Plen
Ședința Camerei Deputaților din 28 septembrie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.135/05-10-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
23-04-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 28-09-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 28 septembrie 2005

3. Prezentarea și dezbaterea moțiunii cu tema "Nepăsarea" (supunerea la vot; respingerea moțiunii).

 

- pauză între orele 9,44-10,16 -

 

(După pauză, lucrările ședinței sunt conduse de către domnul Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Miron Tudor Mitrea și Eserghep Gelil, secretari)

Domnul Adrian Năstase:

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările ședinței de astăzi.

La ordinea de zi avem dezbaterea moțiunii simple inițiate de 111 deputați.

În legătură cu dezbaterea moțiunii simple, în ședința din 26 septembrie, Biroul permanent și Comitetul ordinii de zi au stabilit următoarele: moțiunea va fi prezentată de unul dintre semnatari, Guvernului i se rezervă 45 de minute pe care le utilizează la începutul și la sfârșitul dezbaterilor.

Grupurilor parlamentare li se alocă timpul corespunzător numărului membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare deputat.

Deputații care nu fac parte din grupurile parlamentare au la dispoziție câte 20 de secunde fiecare, timp care poate fi cedat între aceștia ori cedat grupurilor parlamentare.

Potrivit numărului de deputați care compun grupurile parlamentare și al deputaților care nu fac parte din aceste grupuri, timpul afectat pentru dezbatere este după cum urmează: Grupul parlamentar al P.S.D. , 37 de minute; Grupul parlamentar al P.N.L., 22 de minute; Grupul parlamentar al P.D., 15 minute; Grupul parlamentar P.R.M., 11 minute; Grupul parlamentar UDMR, 7 minute; Grupul parlamentar al P.C., 7 minute; Grupul parlamentar al minorităților naționale, 6 minute; deputații fără apartenență la grupurile parlamentare, 6 minute.

Conform prevederilor regulamentului, întreb dacă este cineva dintre semnatari care-și retrage semnătura de pe moțiune.

Dacă dorește cineva să-și adauge semnătura pe moțiune, sigur, vreau să le spun că acest lucru nu mai este posibil în acest moment, dar vor mai fi și alte moțiuni, și vor fi aici alte ocazii.

Reamintesc faptul că, potrivit art.154 din regulament, la moțiunile simple nu pot fi propuse amendamente.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Dau cuvântul reprezentantul semnatarilor pentru a prezenta moțiunea. Doamna deputat Rovana Plumb.

Doamna Rovana Plumb:

Mulțumesc.

Bună dimineața!

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnilor miniștri,

Subsemnații parlamentari, membri ai Grupului Social-Democrat, ne vedem obligați să prezentăm astăzi o moțiune simplă prin care solicităm exprimarea votului de neîncredere în capacitatea Guvernului de a gestiona efectele catastrofelor naturale prin care a trecut România în acest an.

Încă din luna aprilie, în vestul țării, în Banat, s-au înregistrat primele inundații devastatoare care au prefațat un șir de asemenea calamități ce au cuprins până acum mai mult de 50% din teritoriul României.

În condițiile în care România a fost țara cea mai lovită de inundații din toată Europa, actualii guvernanți au refuzat să declare starea de urgență, ceea ce ar fi condus la concentrarea tuturor resurselor pentru prevenirea și înlăturarea efectelor calamităților.

Acest refuz de a decreta starea de urgență s-a datorat unui calcul strict politicianist. Guvernanții erau la momentul respectiv mai preocupați de declanșarea unor alegeri anticipate decât de soarta a zeci de mii de români care se confruntau cu inundațiile.

Această atitudine cinică a arătat nepăsarea crudă a Guvernului Alianței D.A. Imaginile terifiante prezentate de către toate televiziunile nu au sensibilizat cu nimic autoritățile care au urmărit liniștite de acasă, din fotoliu, drama oamenilor afectați de potop.

Case din care se mai vedeau doar acoperișurile, oameni care se agățau disperați de ce le ieșea în cale, animale hăituite de furia apei, imagini apocaliptice. Nimic din toate acestea nu a mișcat autoritățile.

La aproape o săptămână de la debutul inundațiilor, ministrul mediului a catadicsit să se deplaseze în zona calamitată declarând: "În primul rând, am constatat, așa cum știam din București."

Nici ca ministru, dar nici ca femeie, Sulfina Barbu nu poate fi impresionată de drama umană, de nenorocirile abătute asupra unor români ca și ea. Insensibilă și impasibilă, Sulfina Barbu, ministrul mediului, în loc să ia măsurile ce se impuneau s-a ocupat doar de comunicate.

Ministerul Mediului a acționat doar ca o portavoce a administrației naționale de meteorologie și altor organisme din subordine pentru a transmite în teritoriu avertizări și prognoze, fără însă a oferi recomandări practice.

Ministrul mediului Sulfina Barbu nu a fost altceva decât meteorologul de serviciu al guvernării. Relevant pentru acea perioadă, ca expresie a unui management eficient în situații de criză, ministrul mediului a aruncat vina în totalitate pe autoritățile județene și locale declarând permanent că nu are nimic ce să-și reproșeze.

Va rămâne în istorie ca un exemplu de proastă guvernare descoperirea senzațională pe care Sulfina Barbu a făcut-o la trei săptămâni de la producerea inundațiilor din Banat. Ministrul mediului a aflat că totuși, în România, există pompe cu care se putea interveni la locul dezastrului.

În plină criză a inundațiilor, când doar solidaritatea umană a mai salvat vieți și bunuri în Banat, când ajutorul statului se tot lăsa așteptat, performanța managerială a Sulfinei Barbu s-a concretizat prin înlocuirea vechilor specialiști cu profesioniști numiți pe criterii politice în întreg sistemul de gospodărire a apelor.

Numai în Timiș, peste 800 de case distruse total, mii de gospodării avariate, peste 160 de mii de hectare de teren acoperite de ape, multe animale domestice moarte, pagube de peste 14 mii de miliarde de lei. Acesta este bilanțul inundațiilor din Banat.

Dacă guvernul nepăsării s-ar fi implicat așa cum era firesc și obligatoriu, astăzi, acest bilanț teribil ar fi fost mult diminuat.

Din păcate, vitregiile naturii au provocat în această vară, și în alte 27 de județe, suferințe umane imense și pagube materiale deosebite: zeci de morți, mii de case distruse în totalitate, zeci de mii de gospodării avariate, mii de animale domestice moarte, sute de mii de hectare inundate. Acesta este, din nefericire, bilanțul trist al inundațiilor din vară.

Așa cum nici la primele inundații din Banat, guvernanții nu au luat măsurile care se impuneau, nici ploile torențiale căzute în celelalte județe nu au schimbat sau diminuat nepăsarea Guvernului. Ministerul Mediului a aflat pentru a doua oară, cu surprindere, că există pompe cu care se poate evacua apa din zonele afectate.

Aceeași doamnă ministru, după opt luni de la instalare, a mai făcut o "senzațională" descoperire. Ea a aflat că sistemul de gospodărire a apelor și de apărare împotriva inundațiilor trebuie regândit.

Un alt membru al Cabinetului, ministrul pentru lucrări publice și amenajarea teritoriului a descoperit și el - după experiența din Banat - de ce este nevoie pentru a se construi o casă.

Aceste episoade ar fi fost de-a dreptul comice, dacă nu s-ar fi consumat pe fundalul unor tragedii umane. Din păcate, aceste episoade dau adevărata măsură a incompetenței guvernării.

Doamnelor și domnilor deputați,

Parlamentarii Partidului Social Democrat se văd obligați să prezinte astăzi această moțiune, pentru că nouă, social-democraților ne pasă; ne pasă că vine iarna și mulți oameni nu au un acoperiș deasupra capului; ne pasă că Guvernul, zguduit de lupte politice, îi condamnă pe oameni să trăiască doar cu o conservă și o pâine pe zi, că mii de copii nu pot merge la școlile lor; ne pasă că tragedia celor care-și văd casele distruse de ape, casele pe care le-au construit cu mari sacrificii, sunt pentru Guvern doar elemente de statistică. Nu poți trece la capitolul "pierderi colaterale", cu atâta ușurință, agoniseala de-o viață a oamenilor, fără a oferi, în schimb, soluții.

Ministrul Sulfina Barbu declară că astfel de evenimente naturale, precum inundațiile care au lovit în România, în acest an, se petrec o dată la o mie de ani. Este extrem de trist, însă, că românii trăiesc această catastrofă, în perioada în care avem cel mai slab ministru al mediului din istoria României. Zecile de morți, familiile îndoliate, sutele de sinistrați, miile de case distruse sunt prețul pe care România și românii îl plătesc pentru indiferența și incompetența actualilor miniștri. Aceștia nu au fost decât niște turiști în zonele sinistrate. Au dat indicații și s-au întors la Guvern, de unde România le pare mai frumoasă.

Dar, România reală rămâne aceea a sinistraților, care se gândesc cu groază că sezonul rece a venit, că nu au unde să stea, că nu-și pot trimite copiii la școală, că oricând apele pot veni din nou să le ia și ce le-a mai rămas.

Ce nu a spus ministrul Sulfina Barbu, dar suntem obligați noi să spunem, este adevărul. În cazul acumulărilor de apă de pe Siret, de la Călimănești, Galbeni, Răcăciuni și Berești s-a dovedit clar că nu fenomenele meteorologice au fost de vină, ci profesioniștii numiți pe criterii politice.

Din cauza faptului că nu a existat o coordonare a autorităților între situația hidrometeorologică și situația acumulărilor de apă, pentru a nu se rupe barajele, s-a dat drumul la cantități de apă care au depășit capacitatea proiectată a digurilor, provocând inundații dezastruoase.

Oare marii specialiști ai actualei guvernări, nu știau că dacă pe albia Siretului se dă drumul unui volum de apă, echivalent cu cel al Dunării, vor fi morți și case distruse?

Acum două luni de zile, în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, prim-ministru al României, declara că prioritatea Guvernului este legată de reconstrucția țării după inundații, de viața și sănătatea sinistraților, de asigurarea unor condiții de trai decent, de refacerea infrastructurii și de sprijinul pentru reconstruirea caselor.

În debutul videoconferinței cu prefecții, primul-ministru a arătat că fondurile de care dispune România, în prezent, pentru reconstrucție, sunt limitate. "Vor exista persoane care consideră, ar trebui reconstruită și casa lor, dar măsurile pe care le-am luat sunt limitate de posibilitățile financiare pe care le avem", a spus premierul.

El a cerut autorităților locale să sprijine eforturile persoanelor care-și reconstruiesc locuințele, în special ale celor în vârstă. "Sunt convins că familiile mai tinere au posibilitatea fizică de a face acest lucru, dar există oameni bătrâni, femei singure care trebuie ajutate de autoritățile locale la reconstrucție".

Așadar, premierul Tăriceanu a trecut de la aroganța de primăvară, când se răstea la sinistrații din Banat, întrebându-i dacă nu vor să le construiască un hotel, la resemnarea de toamnă.

Guvernul, nu numai că este incapabil să-i ajute pe cei aflați în nevoi, dar nici măcar nu a catadicsit să întocmească o situație completă a acelor sinistrați, și un necesar de fonduri pentru ajutorarea acestora.

În lipsa gesturilor de solidaritate, venite din partea societății civile, concetățenii noștri ar fi avut de așteptat mult și bine o mână de ajutor. Guvernul susține că a alocat fonduri importante, raportat la posibilitățile unui buget vlăguit de efectele cotei unice de impozitare. Dar ce s-a făcut cu acești bani? La Nănești, județul Vrancea, 165 de case ar fi trebuit construite până acum. Din materialele de construcție s-au primit doar fărâmituri: foarte puțin fier-beton, foarte puțin ciment și foarte puțină cherestea. În rest, doar promisiuni. Dar, cu promisiuni nu se pot construi case.

Adevărul este că persoanele private au construit mai multe case pentru sinistrați decât Guvernul României.

Mai aflăm, de la o videoconferință cu prefecții: autoritățile din județul Galați au început distribuția materialelor de reconstrucție - ciment 73%, oțel-beton 33%, cherestea, lemn - a afirmat prefectul Mihai Capră. Construcția locuințelor în localitățile afectate a demarat, și până acum nu se înregistrează probleme deosebite. Prefectul de Timiș a afirmat că în județ a fost contractată realizarea a 548 de case. Până în prezent s-au trasat fundațiile pentru 521 case, și au fost turnate fundațiile la 494. Au fost date în folosință 60 de case și vor fi finalizate în scurt timp încă 137 de case. Contractul unei firme implicate în reconstrucția caselor din zonă va fi reziliat, pentru că aceasta nu a construit nici o casă.

În prezent, se desfășoară lucrările pentru refacerea liniilor de apărare pe râurile din județele Timiș, respectiv Caraș-Severin. Incredibil, dar adevărat! Miniștrii Sulfina Barbu și Borbely Laszlo se întrec în raportări festiviste, iar prefectul de Timiș a aflat acum, la cinci luni de la inundații, că nu are cine să construiască locuințele contractate de stat.

Dacă Ministerul Administrației și Internelor raportează în mod special bilanțul intervențiilor trupelor de jandarmi, care au contribuit efectiv la salvarea de vieți omenești, cei care ar trebui să prezinte un raport detaliat despre cauzele care au determinat această amploare a calamităților, și, mai important, un plan de măsuri pentru prevenirea unor astfel de dezastre, și ne referim aici la specialiștii din Ministerul Mediului, aceștia păstrează o discreție vinovată.

Când vine vorba de acțiuni concrete, Sulfina Barbu nu prea are cu ce se lăuda. A fost înlocuit directorul Apelor Române, Aurel Pană, care nu s-a remarcat în timpul mandatului său, decât prin amenințările proferate la adresa ziariștilor, iar comisarul-șef al Gărzii Naționale de Mediu a început să facă ceea ce știe mai bine, și anume dosare politice.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prognoza meteo pentru următoarea perioadă este sumbră. Asupra României cad, și vor cădea iarăși, însemnate cantități de precipitații, iar temperaturile vor fi în scădere. Este de presupus că vor fi afectate multe localități, iar Guvernul este din nou nepregătit.

Solicităm Guvernului să ia măsuri de urgență pentru ajutorarea sinistraților, mai ales că aceștia trăiesc în locuințe improvizate sau pe la rude și vecini. Guvernul, care susține că va integra România în Uniunea Europeană, nu poate sau nu vrea să ajute sutele de sinistrați în prag de iarnă.

Guvernul le refuză, mai ales sinistraților, dreptul la un trai decent.

Solicităm Guvernului să-și depășească starea de nepăsare și să stabilească, de urgență, măsurile necesare pentru prevenirea unor noi pagube umane și materiale. Solicităm un răspuns din partea Executivului, cu privire la stadiul măsurilor întreprinse până acum pentru ajutorarea sinistraților, conform angajamentelor asumate în fața celor două Camere ale Parlamentului României.

Solicităm Guvernului un raport transparent și exact cu privire la modul de gestionare a fondurilor destinate înlăturării efectelor calamităților.

Mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD).

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Au cuvântul reprezentanții Guvernului pentru a prezenta un răspuns la moțiune.

Am fost informat că domnul ministru Bogdan Olteanu va prezenta o primă parte a acestui răspuns, urmând ca domnul ministru Borbely să completeze punctul de vedere al Guvernului la moțiune, sigur, în intervalul total de 45 minute, la care - sigur - în final vor fi posibile și comentarii.

De asemenea, domnul ministru ne-a rugat să fim de acord cu distribuirea unor anexe ale punctului de vedere al Guvernului, distribuirea în sală a acestor anexe, veți primi unele materiale care vor adăuga elementele de concretețe pentru punctul de vedere pe care-l va exprima Guvernul.

Rog, până la finalizarea intervenției membrilor Guvernului, să transmiteți la prezidiu, pentru secretarii de ședință, lista vorbitorilor, conform duratelor de timp stabilite pentru intervenții.

Domnule ministru Olteanu, aveți cuvântul.

Domnul Bogdan Olteanu (ministru delegat pentru relația cu Parlamentul):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș fi privit cu detașare moțiunea de astăzi, dacă prezentul text nu ar fi sunat ca o tragică ironie din partea PSD, la adresa celor care se luptă cu inundațiile.

În condițiile în care țara se află din nou sub ape, datorită schimbărilor climatice, considerăm cel puțin iresponsabil modul în care actuala opoziție înțelege să blocheze lucrările Parlamentului, cu tot felul de artificii și inițiative, cum este și această moțiune. Așa că, pentru a încheia cât mai rapid participarea noastră la acest act demonstrativ, voi intra direct în subiect, cu mențiunea că deși moțiunea este scrisă într-o manieră derizorie, răspunsul meu va fi cât se poate de serios, pentru că îl adresez, în primul rând, oamenilor - celor de față și celorlalți.

Să nu uităm că gestionarea dezastrelor provocate de inundații trebuie făcută pe o infrastructură ce nu a făcut pasul spre modernitate, din cauza sistemului clientelar al PSD de acordare a contractelor.

În condițiile în care, în perioada 2000-2004, o mare parte a deținătorilor funcțiilor de decizie din direcțiile descentralizate ale instituțiilor statului au fost promovați în funcție pe grade de rudenie, acum nu ne rămâne decât a repara efectele deciziilor greșite pe care aceștia le-au luat. Mulți dintre aceștia ocupă respectivele poziții și astăzi, conform Statutului funcționarului public, iar adevărata lor valoare a putut fi observată în momente grele, cum au fost cele din perioada primelor inundații, din aprilie 2005.

În timpul guvernării PSD, contractele de proiectare și execuție a lucrărilor de amenajare a cursurilor de apă și de apărare împotriva inundațiilor au fost atribuite în procent de aproximativ 90% prin procedura de negociere cu o singură sursă. Pentru a evita procedurile legale de licitație, și pentru a alimenta clientela politică, PSD-ul a încredințat direct, pe banii publici, proiectarea și execuția lucrărilor, fără ca acestea să fie afectate.

În unele cazuri, capacitățile tehnice efectiv realizate sunt mult mai mari decât cele aprobate prin studiile de fezabilitate sau actele normative emise. Exemplu: obiectivul de investiții "Regularizarea și îndiguirea râului Bistra, pe sectorul Oțelul-Roșu Iaz", promovat prin Hotărâre de Guvern, cu o valoare inițială de 20 miliarde lei, ajunge - nejustificat - la o valoare de 300 miliarde lei.

În plus, s-au decontat lucrări fictive, neexecutate, cum este cazul Cantonului din comuna Obreja, județul Caraș-Severin, în valoare de aproximativ 4,6 miliarde lei, sumă care fusese, de fapt, alocată pentru regularizarea și îndiguirea râului Bistra. Cantonul exista din anul 1968 pe teren și a fost raportat, în mod fictiv, ca lucrare nouă de apărare împotriva incendiilor.

Pentru unele lucrări din zonele afectate de inundații, nici până în prezent nu au fost încheiate procese-verbale de recepție finală, prin care să se confirme că lucrările au fost corect executate.

Nu încercăm să ne scuzăm, și nici să facem un nou rechizitoriu al celor patru ani de guvernare, dar considerăm că, aflați cu doar o lună înaintea raportului de țară, raport ce poate influența data aderării României la Uniunea Europeană, și în contextul recentelor inundații, avem datoria să ne dovedim solidaritatea și responsabilitatea de a face Parlamentul să funcționeze, și nu să-l transformăm în câmpul de bătaie al orgoliilor politice, cu acuze și tertipuri ce nu fac decât să ne creeze o imagine proastă.

În răspunsul pe care vi-l dăm, vă punem la dispoziție, inclusiv în anexa care s-a distribuit, toate datele pe care le-ați solicitat, date din care puteți vedea că responsabilitatea guvernării, chiar și luând în considerare efectele negative ale proastei gestiuni a celor patru ani de PSD, ne-am asumat-o cu toată tăria, pentru a putea fi acel sprijin al cetățeanului lovit de furia naturii.

Poate că prinși în lupta pentru salvarea vieților omenești și a bunurilor materiale, nu am avut timp să organizăm conferințe de presă și nici să ne perindăm pe la televiziuni.

Dar considerăm nedrept și politicianist a intitula o moțiune "Nepăsarea", în condițiile în care fenomenele meteorologice au atins maxime istorice pentru România.

Acest fapt arată diferența dintre dorința noastră de implicare și responsabilitate în actul de guvernare și sistemul corupt pe care PSD l-a promovat și pe care, prin această moțiune, demonstrați că încă îl apărați.

Nepăsarea caracterizează guvernarea Năstase, lucru demonstrat și de faptul că, la preluarea mandatului, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor era în paragină, din punct de vedere instituțional, după o perioadă în care fusese chiar și desființat.

Patru ani de zile, Guvernului PSD nu i-a păsat de infrastructura de apărare împotriva inundațiilor, în schimb, foarte mulți responsabili PSD în domeniu s-au ales cu vile înfloritoare, în dispreț față de cetățeni.

Doamnelor și domnilor deputați din opoziție,

Trebuie să recunoașteți că nu este deloc lăudabil gestul dumneavoastră de a lovi prin toate mijloacele Guvernul României, atunci când țara are nevoie de solidaritate pentru binele cetățenilor care v-au ales și pe dumneavoastră. Este nevoie de fapte, de fapte care să demonstreze solidaritatea, și nu de declarații pe holurile Parlamentului.

În baza rapoartelor deja existente, pe care le puteți consulta oricând, veți putea contura concluzia că, în condițiile pe care le-au avut, toți factorii implicați în acțiunile ce au vizat înlăturarea efectelor inundațiilor au reușit rezolvarea problemelor cetățenilor din zonele sinistrate, și creșterea elementului de solidaritate umană la nivelul întregii țări.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Conform prevederilor legislației din domeniul prevenirii și gestionării situațiilor de urgență, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor trebuie să asigure, prin intermediul prefecturilor, sub coordonarea unitară a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, informarea, înștiințarea și avertizarea populației cu privire la posibilitatea producerii de fenomene hidrometeorologice periculoase.

Este foarte grav că autorii moțiunii ignoră importanța avertizării hidrometeorologice, care are un rol decisiv pentru preîntâmpinarea pierderilor de vieți omenești, acesta fiind obiectivul primordial al autorităților în situații de urgență.

Referitor la acuzația privind refuzul actualilor guvernanți de a declara starea de urgență, acuzația este eronată, având în vedere că, în situațiile de genul celor produse în ultimele luni în România, sarcina prioritară a Guvernului este aceea de a mobiliza toate resursele materiale și umane existente, pentru ajutorarea sinistraților și înlăturarea efectelor calamităților.

Declararea stării de urgență ar fi generat efecte complexe, nejustificate de împrejurări, precum și limitarea exercitării unor drepturi și libertăți ale cetățenilor.

Totodată, declararea stării de urgență ar fi afectat în mod deosebit derularea unor programe sociale, atât de necesare unor categorii ale populației, precum și implementarea unor măsuri și programe obligatorii în cadrul programului de pregătire pentru aderarea României la Uniunea Europeană.

Guvernul României a decis în mod firesc să intervină în sprijinul celor afectați de inundații, cu utilizarea efectivelor și echipamentelor armatei, într-un cadru de perfectă normalitate, fără măsuri forțate, care în situația creată nu-și găseau locul.

Lipsa de informații a autorilor moțiunii este impardonabilă, și consider această dezbatere o pierdere de timp. Resping cu vehemență politica bazată pe specularea suferinței cetățeanului român, aflat în aceste zile, iată, din nou, sub furia apelor.

Nu vă cerem, stimați colegi, decât să fiți obiectivi și să vă reamintiți că cei care v-au trimis acum în Parlament au interesul major ca România să continue drumul spre Europa, să reușească să se dezvolte într-un climat sănătos.

Referitor la solicitările adresate în moțiunea dumneavoastră, vă prezentăm acțiunile prioritare întreprinse în vederea diminuării efectelor prezentelor și eventualelor inundații în trimestrul IV al anului 2005: executarea într-un ritm susținut a lucrărilor pentru refacerea construcțiilor hidrotehnice grav afectate de viiturile produse în perioada aprilie-august 2005; organizarea unor acțiuni de verificare a stării tehnice și funcționale a construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, de pe râurile interioare și de la Dunăre; stabilirea măsurilor și lucrărilor necesare pentru punerea în siguranță a acestora, cu termene și responsabilități; verificarea stocurilor de materiale și mijloace de apărare împotriva inundațiilor, existente la deținătorii de lucrări și la comitetele județene și locale pentru situații de urgență, precum și a modului lor de depozitare; verificarea modului de organizare a fluxului informațional hidrometeorologic, de avertizare-alarmare a populației, la nivel de bazin hidrografic și județean, cu stabilirea măsurilor necesare pentru îmbunătățirea acestuia; verificarea în teren, la nivelul fiecărui județ, a zonelor prestabilite în planurile de apărare pentru inundarea dirijată în situații de urgență, pentru cunoașterea caracteristicilor acestora și a criteriilor pe baza cărora au fost stabilite; organizarea unor instruiri la nivelul fiecărui bazin hidrografic, cu participarea personalului implicat în activitatea de apărare împotriva inundațiilor, în vederea completării și reactualizării planurilor de apărare împotriva inundațiilor, existente la nivel local, județean și bazinal.

A fost finalizat draftul strategiei naționale de gestionare a inundațiilor. Este în curs de elaborare un proiect de hotărâre de Guvern privind programul de realizare a Planului național pentru prevenirea și combaterea inundațiilor, și finanțarea acestuia.

A fost prezentat, spre consultare și spre formularea de observații, ministerelor implicate și opiniei publice, "Manualul primarului". Va fi finalizată o metodologie pentru elaborarea Planului de acțiune în situații de urgență în domeniul apelor, la nivelul bazinului hidrografic. Este inițiată elaborarea unei proceduri de inspecție a lucrărilor hidrotehnice. A fost modificată și completată Legea apelor. Prin noul proiect al Legii apelor, se interzice tăierea la ras a perdelelor forestiere de protecție a digurilor și lacurilor de acumulare. Se interzice realizarea de balastiere sau lucrări de escavare în albie, în zona podurilor. Se interzice circulația autovehiculelor pe coronamentul digurilor și barajelor neamenajate în acest scop. Se interzice blocarea golirilor de fund ale barajelor, cu scopul de a reține în lacul de acumulare volume de apă suplimentare.

Conform noilor reglementări, activitatea de extragere a balastului, fără autorizație de gospodărire a apelor, constituie infracțiune, iar nerespectarea autorizației constituie contravenție. Încălcarea acestor obligații va fi pe viitor sancționată mult mai drastic, întrucât au fost majorate semnificativ amenzile, limita maximă ajungând la 800 milioane lei.

Se află în derulare o propunere de hotărâre de Guvern privind realizarea unui sistem informațional decizional integrat, la nivelul întregii țări, pentru prevenirea și combaterea efectelor dezastrelor.

Considerăm că nu am fost niciodată într-o stare de "nepăsare", iar măsurile de urgență pentru prevenirea unor noi pierderi umane și pagube materiale sunt puse deja în aplicare.

De asemenea, suntem în termen cu angajamentele asumate în fața celor două Camere ale Parlamentului României, în această vară, privind întreprinderea măsurilor pentru ajutarea celor sinistrați.

În acest sens, vă prezentăm raportul transparent și exact al modului de gestionare a fondurilor destinate înlăturării efectelor calamităților. În anexe legile sunt deja distribuite celor prezenți în sală, precum și reprezentanților mass-media.

Având în vedere cele expuse mai sus, solicităm plenului Camerei Deputaților să respingă astăzi, prin votul său, moțiunea care a făcut obiectul dezbaterii.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL și PD).

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc, domnule ministru.

În continuare, domnul ministru Borbely.

Domnul Borbely Laszlo (ministru delegat pentru lucrări publice și amenajarea teritoriului):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt onorat că mă aflu în fața dumneavoastră să vă prezint care este stadiul actual privind reconstrucția caselor.

Parlamentul este instituția fundamentală a statului, și voi veni să prezint aceste informări de câte ori este nevoie. Însă, trebuie s-o spun, nu neapărat în contextul în care a fost formulată această moțiune, care - cu părere de rău o spun - nu folosește nimănui.

Speram ca moțiunea să cuprindă soluții, propuneri. Din păcate, nu este decât un exercițiu de imagine, care nu îi ajută cu nimic pe sinistrați.

Stimați colegi,

Anul acesta este anul inundațiilor, care au început la sfârșitul lunii aprilie, iar de atunci, în fiecare lună am avut o nedorită continuitate, care a creat o situație fără precedent.

Va prezint câteva cifre care sper să vă fie folositoare, în legătură cu dimensiunea dezastrului pe zona unde am responsabilitatea de a reduce efectele calamităților.

În urma inundațiilor din lunile aprilie și mai, care au avut loc în zona Banatului și în alte șapte județe, au fost grav avariate 1.420 de locuințe, din care 905 se reconstruiesc prin A.N.L., iar 439 necesită consolidare. Alte 76 de locuințe au fost adoptate pentru a fi reconstruite din donații.

După inundațiile din lunile iulie și august, au fost afectate total 7.230 de case din 31 de județe, din care 3.715 trebuie reconstruite, iar 3.515 necesită consolidare.

Ce a făcut Guvernul?, pentru că asta vă interesa. După primele inundații a adoptat Ordonanța de urgență, care a devenit lege, pentru a avea baza legală în alocarea fondurilor pentru reducerea efectelor calamităților. A alocat imediat 725 miliarde lei vechi, 72,5 milioane ron, pentru a reconstrui casele din județele Timiș, Caraș-Severin și alte câteva județe.

Pentru a asigura o transparență totală, am făcut o licitație deschisă, reducând perioada pentru proceduri, în ceea ce privește reconstrucția caselor. Prin această licitație am obținut prețuri foarte bune pentru case. Am selectat trei tipuri de proiecte: pe zidărie portantă, pe lemn și pe schelet metalic.

La licitația pentru lucrările de reconstrucție s-au prezentat 42 de firme, fiind selectate 16. Dintre acestea s-au încheiat contracte cu 13 firme, care s-au încadrat în valorile stabilite de CT-ul ministerului.

Casele din Banat sunt construite la un preț de circa 210 euro pe metrul pătrat. În Banat și în celelalte județe afectate de inundațiile din lunile aprilie și mai, cum v-am spus, trebuie să reconstruim 905 case până în 30 noiembrie. Cifra inițială era mult mai mică, însă după expertizarea a circa 900 de case, o expertizare responsabilă, s-a constatat că trebuie să reconstruim încă 294 de locuințe. Aceste case trebuiau dărâmate, iar amplasamentele eliberate, pentru a putea începe reconstrucția.

În acest moment, situația actuală se prezintă astfel: din cele 905 case care trebuie reconstruite, până azi s-au finalizat 150. Până la sfârșitul acestei luni, care înseamnă vineri, deci mai avem două zile - și o afirm cu responsabilitate - vor fi predate încă 111 case, deci un total de 261.

Până la sfârșitul lunii octombrie se vor finaliza alte 225, iar până la sfârșitul lunii noiembrie vor fi gata încă 419 case. Știu că nu este ușor, dar ne-am angajat și vom finaliza reconstrucția acestor locuințe.

Pentru celelalte județe afectate de inundațiile din iulie și august a trebuit să luăm o decizie și în funcție de timpul pe care îl aveam la dispoziție până la sfârșitul anului.

Consultându-ne cu autoritățile publice locale, cu cetățenii am decis să alocăm materiale de construcție pentru zonele inundate în iulie, august, astfel încât, cu un efort conjugat al Guvernului, al autorităților locale, al cetățenilor, al comunităților locale, casele să fie reconstruite până la venirea iernii.

Am organizat o licitație, deși nu era obligatoriu, pentru că aveam urgența care ne permitea să decidem altfel, am organizat o licitație la Bursa română de mărfuri și am obținut prețuri bune pentru materialele pe care le-am contractat.

Până acum am reușit să livrăm 85% din cantitatea de ciment contractată, ceea ce înseamnă 16.500 de tone, și ceea ce era cel mai important, ca să livrăm, ca să poată să facă fundațiile, și 99,5% din cantitatea totală de armătură - 2.258 de tone. Să nu credeți că este așa de ușor, ca în mai puțin de o lună de zile să livrezi peste 20.000 de tone de materiale! Să nu credeți că este așa de ușor!

Până la 30 octombrie vom livra toată cantitatea de materiale de construcție. Livrarea a fost organizată ținând cont de etapele de construcție, începând cu cimentul și armătura necesară pentru fundație și terminând cu materialele pentru acoperiș.

Pentru a veni în sprijinul sinistraților, am mai mobilizat 16,5 milioane RON, 165 de miliarde de lei vechi, din resursele proprii ale ministerului, pentru servicii de transport al molozului și pentru a sprijini reconstrucția caselor.

În plus, după inundațiile din ultimile zile, în urma cărora, din păcate au fost distruse iarăși mai mult de 230 de case, vom aloca din fonduri guvernamentale resursele necesare, chiar în ședința de mâine a Guvernului.

Până în acest moment am alocat de la bugetul statului 758 de miliarde de lei vechi pentru inundațiile din lunile iulie și august, iar pentru inundațiile din aprilie și mai 582 de miliarde de lei vechi.

Trebuie să fac precizarea că fondurile alocate inițial pentru zona Banatului au fost, din aceste fonduri, 14,3 milioane RON, deci 143 de miliarde de lei vechi, redirijate pentru casele afectate din Moldova, sudul țării și Transilvania.

Mai menționez faptul că din suma totală 365 de miliarde de lei vechi au fost din resursele proprii ale ministerului.

Din punct de vedere al reconstrucției, cea mai mare problemă este următoarea: inundațiile au venit în valuri. Practic, din luna aprilie, în fiecare lună au fost inundații. Vremea ploioasă a împiedicat de multe ori turnarea fundațiilor, eliberarea amplasamentelor, transportul materialelor de construcții.

Pentru reconstrucția caselor fiecare are responsabilitatea lui: Guvernul, autoritățile publice locale, constructorii, comunitățile locale!

Din păcate, trebuie să o spun, sunt primari care în loc să pună umărul la reconstrucția caselor celor care i-au ales, frânează această acțiune.

Unii constructori nu au înțeles că această reconstrucție a locuințelor este o investiție aparte, o investiție de suflet, o lucrare care nu se poate ascunde în spatele unor cifre sau explicații.

De aceea, am luat măsura rezilierii contractelor acolo unde constructorii nici după somații repetate nu și-au făcut datoria. Acest lucru nu înseamnă că vom amâna predarea caselor.

Este nevoie de solidaritate, stimați colegi. De solidaritate și din partea clasei politice.

De aceea, mi-a lăsat un gust amar această moțiune, pentru că, în loc să vină cu soluții, cu argumente, aruncă acuze, trebuie să o spun, chiar nefondate și neadevărate. Și, ca să fiu foarte concret, o să vă explic, pentru că așa îmi este firea și cred că am fost destul de explicit și până acum.

În legătură cu comuna Nănești, despre care se spune în moțiunea simplă că s-au primit doar fărâmituri din materiale, afirmația este nefondată, dacă nu chiar tendențioasă, cum, de altfel, din păcate, este întregul text al moțiunii.

În Nănești, atât cimentul, cât și armătura au fost asigurate în procent de 100%. Armătura a fost livrată în totalitate încă din 8 septembrie, respectiv 114 tone, iar ultimul transport de ciment a fost dus în 27 septembrie, cantitatea totală livrată fiind de 816 tone, pentru această comună.

Fiind mai curios din fire, am luat datele reconstrucției unor locuințe în perioada 2000 - 2004.

Iată ce am constatat. În 2002, în comuna Făcăieni au fost reconstruite 33 de locuințe. Casele au fost reconstruite, cele 33, în două luni și jumătate, fără licitație, cu un preț de 240 de euro pe metru pătrat, față de 210 în 2005. Hotârârea de Guvern a fost emisă numai în 6 decembrie 2002, mult după terminarea lucrărilor, pentru a acoperi exact suma cheltuită de constructor.

Având în vedere aceste aspecte, se pune și o problemă de legalitate, nemaivorbind de lipsa de transparență.

Dar nu este timpul să arătăm cu degetul unii către ceilalți. Eu cred că este nevoie de solidaritate, de empatie, de înțelegere a situației de excepție în care se află România. Trebuie să ne unim forțele cu toții pentru a depăși această situație. Nu este momentul dezbinării și al disputelor politicianiste.

Anul acesta este unul al inundațiilor, al reconstrucției caselor și al refacerii infrastructurii, cât putem să refacem.

Anul viitor, sper să fie într-adevăr anul investițiilor în infrastructură, și aici doresc să am sprijinul Parlamentului la discutarea bugetului, pentru că ceea ce au distrus inundațiile din acest an nu poate fi reconstruit în totalitate în câteva luni.

Eu cred cu tărie că în situația în care ne găsim acum, spiritul de întrajutorare și sprijinul pentru acțiunile pe care le întreprind instituțiile statului sunt prioritare.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea P.S.D.-ului).

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Începem dezbaterile. Rog grupurile care nu și-au desemnat vorbitorii să facă acest lucru.

Începem cu Grupul P.S.D. Va urma reprezentantul Grupului P.R.M.

Are cuvântul domnul deputat Dan Nica, din partea Grupului P.S.D.

Domnul Dan Nica:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnilor miniștri,

Stimați cetățeni,

Ar trebui să restabilim astăzi adevărul.

L-am ascultat pe domnul ministru Olteanu, încercând să vină cu o perdea de fum.

2001-2004.

Domnule ministru, iată ce spunea astăzi dimineață economist Intelligence unit: "În 2001-2004, produsul intern brut a crescut cu peste 5%, înregistrând chiar o creștere de 8,3% anul trecut".

Dacă privim motivele pentru care s-a întâmplat acest lucru, putem vorbi de un angajament politic mai mare în privința reformelor, a stabilizării, inflația a scăzut sub 10%, au sporit investițiile și încrederea investitorilor autohtoni și străini. Dar aceste lucruri, domnule ministru, n-ați vrut să le spuneți.

După cum vreau să spun că astăzi, faptul că doamna ministru Sulfina Barbu nu este prezentă aici, este un act de sfidare a Parlamentului.

Discutăm de inundații, discutăm despre efectele catastrofale ale inundațiilor, iar ministrul mediului nu este prezent în Parlament? Acest lucru este inadmisibil și intolerabil.

Dar știți de ce? Pentru că ceea ce noi vrem să spunem astăzi, adevărul, deranjează. Și o deranjează pe doamna ministru Sulfina Barbu, pentru că spunea domnul ministru Borbely că anul 2005 a fost anul inundațiilor.

Domnule ministru, anul 2005 a fost anul incompetenței și al prostiei, nu anul inundațiilor!

În Galați, toate comunele care sunt pe malul Siretului: Cosmești, Umbrărești, Ivești, Fundeni, Nămoloasa, Tudor Vladimirescu, Piscu, Braniștea, n-au fost inundate datorită celui de sus, ci datorită incompetenței, nepăsării și delăsării.

Doamna ministru Sulfina Barbu știa aceste lucruri, de aceasta nu a venit astăzi aici. Pentru că toate aceste sate au fost inundate pentru că nu au fost luate măsurile necesare pe lacurile de acumulare din bazinul Siretului.

La Călimănești, acolo unde trebuia să fie ultima stavilă, dacă erau ploi, lacul de acumulare, ca de altfel și toate celelalte lacuri de acumulare au fost menținute pline 99%, iar în noaptea de 13 iulie, la ora 3 dimineața a venit ordinul criminal, ordinul care a acoperit cu ape Cosmeștiul, și aveți aici, stimați colegi, 50 de familii din Cosmești, oameni care au venit să afle adevărul și să știe dacă vor fi pedepsiți cei vinovați și să știe când anume vor avea un acoperiș deasupra capului în această iarnă!

Iar acest ordin criminal, care a venit, oamenii s-au trezit cu apa deasupra capului, fără să fie preveniți de nimeni și fără să poată să-și salveze bunurile! Nici măcar prefectul județului Galați nu a știut de acest lucru!

De ce n-a venit doamna Sulfina Barbu? Pentru că toate aceste lucruri le avem aici!

Care a fost volumul lacurilor de acumulare? Iar oamenii din Cosmești au spus: "Cu o zi înainte traversai Siretul cu piciorul!". Când au dat drumul, criminal, la acest baraj de acumulare a venit o apă cât fluviul Dunărea și stăteau și se minunau:"Și cum, domnule, au inundat?!". Păi cum să nu inunde! Când au dat drumul la aproape 6.000 de metri cubi pe secundă! Capacitatea digului era de 3.000! A spulberat totul! Iar oamenii n-au știut absolut nimic!

Au fost și victime, dar ceea ce este foarte grav este că numărul celor care și-au pierdut agoniseala de o viață se cifrează la mii! Oameni care la ora actuală sunt părăsiți! Și ce aud în schimb? Doar o simplă demagogie! Guvernul care zice că va face și va drege! Unde? Când?! Întrebați-i pe cei care sunt sinistrați. Când vor avea un acoperiș deasupra capului? Noaptea temperatura scade la 3-4 grade și acești oameni întreabă: "Și noi unde vom dormi?" Copiii lor unde vor dormi? Părinții acestor oameni unde vor dormi? Aceasta este nepăsarea, dar ceea ce este cel mai important este faptul că nu a fost mâna celui de sus, ci a fost mâna omului.

Mâna omului a fost cea care a distrus comunele din județul Galați!

Cei care am mers și ne-am întâlnit cu acești oameni, i-am văzut cu lacrimile practic uscate, uitându-se la mâinile bătătorite de muncă și spunând: aceste mâini au adunat o agoniseală, pentru ca să avem și noi pentru copiii noștri și să avem și noi o bătrânețe liniștită.

Totul s-a dus! Și totul s-a dus pentru că cei care trebuiau să se ocupe și să-și facă datoria pentru care sunt plătiți și-au bătut joc! Și-au bătut joc de ei, au dat drumul la apele barajului de la Călimănești și au nenorocit zeci de sate și de comune.

Apa era la acoperișul caselor, oameni disperați, copii plângând! Nimeni nu știa dacă va scăpa cu viață! De ce? Pentru că cei de la Apele Române nu și-au făcut datoria, nu au luat măsurile pe care trebuiau să le ia! De aceea s-au construit lacuri de acumulare! Când vine o viitură oprești care este partea cea mai mare și dai drumul controlat la vale.

Dar aceste lucruri nu s-au dorit a fi cunoscute! Ce să ne mai mirăm că în Galați, director la Apele Române l-au adus de la Loto Pronosport?! Că așa a picat pe algoritmul politic!

Din 8 iulie s-a dat avertizare că vor veni ploi torențiale în zona Moldovei! Din 8 iulie, conform situației pe care noi o avem, nu s-a luat măsura să se deverseze nici un litru de apă din lacurile de acumulare! De aceea i-am nenorocit pe toți! Din acest motiv și-au pierdut oamenii casele, bunurile. Cine trebuie să-i despăgubească? Cei care sunt vinovați! Li s-au dat în bătaie de joc 8 milioane de lei celor care - atenție! - și-au pierdut casa. Celui care a avut doar doi pereți dărâmați sau doi pereți care au mai rămas în picioare i s-a spus: "Dumneata ai 50% afectat! Nu meriți nici un ban!".

Nici un cuvânt despre bunurile pe care le-au pierdut și care trebuie să le despăgubească cei care sunt vinovați! Apele Române! Pentru că acești oameni și-au pierdut tot ceea ce au agonisit datorită incompetenței, nepăsării acestor oameni. Și acest lucru îl spunem astăzi! Nu din alt motiv să știți că ne-am strâns, Camera Deputaților, să discutăm despre această moțiune, pentru că nu mai avem alte mijloace. Să convingem Guvernul, să convingem autoritățile competente că trebuie să ia măsuri și trebuie să facă dreptate. Acești oameni își merită despăgubirile de care au nevoie, iar Guvernul trebuie să le asigure un acoperiș: măcar o cameră și cu ceva deasupra capului. Nu slogane! Nu armături și ciment care ajung cu o zi înainte de a discuta noi moțiunea sau tocmai pentru că discutăm moțiunea, ci măsuri corecte, responsabile!

Stimați domni miniștri, veți avea sprijinul Partidului Social Democrat în orice acțiune pe care o întreprindeți în acest sens. În orice acțiune care se referă la banii pe care trebuie să-i alocați pentru ca acești oameni să supraviețuiască în această iarnă.

Și vă aduc aminte, domnule ministru Olteanu, că am depus Proiectul de Lege pentru acordarea despăgubirilor pentru cei sinistrați. N-ați vrut să-l discutăm, că poate astăzi eram cu un pas înainte! Aveau oamenii materiale de construcție! Ce așteptăm? Să vină iarna? Aceasta este responsabilitatea noastră și aceasta este dreptatea pe care noi o vrem. Dreptate pentru cei care și-au pierdut agoniseala de o viață, nevinovați, datorită greșelilor! Cei vinovați să plătească, să le dea despăgubiri pentru bunurile pe care și le-au pierdut acești oameni nevinovați și asigurarea unui acoperiș deasupra capului.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea P.S.D.-ului).

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Liviu Codîrlă de la P.R.M. Se pregătește domnul deputat Cezar Preda din partea Coaliției.

Domnul Liviu Codîrlă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnilor miniștri,

Doamnă ministru a mediului, din "nepăsare" absentă,

Dezbatem astăzi, moțiunea simplă, înaintată de deputații P.S.D, cu tema: "Nepăsarea". Înainte de a citi această moțiune, știindu-i doar titlul, "Nepăsarea", am încercat să ghicesc despre ce ar putea fi vorba în interiorul ei, la ce s-ar fi putut referi ea, având titlul acesta așa de general. S-ar fi putut referi la nepăsarea guvernului față de acutizarea crizei din sistemul asigurărilor pentru sănătate și al asistenței sanitare; sau s-ar fi putut referi foarte bine la nepăsarea guvernului față de diminuarea accentuată a resurselor sistemului de protecție socială; sau s-ar fi putut, la fel de bine, referi la neputința și incapacitatea guvernului de a gestiona criza inundațiilor din țară, care durează de șase luni și pare că nu se mai termină; sau s-ar fi putut referi, din păcate, la prea multele probleme care macină, în acest moment, răbdarea și puterea de a rezista a românilor: pensiile promise și nerecalculate, dezastrul din școli, gravele probleme din agricultură, asta pentru a enumera doar câteva dintre ele. După cum vedeți, mi-a fost imposibil să-mi dau seama.

Doamnelor și domnilor,

Din aprilie și până astăzi, "dezastru" a fost cuvântul ce a stat la ordinea zilei. România a trecut prin șase valuri succesive de inundații, care au măturat, rând pe rând, toate zonele țării. Și pentru a exemplifica, mă voi referi doar la județul Galați, al cărui reprezentant sunt în acest Parlament: 9 comune mari și un cartier al municipiului Galați au fost atinse de ape, cu 2.415 gospodării afectate, 1.771 de case inundate, 5 unități sociale (2 școli, o grădiniță, 2 biserici) complet distruse, 4.932 persoane evacuate, 14.000 ha de teren agricol inundat. Și asta într-un singur județ! Ce mai putem spune, după un astfel de coșmar? Putem spune că oamenii se dovedesc neputincioși în fața naturii dezlănțuite; dar mai putem spune și că reprezentanții lor, cei care îi guvernează, au făcut dovada lipsei totale de strategie coerentă în gestionarea efectelor acestor catastrofe naturale. Chiar și după atâtea valuri de ploi și inundații, guvernul e încă luat prin surprindere. Piesa se repetă, ca de pe un disc de gramofon stricat: inundații, imagini televizate cu reportaje de la fața locului, vaietele oamenilor, dezvinovățirile autorităților locale sau lipsa totală a acestora, în unele cazuri, premierul, elicopterul, promisiunile... și iată, s-a oprit ploaia, oficialitățile se întorc, cei sinistrați rămân să aștepte ajutoarele promise și care nu vin, și iarăși plouă, inundații, imagini, premierul, elicopterul, promisiunile ș.a.m.d.

Pe fond, lucrurile sunt mult mai grave. Nu sunt pompe pentru scoaterea apei, nici măcar în magazine, pentru a putea fi cumpărate, ce să mai vorbim de cele din partea guvernului, care nu vin, sau vin întotdeauna cu întârziere, nu sunt bărci, iar cele care sunt nu au motoare, ci doar vâsle, podurile de lemn ale armatei sunt de unică folosință, nu țin decât o singură ploaie, și, din păcate, n-au fost decât patru și acum s-au terminat. Și eu vorbesc de strategie!? Pentru premier, aceste șase luni de chin, cred că au avut și o parte bună: și-a completat garderoba cu cizme de cauciuc și pelerine de ploaie, s-a plimbat cu elicopterul, și-a făcut norma la "vizite de lucru" și chiar și-a creat și un hobby, la mare întrecere cu președintele Băsescu: "Podul de la Mărăcineni". Nu pot decât să deplâng situația în care ne aflăm și incapacitatea guvernului de a lua măsuri. După cum ați citit și dumneavoastră în moțiune, în județul Galați se distribuie procente: 74% ciment, 33% oțel-beton, nu știu cât la sută cherestea. Case nu distribuie nimeni. Am citit undeva că la nivelul întregii țări sunt aproape gata doar 49 de locuințe. Și peste o lună vine iarna !

Noi, cei de la Partidul România Mare, am reușit să dăruim o casă unei femei din Teleorman, am donat peste un miliard și jumătate de lei - strânși prin donarea salariului pe o lună a tuturor parlamentarilor - sinistraților din comunele Tudor Vladimirescu din județul Galați și Vadu Roșca din județul Vrancea și câteva camioane cu ajutoare strânse de membrii noștri.

Doamnelor și domnilor,

Solicităm guvernului să iasă din starea de amorțeală în care se află și să treacă la măsuri urgente pentru ajutorarea sinistraților, până nu va fi prea târziu pentru ei!

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea P.S.D.-ului).

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc. Are cuvântul domnul deputat Cezar Preda din partea Coaliției. Se pregătește domnul deputat Florin Iordache, din partea P.S.D.

Domnul Cezar Florin Preda:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnilor miniștri,

Stimați invitați din zonele sinistrate,

Coaliția majoritară consideră că lipsa de informații, ca să nu spunem reaua-credință a autorilor moțiunii, este impardonabilă. Respingem cu vehemență politica bazată pe specularea suferinței. De 15 ani politica autorilor moțiunii a fost bazată pe dezbinare, pe suferința cetățenilor, pentru a profita politic și material.

Se face campanie electorală pe suferința oamenilor! În Cosmești, de unde sunt stimații invitați, sunt alegeri parțiale în 30 octombrie. Încă o dată autorii acestei moțiuni, pe suferința oamenilor, încearcă să câștige capital politic.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, doar o clipă vă rog să așteptați. Am o rugăminte: să nu luați interviuri în sală. Dacă doriți să dați sau să luați interviuri, puteți să faceți acest lucru în afara sălii de ședință.

Îi rog și pe ziariști să țină seama de aceste reguli pe care de fiecare dată le-am respectat în sala de ședință.

Vă rog, domnule deputat, să continuați.

Domnul Cezar Florin Preda:

Mulțumesc, domnule președinte.

Politica noastră, a Coaliției, este de a solidariza în jurul suferinței și greutății toți cetățenii României.

Nouă ne pasă. Sprijinim un guvern care ne-a demonstrat că acționează pentru ca suferința concetățenilor noștri să fie scurtă și viața să reintre în normal.

Respingem fără echivoc această moțiune!

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Florin Iordache. Se pregătește domnul deputat Petre Andea.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc mult.

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor invitați,

Nu este de mirare cum ne tratează doamna Sulfina Barbu pe noi, Parlamentul, în mod similar ...

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să așteptați o clipă! Este a doua oară când spun că nu aveți voie să luați interviuri în sala de ședință! Dacă vă spun a treia oară, am să invit chestorii să vă scoată din sală. Vorbesc și de ziariști și mă refer și la invitați. Sunt reguli stricte, le respectăm cu toții. Puteți să dați interviuri în afara sălii, dacă doriți. Sau să luați interviuri, în măsura în care se dorește acest lucru.

Vă rog, domnule deputat, să continuați.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Doamna Sulfina Barbu, de modul în care tratează Parlamentul, la fel tratează și țara în videoconferințe și în vizite cu elicopterul.

În acest an, România a fost lovită de șapte valuri de inundații, asistând la un adevărat dezastru, soldat cu zeci de morți, mii de sinistrați și pagube materiale greu de evaluat.

Pentru a ne dovedi neputința, am putea spune că Dumnezeu s-a supărat pe români și se răzbună pe ei!

Realitatea este, însă, alta. Nu este vorba de neputința omului de rând în fața naturii, ci de incompetența, incapacitatea, lipsa de profesionalism și buna-credință a celor care conduc astăzi România. Să nu uităm că actualul guvern este rezultatul unor acorduri politice imorale, a unor jocuri de culise care nu respectă votul popular acordat în noiembrie 2004.

De fiecare dată puterea a susținut că furia naturii dezlănțuite a găsit-o nepregătită, dar nu a avut puterea să recunoască că cei care conduc astăzi vremelnic ministerele nu sunt cei mai potriviți!

Nu au fost respectate criteriile de competență și corectitudine, cât și capacitatea de a răspunde intereselor cetățenilor, numirile au fost făcute exclusiv pe criterii politice și clientelare.

Oamenii a căror agoniseală de o viață a fost înghițită de furia apelor nu visează să trăiască în hoteluri de lux, însă realitatea crudă este că în prag de iarnă ei nu vor avea deasupra capului nici măcar un acoperiș.

Au răbdat și au îndurat multe! Au mâncat ce au găsit, cu speranța că statul îi va ajuta să revină la viața de dinainte de inundații.

În județul Olt, în urma inundațiilor, au avut de suferit locuitorii din 47 de localități, au fost înregistrate victime, peste 2000 de case fiind grav afectate și peste 250 fiind complet distruse. S-a promis mult, s-a realizat, din păcate, puțin.

Unii, sătui de promisiunile pe care le-au făcut actualii guvernanți, s-au apucat să-și ridice singuri casele. Dar, cu siguranță, vor tremura portocaliu în această iarnă!

Ceilalți, a căror sănătate sau vârstă nu le permite să depună efort fizic mare, așteaptă și se roagă la Dumnezeu ca iarna să vină cât mai târziu.

Cu nepăsare și sfidare a nevoilor oamenilor au fost tratate și rugămințile locuitorilor din Colonești, care, în nenumărate rânduri au solicitat Ministerului mediului și Agenției Naționale "Apele Române" sprijin pentru decolmatarea și amenajarea pârâului Vedița. Acești oameni au ajuns exact ca în timpul invaziei otomane, când sătenii părăseau din calea invadatorilor locuințele, aceștia, atunci când plouă, pleacă în pribegie.

Ce vină au acești oameni ca să-i tratați în acest fel, domnilor guvernanți? Deși au avut parte de totala mediatizare a așa-ziselor acțiuni ale guvernanților, de rezolvarea problemelor sinistraților, toate acestea au rămas în faza de promisiune.

Deși există planuri de avertizare-alarmare pentru barajele din administrare, urmărirea și elaborarea acestora făcându-se în Comitetul ministerial pentru situații de urgență, acestea au rămas numai pe hârtie.

Trebuiau constituite la nivelul localităților, echipe de intervenție operativă, de dezvoltare a sistemului pentru avertizare și alarmare a populației.

Realitatea în teren este cu totul alta decât cea prezentată în timpul video-conferințelor și cea văzută din elicopter.

Este timpul să coborâți în mijlocul oamenilor, pentru că li s-a promis că vor trăi mai bine dar, din păcate, este din ce în ce mai rău.

Înțelegem să fim solidari, dar am constatat că acest Guvern este incapabil și incompetent să conducă mai departe România.

Este timpul să plecați odată cu ultimul val de inundații. (Aplauze din partea opoziției).

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Andea Petre. Se pregătește domnul deputat Corneliu Ciontu.

Domnul Petru Andea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Opoziția, ca și puterea, pe căile specifice, de care dispun, încearcă să reducă din efectele dezastrului care a lovit România în acest an.

Un singur lucru, cu certitudine nu se mai poate recupera. Este vorba de viețile omenești care au dispărut în viituri. Aș propune ca, în memoria acestor suflete nevinovate, să păstrăm un moment de reculegere în aula Parlamentului. (Se păstrează un moment de reculegere).

Vă mulțumesc.

La al șaselea val de ploi diluviene ale acestui an nu avem voie să-l uităm pe primul. Reamintesc că, în aprilie, Banatul a fost transformat într-o adevărată deltă ce acoperea peste 25 de localități și aproape 160.000 de hectare de teren. În fața potopului, solidaritatea și seriozitatea nemțească a bănățenilor s-a manifestat exemplar. Cetățenii s-au mobilizat și s-au ajutat salvând, atât cât se putea, din calea puhoaielor.

Guvernanții și autoritățile locale s-au trezit, însă, foarte târziu. de-abia după trei săptămâni au venit, au văzut, au uitat. A rămas în urma lor doar o specie de firme, firme fantomă sau firme căpușă, le-am putea spune, de culoare portocalie, setoase de fondurile guvernamentale alocate pentru construirea de case pentru sinistrați.

Căldura verii a evaporat însă și din fonduri și din firme. Din mâlul Deltei Banatului au crescut, până acum, ceva peste 60 de case din cele aproape 900 de case promise.

Așa cum s-a mai spus, bănățenii, loviți de primul val de apă, sunt lăsați fără ajutor și în fața valului de frig ce se apropie. Autoritățile din județul Timiș, în frunte cu prefectul Ovidiu Drăgănescu, au acționat, de asemenea, tardiv, dezlânat și contraproductiv. Se grăbiseră să-l schimbe din funcție pe fostul director PSD-ist al Apelor Române, înlocuindu-l cu un client politic, susținut de PD, de profesie și ocupație contabil la o întreprindere. Noul director, care a luat funcția ca o sinecură, a fost complet depășit de situație și de responsabilități. A fost necesară rechemarea vechiului director, PSD-ist dar specialist.

Dacă la acestea adăugăm haosul distribuirii ajutoarelor, lentoarea lucrărilor de reconstruire a zonelor sinistrate, capacitatea scăzută de coordonare a eforturilor, apreciem că sunt motive suficiente pentru demiterea actualului prefect al județului Timiș.

Recent, parlamentarii Partidului Social Democrat din Timiș au lansat un nou apel energic pentru Guvern, care are obligații mari, în general, dar și mai mari într-un județ în care cetățenii, înșelați de promisiunile electorale, au votat masiv un "da" mincinos.

De patru luni însă, dinspre Banat, nu vedem la Palatul Victoria decât cinism, duplicitate, nepricepere și nepăsare. Cinică, considerăm, a fost enervarea domnului prim ministru Tăriceanu în dialogul cu sinistrații, pe care îi bănuia că dorm sub cerul liber doar pentru a li se construi un hotel.

Duplicitare au fost acuzele la adresa firmelor care, înaintea erei diluviene, au executat lucrări de consolidare a digurilor râurilor Timiș și Bega. Aceste firme, lista există, în mod inexplicabil câștigă și astăzi toate licitațiile organizate de Ministerul Mediului pentru proiectarea și executarea unor noi lucrări de hidroameliorații în zonele calamitate ale Banatului.

Dar, ne întrebăm retoric, cine să se mai intereseze, măcar din zborul elicopterului, de nevoile celor din Banat?

Președintele țării și primul-ministru au alte priorități, iar doamna ministru Sulfina Barbu este, probabil, încă supărată că nu a fost primită de sinistrați cu mare pompă.

După două luni de nepăsare, de uitare și tăcere, Guvernul se trezește și-l trimite în Timiș pe domnul ministru László Borbély cu unica misiune, apreciem, de a deveni candidat sigur la demisie și de a spăla astfel onoarea pierdută a aliaților la guvernare.

Am ascultat, recunosc, stupefiat, textul prezentat de domnul Olteanu care ne prezintă un șir lung de măsuri. Citez din aceste măsuri de combatere a calamităților și de prevenire a celor viitoare: verificări, instruiri, caietul primarului ș.a.m.d. Chiar dacă aș comenta măsura tehnică legată de exploatările de balastru... Bucureștiul nu are astfel de probleme, nu s-a excavat balastru nicăieri. Lacurile au ajuns să inunde capitala sau Costineștiul ș.a.m.d. Evident că lista măsurilor trebuie să continue și sunt încă multe altele care trebuie adăugate.

Pentru a exprima, cât mai sintetic, ce a devenit țara și, în particular, și Banatul sub guvernarea portocalie, am ales câteva cuvinte cheie, astfel: apă de ploaie - promisiunile electorale ale Alianței; Delta Banatului - obiectiv pentru turism guvernamental fără hotel asigurat; Mărăcineni - cuvânt rezonant în limba română, puncte de legătură, considerăm rimată, între "mărăcine" și "să trăiți bine!"; calamități - aici enumăr prefect, ministru ș.a.m.d.; potop - este ceea ce rămâne după actuala guvernare.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea opoziției).

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Are cuvântul în continuare domnul deputat Corneliu Ciontu, se pregătește domnul deputat Vlase. (Adresându-se domnului deputat Manda).

Doar o clipă, după domnul Ciontu vă dau cuvântul pentru o chestiune de procedură, bănuiesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

M-ar bucura dacă această dezbatere și aceste cuvinte pe care le împărțim cu generozitate ar avea un sens, o eficiență. Din nefericire, mă tem că ele fac parte din coregrafia politică la care asistăm neputincioși în ultimele luni. Ne cufundăm în ridicol. Cufundăm în ridicol Parlamentul și nici măcar nu mai știm cine este vinovat, care este sursa dezbinării politice dintre noi.

Eu, unul, nu sunt aici pentru a căuta responsabilități, ci pentru a vă reconfirma intenția Grupului popular independent de a sta departe de această dispută. Știm bine că această moțiune nu este străină de lupta pentru putere politică, ea fiind un răspuns la presiunile neconstituționale ale puterii. Altfel spus, nu gospodăriile inundate ne interesează, ci funcțiile. Din acest motiv nu putem trata moțiunea de față decât cu o seriozitate trunchiată, deși subiectul este foarte grav și dureros.

În consecință, ne vom abține de la vot dar ne vom preciza poziția ca și cum ne-am afla în fața unei clase politice responsabile. Vinovații pentru actualele inundații nu sunt deasupra noastră, în cer, ci chiar și aici, în sală. Este o vinovăție difuză, întinsă pe 15 ani. Ea începe în 1990, când a fost stopat programul pentru îmbunătățiri funciare și protecție împotriva inundațiilor.

Sigur, era un program limitat, specific comunismului târziu, dar el și-ar fi dovedit eficiența în această perioadă. Am lăsat atunci pe drumuri mii de oameni. Am abandonat lucrări finalizate în proporție de 70% și nu am pus nimic în loc.

După 1990, nimeni nu a furnizat o strategie reală, pe termen lung, pentru amenajarea și reamenajarea teritoriului. În momentul în care ne aflăm, că vom deveni din ce în ce mai expuși capriciilor vremii, ajungem și la concluzia că infrastructura națională a expirat. Că nu mai avem poduri trainice, lacuri de acumulare suficiente, baraje funcționale. Aceasta pentru că responsabilii politici, indiferent de partid, au preferat licitațiile dubioase, lucrările de mântuială, defrișările ilegale.

Chiar și atunci când s-au efectuat lucrări, logica lor a fost parțială și ritmul lor inegal. Am făcut un dig pe Trotuș, un pod pe Siret, un baraj pe Argeș, dar fără a integra toate aceste construcții într-un plan autentic de protecție nu am avut rezultatele scontate.

De asemenea chestiuni avem nevoie pentru a preveni asemenea efecte.

Din punct de vedere politic voi crede cu adevărat că ne pasă de efectele inundațiilor atunci când partidele implicate în actualul blocaj parlamentar vor suspenda, până la venirea iernii, ostilitățile.

Haideți să luăm o pauză până vom rezolva problema celor care, în acest moment, nu mai au un acoperiș deasupra capului și până când vom pune pe hârtie o strategie pe termen lung pentru amenajarea teritoriului.

Haideți să le cerem specialiștilor români, reputați în domeniu, ca, plecând de la proiectul îmbunătățirilor funciare, care nu trebuie judecat ideologic (pentru că nu a fost întocmit cu Marx în brațe) să dezvolte un nou și autentic plan pe termen lung în care să fie prevăzute și salbe de lacuri și o mai bună distribuție a apei în perioadele secetoase și măsuri de siguranță împotriva alunecărilor de teren. Vorbesc de un plan minuțios, care cere un efort uriaș de concentrare în care fiecare pârâu sau hectar de teritoriul național contează.

Pentru un astfel de efort avem nevoie de o pace politică de trei luni, apoi, nestingheriți, putem reveni la lupte partinice.

Aceasta este propunerea noastră în fața acestei moțiuni. Propunem un armistițiu politic până la 1 ianuarie 2006, când acest ciclu al inundațiilor va fi depășit și când vom avea motive să credem că putem ține piept unui alt eventual ciclu.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Aveți cuvântul, domnule deputat, și, după aceea, domnul deputat Vlase.

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnilor miniștri,

Nu aș fi vrut să iau cuvântul pentru că nu sunt un specialist în inundații. În afară de faptul că, alături de colegii mei din județul Dolj, i-am ajutat pe cei de acolo, atâta cât am putut, nu pot să vorbesc foarte mult. Însă, ascultându-i pe colegii mei de la Guvern și ascultând și moțiunea prezentată de doamna Rovana, îmi permit să vă fac, domnule președinte, câteva propuneri.

În primul rând, aș vrea să o cert pe colega mea, doamna Rovana Plumb, pentru că a avut inițiativa...

Voci din sală:

Propuneri!

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Imediat, ajung și la propuneri, imediat, domnule președinte.

Deci voiam să o cert pe colega mea, doamna Rovana Plumb pentru că a avut inițiativa să prezinte în Parlament o moțiune de cenzură, o moțiune simplă în condițiile în care toate lucrurile merg bine în România din acest punct de vedere, în Banat s-au făcut case, s-au făcut și hoteluri, nu s-au pierdut vieți omenești. Îmi aduc aminte că actualul Guvern...

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, vă rog pe procedură. Dacă nu, vă înscrieți pe lista de vorbitori la grupul parlamentar.

Domnul Iulian Claudiu Manda:

În regulă, domnule președinte.

Pe procedură spuneam așa și închei ce am început din respect pentru colegii mei. Spuneam doar că îmi aduc aminte că la Iași s-au alocat fonduri pentru rezolvarea problemelor inundațiilor, deși nu fuseseră inundații în perioada respectivă.

Acum pe procedură vreau să vă fac următoarele propuneri. În primul rând v-aș propune să facem un apel nominal pentru cei de la presă și pentru cei care au venit din județe, unde au avut probleme, să-i vadă pe parlamentarii de la putere cât de interesați sunt de acest subiect și de ce se întâmplă în România reală.

În al doilea rând, v-aș ruga să invitați liderii de grup parlamentar, de la Alianță, să vină și să ne explice nouă, să explice celor de la mas media și celor din sală de ce, atunci când domnul Marcu venea și ne propunea să sistăm discuțiile despre regulament și să abordăm problemele reale ale românilor, nu au făcut nimic în acest sens. Dimpotrivă, având majoritate în Parlament și în Biroul permanent fac astfel de lucruri.

La fel, aș vrea să citez și sper să uzeze de dreptul la replică parlamentari din partidele parlamentare de la putere din județele Vrancea, pe domnul Momanu V. Corneliu, Săpunaru C. Nini,... (Comentarii în rândul Puterii).

Da, îi citez să vină, să ne spună de ce...

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, vă informez, cronometrez timpul în care vorbiți și voi scădea timpul din timpul afectat Grupului PSD.

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Domnule președinte, închei cu o singură frază, și anume vreau să fac o propunere Biroului permanent pentru că am ascultat aici, cei de la PSD și din opoziție spuneau că sunt probleme grave, cei de la Putere spun că situația este sub control, vreau să vă propun ca, de acum în colo, ședințele la Parlament să se încheie, cel mai devreme, la ora 19,00, indiferent dacă sunt comisii sau plen. Astfel, parlamentarii de la Putere se pot uita la televizor să vadă ce se întâmplă în România reală, pentru că din datele pe care ni le prezintă credem că lucrurile merg foarte bine.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, am scăzut două minute de la Grupul parlamentar al PSD. În legătură cu chestiunile de procedură, apelul nominal nu pot să-l fac la acest moment. În ceea ce privește responsabilitatea deciziilor la nivelul grupurilor, colegii noștri și le asumă, lideri sau membri ai grupului, și, sigur, fiecare răspunde în fața electoratului așa cum dorește.

Domnule deputat Vlase, aveți cuvântul. Urmează, de la PRM, domnul deputat Ioan Rus.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Domnilor miniștri,

Stimată doamnă ministru, sper că ne priviți la televizor din biroul dumneavoastră.

Zona Valea Muntelui din județul Bacău, dar și din întreaga țară, au fost, în acest an, grav afectată de inundații. În urma deplasărilor pe care le-am făcut în teren în zonele afectate pentru a vedea cum decurg lucrările de refacere și reabilitare a locuințelor și infrastructurii afectate ca urmare a dezastrelor produse de inundații, am constatat deficiențe ale celor abilitați de Guvern să gestioneze în situația de criză existentă.

Este îngrijorător faptul că reprezentanții Guvernului în teritoriu tind să cosmetizeze rapoartele cu realizări. Din întâlnirile cu cetățenii, din relatările presei se observă că situația din teren este diferită față de rapoartele oficiale. Aspect constatat, cu siguranță, chiar și de domnul prim ministru în timpul vizitei efectuate în județul Bacău. Realitatea este crudă, iarna se apropie, oamenii locuiesc în corturi sau prin vecini, nu au locuințe și mai este doar o lună în care se mai poate construi câte ceva.

Au fost 950 de case afectate și astăzi, când vorbim, numărul aflat în diverse stadii de execuție este sub 10.

Oameni năpăstuiți, rămași fără acoperiș în prag de iarnă, întreabă, pe bună dreptate, la ce a folosit acea desfășurare de forțe care dă bine la imaginea guvernanților din perioada iulie-august, când orașul Comănești a devenit o adevărată bază de elicoptere.

Rămâne memorabil și, vă rog să-mi permiteți să vă povestesc acest moment, în care domnul ministru Flutur ne-a dat jos pe noi și reprezentanții Romsilva, ai drumurilor județene, Apelor Române din elicopter pentru a face loc reprezentanților presei, astfel făcându-se un survol al zonelor inundate doar pentru imaginea domnului ministru și nu pentru a constata, împreună cu specialiștii, ce probleme sunt.

Dacă avem în vedere situația mai multor cetățeni din comuna Asău, caz relatat și în mas media, care nu au apelat la ajutorul jandarmilor și al militarilor pentru a-și scoate mâlul din case și s-au descurcat singuri, fiind tratați de parcă nu ar fi pățit nimic și, în consecință, neprimind nici un fel de ajutoare materiale, se naște, în mod inevitabil, următoarea întrebare: care a fost modalitatea de distribuire a acestor ajutoare, domnule ministru, pe care ați făcut-o cu colegii dumneavoastră și cu cei abilitați de Guvern cu atribuții în acest sens și dacă situația din județul Bacău nu cumva este generalizată la nivelul întregii țări. În acest context v-aș solicita să prezentați punctul dumneavoastră de vedere referitor la modalitatea de împărțire a acestor ajutoare la nivelul întregii țări.

Lipsa terenului pentru case face ca materialele de construcție acordate cetățenilor să fie inutilizabile. Cred că nu este corect să stăm să așteptăm ca oamenii să intre în greva foamei. Avem un caz, chiar zilele acestea, cazul domnului Ștefănescu, din comuna Agăș, pe care chiar domnul prim ministru l-a cunoscut în ultima vizită efectuată în județul Bacău, care are 8 saci de ciment, dar nu are pământ pe care să construiască o casă. În contextul în care acest teren nu există la Romsilva, așa cum pe bună dreptate v-ați exprimat la întâlnirea din județul nostru, de unde îl veți lua? De unde se va procura acest teren și care va fi soluția legală în acest sens?

La nivelul întregii țări care este situația terenurilor de construcție a acestor case? Este oare corect, domnule ministru, să dați iarna o astfel de hotărâre de guvern care să soluționeze problema terenului de construcție al caselor sinistraților, așa cum ați precizat în timpul vizitelor efectuate în județul nostru? Iar dacă această hotărâre va apărea iarna, așa cum ați precizat, când se vor apuca oamenii de construcții? Pentru că, sincer să vă spun, domnule ministru, eu am o problemă. Mie îmi este frig acum în casă, unde stau, și nu știu cum este să stai afară.

S-au lansat fel și fel de acuzații la adresa celor care au defrișat pădurile. Au fost toate organismele de control ale Guvernului și au constatat în aceste nouă luni de controale sistematice pe Valea Muntelui că nu este nimeni vinovat.

Mai mult decât atât, în zonele afectate de inundații nu sunt exploatări forestiere. La Direcția Apelor Siret care, surprinzător, în anul 2005 are în dotare câteva tractoare și un buldozer nu s-a efectuat nici un metru măcar de lucrări hidrologice a Râului Trotuș și nici fonduri pentru asemenea lucrări esențiale, de altfel, nu au fost alocate.

De asemenea, aș vrea să informez colegii și pe dumneavoastră, domnilor miniștri, că directorul Direcției Apelor Siret, care era un specialist în hidrologie, numit în funcție în perioada guvernării de tristă amintire a Convenției Democratice și păstrat de PSD datorită profesionalismului și datorită faptului că era un specialist, a fost schimbat pe criterii pe care, probabil, tot dumneavoastră le știți. Se naște, fără dubiu, problema inexistenței unei strategii unitare a Guvernului României referitoare la remedierea efectelor inundațiilor. Ce eficiență au politicile duse și cât de bine sunt ele conturate în contextul în care reprezentanții dumneavoastră în teritoriu nu reușesc să gestioneze această problemă. Așa cum este precizat în media locală și cum cetățenii din localitățile afectate reclamă, sunt tratate efectele și nu cauzele. Lipsa unor lucrări eficiente la regularizările râurilor și lipsa unor programe eficiente de împădurire creează premisele unor noi catastrofe.

Când va oferi Guvernul o strategie cu termene clare de implementare și cu resurse suficiente pentru rezolvarea cauzelor care au condus la asemenea inundații catastrofale?

În acest context, vă solicit să prezentați punctul de vedere oficial al Guvernului cu privire la lipsa terenurilor de construcții la nivelul întregii țări și dacă Guvernul a întocmit evaluări exacte la nivelul fiecărui județ.

De asemenea, vă solicit să prezentați punctul de vedere oficial al Guvernului cu privire la soluțiile juridice referitoare la acordarea acestor terenuri de construcție pentru cetățeni și să ne spuneți dacă, cumva, această hotărâre de guvern va veni în luna decembrie, 2005.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea opoziției).

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Ioan Rus, de la PRM, se pregătește domnul deputat Vlad Mănăstireanu.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Doamnă ministru al mediului,

Domnilor miniștri,

Stimați invitați,

Anul 2005 a fost unul cu totul nefast pentru România. Cu o conducere superioară, bazată numai pe căpătuială și răzbunare, România a ajuns țara lui Papură Vodă. Dumnezeu ne-a bătut pentru nevredniciile ce zilnic le săvârșim. Astfel, din primăvară, în Banat, și până astăzi, iată, șapte valuri de ploi, urmate de inundații, au terorizat România și pe cei cuprinși de ape.

Neputințele Guvernului s-au răsfrânt în teritoriu. Erau cuprinse de ape localitățile din Banat și la Guvern nu se mișcase nimic. Totul se rezuma doar la știri și declarații. Neputința domina Guvernul.

Cei puși să apere pe cei în necaz erau depășiți. Moartea și sărăcia și-au dat mâna, triumfând împreună în fața celor slab pregătiți și fără orientare. De ce râul Timiș a trebuit să fie lăsat să facă atâta dezastru, iar cei care l-au provocat n-au calculat consecințele? Cine se face vinovat că haosul și dezordinea erau la ele acasă?

Nu s-a decretat stare de urgență sau de necesitate, deși cadrul legal exista. Acest refuz de a decreta starea de urgență s-a datorat unui strict calcul politicianist. Guvernul Tăriceanu era terorizat de Cotroceni, cu declanșarea alegerilor anticipate, premierul fiind nevoit să-și anunțe demisia, apoi să revină, timp în care mii de români se confruntau cu inundațiile. Aici s-a văzut mintea bolnavă a marinarului, de a fi preocupat de mărire și conducere; nu conta că cei care ar trebui conduși rămâneau fără casă.

Aici trebuia intervenit prompt, domnule președinte. Președintele CSAT trebuia să retragă militarii din Irak și să-i trimită în Banat, nu să vină cei din Ungaria, umilindu-ne și mai rău.

Trecuse prima săptămână de inundații și ministrul mediului da ordine din București și nu se deplasase pe teren. Doar premierul trecuse pe acolo și le explicase oamenilor că nu le poate construi un hotel, atrăgându-și oprobiul public și demonstrând că a scăpat situația de sub control. Au urmat măsurile în Banat. Întrebare: după cinci luni, câte case sunt gata în această zonă și câți le locuiesc ? Din raportul prefectului de Timiș, în județ s-a contractat realizarea a 548 de case. Astăzi sunt trasate fundațiile a 521 de case și sunt terminate doar 494 de fundații.

După cinci luni, timp în care atât ministru Laszlo Borbely cât și Sulfina Barbu s-au întrecut în raportări festiviste și și-au plasat la construit case pe bani publici favoriții lor, prefectul de Timiș declară că nu are cine să construiască locuințele contractate de stat.

Au venit ploile din vară și 21 de județe au fost cuprinse de apă. În Teleorman, o bătrână a rămas fără casă și, plângându-și soarta la o emisiune pe postul OTV, a fost auzită de președintele PRM, dl. senator doctor Corneliu Vadim Tudor. Cu ajutorul unor oameni de bine, peremiști din comuna Râșca, jud. Suceava, biata bătrânică a primit cheile unei case noi, chiar din mâinile omului cu suflet mare, Vadim, în care s-a și mutat, fiind asigurată că iarna nu o va prinde sub cerul liber. Este vorba de Popa Călina, de 75 de ani, din comuna Dobrotești, jud. Teleorman.

Domnule președinte, parlamentarii din Teleorman, din opoziție, vor să mai adauge ceva. (Râsete din partea Puterii).

Domnul Adrian Năstase:

Îi rog pe toți parlamentarii să ia loc.

Stimați colegi din Coaliție, aveți nenumărate minute pe care le puteți folosi pentru intervenții. Am înțeles că ați decis să vorbiți doar 10 secunde pe această temă. Vă rog să vă păstrați decizia până la capăt și să nu vorbiți din bănci, totuși.

Vă rog să continuați.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Mulțumesc, domnule președinte.

După ce, în vară, la inițiativa președintelui PRM, toți parlamentarii acestui partid și-au dat leafa pe luna iulie, în valoare de 30 milioane lei vechi de persoană, însumând peste 1,5 miliarde lei vechi, a venit rândul celor din județele afectate să se implice și pe plan local. Filiala PRM Bistrița Năsăud a dus ajutoare în localitatea Țagu, același județ, unde 24 de case au fost distruse de furia apelor, dar și în comunele Capu Câmpului și Boroaia, jud. Suceava.

Atenție! Inundațiile nu au ocolit nici județul Harghita. Acolo torenții au produs inundații de-a dreptul apocaliptice, cum nu s-au mai înregistrat nicăieri, nici în România, nici în Europa. Un simplu pârâu, altădată trecut cu piciorul și de un copil, în doar 15 minute și-a mărit debitul de numai puțin de 200 ori. În Harghita, președintele Băsescu nu s-a deplasat doar pentru ravagiile meteorologice, ci datorită faptului că a primit informații că în zonă s-a creat o atmosferă tensionată, oamenii dând vina pe senatorul "drujbă", a se înțelege Attila Verestoy, cel care "a bărbierit" versanții munților cu numeroasele sale gatere și exploatări forestiere, care i-au adus averi apreciabile.

Ca termen de comparație, rugăm a se consta că în județul învecinat Covasna, care nu are un "mafiot" de talia celui din Harghita, inundațiile au fost mult mai mici. Suita prezidențială, venită în sprijinul lui Versetoy, avea un pitic tip Charlie Chaplin, pe numele său Gabriel Naghi, directorul SPP, despre care gurile rele spun că are unele interese lemnoase prin pădurile Transilvaniei.

Țara se chinuia rău, Siretul chiar zdruncinase neputința Guvernului.

Țara se afla sub ape. Și mureau oameni. Iar marinarul șef chefuia la mare la Cireșica, jucând geamparalele cu niște țigănci. Ba chiar s-a așezat în genunchi în fața lor, izbind dușumeaua cu palmele. Situație degradantă și pentru un pierde-vară, darămite pentru un președinte de stat.

La ultimul val de inundații, ce a cuprins Costineștiul, Tuzla, o parte a litoralului, județul Ialomița și chiar capitala, București, de aici, din Camera Deputaților, nu s-a vrut să fie lăsați parlamentarii să meargă în județe.

Dorința oarbă de schimbarea președinților celor două Camee ale Parlamentului României a întunecat mintea celor din patrulaterul negru, care au decis lupta pentru scaun. Numai că s-a întâmplat ceva. Casa Poporului a devenit Casa Potopului, din păcate. Dar pentru asta nu este de vină Parlamentul, ci indolența care a pus stăpânire peste țară de 15 ani încoace.

Dacă parlamentarii nu se duc la inundații, vin inundațiile în Parlament.

În urma apelurilor făcute de Biserica Ortodoxă Română, de diferite fundații și ONG-uri, de posturile de radio și televiziune, de toată media națională, s-au organizat teledonuri și colecte pentru ajutorul sinistraților, însă nimeni nu știe câți bani s-au adunat și ce s-a făcut cu ei.

Am primit astăzi un centralizator din partea Guvernului, nu se regăsesc câteva ministere. Ministerul Justiției nu a dat nici un ban pentru inundații? Biserica Ortodoxă Română nu apare aici, deși sumele au fost foarte mari. Ministerul de Externe, Ministerul Culturii și Cultelor, care avea un ministru plimbăreț, pe toate ecranele arătând că se mișcă dintr-un loc în altul foarte ușor, Ministerul Comunicațiilor și Informațiilor. Dacă din aceste ministere oamenii se simt lezați prin ceea ce am spus eu, să spună adevărul, să vedem câți bani s-au adunat pentru sinistrați și ce a făcut acest guvern iresponsabil cu ei.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult.

Ați depășit timpul cu un minut.

Are cuvântul domnul deputat Vlad Mănăstireanu. Se pregătește domnul deputat Mihai Tănăsescu.

Domnul Alexandru Vladimir Mănăstireanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnilor miniștri,

Stimați cetățeni,

Inundațiile din acest an au afectat, pe lângă miile de case și gospodării, și infrastructura rutieră și feroviară. Au afectat, de asemenea, și viteza de reacție a conducerii Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Locuințelor, lăsându-l pe inegalabilul ministru Dobre fără replică verbală, dar și faptică.

Au căzut sub furia apelor 1064 de poduri și podețe, au fost avariate 75 de punți pietonale, 9 km de drumuri naționale, 265 km drumuri județene și 906 km drumuri comunale. Au fost refăcute, în schimb, zero poduri și podețe, zero punți pietonale, zero km de drumuri.

Mai mult decât atât, au fost alocați banii pentru refacerea infrastructurii prin licitații mai mult sau mai puțin deschise, dar nu s-a făcut aproape nimic. S-a urmărit doar restituirea fondurilor către clientela politică a dezastruoasei alianțe portocalii, însă pe suferința celor care stau sub cerul liber. În schimb, am putut asista cu stupoare cu ministrul Gheorghe Dobre, urmând exemplul șefului său de partid, nu s-a ocupat decât de de-acum vestitul pod rupt de la Mărăcineni devenit între timp loc de sărbătorit ziua de naștere a președintelui țării și de pelerinaj electoral pentru actuala putere, lansându-se concursul cu tema "Vii mai des, câștigi mai mult!"

Și toate acestea în timp ce la doar câteva zeci de kilometri, pe drumul european, se prăbușește un alt pod de mare importanță pentru traficul rutier.

În plină criză a inundațiilor, în perioada în care ministrul ar fi trebuit să se ocupe de reconstrucția zonelor afectate, acesta nu găsește altceva mai bun de făcut decât să suspende din funcții toți directorii din minister, invocând ineficiența acestora, compensată, de altfel, de capacitatea debordantă a ministrului și a secretarilor de stat.

Domnule ministru, cine se ocupă cu refacerea podurilor, a aleilor de cale ferată, a drumurilor naționale, județene și comunale, tot patronii de la Golden Blitz, între două feluri de mâncare servite găștii portocalii?

Dacă forțăm un paralelism cu un bine-cunoscut personaj de film, ministrul Gheorghe Dobre ar putea fi lejer agentul 000. Zero drumuri reparate, zero poduri refăcute, zero podețe reconstruite. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al P.S.D.)

Numai că spre deosebire de eroul filmelor americane, eroul Alianței nu face bine nimănui.

Cu tot efortul firmelor, a teledonurilor, a donațiilor și altor acte de omenie normale și necesare în astfel de momente, precum și prin fondurile alocate de la buget, sumele strânse depășesc cu puțin 300 milioane de euro, insuficienți, dar atât de necesari pentru semenii noștri care vor trece iarna în corturi. Și asta deoarece autoritățile statului, luate prin surprindere de câștigarea guvernării, nu și-au revenit nici după nouă luni de guvernare și nici după ploile catastrofale, și gestionează deficitar fondurile, și, mai presus decât nevoile oamenilor, pun interesele personale privind deținerea puterii absolute. Nici nu este de mirare că nu s-a reconstruit mai nimic, când de-abia în luna septembrie apare hotărârea de guvern pentru aprobarea localităților și a sumelor ce se acordă reparării caselor din zonele în care s-au produs calamități naturale.

Ați făcut, domnule ministru Borbely, o înșiruire amețitoare de sume alocate, de procente care mai de care mai ridicate. Ne-ați înșiruit miile de tone de materiale pe care le-ați alocat pentru reconstrucție și ne-ați spus ce eforturi deosebite ați făcut pentru a-i ajuta pe sinistrați.

Însă eu vă întreb ca om, rușinat de incapacitatea dumneavoastră, nu era normal să faceți așa? Nu era normal să faceți și ce opoziția v-a cerut pentru a veni mai repede în sprijinul semenilor noștri? Să decretați starea de urgență? Să țineți cont de sugestiile pe care vi le-am dat noi, social-democrații? Să nu vă ocupați de demiteri și reveniri asupra demisiilor, de concedii, de mese pe litoral și să ajutați oamenii rămași fără agoniseala de o viață și unii fără rude?

Răspunsul din partea dumneavoastră a venit pe cât de sec, pe atât de inconștient: "Sunt cereri politicianiste".

O să ne vorbiți probabil de solidaritate, și ne-ați vorbit chiar de ea, inclusiv de cea a clasei politice, iar eu vă spun, am fost și suntem solidari. Însă vă întreb: nu vă este rușine? Când toate întâmpinările noastre au fost primite cu acuze ieftine și stereotipe, de parcă noi suntem la putere, și dumneavoastră în opoziție.

Stimați colegi, ați mai vizitat în ultimele luni localitățile afectate din Banat și Moldova? Eu sunt convins că nu, deoarece prioritățile dumneavoastră sunt lupta pentru fotolii înalte, și nu pentru nevoile oamenilor.

Vă spun că realitatea în zonele afectate este aproape la fel de tristă. Apele s-au retras, însă oamenii care stau sub cerul liber au rămas fără ajutoarele și sprijinul promis. Drumurile distruse care izolează localități întregi sunt încă nereparate.

Priviți în ochii triști ai oamenilor care astăzi sunt o parte între noi și care și-au pierdut speranța de a mai trăi, nemaispunând cum, și o să vedeți probabil casele pe care și le-au pierdut, pământurile pe care nu le mai au, rudele care le-au dispărut și promisiunile care s-au dus pe apa sâmbetei.

E timpul să vă treziți la realitate și să guvernați țara. Țara care acum este a nimănui.

Ați crezut că este ușor, ați constatat probabil că nu, și vă ascundeți după alte așa numite priorități.

Am să închei și am să fac o propunere. În videoconferința de acum două săptămâni, primul-ministru s-a declarat nemulțumit de ritmul refacerii caselor și a infrastructurii afectate de inundații.

Domnule Călin Popescu-Tăriceanu, aveți soluția la îndemâna dumneavoastră și vă cerem s-o aplicați. Continuați remaniera guvernamentală și de această dată începeți cu ministrul Gheorghe Dobre. (Aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul în continuare domnul deputat Mihai Tănăsescu.

Se pregătește doamna deputat Rovana Plumb.

Se ocupă secretarii de ședință de contabilizarea timpului.

Doamna Rovana Plumb va fi ultimul vorbitor.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Nicolae Mihai Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să fiu foarte scurt în intervenția mea. Salut invitații care sunt prezenți în această dimineață aici, în sala Parlamentului. (Aplauze).

N-aș fi vrut inițial să iau cuvântul, dar această hârtie a ministrului Borbely mă face să vin în fața dumneavoastră și să spun: minciună, minciună, minciună!

Cum puteți să veniți, domnule ministru, cu un asemenea document în fața noastră, să ne spuneți că sunt cheltuiți pe anul 2005 16 mii de miliarde din ăia vechi. Spuneți că sunt venituri din privatizare, nu știți legea, domnule ministru?! Veniturile din privatizare se folosesc cu altă destinație, și nu pentru inundații.

Veniți, domnule ministru, și ne spuneți că veți cheltui din împrumuturile de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și de la Banca Mondială bani?!

Domnule ministru, ca să puteți să cheltuiți acești bani trebuie să aveți bani în buget, iar dumneavoastră, în inconștiența dumneavoastră, ați cedat la rectificare 13 mii de miliarde. De ce, domnule ministru? Și veniți acum și cereți solidaritate Parlamentului să vă dea mai mulți bani pentru infrastructură în bugetul pe 2006? E rușine, domnule ministru! Veniți cu demagogii în fața acestor oameni care se uită la dumneavoastră și vă cred.

Nu vă spun decât un singur lucru: minciuna și incompetența dumneavoastră duc țara asta de râpă. (Aplauze din partea Opoziției).

Domnul Adrian Năstase:

Doamna deputat Rovana Plumb.

Doamna Rovana Plumb:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați invitați,

Dragi colegi și domnilor miniștri,

Am ascultat cu mare atenție punctul de vedere pe care dumneavoastră l-ați prezentat ca reprezentanți ai Guvernului și m-aș fi așteptat să aud măcar un regret din partea dumneavoastră pentru persoanele care au decedat în urma inundațiilor, o minimă decență v-ar fi obligat, domnilor miniștri, să admiteți că dincolo de fenomenele meteorologice...

Domnul Adrian Năstase:

Doamna deputat, am o rugăminte, dacă puteți să vorbiți exclusiv în microfoane.

Doamna Rovana Plumb:

Da, domnule președinte. Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Rovana Plumb:

O minimă decență v-ar fi obligat, domnilor guvernanți, să admiteți că dincolo de fenomenele meteorogice, aveți și dumneavoastră o mare parte din vină. Vorbiți de patru ani de guvernare social-democrată, vorbiți de cei patru ani marca Năstase? Știți ce s-a întâmplat în această perioadă? Performanță, domnilor, în domeniul protecției mediului! (Aplauze din partea Opoziției). Performanță pentru că au fost programe investiționale de patru ori mai mari decât în perioada... domnule președinte, vă rog să-mi asigurați liniștea.

Domnul Adrian Năstase:

Doar o clipă, doamna deputat. Vă rog să opriți cronometrele.

Stimați colegi, nu vă înfierbântați, nu, nu, dumneavoastră. (Se adresează deputaților de la Putere). Dacă doriți să luați cuvântul, aveți posibilitatea s-o faceți, dar nu din bancă! Pentru că nu acestea sunt regulile parlamentare și sunt oameni care au venit aici să vadă cum funcționează Parlamentul.

Fiecare are dreptul să se exprime. Vă rog să respectați acest drept și încă o dată vă rog insistent să faceți liniște în sală.

Doamna deputat, puteți continua.

Doamna Rovana Plumb:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

2001-2004 au însemnat programe investiționale în domeniul protecției mediului de patru ori mai mari decât în perioada anterioară, între '96 și 2000.

S-au alocat pentru cheltuieli de capital 9 mii de miliarde, din care peste 7 mii de miliarde au fost dedicate în exclusivitate strategiei împotriva inundațiilor.

S-a elaborat strategia în domeniul dezvoltării apelor, precum și de luptă și de apărare împotriva inundațiilor. Habar n-are doamna ministru Sulfina Barbu că au fost elaborate în anul 2003, pe baza schimbărilor climatice... Știți ceva? În domeniul protecției mediului, Guvernul Năstase v-a dat o mașină la cheie. Dumneavoastră nici măcar nu puteți să-i puneți benzină.

Vorbiți de paragina din domeniul sistemului de protecție a mediului?! Dumneavoastră, care ați distrus model instituțional european implementat de Guvernul Năstase printr-un program PHARE de 3,5 milioane euro?

Dumneavoastră, care ați schimbat în sistemul de gospodărire a apelor specialiștii în plină criză a inundațiilor?

Nu e adevărat că pentru lucrările de pe râul Bistra s-au acordat 300 de miliarde de lei. Nu e adevărat că s-a decontat vreo lucrare pentru cantonul Obreja din județul Caraș-Severin, dar este adevărat, doamnelor și domnilor, că au încredințat direct o lucrare de infrastructură tot în județul Caraș-Severin, în sumă de 135 de miliarde pentru o firmă care nici măcar nu are stație de betoane. (Aplauze din partea Opoziției).

Ați spus, prin punctul de vedere pe care l-ați prezentat, că în România fenomenele meteo au atins în acest an maxime istorice. Maxime istorice, doamnelor și domnilor, dublate de maxime istorice de incompetență ale actualului guvern.

După șase valuri de inundații, cum ați spus, președintele și premierul au reușit, în sfârșit, să-și facă rost de o viitură de protocol, o viitură de protocol previzibilă și localizabilă. A fost chemat chiar regimentul de gardă pentru a ridica un dig pe care puteau să-l facă localnicii.

S-a jucat o operetă proastă, în timp ce oamenii din Tuzla și din Bărbulești stăteau sub ape.

Pentru actuala putere, doamnelor și domnilor, România se reduce doar la zonele unde poate ajunge regimentul de gardă. Dumneavoastră spuneați, domnule ministru Olteanu, că ați reușit rezolvarea...

Domnul Adrian Năstase:

Doamna deputat, vă rog să încheiați, ați depășit timpul.

Doamna Rovana Plumb:

Închei, domnule președinte, imediat.

Spuneați că ați reușit rezolvarea problemelor cetățenilor din zonele sinistrate. Aveți curajul să spuneți același lucru și cetățenilor care sunt aici, astăzi, în fața noastră, și vin din zonele sinistrate? (Aplauze din partea Opoziției).

Domnul Adrian Năstase:

Doamna deputat, deoarece au fost colegi care au boicotat finalul dumneavoastră de discurs, care era apoteotic, mai aveți încă 30 de secunde. (Rumoare în sală).

Doamna Rovana Plumb:

Închei, domnule președinte spunând: nepăsare, numele tău este Guvernul Alianței! (Aplauze din partea Opoziției).

Domnul Adrian Năstase:

Rog să se consemneze în stenogramă că aplauzele au venit în mare măsură și din zona Coaliției?! Nu erau mai mulți colegi care...

Stimați colegi, domnul deputat Mircovici, din partea Grupului de minorități, care până acum n-au cerut cuvântul, dar au dreptul să facă acest lucru, mi-a solicitat să spună câteva cuvinte.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Niculae Mircovici:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Vorbesc în nume personal, și nu în numele Grupului parlamentar al minorităților naționale. Și vorbesc din următorul considerent: având un acord politic cu alianța, e firesc că nu pot vota moțiunea Partidului Social Democrat, respectând ceea ce Grupul minorităților naționale a stabilit - să sprijine alianța de guvernare. Fiind dintr-o zonă calamitată din județul Timiș și având o mare parte din voturi din această zonă, pe de altă parte, nu pot să votez împotriva moțiunii Partidului Social Democrat, pentru că și una și alta au anumite elemente de adevăr.

Nu m-am pregătit să iau cuvântul. Iau cuvântul din următorul considerent: am renunțat la cariera militară pentru a veni în Parlamentul României. Mi-e rușine că sunt deputat în Parlamentul României. Mi-e rușine pentru faptul că s-a ajuns la situația ca niște fenomene naturale grave să reprezinte capital politic pentru Partidul Social Democrat care, patru ani cât a guvernat, nu a ținut cont de niște recomandări care au fost făcute în ideea de a conduce către structurile administrativ-teritoriale niște decizii care ar fi putut influența renunțarea la astfel de situații și la prevenirea sau dacă nu la ușurarea cel puțin a efectelor unor astfel de situații.

Am luat cuvântul și pentru faptul că sprijinind Alianța de guvernare, am găsit situații în care soluțiile puteau fi mult mai bune decât cele care au fost adoptate în ceea ce privește evenimentele din Banat.

La momentul respectiv, am făcut o declarație politică. Era în prima fază a inundațiilor, am încercat să dau și niște soluții. N-a interesat presa, n-a interesat puterea, n-a interesat opoziția. Era venită din partea unui minoritar.

Pentru că Bulgaria este țara mamă a minorității bulgare din România, doamnelor și domnilor, aș vrea să vă dau un singur sfat: începând cu 25 iunie, Bulgaria a intrat într-o criză politică similară celei în care suntem noi în momentul de față.

Pe 16 august au găsit soluția și, culmea, Ministerul pentru dezastre, care există în organigrama Guvernului bulgar, este condus de un turc, și efectele inundațiilor în Bulgaria au fost mai mici decât efectele care sunt la noi.

Închei cu următoarea remarcă: nu pot fi în nici un fel de acord cu acuzele care au fost aduse domnului ministru Borbey. Personal, l-am văzut în mai multe situații în Banat și poate că a fost unul dintre cei mai serioși membri ai Guvernului, care a acționat pentru limitarea acestor inundații.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Au cuvântul, în final, pentru a comenta dezbaterile, pentru a răspunde la unele întrebări, reprezentanții Guvernului, mai întâi domnul ministru Borbely, iar apoi domnul ministru Bogdan Olteanu.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

Domnul Borbely Laszlo:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate și stimați colegi,

Într-adevăr, mi-a lăsat un gust amar această discuție de astăzi. Am treabă și avem cu toții treabă.

În legătură cu sinistrații care sunt aici, să știți că în această perioadă, atât în județul Vrancea, cât și în județul Galați, cât și în alte județe, am stat de vorbă de foarte multe ori cu cetățenii, care știu cel mai bine ce li s-a întâmplat și de ce au nevoie.

Să știți că avem curajul să stăm față în față și să discutăm, și în aceste luni de zile consider că un ministru nu poate fi zilnic în județele inundate, dar trebuie să meargă să vadă și la fața locului și să ia măsurile care sunt necesare pentru reconstrucție.

Eu cred că asta am făcut în aceste luni. Îi invit de fapt pe cei care au venit de la Cosmești, pentru că nu înșir aici datele pe care le am, stimați colegi, dar vreau să informez ce este la dânșii în comună, vreau să aud ce ne propun și, în continuare, vom face ceea ce avem de făcut.

Deci, după ședință, rog să ne întâlnim și să discutăm aceste probleme. (Aplauze).

În legătură cu afirmațiile care s-au făcut, am constatat că ceea ce am declarat aici, și cu mare respect o să-i dau un exemplar din răspunsul meu la această moțiune domnului deputat Tănăsescu, care a avut o funcție importantă în guvern timp de patru ani de zile, și la Făcăeni nu trebuia să-i lăsați pe colegii dumneavoastră din Guvern să luați o decizie după patru luni de zile sau trei luni de zile după ce au fost construite casele. Acele 33 de case, domnule deputat.

La ceea ce v-ați referit au fost pur și simplu nu știu de unde scoase aceste cifre. Ceea ce v-am explicat eu este foarte clar, Guvernul a alocat până în momentul de față 36 de milioane de euro, din care 10 milioane de euro au fost mobilizate din sursele Ministerului Transporturilor și am reconstruit până acum, până vineri, și văd că sunt unele discuții deja făcute înainte și nici n-ați ascultat ceea ce v-am spus eu, pentru că altfel măcar reflectați la această cifră, până vineri se predau la sinistrați 261 de case.

Până la sfârșitul lunii noiembrie, 905. Și le vom preda. Fiți convinși!

În legătură cu refacerea infrastructurii, nu știu dacă mai este în sală domnul deputat din partea PSD-ului care a zis că zero lei, zero bani și zero infrastructură refăcută.

Păi, domnule deputat, păi dacă erau zero lei, zero bani, dumneavoastră n-ați reuși să circulați pe drumurile și căile ferate din România. Păi cum se poate ca un deputat în Parlamentul României să fie atât de inconștient. (Aplauze).

S-au alocat în această perioadă circa 3000 de miliarde de lei, că e mult, că e puțin, apreciați și dumneavoastră, pentru refacerea infrastructurii, mâine, în ședință de Guvern, eu sper, cel puțin 2000 de miliarde de lei vechi să fie alocați, și lucrăm în continuare. Păi, au căzut 200 de poduri care țin de Ministerul Transporturilor. Credeți că s-ar putea circula pe aceste poduri dacă nu se alocau fonduri?

Și, haideți să vorbim puțin și despre jandarmii, care unii stau în apă de luni de zile, haideți să vorbim și despre primari și toți cei care au pus umărul. Haideți să nu arătăm cu degetul unul la celălalt. Haideți să punem umărul și să reconstruim țara, pentru că e nevoie să reconstruim.

În acest demers, știu și deputații, și cei care vin din județ, îi primesc pe toți la minister, mă duc în județe și încerc, împreună cu colegii mei, să reparăm ceea ce nu au făcut unii între 2000 și 2004, și apropo de bani, domnule deputat, dacă vorbim de bani, trebuia să vă uitați mai bine pentru ce cheltuiesc banul public. Pentru că s-au construit 423 de săli de sport și a fost bine și a fost un program bine recepționat de către populație. Dar din 423 de săli de sport, eu mă ocup să repar în 163, pentru că a fost un proiect prost, s-au băgat bani cu nemiluita în aceste săli de sport, în comune unde se putea cu săli de gimnastică, și acum, într-adevăr, am făcut un nou proiect, un proiect mai mare, arondat la mai multe școli, și un proiect de tip sală de gimnastică.

Așa se cheltuie banii publici, domnule deputat. (Aplauze) Îmi pare rău și efectiv să mă credeți, eu n-aș fi venit la microfon dacă n-aș fi auzit acuze total nefondate și lipsite de orice fărâmă de realitate. N-am auzit în schimb, nu vă supărați, poate eu nu am fost atent, n-am auzit propuneri viabile. Haideți să ne ajutăm reciproc. Veniți cu propuneri, 10 puncte în care spuneți: ministrul Borbely să meargă și să facă cutare lucru. Ministrul Borbely este un ministru responsabil și colegii sunt miniștri responsabili.

Este un an cum n-am mai avut în România, credeți-ne! Și dacă credeți că nu este un an de excepție, uitați-vă la CNN și la Euronews. Deci, este un an de excepție pentru România. Trebuie să punem cu toții umărul și aceasta este sarcina... și în Guvern, și autoritățile publice locale care în județul Bacău și acum se chinuie să dea terenuri, și nu este vina Guvernului, ci a celor care acolo se ceartă pe terenuri și nu reușesc să strămute satele. Noi avem treabă de făcut și asta o să facem în continuare.

Acesta este apelul nostru către dumneavoastră.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

În continuare, îi dau cuvântul domnului ministru Bogdan Olteanu. La sfârșit, drepturile la replică solicitate de domnul Mănăstireanu și de domnul Mihai Tănăsescu.

Dacă mai dorește cineva drept la replică pe baze regulamentare, am să-l acord și pentru cei care vor cere suplimentarea.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule președinte,

Am auzit de multe ori în ultimele minute, aici, cuvântul minciună. Cuvântul minciună vă este cu siguranță foarte bine cunoscut, domnilor colegi, pentru că ați practicat-o chiar astăzi.

Unul dintre colegii care au vorbit azi au vorbit de lacuri ținute pline pe Siret. Domnule coleg, care acum lipsiți pentru că ați vorbit și nu vă interesează de fapt ce are Guvernul să vă răspundă, v-o spun foarte clar și anchetele făcute de noi au dovedit-o, acumulările de pe Siret, de la Galbeni, de la Răcăciuni, de la Berești, de la Călimănești au fost golite înainte de inundațiile din iulie. Au preluat o mare parte a apelor.

Dar a plouat, a plouat, domnule deputat Nica. Au plouat 150 de litri pe metru pătrat, dacă nu știați. Poate trăiți într-o altă țară, domnule deputat. (Vociferări).

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat,

Vă rog să nu mai distribuiți documente în sală.

În ceea ce privește ceea ce spune domnul ministru, cei care știu cel mai bine sunt cei care participă astăzi la dezbateri, de la Cosmești, ei știu foarte bine care a fost situația acolo.

Va rog, domnule ministru, să continuați.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru intervenție.

Ca și la moțiunea de săptămâna trecută, PSD arată din nou că trăiește într-o altă lume. Săptămâna trecută trăia într-o lume în care afacerile mergeau prost în lumea PSD-ului. Nu i-am compătimit pentru asta, am spus că e de unde.

Astăzi, PSD spune că anul acesta nu a plouat. E cam mult de data aceasta, domnilor colegi; astăzi PSD spune că se preocupă de protecția mediului.

Să vă spun ce s-a întâmplat în 2002? În 2002, când Compania "Apele Române" a vândut toate utilajele pe care le avea în dotare, astfel încât n-au mai putut fi întreținute râurile? Când în 2002, Regia Apele Române a vândut bărcile de salvare, a vândut pompele, așa încât nu am mai găsit cu ce să lucrăm? Să vă spun preocuparea pentru mediu a guvernării PSD a culminat cu desființarea Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, care a fost reînființat doar în urma presiunii Uniunii Europene? Ați desființat Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, de atâta preocupare pentru mediu.

Și, în cele din urmă, astăzi, prin vocea președintelui Comisiei pentru buget-finanțe și bănci a Camerei Deputaților, PSD se opune, înțeleg, alocării de bani pentru combaterea efectelor inundațiilor?

Înțeleg, domnilor colegi, că nu sunteți de acord decât cu alocările pe care le faceți dumneavoastră. (Rumoare)

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Nu am să dau cuvântul decât pentru drepturile la replică prevăzute în Regulament. De aceea, sunt convins că ați vrea să continuăm această dezbatere.

Eu sunt foarte bucuros, deocamdată, că această moțiune, indiferent de votul final, a prilejuit posibilitatea unei întâlniri între domnul ministru și invitații de la Cosmești. Este deja un lucru câștigat. (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD).

Să vedem și mai departe, ce se poate face, pentru ca, într-adevăr, noi să ne îndeplinim atribuțiile pe care le avem.

Invit la microfon pe colegul nostru, Mănăstireanu, pentru un drept la replică, care nu va depăși două minute.

Domnul Vladimir Alexandru Mănăstireanu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

În primul rând, aș vrea să-mi cer scuze față de cetățenii care sunt astăzi invitați aici, pentru neplăcuta discuție la care asistați, dar vă asigur că tot ceea ce v-am spus noi, reprezentanții PSD-ului, nu sunt decât adevăruri pure. (Rumoare)

Domnilor miniștri,

Eu va înțeleg nervozitatea, pentru că adevărul întotdeauna supără. Dar, domnule Borbely, îmi pare foarte rău, se pare că nu ați ascultat bine ceea ce v-am spus, am spus că s-au alocat fonduri. Și-au alocat, recunoaștem, dar nu s-a refăcut nimic. Înțelegeți sensul acestui cuvânt "nimic"?

Dacă tot vă lăudați că sunteți foarte informat, știți că la CET-Govora, nici în ziua de astăzi nu ajunge cărbunele, pentru că linia de cale ferată nu este reparată? Știți sau nu știți? (Aplauze).

Ați spus că avem un an cum n-am mai avut. Recunoaștem, așa este. Dumnezeu așa a gândit și a vrut, probabil. Dar, avem și un Guvern cum n-a mai avut România din 1990 încoace: dezastruos! Spuneți că ați făcut ceva. N-ați făcut nimic, pentru că și acum colegii noștri, care stau în Moldova, merg prin Brașov acasă.

Dumneavoastră vă plimbați cu mașina? Nu, zburați cu elicopterele! Vă rog să reveniți cu picioarele pe pamânt!

Ați dat termene reale pentru tot ceea ce ați vrut să reconstruiți. Intenția a fost bună, dar faptele au rămas fără nici un fel de ecou și de finalitate.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat,

Vă rog foarte mult, pe chestiunea dreptului la replică, pe chestiunile concrete care au fost ridicate, nu o intervenție pe fond.

Domnul Vladimir Alexandru Mănăstireanu:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc. Și am să închei, spunându-vă: ați făcut propunerea să mergem în teritoriu. Suntem cu toții de acord cu ea, și vă propun să suspendăm orice discuție pe Regulament și să ne deplasăm în zonele calamitate.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD).

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Mihai Tănăsescu.

După aceea, este adevărat, și domnul deputat Dan Nica, care a fost menționat. După aceea, trecem la vot.

Aveți cuvântul, domnule deputat, strict la chestiunea care a fost menționată.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Strict la chestiune, domnule președinte.

Am să-l rog pe domnul ministru Olteanu să-i înmâneze și domnului ministru Borbely documentul care a fost împărțit sălii. Dar, de fapt, așa lucrează Coaliția, nu știe stânga ce face dreapta.

În momentul în care domnul ministru Borbely ar fi avut acest document de la colegul său, domnul ministru Olteanu, pe care l-am primit în această dimineață, am înțeles că l-ați primit acum... ați fi văzut că ce am spus eu este corect. Acest document este o minciună de cifre, și, sigur, cu toată dragostea și prietenia, o să stau din timpul meu, să-i ofer domnului Borbely, să-i explic de ce acest document este minciună.

Domnul ministru vrea propuneri concrete. Sigur, aceste propuneri concrete au fost făcute de către noi din 19 iulie. Acest proiect de lege, pe care nu vreți să-l promovați, domnilor, acest proiect de lege care este privind sprijinirea populației în vederea diminuării efectelor produse de inundații. Nu vreți să-l introduceți pe ordinea de zi.

Haideți, dacă sunteți așa de deschiși, astăzi, să preluăm în regim de urgență, să discutăm acest proiect de lege, să lăsăm Regulamentul deoparte, și să ajutăm oamenii pentru a scăpa de aceste necazuri pe care le au.

Acestea sunt propunerile noastre concrete, domnilor miniștri, nu vorbe goale și nu demagogie! (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD).

Mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Nica.

Domnule deputat, ce vreți să-mi arătați, că nu știți la ce se referă Regulamentul?

Dreptul la replică vizează colegii care au fost menționați și care pot să intervină pentru a spune ceva în apărarea lor.

Deci, vă rog foarte mult, citiți Regulamentul!

Domnul deputat Nica.

Domnul Dan Nica:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Vreau să încep prin a-i mulțumi domnului ministru Borbely, că a ascultat de acest apel pe care l-am făcut, și va avea această întâlnire cu acești oameni necăjiți și care așteaptă o soluție de la dânsul.

Și-i mulțumesc în numele grupului social-democrat, și-n numele acestor oameni. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL-PD).

Domnule președinte,

Domnul Bogdan Olteanu m-a acuzat că sunt mincinos. Mi-a spus că la Călimănești toate lucrurile au fost în regulă. Că nu e adevărat că, cu o zi înainte, se trecea Siretul cu piciorul și că nu este adevărat că a doua zi a venit peste Cosmești, primul sat din județul Galați, fluviul, egal cu debitul Dunării. Că toate aceste lucruri nu sunt adevărate. Mi-am permis, și i-am dat, și-mi cer scuze pentru impolitețea care am comis-o, domnule președinte, documentul oficial de la Administrația Apelor Române domnului ministru Olteanu, pentru că în Guvern se petrece un lucru inacceptabil. Sunt miniștri mințiți! Mințiți! Mințiți! (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD).

Și această chestiune trebuie să înceteze. Este inadmisibil ca un ministru atât de onorabil, cum este domnul Bogdan Olteanu, să fie pus în situația să vină în fața Camerei Deputaților fără o minimă informare, fără să i se pună la dispoziție documentele pe care, culmea!, noi le-am primit ca urmare a solicitărilor noastre.

Și această chestiune, domnule ministru, vreau să vă spun că vă compătimesc, dar, realitatea este aceea pe care v-am spus-o: datorită incompetenței și nepăsării, lacurile de acumulare, din fericire am și o copie, au fost menținute la o capacitate de 99%, începând din 8 iulie, data la care a fost emisă avertizarea că vor veni inundațiile. Și, în loc să înceapă procesul de golire a lacurilor de acumulare, inclusiv de la Călimănești, acestea au fost menținute pline.

Când a venit ploaia de sus, din Moldova, s-au speriat și au dat drumul ...

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, ați explicat acest lucru, l-ați o dată.

Domnul Dan Nica:

Domnule președinte,

Acesta a fost dreptul la replică și vă mulțumesc că mi l-ați acordat.

Încă o dată, regretele mele pentru domnul ministru Olteanu. N-aș vrea să fiu în pielea dânsului și să fiu pus în asemenea situație grea.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Poate cu altă ocazie, va avea loc chiar o dezbatere între parlamentarii Coaliției și parlamentarii Opoziției.

Deocamdată, din păcate, Guvernul a fost lăsat singur în fața celor care au luat cuvântul din partea Opoziției. În sfârșit, nu vreau eu să comentez strategiile de dezbatere. Ceea ce este sigur, este că am ajuns la momentul votului.

Rog liderii de grup să-i invite în sală pe toți parlamentarii.

Vă rog, în legătură cu procedura.

Vă rog, domnule deputat Niță.

Domnul Constantin Niță:

Domnule președinte,

Având în vedere importanța acestei moțiuni, v-aș ruga ca votul să se desfășoare prin apel nominal.

Mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Dacă sunt și alte propuneri pentru modalitatea de vot?

Vă rog, domnul deputat Marton Arpad.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Având în vedere graba colegilor noștri de a rezolva problemele țării, propun un vot mult mai rapid, cel cu ridicarea mâinilor.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Da, domnul deputat Nicolicea, pe chestiuni de procedură, bănuiesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Propun votul deschis, prin ridicare în picioare, ca să-i vadă toată țara. (Aplauze).

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Avem trei propuneri. Am să le supun votului dumneavoastră în ordinea în care au fost făcute.

Prima propunere: votul deschis prin apel nominal.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 112 voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 136 voturi împotrivă.

Propunerea nu a fost aprobată.

Următoarea modalitate de vot propusă: votul deschis cu ridicare de mâini.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 138 voturi pentru.

Împotrivă? 112 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Stimați colegi,

Această propunere a fost aprobată. Nu are rost să trecem la varianta a treia, propusă de domnul deputat Nicolicea. De aceea, supun votului dumneavoastră moțiunea. Urmează să ne pronunțăm asupra moțiunii simple, care a fost prezentată și dezbătută.

Supun votului dumneavoastră moțiunea simplă.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 113 voturi pentru.

Împotrivă? 138 voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Rezultatul votului: 113 voturi pentru, 138 voturi împotrivă și 7 abțineri.

Domnul deputat Băeșu, pe o chestiune de procedură referitoare la explicația votului.

Domnul George Băeșu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Având în vedere că sunt deputat de Vadu-Roșca, vă rog frumos să-mi permiteți să spun câteva lucruri în justificarea votului.

Domnul ministru Borbely ne-a invitat să ne uităm la BBC și CNN și alte posturi de televiziune americane. Acolo o să vedem că americanii au dat dezastrelor două nume: Rita și Catrina. Avem și noi un nume pentru dezastrul național: Sulfina!

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, vă mulțumesc pentru intervenție.

Stimați colegi,

Întrerupem lucrările în acest moment.

Reluăm lucrările, conform programului, după o pauză, așa cum am stabilit, la orele 15,00.

Între timp, la orele 13,00 vom avea ședința Biroului permanent.

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 23 aprilie 2018, 20:28
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro