează.

Rog Televiziunea să coboare de pe podium. Vă rog foarte mult, aveți posibilitatea să luați imagini de acolo.

Vă mulțumesc.

Puteți continua, domnule secretar Ponta.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

- Boagiu Anca-Daniela - prezentă
- Bobeanu Răzvan-Petrică - prezent
- Boeriu Valeriu-Victor - absent
- Bolcaș Lucian Augustin - prezent
- Bonis Istvan - prezent
- Borbély László - prezent
- Boureanu Cristian Alexandru - absent
- Brânză William Gabriel - prezent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Bruchental-Pop Ionela - prezentă
- Buciu Angela - prezentă
- Buda Daniel - prezent
- Buda Ioan - prezent
- Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - prezentă
- Bușoi Cristian Silviu - prezent
- Buzatu Dan Horațiu - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - prezent
- Calimente Mihăiță - prezent
- Canacheu Costică - prezent
- Cantaragiu Bogdan - prezent
- Cazan Romeo Gheorghe Leonard - prezent
- Călian Petru - prezent
- Călin Ion - prezent
- Câmpanu Liviu - absent
- Chiper Gheorghe - prezent
- Chiș Filonaș - prezent
- Cindrea Ioan - prezent
- Ciocâlteu Alexandru - prezent
- Ciontu Corneliu - prezent
- Ciopraga Mircea - prezent
- Ciucă Liviu Bogdan - prezent
- Cliveti Minodora - absentă
- Cocrea Olguța - prezentă
- Codîrlă Liviu - prezent
- Constantinescu Anca - prezentă
- Constantinescu Viorel - prezent
- Corlățean Titus - prezent
- Coșea Dumitru Gheorghe Mircea - prezent
- Crăciunescu Grigore - prezent
- Crețu Gabriela - prezentă
- Cutean Vasile Emilian - prezent
- Dan Iosif - prezent
- Diaconescu Marin - prezent
- Diaconescu Renică - prezent
- Dida Corneliu Ioan - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - prezent
- Dragomir Gheorghe - prezent
- Drăguș Radu-Cătălin - prezent
- Drețcanu Doina-Micșunica - prezent
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitrescu Liana - prezentă
- Dumitrescu Zamfir - prezent
- Dumitriu Dragoș Petre - prezent
- Dumitriu Mihai - prezent
- Dumitru Ion - prezent
- Dușa Mircea - prezent
- Duțu Stelian - prezent
- Erdei-Doloczki Istvan - prezent
- Eserghep Gelil - prezent
- Faina Constantin - prezent
- Fârșirotu Vladimir Mircea - prezent
- Fenechiu Relu - prezent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Damian - prezent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Frâncu Emilian Valentin - prezent
- Furo Iuliu Ioan - prezent
- Gabor Gheorghe - prezent
- Ganț Ovidiu Victor - prezent
- Găleteanu Monalisa - prezentă
- Georgescu Filip - prezent
- Gerea Andrei Dominic - prezent
- Gheorghe Valeriu - prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Ghiorghioni Ionesie - prezent
- Ghișe Ioan - prezent
- Giurescu Ion - prezent
- Giurgiu Mircia - prezent
- Glăvan Ștefan - absent
- Godjia Petru - prezent
- Gonțea Ion - prezent
- Grigore Dan - prezent
- Grosaru Mircea - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Gușă Cozmin Horea - prezent
- Gvozdenovici Slavomir - absent
- Hanganu Romeo Octavian - prezent
- Hellvig Eduard Raul - prezent
- Hoban Ioan - prezent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent
- Hoinaru Marian - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Iacob Ridzi Monica Maria - prezentă
- Iancu Iulian - prezent
- Ibram Iusein - prezent
- Ifrim Mircea - prezent
- Igaș Traian Constantin - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionescu Daniel - absent
- Iordache Florin - prezent
- Iordache Grațiela Denisa - prezentă
- Iriza Marius - prezent
- Iustian Mircea Teodor - prezent
- Jipa Florina Ruxandra - prezentă
- Kelemen Attila Bela Ladislau - absent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - prezent
- Király Andrei-Gheorghe - prezent
- Kónya-Hamar Sandor - prezent
- Kovács Attila - prezent
- Lakatos Petru - prezent
- Lambrino Radu - absent
- Lari-Iorga Leonida - prezentă
- Lificiu Petru - prezent
- Liga Dănuț - prezent
- Longher Ghervazen - prezent
- Luchian Ion - prezent
- Macaleți Costică - prezent
- Magheru Paul - prezent
- Man Mircea - prezent
- Manda Iulian Claudiu - prezent
- Manolescu Oana - prezentă
- Manta Pantelimon - prezent
- Marian Dan Mihai - prezent
- Marinescu Marian-Jean - prezent
- Martin Eduard-Stelian - prezent
- Márton Árpád-Francisc - prezent
- Maté András-Levente - prezent
- Matei Cătălin Lucian - prezent
- Mazăre Alexandru - prezent
- Mătușa Tudor - prezent
- Mălaimare Mihai Adrian - prezent
- Mănăstireanu Vladimir Alexandru - prezent
- Mănescu Rareș Șerban - prezent
- Mărculeț Petrescu Mira Anca Victoria - absentă
- Meir Nati - prezent
- Merce Ilie - prezent
- Merka Adrian-Miroslav - prezent
- Micula Cătălin - prezent
- Mihalache Sorin Dan - prezent
- Mihăilescu Teodora Dorina - prezentă
- Mihei Andrian-Sirojea - prezent
- Mircea Costache - prezent
- Mircovici Niculae - prezent
- Mironescu Laurențiu - prezent
- Miroșeanu Liviu Alexandru - prezent
- Mitrea Manuela - prezentă
- Mitrea Miron Tudor - prezent
- Miuțescu Gheorghe Adrian - prezent
- Mînzînă Ion - prezent
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocanu Vasile - prezent
- Mocănescu Coloros Dan Constantin - prezent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moldovan Emil Radu - prezent
- Momanu Corneliu - prezent
- Motreanu Dan Ștefan - prezent
- Movilă Petru - prezent
- Munteanu Ioan - prezent
- Muscă Monica Octavia - prezentă
- Mușetescu Tiberiu-Ovidiu - prezent
- Nassar Rodica - prezentă
- Năstase Adrian - prezent
- Nechita Aurel - prezent
- Nedelcu Gabriela - prezentă
- Nica Dan - prezent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Nicula Vasile Cosmin - prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
- Nistoran Dorin-Liviu - prezent
- Niță Constantin - prezent
- Nițulescu Teodor - prezent
- Nosa Iuliu - absent
- Oancea Viorel - prezent
- Olarean Aurel - prezent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Bogdan - prezent
- Oprea Gabriel - prezent
- Ovidenie Costel - prezent
- Palăr Ionel - prezent
- Pambuccian Varujan - prezent
- Pardău Dumitru - prezent
- Pascu Bogdan - prezent
- Pașcu Ioan Mircea - prezent
- Pavelescu Aurelian - prezent
- Paveliu Marian Sorin - prezent
- Păun Nicolae - prezent
- Petrea Constantin - absent
- Plumb Rovana - prezentă
- Podgorean Radu - prezent
- Ponta Victor-Viorel - prezent
- Pop Claudiu Adrian - prezent
- Popa Cornel - prezent
- Popa Daniela - prezentă
- Popa Nicolae - prezent
- Popeangă Petre - prezent
- Popescu Dan Ioan - prezent
- Popescu Florin Aurelian - prezent
- Popescu Ionica Constanța - prezentă
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - prezent
- Popp Cosmin Gabriel - prezent
- Preda Cezar Florin - prezent
- Preda Ion - prezent
- Pruteanu Vasile - prezent
- Puchianu Ioan Dumitru - prezent
- Pupeză Viorel - prezent
- Purceld Octavian-Mircea - prezent
- Pușcaș Vasile - prezent
- Pușcă Mircea Valer - prezent
- Puzdrea Dumitru - prezent
- Racoceanu Viorel - prezent
- Radan Mihai - prezent
- Radu Octavian-Claudiu - prezent
- Raicu Romeo Marius - prezent
- Rădulescu Cristian - prezent
- Rogin Marius - prezent
- Romanescu Marcel Laurențiu - prezent
- Rus Ioan Aurel - prezent
- Rusu Miahela Adriana - prezentă
- Rușanu Dan Radu - absent
- Sanda Victor - prezent
- Sandu Gabriel - prezent
- Sandu-Capră Mihai - prezent
- Sasu Ion - prezent
- Săniuță Marian Florin - prezent
- Săpunaru Nini - prezent
- Sârb Gheorghe - prezent
- Sârbu Daciana Octavia - prezentă
- Sârbu Marian - prezent
- Sârbu Mugurel Liviu - prezent
- Scutaru Adrian George - prezent
- Semcu Adrian Emanuil - prezent
- Seres Dénes - prezent
- Severin Adrian - absent
- Silaghi Ovidiu Ioan - prezent
- Sirețeanu Mihail - prezent
- Sóki Béla - prezent
- Soporan Vasile Filip - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stanciu Anghel - prezent
- Stănescu Cristian - prezent
- Stănescu Mircea - prezent
- Stănișoară Mihai - prezent
- Stoica Ion - prezent
- Străchinaru Petre - prezent
- Strungă Emil - prezent
- Székely Levente Csaba - prezent
- Șandru Marcela Lavinia - absentă
- Știrbeț Cornel - prezent
- Știreanu Octavian - prezent
- Știucă Alecsandru - prezent
- Tabără Valeriu - prezent
- Tamás Sándor - prezent
- Tămagă Constantin - prezent
- Tănăsescu Mihai Nicolae - prezent
- Tărniceru Petru - prezent
- Tcaciuc Ștefan - absent
- Teodorescu George Alin - prezent
- Timar Liviu - prezent
- Timiș Ioan - absent
- Todoran Pavel - prezent
- Toma Florentina Marilena - prezentă
- Toma Horia-Victor - prezent
- Toró Tiberiu - prezent
- Tudor Constantin - prezent
- Tudor Marcu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Turcan Raluca - prezentă
- Țundrea Ioan - prezent
- Uioreanu Horea Dorin - prezent
- Ujeniuc Dragoș - prezent
- Ungureanu Petre - prezent
- Ungureanu Valeriu Alexandru - prezent
- Ursărescu Dorinel - prezent
- Vainer Aurel - prezent
- Varga Attila - prezent
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilescu Lia Olguța - prezentă
- Vălean Adina Ioana - prezentă
- Văsioiu Horia - prezent
- Vlase Petru Gabriel - prezent
- Vlădoiu Aurel - prezent
- Voicu Cătălin - prezent
- Voicu Mihai Alexandru - prezent
- Voinea Florea - prezent
- Zaharia Claudius Mihail - prezent
- Zamfir Gabriel Sorin - prezent
- Zamfirescu Dan Dumitru - prezent
- Zegrean Augustin - prezent
- Zgonea Valeriu Ștefan - prezent

Reiau apelul în cazul absenților.

- Adomniței Cristian Mihai - absent
- Boeriu Valeriu-Victor - absent
- Boureanu Cristian Alexandru - prezent
- Câmpanu Liviu - prezent
- Cliveti Minodora - absent
- Glăvan Ștefan - absent
- Gvozdenovici Slavomir - prezent
- Ionescu Daniel - absent
- Kelemen Attila Bela Ladislau - absent
- Lambrino Radu - prezent
- Mărculeț Petrescu Anca Victoria - absentă
- Nosa Iuliu - absent
- Petrea Constantin - prezent
- Rușanu Dan Radu - prezent
- Severin Adrian - absent
- Șandru Marcela Lavinia - absentă
- Tcaciuc Ștefan - absent
- Timiș Ioan - absent

Am încheiat cu Camera Deputaților. Vă rog frumos!

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

- Antonie Ștefan Mircea - prezent
- Apostol Neculai - absent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - prezent
- Arion Viorel - prezent
- Athanasiu Alexandru - absent
- Basgan Ion - prezent
- Berceanu Radu Mircea - prezent
- Bindea Liviu Doru - prezent
- Blaga Vasile - prezent
- Bobeș Marin - prezent
- Cazacu Cornelia - prezentă
- Câmpeanu Radu Anton - prezent
- Cârlan Dan - prezent
- Chelaru Ioan - prezent
- Cinteză Mircea - prezent
- Ciornei Silvia - prezentă
- Cioroianu Adrian Mihai - prezent
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - prezent
- Cozmâncă Octav - prezent
- Crețu Corina - prezentă
- Crețu Ovidiu Teodor - prezent
- Cucuian Cristian - prezent
- Cutaș George Sabin - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - prezent
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - prezent
- Dina Carol - prezent
- Dinescu Valentin - prezent
- Dîncu Vasile - prezent
- Duca Viorel Senior - absent
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Fekete Szabó Andras Levente - prezent
- Filipescu Teodor - prezent
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - prezent
- Frunda Gyorgy - absent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - prezent
- Geoană Mircea Dan - prezent
- Georgescu Radu Cristian - prezent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Ilașcu Ilie - absent
- Iliescu Ion - prezent
- Ilușcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Iorga Nicolae - prezent
- Iorgovan Antonie - prezent
- Ioțcu Nicolae Petru - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezentă
- Jurcan Dorel - prezent
- Loghin Irina - prezentă
- Lupoi Mihail - prezent
- Maior George Cristian - prezent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - prezent
- Markó Bela - prezent
- Meleșcanu Teodor Viorel - prezent
- Mereuță Mircea - prezent
- Mihăiescu Eugen - prezent
- Mihăilescu Petru Șerban - prezent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - absentă
- Moraru Ion - prezent
- Morțun Alexandru Ioan - prezent
- Neagu Nicolae - prezent
- Neagoe Otilian - prezent
- Néméth Csaba - prezent
- Nicolae Șerban - prezent
- Nicolai Norica - prezent
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel-Constantin - prezent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - prezent
- Pascu Corneliu - prezent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - prezent
- Păunescu Adrian - prezent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pete Ștefan - prezent
- Petre Maria - prezentă
- Petrescu Ilie - prezent
- Popa Aron Dan - prezent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popa Nicolae-Vlad - prezent
- Popescu Ionel - prezent
- Popescu Irinel - prezent
- Popescu Mihail - prezent
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Puskas Valentin Zoltan - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădoi Ovidiu - prezent
- Rădulescu Cristache - prezent
- Roibu Aristide - prezent
- Sabău Dan - prezent
- Sârbu Ilie - prezent
- Silistru Doina - prezentă
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Sogor Csaba - prezent
- Solcanu Ion - prezent
- Stan Petru - prezent
- Stănoiu Mihaela Rodica - absentă
- Steriu Valeriu Andrei - prezent
- Stoica Ilie - prezent
- Strătilă Șerban-Cezar - prezent
- Stroe Radu - prezent
- Szabó Karkoly Ferenc - prezent
- Șerbănescu Verginia - prezentă
- Șerbu Gheorghe Vergil - prezent
- Șereș Ioan-Codruț - prezent
- Ștefan Viorel - prezent
- Șter Sever - prezent
- Talpeș Ioan - absent
- Tănăsescu Claudiu - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - prezent
- Terinte Radu - prezent
- Toma Ioan - prezent
- Tudor Corneliu Vadim - prezent
- Țâbuleac Mihai - prezent
- Țîrle Radu - prezent
- Țicău Adriana Silvia - prezentă
- Ungheanu Mihai - prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - prezent
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vărgău Ion - prezent
- Vedinaș Verginia - prezentă
- Verestóy Attila - prezent
- Voiculescu Dan - prezent
- Vosganian Varujan - prezent
- Vraciu Jan - prezent

Deci, reiau absenții:

- Talpeș Ioan - absent
- Stănoiu Mihaela Rodica - absentă
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - absentă
- Ilașcu Ilie - absent
- Frunda György - absent
- Duca Viorel Senior - absent
- Athanasiu Alexandru - absent
- Apostol Neculai - absent

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Rog membrii Birourilor permanente să poftească în sală, pentru numărarea bilelor.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Vă rog să luați loc în bănci.

Domnul secretar Ponta o să prezinte procesul-verbal al numărării voturilor.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Proces-verbal referitor la rezultatul votului asupra moțiunii de cenzură inițiată de 133 de deputați și senatori.

În temeiul prevederilor art. 32 alin. 4 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, membrii Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați și senatori, prin vot secret cu bile, asupra moțiunii de cenzură inițiată de 133 de deputați și senatori, au constatat următoarele:

  • Numărul total al deputaților și senatorilor: 468.
  • Numărul deputaților și senatorilor prezenți: 451.
  • Numărul total de voturi exprimate: 451.
  • Numărul de voturi anulate: 2.
  • Numărul de voturi valabil exprimate: 449, din care:
    • voturi pentru adoptarea moțiunii de cenzură: 186,
    • voturi contra moțiunii de cenzură: 265.

În conformitate cu prevederile art. 113 alin. 1 și 114 alin. 2 din Constituția României, moțiunea de cenzură se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor, ceea ce reprezintă minim 235 de voturi pentru.

Având în vedere că din totalul de 468 de deputați și senatori și-au exprimat votul valabil 449, din care au votat pentru 186, iar 265 au votat contra, Camera Deputaților și Senatul constată că nu a fost întrunită majoritatea voturilor cerută de Constituție pentru adoptarea moțiunii de cenzură. (Aplauze din partea Puterii.)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult.