Plen
Ședința Camerei Deputaților din 27 septembrie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.133/04-10-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-04-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 27-09-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 27 septembrie 2005

26. Dezbateri asupra Proiectului de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților.  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

În această după-amiază, conform programului, reluăm dezbaterea hotărârii privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților. Am terminat dezbaterile generale, urma comisia să-și prezinte punctul de vedere la sfârșitul dezbaterilor generale.

Domnule președinte,

Domnule Buda, înainte de a trece la punctul de vedere al comisiei.

Aveți microfonul.

Domnul Daniel Buda:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propun ca potrivit art.100 din Regulamentul Camerei Deputaților să stabilim ca și durată de intervenție, având în vedere numărul mare de articole care sunt supuse modificării și numărul mare al amendamentelor, ca fiecare intervenție să fie limitată la 1 minut. (Vociferări în sala de ședințe, în partea Grupurilor parlamentare ale PSD și PRM.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Niță.

Domnul Constantin Niță:

Domnule președinte,

Noi suntem în dezbaterea unei hotărâri care este foarte importantă pentru Parlamentul României și pentru viitoarea activitate a acestui for legislativ. nu putem să ne batem joc și să cerem un minut. Poate... de ce n-a cerut domnul deputat o secundă, ca să nu... așa cum ați trecut prin Comisia juridică, de disciplină și imunități, probabil așa doriți să faceți și acum. Deci, în mod categoric, conform regulamentului, noi dorim să facem dezbateri serioase pe fiecare articol din acest regulament.

Prin urmare, domnule președinte, vă rog să nu limitați timpul de dezbatere.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Art.100 alin.2 spune că: "la începutul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative se poate stabili și altă durată a intervenției". Primul comentariu este că încă nu am început dezbaterea, având în vedere că și comisia trebuie să ne facă o informare, iar a doua chestiune pe care vreau s-o invoc, ca să nu mai fie discuții pe viitor, toată lumea știe că astăzi și în continuare discutăm regulamentul și nu discutăm altceva și aș ruga să vă uitați la art.140 alin.2 care spune că: "prevederile alin.1 se aplică și în cazul în care se cere cuvântul în "probleme privitoare la regulament.", or, tot ce discutăm, este vorba de regulament, e clar că ne încadrăm în art.140 cu alin.2 și care face trimitere la art.140 cu alin.1 care spune că un deputat poate să răspundă oricând în acest scop. Iar în ceea ce privește..., fiind vorba de regulament, e clar că poți să intervii oricând, iar art.100 alin.2, dacă s-ar citi mai departe, s-ar vedea cum se înscriu la cuvânt deputații, cum vin pe rând, spun dacă sunt contra sau pentru, iar că durata este, de regulă, 5 minute.

În ceea ce privește limitarea, limitarea duratei luărilor de cuvânt cu art.139 este atributul președintelui Camerei Deputaților.

Deocamdată, poate mai revenim pe această temă, nu am început dezbaterea pe articole, suntem doar la informarea pe care trebuie s-o facă comisia, în cazul în care comisia n-a uitat că plenul Camerei Deputaților prin vot a stabilit că la începutul fiecărui capitol dezbătut să ne prezinte o informare orală, pentru că au respins informarea în scris. Informarea în scris, după părerea mea, scurta timpul pentru că ni se distribuia și o studiam acasă, pe când informarea orală duce la întinderea duratei de timp, având în vedere că se vor isca discuții. Deci nu am înțeles de ce reprezentanții alianței au dorit să lungească discuția, chestiunea este că deocamdată propunerea domnului Buda nu cred că poate fi supusă la vot.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Bolcaș.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mărturisesc, domnule președinte, că mă temeam de o asemenea intervenție făcută în litera regulamentului, dar nu în spiritul său. Mă temeam, pentru că eu am considerat și consider și acum că este vorba de o cerere jignitoare. Este jignitoare pentru fiecare parlamentar în parte care este interesat să-și propună punctul de vedere despre actul fundamental care îi reglementează activitatea. Este jignitoare pentru ideea de regulament.

Pentru că, domnilor deputați, independent de punctul de vedere al unora care încearcă să dilate timpul, independent de punctul de vedere al altora, care încearcă să-l constrângă, există o realitate, regulamentul este al nostru și noi ni-l facem și nu ni-l facem nici cu pumnul în gură, și nici cu amenințarea timpului care vine sau trece.

Așa că, domnule președinte, prevederea actualului regulament este chibzuită. Alin.2 vorbește despre faptul că o intervenție are, de regulă 5 minute. Noi avem încredere în capacitatea și buna-credință a președintelui care conduce lucrările de a limita, atunci când, evident, vorbitorul nu are ce să ne mai transmită, și a permite chiar peste regula de 5 minute, atunci când se transmite un punct de vedere sănătos. Însă, a limita de la bun început înseamnă a ne limita pe noi înșine, ori așa ceva nu vom admite.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Stanciu. Procedură.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați deputați,

Domni deputați din sală:

Adresați-vă și băncii Guvernului!

Domnul Anghel Stanciu:

Onorați miniștri, (În banca Guvernului nu este nici un m ministru. Râsete în sală.)

Evident că în ultima vreme ne-am obișnuit cu dezbateri foarte scurte - 26 de minute, la Comisia juridică, de disciplină și imunități - 26 secunde, mă scuzați, 15 secunde la moțiunea privind învățământul. Acum sunt surprins de două lucruri.

Primul. Domnul secretar Buda a cerut cuvântul fără a se preciza sau a precizat domnia-sa că dorește o chestiune de procedură. Eu am crezut, de undeva de acolo sus, și am coborât urgent, pe scări, că este vorba de o chestiune care privește Comisia pentru regulament; dânsul fiind secretar al Comisiei pentru regulament. Și, în loc de aceasta, a atacat o problemă de procedură.

A doua chestiune. Dacă am avut 26 de secunde, 15 secunde, surpriza mea a fost mare când a cerut un minut. E mult! Mă așteptam la 10 secunde sau la 5 secunde. Sau mă așteptam să facă o propunere. Să rămânem la regulamentul din iulie 1990, al normelor provizorii de desfășurare a activității a Adunării Naționale a Deputaților. Aceasta pentru că majoritatea articolelor sunt de acolo. Și atunci mă întreb: are sens să pierdem timpul când acestea s-au dospit aproape 15 ani sau nu?

Eu cred că da, și cred că da, pentru că dincolo de ce spunea distinsul coleg Bolcaș privitor la importanța regulamentului, noi trebuie acum, când 35 de colegi de-ai noștri sunt în hemiciclul din Parlamentul European, să dăm dovadă de maturitate, ceea ce cred că dăm, să dăm dovadă de responsabilitate, ceea ce cred că avem, și să compatibilizăm acest regulament cu cel european sau cu cel din majoritatea țărilor în rândul cărora noi vrem să ajungem.

De aceea, rămân la ideea că prevederea de 5 minute este satisfăcătoare, nu cred că toate vor depăși 5 minute, dar sunt aricole care vă vor permite dumneavoastră și mie să fim ceea ce am fost votați, adică deputați, și nu servi unor comandamente impuse, pe care, mai devreme sau mai târziu, noi înșine sau fiecare în parte o să le repugne.

De aceea, stimate coleg, cred că ai făcut cu bună intenție propunerea, fără să te gândești că uneori dușmanul cel mai mare este graba și se poate întoarce împotriva noastră. Cred că vor fi amendamente, și respinse, care nu vor necesita nici o intervenție, cred că vor fi amendamente, și admise, care vor necesita multe intervenții.

Rămân la ideea că este Constituția acestei Camere, și valabilitatea unei legi, legitimitatea și reprezentativitatea ei rămân în vigoare atâta timp cât procedurile respectă voința celor care ne-au încredințat puterea. Adică, de a asigura dreptul fiecăruia să-și exprime opinia de la această înaltă tribună și dreptul majorității să-și asume prin vot responsablitatea.

De aceea, domnule președinte, cred că este dreptul dumneavoastră, în spiritul și litera regulamentului, de a considera intervenția domnului deputat Buda ca nefiind la obiect, pentru că dumneavoastră ați solicitat punctul de vedere al comisiei, și domnia sa nu are decât să intervină la chestiunile dinaintea începerii dezbaterii pe articole, așa cum spune regulamentul la art. 100 alin. 1. După aceea, vom putea pune în discuție punctul de vedere exprimat în scris și votat de noi toți la 100 alin. 2.

Închei, solicitându-vă, domnule președinte, cu toată condescendența, să-l invitați pe președintele comisiei să-și exprime punctul de vedere, deoarece răbdarea mea de atâtea zile în a asculta punctul de vedere al comisiei a ajuns la limită. Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnule deputat, aveți cuvântul. Mai avem un...

Voci din Majoritate:

Supuneți la vot timpul!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Dacă sunt colegi în sală care vor să se adreseze plenului sau mie îi rog să vină la microfon!

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Radu Emil Moldovan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

E mai mult decât surprinzător ceea ce s-a întâmplat în deschiderea ședinței, având în vedere că domnul secretar al comisiei, domnul deputat Daniel Buda, are o oarecare experiență juridică. Mă miră însă mai mult un anumit lucru, de ce dânsul a venit astăzi aici și s-a demascat, făcând dânsul această propunere, nemaitrimițându-l pe colegul la "înaintare", Știrbeț? (Vociferări, proteste.)

Dacă totuși ne-am învățat și considerăm că Regulamentul Camerei Deputaților este un lucru foarte important, e un lucru mai important decât situația rezolvării calamităților produse de inundații, decât legile prioritate pentru integrarea în Uniunea Europeană...

 

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof (din sală):

Du-te dumneata acolo!

Domnul Radu Emil Moldovan:

Domnule Gheorghiof, poate vă duceți la "Florica", dumneavoastră! Dumneavoastră, la "Florica", acolo vă e locul!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog să nu vorbiți cu sala! Domnule Gheorghiof, vă rog să nu stricați banca! (Râsete, vociferări.)

Domnul Radu Emil Moldovan:

Vă rog să mă scuzați, domnule președinte!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă dau cuvântul, după domnul deputat.

Domnul Radu Emil Moldovan:

Domnule președinte,

Vă rog să mă ajutați cu liniștea în sală!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Așteptăm să se facă liniște, domnule deputat. Vă rog, faceți liniște, domnul deputat vrea să se adreseze sălii! (Rumoare, vociferări.)

Mulțumesc, stimați colegi.

Domnule deputat, aveți microfonul.

Domnul Radu Emil Moldovan:

Da, revin.

Având în vedere poziția coaliției la guvernare, care a considerat că Regulamentul Camerei Deputaților este mai important decât alte priorități ale României și ale românilor, eu cred că este puerilă această propunere: ca problemele importante de regulament să fie limitate la un minut. Vă mulțumesc. (Aplauze ale deputaților din PSD.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat Valer Dorneanu, aveți microfonul.

Domnul Valer Dorneanu:

Distinși colegi,

Nu vă speriați, cei care ați vorbit de o oră, pentru că am să fiu foarte scurt, pentru a recupera excesul timpului folosit de către domnul deputat Stanciu, care, de obicei, vorbește mult, dar, e adevărat, cu folos.

Vreau să vă mărturisesc că e prima oară când sunt în dezacord cu distinsul meu coleg, domnul Bolcaș, - sper să fie și ultima oară -, care spunea că a fost surprins și că s-a temut de această propunere de scurtare. Eu am fost sigur de ea și vă mărturisesc că am fost sigur că o să o facă domnul deputat Buda. Pentru că dânsul a mai confiscat o dată Comisia pentru regulament, a închis-o înăuntru, în altă sală, s-a dus și i-a adus sandvișuri... Vreau să-i spun că, spre deosebire de comisie, în plen sunt 330 de deputați și îl va costa mai mult acest gest.

Lăsând gluma de o parte, nu înainte de a-l invita la o întrebare de reflecție, dacă dumnealui, ca un distins avocat - și o spun cu recunoaștere acest lucru - s-ar afla în fața unui complet de judecată și ar încerca să-și apere clientul și ar veni un președinte care să-i spună că are la dispoziție 30 de secunde sau un minut, cum ar reacționa?

Înainte de a reflecta la acest lucru, eu v-aș ruga pe dumneavoastră să reflectați la faptul că proiectul de regulament care ni se prezintă cuprinde foarte multe contradicții, foarte multe inadvertențe. Nu vreau să vă vorbesc despre ele, nici despre importanța regulamentului. în orice caz, este inadmisibil ca să vorbim despre legea noastră-cadru, despre documentul nostru care ne dirijează întreaga activitate și să fim limitați la un minut, pentru a remedia multiplele greșeli care s-au preconizat și ni s-au supus nouă votului.

Deci, aș ruga toți colegii noștri să voteze împotriva acestei propuneri. Dacă președintele de ședință va supune votului așa ceva.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Manda.

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În primul rând doresc să-i felicit pe colegii din Biroul permanent care au ținut cont de propunerea mea de săptămâna trecută, ca să nu blocheze activitatea Camerei și să discutăm în paralel proiecte de lege importante pentru țară, cât și acest regulament.

Din punctul meu de vedere, discutând acum despre propunerea domnului deputat Buda, pentru mine este foarte clar: ori nu știe să citească, ori nu știe să interpreteze ceea ce scrie. Pentru că art. 100 alin. 2, pe care dânsul îl invocă spune așa, - îl citesc pentru domnul Buda -: "Luarea de cuvânt a unui deputat cu privire la un text - da? - ce urmează a fi supus votului Camerei Deputaților are, de regulă, durata de 5 minute. La începutul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative se poate stabili și altă durată a intervenției".

Eu îmi aduc aminte că am discutat vreo câteva zile dacă ce discutăm noi acum la regulament este proiect de lege, propunere legislativă sau hotărâre. Dacă era proiect de lege sau propunere legislativă, exact așa cum scrie la art. 100 alin. 2 - și dânsul avea dreptul să facă această propunere -, trebuia să avem și noi un aviz al Consiliului Legislativ și celelalte proceduri pe care trebuie să le avem în vedere atunci când discutăm de legi. Atâta timp cât vorbim de modificarea regulamentului, care nu este asimilată unui proiect de lege sau unei legi, nu are dreptul să facă această propunere.

Prin urmare, domnule președinte, vă rog să nu țineți cont de propunerea domnului Buda și să nu supuneți la vot această propunere a domniei sale. Iar domnul Buda, atunci când mai are astfel de intervenții, îl rog să se mai consulte și cu colegi, care, poate, au mai multă experiență sau, dacă nu, să vină la Grupul PSD, că noi ne pricepem mai bine. Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Domnule coleg,

Aveți microfonul. Vă rog.

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Stimați colegi,

Colegul care a vorbit înainte îl acuza pe domnul Buda că nu știe să citească sau că citește insuficient. (Vociferări.) Că citește insuficient textul! Iată însă că dânsul face referire la o problemă din art. 100 alin. 4, și anume, a citat fraza potrivit căreia: "La începutul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative se poate stabili și altă durată a intervenției". Și a făcut referire la o discuție anterioară din plen, în care s-a susținut un punct de vedere diferit cu privire la natura juridică a regulamentului: dacă este sau nu lege, dacă poate fi asimilat unui proiect de lege sau unei propuneri legislative.

Fără îndoială că fac parte dintre aceia care susțin că regulamentul nu este lege și nu poate fi tratat ca atare. Numai că, revenind la dorința de a citi în întregime tot ce e de citit în problema în discuție, îi aduc aminte domnului deputat că e și 217, care, deși nu asimilează regulamentul cu proiectele de lege și cu o lege, arată clar că procedura privind modificările de regulament este cea prevăzută la art. 80-144.

După știința mea, 80 și 144 includ și art. 100 alin. 2, domnule deputat. Așa că nu mai faceți referiri, care, fără îndoială, nu au nici o acoperire în regulament, în întregimea lui. 217!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Domnule deputat.

Domnul George Băeșu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Observația colegului meu Claudiu Manda este corectă, este motivul pentru care am solicitat încă de la început să vin la microfon. Ideea mea a fost alta, și anume, aceea ca, după un sfârșit de săptămână în care cred că domnul Buda, colegul meu din Comisia juridică, a avut timp să reflecteze, și-a schimbat opinia vizavi de regimul juridic al acestui proiect de modificare a regulamentului. Și mă gândeam dacă n-ar fi nimerit, astăzi, datorită intervenției domniei sale, să supunem din nou plenului Camerei Deputaților votarea trimiterii acestui proiect de modificare a regulamentului la Consiliul Legislativ.

Vă mulțumesc frumos.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Domnul Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Manda nu are dreptate când spune: "Colegii noștri nu știu să citească sau nu știu să interpreteze!", ar mai trebui de adăugat că nu sunt nici atenți. Deci, să interpreteze nu numai art. 100 alin. 5, ar trebui să se uite și la art. 100 alin. 1, unde se face referire la discutarea articolelor.

Fie vorba între noi, n-am ajuns la discutarea articolelor, suntem în faza în care s-au încheiat dezbaterile generale, și la această fază, eventual, ar fi putut să propună respingerea în bloc a acestui proiect de regulament. Dar ar fi trebuit îndeplinită o altă condiție, care ar fi însemnat un raport negativ din partea comisiei, ceea ce nu s-a întâmplat.

În ceea ce privește termenul, luarea de cuvânt a unui deputat cu privire la un text se referă la articole. Și încă o dată vă spun că n-am ajuns la articole, vom vedea, când ajungem la articole. Deocamdată, comisia să nu dea bir cu fugiții și să prezinte ceea ce a fost obligată de votul plenului, și anume, informarea cu privire la primul capitol.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Sigur, citind regulamentul, rezultă clar că în ceea ce privește...

Domnule Hrebenciuc, vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule președinte,

Înainte de a trage dumneavoastră concluzia asupra aceastei propuneri a domnului Buda, vreau să vă învederez conținutul art. 100 alin. 4, în care, în plenul Camerei: "Președintele Camerei poate supune spre aprobare sistarea discuțiilor la articolul dezbătut". Deci, nu poate veni neapărat propunerea din partea unui deputat. Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă mulțumesc.

Înțeleg că nu mai sunt intervenții. Am să vă citesc câteva texte, ca să ne lămurim, pentru că această discuție poate reveni pe parcurs: "Președintele Camerei va da cuvântul oricând unui deputat pentru a răspunde într-o chestiune de ordin personal, limitând timpul acordat în acest scop" - art. 140.

"Prevederile alin. 1 se aplică și în cazul în care se cere cuvântul în probleme privitoare la regulament". Acesta este motivul pentru care am lăsat și las totdeauna toți colegii care vor să se refere la regulament, deci, pe procedură, să ia cuvântul.

Referitor la limitarea timpului, domnul Hrebenciuc m-a ajutat, în art. 100 alin. 4 spune clar: "Președintele Camerei poate supune spre aprobare sistarea discuțiilor la articolul dezbătut". Art. 139 alin. 1: "La propunerea președintelui Camera are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt în funcție de obiectul dezbaterilor".

Este evident că cel care poate să propună - și am mai avut această discuție în plen - sistarea dezbaterilor este președintele Camerei. Este adevărat că domnul Buda n-a făcut nici o neregulă, domnia sa are dreptul să propună președintelui o asemenea măsură.

Deci, nu sunt de acord cu cei care spun că domnul deputat nu putea să ia cuvântul acum, ba putea. Suntem aproape de începerea dezbaterilor pe articole și domnul deputat mi-a propus această măsură, să propun, cum spune aici "limitarea...", "altă durată", nu "limitarea", mă iertați, "altă durată".

Acum, eu sunt președintele de ședință astăzi, țin locul președintelui Camerei, mulțumesc domnului deputat Buda, mulțumesc colegilor care au luat cuvântul, însă nu am de gând să limitez, vom merge pe procedura generală în care se spune că, de regulă, durata luării unui cuvânt este de 5 minute, vă rog dacă sunteți dispuși să intrăm în ordinea de zi, dacă aveți alte probleme legate de regulament, sigur, conform art.140, pe care vi l-am citit, nu pot decât să vă dau cuvântul.

Domnul deputat Ovidiu Brînzan.

Domnul Ovidiu Brînzan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau doar să fac o observație referitor la cele discutate, fiindcă ne aflăm într-adevăr într-o situație oarecum particulară.

Discutăm despre noul regulament al Camerelor și, într-adevăr, după cum observăm, lucrurile nu se regăsesc întotdeauna ad-litteram în actualul regulament.

Suntem într-o situație în care într-adevăr se aplică regulamentul pe baza căruia lucrăm acum, dar se mai aplică și niște reguli ale bunului simț, se aplică cutumele parlamentare și se mai aplică practica din parlamentele internaționale.

Domnule președinte, referitor la ultima idee pe care o spun, practica din parlamentele internaționale, din parlamentele europene, ar fi fost extraordinar de bine dacă se accepta propunerea grupului nostru de a discuta de la început această practică, de a face informarea comisiei pentru regulament, de a ști cu toții cum se lucrează în alte parlamente când se schimbă un regulament, și probabil că aceste discuții care de multe ori sunt deplasate, exagerate, nu ar mai fi avut loc.

Vă reamintesc că grupul P.S.D. a solicitat în nenumărate rânduri această informare, nu am primit-o, și acesta este motivul pentru care pierdem vremea sau suntem acuzați că pierdem vremea, doar fiindcă colegii din actuala guvernare nu au acceptat o practică absolut europeană și absolut normală în orice parlament.

Referitor la criteriile bunului simț, care trebuie să funcționeze în Parlamentul României, subliniez ceea ce spunea cu multă distincție domnul deputat Bolcaș, trebuie într-adevăr să tratăm cu multă seriozitate noul regulament al Camerei, fiindcă acesta este Biblia, este materialul, este directorul care ne va ajuta să funcționăm de acum înainte, și sperăm să funcționăm mai bine, dacă tot ne-am asumat acest demers.

Iar în privința cutumelor parlamentare despre care vorbeam, domnule președinte, ele într-adevăr uneori exced acest regulament, dar în mod cert subliniază faptul că dumneavoastră, în momentul de față, ca președinte de ședință, sau oricând președintele de ședință este singurul care poate să propună sistarea, scurtarea sau diminuarea luărilor de cuvânt.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Cristian Rădulescu, aveți microfonul.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

După cum sigur că știți, interpretarea pe care ați dat-o în intervenția de mai adineauri este forțată atât pe textul regulamentului, cât și pe cutumă. Pe textul regulamentului, la art.100 există prevederi care vă dau și dumneavoastră dreptul să interveniți în ceea ce privește scurtarea discuțiilor, cât și Camerei. Art.100 alin.4, pe care l-ați citat, arată într-adevăr că puteți limita dezbaterea la articolul respectiv.

Iar 100 cu 2 arată ce poate face Camera la începutul discuțiilor, în ceea ce privește limitarea fiecărei intervenții. De la cinci minute, acel "de regulă", nu arată că sunt 3, 4 sau 7, 8 minute, pe medie 5 minute, ci că în general sunt 5 minute, dincolo de care trebuie să întrerupeți, dar după aceea se arată și excepția, că se poate stabili și o altă durată a intervenției, și asta desigur că numai Camera o poate face.

Deci, textul art.100, recapitulând, dă și Camerei dreptul, dă și președintelui dreptul de a limita dezbaterea când e vorba de dezbaterea pe articole. Asta în ce privește litera regulamentului.

În ce privește cutuma, până acum, niciodată când a fost vorba de reducerea dezbaterii pe un anumit articol, președintele nu a refuzat să supună votului Camerei această propunere și nu a luat Camerei Deputaților acest drept. și știu că dumneavoastră, cel puțin din ședințele anterioare, sunteți un strașnic apărător al cutumelor. fiindcă o dată, când am venit cu textul regulamentului și era foarte clar acel text și am cerut vot din partea Camerei, dumneavoastră mi-ați invocat cutuma, care a bătut de data aceea litera.

Păi atunci hai să ținem seama măcar de cutumă, dacă nu de literă.

Până acum, niciodată când s-a cerut limitarea dezbaterii, președintele nu a refuzat s-o supună plenului. De altfel, această prevedere știm de ce este băgată aici, tot din cutumă, fiindcă există dezbateri în ritm normal, fiindcă există dezbateri în regim de urgență și fiindcă mai există posibilitatea, și la asta se referă 100 cu 2, să fie niște dezbateri mai accelerate, atunci când Camera consideră și cere.

Deci, este o propunere făcută - cu un minut, și vă rog s-o supuneți la vot. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

100 cu 2 este valabil atunci când discutăm proceduri de urgență. Eu nu văd...vă lămuresc imediat.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Iordache, vă rog, nu vorbiți cu sala.

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Dumneavoastră, în calitate de președinte de ședință, trebuie să țineți cont de 100 cu 4, care spune foarte clar: "Președintele Camerei poate supune spre aprobare (...). Art.100 alin.2 este valabil atunci când discutăm proiecte de lege în procedură de urgență. nu avem nici o motivație pentru a discuta regulamentul în procedură de urgență și pentru a stabili un timp de dezbatere scurt sau foarte scurt. de ce nu vreți să discutăm exact cum s-a discutat în Comisia juridică? Poate stabilim 25 de secunde pentru întregul proiect, dacă vrem să discutăm.

Acest proiect de regulament trebuie stabilit și discutat într-un timp normal și de aceea, dumneavoastră, în calitate de președinte de ședință, sunteți singurul care puteți limita cuvântul oricăruia dintre deputați.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Domnule Rădulescu, aveți cuvântul.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte, o singură remarcă: aștept mai mult din partea grupului dumneavoastră când este vorba de interpretări ale regulamentului. Astfel de obiecții simpliste nu sunt pe măsura așteptărilor noastre. (Aplauze din partea Opoziției)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, faptul că ați făcut referire la mine spunând "grupul dumneavoastră", mă face să vă răspund din această postură. îmi pare rău că v-am dezamăgit, dar sunt convins că o s-o mai facem.

Domnul deputat Hrebenciuc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Îmi pare rău că domnul Cristian Rădulescu n-are capacitatea să sesizeze adâncimea a ceea ce spunem noi!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Mocanu.

Domnul Vasile Mocanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

O să rămâneți surprinși, dar eu am venit la microfon să dau o mână de ajutor colegilor de la Putere. Și vreau să rămână și în stenogramă, datorită faptului că am avut foarte multe discuții pe această temă, cu mulți colegi de la Putere.

Acest proiect de modificare a regulamentului a fost introdus pe ordinea de zi de către dumneavoastră. Dacă sunteți informați, și eu am o informație că la Senat ar fi o înțelegere ca în două săptămâni să se termine dezbaterea acestui proiect de modificare.

Eu, ca să vă dau o mână de ajutor, vă propun să depășim și ideile și procedurile Camerei-Senat, să anulăm discuția două săptămâni, pe proiectul de modificare al regulamentului, să dezbatem absolut toate proiectele pentru integrare, toate proiectele necesare pe care le avem pentru țară și eu cred că o să fim mult mai înțeleși de către cei care am fost trimiși în Parlamentul României.

La momentul care se cere o să vin și cu alte propuneri.

Vă mulțumesc mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat. Și dați-mi voie să vă urez "La mulți ani!" (Aplauze)

Domnul deputat Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Am să încerc să mă ridic la înălțimea pretențiilor domnului Rădulescu. Art.139 alin.1 este foarte clar și imperativ: "La propunerea președintelui Camera are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt în funcție de obiectul dezbaterilor."

Deci nu contest faptul că această limitare poate fi făcută de către Cameră, dar în mod imperativ propunerea pentru a fi supusă la vot trebuie făcută de către președinte.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, faceți liniște în sală, să poată vorbi domnul deputat. Grupul P.S.D., vă rog linște.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

N-aș fi intrat în această dezbatere, dar a fost o provocare, într-adevăr, făcută din partea liderului Grupului Partidului Democrat, în a aprecia calitatea firavă a intervențiilor noastre.

Și atunci o să-i spun, în sprijinul a ceea ce a spus domnul Nicolicea, aici trebuie coroborat 100 cu 2 unde, într-adevăr, "la începutul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative se poate stabili și o altă durată a intervenției", cu 132, în care președintele e suveran să propună așa ceva, și nu cineva din sală, nici secretarul comisiei.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Domnul deputat.

Domnul Mircea Dușa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu n-am venit cu regulamentul, dar cred că în Parlament un principiu trebuie respectat și în primul rând acela al luptei parlamentarului, arma acestuia fiind în primul rând cuvântul și nimeni și în nici o situație, sigur, există cele prevăzute de regulament, nu poate impune limitarea discuției în Parlament.

Eu nu știu cine are interes ca regulamentul să treacă ca gâsca prin apă, dar regulamentul este, așa cum se spune aici, Constituția Camerei și cred că toți avem interesul, fie că suntem în barca puterii sau cea a opoziției, să avem un regulament bun, care să lase loc la cât mai puține cutume. Dar nu pentru asta am ieșit la microfon.

Eu venisem, și cred că și colegii mei, foarte hotărâți să începem dezbaterea pe articole a regulamentului și constat cu consternare că cineva are interes să nu intrăm în dezbaterile pe articole și nu știu de unde a apărut această inițiativă la alianță și l-au pus la înaintare pe domnul Daniel, pentru a crea această dezbatere procedurală ca să nu intrăm pe dezbaterea regulamentului.

Eu cred că, așa cum s-a propus aici, este important să trecem la dezbaterea pe articole și pe domnul Daniel v-aș ruga să facă alte propuneri aici, mult mai viabile, și să nu încurce în a dezbate și a adopta articolele din regulament.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule Dușa.

Domnul Timiș.

Domnul Ioan Timiș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Într-adevăr, conform literei și spiritului regulamentului, se poate propune limitarea dezbaterilor pe un proiect de lege, hotărâre și așa mai departe. Dar eu am înțeles că această hotărâre a Camerei are substanță legislativă, are substanță de fond și aș dori s-o dezbatem cu prioritate. Nu înțeleg acum unde este acea substanță.

Evident, orice deputat, oricare ar fi el, are dreptul să propună limitarea timpului de dezbatere. Dar, aș vrea să vă atrag atenția că, în sensul, în spiritul și litera regulamentului, ar trebui să se întâmple acest lucru la articolele unde sunt amendamente și unde dezbaterea se prelungește peste termenul acordat regulamentar pentru fiecare deputat.

Și aș vrea să vă spun că principiul este acesta, termen de cinci minute, pentru că deputatul trebuie să se exprime de la tribuna Camerei. Iar faptul că doriți să limitați timpul de dezbatere, trebuie să aibă în spate și o motivație.

Eu din ceea ce ne-a spus domnul Buda am înțeles că și așa sunt multe amendamente și haideți să mergem cu mai multă viteză. Nu cred că acesta trebuie să fie sensul. Trebuie să existe o motivație, trebuie să existe o substanță pentru aceasta. Nu putem, haideți să ne grăbim, să trecem mai repede peste lucrul acesta.

La proiectele de lege dezbătute în procedură de urgență, evident acolo limităm timpul, și acel lucru îl face președintele comisiei sesizate în fond, nu oricare deputat. În concluzie, oricât am merge de la un articol la altul, oricât ne-am plimba cu o interpretare sau alta, esența este aceasta: deputatul are voie să se exprime în limita a cinci minute.

Limitarea termenului se poate face doar la amendamentele care se dezbat în Cameră, și pe articole, în speță pe articole, nu pe întreg proiectul de lege.

Mulțumesc pentru atenție.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi, decizia mea a fost luată, puteți să discutați foarte mult, de acum înainte, nu am de gând să mi-o schimb. Așa că propun să intrăm în dezbaterea de fond, îl rog pe domnul președinte al Comisiei pentru regulament să prezinte punctul de vedere al comisiei la finalul dezbaterilor generale, și după aceea vom intra în dezbaterile pe capitole.

Domnule Bivolaru, aveți microfonul.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În dezbaterea generală s-au ridicat câteva probleme care vizează atât conținutul, cât și modul cum a fost realizat... (din sală se aude rugămintea de a vorbi mai rar) Nu pot vorbi prea rar! ... cum a fost realizat acest proiect de modificarea regulamentului.

Sigur că am luat în considerare observațiile corecte care s-au făcut și o să încercăm acum foarte sintetic să prindem câteva puncte de vedere în legătură cu aceste observații.

În primul rând, s-a făcut observația că textele din raport în general conțin formulări neglijente sau formulări ambigue în legătură cu anumite proceduri. Am spus-o și la expunerea de motive pe care am prezentat-o și nu retractăm din partea comisiei acest lucru. În general, aceste texte, aceste necorelări din textele raportului și din textele proiectului se datorează în primul rând, și nu numai, dar în primul rând, acestei presiuni exercitate pentru a ne încadra în termenul de depunere a raportului.

Țin să informez Camera că la sfârșitul sesiunii din vară, la sfârșitul lunii iunie, această comisie a solicitat Biroului permanent un termen pentru definitivarea raportului și a propunerii legislative, în concordanță cu toate procedurile de lucru în cadrul comisiei.

Și termenul solicitat a fost în unanimitate aprobat în interiorul comisie de 1 octombrie.

Desigur că Biroul permanent, în înțelepciunea sa, a prescurtat acest termen la 1 septembrie, lăsându-ne ca pe perioada aceasta de vară, patru zile la începutul lui iulie, patru zile la sfârșitul lui august, să definitivăm tot acest volum de lucru.

Este responsabilitatea Biroului permanent în consecință și aș dori în mod amical și colegial să împărțim această disfuncționalitate sau această nerealizare în ce privește textele și incoerența unor texte, în egală măsură comisia și cu Biroul permanent.

În ce privește o observație destul de des realizată în cadrul dezbaterilor este cea legată de prevederile art.86 alin.2 și 3 privind domeniile de activitate ca primă Cameră sesizată, Camera Deputaților, și respectiv domeniile de activitate în calitatea de Cameră decizională.

În primul caz, când această Cameră este Cameră primă sesizată noi am realizat nouă modificări la vechiul regulament, îi spunem de-acum vechiul regulament, iar pentru cazul al doilea, la 86 alin.3, unde Camera Deputaților este Cameră decizională, am produs 11 modificări la aceste prevederi ale regulamentului.

Sigur că vor exista propuneri pro sau contra de menținere a propunerilor acestei comisii pentru regulament, și propunerea noastră este în final, pentru că aceste domenii se împart între noi și Senat și nu este exclusă situația să ne întâlnim pe aceleași domenii de activitate, ca primă Cameră sau Cameră decizională, datorită regulamentelor care se aprobă separat, să ne întâlnim pe același domeniu de activitate, este clar că va trebui să apelăm la Curtea Constituțională, care să departajeze foarte clar aceste domenii de activitate, pentru că există acest risc, să bătătorim aceleași cărări, în aceleași domenii, cele două Camere.

O a treia problemă vizează anumite situații în care procedurile de la Cameră sunt interdependente cu procedurile de la Senat. Aș vrea să dau numai un singur exemplu, pentru a ilustra ce înseamnă această trimitere, și m-aș referi la termenul constituțional de stabilire a aprobării tacite. S-a stabilit într-o anumită situație generală termenul de 45 de zile. Important este să știm că la Camera Deputaților aceste 45 de zile demarează de la un anumit moment, pe când la Senat, demarează de la cu totul alt moment.

Și procedura care se aplică la Senat dezavantajează și discriminează, aș putea să spun în mod convingător, discriminează pe toți parlamentarii care înaintează propuneri legislative care trec în primul rând pe la Senat, ca primă Cameră sesizată. În sensul că acest termen de 45 de zile se lungește în mod artificial la luni de zile. Și aici, domnule președinte, rugămintea ar fi ca cele două comisii, de la Senat și de la Camera Deputaților, pentru regulament să găsească o soluție într-o întâlnire comună la nivelul, bineînțeles, al înțelegerii între cele două Birouri permanente, pentru a ne corela acești termeni de activitate procedurală și a nu avea proceduri diferite pentru exact aceleași probleme, și care să creeze disfuncționalități, fie la Cameră, invers, fie Senatului.

Din această privință, sigur că așteptăm, pe parcursul dezbaterilor, ca toate aceste disfuncționalități, inclusiv cele pe care le-am traversat în această perioadă de când dezbatem acest regulament, să se regăsească în modificări în cadrul regulamentului, chiar pe modificările pe care noi vi le-am înaintat prin raport. Deci, ar fi bine să fim și înțelepți, pentru a nu bloca posibile modificări în acest regulament pe această literă a regulamentului și cutumă că în timpul dezbaterilor anumite amendamente nu au rostul să se facă.

Este rostul să se facă, având în vedere că tot regulamentul stabilește că o propunere mai interesantă și care are suficiente implicații în cadrul acestei economii a textului, poate fi trimisă din nou la comisie pentru un raport suplimentar, și comisia are dreptul să se pronunțe în termenul imediat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cap.I. Înainte de a intra la cap.I, am să supun discuției și votului dumneavoastră textul hotărârii, așa cum a fost el propus de către comisie.

"Hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților."

Procedură. Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

S-a format și s-a perpetuat o confuzie. Toți deputații au făcut propuneri de amendamente la regulament până la data de 30 august. După acea dată, s-au făcut propuneri de amendamente la regulamentul, așa cum a fost modificat prin actul comisiei.

Dar aici avem de-a face cu două acte juridice absolut distincte. Unul este regulamentul, pe de o parte, act cu caracter normativ, și altul este hotărârea, care este act individual de aprobare.

În aceste condiții, întrucât la hotărâre ca atare nu s-au formulat amendamente și nu s-au pus în discuție articolele sale de act individual, îmi permit să aduc, pe această bază, pentru că nu e vorba de discutarea unui act normativ la care se fac amendamente în condițiile regulamentului și se discută numai amendamentele, este vorba de un act individual al Camerei. E un proiect de hotărâre, așa cum sunt proiecte de hotărâre în domenii de politică și așa mai departe. Asta este o hotărâre în domeniul politicii Camerei.

Vă propun ca la acest proiect de hotărâre, în completarea art.1, și motivez această completare a art.1 de poziția pe care a avut-o delegația partidului nostru la întâlnirea cu domnul președinte al Partidului Național Liberal, Călin Popescu-Tăriceanu și cu fruntașii altor partide parlamentare, la singurul articol al acestui act normativ individual, să se adauge prevederea "în cazul sesizării Curții Constituționale cu privire la neconstituționalitatea unor modificări aprobate prin prezenta hotărâre, această hotărâre să intre în vigoare numai după pronunțarea deciziei Curții Constituționale."

Vă fac o motivare într-o singură frază. Noi nu discutăm, cel puțin reprezentanții partidului nostru nu discută ce persoană să ocupe fotoliul de președinte al Camerei. Partidul nostru nu discută ce partid, ce grup parlamentar să ocupe acest fotoliu de președinte al Camerei. Noi discutăm dacă punctul nostru de vedere este sau nu este constituțional și cred că aceasta este demnitatea discuțiilor tuturor de aici.

În aceste condiții, intrarea în vigoare în altă modalitate decât cenzura finală a Curții Constituționale va provoca niște efecte, nu politice, nu de presă, ci juridice pe care nici măcar nu le bănuiți, în afară de faptul că am dovedi că ne temem de Constituție.

De aceea, domnule președinte, vă solicit să puneți la vot textul de completare pe care îl cer la art.I, de fapt, singurul articol al hotărârii.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, dacă vreți să ne dați în scris propunerea pe care ați făcut-o. Sau recitiți întreg textul art.I, că n-am înțeles unde doriți s-o inserăm.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

E vorba de art.I care prevede că "Regulamentul Camerei..." etc. "...se modifică..." care va continua cu "în cazul sesizării Curții Constituționale cu privire la neconstituționalitatea unor texte modificate prin prezenta hotărâre, această hotărâre intră în vigoare numai după pronunțarea deciziei Curții Constituționale."

Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Aveți observații la propunerea domnului deputat, domnule Dorneanu?

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Propunerea distinsului meu coleg este absolut legitimă. În intervenția mea de la dezbaterile generale v-am citat un text din Constituția Franței, care prevede exact același lucru. Eu, însă, aș propune și l-aș ruga și pe distinsul meu coleg să accepte o altă structură de tehnică legislativă a acestei propuneri, și anume: ea să facă obiectul unui articol II, care să se situeze după înșirarea tuturor modificărilor aduse Regulamentului, pentru că, altminteri, se și frânge prima parte a acestei dispoziții. Dar, aș propune ca înaintea textului pe care îl sugerează și îl susțin și eu, domnul deputat Bolcaș, să se prevadă și următoarea precizare: "prevederile prezentei hotărâri intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial", și în continuare să existe această precizare pe care a făcut-o domnul deputat Bolcaș.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, domnul deputat Bolcaș mi-a propus să introduc o modificare, să votăm o modificare la art.I.

Dumneavoastră dacă vreți art.II la sfârșit, înseamnă că sunteți împotriva propunerii domniei sale.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Ca să rezolvăm problema, accept ideea art.II, care pe tehnica legislativă pe care colegul meu o stăpânește mai bine, vedeți, eu nu sunt prea tehnic, sunt mai mult artistic. Deci, accept ideea de art.II.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, și eu vă mulțumesc, dar n-am înțeles unde punem acest art.II.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vedeți, problema amplasării unui articol, a numerotării sale sau a despărțirii unui text în articole, este o problemă de pură tehnică legislativă, pe care o putem jongla și opera oricând, neținând seama de votul pe conținut.

Deci, sunt de acord cu completarea colegului Dorneanu, ca art.II să fie pus la sfârșit, după toate modificările.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Dorneanu.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte,

Preambulul art.I spune cum se modifică Regulamentul, și urmează două puncte... tot conținutul Regulamentului se include ca text al art.I din hotărâre. Și art.2 din hotărâre vine după ce se termină conținutul art.I.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Așa am înțeles și eu, domnule deputat, dar în prima fază înțelesesem că domnul deputat Bolcaș propusese să discutăm acum această problemă. Acum, înțeleg că mă trimiteți la sfârșit.

Deci, intrăm să discutăm titlul hotărârii: Hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr.8/1994 pentru aprobarea Regulamentului Camerei Deputaților.

Dacă sunt observații la titlul hotărârii? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 3 abțineri.

Titlul hotărârii a fost adoptat cu 3 abțineri.

Vă mulțumesc.

Capitolul I. Așa cum am decis, comisia ne va prezenta o mică lecție de drept comparat, dacă-mi permiteți jocul de cuvinte, privind conținutul capitolului.

Am primit și cerere de la grupul parlamentar al PSD, domnul Hrebenciuc.

Rog comisia, pentru Cap.I, aveți cuvântul.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ca urmare a hotărârii plenului, o să vă prezentăm din partea comisiei o informare privind principalele teze din cadrul Cap.I., aceste teze fiind referitoare, în primul rând, la validarea mandatelor; a doua teză - prezidarea primei sau primelor ședințe ale unei legislaturi; a treia teză se referă la alegerea președintelui și a celorlalți membri ai structurii care conduce un Parlament sau Camera inferioară și posibilitatea revocării lor înainte de expirarea mandatului pentru care au fost aleși; și a patra teză - grupurile parlamentare, rolul lor în structurile Camerei Deputaților și situația deputaților independenți.

Au fost studiate regulementele și constituțiile din următoarele țări europene: Franța, Spania, Portugalia, Italia, Germania, Olanda, Belgia, Danemarca, Marea Britanie, Irlanda, Finlanda, Suedia, Austria și Grecia.

Aceasta a fost posibilitatea să realizăm această analiză și această informare, în perioada aceasta, de când acest plen a votat și a aprobat realizarea unei astfel de informări, la începutul fiecărui capitol.

În ceea ce privește validarea mandatelor: în majoritatea țărilor europene, validarea mandatelor este făcută de o comisie constituită în cadrul Parlamentului în cazul parlamentelor unicamerale sau în cadrul Camerei. Există și câteva situații în care validarea mandatelor se face de către o autoritate din afara Parlamentului.

Astfel, în Franța, validarea mandatelor deputaților se face de către Consiliul Constituțional; în Austria, validarea mandatelor se face de către Curtea Constituțională; în Grecia, validarea mandatelor se face de către o instanță judecătorească comună.

În ceea ce privește a doua teză: conducerea ședințelor înainte de alegerea președintelui Camerei sau a Parlamentului unicameral, după caz. În majoritatea cazurilor, conducerea primei ședințe sau a primelor ședine, înaintea alegerii președintelui, se face de către cel mai în vârstă deputat, asistat de secretari desemnați, care sunt cei mai tineri deputați.

Există și soluții diferite, dar ele sunt mai des utilizate. Astfel, în Danemarca, înainte de alegerea speacker-ului, conducerea este asigurată de deputatul cu cea mai mare vechime parlamentară. În cazul în care sunt doi sau mai mulți deputați care au aceeași vechime parlamentară, este preferat cel care este mai în vârstă.

În Olanda, un fost președinte de Cameră va conduce aceste lucrări de început. Dacă printre deputații aleși nu se află nici un fost președinte, un fost vicepreședinte va conduce lucrările, iar în absența unui fost vicepreședinte va conduce lucrările deputatul cu cea mai mare vechime parlamentară.

În Austria, lucrările sunt conduse de fostul președinte; în Belgia, va conduce deputatul cu cea mai mare vechime parlamentară; în Italia, primele lucrări sunt conduse de cel mai în vârstă fost președinte sau vicepreședinte; iar dacă acesta nu este prezent, sau nu este nici un fost vicepreședinte, deputat nou-ales, în aceste condiții va conduce cel mai în vârstă deputat.

În Grecia, președintele provizoriu este unul din foștii vicepreședinți. Dacă nu este prezent, sau dacă nici un fost vicepreședinte nu a fost reales, conducerea este asigurată de deputatul cu cea mai mare vechime parlamentară, dar care este membru al grupului parlamentar cel mai numeros.

Dacă sunt mai mulți deputați în aceeași situație, este propus cel mai în vârstă dintre ei.

În Irlanda, conducerea primei ședințe este asigurată de secretarul general al Camerei respective.

În Italia, secretarii care asistă președintele provizoriu, sunt foștii secretari din legislatura anterioară, iar dacă aceștia nu au fost realeși ca deputați, vor fi desemnați ca secretari provizorii cei mai tineri deputați.

După cum vedeți, se face foarte mult trimitere către parlamentarii cu anumită experiență în acest domeniu.

Teza a treia: alegera președintelui și a membrilor Biroului. În toate cazurile studiate, alegerea președintelui se face distinct față de alegerea celorlalți membri ai Biroului, care asigură conducerea instituției parlamentare.

În cele mai multe regulamente, nu există precizări privind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească deputatul care candidează pentru funcția de președinte și nici nu se spune cine depune candidatura. Votul este secret și nu există diferențe esențiale în ceea ce privește procedurile de desfășurare a acestuia.

În aproape toate cazurile, se cere obținerea majorității voturilor deputaților pentru ocuparea postului de președinte.

În Italia, se cere o majoritate de două treimi pentru alegerea președintelui, iar dacă aceasta nu se obține în prima ședință, după al treilea scrutin, este suficientă și majoritatea voturilor deputaților.

Ceilalți membri ai structurii de conducere, respectiv ai birourilor, sunt aleși în marea majoritate a țărilor studiate, în aceleași condiții ca și președinții. Evident, datorită numărului de voturi necesar alegerii președintelui, în marea majoritate a cazurilor, postul este ocupat de un reprezentant al celui mai mare grup parlamentar și nu este nevoie ca să existe vreo mențiune expresă în Regulamentul respectiv, în acest sens.

Lipsa unor mențiuni în mai toate regulamentele privind proveniența candidaturii pentru funcția de președinte, dă și posibilitatea desemnării președintelui din cadrul unui grup minoritar. Atât postul de președinte, cât și celelalte posturi de conducere, fac obiectul negocierii politice între grupurile parlamentare, chiar dacă și aceste negocieri sunt foarte rar menționate în regulamente.

Există, însă, mențiuni mai numeroase privind posturile de vicepreședinți, secretari sau chestori. Astfel, în Regulamentul Camerei Deputaților din Italia, se arată că toate grupurile parlamentare constituite, până în momentul alegerii Biroului permanent, trebuie să aibă reprezentanți în această structură de conducere. Nu este prea greu, având în vedere că în Camera Deputaților din Italia, Biroul este compus din 16 deputați: un președinte, 4 vicepreședinți, 8 secretari și 3 chestori.

În Regulamentul Parlamentului portughez se precizează că primele 4 grupuri parlamentare ca mărime vor furniza vicepreședinții, iar celelalte grupuri care au mai mult de 25 de deputați vor propune secretarii și vicesecretarii.

În Regulamentul Camerei inferioare a Parlamentului german (Bundestag-ul) se prevede că fiecare grup parlamentar propune un vicepreședinte; Bundestag-ul stabilește câți secretari alege în fiecare legislatură. Legislatura a 14-a se remarcă prin existența a 42 de secretari.

Este evident că se urmărește, pe baza unor negocieri politice, satisfacerea intereselor tuturor grupurilor parlamentare.

În Regulamentul Adunării Naționale a Franței se prevede că după alegerea președintelui, pentru ceilalți membri ai Biroului, se ține cont de configurația politică a Adunării.

Nu există uniformitate în ceea ce privește numărul membrilor structurilor de conducere ale parlamentelor din Europa; nu există întotdeauna o corelație între numărul parlamentarilor și mărimea structurii care asigură conducerea Parlamentului sau a Camerei Deputaților, după caz.

Astfel, Camera Comunelor din Marea Britanie are 659 de deputați, iar conducerea este asigurată de 4 deputați. Alte instituții mari, precum Adunarea Națională a Franței, Bundestag-ul în Germania și Camera Deputaților din Italia au structuri de conducere mult mai mari.

Există și instituții parlamentare mult mai mici, care au structuri de conducere mari, dacă le raportăm la numărul parlamentarilor, cum ar fi: Belgia, Grecia.

În majoritatea țărilor europene, componența structurii de conducere a parlamentelor este fixă și prestabilită de constituții, precum și de regulamentele parlamentare. Sunt și țări în care structura de conducere parlamentară este variabilă. Am menționat deja faptul că Bundestag-ul decide în fiecare legislatură câți secretari alege.

În Olanda, Regulamentul Camerei Inferioare prevede că în fiecare legislatură se stabilește câți vicepreședinți se aleg.

În ceea ce privește durata mandatului președintelui și a celorlalți membri ai Biroului, care asigură conducerea, soluțiile sunt ceva mai uniforme. În majoritatea parlamentelor europene, președintele este ales pentru toată durata legislaturii, iar ceilalți membri ai structurii de conducere, pentru o perioadă mai scurtă, de regulă pentru o sesiune.

În Spania, însă, toată conducerea este aleasă pe toată durata legislaturii. La fel se întâmpla și în Austria, și în Irlanda. În Germania, în Bundestag, președintele și vicepreședinții sunt aleși pe durata întregii legislaturi, situație regăsită și în Grecia.

Există și țări în care președintele și Biroul se realeg la începutul fiecărei sesiuni: avem cazul Finlandei, Belgiei și Danemarcei. În Franța, cei 6 vicepreședinți, 3 chestori și 12 secretari se realeg o dată pe an, în cursul legislaturii.

O problemă importantă este cea a revocării din funcție a președintelui și a celorlalți membri ai Biroului. În majoritatea regulamentelor studiate nu este prevăzută posibilitatea revocării.

Posibilitatea revocării este prevăzută în regulamentele din Grecia și Danemarca.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog, depășiți cele 10 minute. Vă rog să vă pregătiți de încheiere.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mai am două pagini. Dacă vreți să vă prezint toată această informare de care s-a făcut caz, solicităm, din partea comisiei, să ne dea plenul aprobarea să prezentăm acest document în continuare.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Comisia cere să depășească cele 10 minute.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 96 voturi pentru.

Împotrivă? 111 voturi împotrivă.

Domnule deputat, vă rog să vă pregătiți o frază de încheiere.

Domnul Ioan Bivolaru:

Sigur, fraza este: Vă mulțumim pentru atenție. Și faptul că am satisfăcut majoritatea, înseamnă că această comisie și-a dus mandatul pană acum bine.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Domnul deputat Hrebenciuc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu țin să-i mulțumesc domnului Bivolaru și comisiei pentru informarea pe care ne-au prezentat-o, dar domnia sa a dezvoltat în cadrul acestei informări niște teze asupra cărora va trebui să discutăm în continuare.

Una din teze este aceea a alegerii președintelui. Au văzut cum este într-o mulțime de țări. Este clar că se ajunge la discuția despre alegerea președintelui la Camera Deputaților din România.

O altă teză este aceea a configurației politice a Parlamentului și maniera în care sunt alese și grupurile parlamentare. Și această teză cred că trebuie s-o dezbatem.

O altă teză, a treia, pe care am reținut-o, este aceea a revocării președinților, pentru că noi, practic, în subsidiar știm că actuala putere urmărește exact revocarea președintelui, de asta discutăm despre regulament, de asta regulamentul este prioritar.

Dacă nu este așa, spuneți-o, și terminăm dezbaterile, nu asta este problema!

O a patra teză pe care am sesizat-o este aceea a Comitetului Ordinii de Zi, despre care unii dintre colegii noștri au o părere foarte bună, alții o au mai puțin bună. Teza aceasta trebuie și ea dezvoltată și să discutăm despre ea, astfel încât, din punctul meu de vedere, înainte de a intra în art.1, este clar că trebuie să discutăm despre aceste lucruri, pe baza informării pe care a prezentat-o comisia, la cererea domnului președinte Cristian Rădulescu.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Dan Iosif.

Domnul Dan Iosif:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am ascultat foarte atent luările dumneavoastră de cuvânt la dezbateri generale, l-am ascultat pe domnul președinte Bivolaru. Probabil că urma să ne informeze ... Mă uit la mormanul acesta de hârtii, care mai este dublat, așa cum știți și dumneavoastră, fiecare dintre noi am primit un tom xerox de hârtie, și mă uit stupefiat la Cap.I, alineat zero: organizarea Camerei Deputaților - stop! Secțiunea I - și continuă cum vedem.

Aș dori să-l întreb pe președintele Comisiei de Regulament, dacă tot au studiat regulamentele țărilor cu o democrație avansată, Germania, Anglia, dacă în constituțiile acestor țări și în regulamentele acestor țări este prevăzut că Senatul este Cameră superioară și Camera Deputaților este Cameră inferioară.

În caz contrar, conform alineatului din Constituție, și scuzați-mi ignoranța în materie de drept parlamentar, drept constituțional, nu țin minte toate articolele pe de rost, rezultă că în momentul de față, în România, suntem o Mare Adunare Națională, care lucrează în două odăi diferite, și atunci președintele Traian Băsescu are tot dreptul să ne ceară să ne restrângem toți într-o singură Cameră, ca s-o închirieze pe cealaltă, ca să facă rost de bani să ne plătească.

Și atunci îmi explic de ce, în ultimul timp, au început să se ițească capete iluminate care cer refacerea Marii Adunări Naționale. Și nu cred că după 15 ani, cel puțin tinerii din această sală, au uitat împotriva cui s-a răsculat poporul în Decembrie '89. Ne-am ridicat împotriva Marii Adunări Naționale. Nu pot, personal, să accept că noi, deputații, suntem Cameră superioară și Senatul este Cameră inferioară, pentru că norma de reprezentare în Parlament este alta.

Și, ca atare, aș dori ca în noul Regulament să se stipuleze: Camera Deputaților este Camera inferioară a Parlamentului României.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Nu pot reține propunerea dumneavoastră. Nu se pot face amendamente în timpul acesta, al dezbaterilor, îmi pare rău!

Am reținut, însă, că de fapt în 1989, Revoluția a fost împotriva unicameralismului. Asta este o teză nouă pe care am reținut-o.

Domnul deputat Bogdan Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția este de ordin procedural. Departe de mine de a pune în discuție votul pe care l-am dat cu câteva minute înainte cu toții, și care a decis ca onorata comisie să nu susțină în continuare, ceea ce, după părerea mea, era extrem de important pentru toată lumea, care dorește cu adevărat să facă o modificare pentru modernizarea acestui Regulament, și care nu caută doar un obiectiv punctual, să atingă posibilitatea de a-și plasa un om, sau de a-și menține un om în fruntea Camerei Deputaților.

De ce vă spun asta? Pentru că eram foarte atent să-mi dau seama, în toată susținerea pe care a făcut-o domnul președinte al comisiei, de altfel, foarte bine argumentată, după părerea mea, și subliniez, nu prea lungă. Sigur, a depășit aceste 10 minute care erau programate, și dumneavoastră v-ați exprimat... ar fi trebuit, însă, în paralel cu modul de alegere a președintelui, care știm că este o zonă sensibilă a dezbaterii noastre și poate cea mai sensibilă, ca și modul de revocare, la care nu s-a mai ajuns, să fi făcut referiri și la situațiile de coabitare, într-o analiză comparată, așa cum ar fi fost extrem de important și de util.

Eu vă promit că voi face această intervenție, informându-vă de acum, sigur, la momentul oportun, când vom ajunge la articolul respectiv, n-o să vă rețin acum atenția. Tot ceea ce pot să vă spun este că în toate cele 15 țări ale Uniunii Europene, înainte de extinderea la 25, a existat în perioada 1969 - 2005, cel puțin una, dacă nu 2 sau 3 situații de coabitare, unele care au durat perioada întregii legislaturi, în care un grup minoritar din Camera respectivă, din Adunarea Deputaților, așa cum îi spun în fiecare țară în parte, a susținut un președinte, el a primit voturile Camerei, și el a rămas bine și mulțumesc, fiind în opoziție cu majoritatea parlamentară.

Eu cred că dacă pentru unii dintre noi era foarte util să afle aceste lucruri concret, repet, voi reveni cu aceste argumente și vi le voi pune la dispoziție, punct cu punct, țară cu țară, exemplu cu exemplu, în așa fel încât să puteți să și controlați veridicitatea acestor situații, acum, pentru opinia publică, și de ce nu, pentru dezbaterile în continuare, ar fi fost extrem de util să avem aceste informații, dacă nu detaliate, cel puțin exemplificate.

Cum ar fi fost extraordinar de util, pentru că tot vorbeam și recent președintele țării făcea o propunere de comasare sau de reducere a Parlamentului, în ideea că trebuie să ne aliniem, idee pe care nu o împărtășesc, mărturisesc, dar - în fine - poate fi luată în discuție, organizării Parlamentului Europei, ar fi trebuit ca să știm că acest Parlament European a avut până la alegerile din toamna trecută un președinte din al treilea grup, ca și dimensiune, și care a funcționat bine și mulțumesc, prezidând Parlamentul European, fără ca nimeni să fie deranjat de asta, repet, din al treilea grup, și un grup care este la o distanță mare numeric față de cele două principale grupuri, respectiv la ora asta, în ordinea în care ele sunt dimensionate - Grupul popular și Grupul socialist.

Și acest exemplu și alte exemple de la Parlamentul European cred că ar fi trebuit să intervină în discuția noastră, pentru că, deși eu susțin teza că un Parlament național are și o anumită structură, și, cu siguranță, atribuții definite pentru un Parlament național, care să servească intereselor dezbaterilor cu caracter național și nu un Parlament European, totuși, este semnificativ să constatăm că lumea civilizată nu pune problema tranșant, uneori demolator, că cel care este operatorul Regulamentului, în fond, președintele Camerei, cel care gestionează procedurile Camerei, nu aparține unei majorități politice, și acest lucru ar fi fost bine să fie exemplificat.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Secretarul îmi atrage atenția că ați depășit 5 minute, vă rog să vă pregătiți de încheiere.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Al doilea subiect doar o să-l enunț, deși merită o discuție mult mai largă, din păcate, a fost enunțat ca teză și nu a intrat pe fondul discuției, pentru că nu a mai avut timp, așa cum nu mai am nici eu. E vorba de Comitetul ordinii de zi.

O să spun un singur lucru, sunt convins că dacă facem o analiză comparată corectă vom constata că, în afară de rolul Comitetului ordinii de zi, există peste tot posibilitatea - și cu atât mai mult în România trebuie să fie - ca plenul să poată decide atunci când este solicitat, împotriva deciziei Comitetului ordinii de zi. Pentru că, altfel, contrazicem Constituția României, ajungând la un vot imperativ și, sunt convins, și libertatea și calitatea de ales al națiunii, pe care o are orice parlamentar, în orice țară civilizată.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Brînzan.

Domnilor, am o grămadă de deputați înscriși! V-am văzut, domnule Nica, și pe dumneavoastră, mai aveți până atunci. Mai este și domnul Stanciu, care îmi face semn din spate, domnul Dorneanu.

Domnul Brînzan.

Domnul Ovidiu Brînzan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am ascultat prezentarea făcută de președintele Comisiei pentru regulament și, realmente, o consider foarte bună, fiindcă am aflat multe lucruri care se întâmplă în Parlamentele europene, lucruri utile în dezbaterea care urmează. Din păcate, prezentarea domniei sale s-a terminat foarte abrupt, prin votul anterior, la care au participat colegii din dreapta, exact în momentul în care domnul deputat dezbătea teza care pe mine mă interesează foarte mult, și anume, durata mandatului președinților Camerelor.

Am aflat din prezentarea făcută că, în general, președinții, în marea majoritate a țărilor europene, sunt aleși pe toată durata mandatului - așa am înțeles, pe toată durata mandatului - dar cu unele excepții, am înțeles, câteva țări din nordul Europei. Și, întrucât subiectul este extrem de important, aș dori ca reprezentantul comisiei să mă informeze, fiindcă trebuie să dau un vot pe această temă și nici mandatul nici conștiința nu îmi permit să votez în necunoștință de cauză: de ce în acele câteva țări, am înțeles că există o procedură diferită, presupun că există o motivație în țările respective, care nu este doar faptul că peste an se mai pierd unii pe drum, deci, bănuiesc că există o motivație și aș dori ca domnul președinte să ne informeze. Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Manda.

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Domnule președinte,

Înainte de toate o să vă rog să le spuneți secretarilor să-și facă datoria, pentru că m-am înscris la cuvânt înaintea domnului Brînzan și dânsul a vorbit înaintea mea. Nu comentez mai mult, este mai în vârstă decât mine, a fost ministru înaintea mea și nu o să vă spun mai mult decât atât.

Eu vreau să vă spun că suntem într-o situație de neacceptat! (Rumoare.) Domnule președinte, vă rog să-i rugați pe colegii din partea dreaptă a sălii să facă liniște! (Vociferări, proteste.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Rog colegii din partea dreaptă, dacă doresc, să facă liniște!

Și rog colegul care a vorbit nepoliticos să se abțină! Cuvântul "bă" în sala aceasta nu ne face cinste! Vă mulțumesc.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Spuneam că suntem în fața unei situații de neacceptat și o să vă spun și de ce. Ați supus la vot ca președintele Comisiei pentru regulament să se oprească cu informarea, pe care, cei care am votat împotriva aceastei propuneri a dumneavoastră chiar o considerăm chiar foarte necesară. Săptămânile trecute am discutat câteva zile nonstop despre acest subiect, și anume, dacă tot vrem să modificăm un regulament al Camerei Deputaților, care va funcționa într-o perioadă când România va fi membră a Uniunii Europene, ar fi trebuit să avem un studiu comparat cu țările și cu Parlamentele din țările Uniunii Europene.

Acum, înțeleg, pentru cei care au votat acest lucru, și anume, sistarea discuției, fie că nu îi interesează acest lucru și probabil că nu-i interesează decât art. 25, fie că știu totul, fie că nu știu nimic! Însă, dintre cele trei variante, vreau să le spun colegilor din sală că, de multe ori, au fost puși în situația să iasă din sală, să-i întrebe cei de la presă ce au discutat, să nu știe nici măcar ce era pe ordinea de zi!

Așa că îi rog pe cei care au votat pentru oprirea acestei informări să fie mai atenți de acum încolo și să fie mai atenți la ce discută aici, pentru că electoratul îi va taxa data viitoare.

Însă vreau să fac și o propunere, domnule președinte, pentru că pe mine chiar mă interesează și pentru că nu sunt decât un simplu deputat, ca și ceilalți colegi, o să vă rog le dispuneți celor de la tehnic sau de la Comisia pentru regulament să tragă la xerox și să distribuie ceea ce mai avea de spus domnul președinte celor din sală sau celor care sunt interesați. Nu știu dacă trebuie să fac și o propunere de o pauză de câteva minute, însă, cel puțin în paralel cu discuțiile, eu aș vrea să știu tot ceea ce au lucrat cei de acolo, pentru că vreau să votez în cunoștință de cauză, comparând până la capăt ce se întâmplă și în celelalte țări ale Uniunii Europene. Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Ideea mi se pare bună, rog tehnicul să preia de la comisie informarea în totalitate și să o distribuie la casete colegilor, sunt convins că nu va fi decât de folos colegilor noștri.

Da, domnul deputat Nica.

Domnul Dan Nica:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Dacă tot am decis ca în loc să discutăm despre inundații sau alte probleme importante ale României să discutăm despre regulament astăzi, trebuie să fim riguroși. L-am ascultat pe domnul președinte Bivolaru și trebuie să vă spun că am rămas neplăcut surprins. Mă adresez dumnealui în calitate de președinte al comisiei. Informarea pe care domnia sa și ceilalți membri ai comisiei trebuiau să o realizeze astăzi și să o prezinte în fața plenului Camerei, trebuia să arate care sunt principalele în Parlamente europene.

Compatibilizarea instituțiilor românești cu cele europene este o obligație pe care nu trebuie să o mai reiterez acum și aici. Parlamentul, Camera Deputaților este una dintre instituțiile fundamentale, dacă nu cea mai importantă instituție a statului român și garantul democrației în țara noastră. Din păcate, probabil și datorită unor nereguli care au apărut în procesul de redactare a acestui material, s-au strecurat și am observat foarte multe inexactități.

Și am să vă prezint care sunt acestea: greșeli, probabil de tranducere, de interpretare, nu-mi e foarte clar, dar în Franța se spune în felul următor: "Toute Assemblée nouvellement élue commence de sa premiere séance pour élir son président". (Râsete, vociferări ale Majorității.) "Cette élection qui est acquise, il faut le suivre pour la durée de la législature." (Vociferări.)

Ce s-a întâmplat? În cursul redactării acestui raport de către Comisia pentru regulament, tot ceea ce însemna preluarea elementelor de alegere a președintelui Adunării Naționale a Franței, ele au fost translatate în mod greșit, ceea ce putea să inducă ideea că în Franța președintele Adunării Naționale - care este echivalentul Camerei Deputaților de la noi - este ales într-un alt mod și altfel decât propunem noi ca să se realizeze prin intermediul acestui regulament.

Dar lucrurile nu se opresc aici. În Germania, ceea ce apare în raportul care ne-a fost prezentat de către Comisia pentru regulament... (Vociferări ale Majorității.) Domnule președinte!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog un pic de liniște, îi e greu colegului nostru în limba germană! (Râsete, vociferări.) Vă rog.

Domnul Dan Nica:

Îmi pare foarte rău!

The election of the president and the vice-president! (Vociferări.)

Stimați colegi,

Ceea ce colegul nostru din Comisia pentru regulament nu ne-a spus, dar este extrem de important și trebuie să vă subliniez aici este faptul că în Bundestagul german este interzisă supunerea la vot a înlocuirii președintelui Bundestagului. Iar înlocuirea președintelui Bundestagului este interzisă în mod expres să fie supună la vot ansamblului Bundestagului german, pentru un motiv foarte simplu, și vă citez: "Această prevedere - vă traduc direct în limba română, pentru a nu avea probleme după aceea cu dumneavoastră - este pentru a întări independența președintelui Bundestagului, astfel încât acesta să poată să-și îndeplinească îndatoririle oficiale, în mod special, acelea care conduc sau care converg din poziția sa de conducător al acestei Camere a Parlamentului german".

Deci, ceea ce Comisia pentru regulament trebuia să ne prezinte astăzi aici - și mă refer doar la una dintre secțiunile pe care le enumerase domnul Hrebenciuc și care spune că: "Alegerea președintelui Camerei constituie unul dintre momentele cele mai importante - și sunt de acord cu dumneavoastră - din Parlament". Dar ceea ce nu ne-a spus Comisia de regulament este faptul că, de pildă, în Italia, se spune că: "Alegerea președintelui Camerei trebuie să se realizeze în așa fel încât conducerea să fie asigurată de o personalitate politică proeminentă. Alegerea președintelui Camerei Deputaților în Italia se realizează - dacă vreți, vă citesc... (proteste ale Majorității)"

Deci, stimați colegi, credeți-mă că chiar nu am făcut altceva decât să vă citesc din regulamentul Camerei Deputaților. Deci, este vorba de cap. II - "Del presidente dell' Ufficio di Presidenza e della Conferenza dei presidenti di Gruppo", este vorba de art. 4 alin. 2, care se referă la: "L'elezione del Presidente..." ș.a.m.d.

Deci, toate aceste lucruri le găsiți și ar fi trebuit astăzi să fie prezentate într-o manieră extrem de serioasă plenului Camerei Deputaților, pentru că după modul în care a fost redactat acest material, pe care noi am votat să ne fie prezentat, în ideea de a compatibiliza Parlamentul României cu Parlamentele țărilor membre ale Uniunii Europene, din motive care îmi scapă: greșeli de traducere, o insuficientă documentație din partea aparatului tehnic, el nu a fost realizat în concordanță cu realitatea.

De altfel, nici situația din Grecia nu a fost prezentată.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Pregătiți-vă să încheiați.

Domnul Dan Nica:

Unde se prevede în mod expres că președintele Parlamentului - și atenție, domnule președinte de ședință! - și vicepreședinții sunt aleși pentru întreaga durată a legislaturii. Și ceea ce Comisia de regulament ar fi trebuit să ne spună este că doar în cazul alegerilor anticipate această durată poate să fie micșorată. pentru ca președintele, vicepreședinții să poată să țină la ceea ce înseamnă prestigiul instituției, să-și îndeplinească îndatoririle în condiții de respect față de toate grupurile politice, să nu fie supuși nici unor fel de presiuni, din partea nici unui grup politic, astfel încât Parlamentul să fie garantul democrației românești.

Domnule președinte,

Îmi pare rău că a trebuit să fac eu aceste precizări, eu cred că aceasta era datoria Comisiei de regulament și era o datorie față de noi, membrii Camerei Deputaților, care trebuia să fim informați corect de toate aceste prevederi, pentru ca să putem judeca și să putem vota în cunoștință de cauză. Vă mulțumesc. (Aplauze ale deputaților din Opoziție.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Procedură? Domnul Rădulescu procedură, după aceea, domnul deputat Stanciu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Aș avea o intervenție realmente pe procedură, de data acesta. Dumneavoastră ați fost susținut aici de câțiva colegi din Grupul parlamentar al PSD, care au susținut că deasupra atribuțiilor Camerei există posibilitățile președintelui de ședință și ne-au trimis la diverse articole care arată cât de multe poate face președintele de ședință. Eu nu vă bănuiesc pe dumneavoastră de a fi un președinte de ședință slab, dimpotrivă, cred că sunteți un președinte foarte autoritar, chiar musculos în felul de a conduce dezbaterile.

De aceea, o să vă rog să uzați de prerogativele care sunt prevăzute de articole și atunci când lucrurile se îndepărtează cu totul și cu totul de procedură, să faceți uz de art.139 alin.2, unde se prevede că persoanele care iau cuvântul sunt obligate să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris la cuvânt și, în cazul respectiv, la procedură, fiindcă aceasta s-a cerut. Deci, art.139 alin.2 și vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Absolut de acord cu dumneavoastră, însă dați-mi voie să vă citesc articolul pe baza căruia am dat cuvântul până acum, după ce a luat cuvântul domnul președinte al Comisiei juridice, art. 140 alin. 1: "Președintele Camerei va da cuvântul oricând unui deputat pentru a răspunde într-o chestiune de ordin personal, limitând timpul acordat în acest scop." Alin. 2: "Prevederile alin. 1 se aplică și în cazul în care se cere cuvântul în probleme privitoare la regulament".

Tot ceea ce am auzit până acum sunt probleme referitoare la regulament. De aceea am și limitat la 5 minute, deși nu era într-o legătură directă cu art. 140 alin. 2.

Mai am doi colegi înscriși la cuvânt, dacă îmi permiteți să dau cuvântul și intrăm după aceea în... Unul? Doi, doi mai avem.

Acum, că ați ridicat mâna... Asta este o chestiune asupra căreia eu nu sunt de acord, când eu anunț... Este domnul Stanciu și cu domnul Bolcaș. Aveți dreptate, trei colegi. Restul, din spate, când anunț numele, nu mai ridicați mâna, secretarii v-au dat pe listă.

Deci, domnul Stanciu, domnul Bolcaș și domnul Valer Dorneanu și am închis discuțiile la acest punct și trecem la art. 1. O.K.?

Domnule Stanciu, aveți microfonul.

Nu mai pot! Nu-mi forțați mâna! Chiar dacă suntem colegi de grup, mergem pe această interpretare pe care o dau eu, da? Vă mulțumesc.

I-am dat cuvântul domnului Stanciu, stimate coleg.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimați colegi,

Domnule ministru Bogdan Olteanu, dacă este aici.

Domnule președinte, cu tot respectul cuvenit, vă rog să-mi permiteți să vă anunț că eu, de acolo, din spate, nu trag semne, nu fac semn, că nu am cretă, n-am stilou, n-am ceva care să ajungă până la dumneavoastră, ci fac niște semnale, cu mâna, cu lanterna, după cum este posibil.

De asemenea, v-aș ruga foarte mult să-i rugați pe cei doi distinși secretari să mă urmărească, pentru că nu aș vrea să depășesc cele 5 minute.

Domnilor colegi,

Este extraordinar de important ce s-a spus aici de către președintele comisiei. Și pentru asta mă simt obligat ca, din cele 5 minute, să răpesc câteva secunde și să mulțumesc domnului Cristi Rădulescu, care a fost de acord ca să se prezinte o informare înaintea fiecărui capitol.

Aș merge până acolo încât aș spune ca în fața secțiunii să se mai răpească 2-3 minute, să se puncteze niște chestiuni. Pentru că, nu vreau să jignesc pe nimeni, dar am simțit și am văzut pe fața unor colegi ai mei cum li se trezește interesul față de acestă diversitate și unitate în diversitate a regulamentelor europene.

Voci din Majoritate:

Cum e în Congo?

Domnul Anghel Stanciu:

În Congo, citiți dumneavoastră pe SMS-urile alea de la campanie...

Deci, vreau să vă spun, cu tot respectul, două chestiuni și să punctez una. Nu contează votul nominal, nu contează dacă e bicameral sau unicameral, ci contează modul cum suntem noi organizați aici. Indiferent cum intrăm pe ușa aceasta, calitatea actului de legiferare, calitatea actului de control parlamentar asupra Guvernului depinde de libertatea noastră care este aici și de opțiunile noastre privind stâlpii parlamentarismului, grupurile parlamentare, instituția prezidențială, Biroul permanent, Comitetul liderilor de grup, plenul Camerei Deputaților și procedura.

Și am să mă refer numai la una singură, din tezele care nu au putut fi expuse aici. V-ați întrebat vreodată, când ați intrat în această Cameră și când vi s-a spus să vă duceți la 1M, la grup, ce este grupul parlamentar? Este o structură a Camerei Deputaților? Este o structură politică a partidelor în Camera Deputaților? Este o formațiune internă a Camerei Deputaților, reieșită prin reunirea dumneavoastră prin propria voință? Ce este? Ia întrebați-vă diseară, să ne răspundeți mâine prin vot!

A doua chestiune. Pe ce criterii se contituie grupurile parlamentare? Și asta să ne răspundă domnul președinte din sinteză, când ajungem acolo. Al candidaturii pe aceeași listă, al alegerii pe aceeași listă: de partid, formațiune politică, alianță politică, alianță electorală? Pentru faptul că au aceleași afinități politice sau au aceleași credințe politice? Pentru faptul că aparțin aceleiași etnii? Pentru faptul că aparțin mai multor etnii? Pentru faptul că au intrat independenți sau pentru faptul că au devenit independenți?

Iată probleme foarte serioase, care guvernează propria activitate, independența și libertatea dumneavoastră de conștiință. Nu numai frica de listă, nu numai frica de șef, nu numai frica că nu luați diurna, eu și dumneavoastră, ci respectul pentru cel care v-a votat va porni de aici, de cum gândiți aceste structuri.

Și sper că domnul Cristi Rădulescu va avea aceeași înțelepciune și va permite să se puncteze de către președinte cum este în celelalte Parlamente. Eu le am aici și spune un singur lucru: grupurile sunt valabil constituite când au semnat prin propria voință deputații. Nu știu câți dintre dumneavoastră ați semnat să faceți parte dintr-un grup... Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu mulțumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Bolcaș, aveți cuvântul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Eu nu am darul de a vorbi mult, pentru că vreau să spun multe, așa că o să-mi scuzați forma de exprimare abruptă și numai îndreptată asupra obiectului.

Îmi face impresia că în discuțiile pe care le purtăm și cu toate eforturile făcute de Comisia de regulament de a urma cele patru principii majore pe care și le-a pus în discuție, am derapat spre un practic care ne îndeamnă, totuși, să ne întoarcem la principii. Pentru că suntem în situația ca din cauza copacilor să nu mai vedem acum pădurea, din cauza textului prin care putem acapara o funcție sau alta - nici nu mă mai gândesc la cea de președinte - uităm că acest regulament este un ansamblu care este structurat pe niște principii.

Domnul profesor Stanciu, e drept, inginer de formație, a pus o întrebare justificată, care demult și-a găsit răspunsul: ce sunt grupurile parlamentare? Faptul că a pus această întrebare este un lucru foarte bun, pentru că noi putem reglementa constituirea și funcționarea grupurilor parlamentare numai dacă știm ce sunt ele.

Și atunci, pornesc de la niște lucruri, pe care numai le enunț. Constituțional, avem un concept: "configurație politică". Conceptul ca atare, noțiunea ca atare este prinsă în Constituție și ea este fundamentală pentru activitatea noastră, pentru că derivă din însuși rolul Parlamentului, care, constituțional, exprimă, prin aleșii săi, reprezintă suveranitatea poporului. E un lucru foarte mare și este un lucru foarte important!

Iar în această reprezentare a Parlamentului, partidele politice, pluripartitismul joacă un rol esențial. Sunt autori celebri ai dreptului constituțional care consideră că parlamentarismul există numai datorită acestui pluripartitism, dar nu vreau să citez, că nu asta e important. Important e că sistemul pluripartit și sistemul electoral îmi creează ceea ce este "funcționalitatea Parlamentului", adică, această configurație politică a sa.

Există partide politice care și-au trimis reprezentanții în Parlament. Tot sistemul electoral îmi permite ca persoane individuale să candideze în calitate de independenți, din însăși candidatura lor. Și tot sistemul electoral democratic al României permite ca să fie trimiși în Parlament reprezentanți ai minorităților. Astfel se stabilește structura politică a Parlamentului.

Deci, categoric, ceea ce este de reținut, că această structură politică, reprepezentată, dacă vreți, cantitativ prin ponderea politică - altă noțiune, dar care este cantitativă - este dată de voința electoratului, în momentul în care se dă votul și rezultatele acestui vot, care îngheață structura politică a Parlamentului, nu pot să fie modificate prin voința nimănui, decât prin voința aceluiași electorat, la anticipate sau la alegerile în termen.

Asta este rațiunea pentru care totdeauna discutăm despre configurația politică din momentul constituirii Parlamentului, pentru că aceasta a fost voința electoratului, pe care nu avem voie să o măsluim.

Și acum, sunt problemele voințelor. Este voința unui deputat de a părăsi sau de a fi expulzat dintr-un grup parlamentar, este voința sa personală, nu este voința electoratului. Pus sub umbrela mandatului...

Voci din Majoritate:

Timpul!

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Închei în timpul ăsta.

Pus sub umbrela mandatului reprezentativ și nu imperativ, el poate să facă orice, dar nu poate să schimbe această configurație politică.

De ce m-am oprit la acest lucru și de ce am ajuns la rușinea de a mi se striga: "Timpul!"? Iertați-mă, n-am fost niciodată arbitru, nici de handbal, nici de fotbal, dar, personal, mă simt rușinat, înseamnă că nu am spus ce trebuia.

Și o să vă spun un lucru. Vedeți ce se întâmplă? Este foarte corect, n-am spus ce trebuia, pentru că nu am spus ceea ce vroiați dumneavoastră să auziți; aveți un avantaj mare față de mine, mai aveți timp să mai și citiți câte o carte. (Vociferări.)

În încheiere, ce vreau să spun? Să nu se creeze o confuzie între configurația politică a Parlamentului și ponderea voturilor, care poate să fie conjuncturală. Forța votului este una, alianțe, coaliții, înțelegeri punctuale, care se desfășoară sub ochii noștri, pot să schimbe ponderea votului, dar nu să schimbe ponderea politică a Camerei Deputaților. E un principiu de bază, în lumina căruia putem să vedem și cum se constituie grupurile parlamentare și cum se repartizează funcțiile și cum se fac revocările.

Eu vă mulțumesc pentru cei care m-au ascultat și mulțumesc că există și oameni care nu mă ascultă, pentru că știu să fac diferențierea între ei. Vă mulțumesc. (Aplauze ale Opoziției.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Valer Dorneanu.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă voi referi strict la regulament și voi face câteva aprecieri despre intervenția domnului președinte Bivolaru.

Documentația foarte pertinentă și foarte documentată ne-a demonstrat că noi am făcut o mare greșeală atunci când am refuzat să primim din partea acestei comisii un documentar complet. Pe de altă parte, același material ne-a demonstrat că noi am mai greșit o dată, atunci când am început acest demers fără ca înainte toate grupurile parlamentare, așa cum au fost ele rezultate din votul electoratului, toate aceste grupuri trebuia să se întâlnească pentru a stabili tezele și principiile fundamentale cu privire la modificarea regulamentului.

Nici o reformă regulamentară, nici o revizuire a Constituției nu se poate face fără ca înainte să se stabilească tezele și principiile acesteia. Așa s-a procedat în Adunarea constituantă, așa s-a procedat la revizuirea Constituției, așa s-a procedat și în 2001, când am modificat regulamentul.

Dacă am fi stabilit de comun acord aceste teze, aceste principii, nu ne-am fi certat astăzi pe lucruri elementare. N-am fi făcut confuzii grave între configurația politică a Parlamentului și majoritatea parlamentară, n-am fi făcut confuzii între voința electoratului, cea care dă expresie suveranității sale.

Cei care-și închipuie că suveranitatea poporului se exprimă numai prin cei care au majoritatea de vot se înșeală, pentru că electoratul ne-a trimit pe toți aici și partide care au câștigat și partide mai mici, iar poporul înțelege să-și exprime - fiecare din componenta sa - să-și exprime opinia, să fie susținută părerea lui și să fie reprezentat în structurile Parlamentului.

Eu cred că, dacă ați fi lăsat comisia să-și facă lucrarea în bune condițiuni, ei ar fi adus alături de constituțiile pe care vi le-au înfățișat, alături de regulamentele pe care vi le-au prezentat și Constituția europeană și Legea cadru a Parlamentului european, ați fi văzut acolo că acolo, în Constituție, se face distincție între structura Parlamentului și majoritatea de lucru și se vorbește și de minoritatea de blocaj.

Câteva aprecieri aș vrea să fac, care se vor constitui și în sugestii pentru dumneavoastră cu privire la lucrurile pe care noi le vom comenta pe parcurs ca să nu vă surprindem nepregătiți. S-au spus aici multe lucruri despre validarea deputaților și vi s-a prezentat practica din cele mai multe țări care vizează o asemenea procedură extraparlamentară. Noi aveam o procedură de validare foarte funcțională care începea la Biroul Electoral Central și se finaliza în Comisia de validare, care nu repeta, însă, procedura de la Biroul Electoral Central.

Am deschis acum o cale de atac cetățenilor care, după ce fac contestații la circumscripții, la Biroul Electoral Central pot să facă contestații și în Comisia de validare, prelungind nefiresc validarea.

Câteva cuvinte despre președintele Camerei. Vi s-a prezentat aici faptul că, în majoritatea constituțiilor din țările europene, președintele este ales pe o durată de patru ani pe întreaga durată a legislaturii, de fapt. Aproape în nici o Constituție nu se prevede procedura revocării. Doar în trei regulamente, din câteva țări nordice, se prevede procedura revocării. Acest lucru se datorează faptului că toate parlamentele cu tradiție dau însemnătatea cerută funcției de președinte care asigură continuitatea parlamentară, care asigură reprezentativitatea. (Vociferări din partea Puterii.)

Suntem la un meci de box, domnule președinte?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu. Timpul este limitat la cinci minute, domnule deputat. Mai aveți un minut.

 

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Mai dau eu un minut!

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles că mai dă un minut Puterea care a renunțat să se exprime în cadrul plenului și înțelege să se exprime numai prin vot.

Două minute vreau să mă refer la Comitetul ordinii de zi. (Vociferări din partea Puterii).

Vreau să felicit Puterea pentru faptul că a schimbat...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnilor deputați vă rog să păstrați liniștea în sală.

Domnul Valer Dorneanu:

Voiam să-i felicit pe cei de la putere pentru că au schimbat denumirea Comitetul ordinii de zi și a dat dimensiunea politică Comitetului liderilor politici care, în orice parlament din Europa și începând cu Parlamentul european, decid cu privire la problemele importante care să se discute asupra ordinii de zi și este organismul politic care lămurește și rezolvă toate blocajele care se pot întâmpla în Parlament.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Da, domnule deputat. Procedură, da? Aveți un minut pentru procedură.

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, s-au spus foarte multe lucruri aici. Din păcate, Puterea știe, dar nu poate să se exprime, opoziția știe și vrea să știe mai mult și, din acest motiv, vă cerem o pauză de consultări, de o oră, pentru a ne putea stabili strategia.

Mulțumesc foarte mult. Grupul PSD la 1M, vă rog. Bineînțeles, după ce aprobați dumneavoastră.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, 30 de minute pauză. La ora 18,00 ne vedem în sală.

Rog tehnicul să aducă și documentarul în aceste 30 de minute, să-l împartă colegilor.

Mulțumesc.

 

- După pauză -

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, domnul Niță.

Domnul Constantin Niță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După această pauză, în discuțiile pe care le-am avut cu colegii noștri au rămas câteva semne de întrebare, câteva teze pe care cred că trebuie să le dezbatem împreună. Sigur că am fi foarte onorați și plăcut surprinși dacă și colegii noștri din partea dreaptă ar participa la asemenea dezbateri, pentru că noi considerăm că, în ceea ce privește Capitolul I, sunt multe lucruri pe care trebuie să le reglăm în această dezbatere.

Mă refer aici la problema revocării președintelui, la problema constituirii grupurilor parlamentare, la problema alegerii Biroului permanent ș.a.m.d. Deci, iată, sunt lucruri pe care trebuie să le gândim împreună și să găsim cele mai bune soluții pentru viitor.

Deci, domnule președinte, cred că este momentul să acceptați că aceste dezbateri trebuie să continue pentru că, în mod firesc, avem nevoie de clarificări și, așa cum ați observat, și colegii noștri mai tineri din Parlament au multe întrebări la care, sigur, nu toți putem răspunde. Sigur, din dezbateri pot să reiasă concluzii care sunt foarte importante și care pot fi discutate ulterior la amendamente și pe articole.

Mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În pauza în care ne-am consultat am văzut că membrii stafului tehnic ne-au prezentat și informarea completă.

Eu am o nelămurire și aș dori...

O voce din sală:

Du-te la bibliotecă!

Domnul Florin Iordache:

Păi, în Parlament venim să discutăm legi și ca aceste legi să le facem foarte bine. Dacă vreți să mergeți la bibliotecă, putem merge împreună.

Stimați colegi, o problemă care nu și-a găsit rezolvarea și l-aș ruga pe președintele Comisiei pentru regulament, să ne lămurească cum au gândit-o dumnealor, ar fi cea privitoare la configurația politică. Nu mi se pare foarte normal și diferența de tratament care se aplică președintelui Camerei și membrilor Biroul permanent. Există o teză, conform căreia, odată cu schimbarea configurației politice, automat se propune la vot schimbarea președintelui. De ce conform acestui algoritm nu se supune la vot și schimbarea membrilor Biroului permanent? Eu am avut ocazia, în această pauză, dacă tot am fost la bibliotecă și, l-aș informa pe colegul meu că, în sesiunea parlamentară care a trecut, noi am dezbătut 363 de legi, dintre care am votat 355. Deci activitatea la nivelul Camerei a fost una nu bună, chiar foarte bună și, din aceste 355, chiar au devenit legi 245 fiind promulgate.

Aș dori să-mi răspundă cei care au construit acest capitol din nou regulament ce înseamnă configurație politică? Conform unui algoritm am putea spune că se stâng 167 de deputați, la un moment dat pe hol, semnează ca la o moțiune o anumită listă și s-a stabilit o anumită configurație politică. Săptămâna viitoare se mai strâng iar 167 de semnături și se mai configurează altă configurație politică.

Noi, în Constituție, la art. 64, alin. 5, stabilim foarte clar: Birourile permanente și comisiile permanente se aleg la începutul sesiunii conform anumitei configurații politice. Eu nu am înțeles de ce președintele și membrii Biroului permanent nu beneficiază de aceleași prevederi, pentru că și președintele și membrii Biroului permanent sunt aleși o dată, președintele este și membru al Biroului permanent și numai președintele, la o anumită schimbare a configurației politice, poate fi revocat.

Ne întrunim noi, la un moment dat și strângem 167 de semnături, mai strângem mâine încă 167 și ne trezim că, din două în două zile, se modifică configurația politică.

O voce din sală:

Așa este și electoratul.

Domnul Florin Iordache:

Nu este așa, pentru că electoratul ne-a dat un vot la începutul mandatului și avem o anumită configurație politică care trebuie respectată iar mandatul este un mandat pentru patru ani. Nu ne strângem ca la moțiune și astăzi votăm într-un fel și mâine votăm în alt fel pentru că, în acest caz, putem asista la un mers neuniform și un proces legislativ care ar avea de suferit. Proces legislativ care, v-am spus, din punctul meu de vedere și prin votul pe care dumneavoastră l-ați dat și l-am dat împreună, s-a demonstrat că a fost unul foarte eficient, la obiect și, chiar dacă au fost anumite proiecte de lege care au fost retrimise la comisie, s-a demonstrat că peste 95 din proiecte de lege au fost dezbătute și mai mult de 80% deja au devenit legi.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Valer Dorneanu.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să vă rețin atenția câteva clipe în legătură cu teza revocării pe care a prezentat-o președintele Comisiei pentru regulament.

Țara aceasta a parcurs două etape, două alternanțe politice care au maturizat tânăra noastră democrație și au dat dovadă Europei și lumii întregi că putem să parcurgem asemenea momente pentru că avem o clasă politică în pofida criticilor la care suntem supuși, care știe ce înseamnă democrația, știe ce înseamnă supremația votului, suveranitatea poporului.

Aveam acum ocazia să mai parcurgem o asemenea experiență, experiența coabitării. Ne-ar fi îndemnat, la aceasta, în primul rând rezultatul votului care a dat cele mai multe voturi PSD-ului, dar s-a creat, așa cum s-a creat, și nu vreau să comentez, o majoritate parlamentară.

Dacă exista acea maturitate care să recunoască faptul că voința electoratului trebuie exprimată și că partidele care au participat la alegeri trebuie să fie reprezentate în organele de lucru, în structurile Parlamentului în proporția în care au câștigat alegerile, atunci lucrurile ar fi fost foarte bune, nu numai că ar fi fost o dovadă de maturitate politică dar s-ar fi și întărit coeziunea politică. Pentru că, stimați colegi, nu Parlamentul este cel care guvernează țara. Uitați-vă în Constituție și veți vedea că Guvernul, în baza programului de guvernare, este cel care guvernează. Și dacă ar fi existat înțelepciunea dumneavoastră de a negocia asupra programului de guvernare cu Partidul Social Democrat, cu cei doi președinți ai Camerelor, lucrurile s-ar fi putut derula în mod corespunzător.

Ați avut însă obsesia și singura problemă politică a dumneavoastră a fost revocarea. Din păcate, revocarea nu este ceea ce vreți dumneavoastră, nu este o schimbare. (Domnul deputat Cornel Știrbeț comentează din bancă).

Domnule Știrbeț, am căutat să am o discuție profesională și colegială cu dumneavoastră și în pauză...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, nu-i rostiți numele că-i dați dreptul la replică și ne prelungim. Ne prelungim discuțiile fără rost, după aceea. Vă rog mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte,

Încerc și eu să-i aduc la cuvânt să se exprime pentru a convinge electoratul, pentru că numai cu bătăi din palme și cu vot nu se poate.

Deci, stimați colegi, nici măcar nu ați fost consecvenți în atitudinea dumneavoastră. La început ați zis că vreți să-i schimbați. Pe urmă ați spus că vreți să-i demiteți. Pe urmă vreți să-i revocați.

Aveți în vedere că nici unul din aceste lucruri nu se poate face decât potrivit Constituției. Potrivit Constituției noi, în primul rând, noi susținem că nu poate fi revocat pentru că una este figura președintelui și alta a celorlalți membri ai Biroului permanent. Constituția vorbește de președinte și de ceilalți membri ai Biroului permanent.

Tot la fel vorbește și Constituția europeană, dacă vreți, o am acolo în bancă și o să vă arăt. Vorbește de președintele Parlamentului european și ceilalți membri. Dacă credeți, totuși, că pot fi revocați, ei nu pot fi revocați decât la propunerea grupului parlamentar care i-a propulsat, potrivit principiului juridic al simetriei. Iar pentru a fi revocați, trebuie să existe fapte pe care să le imputați: încălcări grave ale Constituției - pe care le-ați trecut în regulament - încălcări grave ale regulamentului, blocaj ș.a.m.d. Nu ați reproșat niciodată așa ceva președinților. De la început, din decembrie anul trecut și până acum, singura temă a dumneavoastră a fost revocarea.

Rugămintea este să vă analizați activitatea politică, interesul atât al dumneavoastră, cât și al acestei țări și să vedem dacă noi trebuie să ne batem în continuare, trei luni, pe regulament sau trebuie să ne unim eforturile, să negociem pentru a vedea care sunt prioritățile legislativului, care sunt prioritățile actului de guvernare.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule președinte,

Din informarea pe care ne-a prezentat-o comisia cred că lipsește o teză principală, și anume raportul dintre Parlament, dintre Camera Deputaților și celelalte puteri.

Este foarte importantă această chestiune, având în vedere că și situația în care ne aflăm este generată din faptul că tocmai președintele României a cerut înlocuirea domnului Adrian Năstase cu doamna Mona Muscă și dacă s-ar reglementa într-un alt mod, chiar și în regulament, relațiile dintre puteri, cred că nu am ajunge la astfel de situație.

De asemenea, cred că în această teză ar fi trebuit să se cuprindă și corelarea regulamentului cu Constituția și, din nou, o să ajungem la o situație în care să constatăm că nu avem un aviz al Consiliului legislativ privind constituționalitatea unor texte, dar asupra acestui subiect am să revin. Am să dau câteva exemple pentru a-mi motiva ceea ce spun eu și, sunt convins, că pe colegi îi va interesa și vor proceda în consecință.

În ceea ce privește președintele României, art. 82 alin. (2) din Constituție: "Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în fața Camerei deputaților și a Senatului, în ședință comună, următorul jurământ..." și bineînțeles că este validat.

Întrebarea era: în fața cărei Camere a Deputaților? În fața Camerei Deputaților nou aleasă sau în fața Camerei Deputaților vechi aleasă? Constituția nu distinge și bine face pentru că, în 2009, va depune jurământul în fața unei Camere care are deja un an de zile de funcționare.

În ceea ce privește desemnarea candidatului pentru funcția de prim ministru. Se face de către președintele României conform art. 85? Dar, din nou, în Constituție nu se prevede dacă - am să vă dau niște exemple să vedeți că este foarte important ceea ce vă spun eu. vă mulțumesc.

Deci: "președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament". (Domnul Valeriu Tabără aplaudă).

Vă mulțumesc, domnule Tabără. Sper că asta nu este drept la replică.

Și, ca să vedeți cât vă interesează, vă dau un exemplu, pentru că dumneavoastră văd că nu vă interesează să faceți legi pentru eternitate, vă interesează să le faceți pentru o anumită persoană... (Aplauze din partea Puterii).

Vă dau exemplu pe care-l știți cu toții. Ce se întâmpla dacă președintele României în funcție, Ion Iliescu, desemna candidatul la premier? Era președinte în funcție? În Constituție nu se vorbește de președintele nou și nici de președintele vechi. Se aplica o cutumă că președintele cel nou. Dar, dacă desemna domnul președinte Iliescu candidatul la președinție, nu mai aveam problema de astăzi.

Constituția face foarte bine că nu distinge chestiunea aceasta, pentru că, în anul 2009... deci în anul 2008, când se va desemna un nou candidat pentru funcția de premier, deja domnul președinte Băsescu va fi un președinte vechi și nu se va mai putea invoca cutuma că președintele cel nou desemnează candidatul la premier, având în vedere că, pentru președintele cel nou, mai trebuie așteptat patru ani. Dacă, evident, nu există vreo revocare anterioară.

Situația pe care v-am expus-o, o să spuneți că se mai poate repeta și atunci nu mai putem invoca cutumele cu președintele cel nou și cu Parlamentul cel nou, se mai poate repeta la multiplu de patru, cel mai mic multiplu comun între patru ani mandatul Camerei și cinci ani mandatul președintelui. Adică peste 20 de ani. Și vă puneți problema de ce ne interesează. În primul rând ne interesează și soarta urmașilor... (Din partea Puterii râsete și aplauze).

... dar este evident că, datorită unor alegeri anticipate sau demisii prezidențiale sau cine știe ce alte întâmplări, eu știu, de sorginte divină, s-ar putea ca multiplul să nu fie între cinci și patru și termenele să decaleze...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, pregătiți-vă să încheiați, mai aveți 10 secunde.

Domnul Eugen Nicolicea:

Despre subiectul acesta. Domnule președinte, sunt mai multe teze, dacă doriți să mă exprim la toate mă exprim acum. Dacă doriți să mă exprim pe rând, eu pot să închei și revin. Dar s-a întâmplat, când m-am înscris la cuvânt, stând să aștept o anumită teză, după care am văzut că nu sunt înscris la cuvânt.

Dacă mi se dă posibilitatea să intervin la o teză ulterioară, am să intervin.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, v-a expirat timpul. Vă rog, încheiați luarea la cuvânt.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Doresc să mai intervin la teza cu revocarea pe care nu am expus-o și, de asemenea, mai am o propunere de făcut care nu are legătură cu aceasta. Este vorba de faptul că domnul Bolcaș eminent jurist, pe care îl stimez, a constatat în mod corect că este vorba de două acte aici, și anume este un proiect de hotărâre și de regulament, care este o anexă, care este inclusă în hotărârea respectivă. Camera a dat și un vot, am înțeles, în sensul acesta, iar Regulamentul este un act normativ și...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, ne spuneți altă dată. Ați încheiat discuția, vă rog.

Domnul Eugen Nicolicea:

Bine, am să revin la teza următoare. Mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Bogdan Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aș deschide cu o chestiune de ordin procedural. De fapt, intenția mea de a interveni era de ordin procedural pentru că, fără îndoială, toate aceste chestiuni, începând cu instituția alegerii președintelui, instituția revocării, toate sunt legate de configurația politică căreia trebuie să-i dăm un numitor comun. Trebuie să înțelegem cu toții ce numim o configurație politică.

Din păcate însă discuțiile care, după părerea mea, au mult fond - chiar dacă pe unii îi deranjează - ar trebui centrate în jurul uneia dintre teze ca să putem ajunge la un rezultat. Eu cred că începutul este configurația politică și, în accepțiunea noastră, a tuturor, configurația politică a unei Camere este configurația dată de vot, de votul universal exprimat de poporul suveran, că așa spune Constituția (nouă ni se par cuvinte mari dar, de fapt, acesta este sensul democratic) și acest vot constituie, în final, o configurație politică în momentul în care Camera Deputaților se constituie în grupurile ei parlamentare. Dacă este așa, tot ce derivă de aici în colo trebuie să respecte acest vot, până la viitoarele alegeri, atunci când vor fi ele, la termen sau nu.

Modificările de majorități care sunt conjuncturale și pot să dau multiple exemple, ca și modificările de linii politice a unora dintre grupurile parlamentare prin modificarea, chiar pe fond, adoptând alte doctrine, a unor partide prezente în Parlament (nu vreau să jignesc pe nimeni, luați-o doar ca exemplu pur teoretic) nu cred că pot să fie luate în considerație ca având valoare în urma votului popular exprimat la sfârșitul anului 2004, ca să luăm acest exemplu. Pentru că, stimați colegi, sunt convins că toți cei care au votat, Uniunea Partidului Social Democrat, pe vremea aceea PUR-ul, partid care astăzi se numește Partid Conservator, deci care și-a modificat și linia și doctrina, au decis atunci, deși se discută în plan teoretic dacă a fost o alianță electorală sau o alianță politică, au decis pentru un program comun propus la data respectivă de către partidele care erau asociate într-o alianță electorală. O definesc ca atare, nu-i spun mai mult. Cum voturile adresate unui partid, pe vremea aceea social-democrat, aparținând familiei Social- Democraților Europeni au fost, după părerea, voturi acordate unui partid social democrat care se afla...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Canacheu!

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

...care se afla, în timpul acela, în opoziție și care se exprima într-un anume fel.

Această configurație este singura pe care o putem lua în considerare dacă nu vrem, pur și simplu, să ne batem joc, dacă nu vrem să aruncăm peste bord, cu cinism, opinia celor care au votat listele, că mai avem un drum încă până la vot uninominal care sper, sincer, să fie adoptat.

Deci, din acest punct de vedere, această configurație a constituit și a dat o rezultantă în conducerea Camerei Deputaților. O să vă amintesc unora dintre colegii mei cu vechime mare în Parlament că, la începutul parlamentarismului românesc, după '90, Birourile permanente erau alese pentru întreaga perioadă a mandatului. Soluția ca președintele să fie ales, pentru consecvență și stabilitate politică pe întreg mandatul, deci, să rămână pentru întreg mandatul, și celelalte funcții din Birou să fie alese pentru o sesiune a fost o soluție care a rezultat din faptul că grupurile parlamentare reprezentau fracțiuni care dădeau jumătăți sau sferturi de sesiune, deci, care nu puteau fi luate în considerație la configurația Parlamentului.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mai aveți 30 de secunde, domnule deputat, vă rog să vă pregătiți de încheiere.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

O să încerc să rezum, domnule președinte.

În condițiile acestea, cu siguranță că cel mai util lucru ar fi să ne întoarcem, cum se vehiculase acum câteva săptămâni și acum câteva luni, nu la electorat, ci cu ochii și cu sufletul la momentul electoral, să luăm în considerație cu seriozitate care au fost voturile atunci și să vedem dacă tezele noastre, pe care astăzi încercăm să le impunem, uneori în pofida Constituției, sunt corecte sau nu. Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Bolcaș.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

N-aș fi vrut să iau cuvântul, dar s-a făcut o gravă confuzie și eu cred fundamentală, în raport de ceea ce s-a susținut în general până acum și de ceea ce am susținut eu în mod special.

Un tânăr coleg de la PSD, care pretinde că a citit o carte în timpul acestei pauze de consultări, a vorbit despre modul în care se creează o altă structură politică a Camerei, prin alianțe conjuncturale de moment ș.a.m.d. Ei, aici este eroarea fundamentală, care a dus la tot acest clinci în dezbaterea regulamentului! Configurația politică ne-o dă electoratul și ea nu se schimbă pe parcursul întregului mandat, a înțelege altfel înseamnă că această Cameră va lucra în bătaia vântului! Că schimbăm sau nu președinții - și nu intru în această dispută deocamdată - este una, dacă schimbăm Birourile permanente, schimbăm președinții de comisii, schimbăm birourile comisiilor, înseamnă că nu ne ocupăm decât să ne schimbăm unii pe alții.

În aceste condiții, aș vrea să operăm cu noțiuni exacte. Este vorba, pe de o parte, de structura politică a Camerei, dată de vot; pe de altă parte, este ponderea votului, care se poate realiza prin anumite alianțe. O structură politică constituită trebuie să suporte democratic și ponderea unui alt vot care se realizează pe parcursul activității parlamentare, pentru că în activitatea parlamentară se poate schimba numai această pondere a votului - și am văzut cum se schimbă, dar în nici un caz structura politică.

Vă rog să mă iertați că nu mi-am epuizat tot timpul. Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Domnule Iordache, nu v-a spus numele, a spus "un tânăr coleg", îmi pare rău. "Un tânăr coleg" se poate interpreta oricum.

Domnul Mihai Tudose.

Eu, de exemplu, mă consider "un tânăr coleg" al domnului Bolcaș... (Râsete, aplauze).

Domnul Mihai Tudose:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am început discuția de astăzi acum două săptămâni, cu anumite mari considerente, și am continuat-o astăzi cu patru sau cinci linii directoare la primul capitol, care, de fapt, e esența regulamentului sau, oricum, cea care naște mari discuții. Acum o săptămână sau două am auzit un distins lider de grup din partea dreaptă a sălii, care ne-a explicat, în vorbe foarte simple, să ne intre foarte bine în cap, că majoritatea face ce vrea. De acord cu dumneavoastră, așa este, face ce vrea, în anumite reguli, mantinele.

De asemenea, în ultimul timp, am fost cu toții martori la acuzații de genul că tot ceea ce se întâmplă rău în țara asta se întâmplă datorită Parlamentului. Am sesizat, mai mulți colegi, m-am numărat printre ei, că ordinea de zi nu a fost adoptată realităților țării și necesităților ei.

Și atunci, întreb președintele Comisiei de regulament de ce, printre cele 14 țări sau 28 sau nu știu câte a studiat, fiincă informarea aceasta este foarte subțire, domnule președinte, stimată comisie, 14 țări... Și un distins coleg spunea că astăzi sau săptămâna aceasta trebuie să fim mândri că avem reprezentanți în Parlamentul European. De ce la capitolul privind ordinea de zi, Comitetul ordinii de zi, nu s-a luat în vedere procedura de la Parlamentul European, prin care, odată cu ordinea de zi, vin liderii grupurilor parlamentare și se exprimă rațiunea pentru care au votat pentru o asemenea ordine de zi? Ca lumea să vadă, să înțeleagă toată lumea cine impune ca pe primul punct pe ordinea de zi să fie regulamentul și pe locul 11 inundațiile!

Intrând în subiect, s-a vorbit despre o majoritate conjuncturală. Și atunci, vă întreb, stimați colegi, majoritatea asta conjuncturală o verificăm ca pe cvorum? Vedem dacă nu cumva, știu eu, la pauză, poate, s-au mai schimbat niște opinii pe aici? Și atunci, cel care conduce ședința va trebui ca, în fiecare moment sau înaintea fiecărui vot, să vadă dacă chiar mai este președinte, dacă are susținere. Poate se poate schimba și în timpul votului, poate e acuzat de faptul că nu a dat cuvântul unui lider de grup și grupul respectiv îi retrage votul și îl schimbăm pe loc!

Am vorbit despre revocarea președintelui, dar știm cu toții și juriștii de aici ar putea să explice mai pe larg, dacă Comisia de regulament nu a făcut-o, poate președintele Comisiei juridice ne explică mai bine sau eminenții juriști din sală, despre caracterul sancționatoriu pur al revocării. E ca și cum în Codul Rutier ar spune că pietonul poate fi sancționat! De ce, nu spunem! E sancționat așa, când vrea cineva să-l sancționeze, că n-are șapcă!

Și a vorbit domnul profesor Bolcaș mai devreme (ilustrul nostru coleg, eu sunt mândru că sunt coleg cu domnia sa) despre "configurația politică inițială". Dumneavoastră susțineți că această configurație politică inițială poate fi schimbată și numărată zilnic, dar, după ce plecați din sală, dumneavoastră sau liderii dumneavoastră dau declarații despre lupta împotriva traseismului, despre respectarea votului electoratului, despre cât de important este să ne întoarcem din când în când cu fața la popor..., după ce, între timp, stăm cu spatele.

În acest sens, poate ar fi interesant ca, eu știu, domnul Vasile Pușcaș, care a luat contact cu foarte multe dintre Parlamentele europene, ale țărilor din Europa și chiar cu Parlamentul European, să ne explice cum funcționează aceste legi sau aceste probleme acolo.

Când a luat cuvântul domnul Dan Nica, ați râs, că vă spunea nu știu câte citate, din nu știu câte regulamente. Păi, stimați colegi, tot în râs, până la urmă, va trebui ca și noul regulament să aibă, ca și acesta, probabil, niște norme metodologice, ca să înțelegem ce vrem noi să facem în fiecare zi sau cum ne descurcăm în fiecare moment. Fiindcă, după ce, 4 ani, am discutat pe el, constatăm că, de fapt, avem 20 de mii de interpretări, la aceeași problemă, aceiași oameni.

Deci, solicit, de asemenea, pe toate aceste probleme pe care le-am ridicat, un punct de vedere, atât din partea Comisiei juridice, cât și a Comisiei de regulament.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Ultimul vorbitor la acest subiect, domnul Constantin Niță.

Domnule Nica, ați mai vorbit la subiectul ăsta! (Domnul deputat Dan Nica dorește în continuare să ia cuvântul.) Ba da, domnule Nica, ați vorbit!

Domnule Niță, dacă doriți să luați cuvântul? Dacă nu, trecem la votul primului amendament.

O.K, este în regulă.

Poftiți, domnule Niță.

Dacă vreți să conduc eu ședința, așa cum spune regulamentul, luați cuvântul; nu doriți, e în regulă.

Domnul Constantin Niță:

Domnule președinte,

Am ascultat foarte multe opinii ale colegilor mei, legate de validarea mandatelor, de conducerea ședințelor, de revocarea președintelui, de alegerea președintelui. Din păcate, sunt foarte multe lucruri pe care Comisia de regulament nu le-a aprofundat, nemaivorbind de faptul că Comisia juridică și-a bătut joc, pur și simplu, de acest lucru.

Deci, cred că președintele Comisiei de regulament și ceilalți colegi ai domniei sale trebuie să răspundă la foarte multe întrebări. Trebuie să răspundă la acele teze pe care colegii mei le-au expus, după cum nu ne-a explicat nimic, Comisia de regulament, care sunt raporturile dintre Parlament, dintre membrii Parlamentului și Guvern și Președinție, care sunt aceste raporturi în momentul ședințelor care au loc?

Deci, iată, sunt multe lucruri care au rămas nereglementate în acest regulament și cred că e o anumită superficialitate, care denotă faptul că actuala Putere și-a impus punctul de vedere prin forța votului. De altfel, constatăm că partea dreaptă a sălii, sigur, primește cu foarte multă bunăvoință pauzele de consultări ale Opoziției, eu cred că invers trebuia, dumnealor să ceară pauze de consultări, ca să vadă ce probleme se mai impun pentru a schimba acest regulament. Din păcate, cum să vă spun, cred că îi reținem în sală și dumnealor au foarte multă treabă pe afară.

De aceea, cred că ar fi necesar ca președintele Comisiei de regulament să răspundă la toate aceste teze, ca o problemă de procedură. Și vă rog să-i permiteți domnului președinte să răspundă la toate aceste întrebări, care nouă ni se par extrem de importante pentru a putea trece mai departe, la dezbaterea regulamentului.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu mulțumesc, stimate coleg.

Domnul Mircea Purceld:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnii Duvăz, Bolcaș și Tudose au ridicat aici câteva probleme, care, noi considerăm că trebuie clarificate mai îndeamănunt. De aceea, vă solicităm respectuos o pauză de 30 de minute. (Rumoare, vociferări, aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, la solicitarea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, 30 minute pauză, ne vedem la 19,20. (Aplauze ale Majorității. Se strigă: "Bravo!")

 

- după pauză -

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi, luați loc, vă rog, în bănci!

Domnule Tudor Marcu, aveți microfonul.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

După îndelungi dezbateri, la care am participat eu cu Purceld... (râde) și Grupul PRM-ului, am refăcut puțin ideea pe care am mai exprimat-o o dată, și anume, aceea că comisia, pentru care, încă o dată spun, am tot respectul și aceasta este o vorbă nedisimulată, directă și fără putință de tăgadă, indiferent de culoarea politică, oamenii ăștia au muncit mult și au făcut o treabă bună. Din nefericire, noi nu le dăm posibilitatea să ducă această treabă până la bun sfârșit. Lucru care ar fi perfect valabil pentru toată lumea: în primul rând, pentru domniile lor, că ar rămâne în istorie ca unii dintre cei care au făcut unul dintre cele mai bine reprezentate și argumentate rapoarte din câte au fost date în ultimul timp în Parlamentul și, în al doilea rând, pentru noi, că avem mai multă posibilitate să analizăm ceea ce am solicitat, în cunoștință de cauză mai multă, astfel încât să putem hotărî mai bine, spre binele nostru, al parlamentarilor, pentru că binele nostru este și binele poporului.

Acum, de ce am făcut această alegație? Acest regulament, de fapt, ne folosește numai nouă, dar dacă noi suntem de acord cu noi înșine că este un regulament bun, în virtutea căruia sau în baza căruia noi putem să ne desfășurăm activitatea în bune condițiuni, să nu mai avem sincope legislative, ba, mai mult decât atât, să facem legi bune și aplicabile corect, astfel încât să nu se mai certe procurorul cu avocatul în fața judecătorului, toți trei având dreptatea lor, deci, dacă acest lucru se va întâmpla, e un deziderat pe care și-l dorește orice om normal în țara asta, într-adevăr, acest regulament va putea fi benefic pentru un popor întreg. Deci, n-am făcut, așa, chiar o glumă excesivă, cu toate că se poate interpreta.

În final, am căzut de acord că nu este chiar ce am dorit noi la acest regulament, în principal, datorită faptului că nu este argumentat cu exemplificările cerute de noi din Parlamentul European (iată, avem acum 35 de membri acolo, puteam să obținem rapid chiar prin domniile lor astfel de informații), nu este suficient de bine argumentat cu exemple care țin de regulamentele altor Camere similare din țările Uniunii Europene și nu numai. Iar ceea ce domnul Cristian Rădulescu a invocat, faptul că noi putem să intrăm pe internet și să ne căpătăm informațiile care cum vrea, îl informez pe domnul Cristian Rădulescu de faptul că, între noi fie vorba, cea mai mare parte a celor prezenți aici nu prea au ușurință în a naviga pe internet. Una. A doua, faptul că este altceva când eu, cel care judec aici 600 de legi pe an, așa cum am văzut o statistică și alte câteva mii, nu știu câte, care au fost respinse, eu nu pot să umblu la internet la fiecare, să-mi fac vraful de documente.

De aceea, fiecare comisie are datoria să-și facă pentru ea însăși întâi și pentru noi benefic, ulterior, documentația necesară. Tocmai acest lucru l-am cerut. Și dacă n-au izbutit încă să ne ofere o asemenea documentație, eu socotesc că nu e încă timpul pierdut, pentru că știu că o au. Între noi fie vorba, chiar eu am o astfel de argumentație, în privința unor țări, dar referitoare numai la un singur articol.

Or, noi nu judecăm numai un singur articol, de fapt, nimeni dintre noi nu are pretenția să spună că noi stăm aici, atâtea capete luminate și cu performanțe uluitoare pentru unii dintre noi (bine, trec peste gluma asta) uluitoare pentru ceilalți, intelectuale, să putem să stăm aici de câteva săptămâni și încă nu se știe cât, pentru un singur articol. Eu am informații numai despre acel articol, care este o mare aberație, știți bine la ce mă refer. Dar noi judecăm toate articolele pe care le-am pus în acest regulament și, ca atare, informația pe care o avem noi, dată de la comisia aceasta, nu este cea mai completă.

V-aș ruga atunci...

Imediat! Imediat termin! Îmi sunteți foarte simpatic, chiar dacă aveți mustață, semănați cu bunicul meu, că și el avea mustață... (Râsete.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Înseamnă că și eu semăn...

Domnul Marcu Tudor:

Gata, domnule președinte, am terminat, știți bine ce respect vă port.

Și, ca atare, vă rog frumos să-mi dați voie să închei, cu o ultimă frază, aș reveni încă o dată -cu toate că e un pleonasm, ca să-l rog pe domnul Bivolaru și pe distinsa noastră colegă Olguța Vasilescu să facă efortul necesar și să împrăștie acele solicitări pe care le avem noi. Și, în cunoștință de cauză fiind mai bine (dar nu așa, e superficial), în cunoștință de cauză fiind, putem judeca mai bine, astfel încât să nu fim nevoiți să tot interpelăm de câteva zile bune, exemple, să știm și noi ce se întâmplă în Europa din punctul acesta de vedere. (Proteste în ce privește timpul.)

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte, asta m-am sfătuit eu cu domnul Purceld și am venit și v-am ținut de vorbă până acum, să aflați și gândurile noastre despre munca comisiei. Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Vasile Pușcaș.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule Nica, am rămas singur, PRM-ul e reprezentat acum prin mine.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, v-am luat cuvântul.

Domnul Vasile Pușcaș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Reiterez încă o dată intenția noastră, a Grupului social-democrat, de a lucra foarte serios la acest regulament, pentru că regulamentul înseamnă în primul rând maniera în care Parlamentul se va prezenta în două ipostaze. Prima ipostază este aceea în fața cetățenilor și, dacă mergeți în stradă, auziți cuvinte de "degringoladă", "destructurare", vizavi de Parlamentul, iar dacă vă uitați în știrile de acum, după-amiază, la Strasbourg, aflați că în Parlamentul din România este instabilitate. nici una, nici alta nu ne interesează.

A doua aserțiune pe care vreau să v-o prezint. În 2002-2004, când a fost Convenția privind Viitorul Europei, unul dintre dezideratele maxime a fost întărirea Parlamentelor naționale, ca expresie a suveranității și ca expresie a ceea ce s-a spus în Constituția europeană, "unitate în diversitate".

Ei bine, dacă noi avem probleme cu întărirerea rolul Parlamentului și a instituției parlamentare, avem o problemă foarte mare cu acea compatibilizare de care ziceam și cu alte aspecte. Dați-mi voie să mă refer la câteva dintre acestea.

În primul rând, conform tuturor constituțiilor europene și a ceea ce s-a prezentat aici, Parlamentul este expresia suveranității. Noi suntem expresia suveranității, datorită alegerilor. Dacă noi, această expresie a suveranității o tăiem pe felii, avem o foarte mare problemă cu integrarea noastră în Uniunea Europeană. Suveranitatea Camerei și a Parlamentului nu este nici suveranitatea majorității și nici a minorității, este suveranitatea tuturor, numai în felul acesta putem să funcționam și numai în felul acesta se validează Parlamentul.

De ce, în 13 cazuri din cele prezentate aici, nu se vorbește de revocarea președintelui Camerei? De ce, în toate aceste cazuri, se spune: "Președintele e ales pe durata mandatului" și se face referire specială la Birou, la membrii Biroului, cu ipostaze diferite? Pentru că în toate se spune, ca și la noi, că: președintele Parlamentului, președintele Camerei reprezintă Parlamentul, deci, reprezintă suveranitatea și, prin aceasta, este clar că președintele are acest atribut, de a ne reprezenta suveranitatea, are autoritate constituțională, domnilor colegi!

Dacă noi, această autoritate constituțională, o supunem, cum ziceați pe aici, "configurării politice permanente", aceasta înseamnă că noi dăm din start percepția de instabilitate a acestei instituții, că în interior și în exterior vom avea probleme foarte mari de credibilitate și asupra calității legislative, dar și asupra controlului parlamentar. Ce control parlamentar poți să realizezi, când divizezi suveranitatea? În nici un fel nu poți să faci un control parlamentar! Or, lucrul acesta este esențial pentru noi.

De aceea, vă propun, doamnelor și domnilor colegi, să luăm aminte și să facem încă o dată apel la toți care suntem aici. Ne gândim, fiecare își are porția lui de interes, dar interesul tuturor este să întărim Parlamentul național, ca să putem intra foarte, foarte puternic în ceea ce se numește parlamente naționale și structură europeană.

Dacă noi vom intra cu jumătăți de măsură, vă asigur că ne va judeca cetățeanul de pe stradă, cel care ne-a dat votul. Și cel care ne-a dat votul, încă o dată vă spun, nu l-a dat ca votul să fie divizat, decât în absolut procedurile decizionale în Cameră și nu în ceea ce privește sensul suveranității.

Încă o dată spun următoarea chestiune: noi, dacă vrem să venim cu procedura revocării, vrem să validăm excepția și nu regula care este în Parlamente naționale. Când validezi excepția, înseamnă că te supui din primul moment scrutinizării pe palierul acesta al instabilității.

Vă îndemn, doamnelor și domnilor colegi, în primul rând, să ne gândim la rolul Parlamentului și, în al doilea rând, să ne gândim la cei care ne-au trimis, că exprimăm aici cu toți suveranitatea și nu suveranitatea împărțită. Mulțumesc mult. (Aplauze ale deputaților din Opoziție.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Băeșu.

Domnul George Băeșu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am insistat foarte mult să iau cuvântul (rumoare în rândurile Majorității), pentru că atunci când am luat pauza pentru consultări în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, împreună cu colegii mei din Comisia juridică, bineînțeles, membri ai Partidului Social Democrat, ne-am dat seama cât de mult s-a greșit, în momentul în care Comisia juridică nu a tratat la modul serios acest aviz de legalitate și constituționalitate pe care trebuia să-l dea pentru proiectul hotărârii de modificare a regulamentului.

Și mă gândesc că ar fi putut să dureze mai mult de 15 secunde, poate chiar 20 de secunde, dacă Comisia juridică ar fi luat în calcul și acest material documentar privind modul în care sunt organizate Parlamente din democrațiile avansate, spre care tindem. Pentru că, iată, astăzi, ne confruntăm cu realități spre care tindem, pe care nu le-am luat în calcul și care ne depărtează foarte mult de ceea ce declarăm că vrem.

O să vă dau un singur exemplu...

Voci din Majoritate:

Ne interesează ce-i la noi!

Domnul George Băeșu:

Da, dumneavoastră aveți dreptate, noi, la Comisia juridică, trebuie să ținem cont de legislația și de Constituția românească, nu de cele străine, dar noi avem un țel, cel puțin așa îl declarați și dumneavoastră, acela de a aduce legislația românească în conformitate cu cea europeană. Și, în aceste condiții, cum putem noi să justificăm acum... domnul deputat Dan Nica (care, de altfel, a avut o prezentare deosebită), ne-a explicat astăzi că în Germania (și uitați că și germanii persistă în greșeala de a susține un Parlament bicameral), președintele uneia dintre aceste Camere se bucură de o prevedere potrivit căreia nu poate fi schimbat pe parcursul mandatului, tocmai pentru că este nevoie de un președinte care să se manifeste ca un președinte de Cameră și nu neapărat ca un membru al unui grup politic. Iar noi facem în așa fel încât o majoritate conjuncturală să poată oricând să schimbe președintele Camerei Deputaților!

Stimați colegi,

Eu vin și cu o propunere, pentru că am intervenit pe procedură, și anume, aceea ca să venim cu o modificare.

Știu că amendamente nu putem să mai facem în acest moment, dar noi astăzi am putea să dăm dovadă de înțelepciune, pentru că, de altfel, a văzut și colegul nostru, cel pe care-l regretăm foarte mult că nu mai participă zi de zi la lucrările Camerei, domnul ministru Eugen Nicolăescu, are de făcut niște propuneri privind modificarea Regulamentului, pentru că altfel nu s-ar mai putea pune în practică ceea ce-și dorește dumnealui, vizavi de votul prin corespondență al unor colegi și am putea...

Voci din partea dreaptă a sălii:

Aveți ceva de spus?

Domnul George Băeșu:

Da, am ceva de spus, și anume că astăzi domnul președinte al Camerei Deputaților să supună plenului propunerea mea privind prezentarea și votarea unor amendamente care nu au fost făcute la Regulament, în lumina și în cunoașterea unor fapte și a unor realități care au apărut pe parcurs. (Vociferări în partea dreaptă a sălii).

Și aș vrea, domnule președinte, ca votul vizavi de această propunere să se desfășoare nominal și vă rog să țineți cont și de prezentările pe care domnul Nicolicea le-a făcut și care, de asemenea, ar trebui supuse la vot. (Gălăgie în partea dreaptă a sălii).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, stimați colegi.

Comisia? Vi s-a cerut să faceți anumite... Domnule deputat, vă rog, luați loc.

 

Domnul Dan Nica (din sală):

A vorbit de mine!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Comisia, vi s-a cerut să faceți anumite precizări. Vă rog. Am dat cuvântul comisiei, domnule deputat.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

S-au ridicat mai multe probleme de către colegii antevorbitori. Suntem obligați să ...

 

Domnul Victor Viorel Ponta (din sală):

Nu se aude! Reluați, vă rugăm de la început!

Domnul Ioan Bivolaru:

Vă rog. Aceste probleme ridicate de către colegi sigur că obligă comisia, în unele situații, să dea câteva răspunsuri. Sunt lucruri care sunt interesante, sunt alte lucruri care se pare că rezultă la o citire mai puțin atentă a raportului pe care această comisie l-a făcut, cu greșelile inerente pe care le-am explicat și pentru care ne-am cerut scuze.

Aș prefera să o luăm într-o oarecare ordine. Domnul deputat Bolcaș a făcut o propunere inițială de condiționare la art. I, de condiționare a intrării în vigoare a raportului respectiv, a proiectului de hotărâre, după consultarea Curții Constituționale.

În cadrul comisiei suntem șapte membri, fiecare reprezentăm un grup parlamentar, v-am spus-o și la începutul dezbaterii, o repet și cu această ocazie. Fiecare dintre noi avem un vot.

Sigur că a fost plăcut să lucrăm în această comisie în foarte multe situații, când amendările sau propunerile care s-au făcut au obținut consensul membrilor comisiei. Deci, votul a fost unanim. Au fost și situații când acest vot nu a fost unanim. Deci, această democrație în interiorul comisiei a funcționat permanent.

Din punctul acesta de vedere, sigur, comisia a trebuit să ne sfătuim între noi, ce poziție am putea să luăm în configurația existentă la momentul când s-a făcut propunerea și cu o majoritate care s-a configurat în acel moment, sigur că comisia s-a pronunțat pentru amendamentul propus de către domnul Bolcaș. Domnul Bolcaș a ridicat problema configurației politice inițiale. Pe parcursul dezbaterilor am observat că în ceea ce privește una din principalele motivații ale revocării s-a făcut o confuzie de către antevorbitori, confundându-se majoritatea politică cu configurația politică inițială. Sunt două termene total diferite.

Din acest punct de vedere, configurația politică inițială este un amendament pe care această comisie și l-a însușit în unanimitate, considerându-se de data aceasta că trebuie explicitată această configurație politică, care s-a realizat la data de 13 decembrie 2004, o dată cu constituirea Camerei Deputaților. Și ținem să vă informăm că această configurație politică, la această dată, este tot aceea inițială, respectiv P.S.D. - 113 membri, mandate; P.N.L. - 64 de mandate; P.D.-ul - 48 de mandate; P.R.M.-ul - 48 de mandate; U.D.M.R. - 22 de mandate; P.U.R., respectiv acum Partidul Conservator - 19 mandate; Minorități - 18 mandate. Aceasta este configurația politică inițială a Camerei Deputaților și în acest consens vom discuta de acum înainte pe acest nou model de regulament.

În ce privește problemele ridicate de către colegul Stanciu, criterii privind realizarea sau constituirea grupurilor parlamentare. Principalul criteriu a fost criteriul politic. (Gălăgie în sală). Este cazul să fac o pauză pentru reintrare triumfală?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog, continuați.

Domnul Ioan Bivolaru:

Aceste criterii sunt criteriile politice care rezultă din listele de partid, din lista formațiunilor politice și aici este vorba de U.D.M.R. în mod explicit, de lista alianțelor politice și lista alianțelor electorale. S-a stabilit în continuare că grupul minim trebuie să fie format din 10 membri. Dacă acest formațiuni, aceste partide, de la caz la caz, pe parcursul legislaturii, nu mai întrunesc numărul minim, acestea se pot uni între ele, pot realiza grupuri mixte sau pot să se afilieze la grupuri deja existente. Acesta este, în mare, răspunsul pe care i-l dăm domnului Stanciu și în condițiile acestea, sigur, se adaugă la aceste grupuri și Grupul Minorităților.

Partidele care nu au obținut mandate în Parlament, în Camera Deputaților, nu pot constitui grupuri parlamentare prin migrația membrilor acestei Camere. Aceasta este o problemă de principiu pe care comisia și-a însușit-o în continuare, în unanimitate.

Domnul Nica, sigur, colegul Nica ne-a dovedit reale calități în descifrarea în limba fiecărui Parlament, fiecărei națiuni, a acestor Regulamente. Îl anunțăm că avem la comisie și Regulamentul în limba japoneză, dacă vrea să încerce... Dumnealui ne-a criticat, pentru că există câteva lacune în ce privește nota informativă, am multiplicat această notă și, în condițiile acestea, domnule Nica, o aveți la dispoziție, sper să vă satisfacem.

Domnul Iordache a făcut, într-adevăr, iarăși trimitere, din eroare, la configurația politică. Avem un nou concept. Și aici țin să vă declar în mod foarte deschis: n-am reușit să cădem de acord în cadrul comisiei pe acest nou concept, și anume noua majoritate politică. Acesta este noul concept. În aceste condiții, sigur că așteptăm, din punctul de vedere al Camerei, să clarificăm acest nou concept în cadrul comisiei. Nu s-a reușit, au fost voturi pentru, voturi contra și nu s-a reușit să se clarifice acest aspect.

Domnule președinte, pentru această nouă configurație politică, această nouă majoritate politică, trebuie ca acești lideri ai grupurilor parlamentare să realizeze în perioada imediat următoare o dezbatere între dumnealor, pentru ca să se cadă la un consens în ce privește definirea noii majorități politice. Este un moment de blocaj în cadrul Regulamentului. Nu putem să vă punem la dispoziție definiția noii majorități politice!

În aceste condiții, vrem să vă spunem că acest proiect de regulament are o serie de probleme care se cer a fi descifrate în cadrul dezbaterilor respective și, sigur, suntem convinși și conștienți, comisia, că vom avea de lucru în continuare pentru a clarifica, pe ideea că se vor trimite la comisie foarte multe din problemele neclarificate în Regulament.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat. Nu, domnule deputat. (Se adresează domnului deputat Dan Nica).

 

Domnul Dan Nica (din sală):

Mi-a spus numele!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

V-a spus numele, bun! Drept la replică. Aveți 30 de secunde drept la replică.

Domnul Dan Nica:

Domnule președinte,

Sper că nu o să-mi puneți pumnul în gură, cum ați făcut-o mai devreme. Și vreau să vă spun că aceasta este o caracteristică a dezbaterilor noastre. Dacă l-am fi lăsat pe domnul Bivolaru și ceilalți colegi din comisie să ne prezinte raportul, așa cum ar fi fost normal, dacă ne-ar fi respectat votul pe care noi l-am dat, care era de 10 minute, din fiecare Parlament, din fiecare țară, n-am fi avut acum această problemă. Și vreau să vă spun că intenția pe care am avut-o a fost aceea de a corecta aceste erori care au fost făcute, pentru că am avut colegi de-ai mei care pe bună dreptate mă întrebau: "Domnule, dacă spune și în Germania într-un anumit fel, noi de ce să fim contra, P.S.D.-ul? Doar așa, ca să fim contra?". Și le-am spus: "Măi, oameni buni, ia uitați ce scrie aici?". Și le-am citit. Și vreau să vă spun că situația este mult mai complicată. Doar în cele 15 țări membre inițiale ale UniuniiEuropene, la care s-au adăugat cele 10 țări candidate, situația este foarte clar stabilită. Și m-ați oprit atunci, domnule președinte de ședință, în mod brutal, la lit. g), pentru că după aceea urma Portugalia, unde situația, de această dată, era și mai bine clarificată. Pentru că în Constituție se spune clar că președintele Parlamentului reprezintă țara respectivă și reprezintă țara din punctul de vedere al conducătorului forului democratic din această țară. Iar în Constituția spaniolă, lucrurile sunt și mai bine clarificate și dacă l-ați fi lăsat pe domnul Bivolaru să spună...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, ați depășit timpul!

 

Domnul Dan Nica:

...ați fi știut acest lucru! (Gălăgie în partea dreaptă a sălii).

Voci din partea P.S.D.-ului:

Bravo!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă mulțumesc. Poftiți în bancă. Vă mulțumesc. Și pe dumneavoastră vă rog să aveți răbdare... Luați loc, domnule deputat. A fost un drept la replică, am încheiat discuțiile pe această temă. Luați loc. Suntem la Capitolul I "Organizarea Camerei Deputaților", titlul. (Gălăgie în sală).

Dacă există observații la titlu? Suntem în timpul dezbaterii. Capitolul I - "Organizarea Camerei Deputaților".

La titlul Capitolului I dacă există observații? Nu există. Aveți observații? Vă rog. (Gălăgie în sală). Vă rog frumos, stimați colegi, să faceți liniște!

 

Domnul Mircea Man (din sală):

La cine crezi că te dai mare?!

Domnul Dan Nica:

Domnule președinte,

Sper că nu ați auzit ce a spus colegul din dreapta sălii. Ar fi un lucru absolut regretabil. Și vreau să vă spun că este cel puțin jignitor pentru noi ca, în ziua în care euroobservatorii s-au prezentat la Strasbourg, vor merge la Bruxelles, noi să dăm această notă.

Vă rog, domnule președinte, ca înainte de a-mi da cuvântul, să-i cereți colegului care mi s-a adresat în acest mod, pe care l-ați auzit și dumneavoastră, să-și ceară scuze.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, n-am auzit cum vi s-a adresat și care coleg... Ați spus că aveți o intervenție la titlul Capitolului I.

Domnul Dan Nica:

Îmi pare rău că nu știu cum vă cheamă! Vă rog să vă ridicați în picioare și să spuneți dacă vă cereți scuze! (Râsete în sală).

Voci din partea P.S.D.-ului:

Mircea Man!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog să-mi permiteți să conduc ședința. Dacă nu aveți observații la titlu, am să vă iau microfonul.

Domnul Dan Nica:

Domnul deputat Man, domnule președinte de ședință, m-a jignit într-un mod inacceptabil. (Gălăgie în sală).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, n-am auzit despre ce este vorba. Dacă aveți o problemă, vă rog, Comisia juridică, de disciplină și imunități este pentru asemenea incidente.

Domnul Dan Nica:

Domnule președinte,

Vă rog să luați notă că mă voi adresa Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Este sub demnitatea mea să repet o expresie care nu se utilizează nici măcar în zona de mahala. Zona de mahala este o zonă, de regulă, săracă. Aici este vorba de un limbaj suburban, de mitocănie.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog foarte mult, dacă aveți vreo intervenție la titlu?

Domnul Dan Nica:

Domnule președinte, vă rog să constatați că în aceste condiții nu poate fi nici măcar vorba ca cineva să poată să pronunțe ceva la subiectul pe care îl avem astăzi.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog frumos să poftiți în bancă, v-am luat microfonul.

Stimați colegi,

Suntem la Capitolul I - "Organizarea Camerei Deputaților".

Dacă există intervenții? Domnul Ponta.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Domnule președinte,

Pentru că dumneavoastră conduceți ședința, spre nemulțumirea colegilor noștri din Grupul Social Democrat, vă rugăm să faceți aplicarea art. 143 din Regulament, care spune, îmi dați voie să citez, ca să fie foarte clar: "Președintele Camerei Deputaților cheamă la ordine pe deputații care tulbură dezbaterile sau creează agitație. El poate întrerupe ședința când tulburarea persistă și poate dispune eliminarea din sală a persoanelor care împiedică în orice mod desfășurarea normală a lucrărilor". Cred că a fost clar. Dacă doriți să reiau? Și vi-l citesc din nou articolul. Deci, doriți să reiau, domnule Tabără? Articolul 143...(Gălăgie în sală).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, am reținut art. 143. Vă mulțumesc.

Domnul Băeșu.

Domnul George Băeșu:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Vă reamintesc că în cuvântul meu, care a fost scurt și nici nu am înțeles de ce i-a iritat atât de mult pe colegi, v-am rugat să supunem plenului Camerei Deputaților propunerea să fim de acord cu formularea de amendamente, înainte de a fi prea târziu, pentru că documentarul prezentat de colegii noștri ne-a demonstrat că nu am luat în calcul, nu am luat în dezbatere câteva lucruri care îndepărtează foarte mult de ceea ce spunem noi, că ne dorim să devenim membri ai Uniunii Europene. Vă reamintesc, stimați colegi, că un parlamentar european apropiat dumneavoastră ...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat, îmi aduc aminte propunerea dumneavoastră...

Domnul George Băeșu:

Baroneasa Nicholson, domnule președinte, chiar a lăudat în aceste zile parcursul din ultimul timp al României și ar fi păcat ca pe baroneasa Nicholson noi să o deranjăm acum.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog să poftiți în bancă. Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Capitolul I, titlul - "Organizarea Camerei Deputaților".

Voturi pentru, vă rog? (Gălăgie în sală).

Vă rog, faceți liniște în sală.

134 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 72 voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

Secțiunea I - "Constituirea Camerei Deputaților". Domnule deputat, nu v-am dat cuvântul.

Domnul Marcu Tudor:

Motivez votul.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, nu v-am dat cuvântul, vă rog să poftiți în bancă.

Domnul Marcu Tudor:

Vreau să-mi motivez votul.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog să poftiți în bancă.

 

Domnul Marcu Tudor:

Vreau să-mi motivez votul.

 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog să poftiți în bancă.

Domnul Marcu Tudor:

Știți de ce? Este important, o să vedeți.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

La procedură există motivarea de vot. La votul final există, poate, motivarea de votul unui capitol, nu la fiecare vot în parte.

Domnul Marcu Tudor:

Odată cu modul acesta de exprimare fac și procedură și o propunere.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Aceasta ca procedură, dar nu ca motivare de vot.

Domnul Marcu Tudor:

Da, dar ca să fac propunerea trebuie să spun de ce n-am votat.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog, dacă aveți vreo propunere procedurală.

Domnul Marcu Tudor:

Pentru că în această rumoare nu am putut să mă concentrez asupra votului. (Râsete în sală).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, haideți să fim serioși, vă rog mult! Vă rog foarte mult, vreau să fim serioși. (Aplauze).

Domnul Marcu Tudor:

Și, ca atare, vă rog să încheiați ședința, că este ora 20,00.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog să-mi permiteți să conduc eu ședința... Vă rog, luați loc în bancă, n-am declarat închisă ședința.

Secțiunea I - "Constituirea Camerei Deputaților". La titlu dacă există intervenții pe titlu? Nu există.

Cine este pentru titlu? Vă mulțumesc. Vă rog, votați. 134 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 76 voturi împotrivă.

Abțineri? 16 abțineri.

Titlul Secțiunii I a fost adoptat.

Mâine continuăm la ora 9,00 cu art. 1. Vă mulțumesc. Declar ședința închisă.

Ședința s-a încheiat la ora 20,02.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 26 aprilie 2018, 20:15
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro