Plen
Ședința Camerei Deputaților din 27 septembrie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.133/04-10-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-06-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 27-09-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 27 septembrie 2005

  Intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,25.

Lucrările au fost conduse de doamna Daniela Popa și domnii Miron Tudor Mitrea și Dan Radu Rușanu, vicepreședinți ai Camerei Deputaților, asistați de domnii Victor- Viorel Ponta și Titu Nicolae Gheorghiof, secretari.

   

Doamna Daniela Popa:

Stimați deputați, bună dimineața.

Declar deschise lucrările ședinței de astăzi privind declarațiile politice. Din câte am înțeles de la secretariat data trecută s-a început cu opoziția.

Începem cu reprezentanții puterii. De la Grupul parlamentar al PNL nu este nimeni. De la Grupul parlamentar al PD nu este.

Începem tot cu opoziția. De la Grupul parlamentar al PSD. Domnule Tabără, nici nu erați trecut pe listă. Deci, domnul Tabără depune în scris. Mulțumesc.

 
  Dumitru Bentu - declarație politică intitulată Lacul;

De la Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Iulian Iancu nu este, domnul deputat Cosmin Nicula nu este, domnul deputat Dumitru Bentu. Poftiți, aveți cuvântul.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se numește "Lacul".

Nu doresc să vă aduc în memorie denumiri geografice care incumbă acest hidronim: Lacul Roșu, Lacul Floreasca, Lacul Caspic etc.; nici creații ale geniului uman - poezia "Lacul" a lui Mihai Eminescu sau celebrul balet "Lacul lebedelor" al lui Piotr Ilici Ceaikovski.

Voi aborda situația geotectonică și geopolitică a Mării Negre, devenită "lac", așa cum se vede în viziunea politică a președintelui gânditor în vila Lac 1 sau 2, sau 3 în care s-a retras după "definitivarea" situației sale locative.

Așadar, Marea Neagră a devenit un "lac"!

Fost "lac turcesc", și mă surprinde faptul că președintele nu a amintit și acest lucru; ba chiar extrapoloarea istorică l-ar fi putut transfera până la antichitate, când Mediterana era, pentru romani, "mare nostrum", Marea Neagră a devenit, și nu de ieri de azi, ci de 300 de ani, "lac rusesc".

"senzaționala" descoperire a fost lansată de departe, la capătul opus al axei atât de dragi inimii sale.

Este adevărat că întreaga regiune a Mării Negre are o importanță deosebită pentru securitatea euro-atlantică, deoarece există posibilitatea reală de amplificare a riscurilor asimetrice (criminalitate transforntalieră, terorism) etc.:

  • instituțiile statale sunt încă fragile în zonă și au capacitate limitată de reacție în acest tip de riscuri;
  • sistemele politice din arealul circumpontic sunt incomplet democratizate;
  • conflictele înghețate sunt, totuși, la granița Europei lărgite;
  • chiar dacă sectorial problematica Mării Negre este prezentă pe agenda Alianței Nord Atlantice, aceasta vizând:
  • consolidarea securității maritime prin posibila extindere a operațiunii "Active Endeavour" (OAE) în Marea Neagră;
  • dezvoltarea parteneriatelor individuale ale NATO cu statele membre ale Parteneriatului pentru pace, în contextul reorientării acestuia către Caucaz și Asia Centrală;
  • abordarea consecventă de către NATO a unei politici de securitate în Caucazul de Sud, Republica Moldova și Ucraina;
  • promovarea unui dialog mai consistent între NATO și OSCE, NATO și Uniunea Europeană;
  • accentuarea dimensiunii parlamentare a problematicii respective, prin obținerea sprijinului parlamentar din statele membre NATO și Uniunea Europeană, pentru regiunea Mării Negre în ansamblul său.

Interesele Rusiei în zonă, și acestea cu ascendență istorico-testamentară, după cum se știe, nu trebuie să suplimenteze gradul de iritare al acestui stat cu un arsenal variat de persuasiune.

Rusia dorește să-și consolideze rolul în determinarea evoluției statelor din imediata sa vecinătate, dar construirea unei stabilități regionale pe baze democratice nu poate fi garantată, atâta timp cât Rusia însăși nu este un model de democrație și deci nu poate oferi rețete viabile pentru soluționarea problemelor acumulate în Europa Răsăriteană și în Caucaz.

Am detaliat puțin situația acestui spațiu geopolitic pentru a-i sublinia complexitatea și pentru a atrage atenția asupra unei abordări prudente și cu încărcătură profund diplomatică.

Chiar dacă declanșat din SUA, atacul asupra Rusiei ar fi trebuit să ia în calcul și posibilitatea unei riposte ferme din partea unui stat care a recurs și recurge, în multe cazuri, la o diplomație cu accente dure.

În loc să fie preocupat de reconsiderarea relațiilor economice cu o țară ce dispune de o mare capacitate de absorbție, în loc să identifice zone de congruență decizională cu o țară fără de care nici NATO nu ia decizii majore, și noi suntem membri ai acestei Alianțe, președintele reușește momente gratuite de iritare doar pentru că "stilul este omul".

P.S. Putem admite însă și ipoteza ca "marele vecin de la Răsărit" să nu acorde nici o importanță spuselor domnului Băsescu, tratându-l ca pe una din speciile sale entomologice favorite - coleopter nocturn fosforescent.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ioan Țundrea - declarație politică intitulată: Războiul apelor și dezertorii politici;

Urmează domnul deputat Ioan Țundrea, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

   

Domnul Ioan Țundrea:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarație politică: "Războiul apelor și dezertorii politici"

Domnule prim-ministru,

În luna iulie, când apele au lovit, ca și acum, atât de crunt țara, am adresat autorităților locale din Caraș Severin, ințiativa de a întocmi un plan tehnic și financiar pentru situații de calamitate.

Inițiativa a rămas fără răspuns, deoarece autoritățile din Caraș Severin par preocupate mai degrabă de racolarea dezertorilor politici, decât de întocmirea unui plan tehnic și financiar pentru fiecare localitate, în situațiile de urgență.

După o săptămână de la adresa transmisă de mine autorităților carașene, am o reală satisfacție pentru că dumneavoastră ați adresat aceeași rugăminte autorităților locale, similar cu mesajul meu.

Vă adresez rugămintea de a ne informa care este stadiul în care se găsesc rapoartele solicitate de dumneavoastră autorităților locale din țară, din două considerente:

1. În calitate de membru al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a Camerei Deputaților am efectuat deplasări în luna iulie și august în județele afectate de inundații. Cu acest prilej nefericit am constat inexistența unor planuri, atât tehnice, cât și financiare, pentru situații de calamitate.

2. Apreciind în mod deosebit inițiativa dumneavoastră, ar fi extrem de util ca unele autorități locale să fie responsabilizate în mod concret cu problemele cetățenilor și mai puțin cu "atragerea dezertorilor" politici care, o dată la patru ani, își mută cortul în curtea puterii.

În luna aprilie, am fost primul parlamentar care a solicitat Guvernului României sprijin material pentru județele Caraș Severin și Timiș, afectate de inundații, sesizând încă de atunci necesitatea întocmirii unor planuri tehnice și financiare pentru fiecare localitate, astfel încât să atenuăm, în viitor, efectele unor potențiale dezastre.

Acum, după al șaselea val de inundații care lovește țara, am convingerea că dumneavoastră, domnule prim-ministru, veți urgenta întocmirea de către toate autoritățile locale, de planuri tehnice și financiare pentru situații de calamitate.

Mai am declarație pe care doar o numesc, pentru a nu reține colegii. Este intitulată: "Qui prodest, discreditarea Parlamentului". Mă opresc doar la comentariul că sunt foarte mulți colegi și colege de ale noastre care contribuie din plin la discreditarea Parlamentului.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Grigore Crăciunescu - critici cu privire la desfășurarea ședințelor Camerei Deputaților din ultima săptămână;

Urmează domnul deputat Grigore Crăciunescu, Grupul parlamentar al PNL. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Grigore Crăciunescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Săptămâna trecută am oferit un spectacol de zile mari, având ca spectatori, prin intermediul posturilor naționale de televiziune, pe toți aceia care ne-au trimis în Parlament, prin votul lor. Fără a avea o minimă decență, și un cât de cât control asupra comportamentului nostru, am dat pe față partea ascunsă și urâtă a ființei noastre, temperamentul, dorința de a ne face remarcați și de a arăta că unii suntem mai vrednici decât alții.

Deși avem foarte multe probleme de rezolvat la ordinea zilei, legile privind integrarea europeană, rezolvarea problemei sinistraților după inundații, punerea în practică a legilor proprietății, pregătirea bugetului pe 2006 și multe, multe altele, l-am readus pe Caragiale în actualitate, și cel mai trist este că, astăzi, el este mai autentic ca oricând. Personaje ca: Trahanache, Cațavencu sau Pristanda sunt printre noi și se manifestă ca atare.

Responsabilitatea acestui spectacol de prost gust revine cu prioritate opoziției, care nici acum, după nouă luni de zile, nu înțelege că a pierdut puterea. Este adevărat, stimați colegi din opoziție, că nu mai dețineți majoritatea și nu vă mai puteți promova ideile, nu vă mai puteți proteja oamenii de afaceri, oamenii din justiție, pe cei din administrație, pe cei corupți, care au dus țara în stadiul în care se află astăzi.

Comportamentul unor colegi din opoziție a fost revoltător, iar îndârjirea cu care apără scaunul președintelui Camerei împotriva voinței majorității, prin manevre procedurale și pălăvrăgeli la nesfârșit, i-a descalificat în primul rând ca oameni. Nu vreți să cedați cele două poziții cheie pe care le mai dețineți - președinția Camerei și a Senatului, numai din orgoliu. Un orgoliu care aduce pagubă imaginii noastre ca instituție și fiecăruia în parte - fie de la putere, fie din opoziție.

Ce să înțeleagă omul de rând din acest circ. Cei mai mulți, indiferent cu cine au votat, se uită la noi și spun: ,,țara arde și baba se piaptănă". Asta este concluzia la care am ajuns după întâlnirile avute cu cetățenii în teritoriu, la sfârșitul săptămânii.

Doamnelor și domnilor colegi din opoziție, vom persista în demersul nostru și îi vom schimba pe cei doi președinți ai Camerei, iar timpul alocat acestui demers ține în exclusivitate de dumneavoastră. Vă sugerez să acceptați cu demnitate, dacă o mai aveți, situația actuală din Parlament. Lăsați-ne să ne punem în aplicare programul de guvernare în integralitate, pentru ca la sfârșitul acestui mandat să analizați rezultatele pe care le vom obține.

Aveți în partid oameni deosebiți, dar aveți și multe personaje din piesele lui Caragiale, cărora nu le crapă obrazul de rușine, atunci când ies de zeci de ori la microfon, uitând ceea ce au spus la prima intervenție și repetându-se la infinit, până devin caraghioși.

Dacă asemenea exemple se găsesc într-un număr preponderent în Partidul Social Democrat, atunci se explică de ce țara a ajuns în starea actuală. Înțeleg și accept dezbaterile parlamentare, înțeleg și accept că puterea și opoziția au permanent ceva de spus, ceva una contra celeilalte, dar situația care s-a petrecut săptămâna trecută a depășit cu mult măsura.

A savura victorii de moment și a spune după 10 ore de dezbateri "am mai amânat cu o zi finalizarea acțiunii de schimbare a președintelui Camerei", nu face decât să dovedească și să arate cât de simplist gândim și cât de mult rău putem face cetățenilor acestei țări.

Au mai fost asemenea dezbateri și în celelalte legislaturi, când noi eram în opoziție, dar niciodată nu s-a mers atât de departe.

Există un proverb popular care spune "toate trec", proverb ce are înțelepciunea lui. Deci, putem spune că și aceste momente penibile vor trece. Dar personal dau o interpretare proprie acestei zicale. Raportat la dimensiunea mea umană, eu spun: "eu trec și celelalte rămân". În consecință, fiindcă ,,celelalte" rămân, am grijă ca pe această porțiune în care eu exist ca ființă materială și spirituală să am grijă ca faptele mele, atitudinea și comportamentul meu să fie într-o notă dominantă de bine.

De aceea vă sugerez și dumneavoastră să găsiți resursele interioare pentru a da la iveală ce este mai bun din fiecare.

Prea multă patimă, prea multă aroganță, dublate de interese personale și dorința de putere au permis spectacolul pe care l-am dat în fața națiunii. Cu speranța că vom înțelege cât de mult am greșit și așteptând ca gândurile înțelepte să revină în prim plan, închei și vă mulțumesc pentru atenție.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Mircea Stănescu - semnalarea unui caz de corupție la Agenția Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor;

Urmează domnul deputat Mircea Stănescu, Grupul parlamentar al PD. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Mircea Stănescu:

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

În urmă cu mai multe luni, Ambasada Regală a Danamarcii din România a sesizat Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale asupra neregulilor care s-au comis la nivelul Autorității naționale sanitar veterinare și pentru siguranța alimentelor în legătură cu perfectarea contractului privind furnizarea de produse pentru identificarea și înregistrarea suinelor, ovinelor și caprinelor, pe vremea când autoritatea era codusă de ex-președintele Liviu Harbuz.

Contractul, în valoare de circa 99,8 milioane euro, a fost motivat de necesitatea alinierii legislației veterinare a României cu cea a Uniunii Europene, care impune identificarea și înregistrarea efectivelor de ovine, caprine și suine din România.

În luna iunie 2004, după numeroase nereguli înregistrate la nivelul Comisiei de evaluare a autorității, a fost declarat câștigător al licitației Consorțiul Caisley-IQ Management, la data de 29.06.2004. Contestația formulată de o firmă concurentă, Daploma International- Romsys, a fost respinsă, iar la data de 07.07.2004, Autoritatea a încheiat contractul de achiziție. Daploma International-Romsys a formulat în instanță două cereri de anulare a licitației și, respectiv, suspendarea licitației. Din Decizia nr.546/30.09.2004, Curtea de Apel București a dispus, prin decizie irevocabilă, "suspendă implementarea oricărei decizii a Autorității referitoare la Contractul nr.722/07.07.2004, până la soluționarea pe fond a cauzei".

Deși instanța a suspendat orice decizie asupra contractului, fosta conducere a Autorității, reprezentată de Liviu Harbuz - președinte și Drăgan Gabriel Vasile - secretar general, a procedat la efectuarea de plăți în perioada septembrie-decembrie 2004, în valoare totală de 276,8 miliarde de lei vechi către Consorțiul Caisley-IQ Management.

Parchetul Judecătoriei Sectorului 3 a dispus, în Dosarul nr.1540/2005, începerea urmăririi penale împotriva fostei conduceri a Autorității naționale sanitar veterinare și pentru siguranța alimentelor însă, de atunci și până în prezent, cercetările nu au mai avansat deloc, deși ar trebui să fie încheiat, dat fiind faptul că anchetatorii au toate datele afacerii la dispoziție.

Față de cele semnalate, solicit procurorului general al României explicații asupra cauzelor pentru care ancheta penală trenează iar vinovații, care au compromis acest contract și au făcut ca el să nu mai opereze, nu sunt încă trași la răspundere.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ștefan Baban - declarație politică intitulată România - analiză la prag de toamnă;

Urmează domnul deputat Ștefan Baban, Grupul parlamentar al PRM. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnă președintă,

Domnilor colegi,

"România - analiză la prag de toamnă"

Cum merge economia românească acum, în pragul toamnei, nu cred că este nevoie să mai spunem, pentru că fiecare dintre noi o simte pe propria piele. De la duduiala din primăvară, acum, după atâta ploaie, abia reușește să-și scoată apa din galoși. Doar guvernanții mai visează cu ochii deschiși că țara noastră are o creștere economică mai mare decât a Japoniei sau SUA sau că economia autohtonă se încadrează în parametrii de performanță impuși de țările europene, dacă dorim să devenim competitivi, dar și partener în cadrul Europei.

Realitatea este mult mai crudă. Dezechilibrele economice presează din toată părțile iar cunoscătorii, începând de la analiștii economici și terminând cu managerii entităților economice, nu văd prea multe variante de atenuare sau chiar de eliminare a acestora. De exemplu, deficitul de cont curent precum și cel comercial l-a făcut pe guvernatorul BNR să înăsprească la maximum posibil din ultimii 15 ani condițiile de creditare bancară atât în lei, cât și în valută. Aceasta este principala măsură care poate fi luată pentru ca aceste deficite să se încadreze în limitele impuse de Fondul Monetar Internațional și care să nu afecteze și inflația stabilită prin memorandumul cu organismul internațional. Surpriză a fost că, în momentul în care BNR a anunțat aceste măsuri, nimeni dintre finanțiștii numiți de Guvern și plătiți de contribuabil nu a ieșit la rampă să explice, pe înțelesul populației, de ce Banca Națională încearcă să limiteze aceste credite de consum, într-o țară în care importurile depășesc, de ani buni, cu mult exporturile. Nimeni dintre guvernanți nu și-a asumat o parte din această măsură nepopulară, totul căzând, inclusiv înjurăturile din partea populației, în sarcina guvernatorului BNR. Guvernator care, fiind un bun profesionist, a preferat să devină nepopular, decât să fie mai târziu învinuit de delăsare și nepăsare. Cum vor proceda băncile comerciale, rămâne la latitudinea și la riscul lor.

Șocurile petroliere care zguduie de ceva timp economia mondială au afectat și România. Dacă, în alte țări, guvernele au luat toate măsurile pentru atenuarea șocului prețului la carburanți, în țara noastră, ca de obicei, s-a sărit calul. Profitând de ce se întâmplă pe plan internațional, principala companie petrolieră din România, Petrom, a maorat, în decursul a 48 de ore, prețul carburanților la pompă, pentru ca în contextul mondial, veniturile acestei companii să se rotunjească și, totodată, să se recupereze și o parte din pierderile înregistrate în acest an și în anii trecuți. Amenințarea președintelui Băsescu, și anume investigația cerută Consiliului Concurenței, i-a redus la realitate pe cei de la Petrom care, imediat, au ieftinit prețurile. Această manevră, însă, nu a scăpat însă opiniei publice, care s-a întrebat cât de corectă și motivată a fost majorarea prețurilor, precum și cât de fructuoasă a fost privatizarea Petrom. Dar, avânt în vedere că de 15 ani numai privatizări păguboase s-au făcut, nu este momentul să mai dezgropăm trecutul.

Oricât am încerca să ocolim adevărul, Guvernul țării oricum are o prestație sub așteptări. Fie că excelează prin absenteism, fie prin amatorism, rezultatul este același: nici o mișcare relevantă, nici o măsură importantă care să urnească lentoarea cu care se mișcă România spre atingerea țelului final: aderarea la Uniunea Europeană. În afară de strategii naționale, de diletantism politic, de nehotărâre, actuala guvernare nu s-a făcut remarcată cu nimic. Promisiunile campaniei electorale au fost date uitării, soluțiile eficiente și rapide de ieșire a României din haosul economic în care se complace de peste 15 ani au dispărut subit, manifestându-se cu precădere lipsa de organizare și de realism în evaluarea costurilor și logisticii necesare aplicării planurilor propuse în toamna anului 2004, dezinteresul și lipsa de responsabilitate față de transpunerea lor în practică. Iar dacă la toate acestea adăugăm dușmănia politică și "plata polițelor", care se practică, avem imaginea reală a vieții economice, politice și sociale din România anului 2005.

Nu este de mirare că, pe zi ce trece, populația este din ce în ce mai resemnată, iar tinerii iau calea Occidentului și nu doresc să se mai întoarcă, fiind fermi convinși că doar peste 100 de ani se va putea schimba ceva în această țară.

Anul 2005 a fost un an foarte greu pentru români, din toate punctele de vedere. Resemnarea și credința în Dumnezeu sunt singurele caracteristici ale românilor. Dar acestea nu dau undă verde aderării României la Uniunea Europeană, fiindcă este nevoie de mult mai mult. Realizările de până acum sunt extrem de modeste, riscurile asumate de guvernanți sunt foarte mari, iar perspectiva aderării este mai importantă pe zi ce trece și deloc îmbucurătoare. Ce se va întâmpla, vom vedea la 01 ianuarie 2007. Dar trebuie să fim realiști, că la acea dată și după ea, nu va fi extraordinar pentru România și cetățenii ei.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Becsek-Garda Dezsö-Kálmán - semnalarea unor abuzuri înregistrate la composesoratul din Ciumani;

Urmează domnul deputat Garda Dezideriu, Grupul parlamentar al UDMR. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Becsek-Garda Dezső-Kálmán:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În ziua de 19 septembrie 2005, echipa de control a Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nu era lăsată să-și exercite dreptul de control la Ocolul silvic de regim Gheorgheni.

În zilele de 21 și 23 septembrie, în cadrul aceluiași ocol s-a blocat efectuarea unor inspecții pe terenurile asociației nr. 24 și a composesoratului din Ciumani, în prezența unor proprietari de drept care cunoșteau locurile unde aveau loc exploatări ilegale de masă lemnoasă.

Situația nu este fără precedent. Cazuri asemănătoare s-au constatat atât în vara anului 2001, cât și în cursul anului trecut. Pentru a fi mai explicit aș cita din textul Raportului nr. 511/5 iunie 2001, al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic și Cinegetic Harghita. "În ziua de 10 mai 2001 ne-am deplasat în comuna Ciumani pentru a verifica cele sesizate. Ne-am adunat în locul numit Magyarkut, următorii: Toós János și Suciu Sorin din partea ITRSC Harghita, Kiss Károly din partea Ocolului Silvic Gheorgheni, Benedek Emeric - președinte, Csata Károly - administrator și domokos Csaba - paznic de pășune din partea composesoratului Ciumani, și bartalis Imre - președinte, Király Miklós - administrator, Baróti Ferenc - consilier și Molnár Antal - cenzor din partea compesesoratului Szilfás.

Domokos Csaba s-a luat la încăierare cu Molnár Antal, căruia i-a strâns bărbia și mâna și cu Király Miklós, pe care i-a îmbrâncit. Domokos a afirmat că cei doi nu au ce căuta la control, acceptându-i doar pe Bartalis Imre și Baróti Ferenc. Aceștia din urmă însă, văzând cele petrecute s-au hotărât să nu participe la control."

Această descriere din raport este un text cosmetizat și nu sintetizează expresiile vulgare, amenințările, precum și încăierarea la care se face referire în raport. Prin acest blocaj descris în raport, inspectorii de la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Cinegetic s-au deplasat în alte locuri decât unde aveau loc infracțiunile. Prin urmare, nici constatările nu erau concludente.

Istoria blocajului s-a repetat în cursul anului 2004, când proprietarii Asociației nr. 24 au solicitat din nou o inspecție de fond pe teritoriul unde erau proprietari de drept, cu participarea lor. Din partea Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic și Cinegetic Brașov, controlul era condus de domnul inginer Potcovaru care, în loc să cerceteze infracțiunile, a încercat mușamalizarea cazului. La insistențele proprietarilor, a afirmat cinic că el nu se pricepe la control.

În prezent, proprietarii care au cerut să participe la inspecția de fond sunt amenințați atât de conducerea composesoratului, cât și a Asociației nr. 24 din Ciumani. Mai mult chiar, s-a organizat o ședință specială pentru denigrarea lor, unde au fost numiți "trădători" și "denunțători".

Stimate domnule ministru Gheorghe Flutur,

Eu sper că echipa de control a ministerului va accepta participarea acestor proprietari la controlul pe teren și se va deplasa în acele locuri unde drepturile proprietarilor s-au prejudiciat prin tăieri ilegale.

Totodată, consider că proprietarul, dacă se asociază cu pădurea sa într-o asociație, are drept real la control.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Vasile Cosmin Nicula - declarație politică intitulată Mandarinii portocalii;

Din partea Grupul parlamentar al PSD domnul deputat Iulian Iancu, dacă este prezent. Nu este. domnul deputat Cosmin Nicula. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Vasile Cosmin Nicula:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Apreciez faptul că domnul Iliescu a venit la timp și, cu ocazia aceasta, probabil o să mă inspire în a da un titlu declarației mele politice.

La cererea unor colegi de ai mei din grupul PSD, care erau foarte curioși miercurea trecută, când domnul vicepreședinte Bolcaș mi-a întrerupt microfonul, cum va continua discursul meu, le voi face plăcerea și le voi satisface curiozitatea: "mandarinii portocalii".

Se fac valuri în presă și pe la colț de stradă, pe podul de la Mărăcineni și în corturile sinistraților - de care puterea pare să fi uitat! - cu privire la prioritățile momentului dinaintea furtunilor sindicale de toamnă și de iarnă și a marilor tensiuni sociale pe cale să încingă atmosfera, generate de epuizarea repertoriului prezidențial și guvernamental pentru acest mandat.

Plata integrării s-a uzat, foametea, frigul și mizeria încep să-și intre insidios în drepturi, liberalii se pregătesc de falimentul programat de Traian Băsescu și de pupila lui de la Cluj.

Alianța Portocalie, mandarinii instalați la guvernare, încep să dea semne de vioiciune după ce președintele portocaliu a mutat, cu o singură apăsare pe telecomandă, nebunul de pe tabla de șah, cu intenție vădită de a-și anihila adversarii și de a-și supune partenerii.

Aceasta a început să Boc-ăne de dimineață și până seara pe toate posturile de radio și de televiziune și să aibă comportamentul tutorelui său, dinaintea debarcării liderului național în fluide - Petre Roman - pe care l-a și trecut pe linie moartă.

Guvernul portocaliu își joacă ultimele două cărți: Radu Berceanu și Bogdan Olteanu. Ambițioși băieții. Amândoi au dorința să ajungă al doilea, respectiv al treilea om în stat.

Li se îngroașă venele de la gât și li se urcă sângele la cap de atâta încordare și infatuare. Doar își joacă ultima carte!

Nimeni nu ia în calcul că această nebunie va irita atât clasa politică, cât mai ales electoratul. Sinuciderea politică este aproape. Președintele portocaliu are un singur țel acum, când țara este din nou inundată, acela de a-i schimba pe cei doi președinți ai Camerei Deputaților și ai Senatului cu două mandarine, una expirată, cealaltă decojită. Mai vrea să subjuge și PNL-ul printr-o torpilă secretă: Mona Muscă.

Mandarinii portocalii din administrația publică locală în ton cu cei de la centru, încearcă să se facă cunoscuți publicului prin tot felul de acțiuni mediocre, doar, doar, vor fi băgați și ei în seamă.

Cred că toți parlamentarii, indiferent de culoarea politică, trebuie să conștientizeze pericolul pe care îl reprezintă flagelul portocaliu care a început să afecteze, precum un virus scăpat de sub control, actul executiv și legislativ. Din păcate pentru noi toți, întoarcerea președintelui, ales al țării, din periplul său american, a readus asupra țării noastre norii groși de ploaie torențială, inundații, revărsări de apă. Până de curând blânde pâraie. Pe cât de nefirești, pe atât de nemiloase.

Din păcate, aceeași perioadă reprezintă pentru americani reluarea unui coșmar pe care îl credeau trecut. Un nou uragan îi amenință coastele.

Domnilor parlamentari,

Unii dintre domniile voastre, spre deosebire de americani ați votat "marinarul". Americanii nu au nici o vină. Au poate, e adevărat, mai mulți licurici decât Europa. Dar, nu din alt motiv, decât pentru că sunt o țară care se întinde pe aproape un întreg continent. Dragi colegi, portocali originali, cei dobândiți pe parcurs să ia aminte, vă comunicăm că o dată cu alegerea marinarului ați ales apa care, iată, ne izbește acum cu toată forța. Și nu numai în România, ci pe oriunde trece vajnicul marinar ales. Dacă vom continua în același ritm de manele, cu decizii politice luate la "Golden Spriț" sau la nunți, România se va integra în Uniunea Europeană o dată cu Coasta de Fildeș și Uganda, atunci când datorită derivei continentelor aceste țări vor intra în Europa.

Vă mulțumesc.

 
  Emil Strungă - declarație politică cu titlul Mica paradă;

Doamna Daniela Popa:

De la grupul parlamentar PNL domnul deputat Sorin Gabriel Paveliu. A venit în sală? Nu. Urmează domnul deputat Emil Strungă. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Emil Strungă:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Titlul declarației politice de astăzi pe care îl propun atenției dumneavoastră este "Mica paradă".

În debutul uneia dintre cărțile sale, Jean François Revel formulează unele întrebări cu privire la stânga occidentală de la sfârșitul secolului XX, întrebări la care obiectul este strategia avută în vedere pentru înlăturarea concluziilor care decurgeau în mod evident din eșecurile istorice ale stângii.

Constatăm că aceeași strategie desuetă o aplică astăzi social-democrația românească atunci când reprezentanții ei în Parlament cred că pot trage din istoria guvernării 2000-2004 învățăminte aflate în contradicție manifestă cu faptele actualei guvernări. Revel numește această strategie o "paradă" și nu am dubii că sub aceeași sintagmă pot fi caracterizate și moțiunile prezente și viitoare care vor fi discutate în Parlament.

În scrimă, "paradă" este acțiunea de a para lovitură și de a etala propriile podoabe pentru a atrage atenția asupra ta. Mica paradă, a social democrației românești la care s-a atașat Partidul România Mare și la care asistăm de câteva săptămâni, are ca obiectiv evitarea acțiunilor care încearcă să o așeze acolo unde îi este locul hotărât de electorat - în opoziție.

Atât discuțiile privind constituționalitatea unor legi, trecând la lansarea unor pseudorevoluții ale binelui, cât și depunerea de moțiuni, au un caracter demagogic și de obstrucție procedurală. Încercările opoziției parlamentare PSD - PRM se înscriu în această logică.

În acest scenariu stupid, opoziția își creează un ritm propriu prin care intenționează să aducă pe tapet, săptămânal, o moțiune la adresa cabinetului Tăriceanu. Moțiunile scurte și dese reprezintă cheia micilor succese, crede opoziția PSD - PRM.

Arsenalul este totuși limitat și el înregistrează un sens descendent: părea serioasă interpelarea asupra constituționalității, este specifică organizarea unei revoluții care se revendică de la o ideologie de stânga aflată permanent în fierbere, dar moțiunile sunt comedie de calitate îndoielnică: jalnice, prost puse înscenă, deplorabil regizate, demagogice. Ele ar trebui numite poțiuni nu moțiuni deoarece:

  1. fac parte din alchimia corozivă a modului în care înțelege opoziția să accepte că este perdantă;
  2. sunt date în doze mici și repetate pe cale orală, așa cum îi stă bine unei poțiuni; toți trebuie să mestece ceea ce este propus drept farmacoon (medicament) care să aibă darul de a vindeca organismul, fie el statul român sau societatea în întregul ei. Dar același cuvânt, farmacoon, mai înseamnă și otravă, care nu are deloc darul de a vindeca.

Găselnița moțiunii se potrivește spiritului domnului Adrian Năstase de a escamota activitatea Parlamentului, în speranța că își va salva fotoliul.

Totul pentru spectacol, totul pentru paradă, în încercarea disperată de a-și păstra înaltul scaun. Căderea va fi cu atât mai răsunătoare!

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Valentin Adrian Iliescu - despre ampla campanie de denigrare a actualului Guvern de către PSD;

Urmează, din partea Grupul parlamentar al PD, domnul deputat Valentin Adrian Iliescu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Partidul Social Democrat, pe fondul pierderii puterii politice în decembrie 2004, duce o amplă campanie de denigrare a actualului guvern. Diversiune, manipulare, etichetări comuniste, campanii de presă, toate sunt promovate de PSD, ca și continuator al practicilor ceaușiste, pentru a scădea încrederea cetățenilor în actuala putere politică. Culmea cinismului PSD merge până acolo încât, în loc să coopereze pentru rezolvarea situației create de potopul abătut asupra României, în loc să-și recunoască unele erori de guvernare care au generat o asemenea situație, liderii PSD speculează intens suferința oamenilor și încearcă să o transforme în capital politic.

Dar, să încercăm, prin câteva exemple, să vedem dacă scuzele și afirmațiile liderilor PSD se confirmă sau nu.

De multe ori, în ultimele luni, Mircea Geoană și alți lideri ai PSD au criticat vehement neimplicarea Guvernului României în procesul de aderare și lipsa de reforme în plan intern care vor împiedica integrarea României în ianuarie 2007 în Uniunea Europeană. La finele săptămânii trecute, la Bratislava, Comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, a declarat că apreciază progresele făcute de România în privința reformei sistemului juridic și a domeniului concurenței, progrese care cântăresc foarte mult în cadrul aderării prognozate pentru 1 ianuarie 2007. În cazul României, concluziile Raportului de țară al Comisiei Europene par să fie favorabile, spre deosebire de Bulgaria, care mai are multe de făcut pe calea reformei. Declarația a fost făcută recent de Anjelika Steinfort de la Dow Jones Newswires. Potrivit oficialului European, în ciuda faptului că, în decembrie 2004, România era cu mult în urma Bulgariei în cadrul procesului de integrare, astăzi, România se plasează mult mai bine decât vecina ei de la sud, atât în privința luptei împotriva corupției, cât și în ceea ce privește sectorul concurenței.

Ce este revoltător este faptul că mulți dintre liderii PSD, ignorând importanța momentului și plasându-și umorile și interesele personale mai presus de interesele țării, transmit zilnic din România către exterior, pe căi oficiale sau private, semnale nefavorabile integrării României în Uniunea Europeană. Aceste semnale se datorează incapacității liderilor PSD de a accepta rolul de partid de opoziție, de frustrările lor generate de pierderea unor privilegii și avantaje consistente furnizate de sistemul ticăloșit, pe care l-au construit cu trudă și migală în cei șaisprezece ani de la Revoluție.

Se cuvine, la acest moment, de la tribuna Parlamentului României, să punem public mai multe întrebări domnului Adrian Năstase:

  1. De ce domnul Titus Corlățean, vicepreședinte al PSD și euroobservator din partea acestui partid la Parlamentul European, își folosește toate cunoștințele, relațiile și contactele externe numai pentru demolarea imaginii României în străinătate?
  2. De ce se declară partidul pe care îl conduce susținător al legilor integrării iar la dezbaterea lor în plen se străduiește din răsputeri să fie retrimise la comisie, să se prelungească dezbaterea lor prin interminabile intervenții de procedură sau prin explicații inconsistente ale votului?
  3. De ce se încearcă permanent demolarea imaginii Parlamentului României, ca instituție democratică a statului, și crearea unor situații de criză prin certuri și frecușuri interminabile pe chestiuni de procedură la dezbaterea Regulamentului Camerei, pentru scopul meschin de a-l menține cu orice preț pe domnul Adrian Năstase în postura de președinte al Camerei Deputaților?

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
  Ionica Constanța Popescu - prezentarea unei scrisori adresate ministrului sănătății;

Urmează doamna deputat Ionica Constanța Popescu - Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

Aveți cuvântul, doamnă deputat.

   

Doamna Ionica Constanța Popescu:

Vă mulțumesc, doamna președinte,

Bună dimineața, stimați colegi.

Am primit la Cabinetul parlamentar din Deva o scrisoare adresată ministrului sănătății, domnul Eugen Nicolăescu, de către un om de afaceri din județul Hunedoara, proprietar al unor farmacii și al unui depozit de medicamente în orașul Hunedoara.

Aceasta, pentru că este vorba despre o femeie de faceri, își exprimă îngrijorarea față de intervenția statului, via Ministerul Sănătății, în economia de piață, prin intermediul Ordinului Ministrului Sănătății nr.924 din 31 august 2005 privind modificarea Ordinului ministrului sănătății și familie nr.612/2002 pentru aprobarea "Normelor privind modul de calcul al prețurilor la medicamentele de uz uman", fără o consultare în prealabil cu toți cei asupra cărora acționează efectele ordonanței.

În calitate de reprezentant al hunedorenilor în Parlamentul României am obligația de a face ca întrebările și problemele ridicate de oameni să ajungă la cei în măsură să ofere un răspuns competent.

În calitate de membru al Partidului Conservator, formațiune ce susține în mod constant interesele micilor întreprinzători, ale clasei de mijloc, îmi exprim speranța că demersurile actualului guvern au în vedere soluționarea unor probleme sociale ale societății românești, fără ca prin aceasta să fie generate efecte negative asupra activității și viitorului întreprinderilor mici și mijlocii.

Iată de ce dau citire acestei scrisori doamnei Tatiana Vasilescu, întreprinzător hunedorean, urmând ca ea să fie transmisă și sub forma unei interpelări ministerului în cauză.

"Înainte de a vă întreba care sun soluțiile pentru ieșirea din criză a societății pe care o reprezint și care sunt considerentele legale prin care Ordinul nr. 924 din august 2005 modifică prețurile medicamentelor aflate pe stoc sub prețul de achiziție, vreau să vă relatez domnule ministru pe scurt situația societății noastre.

În Hunedoara, oraș în care rata șomajului este de 25%, a luat ființă în anul 2000 singurul depozit de medicamente. O echipă tânără, dinamică, a pornit la drum în această afacere investind bani grei (girându-și propria locuință), muncă și foarte mult timp cu profundă încredere în economia de piață și în politica liberală, dar și în speranța că viața noastră și a copiilor noștri aflați acum la vârsta primilor pași la școală se va îmbunătăți.

După doi ani, firma a început să înregistreze profit, în condițiile în care adaosul comercial era de 5%. Am crescut încet și sigur, ajungând să facem distribuție în 4 județe.

Credite, mașini de distribuție cumpărate în leasing, sunt câteva dintre lucrurile care ne obligă să vă întrebăm, domnule ministru, cu ce drept ați hotărât să ne falimentați? Ordinul domnului ministru Cinteză ne-a făcut să încheiem luna a VI-a cu o pierdere de 700 de milioane lei vechi, acest lucru, în condițiile în care noi nu facem importuri și din cauza faptului că, urmare a concurenței acerbe, adaosul comercial a scăzut la 3%.

La noi nu este vorba de scăderea adaosului comercial ca la farmacii, la noi este vorba de diminuarea prețului de achiziție. Acum, prin Ordinul 924 din 2005, suntem obligați să reducem din nou prețul de achiziție cu aproximativ 9%. Stocul nostru de marfă este de 10 miliarde de lei. Rezultă, așadar, o pierdere de circa un miliard.

V-ați gândit vreodată că puteți fi în situația unor tineri care au învățat, au muncit ca să aibă propria lor afacere, au plătit impozitele și taxele la zi, ca să poată fi falimentați de un ordin ministerial, prin care sunt obligați să vândă mai ieftin decât au cumpărat? Pentru că la asta se reduce demersul dumneavoastră de a face protecție socială, recunosc, binevenită și necesară pentru o mare parte a populației, dar nu pe spatele oamenilor de afaceri și nu în mod arbitrar și nepredictibil.

Nu încercați, domnule ministru, să reparați o nedreptate, aceea care ține de prețul ridicat al medicamentelor pentru public, printr-o altă nedreptate, falimentarea celor care au investit în distribuția de medicamente. Nu puteți rezolva o criză generând o alta.

Studiile noastre de marketing făcute la începutul anului ne-au permis să achiziționăm autoturisme în leasing. Suntem acum în imposibilitatea de a plăti ratele. Furnizorii ne dau în judecată pentru recuperarea debitelor și uneori penalitățile dublează valoarea facturilor de achiziție. Farmaciile nu ne plătesc pentru că banii lor s-au transformat în arierate care se tot amână a fi plătite.

Vă întreb, domnule ministru, credeți că măsurile "liberale" pe care dumneavoastră le luați sunt după principiile sănătoase ale economiei de piață sau reprezintă un amestec grosolan al statului într-o afacere 100 privată, care se poate finaliza prin exterminarea micilor investitori autohtoni în competiția dură cu rechinii care controlează piața de medicamente?

În speranța unui răspuns care să-mi permită atât plata în continuare a taxelor către stat, astfel încât să nu intru în conflict cu legile țării, cât și continuarea afacerii în mod cinstit, în parametri firești, ca om ce cred în importanța existenței întreprinderilor mici și mijlocii și în politica liberală, vă asigur, domnule ministru, de stima mea. Semnează Tatiana Vasilescu - întreprinzător hunedorean".

Vă asigur și eu la rândul meu, domnule ministru, de întreaga mea considerație.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

 
  Iulian Iancu - declarație politică intitulată Contorul pentru energie termică - instrument de măsură a minciunii;

Din partea Grupului parlamentar PSD, domnul deputat Iulian Iancu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Iulian Iancu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o "Contorul pentru energie termică - instrument de măsură a minciunii"

Anii 2002 și 2003 au fost marcați de una din cele mai importante teme politice impuse de primarul general de atunci - contorizarea energiei termice furnizată în sistem centralizat, drept unica soluție pentru consumatorul casnic de a plăti atât cât consumă.

Subiectul astăzi se demonstrează a fi fost doar o temă de atac politic, pentru că odată obținută finanțarea prin aprobarea creditului de către Consiliul General al Capitalei, nici astăzi nu s-a finalizat contorizarea Bucureștiului.

Deși în 2003, actualul președinte al țării se angajase să finalizeze contorizarea până la începutul sezonului rece din 2004, iată peste câteva zile începe sezonul rece al anului 2005, iar bucureștenilor li se rezervă o nouă surpriză, creșterea facturii la întreținere numai pentru apă caldă și căldură cu încă 20%.

Problema în esență nu era contorizarea. Restructurarea RADET și reabilitarea întregului sistem de alimentare cu energie termică reprezinta principala temă - subiect exclusiv al primarului general.

Nu numai că nici până astăzi nu a fost întocmit un asemenea material, mai mult li se vorbește oamenilor numai despre montarea obligatorie de repartitoare de căldură cu fonduri externe. În fapt, oamenii constată o creștere cu 20% a facturii pentru energie termică și căldură, o reducere a subvenției cu 33%, nefinalizarea procesului de contorizare și nici o acțiune pentru restructurarea celei mai mari regii din România - RADET.

Deși a fost atributul exclusiv al primăriei generale a Capitalei, în anul 2003 s-a constituit un colectiv format din specialiști aparținând Departamentului de politici energetice ai Ministerului Economiei și Comerțului, ai instituțiilor de specialitate, ai Ministerului Administrației și Internelor și RADET, care a realizat o strategie privind restructurarea RADET și de modernizare a sistemului de alimentare cu căldură al Capitalei.

A fost organizată o vizită la Sofia la care au fost invitați și reprezentanți ai RADET. S-au stabilit pașii pentru restructurarea RADET, începând de la punctul de furnizare a agentului termic, până în apartamentul consumatorului. S-au promovat proiecte de reducere a costurilor la producător, Bucureștiul beneficiind de cel mai mic preț al energiei termice la producător din țară.

Printr-o analiză comună cu reprezentanții Băncii Mondiale s-a prezentat reprezentanților RADET atât eficiența măsurilor de restructurare a sistemului, cât și efectul asupra reducerii consumului și, implicit, a facturii prin modernizarea sistemului, respectiv montarea contoarelor, robineților termostatați și a repartitoarelor de căldură pentru fiecare bloc și apartament în parte. Au fost prezentate inclusiv schemele de finanțare, până și modul în care trebuia organizată licitația pentru firmele care asigură furnizarea, montarea și întreținerea acestor echipamente.

De asemenea, împreună cu Banca Mondială, Ministerul Economiei și Comerțului și Ministerul Administrației și Internelor au organizat un simpozion privind situația alimentării cu energie termică a orașelor din România, stabilindu-se soluții de la tipul sistemului de alimentare cu energie termică și până la modalitatea de finanțare prin credit oferit de Banca Mondială. A fost analizată și dezbătută public, inclusiv metodologia de stabilire a prețului energiei termice. Au fost prezenți reprezentanți ai tuturor orașelor din România care beneficiază de energie termică în sistem centralizat.

În paralel, a fost realizat proiectul privind Legea energiei termice, supus dezbaterii publice, proiect care reglementează cadrul legal privind contorizarea, montarea repartitoarelor de căldură etc.

În paralel, prin Legea nr.231/2003 s-au instituit măsuri speciale pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuințe. Guvernul Năstase prevăzuse în acest scop 99 milioane de euro pentru anul 2005.

De asemenea, prin distribuirea sumelor neutilizate, Bucureștiul a beneficiat în anul 2004 de 351 mld. lei în plus numai pentru lucrări de reabilitare și modernizare a sistemului de alimentare cu apă caldă și căldură. Ce s-a ales de toate aceste proiecte, o dată cu preluarea puterii de către Alianța D.A.?

  • programul de contorizare al Bucureștiului nu este nici astăzi finalizat;
  • RADET nu are nici un program de restructurare. Cei 351 mld. lei s-au risipit ca și cum ai fi aruncat o cană de apă în fântână;
  • proiectul Legii energiei termice, deși finalizat în anul 2004, abia acum va fi supus analizei comisiilor parlamentare;
  • din cele 99 milioane de Euro prevăzute pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuințe, conform Legii nr.231/2003, au fost alocate de către Guvernul Tăriceanu doar 5 milioane Euro, iar în actualele condiții nu se vor cheltui nici jumătate;
  • nu s-a promovat nici o măsură, nici privind aplicarea Strategiei de restructurare și modernizare a sistemului de alimentare cu căldură a capitalei, nici din studiul Băncii Mondiale privind măsurile de finanțare la nivelul celorlalte orașe din România;
  • au fost anulate măsurile de ajutor social, dar în paralel s-a recurs la majorarea cu 20% a prețului Național de Referință;
  • s-a recurs la reducerea cu 33% a subvenției pentru energie termică, dar nu s-au realizat în echivalent lucrările de reabilitare a sistemului de alimentare cu căldură;
  • societățile care produc energie termică din subordinea primăriilor au fost lăsate anul acesta învoia sorții, nerealizând până la această dată stocurile de combustibil pentru iarna 2005- 2006, ba mai mult, înregistrând restanțe mari la colectarea contravalorii facturilor și datorii de zeci de miliarde la buget.

Concluzie: după 9 luni de guvernare, jocul politic bate decizia economică.

Efectul: la iarnă cetățeni, cu sau fără contoare și repartitoare, vor plăti facturi pentru consumul de apă caldă și căldură cu cel puțin 30% mai mari față de sezonul rece precedent, în condițiile în care consumul de agent termic pe apartament scade cu 10%; primăriile nu dispun nici măcar de resursele necesare pentru a acoperi, cel puțin pentru lunile noiembrie și decembrie diferența de subvenție.

La toate acestea se adaugă scumpirile la gaze și energie electrică. Dacă în luna decembrie a anului trecut întreținerea unui apartament cu trei camere locuit de trei persoane era de 2.900.000 lei, pentru aceeași locuință la iarnă se va plăti 3.700.000 lei. O creștere cu 28% în 12 luni;

Aproape o treime din populație are restanțe la furnizori de agent termic, iar pensionarii au strâns deja 165.000 de semnături pentru indexarea pensiilor pentru a putea suporta noile majorări de prețuri.

Dintr-o analiză preliminară reiese că o persoană va plăti în iarna 2005-2006 suma de 1.710.000 lei, în vreme ce pentru două persoane costurile cresc la 2.460.000 lei, la 3.420.000 lei pentru trei persoane și la 4.170.000 lei pentru patru persoane.

Toate aceste costuri cad ca un blestem pe capul românilor, în timp ce din partea Guvernului nimeni nu s-a gândit că programul de reabilitare termică a blocurilor vechi trebuie demarat de urgență, deoarece 40% din căldură se pierde prin perete și ferestre, că programul de restructurare al RADET și de reabilitare a rețelelor de termoficare trebuie aplicat imediat, deoarece mai bine de 10% din căldură se pierde în pământ, că nu trebuiau eliminate deducerile din impozitul pe venit pentru lucrările de reabilitare termică a apartamentelor și de montare a robineților termostatici și a repartitoarelor de căldură.

Activitatea de până acum a actualului guvern și a alianței D.A. demonstrează că politica economică și problemele cetățenilor nu se află pe agenda Guvernului. Țara se îneacă, iar guvernul încă se mai remaniază, iar Alianța D.A. schimbă președinții de Cameră.

În aceste condiții, dacă amintești actualei guvernări, să zicem, la întâmplare, de Hotărârea de Guvern nr. 163/2004 privind Strategia națională în domeniul eficienței energetice, sau de analiza inspecțiilor tehnice a centralelor termice și a instalațiilor de încălzire centrală a școlilor și liceelor din România, este ca și cum riști să le propui teme de care nu au auzit niciodată, din moment ce pentru temele cunoscute legate, iată, de agenda directă a cetățeanului, nu au nici o reacție.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Ioan Ghișe - intervenție cu tema Necesitatea și urgența folosirii votului electronic și nominal în Camera Deputaților;

Ultima înscriere la cuvânt, din partea grupului parlamentar PNL, domnul deputat Ioan Ghișe.

   

Domnul Ioan Ghișe:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Titlul declarației politice este: "Necesitatea și urgența folosirii votului electronic și nominal în Camera Deputaților "

Într-un sistem constituțional democratic al unui stat de drept, Parlamentul este instituția fundamentală de reprezentare a poporului suveran.

Scopul sistemului politic instituit este de a servi interesele generale ale cetățenilor reprezentați prin aleșii lor, selectați în mod legal, liber și democratic.

Politicienii ar trebui să fie prestatori de servicii politice necesare cetățenilor alegători și pe care politicienii să îi reprezinte în Parlament sau în structurile autorităților publice județene și locale.

Cea mai clară și sigură formă de reprezentare a cetățenilor este transparența totală a voturilor exprimate de parlamentari în Parlament, atât în plen, cât și în comisiile parlamentare.

Această situație este la fel de valabilă pentru autoritățile deliberative de nivel județean sau local.

Votul electronic și publicarea acestuia sunt mijloacele prin care se pot împlini cele exprimate mai sus.

Votul nominal și transparent responsabilizează maxim pe parlamentari, consilieri județeni și locali, aleșii cetățenilor în organismele puterii delibarative.

În Camera Deputaților încă nu se votează electronic și apare în mod firesc și logic întrebarea: Cine și de ce blochează acest vot electronic?

Menționăm că aparatele pentru vot electronic sunt instalate pe pupitrele deputaților încă de la începutul actualei sesiuni parlamentare, dar instalația nu se pune în funcțiune.

Este clar că cei care conduc această Cameră a Parlamentului, în mod voit și premeditat răpesc cetățenilor dreptul de a ști cine, ce, când și cum votează.

Care este scopul acestei atitudini? Simplu. Să nu afle cetățenii cine și cum votează.

De ce? Pentru că gândurile, acțiunile și votul lor ascund interese de grup puse deasupra intereselor generale ale cetățenilor alegători. Cineva nu vrea ca cetățenii să afle ce se petrece în Camera Deputaților.

Acești politicieni sunt cei care încalcă regulamentul Camerei Deputaților, tot ei, când pot fură la numărarea voturilor, iar după ce fură, apoi doresc să nu se afle acest lucru, motiv pentru care mai și mint presa și, prin intermediul ei, pe cetățeni.

Față de starea de fapt, subsemnatul Ioan Ghișe, deputat liberal de Brașov, somez public pe președintele Camerei Deputaților, domnul Adrian Năstase, să își asume răspunderea personală și să anunțe public care este termenul limită până la care în Camera Deputaților, pe care o conduce, se va vota electronic, iar votul nominal al deputaților, în plen și în comisii, va fi făcut cunoscut cetățenilor.

Dacă președintele Camerei Deputaților nu va rezolva nici în termen de două săptămâni problema votului electronic în plenul Camerei, anunț de acum că subsemnatul voi începe o grevă japoneză la care voi solicita sprijinul și al altor colegi deputați.

Dacă va fi cazul, voi continua cu alte forme de protest și acțiune parlamentară regulamentară până când președintele Camerei Deputaților va rezolva cu ajutorul personalului tehnic și administrativ problema votării în sistem electronic în plenul Camerei Deputaților.

Apreciez că prin exprimarea votului nominal și electronic în Parlament vom servi mai corect interesele generale ale României și vom onora mai bine mandatul pe care ni l-au încredințat cetățenii prin votul lor.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

A fost ultima înscriere la cuvânt.

 
   

Vă mai anunț că din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnii deputați Emil Radu Moldovan, Ioan Mocioalcă, Mihai Apostolache, Vasile Soporan, Manuela Mitrea, Viorel Pupeză, Aura Vasile, Aurel Gubandru, Vasile Pușcaș, Minodora Cliveti, Ioan Munteanu, Eugen Bejinariu, Petru Tărniceru, Claudiu Popp, Gheorghe Sârb, Marin Diaconescu, Petru Andea, Marian Săniuță, Constantin Amariei au depus în scris la secretariat.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., tot în scris, au depus Mihai Sandu Capră, Dan Mihai Marian, Mircea Ciopraga, Ion Preda, Mircea Pușcă, Claudiu Mihail Zaharia și Cristian Adomniței.

Din partea Grupului parlamentar al P.D., în scris, la secretariat au depus doamna deputat Ionela Pop-Bruchental, domnii deputat Horia Văsioiu, Constantin Traian Igaș, Alexandru Mocanu și Valeriu Tabără.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., au depus în scris domnii deputați Adrian Moisoiu, Paul Magheru și Marius Iriza.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, doamna deputat Grațiela Iordache și domnul deputat Bogdan Ciucă.

Dacă mai sunt domni deputați care vor să depună în scris declarațiile politice, îi rog să se anunțe la secretariat.

Vă mulțumesc. În cinci minute va începe și ședința în plen.

Doamna deputat Grațiela Iordache nu depune în scris declarația sa politică.

 
     

(Următoarele declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință)

 
    Adina Ioana Vălean - declarație politică: PNL propune reforma instituțiilor politice din România;

Doamna Adina Ioana Vălean:

Declarație politică: "PNL propune reforma instituțiilor politice din România"

Stimați colegi,

În contextul dezbaterii politice cu privire la necesitatea de reformă a sistemului politic românesc, PNL a pregătit un proiect propriu în ceea ce privește viziunea liberală asupra reformei instituțiilor politice din România.

Cu toate acestea, dorim să reafirmăm faptul că PNL consideră că prioritatea absolută a acestei perioade este asigurarea condițiilor pentru integrarea europeană a României la 1 ianuarie 2007. Acest proces este extraordinar de complex și necesită o operă legislativă și administrativă fără egal în istoria României din ultimul secol.

Din acest motiv, noi credem că România are nevoie ca, în următoarele 15 luni, Guvernul să se concentreze asupra integrării europene și să muncească pe rupte pentru îndeplinirea tuturor condițiilor necesare pentru aceasta.

O a doua exigență a momentului este refacerea țării după inundații. Vedem cu toții ce efecte teribile au avut recentele ploi care au afectat mai ales Muntenia și Dobrogrea. Să nu uităm că România are probleme sociale foarte grave lăsate de precedentele viituri în Moldova, în Banat și în alte regiuni. Încă există oameni care nu au case deși toamna deja a venit. Toți aceștia au nevoie de ajutor.

În localitățile afectate de inundații din Călărași, oamenii cu care am stat de vorbă nu mai sunt interesați de dezbaterile politice. Acum nu ar trebuie să existe teme politicianiste care să perturbe acum buna funcționare a guvernului.

În ciuda acestei reticențe a publicului, este o chestiune de realism politic în a observa că sistemul politic româneasc are nevoie de anumite schimbări. PNL a identificat trei teme importante în acest sens ce ar trebui discutate în viitor, pe termen mediu.

În primul rând, PNL susține că este nevoie de o reformă de structură a Parlamentului. Susținem în continuare sistemul bicameral, dar numărul de parlamentari trebuie redus la 85 de senatori și la 280 de deputați. Argumentele principale pentru păstrarea Senatului sunt modelul democrațiilor europene, care folosesc în majoritate covârșitoare sistemul bicameral, și tradiția foarte îndelungată a acestui sistem în România democratică de dinaintea celui de al doilea război mondial. Dorim ca Senatul să joace un rol important în procesul de descentralizare, așa cum se întâmplă îm majoritatea statelor din Uniunea Europeană. Astfel, rolul camerei superioare trebuie să fie acela de a reprezenta interesele comunităților locale și să dea glas intereselor acestora.

O altă direcție de reformă concepută de PNL este aceea a sistemului electoral. Experiența de până acum arată importanța unei astfel de reforme iar opinia publică o așteaptă. PNL propune introducerea scrutinului majoritar uninominal cu două tururi de scrutin pentru senatori, județele urmând a trimite unul, doi sau trei senatori, în funcție de mărimea populației. Aceștia trebuie să fie aleși prin vot direct, în circumscripții uninomiale. În ceea ce privește alegerea Camerei Deputaților, PNL a depus deja un proiect de lege la Parlament care îmbină avantajele sistemului uninominal cu cele ale scrutinului proporțional. În ceea ce privește votul pentru Parlamentul European, PNL propune folosirea unui sistem electoral proporțional de listă în timp ce întreg teritoriul național va fi o circumscripție electorală unică. Argumentul principal pentru aceasta este că sistemul reprezentării proporționale este și cel recomandat de instituțiile europene pentru că oferă o reprezentativitate mai mare curentelor politice minoritare.

În al treilea rând, PNL susține necesitatea unei modificări a Constituției cu scopul de a introduce, după 2007, prevederi conforme cu noul statut de stat membru al UE. Necesitatea acestor prevederi se va releva abia în primii ani de după aderare. În plus, PNL apreciază că problema cea mai complicată în prezent, din punct de vedere constituțional, este o anumită neclaritate a prevedererilor referitoare la competențele din sfera puterii executive. Din acest motiv considerăm că ar trebui ca, la viitoarea modificare a Constituției ce ar trebui făcută abia după aderare, să se discute o modalitate mai eficientă de definire a competențelor în zona puterii executive.

Credem că aceste trei reforme, deși sunt absolut necesare, trebuie abordate cu prudență, în spirit european. România nu trebuie să ofere imaginea unei instabilități constituționale de tip sud-american. De asemenea, reamintim faptul că mulți dintre partenerii noștri europeni critică instabilitatea legislativă a României în multe domenii ale vieții sociale și economice. Din toate aceste motive, credem că nu trebuie accentuată imaginea unei anumite instabilități constituționale care nu este caracteristică sistemului politic românesc.

    Adrian Moisoiu - declarație politică cu titlul Udemeriștii să învețe Constituția României!;

Domnul Adrian Moisoiu:

Udemeriștii să învețe constituția României!

Pentru început, am să prezint câteva date statistice înregistrate la ultimul recensământ al populației și locuințelor, din martie 2002:

  • în județul Mureș, din o populație stabilă de 579.862 locuitori, s-au declarat români 308.627, maghiari 227.613 și secui 60;
  • în județul Harghita, din o populație stabilă de 326.020 locuitori, s-au declarat români 45.850, maghiari 275.722 și secui 119;
  • în județul Covasna, din o populație stabilă de 222.274 locuitori, s-au declarat români 51.665, maghiari 164.055 și secui 64.

În ceea ce privește limba maternă, doresc să vă informez că în județul Harghita sunt doar 9 persoane cu limba maternă limba secuiască, în timp ce în Odorheiu Secuiesc nu există nici o persoană cu limba maternă - secuiască.

Și atunci de unde Ținut Secuiesc? La Camera Deputaților, ca și în sesiunea legislativă trecută, este înregistrată și probabil va intra curând în discuție o propunere legislativă privind Statutul de Autonomie al Ținutului Secuiesc care are indicativul de înregistrare pl-x nr. 295 / 2005. Dar care Ținut Secuiesc?

Domnilor de la U.D.M.R., care ați înregistrat această inițiativă legislativă, de ce nu a-ți spus Ținut Maghiar? Pentru că încă din prima frază a expunerii de motive se spune: "Secuimea, populație autohtonă cu identitate națională maghiară, majoritară în Ținutul Secuiesc, ..." Vă răspund eu: fiindcă Ținut Secuiesc nu există, ci este numai o himeră a Ungariei Mari în mintea Dumneavoastră, care săpați în mod tenace de 86 de ani la destrămarea României!

O etnie, pentru ca să existe, trebuie să fie așezată undeva și să aibă o limbă proprie. Din datele prezentate mai înainte, nu rezultă acest lucru. Cu un total de 243 de secui în cele trei județe și nici aceia de limbă maternă secuiască, este mai mult decât fals modul în care prezentați problema.

Reveniți mereu la o dorință care a mai fost respinsă de parlament în legislatura 2000-2004 (rezultatul votului de la 28 septembrie 2004 a fost de 235 voturi pentru respingere, 9 voturi împotrivă și o abținere), în speranța că șantajând pe această temă, colegii Dumneavoastră de azi de la guvernare își vor trăda propria lor națiune, cea română și vor admite o asemenea inițiativă parlamentară.

De aceea doresc să amintesc câteva aliniatele din Constituția României:

Articolul 1 alineatul (1): "România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil",

Articolul 1 alineatul (5): " În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie."

Articolul 2 alineatul (2): "Nici un grup și nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu."

Articolul 3 alineatul (1): "Teritoriul României este inalienabil".

Articolul 3 alineatul (3): "Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe..."

Articolul 4 alineatul (2): "România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială.

Articolul 6 alineatul (1): Statul recunoaște și garantează persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase.

Articolul 13: "În România, limba oficială este limba română."

Articolul 128 alineatul (1): "Procedura juridică se desfășoară în limba română".

Și pentru că există prevederi constituționale, atrag atenția că încălcarea lor este stipulată în Codul Penal sub numele acțiuni împotriva ordinii constituționale.

Apreciez că acest proiect de lege jignește demnitatea noastră națională, și întreb: Cât timp vor mai abuza reprezentanții U.DM.R. - ului de indiferența aliaților lor și de prostia poporului român? Cât timp ne vor speria, cu susținerea aderării la Uniunea Europeană a unei Românii, dezmembrate, numai dacă va acorda autonomia teritorială secuilor și individuală etnicilor maghiari?

    Adrian Semcu - cerere adresată Guvernului de a prezenta un program de sprijin pentru populația rurală afectată de inundații și alunecări de teren;

Domnul Adrian Semcu:

Declarație politică

Stimați colegi,

Am discutat mult, în aceste zile, despre integrarea europeană (care va fi), despre Regulamentul în baza căruia funcționează Parlamentul României (și care se va schimba), dar mi se pare că am discutat prea puțin despre ceea ce se întâmplă în România la timpul prezent!

România a fost lovită de calamități fără precedent!

Au murit oameni, le-au fost distruse casele, agoniseala de-o viață, le-a fost luată de ape, și-au pierdut animalele, furajele strânse cu trudă nu mai există, grădinile din care își duceau traiul au fost spulberate...

Nici asociațiile nu au fost ocolite de furia apelor și zone întregi de terenuri agricole s-au transformat în luciu de apă, în fața cărora oamenii și utilajele nu mai au nici o putere...

Plantații întregi de viță de vie nobilă au fost, la rându-le, afectate, cu repercusiunile știute asupra calității producției, asupra exportului...

Dacă asociațiile și societățile agricole își vor găsi - într-un fel sau altul - resurse pentru a supraviețui, nu același lucru se poate spune despre agricultorii individuali, care constituie, încă, majoritatea în România.

Știu că a fost un an îngrozitor de greu pentru Guvern!

Știu că dezastrele naturale au dat peste cap orice logică a priorităților în ceea ce privește cheltuirea banului public: vine iarna și sinistrații - din ce în ce mai mulți - nu au un acoperiș deasupra capului. Cad poduri după poduri, șoselele, drumurile naționale și căile ferate cedează și ele...

Dar, ca om care a lucrat o viață în agricultură și ca vicepreședinte al comisiei de specialitate a Camerei, trebuie să vă cer, astăzi, să ne gândim și la ceea ce - cam sec - se numește "siguranța alimentară" a populației, mai ales a celei din zonele rurale afectate de inundații și alunecări de teren, al cărei venit în nici un caz nu va putea face față iernii 2005 și primăverii 2006!

La vremuri excepționale se impun măsuri excepționale. Cu orice cost! Pentru că este vorba despre oameni!

Iată de ce, vă rog să fiți de acord să îi cerem Guvernului să pregătească și să ne prezinte, în regim de urgență, un program de sprijin dedicat, în mod explicit, acestui segment al populației, program pe care vă rog să îl susținem cu toții, indiferent de culoare politică sau limbă maternă!

Vă mulțumesc!

    Alecsandru Știucă - intervenție cu tema Manuscrisele eminesciene;

Domnul Alecsandru Știucă:

"Manuscrisele eminesciene"

Coordonarea de către Academia Română a unui proiect cultural de excepție, care ambiționează să redea literaturii române, într-o formă și conținut de excepție, creațiile fundamentale, care legitimează spiritul european al culturii noastre, impune mobilizarea tuturor resurselor pentru transpunerea sa în practică.

În aceste condiții, sub îngrijirea președintelui Academiei Române, domnul profesor Eugen Simion, au apărut lucrări de referință, unele fără precedent în cultura noastră.

"Opere fundamentale" ale literaturii române - în colecția Pleiade - din care au apărut 58 de volume, " Dicționarul general al literaturii române" ( A-B, C-D, E-K ), "Istoria Românilor" ( 8 volume ), "Dicționarul ortoepic, ortografic si morfologic al limbii române" ( Doom - ediția a II- a ), " Discursurile de recepție la Academia Română" ( 8 volume ), în curs de editare "Gramatica limbii române" - reprezintă doar o parte din generosul proiect de aducere la zi a patrimoniului literar românesc.

Au apărut, de asemenea, primele 2 volume dintr-o serie de 21, din ediția manuscriselor eminesciene. Această lucrare împlinește o mai veche așteptare - accesul tuturor celor interesați la cele 12.000 de pagini de manuscrise, donate în 1901 Academiei Române de către Titu Maiorescu. Răsfoit de generații de cercetători, manuscrisele originale eminesciene au cunoscut un proces de degradare, care le-a adus în situația de a nu mai putea fi consultate direct.

În realizarea acestei lucrări, Academia Română a solicitat sprijin instituțiilor statului, inclusiv Guvernului și Parlamentului României. Senatul a promis o susținere de 5 miliarde de lei ( vechi). Doamna exministru al culturii, Mona Muscă, a găsit de cuviință să expedieze o problemă importantă a culturii românești în derizoriu, într-o formulă voit pretențioasă, dar eșuând, ca de atâtea ori, într-un spectacol verbal fără conținut. Doamna deputat Mona Muscă, într-un exces civic afirma că "Ministerul Culturii subvenționează cititorul și nu editorul". Greu de descifrat sensurile adânci ale unei formulări atât de plate, care trădează confuzii evidente.

Suntem gata să salutăm o eventuală implicare a actualei conduceri a Ministerului culturii în susținerea acțiunii Academiei Române de editare a manuscriselor eminesciene. Reacția pozitivă a ministrului culturii, domnul Adrian Iorgulescu, în realizarea acestui proiect de interes național s-ar constitui într-un fapt care ar onora instituția pe care o conduce și ar genera interesul și altor factori de cultură, și nu numai, la susținerea acestei remarcabile inițiative a Academiei Române.

    Alexandru Mocanu - declarație politică cu titlul Aroganța PSD otrăvește apele;

Domnul Alexandru Mocanu:

"Aroganța PSD otrăvește apele!"

În ultimii ani, în presa centrală și locală, a curs multă cerneală în legătură cu vila pe care ex-deputatul Ionel Marineci și-a construit-o taman în parcul din centrul municipiului Roșiori de Vede.

Nu doresc să analizez acum de ce autorizația de construire a fost eliberată pe numele unei fundații de caritate, după care vila a devenit proprietatea ex-deputatului. Nu comentez nici coincidența că firma care a construit vila obținuse cu câteva luni înainte câteva lucrări "grase" din bani publici, atribuite de către mai marii pesediști județeni ai momentului. Cu atât mai puțin nu am să mă refer acum la "valoarea declarată" a acestei vile și nici la aspectul că, aproximativ în același interval de timp, domnul Ionel Marineci și-a ridicat alte două case, zice-se de vacanță: una la munte, la Moeciu, iar alta la mare, la Costinești. Sunt alții, plătiți de către noi toți, care ar fi trebuit să analizeze cu atenție măcar unele din aceste aspecte.

Prin această declarație, doresc să atrag atenția asupra unei situații pe care o consider extrem de gravă, situație ce mi-a fost relatată zilele trecute, în timpul unei audiențe, de un vecin al domnului Marineci, locatar al blocului S 111. Prezentându-mi schița alăturată, acesta susține că apele uzate menajere rezultate din vila domnului Marineci sunt deversate în rețeaua de canalizare pluvială a municipiului, de unde ajung direct în râul Vedea! Cetățeanul susține că neexistând prin fața vilei canalizare menajeră, ci numai pluvială, domnul Marineci ar fi forțat pe colegii săi de partid care conduceau orașul în acea perioadă să închidă ochii la această extrem de gravă ilegalitate. Altfel, domnul Marineci ar fi trebuit să finanțeze un racord propriu menajer, lung de cca. 75 m până la cea mai apropiată rețea de canalizare menajeră.

Nu știu dacă domnul Marineci a obținut avizul prevăzut de lege pentru racordarea în canalizarea pluvială. Dacă l-a obținut, acesta trebuie anulat de îndată întrucât este eliberat cu încălcarea gravă a legii, iar persoana care l-a eliberat trebuie să suporte cele mai aspre consecințe ale legii. Dacă nu a avut acest aviz pentru racord în canalizarea pluvială și s-a "înțepat" fraudulos, prin abuz și nesocotire a legii, domnul Marineci trebuie să suporte consecințele legii, ca orice cetățean.

Indiferent de ce spun actele, "vecinul" domnului Marineci Ionel este convins că nu se poate ca autoritățile locale să nu fi observat ilegalitatea. De altfel, de fiecare dată când domnul Marineci se duce să plătească taxa pentru canalizarea menajeră, cuiva din cadrul autorității locale ar trebui să i se "aprindă beculețul", știind că pe acea străduță nu este canal menajer! Sau poate domnul Marineci nu plătește nici măcar taxa modică pentru canalizarea menajeră?! În schimb, zilnic, de la înălțimea aroganței pesediste, toate murdăriile domniei sale și ale familiei sunt trimise direct în râul Vedea, râu din care unii chiar își asigură necesarul zilnic de apă de băut!

Sper că Prefectura și Garda de mediu va pune capăt imediat acestei situații inadmisibile și se vor lua măsurile prevăzute de lege. Nesimțirea, aroganța și comportamentul ciocoiesc ai unor "furunculi" ai perioadei de tranziție trebuiesc stopate și înlăturate cu toată forța de care este capabilă societate. (Domnul Deputat a anexat acestei intervenții schița vilei și împrejurimile.)

    Aurel Gubandru - intervenție în favoarea urgentării măsurilor de reconstrucție a locuințelor și pentru redarea circulației publice în județul Buzău;

Domnul Aurel Gubandru:

Noul val de inundații nu a ocolit nici de ceasta dată județul Buzău, podurile militare de la Mărăcineni fiind rupte și luate de ape, la Siriu au început să cadă din nou bolovani și mâl pe șoseaua care duce la Brașov, iar legatura cu Ploieștiul a fost compromisă după ce podul de la Bucov a fost serios înclinat de viituri.

Ploile abundente au făcut și alte nenorociri, în special în partea de nord a județului: gospodării inundate, drumuri rupte, case în pericol de a fi șterse de pe fața pământului din cauza alunecărilor de teren. În comunele Chiojdu, Colți, Cănești, Topliceni, Valea Salciei, Gura Teghii și orașul Pătârlagele situația este critică, deoarece numeroase sate și cătune sunt izolate, iar alunecările de teren reprezintă o amenințare de care oamenii nu pot scăpa.

Astfel, în satul Bogza din comuna Chiojdu s-a produs o viitură care a distrus puntea ce constituia principala cale de acces în localitate, peste 100 de persoane ce locuiesc acolo rămânând izolate. Au fost afectate drumurile din satele Valea Chijdului, Dealul Alb, Brusturi, Poiana și Mărunțișu.

Aceeași soartă o au aproximativ 70 de familii din Pătârlagele pentru că viiturile au distrus mai multe drumuri.

Drumul județean 102F care leagă municipiul Buzău de Cănești a fost afectat la kilometrul 15+400, de alunecările de teren declanșate în urma precipitațiilor abundente. De asemenea, s-a distrus un kilometru și jumătate de șosea din care 300m pe drumul comunal Cănești-Șuchea, 800m pe drumul Valea Verzei-Păcurile și 400m pe drumul Cănești-Negoșina, în două puncte.

În comuna Valea Salciei 62 de gospodarii din cătunele Valea Salciei și Hârja sunt izolate, respectiv 26 au pierdut orice legătură cu civilizația din cauza ruperii celor doua podețe și a malurilor din zona drumului comunal 121.

În comuna Colți a fost distrus un tronson din drumul comunal Colți-Aluniș, dar și pe drumul Colți-Colții de Jos.

Din nefericire bilanțul inundațiilor capătă noi proporții cu fiecare zi care trece. Atrag atenția ca sinistratii din zona Nehoiu - Siriu nu mai au nici o speranță în ceea ce privește mutarea lor în case noi până la venirea înghețului, acestea fiind în stadiul de șanțuri. Ca urmare a acestui fapt autoritatile județene ar trebui să se implice în găsirea unor soluții pentru a le asigura acestora un minim de confort, având în vedere că temperaturile scad pe zi ce trece. Actualii politicieni aflați la Putere trebuie să înțeleagă că vizitele dese făcute la podul de la Mărăcineni nu vor ține de cald sinistraților din județul Buzău. Sunt necesare măsuri urgente pentru reconstruirea locuințelor în pragul iernii și pentru redarea circulației publice a drumurilor și podurilor afectate de inundații.

    Aurelia Vasile - intervenție cu titlul 20 septembrie - ziua pentru care primarul și prefectul Capitalei ar trebui să-și dea demisia;

Doamna Aurelia Vasile:

"20 septembrie - ziua pentru care primarul și prefectul Capitalei ar trebui să-și dea demisia"

Ziua de 20 septembrie 2005 ar fi trebuit să fie o zi de sărbătoare pentru bucureșteni și asta pentru că în această zi de septembrie, în anul 1459 Bucureștiul era atestat documentar ca oraș.

Din păcate, bucureștenii au avut parte de o zi mohorâtă, fiind nevoiți să înoate prin bălți care de care mai adâncă sau să stea ore în șir blocați în intersecții și asta pentru că, o data în plus, autoritățile capitalei au fost incapabile să evite inundațiile și să descongestioneze traficul rutier.

Ploaia căzută a pus stăpânire pe oraș și din cauza debitului de peste 65 de litri pe m2, canalul colector al orașului a fost blocat, blocând, totodată și mințile unor diriguitori din administrația centrală. În aceste condiții au apărut tot felul de declarații ale acestor oficialități care parcă sau întrecut în tupeu și mojicie, ajungându-se prin a-l scoate pe bucureștean principalul vinovat de situația din oraș.

Ocrotiți de un contract păgubos pentru bucureștean, dar oneros pentru partenerul de afaceri, Primăria Capitalei, Apa Nova prin conducerea sa, Andrei Podani, Director în cadrul companiei, ne dă lecții de educație amintind că gunoiul stradal ajunge în canalul colector și obturează gurile de scurgere, debitând o inepție demnă de cel care ne atenționa odată că ,,iarna nu-i ca vara", înfierându-ne, tovărășește, pe noi, bucureștenii, că ne-am trezit dimineața și am îndrăznit să ne facem dușul obișnuit și nevoile fiziologice blocând canalul colector al orașului.

Așadar, unul din cei care câștigă bani frumoși dintr-o activitate pe care o desfășoară defectuos, conchide că prin a spune că inundațiile nu sunt urmarea unor probleme de sistem, ci a unor probleme de educație. Evident că obrăznicia acestui slujbaș pe bani grei nu ne-ar fi deranjat prea tare dacă Primarul General al Bucureștiului, Domnul Videanu, sau reprezentanta Guvernului în Capitală, doamna Mioara Mantale ar fi luat o poziție tranșantă față de acest individ.

Dar, incredibil, atât domnul Videanu cât și doamna Mantale, sunt mulțumiți de modul în care Apa Nova și-a făcut datoria, considerând că aceștia au intervenit în timp util și eficient, la nivelul dotărilor și capacitați1or de care dispun.

Mai mult, doamna prefect Mioara Mantale, al cărei program de sărbătoare a fost suspendat, astfel încât nu s-a putut plimba cu tramvaiul de epocă, să taie panglici sau să ridice balonașe, nu consideră că Bucureștiul se află într-o situație de criză. Dimpotrivă, ne asigură că suntem pe drumul cel bun, pentru că în doi-trei ani, Primăria Capitalei va moderniza întregul sistem de canalizare al Bucureștiu1ui.

Nu mă surprind că aceste aprecieri vin de la Adriean (ce nume o fi ăsta!) și Mioara, care au văzut grup sanitar în casă atunci când au venit la facultate, speriindu-se că trebuie să tragă și apa, dar mă surprind atunci când e vorba de principalele oficialități ale Capitalei.

Disfuncționalitățile dintre edilul general și prefectul Capitalei, pe de-o parte și edilii de sectoare, pe de altă parte, merg până acolo, încât aceștia, edilii de sectoare, fac front comun și arată Apa Nova ca principal vinovat pentru ce s-a petrecut în București și solicită vehement rezilierea contractului încheiat.

Dar până atunci mă întreb: dacă rușii au transformat Marea Neagră într-un lac, așa cum afirma președinte1e Băsescu, de ce n-am transforma și noi Bucureștiul într-o Mare.

Din păcate situația creată este foarte gravă și dacă domnul președinte Băsescu consideră că e bine ca unele contracte să fie cunoscute de populație, propun să înceapă cu acest contract încheiat între Apa Nova și Primăria Capitalei și, într-un timp cât se poate de scurt, să se rezilieze, așa cum doresc bucureștenii prin reprezentanții lor - primarii de sectoare și parlamentarii de București ai Partidului Social Democrat.

    Bogdan Liviu Ciucă - intervenție intitulată Parlamentul unicameral;

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

"Parlamentul unicameral"

Tradiția organizării forului reprezentativ în istoria constituțională a poporului român fixează o Adunare unicamerală. Ideea cele de-a doua Camere a fost introdusă în secolul al XIX-lea prin Regulamentele Organice, având însă un unic rol: alegerea Domnitorului.

Sistemul unicameral s-a păstrat și sub regimul Convenției de la Paris din 1858, până când Domnitorul Al. Ioan Cuza impune prin plebiscit Statutul Dezvoltător al Convenției. Statutul prevedea organizarea bicamerală a Parlamentului.

Bicameralismul a fost preluat și de cele trei Constituții monarhice. În 1946, s-a renunțat la bicameralism în favoarea unicameralismului.

În 1990, s-a revenit la organizarea bicamerală a Parlamentului, pe motiv că bicameralismul constituie o tradiție în organizarea constituțională democratică din România. Revenirea a bicameralism a fost din punct de vedere psihologic reacția firească de respingere a modelului socialist (marxist) de organizarea puterii legislative într-un organism unicameral, iar din punct de vedere politic, rezultatul revenirii în viața politică a țării a unor partide legate istoric de un Parlament bicameral.

Ca parlamentar și analist pragmatic al vieții parlamentare nu pot să nu constat astăzi, după 15 ani de bicameralism, că modelul unicameral era mai avantajos cel puțin sub aspectul accelerării procesului legislativ.

Vorbim despre reformarea clasei politice, vorbim că vrem să fim un stat democratic, dar pentru asta trebuie să reformăm mai întâi organizarea Parlamentului, iar în acest sens avem multe argumente care ar trebui să ne determine să fim pentru reformare.

Parlamentul unicameral ar "ușura" luarea deciziilor în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană, iar procesul legislativ ar fi mai rapid, mai operativ și mai flexibil. Un alt motiv ar fi acela că s-ar reduce cheltuielile cu aleșii neamului, banii rezultați putând fi direcționați către alte domenii importante (sănătate, cercetare, învățământ etc.). Parlamentarii vor fi selectați după criterii mult mai înalte, partidele politice desemnându-și cei mai buni oameni.

    Cătălin Ovidiu Obuf-Buhăianu - declarație politică intitulată Săptămâna patimilor;

Domnul Cătălin Ovidiu Obuf-Buhăianu:

"Săptămâna patimilor"

Din scurta experiență de parlamentar pe care am acumulat-o în cele 9 luni de activitate, pot spune, fără să greșesc, că săptămâna trecută (19-23.09.2005) poate fi catalogată drept cea mai lungă și deosebită perioadă în care s-au regăsit cu continuitate atât idei pro și contra, discuții aprinse, nervi, ieșiri necontrolate, dar și îndârjire, ambiție, încăpățânare, fără de care în ideea unora această săptămână nu ar fi avut farmec. Să faci din acest regulament de funcționare al Camerei Deputaților cântecul de lebădă al Alianței D.A., sau mai bine zis al arcului guvernamental, este mai mult jignitor pentru noi toți, fie parlamentari sau nu, pentru români. Românii vor să fie ajutați să treacă cu bine și cât mai repede de aceste inundații care le-au distrus agoniseala de-o viață, vor să intre în Europa la 01.01.2007 și nu oricum ci pregătiți. Aceste sunt sau ar trebui să fie prioritățile de pe agenda de lucru a guvernului Tăriceanu. În schimb, în toata această săptămână, am asistat într-un program prelungit, la un circ în care clovnii fie nu doreau să iasă pe scenă, fie își repetau partitura în culise mai exact în Comisia juridică, distrugând în 15 secunde toată imaginea unui membru al acesteia - care oricum nu este prea interesat de ea. Adevărul există și este stipulat în protocolul încheiat în data de 10 august 2005 în cadrul Alianței, în care s-au stabilit foarte clar prioritățile actualei guvernări: modificarea Regulamentului Camerei Deputaților și schimbarea președinților celor două camere până la 15 septembrie 2005; modificarea legii 215 pentru a putea schimba președinții de consilii județene acolo unde Alianța nu deține controlul.

După cum se observă, inundațiile care au devastat România, precum și integrarea nu se regăsesc în capul listei de priorități al guvernanților, în schimb ei țipă în stânga și în dreapta cât pot de tare, prin voci " avizate" că opoziția obstrucționează procesul legislativ și nu vrea să colaboreze. Fals! Este vorba de demagogie, de populism ieftin coordonat de consilierii de imagine ai guvernului Tăriceanu. Pentru ieșirea din această "săptămână a patimilor" care se pare că nu se va sfârși prea curând, cred că aprobarea în Biroul Permanent și al COZ unde sunteți majoritari stimați guvernanți, a unui program având ca prioritate aprobarea legilor privind integrarea, reprezintă soluția! Lăsați regulamentul pentru a fi dezbătut într-o altă "săptămână" și arătați românilor că vă pasă de problemele și nevoile lor, stimați membrii ai Alianței!

    Claudius Mihail Zaharia - apel la relansarea adevăratei activități a Camerei Deputaților;

Domnul Claudius Mihail Zaharia:

Domnule președinte, stimați colegi,

Am venit în fața dumneavoastră astăzi, într-o zi care confirmă încetarea ploilor și care lansează etapa de construcție a zonelor care au fost afectate de inundații și din punctul meu de vedere relansare adevăratei activități a Camerei Deputaților.

Din păcate, în această perioadă, la Parlament, colegii noștri din opoziție au fost foarte tulburați de pierderile suferite de cetățenii României și nu au reușit să se mobilizeze pentru a transforma Parlamentul într-o instituție care funcționează, ci doar s-au întrecut în a specula și a lansa tot felul de teorii meschine. Astfel, colegii noștri au reușit ceva, și anume: să transforme Parlamentul în instituția în care aleșii neamului se tachinează la nivel înalt și nu fac nimic pentru popor.

Dar, perioada aceasta a trecut și astfel, stimați colegi, în calitate de parlamentar vă propun ca în loc să cerem alte instituții ale statului să facă sau să nu facă ceva, și aici mă refer într-un caz particular la dezbaterea pe decretarea stării de urgență, să ne așezăm la birou și să stabilim prin legi exact ce trebuie făcut și pe cât mai puțin interpretabil pentru ca fiecare situație cu care ne-am confruntat până acum să-și găsească soluția și dacă nu reușim încă să preîntâmpinăm situațiile de excepție, din punct de vedere al normelor legislative, măcar să NU mai fim nevoiți să le repetăm.

Eu ca liberal mi-am propus să fac asta!

Vă mulțumesc,

    Claudiu Adrian Pop - declarație politică privind intenția Ministerului Finanțelor Publice de a impozita salariile din domeniul IT;

Domnul Claudiu Adrian Pop:

Domnule președinte, stimați colegi,

Într-un moment în care emigrarea tinerilor specialiști din România a devenit o problemă națională, Ministerul Finanțelor Publice prin noua strategie fiscală le demonstrează acestora că guvernului actual nu îi pasă de tineri. Afirmația mi-o susține însuși ministrul Vlădescu prin propunerea de impozitare cu 16% a salariilor din domeniul IT.

Acest impozit ar mai aduce la bugetul statului un venit de aproximativ 3,5 milioane de euro anual. Merită acești bani distrugerea celui mai dinamic sector al economiei românești? Cum vreți să ne păstrăm valorile în țară dacă veniturile pe care urmează să le realizeze vor fi cu mult diminuate.

Este un fapt cunoscut de către orice finanțist că acest nou impozit va afecta profiturile firmelor, iar acestea nu vor mai avea nici un interes în a menține nivelul actual al salariilor - de aproximativ 310 euro salariul mediu lunar brut. Pentru specialiștii din domeniu nu este o problemă să-și găsească un post în străinătate. Exportul de materie cenușie și răpirea oricărei speranțe de a putea reuși în propria țară este politica dumneavoastră față de aceștia?

După cum observ promisiunile dumneavoastră din campania electorală de susținere a tinerilor au fost doar niște minciuni.

Pentru 3,5 milioane de euro în plus la bugetul statului văr că sunteți dispus domnule ministru să distrugeți o industrie care anul trecut a adus statului 122 milioane de euro în taxe și impozite.

Conform unui studiu efectuat de către Internațional Data Corp, România are cea mai dinamică piață IT din sud-estul Europei. Estimările I.D.C. prevăd că în următorii cinci ani piața IT românească va înregistra o creștere anuală de aproximativ 10%, ajungând să depășească valoarea de 1,3 miliarde dolari în anul 2009.

În aceste condiții, ministrul Vlădescu s-a gândit să dea și el o mână de ajutor la dezvoltarea acestui segment al economiei românești, impozitând salariile celor din domeniu. Cu un astfel de sprijin, nu va mai fi nimic care să ăi rețină pe specialiștii din domeniu să lucreze în România, cunoscut fiind faptul că în străinătate pot câștiga mult mai mult.

Domnule Vlădescu, sunteți un demn urmaș al fostului ministru, care s-a remarcat prin "performanța" de a majora accizele și de a reduce încasările la bugetul de stat, în timp ce un secretar de stat din subordine anula cu mărinimie datoria Irakului față de România.

Poate că dacă cei 6000 de specialiști IT pe care îi oferiți la export mulțumită acestui impozit, ar fi fost membri marcanți ai PNL, ca și persoanele care după anularea datoriei Irakului au primit contracte bănoase în această țară situația ar fi fost cu totul alta. Sau poate că prin exportul de inteligență românească doriți să acoperiți deficitul comercial de peste 40% pe care România îl înregistrează față de perioada corespunzătoare a anului trecut.

    Constantin Tămagă - referire la inundațiile devastatoare care au cuprins, din nou, jumătate din teritoriul țării;

Domnul Constantin Tămagă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În intervenția mea de astăzi vreau să mă refer, din nou, la inundațiile devastatoare care au cuprins până acum mai bine de jumătate din teritoriul țării noastre. Printre județele care au suferit imense pagube materiale se numără și județul Argeș. Ploile căzute în săptămâna trecută au avariat zeci de gospodării, au inundat sute de hectare de teren agricol, au distrus mari suprafețe de drumuri naționale, județene și comunale. Inundațiile au produs pagube importante în 28 de localități, printre care: Micești, Berevoiești, Mioveni, Băbana, Vlădești, Mărăcineni, Bascov, Cocu, Boteni, Budeasa, Țițești, Călinești, Ștefănești, Bălilești, Măhereni, Coșești, Drăganu etc. Un bilanț provizoriu arată că sunt afectate peste 80 de case, două școli, aproape 400 de gospodării, 170 de fântâni, 10 drumuri județene și un drum național, 25 de drumuri comunale, 17 poduri etc.

Desigur că autoritățile locale au venit în ajutorul sinistraților cu apă minerală, pâine, conserve și alte alimente de bază. Dar oamenii afectați pentru a doua oară, a treia sau chiar a șasea oară de inundațiile din acest an nu pot trăi cu o conservă și o pâine pe zi! Oamenii, sinistrații, așteaptă din partea autorităților județene, din partea Guvernului soluții și decizii care să le amelioreze suferințele prin refacerea caselor, a drumurilor, prin despăgubiri pentru recolta pierdută. Cei afectați de inundații sunt speriați și neliniștiți pentru că se află în prag de iarnă și nu au unde locui, nu pot să-și strângă bruma de recoltă rămasă.

Pe plan local au fost luate o serie de măsuri pentru limitarea efectelor inundațiilor. Autoritățile județene nu au apelat la Guvern pentru simplul motiv că în județul Argeș nu sunt atâtea probleme de rezolvat câte sunt în județele din Moldova sau din Banat. Totuși, pentru efectuarea tuturor lucrărilor necesare amenajării drumurilor, șoselelor, cursurilor de ape sunt necesare fonduri uriașe care depășesc posibilitățile județului nostru. Până a vedea aceste lucrări realizate o să mai curgă multă apă pe râurile argeșene. Până atunci, însă, Guvernul actual are datoria să întreprindă de urgență măsurile necesare pentru prevenirea unor noi pagube materiale, pentru ajutorarea tuturor locuitorilor afectați de inundații, așa cum s-a angajat în fața Parlamentului României.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Cristian Mihai Adomniței - intervenție cu titlul M.A.R.A;

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

M.A.R.A.

Din păcate, realitatea sociala a României a impus pe agenda de lucru a ședinței de guvern din 22 septembrie abordarea proiectului de lege de funcționare a M.A.R.A. (Marea Alianța Româna Antidrog). Consider ca acesta este momentul in care recunoaștem, ca si stat, ca avem o problema de interes national legata de consumul si traficul de droguri in Romania. Recunoaștem, de asemenea, că problema drogurilor este deosebit de complexă si avem nevoie de o multitudine de instituții care abordează în mod unitar acesta problema, pentru a avea finalitate demersul guvernamental.

As dori sa salut in mod deosebit interesul guvernului actual si implicarea sa in lupta împotriva a ceea ce drogurile, ca si flagel social pot determina în România anilor viitori, intr-o Românie cu o deschidere din ce in ce mai mare spre lume.

Discutăm despre droguri în diverse programe de învățământ, discutăm despre consumul de droguri și efectele negative individuale, in diverse programe civice sau medicale, dar eu as vrea sa trag un semnal de alarma asupra costurilor sociale pe care le poate implica consumul de droguri, pentru Romania ca si stat european.

Strategia guvernului roman cu privire la consumul si traficul de droguri nu poate fi una aleatorie, pentru simplu motiv ca Romania dorește sa facă parte din casa europeana care are reguli din ce in ce mai stricte in ceea ce privește traficul de droguri si poate nu am reacționat suficient de prompt atunci când ni s-atras atenția ca România e țara de tranzit pentru marile rețele, ca România are o legislație insuficientă și prea permisivă, ca în România exista o economie subterana care poate finanța traficul de droguri etc.

Timpul a trecut, societatea a evoluat dupa regulile ei mercantile si am ajuns in situatia in care statul roman este nevoit sa bugeteze structuri de politie si justitie distincte pentru a se ocupa de latura infractionala a fenomenului, cheltuim deja pentru formarea unor specialisti in domeniul medical, social, psihologic, trebuie sa alocam sume de bani pentru infiintarea unor stabilimente in care consumatorii de drog sa poata fi tratati, sa securizam granitele, pentru ca Europa nu poate accepta ca la portile ei traficul de droguri pe diverse filiere sa infloreasca, sa ne gandim deja la costuri de reinsertie sociala a consumatorilor de droguri. Este adevarat ca la ora actuala România inca mai absoarbe bani din fonduri internationale pentru pregatirea personalului si setarea unor programe in comunitate, dar in scurt timp, toate acestea se vor adauga pe nota de plata pe care statul roman va trebui sa o plateasca pentru lipsa unei strategii ferme in lupta antidrog.

Sunt unul din cei mai tineri deputati si cu atat mai mult salut si sustin initiativa Guvernului Tăriceanu de a ne implica, la nivel strategic in combaterea traficului de droguri, pentru ca s-a dovedit ca optiunile personale ale unora pot determina costuri nationale importante. Tragedia personala a unora sau altora ma poate impresiona ca om, dar datoria de parlamentar ma determina sa iau act de realitatea economica si sociala care deriva din consumul si traficul de droguri si sa ma gândesc in perspectiva care vor fi efectele de lunga durata pentru România.

    Cristian Stănescu - declarație politică: România sub ape;

Domnul Cristian Stănescu:

Declarație politică: "România sub ape"

Nici nu au trecut bine primele dezastre provocate de inundațiile din primăvara și din vara acestui an că au venit cele de toamnă. Desigur că nimeni nu se aștepta ca din cele patru anotimpuri. cât are un an. trei să fie cu ploaie și unul, normal, cu zăpadă.

Se pare că nici "iarna nu-i ca vara" dar nici primăvară, vară sau toamnă nu mai există, ci doar fenomene naturale care dau de lucru guvernanților noștri.

Autoritățile statului nu mai fac față nici unui fenomen natural, fie că e vorba de zăpezi, ploi sau căldurii toropitoare. Dacă ninge, autoritățile nu reușesc să deszăpezească drumurile la timp, oameni rămân blocați cu săptămânile în case, localități întregi rămân izolate, locuitorii satelor sau orașelor înzăpezite rămân fără surse de hrană, apă, căldură, curent electric etc.

S-au găsit mereu scuze, în marea lor majoritate fiind penibile: ba că prognozele nu au fost corecte, ba că autoritățile au fost avertizate cu întârziere sau nu au fost avertizate deloc, ba că defrișările masive au dus la dezastrele la care au dus; exemplele de scuze ar putea continua la infinit. Cetățeni sunt cei care trebuie să suporte, ei trebuie să înghită, la nesfârșit, scuzele guvernanților și să aștepte vremuri mai bune.

În această problemă nu cred că mai este cazul să se mai dea vina pe "greaua moștenire", lăsată de guvernele anterioare; cei care se află acum la Putere ar trebui să se preocupe, în primul rând, de oamenii aflați la ananghie decât să caute soluții pentru a acapara toată Puterea în stat, atât în Parlament cât și în consiliile județene.

Rezultatul alegerilor de anul trecut a fost cel care a dus la configurația actuală a Parlamentului României și a consiliilor județene ci nu jocuri de culise sau modificări făcute pe genunchi la Regulamentele Camerei Deputaților și Senatului sau a Legii administrației publice locale.

Oamenii care se află acum în dificultate au de-a face nu numai cu fenomenele naturale dezastruoase, ci mai ales cu indiferența celor de la care așteaptă ajutor. Pentru ei "la modă" sunt întrebări precum: "unde vom dormi la noapte, dar mai ales la iarnă?" sau "ce vom da de mâncare sau de băut copiilor noștri?". Din păcate am constatat că pentru politicieni noștri aflați la guvernare altele sunt preocupările la zi.

Cetățenilor nu le pasă dacă la o Cameră sau alta a Parlamentului este unul sau altul președinte, cine conduce un județ sau că Parlamentul are una sau două camere, pentru ei ar fi important ca cei care au putere să îi ajute să o și facă, la propriu, nu numai la nivel declarativ.

Se apropie cu pași mari integrarea României în Uniunea Europeană și cine crede că a integra o Românie zdrențuită si sărăcită este suficient se înșeală, să nu uităm ca vor mai fii și alte alegeri, iar cei lăsați de izbeliște în aceste zile nu vor uita, ei ori nu se vor prezenta la vot, ori vor veni, sper eu, dându-le ei o lecție de democrație celor care i-au condus de 15 ani și până acum.

Cert este un singur lucru: România se afla sub ape, domnilor, și la propriu și la figurat,și dacă nu ne trezim la timp s-ar putea să devenim prima națiune de amfibieni, cunoscută din cele mai vechi timpuri și până în prezent.

Nu este o glumă, ci o posibilă viitoare realitate.

Vă mulțumesc.

    Dan Mihai Marian - intervenție cu tema Bicameralismul și necesitatea asigurării unei reprezentări cât mai largi și mai fidele a voinței cetățenilor;

Domnul Dan Mihai Marian:

"Bicameralismul și necesitatea asigurării unei reprezentări cât mai largi și mai fidele a voinței cetățenilor"

Structura pe care o îmbracă parlamentul ține de sistemul constituțional din fiecare societate, de necesitatea realizării anumitor cerințe sociale, în special în perioade caracterizate de transformări politice majore, cum este cazul integrării României în Uniunea Europeană. În ultima instanță, modul de constituire și funcționare al parlamentului ține de însăși identitatea și independența fiecărei națiuni, ea fiind o componentă a suveranității naționale.

Având în vedere că structura Parlamentului reprezintă modul în care este conceput corpul politic al națiunii, PNL se pronunță ferm pentru menținerea bicameralismului. Atașamentul PNL față de bicameralism este motivat atât de tradiția parlamentară românească precomunistă, cât mai ales de exigențele constituționale și instituționale implicate de aderarea României la Uniunea Europeană.

În momentul de față, peste jumătate din țările membre ale Uniunii Europene au parlamente bicamerale. Doar în țările de dimensiuni mai mici și cu o populație sub media țărilor membre funcționează sisteme parlamentare unicamerale și doar o parte din țările postcomuniste au adoptat unicameralismul, cazurile cele mai semnificative fiind Ungaria, Cehia și Bulgaria.

Prin prezența a două camere și implicit a unui număr mai mare de membri, parlamentul bicameral asigură o reprezentare mai largă, mai fidelă a voinței poporului, a tuturor claselor și grupărilor sociale, a comunităților locale, a forțelor politice din societate, fapt cu consecințe pozitive pentru consolidarea democrației în România. Sfera mult mai largă și mai variată a forțelor politice reprezentate în parlamentul bicameral înlătură posibilitatea subordonării sale fie de forța politică majoră, fie de Guvern sau de șeful statului. În felul acesta, se asigură mult mai bine echilibrul puterilor în stat și se diminuează considerabil posibilitatea instaurării unui regim autoritarist.

Parlamentul bicameral permite o dezbatere mai amplă, mai profundă a proiectelor legislative și aduce în planul dezbaterilor opțiuni, soluții multiple și diverse, fapt cu efecte pozitive asupra calității, consistenței, profunzimii actului legislativ. Calitatea și consistența actului legislativ este incomparabil mai mare în cazul parlamentului bicameral. Aparenta ușurință și fluiditate atribuită parlamentului unicameral se reflectă în mod direct în calitatea actelor normative emise.

Criticii aduse numărului mai mare de parlamentari din parlamentul bicameral i se poate răspunde cu o măsură de reducere cu 15% a numărului de parlamentari. De asemenea, costurile ridicate pentru întreținerea unui parlament bicameral pot fi reduse la jumătate printr-un management financiar corect și renunțarea la investiții excesive. Renunțarea la Senat ar putea crea României dificultăți considerabile în procesul integrării politice în Uniunea Europeană. Asemenea dificultăți traversează astăzi Ungaria, al cărei unicameralism consolidat nu permite reprezentarea satisfăcătoare a intereselor comunităților locale și împiedică efortul de descentralizare în sens european.

O reformă a instituției parlamentare în România nu va duce în mod direct la creșterea calității clasei politice românești, atât de des și pe bună dreptate criticată de mass-media, lideri de opinie și de cetățeni. Dimpotrivă, trecerea de la bicameralism la unicameralism nu ar face altceva decât să diminueze semnificativ din calitatea actelor normative elaborate de Parlament. Filosofi politici ca Edmund Burke și Michael Oakeshott ne-au povățuit să nu facem niciodată schimbări de dragul schimbării, în cazul nostru de dragul unei idei populiste - parlamentul unicameral.

    Emil Radu Moldovan - despre necesitatea unei activități de eliminare a efectelor inundațiilor;

Domnul Emil Radu Moldovan:

Ne apropiem cu pași repezi de iarnă și mă întreb cum vor suporta românii alte probleme puși față în față cu nepăsarea guvernanților. Și-au dat seama că e inutil să aștepte considerație din partea celor care au uitat că au fost aleși să ne conducă nu să dezbine și să distrugă identitatea unei națiuni. Circul oferit până acum nu a putut ține de foame, nici nu a stopat instaurarea sărăciei, din contră a accentuat și mai mult problemele românilor. Anul 2005 va intra în istorie sub semnul derizoriului politic, lipsa de interes față de cetățean fiind manifestată direct și cu aroganță de cei care și-au folosit electoratul pentru a se instala în fotolii și posturi.

Asistăm la al 6-lea val de inundații. O lume întreagă se cutremură de dezastrul abătut peste România. Mai mult de jumătate din populația sinistrată încă locuiește, în prag de iarnă, în corturi și rulote, însă, românii au realizat că ar fi o nebunie să mai spere într-un sprijin guvernamental din partea Coaliției aflate la putere și își duc traiul cu resemnare.

70 de români au fost uciși în inundații, 221 de școli și grădinițe au fost afectate iar Guvernul Tăriceanu încă aruncă cu cinism vina pe fenomenele meteorologice care nu sunt binevoitoare cu guvernanții. Înțeleg supărarea domnului Tăriceanu, precum și a președintelui Băsescu care încă consideră că vremea a stat împotriva planurilor lui, dar ce vină au românii afectați direct și sutele de copii care nu înțeleg de ce trebuie să le fie frig și frică atât de des. Copii care văd lacrimi în ochii părinților neputincioși în fața dezastrului și dezgustați de nepăsarea celor plătiți să le pese.

Înțelegem că nici un Guvern, oricât ar fi fost de competent, nu putea sta în calea dezastrelor naturale, dar consider că atitudinea Guvernului este incalificabilă. Indiferența și cinismul au dominat politica de gestionare a dezastrelor și cred că acestea sunt valorile din spatele adevărului invocat în campania electorală. Efectele inundațiilor ar fi fost cu mult diminuate dacă se luau măsuri imediate și se găsea o strategie de urgentare a stricăciunilor provocate.

Nepăsarea doare și va fi taxată de cei peste care durerea și-a pus amprenta atât de crud în această vară.

Va veni vremea în care veți tremura în fața electoratului nepăsător la susurul promisiunilor voastre. Încă nu ați înțeles că sutele de familii sinistrate nu au nevoie de un hotel, ci de înțelegere și minimul de ajutor pentru a putea supraviețui în prag de iarnă?

A venit vremea să vă părăsiți fotoliile calde și să mergeți să discutați cu cei în nevoie. Să puneți umărul alături de cetățeni pentru reconstrucția României.

O Românie inundată, așteaptă fapte și curaj pentru a putea intra în Europa demn.

Când veți renunța la orgolii, la disputa pentru funcții vom putea să ne mândrim și noi cu o activitate de eliminare a efectelor inundațiilor, restabilind prioritățile și încrederea populației.

    Eugen Bejinariu - declarație politică cu titlul Performanțe ale domnilor miniștri ai Alianței D.A.;

Domnul Eugen Bejinariu:

"Performanțe ale domnilor miniștri ai Alianței D.A."

Monitorizăm cu rigoarea necesară activitatea Guvernului Coaliției PNL-PD-PC-UDMR care seamănă din ce în ce mai mult cu cealaltă coaliție de tristă memorie, CDR, mai puțin domnul Președinte care nu se lasă învins "nici ce securitate" și nici de inundații în nenumărate porniri ale domniei sale spre spectacol, neprevăzut și spre mai bună imagine personală.

După eroismul aducerii acasă a jurnaliștilor răpiți în Irak, încercarea provocării alegerilor anticipate cu "uite demisia, nu-i demisia", aducerea "la vedere" a grupurilor de interese, oprirea și repornirea unor lucrări importante pornite de PSD și ocuparea deplină a Puterii prin schimbarea președinților celor două Camere și a președinților, vicepreședinților și viceprimarilor PSD din Consiliile Județene și locale, a venit și rândul soluționării problemelor din Parlamentul României.

Nu trebuie să fii analist politic, politolog, deputat sau senator sau lucrător în administrația publică ca să înțelegi cât de departe de promisiunile electorale, dar mai cu seamă de agenda cetățeanului s-au situat, prin preocupările lor, liderii PNL și PD și respectiv Guvernul Alianței D.A.

Prin interesante preocupări se evidențiază și unii parlamentari ai Coaliției din județul Suceava. Unii au devenit performanți în a pune ordine în Poliția locală din municipiul Rădăuți, alții au demonstrat performanță la cosit și mulsul vacilor, în vreme ce o parte s-au afundat în liniștea fotoliului parlamentar. Pentru distinși colegi din Parlament sau din Guvern lupta pentru imagine și conduita demagogică sunt priorități frecvente, așa cum s-a întâmplat recent și în cea de VII-a ediție a Festivalului Lăptarilor de la Cîmpulung Moldovenesc la care domnul ministru Gheorghe Flutur a spus: "Urăsc festivismul, eu cred că trebuie să ne apropiem de oameni, să ne amestecăm cu ei, să comunicăm cu ei..." Dar cositul, mulsul vacii, dansul pe sub mână sau plimbatul câinelui de către domnul ministru în manifestări publice organizate de liderii PNL și PD din administrația locală nu este festivism?

Oare în ce constă romantismul mulsului manual al vacilor, fie ele și ne nebune? - idee exprimată patetic, dar și filozofic de către același ministru mulgător!

La același festival s-au mai prezentat și alte performanțe: "...în Țara Mioriței am ajuns să avem un singur exemplar de ovine la ha de pășune"- spune din nou domnul ministru. Oare cu subvenția de 2,5 milioane anulată de actualul Guvern și înlocuirea ei cu cupoane de 1.750.000 lei la ha se va face revigorarea creșterii oilor la Câmpulung Moldovenesc?

Toate produsele agricole tradiționale românești ar trebui omologate... însă pentru aceasta trebuie să existe preocupare din partea populației - a spus domnul ministru Gheorghe Flutur deoarece - spunem noi - domnul ministru este preocupat de mulsul vacilor și cositul furajelor! Așadar crescătorii de animale, câți mai sunt, să se ocupe serios de omologări!

Nu contestăm tot ce s-a petrecut la Câmpulung Moldovenesc, o localitate cu frumoase tradiții în creșterea animalelor, cu adevărați gospodari bucovineni, și nici toate ideile și proiectele anunțate cu acest prilej, mai ales că o parte din ele ar fi o bună continuare a politicii PSD din domeniul agriculturii.

Susținem o politică temeinic fundamentată și pragmatică a Ministerului Agriculturii, cu respectarea condițiilor și a tradițiilor fiecărei zone și din care să rezulte producții, un nivel adecvat de viață și modernizarea satului românesc.

    Filip Georgescu - referire la un subiect mult abordat în ultimul timp - autostrada București-Pitești;

Domnul Filip Georgescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În intervalul de timp care-mi este alocat pentru intervenția mea politică de astăzi, doresc să mă refer la un subiect abordat în ultima vreme atât de presa centrală, cât și de televiziunile naționale. Este vorba despre autostrada București-Pitești, care pe unele segmente, între km 20 și 40, de exemplu, nu se mai poate circula decât cu foarte mare atenție din cauza gropilor, a decopertărilor asfaltice. La insistențele mass-media, cei cu atribuții în exploatarea acestei căi rutiere au decis, în sfârșit, să înceapă lucrările de asfaltare. Zeci de oameni cu întreaga gamă de utilaje necesare unei asemenea lucrări au împânzit porțiunea de autostradă, au decopertat o parte din asfalt și duși au fost. Surpriza a fost când i-am întâlnit din nou, după câteva zile, dar pe un alt tronson, după km 70, unde șoseaua nu necesita, deocamdată, un nou strat de asfalt. Vorba ardeleanului: îți stă mintea-n loc! Nici n-ai cum să comentezi o asemenea aberație. Nu știu ce argumente au avut la baza deciziei de a turna asfalt tot pe tronsoane bine copertate, fără fisuri, fără gropi pe care mașina putea rula cu viteza adecvată. Înseamnă că pentru întreținerea autostrăzii în cauză sunt bani destui și până să se sesizeze cineva că se cheltuie sume aiurea, se mai consolidează o parte din șosea, fără să fie neapărată nevoie. Când se va ajunge la tronsonul dintre km 20 și 40, încep justificările: ba că nu mai sunt fonduri, ba că a venit iarna și nu se mai poate lucra și așa mai departe. Și cine are de suferit în urma unor asemenea decizii aberante? Proprietarii de mașini persoane fizice și juridice, ale căror mijloace de transport se deteriorează pe zi ce trece.

Eu cred că, această problemă trebuie tratată cu maximă responsabilitate de către Ministerul Transporturilor, în sarcina căruia se află întreținerea acestei importante căi rutiere care leagă Capitala de sudul și centrul țării.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    George Adrian Scutaru - abordarea unui subiect istoric - împlinirea a 60 de ani de la încheierea celei de-a doua conflagrații mondiale;

Domnul George Adrian Scutaru:

Domnule președinte, stimați colegi,

Anul 2005 marchează împlinirea a 60 de ani de la încheierea celei de-a doua conflagrații mondiale, încheind astfel o etapă zbuciumată din istoria omenirii marcată de anii primului și celui de-al doilea război mondial.

Pe lângă uriașele pierderi umane din partea Armatei Române nu trebuie pierdut din vedere faptul că pe teritoriul României, pe parcursul luptelor armate, și-au pierdut viața o serie întreagă de militari de alte naționalități.

În spiritul principiilor și normelor dreptului internațional umanitar, trebuie asigurate protejarea, menținerea și îngrijirea locurilor de înhumare a acestor militari.

Pe teritoriul României, cel mai mare număr de militari înhumați aparținând altor armate este cel al militarilor germani. Dintre aceștia cei mai mulți se află înhumați în județul Buzău, peste 10.000 de militari identificați a proveni din rândul trupelor germane, decedați în cele două războaie modiale.

Astfel, trebuie remarcată activitatea organizată de Comandamentul 2 Operațional Întrunit "Mareșal Averescu" din Buzău și de Asociația germană pentru îngrijirea mormintelor de război, desfășurată între 9 și 22 septembrie a.c. Activitatea, devenită deja o tradiție, are la bază atât un acord privind mormintele de război românești din Germania și mormintele de război germane din România, ratificat prin Legea nr. 170/1997 cât și Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război.

Acest exemplu pozitiv de conlucrare în domeniu, trebuie extins și în privința altor state, fapt care ar reglementa și situația unei părți semnificative a eroilor români înhumați peste hotare, în special cea a militarilor români decedați pe fronturile din Europa de Est. Indecizia fostului Guvern și măsurile luate de acesta doar cu scop de imagine au condus la promulgarea Legii nr. 379/2003 într-o formă cu multiple imperfecțiuni și la situații neconforme cu practica europeană în materie.

Actuala coaliție are datoria de a realiza un cadru legislativ care să impună un adevărat respect pentru cei căzuți la datorie. În acest sens este neceseră susținerea Oficiului Național pentru Cultul Eroilor în toate proiectele demarate pentru identificarea și îngrijirea mormintelor și operelor comemorative de război, românesti și străine, în principal a celor românești, aflate pe teritoriul statelor Europei de Est.

În încheiere, consider că după mai bine de 50 de ani de totalitarism, poporul român trebuie să reînvețe și însușească valorile morale consacrate onoarei și demnității militare.

Vă mulțumesc,

    Gheorghe Dragomir - comentariu pe tema avalanșelor moțiunilor simple;

Domnul Gheorghe Dragomir:

Încă de la începutul acestei sesiuni parlamentare, domnii deputați din partidele de opoziție ne-au amenințat cu o avalanșă de moțiuni simple pe diverse teme. Procedura în sine este una bună, dar temele abordate de colegii noștri sunt de-a dreptul hilare. Înțeleg prin aceasta că nu se dorește o îmbunătățire a activității parlamentare, îngreunată de altfel și de discutarea Regulamentului Camerei Deputaților unde avem o situație unică, aceea de a avea peste 750 de amendamente, unele depuse doar de dragul de a fi depuse. Faptul că PSD și PRM propun către o moțiune simplă în fiecare zi va duce la stagnarea pe lungă durată a procedurilor parlamentare într-o perioadă în care dorim fluidizarea acestora.

Moțiunile depuse de cele două partide de opoziție au dat acestei proceduri parlamentare un caracter desuet, de cafenea, care îl pot face mândru pe Nenea Iancu, unele referindu-se la probleme ce interesează mai puțin și care au doar scopul, declarat chiar, de a întârzia votarea în plen a Regulamentului Camerei.

Programul prelungit solicitat de discutarea legilor cu privire la procesul de aderare în Uniunea Europeană si, desigur, a Regulamentului, va da "apă la moara PSD" despre cât de încet lucrează Parlamentul. Totuși, nu trebuie să uite că aceste întârzieri li se datorează.

Partidele de opoziție trebuie să își stabilească prioritățile în agenda parlamentară, priorități ce se schimbă în fiecare zi dacă nu o dată pe săptămână: dacă nu sunt legile integrării, atunci este problema inundațiilor, dacă nu sunt inundații atunci este Regulamentul.

Vom ajunge la situația în care "colegii" noștri vor rămâne fără obiectul muncii și vor depune moțiuni cu subiecte precum forma cănilor de cafea de la bufet sau, mai rău, problema imperioasă și fundamentală a culorii fotoliilor din sala de ședințe.

Opoziția, așa cum noi am dovedit între 2000-2004, are rolul de a aduce critici constructive la adresa puterii și de a se lansa în dezbateri legate de problemele națiunii și nicidecum dictate de dorințele președintelui de partid sau, mai grav, de cele personale.

Vă cer domnilor deputați: nu transformați această instituție într-un circ general menit să o devalorizeze și mai mult în ochii opiniei publice, cu scuza că acesta este rolul unui partid de opoziție.

    Horațiu Dan Buzatu - reluarea temei moțiunilor depuse de PSD și PRM;

Domnul Horațiu Dan Buzatu:

Stimați colegi,

Mă simt nevoit să revin la acest microfon cu o temă asupra căreia mi-am expus poziția și săptămâna trecută. Și aceasta pentru că realitatea mi-a dat dreptate. Deși mi-am declarat atunci uimirea în legătură cu moțiunile depuse de PSD și PRM la Camera Deputaților, respectiv, la Senat, iată că și în această săptămână, parlamentarii din Opoziție și-au pus în gând să bată recorduri, depunând încă două moțiuni pe temele: "Nepăsarea" și "Explozia prețurilor".

Nepăsarea este probabil manifestată de dumneavostră, doamnelor și domnilor pesediști și peremiști, care deși declarați că în aceste momente trebuie să fim solidari cu cei afectați de inundații și chiar propuneți trimiterea parlamentarilor în teritoriu, de fapt, nu faceți altceva decât să provocați tărăgănarea adoptării proiectelor de lege necesare reformei în toate domeniile și în special cele prioritare integrării României în Uniunea Europeană.

Ceea ce mi se pare foarte grav este faptul că prin una dintre moțiunile Opoziției, cea denumită "Nepăsarea", se încearcă exploatarea politică a nenorocirilor abătute asupra României, se încearcă obținerea de imagine și capital politic. Sincer, nu cred că dacă aceste nenorociri s-ar fi întâmplat pe vremea guvernării PSD, formațiunea celor trei trandafiri ar fi făcut măcar jumătate din ceea ce încearcă actualul Cabinet să facă pentru ameliorarea situației sinistraților. Și nici nu cred că vreunul din miniștrii fostului guvern s-ar fi aflat în prima linie de luptă pe frontul apelor. Nu am să dau decât un singur exemplu. La precedentele valuri de inundații, ministrul Agriculturii, domnul Gheorghe Flutur a fost aproape zilnic în teren, și, nu în puține situații, a muncit cot la cot cu cei loviți de soartă pentru blocarea furiei apelor. Ministrul Flutur s-a bătut pe două fronturi: cel al oamenilor loviți de soartă și cel al domeniului pe care îl păstorește, agricultura, domeniu violent atacat de furia apelor. Sincer, nici măcar nu pot să mi-l închipui pe domnul Ilie Sârbu într-o astfel de postură, cu cizme de cauciuc, cu pelerină stând până la genunchi în mâl și apă.. Așa cum nu l-am văzut în perioada 2001 - 2004 să aibă vreo inițiativă de reformă a agriculturii. De ce am sărit de la un domeniu la altul? Răspunsul este simplu. Pentru că tot dumneavoastră, domnilor pesediști și peremiști, este adevărat, colegii din Senat, au atacat tot printr-o moțiune simplă ceea ce a făcut actuala guvernare în domeniul agriculturii. Nu atât faptul că respectiva moțiune a fost respinsă contează, ci, în special realitatea că reforma legilor proprietății funciare, obiectiv promis de PNL a fost realizat în timp record de echipa domnului Flutur. Și, dacă nu sunteți convinși de acest lucru, vă rog să vă duceți și să-i întrebați pe mulți dintre simpatizanții PSD și PRM din zonele rurale, care au beneficiat și ei de reforma legilor proprietății.

Vă mulțumesc,

    Horea Dorin Uioreanu - intervenție cu tema Gargara și inconsecvența domnului Geoană;

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

"Gargara și inconsecvența domnului Geoană"

Anul trecut, în timpul campaniei electorale, Mircea Geoană, candidatul PSD la funcția de Primar General al Capitalei, s-a făcut de râs în fața bucureștenilor, în cadrul unei emisiuni de maximă audiență, pentru că nu reușea să identifice Platforma Măgurele pe harta Bucureștiului. Deși a încercat să impresioneze prin alte teme, gargara politică de atunci a domnului Geoană nu a funcționat și a fost înfrânt. Liderul cu aliură europeană, convertit peste noapte în pesedist convins, demonstra fără echivoc că nu are nici o legătură cu agenda bucureștenilor și cu administrarea acestui oraș.

De atunci a trecut mai mult de un an, iar liderul PSD a avut mai mult câștig în competiția internă a acestui partid din februarie 2005. În urma unor jocuri de culise, domnul Geoană a reușit să-l trimită acasă pe fostul președinte Ion Iliescu. În loc să liniștească apele în PSD, rezultatul acestor alegeri nu a tranșat însă lupta internă pentru putere, membrii și simpatizanții PSD neștiind nici până astăzi cine conduce cu adevărat troica Geoană-Năstase-Mitrea și, totodată, barca pesedistă.

Și atunci, dl Geoană s-a apucat de unul singur să răspundă la această întrebare, pentru a-și demonstra, măcar sieși, că este șeful din Kisselef. Gargara sa politică a început să funcționeze din nou, lansând spre dezbatere fel și fel de teme deocheate, dar fără nici o legătură cu realitate.

După ce și-a ascuțit sabia pentru o revoluție a binelui, dl. Geoană a uitat să o folosească acolo unde a promis, în interiorul PSD, unde clienți sunt, slavă Domnului, cu nemiluita. Doar săptămâna trecută am aflat un nou episod din șirul nelegiurilor săvârșite de PSD cât a stat la guvernare.

Câteva persoane din anturajul fostului partid de guvernământ, printre care Manuela Mitrea, deputat PSD si soția lui Miron Mitrea, Carmen Dumitriu, Aurel Știrbu, foști deputați PSD, au devenit ilegal notari publici în 2003 și 2004, prin ordine semnate prin încălcarea legii de foștii miniștri ai justiției, Rodica Stănoiu și Cristian Diaconescu. Recentele dezvăluiri ale mass-media privind implicările foștilor ministri PSD Miron Mitrea și Dan Ioan Popescu în cazuri de corupție ar justifica revoluția binelui inițiată de președintele PSD.

De ce nu începe domnul Geoană această revoluție în propriul partid? E simplu. Pentru că prin voturile acestor oameni corupți și pătați ca imagine a ajuns să-l bată pe Ion Iliescu și, ca atare, nu vrea să-i deranjeze.

Și atunci, pentru a ascunde probleme de imagine și luptele interne de putere, Mircea Geoană inventează altceva în fața cetățenilor, numai că le nimerește ca nuca-n perete.

Încercarea liderului PSD de a strânge la aceeași masă partidele parlamentare pentru deblocarea situației din Parlament, după ce săptămâna trecută, la inițiativa premierului de la Palatul Victoria pe aceeași temă, a refuzat să găsească soluții pentru această criză, creată tot de PSD, este pură demagogie.

Încercarea de a constitui o comisie parlamentară de anchetă privind contractul Primăriei cu Apa Nova, după ce patru ani de zile colegii de partid ai domnului Geoană au blocat toate proiectele mari de infrastructură de la nivelul Bucureștiului reprezintă inconsecveță și ipocrizie politică. Cum poți să votezi o asemenea comisie la nivelul Parlamentului, instituție care nu poate verifica nici Primăria, nici Apa Nova?

Insistența cu care Mircea Geoană cere stare de urgență pe fondul inundațiilor este tot un joc politicianist. De fapt, toate temele lansate de PSD în ultimul timp arată disperarea domnului Geoană de a se impune în fața cetățenilor, care l-au refuzat la alegerile trecute, împreună cu partidul din care face parte.

Gargara politică, inconsecvența și abordarea ipocrită a relației cu oamenii au rămas caracteristicile de bază ale domnului Geoană. Prestația politică a liderul PSD nu convinge și nu va convinge atîta timp cât va încerca să exploateze mediatic problemele cetățenilor și nu va oferi soluții responsabile pentru rezolvarea lor.

    Horia Văsioiu - apel la responsabilitate, calm și mult bun simț pentru rezolvarea problemelor prioritare ale procesului legislativ;

Domnul Horia Văsioiu:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor

Iau cuvântul astăzi în fața dumneavoastră pentru a face un apel la responsabilitate, calm și mai mult bun simț, pentru a ne putea ocupa atât de treburile prioritare ale procesului legislativ, cât și de problemele politice adiacente, care, să recunoaștem, nu putem spune că sunt lipsite de importanță. Dacă legile cerute de procesul integrării în Uniunea Europeană și sprijinul pe care îl putem acorda guvernului în situația creată de noul val de inundații ce s-a abătut asupra țării sunt lucrurile asupra cărora trebuie să ne aplecăm cu precădere, cu bunăvoință și rațiune ne putem face timp și pentru regulamentele de funcționare ale celor două camere, cât și pentru temele lansate public de președinte, ce privesc reformarea clasei politice. Dacă unii dintre noi ar lăsa deoparte obstrucționismul cu orice preț, am putea observa că avem destul timp pentru activitățile curente presante, dar să facem și proiecții pentru viitorul politicii în această țară, mai ales că aceste proiecții, în opinia mea, ar trebui să aibă un caracter transpartinic.

Se vorbește despre votul uninominal de ani de zile, ca singura soluție de responsabilizare a parlamentarilor, dar nu s-a făcut încă nimic, deși ne-a stat tot timpul la îndemână realizarea acestui lucru. Ei bine, o minimă decență ne îndeamnă ca, până în 2008, să rezolvam definitiv problema, ca parte integrantă a unei legi electorale mai apropiată de nevoile alegătorilor.

Președintele vorbește de un sistem parlamentar unicameral, încă un aspect care stârnește destule patimi. Unii colegi sunt pentru, alții, normal, sunt împotrivă. Firesc să se întâmple așa într-o democrație, mai ales că există argumente solide și de o parte și de alta. Haideți, cu calm, să ne strângem fiecare părerile, pro și contra, cum sunt ele, să le prezentăm poporului și să-l lăsăm să decidă.

Actuala Constituție prevede că președintele țării este ales prin vot universal, ceea ce înseamnă campanie electorala, promisiuni, cheltuieli etc. Votanții îl văd pe președintele ales direct ca pe cel mai puternic om din stat și așteaptă de la el respectarea celor promise. Poporul are un orizont de așteptare foarte larg de la președinte, dar puterile acestuia sunt îngrădite de Constituție, astfel că la sfârșit de mandat are de dat socoteală pentru a guvernare neperformantă.

Cred că a venit momentul sa-i întrebăm pe cetățeni ce își doresc: o republică prezidențială, cu un președinte puternic, ales de popor, care își subordonează guvernul și este implicat în toate aspectele politice și economice din țară, dar și responsabil de ceea ce se întâmplă, sau o republică parlamentară, cu un președinte ales de Parlament din rândurile sale, caz în care deplina responsabilitate se transfera primului-ministru.

Eu consider că starea de fapt de până acum, a republicii semi-prezidențiale, a fost și este total neproductivă, încât mă pronunț răspicat pentru vot uninominal, Parlament unicameral și pentru o republică prezidențială.

Ei bine, aceste probleme trebuie rezolvate în actuala legislatură, dacă vrem ca populația să ne perceapă drept un Parlament responsabil, mai ales, că sunt problemele oricărui partid, fie la putere, fie în opoziție. Noi doar trebuie să ne facem datoria și să lăsăm viitorului președinte, viitorului Parlament și primului ministru, indiferent cine vor fi și ce partid sau coaliție va avea majoritatea, instrumente de lucru mai clare, mai serioase și mai productive.

Este inadmisibil ca sfârșitul acestei legislaturi să ne prindă în aceeași încremenire constituțională și electorală, cu aceleași raporturi rigide între Camera Deputaților și Senat, între președinte și premier.

Există timp pentru toate, doamnelor și domnilor, depinde numai de noi și de voința alegătorilor. De aceea, cum la fiecare patru ani cerem poporului să ne acorde votul, a venit momentul să aflăm ce părere are poporul față de aceste probleme și să acționăm în consecință.

Vă mulțumesc.

    Horia Victor Toma - exprimarea dezacordului în legătură cu posibila desființare a postului de radio România muzical George Enescu;

Domnul Horia Victor Toma:

Doresc să îmi exprim totalul dezacordul în legătură cu posibila desființare a postului de radio România musical "George Enescu", singurul post de radio din România care emite numai muzică clasică și jazz.

Consider inadmisibil demersul CAN-ului prin președintele său, Ralu Filip, de a întrerupe emisia unui post de radio care și-a început activitatea în anul 1997 și care are peste 100 de echivalente în străinătate, unul dintre ele fiind " Frances Music" ( creat în anul 1963 ). Postul de Radio George Enescu se prezintă ca fiind perfect integrat culturii europene.

Nu înțeleg cum una din puținele manifestări culturale din România nu-și poate continua activitatea asemenea posturilor similare din Budapesta sau Paris în condițiile în care industria muzicii comerciale este în plină ascensiune.

Nu pot înțelege de asemenea cum, deși Legea audiovizualului s-a modificat în anul 2002, impunând limite atât radioului cât și celor private, conflictul în legătură cu Radio Musical George Enescu a izbucnit abia în anul 2005, moment care vine ulterior demiterii lui Radu Șeuleanu de la Societatea Română de Radiodifuziune (de menționat că atât Ralu Filip, cât și Dragoș Șeuleanu au fost numiți în funcții la propunerea PSD ).

Modificarea poziției CAN este interesantă deoarece dacă în adresa trimisă în 3 august către SRR, instituția era informată de posibilitatea anulării licenței pentru Radio România Musical, în ultimul comunicat Ralu Filip a informat că în ședința CAN din 25 august se supune la vot anularea uneia din frecvențele SRR București.

În această situație total dezonorantă pentru cultura românească, situație pe care eu o numesc de conjunctură, solicit demisia lui Ralu Filip, președinte CAN, pentru interpretarea de rea credință a legii în legătură cu situația unui post de radio care reprezintă un instrument necesar al diplomației culturale românești.

    Ioan Aurel Rus - declarație cu titlul Afaceri de vicepremier;

Domnul Ioan Aurel Rus:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi

"Afaceri de vicepremier"

Iată că ceea ce am prevăzut noi s-a întâmplat. Barmanul utecist George Copos a "achiziționat", adică a luat cu japca și Hotelul Hilton din București. Când a apărut zvonul de megaescrocheria ce urma să se facă, noi am dorit să verificăm dacă este sau nu această achiziție. Cum era firesc ne-am adresat Direcției de relații publice și mass-media din Ministerul Transporturilor, Construcțiilor, Transportului și Turismului care a remis un comunicat care infirma zvonul. Noi am crezut deoarece îl cunoșteam bine pe acest nabab neocomunist, dar cu apucături de conservator neocapitalist de sorginte sălbatică și eram convinși că acest "tregher" de cafele și lustruitor ai pantofilor lui Nicu Ceaușescu, fost prim - secretar al CC al UTC și ministru al tineretului înainte de 1990, va face o șmecherie "istorică" prada pe care a pus ochii. Astfel, pe șest, GEORGE COPOS a profitat de "înalta" sa funcție de ministru de stat în guvernul de tarabă al automobilistului - motociclist Călin Popescu Tăriceanu și printr-un aranjament cu secretarul de stat, președinte a Autorității Naționale în Turism, Marius Crivțonencu, dar de care nu este străin și ministrul Grorge Dobre, și și-a luat în stăpânire mândrețea de hotel din plin centrul capitalei României. Printr-o inginerie financiară, ca de altfel atâtea altele, Copos Vodă și-a mărit averea pe care o are prin "muncă cinstită " și " sudoarea frunții" Nu-i așa? la această megaescrocherie și-a pus umărul și Consiliul Concurenței care a avizat favorabil preluarea pachetului majoritar de acțiuni a societății care deține Hotelul HILTON de către societatea ANA HOTELS , una din firmele care se află în proprietatea lui COPOS. Megaescrocheria a fost aceea că întreg caietul de sarcini a avut lacune de procedură economică și de stopare a licitației deoarece una din clauze i-a permis "tregherului- utecist" Copos să fie singurul ofertant, iar oferta acestuia s-a ridicat la "magistrala" sumă de 500.000 dolari față de alți ofertanți care au oferit sume mai "mici" de numai 10.000.000 dolari. Și uite așa dintr-un neica nimeni, care înainte de 1990 nu avea după ce să bea apă, acest George Copos este un "cinstit" bogătaș care în numai cinsprezece ani a agonisit o avere care în țările U.E. sau SUA se fac în două - trei generații. În prezent, "tregherul - utecist" de cafele George Copos, deține șapte hoteluri după cum urmează: două în București, Crowne Plaza și Hilton, trei în Poiana Brașov, Sport, Bradul și Poiana, și două pe litoral, la Eforie Nord - Europa și Astoria. Și iată cum un neica -nimeni, care în vremea regimului Ceaușescu nu dădeai nici doi bani, pentru că într-adevăr era un nimeni, fără studii, fără o minimă pregătire, azi cu bani "munciții" face pe "barosanul" și sfidează bunul simț și legea.

Cum de nimeni nu-l întreabă de sănătate ? Noi vom da acest caz comisiei de specialitate a Comisiei Europene și Consiliului Uniunii Europene.

    Ioan Hoban - declarație politică: Satul românesc - sat european?;

Domnul Ioan Hoban:

Declarație politică: "Satul românesc - sat european?"

Se cheltuie mulți bani cu publicitatea care se face ideii de integrare europeană a satului românesc. Comisia Europeană la București a organizat chiar un concurs cu tema Satul românesc - sat european. Cu scopul definit de a arăta drumul satului românesc spre civilizația europeană. Întrebarea care se pune, însă, este următoarea: Are satul românesc caracteristicile și standardele zonelor așa-zis rurale din țările UE?

Iată cîteva aspecte care nu dau un răspuns afirmativ.

În România, aproape jumătate din populație, conform recensămîntului populației, trăiește în mediul rural, ceea ce diferențiază țara noastră atît de țările CEE în tranziție (excepție Polonia), cît și de țările Uniunii Europene, în care populația rurală (fermierii) reprezintă sub 20%.

Din păcate, nu doar procentul populației care trăiește la sat este o provocare pentru România, ci și sărăcia rurală, existînd discrepanțe majore între zonele urbane ) și ele mult sub standardele UE) și cele rurale. Un județ este cu atât mai sărac cu cât are o pondere mai ridicată a populației rurale.

După 1989, în contextul schimbărilor structurale, diferențele dintre mediul urban și mediul rural s-au adâncit, zonele rurale fiind dezavantajate în ceea ce privește infrastructura, utilitățile publice și confortul locuinței, precum și accesul la serviciile de educație și sănătate.

Rețeaua de drumuri actuală deservește numai 3/5 din populația rurală. Numai jumătate dintre comune au acces direct la rețeaua principală de transport rutier. Drumurile județene și comunale reprezintă 4/5 din totalul rețelelor de drumuri naționale, iar dintre acestea foarte puține sunt modernizate.

Aproximativ 25% dintre drumurile comunale nu pot fi folosite în condiții meteorologice nefavorabile. La starea deplorabilă a drumurilor în multe zone se adaugă absența unui serviciu adecvat de transport, fapt ce afectează negativ accesul populației rurale la servicii de educație și de sănătate, precum și la piețele urbane.

Doar 17% din satele din România sînt conectate la rețelele de distribuției a apei și doar în jur de 8% dintre gospodăriile rurale au locuințe dotate cu apă curentă. O prăpastie similară se observă și referitor la sistemul de canalizare, doar 4% din gospodăriile rurale avînd canalizare.

În multe sate, problema principală nu este lipsa apei curente, ci aprovizionarea cu apă și calitatea redusă a apei disponibile. Conform Planului Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, capacitatea rețelei de furnizare de apă potabilă din mediul rural este departe de a acoperi necesarul de apă din locuințele rurale, fără a pune la socoteală cererea posibilă în cazul în care în zonele rurale se vor dezvolta activități industriale. Lipsa de dotări de bază mărește gradul de expunere a populației rurale la boli infecțioase și, în același timp, reprezintă un factor de poluare și daune pentru mediul înconjurător. La rîndul lor, acești factori duc la scăderea calității vieții și la risc de sărăcire ca urmare a unor dezastre naturale (a se vedea ce s-a întîmplat în urma inundațiilor - n.n.).

Nici la capitolul infrastructură și instituții care facilitează participarea socială, mediul rural nu stă mai bine. Excluziunea socială, în definiția sa europeană, înseamnă și lipsă de conectare la sistemele de comunicare și informare, care fac legătura între indivizi, dar și între indivizi și colectivitate. În acest sens, în țările UE se discută teme precum integrarea bancară (și accesul la credite), investiții, asigurări, mass-media, telefonie, instituții culturale, iar în mediul rural românesc, infrastructura financiar-bancară ca și infrastructura culturală (teatre, muzee, cinema) sînt subdezvoltate, gradul de integrare monetară este foarte redus, utilizarea instrumentelor de asigurare este mai mult decît deficitară.

Punem în balanță ce are "mediul rural" occidental și ce are satul românesc și vedem în ce parte se înclină balanța, apropo de standarde de viață.

Afacerile din mediul rural sînt în general percepute de sistemul bancar drept clienți cu risc înalt și în consecință acestea sînt confruntate cu cereri suplimentare de garanții și costuri financiare superioare pentru împrumuturi. De asemenea există o tendință a sectorului bancar de reducere a activității în mediul rural datorită profitabilității scăzute. Aceste probleme agravează situația financiară a operatorilor și în consecință îngreunează dezvoltarea economică în mediul rural.

Mai puțin de jumătate dintre comune (43%) dispun de servicii de telefonie. Doar 18% dintre gospodării au abonamente telefonice, în comparație cu 66% în mediul urban. Dezvoltarea spectaculoasă a telefoniei mobile compensează doar parțial rata scăzută de penetrare a telefoniei fixe din mediul rural, majoritatea zonelor fără acoperire fiind zone rurale izolate.

Și Maramureșul se identifică cu aceste probleme. Vorbim mult despre ecoturism, dar fără infrastructură nu poți atrage turiști. Prioritare pentru populația rurală sînt lipsa locurilor de muncă, starea drumurilor din sat, iluminatul public și curățenia. În satele mici, periferice în cadrul comunei, mai ales dacă sînt și îmbătrînite, izolate, bazate pe agricultură de subzistență și caracterizate de o cultură de tip tradițional, doar elitele (preotul, cadrele didactice, întreprinzătorii locali) menționează nevoia de investiții în infrastructură modernă. În astfel de sate lista de probleme comunitare percepute de populație este lărgită cu absența instituțiilor medicale și farmaciilor, a mijloacelor de transport public și a serviciilor de telefonie.

Cam așa se vede, cu adevărat, satul românesc. Cum va face el față standardelor europene este întrebarea căreia politicile guvernamentale trebuie să-i dea răspuns. Nu altfel, ci prin investiții, în primul rînd. Apoi, oamenii satelor trebuie învățați să facă proiecte și să beneficieze de fondurile care vin dinspre Uniunea Europeană. Altfel, doar cu costumul popular și cu agricultura de subzistență nu vor face față provocărilor care vin dinspre Uniunea Europeană.

    Ioan Munteanu - declarație politică cu tema Evaluarea inspectorilor și a directorilor de școli din județul Neamț;

Domnul Ioan Munteanu:

Declarație politică cu tema: Evaluarea inspectorilor și a directorilor de școli din județul Neamț

Domnule ministru, reforma învățământului nemțean a demarat în ziua de vineri, 23 septembrie 2005, când mai mulți inspectori și directori au primit un fax prin care li se cerea să se prezinte la Inspectoratul Județean Neamț la ora 16,00 cu documente justificative pentru fișa de evaluare. Disciplinați, cei convocați au sosit la sediul I.Ș.J. Neamț transportând genți pline de documente.

Evaluarea propriu-zisă a fost o adevărată batjocură, ea desfășurându-se după următorul scenariu: directorii intrau rând pe rând în biroul în care se aflau membrii consiliului de administrație și aflau de la doamna inspector general calificativul primit. Dacă se cereau explicații sau justificări, răspunsul era unul singur: "faceți contestație!"

Cei mai mulți au primit fie calificativul "satisfăcător", fie "nesatisfăcător". Toți directorii contestă modul în care au fost evaluați, cu încălcarea prevederilor legale, cât și faptul că au venit încărcați cu documente la care nimeni nu s-a uitat și au fost tratați în mod jignitor. În final, li s-a comunicat, pur și simplu, o ședință.

Domnule ministru, directorii care au primit aceste calificative au condus unități școlare cu rezultate bune și foarte bune. Calificativele obținute au repercusiuni asupra activității profesionale timp de 4 ani, adică se pierd gradațiile de merit, salariul de merit și se poate ajunge până la desfacerea contractului de muncă.

Consiliul de administrație și-a propus și a reușit umilirea directorilor prin anunțarea ședințelor deja stabilite. E vorba de același consiliu de administrație care la sfârșitul semestrului I apreciase în mod pozitiv activitatea respectivilor directori.

Domnule ministru, Legea învățământului și Legea personalului didactic, care reglementează modalitatea de evaluare a directorilor de unități de învățământ, aceste două legi de bază au fost călcate în picioare.

Domnule ministru, vă solicit să trimiteți o comisie competentă, apolitică la I.Ș.J, Neamț pentru a verifica veridicitatea celor relatate.

Domnule ministru, se observă multă improvizație, nepricepere, măsuri dictate de conjuncturi politice efemere, abuzuri, lipsă de strategii.

Anul școlar 2005-2006 a debutat sub semnul nepăsării și al dezinteresului; majoritatea spațiilor unde se desfășoară procesul de învățământ nu sunt pregătite, lipsesc manualele școlare, lipsesc rechizitele.

Domnule ministru argumentele de mai sus ilustrează haosul care domnește în învățământ la acest început de an școlar.

Domnule ministru, vă solicit să fie respectate legile, să înceteze experimentele, să înceteze schimbarea inspectorilor școlari și ai directorilor de școli pe motive politice.

    Ioan Țundrea - declarație politică cu titlul Qui prodest discreditarea Parlamentului?;

Domnul Ioan Țundrea:

"Qui prodest discreditarea Parlamentului?"

In numărul 9 al Revistei Idei în dialog, domnul Horia Roman Patapievici a scris un articol extraordinar intitulat "Despre răul care se poate intoarce", în care vorbeste despre inceputurile atacului impotriva regimului parlamentar si despre consecintele acestei practici.

Stimați colegi,

Am convingerea că cei mai multi dintre dumneavoastră resimțiți, în ultima perioadă, dezvoltarea unei campanii de discreditare la nivel parlamentar. Din nefericire la dezvoltarea acestei discreditari contribuie din pacate si colegi si colege, care in goana dupa camerele tv ignora cateva aspecte esentiale;

  1. Conform articolului 61, alin 1 din Constituția României "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii"
  2. Consecința acestei discreditari se rasfrange implicit asupra romanilor care își pierd treptat încrederea în instituțiile statului, această practica fiind permanentă din 89 pană astazi.
  3. Parlamentul este singura institutie in care accesul la activitatile in plen este monitorizat integral, celelte institutii ale statului organizand conferinte de presa in care isi prezinta, evident subiectiv activitatile.
  4. Ce opinie s-ar crea, dacă si alte instituții ale statului precum Prefecturile, Consiliile judetene sau regiile de stat ar fi monitorizate similar (8 ore zilnic), inclusiv indemnizatiile acestor functionari?

Am credinta ca votand in perioada imediat urmatoare ,prioritar legile pentru integrarea in UE, vom reusi sa dam dovada responsabilitatii noastre.

Grupul conservator va adreseaza rugamintea de a va alatura demersului nostru de reinstaurare a respectului fata de Parlamentul tarii, constienti fiind ca discreditarea aceste institutii nu foloseste nici unui român "

    Ion Luchian - despre blocarea activității Camerei Deputaților;

Domnul Ion Luchian:

Încercările disperate ale celor de la PSD de a evita, prin orice mijloace posibile, modificarea regulamentului Camerei Deputaților nu fac decât să blocheze activitatea normală a Camerei, să amâne votarea unor legi importante în vederea integrării europene.

Faptul că cei de la PSD reușesc, într-o anumită măsură, să blocheze desfășurarea activității Camerei demonstrează tocmai faptul că este nevoie de o modificare a regulamentului, astfel încât să se eficientizeze activitatea parlamentului.

În fapt, domnii de la PSD nu încearcă decât să apere, cu orice preț, ultimele bastioane ale puterii pe care le mai dețin, putere pe care cu nici un an în urmă o credeau eternă, în acest scop PSD-ul reușind să pună din nou în practică alianța informală cu PRM care le-a asigurat succesul în guvernarea 2000-2004, lucru demonstrat de buna sincronizare dintre cele două partide la depunerea de moțiuni simple.

Singurul lucru pe care acțiunile acestor partide îl fac cu adevărat este să amâne activitatea de legiferare normală a Camerei și, lucru poate și mai grav, să discrediteze încă și mai mult în fața opiniei publice una din instituțiile de bază ale democrației din România, Parlamentul.

Pe această cale este de salutat inițiativa primului-ministru al României, Călin Popescu Tăriceanu, de a-i invita pe liderii partidelor parlamentare la consultații tocmai pe marginea găsirii unor soluții de a se debloca activitatea Camerei.

În concluzie, consider că avem destul de multe lucruri pe care trebuie să le soluționăm pentru a ne pierde vremea în dezbateri inutile, mai ales acum în această situație dificilă, dacă nu disperată, în care se găsesc mulți dintre români, în urma inundațiilor din ultimele zile.

Până la urmă totul se reduce la o regulă simplă a democrației, și anume aceea că majoritatea decide, și în acest caz, în cele din urmă, votul majorității va fi acela care va fi hotărâtor în modificarea sau nu a regulamentului.

    Ion Mocioalcă - declarație politică intitulată Portocaliii din Parlament sunt rupți complet de realitate;

Domnul Ion Mocioalcă:

"Portocaliii din Parlament sunt rupți complet de realitate"

Stimați colegi,

Aș fi vrut să cred că măcar ultimul val de nenorociri care s-a abătut asupra țării noastre va fi în măsură să-i trezească la realitate pe guvernanții acestora în Parlament, dacă situația dramatică din lunile anterioare, cu grave repercusiuni în prezent n-a putut s-o facă. Speranțele mele au fost însă zadarnice. "Mandarinii portocalii" se dovedesc nestrămutați în dorințele lor revanșarde, ce nu mai contenesc. Parlamentul este blocat în acest moment de discuții sterile asupra unui regulament menit unui singur scop: schimbarea cu orice preț a președinților celor două Camere. Insistențele acestea politicianiste, de prost gust, nu fac decât să majoreze amărăciunea populației, crunt lovită de stihiile naturii. Efectele repetatelor inundații se vor resimți inclusiv, sau mai ales pe tărâmul economic, și nu văd cum acest guvern va putea face față scăderii economice drastice. În aceste condiții, în loc să lucreze, clasa politică din zona Alianței, se ține de discuții și consultări sterile, de cabinet, sărbătorește mărunte "succese" politice europene. Lipsa de simț al realității e, din păcate, simptomatică, pentru "portocaliii" din Guvern dar și din Parlament. Din nenorocire, ea se repercutează asupra unei populații disperate, nu numai cea direct afectată, ci și restul românilor, care sunt confruntați, în plină toamnă, cu prețuri fără precedent. A te bate acum, în condițiile date, cu iluzorii concepte de schimbare a conducerii democratice a Parlamentului, e pur și simplu o sfidare fără precedent.

Continuați la fel stimați colegi ai alianței D.A., succesul vă este asigurat!

    Ion Preda - o analiză a sistemului politic democratic din România;

Domnul Ion Preda:

Este binecunoscut faptul că, după decembrie 1989, sistemul nostru politic a fost conceput de către foștii activiști ai Partidului Comunist. La vremea respectivă nici nu se putea altfel. După trecerea a 16 ani, se constată că acest sistem are multe carențe. Modificarea Constituției din 2003 nu a adus nici o schimbare fundamentală. Anul acesta, mai mult ca oricând, au fost lansate pe bandă idei ca: votul uninominal pentru puterea legislativă, Parlament unicameral, referendum etc. Sunt elemente fundamentale pentru un sistem politic democratic, fără îndoială. Numai că, felul în care au fost lansate, lasă impresia că sunt o amenințare adresată celor care cârtesc împotriva alegerilor anticipate. Nu discut paternitatea lansării acestor idei. Cert este că astfel de idei țin de esența unui sistem politic democratic și necesită o abordare mai mult decât responsabilă. Referendum pe tema votului uninominal sau al parlamentului unicameral reprezintă o aberație. Poporul ar răspunde fără echivoc că vrea vot uninominal și parlament unicameral. Dar același popor poate răspunde prin da și la idei ca: desființarea Parlamentului, desființarea taxelor și impozitelor, salariu minim pe economie de 10 milioane de lei etc.

Astfel de probleme necesită o dezbatere coerentă, la nivelul tuturor factorilor politici, dar mai ales în Parlament. O abordare care nu trebuie să fie afectată de nici un fel de presiuni sau de timp. Nu am inventat noi roata, astfel încât trebuie avute în vedere: evoluția istorică a întregii problematici precum și eficiența punerii în practică a diferitelor variante în toate țările democratice. Apoi trebuie ținut cont de faptul că, o variantă sau alta nu trebuie copiate, ci adaptate la societatea românească. Sistemul politic democratic, în ansamblul său, are limitele sale. În momentul în care acestea depășesc limitele unei societăți (mă gândesc la puterea de înțelegere, educație și mentalități), democrația se poate transforma foarte ușor în tiranie.

Sunt idei progresiste, care, aplicate fără nici o noimă, într-un moment istoric nepotrivit, au efecte perverse. Votul universal introdus în Franța în timpul Marii Revoluții din anii 1789-1794, în loc să producă lărgirea democrației, a avut ca efect dictatura iacobină, o dictatură cu caracter terorist care și-a devorat până și proprii conducători și exemplele de acest gen pot continua.

Acum, la 16 ani după decembrie 1989, constatăm că sistemul politic democratic din România nu răspunde în mod eficient la necesitățile ridicate de progresul societății și integrarea europeană.

Votul uninominal are argumente pro și contra. Evoluția istorică este trecerea de la acest sistem la votul pe listă. Așadar, invers ar fi o involuție. O democrație consolidată are nevoie de partide puternice, or votul uninominal nu face altceva decât să le dilueze (slăbească). O selecție mai riguroasă a valorilor în cadrul votului pe liste ar rezolva mai bine problema. Poate un sistem combinat ar fi soluția optimă - un vot preferențial pe listă.

Parlament uni sau bicameral. Evoluția istorică este trecerea de la uni la bicameral. În Ungaria se dezbate problema trecerii la un Parlament bicameral. Parlamentul bicameral existent azi în România poate fi optimizat prin reducerea numărului de parlamentari din cadrul ambelor Camere și o delimitare clară a atribuțiilor. Senatorii pot reprezenta interesele locale (județene, de sector) și pot avea atribuții în domeniul politicii externe, iar deputații pot reprezenta interesele generale ale cetățenilor la nivel național.

O lege bună este o lege care în faza de proiect este dezbătută profund, nu în regim de urgență.

În sfârșit, forma de guvernământ este, dintre toate, cea mai sensibilă. Potrivit actualei Constituții, România este o republică semiprezidențială.

Este cauza principală care a generat și generează tensiuni între cele două palate, Cotroceni și Victoriei, indiferent de locatarii acestora.

Prin urmare, este mai mult decât necesar să ne gândim la Republica parlamentară sau prezidențială și, de ce nu, la monarhie constituțională. Fără a intra pe fond, mi se pare că toate aceste variante sunt superioare actualei forme de guvernământ și, pe deasupra, sunt mai aproape de tradițiile și mentalitățile poporului român.

Toate problemele expuse mai sus trebuie să aibă o finalitate, un proiect care să fie aplicabil din 2008 sau 2012.

    Ionela Bruchental Pop - evidențierea unor comportamente desuete, rebarbative în activitatea politică;

Doamna Ionela Bruchental Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prin această declarație politică doresc sa evidențiez perpetuarea unor comportamente desuete, rebarbative care în vizunea subsemnatei tind sa devină o stare de fapt absolut genuină si care nu fac altceva decât să contureze gravele carențe morale si educaționale ale unor colegi de breaslă.

Parcurgerea acestor interminabili ani de tranziție ar fi trebuit sa maturizeze reprezentanții clasei politice si sa genereze pe fond o altfel de tipologie comportamentală, axată in speță pe promovarea intereselor naționale, respectiv cele ale comunităților pe care se presupune ca le-ar reprezenta in forul legislativ suprem al țarii. Faptic, situația se prezintă la polul opus este o chestiune mai mult decat palpabilă , mai ales in situația in care anumiți pseudo-parlamentari ințeleg să se comporte apelând la repetate maculări si chiar bruscări in relația directă cu alți colegi ,indiferent de coloratura politica a acestora.

Relaționarea interumană presupune fară doar si poate si existența unor calități dobândite în cei șapte ani primordiali când orice individ ar trebui sa deprindă modele comportamentale sanatoase din care sa nu lipsească "ingrediente " precum: decență, bun-simț, colegialitate, caracter, coloană vertebrală.

Din acest punct de vedere, este mai mult decat elocvent faptul ca mult declarata promovare a tineretului P.S.D-ist nu a ținut cont si de includerea acestor ingrediente in momentul in care au fost lansati pe orbită anumiți lideri de opinie incorijabili în privința cantității de arogantă si prost gust, dovedind inca o data eterna viabilitate a aforismului "așchia nu sare departe de trunchi".

Această promovare de cadre a ținut cont însă cu o acuratețe demnă de o cauză mai buna, de "inzestrarea" acestor titulescieni amfitrioni cu o serie de calitați peiorative, in special in ceea ce priveste limbajul si conduita desprinse parca din uzanțele ataviste ale unui locatar de tavernă.

Ceea ce este frapant si decadent totodata este si obișnuința, cu care acești reprezentanți ai P.S.D inteleg sa repete aceste atitudini sordide, la intervale reduse de timp, parcă in dorinta de a demonstra ca sunt incapabili sa se ridice la un nivel superior , inaccesibil acestor reprezentanti de frunte.

Vizavi de aceste atitudini ale unor amfitrioni P.S.D, nu pot decat sa-mi exprim totalul dezacord si lipsă de consideratie, sugerand colegial celor in masura din P.S.D sa-si trimita anumiti colegi intr-o prelungita vacanta cu scop precis:reeducarea.

In lumina celor expuse, este de urmarit daca acesti reprezentanti ai P.S.D vor gasi de cuvinta sa manifeste aceeasi atitudine "candida" si in Parlamentul European , pentru a conferi continuitate brandului comportamental al P.S.D, axat pe promovarea cantițății în detrimentul calitații.

    Liviu Câmpanu - declarație politică cu titlul Nepăsare - PSD își strigă lozinca;

Domnul Liviu Câmpanu:

Declarație politică: "Nepăsare - P.S.D.-ul își strigă lozinca"

Zece ani de zile au guvernat numai pentru ei. Nu au fost interesați câtuși de puțin de rezolvarea problemelor reale ale României, făcând doar spectacol și jocuri de imagine. Pierzând puterea s-au văzut lipsiți de accesul la bugetul țării, pe care în perioada cât au guvernat l-au dat cu capul de toți pereții, stocându-l de ultima suflare în interesul propriilor lor buzunare.

Asta vă doare domnilor! Nu suferința celor sinistrați, ci că nu păstoriți vaca grasă și bună de muls reprezentată de banii pentru calamități. Cât de bine ar fi știut clienții politici ai P.S.D. - ului ce să facă cu acești bani! Cum s-ar mai fi exhibiționat Năstase și camarila în fața camerelor de luat vederi, plângând pe umerii celor în suferință! Ei, ăsta da spectacol pierdut!

Guvernarea P.S.D. a adus termenul de "nepăsare" la rangul de politică de stat dusă față de trecutul acestei țări, față de viitorul ei, față de populație.

Memotehnic: N - nesimțire; E - egalitarism; P - prostie; A - aroganță; S - sărăcie; A - amnezie; R - relicve comuniste.

Strategii de guvernare P.S.D

    Costache Mircea - declarație politică cu titlul Beznă, agonie și noroi;

Domnul Costache Mircea:

"Beznă, agonie și noroi"

Ca o încununare a zelului distructiv al cârmuitorilor postdecembriști, plumbul cerului, mâlul veacului și diluviul pedepsitor au pus stăpânire peste Țară. Marele Maestru al Beznei Atemporale se pregătește de marea sărbătoare a dezastrului total. Noaptea românească a Valpurgiei e aproape. După topirea industriei și ruinarea zootehniei, campionii dezinteresului național și ai interesului antinațional au continuat cu defrișarea pădurilor, înstrăinarea cimentului, a aurului, a petrolului, a gazelor, a băncilor, a telecomunicațiilor, iar acum se dă asaltul final asupra sistemului electro-energetic, vânzându-se străinilor termo și hidrocentralele, rețelele electrice și, poate într-o zi, chiar centrala de la Cernavodă. Totul pare neverosimil, deși se derulează aievea sub privirile buimăcite ale naționaliștilor, supuși linșajului mediatic perpetuu. Când ai dat țițeiul, aurul, oțelul, cimentul și lemnul, când ți-ai bătut joc de minunatele daruri cu care te-a miluit Dumnezeu ("ți-a făcut destinul semnul, untul negru, untdelemnul" - T. Arghezi), nu mai poți fi decât jucăria inertă a Marelui Maestru al Întunericului, care ți-a promis că vei gusta și tu, o dată, clipa magică...

Poporul e ocupat cu televizorul. De acolo, el află că Întunecimea Sa vrea să ne aducă în Țară raiul, în schimbul scăpării de grija resurselor naturale care ne apăsa sufletul. Va veni și măreața zi de 1 ianuarie 2007, când vom începe să vedem și să simțim, pe propria piele, pe ce am dat toate bogățiile noastre pe care, cică, noi nu eram în stare să le administrăm eficient în interesul poporului. Atunci vor vedea românii ce a însemnat absența de la cârma treburilor publice a adevăraților slujitori ai interesului național. Pentru că, cedări au mai fost nevoiți și alții să facă în dialogul internațional actual. Dar au mai făcut loc și interesului lor național iar popoarele lor o duc cu mult mai bine decât năpăstuiții de români. Nu mai e mult și vor vedea până și orbii și toți nevolnicii ("nimeni nu e mai orb decât cel care nu vrea să vadă" - proverb englez: None are so blind like those who won`t see!), ce a însemnat îndepărtarea patrioților de frâiele puterii prin intoxicări, manipulări, diversiuni și fraude inimaginabile.

Te vei deștepta, vreodată cu adevărat, române?

    Manuela Mitrea - intervenție cu titlul Salvând maternitățile, salvăm viitorul!;

Doamna Manuela Mitrea:

"Salvând maternitățile, salvăm viitorul!"

În ultima perioadă, sănătatea românilor e pusă din ce în ce mai mult sub semnul întrebării: SIDA, drogurile, tutunul, alcoolismul, cancerul sau bolile de inimă fac tot mai multe victime.

În tot acest timp, Ministerul Sănătății poartă un ,,război" al declarațiilor privind confruntarea dintre furnizorii, respectiv, producătorii de medicamente și materiale medicale și conducerea spitalelor, acuzând managementul ,,defectuos" al unităților sanitare.

Cu o finanțare ca și inexistentă, cu un buget gestionat aiurea de Ministerul Sănătății și cu o echipă de experți și analiști economici de ,,înaltă clasă" și "puternic ancorați în realitate", sistemul medical românesc a ajuns să constituie un pericol pentru cetățeni: bolnavi care stau câte 2-3 într-un pat de spital, nevoiți să-și cumpere medicamentele sau materialele sanitare de care au nevoie în timpul spitalizării: aparatură medicală uzată, datând în marea ei majoritate din anii '70; situația medicamentelor compensate și veșnicele cozi la farmacii, o dată cu începutul fiecărei luni; starea deplorabilă în care se găsesc spitalele și în special, maternitățile din România.

Ca parlamentar și cetățean al României, consider că Ministerul Sănătății ar trebui să aibă o imagine precisă și amănunțită a ceea ce este bun și rău în fiecare unitate spitalicească.

Situația maternităților din România este una dezastruoasă, prezentată cu exemple concrete, atât de colegii mei parlamentari dar și de mass-media.

În urmă cu două săptămâni, un post central de televiziune prezenta situația inadmisibilă în care se găsește Maternitatea din Drobeta Turnu-Severin. Toate intervențiile de până acum nu s-au soldat cu nici un rezultat, iar starea în care se găsește maternitatea pune în pericol viața multor oameni.

Secțiile Obstetrică-Ginecologie și Neonatologie din structura Spitalului Județean Drobeta Turnu - Severin funcționează în sistem pavilionar, într-o clădire construită în anul 1930. În anul 1950, clădirea a fost renovată, primind totodată destinația pe care o are acum.

În prezent, situația Maternității din Drobeta Turnu - Severin este următoarea:

  • fațada clădirii este distrusă; pereții sunt mucegăiți și tavanele crăpate (o placă din tavan s-a desprins și a căzut peste un nou-născut, acum câteva zile);
  • apa caldă e numai dimineața și seara;
  • instalațiile sanitare sunt complet deteriorate, apa infiltrându-se în pereți;
  • sălile de operație sunt distruse în proporție de 80%, făcând imposibilă practicarea actului medical într-un mod corespunzător;
  • nu mai există instrumentarul necesar personalului medical;
  • de o săptămână, nu mai există în spital nici un centimetru de catgut (ață chirurgicală pentru operații);
  • mamele spitalizate trăiesc în condiții înfiorătoare, greu de imaginat pentru orice om, dar credeți-mă că, dacă ați putea face o vizită acolo, v-ați da seama că eu cu puținele cuvinte nu am avut cum să zugrăvesc exact imaginea de coșmar.

Concluzia este una dureroasă: această unitate sanitară nu mai poate funcționa, fiind conform statisticilor Ministerului Sănătății, maternitatea cea mai distrusă din țară!

Am adresat ministrului sănătății o întrebare legată de situația fondurilor alocate de minister pentru Maternitatea din Drobeta Turnu - Severin, la care aștept răspuns.

Folosesc însă și acest prilej al declarațiilor politice pentru a întreba de data aceasta retoric: unde sunt banii alocați din fondurile accesate prin Banca Mondială acestei maternități? Deși e un caz particular, mai multe maternități din România se confrunta cu aceleași probleme.

Ca parlamentar mehedințean, dar și ca mamă, consider primordială această problemă deoarece soarta mamelor și a noilor născuți este în pericol!

Consider o crimă nepăsarea și indiferența cu care Ministerul Sănătății tratează situația Maternității din Drobeta Turnu-Severin!

Copiii sunt viitorul națiunii! Trebuie să-i ajutăm să vină pe lume în condiții, măcar decente! Trebuie să ne intereseze și viitorul Severinului!

Soarta copiilor noștri e și soarta României!

    Marian Florin Săniuță - declarație politică cu titlul A.R.M.A. cui?;

Domnul Marian Florin Săniuță:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

"A.R.M.A. cui?"

Printr-o foarte "interesantă" inițiativă legislativă, doi colegi parlamentari reprezentanți de frunte ai actualei puteri politice, dintre care unul dorește să ajungă cu orice preț Președintele Camerei Deputaților, propune constituirea unei "Autorități Române pentru Mediul de Afaceri" (A.R.M.A.) prin comasarea Agenției Naționale pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație, Agenției Române pentru Investiții Străine și Direcției Mediului de Afaceri.

Scopul înființării acestei așa-zise autorități ar fi "garanția succesului armonizării politicii României cu prevederile din Uniunea Europeană cât și întărirea competitivității mediului de afaceri".

Nimic mai fals și mai demagogic! În fapt această inițiativă urmărește by-passarea protocolului alianței D.A. și schimbarea conducerilor structurilor mai sus menționate care aparțin altui partid decât cel al semnatarilor acestei inițiative menite să "umple" ordinea de zi a comisiilor Camerei Deputaților.

Mai mult, această inițiativă vine la doar câteva zile după ce raportul Băncii Mondiale intitulat "DOing business în 2006" consacra progresele făcute de România în 2004 alături de Slovacia și Letonia în îmbunătățirea mediului de afaceri și creșterea volumului investițiilor străine directe atrase, România deținând recordul în ceea ce privește noile oportunități de investiții și afaceri nou create între țările central-est europene cu o creștere de 22%.

Atuurile României s-au văzut foarte clar pentru că după înființarea ARIS, spre exemplu, în 2002 volumul I.S.D. a crescut constant an de an depășind 4 miliarde de euro în 2004 iar în întreaga perioadă a mandatului PSD la conducerea Guvernului României, țara noastră a atras un volum al I.S.D. de aproape 8,2 miliarde de euro, o dată și jumătate mai mult decât întreaga perioadă 1991 - 2000 când reprezentanți ai actualei alianțe au înfăptuit "marea privatizare" pe mai nimic pierzând oportunități importante pentru atragerea de investitori strategici.

Amatorismul dovedit de cei doi inițiatori ai Proiectului de Lege privind înființarea A.R.M.A. este dovedit și de necuprinderea în această (im)posibilă viitoare instituție a Direcției Parcuri Industriale din cadrul M.A.I. structură care poate promova cel mai bine interesele și realizările autorităților locale din diferite zone ale țării. Nu de alta, dar aceste platforme economice au fost create tot de Guvernul PSD în perioada 2001-2004 și și-au adus o contribuție esențială la creșterea volumului de I.S.D. prin ofertele pentru proiecte de tip "greenfield".

Îmbunătățirea mediului de afaceri din România în perioada 2001-2004 este o certitudine, iar cifrele și rapoartele instituțiilor internaționale stau mărturie.

Ceea ce trebuie să înțeleagă actualii reprezentanți ai Alianței D.A. este că în prezent ne aflăm într-un con de umbră al afacerilor datorită instabilității legislative, absenței căilor de comunicare moderne, contestării contractelor mari de tip "Vinci", "Strabag", Bechtel, OMV, EADS și altele, schimbării regimului proprietății, blocării deciziilor autorităților locale, neînceperii nici unui proiect major de infrastructură dedicat investițiilor și lista ar putea continua.

Până atunci reprezentanții culorii oranj se ocupă de inițiative care să blocheze și mai mult mediul de afaceri. Așa au procedat și în anul 2000, când a fost desființată Agenția Română de Dezvoltare. Și au pierdut și investitorii și România și C.D.R.-ul. Așa se va întâmpla și acum doar că sfârșitul este mult, mult mai aproape!

    Marin Diaconescu - declarație politică intitulată Indiferența la cote maxime;

Domnul Marin Diaconescu:

"Indiferența la cote maxime"

Stimați colegi,

Doresc să vă transmit indignarea opiniei publice din județu1 Olt față de evoluția pe care a luat-o viața politică din țara noastră, în special în ultimele două săptămâni.

În timp ce dezastrul inundațiilor afectează mai bine de jumătate din țară, prioritatea actualei puteri este de a trece peste orice, cu singurul scop de a schimba președinții celor două Camere și, mai nou, de a schimba sistemul parlamentar.

Țara arde și baba se piaptănă.

Să mai întrebăm cine este baba? Cred că v-ați răspuns deja. Președintele țării se trezește dimineața și în loc să-și pună întrebarea ,,Ce să fac eu pentru oamenii care mi-au dat girul și m-au ales?" se gândește cum să mai profite de electorat și mai ales cum să-i impresioneze, din nou, pe cei pentru care nu a făcut nimic până în acest moment.

Distinși colegi din opoziție, românii nu pot fi păcă1iți de stridente improvizații politico-actoricești!

Primul ministru își arăta, nu de mult, nervozitatea în fața solicitărilor unei femei disperate din Banat, neputând înțelege disperarea pierderii, odată cu casa, a întregii agoniseli a multor generații anterioare.

Știm că sunteți departe de viața reală a românilor, știm că nu cunoașteți problemele de zi cu zi ale cetățenilor acestei țări!

Acești oameni năpăstuiți de o natură prea aspră parcă cu cei sărmani, nu cer milă, nu cer cazări în hoteluri de lux, își cer demnitatea de a fi priviți ca oameni, ca oameni care au pierdut totul și asta nu din vina lor.

Cer sprijinul statului, nu pomana autorităților, aruncată din vârful degetelor, cu scârbă, de potentații zilei.

Oamenii cer măsuri, cer acțiuni concrete, deoarece nu pot, nu mai pot aștepta întrunirea a nu știu câte comitete și comiții care, poate, vor lua în discuție și problemele lor.

Baza democrației stă în participarea cetățenilor, în accesul lor liber la luarea deciziilor care le afectează viața.

Baza democrației se clatină în acest moment, dragi colegi parlamentari. Lipsa atenției firești, omenești, care trebuie îndreptată în acest moment către cei în nevoie, îndepărtarea politicianistă de agenda cetățeanului, va duce, mai devreme sau mai târziu la respingerea democrației ca lipsită de eficiență și, mai ales, umanism. Regulamentul Camerelor, Președinții acestora, sistemul electoral, toate acestea sunt simple cuvinte fără importanță în acest moment al unei nesfârșite dureri ce se întinde în toată țara!

Oamenii de acolo, din stradă, electoratul după cum vă place să îl numiți la talk-show-uri și în campanile electorale, vă va sancționa și vă va întoarce spatele, ca revers al medaliei. Și atunci, sancțiunea va fi irevocabilă! Durerea din sufletele oamenilor și rănile pe care le-a lăsat blestemul crud care s-a abătut asupra lor nu vor mai putea fi cumpărate cu nimic!

Va mulțumesc.

    Marius Iriza - despre un nou moft al președintelui Băsescu - modificarea Constituției;

Domnul Marius Iriza:

Modificarea Constituției pare a fi un nou moft al președintelui Băsescu, întors recent dintr-o vizită din S.U.A. și care declara că după o consultare prealabilă cu partidele parlamentare va avea lor un Referendum pentru modificarea acesteia, chiar dacă partidele parlamentare nu doresc acest lucru.

Opinia domnului Traian Băsescu pare a fi mai mult un test, la care coaliția nu dorește să participe. Nici udemeriștii, nici conservatorii nu par entuziasmați de această propunere a domnului președinte, cu atât mai puțin liberalii. Numai micul boc pedist se face preș. Suspendarea convorbirilor programate pentru sâmbătă la Palatul Cotroceni, ca urmare a inundațiilor din ultima săptămână, generează multe semne de întrebare.

Președintele mimează pe un potențial vot favorabil din partea românilor, dar uită că voința populară nu se poate manifesta atunci când îi trec prin cap tot felul de idei, șoptite poate, într-o atmosferă romantică la "Golden Blitz" sau "Cireșica", de șefa Administrației Prezidențiale. Consultarea poporului se face în niște circumstanțe impuse de legea fundamentală a țării, de Constituția României, pe care Traian Băsescu o ignoră de cele mai multe ori. El însă nu ia în seamă acest "mic" amănunt și prin comportamentul său dă dovadă de amatorism politic, conducând țara ca un matelot permanent turmentat.

Același personaj care în campania electorală nu scapă nici un prilej să declare că își dorește ca instituțiile fundamentale ale statului să funcționeze, iată-l acum călcându-și în picioare propriile afirmații prin încercarea evidentă de a le subordona politic.

Sistemul unicameral și votul nominal pe care-l dorește președintele nu va putea fi aplicat în România și domnul Băsescu știe acest lucru. Tot acest joc făcut de la instalare și până acum nu este decât unul de imagine, prin care "cârmaciul" de la Cotroceni aruncă la derută tot felul de gogoși electorale expirate, pretextând în cazul unui eșec, previzibil de altfel, că a fost împiedicat de Opoziție.

Totuși mai rămân unele întrebări la care până acum nu avem un răspuns clar și anume, chiar își dorește Traian Băsescu cu adevărat Referendumul pentru modificarea Constituției și care ar fi aceste modificări? Și-a dorit alegerile anticipate? Sau totul este doar de ochii lumii?!

    Mihai Apostolache - apel la toate partidele de a nu mai irosi timpul și energia cu false probleme;

Domnul Mihai Apostolache:

Stimați colegi,

Săptămâna care s-a încheiat, una extrem de grea, nu a fost, din păcate, și una productivă.

Fiindu-i protagoniști, poate că noi am putea să îi acordăm și câteva bile albe, pe lângă multele negre pe care i le-am acorda, cu obiectivitate...

Ceea ce, însă, am lăsat să se vadă "în exterior", prin intermediul mass-media, vă asigur că a fost sută la sută negativ!

Iată ce mi-au spus colegii mei tineri, din Prahova, că au "înțeles" că am făcut noi, aici, în Parlamentul României: că ne-am certat și chiar ne-am îmbrâncit "pe ciolan", că am votat legi importante pentru integrare fără să știm ce am votat, că am fost de acord să numim șefi de agenții naționale pe care nu îi și, respectiv, nu le cunoaștem, că nu ne doare sufletul de nenorocirile din țară, dar ținem cu dinții de propriile noastre scaune, că nu știm sau nu vrem să numărăm, corect, voturile...

Pe scurt, iată rezultatele de imagine, pe care le-am obținut în urma unei săptămâni maraton, care, puse în balanță cu rezultatele reale ale dezbaterilor, mă tem că nu ne prea avantajează!...

Din acest motiv și la solicitarea expresă a tinerilor din Prahova, cu care m-am întâlnit, fac un apel în primul rând către dumneavoastră, colegii mei tineri din toate partidele, să nu ne mai irosim timpul și energia cu false probleme!

Problemele reale sunt starea României după potop, integrarea europeană, adoptarea legilor cu impact major asupra vieții românilor.

Schimbarea Regulamentului este o falsă problemă pe agenda de priorități a României și, în consecință, pe agenda noastră.

Haideți să încercăm să ne îndeplinim misiunea pentru care am fost aleși și haideți să dăm dovadă de luciditate și de responsabilitate!

Vă mulțumesc.

    Mihai Sandu-Capră - declarație politică: Sarabanda moțiunilor;

Domnul Mihai Sandu-Capră:

"Sarabanda moțiunilor"

Stimați colegi,

Remarcam cum, impulsionati de un adanc spirit civic, opozitia isi face datoria fata de cetateni asa cum stie mai bine, demonstrandu-le ca in Parlament nu se sta degeaba, ci se munceste din greu... pentru a impiedica si obstructiona activitatea legislativului. Desi nu ne impotrivim nici pe departe libertatii de exprimare, atitudinea si demersurile principalelor partide din opozitie sunt regretabile.

PSD, impreuna cu "bratul sau extremist" numit PRM, reusesc sa tina in functie presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, printr-un foc automat de motiuni simple, sau, pentru a face o comparatie inrautatirea vremii, o inundatie de motiuni simple.

Dupa ce a fost discutata si respinsa, desigur, motiunea privind nivelul de trai din Romania, au urmat cele referitoare la sanatate si invatamant.

Ne intrebam: oare atunci cand vor epuiza toate sursele de inspiratie, toate temele, toate problemele ce macina aceasta tara, (desi ne-ar mira, avand in vedere izvorul nesecat de idei stupide de care dispun) ce vor mai face stimatii nostri colegi din opozitie? Probabil vor face o piramida umana pentru a-i mai putea sustine pe domnii Nastase si Vacaroiu in scaunele lor boieresti.

De asemenea, ne mai intrebam: ce castiga PRM-ul din acest joc? Desi nici una dintre parti nu recunoaste ca ar fi batut palma cu cealalta, acest lucru este evident, domnul Corneliu Vadim Tudor laudandu-se ca ofera teme pentru motiuni celor de la PSD. Halal opozitie!

Oare electoratul care i-a adus in Parlament asta doreste? Paine si circ? Oare acestea sunt "interesele tarii"? Nu cred, stimati colegi.

Mai bine ati vedea care sunt cu adevarat problemele tarii si v-ati apleca cu mai multa atentie asupra lor, intr-un spirit critic constructiv si ati lasa deoparte razboiul declarat puterii sau mai bine zis luptele de gherila, dand dovada, macar acum cand avem nevoie mai mult ca oricand de o imagine favorabila a clasei politice, de maturitate politica si de respect fata de cetatenii acestei tari.

Va multumesc.

    Mihai Tudose - intervenție cu titlul Situația este sub control!;

Domnul Mihai Tudose:

"Situația este sub control!"

Domnilor parlamentari,

Dacă, prin absurd, ați traversat vreun moment de îngrijorare sau temeri față de situația catastrofală în care se află țara noastră, doresc să vă readuc liniștea: Guvernul nostru, Președintele nostru, se află pe baricadele palatelor lor și își conduc, cu îndemânare și pricepere miniștrii, consilierii prezidențiali, pentru buna îndeplinire a sarcinilor care le revin: situația este sub control!

Au murit oameni, 9 drumuri naționale au fost inundate iar circulația a fost întreruptă în jumătate de țară? Debitele râurilor sunt, în continuare, în creștere? Situația este sub control, nu vă alarmați, ni se spune.

Sunt inundate 300 de localități din numai 16 județe? Ploua cu 300 l/mp și apa intră în casele oamenilor precum țânțarii, vara? A ajuns apa la nivelul acoperișurilor? Au început alunecările de teren? Situația este sub control, spune Guvernul.

Cad sutele de case de chirpici ale Bărăganului de parcă ar fi castelele de nisip ale copiilor? Se sparg, unul după altul, baraje, diguri, iar apa inundă tot ce întâ1nește în cale, transformând 40.000 hectare în lacuri interioare, iar recoltele în biete ierburi plutitoare? Plutesc leșurile animalelor în jos, pe fostele ulițe transformate acum în fluvii?

Situația este sub control ne spun, în cor, miniștrii și Președinte1e țării.

Președintele este în elementul său, adică în apă, deci, stați liniștiți, Traian Băsescu veghează pentru tine!

Nu s-a reușit reconstrucția, în 6 luni, a caselor dărâmate de inundațiile din primăvară? Încă, sinistrații Banatului dorm în corturile armatei? Ce speranțe și-ar mai putea face actualii sinistrați de a-și petrece Crăciunul într-o casă uscată? Poate la rude, dacă mai au și acestea câte ceva uscat...

Ce speranțe pot avea copiii din 16 județe ale țării care au rămas fără case, fără haine dar și fără cărți, caiete și a căror prezență șco1ară este departe de a putea fi considerată normală?...

Ce se va alege de anul lor de învățământ, ce se va alege de locurile de muncă ale celor care, acum, își adună ce se mai poate dintre dărâmăturile fostelor locuințe?...

Dar situația este sub control, ni se spune.

Cum? Primul Ministru a plecat la un congres internațional al liberalilor când țara era pe trei sferturi sub ape? Dar Guvernul a rămas aici. La fel și Președintele țării.

Doar el conduce și Guvernul, nu? A, nu îl conduce el? Pardon, am greșit!

Oricum, situația este sub control!

Acum a venit armata, Jandarmeria, Poliția, Pompierii, SIE, SRI, SPP, STS... SMS... JPG... BITMAP... ETC ... ETC ... SAMD ... SAMD...

Experiența dobândită în acest an a fost deosebit de utilă, toată lumea învățând din inundațiile precedente. Miniștri noștri, toți foarte competenți, au mobilizat toate forțele din subordine, au adus utilajele necesare, oameni lucrează pentru a îndepărta urmele dezastrului... cine nu vede eforturile depuse este limitat politic... se iau măsuri, se convoacă ședințe de criză, întruniri de urgență, celule de intervenție - chiar și numai pentru aceste denumiri este necesară o imaginație bogată și un efort intelectual deosebit...

Situația este sub control și în București, unde, conform principiului vaselor comunicante, principiu internațional cu aplicabilitate dâmbovițeană, apa intră pe multe părți și iese prin foarte multe altele, iar populația a fost cuprinsă brusc de febra spălăturilor de toamnă, provocând, intenționat parcă, supra alimentarea canalizării Apei Nova...

Va întrebați dacă se întâmplă la fel la Paris? A, nu, la Paris și de altfel, în U.E., acest principiu nu se aplică, nefiind principiu comunitar...

Dar situația este sub control și aici, cum altfel.

Din mijlocul apelor umflate și tulburi care au spulberat viața a mii de oameni, hohotele de râs Președintelui, aflat pe teren, în mijlocul dezastrului, ne-au inundat sâmbătă seară casele, cu o sfidare uimitoare, dată numai de inconștiență sau de nepăsare... fără a ne convinge nici pe de parte, că situația este sub control. Și, în nici un caz, sub controlul Guvernului...

    Minodora Cliveti - intervenție cu tema Consiliul Europei și Canalul Bîstroe;

Doamna Minodora Cliveti:

"Consiliul Europei și Canalul Bîstroe"

Guvernul Ucrainei a anunțat în urma cu câteva zile ca va sista lucrările la canalul Bîstroe. Consecința imediată a acestei decizii este supraviețuirea Deltei Dunării. Simplu si direct. Continuarea lucrărilor ar fi dus într-un viitor mult mai apropiat decât ne-ar fi plăcut sa recunoaștem la deteriorarea vieții Deltei intr-o asemenea măsura, încât rezervația româneasca a biosferei ar fi devenit o amintire.

Consiliul Europei a avut un rol esențial în determinarea acestei decizii.

Totul a început în maniera clasică de lucru din această organizație paneuropeană, cu o propunere de rezoluție prin care se cerea Adunării Parlamentare a Consiliului si Comitetului de miniștri, care reprezintă cele 45 state membre, sa analizeze starea mai multor delte europene, printre care și a Dunării.

Se trăgea, astfel, un semnal de alarmă extrem de sonor. Cu privire la deteriorarea zonelor în care fluvii importante, precum Dunărea, se varsă în mare, iar pericolul în care își duc viața oamenii, plantele și animalele care populează aceste adevărate paradisuri terestre, în situațiile în care aceste zone nu sunt protejate, ba, mai mult decât atât, sunt transformate în șantiere.

Biroul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a decis ca această temă să constituie obiectul unui raport întocmit de deputatul olandez Leo Platvoei care a realizat o misiune de informare în Delta Dunării în cursul anului 2004. Membrii si stafful delegației României la Consiliul Europei au contribuit în mod substanțial la organizarea vizitei raportorului european, la punerea la dispoziția acestuia a tuturor datelor necesare pentru susținerea poziției României cu privire la consecințele construirii canalului în felul în care guvernul ucrainian insistă să o facă. Raportorul și-a prezentat concluziile în cadrul reuniunii Comisiei permanente, acolo unde reprezentanții delegației române au susținut punctul sau de vedere și au convins, prin argumente solide, votul aproape unanim în favoarea raportorului, iar plenul APCE a transformat acest raport într-un document al Consiliului Europei, deci într-un instrument juridic.

Ucraina, stat membru al Consiliului Europei, a anunțat așadar, punerea în aplicare a deciziei organizației paneuropene.

Este o noua victorie a Consiliului Europei, pentru care respectarea drepturilor omului, inclusiv cel la un mediu sănătos, reprezintă suprema valoare.

Este o victorie a delegației României la APCE, care își vede astfel încununate de succes demersurile începute în urmă cu doi ani cu primele întrebări adresate autorităților ucrainiene, cu lobby-ul făcut printre cei peste 300 parlamentari care alcătuiesc APCE si care sunt, în același timp, membri ai parlamentelor naționale ale celor 45 state membre ale Consiliului Europei

Este o victorie a rațiunii, o manieră prin care politicul ar trebui să contribuie întotdeauna la rezolvarea problemelor societății.

    Mircea Ciopraga - despre o temă controversată: proprietatea funciară;

Domnul Mircea Ciopraga:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vreme de 15 ani, proprietatea funciară a făcut obiectul a nenumărate controverse și dispute politice, timp în care, clasa politică din România nu și-a găsit înțelepciunea necesară pentru soluționarea problemei proprietății, componenta de bază a unei societăți democratice și a unui stat de drept.

Toată activitatea legislativă din 1990 până în 2004 a demonstrat, în mod vădit, lipsa de voință politică în rezolvarea problemei proprietății și s-a concretizat în adevărate acrobații lingvistico-juridice ce au generat grave abuzuri și ilegalități, nedemne pentru istoria dreptului românesc. În toată această perioadă, s-au făcut tot felul de manevre politice legislative în instanțe, în ideea tergiversării și amânării acestei chestiuni, esențială pentru un stat de drept.

Meschinăria politică a debutat cu Legea nr. 18/1991 a Fondului funciar, o lege mai mult decât ambiguă de la un capăt la altul și a continuat cu legea tiranică nr. 112/1995 care desparte proprietate, pentru prima dată în istoria dreptului românesc, în proprietate luată cu titlu și fără titlu.

Inițiativa avută de ministrul Gheorghe Flutur în materie de proprietate este excepțională, având în vedere că reglementează un domeniu esențial pentru un stat de drept și care va rezolva problema proprietății în România.

Reglementările Legii "Flutur" bazate pe trei principii fundamentale: principiul retrocedării integrale a terenurilor agricole și forestiere, principiul respectării vechiului amplasament și principiul retrocedării în natură a proprietăților funciare, vin să repare din punct de vedere material și moral nedreptățile trecutului istoric.

Legea "Flutur" apare ca un act de dreptate istorică pentru toți proprietarii de terenuri agricole și forestiere, confiscate în mod abuziv de regimul comunist. Principiile Legii "Flutur" asigură corectitudinea actului reparator al statului față de proprietari și reprezintă o dovadă de respect față de instituția proprietății. Totodată, Legea "Flutur" va asigura introducerea proprietății la cei care au deținut-o și care au pierdut-o prin nedreptățile flagrante ale regimului comunist.

Doar cu respectarea dreptului de proprietate vom avea o economie funcțională. Fără proprietate nu există nici responsabilitate și nici prosperitate!

Am să vă enumăr câteva dintre beneficiile Legii "Flutur":

  • restituie terenurile agricole la nivelul ultimei reforme agrare efectuate democrat;
  • în privința pădurilor nu mai există limită de suprafață;
  • simplifică reconstituirea dreptului de proprietate și accelerează emiterea titlurilor și a punerii în posesie;
  • liberalizează tranzacțiile cu pământ etc.

Pachetul de legi "Flutur" introduce măsurile necesare pentru respectarea și garantarea proprietății ca instituție fundamentală a statului de drept.

    Mircea Valer Pușcă - declarație politică cu titlul Spectacol în Parlament;

Domnul Mircea Valer Pușcă:

"Spectacol în Parlament"

Am fost, și probabil voi mai fi, martor la un spectacol penibil și grotesc, în egală masură! Actorii sunt deputați, "reprezentanții poporului" în forul legiuitor... Piesa: Regulamentul Camerei Deputaților. Intriga: împărțiți pe două tabere, deputații încearcă să găsească, unii soluții de revocare a Președintelui Camerei, alții motive de a împiedica schimbarea. Toate fundamentate pe unul și același principiu: respectul față de normele și setul de valori care caracterizează sistemul democratic! "Bătălia" se desfășoară în ședințe de plen și în culise... Și unii și alții speră ca, la final, să beneficieze de succes cu ajutorul Arbitrului. Acest Arbitru este un personaj controversat care a avut unele acțiuni, dacă nu interesate!, cel puțin interesante și profund politice... Arbitrul este nimeni altul decât Curtea Constituțională care urmează să împartă dreptatea, adică să certifice sau să infirme soluția găsită pentru procedura revocării.

Pe scurt, "piesa" pune în evidență modul diferit prin care protagoniștii interpretează fundamentele sistemului democratic. Unii, cei mai mulți, cred că unul dintre fundamentele democrației constă în dreptul inalienabil al majorității de a decide cui acordă încrederea și puterea (prin mandat), pe de o parte, dar în egală măsură și dreptul aceleiași majorități de a-și retrage încrederea și, pe cale de consecință, de a revoca mandatul înainte de finalizarea perioadei pentru care a fost acordat. Ceilalți cred că odată acordat mandatul nu mai poate fi întrerupt, iar cel investit poate să-l ducă la "bun sfârșit" chiar dacă nu se mai bucură de încrederea majorității. Cu alte cuvinte, o dată acordat mandatul, cei care l-au acordat nu mai pot să aibă opinii valide privitoare la cel investit și, în măsura în care constată că au greșit sau ar prefera, la un moment dat, să acorde același mandat unei alte persoane, mai de încredere, nu au decât să regrete că prima alegere a fost ... nefericită! "Deciziile nefericite costă!", spun ei... "Costă, dar pot fi corectate!" spun partizanii revocării... "Asta s-o credeți voi! Nu pot fi corectate! Altădată să vă gândiți mai bine... Acum rămâne așa!", spun cei care se opun revocării...

Și replicile continuă, la tribuna Camerei Deputaților, la televizor, pe holuri etc. Spectatorii devin partizanii unora sau altora, iar "piesa" devine o problemă națională. Pasiunea de a "juca" pune în umbră obligația fundamentală a principalilor actori, aceea de a da societății legile necesare! În fapt, chiar de aceea se află în forul legiuitor... Ca să elaboreze cadrul legislativ... Uitându-și menirea, sau ignorând-o, actorii se înverșunează, își aduc acuze, ajung să se îmbrâncească (probabil în lipsa altor argumente), "atmosfera" se încinge iar finalul se lasă așteptat... Cât timp, nimeni nu știe!

"Piesa" fiind una ad-hoc, nimeni nu o poate încadra, ca specie, neputând spune dacă este comedie, dramă sau tragedie... Motivul este simplu: doar finalul poate să lămurească lucrurile. După cum se desfășoară, până acum eu o percep ca pe o tragi-comedie. Dar poate să devină dramă și ceva important din fragila și imatura noastră democrație poate să moară în finalul ultimului act... Dar până să aflăm mai este... Așadar, răbdare!

    Mircia Giurgiu - declarație politică: Diletantismul politic și Opera Națională Română din Cluj-Napoca;

Domnul Mircia Giurgiu:

Declarație politică: "Diletantismul politic și Opera Națională Română din Cluj-Napoca"

Una dintre cele mai importante probleme ale României post-decembriste este declinul culturii. Din păcate, acest lucru nu a putut fi evitat, dar se poate ajunge la un compromis în ceea ce privește redresarea culturii.

O parte din angajații Operei Naționale Române din Cluj-Napoca acuză conducerea instituției de abuz, de crearea unor disensiuni între compartimente și angajați, de gestionarea necorespunzătoare a materialului uman, de lipsa dialogului cu angajații, precum și de faptul că nu răspunde la repetatele adrese ale sindicaliștilor prin care îi sunt solicitate o serie de explicații la diferite probleme cu care se confruntă aceștia.

Conflictul dintre angajații Operei Naționale Române din Cluj-Napoca este vechi de cel puțin patru ani. Nemulțumirile angajaților țin de dotări: fracurile și costumele sunt vechi și murdare, pupitrele și partiturile nu mai pot fi utilizate, asta în condițiile în care, până în 2001, orchestra Operei Naționale Române din Cluj-Napoca era aclamată pe cele mai importante scene din țară și din străinătate. Una dintre problemele cu care se confruntă angajații instituției de cultură din Cluj-Napoca se referă la lipsa banilor necesari punerii în scenă a unor spectacole de calitate, fapt pentru care acuză conducerea că nu are proiecte de nici un fel pentru atragerea fondurilor europene nerambursabile ori a unor bani de la bugetul de stat. Alexandru Mânzat susține că, în calitate de lider de sindicat, potrivit Contractului colectiv de muncă, ar trebui să aibă acces la o serie de acte, cum ar fi balanța contabilă de la sfârșit de an fiscal și lista sponsorilor implicați în tot felul de evenimente. O altă problemă ridicată de liderul de sindicat al coriștilor, Dan Dumitreanu, se referă la concursurile organizate de conducere pentru ocuparea posturilor de soliști și dirijori, posturi care nu existau în realitate. Dan Dumitreanu susține că în acest mod erau susținute spectacole gratuite.

Pentru stagiunea 2005 - 2006, care a început pe data de 19 septembrie, nu există nici repertoriu, nici program prezentate angajaților, iar personalități care ar fi trebuit invitate pentru a susține concerte și recitaluri lipsesc cu desăvârșire. Dar cele politice nu.

Cei doi lideri de sindicat consideră Ministerul Culturii și Cultelor a fi principalul vinovat de situația existentă în cadrul Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, în condițiile în care, în repetate rânduri, au trimis la București liste cu semnături prin care solicitau verificarea activității conducerii instituției. Cei doi sunt de părere că printr-o astfel de atitudine se urmărește, de fapt, distrugerea culturii clujene. Există și cazuri fericite, cum este cel al Operei Naționale Române din Timișoara, care reprezintă un etalon al instituțiilor de gen din țară. Pe scena acesteia au apărut soliști și balerini ai Operei din Viena, precum și invitați de seamă ai vieții culturale internaționale, iar angajații Operei Române din Timișoara au efectuat o serie de turnee internaționale de unde au adunat elogii. Potrivit lui Alexandru Mânzat și Dan Dumitreanu, până în 2001 la Opera Națională Română din Cluj-Napoca erau puse în scenă cel puțin două premiere și alte câteva sute de spectacole pentru publicul meloman, iar din 2001 titlurile promovate nu au avut mare impact la public.

Toate aceste probleme mi-au fost aduse la cunoștință și am adresat o întrebare ministrului culturii și cultelor. Ministerul a remis un răspuns din care rezultă că situația era cunoscută la nivelul Executivului, întrucât Federația Sindicatelor Artiștilor Interpreți a trimis ministrului culturii și cultelor o sesizare privind activitatea conducerii operei clujene. În plus, în răspunsul primit mai este precizat faptul că o parte din incriminări sunt subiective și partizane, dar va fi inițiat un control în cadrul Operei Naționale Române din Cluj-Napoca. Acest control a avut loc la sfârșitul lunii august, concluziile urmând a fi comunicate ulterior.

În mod evident, toate acuzațiile au fost negate de reprezentantul Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, acesta aducând o serie de explicații.

Problemele semnalate aduc, în opinia celor doi lideri de sindicat, grave prejudicii Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, iar artiștii, la fel ca în perioada comunistă, sunt umiliți de aceiași oameni.

    Ovidiu Ioan Silaghi - despre instituirea stării de urgență;

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu intenționam astăzi să apar la acest microfon cu această declarație politică. Inițial, tema pe care o să o dezvolt acum, am vrut să o supun atenției dumneavoastă în urmă cu trei săptămâni. Din motive obiective, spațiul afectat atunci declarațiilor politice a fost suprimat. Anumite evenimente însă și unele noi declarații ale liderilor PSD pe problema inundațiilor, m-au obligat să îmi reconsider poziția și să reiau tema de acum trei săptămâni cu actualizarea de rigoare.

Am văzut recent, cu toții, pe micile ecrane dezastrul din trei state americane provocate de uraganul Katrina. Am văzut zilele acestea și urmările uraganului Rita. Este cumplit ceea ce s-a întâmplat acolo. Mult mai cumplit decît ceea ce s-a întîmplat cu inundațiile la noi. Mult mai cumplit nu numai din cauza distrugerilor și pierderilor de vieți omenești provocate de cele două uragane, ci și din cauza comportamentului unor iresponsabili care s-au dedat la jafuri după prima dezlănțuire a stihiilor naturii.

Președintele Bush a ordonat instituirea stării de urgență. Și asupra acestui aspect vreau să insist. Și la noi au existat voci, cu precădere din PSD, care au solicitat așa ceva. Nici premierul Tăriceanu și nici președintele României nu au dat curs acestor solicitări. Drept urmare au fost supuși tirurilor atacurilor Opoziției. Cred că acum, judecînd la rece și comparând situațiile din România și SUA, se poate spune că guvernanții noștri au avut dreptate. Mulți dintre cei care cereau la noi instituirea unei stări de necesitate sau urgență nici măcar nu știau ce presupune o astfel de măsură și când se impune. La noi au fost distrugeri multe, au fost pierderi de vieți omenești, dar nu s-a ajuns la acte de vandalism.

După ce am văzut întâmplările tragice din SUA (și chiar din unele țări europene) se poate spune că nici o autoritate, indiferent de țară nu este invincibilă în primele faze ale luptei cu stihiile naturii. Cei care solicitau la noi instituirea stării de necesitate și care au atacat ulterior neluarea acestei măsuri nu au făcut altceva decât să dea dovadă de politicianism ieftin și au căutat să câștige la capitolul imagine pe nenorocirea semenilor noștri. Pentru că instituirea stării de urgență presupune preluarea controlului operațiunilor de către armată, această instituție devenind în astfel de situații autoritatea numărul unu în stat. Totodată, prin decretarea unor situații speciale, automat, se obturează unele drepturi și libertăți democratice. Dacă s-ar fi oficializat astfel de măsuri, cu siguranță actuala Opoziție ar fi sărit ca arsă, și ar fi acuzat - prin formulări demagogice - Puterea de dictatură. Ei bine, și acest lucru este vizibil și la această a șasea rundă de luptă cu apele, armata română se află pe acest front inegal. Și se află aici nu datorită vreunei prevederi legale speciale, cum ar fi instituirea unei situații de urgență. Deci, armata acționează ca și în situațiile de urgență, de necesitate. Tocmai din această cauză nu se justifică și nu înțeleg de ce președintele PSD, Mircea Geoană, și purtătorul de cuvânt al acestui partid, Cristian Diaconescu, au revenit în urmă cu două zile și au solicitat din nou instituirea stării de urgență. În concluzie, nu pot interpreta decât astfel ultimele poziții ale liderilor PSD: ori domnii Diaconescu și Geoană chiar nu știu ce presupune ceea ce solicită - personal, am îndoieli asupra acestei variante, ori dau dovadă de crasă lipsă de decență în momente deosebit de tragice pentru români.

Vă mulțumesc,

    Paul Magheru - intervenție cu titlul Mecena se dezlănțuie;

Domnul Paul Magheru:

Fundația "Mecena-Mecénás", Alapitvány din Oradea cu participațiuni româno-maghiare e pe cale să pună mâna pe un alt teren situat în plin centrul orașului Oradea, după cel de la ștrandul municipal înhățat anul trecut, sub forma patentată a luării în folosință gratuită, pe o perioadă de 50 de ani, în schimbul unor acțiuni de "binefacere" pe care le va savura, bineînțeles, numai șeful acestei fundații și, în același timp, președinte al Consiliului județean Bihor, Kiș Alexandru.

Am mai atras atenția de la acest microfon că sub masca altruismului și carității, Fundația "Mecena-Mecénás Alapitvány se folosește de orice mijloace, revendicări, amenințări, șantaje pentru a smulge cât mai mult în folosință exclusivă din bunurile publice. Așa se întâmplă în aceste zile și cu proprietatea Parohiei Ortodoxe "Sfânta Treime" de 553 mp din Oradea. În acest scop, imediat după ce Parohia "Sfânta Treime" a intrat în posesia legală a terenului, episcopul reformat Laszlo Tökes a pus la cale diversiuni, a scos oameni în stradă, s-a adresat forurilor protestante din Elveția, a șantajat, a intimidat până când Parohia ortodoxă "Sfânta Treime" se pare că nu va rezista.

Ne uimește poziția Episcopiei Ortodoxe a Oradiei, Bihorului și Sălajului, a protopopului Aurel Pușcaș, care cu "dărnicie" demnă de o cauză mai bună, diminuează paguba cu paleative: "problemă minoră", "bună vecinătate" etc. Am avertizat și mai avertizez până nu vom pierde pământul nostru de sub picioare: Nu credeți în Fundația "Mecena-Mecénas" Alapitvány nici când vă aduce daruri. Cerem garanților proprietăților funciare legitime, Prefecturii, Consiliului Local al municipiului Oradea, Episcopiei ortodoxe, protopopiatului să analizeze cu luciditate și răspundere acest caz și să împiedice un rapt cu mijloace insidioase ce pot înșela ușor opinia publică.

    Petru Andea - declarație politică: Al 6-lea val sau după noi, doar potopul;

Domnul Petru Andea:

Declarație politică: "Al 6-lea val sau după noi, doar potopul"

Al 6-lea val de ploi diluviene ale acestui an l-a făcut complet uitat pe primul. Reamintesc că în aprilie, Banatul a fost transformat într-o adevărată deltă ce acoperea peste 25 de localități și aproape 150.000 ha de teren.

În fața potopului, solidaritatea civică s-a manifestat exemplar. Din primele ore, cetățenii s-au mobilizat, salvând ce se putea din calea șuvoaielor. Guvernanții și autoritățile s-au trezit însă foarte târziu. De abia după 3 săptămâni. Au venit, au văzut, au uitat.

A rămas în urma lor doar o specie de firme căpușă, de culoare portocalie, setoase de fondurile guvernamentale alocate pentru construirea de case pentru sinistrați. Căldura verii a evaporat însă și fondurile și firmele. Din mâlul Deltei Banatului n-au crescut până acum nici măcar 100 din cele 900 case promise. Bănățenii sinistrați, loviți de primul val de apă sunt lăsați fără ajutor în fața valului de frig ce se apropie.

Parlamentarii PSD din Timiș au lansat recent un nou apel energic către Guvern, care are obligații mari în general, dar și mai mari într-un județ care, înșelat de promisiunile electorale, a votat masiv un D.A. mincinos.

De patru luni, dinspre Banat nu se vede la Palatul Victoria decât nepricepere, nepăsare sau cinism.

Palatul Cotroceni, la rândul său, devine sinonim cu Mărăcineni, iar Mărăcineni, cuvânt rezonant în limba română, devine o nouă emblemă, înlocuind sloganul "Să trăiți bine".

Domnule Președinte, domnule Prim Ministru, trebuie să încetați să guvernați țara după deviza "După noi, doar potopul".

    Petru Tărniceru - apel pentru soluționarea urgentă a problemelor cauzate de furia apelor;

Domnul Petru Tărniceru:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Din nou ploile din ultimele zile ne-au prins pe picior greșit. Zeci de case au fost înghițite de furia apelor sau au fost izolate de civilizație, în timp ce autoritățile în măsură să intervină au privit neputincioase. Inundațiile au îngreunat circulația pe 13 drumuri naționale, 57 de drumuri județene și peste 100 de drumuri comunale, fiind distruse zeci de poduri și podețe. Mii de hectare de terenuri agricole și pășuni au fost afectate, existând la ora actuală localități fără curent și apă potabilă. Încă o dată, oamenii au fost nevoiți să se apere de potop cum au știut mai bine, ajutați de vecini ori de prieteni în încercarea disperată de a mai salva câte ceva din agoniseala de-o viață. Aceștia au rămas fără animale, lucruri, dar în primul rând fără case. Principala grijă este cea a găsirii unei locuințe pentru ca iarna să nu-i găsească sub cerul liber.

Din partea autorităților există promisiuni de refacere a caselor, însă numărul celor distruse complet sau parțial este mult prea mare pentru a se putea realiza ceva în timp util.

Consider că toate deplasările făcute de membrii Guvernului în aceste zone calamitate ar trebui să se finalizeze prin soluționarea urgentă a problemelor constatate.

Vă mulțumesc.

    Rareș Șerban Mănescu - comentariu referitor la reforma Parlamentului;

Domnul Rareș Șerban Mănescu:

Stimați colegi,

S-a tot vorbit în ultima perioadă de poziția PNL referitoare la reforma Parlamentului și introducerea unicameralismului. Vin astfel în fața dumneavoastră pentru a sublinia faptul că atașamentul față de bicameralism al PNL este motivat atât de tradiția parlamentară românească precomunistă, cât mai ales de exigențele constituționale și instituționale implicate de apartenența iminentă a României la Uniunea Europeană. De asemenea, nu trebuie să uităm faptul că bicameralismul este forma democratică de organizare a legislativului cea mai răspândită. În măsura în care evoluția politică a Uniunii Europene tinde către o valorizare din ce în ce mai puternică a comunităților locale și a responsabilizării politice și economice a regiunilor, camera superioară a Parlamentului capătă o actualitate politică deosebită. Renunțarea la Senat ar putea creea României dificultăți întru totul gratuite în privința integrării sale politice în Uniunea Europeană.

Prin urmare, PNL se pronunță pentru un senat care să-și păstreze întreaga semnificație politică, dar care, în același timp, prin legea electorală, să-și schimbe modalitatea de constituire. Senatul, prezervându-și actualele atribuțiuni constituționale, ar urma să asigure reprezintarea efectivă a comunităților locale și să dea glas intereselor acestora. Așadar, reprezentarea în Senat trebuie să reflecte în primul rând echitatea raporturilor dintre comunitățile locale și nu atât greutatea demografică a acestora. Senatul ar urma deci să fie compus 83 de membri reprezentând județele țării iar Camera Deputaților urmează să reprezinte națiunea în întregul ei și va fi compusă din maximum 280 de deputați.

Suntem de părere că unicameralismul nu permite reprezentarea satisfăcătoare a intereselor comunităților locale și împiedică efortul de descentralizare în sens european.

    Relu Fenechiu - comentariu asupra câtorva idei lansate de Asociația Pro Democrația;

Domnul Relu Fenechiu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vin astăzi în fața dumneavoastră și de la acest microfon vreau să vă atrag atenția asupra unei situații care mie, personal, mi se pare gravă: noi, parlamentarii, începem, încet, încet să uităm de unde provenim și cine ne-a trimis aici în Camera Deputaților. Am constatat că mulți dintre noi au uitat de existența organizațiilor societății civile. Nu am văzut în ultimul timp, cu rare excepții, ca în Camera Deputaților să fi venit cineva și să dezvolte vreo propunere, vreo idee a societății civile. Să nu uităm că organizațiile societății civile au fost întotdeauna utile clasei politice. Să nu uităm de amendamentele propuse în 2003 la proiectul de revizuire a Constituției, la legile electorale de către organizațiile societății civile cu activitate continuă. De aceea, eu fac un apel, de aici, de la acest microfon, să nu mai ignorăm aceste organizații și atunci când vin cu diferite propuneri, să le dăm concursul nostru. Pentru că majoritatea din acțiunile societății civile sunt convergente interesului național.

Și pentru a demonstra cele spuse, voi comenta în câteva cuvinte moțiunea adoptată duminică, 25 septembrie, de Adunarea Generală a Asociației Pro Democrația, o moțiune care vine în sprijinul clasei politice.

În primul rând, în document se arată că moțiunea a fost generată de izolarea din ce în ce mai accentuată a clasei politice, atât la nivel local, cât și național, față de societatea românească, de slăbiciunea componentei valorice și personalizarea exacerbată a dezbaterii publice, de absența unui interes strategic, iar nu conjunctural, pentru restructurarea vieții politice. Acest pasaj confirmă din păcate, constatările mele și cred că trebuie privit ca un avertisment serios. Și, după cum vedeți nu este vorba doar de segment din Parlament, ci de întreaga clasă politică.

Țin să salut faptul că Moțiunea Asociației ProDemocrația consideră, printre altele că un important element al reformei clasei politice îl reprezintă schimbarea modului de organizare a alegerilor, reforma sistemului electoral la nivel local și național în sensul alegerii personalizate a candidaților prin vot uninominal cu respectarea, în sensul practicii europene, a principiului reprezentării proporționale și, nu în ultimul rând, modificarea legislației privind partidele politice și finanțarea acestora pentru asigurarea unei cât mai mari democrații interne. Nu fac nici un secret din faptul că viziunea ProDemocrația este apropiată de cea a PNL în ceea ce privește sistemul legislației electorale.

De asemenea, iată că această prestigioasă organizație civică se pronunță și asupra temei politice care a generat numeroase comentarii în ultimele două săptămâni, și anume cea a schimbării structurii Parlamentului. Asociația ProDemocrația consideră că impunerea spectaculoasă a temei monocameralismului pe scena publică românească riscă să creeze o confruntare artificială și să întârzie, sau chiar să blocheze, reforma reală a politicii și propune ca orice decizie, în această privință, trebuie să fie rezultatul unei dezbateri echitabile, neutre și informate la care să participe în mod democratic toate componentele societății românești.

Închei, susținând că trebuie să ne aplecăm asupra ideilor din acest document și să colaborăm cu organizațiile care promovează elemente ce țin de reforma clasei politice. Este spre binele tuturor și al României în primul rând.

Vă mulțumesc.

    Romeo Raicu - declarație poltică privind protecția drepturilor omului în contextul noilor reglementări privind prevenirea și combaterea terorismului;

Domnul Romeo Raicu:

Declarație politică privind protecția drepturilor omului în contextul noilor reglementări privind prevenirea și combaterea terorismului.

Modificarea sistemică a mediului internațional de securitate, în care vectorul reprezentat de noile tipuri de amenințări asimetrice este cel hotărâtor, a determinat noi evoluții globale în planul adoptării unor măsuri legislative de natură preventivă.

Raporturile dintre cei doi vectori, respectiv cel al amenințărilor asimetrice și cel al securității, atât naționale cât și individuale, sunt invers proporționale. Creșterea fenomenului terorist și al criminalității transfrontaliere conduce la un grad sporit de insecuritate. Din acest motiv s-a impus ca, atât la nivelul statelor, cât și al organizațiilor internaționale să elaboreze răspunsurile adecvate.

În contextul dezvoltării noului tip de terorism structurat, cu o dimensiune universală, datorită fenomenului de globalizare, ce depășește granițe1e statale dacă nu prin efectele directe manifestate prin pierderile de vieți omenești cel puțin prin consecințele indirecte, de natură politico - economică, și în lumina atentatelor post 11 septembrie, care au avut loc pe teritoriu European, respective la Madrid și Londra, statele europene, chiar și România, au fost și vor fi nevoite să-și modifice cadrul legislativ, astfel încât să contracareze efectele acestei.

Creșterea nivelului securității naționale și a celei individuale înseamnă, însă, de multe ori, restrângerea parțială sau totală a drepturilor constituționale ale cetățenilor. Opțiunea pentru menținerea unui echilibru între cele două componente trebuie să se realizeze prin manifestarea voinței politice. Orice măsuri restrictive luate de un stat democratic însă trebuie să se circumscrie valorilor statului de drept, chiar și în situații extreme, deoarece dezechilibrele, și de o parte și de alta pot provoca grave disfuncționalități acestuia. În contextul noilor tendințe euroatlantice de înăsprire a măsurilor ce vizează prevenirea și combaterea terorismului, acest echilibru ar putea deveni din ce în ce mai fragil.

Recomandarea 1713/17 iunie 2005, a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, privind controlul democratic al sectorului de securitate în statele membre ale Consiliul Europei exprimă îngrijorarea forurilor internaționale cu privire la unele practici ale statelor, adoptate ca măsuri împotriva terorismului, ca, de exemplu arestul pe perioadă nelimitată a cetățenilor străini, fără probe certe și posibilitatea de a avea parte de un proces echitabil, supunerea acestora la interogatorii umilitoare, interceptarea comunicațiilor private nelegitimă și fără informarea celor vizați, detenția și maltratarea pe motive religioase. În consecință, se recomandă evitarea acestor practici precum și adoptarea unui Cod de etică european al activității de informații care să contribuie semnificativ la asigurarea respectării drepturilor omului, dar și a unor măsuri menite să asigure depolitizarea serviciilor de informații. Se recomandă totodată și asigurarea legitimității și legalității măsurilor ce privesc restrângerea drepturilor civile și politice ale personalului ce funcționează în aceste servicii.

Garanția menținerii acestui echilibru și al respectării drepturilor fundamentale ale cetățenilor se realizează, și trebuie să se realizeze prin creșterea rolului activității comisiilor parlamentare de control ale serviciilor de informații.

Comisiile parlamentare de control ale activității serviciilor de informații trebuie să fie garantul legalității, legitimității și transparenței în acest domeniu.

Este necesară corelarea cadrului instituțional și legal cu evoluțiile europene în domeniu prin luarea unor măsuri de protecție antiteroristă și contrateroristă a facilităților de infrastructură ale statului român, precum și a unor măsuri vizând contracararea capabilităților informative ale rețelelor teroriste și prevenirea penetrării fizice și informative a infrastructurii, a sistemului financiar-bancar și a mediului politico-economic din România de către grupările teroriste și cele de crimă organizată, acțiunile de contracarare a alimentării cu resurse financiare, logistice, informaționale și umane ale grupărilor teroriste. Însă orice restrângeri, fie și parțiale ale drepturilor cetățenești trebuie reglementate în mod clar, de manieră neinterpretabilă, pe o perioadă delimitată în timp.

Clasa politică din România trebuie să se pronunțe în continuare pentru asigurarea transparenței, legalității și legitimității sectorului de securitate, prin crearea unor instrumente legale sau instituționale care să echilibreze și să rezolve, cel puțin parțial, dilema opțiunii între asigurarea nevoii vitale de securitate, statală sau individuală, și cea a exercitării drepturilor fundamentale ale persoanei.

    Marian Sorin Paveliu - intervenție cu titlul Schimb demnitate umană, cam cât mai mi-a rămas, pentru grațiile șefului;

Domnul Marian Sorin Paveliu:

"Schimb demnitate umană, cam cât mai mi-a rămas, pentru grațiile șefului"

Lupta politică din ultimele 10 zile a scos la suprafață o nouă față a membrilor PSD și PRM, care și-au concentrat eforturile pentru a trage de timp, prin orice mijloace, încercând astfel să facă din procesul de schimbare a Regulamentului Camerei un drum fără sfârșit.

Dintr-un punct de vedere, demersurile opoziției au fost încununate de succes, președinții de ședință abuzând de prerogativele conferite tocmai de regulamentul ce face subiectul schimbării, conducând de asemenea manieră încât intervențiile pe procedură și invocarea cutumelor parlamentare să asigure o viteză de melc desfășurării ședințelor. Unul dintre colegii mei admira, cu obidă, "profesionalismul" de care au dat dovadă reprezentanții de vârf ai opoziției.

Pentru mine, acest profesionalism manifestat sub aula Camerei Deputaților, a reprezentat o abisală cădere de pe piedestalul iluzoriu pe care se află cocoțați în conștiința publică unii dintre parlamentarii cu state vechi în politica din România.

Am urmărit cum foști președinți de comisii parlamentare, foști miniștri și chiar un fost președinte al Camerei, oameni care au reprezentat țara, care au influențat destinul a sute de mii de compatrioți, au acceptat, să-și schimbe masca demnității cu cea a claunului, a imbecilului sau a insolentului fără limite. În lipsa unor reale calități oratorice sau a unei logici sclipitoare, cei care s-au pretat la jocul trasului de timp au fost nevoiți să apeleze la grobianism, la agresivitate și chiar la adevărate demonstrații de incultură.

Toți cei prezenți, atât deputații coaliției aflată la putere cât și cei din opoziție, dar mai ales reporteri, ingineri de sunet, cameramani și infernala lor aparatură electronică prin care imaginile "life" din Parlament ajung în televizorul fiecărui cetățean, au asistat la o demonstrație de degradare umană care contribuie în mod implacabil la conturarea unui profil al parlamentarului român de care nu avem cum să fim mândri.

Sentimentul de greață care persistă în rândul tuturor parlamentarilor atrași fără voie în acest joc nu va părăsi prea curând clădirea în care am fost trimiși de votul popular.

O notă aparte o merită președintele Camerei Deputaților, care, dând încă o dată dovadă de simț politic, a înțeles să lase sarcina compromiterii personale pe mâna colegilor, preferând să stea cât mai departe de scaunul de președinte atunci când se discută Regulamentul.

Dincolo de lupta politică, demersurile opoziției ating finalități din cele mai neașteptate. Ele demonstrează incapacitatea exercițiului democratic al președinților Năstase și Văcăroiu. Eforturile disperate de a se agăța de scaunul de președinte denotă faptul că principiul acceptării deciziei majorității, mai ales atunci când ai o opinie contrară, nu este decât pentru oamenii de rând. Plutind undeva deasupra tuturor, când este vorba de interesul personal, liderii PSD preferă sfidarea. Lor li se alătură acei colegi care, pentru a rămâne în grațiile șefului, nu ezită să își manifeste public lipsa de demnitate umană.

Țin să-l felicit pe această cale pe domnul Augustin Bolcaș pentru eforturile sale, făcute în calitate de președinte de ședință, de a se onora de promisiunile făcute PSD fără a se compromite personal.

    Ștefan Motreanu - declarație politică cu titlul Cetățean. Vot. Parlament.;

Domnul Ștefan Motreanu:

"Cetățean. Vot. Parlament."

În ultimele două săptămâni suntem protagoniștii buletinelor de știri, abonații primei pagini ale cotidienelor, dar nu pentru că am face lucruri nemaipomenite, ci datorită noului program de lucru și a vestitului Regulament al Camerei Deputaților. Suntem actorii acestui subiect de presă pentru că regulamentul a blocat activitatea în Parlament. Dar a fost regulamentul virusul care a infectat Parlamentul și a dat peste cap programul acestuia? Eu spun răspicat că NU. Acest scandal a pornit de la articolul 25 care vizează modul de schimbare a președintelui Camerei Deputaților, și care a mobilizat opoziția într-o luptă nebună de a apăra reprezentantul unei grupări a PSD-ului. Astfel reprezentanții opoziției, sub pretextul procedurii, au început să vorbească, să repete la nesfârșit aceste idei, să se contrazică între ei, să devină cei mai milostivi oameni, uitând că în timpul guvernării lor nu au trecut prin circumscripții, pădurile au fost defrișate mai mult ca niciodată ăi că banii pentru diguri au fost cheltuiți de către ei pe vile și mașini luxoase. Ei fac de două săptămâni exercițiu de dicție și oratorie, nu sunt interesați de conceperea unui regulament funcțional și care să eficientizeze activitatea parlamentară, ci doar de articolul 25. Prin aceste metode de a tergiversa lucrările aduc jignire Parlamentului, ci nu parlamentarilor, pentru că tratează cu cel mai mic grad de respect una din cele mai importante instituții ale statului. Să fie Regulamentul făcut dintr-un singur articol? Să fie acesta cel mai important? Răspunsul acestor întrebări este categoric Nu! Vorbim de vot uninominal, de o nouă clasă politică și de reformarea Parlamentului, dar cetățeanul nici măcar nu știe cum votează cel pe care l-a trimis în Parlament. El votează o singură data la 4 ani, în schimb un parlamentar votează în medie de 40 000 de ori. Vin în fața dumneavoastră astăzi pentru a face lobby instituționalizării procedurii votului nominal (înregistrarea și publicarea votului fiecărui parlamentar) atât în plen, cât și în comisii, cu scopul de a întări transparența activității deliberative și de a crește responsabilitatea parlamentarilor față de cetățeni. De asemenea, voi susține publicarea stenogramelor pe site-ul Camerei Deputaților, pentru ca accesul la acestea să fie public. Nu trebuie să ne fie frică de stenograme, doar un singur partid are probleme cu stenogramele. Introducerea votului nominal și accesul public la stenograme sunt mult mai importante decât votul uninominal, pentru că acesta ne arată în timp real cine vine și cine absentează la lucrări, modul în care parlamentarul este pentru, împotrivă sau se abține în procedeul legislativ al legilor esențiale pentru democrație și pentru România. Această procedură de vot este primul pas către votul uninominal, pentru că astfel parlamentarul are cu ce să se prezinte în fața oamenilor. De asemenea, trebuie să mulțumesc oamenilor extraordinari și profesioniști de la Institutul de Politici Publice pentru campania de susținere a votului nominal și pentru modul în care am colaborat în acest proiect.

    Traian Igaș - declarație politică: Culuoarul IV paneuropean;

Domnul Traian Igaș:

"Culoarul IV paneuropean"

Constat cu stupoare cum dorința de realizare a unui proiect benefic pentru foarte mulți români a ajuns să creeze două "tabere" care, susținute sau nu de o parte dintre dumneavoastră, denigrează sub cele mai urâte forme acest proiect: Autostrada Transilvania sau Culoarul IV Paneuropean?

România nu-și permite luxul de a finanța ambele proiecte, deci e nevoie să analizăm cu toții situația și să conștientizăm costurile pe care le implică realizarea fiecăreia dintre autostrăzi. Diferența dintre acestea nu este deloc de neglijat: patru milioane de euro pentru fiecare kilometru de autostradă.

Ne putem permite să optăm pentru varianta Transilvania în condițiile în care kilometrul se ridică la suma de 6 milioane de euro? Putem să trecem cu vederea oferta prin care Banca Europeană de Investiții finanțează proiectul Culoarului IV Paneuropean, în care același kilometru costă 2 milioane de euro?

Doamnelor și domnilor deputați, haideți să fim realiști și să decidem ceea ce este mai bine, nu doar pentru o zonă sau alta a țării, ci pentru întreaga țară în ansamblul ei. Unii dintre colegii noștri, senatori sau deputați, sunt mari susținători ai unuia sau altuia dintre proiecte, dar își declară totuși marea lor grijă față de semenii lor dintr-o altă zonă a țării. Foarte bine că o fac și cinste lor! A face, însă, din această preocupare o unealtă pentru apărarea propriilor interese, mi se pare un lucru grav și incalificabil.

În consecință, haideți să nu mai îmbrăcăm haina bunului samaritean și să spunem lucrurilor pe nume: fiecare dintre noi, deputați sau senatori, suntem trimiși aici de locuitorii județelor pe care le reprezentăm, iar noi nu putem face altceva aici decât să susținem cauza județului pe care îl reprezentăm. Acest lucru ne face susținători ai unuia sau altuia dintre proiecte.

Vă reamintesc că unii dintre colegii deputați au ajuns până acolo încât au declarat că datorită abandonării proiectului "București-Borș" "multă vreme de acum încolo, în acea zonă, nu vom mai vedea picior de investitor". Oare de ce, doamnelor și domnilor deputați, trebuie afirmate astfel de lucruri? Doar pentru că marii latifundiari se văd în impas? Pe cine ajungem să susținem de fapt: cetățeanul simplu care nu are un loc de muncă, sau marii proprietari de terenuri?

Mai mult decât atât, s-a făcut o statistică a voturilor din județele situate de o parte sau alta a baricadei. Astfel, nu se ajunge la altceva decât la provocarea unor eventuale dispute între cele două "tabere". Oricum am încerca să rezolvăm această situație, o parte se va considera defavorizată. Ceea ce încearcă unii să obțină sau, mai exact, mijloacele prin care doresc să obțină aceia câștig de cauză sunt unele dintre cele mai murdare. A merge până acolo încât să susți că datorită autostrăzii de pe Culoarul IV Paneuropean, ardelenii se vor ridica împotriva acestui proiect, "își vor arăta colții" și-și vor face singuri dreptate impunându-se prin diverse forme, mai mult sau mai puțin pașnice, în fața celor din "Dâmbovița", mi se pare un lucru extrem de grav.

Afirmații au fost multe, atât de o parte, cât și de cealaltă. Dureros este faptul că unii le dau forme sau le îmbracă în haine care sunt departe de realitate. Că trebuie să ajutăm Moldova este adevărat, dar nu trebuie să pierdem din vedere câți bani au luat drumul Moldovei și că mulți dintre ei au venit tocmai din Ardeal. Multe s-au facut pentru Moldova în ultimii 15 ani, Moldova, însă, a făcut mai puține pentru ea și asupra acestui lucru ar trebui să mediteze chiar moldovenii. Dar asta nu presupune ca toți ceilalți să fie dați la o parte sau uitați, pentru ca unuia singur să-i fie bine.

A face afirmații de genul: "Culoarul IV Paneuropean nu face altceva decît să dea posibilitatea mărfurilor europene să se scurgă spre Turcia" este doar una dintre fețele monedei. Haideți să privim și cealaltă parte a monedei: de ce nu se vor putea "scurge" pe acest culoar și mărfurile românești?

Se tot bate într-una monedă pe ideea că U.E. ne dă fonduri pe care vom fi nevoiți să le rambursăm.

Doamnelor și domnilor, haideți să ne lepădăm odată de această idee că România ar trebui să fie altfel decât alte țări, că ea trebuie doar să primească bani pe care apoi să nu-i returneze. De ce tot așteptăm să fim tratați altfel decât alții? Și alte țări primesc bani pe care ulterior îi restituie. Noi suntem cei cu "para mălăiață"?

Când oare vom ajunge să punem boii înaintea carului și nu carul înaintea boilor? Un semnal de alarmă trebuie tras: suntem în situația de a ne uni forțele pentru realizarea unui proiect mai avantajos din punct de vedere economic având în vedere dezastrele naturale din ultimele luni, nu să contribuim la dezbinarea forțelor punând înainte de toate propriile orgolii și interese.

    Tudor Mohora - intervenție cu tema: Majorarea salariului minim brut pe țară, o cerință justificată a sindicatelor, dar și a dezvoltării economice și sociale;

Domnul Tudor Mohora:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi se referă la tema: "Majorarea salariului minim brut pe țară, o cerință justificată a sindicatelor, dar și a dezvoltării economice și sociale"

Cerința majorării salariului minim este justificată atât cu argumente privind înrăutățirea puterii de cumpărare a salariilor datorită inflației, cât și cu argumente ale reglementărilor aparținând Uniunii Europene. Nu în ultimă instanță, majorarea salariului minim se impune și datorită cerințelor dezvoltării economice și sociale.

În ultimii 15 ani puterea de cumpărare a salariului minim s-a deteriorat foarte mult. Evoluția acesteia se prezintă astfel :
Indicatori U.M. 1990
OCT.
1996
DEC.
2000
DEC.
2004
DEC.
2005
SEPT.
Salariul minim brut pe țară Lei 2.000 106.900 1.000.000 2.800.000 3.100.000
Salariul minim real Lei 2.000 627 760 1.114 1.167
% 100,0 31,4 38,0 55,7 58,4

O anumită redresare a puterii de cumpărare a salariului minim s-a obținut în perioada guvernării anterioare, însă nivelul acesteia rămâne 58,4%, față de octombrie 1990.

Totodată, dacă în octombrie 1990 raportul salariului minim față de câștigul salarial mediu brut pe economie era de 58,6%, în iulie 2005 acest raport reprezintă numai 32,4%.

În prezent, salariul minim de 3.100.000 lei reprezintă cca. 88 euro și se situează la cel mai redus nivel față țările membre ale Uniunii Europene, fiind la mare distanță față de Belgia (1.210 euro), Franța (1.197 euro) și chiar față de Ungaria (232 euro) sau Polonia (205 euro).

Pentru soluționarea problemelor privind salariul minim este important să se țină seama și de reglementările europene. Potrivit prevederilor Cartei Sociale a Europei, salariul minim trebuie să reprezinte între 40% și 60% din salariul mediu brut pe economie. Aceste limite aplicate la nivelul salariului mediu brut pe economie realizat în luna iulie a.c. de 9.570.000 lei, conduc la un salariu minim între 3.800.000 lei și 5.700.000 lei.

Faptul că în octombrie 1990 raportul între salariul minim și salariul mediu brut pe economie era de 58,6% iar în iulie a.c. reprezintă numai 32,4%, constituie un argument de substanță pentru abordarea cu seriozitate și responsabilitate a negocierilor cu sindicatele în vederea majorării nivelului salariului minim și încadrarea acestuia în limitele prevăzute de normele europene, respectiv apropierea de limita lor maximă.

În această privință argumentele sindicatelor privind : valoarea coșului minim de consum; cerința unor salarii decente în locul finanțării unor ajutoare sociale de către stat; dublarea aproape a productivității muncii în ultimii 4 ani etc., merită să fie analizate cu toată atenția.

De asemenea, consider că se impune o delimitare clară a funcțiilor salariului minim care se referă în principal la : protejarea salariaților și îndeosebi a celor cu un nivel de remunerare redus, a celor care sunt expuși în cea mai mare măsură pe piața muncii, urmărindu-se asigurarea unui minim de trai decent și combaterea sărăciei; asigurarea stabilirii unor salarii " echitabile ", urmărindu-se prevenirea unor conflicte de muncă; constituirea unei baze pentru formarea structurii salariilor, contribuindu-se astfel la prevenirea sau eliminarea unor forme neloiale de concurență; utilizarea ca instrument pentru realizarea unor obiective importante privind reglarea activității economice: crearea de noi locuri de muncă, combaterea muncii la negru etc.

În prezent, pe lângă aceste funcții salariul minim se utilizează în numeroase alte direcții, cum ar fi : stabilirea ajutorului de șomaj și a numeroase tipuri de ajutoare sociale, determinarea unor amenzi și chiar pentru stabilirea limitelor în care partidele politice pot primi donații. Evident, în aceste condiții orice majorare a salariului minim poate avea influențe asupra cheltuielilor bugetare sau în alte direcții, ceea ce frânează luarea deciziilor legate de nivelului acestuia. Pentru astfel de domenii ar fi necesar să se utilizeze calcule specifice, nelegate de salariul minim.

În concluzie, ar fi de dorit ca să se acorde sprijin prin Camera Deputaților pentru finalizarea într-un termen cât mai scurt a negocierilor cu sindicatele privind salariul minim și respectarea cerințelor europene.

    Valeriu Tabără - intervenție pe tema Privatizarea, sursă de bunăstare sau de sărăcie a cetățenilor României;

Domnul Valeriu Tabără:

"Privatizarea, sursa de bunăstare sau de sărăcie a cetățenilor României"

De 15 ani de zile auzim noi și aude o țară întreagă că elementul esențial pentru o economie de piață funcțională este proprietatea privată, că aceasta este și sursa de bunăstare pentru toți membrii societății românești.

In numele economiei de piață și a așa-zisei bunăstări, am privatizat de voie și nevoie mai liber sau mai"stimulați" de alții, aproape tot ce un popor întreg construise cu eforturi mari într-un secol. Am privatizat pământul fără a ține seama că simpla privatizare a acestuia nu ajută pe adevărații proprietari decât pe cei care erau pregătiți pentru marea operațiune de expoliere prin așa zisa piață funciară.

Am privatizat unități și structuri agricole după ce voit au fost lăsate să moară economic, asta pentru ca cel care cumpără să nu plătească prea mulți bani, căci acești bani mergeau la buget și bugetul ajunge direct sau indirect la cetățenii țării - dacă nu cumva o mare parte din buget a fost folosită la susținerea unor investiți atribuite direct precum autostrada Transilvania.

Am privatizat la prețuri de nimic, utilaje și tehnică agricolă importantă și susținută de garanții guvernamentale de sute de milioane de dolari și dacă această tehnică nu a putut fi folosită de asociațiile de producători agricoli, s-a vândut "greu" cu valori care nu reprezintă nici 10% din valoarea ei reală, asta pentru că cumpărătorul sau cumpărătorii (salvatorii afacerii păguboase) din întâmplare boși de partid mare sa-și poată lucra la nivel tehnic înalt pământul de zeci de mii de hectare concesionat sau privatizat de la stat, mai mult sau mai puțin legal.

Una peste alta, afacerea s-a dovedit "benefică" pentru agricultorii români - statul, adică cetățenii români plătind garanția- fără nici o crâcnire iar unii mari mahări s-au ales cu utilajele plătite de românul "avid de bunăstare "- ( Este vorba aici de SC ROMAG).

S-au privatizat societăți agricole pe valori care echivalează cu prețul unei combine, tractor sau a producției din câmp și din depozite și asta pentru că cineva sus pus politic, dorea acele societăți pentru el și pentru prieteni săi.

Dacă nu s-au putut "privatiza" unele societăți, sau dacă managerii s-au opus luării cu japca a activelor acestor societăți, ei managerii au fost arestați, ținuți la poliție câteva zile, timp suficient pentru ca activele importante să fie lichidate (cazul UNTIN din Timișoara).

S-au privatizat așa zisele holde de steril aurifer și argintifer din care cei care au privatizat scot mai mult aur și argint decât obținea statul din minereul brut - cazul Baia Mare.

S-au privatizat pe nevăzute și pe nimic zăcăminte aurifere de mare valoare economică și istorică. Pentru ca acestea să fie cât mai rapid înstrăinate s-a acceptat distrugerea de situri istorice, strămutarea de biserici și cimitire. S-a acceptat în numele aceleiași privatizări trimiterea în pribegie pe bani a locuitorilor uneia din cele mai vechi așezări de pe teritoriul României, Alburitus Major-Roșia Montana, din județul Alba, care este aproape desființată. Este prima data în istoria României când o localitate este lichidată.

Marile privatizări "unele de succes " cum spun unii: industria cimentului, a îngrășămintelor chimice, a gazelor naturale, a producției și transportului de electricitate și gaze naturale, a Romtelecomului, a Petrom, industria de aluminiu și altele, s-au făcut cu mare tam-tam de presă și cu contracte confidențiale pentru ca marea masă a românilor să trăiască doar "momentul succesului politic" și să nu știe că de fapt acest succes le golește buzunarele și le scumpește viața. Românii nu trebuie să știe că în acele contracte nu se vinde numai o entitate economică ci însuși persoana și viața lor. S-au revândut la secret pe bani puțini cu clauze spoliatoare obiective economice pentru care au trudit generații de români, au plătit cu bani și uneori cu viața obiective pe care și după privatizare trebuie să le plătească generațiile de azi și cele care vin după acestea.

Ce le-a adus privatizarea românilor ? Creșteri de prețuri și implicit cost sporit al vieții de zi cu zi și multe și mari scandaluri.

De ce au fost secretizate contracte de privatizare a celor mai mari și valoroase obiective economice. De cine se ascunde marea privatizare din România? In mâinile cui ajunge avuția României și a românilor ? Ce fac acești investitori pentru România și cetățenii ei ? Sunt întrebări care-și așteaptă de ani de zile un răspuns.

Este nevoie ca orice contract de privatizare să fie public, clauzele și efectele privatizărilor ne privesc pe toți cei care trăim în această țară.

    Vasile Filip Soporan - intervenție cu tema Consolidarea pieței serviciilor de formare a forței de muncă;

Domnul Vasile Filip Soporan:

"Consolidarea pieței serviciilor de formare a forței de muncă"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pe bună dreptate s-a afirmat și se afirmă prioritatea învățământului în contextul dezvoltării societății românești.

În unele situații, necesitățile de moment ale învățământului au fost prioritare față de nevoile reale ale societății, la care trebuie să răspundă învățământul de toate gradele.

Din păcate, nu întotdeauna dezvoltarea învățământului particular s-a făcut pornind de la obiectivele de durată ale societății românești. Nevoia de a studia, luând ca reper situația și mentalitatea existentă înainte de 1989, a constituit mobilul principal al dezvoltării învățământului superior, necesitatea socială fiind trecută, în unele situații, în plan secund.

În ultima perioadă a tranziției, se constată o tendință de apropiere a serviciilor educaționale de cerințele concrete ale pieței forței de muncă. Unele unități au reușit să realizeze acest proces, altele au rămas anchilozate, deoarece nu sunt puse în contact real necesitățile societății cu oferta educațională.

Dezvoltarea numai prin măsuri de interior a sistemului nu se poate face printr-o raportare reală la mecanismele economiei de piață. Procesul de dezvoltare durabilă a sistemului educaționa1este mult mai complex, necesitând măsuri specifice economiei de piață, în special pentru formele de pregătire profesională de nivel baza, mediu și superior. In acest proces trebuie inclusă și oferta educațională specifică asociațiilor patronale și a celor profesionale.

Activitățile de producție, cele din domeniul serviciilor au nevoie de asigurarea unei calități, calitate reglementată și urmărită de instituții abilitate. Formarea educațională și profesională trebuie să țină cont de aceste cerințe, ea trebuie să se materializeze prin stabilirea competențelor și abilităților care trebuie asigurate la nivel mediu de posesorii diplomelor și atestatelor oferite de unitățile de învățământ.

Pentru ca această cerință să devină și o normă socială importantă este obligatoriu ca să existe o reglementare clară între nivelul serviciilor și nivelul de pregătire profesională atestată. Acest lucru determină realizarea unui sistem de licențiere profesională pentru practicarea profesiilor și de formare continuă în vederea promovării și de creștere a abilităților licențiate.

Licențierea și urmărirea carierei profesionale printr-un sistem de marcare a abilităților și de practicare a profesiilor vor apropia oferta educațională de cerințele socio-economice. I

Consolidarea serviciilor de formare a forței de muncă se poate realiza, printre altele, prin alocarea unei cote de 1% din fondul de salarii. De acest fond va dispune, în mod direct, agentul economic și salariatul. Prin această formulă, agentul economic are posibilitatea de a alege forma de pregătire, instituția, în funcție de oferta existentă, determinând, în acest fel, funcționarea unui principiu de bază al economiei de piață, acela al cererii și ofertei.

Vă solicit, domnule ministru Mircea Miclea, să sprijiniți această măsură care funcționează în țările dezvoltate, deoarece dezvoltarea capacității de finanțare constituie baza transformării și compatibilizării cu cerințele U.E. Această acțiune poate determina o construcție durabilă care va veni în sprijinul învățământului și a agentului economic, asigurând creșterea calității produselor și a serviciilor realizate.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Vasile Pușcaș - declarație politică cu titlul Care sunt sensurile reale ale reformei justiției în România?;

Domnul Vasile Pușcaș:

"Care sunt sensurile reale ale reformei justiției în România?"

Doamnelor și domnilor,

Doresc să aduc în atenția Dvs. câteva aspecte mediatizate în săptămâna care a trecut, aspecte semnalate și de către o parte din cetățenii Clujului cui care am avut întâlniri la sfârșitul de săptămână în teritoriu. Este vorba despre atitudinea Ministrului Justiției, D-na Monica Macovei care a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) suspendarea procedurii de numire a magistraților la Înalta Curte de Casație si Justiție(ÎCCJ).

Constituția României, revizuita, prin art. 132 al. 1 a conferit Consiliului Superior al Magistraturii - organul suprem și unicul reprezentant al autorității judecătorești - rolul de ,,garant al independenței justiției". În spiritul acestor prevederi constituționale, intervenția Ministrului Justiției față de corpul CSM, o considerăm a fi un amestec fățiș al politicului în justiție.

Potrivit aceluiași text fundamental, Constituția României, "Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale". Așadar în lumina celor expuse, într-un stat de drept, Ministrul Justiției ca parte a puterii executive nu ar trebui să se amestece în deciziile și modul de organizare a justiției. CSM este organismul desemnat de către legiuitor să aibă asemenea competențe.

Reforma justiției în România a fost și este susținută nu numai de către magistrați ci și de toți factorii (mass-media, ONG-uri, societatea civilă) care doresc să funcționeze statul de drept. Reforma acestui domeniu, începută în anul 2004 de către guvernul PSD - prin promovarea unui pachet legislativ în concordanță cu cerințele și angajamentele din negocierile de aderare - se așteaptă să fie aplicată și implementată de către autoritățile statului; noile reglementări din domeniul justiției promovate de către guvernul ,,patrulaterului portocaliu", ,,asortate" cu atitudinile ministrului justiției și al altor importanți membri ai actualei puteri, vin să ne confirme faptul că în momentul de față s-a deschis poarta spre politizare, arbitrariu și subiectivism în acest domeniu.

Numai reaua credință sau neștiința pot să explice pozițiile ministrului justiției, care nu respectă prin atitudinea avută în fața membrilor CSM un principiu de drept elementar: legea nu retroactivează. Astfel, procedura de numire a magistraților la ÎCCJ fusese declanșată anterior intrării în vigoare a actului normativ de care s-a prevalat D-na Ministru Macovei în demersul sau.

CSM a verificat condițiile de promovare și respectarea procedurilor legale cu privire la promovarea magistraților, el fiind singura autoritate competentă în a-și da avizul în vederea numirii membrilor ÎCCJ. Așadar, Ministrul Justiției nu are din punct de vedere legal nici un drept de a interveni în această procedură, cu atât mai mult cu cât fiind numită în funcție în executiv cu susținerea unui partid politic, atitudinea domniei sale se cuantifică drept un atac fățiș la independența justiției din partea politicului.

Probabil că D-na Ministru Macovei a criticat și contestat modalitatea de numire a magistraților ÎCCJ, fie dintr-un spirit nihilist fie dintr-o motivație constând în exercitarea unui control politic asupra viitorilor magistrați ai Înaltei Curți, solicitarea domniei sale neavând nici o acoperire legală și nici o argumentație logică. Atitudinea D-nei Ministru Macovei, denota un total dispreț față de principiile statului de drept și de spiritul și litera legii.

Mai grav este că semnalele care se dau prin asemenea episoade nefericite, de la un asemenea nivel, sunt nefavorabile României în drumul său spre aderarea la UE. Factorii de monitorizare europeni, opinia publică europeană, corpul magistraților și nu în ultimul rând cetățenii României se vor îndoi de capacitatea de a se reforma justiția, de independența față de factorul politic, de capacitatea de profesionalizare a acestui corp al magistraților și de validitatea criteriilor de selecție și promovare în rândul corpului magistraților din România.

Stimați colegi,

Suntem cu toții conștienți că pentru îndeplinirea obiectivului nostru fundamental, aderarea la UE la 1 ianuarie 2007, trebuie să ne îndeplinim angajamentele asumate în relația cu UE, iar o parte însemnată a acestor angajamente privesc domeniul justiției. Fără o independență reală și o reformă structurală a acestui domeniu, fără respectarea legilor și a rolului instituțiilor statului, aderarea la UE va rămâne de domeniul viitorului foarte îndepărtat. Iar cei care se fac vinovați, cu bună știință, de aceste piedici puse României în drumul său spre Europa, vor răspunde în fața istoriei și a națiunii, care-i va așeza în conul de umbră al unui trecut negru.

Vă mulțumesc pentru atenție!

    Viorel Pupeză - declarație politică: Poliția în slujba comunității.

Domnul Viorel Pupeză:

"Poliția în slujba comunității"

Poliția este reprezentarea simbolică a nevoii de siguranță. A fost derulată chiar o campanie de imagine care spunea că Poliția este în folosul comunității. Mai nou, a comunității politice.

Politizarea Poliției și direcționarea acțiunilor acesteia pe criterii politice par a fi realități cotidiene, iar percepția negativă asupra acestei instituții pornește de la apropierea acesteia de două aspecte care au, în rândul populației României, conotații negative: infracționalitatea și politicul.

Există o isterie colectivă de a rade totul, dar nu pentru îmbunătățirea serviciilor către populație. Se aduce personal necalificat, fără experiență și necunoscător al legislației doar pentru ca sunt înscriși sau și-au exprimat, prin vorbe și fapte, simpatia pentru un anume partid. Situația este valabilă în mai toate instituțiile centrale și locale, dar, din păcate, s-a ajuns și acolo unde nu avea ce căuta... Ministerul Apărării Naționale, Poliție, PNA.

Astfel de situații sunt și la nivelul județului nostru. Peste un sfert din șefii de post bistrițeni au fost schimbați din varii motive, știute doar de liderii politici ai Alianței Dreptate și Adevăr. S-a ajuns până în situația în care statutul " gradelor" a fost răsturnat, comisari șefi fiind în subordinea subcomisarilor.

Într-adevăr, " funcția bate gradul ", dar acum e vorba de gradul de prietenie cu lumea politică a județului.

Din păcate, mai-marii politicieni ai zilei pot interveni după bunul plac în tot ceea ce deranjează la un anumit moment Puterea. Mai nou, la Bistrița, prefectul Szilagyi Ioan și-a permis să ceară șefului Poliției Rutiere din municipiu să facă un test pentru stabilirea alcoolemiei, nu pe șoselele patriei, ci pe culoarele Instituției Prefectului. Nici pe vremea primilor - secretari nu se întâmpla așa ceva. Este inadmisibil ca o instituție să fie la cheremul unui om care astăzi este, mâine nu, prefect. Vom ajunge în situația în care primele sesizări vor ajunge mai întâi la deputați și senatori, și mai apoi își vor urma cursul firesc de anchetă, dacă nu vor fi uitate cumva printr-un birou, pentru că nu e bine să te pui cu Puterea.

  Proiectul de Lege privind instituirea sistemului de certificate de import și de export pentru produse agricole (retrimis comisiei).  

- după pauză -

     

(În continuare, ședința este condusă de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistată de domnii Victor Viorel Ponta și Titu Nicolae Gheorghiof, secretari)

 
   

Doamna Daniela Popa:

Începem ședința de astăzi, avem și cei doi secretari prezenți.

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților anunțându-vă că din totalul celor 331 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 248, sunt absenți 83, din care participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 32 de deputați.

Continuăm dezbaterile inițiativelor legislative de pe ordinea de zi.

Am rămas ieri la Proiectul de Lege privind instituirea sistemului de certificate de import și de export pentru produsele agricole. Comisia a și stabilit și dumneavoastră ați aprobat un timp maxim de dezbatere de 10 minute.

Dacă la dezbateri generale mai e cineva care să ia cuvântul.

Poftiți. Domnul deputat Adrian Mihei, Grupul parlamentar Partidul Conservator.

 
   

Domnul Andrian Sirojea Mihei:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Din punct de vedere procedural, mi se pare lipsit de sens ca un obiect al unei inițiative legislative ce privește serviciile să nu treacă și pe la Comisia de industrii și servicii, iar această comisie să i se ceară avizul după ce s-a dat avizul pe fond la Comisia de agricultură.

Legea, în esență, este o lege bună care trebuie coroborată cu următoarea lege pe ordinea de zi referitoare la depunerea de garanții pentru aceste importuri și exporturi. Dar, pe lângă faptul că este o lege bună, ea poate să inducă și acea, să zic, acel grad de corupție care poate să apară și acei, să zic, indivizi sau societăți care să facă de fapt un trafic de certificate, pentru că la art.12 veți vedea obligațiile care derivă dintr-un certificat nu sunt transferabile, dar drepturile sunt transferabile și la un moment dat o să avem societăți care, din punct de vedere financiar sunt foarte bine așezate, dar din punct de vedere al obiectului de activitate agricultură, nu prea au nimic de-a face. Vor fi la începutul fiecărui an, vor lua aceste certificate care, după aceea, le vor comercializa.

De aceea, eu susțin, dacă se mai poate face ceva să putem să ne exprimăm ca și comisie asupra acestui proiect de lege, dacă nu, va trebui să aducem un amendament asupra art.12 care, în totalitate, ar trebui să fie tăiat.

De asemenea, este un alt articol aici despre forța majoră care induce o altă situație față de cea care este în dreptul internațional și este foarte cunoscută în legislația internațională a contractelor, referitor de "act of God". Sunt situații care sunt independente de voința părților contractuale și nu ar trebui să facem noi altceva decât este în spiritul dreptului internațional.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

La dezbateri generale. Domnule deputat Mihei, am înțeles de la dumneavoastră că propuneți retrimiterea la comisie, da? Da.

Rog comisia să-și spună punctul de vedere. Domnul deputat Mihei a propus retrimiterea la comisie.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

De acord să fie retrimisă la comisie pentru a clarifica și problema titlului legii pentru că este vorba și de modificarea Legii nr.1/2004 și de asemenea de modificarea unui articol. Și atunci mâine încercăm să facem rapoartele suplimentare.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă supun la vot această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate s-a trimis proiectul de lege la comisie.

Domnul deputat Dan Ioan Popescu. Vă rog.

 
   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Doamna președinte,

Aș vrea să reiterez și în fața plenului Camerei Deputaților, Comisia de industrii a solicitat Biroului Permanent ca acest proiect de lege să-i fie repartizat și pe fond. Și vrem să discutăm împreună cu Comisia de agricultură tocmai pentru a se clarifica toate aspectele care sunt supuse discuției.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Cred că nu puteți decât să trimiteți amendamente la comisie. Procedural nu știu cum se poate.

 
     

Domnul Dan Ioan Popescu (din sală):

Am cerut Biroului permanent săptămâna trecută acest lucru, să se retrimită la comisie.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Este în regulă. Atunci, pe ordinea de zi, mâine, la Biroul permanent să figureze și această chestiune.

Vă mulțumesc.

Dacă cele două comisii sunt de acord să realizeze un raport comun, este în regulă.

 
Proiectul de Lege privind instituirea sistemului de garanții pentru importul și exportul produselor agricole (retrimis comisiei).  

Trecem la următorul proiect de lege: Proiectul de Lege privind instituirea sistemului de garanții pentru importul și exportul produselor agricole.

Este procedură de urgență.

Comisia de agricultură vă rog să faceți propunerile pentru timpi.

Pentru procedură, domnul Dan Ioan Popescu. Vă rog.

   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Și acest proiect de lege îl considerăm ca fiind extrem de important pentru integrarea României în Uniunea Europeană. El nu poate fi judecat decât în strânsă legătură cu proiectul anterior de lege. De aceea, vă propunem ca să fie retrimis la Comisia de agricultură și la fel să lucrăm împreună Comisia de industrii și servicii cu Comisia pentru agricultură, pentru un raport comun.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Punctul de vedere al comisiei.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

De acord cu rugămintea colegilor de la Comisia economică, ca mâine de ora 13 să ne vedem și să le putem rezolva pe amândouă.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Dacă vreți să stabiliți și un termen, domnule deputat.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Noi putem mâine să terminăm rapoartele suplimentare și poimâine, plenul să le aibă.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Este în regulă.

Inițiatorul este de acord, da? Da. Bun. Se retrimite la comisie. (Din sală se strigă să se supună la vot retrimiterea proiectului de lege la comisie.)

Cine este pentru retrimiterea la comisie? Mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Mulțumesc.

S-a retrimis proiectul de lege la comisie.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art.3 din Legea arendării nr.16/1994 (rămas pentru votul final).  

Urmează Proiectul de Lege pentru modificarea art.3 din Legea arendării nr.16/1994.

Procedura este procedură de urgență.

Invit comisia să facă propunerile pentru timpi.

   

Domnul Valeriu Tabără:

Cinci minute total, un minut pentru articole.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Vă supun votului aceste propuneri ale comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

S-au aprobat timpii propuși de comisie.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului. Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Nicolae Flaviu Lazin (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale):

Doamna președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Este vorba despre o adaptare impusă de acordarea la situația noastră de aderare la Uniunea Europeană. Se introduce un articol care dă posibilitatea și persoanelor străine să arendeze terenuri în România.

Susținem promovarea proiectului de lege așa cum a fost el aprobat în comisia de specialitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul. Nu.

Din partea comisiei.

Din partea comisiei sau a grupurilor parlamentare?

 
     

Domnul Valeriu Tabără:

Din partea comisiei.

 
   

Doamna Daniela Popa:

A grupului. Vă rog, domnule Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

În numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat susțin această inițiativă de modificare. De fapt, ea nu face decât să confirme o realitate pentru că la această dată sunt zeci de investitori străini în agricultură care au concesionat sau au luat sub diferite forme terenuri pe care le cultivă și pe care le valorifică în relații directe cu proprietarii.

Era una dintre scăpările de la acel moment când s-a elaborat Legea arendei. Poate că nici nu era momentul la acea dată, acum însă el este absolut binevenit pentru completarea acestei legi.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Adrian Mihei, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator. Vă rog.

 
   

Domnul Andrian Sirogea Mihei:

Grupul parlamentar al Partidului Conservator susține acest proiect de lege, dar în viitor va trebui să ne gândim astfel încât raporturile contractuale dintre arendași și proprietari să fie mult mai transparente și să venim în sprijinul acestor proprietari care de foarte, foarte multe ori nu prea găsesc recunoștința sau nu li se returnează produsele care sunt stipulate în contractele de arendare, iar datorită sărăciei din mediul rural, ei nu pot să se adreseze instanțelor de judecată.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

Pentru dezbateri generale, din partea altui grup parlamentar.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D. vă rog.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Sigur că suntem de acord cu această solicitare de modificare a Legii arendei. Am sesizat și mai înainte că unele din legi pot fi retrimise la comisie pentru a fi îmbunătățite. Îmi pare rău că cea de ieri cu SAPARD nu a fost, deși foarte mulți dintre dumneavoastră o să regretați votul de ieri pentru că îngreunăm situația oamenilor.

Este adevărat că colegul meu de dinainte care a vorbit, vorbea aici de un contract de arendă. Vreau să vă spun că din 23 martie am depus un asemenea contract cadru ca inițiativă legislativă pentru a clarifica tocmai aceste probleme deosebite dintre arendatori și arendași și n-a intrat nici până astăzi pe ordinea de zi.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Mai sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Invit Comisia pentru prezentarea raportului. Vă rog, domnule deputat Valeriu Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Mulțumesc, doamna președinte.

Raportul asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art.3 din Legea arendării nr.16 din 1994.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere pe fond în procedură de urgență cu Proiectul de Lege pentru modificarea art.3 din Legea arendării nr.16/1994.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii arendării nr.16/1994, cu modificările și completările ulterioare în scopul armonizării acesteia cu legislația Uniunii Europene.

Prin proiect se propune eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2007, a restricțiilor existente față de cetățenii străini în ceea ce privește arendarea terenurilor agricole.

Proiectul de Lege pentru modificarea art.3 din Legea arendării nr.16/1994 face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.73 din Constituția României, republicată.

La dezbaterea proiectului a participat ca invitat, în conformitate cu prevederile art.51 și 52 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, domnul Mugur Crăciun, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

La lucrările comisiei au fost prezenți 25 de deputați din totalul de 25 de membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în ședința din 23 septembrie 2005. În urma dezbaterilor, comisia propune adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința publică din 19 septembrie 2005. Proiectul de lege, potrivit art.75 alin.1 și 3 din Constituția României, republicată, și art.86 alin.3 pct.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Aș vrea să remarc că, iată, după 11 ani, o lege a avut o stabilitate de 11 ani, fără să fie cu modificări de fond, ceea ce înseamnă că mai sunt și legi care se așează foarte bine pe societatea românească.

Mulțumesc mult.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Vă supun atenției și aprobării dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Adoptat.

Art.I care cuprinde alin.2, 2', 3 și 3' care se abrogă.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Adoptat.

Art.II. Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Adoptat.

Legea, având caracter organic, va fi supusă votului dumneavoastră la ora 12 când sunt voturile finale.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.61/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr.136/1995 privind asigurările și reasigurările în România (rămas pentru votul final).  

Următorul proiect este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.61/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr.136/1995 privind asigurările și reasigurările în România.

Procedura este procedură de urgență.

Biroul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci îl invit să facă propunerile pentru timpi.

   

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Propunem cinci minute, cu două minute de articol.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Cine este pentru timpii propuși de comisie? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Au fost adoptați acești timpi.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Tudor Baltă (consilier, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor):

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect modificarea și completarea Legii nr.136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, în scopul corelării acestuia cu Legea nr.32/2000 privind societățile de asigurare și supraveghere a asigurărilor, precum și ale armonizării sale cu prevederile Directivelor europene din acest domeniu, potrivit angajamentului asumat de România în cadrul procesului de negocierea Cap.III "Libera circulație a serviciilor".

În contextul acqus-ului comunitar, domeniile asigurărilor și reasigurărilor reprezintă o activitate aflată într-o permanentă și dinamică legislativă inițiată pe baza legislației statelor membre și dezvoltată ulterior prin armonizarea acestor reglementări naționale în scopul realizării libertății de circulației a serviciilor, a persoanelor în cadrul pieței interne a Uniunii Europene.

Toate aceste reglementări converg la realizarea unui regim juridic administrativ unitar la nivelul întregului spațiu comunitar care funcționează într-o strânsă cooperare cu legislațiile naționale precum și cu structurile naționale cu autoritate în domeniu, menite să asigure eficiența funcțională a sistemului în interiorul spațiului comunitar.

În contextul procesului de negociere pe care România l-a purtat în perioada februarie 2000-decembrie 2004, domeniul asigurărilor și supravegherea funcționării acestora a fost inclus în cuprinsul Capitolului III de negociere purtat cu Comisia Europeană, intitulat "libera circulație a serviciilor", fiind considerat ca având convergență și cu Capitolul II ce vizează libera circulație a persoanelor subcapitolul "Dreptul de stabilire".

Întrucât în sistemul dreptului intern au fost preluate și adoptate până în prezent principiile fundamentale, precizăm că în ultimele rapoarte de țară elaborate de Comisia Europeană s-a reținut că Legea nr.136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, precum și Legea nr.32/2000 privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor, au creat cadrul general, inclusiv premisele pentru asigurarea unui cadru funcțional și financiar necesar supravegherii prudențiale a activității de asigurare în concordanță cu acquis-ul comunitar și cu practica internațională în domeniu.

Analizând în perspectiva dreptului comunitar, prezentul proiect ce vizează modificarea Legii nr.136/1995, se stabilește că modificările propuse sunt elaborate în concordanță cu textele din reglementările comunitare.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale.

Comisia. Sau din partea Grupului P.S.D.? Da. Vă rog!

 
   

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Grupul nostru parlamentar susține acest proiect de lege. El vine și îmbunătățește actuala legislație în domeniul asigurărilor și reasigurărilor din România, vine și face ca anumite lucruri care până acum nu erau reglementate în mod corect să definească mai bine acest domeniu de activitate care are în ultima perioadă de timp o dezvoltare din ce în ce mai importantă.

Credem că prin aprobarea acestui proiect de lege vom avea un plus de claritate în domeniu și nu în ultimul rând, o lege stabilă care să poată să conducă la o dezvoltare mai accentuată a acestui sector de activitate. De aceea, grupul nostru parlamentar susține proiectul de lege.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă din partea altor grupuri parlamentare dorește cineva.

Doamna deputat Grațiela Iordache, din partea Grupului Partidului Conservator.

Aveți cuvântul.

 
   

Doamna Grațiela Denisa Iordache:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Conservator susține acest proiect de lege, îl susține nu numai datorită faptului că reprezintă o aliniere la acquis-ul comunitar, îl susține în primul rând pentru faptul că răspunde necesităților de dezvoltare ale pieței interne de asigurare și reasigurare.

În ultimă instanță, răspunde necesităților de dezvoltare a pieței financiare românești.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă din partea altor grupuri parlamentare mai dorește cineva să ia cuvântul. Nu.

Din partea comisiei raportoare, prezentarea raportului.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Prezent proiect de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii 136 din anul 1995, avându-se în considerare următoarele: în primul rând, s-a introdus un capitol de definiții specifice domeniului asigurărilor folosite în scopul aplicării și interpretării uniforme a legislației.

Apoi, corelarea prevederilor privind societățile de asigurare care practică asigurarea de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule, cu prevederile Legii nr.32/2000 privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor, cu modificările și completările ulterioare.

S-a eliminat bariera prin care se asigură obligatoriu și se practică numai de către asiguratorii autorizați de către comisia pentru supravegherea asigurărilor, respectând astfel un principiu al dreptului de stabilire și liberă circulație a serviciilor.

Precizarea situațiilor în care persoanele care intră pe teritoriul României cu autovehicule înmatriculate în străinătate se consideră asigurat.

S-au făcu precizări referitoare la acordarea despăgubirilor către persoanele păgubite prin accidente de autovehicule.

Asigurarea permiselor necesare verificării celor două fonduri, fonduri de protecție a victimelor străzii și fondul de compensare care se va face de la data introducerii primei unice pentru asigurarea obligatorii de răspundere civilă pentru pagubele produse terților în accidente de autovehicule.

Acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vreau să vă spun că, în cadrul comisiei, el a fost dezbătut și aprobat în forma adoptată de Senat, cu unanimitate de voturi.

Propunem plenului Camerei aprobarea lui în forma aprobată de către comisie și de către Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Trecem atunci la dezbaterea pe articole.

Vă supun atenției și votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt abțineri.

Abțineri?

Adoptat.

Articolul unic. Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt abțineri.

Abțineri?

Adoptat.

La poziția 1, art.I, pct.I, pct.9, modificarea.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Adoptat.

Poz.2 art.I pct.14.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Poz.3, la art.I, pct.23 alin.2.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Adoptat.

Poz.4, la art.I, pct.26 alin.3 și art.60.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Adoptat.

Poz.5, art.I, pct.30 alin.4 și art.61.

Cine este pentru?Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Adoptat.

Poz.6, la art.I, pct.31 alin.6 și art.61.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Adoptat.

Poz.7, la art.I, pct.34 lit.c) și alin.1, 2 și art.63.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Adoptat.

Secretarii de ședință m-au informat că nu există cvorum de lucru, deși această lege are caracter ordinar. Va fi supusă votului dumneavoastră la ora 12,00.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind modificarea și completarea Legii minelor nr.85/2003 și Legii petrolului nr.238/2004 (rămas pentru votul final).  

Următorul proiect de lege: Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii minelor nr.85/2003 și Legii petrolului nr.238/2004. Legea are caracter organic. A fost supusă dezbaterii noastre. Avem și un raport suplimentar.

A fost retrimisă la comisie pentru modificarea titlului legii.

Din partea comisiei, vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

În conformitate cu hotărârea plenului Camerei Deputaților din 14 septembrie 2005, a fost retrimis Comisiei pentru industrii și servicii proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii minelor nr.85/2003 și Legii petrolului nr.238/2004, în vederea întocmirii unui raport suplimentar, prin care să fie stabilit titlul proiectului de lege.

În ședința din 8 septembrie 2005, proiectul de lege a fost dezbătut pe articole, iar unele dintre ele au fost respinse, ceea ce a condus la modificarea obiectului și conținutului proiectului de lege transmis de Guvern.

Pentru a pune în acord ceea ce s-a aprobat în plenul Camerei Deputaților cu titlul legii, a fost nevoie de această reanaliză la Comisia pentru industrii și servicii.

Și, în conformitate cu atribuțiile care ne revin, vă prezentăm ca propunere spre adoptare următorul titlu: proiectul de lege privind completarea Legii minelor nr.85/2003, iar conform normelor de tehnică legislativă, articolul unic va avea următorul cuprins: "Legea minelor nr.85/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr.197 din 27 martie 2003, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează".

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Dacă inițiatorul are ceva de completat, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Buliga (președintele Agenției Naționale a Resurselor Minerale):

Doamna președintă de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege pus în discuție se referă la unele modificări și completări la Legea nr.85, care este Legea minelor, și la Legea nr.238/2004.

Proiectul propune modificarea unor articole din Legea minelor, și anume: propune modificarea articolului referitor la taxa de exploatare, în care se înlocuiește taxa de exploatare calculată pe perimetrul de exploatare, cu o taxă pe valoarea producției realizată din activitatea de exploatare minieră.

Această propunere a apărut ca necesară, în ideea că taxa pe perimetru nu are nici o relevanță, față de natura substanței minerale utile care se exploatează, și care poate să fie de orice fel. De asemenea, valoarea substanței exploatate din același perimetru poate să difere chiar cu câteva ordine de mărime.

Pe acest considerent, s-a propus ca taxa de exploatare să aibă o cotă fixă de 2,5% din valoarea producției realizate din activități miniere.

De asemenea, în cadrul ședinței din Comisia pentru industrii și servicii s-a propus un amendament referitor la prezentarea pentru obținerea permiselor și a unui acord suplimentar față de documentele care se depun la această oră și a unui acord încheiat cu autoritățile locale privind reabilitarea drumurilor și construcțiilor afectate de transportul rutier al agregatelor minerale utile extrase din balastiere și eventual cariere.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Îmi pare rău că vă întrerup, din ceea ce am înțeles de la comisie, această lege a fost dezbătută în plenul Camerei Deputaților.

Urmează să fim cu toții de acord asupra titlului și a micii modificări din articolul unic.

 
   

Domnul Gheorghe Buliga:

În principal, sunt de acord cu modificările propuse de comisie referitoare la titlu și nu am obiecții.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc mult.

Vă supun atunci atenției dumneavoastră și votului dumneavoastră titlul legii: Lege privind completarea Legii minelor nr.85/2003.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Adoptat.

Precum și modificarea articolului unic: "Legea minelor nr.85/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.197/27 martie 2003, cu modificările și completările ulterioare, se completează" și urmează textul.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Adoptat.

Legea are caracter organic și va fi votată la ora 12,00.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.42/2005 privind instituirea unor măsuri de reorganizare a Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C.-S.A. în vederea privatizării (rămas pentru votul final).  

Următorul proiect de lege: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.42/2005 privind instituirea unor măsuri de reorganizare a Casei de Economii și Consemnațiuni CEC S.A. în vederea privatizării. Procedura este procedură de urgență.

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, rog să facă propunerile.

   

Domnul Mihai Tudose:

Mulțumesc.

Propun 15 minute dezbateri generale și câte 1 minut de intervenție. Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

S-au aprobat timpii propuși de comisie.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului. Vă rog.

 
   

Doamna Mara Râmniceanu (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Bună dimineața!

În programul de reforme structurale, convenit cu Uniunea Europeană și Banca Mondială, se prevede privatizarea ultimelor două bănci la care statul este acționar.

În vederea pregătirii pentru privatizare a CEC, consultantul pentru privatizare, selectat potrivit prevederilor art.5 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.19/2004, a efectuat o analiză detaliată a tuturor aspectelor din activitatea băncii.

În raportul juridic de due diligence elaborat de consultant, au fost exemplificate unele aspecte juridice, care diferențiază CEC de restul băncilor, și care trebuiau reglementate până la lansarea procesului de privatizare, astfel încât potențialii investitori să poată cunoaște detaliile băncii în care doresc să investească.

Aceste aspecte juridice se referă în principal la: existența unor operațiuni derulate exclusiv de CEC; exceptări de la plata unor impozite și taxe; neparticiparea CEC-ului la constituirea resurselor financiare ale fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar ș.a.

Față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice, în numele Guvernului, propune și susține adoptarea actului normativ, în forma rezultată din raportul comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare, dorește cineva să ia cuvântul?

Din partea grupului parlamentar al PRM, vă rog, domnul deputat Dragoș Dumitriu.

 
   

Domnul Dragoș Dumitriu:

Doamna președinte,

Poziția grupului parlamentar al PRM este următoarea: în contextul în care majoritatea marilor privatizări de la ora actuală reprezintă teme de scandaluri și în condițiile în care peste 5.000 de întreprinderi aflate în faza de postprivatizare sunt în litigiu, noi considerăm că riscurile la care expunem principalul depozitar al economiilor populației este mult prea mare.

De aceea, și din multe alte considerente, PRM este împotriva oricărei forme de privatizare și reorganizare a CEC-ului. Avem obiecții și pe fond, și la articole.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă rog, din partea grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Tănăsescu, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc. doamna președinte.

Eu cred că acest proces al privatizării CEC-ului este unul foarte important pentru modul în care piața bancară românească va arăta în perioada anilor care urmează.

Această instituție care datează de foarte mulți ani, cred că este cea mai veche instituție bancară din România, trebuie restructurată, trebuie refăcută, ca să răspundă noilor cerințe, cerințelor pe care Uniunea Europeană le impune unui sistem bancar sănătos.

Există foarte mulți care spun: domnilor, CEC-ul nu trebuie privatizat; este mândria noastră; este cea mai bună și cea mai frumoasă bancă. Dar, din păcate, pe parcursul anilor, funcțiile acestei instituții s-au deteriorat foarte mult, și ca atare, fără o injecție de capital străin, fără o injecție de un management superior, această instituție foarte prestigioasă pentru țara noastră nu va putea să supraviețuiască concurenței care există pe piața bancară în prezent.

De aceea, grupul nostru parlamentar consideră că privatizarea CEC-ului este un pas înainte în ceea ce privește integrarea în Uniunea Europeană. Acest proces de privatizare a fost început în anul 2004 și, sigur, probabil, va fi finalizat în cursul acestui an sau la începutul anului viitor. Această privatizare, însă, trebuie să țină cont de niște cerințe ale pieței, trebuie să țină cont de ceea ce piața dorește de la o instituție precum CEC-ul și sunt convins că prin acest proces, cel care va fi capabil și va câștiga această licitație, acel investitor strategic să păstreze tradiția CEC-ului, să păstreze faptul că această instituție are legături până în ultimul sat al României și printr-o nouă instituție bancară, aceasta să fie capabilă să dezvolte mediul rural și satul românesc.

De aceea, grupul nostru parlamentar este pentru acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Din partea grupului parlamentar al PNL. Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulțumesc, Doamna președinte.

Stimați colegi,

CEC-ul are cea mai numeroasă rețea de sucursale din țară: este vorba de peste 3.000 de unități. Nu știu câți dintre dumneavoastră au fost în această instituție. Și cei care au fost, au constatat cu surprindere că este o relicvă a ceea ce a fost înainte de 1989 sistemul bancar și o instituție financiară din România.

Noi susținem adoptarea acestei legi și privatizarea CEC-ului, pentru că dacă ați fost acolo și ați văzut, la ora actuală se procedează, se scrie de mână, se stă la coadă ore în șir și acești oameni amărâți, ai nimănui, pentru puținul, bruma de economii pe care o au acolo, stau în niște condiții care nu sunt de suportat.

Deci, suntem pentru privatizarea CEC-ului și vom susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Din partea grupului Conservator, doamna deputat Grațiela Iordache, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Grațiela Denisa Iordache:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Am să urmez recomandarea președintelui comisiei și am să fiu foarte scurtă. Drept pentru care, de fapt, discursul meu va fi foarte scurt, am să încep prin a spune că grupul parlamentar al Partidului Conservator este în favoarea acestui proiect de lege.

Suntem categoric pentru privatizarea acestei instituții bancare. În același timp, considerăm că este timpul și momentul ca în România să se renunțe la acele metode tradiționale de privatizare numai prin intermediul investitorului strategic, metode tradiționale care nu întotdeauna au adus într-adevăr eficiență, progres în economia românească.

Considerăm că este timpul și momentul ca să se utilizeze metode moderne de privatizare, cum este cea a pieței de capital, aceasta având drept avantaj creșterea transparenței deciziei în activitatea unei instituții de o asemenea importanță și, de ce nu, evitarea pe viitor a unor situații în care o astfel de instituție să fie amestecată în scandalul de genul celor FNI.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Din partea altor grupuri parlamentare, dacă mai dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Atunci invit comisia raportoare să prezinte raportul.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Mihai Tudose:

Mulțumesc, Doamna președinte.

În conformitate cu prevederile art.89 și 108 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.42/2005 privind instituirea unor măsuri de reorganizare a CEC în vederea privatizării, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

Au fost primite avizele favorabile de la Consiliul Legislativ, precum și de la Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Acest proiect a fost luat în discuție în ședința comisiei din data 16 septembrie 2005, iar din totalul de 23 de deputați prezenți, 22 au votat pentru adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată de Senat.

De asemenea, a fost și un amendament respins și un vot împotrivă.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Supun atenției și votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Titlul legii este adoptat.

Articolul unic.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Articolul unic este adoptat.

Art.1 din ordonanță.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Art.1 este adoptat.

Art.2 cu cele două alineate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Art.2 adoptat.

Art.3, cu cele patru alineate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Art.4, cu cele 3 alineate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Art.4 adoptat.

Art.5, cu cele două alineate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Art.5 adoptat.

Art.6.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Art.6 adoptat.

Art.7.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Art.7 adoptat.

Art.8.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Art.8 adoptat.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Dragoș Dumitriu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Noi considerăm că actuala formă care a fost adoptată astăzi contravine scopului pentru care a fost creat CEC-ul, întrucât el a fost creat ca o bancă pentru deponenți, destinată micilor deponenți.

De asemenea, în ceea ce privește siguranța depunerilor, considerăm că Ordonanța nr.39/1996 privind înființarea și funcționarea fondului de garantare și-a dovedit până acum utilitatea, în cazul atâtor scandaluri bancare.

De asemenea, vom contesta la Curtea Constituțională și dreptul statului de a vinde acțiuni la CEC, întrucât CEC-ul nu a fost fondat pe baza investițiilor statului, ci din profitul rezultat din depunerile micilor deponenți.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, dar explicarea votului, de regulă, se realizează după votul final la lege, vot care se va realiza la ora 12,00.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind ratificarea Deciziei nr.3/2005 a Consiliului de Asociere România -Uniunea Europeană privind îmbunătățirea regimului comerțului cu produse agricole transformate prevăzute în Protocolul nr.3 la Acordul European (rămas pentru votul final).  

Următorul proiect de lege: proiectul de Lege privind ratificarea Deciziei nr.3/2005 a Consiliului de asociere România - Uniunea Europeană privind îmbunătățirea regimului comerțului cu produse agricole transformate prevăzute în Protocolul nr.3 la Acordul European. Procedură de urgență.

Din partea inițiatorului? Comisia, da, pentru timpii acordați dezbaterii noastre. Domnul deputat Dan Ioan Popescu, președintele comisiei.

   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Vă propun 10 minute pentru dezbatere și 1 minut pentru fiecare articol în parte.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Sunt adoptați timpii propuși.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri.

Inițiatorul, poftiți, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Vasile Radu (subsecretar de stat, Ministerul Economiei și Comerțului):

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Decizia nr.3 a Consiliului de asociere se înscrie în prevederile evolutive ale acordului de asociere, semnat de România cu Uniunea Europeană. Ea tratează îmbunătățirea regimului comerțului cu produse agricole transformate și deschide pe această cale posibilități noi, atât de export din România în Uniunea Europeană, cu taxe vamale reduse sau eliminate în Uniunea Europeană, cât și de import de o serie de produse agricole transformate, în special cele care constituie bază pentru încorporarea în producții ulterioare în România.

Susținem adoptarea proiectului de lege privind ratificarea acestei decizii.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul Mihei Andrian-Sirojea, din partea grupului parlamentar al Partidului Conservator.

 
   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Grupul parlamentar al Partidului Conservator susține acest proiect de lege, care nu face altceva decât să aducă niște clarificări în regimul comerțului cu produse agricole transformate. Nu este vorba de produse modificate genetic. Au fost niște discuții în acest sens, în comisie. Este o lege care clarifică acest comerț și este benefică.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Din partea altor grupuri parlamentare, dacă mai dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei, vă rog, domnule președinte.

 
   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaților - republicat - Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbatere și avizare în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege privind ratificarea Deciziei nr.3/2005 a Consiliului de asociere România - Uniunea Europeană privind îmbunătățirea regimului comerțului cu produse agricole transformate, prevăzut în Protocolul nr.3 la Acordul European, transmis cu adresa PLX-346/6 septembrie 2005.

Consiliul Legislativ a avizat proiectul de lege. La fel Comisia juridică, de disciplină și imunități, precum și Comisia pentru buget-finanțe și bănci.

Obiectul prezentului proiect de lege îl consideră ratificarea Deciziei nr.3/2005 a Consiliului de asociere România-Uniunea Europeană privind îmbunătățirea regimului comerțului cu produse agricole transformate, prevăzute în Protocolul nr.3 la Acordul European.

În baza acordului, ratificat prin Legea nr.20/1993, s-a constituit Consiliul de Asociere România-Uniunea Europeană, care are în competență adoptarea de decizii.

Măsurile de îmbunătățire a regimului comerțului, prevăzute de această decizie, se referă la aplicarea taxelor vamale indicate în cele două anexe, la importul în comunitate al bunurilor originare din România, precum și la importul în România al bunurilor originare din comunitate.

Comisia pentru industrii și servicii, la care au participat 21 din 23 de membri, și-a dat votul în unanimitate pentru acest proiect de lege, cu un amendament la titlul legii.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Lucrăm atunci pe raportul comisiei.

La poz.1, titlul legii.

Vă rog, domnule președinte.

 
   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Avem un amendament, și anume de a completa titlul legii cu după virgulă, "semnată la Bruxelles la 5 iulie 2005". Deci, titlul legii va fi: Lege privind ratificarea Deciziei nr.3/2005 a Consiliului de asociere România-Uniunea Europeană privind îmbunătățirea regimului comerțului de produse agricole transformate, prevăzute în Protocolul nr.3 la Acordul European, semnată la Bruxelles la 5 iulie 2005.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Inițiatorul este de acord? Este în regulă.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Titlul legii a fost adoptat.

Articolul unic. Cred că este aceeași completare de care ați vorbit, domnule președinte, mai devreme.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Articolul unic a fost adoptat.

Votul final la ora 12,00.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind acceptarea Codului pentru construcția și echipamentul unităților mobile de foraj marin (Codul MODU 1979) adoptat de Adunarea Organizației Maritime Consultative Interguvernamentale prin Rezoluția A.414(XI) la Londra la 15 noiembrie 1979, a amendamentelor la Codul MODU 1979 adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Anexa 18 din Raportul Comitetului Securității Maritime la cincizeci și noua sa sesiune la Londra la 13-24 mai 1991, precum și a Codului din 1989 pentru construcția și echipamentul unităților mobile de foraj marin(Codul MODU 1989) adoptat de Adunarea Organizației Maritime Internaționale prin Rezoluția A.649(16) la Londra la 19 octombrie 1989, astfel cum a fost modificat de amendamentele adoptate prin Anexa 17 din Raportul Comitetului Securității Maritime la a cincizeci și noua sa sesiune la Londra la 13-24 mai 1991 și prin Rezoluția MSC.38(63) a Comitetului Securității Maritime la Londra la 19 mai 1994 (rămas pentru votul final).  

Urmează Proiectul de Lege privind acceptarea Codului pentru construcția și echipamentul unităților mobile de foraj marin adoptat de Adunarea Organizației Maritime Consultative Interguvernamentale prin Rezoluția A.414(XI) la Londra la 15 noiembrie 1979, a amendamentelor la Codul MODU 1979 adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Anexa 18 din Raportul Comitetului Securității Maritime la a cincizeci și noua sa sesiune la Londra la 13-24 mai 1991, precum și a Codului din 1989 pentru construcția și echipamentul unităților mobile de foraj marin adoptat de Adunarea Organizației Maritime Internaționale prin Rezoluția A.649(16) la Londra la 19 octombrie 1989, astfel cum a fost modificat de amendamentele adoptate prin Anexa 17 din Raportul Comitetului Securității Maritime la a cincizeci și noua sa sesiune la Londra la 13-24 mai 1991 și prin Rezoluția MSC.38(63) a Comitetului Securității Maritime la Londra la 19 mai 1994.

Din partea comisiei sesizate în fond, ca timpi, vă rog.

   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Doamna președinte, fiind o lege tehnică, vă propun maximum cinci minute pentru dezbateri și un minut pe fiecare articol.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri?

Adoptat.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Septimiu Buzașu (ministru delegat pentru Lucrări Publice și Amenajarea Teritoriului):

Proiectul de lege preia legislația națională, codul pentru construcția și echipamentul unităților de foraj, în vederea stabilirii unor norme aplicabile respectivelor instalații plutitoare, astfel încât să faciliteze deplasarea și exploatarea rampei internaționale în condiții de siguranță.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul Andrian Mihei, din partea Grupului Conservator.

 
   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

România este membră a Organizației Maritime Internaționale. Acest proiect de lege nu face altceva decât să transpună legislația din domeniu, reglementările Organizației Maritime Internaționale în legislația națională.

Grupul parlamentar al Partidului Conservator susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă din partea altor grupuri parlamentare mai dorește cineva să ia cuvântul? Nu mai dorește nimeni să ia cuvântul.

Din partea comisiei? Vă rog, domnule președinte, Dan Ioan Popescu.

 
   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Doamna președinte,

Pentru că titlul este foarte lung, dumneavoastră l-ați expus în mod detaliat, așa cum este normal, dați-mi voie să vă prezint numai raportul.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru avizare și dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind acceptarea Codului pentru construcția și echipamentul unităților mobile de foraj marin, adoptat de Adunarea Organizației Maritime Consultative Interguvernamentale prin Rezoluția A414, la Londra, la 15 noiembrie 1979, a amendamentelor la Codul MODU 1979, adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Anexa 18 din raportul Comitetului Securității Maritime, la a cincizeci și noua sa sesiune la Londra la 13-24 mai 1991, precum și a Codului din 1989 pentru construcția și echipamentul unităților mobile de foraj marin, adoptat de Adunarea Organizației Maritime Internaționale prin Rezoluția A649 la Londra la 19 octombrie 1989, astfel cum a fost modificat de amendamentele adoptate prin Anexa nr. 17 din raportul Comitetului Securității Maritime la a cinecizeci și noua sa sesiune la Londra, la 13-24 mai 1991 și prin Rezoluția MSC 38(63) a Comitetului Securității Maritime la Londra la 19 mai 1994.

Codul pentru construcția și echipamentele unităților de foraj marin a fost elaborată în vederea stabilirii unor norme internaționale aplicabile respectivelor instalații plutitoare, astfel încât să faciliteze deplasarea și exploatarea în ape internaționale, în condiții de maximă siguranță.

Acest proiect de lege a fost avizat favorabil de către Consiliul Legislativ. De asemenea, am primit aviz favorabil de la Comisia pentru politică externă.

La ședința comisiei au participat 21 de parlamentari din cei 23 și în totalitate au votat pentru acest proiect de lege.

De aceea, vă supunem plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de inițiatori.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Vă supun atenției și votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

În unanimitate titlul legii a fost adoptat.

Articolul 1.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Articolul 1 adoptat.

Articolul 2.

Pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri?

Articolul 2 adoptat.

Articolul 3.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Articolul 3 adoptat.

Articolul 4.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nici abțineri.

În unanimitate, art. 4 a fost adoptat.

Votul final la ora 12,00.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Deciziei Comitetului Mixt România - Turcia nr.12/2005, referitoare la decizia de amendare a Protocolului D privind definirea noțiunii de produse originare și metodele de cooperare administrativă, în cadrul Acordului de Comerț Liber dintre România și Turcia (rămas pentru votul final).  

Urmează Proiectul de Lege privind aprobarea Deciziei Comitetului Mixt România - Turcia nr. 12/2005, referitoare la decizia de amendare a Protocolului D privind definirea noțiunii de produse originare și metodele de cooperare administrativă, în cadrul Acordului de Comerț Liber dintre România și Turcia.

Din partea inițiatorului dacă dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Vasile Radu:

Decizia nr. 12 a Comitetului mixt în cadrul Acordului de comerț liber dintre România și Uniunea Europeană are ca element esențial introducerea în protocolul referitor la regulile de origine a conceptului pan-euro-mediteranean privind determinarea originii mărfurilor care intră în comerțul reciproc.

Are un caracter, pe de o parte, politic, de preluare a noii orientări din politica comercială comunitară, în conformitate cu Conferința ministerială de la Palermo din 2003 și pe de altă parte lărgește posibilitățile de comerț dintre România și Turcia.

Susținem adoptarea proiectului de lege privind acceptarea acestei decizii.

 
     

(În continuare, ședința a fost condusă de domnul Dan Radu Rușanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților).

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc.

Din partea comisiei are cuvântul domnul deputat Dan Ioan Popescu.

 
   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea Deciziei Comitetului Mixt România - Turcia nr. 12/2005, referitoare la decizia de amendare a Protocolului D privind definirea noțiunii de produse originare și metodele de cooperare administrativă, în cadrul Acordului de Comerț Liber dintre România și Turcia, transmis cu adresa PLX 349 din 6 septembrie 2005, înregistrată la Comisia pentru industrii și servicii cu nr. 23/135/2005.

Consiliului Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, de asemenea Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități au dat aviz favorabil acestui proiect de lege.

Proiectul de lege, în fond, are ca obiect de reglementare acceptarea deciziei Comitetului Mixt nr. 12/2005, referitoare la amendamentele vizând Protocolul D privind definirea noțiunii de produse originare și metodele de cooperare administrativă, în cadrul Acordului de comerț liber dintre România și Turcia.

Decizia de amendare a Protocolului D, ce face obiectul prezentei legi, este în conformitate cu deciziile celei de-a treia Conferințe ministeriale Uniunea Europeană - Țările mediteraneene, privind comerțul euro-mediteraneean, desfășurată la Palermo pe 7 iulie 2003 și care asigură extinderea sistemului cumulului pan-european de origine la țările mediteraneene.

Includerea în protocolul de origine a cumulului pan-european mediteraneean reprezintă o acțiune concretă în acest domeniu și are ca efect dinamizarea schimburilor comerciale bilaterale româno-turce, precum și facilitatea atragerii de investiții străine pe piața românească și creșterea prezenței produselor românești pe piețele țărilor partenere de acorduri.

Preverile Deciziei nr. 12/2005 a Comitetului Mixt sunt de natură să completeze cadrul juridic al relațiilor comerciale dintre România și Turcia.

Supunem analizei plenului Camerei Deputaților acest proiect de lege, cu o serie de amendamente propuse de către comisie.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale din partea grupurilor parlamentare? Dacă nu, propun să trecem la dezbaterea legii.

Titlul legii, cu amendamentele propuse. Vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În titlul legii, în raportul pe care-l am în față, există două erori materiale, pe care doresc să vi le semnalez: "Lege pentru aprobarea Deciziei Comitetului Mixt România - Turcia nr. 12/2005 referitoare la Decizia de amendare a Protocolului", nu "de amendarea Procolului D privind definirea noțiunii"!

Dacă le-ați remarcat, vă rog să-mi permiteți să dau citire titlului corect: "Lege pentru aprobarea Deciziei Comitetului Mixt România - Turcia nr. 12/2005 referitoare la Decizia de amendare a Protocolului D privind definirea noțiunii de produse originare și metodele de cooperare administrativă, în cadrul Acordului de comerț liber dintre România și Turcia, semnat la Ankara la 29 aprilie 2997".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Cu amendamentele făcute de domnul deputat, inițiatorul?

 
   

Domnul Vasile Radu:

Domnule președinte,

Permiteți-mi încă o mică observație care este o corelare gramaticală, de fapt este o eroare materială minoră. Este vorba de partea finală a titlului și respectiv a articolului unde se spune: "semnat la Ankara" și așa mai departe. Trebuie să fie "semnată" - feminin - "la Ankara", ca să se acorde cu "decizia".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Cu amendamentele respective, dacă sunteți de acord cu titlul legii? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul unic este nemodificat. Dacă sunt observații? Adoptat.

Mulțumesc.

Vot final la ora 12,00.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru acceptarea Anexei IV revizuită la Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată de Protocolul încheiat la Londra la data de 17 februarie 1978, adoptată de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MEPC.115(51) a Comitetului pentru Protecția Mediului Marin la Londra la 1 aprilie 2004 (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru acceptarea Anexei IV, revizuită, la Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată de Protocolul încheiat la Londra la data de 17 februarie 1978, adoptată de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MEPC.115(51) a Comitetului pentru Protecția Mediului Marin la Londra la 1 aprilie 2004.

Din partea inițiatorului?

   

Domnul Septimiu Buzașu:

Proiectul de lege a fost emis pentru preluarea în legislația națională a unei anexe, Anexa IV, a Convenției internaționale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave. Această anexă a fost preluată în legislația a 21 de state ale Uniunii Europene. Mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul președinte Dan Ioan Popescu.

 
   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbatere și avizare în fond cu Proiectul de Lege pentru acceparea Anexei IV revizuită la Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată de Protocolul încheiat la Londra la data de 17 februarie 1978, adoptată de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MEPC.115(51) a Comitetului pentru Protecția Mediului Marin la Londra la 1 aprilie 2004.

Proiectul de lege a fost emis pentru preluarea în legislația națională a Anexei IV - Reguli pentru prevenirea poluării cu ape uzate de la nave, ca Convenția Internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul din 1978, ținând seama că această anexă a fost preluată în legislația a 21 de state membre a Uniunii Europene.

Proiectul de lege a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ și, de asemenea, de la Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului.

Vă supunem, domnule președinte, spre dezbatere și avizare acest proiect de lege, care face parte din categoria legilor ordinare, în forma prezentată de inițiator, însă cu o serie de amendamente propuse de comisie, mai mult ca reformulări, decât ca modificări ale textului efectiv.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

La dezbateri generale cine dorește să ia cuvântul din partea grupurilor parlamentare? Vă rog.

 
   

Domnul Adrian-Sirojea Mihei:

România este membră a Organizației Maritime Internaționale. Această lege nu face altceva decât să fie o traducere mot-a-mot a legislației adoptate în cadrul acestei Organizații Maritime Internaționale. România a semnat în decursul anilor mai multe amendamente și referiri la acest protocol.

Cu toate că nu mai avem flotă maritimă, noi suntem de acord cu această legislație. Poate este un punct zero de unde putem să plecăm și să ne gândim la o lege care să favorizeze în viitorul foarte apropiat revigorarea flotei maritime.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții la dezbateri generale? Dacă nu, vă propun să trecem la dezbaterea pe fond a legii.

Titlul legii, cu amendamentele propuse și avizate în cadrul comisiei.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 1, cu amendamentele propuse și acceptate de comisie.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 2 este nemodificat.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 3, nemodificat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă mulțumesc.

Vot final la ora 12,00.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru acceptarea amendamentelor la Anexele Protocolului din 1978 referitor la Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave (MARPOL 73/78), adoptate de către Organizația Maritimă Internațională la Londra prin Rezoluțiile MEPC.111(50) la 4 decembrie 2003 și MEPC.116(51) la 1 aprilie 2004 (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentelor la Anexele Protocolului din 1978 referitor la Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave (MARPOL 73/78), adoptate de către Organizația Maritimă Internațională la Londra prin Rezoluțiile MEPC.111(50) la 4 decembrie 2003 și MEPC.116(51) la 1 aprilie 2004.

Din partea inițiatorului?

   

Domnul Septimiu Buzașu:

Proiectul de lege preia în legislația națională mai multe amendamente la anexele Protocolului din 1978 referitor la Convenția Internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, convenție modificată prin Protocolul încheiat la Londra pentru perfecționarea aspectelor tehnice prevăzute în anexele la această convenție.

Aspectele tehnice se referă la următoarele anexe: reguli pentru prevenirea poluării cu hidrocarburi; reguli pentru controlul poluării cu substanțe lichide nocive în vrac; reguli pentru prevenirea poluării cu substanțe dăunătoare transportate pe mare sub formă ambalată; reguli pentru prevenirea poluării cu ape uzate de la nave; reguli pentru prevenirea poluării cu gunoi de la nave și reguli pentru prevenirea poluării aerului de către nave.

Este o lege strict tehnică.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc.

Domnule președinte, din partea comisiei?

 
   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbatere și avizare în fond cu Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentelor la Anexele Protocolului din 1978 referitor la Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, adoptate de către Organizația Maritimă Internațională la Londra prin Rezoluțiile MEPC.111(50) la 4 decembrie 2003 și MEPC.116(51) la 1 aprilie 2004.

Organizația Maritimă Internațională, organizație specializată a Organizației Națiunilor Unite, având ca obiect de activitate elaborarea cadrului juridic, tehnic și organizatoric privind navigația maritimă în apele internaționale a adoptat mai multe amendamente la Convenția Internațională din 1973, pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul încheiat la Londra la 17 februarie 1978, pentru perfecționarea aspectelor tehnice prevăzute în anexele la această convenție.

Acest proiect de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, iar la comisia a primit și avizul favorabil de la Comisia pentru administrație publică, precum și de la Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Vă propunem, domnule președinte, ca acest proiect de lege să fie adoptat în forma prezentată de către inițiator. Precizez faptul că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog, domnule coleg.

 
   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Așa cum am mai precizat, România face parte din Organizația Maritimă Internațională. Navele maritime, sub pavilion românesc, chiar dacă noi nu aveam în legislația națională această reglementare, erau obligate în apele internaționale să se supună acestor reglementări. Așa cum și inițiatorul a spus, această lege nu face altceva decât să fie o traducere mot-a-mot a convenției, a amendamentelor IMO la Convenția Marpool.

Grupul parlamentar al Partidului Conservator este pentru votarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc.

Dacă mai dorește altcineva să ia cuvântul pe dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare? Dacă nu, trecem la dezbaterea legii pe fond.

Titlul legii, în forma adoptată de inițiator.

Dacă sunt voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Titlul legii a fost aprobat.

Articolul 1 rămâne nemodificat.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Aprobat.

Articolul 2 rămâne nemodificat.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Articolul 3 rămâne nemodificat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Rezoluția MPC 111 adoptată la 4 decembrie 2003, în forma inițială, nemodificată.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Adoptat.

Anexa 1, nemodificată.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptată.

Anexa nr. 2 nemodificată.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptată.

Anexa nr. 3, nemodificată.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptată.

Anexa nr. 4, nemodificată.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptată.

Rezoluția MPC 116, adoptată la 1 aprilie 2004, nemodificată.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptată.

Anexa la această rezoluție, nemodificată.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptată.

Vot final la ora 12,00.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.122/2005 pentru ratificarea Acordului cadru de împrumut între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la București la 28 iulie 2005 și la Paris la 1 august 2005 (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2005 pentru ratificarea Acordului cadru de împrumut între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la București la 28 iulie 2005 și la Paris la 1 august 2005. Este procedură de urgență.

Potrivit Regulamentului, din partea comisiei, timpii pentru luările la cuvânt și pentru dezbateri generale. Vă rog, domnule președinte.

   

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunem cinci minute cu un minut.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu timpii propuși de comisie?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

S-au adoptat timpii de dezbateri.

Potrivit Regulamentului, dezbaterea proiectului. Din partea inițiatorului?

Doamna ministru, vă rog.

 
   

Doamna Mara Râmniceanu:

Având în vedere amploarea deosebit de gravă a inundațiilor din anul 2005, care au deteminat deteriorări majore ale infrastructurii rutiere și feroviare din zonele afectate, în vederea refacerii lucrărilor de apărare distruse, Ministerul Transporturilor, Construcției și Turismului a identificat porțiunile din rețeaua de drumuri și căi ferate cu cel mai ridicat grad de deteriorare în urma precipitațiilor și a adoptat o serie de măsuri corespunzătoare.

Deoarece sprijinul financiar acordat de bugetul de stat nu poate acoperi în întregime necesarul de fonduri pentru efectuarea lucrărilor de investiții, au fost identificate surse de finanțare complementare.

Costul total al proiectului este estimat la circa 64 de milioane de euro, din care 51 de milioane 200 reprezintă împrumutul acordat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, restul de 12 milioane 800 de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Construcției și Turismului.

Beneficiarul împrumutului, respectiv Ministerul Transporturilor, prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România și Compania Națională de Căi Ferate CFR S.A. are obligația de a realiza proiectul până la finele anului 2007.

Ministerul Finanțelor Publice propune și susține adoptarea actului normativ în forma rezultată din raport. Mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc, doamna ministru.

Din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri generale? Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog, doamna deputat.

 
   

Doamna Grațiela Denisa Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Conservator apreciază această inițiativă legislativă ca fiind deosebită, mai ales la nivelul consecințelor pe care le are asupra rezolvării problemelor lăsate de inundații.

În consecință, Grupul Partidului Conservator susține aprobarea acest proiect legislativ. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Dacă mai dorește altcineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Dacă nu, reprezentantul comisiei? Domnul deputat Tănăsescu.

 
   

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare această ratificare a Acordului Cadru de Împrumut între România, pe de o parte, și Banca de Dezvoltare a Consiliului European, pe de altă parte, în valoare de 51,2 milioane de euro, pentru finanțarea Proiectului privind reabilitarea rețelelor rutiere și feroviare deteriorate în urma inundațiilor din primăvara acestui an. Împrumutul este acordat pe o perioadă de 20 de ani, cu 5 ani perioadă de grație, cu o dobândă subvenționată prin Fondul Fiduciar Selectiv.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 76 din Constituție.

La nivelul comisiei, acest proiect de lege a fost adoptat cu unanimitate de voturi, comisia propunând plenului adoptarea lui în forma prezentată de către Guvern. Mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

La dezbaterea pe articole.

Titlul legii, în forma inițială. Dacă sunt observații?

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Art. 1, nemodificat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Art. 2, nemodificat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Art. 3, nemodificat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Art. 4, nemodificat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Art. 5, nemodificat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Vot final, la ora 12,00.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției între România și Republica Austria pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital și a Protocolului anexă, semnate la București la 30 martie 2005. (rămas pentru votul final).  

Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției dintre România și Republica Austria pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital și a Protocolului anexă, semnate la București la 30 martie 2005.

Din partea inițiatorului?

   

Doamna Mara Râmniceanu:

Pentru dezvoltarea cooperării economice, a schimburilor comerciale, tehnico-științifice și culturale între România și Austria, s-a convenit renegocierea Convenției de evitare a dublei impuneri semnate în anul 1976. Principalele reglementări ale prezentului act normativ sunt: pentru veniturile sub formă de dividende realizate de către rezidenții unuia din statele contractante din activități desfășurate pe teritoriul celuilalt stat contractant, se aplică o cotă de zero, atunci când participarea la capitalul social al societății plătitoare de dividende este de cel puțin 25%, și cota de 5%, în celelalte cazuri; veniturile reprezentând dobânzi și redevențe se vor impozita și în țara din care se plătesc, cu o cotă de 3% aplicată la suma brută a acestor venituri. O altă prevedere, profiturile realizate de un șantier de construcții și cele generate de un proiect de construcții ori de montaj se vor impune în statul în care se desfășoară activitatea, numai în cazul în asemenea activități depășesc o perioadă mai mare de 12 luni.

Celelalte prevederi sunt comune cu noile directive ale Uniunii Europene.

Ministerul Finanțelor Publice propune și susține adoptarea actului normativ în forma rezultată din raport. Mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul deputat Tănăsescu.

 
   

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Convenției dintre România și Republica Austria pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital și a Protocolului anexă, care au fost semnate în martie 2005, de către cei doi miniștri de finanțe ai României și Republicii Austria. Constituind un tratat la nivel de stat, convenția și protocolul urmează, potrivit prevederilor art. 19 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, să fie supuse Parlamentului, spre a le ratifica prin lege.

Acest text al convenției, așa cum a fost prezentat, în linii mari, de către ințiator, vine și aliniază principiilor OECD Convenția de evitare a dublei impuneri între România și Austria.

Acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 75 din Constituția României.

Comisia a dezbătut și a analizat acest proiect de lege, a votat și a adoptat cu unanimitate de voturi proiectul de lege și propune plenului Camerei adoptarea lui în forma prezentată de către Guvern. Mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Dacă nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii, nemodificat.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Articolul unic, nemodificat.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă

Abțineri?

Adoptat.

Votul final, la ora 12,00.

 
Dezbaterea Proiectului de lege pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind despăgubirea victimelor infracțiunilor violente, adoptată la Strasbourg la 24 noiembrie 1983 (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind despăgubirea victimelor infracțiunilor violente, adoptată la Strasbourg la 24 noiembrie 1983.

Din partea inițiatorului?

   

Domnul Mihai Marian Eftimescu (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La data de 24 noiembrie 1983, a fost adoptată Convenția europeană privind despăgubirea victimelor infracțiunilor cu violență, urmată de Recomandarea nr. R 85 privind poziția victimei în cadrul dreptului penal și procesual penal.

Convenția europeană în discuție își propune următoarele obiective: să armonizeze la nivel european standarde minime pentru despăgubirea victimelor infracțiunilor violente și să dea acestor reguli o forță juridică obligatorie; să asigure cadrul juridic al cooperării internaționale în domeniu, în particular, prin promovarea despăgubirii victimelor străine de statul pe teritoriul căruia a fost săvârșită infracțiunea și asistența judiciară reciprocă în toate situațiile interesând despăgubirea.

Convenția reglementează obligativitatea statelor devenite părți la această convenție de a acorda despăgubiri victimelor infracțiunilor violente săvârșite cu intenție sau care sunt rezultatul unei vătămări corporale sau al unei tentative de omor.

Problematica despăgubirii victimelor infracțiunilor violente s-a aflat, totodată, în atenția instituțiilor Uniunii Europene, având în vedere obiectivul acesteia de a crea și menține un spațiu de libertate, de securitate și de justiție. În acest sens, trebuie amintită Decizia-cadru a Uniunii Europene din 15 martie 2001 privind poziția victimelor în procedura penală.

România a semnat Convenția europeană privind despăgubirea victimelor infracțiunilor violente la 8 aprilie 2005, cu ocazia participării ministrului român al justiției la cea de a XXVI-a Conferință a miniștrilor europeni ai justiției, care a avut loc la Helsinki. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Știrbeț.

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu acest proiect de lege. Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil proiectul de lege în forma prezentată de inițiator. De asemenea, Comisia pentru politică externă a avizat favorabil proiectul de lege în forma prezentată de inițiator. Avem și Consiliul Legislativ, care a avizat favorabil proiectul de lege.

Ca obiect, proiectul de lege are ratificarea Convenției Consiliului Europei privind despăgubirea victimelor infracțiunilor violente, adoptat la Strasbourg la 24 noiembrie 1983.

Prin convenția supusă ratificării se urmărește armonizarea la nivelul european a standardelor minime pentru despăgubirea victimelor infracțiunilor violente și asigurarea cadrului juridic al cooperării internaționale în domeniu prin promovarea despăgubirii victimelor străine de statul pe teritoriul căruia a fost săvârșită infracțiunea.

În urma dezbaterii, Comisia juridică a hotărât supunerea spre adoptare a proiectului de lege în forma propusă de inițiator.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Dacă nu dorește, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii, nemodificat.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Art. 1, nemodificat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Art. 2, nemodificat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Rămâne pentru vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aderarea României la Convenția privind reducerea cazurilor de apatridie, adoptată la New York la 30 august 1961 (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția privind reducerea cazurilor de apatridie, adoptată la New York la 30 august 1961.

Din partea inițiatorului?

   

Domnul Mihai Marian Eftimescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Convenția privind reducerea cazurilor de apatridie, adoptată la New York la 30 august 1961 recomandă ca persoanele apatride de facto să fie tratate, în măsura în care este posibil, ca persoane apatride de jure, pentru a le da posibilitatea să dobândească o cetățenie efectivă, recunoscându-se astfel legătura ce există între lipsa cetățeniei, lipsa protecției naționale și apatrizii de facto.

Convenția din 1961 înglobează principii deja unanim recunoscute în dreptul internațional și este un punct de referință util pentru legislațiile referitoare la cetățenie, putând contribui la rezolvarea unor conflicte de drept, și demonstrează hotărârea comunității internaționale de a reduce cazurile de apatridie.

Importanța aderării la Convenția din 1961 se reflectă atât în plan național cât și în plan internațional. Pe plan național, beneficiile aderării la acest important instrument se pot sintetiza în: dezvoltarea protecției drepturilor omului, realizarea dreptului la protecție națională pentru individ și pentru stat, a dreptului de a acorda această protecție, recunoașterea unei legături autentice și efective între individ și stat, îmbunătățirea solidarității și a stabilității naționale. Pe plan extern, avantaje, câteva: cooperarea cu comunitatea internațională în privința reducerii și eliminării apatridiei, îmbunătățirea relațiilor și a stabilității internaționale, aplicarea drepturilor omului și a standardelor umanitare ș.a.m.d.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul deputat.

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată cu dezbaterea în fond a acestui proiect de lege, Camera Deputaților fiind prima Cameră sesizată.

Convenția referitoare la reducerea cazurilor de apatridie are ca principal obiectiv adoptarea unei legislații a cetățeniei în care să se regăsească standardele prescrise cu privire la dobândirea sau pierderea cetățeniei.

Aderarea României la acest instrument internațional se integrează în eforturile tuturor statelor de a reduce și, în final, de a elimina fenomenul apatridiei.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. În urma dezbaterii, Comisia juridică propune spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților proiectul de lege în forma prezentată de inițiator.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Dacă nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii, nemodificat.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Articol unic, nemodificat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Rămâne pentru procedură de vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aderarea României la Convenția privind statutul apatrizilor, adoptată la New York la 28 septembrie 1954 (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege privind aderarea României la Convenția privind statutul apatrizilor, adoptată la New York la 28 septembrie 1954.

Din partea inițiatorului?

   

Domnul Mihai Marian Eftimescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Convenția din 1954 a Națiunilor Unite referitoare la statutul apatrizilor este, până în prezent, principalul instrument internațional adoptat în scopul reglementării și ameliorării situației apatrizilor și al asigurării fără discriminare a drepturilor și libertăților fundamentale ale acestora.

Aderarea la Convenția din 1954 este importantă, pentru că stabilește cadrul standard de tratament al persoanelor apatride. Prin aderarea la această convenție se oferă stabilitate persoanelor și li se garantează respectarea anumitor drepturi fundamentale, cum sunt: accesul la justiție și educație, dreptul de proprietate și libertatea de practicare a propriei religii. Acest factor stabilizator contribuie totodată la diminuarea potențialului deplasărilor de persoane.

Prin aderarea la această convenție, autoritățile române vor avea la dispoziție o serie de instrumente care să contribuie, pe de o parte, la rezolvarea unor cazuri de apatridie de facto, iar, pe de altă parte, la integrarea în România a apatrizilor de origine română repatriați, acești apatrizi trebuind sprijiniți în vederea redobândirii cetățeniei române sau pentru a se putea stabili în România ca apatrizi, dacă vor.

Pe plan internațional, beneficiile conferite de aderarea la convenție se reflectă în dezvoltarea protecției drepturilor omului, câteva din avantajele pe care le presupune aderarea le reprezintă aplicarea drepturilor omului și a standardelor umanitare, îmbunătățirea relațiilor și a stabilității internaționale, precum și rezolvarea efectivă a diferendelor referitoare la cetățenie. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul deputat Știrbeț.

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția privind statutul apatrizilor, adoptată la New York la 28 septembrie 1954.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Prin aderarea la această convenție internațională, autoritățile române vor avea la dispoziție o serie de instrumente care să contribuie la rezolvarea unor cazuri de apatridie de facto precum și la reintegrarea în România a apatrizilor de origine română repatriați.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. De asemenea, proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și de Comisia pentru politică externă.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

În urma dezbaterii, comisia propune spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția privind statutul apatrizilor, adoptată la New York, la 28 septembrie 1954, în forma prezentată de ințiator. Mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Dacă nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii, nemodificat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Art. 1, nemodificat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Art. 2, nemodificat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Rămâne în procedură de vot final.

Propunerea legislativă privind înființarea comunei Adășeni, județul Botoșani. Din partea ințiatorilor, dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia de administrație?

 
     

Domnul Marcu Tudor (din sală):

S-a desființat, domnule!

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Din partea Comisiei de administrație?

Se amână.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.128/1997, privind Statutul Personalului Didactic (adoptată propunerea de respingere).  

Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Din partea inițiatorului?

Din partea comisiei sesizate în fond, doamna președintă Olguța Vasilescu.

   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic prezintă, prin art. 10 alin. 1 lit. a), o interdicție legată de transferul cadrelor didactice din mediul rural în cel urban, încălcând Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 pentru prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, art. 1 alin. 2 lit. j), încâlcându-se principiul conform căruia "la studii egale, drepturi egale". Prezenta propunere legislativă elimină această situație de contradicție.

Este vorba de o lege din categoria legilor organice, la care au participat și reprezentanții sindicatelor din învățământ.

În urma dezbaterii, comisia propune respingerea propunerii legislative din următoarele motive: prevederile actuale nu împiedică accesul, atât în mediul urban, cât și rural, al celor care au absolvit același tip de studii, pe bază de concurs, iar adoptarea proiectului de lege ar deschide calea unor migrații ale cadrelor didactice, care ar afecta atât mediul rural cât și cel urban.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc.

Dezbateri pe fond, vă rog?

 
   

Domnul Petru Andea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Deși îmbrăcată în cuvinte frumoase, legate de discriminare, inițiativa legislativă ce ne-a fost supusă atenției pare că rezolvă unele probleme sociale, dar creează și perturbă serios sistemul de învățământ, mai ales din mediul rural, deschide o cale, așa cum s-a subliniat și în raportul comisiei, o hemoragie dinspre sat înspre oraș și ocolește forma legală și firească de titularizare în învățământ în oraș, și anume, concursul.

Este motivul pentru care Grupul parlamentar al PSD este de acord cu propunerea comisiei de respingere a inițiativei legislative. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul? Dacă nu, vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea acestei inițiative legislative.

Trecem direct la vot.

Cine este pentru respingere? Mulțumesc.

Voturi împotriva respingerii?

Abțineri? 1 abținere.

Mulțumesc.

Vot final la ora 12,00.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea comunei Adășeni, județul Botoșani (rămas pentru votul final).  

Propunerea legislativă privind înființarea comunei Adășeni, județul Botoșani.

Din partea comisiei, domnul deputat Fenechiu.

   

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată în vederea avizării în fond a Propunerii legislative privind înființarea comunei Adășeni, județul Botoșani.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum și punctul de vedere al Guvernului, de asemenea, favorabil adoptării acestei propuneri legislative.

Comuna Adășeni, propusă a se înființa, a avut acest statut și înainte de anul 1968, dată la care a fost desființată, prin Legea nr. 2/1968. Prin înființarea acestei noi comune, distanța dintre satul reședință de comună și satul component Zoițani se reduce la numai 3 km, asigurându-se în acest fel o mai bună organizare a activității administrației locale.

La referendumul organizat și desfășurat în data de 19 septembrie 2004 cu respectarea Legii referendumului, au fost îndeplinite atât condiția de participare la vot cât și cerința privind numărul voturilor valabil exprimate prevăzute de art. 14 alin. 3 din legea sus-menționată.

Examinând documentația care însoțește propunerea legislativă precum și avizul favorabil al Consiliului Legislativ, comisia a propus, cu 25 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 1 abținere, adoptarea acestei propuneri legislative.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 din Constituția României.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

În cadrul dezbaterilor generale, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Dacă nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii, cu amendamentele propuse de comisie.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Art. 1, cu amendamentele propuse de comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Art. 2, cu amendamentele propuse de comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Art. 3, cu amendamentele propuse de comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Art. 4, cu amendamentele propuse de comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Art. 5, cu amendamentele propuse de comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Art. 6, cu amendamentele propuse de comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Vot final, la ora 12,00.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea art. 40 din Legea nr. 41/1994, republicată, privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune (rămas pentru votul final).  

Propunerea legislativă pentru completarea art. 40 din Legea nr. 41/1994, republicată, privind organizarea și funcționarea Societății române de radiodifuziune și a Societății române de televiziune.

Din partea inițiatorului?

   

Doamna Raluca Turcan:

Mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor deputați,

În calitate de coinițiator al acestei propuneri legislative doresc să vă precizez faptul că vizează asigurarea unui tratament egal pentru persoanele juridice, în sensul în care acestea sunt exceptate de la plata taxei radio-t.v., dacă declară prin reprezentantul lor legal că nu dețin aparate radio-t.v.

Deci, acest proiect de lege vizează, practic, asigurarea unui regim egal pentru persoanele juridice, ca și pentru persoanele fizice. Mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Din partea grupurilor parlamentare, dacă sunt intervenții pe fond, vă rog?

 
   

Doamna Cornelia Ardelean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Conservator este de acord cu această inițiativă legislativă, pentru că este firesc ca și persoanele juridice care nu dețin receptoare radio-t.v. să nu plătească o taxă.

Dar aș vrea să facem o mențiune. S-a comis o greșeală, pentru că în titlul legii se referă la art. 40 din Legea nr. 41/1994, republicată, iar la art. 3 în această lege este cu totul altceva. Referirea se face, de fapt, la Legea nr.533/11 decembrie 2003.

Este o omisiune, domnule președinte.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Da, mulțumesc. Mai aveți altceva?

Alte intervenții din partea grupurilor parlamentare? Vă rog.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare salută această inițiativă legislativă deoarece ea, prin conținutul ei, vine să pună pe picior de egalitate persoanele juridice cu persoanele fizice. Mi se pare absurd ca, spre exemplu, o gogoșerie, unde este impropriu să ai un televizor sau poate chiar un aparat de radio, să plătească această taxă abuzivă, pot eu să spun, din anumite puncte de vedere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc și eu.

Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu, trecem la dezbaterea pe fond a legii.

Titlul legii, cu amendamentele propuse de comisie.

Voturi pentru? Împotrivă? Abțineri?

Adoptat.

Art. 1, cu amendamentele propuse de comisie.

Voturi pentru? Împotrivă? Abțineri?

Adoptat.

Vot final la ora 12.

Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului.

Din partea inițiatorului? Din partea comisiei? Doamna deputat.

 
   

Domnul Kelemen Hunor:

Domnule președinte de ședință,

Probabil că aveți o altă listă cu ordinea de zi. La mine, după acest proiect, pe punctul 29 figurează altceva. Probabil că nu ați fost atent și ați sărit un punct. La 29 este propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, nu Legea audiovizualului.

Vă rog să verificați dacă avem aceeași ordine de zi.

 
Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune (retrimisă comisiei).  

Domnul Dan Radu Rușanu:

Da. Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune,

Doamna președintă a comisiei.

   

Doamna Raluca Turcan:

Am să vă dau unele explicații. Acum vorbesc și în calitate de președintă a Comisiei pentru cultură, cât și în calitate de inițiator. Ca inițiator doresc să vă menționez că, în timpul ședinței de Birou permanent în care s-a stabilit ordinea de zi pentru astăzi, a existat o cerere de retragere din circuitul legislativ a acestei propuneri legislative, depunându-se, în același timp, o altă propunere legislativă, care conține o abordare mai amplă a problemei vizate de propunerea în cauză.

Deci acum, în calitate de președintă a Comisiei pentru cultură, solicit o clarificare din partea Biroului permanent asupra acestei probleme pentru că, din moment ce există o cerere de retragere din circuitul legislativ, care nu a ajuns la timp la Biroul permanent, este necesar ca Biroul să se pronunțe.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Hunor.

 
   

Domnul Kelemen Hunor:

Stimați colegi,

Ieri, la ședința Biroului permanent, eu am solicitat introducerea pe ordinea de zi a acestui proiect legislativ din cauză că în 13 zile, până în 11 octombrie, noi ar fi trebuit să facem dezbaterea acestui proiect, ca să nu treacă prin aprobare tacită de Camera Deputaților și ca să nu avem surpriza să ne trezim cu un proiect foarte important, care schimbă toată filosofia de funcționare a celor două societăți. Să nu ne trezim că noi am aprobat tacit, fără să spunem ce avem de spus în legătură cu cele două societăți, în legătură cu funcționarea și organizarea celor două societăți.

Ieri, la Biroul permanent, nu a existat o astfel de cerere privind retragerea de pe ordinea de zi a acestui proiect legislativ. După câte știu eu, dacă a fost introdus pe ordinea de zi, proiectul nu mai poate fi retras. Nu știu unde și când a fost depusă cererea de retragere a propunerii legislative. La Biroul permanent în mapă nu am avut așa ceva. Din punct de vedere procedural cred că inițiatorul nu poate retrage acest proiect dacă a fost introdus pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Valentin Ionescu.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Valentin Iliescu, domnule președinte.

În primul rând, trebuie să justificăm un pic gestul nostru de a retrage o inițiativă și de a veni cu alta, pe aceeași temă. Mă număr printre cei patru inițiatori și îndrăznesc să le pomenesc numele: doamna deputat Raluca Turcan, deputații Cristian Rădulescu și Valentin Iliescu, senatorul Adrian Cioroianu.

Am inițiat această propunere legislativă, ne aducem bine aminte, după dezbaterea rapoartelor de activitate ale celor două societăți: Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radio.

Au fost două luni de vacanță parlamentară, timp în care am inițiat o amplă dezbatere publică la care au participat, în afara angajaților celor două instituții, reprezentanții societății civile și, în plus, reprezentanții tuturor partidelor parlamentare.

În urma depunerii, după această dezbatere publică, a unui număr foarte important de amendamente, am găsit o formulă nouă - eu aș spune foarte fericită - și care îmbină extrem de bine nevoile celor două instituții și dorința societății civile de a avea două instituții cu adevărat independente din punct de vedere politic, motiv pentru care am retras, cu adresa nr.783/26.09.2005 inițiativa la care făceau referire colegii noștri, cea care era înscrisă pe ordinea de zi, și am venit cu o nouă propunere legislativă, prin care solicitam dezbaterea, în procedură de urgență, a unei noi legi de organizare și funcționare a Societății Române de Televiziune și a Societății Române de Radiodifuziune.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Gheorghiof.

 
   

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi și colege,

Potrivit art.68 din Regulamentul Camerei Deputaților, atunci când în plenul Camerei Deputaților, fiind scris pe ordinea de zi un proiect de lege, o inițiativă legislativă, apar discuții care, practic, schimbă în totalitate concepția sau ideea asupra proiectului de lege, în numele Grupul parlamentar al PNL vă solicit retrimiterea la comisie pentru că, vedeți, există înregistrată o retragere a acestei inițiative legislative și atunci este normal, este adevărat, a fost înscris pe ordinea de zi de către Biroul permanent, deși nu există raport, nouă nu ni s-a comunicat ieri că există o cerere de retragere. Singura soluție a dumneavoastră, domnule președinte, este, potrivit lui 68 din regulament, retrimiterea la comisie, fiind scoasă de pe ordinea de zi, luând act de cererea de retragere, să fie retrasă de pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Supun la vot propunerea domnului deputat Gheorghiof pentru retrimiterea la comisie a actului normativ.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu un vot împotrivă și cu o abținere s-a aprobat trimiterea la comisie.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea Legii nr.504/2002 a audiovizualului (adoptată propunerea de respingere).  

Propunere legislativă privind modificarea Legii nr.504/2002 a audiovizualului.

Din partea inițiatorului, dacă dorește să ia cuvântul? Din partea comisiei? Doamna deputat Turcan.

   

Doamna Raluca Turcan:

Comisia propune respingerea acestei propuneri legislative.

De asemenea, putem să vă menționăm faptul că a fost discutată această propunere legislativă în cadrul Comisiei pentru cultură, în prezența domnului secretar de stat Ioan Onisei.

Deci această propunere legislativă a fost discutată în cadrul Comisiei pentru cultură în prezența domnului secretar de stat Ioan Onisei și, în concluzie, comisia propune respingerea acestei propuneri legislative.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul pentru dezbateri generale?

Dacă nu, vă reamintesc că în raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea acestei inițiative legislative.

Cine este pentru respingerea inițiativei legislative? Mulțumesc.

Voturi împotriva respingerii?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă mulțumesc.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional).  

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Ținând cont de faptul că termenul pentru dezbatere și vot final este depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată în conformitate cu prevederile art. 75 alin.2 din Constituție, art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Domnul deputat Tănăsescu, din partea comisiei.

   

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum ați menționat, într-adevăr, proiectul de act normativ conform Constituției României a fost aprobat sub formă tacită. Dar mă simt dator față de colegii mei să argumentez din ce cauză am ajuns aici.

În data de 30 mai 2005, un grup de deputați și senatori ai Partidului Democrat a inițiat această propunere legislativă de modificare a Legii nr.94 a Curții de Conturi. În sfârșit de mai, Consiliul Legislativ adresează Camerei Deputaților o adresă prin care susține această inițiativă legislativă dar: "Întrucât proiectul de legislație are implicații asupra prevederilor bugetare, potrivit art. 111 alin. 1 din Constituția României, republicată, este obligatoriu solicitarea punctului de vedere al Guvernului".

Plecând de la acest îndemn al Consiliului Legislativ, am înaintat Guvernului României solicitarea de a ne prezenta punctul de vedere vizavi de această inițiativă legislativă. Totodată, pentru a putea să discutăm proiectul de act normativ, comisia de specialitate a adresat Biroului permanent solicitarea de prelungire a termenului de depunere până în 9 iunie 2005, întrucât până la data respectivă nu primisem avizul de la Guvern.

În data de 3 iunie, Guvernul transmite o scrisoare prin care solicită ca acest demers să fie amânat până când acesta va transmite un punct de vedere.

Cert este că nici până în data de astăzi reprezentanții Guvernului nu au trimis un punct de vedere referitor la această inițiativă legislativă.

Mai mult, vreau să vă informez că la începutul lunii septembrie, respectiv pe data de 19 septembrie, un alt grup de colegi, de data aceasta din partea Partidului Național Liberal și Partidului Conservator, a venit cu altă propunere legislativă de modificare a Legii nr.94, și respectiv de abrogare a acestei legi referitoare la Curtea de Conturi.

Comentariile, sigur, în calitatea de președinte al Comisiei nu am dreptul să le fac. Concluziile vreau să le trageți dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc, domnule deputat Tănăsescu pentru precizările făcute.

 
Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii audiovizualului nr.504/2002 (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional).  

Punctul următor este: propunere legislativă privind modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002. Termenul pentru dezbatere și vot fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată în conformitate cu prevederile art. 75 alin. 2 din Constituție și art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Da, vă rog.

   

Doamna Grațiela Denisa Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă mulțumesc că mi-ați oferit șansa ca să exprim punctul de vedere al inițiatorilor celuilalt proiect de lege vizând modificarea Legii Curții de Conturi. Aș dori să adresez o remarcă față de cele spuse de antevorbitor, și anume că este absolut firesc, normal și civilizat să ai opinii diferite, chiar și în cadrul unei coaliții, pe această temă. Aceasta nu înseamnă și nu există nici un impediment în discutarea tuturor proiectelor este lege.

Vă mulțumesc.

 
Supunerea la votul final:  

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Vă propun să trecem la voturi finale.

Secretarii, prezența.

  Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului (adoptat);

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului. Prima Cameră sesizată.

Voturi pentru. Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 176 de voturi pentru, două abțineri, s-a aprobat.

  Proiectul de lege privind suspendarea serviciului militar obligatoriu în armată și la trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat (adoptat);

Proiectul de lege privind suspendarea serviciului militar obligatoriu în armată și la trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat.

Voturi pentru. Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 182 de voturi pentru și o abținere, s-a aprobat.

  Proiectul de lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 179/2002 privind demilitarizarea unităților aparatului central al Ministerului Administrației și Internelor și a structurilor subordonate acestuia (adoptat);

Proiectul de lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 179/2002 privind demilitarizarea unităților aparatului central al Ministerului Administrației și Internelor și a structurilor subordonate acestuia. Caracter organic.

Voturi pentru. 176.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

S-a aprobat.

  Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substanțelor și preparatelor chimice periculoase (adoptat);

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substanțelor și preparatelor chimice periculoase. Caracter organic.

Voturi pentru. 175 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? o abținere.

S-a aprobat.

  Proiectul de lege privind organizarea activității de transfuzie sanguină în România, donarea de sânge și componente sanguine de origine umană, precum și asigurarea calității și securității sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice (adoptat);

Proiectul de lege privind organizarea activității de transfuzie sanguină în România, donarea de sânge și componente sanguine de origine umană, precum și asigurarea calității și securității sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice.

Voturi pentru. 181.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

S-a adoptat.

  Proiectul de lege pentru modificarea art.3 din Legea arendării nr. 16/1994 (adoptat);

Proiectul de lege pentru modificarea art.3 din Legea arendării nr. 16/1994. Caracter organic.

Voturi pentru. 181.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

S-a adoptat.

  Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România (adoptat);

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România.

Voturi pentru. 181.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Mulțumesc, s-a adoptat.

  Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii minelor nr. 85/2003 și Legii petrolului nr. 238/2004 (adoptat);

Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii minelor nr. 85/2003 și Legii petrolului nr. 238/2004.

Voturi pentru. 181.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Trei abțineri.

S-a adoptat, mulțumesc.

  Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2005 privind instituirea unor măsuri de reorganizare a Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. în vederea privatizării (adoptat);

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2005 privind instituirea unor măsuri de reorganizare a Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. în vederea privatizării.

Voturi pentru. 181.

Voturi împotrivă? 17 voturi împotrivă.

Abțineri?

Adoptat.

  Proiectul de lege privind ratificarea Deciziei nr.3/2005 a Consiliului de Asociere România - Uniunea Europeană privind îmbunătățirea regimului comerțului cu produse agricole transformate prevăzute în Protocolul nr. 3 la Acordul European (adoptat);

Proiectul de lege privind ratificarea Deciziei nr.3/2005 a Consiliului de Asociere România - Uniunea Europeană privind îmbunătățirea regimului comerțului cu produse agricole transformate prevăzute în Protocolul nr. 3 la Acordul European.

Voturi pentru. 190.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nici o abținere.

Adoptat.

  Proiectul de Lege privind acceptarea Codului pentru construcția și echipamentul unităților mobile de foraj marin (Codul MODU 1979) adoptat de Adunarea Organizației Maritime Consultative Interguvernamentale prin Rezoluția A.414(XI) la Londra la 15 noiembrie 1979, a amendamentelor la Codul MODU 1979 adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Anexa 18 din Raportul Comitetului Securității Maritime la cincizeci și noua sa sesiune la Londra la 13-24 mai 1991, precum și a Codului din 1989 pentru construcția și echipamentul unităților mobile de foraj marin(Codul MODU 1989) adoptat de Adunarea Organizației Maritime Internaționale prin Rezoluția A.649(16) la Londra la 19 octombrie 1989, astfel cum a fost modificat de amendamentele adoptate prin Anexa 17 din Raportul Comitetului Securității Maritime la a cincizeci și noua sa sesiune la Londra la 13-24 mai 1991 și prin Rezoluția MSC.38(63) a Comitetului Securității Maritime la Londra la 19 mai 1994 (adoptat);

Proiectul de lege privind acceptarea Codului pentru construcția și echipamentul unităților mobile de foraj marin adoptat de Adunarea Organizației Maritime Consultative Interguvernamentale prin Rezoluția A 414 la Londra la 15 noiembrie 1979, a amendamentelor securității maritime la a cincizeci și noua sesiune la Londra la 13-24 mai 1991, precum și a Codului din 1989 pentru construcția și echipamentul unităților mobile de foraj marin.

Voturi pentru. 192.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

  Proiectul de lege privind aprobarea Deciziei Comitetului Mixt România - Turcia nr. 12/2005 referitoare la decizia de amendare a Protocolului D privind definirea noțiunii de produse originare și metodele de cooperare administrativă, în cadrul Acordului de Comerț Liber dintre România și Turcia (adoptat);

Proiectul de lege privind aprobarea Deciziei Comitetului Mixt România - Turcia nr. 12/2005 referitoare la decizia de amendare a Protocolului D privind definirea noțiunii de produse originare și metodele de cooperare administrativă, în cadrul Acordului de Comerț Liber dintre România și Turcia.

Voturi pentru. 190.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

  Proiectul de lege pentru acceptarea Anexei IV revizuită la Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată de Protocolul încheiat la Londra la data de 17 februarie 1978, adoptată de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MEPC.115(51) a Comitetului pentru Protecția Mediului Marin la Londra la 1 aprilie 2004 (adoptat);

Proiectul de lege pentru acceptarea Anexei IV revizuită la Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată de Protocolul încheiat la Londra la data de 17 februarie 1978, adoptată de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MEPC.115(51) a Comitetului pentru Protecția Mediului Marin la Londra la 1 aprilie 2004.

Voturi pentru. 192.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

  Proiectul de lege pentru acceptarea amendamentelor la Anexele Protocolului din 1978 referitor la Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave (MARPOL 73/78), adoptate de către Organizația Maritimă Internațională la Londra prin Rezoluțiile MEPC.111(50) la 4 decembrie 2003 și MEPC.116(51) la 1 aprilie 2004 (adoptat);

Proiectul de lege pentru acceptarea amendamentelor la Anexele Protocolului din 1978 referitor la Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, adoptate de către Organizația Maritimă Internațională la Londra la 4 decembrie 2003.

Voturi pentru. 192.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

  Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2005 pentru ratificarea Acordului cadru de împrumut între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la București la 28 iulie 2005 și la Paris la 1 august 2005 (adoptat);

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2005 pentru ratificarea Acordului cadru de împrumut între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la București la 28 iulie 2005 și la Paris la 1 august 2005.

Voturi pentru. 192.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

  Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției între România și Republica Austria pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital și a Protocolului anexă, semnate la București la 30 martie 2005 (adoptat);

Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției între România și Republica Austria pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital și a Protocolului anexă, semnate la București la 30 martie 2005.

Voturi pentru. 192.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

  Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind despăgubirea victimelor infracțiunilor violente, adoptată la Strasbourg la 24 noiembrie 1983 (adoptat);

Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind despăgubirea victimelor infracțiunilor violente, adoptată la Strasbourg la 24 noiembrie 1983.

Voturi pentru. 192.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

  Proiectul de lege pentru aderarea României la Convenția privind reducerea cazurilor de apatridie, adoptată la New York la 30 august 1961 (adoptat);

Proiectul de lege pentru aderarea României la Convenția privind reducerea cazurilor de apatridie, adoptată la New York la 30 august 1961.

Voturi pentru. 192.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

  Proiectul de lege pentru aderarea României la Convenția privind statutul apatrizilor, adoptată la New York la 28 septembrie 1954 (adoptat);

Proiectul de lege pentru aderarea României la Convenția privind statutul apatrizilor, adoptată la New York la 28 septembrie 1954.

Voturi pentru. 192.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

  Propunerea legislativă privind înființarea comunei Adășeni, județul Botoșani (adoptat);

Propunerea legislativă privind înființarea comunei Adășeni, județul Botoșani.

Voturi pentru. 192.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Adoptat.

  Proiectul de lege pentru completarea art. 40 din Legea nr. 41/1994, republicată, privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune (adoptat).

Proiectul de lege pentru completarea art. 40 din Legea nr. 41/1994, republicată, privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

Voturi pentru. 192.

Voturi împotrivă? Trei voturi împotrivă.

Abțineri? o abținere.

Adoptat.

Vă mulțumesc.

Explicarea votului? Poftiți!

   

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Sigur că este un fapt benefic pentru persoanele juridice care plăteau în mod nejustificat acele sume imense, anuale, care erau stabilite prin Hotărârile de Guvern nr.977 și nr.978. Vreau să vă informez că, de fapt, primii care au depus un proiect de lege în această problemă, pe această temă, au fost membrii Grupului parlamentar conservator: subsemnatul, doamna deputat Cornelia Ardelean și domnul deputat Ciucă, încă din februarie anul acesta, numai că noi am avut mai puțin noroc. Datorită unor interpretări de la Consiliul Legislativ nu ne-au dat aviz favorabil și le-au dat la colegii noștri de la PNL.

Problema, sigur, totul este bine când se termină cu bine. Practic am făcut un lucru extraordinar.

Important este să ne gândim acum că trebuie armonizate prevederile din actualul proiect de lege, care a fost aprobat astăzi, și prevederile Hotărârilor de Guvern nr. 977, și nr.978, și trebuie avizat Guvernul despre acest lucru pentru că astăzi nu am văzut nici un reprezentant al Guvernului care să-și expună punctul de vedere asupra acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu, vă mulțumesc pentru ziua de astăzi.

Ne revedem la ora 14,00 în plen.

Din sală:

La 15,00.!

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

La 14,45.

 
     

- Pauză -

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

N-a început ședința, că nu am secretari.

 
   

Domnul Titu Nicolae Ghiorghiof:

Da, domnule președinte, secretarul trebuie să fie din partea stângă. Sunt doi.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Gelil este săptămâna aceasta.

 
   

Domnul Titu Nicolae Ghiorghiof:

Sunt doi, unul lipsă, celălalt s-a dus să plătească facturile pentru Vila "Florica". (Râsete, vociferări, aplauze.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Ghiorghiof, nu ați vrea dumneavoastră să mă ajutați? Tot sunteți aici, am încredere să știți, și colegii mei au încredere, dar este destul de penibilă situația, probabil că s-a întâmplat ceva cu domnul Gelil. Este un om foarte serios.

 
     

Domnul Titu Nicolae Ghiorghiof:

Stau eu în locul domnului Gelil.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților.  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

În această după-amiază, conform programului, reluăm dezbaterea hotărârii privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților. Am terminat dezbaterile generale, urma comisia să-și prezinte punctul de vedere la sfârșitul dezbaterilor generale.

Domnule președinte,

Domnule Buda, înainte de a trece la punctul de vedere al comisiei.

Aveți microfonul.

   

Domnul Daniel Buda:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propun ca potrivit art.100 din Regulamentul Camerei Deputaților să stabilim ca și durată de intervenție, având în vedere numărul mare de articole care sunt supuse modificării și numărul mare al amendamentelor, ca fiecare intervenție să fie limitată la 1 minut. (Vociferări în sala de ședințe, în partea Grupurilor parlamentare ale PSD și PRM.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Niță.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule președinte,

Noi suntem în dezbaterea unei hotărâri care este foarte importantă pentru Parlamentul României și pentru viitoarea activitate a acestui for legislativ. nu putem să ne batem joc și să cerem un minut. Poate... de ce n-a cerut domnul deputat o secundă, ca să nu... așa cum ați trecut prin Comisia juridică, de disciplină și imunități, probabil așa doriți să faceți și acum. Deci, în mod categoric, conform regulamentului, noi dorim să facem dezbateri serioase pe fiecare articol din acest regulament.

Prin urmare, domnule președinte, vă rog să nu limitați timpul de dezbatere.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Nicolicea.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Art.100 alin.2 spune că: "la începutul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative se poate stabili și altă durată a intervenției". Primul comentariu este că încă nu am început dezbaterea, având în vedere că și comisia trebuie să ne facă o informare, iar a doua chestiune pe care vreau s-o invoc, ca să nu mai fie discuții pe viitor, toată lumea știe că astăzi și în continuare discutăm regulamentul și nu discutăm altceva și aș ruga să vă uitați la art.140 alin.2 care spune că: "prevederile alin.1 se aplică și în cazul în care se cere cuvântul în "probleme privitoare la regulament.", or, tot ce discutăm, este vorba de regulament, e clar că ne încadrăm în art.140 cu alin.2 și care face trimitere la art.140 cu alin.1 care spune că un deputat poate să răspundă oricând în acest scop. Iar în ceea ce privește..., fiind vorba de regulament, e clar că poți să intervii oricând, iar art.100 alin.2, dacă s-ar citi mai departe, s-ar vedea cum se înscriu la cuvânt deputații, cum vin pe rând, spun dacă sunt contra sau pentru, iar că durata este, de regulă, 5 minute.

În ceea ce privește limitarea, limitarea duratei luărilor de cuvânt cu art.139 este atributul președintelui Camerei Deputaților.

Deocamdată, poate mai revenim pe această temă, nu am început dezbaterea pe articole, suntem doar la informarea pe care trebuie s-o facă comisia, în cazul în care comisia n-a uitat că plenul Camerei Deputaților prin vot a stabilit că la începutul fiecărui capitol dezbătut să ne prezinte o informare orală, pentru că au respins informarea în scris. Informarea în scris, după părerea mea, scurta timpul pentru că ni se distribuia și o studiam acasă, pe când informarea orală duce la întinderea duratei de timp, având în vedere că se vor isca discuții. Deci nu am înțeles de ce reprezentanții alianței au dorit să lungească discuția, chestiunea este că deocamdată propunerea domnului Buda nu cred că poate fi supusă la vot.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mărturisesc, domnule președinte, că mă temeam de o asemenea intervenție făcută în litera regulamentului, dar nu în spiritul său. Mă temeam, pentru că eu am considerat și consider și acum că este vorba de o cerere jignitoare. Este jignitoare pentru fiecare parlamentar în parte care este interesat să-și propună punctul de vedere despre actul fundamental care îi reglementează activitatea. Este jignitoare pentru ideea de regulament.

Pentru că, domnilor deputați, independent de punctul de vedere al unora care încearcă să dilate timpul, independent de punctul de vedere al altora, care încearcă să-l constrângă, există o realitate, regulamentul este al nostru și noi ni-l facem și nu ni-l facem nici cu pumnul în gură, și nici cu amenințarea timpului care vine sau trece.

Așa că, domnule președinte, prevederea actualului regulament este chibzuită. Alin.2 vorbește despre faptul că o intervenție are, de regulă 5 minute. Noi avem încredere în capacitatea și buna-credință a președintelui care conduce lucrările de a limita, atunci când, evident, vorbitorul nu are ce să ne mai transmită, și a permite chiar peste regula de 5 minute, atunci când se transmite un punct de vedere sănătos. Însă, a limita de la bun început înseamnă a ne limita pe noi înșine, ori așa ceva nu vom admite.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Stanciu. Procedură.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați deputați,

Domni deputați din sală:

Adresați-vă și băncii Guvernului!

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Onorați miniștri, (În banca Guvernului nu este nici un m ministru. Râsete în sală.)

Evident că în ultima vreme ne-am obișnuit cu dezbateri foarte scurte - 26 de minute, la Comisia juridică, de disciplină și imunități - 26 secunde, mă scuzați, 15 secunde la moțiunea privind învățământul. Acum sunt surprins de două lucruri.

Primul. Domnul secretar Buda a cerut cuvântul fără a se preciza sau a precizat domnia-sa că dorește o chestiune de procedură. Eu am crezut, de undeva de acolo sus, și am coborât urgent, pe scări, că este vorba de o chestiune care privește Comisia pentru regulament; dânsul fiind secretar al Comisiei pentru regulament. Și, în loc de aceasta, a atacat o problemă de procedură.

A doua chestiune. Dacă am avut 26 de secunde, 15 secunde, surpriza mea a fost mare când a cerut un minut. E mult! Mă așteptam la 10 secunde sau la 5 secunde. Sau mă așteptam să facă o propunere. Să rămânem la regulamentul din iulie 1990, al normelor provizorii de desfășurare a activității a Adunării Naționale a Deputaților. Aceasta pentru că majoritatea articolelor sunt de acolo. Și atunci mă întreb: are sens să pierdem timpul când acestea s-au dospit aproape 15 ani sau nu?

Eu cred că da, și cred că da, pentru că dincolo de ce spunea distinsul coleg Bolcaș privitor la importanța regulamentului, noi trebuie acum, când 35 de colegi de-ai noștri sunt în hemiciclul din Parlamentul European, să dăm dovadă de maturitate, ceea ce cred că dăm, să dăm dovadă de responsabilitate, ceea ce cred că avem, și să compatibilizăm acest regulament cu cel european sau cu cel din majoritatea țărilor în rândul cărora noi vrem să ajungem.

De aceea, rămân la ideea că prevederea de 5 minute este satisfăcătoare, nu cred că toate vor depăși 5 minute, dar sunt aricole care vă vor permite dumneavoastră și mie să fim ceea ce am fost votați, adică deputați, și nu servi unor comandamente impuse, pe care, mai devreme sau mai târziu, noi înșine sau fiecare în parte o să le repugne.

De aceea, stimate coleg, cred că ai făcut cu bună intenție propunerea, fără să te gândești că uneori dușmanul cel mai mare este graba și se poate întoarce împotriva noastră. Cred că vor fi amendamente, și respinse, care nu vor necesita nici o intervenție, cred că vor fi amendamente, și admise, care vor necesita multe intervenții.

Rămân la ideea că este Constituția acestei Camere, și valabilitatea unei legi, legitimitatea și reprezentativitatea ei rămân în vigoare atâta timp cât procedurile respectă voința celor care ne-au încredințat puterea. Adică, de a asigura dreptul fiecăruia să-și exprime opinia de la această înaltă tribună și dreptul majorității să-și asume prin vot responsablitatea.

De aceea, domnule președinte, cred că este dreptul dumneavoastră, în spiritul și litera regulamentului, de a considera intervenția domnului deputat Buda ca nefiind la obiect, pentru că dumneavoastră ați solicitat punctul de vedere al comisiei, și domnia sa nu are decât să intervină la chestiunile dinaintea începerii dezbaterii pe articole, așa cum spune regulamentul la art. 100 alin. 1. După aceea, vom putea pune în discuție punctul de vedere exprimat în scris și votat de noi toți la 100 alin. 2.

Închei, solicitându-vă, domnule președinte, cu toată condescendența, să-l invitați pe președintele comisiei să-și exprime punctul de vedere, deoarece răbdarea mea de atâtea zile în a asculta punctul de vedere al comisiei a ajuns la limită. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnule deputat, aveți cuvântul. Mai avem un...

Voci din Majoritate:

Supuneți la vot timpul!

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Dacă sunt colegi în sală care vor să se adreseze plenului sau mie îi rog să vină la microfon!

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Radu Emil Moldovan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

E mai mult decât surprinzător ceea ce s-a întâmplat în deschiderea ședinței, având în vedere că domnul secretar al comisiei, domnul deputat Daniel Buda, are o oarecare experiență juridică. Mă miră însă mai mult un anumit lucru, de ce dânsul a venit astăzi aici și s-a demascat, făcând dânsul această propunere, nemaitrimițându-l pe colegul la "înaintare", Știrbeț? (Vociferări, proteste.)

Dacă totuși ne-am învățat și considerăm că Regulamentul Camerei Deputaților este un lucru foarte important, e un lucru mai important decât situația rezolvării calamităților produse de inundații, decât legile prioritate pentru integrarea în Uniunea Europeană...

 
     

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof (din sală):

Du-te dumneata acolo!

 
   

Domnul Radu Emil Moldovan:

Domnule Gheorghiof, poate vă duceți la "Florica", dumneavoastră! Dumneavoastră, la "Florica", acolo vă e locul!

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog să nu vorbiți cu sala! Domnule Gheorghiof, vă rog să nu stricați banca! (Râsete, vociferări.)

 
   

Domnul Radu Emil Moldovan:

Vă rog să mă scuzați, domnule președinte!

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă dau cuvântul, după domnul deputat.

 
   

Domnul Radu Emil Moldovan:

Domnule președinte,

Vă rog să mă ajutați cu liniștea în sală!

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Așteptăm să se facă liniște, domnule deputat. Vă rog, faceți liniște, domnul deputat vrea să se adreseze sălii! (Rumoare, vociferări.)

Mulțumesc, stimați colegi.

Domnule deputat, aveți microfonul.

 
   

Domnul Radu Emil Moldovan:

Da, revin.

Având în vedere poziția coaliției la guvernare, care a considerat că Regulamentul Camerei Deputaților este mai important decât alte priorități ale României și ale românilor, eu cred că este puerilă această propunere: ca problemele importante de regulament să fie limitate la un minut. Vă mulțumesc. (Aplauze ale deputaților din PSD.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat Valer Dorneanu, aveți microfonul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Distinși colegi,

Nu vă speriați, cei care ați vorbit de o oră, pentru că am să fiu foarte scurt, pentru a recupera excesul timpului folosit de către domnul deputat Stanciu, care, de obicei, vorbește mult, dar, e adevărat, cu folos.

Vreau să vă mărturisesc că e prima oară când sunt în dezacord cu distinsul meu coleg, domnul Bolcaș, - sper să fie și ultima oară -, care spunea că a fost surprins și că s-a temut de această propunere de scurtare. Eu am fost sigur de ea și vă mărturisesc că am fost sigur că o să o facă domnul deputat Buda. Pentru că dânsul a mai confiscat o dată Comisia pentru regulament, a închis-o înăuntru, în altă sală, s-a dus și i-a adus sandvișuri... Vreau să-i spun că, spre deosebire de comisie, în plen sunt 330 de deputați și îl va costa mai mult acest gest.

Lăsând gluma de o parte, nu înainte de a-l invita la o întrebare de reflecție, dacă dumnealui, ca un distins avocat - și o spun cu recunoaștere acest lucru - s-ar afla în fața unui complet de judecată și ar încerca să-și apere clientul și ar veni un președinte care să-i spună că are la dispoziție 30 de secunde sau un minut, cum ar reacționa?

Înainte de a reflecta la acest lucru, eu v-aș ruga pe dumneavoastră să reflectați la faptul că proiectul de regulament care ni se prezintă cuprinde foarte multe contradicții, foarte multe inadvertențe. Nu vreau să vă vorbesc despre ele, nici despre importanța regulamentului. în orice caz, este inadmisibil ca să vorbim despre legea noastră-cadru, despre documentul nostru care ne dirijează întreaga activitate și să fim limitați la un minut, pentru a remedia multiplele greșeli care s-au preconizat și ni s-au supus nouă votului.

Deci, aș ruga toți colegii noștri să voteze împotriva acestei propuneri. Dacă președintele de ședință va supune votului așa ceva.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Manda.

 
   

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În primul rând doresc să-i felicit pe colegii din Biroul permanent care au ținut cont de propunerea mea de săptămâna trecută, ca să nu blocheze activitatea Camerei și să discutăm în paralel proiecte de lege importante pentru țară, cât și acest regulament.

Din punctul meu de vedere, discutând acum despre propunerea domnului deputat Buda, pentru mine este foarte clar: ori nu știe să citească, ori nu știe să interpreteze ceea ce scrie. Pentru că art. 100 alin. 2, pe care dânsul îl invocă spune așa, - îl citesc pentru domnul Buda -: "Luarea de cuvânt a unui deputat cu privire la un text - da? - ce urmează a fi supus votului Camerei Deputaților are, de regulă, durata de 5 minute. La începutul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative se poate stabili și altă durată a intervenției".

Eu îmi aduc aminte că am discutat vreo câteva zile dacă ce discutăm noi acum la regulament este proiect de lege, propunere legislativă sau hotărâre. Dacă era proiect de lege sau propunere legislativă, exact așa cum scrie la art. 100 alin. 2 - și dânsul avea dreptul să facă această propunere -, trebuia să avem și noi un aviz al Consiliului Legislativ și celelalte proceduri pe care trebuie să le avem în vedere atunci când discutăm de legi. Atâta timp cât vorbim de modificarea regulamentului, care nu este asimilată unui proiect de lege sau unei legi, nu are dreptul să facă această propunere.

Prin urmare, domnule președinte, vă rog să nu țineți cont de propunerea domnului Buda și să nu supuneți la vot această propunere a domniei sale. Iar domnul Buda, atunci când mai are astfel de intervenții, îl rog să se mai consulte și cu colegi, care, poate, au mai multă experiență sau, dacă nu, să vină la Grupul PSD, că noi ne pricepem mai bine. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Domnule coleg,

Aveți microfonul. Vă rog.

 
   

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Stimați colegi,

Colegul care a vorbit înainte îl acuza pe domnul Buda că nu știe să citească sau că citește insuficient. (Vociferări.) Că citește insuficient textul! Iată însă că dânsul face referire la o problemă din art. 100 alin. 4, și anume, a citat fraza potrivit căreia: "La începutul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative se poate stabili și altă durată a intervenției". Și a făcut referire la o discuție anterioară din plen, în care s-a susținut un punct de vedere diferit cu privire la natura juridică a regulamentului: dacă este sau nu lege, dacă poate fi asimilat unui proiect de lege sau unei propuneri legislative.

Fără îndoială că fac parte dintre aceia care susțin că regulamentul nu este lege și nu poate fi tratat ca atare. Numai că, revenind la dorința de a citi în întregime tot ce e de citit în problema în discuție, îi aduc aminte domnului deputat că e și 217, care, deși nu asimilează regulamentul cu proiectele de lege și cu o lege, arată clar că procedura privind modificările de regulament este cea prevăzută la art. 80-144.

După știința mea, 80 și 144 includ și art. 100 alin. 2, domnule deputat. Așa că nu mai faceți referiri, care, fără îndoială, nu au nici o acoperire în regulament, în întregimea lui. 217!

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Domnule deputat.

 
   

Domnul George Băeșu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Observația colegului meu Claudiu Manda este corectă, este motivul pentru care am solicitat încă de la început să vin la microfon. Ideea mea a fost alta, și anume, aceea ca, după un sfârșit de săptămână în care cred că domnul Buda, colegul meu din Comisia juridică, a avut timp să reflecteze, și-a schimbat opinia vizavi de regimul juridic al acestui proiect de modificare a regulamentului. Și mă gândeam dacă n-ar fi nimerit, astăzi, datorită intervenției domniei sale, să supunem din nou plenului Camerei Deputaților votarea trimiterii acestui proiect de modificare a regulamentului la Consiliul Legislativ.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Domnul Nicolicea.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Manda nu are dreptate când spune: "Colegii noștri nu știu să citească sau nu știu să interpreteze!", ar mai trebui de adăugat că nu sunt nici atenți. Deci, să interpreteze nu numai art. 100 alin. 5, ar trebui să se uite și la art. 100 alin. 1, unde se face referire la discutarea articolelor.

Fie vorba între noi, n-am ajuns la discutarea articolelor, suntem în faza în care s-au încheiat dezbaterile generale, și la această fază, eventual, ar fi putut să propună respingerea în bloc a acestui proiect de regulament. Dar ar fi trebuit îndeplinită o altă condiție, care ar fi însemnat un raport negativ din partea comisiei, ceea ce nu s-a întâmplat.

În ceea ce privește termenul, luarea de cuvânt a unui deputat cu privire la un text se referă la articole. Și încă o dată vă spun că n-am ajuns la articole, vom vedea, când ajungem la articole. Deocamdată, comisia să nu dea bir cu fugiții și să prezinte ceea ce a fost obligată de votul plenului, și anume, informarea cu privire la primul capitol.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Sigur, citind regulamentul, rezultă clar că în ceea ce privește...

Domnule Hrebenciuc, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule președinte,

Înainte de a trage dumneavoastră concluzia asupra aceastei propuneri a domnului Buda, vreau să vă învederez conținutul art. 100 alin. 4, în care, în plenul Camerei: "Președintele Camerei poate supune spre aprobare sistarea discuțiilor la articolul dezbătut". Deci, nu poate veni neapărat propunerea din partea unui deputat. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă mulțumesc.

Înțeleg că nu mai sunt intervenții. Am să vă citesc câteva texte, ca să ne lămurim, pentru că această discuție poate reveni pe parcurs: "Președintele Camerei va da cuvântul oricând unui deputat pentru a răspunde într-o chestiune de ordin personal, limitând timpul acordat în acest scop" - art. 140.

"Prevederile alin. 1 se aplică și în cazul în care se cere cuvântul în probleme privitoare la regulament". Acesta este motivul pentru care am lăsat și las totdeauna toți colegii care vor să se refere la regulament, deci, pe procedură, să ia cuvântul.

Referitor la limitarea timpului, domnul Hrebenciuc m-a ajutat, în art. 100 alin. 4 spune clar: "Președintele Camerei poate supune spre aprobare sistarea discuțiilor la articolul dezbătut". Art. 139 alin. 1: "La propunerea președintelui Camera are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt în funcție de obiectul dezbaterilor".

Este evident că cel care poate să propună - și am mai avut această discuție în plen - sistarea dezbaterilor este președintele Camerei. Este adevărat că domnul Buda n-a făcut nici o neregulă, domnia sa are dreptul să propună președintelui o asemenea măsură.

Deci, nu sunt de acord cu cei care spun că domnul deputat nu putea să ia cuvântul acum, ba putea. Suntem aproape de începerea dezbaterilor pe articole și domnul deputat mi-a propus această măsură, să propun, cum spune aici "limitarea...", "altă durată", nu "limitarea", mă iertați, "altă durată".

Acum, eu sunt președintele de ședință astăzi, țin locul președintelui Camerei, mulțumesc domnului deputat Buda, mulțumesc colegilor care au luat cuvântul, însă nu am de gând să limitez, vom merge pe procedura generală în care se spune că, de regulă, durata luării unui cuvânt este de 5 minute, vă rog dacă sunteți dispuși să intrăm în ordinea de zi, dacă aveți alte probleme legate de regulament, sigur, conform art.140, pe care vi l-am citit, nu pot decât să vă dau cuvântul.

Domnul deputat Ovidiu Brînzan.

 
   

Domnul Ovidiu Brînzan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau doar să fac o observație referitor la cele discutate, fiindcă ne aflăm într-adevăr într-o situație oarecum particulară.

Discutăm despre noul regulament al Camerelor și, într-adevăr, după cum observăm, lucrurile nu se regăsesc întotdeauna ad-litteram în actualul regulament.

Suntem într-o situație în care într-adevăr se aplică regulamentul pe baza căruia lucrăm acum, dar se mai aplică și niște reguli ale bunului simț, se aplică cutumele parlamentare și se mai aplică practica din parlamentele internaționale.

Domnule președinte, referitor la ultima idee pe care o spun, practica din parlamentele internaționale, din parlamentele europene, ar fi fost extraordinar de bine dacă se accepta propunerea grupului nostru de a discuta de la început această practică, de a face informarea comisiei pentru regulament, de a ști cu toții cum se lucrează în alte parlamente când se schimbă un regulament, și probabil că aceste discuții care de multe ori sunt deplasate, exagerate, nu ar mai fi avut loc.

Vă reamintesc că grupul P.S.D. a solicitat în nenumărate rânduri această informare, nu am primit-o, și acesta este motivul pentru care pierdem vremea sau suntem acuzați că pierdem vremea, doar fiindcă colegii din actuala guvernare nu au acceptat o practică absolut europeană și absolut normală în orice parlament.

Referitor la criteriile bunului simț, care trebuie să funcționeze în Parlamentul României, subliniez ceea ce spunea cu multă distincție domnul deputat Bolcaș, trebuie într-adevăr să tratăm cu multă seriozitate noul regulament al Camerei, fiindcă acesta este Biblia, este materialul, este directorul care ne va ajuta să funcționăm de acum înainte, și sperăm să funcționăm mai bine, dacă tot ne-am asumat acest demers.

Iar în privința cutumelor parlamentare despre care vorbeam, domnule președinte, ele într-adevăr uneori exced acest regulament, dar în mod cert subliniază faptul că dumneavoastră, în momentul de față, ca președinte de ședință, sau oricând președintele de ședință este singurul care poate să propună sistarea, scurtarea sau diminuarea luărilor de cuvânt.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Cristian Rădulescu, aveți microfonul.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

După cum sigur că știți, interpretarea pe care ați dat-o în intervenția de mai adineauri este forțată atât pe textul regulamentului, cât și pe cutumă. Pe textul regulamentului, la art.100 există prevederi care vă dau și dumneavoastră dreptul să interveniți în ceea ce privește scurtarea discuțiilor, cât și Camerei. Art.100 alin.4, pe care l-ați citat, arată într-adevăr că puteți limita dezbaterea la articolul respectiv.

Iar 100 cu 2 arată ce poate face Camera la începutul discuțiilor, în ceea ce privește limitarea fiecărei intervenții. De la cinci minute, acel "de regulă", nu arată că sunt 3, 4 sau 7, 8 minute, pe medie 5 minute, ci că în general sunt 5 minute, dincolo de care trebuie să întrerupeți, dar după aceea se arată și excepția, că se poate stabili și o altă durată a intervenției, și asta desigur că numai Camera o poate face.

Deci, textul art.100, recapitulând, dă și Camerei dreptul, dă și președintelui dreptul de a limita dezbaterea când e vorba de dezbaterea pe articole. Asta în ce privește litera regulamentului.

În ce privește cutuma, până acum, niciodată când a fost vorba de reducerea dezbaterii pe un anumit articol, președintele nu a refuzat să supună votului Camerei această propunere și nu a luat Camerei Deputaților acest drept. și știu că dumneavoastră, cel puțin din ședințele anterioare, sunteți un strașnic apărător al cutumelor. fiindcă o dată, când am venit cu textul regulamentului și era foarte clar acel text și am cerut vot din partea Camerei, dumneavoastră mi-ați invocat cutuma, care a bătut de data aceea litera.

Păi atunci hai să ținem seama măcar de cutumă, dacă nu de literă.

Până acum, niciodată când s-a cerut limitarea dezbaterii, președintele nu a refuzat s-o supună plenului. De altfel, această prevedere știm de ce este băgată aici, tot din cutumă, fiindcă există dezbateri în ritm normal, fiindcă există dezbateri în regim de urgență și fiindcă mai există posibilitatea, și la asta se referă 100 cu 2, să fie niște dezbateri mai accelerate, atunci când Camera consideră și cere.

Deci, este o propunere făcută - cu un minut, și vă rog s-o supuneți la vot. (Aplauze.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

100 cu 2 este valabil atunci când discutăm proceduri de urgență. Eu nu văd...vă lămuresc imediat.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Iordache, vă rog, nu vorbiți cu sala.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Dumneavoastră, în calitate de președinte de ședință, trebuie să țineți cont de 100 cu 4, care spune foarte clar: "Președintele Camerei poate supune spre aprobare (...). Art.100 alin.2 este valabil atunci când discutăm proiecte de lege în procedură de urgență. nu avem nici o motivație pentru a discuta regulamentul în procedură de urgență și pentru a stabili un timp de dezbatere scurt sau foarte scurt. de ce nu vreți să discutăm exact cum s-a discutat în Comisia juridică? Poate stabilim 25 de secunde pentru întregul proiect, dacă vrem să discutăm.

Acest proiect de regulament trebuie stabilit și discutat într-un timp normal și de aceea, dumneavoastră, în calitate de președinte de ședință, sunteți singurul care puteți limita cuvântul oricăruia dintre deputați.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Domnule Rădulescu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte, o singură remarcă: aștept mai mult din partea grupului dumneavoastră când este vorba de interpretări ale regulamentului. Astfel de obiecții simpliste nu sunt pe măsura așteptărilor noastre. (Aplauze din partea Opoziției)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, faptul că ați făcut referire la mine spunând "grupul dumneavoastră", mă face să vă răspund din această postură. îmi pare rău că v-am dezamăgit, dar sunt convins că o s-o mai facem.

Domnul deputat Hrebenciuc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Îmi pare rău că domnul Cristian Rădulescu n-are capacitatea să sesizeze adâncimea a ceea ce spunem noi!

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Mocanu.

 
   

Domnul Vasile Mocanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

O să rămâneți surprinși, dar eu am venit la microfon să dau o mână de ajutor colegilor de la Putere. Și vreau să rămână și în stenogramă, datorită faptului că am avut foarte multe discuții pe această temă, cu mulți colegi de la Putere.

Acest proiect de modificare a regulamentului a fost introdus pe ordinea de zi de către dumneavoastră. Dacă sunteți informați, și eu am o informație că la Senat ar fi o înțelegere ca în două săptămâni să se termine dezbaterea acestui proiect de modificare.

Eu, ca să vă dau o mână de ajutor, vă propun să depășim și ideile și procedurile Camerei-Senat, să anulăm discuția două săptămâni, pe proiectul de modificare al regulamentului, să dezbatem absolut toate proiectele pentru integrare, toate proiectele necesare pe care le avem pentru țară și eu cred că o să fim mult mai înțeleși de către cei care am fost trimiși în Parlamentul României.

La momentul care se cere o să vin și cu alte propuneri.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat. Și dați-mi voie să vă urez "La mulți ani!" (Aplauze)

Domnul deputat Nicolicea.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Am să încerc să mă ridic la înălțimea pretențiilor domnului Rădulescu. Art.139 alin.1 este foarte clar și imperativ: "La propunerea președintelui Camera are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt în funcție de obiectul dezbaterilor."

Deci nu contest faptul că această limitare poate fi făcută de către Cameră, dar în mod imperativ propunerea pentru a fi supusă la vot trebuie făcută de către președinte.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Duvăz.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, faceți liniște în sală, să poată vorbi domnul deputat. Grupul P.S.D., vă rog linște.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

N-aș fi intrat în această dezbatere, dar a fost o provocare, într-adevăr, făcută din partea liderului Grupului Partidului Democrat, în a aprecia calitatea firavă a intervențiilor noastre.

Și atunci o să-i spun, în sprijinul a ceea ce a spus domnul Nicolicea, aici trebuie coroborat 100 cu 2 unde, într-adevăr, "la începutul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative se poate stabili și o altă durată a intervenției", cu 132, în care președintele e suveran să propună așa ceva, și nu cineva din sală, nici secretarul comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Domnul deputat.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu n-am venit cu regulamentul, dar cred că în Parlament un principiu trebuie respectat și în primul rând acela al luptei parlamentarului, arma acestuia fiind în primul rând cuvântul și nimeni și în nici o situație, sigur, există cele prevăzute de regulament, nu poate impune limitarea discuției în Parlament.

Eu nu știu cine are interes ca regulamentul să treacă ca gâsca prin apă, dar regulamentul este, așa cum se spune aici, Constituția Camerei și cred că toți avem interesul, fie că suntem în barca puterii sau cea a opoziției, să avem un regulament bun, care să lase loc la cât mai puține cutume. Dar nu pentru asta am ieșit la microfon.

Eu venisem, și cred că și colegii mei, foarte hotărâți să începem dezbaterea pe articole a regulamentului și constat cu consternare că cineva are interes să nu intrăm în dezbaterile pe articole și nu știu de unde a apărut această inițiativă la alianță și l-au pus la înaintare pe domnul Daniel, pentru a crea această dezbatere procedurală ca să nu intrăm pe dezbaterea regulamentului.

Eu cred că, așa cum s-a propus aici, este important să trecem la dezbaterea pe articole și pe domnul Daniel v-aș ruga să facă alte propuneri aici, mult mai viabile, și să nu încurce în a dezbate și a adopta articolele din regulament.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule Dușa.

Domnul Timiș.

 
   

Domnul Ioan Timiș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Într-adevăr, conform literei și spiritului regulamentului, se poate propune limitarea dezbaterilor pe un proiect de lege, hotărâre și așa mai departe. Dar eu am înțeles că această hotărâre a Camerei are substanță legislativă, are substanță de fond și aș dori s-o dezbatem cu prioritate. Nu înțeleg acum unde este acea substanță.

Evident, orice deputat, oricare ar fi el, are dreptul să propună limitarea timpului de dezbatere. Dar, aș vrea să vă atrag atenția că, în sensul, în spiritul și litera regulamentului, ar trebui să se întâmple acest lucru la articolele unde sunt amendamente și unde dezbaterea se prelungește peste termenul acordat regulamentar pentru fiecare deputat.

Și aș vrea să vă spun că principiul este acesta, termen de cinci minute, pentru că deputatul trebuie să se exprime de la tribuna Camerei. Iar faptul că doriți să limitați timpul de dezbatere, trebuie să aibă în spate și o motivație.

Eu din ceea ce ne-a spus domnul Buda am înțeles că și așa sunt multe amendamente și haideți să mergem cu mai multă viteză. Nu cred că acesta trebuie să fie sensul. Trebuie să existe o motivație, trebuie să existe o substanță pentru aceasta. Nu putem, haideți să ne grăbim, să trecem mai repede peste lucrul acesta.

La proiectele de lege dezbătute în procedură de urgență, evident acolo limităm timpul, și acel lucru îl face președintele comisiei sesizate în fond, nu oricare deputat. În concluzie, oricât am merge de la un articol la altul, oricât ne-am plimba cu o interpretare sau alta, esența este aceasta: deputatul are voie să se exprime în limita a cinci minute.

Limitarea termenului se poate face doar la amendamentele care se dezbat în Cameră, și pe articole, în speță pe articole, nu pe întreg proiectul de lege.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi, decizia mea a fost luată, puteți să discutați foarte mult, de acum înainte, nu am de gând să mi-o schimb. Așa că propun să intrăm în dezbaterea de fond, îl rog pe domnul președinte al Comisiei pentru regulament să prezinte punctul de vedere al comisiei la finalul dezbaterilor generale, și după aceea vom intra în dezbaterile pe capitole.

Domnule Bivolaru, aveți microfonul.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În dezbaterea generală s-au ridicat câteva probleme care vizează atât conținutul, cât și modul cum a fost realizat... (din sală se aude rugămintea de a vorbi mai rar) Nu pot vorbi prea rar! ... cum a fost realizat acest proiect de modificarea regulamentului.

Sigur că am luat în considerare observațiile corecte care s-au făcut și o să încercăm acum foarte sintetic să prindem câteva puncte de vedere în legătură cu aceste observații.

În primul rând, s-a făcut observația că textele din raport în general conțin formulări neglijente sau formulări ambigue în legătură cu anumite proceduri. Am spus-o și la expunerea de motive pe care am prezentat-o și nu retractăm din partea comisiei acest lucru. În general, aceste texte, aceste necorelări din textele raportului și din textele proiectului se datorează în primul rând, și nu numai, dar în primul rând, acestei presiuni exercitate pentru a ne încadra în termenul de depunere a raportului.

Țin să informez Camera că la sfârșitul sesiunii din vară, la sfârșitul lunii iunie, această comisie a solicitat Biroului permanent un termen pentru definitivarea raportului și a propunerii legislative, în concordanță cu toate procedurile de lucru în cadrul comisiei.

Și termenul solicitat a fost în unanimitate aprobat în interiorul comisie de 1 octombrie.

Desigur că Biroul permanent, în înțelepciunea sa, a prescurtat acest termen la 1 septembrie, lăsându-ne ca pe perioada aceasta de vară, patru zile la începutul lui iulie, patru zile la sfârșitul lui august, să definitivăm tot acest volum de lucru.

Este responsabilitatea Biroului permanent în consecință și aș dori în mod amical și colegial să împărțim această disfuncționalitate sau această nerealizare în ce privește textele și incoerența unor texte, în egală măsură comisia și cu Biroul permanent.

În ce privește o observație destul de des realizată în cadrul dezbaterilor este cea legată de prevederile art.86 alin.2 și 3 privind domeniile de activitate ca primă Cameră sesizată, Camera Deputaților, și respectiv domeniile de activitate în calitatea de Cameră decizională.

În primul caz, când această Cameră este Cameră primă sesizată noi am realizat nouă modificări la vechiul regulament, îi spunem de-acum vechiul regulament, iar pentru cazul al doilea, la 86 alin.3, unde Camera Deputaților este Cameră decizională, am produs 11 modificări la aceste prevederi ale regulamentului.

Sigur că vor exista propuneri pro sau contra de menținere a propunerilor acestei comisii pentru regulament, și propunerea noastră este în final, pentru că aceste domenii se împart între noi și Senat și nu este exclusă situația să ne întâlnim pe aceleași domenii de activitate, ca primă Cameră sau Cameră decizională, datorită regulamentelor care se aprobă separat, să ne întâlnim pe același domeniu de activitate, este clar că va trebui să apelăm la Curtea Constituțională, care să departajeze foarte clar aceste domenii de activitate, pentru că există acest risc, să bătătorim aceleași cărări, în aceleași domenii, cele două Camere.

O a treia problemă vizează anumite situații în care procedurile de la Cameră sunt interdependente cu procedurile de la Senat. Aș vrea să dau numai un singur exemplu, pentru a ilustra ce înseamnă această trimitere, și m-aș referi la termenul constituțional de stabilire a aprobării tacite. S-a stabilit într-o anumită situație generală termenul de 45 de zile. Important este să știm că la Camera Deputaților aceste 45 de zile demarează de la un anumit moment, pe când la Senat, demarează de la cu totul alt moment.

Și procedura care se aplică la Senat dezavantajează și discriminează, aș putea să spun în mod convingător, discriminează pe toți parlamentarii care înaintează propuneri legislative care trec în primul rând pe la Senat, ca primă Cameră sesizată. În sensul că acest termen de 45 de zile se lungește în mod artificial la luni de zile. Și aici, domnule președinte, rugămintea ar fi ca cele două comisii, de la Senat și de la Camera Deputaților, pentru regulament să găsească o soluție într-o întâlnire comună la nivelul, bineînțeles, al înțelegerii între cele două Birouri permanente, pentru a ne corela acești termeni de activitate procedurală și a nu avea proceduri diferite pentru exact aceleași probleme, și care să creeze disfuncționalități, fie la Cameră, invers, fie Senatului.

Din această privință, sigur că așteptăm, pe parcursul dezbaterilor, ca toate aceste disfuncționalități, inclusiv cele pe care le-am traversat în această perioadă de când dezbatem acest regulament, să se regăsească în modificări în cadrul regulamentului, chiar pe modificările pe care noi vi le-am înaintat prin raport. Deci, ar fi bine să fim și înțelepți, pentru a nu bloca posibile modificări în acest regulament pe această literă a regulamentului și cutumă că în timpul dezbaterilor anumite amendamente nu au rostul să se facă.

Este rostul să se facă, având în vedere că tot regulamentul stabilește că o propunere mai interesantă și care are suficiente implicații în cadrul acestei economii a textului, poate fi trimisă din nou la comisie pentru un raport suplimentar, și comisia are dreptul să se pronunțe în termenul imediat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cap.I. Înainte de a intra la cap.I, am să supun discuției și votului dumneavoastră textul hotărârii, așa cum a fost el propus de către comisie.

"Hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților."

Procedură. Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

S-a format și s-a perpetuat o confuzie. Toți deputații au făcut propuneri de amendamente la regulament până la data de 30 august. După acea dată, s-au făcut propuneri de amendamente la regulamentul, așa cum a fost modificat prin actul comisiei.

Dar aici avem de-a face cu două acte juridice absolut distincte. Unul este regulamentul, pe de o parte, act cu caracter normativ, și altul este hotărârea, care este act individual de aprobare.

În aceste condiții, întrucât la hotărâre ca atare nu s-au formulat amendamente și nu s-au pus în discuție articolele sale de act individual, îmi permit să aduc, pe această bază, pentru că nu e vorba de discutarea unui act normativ la care se fac amendamente în condițiile regulamentului și se discută numai amendamentele, este vorba de un act individual al Camerei. E un proiect de hotărâre, așa cum sunt proiecte de hotărâre în domenii de politică și așa mai departe. Asta este o hotărâre în domeniul politicii Camerei.

Vă propun ca la acest proiect de hotărâre, în completarea art.1, și motivez această completare a art.1 de poziția pe care a avut-o delegația partidului nostru la întâlnirea cu domnul președinte al Partidului Național Liberal, Călin Popescu-Tăriceanu și cu fruntașii altor partide parlamentare, la singurul articol al acestui act normativ individual, să se adauge prevederea "în cazul sesizării Curții Constituționale cu privire la neconstituționalitatea unor modificări aprobate prin prezenta hotărâre, această hotărâre să intre în vigoare numai după pronunțarea deciziei Curții Constituționale."

Vă fac o motivare într-o singură frază. Noi nu discutăm, cel puțin reprezentanții partidului nostru nu discută ce persoană să ocupe fotoliul de președinte al Camerei. Partidul nostru nu discută ce partid, ce grup parlamentar să ocupe acest fotoliu de președinte al Camerei. Noi discutăm dacă punctul nostru de vedere este sau nu este constituțional și cred că aceasta este demnitatea discuțiilor tuturor de aici.

În aceste condiții, intrarea în vigoare în altă modalitate decât cenzura finală a Curții Constituționale va provoca niște efecte, nu politice, nu de presă, ci juridice pe care nici măcar nu le bănuiți, în afară de faptul că am dovedi că ne temem de Constituție.

De aceea, domnule președinte, vă solicit să puneți la vot textul de completare pe care îl cer la art.I, de fapt, singurul articol al hotărârii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, dacă vreți să ne dați în scris propunerea pe care ați făcut-o. Sau recitiți întreg textul art.I, că n-am înțeles unde doriți s-o inserăm.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

E vorba de art.I care prevede că "Regulamentul Camerei..." etc. "...se modifică..." care va continua cu "în cazul sesizării Curții Constituționale cu privire la neconstituționalitatea unor texte modificate prin prezenta hotărâre, această hotărâre intră în vigoare numai după pronunțarea deciziei Curții Constituționale."

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Aveți observații la propunerea domnului deputat, domnule Dorneanu?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Propunerea distinsului meu coleg este absolut legitimă. În intervenția mea de la dezbaterile generale v-am citat un text din Constituția Franței, care prevede exact același lucru. Eu, însă, aș propune și l-aș ruga și pe distinsul meu coleg să accepte o altă structură de tehnică legislativă a acestei propuneri, și anume: ea să facă obiectul unui articol II, care să se situeze după înșirarea tuturor modificărilor aduse Regulamentului, pentru că, altminteri, se și frânge prima parte a acestei dispoziții. Dar, aș propune ca înaintea textului pe care îl sugerează și îl susțin și eu, domnul deputat Bolcaș, să se prevadă și următoarea precizare: "prevederile prezentei hotărâri intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial", și în continuare să existe această precizare pe care a făcut-o domnul deputat Bolcaș.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, domnul deputat Bolcaș mi-a propus să introduc o modificare, să votăm o modificare la art.I.

Dumneavoastră dacă vreți art.II la sfârșit, înseamnă că sunteți împotriva propunerii domniei sale.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Ca să rezolvăm problema, accept ideea art.II, care pe tehnica legislativă pe care colegul meu o stăpânește mai bine, vedeți, eu nu sunt prea tehnic, sunt mai mult artistic. Deci, accept ideea de art.II.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, și eu vă mulțumesc, dar n-am înțeles unde punem acest art.II.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vedeți, problema amplasării unui articol, a numerotării sale sau a despărțirii unui text în articole, este o problemă de pură tehnică legislativă, pe care o putem jongla și opera oricând, neținând seama de votul pe conținut.

Deci, sunt de acord cu completarea colegului Dorneanu, ca art.II să fie pus la sfârșit, după toate modificările.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Dorneanu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte,

Preambulul art.I spune cum se modifică Regulamentul, și urmează două puncte... tot conținutul Regulamentului se include ca text al art.I din hotărâre. Și art.2 din hotărâre vine după ce se termină conținutul art.I.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Așa am înțeles și eu, domnule deputat, dar în prima fază înțelesesem că domnul deputat Bolcaș propusese să discutăm acum această problemă. Acum, înțeleg că mă trimiteți la sfârșit.

Deci, intrăm să discutăm titlul hotărârii: Hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr.8/1994 pentru aprobarea Regulamentului Camerei Deputaților.

Dacă sunt observații la titlul hotărârii? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 3 abțineri.

Titlul hotărârii a fost adoptat cu 3 abțineri.

Vă mulțumesc.

Capitolul I. Așa cum am decis, comisia ne va prezenta o mică lecție de drept comparat, dacă-mi permiteți jocul de cuvinte, privind conținutul capitolului.

Am primit și cerere de la grupul parlamentar al PSD, domnul Hrebenciuc.

Rog comisia, pentru Cap.I, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ca urmare a hotărârii plenului, o să vă prezentăm din partea comisiei o informare privind principalele teze din cadrul Cap.I., aceste teze fiind referitoare, în primul rând, la validarea mandatelor; a doua teză - prezidarea primei sau primelor ședințe ale unei legislaturi; a treia teză se referă la alegerea președintelui și a celorlalți membri ai structurii care conduce un Parlament sau Camera inferioară și posibilitatea revocării lor înainte de expirarea mandatului pentru care au fost aleși; și a patra teză - grupurile parlamentare, rolul lor în structurile Camerei Deputaților și situația deputaților independenți.

Au fost studiate regulementele și constituțiile din următoarele țări europene: Franța, Spania, Portugalia, Italia, Germania, Olanda, Belgia, Danemarca, Marea Britanie, Irlanda, Finlanda, Suedia, Austria și Grecia.

Aceasta a fost posibilitatea să realizăm această analiză și această informare, în perioada aceasta, de când acest plen a votat și a aprobat realizarea unei astfel de informări, la începutul fiecărui capitol.

În ceea ce privește validarea mandatelor: în majoritatea țărilor europene, validarea mandatelor este făcută de o comisie constituită în cadrul Parlamentului în cazul parlamentelor unicamerale sau în cadrul Camerei. Există și câteva situații în care validarea mandatelor se face de către o autoritate din afara Parlamentului.

Astfel, în Franța, validarea mandatelor deputaților se face de către Consiliul Constituțional; în Austria, validarea mandatelor se face de către Curtea Constituțională; în Grecia, validarea mandatelor se face de către o instanță judecătorească comună.

În ceea ce privește a doua teză: conducerea ședințelor înainte de alegerea președintelui Camerei sau a Parlamentului unicameral, după caz. În majoritatea cazurilor, conducerea primei ședințe sau a primelor ședine, înaintea alegerii președintelui, se face de către cel mai în vârstă deputat, asistat de secretari desemnați, care sunt cei mai tineri deputați.

Există și soluții diferite, dar ele sunt mai des utilizate. Astfel, în Danemarca, înainte de alegerea speacker-ului, conducerea este asigurată de deputatul cu cea mai mare vechime parlamentară. În cazul în care sunt doi sau mai mulți deputați care au aceeași vechime parlamentară, este preferat cel care este mai în vârstă.

În Olanda, un fost președinte de Cameră va conduce aceste lucrări de început. Dacă printre deputații aleși nu se află nici un fost președinte, un fost vicepreședinte va conduce lucrările, iar în absența unui fost vicepreședinte va conduce lucrările deputatul cu cea mai mare vechime parlamentară.

În Austria, lucrările sunt conduse de fostul președinte; în Belgia, va conduce deputatul cu cea mai mare vechime parlamentară; în Italia, primele lucrări sunt conduse de cel mai în vârstă fost președinte sau vicepreședinte; iar dacă acesta nu este prezent, sau nu este nici un fost vicepreședinte, deputat nou-ales, în aceste condiții va conduce cel mai în vârstă deputat.

În Grecia, președintele provizoriu este unul din foștii vicepreședinți. Dacă nu este prezent, sau dacă nici un fost vicepreședinte nu a fost reales, conducerea este asigurată de deputatul cu cea mai mare vechime parlamentară, dar care este membru al grupului parlamentar cel mai numeros.

Dacă sunt mai mulți deputați în aceeași situație, este propus cel mai în vârstă dintre ei.

În Irlanda, conducerea primei ședințe este asigurată de secretarul general al Camerei respective.

În Italia, secretarii care asistă președintele provizoriu, sunt foștii secretari din legislatura anterioară, iar dacă aceștia nu au fost realeși ca deputați, vor fi desemnați ca secretari provizorii cei mai tineri deputați.

După cum vedeți, se face foarte mult trimitere către parlamentarii cu anumită experiență în acest domeniu.

Teza a treia: alegera președintelui și a membrilor Biroului. În toate cazurile studiate, alegerea președintelui se face distinct față de alegerea celorlalți membri ai Biroului, care asigură conducerea instituției parlamentare.

În cele mai multe regulamente, nu există precizări privind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească deputatul care candidează pentru funcția de președinte și nici nu se spune cine depune candidatura. Votul este secret și nu există diferențe esențiale în ceea ce privește procedurile de desfășurare a acestuia.

În aproape toate cazurile, se cere obținerea majorității voturilor deputaților pentru ocuparea postului de președinte.

În Italia, se cere o majoritate de două treimi pentru alegerea președintelui, iar dacă aceasta nu se obține în prima ședință, după al treilea scrutin, este suficientă și majoritatea voturilor deputaților.

Ceilalți membri ai structurii de conducere, respectiv ai birourilor, sunt aleși în marea majoritate a țărilor studiate, în aceleași condiții ca și președinții. Evident, datorită numărului de voturi necesar alegerii președintelui, în marea majoritate a cazurilor, postul este ocupat de un reprezentant al celui mai mare grup parlamentar și nu este nevoie ca să existe vreo mențiune expresă în Regulamentul respectiv, în acest sens.

Lipsa unor mențiuni în mai toate regulamentele privind proveniența candidaturii pentru funcția de președinte, dă și posibilitatea desemnării președintelui din cadrul unui grup minoritar. Atât postul de președinte, cât și celelalte posturi de conducere, fac obiectul negocierii politice între grupurile parlamentare, chiar dacă și aceste negocieri sunt foarte rar menționate în regulamente.

Există, însă, mențiuni mai numeroase privind posturile de vicepreședinți, secretari sau chestori. Astfel, în Regulamentul Camerei Deputaților din Italia, se arată că toate grupurile parlamentare constituite, până în momentul alegerii Biroului permanent, trebuie să aibă reprezentanți în această structură de conducere. Nu este prea greu, având în vedere că în Camera Deputaților din Italia, Biroul este compus din 16 deputați: un președinte, 4 vicepreședinți, 8 secretari și 3 chestori.

În Regulamentul Parlamentului portughez se precizează că primele 4 grupuri parlamentare ca mărime vor furniza vicepreședinții, iar celelalte grupuri care au mai mult de 25 de deputați vor propune secretarii și vicesecretarii.

În Regulamentul Camerei inferioare a Parlamentului german (Bundestag-ul) se prevede că fiecare grup parlamentar propune un vicepreședinte; Bundestag-ul stabilește câți secretari alege în fiecare legislatură. Legislatura a 14-a se remarcă prin existența a 42 de secretari.

Este evident că se urmărește, pe baza unor negocieri politice, satisfacerea intereselor tuturor grupurilor parlamentare.

În Regulamentul Adunării Naționale a Franței se prevede că după alegerea președintelui, pentru ceilalți membri ai Biroului, se ține cont de configurația politică a Adunării.

Nu există uniformitate în ceea ce privește numărul membrilor structurilor de conducere ale parlamentelor din Europa; nu există întotdeauna o corelație între numărul parlamentarilor și mărimea structurii care asigură conducerea Parlamentului sau a Camerei Deputaților, după caz.

Astfel, Camera Comunelor din Marea Britanie are 659 de deputați, iar conducerea este asigurată de 4 deputați. Alte instituții mari, precum Adunarea Națională a Franței, Bundestag-ul în Germania și Camera Deputaților din Italia au structuri de conducere mult mai mari.

Există și instituții parlamentare mult mai mici, care au structuri de conducere mari, dacă le raportăm la numărul parlamentarilor, cum ar fi: Belgia, Grecia.

În majoritatea țărilor europene, componența structurii de conducere a parlamentelor este fixă și prestabilită de constituții, precum și de regulamentele parlamentare. Sunt și țări în care structura de conducere parlamentară este variabilă. Am menționat deja faptul că Bundestag-ul decide în fiecare legislatură câți secretari alege.

În Olanda, Regulamentul Camerei Inferioare prevede că în fiecare legislatură se stabilește câți vicepreședinți se aleg.

În ceea ce privește durata mandatului președintelui și a celorlalți membri ai Biroului, care asigură conducerea, soluțiile sunt ceva mai uniforme. În majoritatea parlamentelor europene, președintele este ales pentru toată durata legislaturii, iar ceilalți membri ai structurii de conducere, pentru o perioadă mai scurtă, de regulă pentru o sesiune.

În Spania, însă, toată conducerea este aleasă pe toată durata legislaturii. La fel se întâmpla și în Austria, și în Irlanda. În Germania, în Bundestag, președintele și vicepreședinții sunt aleși pe durata întregii legislaturi, situație regăsită și în Grecia.

Există și țări în care președintele și Biroul se realeg la începutul fiecărei sesiuni: avem cazul Finlandei, Belgiei și Danemarcei. În Franța, cei 6 vicepreședinți, 3 chestori și 12 secretari se realeg o dată pe an, în cursul legislaturii.

O problemă importantă este cea a revocării din funcție a președintelui și a celorlalți membri ai Biroului. În majoritatea regulamentelor studiate nu este prevăzută posibilitatea revocării.

Posibilitatea revocării este prevăzută în regulamentele din Grecia și Danemarca.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog, depășiți cele 10 minute. Vă rog să vă pregătiți de încheiere.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mai am două pagini. Dacă vreți să vă prezint toată această informare de care s-a făcut caz, solicităm, din partea comisiei, să ne dea plenul aprobarea să prezentăm acest document în continuare.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Comisia cere să depășească cele 10 minute.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 96 voturi pentru.

Împotrivă? 111 voturi împotrivă.

Domnule deputat, vă rog să vă pregătiți o frază de încheiere.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Sigur, fraza este: Vă mulțumim pentru atenție. Și faptul că am satisfăcut majoritatea, înseamnă că această comisie și-a dus mandatul pană acum bine.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Domnul deputat Hrebenciuc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu țin să-i mulțumesc domnului Bivolaru și comisiei pentru informarea pe care ne-au prezentat-o, dar domnia sa a dezvoltat în cadrul acestei informări niște teze asupra cărora va trebui să discutăm în continuare.

Una din teze este aceea a alegerii președintelui. Au văzut cum este într-o mulțime de țări. Este clar că se ajunge la discuția despre alegerea președintelui la Camera Deputaților din România.

O altă teză este aceea a configurației politice a Parlamentului și maniera în care sunt alese și grupurile parlamentare. Și această teză cred că trebuie s-o dezbatem.

O altă teză, a treia, pe care am reținut-o, este aceea a revocării președinților, pentru că noi, practic, în subsidiar știm că actuala putere urmărește exact revocarea președintelui, de asta discutăm despre regulament, de asta regulamentul este prioritar.

Dacă nu este așa, spuneți-o, și terminăm dezbaterile, nu asta este problema!

O a patra teză pe care am sesizat-o este aceea a Comitetului Ordinii de Zi, despre care unii dintre colegii noștri au o părere foarte bună, alții o au mai puțin bună. Teza aceasta trebuie și ea dezvoltată și să discutăm despre ea, astfel încât, din punctul meu de vedere, înainte de a intra în art.1, este clar că trebuie să discutăm despre aceste lucruri, pe baza informării pe care a prezentat-o comisia, la cererea domnului președinte Cristian Rădulescu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Dan Iosif.

 
   

Domnul Dan Iosif:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am ascultat foarte atent luările dumneavoastră de cuvânt la dezbateri generale, l-am ascultat pe domnul președinte Bivolaru. Probabil că urma să ne informeze ... Mă uit la mormanul acesta de hârtii, care mai este dublat, așa cum știți și dumneavoastră, fiecare dintre noi am primit un tom xerox de hârtie, și mă uit stupefiat la Cap.I, alineat zero: organizarea Camerei Deputaților - stop! Secțiunea I - și continuă cum vedem.

Aș dori să-l întreb pe președintele Comisiei de Regulament, dacă tot au studiat regulamentele țărilor cu o democrație avansată, Germania, Anglia, dacă în constituțiile acestor țări și în regulamentele acestor țări este prevăzut că Senatul este Cameră superioară și Camera Deputaților este Cameră inferioară.

În caz contrar, conform alineatului din Constituție, și scuzați-mi ignoranța în materie de drept parlamentar, drept constituțional, nu țin minte toate articolele pe de rost, rezultă că în momentul de față, în România, suntem o Mare Adunare Națională, care lucrează în două odăi diferite, și atunci președintele Traian Băsescu are tot dreptul să ne ceară să ne restrângem toți într-o singură Cameră, ca s-o închirieze pe cealaltă, ca să facă rost de bani să ne plătească.

Și atunci îmi explic de ce, în ultimul timp, au început să se ițească capete iluminate care cer refacerea Marii Adunări Naționale. Și nu cred că după 15 ani, cel puțin tinerii din această sală, au uitat împotriva cui s-a răsculat poporul în Decembrie '89. Ne-am ridicat împotriva Marii Adunări Naționale. Nu pot, personal, să accept că noi, deputații, suntem Cameră superioară și Senatul este Cameră inferioară, pentru că norma de reprezentare în Parlament este alta.

Și, ca atare, aș dori ca în noul Regulament să se stipuleze: Camera Deputaților este Camera inferioară a Parlamentului României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Nu pot reține propunerea dumneavoastră. Nu se pot face amendamente în timpul acesta, al dezbaterilor, îmi pare rău!

Am reținut, însă, că de fapt în 1989, Revoluția a fost împotriva unicameralismului. Asta este o teză nouă pe care am reținut-o.

Domnul deputat Bogdan Duvăz.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția este de ordin procedural. Departe de mine de a pune în discuție votul pe care l-am dat cu câteva minute înainte cu toții, și care a decis ca onorata comisie să nu susțină în continuare, ceea ce, după părerea mea, era extrem de important pentru toată lumea, care dorește cu adevărat să facă o modificare pentru modernizarea acestui Regulament, și care nu caută doar un obiectiv punctual, să atingă posibilitatea de a-și plasa un om, sau de a-și menține un om în fruntea Camerei Deputaților.

De ce vă spun asta? Pentru că eram foarte atent să-mi dau seama, în toată susținerea pe care a făcut-o domnul președinte al comisiei, de altfel, foarte bine argumentată, după părerea mea, și subliniez, nu prea lungă. Sigur, a depășit aceste 10 minute care erau programate, și dumneavoastră v-ați exprimat... ar fi trebuit, însă, în paralel cu modul de alegere a președintelui, care știm că este o zonă sensibilă a dezbaterii noastre și poate cea mai sensibilă, ca și modul de revocare, la care nu s-a mai ajuns, să fi făcut referiri și la situațiile de coabitare, într-o analiză comparată, așa cum ar fi fost extrem de important și de util.

Eu vă promit că voi face această intervenție, informându-vă de acum, sigur, la momentul oportun, când vom ajunge la articolul respectiv, n-o să vă rețin acum atenția. Tot ceea ce pot să vă spun este că în toate cele 15 țări ale Uniunii Europene, înainte de extinderea la 25, a existat în perioada 1969 - 2005, cel puțin una, dacă nu 2 sau 3 situații de coabitare, unele care au durat perioada întregii legislaturi, în care un grup minoritar din Camera respectivă, din Adunarea Deputaților, așa cum îi spun în fiecare țară în parte, a susținut un președinte, el a primit voturile Camerei, și el a rămas bine și mulțumesc, fiind în opoziție cu majoritatea parlamentară.

Eu cred că dacă pentru unii dintre noi era foarte util să afle aceste lucruri concret, repet, voi reveni cu aceste argumente și vi le voi pune la dispoziție, punct cu punct, țară cu țară, exemplu cu exemplu, în așa fel încât să puteți să și controlați veridicitatea acestor situații, acum, pentru opinia publică, și de ce nu, pentru dezbaterile în continuare, ar fi fost extrem de util să avem aceste informații, dacă nu detaliate, cel puțin exemplificate.

Cum ar fi fost extraordinar de util, pentru că tot vorbeam și recent președintele țării făcea o propunere de comasare sau de reducere a Parlamentului, în ideea că trebuie să ne aliniem, idee pe care nu o împărtășesc, mărturisesc, dar - în fine - poate fi luată în discuție, organizării Parlamentului Europei, ar fi trebuit ca să știm că acest Parlament European a avut până la alegerile din toamna trecută un președinte din al treilea grup, ca și dimensiune, și care a funcționat bine și mulțumesc, prezidând Parlamentul European, fără ca nimeni să fie deranjat de asta, repet, din al treilea grup, și un grup care este la o distanță mare numeric față de cele două principale grupuri, respectiv la ora asta, în ordinea în care ele sunt dimensionate - Grupul popular și Grupul socialist.

Și acest exemplu și alte exemple de la Parlamentul European cred că ar fi trebuit să intervină în discuția noastră, pentru că, deși eu susțin teza că un Parlament național are și o anumită structură, și, cu siguranță, atribuții definite pentru un Parlament național, care să servească intereselor dezbaterilor cu caracter național și nu un Parlament European, totuși, este semnificativ să constatăm că lumea civilizată nu pune problema tranșant, uneori demolator, că cel care este operatorul Regulamentului, în fond, președintele Camerei, cel care gestionează procedurile Camerei, nu aparține unei majorități politice, și acest lucru ar fi fost bine să fie exemplificat.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Secretarul îmi atrage atenția că ați depășit 5 minute, vă rog să vă pregătiți de încheiere.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Al doilea subiect doar o să-l enunț, deși merită o discuție mult mai largă, din păcate, a fost enunțat ca teză și nu a intrat pe fondul discuției, pentru că nu a mai avut timp, așa cum nu mai am nici eu. E vorba de Comitetul ordinii de zi.

O să spun un singur lucru, sunt convins că dacă facem o analiză comparată corectă vom constata că, în afară de rolul Comitetului ordinii de zi, există peste tot posibilitatea - și cu atât mai mult în România trebuie să fie - ca plenul să poată decide atunci când este solicitat, împotriva deciziei Comitetului ordinii de zi. Pentru că, altfel, contrazicem Constituția României, ajungând la un vot imperativ și, sunt convins, și libertatea și calitatea de ales al națiunii, pe care o are orice parlamentar, în orice țară civilizată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Brînzan.

Domnilor, am o grămadă de deputați înscriși! V-am văzut, domnule Nica, și pe dumneavoastră, mai aveți până atunci. Mai este și domnul Stanciu, care îmi face semn din spate, domnul Dorneanu.

Domnul Brînzan.

 
   

Domnul Ovidiu Brînzan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am ascultat prezentarea făcută de președintele Comisiei pentru regulament și, realmente, o consider foarte bună, fiindcă am aflat multe lucruri care se întâmplă în Parlamentele europene, lucruri utile în dezbaterea care urmează. Din păcate, prezentarea domniei sale s-a terminat foarte abrupt, prin votul anterior, la care au participat colegii din dreapta, exact în momentul în care domnul deputat dezbătea teza care pe mine mă interesează foarte mult, și anume, durata mandatului președinților Camerelor.

Am aflat din prezentarea făcută că, în general, președinții, în marea majoritate a țărilor europene, sunt aleși pe toată durata mandatului - așa am înțeles, pe toată durata mandatului - dar cu unele excepții, am înțeles, câteva țări din nordul Europei. Și, întrucât subiectul este extrem de important, aș dori ca reprezentantul comisiei să mă informeze, fiindcă trebuie să dau un vot pe această temă și nici mandatul nici conștiința nu îmi permit să votez în necunoștință de cauză: de ce în acele câteva țări, am înțeles că există o procedură diferită, presupun că există o motivație în țările respective, care nu este doar faptul că peste an se mai pierd unii pe drum, deci, bănuiesc că există o motivație și aș dori ca domnul președinte să ne informeze. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Manda.

 
   

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Domnule președinte,

Înainte de toate o să vă rog să le spuneți secretarilor să-și facă datoria, pentru că m-am înscris la cuvânt înaintea domnului Brînzan și dânsul a vorbit înaintea mea. Nu comentez mai mult, este mai în vârstă decât mine, a fost ministru înaintea mea și nu o să vă spun mai mult decât atât.

Eu vreau să vă spun că suntem într-o situație de neacceptat! (Rumoare.) Domnule președinte, vă rog să-i rugați pe colegii din partea dreaptă a sălii să facă liniște! (Vociferări, proteste.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Rog colegii din partea dreaptă, dacă doresc, să facă liniște!

Și rog colegul care a vorbit nepoliticos să se abțină! Cuvântul "bă" în sala aceasta nu ne face cinste! Vă mulțumesc.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Spuneam că suntem în fața unei situații de neacceptat și o să vă spun și de ce. Ați supus la vot ca președintele Comisiei pentru regulament să se oprească cu informarea, pe care, cei care am votat împotriva aceastei propuneri a dumneavoastră chiar o considerăm chiar foarte necesară. Săptămânile trecute am discutat câteva zile nonstop despre acest subiect, și anume, dacă tot vrem să modificăm un regulament al Camerei Deputaților, care va funcționa într-o perioadă când România va fi membră a Uniunii Europene, ar fi trebuit să avem un studiu comparat cu țările și cu Parlamentele din țările Uniunii Europene.

Acum, înțeleg, pentru cei care au votat acest lucru, și anume, sistarea discuției, fie că nu îi interesează acest lucru și probabil că nu-i interesează decât art. 25, fie că știu totul, fie că nu știu nimic! Însă, dintre cele trei variante, vreau să le spun colegilor din sală că, de multe ori, au fost puși în situația să iasă din sală, să-i întrebe cei de la presă ce au discutat, să nu știe nici măcar ce era pe ordinea de zi!

Așa că îi rog pe cei care au votat pentru oprirea acestei informări să fie mai atenți de acum încolo și să fie mai atenți la ce discută aici, pentru că electoratul îi va taxa data viitoare.

Însă vreau să fac și o propunere, domnule președinte, pentru că pe mine chiar mă interesează și pentru că nu sunt decât un simplu deputat, ca și ceilalți colegi, o să vă rog le dispuneți celor de la tehnic sau de la Comisia pentru regulament să tragă la xerox și să distribuie ceea ce mai avea de spus domnul președinte celor din sală sau celor care sunt interesați. Nu știu dacă trebuie să fac și o propunere de o pauză de câteva minute, însă, cel puțin în paralel cu discuțiile, eu aș vrea să știu tot ceea ce au lucrat cei de acolo, pentru că vreau să votez în cunoștință de cauză, comparând până la capăt ce se întâmplă și în celelalte țări ale Uniunii Europene. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Ideea mi se pare bună, rog tehnicul să preia de la comisie informarea în totalitate și să o distribuie la casete colegilor, sunt convins că nu va fi decât de folos colegilor noștri.

Da, domnul deputat Nica.

 
   

Domnul Dan Nica:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Dacă tot am decis ca în loc să discutăm despre inundații sau alte probleme importante ale României să discutăm despre regulament astăzi, trebuie să fim riguroși. L-am ascultat pe domnul președinte Bivolaru și trebuie să vă spun că am rămas neplăcut surprins. Mă adresez dumnealui în calitate de președinte al comisiei. Informarea pe care domnia sa și ceilalți membri ai comisiei trebuiau să o realizeze astăzi și să o prezinte în fața plenului Camerei, trebuia să arate care sunt principalele în Parlamente europene.

Compatibilizarea instituțiilor românești cu cele europene este o obligație pe care nu trebuie să o mai reiterez acum și aici. Parlamentul, Camera Deputaților este una dintre instituțiile fundamentale, dacă nu cea mai importantă instituție a statului român și garantul democrației în țara noastră. Din păcate, probabil și datorită unor nereguli care au apărut în procesul de redactare a acestui material, s-au strecurat și am observat foarte multe inexactități.

Și am să vă prezint care sunt acestea: greșeli, probabil de tranducere, de interpretare, nu-mi e foarte clar, dar în Franța se spune în felul următor: "Toute Assemblée nouvellement élue commence de sa premiere séance pour élir son président". (Râsete, vociferări ale Majorității.) "Cette élection qui est acquise, il faut le suivre pour la durée de la législature." (Vociferări.)

Ce s-a întâmplat? În cursul redactării acestui raport de către Comisia pentru regulament, tot ceea ce însemna preluarea elementelor de alegere a președintelui Adunării Naționale a Franței, ele au fost translatate în mod greșit, ceea ce putea să inducă ideea că în Franța președintele Adunării Naționale - care este echivalentul Camerei Deputaților de la noi - este ales într-un alt mod și altfel decât propunem noi ca să se realizeze prin intermediul acestui regulament.

Dar lucrurile nu se opresc aici. În Germania, ceea ce apare în raportul care ne-a fost prezentat de către Comisia pentru regulament... (Vociferări ale Majorității.) Domnule președinte!

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog un pic de liniște, îi e greu colegului nostru în limba germană! (Râsete, vociferări.) Vă rog.

 
   

Domnul Dan Nica:

Îmi pare foarte rău!

The election of the president and the vice-president! (Vociferări.)

Stimați colegi,

Ceea ce colegul nostru din Comisia pentru regulament nu ne-a spus, dar este extrem de important și trebuie să vă subliniez aici este faptul că în Bundestagul german este interzisă supunerea la vot a înlocuirii președintelui Bundestagului. Iar înlocuirea președintelui Bundestagului este interzisă în mod expres să fie supună la vot ansamblului Bundestagului german, pentru un motiv foarte simplu, și vă citez: "Această prevedere - vă traduc direct în limba română, pentru a nu avea probleme după aceea cu dumneavoastră - este pentru a întări independența președintelui Bundestagului, astfel încât acesta să poată să-și îndeplinească îndatoririle oficiale, în mod special, acelea care conduc sau care converg din poziția sa de conducător al acestei Camere a Parlamentului german".

Deci, ceea ce Comisia pentru regulament trebuia să ne prezinte astăzi aici - și mă refer doar la una dintre secțiunile pe care le enumerase domnul Hrebenciuc și care spune că: "Alegerea președintelui Camerei constituie unul dintre momentele cele mai importante - și sunt de acord cu dumneavoastră - din Parlament". Dar ceea ce nu ne-a spus Comisia de regulament este faptul că, de pildă, în Italia, se spune că: "Alegerea președintelui Camerei trebuie să se realizeze în așa fel încât conducerea să fie asigurată de o personalitate politică proeminentă. Alegerea președintelui Camerei Deputaților în Italia se realizează - dacă vreți, vă citesc... (proteste ale Majorității)"

Deci, stimați colegi, credeți-mă că chiar nu am făcut altceva decât să vă citesc din regulamentul Camerei Deputaților. Deci, este vorba de cap. II - "Del presidente dell' Ufficio di Presidenza e della Conferenza dei presidenti di Gruppo", este vorba de art. 4 alin. 2, care se referă la: "L'elezione del Presidente..." ș.a.m.d.

Deci, toate aceste lucruri le găsiți și ar fi trebuit astăzi să fie prezentate într-o manieră extrem de serioasă plenului Camerei Deputaților, pentru că după modul în care a fost redactat acest material, pe care noi am votat să ne fie prezentat, în ideea de a compatibiliza Parlamentul României cu Parlamentele țărilor membre ale Uniunii Europene, din motive care îmi scapă: greșeli de traducere, o insuficientă documentație din partea aparatului tehnic, el nu a fost realizat în concordanță cu realitatea.

De altfel, nici situația din Grecia nu a fost prezentată.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Pregătiți-vă să încheiați.

 
   

Domnul Dan Nica:

Unde se prevede în mod expres că președintele Parlamentului - și atenție, domnule președinte de ședință! - și vicepreședinții sunt aleși pentru întreaga durată a legislaturii. Și ceea ce Comisia de regulament ar fi trebuit să ne spună este că doar în cazul alegerilor anticipate această durată poate să fie micșorată. pentru ca președintele, vicepreședinții să poată să țină la ceea ce înseamnă prestigiul instituției, să-și îndeplinească îndatoririle în condiții de respect față de toate grupurile politice, să nu fie supuși nici unor fel de presiuni, din partea nici unui grup politic, astfel încât Parlamentul să fie garantul democrației românești.

Domnule președinte,

Îmi pare rău că a trebuit să fac eu aceste precizări, eu cred că aceasta era datoria Comisiei de regulament și era o datorie față de noi, membrii Camerei Deputaților, care trebuia să fim informați corect de toate aceste prevederi, pentru ca să putem judeca și să putem vota în cunoștință de cauză. Vă mulțumesc. (Aplauze ale deputaților din Opoziție.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Procedură? Domnul Rădulescu procedură, după aceea, domnul deputat Stanciu.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Aș avea o intervenție realmente pe procedură, de data acesta. Dumneavoastră ați fost susținut aici de câțiva colegi din Grupul parlamentar al PSD, care au susținut că deasupra atribuțiilor Camerei există posibilitățile președintelui de ședință și ne-au trimis la diverse articole care arată cât de multe poate face președintele de ședință. Eu nu vă bănuiesc pe dumneavoastră de a fi un președinte de ședință slab, dimpotrivă, cred că sunteți un președinte foarte autoritar, chiar musculos în felul de a conduce dezbaterile.

De aceea, o să vă rog să uzați de prerogativele care sunt prevăzute de articole și atunci când lucrurile se îndepărtează cu totul și cu totul de procedură, să faceți uz de art.139 alin.2, unde se prevede că persoanele care iau cuvântul sunt obligate să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris la cuvânt și, în cazul respectiv, la procedură, fiindcă aceasta s-a cerut. Deci, art.139 alin.2 și vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Absolut de acord cu dumneavoastră, însă dați-mi voie să vă citesc articolul pe baza căruia am dat cuvântul până acum, după ce a luat cuvântul domnul președinte al Comisiei juridice, art. 140 alin. 1: "Președintele Camerei va da cuvântul oricând unui deputat pentru a răspunde într-o chestiune de ordin personal, limitând timpul acordat în acest scop." Alin. 2: "Prevederile alin. 1 se aplică și în cazul în care se cere cuvântul în probleme privitoare la regulament".

Tot ceea ce am auzit până acum sunt probleme referitoare la regulament. De aceea am și limitat la 5 minute, deși nu era într-o legătură directă cu art. 140 alin. 2.

Mai am doi colegi înscriși la cuvânt, dacă îmi permiteți să dau cuvântul și intrăm după aceea în... Unul? Doi, doi mai avem.

Acum, că ați ridicat mâna... Asta este o chestiune asupra căreia eu nu sunt de acord, când eu anunț... Este domnul Stanciu și cu domnul Bolcaș. Aveți dreptate, trei colegi. Restul, din spate, când anunț numele, nu mai ridicați mâna, secretarii v-au dat pe listă.

Deci, domnul Stanciu, domnul Bolcaș și domnul Valer Dorneanu și am închis discuțiile la acest punct și trecem la art. 1. O.K.?

Domnule Stanciu, aveți microfonul.

Nu mai pot! Nu-mi forțați mâna! Chiar dacă suntem colegi de grup, mergem pe această interpretare pe care o dau eu, da? Vă mulțumesc.

I-am dat cuvântul domnului Stanciu, stimate coleg.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimați colegi,

Domnule ministru Bogdan Olteanu, dacă este aici.

Domnule președinte, cu tot respectul cuvenit, vă rog să-mi permiteți să vă anunț că eu, de acolo, din spate, nu trag semne, nu fac semn, că nu am cretă, n-am stilou, n-am ceva care să ajungă până la dumneavoastră, ci fac niște semnale, cu mâna, cu lanterna, după cum este posibil.

De asemenea, v-aș ruga foarte mult să-i rugați pe cei doi distinși secretari să mă urmărească, pentru că nu aș vrea să depășesc cele 5 minute.

Domnilor colegi,

Este extraordinar de important ce s-a spus aici de către președintele comisiei. Și pentru asta mă simt obligat ca, din cele 5 minute, să răpesc câteva secunde și să mulțumesc domnului Cristi Rădulescu, care a fost de acord ca să se prezinte o informare înaintea fiecărui capitol.

Aș merge până acolo încât aș spune ca în fața secțiunii să se mai răpească 2-3 minute, să se puncteze niște chestiuni. Pentru că, nu vreau să jignesc pe nimeni, dar am simțit și am văzut pe fața unor colegi ai mei cum li se trezește interesul față de acestă diversitate și unitate în diversitate a regulamentelor europene.

Voci din Majoritate:

Cum e în Congo?

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

În Congo, citiți dumneavoastră pe SMS-urile alea de la campanie...

Deci, vreau să vă spun, cu tot respectul, două chestiuni și să punctez una. Nu contează votul nominal, nu contează dacă e bicameral sau unicameral, ci contează modul cum suntem noi organizați aici. Indiferent cum intrăm pe ușa aceasta, calitatea actului de legiferare, calitatea actului de control parlamentar asupra Guvernului depinde de libertatea noastră care este aici și de opțiunile noastre privind stâlpii parlamentarismului, grupurile parlamentare, instituția prezidențială, Biroul permanent, Comitetul liderilor de grup, plenul Camerei Deputaților și procedura.

Și am să mă refer numai la una singură, din tezele care nu au putut fi expuse aici. V-ați întrebat vreodată, când ați intrat în această Cameră și când vi s-a spus să vă duceți la 1M, la grup, ce este grupul parlamentar? Este o structură a Camerei Deputaților? Este o structură politică a partidelor în Camera Deputaților? Este o formațiune internă a Camerei Deputaților, reieșită prin reunirea dumneavoastră prin propria voință? Ce este? Ia întrebați-vă diseară, să ne răspundeți mâine prin vot!

A doua chestiune. Pe ce criterii se contituie grupurile parlamentare? Și asta să ne răspundă domnul președinte din sinteză, când ajungem acolo. Al candidaturii pe aceeași listă, al alegerii pe aceeași listă: de partid, formațiune politică, alianță politică, alianță electorală? Pentru faptul că au aceleași afinități politice sau au aceleași credințe politice? Pentru faptul că aparțin aceleiași etnii? Pentru faptul că aparțin mai multor etnii? Pentru faptul că au intrat independenți sau pentru faptul că au devenit independenți?

Iată probleme foarte serioase, care guvernează propria activitate, independența și libertatea dumneavoastră de conștiință. Nu numai frica de listă, nu numai frica de șef, nu numai frica că nu luați diurna, eu și dumneavoastră, ci respectul pentru cel care v-a votat va porni de aici, de cum gândiți aceste structuri.

Și sper că domnul Cristi Rădulescu va avea aceeași înțelepciune și va permite să se puncteze de către președinte cum este în celelalte Parlamente. Eu le am aici și spune un singur lucru: grupurile sunt valabil constituite când au semnat prin propria voință deputații. Nu știu câți dintre dumneavoastră ați semnat să faceți parte dintr-un grup... Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu mulțumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Bolcaș, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Eu nu am darul de a vorbi mult, pentru că vreau să spun multe, așa că o să-mi scuzați forma de exprimare abruptă și numai îndreptată asupra obiectului.

Îmi face impresia că în discuțiile pe care le purtăm și cu toate eforturile făcute de Comisia de regulament de a urma cele patru principii majore pe care și le-a pus în discuție, am derapat spre un practic care ne îndeamnă, totuși, să ne întoarcem la principii. Pentru că suntem în situația ca din cauza copacilor să nu mai vedem acum pădurea, din cauza textului prin care putem acapara o funcție sau alta - nici nu mă mai gândesc la cea de președinte - uităm că acest regulament este un ansamblu care este structurat pe niște principii.

Domnul profesor Stanciu, e drept, inginer de formație, a pus o întrebare justificată, care demult și-a găsit răspunsul: ce sunt grupurile parlamentare? Faptul că a pus această întrebare este un lucru foarte bun, pentru că noi putem reglementa constituirea și funcționarea grupurilor parlamentare numai dacă știm ce sunt ele.

Și atunci, pornesc de la niște lucruri, pe care numai le enunț. Constituțional, avem un concept: "configurație politică". Conceptul ca atare, noțiunea ca atare este prinsă în Constituție și ea este fundamentală pentru activitatea noastră, pentru că derivă din însuși rolul Parlamentului, care, constituțional, exprimă, prin aleșii săi, reprezintă suveranitatea poporului. E un lucru foarte mare și este un lucru foarte important!

Iar în această reprezentare a Parlamentului, partidele politice, pluripartitismul joacă un rol esențial. Sunt autori celebri ai dreptului constituțional care consideră că parlamentarismul există numai datorită acestui pluripartitism, dar nu vreau să citez, că nu asta e important. Important e că sistemul pluripartit și sistemul electoral îmi creează ceea ce este "funcționalitatea Parlamentului", adică, această configurație politică a sa.

Există partide politice care și-au trimis reprezentanții în Parlament. Tot sistemul electoral îmi permite ca persoane individuale să candideze în calitate de independenți, din însăși candidatura lor. Și tot sistemul electoral democratic al României permite ca să fie trimiși în Parlament reprezentanți ai minorităților. Astfel se stabilește structura politică a Parlamentului.

Deci, categoric, ceea ce este de reținut, că această structură politică, reprepezentată, dacă vreți, cantitativ prin ponderea politică - altă noțiune, dar care este cantitativă - este dată de voința electoratului, în momentul în care se dă votul și rezultatele acestui vot, care îngheață structura politică a Parlamentului, nu pot să fie modificate prin voința nimănui, decât prin voința aceluiași electorat, la anticipate sau la alegerile în termen.

Asta este rațiunea pentru care totdeauna discutăm despre configurația politică din momentul constituirii Parlamentului, pentru că aceasta a fost voința electoratului, pe care nu avem voie să o măsluim.

Și acum, sunt problemele voințelor. Este voința unui deputat de a părăsi sau de a fi expulzat dintr-un grup parlamentar, este voința sa personală, nu este voința electoratului. Pus sub umbrela mandatului...

Voci din Majoritate:

Timpul!

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Închei în timpul ăsta.

Pus sub umbrela mandatului reprezentativ și nu imperativ, el poate să facă orice, dar nu poate să schimbe această configurație politică.

De ce m-am oprit la acest lucru și de ce am ajuns la rușinea de a mi se striga: "Timpul!"? Iertați-mă, n-am fost niciodată arbitru, nici de handbal, nici de fotbal, dar, personal, mă simt rușinat, înseamnă că nu am spus ce trebuia.

Și o să vă spun un lucru. Vedeți ce se întâmplă? Este foarte corect, n-am spus ce trebuia, pentru că nu am spus ceea ce vroiați dumneavoastră să auziți; aveți un avantaj mare față de mine, mai aveți timp să mai și citiți câte o carte. (Vociferări.)

În încheiere, ce vreau să spun? Să nu se creeze o confuzie între configurația politică a Parlamentului și ponderea voturilor, care poate să fie conjuncturală. Forța votului este una, alianțe, coaliții, înțelegeri punctuale, care se desfășoară sub ochii noștri, pot să schimbe ponderea votului, dar nu să schimbe ponderea politică a Camerei Deputaților. E un principiu de bază, în lumina căruia putem să vedem și cum se constituie grupurile parlamentare și cum se repartizează funcțiile și cum se fac revocările.

Eu vă mulțumesc pentru cei care m-au ascultat și mulțumesc că există și oameni care nu mă ascultă, pentru că știu să fac diferențierea între ei. Vă mulțumesc. (Aplauze ale Opoziției.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Valer Dorneanu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă voi referi strict la regulament și voi face câteva aprecieri despre intervenția domnului președinte Bivolaru.

Documentația foarte pertinentă și foarte documentată ne-a demonstrat că noi am făcut o mare greșeală atunci când am refuzat să primim din partea acestei comisii un documentar complet. Pe de altă parte, același material ne-a demonstrat că noi am mai greșit o dată, atunci când am început acest demers fără ca înainte toate grupurile parlamentare, așa cum au fost ele rezultate din votul electoratului, toate aceste grupuri trebuia să se întâlnească pentru a stabili tezele și principiile fundamentale cu privire la modificarea regulamentului.

Nici o reformă regulamentară, nici o revizuire a Constituției nu se poate face fără ca înainte să se stabilească tezele și principiile acesteia. Așa s-a procedat în Adunarea constituantă, așa s-a procedat la revizuirea Constituției, așa s-a procedat și în 2001, când am modificat regulamentul.

Dacă am fi stabilit de comun acord aceste teze, aceste principii, nu ne-am fi certat astăzi pe lucruri elementare. N-am fi făcut confuzii grave între configurația politică a Parlamentului și majoritatea parlamentară, n-am fi făcut confuzii între voința electoratului, cea care dă expresie suveranității sale.

Cei care-și închipuie că suveranitatea poporului se exprimă numai prin cei care au majoritatea de vot se înșeală, pentru că electoratul ne-a trimit pe toți aici și partide care au câștigat și partide mai mici, iar poporul înțelege să-și exprime - fiecare din componenta sa - să-și exprime opinia, să fie susținută părerea lui și să fie reprezentat în structurile Parlamentului.

Eu cred că, dacă ați fi lăsat comisia să-și facă lucrarea în bune condițiuni, ei ar fi adus alături de constituțiile pe care vi le-au înfățișat, alături de regulamentele pe care vi le-au prezentat și Constituția europeană și Legea cadru a Parlamentului european, ați fi văzut acolo că acolo, în Constituție, se face distincție între structura Parlamentului și majoritatea de lucru și se vorbește și de minoritatea de blocaj.

Câteva aprecieri aș vrea să fac, care se vor constitui și în sugestii pentru dumneavoastră cu privire la lucrurile pe care noi le vom comenta pe parcurs ca să nu vă surprindem nepregătiți. S-au spus aici multe lucruri despre validarea deputaților și vi s-a prezentat practica din cele mai multe țări care vizează o asemenea procedură extraparlamentară. Noi aveam o procedură de validare foarte funcțională care începea la Biroul Electoral Central și se finaliza în Comisia de validare, care nu repeta, însă, procedura de la Biroul Electoral Central.

Am deschis acum o cale de atac cetățenilor care, după ce fac contestații la circumscripții, la Biroul Electoral Central pot să facă contestații și în Comisia de validare, prelungind nefiresc validarea.

Câteva cuvinte despre președintele Camerei. Vi s-a prezentat aici faptul că, în majoritatea constituțiilor din țările europene, președintele este ales pe o durată de patru ani pe întreaga durată a legislaturii, de fapt. Aproape în nici o Constituție nu se prevede procedura revocării. Doar în trei regulamente, din câteva țări nordice, se prevede procedura revocării. Acest lucru se datorează faptului că toate parlamentele cu tradiție dau însemnătatea cerută funcției de președinte care asigură continuitatea parlamentară, care asigură reprezentativitatea. (Vociferări din partea Puterii.)

Suntem la un meci de box, domnule președinte?

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu. Timpul este limitat la cinci minute, domnule deputat. Mai aveți un minut.

 
     

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Mai dau eu un minut!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles că mai dă un minut Puterea care a renunțat să se exprime în cadrul plenului și înțelege să se exprime numai prin vot.

Două minute vreau să mă refer la Comitetul ordinii de zi. (Vociferări din partea Puterii).

Vreau să felicit Puterea pentru faptul că a schimbat...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnilor deputați vă rog să păstrați liniștea în sală.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Voiam să-i felicit pe cei de la putere pentru că au schimbat denumirea Comitetul ordinii de zi și a dat dimensiunea politică Comitetului liderilor politici care, în orice parlament din Europa și începând cu Parlamentul european, decid cu privire la problemele importante care să se discute asupra ordinii de zi și este organismul politic care lămurește și rezolvă toate blocajele care se pot întâmpla în Parlament.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Da, domnule deputat. Procedură, da? Aveți un minut pentru procedură.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, s-au spus foarte multe lucruri aici. Din păcate, Puterea știe, dar nu poate să se exprime, opoziția știe și vrea să știe mai mult și, din acest motiv, vă cerem o pauză de consultări, de o oră, pentru a ne putea stabili strategia.

Mulțumesc foarte mult. Grupul PSD la 1M, vă rog. Bineînțeles, după ce aprobați dumneavoastră.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, 30 de minute pauză. La ora 18,00 ne vedem în sală.

Rog tehnicul să aducă și documentarul în aceste 30 de minute, să-l împartă colegilor.

Mulțumesc.

 
     

- După pauză -

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, domnul Niță.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După această pauză, în discuțiile pe care le-am avut cu colegii noștri au rămas câteva semne de întrebare, câteva teze pe care cred că trebuie să le dezbatem împreună. Sigur că am fi foarte onorați și plăcut surprinși dacă și colegii noștri din partea dreaptă ar participa la asemenea dezbateri, pentru că noi considerăm că, în ceea ce privește Capitolul I, sunt multe lucruri pe care trebuie să le reglăm în această dezbatere.

Mă refer aici la problema revocării președintelui, la problema constituirii grupurilor parlamentare, la problema alegerii Biroului permanent ș.a.m.d. Deci, iată, sunt lucruri pe care trebuie să le gândim împreună și să găsim cele mai bune soluții pentru viitor.

Deci, domnule președinte, cred că este momentul să acceptați că aceste dezbateri trebuie să continue pentru că, în mod firesc, avem nevoie de clarificări și, așa cum ați observat, și colegii noștri mai tineri din Parlament au multe întrebări la care, sigur, nu toți putem răspunde. Sigur, din dezbateri pot să reiasă concluzii care sunt foarte importante și care pot fi discutate ulterior la amendamente și pe articole.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Florin Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În pauza în care ne-am consultat am văzut că membrii stafului tehnic ne-au prezentat și informarea completă.

Eu am o nelămurire și aș dori...

O voce din sală:

Du-te la bibliotecă!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Păi, în Parlament venim să discutăm legi și ca aceste legi să le facem foarte bine. Dacă vreți să mergeți la bibliotecă, putem merge împreună.

Stimați colegi, o problemă care nu și-a găsit rezolvarea și l-aș ruga pe președintele Comisiei pentru regulament, să ne lămurească cum au gândit-o dumnealor, ar fi cea privitoare la configurația politică. Nu mi se pare foarte normal și diferența de tratament care se aplică președintelui Camerei și membrilor Biroul permanent. Există o teză, conform căreia, odată cu schimbarea configurației politice, automat se propune la vot schimbarea președintelui. De ce conform acestui algoritm nu se supune la vot și schimbarea membrilor Biroului permanent? Eu am avut ocazia, în această pauză, dacă tot am fost la bibliotecă și, l-aș informa pe colegul meu că, în sesiunea parlamentară care a trecut, noi am dezbătut 363 de legi, dintre care am votat 355. Deci activitatea la nivelul Camerei a fost una nu bună, chiar foarte bună și, din aceste 355, chiar au devenit legi 245 fiind promulgate.

Aș dori să-mi răspundă cei care au construit acest capitol din nou regulament ce înseamnă configurație politică? Conform unui algoritm am putea spune că se stâng 167 de deputați, la un moment dat pe hol, semnează ca la o moțiune o anumită listă și s-a stabilit o anumită configurație politică. Săptămâna viitoare se mai strâng iar 167 de semnături și se mai configurează altă configurație politică.

Noi, în Constituție, la art. 64, alin. 5, stabilim foarte clar: Birourile permanente și comisiile permanente se aleg la începutul sesiunii conform anumitei configurații politice. Eu nu am înțeles de ce președintele și membrii Biroului permanent nu beneficiază de aceleași prevederi, pentru că și președintele și membrii Biroului permanent sunt aleși o dată, președintele este și membru al Biroului permanent și numai președintele, la o anumită schimbare a configurației politice, poate fi revocat.

Ne întrunim noi, la un moment dat și strângem 167 de semnături, mai strângem mâine încă 167 și ne trezim că, din două în două zile, se modifică configurația politică.

O voce din sală:

Așa este și electoratul.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Nu este așa, pentru că electoratul ne-a dat un vot la începutul mandatului și avem o anumită configurație politică care trebuie respectată iar mandatul este un mandat pentru patru ani. Nu ne strângem ca la moțiune și astăzi votăm într-un fel și mâine votăm în alt fel pentru că, în acest caz, putem asista la un mers neuniform și un proces legislativ care ar avea de suferit. Proces legislativ care, v-am spus, din punctul meu de vedere și prin votul pe care dumneavoastră l-ați dat și l-am dat împreună, s-a demonstrat că a fost unul foarte eficient, la obiect și, chiar dacă au fost anumite proiecte de lege care au fost retrimise la comisie, s-a demonstrat că peste 95 din proiecte de lege au fost dezbătute și mai mult de 80% deja au devenit legi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Valer Dorneanu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să vă rețin atenția câteva clipe în legătură cu teza revocării pe care a prezentat-o președintele Comisiei pentru regulament.

Țara aceasta a parcurs două etape, două alternanțe politice care au maturizat tânăra noastră democrație și au dat dovadă Europei și lumii întregi că putem să parcurgem asemenea momente pentru că avem o clasă politică în pofida criticilor la care suntem supuși, care știe ce înseamnă democrația, știe ce înseamnă supremația votului, suveranitatea poporului.

Aveam acum ocazia să mai parcurgem o asemenea experiență, experiența coabitării. Ne-ar fi îndemnat, la aceasta, în primul rând rezultatul votului care a dat cele mai multe voturi PSD-ului, dar s-a creat, așa cum s-a creat, și nu vreau să comentez, o majoritate parlamentară.

Dacă exista acea maturitate care să recunoască faptul că voința electoratului trebuie exprimată și că partidele care au participat la alegeri trebuie să fie reprezentate în organele de lucru, în structurile Parlamentului în proporția în care au câștigat alegerile, atunci lucrurile ar fi fost foarte bune, nu numai că ar fi fost o dovadă de maturitate politică dar s-ar fi și întărit coeziunea politică. Pentru că, stimați colegi, nu Parlamentul este cel care guvernează țara. Uitați-vă în Constituție și veți vedea că Guvernul, în baza programului de guvernare, este cel care guvernează. Și dacă ar fi existat înțelepciunea dumneavoastră de a negocia asupra programului de guvernare cu Partidul Social Democrat, cu cei doi președinți ai Camerelor, lucrurile s-ar fi putut derula în mod corespunzător.

Ați avut însă obsesia și singura problemă politică a dumneavoastră a fost revocarea. Din păcate, revocarea nu este ceea ce vreți dumneavoastră, nu este o schimbare. (Domnul deputat Cornel Știrbeț comentează din bancă).

Domnule Știrbeț, am căutat să am o discuție profesională și colegială cu dumneavoastră și în pauză...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, nu-i rostiți numele că-i dați dreptul la replică și ne prelungim. Ne prelungim discuțiile fără rost, după aceea. Vă rog mult.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte,

Încerc și eu să-i aduc la cuvânt să se exprime pentru a convinge electoratul, pentru că numai cu bătăi din palme și cu vot nu se poate.

Deci, stimați colegi, nici măcar nu ați fost consecvenți în atitudinea dumneavoastră. La început ați zis că vreți să-i schimbați. Pe urmă ați spus că vreți să-i demiteți. Pe urmă vreți să-i revocați.

Aveți în vedere că nici unul din aceste lucruri nu se poate face decât potrivit Constituției. Potrivit Constituției noi, în primul rând, noi susținem că nu poate fi revocat pentru că una este figura președintelui și alta a celorlalți membri ai Biroului permanent. Constituția vorbește de președinte și de ceilalți membri ai Biroului permanent.

Tot la fel vorbește și Constituția europeană, dacă vreți, o am acolo în bancă și o să vă arăt. Vorbește de președintele Parlamentului european și ceilalți membri. Dacă credeți, totuși, că pot fi revocați, ei nu pot fi revocați decât la propunerea grupului parlamentar care i-a propulsat, potrivit principiului juridic al simetriei. Iar pentru a fi revocați, trebuie să existe fapte pe care să le imputați: încălcări grave ale Constituției - pe care le-ați trecut în regulament - încălcări grave ale regulamentului, blocaj ș.a.m.d. Nu ați reproșat niciodată așa ceva președinților. De la început, din decembrie anul trecut și până acum, singura temă a dumneavoastră a fost revocarea.

Rugămintea este să vă analizați activitatea politică, interesul atât al dumneavoastră, cât și al acestei țări și să vedem dacă noi trebuie să ne batem în continuare, trei luni, pe regulament sau trebuie să ne unim eforturile, să negociem pentru a vedea care sunt prioritățile legislativului, care sunt prioritățile actului de guvernare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Nicolicea.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule președinte,

Din informarea pe care ne-a prezentat-o comisia cred că lipsește o teză principală, și anume raportul dintre Parlament, dintre Camera Deputaților și celelalte puteri.

Este foarte importantă această chestiune, având în vedere că și situația în care ne aflăm este generată din faptul că tocmai președintele României a cerut înlocuirea domnului Adrian Năstase cu doamna Mona Muscă și dacă s-ar reglementa într-un alt mod, chiar și în regulament, relațiile dintre puteri, cred că nu am ajunge la astfel de situație.

De asemenea, cred că în această teză ar fi trebuit să se cuprindă și corelarea regulamentului cu Constituția și, din nou, o să ajungem la o situație în care să constatăm că nu avem un aviz al Consiliului legislativ privind constituționalitatea unor texte, dar asupra acestui subiect am să revin. Am să dau câteva exemple pentru a-mi motiva ceea ce spun eu și, sunt convins, că pe colegi îi va interesa și vor proceda în consecință.

În ceea ce privește președintele României, art. 82 alin. (2) din Constituție: "Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în fața Camerei deputaților și a Senatului, în ședință comună, următorul jurământ..." și bineînțeles că este validat.

Întrebarea era: în fața cărei Camere a Deputaților? În fața Camerei Deputaților nou aleasă sau în fața Camerei Deputaților vechi aleasă? Constituția nu distinge și bine face pentru că, în 2009, va depune jurământul în fața unei Camere care are deja un an de zile de funcționare.

În ceea ce privește desemnarea candidatului pentru funcția de prim ministru. Se face de către președintele României conform art. 85? Dar, din nou, în Constituție nu se prevede dacă - am să vă dau niște exemple să vedeți că este foarte important ceea ce vă spun eu. vă mulțumesc.

Deci: "președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament". (Domnul Valeriu Tabără aplaudă).

Vă mulțumesc, domnule Tabără. Sper că asta nu este drept la replică.

Și, ca să vedeți cât vă interesează, vă dau un exemplu, pentru că dumneavoastră văd că nu vă interesează să faceți legi pentru eternitate, vă interesează să le faceți pentru o anumită persoană... (Aplauze din partea Puterii).

Vă dau exemplu pe care-l știți cu toții. Ce se întâmpla dacă președintele României în funcție, Ion Iliescu, desemna candidatul la premier? Era președinte în funcție? În Constituție nu se vorbește de președintele nou și nici de președintele vechi. Se aplica o cutumă că președintele cel nou. Dar, dacă desemna domnul președinte Iliescu candidatul la președinție, nu mai aveam problema de astăzi.

Constituția face foarte bine că nu distinge chestiunea aceasta, pentru că, în anul 2009... deci în anul 2008, când se va desemna un nou candidat pentru funcția de premier, deja domnul președinte Băsescu va fi un președinte vechi și nu se va mai putea invoca cutuma că președintele cel nou desemnează candidatul la premier, având în vedere că, pentru președintele cel nou, mai trebuie așteptat patru ani. Dacă, evident, nu există vreo revocare anterioară.

Situația pe care v-am expus-o, o să spuneți că se mai poate repeta și atunci nu mai putem invoca cutumele cu președintele cel nou și cu Parlamentul cel nou, se mai poate repeta la multiplu de patru, cel mai mic multiplu comun între patru ani mandatul Camerei și cinci ani mandatul președintelui. Adică peste 20 de ani. Și vă puneți problema de ce ne interesează. În primul rând ne interesează și soarta urmașilor... (Din partea Puterii râsete și aplauze).

... dar este evident că, datorită unor alegeri anticipate sau demisii prezidențiale sau cine știe ce alte întâmplări, eu știu, de sorginte divină, s-ar putea ca multiplul să nu fie între cinci și patru și termenele să decaleze...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, pregătiți-vă să încheiați, mai aveți 10 secunde.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Despre subiectul acesta. Domnule președinte, sunt mai multe teze, dacă doriți să mă exprim la toate mă exprim acum. Dacă doriți să mă exprim pe rând, eu pot să închei și revin. Dar s-a întâmplat, când m-am înscris la cuvânt, stând să aștept o anumită teză, după care am văzut că nu sunt înscris la cuvânt.

Dacă mi se dă posibilitatea să intervin la o teză ulterioară, am să intervin.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, v-a expirat timpul. Vă rog, încheiați luarea la cuvânt.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Doresc să mai intervin la teza cu revocarea pe care nu am expus-o și, de asemenea, mai am o propunere de făcut care nu are legătură cu aceasta. Este vorba de faptul că domnul Bolcaș eminent jurist, pe care îl stimez, a constatat în mod corect că este vorba de două acte aici, și anume este un proiect de hotărâre și de regulament, care este o anexă, care este inclusă în hotărârea respectivă. Camera a dat și un vot, am înțeles, în sensul acesta, iar Regulamentul este un act normativ și...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, ne spuneți altă dată. Ați încheiat discuția, vă rog.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Bine, am să revin la teza următoare. Mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Bogdan Duvăz.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aș deschide cu o chestiune de ordin procedural. De fapt, intenția mea de a interveni era de ordin procedural pentru că, fără îndoială, toate aceste chestiuni, începând cu instituția alegerii președintelui, instituția revocării, toate sunt legate de configurația politică căreia trebuie să-i dăm un numitor comun. Trebuie să înțelegem cu toții ce numim o configurație politică.

Din păcate însă discuțiile care, după părerea mea, au mult fond - chiar dacă pe unii îi deranjează - ar trebui centrate în jurul uneia dintre teze ca să putem ajunge la un rezultat. Eu cred că începutul este configurația politică și, în accepțiunea noastră, a tuturor, configurația politică a unei Camere este configurația dată de vot, de votul universal exprimat de poporul suveran, că așa spune Constituția (nouă ni se par cuvinte mari dar, de fapt, acesta este sensul democratic) și acest vot constituie, în final, o configurație politică în momentul în care Camera Deputaților se constituie în grupurile ei parlamentare. Dacă este așa, tot ce derivă de aici în colo trebuie să respecte acest vot, până la viitoarele alegeri, atunci când vor fi ele, la termen sau nu.

Modificările de majorități care sunt conjuncturale și pot să dau multiple exemple, ca și modificările de linii politice a unora dintre grupurile parlamentare prin modificarea, chiar pe fond, adoptând alte doctrine, a unor partide prezente în Parlament (nu vreau să jignesc pe nimeni, luați-o doar ca exemplu pur teoretic) nu cred că pot să fie luate în considerație ca având valoare în urma votului popular exprimat la sfârșitul anului 2004, ca să luăm acest exemplu. Pentru că, stimați colegi, sunt convins că toți cei care au votat, Uniunea Partidului Social Democrat, pe vremea aceea PUR-ul, partid care astăzi se numește Partid Conservator, deci care și-a modificat și linia și doctrina, au decis atunci, deși se discută în plan teoretic dacă a fost o alianță electorală sau o alianță politică, au decis pentru un program comun propus la data respectivă de către partidele care erau asociate într-o alianță electorală. O definesc ca atare, nu-i spun mai mult. Cum voturile adresate unui partid, pe vremea aceea social-democrat, aparținând familiei Social- Democraților Europeni au fost, după părerea, voturi acordate unui partid social democrat care se afla...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Canacheu!

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

...care se afla, în timpul acela, în opoziție și care se exprima într-un anume fel.

Această configurație este singura pe care o putem lua în considerare dacă nu vrem, pur și simplu, să ne batem joc, dacă nu vrem să aruncăm peste bord, cu cinism, opinia celor care au votat listele, că mai avem un drum încă până la vot uninominal care sper, sincer, să fie adoptat.

Deci, din acest punct de vedere, această configurație a constituit și a dat o rezultantă în conducerea Camerei Deputaților. O să vă amintesc unora dintre colegii mei cu vechime mare în Parlament că, la începutul parlamentarismului românesc, după '90, Birourile permanente erau alese pentru întreaga perioadă a mandatului. Soluția ca președintele să fie ales, pentru consecvență și stabilitate politică pe întreg mandatul, deci, să rămână pentru întreg mandatul, și celelalte funcții din Birou să fie alese pentru o sesiune a fost o soluție care a rezultat din faptul că grupurile parlamentare reprezentau fracțiuni care dădeau jumătăți sau sferturi de sesiune, deci, care nu puteau fi luate în considerație la configurația Parlamentului.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mai aveți 30 de secunde, domnule deputat, vă rog să vă pregătiți de încheiere.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

O să încerc să rezum, domnule președinte.

În condițiile acestea, cu siguranță că cel mai util lucru ar fi să ne întoarcem, cum se vehiculase acum câteva săptămâni și acum câteva luni, nu la electorat, ci cu ochii și cu sufletul la momentul electoral, să luăm în considerație cu seriozitate care au fost voturile atunci și să vedem dacă tezele noastre, pe care astăzi încercăm să le impunem, uneori în pofida Constituției, sunt corecte sau nu. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

N-aș fi vrut să iau cuvântul, dar s-a făcut o gravă confuzie și eu cred fundamentală, în raport de ceea ce s-a susținut în general până acum și de ceea ce am susținut eu în mod special.

Un tânăr coleg de la PSD, care pretinde că a citit o carte în timpul acestei pauze de consultări, a vorbit despre modul în care se creează o altă structură politică a Camerei, prin alianțe conjuncturale de moment ș.a.m.d. Ei, aici este eroarea fundamentală, care a dus la tot acest clinci în dezbaterea regulamentului! Configurația politică ne-o dă electoratul și ea nu se schimbă pe parcursul întregului mandat, a înțelege altfel înseamnă că această Cameră va lucra în bătaia vântului! Că schimbăm sau nu președinții - și nu intru în această dispută deocamdată - este una, dacă schimbăm Birourile permanente, schimbăm președinții de comisii, schimbăm birourile comisiilor, înseamnă că nu ne ocupăm decât să ne schimbăm unii pe alții.

În aceste condiții, aș vrea să operăm cu noțiuni exacte. Este vorba, pe de o parte, de structura politică a Camerei, dată de vot; pe de altă parte, este ponderea votului, care se poate realiza prin anumite alianțe. O structură politică constituită trebuie să suporte democratic și ponderea unui alt vot care se realizează pe parcursul activității parlamentare, pentru că în activitatea parlamentară se poate schimba numai această pondere a votului - și am văzut cum se schimbă, dar în nici un caz structura politică.

Vă rog să mă iertați că nu mi-am epuizat tot timpul. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Domnule Iordache, nu v-a spus numele, a spus "un tânăr coleg", îmi pare rău. "Un tânăr coleg" se poate interpreta oricum.

Domnul Mihai Tudose.

Eu, de exemplu, mă consider "un tânăr coleg" al domnului Bolcaș... (Râsete, aplauze).

 
   

Domnul Mihai Tudose:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am început discuția de astăzi acum două săptămâni, cu anumite mari considerente, și am continuat-o astăzi cu patru sau cinci linii directoare la primul capitol, care, de fapt, e esența regulamentului sau, oricum, cea care naște mari discuții. Acum o săptămână sau două am auzit un distins lider de grup din partea dreaptă a sălii, care ne-a explicat, în vorbe foarte simple, să ne intre foarte bine în cap, că majoritatea face ce vrea. De acord cu dumneavoastră, așa este, face ce vrea, în anumite reguli, mantinele.

De asemenea, în ultimul timp, am fost cu toții martori la acuzații de genul că tot ceea ce se întâmplă rău în țara asta se întâmplă datorită Parlamentului. Am sesizat, mai mulți colegi, m-am numărat printre ei, că ordinea de zi nu a fost adoptată realităților țării și necesităților ei.

Și atunci, întreb președintele Comisiei de regulament de ce, printre cele 14 țări sau 28 sau nu știu câte a studiat, fiincă informarea aceasta este foarte subțire, domnule președinte, stimată comisie, 14 țări... Și un distins coleg spunea că astăzi sau săptămâna aceasta trebuie să fim mândri că avem reprezentanți în Parlamentul European. De ce la capitolul privind ordinea de zi, Comitetul ordinii de zi, nu s-a luat în vedere procedura de la Parlamentul European, prin care, odată cu ordinea de zi, vin liderii grupurilor parlamentare și se exprimă rațiunea pentru care au votat pentru o asemenea ordine de zi? Ca lumea să vadă, să înțeleagă toată lumea cine impune ca pe primul punct pe ordinea de zi să fie regulamentul și pe locul 11 inundațiile!

Intrând în subiect, s-a vorbit despre o majoritate conjuncturală. Și atunci, vă întreb, stimați colegi, majoritatea asta conjuncturală o verificăm ca pe cvorum? Vedem dacă nu cumva, știu eu, la pauză, poate, s-au mai schimbat niște opinii pe aici? Și atunci, cel care conduce ședința va trebui ca, în fiecare moment sau înaintea fiecărui vot, să vadă dacă chiar mai este președinte, dacă are susținere. Poate se poate schimba și în timpul votului, poate e acuzat de faptul că nu a dat cuvântul unui lider de grup și grupul respectiv îi retrage votul și îl schimbăm pe loc!

Am vorbit despre revocarea președintelui, dar știm cu toții și juriștii de aici ar putea să explice mai pe larg, dacă Comisia de regulament nu a făcut-o, poate președintele Comisiei juridice ne explică mai bine sau eminenții juriști din sală, despre caracterul sancționatoriu pur al revocării. E ca și cum în Codul Rutier ar spune că pietonul poate fi sancționat! De ce, nu spunem! E sancționat așa, când vrea cineva să-l sancționeze, că n-are șapcă!

Și a vorbit domnul profesor Bolcaș mai devreme (ilustrul nostru coleg, eu sunt mândru că sunt coleg cu domnia sa) despre "configurația politică inițială". Dumneavoastră susțineți că această configurație politică inițială poate fi schimbată și numărată zilnic, dar, după ce plecați din sală, dumneavoastră sau liderii dumneavoastră dau declarații despre lupta împotriva traseismului, despre respectarea votului electoratului, despre cât de important este să ne întoarcem din când în când cu fața la popor..., după ce, între timp, stăm cu spatele.

În acest sens, poate ar fi interesant ca, eu știu, domnul Vasile Pușcaș, care a luat contact cu foarte multe dintre Parlamentele europene, ale țărilor din Europa și chiar cu Parlamentul European, să ne explice cum funcționează aceste legi sau aceste probleme acolo.

Când a luat cuvântul domnul Dan Nica, ați râs, că vă spunea nu știu câte citate, din nu știu câte regulamente. Păi, stimați colegi, tot în râs, până la urmă, va trebui ca și noul regulament să aibă, ca și acesta, probabil, niște norme metodologice, ca să înțelegem ce vrem noi să facem în fiecare zi sau cum ne descurcăm în fiecare moment. Fiindcă, după ce, 4 ani, am discutat pe el, constatăm că, de fapt, avem 20 de mii de interpretări, la aceeași problemă, aceiași oameni.

Deci, solicit, de asemenea, pe toate aceste probleme pe care le-am ridicat, un punct de vedere, atât din partea Comisiei juridice, cât și a Comisiei de regulament.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Ultimul vorbitor la acest subiect, domnul Constantin Niță.

Domnule Nica, ați mai vorbit la subiectul ăsta! (Domnul deputat Dan Nica dorește în continuare să ia cuvântul.) Ba da, domnule Nica, ați vorbit!

Domnule Niță, dacă doriți să luați cuvântul? Dacă nu, trecem la votul primului amendament.

O.K, este în regulă.

Poftiți, domnule Niță.

Dacă vreți să conduc eu ședința, așa cum spune regulamentul, luați cuvântul; nu doriți, e în regulă.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule președinte,

Am ascultat foarte multe opinii ale colegilor mei, legate de validarea mandatelor, de conducerea ședințelor, de revocarea președintelui, de alegerea președintelui. Din păcate, sunt foarte multe lucruri pe care Comisia de regulament nu le-a aprofundat, nemaivorbind de faptul că Comisia juridică și-a bătut joc, pur și simplu, de acest lucru.

Deci, cred că președintele Comisiei de regulament și ceilalți colegi ai domniei sale trebuie să răspundă la foarte multe întrebări. Trebuie să răspundă la acele teze pe care colegii mei le-au expus, după cum nu ne-a explicat nimic, Comisia de regulament, care sunt raporturile dintre Parlament, dintre membrii Parlamentului și Guvern și Președinție, care sunt aceste raporturi în momentul ședințelor care au loc?

Deci, iată, sunt multe lucruri care au rămas nereglementate în acest regulament și cred că e o anumită superficialitate, care denotă faptul că actuala Putere și-a impus punctul de vedere prin forța votului. De altfel, constatăm că partea dreaptă a sălii, sigur, primește cu foarte multă bunăvoință pauzele de consultări ale Opoziției, eu cred că invers trebuia, dumnealor să ceară pauze de consultări, ca să vadă ce probleme se mai impun pentru a schimba acest regulament. Din păcate, cum să vă spun, cred că îi reținem în sală și dumnealor au foarte multă treabă pe afară.

De aceea, cred că ar fi necesar ca președintele Comisiei de regulament să răspundă la toate aceste teze, ca o problemă de procedură. Și vă rog să-i permiteți domnului președinte să răspundă la toate aceste întrebări, care nouă ni se par extrem de importante pentru a putea trece mai departe, la dezbaterea regulamentului.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu mulțumesc, stimate coleg.

 
   

Domnul Mircea Purceld:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnii Duvăz, Bolcaș și Tudose au ridicat aici câteva probleme, care, noi considerăm că trebuie clarificate mai îndeamănunt. De aceea, vă solicităm respectuos o pauză de 30 de minute. (Rumoare, vociferări, aplauze.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, la solicitarea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, 30 minute pauză, ne vedem la 19,20. (Aplauze ale Majorității. Se strigă: "Bravo!")

 
     

- după pauză -

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi, luați loc, vă rog, în bănci!

Domnule Tudor Marcu, aveți microfonul.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

După îndelungi dezbateri, la care am participat eu cu Purceld... (râde) și Grupul PRM-ului, am refăcut puțin ideea pe care am mai exprimat-o o dată, și anume, aceea că comisia, pentru care, încă o dată spun, am tot respectul și aceasta este o vorbă nedisimulată, directă și fără putință de tăgadă, indiferent de culoarea politică, oamenii ăștia au muncit mult și au făcut o treabă bună. Din nefericire, noi nu le dăm posibilitatea să ducă această treabă până la bun sfârșit. Lucru care ar fi perfect valabil pentru toată lumea: în primul rând, pentru domniile lor, că ar rămâne în istorie ca unii dintre cei care au făcut unul dintre cele mai bine reprezentate și argumentate rapoarte din câte au fost date în ultimul timp în Parlamentul și, în al doilea rând, pentru noi, că avem mai multă posibilitate să analizăm ceea ce am solicitat, în cunoștință de cauză mai multă, astfel încât să putem hotărî mai bine, spre binele nostru, al parlamentarilor, pentru că binele nostru este și binele poporului.

Acum, de ce am făcut această alegație? Acest regulament, de fapt, ne folosește numai nouă, dar dacă noi suntem de acord cu noi înșine că este un regulament bun, în virtutea căruia sau în baza căruia noi putem să ne desfășurăm activitatea în bune condițiuni, să nu mai avem sincope legislative, ba, mai mult decât atât, să facem legi bune și aplicabile corect, astfel încât să nu se mai certe procurorul cu avocatul în fața judecătorului, toți trei având dreptatea lor, deci, dacă acest lucru se va întâmpla, e un deziderat pe care și-l dorește orice om normal în țara asta, într-adevăr, acest regulament va putea fi benefic pentru un popor întreg. Deci, n-am făcut, așa, chiar o glumă excesivă, cu toate că se poate interpreta.

În final, am căzut de acord că nu este chiar ce am dorit noi la acest regulament, în principal, datorită faptului că nu este argumentat cu exemplificările cerute de noi din Parlamentul European (iată, avem acum 35 de membri acolo, puteam să obținem rapid chiar prin domniile lor astfel de informații), nu este suficient de bine argumentat cu exemple care țin de regulamentele altor Camere similare din țările Uniunii Europene și nu numai. Iar ceea ce domnul Cristian Rădulescu a invocat, faptul că noi putem să intrăm pe internet și să ne căpătăm informațiile care cum vrea, îl informez pe domnul Cristian Rădulescu de faptul că, între noi fie vorba, cea mai mare parte a celor prezenți aici nu prea au ușurință în a naviga pe internet. Una. A doua, faptul că este altceva când eu, cel care judec aici 600 de legi pe an, așa cum am văzut o statistică și alte câteva mii, nu știu câte, care au fost respinse, eu nu pot să umblu la internet la fiecare, să-mi fac vraful de documente.

De aceea, fiecare comisie are datoria să-și facă pentru ea însăși întâi și pentru noi benefic, ulterior, documentația necesară. Tocmai acest lucru l-am cerut. Și dacă n-au izbutit încă să ne ofere o asemenea documentație, eu socotesc că nu e încă timpul pierdut, pentru că știu că o au. Între noi fie vorba, chiar eu am o astfel de argumentație, în privința unor țări, dar referitoare numai la un singur articol.

Or, noi nu judecăm numai un singur articol, de fapt, nimeni dintre noi nu are pretenția să spună că noi stăm aici, atâtea capete luminate și cu performanțe uluitoare pentru unii dintre noi (bine, trec peste gluma asta) uluitoare pentru ceilalți, intelectuale, să putem să stăm aici de câteva săptămâni și încă nu se știe cât, pentru un singur articol. Eu am informații numai despre acel articol, care este o mare aberație, știți bine la ce mă refer. Dar noi judecăm toate articolele pe care le-am pus în acest regulament și, ca atare, informația pe care o avem noi, dată de la comisia aceasta, nu este cea mai completă.

V-aș ruga atunci...

Imediat! Imediat termin! Îmi sunteți foarte simpatic, chiar dacă aveți mustață, semănați cu bunicul meu, că și el avea mustață... (Râsete.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Înseamnă că și eu semăn...

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Gata, domnule președinte, am terminat, știți bine ce respect vă port.

Și, ca atare, vă rog frumos să-mi dați voie să închei, cu o ultimă frază, aș reveni încă o dată -cu toate că e un pleonasm, ca să-l rog pe domnul Bivolaru și pe distinsa noastră colegă Olguța Vasilescu să facă efortul necesar și să împrăștie acele solicitări pe care le avem noi. Și, în cunoștință de cauză fiind mai bine (dar nu așa, e superficial), în cunoștință de cauză fiind, putem judeca mai bine, astfel încât să nu fim nevoiți să tot interpelăm de câteva zile bune, exemple, să știm și noi ce se întâmplă în Europa din punctul acesta de vedere. (Proteste în ce privește timpul.)

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte, asta m-am sfătuit eu cu domnul Purceld și am venit și v-am ținut de vorbă până acum, să aflați și gândurile noastre despre munca comisiei. Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Vasile Pușcaș.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Domnule Nica, am rămas singur, PRM-ul e reprezentat acum prin mine.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, v-am luat cuvântul.

 
   

Domnul Vasile Pușcaș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Reiterez încă o dată intenția noastră, a Grupului social-democrat, de a lucra foarte serios la acest regulament, pentru că regulamentul înseamnă în primul rând maniera în care Parlamentul se va prezenta în două ipostaze. Prima ipostază este aceea în fața cetățenilor și, dacă mergeți în stradă, auziți cuvinte de "degringoladă", "destructurare", vizavi de Parlamentul, iar dacă vă uitați în știrile de acum, după-amiază, la Strasbourg, aflați că în Parlamentul din România este instabilitate. nici una, nici alta nu ne interesează.

A doua aserțiune pe care vreau să v-o prezint. În 2002-2004, când a fost Convenția privind Viitorul Europei, unul dintre dezideratele maxime a fost întărirea Parlamentelor naționale, ca expresie a suveranității și ca expresie a ceea ce s-a spus în Constituția europeană, "unitate în diversitate".

Ei bine, dacă noi avem probleme cu întărirerea rolul Parlamentului și a instituției parlamentare, avem o problemă foarte mare cu acea compatibilizare de care ziceam și cu alte aspecte. Dați-mi voie să mă refer la câteva dintre acestea.

În primul rând, conform tuturor constituțiilor europene și a ceea ce s-a prezentat aici, Parlamentul este expresia suveranității. Noi suntem expresia suveranității, datorită alegerilor. Dacă noi, această expresie a suveranității o tăiem pe felii, avem o foarte mare problemă cu integrarea noastră în Uniunea Europeană. Suveranitatea Camerei și a Parlamentului nu este nici suveranitatea majorității și nici a minorității, este suveranitatea tuturor, numai în felul acesta putem să funcționam și numai în felul acesta se validează Parlamentul.

De ce, în 13 cazuri din cele prezentate aici, nu se vorbește de revocarea președintelui Camerei? De ce, în toate aceste cazuri, se spune: "Președintele e ales pe durata mandatului" și se face referire specială la Birou, la membrii Biroului, cu ipostaze diferite? Pentru că în toate se spune, ca și la noi, că: președintele Parlamentului, președintele Camerei reprezintă Parlamentul, deci, reprezintă suveranitatea și, prin aceasta, este clar că președintele are acest atribut, de a ne reprezenta suveranitatea, are autoritate constituțională, domnilor colegi!

Dacă noi, această autoritate constituțională, o supunem, cum ziceați pe aici, "configurării politice permanente", aceasta înseamnă că noi dăm din start percepția de instabilitate a acestei instituții, că în interior și în exterior vom avea probleme foarte mari de credibilitate și asupra calității legislative, dar și asupra controlului parlamentar. Ce control parlamentar poți să realizezi, când divizezi suveranitatea? În nici un fel nu poți să faci un control parlamentar! Or, lucrul acesta este esențial pentru noi.

De aceea, vă propun, doamnelor și domnilor colegi, să luăm aminte și să facem încă o dată apel la toți care suntem aici. Ne gândim, fiecare își are porția lui de interes, dar interesul tuturor este să întărim Parlamentul național, ca să putem intra foarte, foarte puternic în ceea ce se numește parlamente naționale și structură europeană.

Dacă noi vom intra cu jumătăți de măsură, vă asigur că ne va judeca cetățeanul de pe stradă, cel care ne-a dat votul. Și cel care ne-a dat votul, încă o dată vă spun, nu l-a dat ca votul să fie divizat, decât în absolut procedurile decizionale în Cameră și nu în ceea ce privește sensul suveranității.

Încă o dată spun următoarea chestiune: noi, dacă vrem să venim cu procedura revocării, vrem să validăm excepția și nu regula care este în Parlamente naționale. Când validezi excepția, înseamnă că te supui din primul moment scrutinizării pe palierul acesta al instabilității.

Vă îndemn, doamnelor și domnilor colegi, în primul rând, să ne gândim la rolul Parlamentului și, în al doilea rând, să ne gândim la cei care ne-au trimis, că exprimăm aici cu toți suveranitatea și nu suveranitatea împărțită. Mulțumesc mult. (Aplauze ale deputaților din Opoziție.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Băeșu.

 
   

Domnul George Băeșu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am insistat foarte mult să iau cuvântul (rumoare în rândurile Majorității), pentru că atunci când am luat pauza pentru consultări în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, împreună cu colegii mei din Comisia juridică, bineînțeles, membri ai Partidului Social Democrat, ne-am dat seama cât de mult s-a greșit, în momentul în care Comisia juridică nu a tratat la modul serios acest aviz de legalitate și constituționalitate pe care trebuia să-l dea pentru proiectul hotărârii de modificare a regulamentului.

Și mă gândesc că ar fi putut să dureze mai mult de 15 secunde, poate chiar 20 de secunde, dacă Comisia juridică ar fi luat în calcul și acest material documentar privind modul în care sunt organizate Parlamente din democrațiile avansate, spre care tindem. Pentru că, iată, astăzi, ne confruntăm cu realități spre care tindem, pe care nu le-am luat în calcul și care ne depărtează foarte mult de ceea ce declarăm că vrem.

O să vă dau un singur exemplu...

Voci din Majoritate:

Ne interesează ce-i la noi!

 
   

Domnul George Băeșu:

Da, dumneavoastră aveți dreptate, noi, la Comisia juridică, trebuie să ținem cont de legislația și de Constituția românească, nu de cele străine, dar noi avem un țel, cel puțin așa îl declarați și dumneavoastră, acela de a aduce legislația românească în conformitate cu cea europeană. Și, în aceste condiții, cum putem noi să justificăm acum... domnul deputat Dan Nica (care, de altfel, a avut o prezentare deosebită), ne-a explicat astăzi că în Germania (și uitați că și germanii persistă în greșeala de a susține un Parlament bicameral), președintele uneia dintre aceste Camere se bucură de o prevedere potrivit căreia nu poate fi schimbat pe parcursul mandatului, tocmai pentru că este nevoie de un președinte care să se manifeste ca un președinte de Cameră și nu neapărat ca un membru al unui grup politic. Iar noi facem în așa fel încât o majoritate conjuncturală să poată oricând să schimbe președintele Camerei Deputaților!

Stimați colegi,

Eu vin și cu o propunere, pentru că am intervenit pe procedură, și anume, aceea ca să venim cu o modificare.

Știu că amendamente nu putem să mai facem în acest moment, dar noi astăzi am putea să dăm dovadă de înțelepciune, pentru că, de altfel, a văzut și colegul nostru, cel pe care-l regretăm foarte mult că nu mai participă zi de zi la lucrările Camerei, domnul ministru Eugen Nicolăescu, are de făcut niște propuneri privind modificarea Regulamentului, pentru că altfel nu s-ar mai putea pune în practică ceea ce-și dorește dumnealui, vizavi de votul prin corespondență al unor colegi și am putea...

Voci din partea dreaptă a sălii:

Aveți ceva de spus?

 
   

Domnul George Băeșu:

Da, am ceva de spus, și anume că astăzi domnul președinte al Camerei Deputaților să supună plenului propunerea mea privind prezentarea și votarea unor amendamente care nu au fost făcute la Regulament, în lumina și în cunoașterea unor fapte și a unor realități care au apărut pe parcurs. (Vociferări în partea dreaptă a sălii).

Și aș vrea, domnule președinte, ca votul vizavi de această propunere să se desfășoare nominal și vă rog să țineți cont și de prezentările pe care domnul Nicolicea le-a făcut și care, de asemenea, ar trebui supuse la vot. (Gălăgie în partea dreaptă a sălii).

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, stimați colegi.

Comisia? Vi s-a cerut să faceți anumite... Domnule deputat, vă rog, luați loc.

 
     

Domnul Dan Nica (din sală):

A vorbit de mine!

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Comisia, vi s-a cerut să faceți anumite precizări. Vă rog. Am dat cuvântul comisiei, domnule deputat.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

S-au ridicat mai multe probleme de către colegii antevorbitori. Suntem obligați să ...

 
     

Domnul Victor Viorel Ponta (din sală):

Nu se aude! Reluați, vă rugăm de la început!

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Vă rog. Aceste probleme ridicate de către colegi sigur că obligă comisia, în unele situații, să dea câteva răspunsuri. Sunt lucruri care sunt interesante, sunt alte lucruri care se pare că rezultă la o citire mai puțin atentă a raportului pe care această comisie l-a făcut, cu greșelile inerente pe care le-am explicat și pentru care ne-am cerut scuze.

Aș prefera să o luăm într-o oarecare ordine. Domnul deputat Bolcaș a făcut o propunere inițială de condiționare la art. I, de condiționare a intrării în vigoare a raportului respectiv, a proiectului de hotărâre, după consultarea Curții Constituționale.

În cadrul comisiei suntem șapte membri, fiecare reprezentăm un grup parlamentar, v-am spus-o și la începutul dezbaterii, o repet și cu această ocazie. Fiecare dintre noi avem un vot.

Sigur că a fost plăcut să lucrăm în această comisie în foarte multe situații, când amendările sau propunerile care s-au făcut au obținut consensul membrilor comisiei. Deci, votul a fost unanim. Au fost și situații când acest vot nu a fost unanim. Deci, această democrație în interiorul comisiei a funcționat permanent.

Din punctul acesta de vedere, sigur, comisia a trebuit să ne sfătuim între noi, ce poziție am putea să luăm în configurația existentă la momentul când s-a făcut propunerea și cu o majoritate care s-a configurat în acel moment, sigur că comisia s-a pronunțat pentru amendamentul propus de către domnul Bolcaș. Domnul Bolcaș a ridicat problema configurației politice inițiale. Pe parcursul dezbaterilor am observat că în ceea ce privește una din principalele motivații ale revocării s-a făcut o confuzie de către antevorbitori, confundându-se majoritatea politică cu configurația politică inițială. Sunt două termene total diferite.

Din acest punct de vedere, configurația politică inițială este un amendament pe care această comisie și l-a însușit în unanimitate, considerându-se de data aceasta că trebuie explicitată această configurație politică, care s-a realizat la data de 13 decembrie 2004, o dată cu constituirea Camerei Deputaților. Și ținem să vă informăm că această configurație politică, la această dată, este tot aceea inițială, respectiv P.S.D. - 113 membri, mandate; P.N.L. - 64 de mandate; P.D.-ul - 48 de mandate; P.R.M.-ul - 48 de mandate; U.D.M.R. - 22 de mandate; P.U.R., respectiv acum Partidul Conservator - 19 mandate; Minorități - 18 mandate. Aceasta este configurația politică inițială a Camerei Deputaților și în acest consens vom discuta de acum înainte pe acest nou model de regulament.

În ce privește problemele ridicate de către colegul Stanciu, criterii privind realizarea sau constituirea grupurilor parlamentare. Principalul criteriu a fost criteriul politic. (Gălăgie în sală). Este cazul să fac o pauză pentru reintrare triumfală?

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog, continuați.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Aceste criterii sunt criteriile politice care rezultă din listele de partid, din lista formațiunilor politice și aici este vorba de U.D.M.R. în mod explicit, de lista alianțelor politice și lista alianțelor electorale. S-a stabilit în continuare că grupul minim trebuie să fie format din 10 membri. Dacă acest formațiuni, aceste partide, de la caz la caz, pe parcursul legislaturii, nu mai întrunesc numărul minim, acestea se pot uni între ele, pot realiza grupuri mixte sau pot să se afilieze la grupuri deja existente. Acesta este, în mare, răspunsul pe care i-l dăm domnului Stanciu și în condițiile acestea, sigur, se adaugă la aceste grupuri și Grupul Minorităților.

Partidele care nu au obținut mandate în Parlament, în Camera Deputaților, nu pot constitui grupuri parlamentare prin migrația membrilor acestei Camere. Aceasta este o problemă de principiu pe care comisia și-a însușit-o în continuare, în unanimitate.

Domnul Nica, sigur, colegul Nica ne-a dovedit reale calități în descifrarea în limba fiecărui Parlament, fiecărei națiuni, a acestor Regulamente. Îl anunțăm că avem la comisie și Regulamentul în limba japoneză, dacă vrea să încerce... Dumnealui ne-a criticat, pentru că există câteva lacune în ce privește nota informativă, am multiplicat această notă și, în condițiile acestea, domnule Nica, o aveți la dispoziție, sper să vă satisfacem.

Domnul Iordache a făcut, într-adevăr, iarăși trimitere, din eroare, la configurația politică. Avem un nou concept. Și aici țin să vă declar în mod foarte deschis: n-am reușit să cădem de acord în cadrul comisiei pe acest nou concept, și anume noua majoritate politică. Acesta este noul concept. În aceste condiții, sigur că așteptăm, din punctul de vedere al Camerei, să clarificăm acest nou concept în cadrul comisiei. Nu s-a reușit, au fost voturi pentru, voturi contra și nu s-a reușit să se clarifice acest aspect.

Domnule președinte, pentru această nouă configurație politică, această nouă majoritate politică, trebuie ca acești lideri ai grupurilor parlamentare să realizeze în perioada imediat următoare o dezbatere între dumnealor, pentru ca să se cadă la un consens în ce privește definirea noii majorități politice. Este un moment de blocaj în cadrul Regulamentului. Nu putem să vă punem la dispoziție definiția noii majorități politice!

În aceste condiții, vrem să vă spunem că acest proiect de regulament are o serie de probleme care se cer a fi descifrate în cadrul dezbaterilor respective și, sigur, suntem convinși și conștienți, comisia, că vom avea de lucru în continuare pentru a clarifica, pe ideea că se vor trimite la comisie foarte multe din problemele neclarificate în Regulament.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat. Nu, domnule deputat. (Se adresează domnului deputat Dan Nica).

 
     

Domnul Dan Nica (din sală):

Mi-a spus numele!

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

V-a spus numele, bun! Drept la replică. Aveți 30 de secunde drept la replică.

 
   

Domnul Dan Nica:

Domnule președinte,

Sper că nu o să-mi puneți pumnul în gură, cum ați făcut-o mai devreme. Și vreau să vă spun că aceasta este o caracteristică a dezbaterilor noastre. Dacă l-am fi lăsat pe domnul Bivolaru și ceilalți colegi din comisie să ne prezinte raportul, așa cum ar fi fost normal, dacă ne-ar fi respectat votul pe care noi l-am dat, care era de 10 minute, din fiecare Parlament, din fiecare țară, n-am fi avut acum această problemă. Și vreau să vă spun că intenția pe care am avut-o a fost aceea de a corecta aceste erori care au fost făcute, pentru că am avut colegi de-ai mei care pe bună dreptate mă întrebau: "Domnule, dacă spune și în Germania într-un anumit fel, noi de ce să fim contra, P.S.D.-ul? Doar așa, ca să fim contra?". Și le-am spus: "Măi, oameni buni, ia uitați ce scrie aici?". Și le-am citit. Și vreau să vă spun că situația este mult mai complicată. Doar în cele 15 țări membre inițiale ale UniuniiEuropene, la care s-au adăugat cele 10 țări candidate, situația este foarte clar stabilită. Și m-ați oprit atunci, domnule președinte de ședință, în mod brutal, la lit. g), pentru că după aceea urma Portugalia, unde situația, de această dată, era și mai bine clarificată. Pentru că în Constituție se spune clar că președintele Parlamentului reprezintă țara respectivă și reprezintă țara din punctul de vedere al conducătorului forului democratic din această țară. Iar în Constituția spaniolă, lucrurile sunt și mai bine clarificate și dacă l-ați fi lăsat pe domnul Bivolaru să spună...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, ați depășit timpul!

 
     

Domnul Dan Nica:

...ați fi știut acest lucru! (Gălăgie în partea dreaptă a sălii).

Voci din partea P.S.D.-ului:

Bravo!

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă mulțumesc. Poftiți în bancă. Vă mulțumesc. Și pe dumneavoastră vă rog să aveți răbdare... Luați loc, domnule deputat. A fost un drept la replică, am încheiat discuțiile pe această temă. Luați loc. Suntem la Capitolul I "Organizarea Camerei Deputaților", titlul. (Gălăgie în sală).

Dacă există observații la titlu? Suntem în timpul dezbaterii. Capitolul I - "Organizarea Camerei Deputaților".

La titlul Capitolului I dacă există observații? Nu există. Aveți observații? Vă rog. (Gălăgie în sală). Vă rog frumos, stimați colegi, să faceți liniște!

 
     

Domnul Mircea Man (din sală):

La cine crezi că te dai mare?!

 
   

Domnul Dan Nica:

Domnule președinte,

Sper că nu ați auzit ce a spus colegul din dreapta sălii. Ar fi un lucru absolut regretabil. Și vreau să vă spun că este cel puțin jignitor pentru noi ca, în ziua în care euroobservatorii s-au prezentat la Strasbourg, vor merge la Bruxelles, noi să dăm această notă.

Vă rog, domnule președinte, ca înainte de a-mi da cuvântul, să-i cereți colegului care mi s-a adresat în acest mod, pe care l-ați auzit și dumneavoastră, să-și ceară scuze.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, n-am auzit cum vi s-a adresat și care coleg... Ați spus că aveți o intervenție la titlul Capitolului I.

 
   

Domnul Dan Nica:

Îmi pare rău că nu știu cum vă cheamă! Vă rog să vă ridicați în picioare și să spuneți dacă vă cereți scuze! (Râsete în sală).

Voci din partea P.S.D.-ului:

Mircea Man!

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog să-mi permiteți să conduc ședința. Dacă nu aveți observații la titlu, am să vă iau microfonul.

 
   

Domnul Dan Nica:

Domnul deputat Man, domnule președinte de ședință, m-a jignit într-un mod inacceptabil. (Gălăgie în sală).

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, n-am auzit despre ce este vorba. Dacă aveți o problemă, vă rog, Comisia juridică, de disciplină și imunități este pentru asemenea incidente.

 
   

Domnul Dan Nica:

Domnule președinte,

Vă rog să luați notă că mă voi adresa Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Este sub demnitatea mea să repet o expresie care nu se utilizează nici măcar în zona de mahala. Zona de mahala este o zonă, de regulă, săracă. Aici este vorba de un limbaj suburban, de mitocănie.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog foarte mult, dacă aveți vreo intervenție la titlu?

 
   

Domnul Dan Nica:

Domnule președinte, vă rog să constatați că în aceste condiții nu poate fi nici măcar vorba ca cineva să poată să pronunțe ceva la subiectul pe care îl avem astăzi.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog frumos să poftiți în bancă, v-am luat microfonul.

Stimați colegi,

Suntem la Capitolul I - "Organizarea Camerei Deputaților".

Dacă există intervenții? Domnul Ponta.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Domnule președinte,

Pentru că dumneavoastră conduceți ședința, spre nemulțumirea colegilor noștri din Grupul Social Democrat, vă rugăm să faceți aplicarea art. 143 din Regulament, care spune, îmi dați voie să citez, ca să fie foarte clar: "Președintele Camerei Deputaților cheamă la ordine pe deputații care tulbură dezbaterile sau creează agitație. El poate întrerupe ședința când tulburarea persistă și poate dispune eliminarea din sală a persoanelor care împiedică în orice mod desfășurarea normală a lucrărilor". Cred că a fost clar. Dacă doriți să reiau? Și vi-l citesc din nou articolul. Deci, doriți să reiau, domnule Tabără? Articolul 143...(Gălăgie în sală).

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, am reținut art. 143. Vă mulțumesc.

Domnul Băeșu.

 
   

Domnul George Băeșu:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Vă reamintesc că în cuvântul meu, care a fost scurt și nici nu am înțeles de ce i-a iritat atât de mult pe colegi, v-am rugat să supunem plenului Camerei Deputaților propunerea să fim de acord cu formularea de amendamente, înainte de a fi prea târziu, pentru că documentarul prezentat de colegii noștri ne-a demonstrat că nu am luat în calcul, nu am luat în dezbatere câteva lucruri care îndepărtează foarte mult de ceea ce spunem noi, că ne dorim să devenim membri ai Uniunii Europene. Vă reamintesc, stimați colegi, că un parlamentar european apropiat dumneavoastră ...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat, îmi aduc aminte propunerea dumneavoastră...

 
   

Domnul George Băeșu:

Baroneasa Nicholson, domnule președinte, chiar a lăudat în aceste zile parcursul din ultimul timp al României și ar fi păcat ca pe baroneasa Nicholson noi să o deranjăm acum.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog să poftiți în bancă. Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Capitolul I, titlul - "Organizarea Camerei Deputaților".

Voturi pentru, vă rog? (Gălăgie în sală).

Vă rog, faceți liniște în sală.

134 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 72 voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

Secțiunea I - "Constituirea Camerei Deputaților". Domnule deputat, nu v-am dat cuvântul.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Motivez votul.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, nu v-am dat cuvântul, vă rog să poftiți în bancă.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vreau să-mi motivez votul.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog să poftiți în bancă.

 
     

Domnul Marcu Tudor:

Vreau să-mi motivez votul.

 
     

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog să poftiți în bancă.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Știți de ce? Este important, o să vedeți.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

La procedură există motivarea de vot. La votul final există, poate, motivarea de votul unui capitol, nu la fiecare vot în parte.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Odată cu modul acesta de exprimare fac și procedură și o propunere.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Aceasta ca procedură, dar nu ca motivare de vot.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Da, dar ca să fac propunerea trebuie să spun de ce n-am votat.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog, dacă aveți vreo propunere procedurală.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Pentru că în această rumoare nu am putut să mă concentrez asupra votului. (Râsete în sală).

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, haideți să fim serioși, vă rog mult! Vă rog foarte mult, vreau să fim serioși. (Aplauze).

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Și, ca atare, vă rog să încheiați ședința, că este ora 20,00.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog să-mi permiteți să conduc eu ședința... Vă rog, luați loc în bancă, n-am declarat închisă ședința.

Secțiunea I - "Constituirea Camerei Deputaților". La titlu dacă există intervenții pe titlu? Nu există.

Cine este pentru titlu? Vă mulțumesc. Vă rog, votați. 134 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 76 voturi împotrivă.

Abțineri? 16 abțineri.

Titlul Secțiunii I a fost adoptat.

Mâine continuăm la ora 9,00 cu art. 1. Vă mulțumesc. Declar ședința închisă.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 20,02.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 24 iunie 2019, 16:54
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro