Plen
Ședința Camerei Deputaților din 19 septembrie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.121/26-09-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-09-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 19-09-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 septembrie 2005

  Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.  

Ședința a început la ora 16,10.

Lucrările au fost conduse de domnul Lucian Augustin Bolcaș, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Victor-Viorel Ponta și Titu Nicolae Gheorghiof, secretari.

   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

Din respect pentru dumneavoastră, înțeleg să deschid dezbaterile ședinței în plen de astăzi, 19 septembrie 2005, la ora fixată.

Având, însă, în vedere că majoritatea grupurilor parlamentare nu au încheiat încă ședințele lor, din motive independente de voința lor, având în vedere că nici secretarii care trebuie să asiste nu sunt prezenți, fiind încă la grupurile parlamentare, dați-mi voie să amân dezbaterile cu 20 de minute, pentru ca domnii deputați să aibă timpul necesar să vină la sala de ședințe. Fac apel la liderii grupurilor parlamentare ca în acest moment să încheie ședințele și să poftească la ședința în plen. Pauză 20 de minute. Vă mulțumesc.

 
     

- pauză -

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Pentru a relua dezbaterile, stimați colegi, invit pe domnii secretari.

Doamnelor și domnilor deputați, am deschis dezbaterile de astăzi la ora 16,00, conform programului, vă repet, din respectul pe care vi-l datorez dumneavoastră, în calitate de președinte de ședință.

În același timp, am înțeles că grupurile parlamentare nu și-au terminat dezbaterile, din motive independente de voința lor, și am amânat cu 20 de minute continuarea dezbaterilor în plen.

Declarându-vă din nou deschisă ședința de astăzi, trebuie să vă anunț că din totalul celor 331 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 296. Sunt absenți 35, dintre care participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 10.

Intrând în ordinea de zi, conform prevederilor Regulamentului, o să vă dau citire informării cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie înaintate comisiilor permanente pentru examinare și întocmirea avizelor sau rapoartelor în termenele stabilite.

La Biroul permanent al Camerei Deputaților au fost înregistrate următoarele inițiative legislative:

1) Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc, inițiată de domnul deputat Becsek-Garda Dezsö și domnul senator Sogor Csaba, membri ai Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avizare - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 22 septembrie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

2) Propunerea legislativă pentru completarea Legii învățământului nr. 84/1995, cu modificările și completările ulterioare, inițiată de domnul senator Mircea Mereuță, membru al Grupului parlamentar al "Alianței Dreptate și Adevăr P.N.L.-P.D."

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport; pentru avizare - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 22 septembrie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

3) Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 215/2001, Legea administrației publice locale, inițiată de doamna deputat Mona Muscă și domnul deputat Eugen Nicolăescu, membri ai Grupului parlamentar al P.N.L.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru aviz Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 22 septembrie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

În continuare, vă informez că vă puteți exercita dreptul de a sesiza Curtea Constituțională asupra următoarelor legi, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. 2 și 3 din Legea nr. 47/1992:

  • Legea privind ucenicia la locul de muncă;
  • Legea privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea fenomenului infracțional în domeniul transportului pe calea ferată;
  • Legea pentru completarea art. 1 din Legea nr. 570/2003 privind interzicerea exploatării de masă lemnoasă din fondul forestier național și din afara acestuia, pentru o perioadă de 3 ani, în județele Brăila, Călărași, Constanța, Dolj, Galați, Giurgiu, Ialomița, Olt, Tulcea și Teleorman;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2005 privind realizarea ansamblului arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2005 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2000 privind sprijinul acordat producătorilor de lapte;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2005 pentru modificarea art. 10 alin. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2005 privind completarea Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea și plata interpreților ".. (Defecțiune tehnică)

Vă cer scuze, există probleme tehnice cumva? V-aș ruga, domnilor secretari...

Regret întreruperea tehnică, nu era de la noi, așa că...V-aș ruga, cineva din personalul tehnic să urmărească... Revin:

  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență... Nu se aude?

Vă rog să fiu încunoștințat la remedierea defecțiunii.

Dacă funcționează revin:

  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2005 privind completarea Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea și plata interpreților și traducătorilor folosiți de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiției, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul Național Anticorupție, de organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești, de birourile notarilor publici, de avocați și de executori judecătorești;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europeane și Spațiului economic european.

Repet, cu privire la toate aceste legi vă puteți exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale.

Da, domnule deputat Popeangă.

Informare privind depunerea moțiunii simple cu tema Salvați școala românească.  

Domnul Petre Popeangă:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor,

Dați-mi voie să anunț, în baza art. 149 din Regulamentul Camerei Deputaților, inițierea unei moțiuni simple intitulate "Salvați școala românească".

Vă mulțumesc.

   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Am luat act. Urmează să se procedeze conform Regulamentului.

Procedură, domnule deputat Dorneanu? Vă rog.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Domnule președinte de ședință,

Dați-mi voie întâi să-mi exprim bucuria că am inversat rolurile și că am venit eu la tribună și vă dau dumneavoastră posibilitatea să mă întrerupeți cordial pentru toate intervențiile elevate, dar constructive. Sper să beneficiați, în calitate de președinte de ședință, de oameni tot atât de calificați și constructivi cum ați fost dumneavoastră.

Vă doresc ca într-o legislatură viitoare să fiți chiar președinte al Camerei Deputaților. Dar, nu pentru aceasta am venit aici, ci pentru a ridica chiar o problemă de procedură.

Eu știu că ordinea de zi se aprobă de către Comitetul ordinii de zi, la propunerea Biroul permanent. Nu vreau să comentez acest lucru, dar vreau să comentez un lucru, ca simplu deputat, căreia îi pasă de imaginea Parlamentului și pe care îl doare foarte mult faptul că noi ne ocupăm de o listă de vreo 50 de proiecte, de 40 de propuneri legislative și nu văd nimic pe ordinea de zi din programul prioritar legislativ al Guvernului. Nu prea văd foarte multe lucruri din proiectele care trebuie să definitiveze procesul de integrare. Și atunci, pentru că plenul, deputații, au și ei dreptul să fie informați, nu numai Biroul permanent, cu privire la stadiul proiectelor pentru care Guvernul a cerut includerea ca proiecte prioritare, am dori să fim informați mâine în plen despre situația proiectelor legislative prioritare ale Guvernului și, totodată, separat, despre cele care privesc parcurgerea calendarului nostru european, pentru că se apropie cât de curând raportul de țară și văd că noi ne ocupăm de cu totul alte propuneri și am mai rugat, de asemenea, pentru a putea vedea mâine, când o să avem în sfârșit programul de lucru pentru întreaga săptămână, pentru că deocamdată văd că în Biroul permanent se poartă discuții sterile și nu se ajunge nici măcar la stabilirea cu o zi înainte a programului pe o săptămână, să ne informați și cu privire la lista proiectelor unde Camera Deputaților este prima Cameră sesizată și unde ne apasă acel termen fatidic de 30 de zile. Pentru că în proiectul ordinii de zi, aceste proiecte trebuie să-și găsească un loc prioritar.

Am rugămintea să transmiteți Biroului permanent aceste cereri și să ni se prezinte mâine în plenul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat Dorneanu și stimate coleg, pentru cuvintele ce mi le-ați adresat. Sper să fie de bun augur, deși pe mine ele mai mult mă obligă. Așa că sper și în ajutorul dumneavoastră, cel puțin în ședința de azi; pe urmă ne războim.

În ceea ce privește dorința dumneavoastră de informare, vreau să îmi păstrez o echidistanță reală între poziția de deputat și de membru al Biroului permanent, să nu fac nici o diferențiere între ele și să vă spun că toate lucrările Biroului permanent sunt accesibile spre informare, la cererea oricărui deputat, că la toate grupurile parlamentare sunt transmise aceste inițiative legislative care sunt prioritare, dat fiind procesul de integrare, iar o sinteză a lor, așa cum ați solicitat astăzi, voi transmite Biroului permanent dorința dumneavoastră, pentru a găsi modalitatea procedurală de informare.

 
     

Domnul Valer Dorneanu:

O completare.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

O completare. Vă rog să completați.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Eu n-am cerut, stimați colegi, lista acestor proiecte, pentru că ele au fost comunicate. Eu au cerut să ne spună comisiile stadiul în care se află, pentru a vedea dacă le putem înscrie pe ordinea de zi sau nu.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Accept completarea. Deci, o listă cu stadiul în care se află acestea, urmând să fie stabilită modalitatea de comunicare de către Biroul permanent. De altfel, la Biroul permanent, există o asemenea evaluare.

Dați-mi voie să fac și eu o remarcă: ați vorbit despre discuții sterile în cadrul Biroului permanent. Eu nu cred că nici una dintre discuțiile parlamentare nu au un caracter de sterilitate. S-au propus puncte de vedere, s-au căutat soluții, s-au căutat în comun soluții, iar ceea ce vă înfățișăm, ordine de zi și program de lucru, este rezultatul acestor dezbateri.

Vă rog, doamna deputat.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Stimate coleg și fost președinte al Camerei Deputaților, domnule Dorneanu, există fișa fiecărui proiect de lege, a fiecărei inițiative legislative, în baza de date a Camerei Deputaților și în baza de date respectiv a Senatului, unde dumneavoastră puteți găsi absolut tot, începând de la stadiul în care se află proiectul de lege, cine a fost sau care Cameră a fost sesizată pe fond și care Cameră este... Deci, găsiți absolut toate informațiile în legătură cu proiectele respective de lege. Nu are rost să pierdem din timpul Camerei Deputaților, de lucru, în ședințele din plen, ca să fim informați cu lucruri care sunt deja și dumneavoastră probabil că aveți consilieri, pot să vă scoată acești consilieri fișele acelor proiecte de legi, inițiative și pot să vă facă o sinteză a lor.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, domnule deputat. Dar v-aș ruga, cu tot respectul, să limităm discuțiile. Vă limitez timpul la un minut.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Îi mulțumesc colegei mele pentru aceste precizări. Aș vrea să știe că m-am uitat, de fapt am fost printre cei care am stabilit ce date trebuie comunicate pe internet. Acolo aveți următoarele date: este trimis din data de... la comisia cutare, are termen la data de... Nu se spune câte ședințe a avut comisia și în ce stadiu se află elaborarea raportului. Uitați-vă și dumneavoastră și consultați-vă și dumneavoastră consilierii, că aveți și dumneavoastră. (Aplauze din partea P.S.D.-ului).

Pe de altă parte, nu se scrie care sunt prioritățile legislative și celelalte lucruri.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, domnule secretar Ponta, vă rog.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule președinte,

Strict pe procedură. Se pare că și prea multă experiență strică uneori. Vreau să-i aduc aminte doamnei deputat Mona Muscă art. 142 alin. 2 din Regulament: "Se interzice dialogul între vorbitorii aflați la tribună și persoanele aflate în sală". (Aplauze)

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Eu sunt de acord cu litera Regulamentului citită de domnul secretar Ponta, dar nu sunt de acord cu spiritul acestui Regulament. Dialogul, de data aceasta, a fost constructiv și dați-mi voie să consider dorința de informare exactă a deputaților ca o dorință a transparenței vieții parlamentare, să o tratez ca atare și să o propun, ca atare, Biroului permanent. În aceste condiții, nimeni nu va fi mai puțin sau mai mult informat.

 
Aprobarea componenței Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări de către cele două Camere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii.  

Dacă putem să continuăm cu ordinea de zi, epuizând aceste incidente procedurale? Este vorba de constituirea unei comisii de mediere.

Deputații propuși la Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere, deocamdată existente ale Parlamentului, la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii: Florin Iordache - Grupul parlamentar P.S.D., George Băeșiu - P.S.D, Gheorghe Gabor - P.N.L., Augustin Zegrean - P.D., Petru Călian - P.R.M., Máté András-Levente - U.D.M.R., Eduard Raul Hellvig - Partidul Conservator.

Supun la vot componența acestei comisii de mediere.

Cine este pentru? Vă rog, domnilor secretari.

Cine este împotrivă?

Cine se abține?

Putem consemna: adoptat în unanimitate.

     

Domnul Aurel Vainer:

Domnule președinte... procedură!

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Este vorba de direcționarea microfoanelor, domnule... Vă mulțumesc că mi-ați atras atenția și voi fi atent la acest lucru. Procedură? Vă rog să poftiți.

 
   

Domnul Aurel Vainer:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Bănuiesc că nu e anormal ca în această comisie de mediere să fie și un reprezentant al Grupului minorităților naționale. Și v-aș ruga să luați în vedere această solicitare a subsemnatului.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

La această dată, componența comisiei de mediere a fost aprobată în acest mod de către Biroul permanent. Eu nu pot să vă supun dezbaterii și votului dumneavoastră altă propunere. Voi nota și voi semnala Biroului permanent solicitarea dumneavoastră. Este posibil ca prin hotărâre a Biroului permanent să se suplimenteze.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș avea întâi o rugăminte personală: dacă vreți să trageți microfoanele mai aproape de gură, ca să putem auzi mai bine, că nu se aud chiar toate cuvintele. Când vă depărtați puțin de microfon nu se mai aude.

Al doilea. Aș vrea să fac, cu această ocazie, recomandarea membrilor Grupului minorităților naționale prezente în Parlament de a se implica mai mult în activitatea Parlamentului. Domniile lor trebuiau să propună să facă parte din Comisia de mediere pentru că știau programul, știau despre ce e vorba și nu aveau decât să se propună câți doreau acolo, în limitele numărului acceptat.

De ce spun aceasta? Pentru că de cele mai multe ori se trezesc numai la urmă cu votul. Implicarea pe care doresc să o facă domniile lor este spre beneficiul întregului Parlament. Dacă nu, prezența domniilor lor numai la vot nu mi se pare normală.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, domnule deputat. Repet ceea ce am spus: în limita competențelor pe care le am în calitate de președinte de ședință nu pot decât să sesizez Biroul permanent care să facă o propunere plenului Camerei Deputaților.

Cu permisiunea dumneavoastră, dacă nu sunt alte probleme de procedură, să trecem în ordinea de zi aprobată pentru astăzi.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de asistență financiară nerambursabilă dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, convenit prin scrisoarea semnată la București la 9 mai 2005, pentru programul de reforme susținut de împrumutul de ajustare programatică.  

La punctul 2, după informare, avem Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de asistență financiară nerambursabilă dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, convenit prin scrisoarea semnată la București la 9 mai 2005, pentru programul de reforme susținut de împrumutul de ajustare programatică.

Din partea inițiatorului dacă este cineva? Vă rog să poftiți.

   

Doamna Mara Râmniceanu (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Bună ziua!

Prin acest act normativ s-a urmărit ratificarea Acordului de asistență financiară nerambursabilă în valoare de 2 milioane de euro, convenit la București la 9 mai 2005 între România, reprezentată de Ministerul Finanțelor Publice, și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, pentru programul de reforme susținut de împrumutul de ajustare programatică.

Noul grant urmează a se utiliza pentru finanțarea de asistență tehnică necesară implementării reformei în justiție, în managementul cheltuielilor publice, incluzând elaborarea bugetului, execuția, controlul utilizării fondurilor și al administrării veniturilor, pentru înființarea Agenției de management a datoriei publice, dezvoltarea pieței obligațiunilor guvernamentale și municipale, a pieței obligațiunilor ipotecare și altele.

Sumele grantului vor fi disponibile până la 31 decembrie 2006 sau o dată ulterioară care se va conveni cu BIRD și cu autoritățile olandeze.

Comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților au întocmit raport de adoptare în forma prezentată de Guvern, iar Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ în forma rezultată din raport.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Și eu vă mulțumesc.

Președintele comisiei, domnul deputat Nicolae Mihai Tănăsescu, dacă binevoiește să ne înfățișeze raportul Comisiei de buget, finanțe și bănci.

 
   

Domnul Nicolae Mihai Tănăsescu:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului de asistență financiară nerambursabilă dintre România, pe de o parte, și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, acord care a fost convenit prin scrisoarea semnată anul acesta, în data de 9 mai.

În vederea susținerii implementării programului de reforme, care fac obiectul împrumutului de ajustare programatică, numit prescurtat PAL, Guvernul Olandei, cu ocazia unei vizite la nivel înalt, și-a exprimat disponibilitatea de a majora cu încă 2 milioane de euro pe asistența financiară nerambursabilă acordată României prin intermediul Băncii Mondiale.

În final, decizia autorităților olandeze și a Băncii Mondiale a fost de a se semna un nou acord, un nou grant, în valoare de 2 milioane de euro, care împreună cu fondurile încă neangajate din grantul anterior, de 3,17 milioane de dolari americani și o parte din fondurile împrumutului plătibil de 18,6 milioane dolari, să sprijine reformele structurale agreat prin programul de ajustare programatică numit PAL.

Administrarea acestor fonduri ale grantului și derularea procesului de achiziționare a bunurilor și serviciilor se asigură de către unitatea de management a proiectului, constituită în cadrul Ministerul Finanțelor.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 73 alin. 1 din Constituția României, prima Cameră sesizată fiind Camera Deputaților.

Vreau să vă informez, domnule președinte, stimați colegi, că acest proiect de lege a fost dezbătut în cadrul comisiei și a fost votat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de Lege, potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și a art. 86 din Regulamentul Camerei Deputaților este de competența decizională a Senatului.

În urma dezbaterii acestui Proiect de Lege pentru ratificarea Acordului de asistență, propunem, domnule președinte, ca el să fie votat în forma prezentată de către Guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă dorește cineva să participe la dezbaterile generale, din partea reprezentanților grupurilor? Nu dorește nimeni să dezbatem?

În aceste condiții, în conformitate cu art. 99 din Regulamentul Camerei Deputaților, trecerea la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative se face numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse. Nu este cazul să trecem la dezbaterea pe articole și, având în vedere că este vorba de o lege ordinară, trecem direct la votul final.

Cine este pentru adoptarea acestui proiect de lege? Vă rog, domnilor secretari.

Dacă este cineva împotrivă? Voturi împotrivă, domnilor deputați? Nu sunt.

Abțineri, dacă există?

Vă mulțumesc. Proiectul de lege a fost votat în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2005 pentru modificarea și completarea Legii gazelor nr. 35/2004.  

Pct. 3, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2005 pentru modificarea și completarea Legii gazelor nr. 351/2004.

Potrivit prevederilor art. 108 alin. 3 din regulament, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Invit biroul Comisiei pentru industrii și servicii să-și ocupe locurile. Vă mulțumesc.

Rog președintele Comisiei pentru industrii și servicii să propună timpii afectați procedurii de urgență. Numai timpii, domnule președinte.

   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Fiind un număr mic de amendamente admise, vă propun ca timp total 15 minute, un minut pe fiecare intervenție.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

S-au propus 15 minute, cu un minut pentru fiecare intervenție. Are cineva o altă propunere? Vă rugăm să o considerăm adoptată prin consens.

Reprezentantul inițiatorului, vă rog.

 
   

Domnul Ștefan Cosmeanu:

Bună ziua.

Domnule președinte,

Stimați parlamentari,

Mă numesc Ștefan Cosmeanu, sunt președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale. O să fac o prezentare a Ordonanței de urgență de modificare a Legii nr. 351, Legea gazelor, pe 2004.

Prin aceste modificări s-a avut în vedere, în primul rând, Cap. III - "Integrarea europeană", din Programul de guvernare, care stabilește accelerarea introducerii reglementărilor europene în legislația internă și redefinirea atribuțiilor autorităților publice, în scopul adaptării la noile forme de colaborare cu structurile europene. Urmând acest deziderat, se impune completarea în regim de urgență a Legii gazelor nr. 351/2004 cu un nou capitol intitulat: "Noua infrastructură", transpus în legislația internă din Directiva nr. 2.003/55 privind reglementările comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și abrogarea Directivei nr. 30 din 1998.

Prin acest capitol se reglementează procedura și condițiile în care Autoritatea poate acorda scutirea noilor infrastructuri, respectiv, a interconectărilor dintre statele membre a instalațiilor de gaze naturale, și de depozitare de la prevederile referitoare la acces, refuz de acces și sistemele de prețuri și tarife reglementate de Autoritate.

Un alt capitol important privind modificările la Legea gazelor se referă la obiectivul strategic al Guvernului României privind crearea unui sistem instituțional de tip european, capabil să asigure creșterea gradului de apărare a drepturilor fundamentale ale consumatorilor. Astfel, una din direcțiile principale de acțiune ale Guvernului României pentru realizarea obiectivului strategic constă în dezvoltarea cadrului instituțional, prin întărirea subsistemului organismelor consultative și neguvernamentale pentru creșterea rolului acestora în elaborarea strategiilor și programelor naționale privind protecția consumatorilor în activitatea de supraveghere a pieței.

Un alt capitol este cel prin care importanța activității de autorizare și licențiere desfășurată de autoritate, precum și omisiunea de a califica drept contravenție și a sancționa desfășurarea unei activități care presupune deținerea unei licențe, fapt ce a determinat apariția unui vid legislativ, impun completarea corespunzătoare a legii. Este important de menționat faptul că în prezent Legea gazelor sancționează doar contravențiile referitoare la autorizare.

De asemenea, s-a procedat la o actualizare a cuantumului amenzilor, în sensul majorării limitelor minime și maxime ale acestora, motivată de constatarea perpetuării, și după intrarea în vigoare a Legii gazelor, a indisciplinei în sectorul gazelor naturale, atât a persoanelor fizice, cât și a persoanelor juridice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim și noi.

Domnule președinte al comisiei, raportul comisiei.

 
   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 89 și 108 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată în procedură de urgență, spre dezbatere și avizare în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2005 pentru modificarea și completarea Legii gazelor nr. 351/2004, înregistrată la comisie în data de 29 iulie 2005.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Aș vrea să precizez faptul că acest proiect de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, prin Avizul nr. 914/14 iulie 2005.

De asemenea, Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil acest proiect de lege și a transmis avizul pozitiv în data de 31 august 2005.

Acest proiect vizează, pe de o parte, completarea legislației interne care reglementează sectorul gazelor naturale, în vederea armonizării cu legislația comunitară în domeniu, și anume Directiva nr. 2.003/55 a Comunității Europene privind reglementările comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale, și, pe de altă parte, schimbarea regimului de numire și funcționare a Consiliului Consultativ, care asistă Comitetul de Reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale în vederea asigurării unei cât mai bune coordonări.

Acest proiect de lege a fost dezbătut în plenul Comisiei pentru industrii și servicii. Aș vrea să remarc modalitatea în care președintele Autorității de Reglementare a făcut susținerea acestui proiect de lege și modul activ în care au participat atât dânsul, cât și reprezentanții ministerului, la dezbaterea acestui proiect de lege.

Din cei 23 de membri, 21 au fost prezenți în cadrul comisiei, și raportul pe care dumneavoastră îl supuneți aprobării a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

În raport de obiectul și conținutul său, acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Deci, vă supunem dumneavoastră, domnule președinte și plenului Camerei Deputaților, propunerile de amendamente pentru aprobarea acestei legi.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă, la dezbateri generale, dorește să se înscrie vreun reprezentant al grupurilor parlamentare? Da. Vă rog, domnule deputat.

Vă cer scuze pentru mobilitatea domnului secretar Ponta...

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Aș vrea să subliniez faptul că prezentul proiect de lege vine să completeze legislația existentă, care a fost dezvoltată și actualizată în cursul anului trecut, dar are drept menire să o armonizeze cu legislația în domeniul european, respectiv, cu Directiva nr. 2.003/55.

Ce este de menționat în mod special? Și aș vrea să subliniez evenimentul din mai anul acesta a subliniat o dată în plus de ce este foarte important să prevedem în Legea gazelor un aport substanțial al consumatorilor în factorul de decizie pe care îl reprezintă, pe domeniul legislației secundare, reglementatorul, respectiv, Consiliul Consultativ.

Drept pentru care și colegii noștri, în comisie, membri ai Grupului PSD, au propus lărgirea acestui Consiliu Consultativ și, practic, prezența, de această dată, într-un număr mai important, atât a reprezentanților consumatorilor, cât și a reprezentanților patronatului în domeniu, face posibilă o analiză mult mai corectă și o intervenție de fiecare dată punctuală pe deciziile luate de reglementator pe legislația secundară.

De asemenea, merită apreciate intervenția și prevederea făcută privind accentul pus pe eficiență în utilizarea gazelor naturale. Totodată, pe reglementarea aspectelor privind modul de gestionare al conductelor care se execută cu finanțare privată.

Drept pentru care, Grupul PSD își manifestă susținerea și votează acest proiect de lege. Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale, dați-mi voie să trecem la discutarea și votarea pe articole.

Titlul legii, nemodificat.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Vă mulțumesc, unanimitate.

Articolul unic, nemodificat.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență, nemodificat.

Pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. I, nemodificat.

Pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 1 de la art. I, nemodificat.

Pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

După pct. 1 de la art. I, amendament admis, introducerea pct. 11. Dacă dorește cineva să ia cuvântul în susținerea acestui amendament admis? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 2, nemodificat.

Pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 3, alin. 1 al art. 12, nemodificat.

Pentru?

Împotrivă?

Unanimitate.

La art. I pct. 3 alin. 1 al art. 12, există un amendament care modifică art. 12, era în curgere.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În modalitatea de funcționare a acestor autorități de reglementare autonome, consiliile consultative vor avea un rol din ce în ce mai important. Este normal ca în cadrul acestor consilii consultative să fie reprezentată atât societatea, atât cei care lucrează în domeniu, dar mai ales consumatorii și cei care vor fi utilizatorii domeniului gazelor.

De asemenea, domnule președinte, autorii amendamentului au considerat necesar ca în cadrul acestui Consiliu să fie prezent ca reprezentant și un membru al Ministerului Economiei și Comerțului, ținând cont de faptul că Ministerul Economiei va avea, chiar după procesul de privatizare, un rol deosebit de important în strategiile de dezvoltare viitoare ale economiei României, în strategiile din domeniul gazier.

De aceea, în amendamentul nostru, noi, pe de o parte, am precizat, pentru o mai bună claritate, cine anume va trimite câte un membru în acest Consiliu, care va avea un număr de 11 membri total, și obligativitatea ca unul din cei 11 să fie reprezentantul Ministerului Economiei și Comerțului. Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Tocmai eram pe punctul să vă atrag atenția că președintele comisiei a fixat niște timpi draconici aici...

Supun votului dumneavoastră art. I, pct. 3, alin. 1 al art. 12, în varianta amendamentului adoptat de către comisie.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin. 1 al art. 14, nemodificat, devine pct. 3 din lege.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. I, după pct. 4, prin introducerea unui punct nou, pct. 41, devine pct. 4 din lege.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Vă mulțumesc.

Alin. 3 al art. 65, nemodificat.

Pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

După alin. 5 al art. 65 se introduc patru noi alineate: alin. 4, 5, 6 și 7, iar amendamentul admis de comisie la art. I pct. 6 va avea următorul cuprins: "După alin. 3 al art. 65 se introduc art. 4, 5, 6 și 7, cu următorul cuprins:..."

Având în vedere că nu este o modificare, ci numai o corelare, cine este pentru?

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

După Cap. VII, se introduce un nou capitol, Cap. VII1: "Noua infrastructură", nemodificat.

Obiecții?

Pentru?

Împotrivă?

Unanimitate.

Cap. VII1: "Noua infrastructură", art. 691, nemodificat.

Obiecții?

Pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 692, nemodificat.

Obiecții?

Adoptat.

Art. 693, nemodificat.

Obiecții?

Adoptat.

Art. 694. Obiecții?

Împotrivă?

Adoptat.

Art. 695. Obiecții?

Împotrivă?

Adoptat.

Art. 696. Obiecții?

Împotrivă?

Adoptat.

Art. 697. Obiecții?

Împotrivă?

Adoptat.

Art. 698. Obiecții?

Împotrivă?

Adoptat.

Art. 699. Obiecții?

Împotrivă?

Adoptat.

Lit. a) a art. 96, cu cuprinsul nemodificat.

Obiecții?

Împotrivă?

Adoptat.

Art. I; după pct. 8, se introduce un punct nou, pct. 81, rămâne text nemodificat, care devine pct. 6 din lege.

Obiecții?

Împotrivă?

Adoptat.

Pct. 3 al art. 109, nemodificat.

Obiecții?

Împotrivă?

Adoptat.

Pct. 4 al art. 109, nemodificat.

Obiecții?

Împotrivă?

Adoptat.

Pct. 36 al art. 109, un nou punct, pct. 37, nemodificat.

Pentru?

Împotrivă?

Adoptat.

Art. 110 "... cu următorul cuprins...", nemodificat.

Obiecții?

Împotrivă?

Adoptat.

După alin. 2 al art. 119 se introduce un nou alineat, nemodificat, devine pct. 7 din lege.

Obiecții?

Împotrivă?

Adoptat.

Art. II, nemodificat.

Obiecții?

Împotrivă?

Adoptat.

Art. III, nemodificat.

Obiecții?

Împotrivă?

Adoptat.

În condițiile în care nu este vorba despre o lege organică, trecem la votul final asupra acestui proiect de lege.

Cine este pentru? Vă rog, domnilor secretari!

Domnilor deputați,

După exercițiile mele verbale, vă rog și pe dumneavoastră, un exercițiu fizic, votați pentru.

Numărați!

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptat cu unanimitatea celor prezenți.

 
     

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

O abținere, domnule președinte!

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnilor secretari, să o consemnați, și rețin o abținere.

Doriți să vă explicați abținerea?

 
     

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Nu e nevoie.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nu e... Perfect, vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnilor președinți.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului.

Rog Comisia pentru învățământ... Atât Comisia pentru muncă și protecție socială, cât și Comisia pentru învățământ... Evident, vă rog să propuneți timpii de dezbatere în procedură de urgență.

   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Două minute pentru dezbateri generale și 2 minute pentru dezbaterea pe articole.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Acest timp și mai draconic. Dacă aveți obiecțiuni? Vă rog, domnule deputat. Numai obiecții cu privire la timpi, domnule deputat! Vă cer scuze!

Opinia inițiatorului, vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Miron:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt Dumitru Miron, secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării.

Legea nr. 6/2005 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului modifică prevederile art. 1, fără să corecteze prevederile art. 2 din alineat, care conțineau unele elemente contradictorii. Pentru eliminarea acestor incongruențe și pentru conservarea sporurilor aferente, prin includerea sporului de stabilitate și a sporului pentru solicitare neuropsihică, la recomandarea Camerei Deputaților s-a propus proiectul de ordonanță de urgență care se discută în prezent.

Ordonanța de urgență nr. 55/2005, prin aplicarea ei, apreciem că evită diminuarea salariilor personalului didactic auxiliar și, în același timp, această ordonanță de urgență, prin Anexa nr. 4, care cuprinde personalul specific învățământului și îl include, fără să-l mai nuanțeze în șefi de atelier, instructori, îl include în categoria "funcții" la personal didactic auxiliar, face o mai armonică așezare a acestor funcții din domeniul neauxiliarului.

Susținem proiectul de ordonanță de urgență, în versiunea pe care o înaintează comisiile reunite ale Camerei.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiilor, raportul, vă rog.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Au fost sesizate spre dezbatere cu acest proiect de lege Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru muncă și protecție socială. S-a ținut cont și de avizele primite de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități de la Consiliul legislativ și de la C.E.S.

Ordonanța nr. 68/2004 aprobată cu modificări prin Legea nr. 6/2005 prezintă o situație de contradicție între prevederile art. 1 și ale art. 2 alin. 1 din actul normativ menționat.

Prezenta ordonanță evită situația în care s-ar produce diminuarea salariilor personalului didactic auxiliar prin neaplicarea coeficienților de multiplicare corespunzători.

Au fost invitați la dezbateri și reprezentanți ai federațiilor sindicale din învățământ.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. A fost, de asemenea, aprobat cu unanimitate de voturi raportul.

În urma dezbaterii, comisiile reunite propun adoptarea proiectului de lege fără modificări deoarece a fost practic vorba doar de o corecție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă reprezentanții grupurilor doresc să ia cuvântul? Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Mihai Radan:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Domnilor miniștri,

Suntem într-o situație extrem de rară în această sesiune, când o ordonanță de urgență promovată de Guvernul Tăriceanu este, într-adevăr, o ordonanță de urgență. Are trăsăturile prevăzute pentru o ordonanță de urgență. Vizează interesul educațional, vizează interesul social, corectează o scăpare - ca să spun așa - a unei legi, Legea nr.6/2005. Fără îndoială că ne putem pune întrebarea, fiind în forul legislativ, cum a fost posibil ca să se ajungă la o astfel de situație paradoxală în care o lege să se încurce în ea însăși.

Ce putem observa? Ordonanța din octombrie 2004 era corectă, coerentă. A fost dezbătută exact în perioada campaniei electorale, ca să fie promulgată în 2005, și emoția, tensiunile care îi încercau, la acea dată, pe cei din forul legislativ au condus la contraziceri între art. 1, art. 2, anexa 3, anexa 4 ș.a.m.d.

Fără îndoială că este benefic că ordonanța corectează erorile Legii nr.6 și elimină suferința unei categorii de personal din învățământul superior, personal didactic auxiliar, cărora li se reconstituie și li se reașează drepturile salariale firești.

Ce concluzie putem trage? Că orice perioadă electorală, printre alte neajunsuri legate de blocarea vieții politice și a activității legislative, conduce la erori flagrante în procesul legislativ. Iată de ce susțin că cei care spun că alegerile anticipate nu prejudiciază viața politică și mersul legislativ corect se înșeală.

Susțin, așadar, și în numele Grupului parlamentar al PSD, să votăm această ordonanță de urgență și să reținem și învățămintele prin care s-a ajuns la ea.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Mai dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Dacă nu, vom trece la procedura de vot.

Titlul legii.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul unic al legii.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Având în vedere că la ordonanța de urgență nu s-au adus amendamente, mă prevalez de prevederile art. 99 din Regulament, conform căruia nu se supun votului articolele pentru care nu există amendamente la Comisie, urmând ca, în aceste condiții, proiectul de lege să fie trecut la votul final de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind suspendarea serviciului militar obligatoriu în armată și la trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat (rămas pentru votul final).  

Următorul punct pe ordinea de zi: Proiectul de lege privind suspendarea serviciului militar obligatoriu în armată și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat.

Acest proiect va fi dezbătut în procedură de urgență. Rog Comisia să ne fixeze timpii.

   

Domnul Mihai Stănișoară:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă propun cinci minute timp de dezbateri generale, cu un minut pentru fiecare intervenție.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Cinci minute dezbateri generale pentru șapte grupuri parlamentare și un minut pentru fiecare intervenție. Alte propuneri, sau obiecții la propunere?

Dorește cineva să obiecteze la aceste propuneri? Vă rog.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule președinte,

Este, totuși, o lege importantă. Voi ruga președintele Comisiei să fie de acord cu 10 minute pentru dezbateri.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte, vă rog să vă pronunțați.

 
   

Domnul Mihai Stănișoară:

Este în regulă.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Acum, eu ar trebui să răspund: este O.K.

Nu, domnilor deputați, este în ordine și este normal. Vă mulțumesc și dumneavoastră, domnule președinte, pentru înțelegere.

Din partea inițiatorului, vă rog.

 
   

Domnul Marius Bălu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă numesc Marius Bălu, sunt secretar de stat la Ministerul Apărării Naționale.

Proiectul de lege privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat a fost inițiat ținându-se cont de actualul context al securității internaționale, precum și de actuala calitate a României, de membru al NATO.

În aceste condiții, instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică, securitate națională au analizat posibilitățile de continuare a reformei structurilor militare, a restructurării acestora și a profesionalizării lor, având la bază voluntariatul.

Deși, în aparență, folosirea conscripților costă mai puțin, aceștia primind solde relativ mici în comparație cu salariile practicate la nivel național, de fapt, pe de altă parte, fonduri substanțiale sunt cheltuite pentru recrutarea și încorporarea lor și, mai departe, pentru hrănire, echipare, cazare și instruire.

Având în vedere cele sus-menționate, dar și faptul că profesionalizarea armatei și a celorlalte structuri militarizate va genera mai multă stabilitate sistemului de securitate națională, o forță incomparabil mai motivată, mult mai puține probleme de disciplină și costuri sensibil diminuate de instruire, s-a concluzionat, în mod indubitabil, că societatea trebuie să opteze pentru o forță militară bazată, în totalitate, pe voluntariat.

Prevederile legii sunt în acord cu principiile stipulate de Constituția României, republicată, care dispune la art. 55 alin. 2 că prin lege organică se vor stabili condițiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare.

Proiectat inițial doar pentru Ministerul Apărării Naționale, demersul legislativ a fost extins asupra tuturor instituțiilor din sistem, ca urmare a amendamentelor formulate în cadrul dezbaterilor în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, amendamente cu care am fost de acord în totalitatea lor.

Ținând cont de cele menționate, vă rog să acordați votul favorabil acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Raportul Comisiei, vă rog.

 
   

Domnul Mihai Stănișoară:

Domnule președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Proiectul de lege menționat are ca obiect de reglementare suspendarea efectuării serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat, începând cu data de 1 ianuarie 2007.

Consiliul legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege.

De asemenea, Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat la fel, favorabil, proiectul de lege.

La lucrări au fost prezenți 21 de deputați din totalul de 22 de membri ai Comisiei, raportul Comisiei fiind adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenți. În urma dezbaterii, în ședința din 7 septembrie 2005, Comisia propune admiterea cu modificări a proiectului de lege.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

La dezbateri generale, domnul deputat Ponta, din partea Grupului parlamentar al PSD.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În numele Grupului social democrat, dar mi-aș dori să spun și în numele generației mele, nu numai că voi vota acest proiect, vă rog să-l votați, pentru că este un proiect pentru care foarte mulți, și tineri și mai puțin tineri, au luptat în ultima perioadă.

În anul 2003, în campania pentru votarea Constituției, împreună cu colegii de la Tineretul Național Liberal și cu cei aflați în organizația noastră social democrată de tineret, am încercat foarte mult să-i convingem pe tineri să voteze modificările aduse Constituției, și pot să vă spun că eliminarea serviciului militar obligatoriu a fost, poate, cel mai interesant punct pentru acești tineri, care au votat, nu pentru că nu au respect față de armată, ci pentru că au înțeles că o armată profesionistă este de zece ori mai bine pregătită decât o armată de oameni luați cu japca, care nu dispun de condițiile necesare.

În fiecare săptămână, trecând spre Târgu Jiu, ajung în locul în care tineri luați în serviciul militar obligatoriu la jandarmi au fost mutilați de mineri în anul 1999 și mi-aș dori să trăiesc clipa în care se va vedea cine a fost cu adevărat vinovat de acele lucruri.

Vreau să vă spun că nu fac o pledoarie pro domo, am efectuat stagiul militar obligatoriu în 1995, am învățat să-i respect pe militarii de carieră, adevărații militari, dar, în același timp, am învățat să urăsc un sistem care nu se dovedea deloc eficient și deloc adecvat anului 2000, spre care ne îndreptam. Din acest motiv voi vota legea.

Am uitat să spun că, în afară de o pneumonie, am mai învățat în armată să sufăr de frig și de foame. Nu credeam că o să-mi mai fie de folos, dar nu mă gândeam, în 1996, că va veni un Regim Băsescu-Tăriceanu, așa încât acum îmi este util.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă din partea altor grupuri parlamentare? Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Costică Canacheu:

Mulțumesc, domnule președinte, Canacheu mă numesc.

O lege bună are mulți părinți. Trebuie să evidențiem câțiva părinți consacrați ca atare. La dezbaterea proiectului de modificare a Constituției, Emil Boc, fostul nostru coleg, a fost unul dintre cei care a avut ca obiectiv adoptarea acestei legi.

Această lege nu este în favoarea tinerilor sau în defavoarea tinerilor. Această lege ne aduce în modernitate. Armatele mileniului trei nu mai sunt armate de conscripți, sunt armate de profesioniști. Aceasta se întâmplă acum și, iată, Guvernul Alianței face ce susține de câțiva ani și, astăzi, și prin votul dumneavoastră vom adopta o lege importantă pentru o armată de profesioniști a României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule deputat și, imediat, și domnul deputat Hrebenciuc.

 
   

Domnul Toro Tiberiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În numele Grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România aș dori să declar și de la acest microfon că grupul nostru sprijină acest proiect.

Țin să reamintesc că, în legislatura trecută, am avut asemenea inițiativă legislativă care la vremea aceea nu a avut succes, dar ne bucură foarte mult că acum, la începutul noii legislaturi, în sfârșit, ajunge în fața Parlamentului acest proiect și am speranță că, și conform declarațiilor colegilor noștri, că va fi votat de Camera Deputaților și de Senat.

Țin să mai reamintesc că, în perioada campaniei pentru modificarea Constituției, acest punct a fost principalul atu al partidelor politice pentru a face lobby pozitiv pentru modificarea Constituției. Au trecut doi ani și, în sfârșit, am ajuns ca acest proiect să fie în fața Parlamentului.

Am speranța că acest vot va fi pozitiv din partea tuturor grupurilor parlamentare și, în continuare, cât mai repede, instituțiile statului vor elabora, conform acestei legi, acele măsuri care ne vor conduce la o armată profesionistă.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnul deputat Hrebenciuc.

Îmi permiteți să vă atrag atenția, domnule deputat, că, din partea Grupului PSD, s-a luat cuvântul.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

O problemă de procedură.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog frumos.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Ce spun este în favoarea Alianței, așa că eu sunt convins că vor fi de acord.

Mi-am amintit când domnul Canacheu a vorbit despre ceea ce a susținut domnul Boc, și eu confirm că domnul Boc a susținut acest lucru atunci când am dezbătut Constituția, pentru că, în pachetul de negocieri, într-adevăr, PD-ul a avut la vremea respectivă și acest lucru. Și a mai avut un lucru, acesta era elementul de culoare, faptul că Parlamentul nu poate respinge o decizie a Curții Constituționale niciodată. Înainte de modificarea Constituției puteam să respingem cu două treimi. Așa, apropo de ce dezbatem acum cu Curtea Constituțională, părintele acestei modificări a Constituției este tot domnul Boc.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PSD și PRM.)

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Aș ruga personalul tehnic să răspundă sesizării unor deputați, cum că ar fi un fum în sală. Vă rog să verificați.

Vă rog, domnule deputat și, imediat, și dumneavoastră.

În orice caz, dați-mi voie să vă asigur că eu nu fumez. dacă aș fuma eu ar fi mai mult fum.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Și Grupul parlamentar al minorităților naționale susține această lege și am ținut să facem această precizare tocmai datorită importanței deosebite pe care o are o astfel de reglementare. Trecerea, după secole, de la serviciul militar conscript la serviciul militar obligatoriu, reprezintă o decizie care, poate, este mai ușor de luat, dar ferească Dumnezeu să trebuiască să revenim la ea.

(Rumoare în sală din cauza fumului.)

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

O să vă rog, domnule deputat, să ne scuzați pentru o întrerupere de două minute.

Repet rugămintea către personalul tehnic, să verifice situația și să ne liniștească.

Domnilor și doamnelor colegi, până când personalul tehnic își face datoria, sper că sunteți de acord să continuăm dezbaterile noastre, acordându-i atenția și respectul cuvenit vorbitorului.

Vă rog să continuați, domnule deputat.

 
   

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sper ca acest fum care a ieșit astăzi să nu fie de rău augur vizavi de legea pe care o discutăm și o votăm în momentul de față.

Eu aș vrea să rețin atenția, și acesta este motivul pentru care am luat cuvântul, colegilor din Parlamentul României, din Camera Deputaților, asupra faptului că, în momentul de față, se desfășoară o activitate de încorporare a unei serii de militari conscripți, lucru care se va repeta și în februarie, în iunie pentru militarii cu termen redus, și în octombrie anul viitor.

Fenomenul care se manifestă în momentul de față este tendința tinerilor, într-o bună majoritate, de a încerca să evite satisfacerea serviciului militar până după 1 ianuarie 2007, când acesta nu va mai fi obligatoriu.

De aceea, în momentul în care se va dezbate - și această problemă este o problemă extrem de importantă - bugetul pentru Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor și Serviciul Român de Informații, structuri care folosesc militari conscripți pentru anul 2006, este necesar ca Parlamentul României să fie mult mai înțelegător față de aceste structuri, astfel încât soldele ultimelor serii de militari conscripți să fie apropiate de salariul minim pe economie. Sub această formă vom reuși să atragem, totuși, tinerii, care trebuie să îndeplinească anumite criterii psihologice, medicale, de sănătate și de pregătire, către ultimele serii de serviciu militar conscript.

De asemenea, este necesar ca Ministerul Apărării, Ministerul Administrației și Internelor și Serviciul Român de Informații să ia niște măsuri care să vină în sprijinul acestor tineri care vor fi încorporați în ultimul an, astfel încât ei să poată fi prima serie de militari angajați pe bază de contract, deci militari voluntari.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Îngăduiți domnului fost ministru al apărării, domnul Pașcu, să ne împărtășească un cuvânt. O iau ca o amintire, și nu ca o luare de poziție din partea grupului.

Vă rog, domnule ministru.

 
   

Domnul Ioan Mircea Pașcu:

Vă mulțumesc foarte mult și permiteți-mi să-mi cer iertare că nu sunt îmbrăcat adecvat dar, venind direct de la aeroport, sunt nevoit să apar în fața dumneavoastră îmbrăcat puțin mai sport, așa, sau poate mai militar. Însă, în calitate de ministru, vreau să aduc spre cunoștința colegilor noștri și pentru stenogramă câteva informații care mi se par esențiale.

Vreau să vă spun că această renunțare la serviciul militar obligatoriu a fost analizată și decisă în Ministerul Apărării Naționale cu câțiva ani buni înainte și a făcut parte din negocierea noastră împreună cu NATO. Din acest punct de vedere, pot să vă spun că, chiar dacă nu ar fi apărut o lege astăzi, sau chiar mai înainte, Ministerul Apărării Naționale tot renunța la serviciul militar obligatoriu în 2007, urmând ca celelalte componente ale sistemului să-și continue practica de a lua militari în termen.

Problema pentru care această lege nu a apărut în mandatul trecut a fost deoarece a durat mai mult până când Ministerul de Interne a reușit să-și dea acordul pentru această formulă și măsură pe care Ministerul Apărării Naționale o analizase și o adoptase înainte.

Am adus aceste lucruri pentru informarea colegilor mei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Adomniței, PNL.

Domnul președinte al Comisiei ne sugerează să scurtăm dezbaterile generale. Eu consider că ele fac, totuși, esența dezbaterilor noastre parlamentare și dați-mi voie să le dau continuitate.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

Domnule președinte de ședință,

Stimate doamne și domni deputați,

Este o zi deosebită, totuși, astăzi. Eu mă bucur foarte mult. La ora când revizuirea Constituției, în 2003, a fost votată, personal am fost la vot și eu și părinții mei și bunicii mei, pot să vă spun, și o bună parte din motivația pentru care eu, ca tânăr în România, am votat această Constituție, a fost faptul că prin ea se renunță la serviciul militar obligatoriu și se trece la cel pe bază de voluntariat.

Aș vrea să reușim să transmitem tinerei generații din România această nouă viziune a conducătorilor din România, a Guvernului Alianței Dreptate și Adevăr și a Coaliției, privind acest lucru, privind faptul că ne gândim că tânăra generație poate servi țării și în alt mod, în acele șase sau 12 luni de serviciu militar în care ar fi trebuit să o facă în mod obligatoriu.

Vă mulțumesc foarte mult și vreau să spun că, cu multă mândrie și bucurie, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota acest proiect de lege.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Repet rugămintea, Grupul parlamentar al PSD și-a exprimat punctul de vedere. Pardon, vă rog să poftiți, îmi cer scuze.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am văzut că faceți anumite confuzii, așa-i la început.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu, ca și mulți dintre dumneavoastră prezenți astăzi în Parlament, facem parte din categoria celor care am făcut armata. Pentru unii a fost un chin, pentru alții a fost o plăcere, de aceea este recomandat acest proiect de lege, fiecare să facă ce dorește, pentru că așa este într-o libertate deplină. Și trebuie să avem în vedere modificările structurale care au avut loc în Europa și în lume, faptul că România a fost inclusă în NATO, faptul că mâine-poimâine aderă în structurile Uniunii Europene. Este nevoie de o reformă în armată, este vorba de o nouă gândire, este vorba de o armată profesionistă, care să facă față noilor cerințe și condiții.

De aceea, Partidul Conservator susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. Aș dori să încheiem dezbaterile generale și să trecem la vot.

Da, domnule deputat Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum mulți dintre colegii noștri au spus că și-au satisfăcut stagiul militar au menționat unii dintre ei condițiile în care și-au desfășurat acest stagiu militar. Ele persistă și astăzi, putem să afirmăm fără nici o rezervă, fără a greși faptul că încă astăzi militarii suferă, nu fac o armată așa cum ar trebui să și-o satisfacă, așa cum se mai face armată acolo unde încă într-adevăr mai este obligatorie această armată.

Este foarte important să ne gândim și la ceea ce va fi după ce va fi promovat acest proiect de lege. Este un proiect extraordinar pe care eu îl susțin fără nici o rezervă, dar mă gândesc că după promovarea lui, așa cum spuneam, trebuie să ne gândim foarte serios la soluțiile prin care să atragem voluntarii într-o armată de profesioniști. Dacă nu vom fi în măsură să creăm condiții adecvate din punct de vedere tehnic, din punct de vedere financiar, nu vom rezolva problema și ne vom trezi în 2007 că nu vom mai avea armată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt alte intervenții? Vă mulțumesc.

Să trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii, astfel după cum a fost modificat printr-un amendament admis de comisie, dacă dorește să intervină cineva?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Vă rog, domnule secretar. O abținere.

Art.1 al legii, text nemodificat.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? Nici o abținere.

Art.2 al legii, așa cum a fost adoptat prin amendamentul admis de către comisie.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate.

Art.2 alin.2, pct.4 din raportul comisiei. Textul nemodificat.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 3, astfel cum a fost modificat prin amendamentul admis de comisie.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 4, astfel după cum a fost adoptat de comisie.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 5, astfel cum a fost adoptat de către comisie.

Pentru?

Împotrivă?

Unanimitate.

Punctul 6, art. 6, în varianta adoptată de comisie.

Pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 7 în varianta adoptată de comisie.

Pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Fiind vorba despre o lege organică, votul final se va desfășura în cursul zilei de mâine.

Suntem la punctul final al primei părți al ordinii de zi de astăzi, fiind ora 18,00. Înainte de a trece la primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului și prezentarea pe scurt a interpelărilor ce urmează a fi adresate membrilor Guvernului, vă rog să-mi permiteți să facem o pauză de 10 minute.

Vă mulțumesc.

 
  Primirea de răspunsuri la întrebările adresate Guvernului de către deputații:  

- După pauză -

   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Reluăm ședința, conform ordinii de zi. Prima parte, referitoare la răspunsuri la întrebările adresate de către deputați membrilor Guvernului.

Domnul deputat Becsek-Garda Dezsö de la U.D.M.R. Dacă este prezent domnul deputat Becsek-Garda Dezsö? Regret. Răspunsul domnului ministru al agriculturii Gheorghe Flutur va fi trimis în scris domnului deputat.

Domnul deputat Constantin Niță, P.S.D. Dacă este prezent domnul deputat Constantin Niță? Domnul deputat Constantin Niță nu este prezent. Rog ca răspunsul să-i fie trimis în scris.

Vă rog să mă iertați, domnule ministru, dar problema este pentru mine nu atât una de procedură, cât una de bună cuviință. Și anume, celor care nu vin să-și menționeze oral întrebarea, nu se cuvine să li se dea o întrebare orală în fața Parlamentului. Este o formă de a păstra o demnitate a activității parlamentare și în raport de cei care au alte opinii.

Și eu îmi exprim regretul și, domnule ministru, vă rog să primiți scuzele mele, în calitate de președinte de ședință, la această oră.

 
  Mircia Giurgiu

Domnul deputat Mircia Giurgiu, independenți. Vă rog. Dacă vreți să vă susțineți întrebarea pe scurt?

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

La toate întrebările o să intervin după răspuns.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog. Din partea Ministerului Administrației și Internelor, răspunsul adresat domnului Mircia Giurgiu.

 
   

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, prin care solicitați informații cu privire la punerea în posesie a terenului cu destinație agricolă, în suprafață de 3 hectare și 31 de ari a domnului Ispas Mihai, domiciliat în Ineu, județul Arad, vă comunicăm următoarele:

Din analiza documentelor existente la comisia locală Ineu, respectiv la Comisia județeană Arad, a rezultat faptul că defunctului Coroi Gicușor, moștenitorul legal al lui Pantea Petru, care era proprietarul terenului în discuție și care l-a instituit ca moștenitor testamentar pe domnul Ispas Mihai, i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 5 hectare și 24 ari, în baza prevederilor Legii nr. 18/1991.

Reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut pentru terenul care a aparținut defunctului Pantea Petru.

Pentru suprafața de 4,69 hectare teren agricol au fost eliberate două titluri de proprietate, respectiv nr. 83.592 pentru 4,14 hectare și nr. 85.149 pentru suprafața de 0,55 hectare teren agricol.

Punerea în posesie s-a realizat în favoarea domnului Coroi Gicușor, titlurile de proprietate fiind, în prezent, în posesia moștenitorului testamentar al acestuia, domnul Ispas Mihai.

Punerea în posesie, cu diferența de 0,55 hectare teren agricol din suprafața totală reconstituită de 5,24 hectare se va realiza după punerea terenului respectiv la dispoziția comisiei comunale Ineu, în prezent, acesta aflându-se în domeniul public al statului și în administrarea unei societăți comerciale.

Precizăm că în urma decesului domnului Coroi Gicușor, domnul Ispas Mihai a solicitat comisiei locale Ineu reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,29 hectare teren agricol, care a aparținut defunctului Pantea Petru. Cererea respectivă a fost respinsă de către comisia locală, prin Hotărârea nr. 6 din 04.09.2000. Împotriva aceste hotărâri domnul Ispas Mihai a depus contestație la Comisia județeană Arad, aceasta fiind respinsă prin Hotărârea nr. 142, cu motivația că în cauză erau incidente dispozițiile art. 4 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 169/1997.

Împotriva Hotărârii nr. 142 a Comisiei județene Arad, domnul Ispas Mihai a depus plângere la Judecătoria Ineu, prin care solicita anularea hotărârii și reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,76 hectare teren agricol. Instanța respectivă a respins plângerea, prin sentința civilă nr. 82, pronunțată în dosarul nr. 54/2002.

În considerarea aspectelor expuse anterior, instituția prefectului județului Arad ne-a comunicat și faptul că, întrucât terenul pe care petentul îl solicită în prezent, în suprafață de 2,76 hectare a aparținut defunctului Pantea Petru, față de care domnul Ispas nu are calitatea de moștenitor, acestuia nu i se poate reconstitui dreptul de proprietate.

Având în vedere și dispozițiile art. 52 alin. 2 din Legea nr. 18, potrivit cărora Comisiile de fond funciar pot avea calitate procesuală pasivă, precizăm că în acest caz competența de soluționare revine autorităților judiciare și că Ministerul Administrației și Internelor nu are competențe cu privire la impunerea unor decizii pentru reconstituirea dreptului de proprietate, în situații de natura celor semnalate.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Dacă n-ați vrut să vă susțineți întrebarea, vă rog răspunsul dumneavoastră.

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vă mulțumesc pentru răspuns și pentru faptul că problema a fost rezolvată. Am fost sunat la sfârșitul săptămânii trecute de la Arad și mi s-a comunicat că s-a ajuns la o înțelegere și s-a rezolvat problema respectivă.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

O întrebare cu un final fericit. Îl apreciem cu toții, atât în activitatea domnului deputat, cât și în rezolvarea dată de către minister.

 
  Dorin-Liviu Nistoran

Domnul deputat Liviu Nistoran. Este prezent? Vă rog, domnule deputat, să vă susțineți întrebarea. Foarte scurt.

   

Domnul Dorin Liviu Nistoran:

Întrebarea se referă, în principal, la situația Combinatului Siderca, care, după cum știți, de ani buni de zile a fost într-o procedură de faliment. Acolo se întâmplă devalizări și am cerut măsuri concrete.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da. Răspunsul din partea domnului secretar de stat, vă rog.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Fac precizarea că întrebarea domnului deputat a fost adresată cu mai mult timp în urmă. S-a răspuns la momentul respectiv în termenul regulamentar și procedural. Eu acum nu fac altceva decât să reiau răspunsul care a fost transmis domnului deputat la momentul respectiv.

Întrebarea respectivă...

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Iertați-mă că vă întrerup, domnule reprezentant al ministrului, domnule secretar de stat, răspunsul oral este obligatoriu și dacă a fost dublat și de cel scris ați procedat în mod normal.

Vă rog.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Corect.

Fac precizarea că întrebarea domnului deputat cuprindea mai multe aspecte, dânsul a amintit numai unul și eu voi răspunde la toate punctele care au fost ridicate concret în întrebarea respectivă.

Prin întrebarea respectivă se solicita ministrului administrației și internelor să comunice un punct de vedere referitor la starea infracțională din Combinatul Siderurgic Siderca, de asemenea, din Comuna Fundeni și din orașul Budești și în special starea de interimat ce dura la conducerea Inspectoratului de Poliție al județului Călărași.

Referitor la devalizarea Combinatului Siderurgic Siderca, care, în opinia domnului deputat este cunoscută ca locație de unde se fură fier vechi, precizăm faptul că începând cu anul 2002 mai multe societăți comerciale care au achiziționat părți din creanțele Siderca dezmembrează foste active și valorifică fierul vechi.

Pentru combaterea infracțiunilor în perimetrul respectiv, în incinta Combinatului Siderurgic funcționează biroul de poliție Siderca, ce are ca atribuții principale prevenirea sustragerilor de materiale și subansamble metalice din cadrul tuturor societăților comerciale de pe platformă, precum și identificarea și reținerea, după caz, a autorilor care au sustras fier vechi de pe platforma siderurgică în discuție.

În perioada 2001-2005, personalul biroului de poliție menționat a acționat pentru prevenirea și combaterea fenomenului în discuție și identificarea persoanelor care au sustras materiale feroase și neferoase de pe platforma industrială, înregistrându-se 224 de dosare penale, în care au fost cercetate 413 persoane.

Referitor la insecuritatea cetățenilor din Comuna Fundeni, în special în timpul transportului local, precizăm că acest aspect este cunoscut la nivelul Inspectoratului de poliție al județului Călărași. Pentru prevenirea și combaterea violenței și a altor genuri de fapte antisociale s-au organizat și executat activități specifice, antrenând cadre ale Inspectoratului de poliție județean, inclusiv luptători de la Departamentul de intervenție rapidă SIAS, de Serviciul de intervenție București, prin colaborare, acțiuni care s-au finalizat cu identificarea și sancționarea multor persoane.

Pentru menținerea unei stări de siguranță civică în localitate, și în special pe mijloace de transport în comun, se vor organiza și în continuare activități specifice de către cadrele Inspectoratului de poliție al județului Călărași, în Comuna Fundeni, în zona Budești, inclusiv detașarea unei grupe a detașamentului de intervenție rapidă.

Referitor la faptul că în luna aprilie 2004, mai mulți cetățeni s-au adunat la primăria din Fundeni, precizăm că acest aspect a fost determinat de întreruperea transportului de persoane de către Regia Autonomă de transport București, urmare a faptului că nu obținuse licență pentru transport pentru traseul respectiv, iar locuitorii și-au manifestat nemulțumirea, solicitând reprezentanților administrației publice locale găsirea unor soluții, situația fiind, după cum știți, în momentul de față, rezolvată. Sunt operatori privați.

Aspectele critice cu privire la starea infracțională din orașul Budești și la deficiențele în conlucrarea poliției cu autoritățile administrației publice locale sunt îndreptățite. Acestea s-au datorat unor neajunsuri în activitatea fostului șef al poliției orașului Budești. În urma analizării activității acestora au rezultat mai multe neajunsuri, inclusiv de natura celor semnalate în întrebare, fapt pentru care a fost destituit din funcție.

Apreciem că noua conducere a Inspectoratului de poliție al județului Călărași și a Poliției orașului Budești, cu sprijinul Inspectoratului județean al Poliției române va îmbunătăți climatul de ordine și siguranță publică la nivelul județului.

Referitor la situația de interimat, care era, la momentul interpelării fac precizarea că fuseseră organizate două concursuri, nici unul dintre candidații prezentați în două serii nu obținuse notă de trecere, ca să zic așa, dar la data de 22.06, în urma unui al treilea examen, a fost declarat admis domnul Țică Vasile, care a fost numit șef al inspectoratului, începând cu data de 24.06.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Dorin Liviu Nistoran:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Confirm că măsurile pe care le-ați luat au avut efect. Există, însă, o singură problemă, care este una dintre problemele principale semnalate în întrebare, și anume, furtul de fier vechi de la Siderca. Acest furt continuă și vă rog să luați măsuri ferme pentru stoparea lui.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Eugen Bejinariu. Dacă este prezent? Răspunsul Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei urmează să-i fie comunicat în scris domnului deputat.

 
  Mircia Giurgiu

Domnul deputat Mircia Giurgiu. Vă rog să vă susțineți întrebarea într-un cuvânt.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

La fel ca și data trecută o să intervin după răspuns.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

V-aș ruga, domnule deputat, să precizați dacă acceptați răspunsul unui secretar de stat, pentru că secretarii de stat nu sunt membri ai Guvernului, iar răspunsurile trebuie să fie date de primul ministru sau de membrii Guvernului. Dacă acceptați să răspundă pe baza mandatului ministrului?

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Domnule președinte,

Aveți dreptate. Dar dacă tot a venit până aici, accept răspunsul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc pentru amabilitate.

Vă rog, doamna secretar de stat.

 
   

Doamna Maria Cristina Manda (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Domnule președinte,

Stimați deputați,

Domnule deputat Giurgiu, vă mulțumesc pentru posibilitatea de a vă răspunde.

La întrebarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 372A/2005, adresată ministrului justiției, referitoare la termenul de aplicare a unei hotărâri judecătorești, vă comunicăm următoarele:

Potrivit art. 155 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, cu modificări și completări, întrebarea constă într-o simplă cerere de a răspunde dacă un fapt este adevărat, dacă o informație este exactă, dacă Guvernul și celelalte organe ale administrației publice înțeleg că comunice Camerei informațiile și documentele cerute de Camera Deputaților sau de comisiile permanente, ori dacă Guvernul are intenția de a lua o hotărâre într-o problemă determinată.

Întrebarea dumneavoastră, prin intermediul căreia solicitați ca ministrul justiției să precizeze termenul de aplicare al sentinței, excede cadrului legislativ ce reglementează domeniul întrebărilor parlamentare.

Pe de altă parte, în conformitate cu dispozițiile constituționale și ordinea de drept instituită de legislația actuală în vigoare, ministrului justiției nu îi este permis să facă aprecieri sau să dea interpretări unor hotărâri judecătorești pronunțate de instanțele judecătorești.

Câteva cuvinte, dacă o să-mi îngăduiți să vă spun, totuși, cu privire la acest caz: am sesizat că dumneavoastră, undeva în cursul lunii aprilie ne-ați sesizat cu un memoriu cu privire la aceeași societate, noi v-am răspuns atunci, făcând o cerere Parchetului, care are competență și are în urmărire acest caz și vă promit că revenim cu adresă la Parchetul competent, pentru a vedea, de fapt, ce s-a întâmplat până la acest moment cu cazul. Dar noi nu putem răspunde cu privire la hotărârea instanței de judecată.

Cu privire la cea de-a doua întrebare a dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr.375 A/2005, adresată ministrului justiției, referitoare la managementul defectuos de care este acuzată conducerea Teatrului muzical Nae Leonard din Galați, vă comunicăm următoarele:

În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 83 din 3 februarie 2005, privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, această instituție nu are atribuții de verificare sau control a altor instituții centrale sau locale, cu atât mai puțin a celor culturale.

Neregularitățile de ordin fiscal din cadrul unei instituții publice pot fi constatate și sancționate de organul de control financiar constituit în acest scop, respectiv Curtea de Conturi, care nu funcționează în subordinea ministrului justiției.

Astfel fiind, întrebarea dumneavoastră a fost adresată unui membru al Guvernului ce nu are nici o atribuție în acest domeniu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule deputat?

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Într-adevăr, la prima întrebare este vorba de o sentință pronunțată în 20 octombrie 2004. Nici până în acest moment nu s-a pus în aplicare și deocamdată nu se mișcă și nu se întâmplă absolut nimic. Consider că într-un stat de drept și ministrul justiției ar trebui să ia ceva măsuri sau să se gândească, să gândească un plan de a interveni legal, bineînțeles, acolo unde se întâmplă amânări și durează procese ani și ani de zile.

Referitor la a doua întrebare, s-au constatat nereguli, toate organele de control au verificat, însă toți spun că nu intră în competența lor. Și ministrul administrației și internelor a răspuns la fel, la fel și ministrul justiției. În așa fel încât, cei vinovați și dovediți vinovați stau liniștiți și nu se întâmplă absolut nimic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Sunt nevoit ca în calitate de președinte de ședință să fac o observație cu privire la acest răspuns.

Vreau să atrag atenția doamnei secretar de stat, cât și ministrului justiției, personal, căruia îi aparține răspunsul, că nu au căderea și calitatea să se prezinte în Parlamentul României pentru a ne da nouă lecții cu privire la Regulament.

În conformitate cu prevederile art. 156, președintele Camerei Deputaților poate refuza primirea unor anumite întrebări. Per a contrario, dacă întrebarea nu a fost refuzată, înseamnă că ea a fost pusă cu acordul, cu aprobarea președintelui Camerei Deputaților, care nu poate să fie cenzurată de către nici unul dintre membrii Guvernului.

Ca o apreciere personală, răspunsul a fost corect în conținutul său, dar, repet, nu în acest mod, în fața Camerei Deputaților, a cărei demnitate și rol în instituțiile statului sunt chemat să-l apăr.

Vă mulțumesc.

Tot domnul deputat Mircia Giurgiu. S-a răspuns și s-a răspuns și la a treia.

Cu aceasta, mulțumim pentru participare.

 
Prezentarea pe scurt a interpelărilor ce urmează a fi adresate membrilor Guvernului de către deputații:  

În partea a doua avem o listă impresionantă de deputați înscriși pentru prezentarea pe scurt a interpelărilor. O parte dintre aceștia au depus în scris. I-aș ruga pe domnii deputați care doresc să le susțină oral să se prezinte.

  Cosmin Vasile Nicula

Domnul deputat Kovacs Attila a fost aici și a dorit să susțină oral această întrebare. Este prezent? Regret. Domnul deputat Tabără a depus în scris. Domnul Claudiu Pop a depus în scris. Domnul deputat Iuliu Nosa a depus în scris. Domnul deputat Cosmin Vasile Nicula, 2 interpelări, în scris.

Domnul deputat Răzvan Bobeanu, 2 interpelări.

Sunteți prezent?

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Cosmin Vasile Nicula:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință,

Am trei interpelări pe care doresc să le dau citire, la care solicit răspunsul în scris.

Prima interpelare este adresată domnului ministru Codruț Sereș și subiectul interpelării este "Prețul produselor petroliere".

În actuala conjunctură economică a țării, rog să-mi detaliați modul în care Guvernul pe care îl reprezentați și ministerul pe care-l conduceți gestionează inconsecvența prin care S.N.P. Petrom majorează și reduce prețul produselor petroliere, după o politică de prețuri numai de ei știută.

A doua interpelare este adresată domnului ministru al agriculturii, Gheorghe Flutur, iar subiectul interpelării se referă la evoluția producției agricole românești.

Domnule ministru, cum vă explicați faptul că în perioada în care dumneavoastră conduceți Ministerul Agriculturii, producția agricolă la principalele produse (grâu, porumb) este în scădere, iar importul la carne de porc și vită a crescut alarmant, datorită faptului că producția internă nu satisface cererea de pe piață. Care sunt măsurile pe care preconizați a le lua în a stopa acest flagel economic?

A treia și ultima interpelare este adresată domnului ministru al sănătății, Eugen Nicolăescu. Iar subiectul interpelării sună cam așa: Criza din unitățile medico-sanitare din Valea Jiului.

Pe zi ce trece, sistemul sanitar din România și implicit din Valea Jiului se îndreaptă spre faliment socio-economic. În condițiile în care platforma program pe care doriți să o puneți în aplicare este aplicabilă, vă rog, domnule ministru, să-mi detaliați modul în care poate fi salvat sistemul sanitar din județul Hunedoara și mai precis din Valea Jiului. Care sunt măsurile pe care doriți a le lua în următoarea perioadă, pe etape?

În acest sens, anexez memoriul primit de la Liga Sindicatelor Miniere din Valea Jiului.

Aștept răspunsul în scris.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
Primirea de răspunsuri la întrebările adresate Guvernului de către deputații: Mircia Giurgiu

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

O să vă rog să-mi permiteți să revin reparatoriu, pentru că domnul deputat Mircia Giurgiu a mai avut o întrebare adresată domnului ministru al transporturilor, construcțiilor și turismului și este prezent domnul secretar Septimiu Buzașu, care urmează să-i răspundă.

Vă rog, domnule secretar.

   

Domnul Septimiu Buzașu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului):

Obiectul întrebării era conflictul de muncă declanșat de salariații din CFR.

Răspunsul: Prin deciziile civile nr. 1866, 1867, 1868 din 30.06.2005 pronunțate de Curtea de Apel București, Secția a VII civilă și pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale, s-a dispus încetarea grevei declanșate de Federația Sindicatelor ramurii vagoane, Federația mecanicilor de locomotivă și Federația sindicatelor transportatorilor feroviari din România, declarându-se ilegală.

Având în vedere cele de mai sus, precum și dispozițiile alin. 2 al art. 61 din Legea nr. 168 din 1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, societățile feroviare vor solicita în instanță obligarea persoanelor vinovate de declanșarea grevei ilegale la plata despăgubirilor reprezentând contravaloarea pierderilor înregistrate în perioada grevei.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc. Domnule deputat, răspunsul dumneavoastră la răspuns.

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Iată, așadar, un conflict care a afectat întreaga sau întregul sistem de transport din România, transport rutier și feroviar, fiindcă au avut de suferit și companiile de transport rutier. S-a soldat "cu o decizie a instanței, în loc să se fi ajuns la o înțelegere. Ar fi fost normal, așa consider, ca conducerea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, împreună cu administrațiile companiilor de călători, să poarte negocieri cu sindicatele pentru a stinge conflictul. Așa, s-a ajuns în instanță, sunt procese, problema nu s-a rezolvat și în orice moment poate izbucni un nou conflict de muncă.

Iar, probabil ca o soluție la ceea ce a fost, a urmat majorarea prețului biletelor și considerăm că nu e normal ca acei care călătoresc cu C.F.R.-ul să suporte vina celor care ar fi trebuit să negocieze și să ajungă la o înțelegere cu sindicatele, reprezentanții salariaților.

Vă mulțumesc. Domnule președinte, personal, vă mulțumesc pentru intervenția anterioară.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc și eu domnule deputat.

 
Prezentarea pe scurt a interpelărilor ce urmează a fi adresate membrilor Guvernului de către deputații: Kovacs Attila Béla Ladislau

V-aș ruga să-mi permiteți să continuăm lista cu interpelări.

Domnul Kelemen Attila.

     

Domnul Kovacs Attila Béla Ladislau (din sală):

Kovacs Attila!

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Iertați-mă, nu am reținut eu numele. De regulă, le pronunț corect.

 
   

Domnul Kovacs Attila Béla Ladislau:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea se adresează ministrului muncii și solidarității sociale, domnului ministru Gheorghe Barbu. Se referă la acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive etnice, Legea nr. 189/2000.

Nu vreau să prezint pe larg interpelarea, însă vreau să formulez foarte succint două propoziții din interpelarea respectivă.

Cer răspuns la o situație care a intervenit în județul Brașov și în special se referă la beneficiarii legii respective din județul Brașov, care au primit decizii de aprobare de la comisia județeană din Brașov în cursul acestui an, unii chiar din luna ianuarie, ca să primească anumite indemnizații și, până la urmă, aceste indemnizații nu au fost acordate.

Având în vedere că sunt persoane vârstice, cu pensii reduse, iar prin decizia comisiei județene, în mod legal, au devenit beneficiarii drepturilor prevăzute de aceste lege, consider că nu sunt motive care să justifice această întârziere sau această neplată a indemnizațiilor lunare. Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Încă o dată, scuze, pentru că nu am reținut corect numele dumneavoastră.

 
  Ioan Țundrea

Continuăm.

Doamna deputat Manuela Mitrea a depus în scris.

Domnul deputat Nicolae Bănicioiu, 3 interpelări.

Doamna deputat Ionela Bruchental Pop a depus în scris.

Domnul deputat Ioan Cindrea, 3 interpelări, depuse în scris.

Domnul deputat Vasile Pușcaș a depus în scris.

Domnul deputat Ioan Țundrea. Vă rog să v-o susțineți, domnule deputat.

   

Domnul Ioan Țundrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată doamnei ministru Sulfina Barbu, ministru al mediului. Obiectul interpelării: "Speranța mediului în Caraș-Severin".

Doamnă ministru,

În urmă cu câteva luni, v-am adresat o interpelare referitoare la poluarea din Reșița, la care nu am avut onoarea să-mi răspundeți. Perseverent cum sunt, vă adresez, de această dată, rugămintea de a analiza proiectul înființării unei gropi ecologice între Reșița și Bocșa. Proiectul unei asemenea gropi ecologice a fost la Reșița, propus și aprobat cumva de fosta ministru al mediului, doamna Speranța Ianculescu.

Necesitatea protejării mediului cărășean, ca o alternativă la supraviețuirea județului și dezvoltarea de oportunități turistice sunt condiții sine qua non ale locuitorilor acestei zone, trădați și uitați de foștii și actualii guvernanți.

Eu, ca parlamentar de Caraș-Severin, am speranța că două doamne, fost și actual ministru al mediului, nu vor lăsa proiectul gropii ecologice de la Reșița ca frunza-n dungă.

Cu considerație, vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Le vom transmite spre cele legale.

 
  Ioan Aurel Rus

Domnul deputat Ștefan Baban, 2 interpelări, depuse în scris.

Domnul deputat Adrian Moisoiu, 2 interpelări, depuse în scris.

Domnul deputat Costache Mircea, 2 interpelări, depuse în scris.

Domnul deputat Vlad Hogea, 2 interpelări, depuse în scris.

Domnul deputat Ioan Aurel Rus. Dacă doriți să o susțineți? Vă rog.

   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima interpelare este adresată doamnei ministru Monica Macovei, Ministerul Justiției.

Doamnă ministru,

Revin asupra cazului Susana Băloiu din Bistrița, decedată în condiții neelucidate până astăzi. Este așa de greu a se verifica cele expuse de mine în interpelarea anterioară? Cine se face vinovat că nu sunt audiați martorii care au ceva de spus? De ce poliția nu a prelevat probe în primele zile ale crimei? Se ascunde vreo persoană sus-pusă sau protejatul ei în spatele acestei crime?

Cer revizuirea competentă a cazului, iar răspunsul ce-l aștept sper să nu fie o simplă spălare pe mâini, ca cel pe care l-am primit.

A doua interpelare, domnule președinte, este adresată domnului ministru Mircea Miclea, Ministerul Educației și Cercetării.

La Școala generală din Ilva Mare, județul Bistrița Năsăud, vin elevi de pe mai multe văi și cătune aparținătoare, situate la kilometri distanță de unitatea de învățământ. O mașină de transport elevi ar ușura mult situația lor și ar fi un sprijin real privind procesul de învățământ. Doar intervenția promptă a ministrului poate rezolva această problemă și eu o cer.

Și, domnule președinte, cu îngăduința dumneavoastră, și cea de a treia interpelare, adresată domnului ministru Vasile Blaga, Ministerul Administrației și Internelor.

Domnule ministru,

Interpelarea mea are ca obiect cazul unic petrecut în comuna Merghindeal, județul Sibiu, unde, la alegerile locale din iunie 2004, Partidului România Mare i-a fost refuzat dreptul de a avea un consilier ales în consiliul local, menționând că, cercetând statistica alegerilor locale din comuna respectivă, s-a constatat acest lucru.

Cer verificarea statistică și tragerea la răspundere a celor care se fac vinovați de încălcarea acestei legi, precum și îndreptarea situației.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
  Aledin Amet

În continuare, domnul deputat Ioan Munteanu, 3 interpelări, depuse în scris.

Doamna deputat Minodora Cliveti, depusă în scris.

Domnul deputat Amet Aledin. Vă rog, domnule deputat, să o susțineți.

   

Domnul Aledin Amet:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnilor colegi,

În această seară, am o singură interpelare. Întrebarea este adresată domnului ministru al culturii, Adrian Iorgulescu.

Geamia Ismahan Sultan din orașul Mangalia este unul din cele mai vechi lăcașuri de cult din România. În acest moment, minaretul, turnul geamiei, este foarte înclinat, existând posibilitatea de a se prăbuși. Fiind declarată monument istoric aflat în patrimoniul României, geamia necesită de urgență reparații capitale.

În ce măsură se poate implica Ministerul Culturii din România pentru rezolvarea situației?

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
  Mihai Dumitriu

Domnul deputat Mihai Dumitriu. Vă rog să poftiți, domnule deputat.

   

Domnul Mihai Dumitriu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Mircea Miclea, ministrul educației și cercetării. Subiectul: solicitarea cadrelor didactice universitare de la Facultatea de textile-pielărie din cadrul Universității tehnice "Gheorghe Asachi" Iași, de a corecta Hotărârea de Guvern nr. 116/11.08.2005 și a introduce specializarea "tehnologia tricotajelor și confecțiilor" din domeniul ingineriei industriale în nomenclatorul specializărilor de licență.

Domnule ministru,

Din studiul documentului care mi-a fost pus la dispoziție de cele 28 de cadre didactice din cadrul facultății de textile din cadrul universității reiese necesitatea introducerii în nomenclatorul specializărilor de licență a specializării "tehnologia tricotajelor și confecțiilor". Argumentez solicitarea prin: specializarea solicitată este unică în Moldova și influențează decisiv dezvoltarea industriei de tricotaje și confecții din țară; facultatea dispune de un corp profesoral foarte bine pregătit și o bază materială de mare valoare, similară celei din Uniunea Europeană; specializarea este recunoscută de Federația europeană a asociațiilor naționale ale inginerilor; România fiind unul din marii producători de tricotaje și confecții din Europa, cererea de specialiști este mai mare decât numărul absolvenților; opțiunea candidaților la concursul de admitere din iulie 2005 s-a bazat, în proporție de 80%, pe existența specializării "tehnologia tricotajelor și confecțiilor".

Solicitarea este în consens cu integrarea noastră în Uniunea Europeană.

Solicit conducerii ministerului să analizeze cu atenție cerințele cadrelor și să întreprindă de urgență măsuri pentru a introduce specializarea "tehnologia tricotajelor și confecțiilor" în nomenclatorul specializărilor de licență, deoarece este cerută de piața muncii și este în interesul economiei naționale.

Vă mulțumesc.

 
  Alecsandru Știucă

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnul deputat Gheorghe Sârb, depusă în scris.

Domnul deputat Cezar Preda, depusă în scris.

Domnul deputat Alecsandru Știucă. Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Alecsandru Știucă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru al culturii, Adrian Iorgulescu.

Academia Română coordonează un proiect cultural de excepție, care ambiționează să redea literaturii române lucrări de fond, care legitimează spiritul european al culturii noastre. Au apărut în condiții deosebite, de excepție, colecții importante, citez doar câteva din ele: Colecția Pleiade - opere fundamentale: 58 de volume; Istoria românilor: în 9 volume; Dicționarul general al literaturii române; Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române.

Dar accentul cade în intervenția mea pe ediția manuscriselor eminesciene, proiectată în 21 de volume, au apărut deja primele două.

La intervenția Academiei Române la ex-ministrul culturii, doamna Mona Muscă, s-a înregistrat o expediere a problemei într-un plan derizoriu, pentru că problema editării manuscriselor eminesciene a preocupat personalități importante ale culturii noastre, aș cita numai pe Constantin Noica, și pentru faptul că aceste mauscrise, la ora actuală, nu mai pot fi folosite, vizionate, pentru că au intrat într-un proces de degradare iremediabil, iar editarea lor într-o carte, în 21 de volume, reprezintă o necesitate imediată și obligatorie.

Însă editarea unei astfel de cărți, care este specială prin natura ei, este extrem de costisitoare. A îndemna Academia să se adreseze sectorului privat pentru a face rost de banii necesari cred că este un răspuns nesatisfăcător.

De aceea ne interesează dacă domnul ministru Adrian Iorgulescu intenționează să se implice în această realizare de excepție a culturii române, așteptate de multă vreme. Și am dori să aflăm în ce mod și dacă acest lucru se poate realiza.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Petru Tărniceru

Domnul deputat Petru Tărniceru, 2 interpelări, depuse în scris. Sunteți prezent, domnule deputat? Vă rog să le susțineți.

   

Domnul Petru Tărniceru:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am două interpelări, în atenția domnului ministru Vasile Blaga, de la Ministerul Administrației și Internelor.

Prima interpelare se referă la municipiul Vatra Dornei. În luna mai 2005, a funcționat un detașament cu circa 100 de cadre de jandarmi, care asigurau liniștea și ordinea publică. Din acestă dată, nu cunoaștem motivele sau strategia căreia se datorează retragerea a 85 de jandarmi, din ei 100 rămânând doar 15 pentru a asigura paza și protecția.

De la Suceava, reședința de județ, până la Vatra Dornei, sunt 110 km, suprafață în care intervenția jandarmeriei nu se poate desfășura în timp util. Din luna mai, când au fost retrași cei 85 de jandarmi, a crescut starea de infracționalitate, acestea manifestându-se prin spargeri, furturi, tâlhării și perturbarea liniștii publice.

Este evident că această problemă este foarte serioasă și necesită soluții urgente. Cred că se impune o revenire a detașamentului retras, pentru a se evita pe viitor incidentele nedorite.

Solicit răspuns în scris și vă mulțumesc.

A doua interpelare se adresează tot ministrului Vasile Blaga, în legătură cu municipiul Câmpulung Moldovenesc, care se referă la situația încălzirii termice, care este dezastruoasă.

În acest moment, nu există nici o posibilitate de a asigura încălzirea și apa caldă pentru locuitorii municipiului, deoarece încălzirea termică se află într-un program de reabilitare a centralelor de distribuție a energiei termice, pentru a corespunde standardelor europene. Acest fapt face imposibilă darea în folosință a centralelor termice, în condițiile în care debutul iernii este tot mai apropiat.

Ținând cont că municipiul Câmpulung este situat într-o zonă montană, unde sezonul rece este foarte lung și foarte dur, dar și datorită faptului că nivelul de trai în această zonă este destul de scăzut, domnule ministru, considerăm că este necesară o subvenție pentru această perioadă, de până la 50%, la energia electrică și combustibil solid, pentru toți cetățenii care beneficiau de agentul termic de la centralele mai sus menționate.

Această problemă necesită o soluționare urgentă. Aștept răspuns scris și vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mircia Giurgiu

Doamna deputat Grațiela Iordache a depus în scris.

Domnul deputat Mircia Giurgiu are 2 interpelări. Vă rog să le susțineți pe scurt.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima interpelare este adresată domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii și cultelor. Obiectul interpelării este situația grea cu care se confruntă salariații din cadrul Operei Naționale Române din municipiul Cluj Napoca.

A doua interpelare este adresată domnului Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor. Obiectul interpelării îl reprezintă inundațiile din județul Cluj, fiindcă se caută tot felul de vinovați și se pare că prefectul a găsit unul. Totuși, dorim un punct de vedere al ministrului administrației și internelor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Andrian-Sirojea Mihei

Dacă mai există cineva care s-a înscris la această listă de interpelări și nu a fost strigat? Vă rog, domnule deputat. Vă cer eu scuze, pentru că lista a fost alcătuită în oarecare grabă.

Poftiți, vă rog să vă recomandați.

   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Deputat Adrian Mihei. Adresez o interpelare domnului ministru al transporturilor, construcției și turismului, domnului Gheorghe Dobre, referitoare la contractul dintre Administrația Compania Națională a Canalelor Navigabile S.A. Constanța și Societatea comercială Deltaconst S.a. Tulcea. Mai precis, la scrisorile de garanție depuse la lucrările contractate în urma licitațiilor câștigate, scrisorii bancare, care se pare că nu sunt acoperite, chiar există suspiciunea de a fi false.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Mulțumesc, domnule deputat.

Altcineva dintre domnii deputați, eventual, omiși pe listă?

În aceste condiții, vă rog să-mi permiteți să declar lucrările ședinței plenului Camerei Deputaților de astăzi, 19 septembrie, închise, prin epuizarea ordinii de zi.

Mulțumesc tuturor participanților.

Mulțumesc și personalului tehnic, care ne-a fost de ajutor.

Vă doresc noapte bună.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18,58.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 19 septembrie 2021, 2:33
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro