Plen
Ședința Camerei Deputaților din 4 octombrie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.141/11-10-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
21-09-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 04-10-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 octombrie 2005

  Intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,25.

Lucrările ședinței au fost conduse de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și domnul Lucian Augustin Bolcaș, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii Titu-Nicolae Gheorghiof și Victor-Viorel Ponta, secretari.

     

Doamna Daniela Popa:

Deschidem ședința de astăzi și rog personalul tehnic să fie cu cel puțin 5-10 minute în sală înainte de începerea ședinței. Este inadmisibil ca domnii deputați să aștepte personalul tehnic să se poată începe ședința.

 
    Cornel Știrbeț - declarație politică intitulată Camera Deputaților - un s.r.l. falimentar;

Vă rog, domnule deputat.

Domnul deputat Cornel Știrbeț, Grupul parlamentar al PNL.

     

Domnul Cornel Știrbeț:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Am intitulat declarația mea politică de astăzi "Camera Deputaților - un s.r.l. falimentar".

Poate fi chiar adevărat că parlamentarii sunt cele mai corupte, inutile și dezagreabile personaje din lumea politică românească. Aceasta este percepția publică și nu există foarte multe argumente pentru a putea estompa negativul imaginii populare.

Aveam, totuși, speranța că există o limită a decadenței, bazându-mă pe faptul că Parlamentul ar trebui să fie întruchiparea democrației și simbolul ei, oricât de necoaptă ar fi ea, democrația, în România. Ceea ce se întâmplă însă în aceste zile în Camera Deputaților depășește orice închipuire și acoperă umbra de speranță în așezarea lucrurilor pe un făgaș cât de cât apropiat de normalitate.

Domnul Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților, nu poate și, mai ales, nu vrea să accepte evidența, nu vrea să respecte elementarul democrației, voința majorității. Domnia sa, ca un veritabil dictator înnăscut, ține cu dinții, sfâșie tot, este de acord cu orice abuz și mârșăvie, numai să rămână președinte. A ajuns să creadă că funcția este numai a lui. A condus Camera Deputaților timp de 13 ani, din 1992 până în prezent, ca pe un s.r.l. cu asociat unic, fie direct, între '92-'96, fie indirect, prin oameni de încredere plantați în funcțiile-cheie.

De aceea, pentru el nu contează acum că majoritatea deputaților doresc altceva și-i cer demisia. El nu recunoaște dreptul majorității, cu riscul lichidării s.r.l.-ului aflat pe marginea prăpastiei, oferind spectacolul din ultimele zile care confirmă tot ce se putea mai rău în ce privește starea de fapt. Mai mult, este dispus să-și sacrifice și partidul, folosindu-se, de la cheie de serviciu și, culmea!, în numele democrației, de Constituție.

Domnule Năstase, aici nu vorba de Constituție, de lege, sau de regulament. Este vorba de logica elementară și de bun simț. Asociații majoritari ai oricărui s.r.l. pot înlocui oricând administratorul, ca să nu mai amintim de regula majorității în orice firavă organizare democratică. Soluția demisiei de onoare ați depășit-o, domnule Năstase! Dar mai există soluția demisiei, sau a demiterii, la fel de constituțională, legală și regulamentară. Dacă nu cunoașteți, sau nu recunoașteți aceste soluții, puneți mâna pe carte, domnule Năstase, și învățați abc-ul democrației. Altfel, revolta majorității va deveni Constituție, lege și regulament. Poate asta vă doriți. Așa sfârșesc marii dictatori. Dar, vă asigur că revoltații vor scormoni prin catacombele Casei Poporului, vor verifica privilegiile unora, contractele altora, risipa anuală imensă de peste 30 de mii de miliarde și altele, fără a mai relua doar tema democrației.

Așadar, gânduri bune, mai bune vă urez, în final, domnule președinte demisionar al Camerei Deputaților! Dați o șansă acestei instituții, dați o șansă normalității!

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

 
    Constantin Amarie - declarație politică cu titlul Școala portocalie;

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Constantin Amarie.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

     

Domnul Constantin Amarie:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Moțiunea mea este intitulată "Școala portocalie". În campania electorală, programul și denumirea Alianței a fost, pentru profesori, "DĂ", pentru că s-a promis dublarea salariilor în învățământ. Promisiunea a fost făcută de candidații Alianței fără să clipească, dar totul s-a dovedit a fi o minciună. S-a obținut, atunci, cvasitotalitatea voturilor în învățământ.

Printre primele victime ale guvernării actuale s-a aflat și acest important segment social, iar deschiderea noului an școlar a debutat cu o grevă a sindicatelor din preuniversitar. "Nu dăm bani pentru citit" a declarat domnul prim-ministru și, prin aceasta, a demonstrat ce înțelege din ce înseamnă și se petrece în lumea școlii.

În teritoriu, de un an de zile, principala preocupare a puterilor locale a fost să decapiteze conducerile unităților de învățământ, de la grădiniță și până la inspectoratele școlare. Din 42 de inspectori generali, mai sunt de schimbat doar vreo trei. Toți veleitarii și-au găsit un loc. Urmările au fost multiple, dar nu în beneficiul învățământului. Una dintre ele are grave consecințe. Pentru că inspectoratele școlare județene au uitat să organizeze admiterea în anul de completare pentru elevii absolvenți ai claselor a X-a de la Școala de arte și meserii, care au susținut și promovat examenele de corigență, ne-am trezit cu zeci de elevi rămași în afara școlii. Ei au pierdut dreptul de a urma ulterior ciclul superior al liceului și cum majoritatea dintre ei provin din familii sărace sau dezorganizate, acești elevi au rămas fără o șansă de întreținere, deoarece nu au nici vârsta necesară angajării legale. Cine răspunde pentru aceste suferințe create? Nu lipsesc, însă, declarații năstrușnice, chiar de la nivelul ministerului și nu înțelegem de ce domnul ministru intră pe teritoriul altui coleg, ministru foarte activ, de altfel, stabilind ca obiectiv al școlii plantatul pomilor. E clar că nu vede pomul, care pentru noi este copilul, din cauza pădurii. Și, dacă singura soluție a copiilor în viitor este să învețe de la copaci experiența de viață, atunci națiunii i se rezervă un viitor vegetal. S-a abandonat cu totul tradiția sănătoasă a școlii românești, aceea în care și noi ne-am format, școală care a instruit și pe copiii celor care lucrează azi în țări din Uniunea Europeană, copii care surclasează, în cele mai multe cazuri, pe autohtoni. Competitivitatea românilor este periculoasă în viitor?

Lipsa de coerență din minister duce la adoptarea unor hotărâri care care se bat cap în cap și fac să se introducă inovații care n-au fost supuse dezbaterii publice pentru a vedea dacă sunt potrivite sistemului nostru de învățământ, inovații care n-au dat rezultate nici în locul din care provin.

Diferiți vectori ai noului aduc în școală din afară eternele "forme fără fond", prezentându-le drept creații proprii. Se fac tot felul de experimente, dar Academia Română nu este consultată. Sindicatele, specialiștii care lucrează în media, universitarii au atras atenția asupra stării de haos din învățământ și a lipsei de comunicare a ministrului cu toți factorii responsabili. Aplicarea Legii calității în învățământul preuniversitar cu agenția respectivă (ARACIP) în subordinea ministerului va fi supusă deciziei politice și va duce la arbitrariu. Fără o finanțare corespunzătoare, legea va fi de fapt un instrument al politicului, pentru a ține sub presiune corpul didactiv. Nu se poate face reformă fără consultarea beneficiarilor. De aceea, domnul ministru trebuie să se întoarcă urgent la școală, adică la profesori, elevi și părinți, care să fie consultați și ei dacă reforma este spre binele lor.

Școala portocalie, stimați colegi, există într-adevăr. În anul 2000, după alegerile locale, în orașul Videle, consiliul local era majoritar PD. Atunci s-a găsit de cuviință că este util să se adopte denumirea școlii de "Adrian Păunescu". Astăzi, printr-o hotărâre a consiliului local, s-a renunțat la numirea școlii de "Adrian Păunescu" și, mai mult de atât, în mod concret școala a fost vopsită, la propriu, în portocaliu.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mircea Stănescu - solicitarea transparenței în cazul celor 21 de parlamentari cercetați pentru acte de corupție;

Din partea Grupului parlamentar al PD, domnul deputat Mircea Stănescu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Mircea Stănescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

La conferința de presă susținută vineri la sediul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al României, Ilie Botoș, a declarat că o microstructură din cadrul Ministerului Public ar instrumenta o serie de dosare care privesc acte de corupție și alte tipuri de infracțiuni, săvârșite de către 22 de senatori și deputați. Dintre aceste cazuri, procurorul general Ilie Botoș s-a limitat a nominaliza doar dosarul domnului deputat PNL Dragoș Ujeniuc, pe motiv că, fiind ținta unor atacuri ale acestuia, legea l-ar îndreptăți să facă declarații în care să nominalizeze speța respectivului parlamentar.

Cu toate acestea, Ilie Botoș a refuzat, la insistențele presei, să-i nominalizeze pe ceilalți 21 de parlamentari, care ar face în prezent obiectul cercetărilor întreprinse de microstructura specializată, de la nivelul Ministerului Public, sub pretextul că o astfel de dezvăluire ar contraveni legii și ar afecta dreptul la imagine al celor vizați.

Întrucât această informație nu face parte din categoria informațiilor clasificate, protejate de lege, Ministerul Public oferind în alți ani astfel de informații, îl somez pe procurorul general Ilie Botoș ca, în temeiul Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, să dezvăluie, de îndată, identitatea celor 21 de parlamentari care sunt ținta unor cercetări penale și să precizeze pentru ce anume infracțiuni sunt cercetați.

Un refuz de a furniza aceste informații nu poate fi catalogat astăzi decât o diversiune de genul celei practicate în urmă cu mai multe luni de fostul șef al P.N.A., Ioan Amariei, care a pomenit de existența a 40 de dosare de mare corupție, ce s-au dovedit ulterior inexistente, diversiunea menită se creeze impresia că Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție ar avea o activitate extrem de susținută, pe fondul unei vizibile lipse de rezultat.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ștefan Baban - declarație politică cu titlul Boală veche la vremuri noi;

Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul deputat Ștefan Baban.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Boală veche la vremuri noi"

Săptămâna trecută, președintele Băsescu cerea românilor să nu mai dea șpagă, indiferent ce problemă au de rezolvat: medicală, socială, financiară etc. Solicitarea președintelui nu poate fi catalogată decât populistă și fără acoperire într-o țară în care mita se ia începând cu cercurile politice și economice, dar flagelul este aruncat asupra celor mulți și năpăstuiți. Poate că Băsescu n-a dat niciodată șpagă, dar nu cred că din cauză că n-a considerat oportun acest lucru. Iar sondajele de opinie pe care le studiem cu toții arată că în România nu poți rezolva nimic dacă nu dai o mică atnție, un ciubuc. De ce? Pentru că așa s-a împământenit obiceiul încă de pe vremea fanarioților, fiindcă, dacă doreai să obții ceva bun și folositor, sau să-ți rezolvi o problemă, trebuia să te prezinți cu o mică atnție la locul și omul potrivit.

Și, totuși, după 15 ani de democrație, aceste obiceiuri au rămas. Și nu neapărat că ar fi vrut poporul român tradiționalist să le păstreze, ci pentru simplul fapt că de atâta democrație și tranziție am ajuns să ne auto-selectăm pentru a accede la medicamentele compensate, la tratamente sofisticate și eficiente, care pentru noi sunt rare, dar pentru ceilalți cetățeni ai Europei sunt normale și obișnuite, pentru a beneficia de o pregătire școlară la standarde care să permită ocuparea unui loc de muncă bine plătit atât în țară, cât și în străinătate.

Exemplele ar putea continua, pentru că sunt destule și le întâlnim în fiecare clipă în cotidian: de la verificarea actelor mașinii de către polițiștii din trafic și până la verificarea actelor micii afaceri pe care o păstorim și din care reușim să subzistăm cu toții. Toate sunt dătătoare și primitoare de șpagă, de mită, de ciubuc ... de tot ce gândește și nu gândește domnul președinte. Nici nu poate fi altfel. Atunci când un medic, cu peste 12 ani de școală, este plătit cu un salariu de mizerie și poate subzista datorită eforturilor părinților, propriei familii și ... micilor atenții. Este de fapt o lege tacită, aprobată atât de cadrele medicale, cât și de guvernanții care s-au perindat la conducerea țării. Pentru că, neexistând performanță economică în România, nu poți asigura salarii decente și condiții normale de lucru pentru un act medical, pentru baze de tratamente dotate corespunzător, pentru spitale moderne etc. Și acest lucru este valabil și pentru profesori, funcționari publici și alți bugetari. La venituri nete de 5-6 milioane de lei, cu un copil la școală și cu cheltuieli gospodărești majorate la două-trei luni, este imposibil să reziști cu stoicism la "tentațiile" care-ți sunt oferite.

Domnul președinte Băsescu are dreptate, dar o dreptate utopică, pornită de la vechea zicală românească "cel bogat nu-l va crede niciodată pe cel sărac". Nu poți să ceri performanțe cu sume derizorii acordate drept salarii, cu limitări legislative în exercitarea meseriei în care te-ai pregătit destui ani, limitări care sunt doar pentru executanți și foarte puține pentru conducători, cu asigurarea unor condiții de lucru de tipul celor din țări bananiere. Trebuie aplicate legi clare, începând de la reformarea economică și terminând cu cea pe domenii profesionale, trebuie alocate sume importante și reale pentru a se putea desfășura eficient aceste activități. Atât timp cât ne vom complace în discursuri electorale mărețe, dar vom rămâne doar la vorbe goale, românii vor continua să dea șpagă, mită, ciubuc pentru a obține un serviciu mai bune, pentru a beneficia de o educație selectă, pentru a beneficia de tratamente medicale excelente etc.

Și poate că, înainte de a cere românilor să renunțe la aceste străvechi și balcanice obiceiuri, atât Președintele, cât și Guvernul, s-ar uita în curțile lor, pentru a descoperi dacă mesajul acesta a fost bine înțeles și de colaboratorii lor, așa ar avea certitudinea că poporul român a fost atent și receptiv la ceea ce li s-a transmis și nu au perceput totul ca un simplu mesaj electoral.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Becsek-Garda Dezsó-Kálmán - despre comemorarea a 156 de ani de la executarea celor 13 generali ai armatei revoluționare maghiare;

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Garda Dezideriu.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Becsek-Garda Dezsó-Kálmán:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În ziua de 6 octombrie, vom comemora 156 de ani de la executarea celor 13 generali ai armatei revoluționare maghiare.

Aceste personalități și-au jertfit viața pentru ideile revoluției pașoptiste, luptând împotriva despotismului absolutist, pentru susținerea libertății, egalității și fraternității.

Revoluția maghiară, prin programele sale, viza desființarea radicală a relațiilor feudale, democratizarea societății prin acordarea drepturilor și libertăților civice.

Mișcările din Transilvania, la început, prefațau o revoluție pașnică atât prin Programul de la Cluj, cât și prin manifestațiile populației de la Târgu-Mureș. Dieta Transilvaniei din ziua de 29 mai a adoptat legi importante atât pentru poporul maghiar, cât și pentru națiunea română, cum au fost: desființarea iobăgiei, suportarea în comun de către toți cetățenii a sarcinilor publice, asigurarea drepturilor cetățenești și religioase ale românilor și noua lege a pensiei.

Cu toate acestea, datorită politicii duplicitare a Curții de la Viena, s-a ajuns la un război civil între cele două națiuni. Armata revoluționaro-maghiară, în luptele care au durat un an și jumătate au înfrânt în mai multe bătălii oștile habsburgilor. intervenția trupelor țariste a schimbat raportul de forțe pe plan militar, fapt ce a cauzat înfrângerea revoluției maghiare.

Cu toate acestea, lupta lor a deschis calea pentru o evoluție burgheză în spațiul carpato-dunărean.

Pentru a cinsti memoria revoluționarilor maghiari, la sfârșitul secolului al XIX-lea s-a amplasat, la Arad, Statuia Libertății, care ar trebui să reprezinte aceeași semnificație și pentru națiunea română, pentru că peste 30 de mii de revoluționari români au luptat și în armata revoluționară ungară sub comanda generalilor amintiți.

Cinstirea memoriei celor 13 generali maghiari, în prezent mulțumită și oficialităților românești, o reprezintă amplasarea la Arad a grupului statuar cunoscut sub denumirea de Statuia Libertății, ceea ce poate fi un pas important atât în interpretarea corectă a unor evenimente istorice, cât și în reconcilierea româno-maghiară.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Manuela Mitrea - declarație politică cu titlul Palatul Teodor Costescu, în pericol!;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Emil Radu Moldovan. Nu este în sală.

Doamna deputat Manuela Mitrea.

Aveți cuvântul, doamnă deputat.

   

Doamna Manuela Mitrea:

Vă mulțumesc.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Palatul Teodor Costescu, în pericol!"

Vorbind despre cultură, Ortega vorbea despre "un trecut ireversibil și un viitor visat".

Azi, când lumea devine tot mai pluriculturală (culturi ale profesiilor, ale națiunilor, etniilor, grupărilor, ale comunităților de pe Internet, ale instituțiilor și localităților virtuale, ale mașinilor inteligente etc.), iar postmodernismul se impune ca un fenomen cultural general, consider că a sosit momentul să se acționeze mai mult pentru păstrarea identității culturale, pentru salvarea valorilor culturale și spirituale ale neamului românesc.

Cultura în societatea cunoșaterii este cu totul altceva decât cultura privind societatea cunoașterii.

Într-o societate românească în care globalizarea se resimte ca un pericol pentru identitatea națională, consider că fenomenul cultural ar trebui să fie una dintre prioritățile actualului Guvern.
Preocuparea Ministerului Culturii și Cultelor pentru tot ce presupune cultură, tradiție, spiritualitate românească aproape că nu există.

În timp ce clădirile aflate în patrimoniul național stau să se prăbușească, manelele sunt vândute ca pâinea caldă.

De aceea, ca parlamentar, trag un semnal de alarmă: cultura românească e în pericol! La fel și Palatul Cultural "Teodor Costescu" din Drobeta Turnu-Severin, un exponent de o valoare inestimabilă a culturii arhitectonice din Oltenia, și nu numai.

Anul trecut s-au împlinit 140 de ani de la nașterea lui Teodor Costescu (1864-1938). Venit din Gorj, pe plaiuri mehedințene, distinsul cărturar a rămas pentru posteritate un model greu de atins.

Figură emblematică a județului Mehedinți, profesor, om politic, membru de onoare al Academiei Române, în 1934, Teodor Costescu a pus bazele actualului Palat Cultural din Drobeta Turnu-Severin, care-i poartă numele.

Lucrările de construire a edificiului au fost începute în anul 1913, după proiectul arhitectului Grigore Cerchez. În anul 1916, s-au realizat structura, respectiv zidăria și acoperișul.

Clădirea, construită în stil ionic, are pe acoperișul din fața sa doi grifoni care încadrează o liră, ca simboluri ale identității și puterii instituției, sporindu-i și prin aceasta valoarea artistică și culturală.

Palatul Cultural "Teodor Costescu" din Drobeta Turnu-Severin este o clădire monumentală ce face parte din zestrea patrimoniului național, figurând pe lista monumentelor istorice.

Sub acoprișul acestei clădiri, funcționează, în prezent, un număr mare de instituții de cultură: Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național; Centrul Cultural Mehedinți; Biblioteca Județeană "I.G.Bibicescu"; Casa de Cultură "Teodor Costescu", această instituție având în administrare edificiul Palatului Cultural.
Clădirea Palatului "Teodor Cosescu" este destinată și activităților cultural-artistice, cuprinzând sala de spectacole cu spațiile-anexă, sală-expoziție, bibliotecă, săli cu funcțiuni specifice, cea mai importantă fiind sala de lectură care adăpostește 35 de mii de volume și alte cărți rare și de patrimoniu, în această sală conferențiind, cu diverse prilejuri, unele dintre cele mai mari personalități ale țării: Constantin Rădulescu-Motru, Nicolae Iorga, Octavian Goga, Ștefan Odobleja, Liviu Rebreanu.

Ca urmare a vechimii, clădirea prezintă mai multe probleme la structura de rezistență, acoperiș și centrala termică. Avându-se în vedere motivele menționate mai sus, calitatea slabă a lucrărilor de reparații curente la fațadă și acoperișul edificiului, mecanismul de degradare generală, starea de colaps a întregii cornișe, bogat ornamentată și profilată, cât și importanța acestui obiectiv în cultura națională, sunt necesare - și în același timp oportune - lucrări de consolidare, reparare și restaurare a imolbilului ce adăposștește Palatul Cultural "Teodor Costescu".

În anul 2004, Primăria municipiului Drobeta Turnu-Severin a întocmit o documentație de obținere de fonduri PHARE pentru executarea acestor reparații capitale, însă proiectul nu s-a finalizat, deci nu s-a reușit obținerea acestor fonduri.

Deși bugetul local este insuficient, totuși, Prtimăria Turnu Severin a alocat în acest an suma de 700 mii lei (RON) pentru reabilitarea punctului termic și a instalațiilor interioare, precum și a rețelelor termice.

Deoarece această clădire de patrimoniu național se află pe lista clădirilor "monument", fiind înscrisă la Ministerul Culturii și Cultelor și având în vedere că Primăria nu poate asigura finanțarea necesară privind reabilitarea Palatului Cultural, cât și a lucrărilor de reparații ce i se impun de urgențăî, sunt contrariată de pasivitatea Ministerului Culturii și Cultelor față de această problemă.

Câți miniștri ai culturii trebuie să aibă actualul Guvern ca să existe interes și pentru clădirile aflate în patrimoniul național?

Palatul Cultural "Teodor Costescu" trebuie salvat!

Ne-o cere trecutul, prezentul, dar mai ales viitorul!

Suntem datori generațiilor care vin, nu numai să lăsăm ceva în urma noastră, ci și să ajutăm la păstrarea identității culturale românești, prin conservarea și reabilitatea edificiilor aflate în pericol de prăbușire.

George Călinescu spunea: "Cultura este un bun unanim, către care tind mai cu seamă aceia care sunt privați de bunurile materiale".

Azi, când mai tot românul nu trăiește bine, măcar cultura românească să constituie pentru Guvern o prioritate!

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
  Grațiela Denisa Iordache - intervenție cu privire la Privatizarea pe piața de capital, între sublim și ridicol;

Din partea Grupului parlamentar conservator, doamna deputat Grațiela Iordache.

   

Doamna Grațiela Denisa Iordache:

Vă mulțumesc.

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi aș dori să se refere la privatizarea pe piața de capital și se intitulează "Privatizarea pe piața de capital, între sublim și ridicol".

De 13 ani, în România s-a privatizat mult, spun unii; puțin, spun alții. Și toți au dreptate.

Mult - ca număr de companii, i.a.s.-uri și agromec-uri la grămadă; puțin - când este vorba de procentul total din avuția națională. Mult, sau puțin, constanta procesului de privatizare a fost lipsa de transparență și, de aceea, piața de capital a fost evitată cu obstinație. Inutil să mai pledăm pentru nevoia de transparență a acestui proces, în contextul în care vorbim - și doar vorbim, domnilor! - de combaterea fenomenului de corupție.

Ce trebuie subliniat este faptul că singura metodă de privatizare cu adevărat transparentă - cea care oferă acces la acest proces tuturor investitorilor - o reprezintă piața de capital.

În România, procesul de privatizare a fost făcut demult, de multe ori ca un scop în sine, deși nu trebuie să reprezinte așa. Capitalul străin a fost favorizat în raport cu capitalul autohton. Întrucât acumularea de capital la nivel intern era inițial redusă, primele procese de privatizare au fost destinate aproape în exclusivitate capitalului străin. După 15 ani de tranziție, condițiile sunt radical schimbate și, cu toate acestea, strategiile de privatizare ale companiilor românești interzic accesul capitalului autohton la derularea proceselor de privatizare. Persistența acestei situații este cu atât mai greu de înțeles cu cât în ultima perioadă se vorbește despre vânzarea de pachete de acțiuni la companii foarte importante din economia națională, care ar trebui oferite cu preponderență cetățenilor români.

Ca să facem o mică diferență, în anul 2004, Polonia a început privatizarea celei mai mari bănci prin derularea unei oferte publice inițiale pe piața de capital locală. Peste o sută de mii de polonezi au subscris în cadrul ofertei suma oferită de aceștia depășind de câteva ori valoarea pachetului de acțiuni vândut de stat. Deci, privatizarea pe piața de capital nu înseamnă numai transparență; înseamnă și eficiență, și randament, și profitabilitate.

România și-a dezvoltat, în fine, instituțiile și mecanismele care să permită derularea unor procese de privatizare transparente și de amploare. Finanțarea prin mecanismele pieței de capital reprezintă o șansă în plus pentru companiile românești.

Anul 2005 a adus modificări importante în sistemul financiar din România. Reducerea inflației a permis așezarea dobânzilor pe o tendință descendentă, în paralel cu schimbarea strategiei de politică monetară a Băncii Centrale.

Pe termen mediu și lung, reducerea dobânzilor ar putea avea efecte nedorite asupra tendinței spre economisire a populației, dar ar putea reprezenta și o oportunitate de modificare a structurilor de active financiare ale populației.

Are România, în acest context, nevoie de transparență în procesul de privatizare? Are nevoie de o piață de capital puternică și de un comportament investițional european al cetățenilor săi? Răspunsul este fără îndoială afirmativ! Pentru ca lucrurile să evolueze în direcția dorită, este însă foarte important să se treacă de la nivelul declarațiilor de bune intenții la măsuri concrete. Vânzarea prin ofertă publică inițială primară pe piața de capital a unor pachete importante de acțiuni, ale Romtelecom, ale BCR, ale CEC, care să poată fi achiziționate și de cetățenii români, ar fi un pas uriaș, care ar apropia piața financiară din România de cea din țările Uniunii Europene.

Până atunci, privatizarea pe piața de capital se află între sublimul declarațiilor și ridicolul realităților, care ne arată că singurele companii privatizate pe piața de capital au fost agromecurile. Până când situația nu se schimbă, până când promisiunile nu se transformă în fapte, nu ne rămâne decât să ne punem o singură întrebare retorică: cui îi este frică de piața de capital, domnilor, și de ce?

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
  Alexandru Mocanu - declarație politică intitulată: Jos masca, domnilor!;

Domnul deputat Alexandru Mocanu, Grupul parlamentar al PD.

   

Domnul Alexandru Mocanu:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Declarația politică se intitulează: "Jos masca, domnilor!"

În ultimele zile, fiecare membru al tripletei de conducere a PSD a simțit nevoia, într-un fel sau altul, să sară la beregata Președintelui României sau a Alianței DA PNL-PD. Procedând în acest fel, fiecare a sperat, nu că va tranșa în favoarea PSD "războiul" cu Puterea, cât mai ales că va puncta, fie și numai la impresie artistică, în raport cu ceilalți doi conducători.

Mai întâi domnul Mitrea, de la tribuna Camerei Deputaților, ca replică la ieșirea necontrolată, dar, într-un fel, de înțeles, a unui tânăr deputat liberal, găsește de cuviință să vitupereze, cu mâinile încleștate de pupitru, că până una, alta, în Parlament, PSD este partidul care a obținut cele mai multe voturi în 2004 și, de aceea, nu vor accepta să fie bătaia de joc a nimănui! Cu alte cuvinte, mai întâi, un partid, care a intrat în Parlament cu doar 5% din voturile electoratului, în viziunea liderului Mitrea, ar putea fi bătaia de joc a oricui în Parlament? Ce să zic, așa convingeri democratice, mai rar!

Dar apropos, despre care... "cel mai mare partid din Parlament..." se vorbește aici? Despre PSD? Nu cred, pentru că nu poate fi vorba, și asta pentru simplul motiv că PSD nu a participat ca atare, la alegerile generale din noiembrie 2004! Asta rezultă foarte clar din comunicatul oficial al Biroului Electoral Central. În alegeri a participat, în schimb, Uniunea PSD+PUR.

Așa cum nimeni nu poate argumenta cu documente oficiale care este ponderea în Parlament a fiecărui partid din Alianța DA, tot așa, nimeni nu poate susține, cu documente de asemenea oficiale, care este ponderea PSD în Parlament, și cu atât mai puțin că ar fi obținut cele mai multe voturi. O astfel de susținere este, ca să-l citez pe domnul Mitrea, o adevărată obrăznicie! Singurul barometru în materie îl reprezintă poate rezultatul oficial al alegerilor locale din iunie 2004. Îi reamintim domnului Mitrea că atunci PSD a obținut puțin peste 31%, Alianța a luat 33%, iar Partidul Umanist a obținut 6% din voturi. Dat fiind faptul că la alegerile generale din noiembrie 2004, Uniunea PSD+PUR a realizat același procent cu suma procentelor obținute de cele două partide la alegerile locale, dacă dorește, domnul Mitrea ar putea susține că PSD este astăzi a doua forță politică din Parlament, având circa 31-32% din mandate.

Dar domnul Mitrea, cu emfaza și aroganța tipice PSD, răcnește de le tribuna Camerei, sperând că numărul decibelilor poate ține loc de argumente. Desigur, nu a impresionat pe nimeni, nici măcar pe colegii săi, așa că, vă rog frumos, jos masca, domnule Mitrea!

Înscris printre primii în concursul intitulat: "Cine îl atacă mai dur pe Președintele Traian Băsescu", iată că și domnul Adrian Năstase, tot mai stresat la gândul că, inevitabil, i se termină ața de pe mosorul de... președinte al Camerei, nu scapă nici un prilej să atace foarte dur afirmațiile neechivoce, directe, cu "subiect și predicat" și foarte tranșante ale Președintelui României. Astăzi, domnul Năstase este supărat că Președintele Traian Băsescu, într-o declarație făcută la Craiova, a demascat atitudinea duplicitară a PSD în legătură cu integrarea.

Ce a spus, în fapt, președintele? Domnia sa a afirmat că dacă practica "pârei la Înalta Poartă" din anii '90 și până la semnarea Tratatului de aderare din decembrie 2004 era oarecum de înțeles, în anumite limite, după încheierea negocierilor, în decembrie 2004, aceeași politică este absolut inacceptabilă și condamnabilă în același timp. România se află în fața ultimelor două rapoarte de țară, capitale în ceea ce privește aderarea.

Ei bine, ce face PSD exact în această perioadă? Observ că PSD face exact ceea ce nici un român de bună-credință n-ar face în această perioadă. Reclamațiile către diverși oficiali ai Uniunii Europene sunt de natură, cel puțin, să pună sub semnul întrebării "criteriul politic", adică, primul criteriu pe care Comisia Europeană l-a recunoscut României cu mulți ani în urmă! De ce se fac aceste plângeri, care, teoretic cel puțin, pot face foarte mult rău României și românilor?

În timp ce, pentru "prostimea" din țară, PSD "livrează" un discurs patriotard, plin de bune intenții și de preocuparea lor pentru legile integrării, afară, pentru liderii Uniunii Europene, PSD are un discurs din care rezultă, indirect, ce-i drept, că România nu ar trebui să intre în Uniunea Europeană, dacă cele două Camere ale Parlamentului nu vor fi conduse pe mai departe de domnii Văcăroiu și Năstase și dacă sumele imense oferite de Uniunea Europeană în perioada de preaderare nu vor fi administrate, la fel de "eficient" ca și până acum, de aceeași Dragnea, Oprișan, Mazăre & comp. Cu alte cuvinte, dacă liderii Uniunii Europene și-ar pune mintea cu cei din PSD, mai marii PSD sunt gata să pună cel puțin sub semnul întrebării șansa enormă a românilor de a fi cetățeni ai Uniunii Europene, numai și numai pentru câțiva cetățeni care ar trebui să-și păstreze statutul de baroni.

În fine, domnul Geoană, de câteva săptămâni o ține într-una cum că, în decembrie 2004, PSD ar fi predat "la cheie", spune dumnealui, noilor guvernanți, procesul de integrare a României în Uniunea Europeană. Degeaba au încercat toată mass-media și reprezentanții societății civile să-i explice că nu-i chiar așa, că, de fapt, încheierea negocierilor politice pe capitolele de integrare în decembrie 2004 n-a fost deloc un succes, din moment ce, caz aproape fără precedent, documentul are și o anexă, în care sunt 11 condiții extrem de dure, pe care România trebuie să la îndeplinească întocmai înainte de aderare, intitulate "clauza de salvgardare".

Dar, iată, apare un înalt responsabil al Uniunii Europene, Franco Frattini, comisarul european pentru justiție, libertate și securitate, care afirmă în cel mai serios mod cu putință: "La sfârșitul lui 2004, eram pesimiști în privința capacității României de a accelera reforma sistemului juridic. Azi pot să vă împărtășesc satisfacția noastră deplină pentru ceea ce a realizat România în ultimele 9 luni".

Se aude, domnule Geoană? De fapt ce s-ar mai putea zice...

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă rog să încheiați, domnule deputat.

 
   

Domnul Alexandru Mocanu:

Vă mulțumesc frumos, mai am două fraze.

 
     

Domnul Dumitru Bentu (din sală):

Mai are volumele III și IV!

 
   

Domnul Alexandru Mocanu:

...după o asemenea măciucă aplicată exact în moalele capului PSD! Despre care "lașitate" vorbiți atunci când îl acuzați pe domnul Băsescu că aruncă responsabilitatea integrării pe umerii PSD? Nu cumva la fel de "laș" și la fel de "iresponsabil", cu ghilimele de rigoare, pare și comisarul Frattini, care spune că la sfârșitul lui 2004 nu avea încredere în Guvernul Năstase că are capacitatea de a accelera reformele în justiție?

Nu credeți, domnule Geoană, că lașitatea este cea care-l caracterizează pe acela care nu a avut curajul și demnitatea să-l înfrunte pe Ion Iliescu în Congres, fără ca înainte, câțiva "prieteni de casă", membri ai castei "capitalismului de cumetrie", să orchestreze debarcarea bătrânului Iliescu, în cel mai stalinist mod?

 
   

Doamna Daniela Popa:

Ați depășit timpul, domnule deputat, vă rog să încheiați. Ultima frază și încheiați.

 
   

Domnul Alexandru Mocanu:

De asemenea, cum credeți că va interpreta electoratul faptul că la cele 136 de proiecte de lege pentru integrare nu ați formulat nici un amendament, în timp ce la proiectul de regulament al Camerei, care declarați că nu vă interesează, ați formulat și depus peste 800 de amendamente? Din două una: ori proiectele Guvernului sunt impecabile și nu aveți ce comenta ori, din contră, atenția PSD s-a focalizat pe regulament și nicidecum pe legile integrării.

Vă mulțumesc.

 
  Mihai Cristian Apostolache - declarație politică intitulată: Administrația publică, încotro?;

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Emil Radu Moldovan.

Voci din sală:

Lipsește!

   

Doamna Daniela Popa:

Nu.

Domnul Mihai Apostolache. Aveți cuvântul, domnule deputat, vă rog.

 
   

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Mulțumesc, doamna președintă.

Dați-mi voie, pentru început, să mă scuz în fața colegilor pentru ținută, am avut un accident de circulație și nu pot să stau cu capul descoperit.

Stimați colegi,

Înainte de a începe prezentarea declarației politice, permiteți-mi să vă spun că eu nu vă disprețuiesc, ci vă apreciez foarte mult și mă bucur să sunteți aici.

Săptămâna trecută, ambasadorul Marii Britanii făcea o descriere realistă a administrației publice din România, spunând că România nu are în prezent o administrație calificată, competentă și imparțială. De altfel, nu este singura dată când ambasadorul atrage atenția autorităților asupra problemelor din țara noastră.

Când am auzit declarația, ca tânăr om politic, m-am bucurat foarte mult, deoarece îmi dau seama că acest demers va scoate autoritățile din starea de repaus și vor fi nevoite să preia ințiativa. Oricum, actualii guvernanți nu vor face niciodată o astfel de declarație, deoarece adevărul deranjează, preferând să ascundă gunoiul sub preș.

Actualii guvernanți atacau dur PSD, în perioada când acest partid se afla la guvernare, pe tema excesului de autoritate, uitând că în propria "ogradă" cresc "mandarinii locali", persoane pentru care legea există doar pe hârtie, interpretând-o după bunul lor plac, nesocotind interesul public și binele cetățeanului.

Un astfel de exemplu îl găsim în localitatea prahoveană Drajna, unde primarul liberal al acesteia refuză să aplice Legea administrației publice locale, pe motiv că oricum aceasta se va modifica.

Concret, în localitatea Drajna, viceprimarul și-a prezentat demisia, iar, conform legii, trebuie ales din rândul consilierilor în funcție un nou viceprimar. Prin demisie, mandatul viceprimarului a încetat de drept, iar consiliul local trebuie să ia act de încetarea mandatului și să aleagă un nou viceprimar.

Toate acestea par lucruri firești, numai că primarul localității, un adevărat "mandarin local" al PNL, le-a spus consilierilor locali că nu are rost să mai aleagă un nou viceprimar, întrucât legea oricum se va schimba și că funcția de viceprimar va dispare, uitând faptul că în calitatea pe care o are trebuie să pună în aplicare legile, și nu să se sustragă de la acest lucru, chiar dacă legile sunt bune sau mai puțin bune. Dacă am gândi la fel ca primarul din Drajna, județul Prahova, ar însemna că fiecare poate să săvârșească orice fel de fapte, chiar dacă unele dintre ele sunt incrimiate de Codul Penal, pe motiv că oricum acesta se va modifica.

Din păcate, aceasta este mentalitaea unora dintre aleșii PNL din plan local și confirmă pe deplin spusele distinsului diplomat european. Mai mult ca oricând, România are nevoie de o administrație profesionistă, competentă și responsabilă, are nevoie de slujitori ai interesului cetățeanului, și nu ai unor interese de gașcă.

Mulțumesc.

 
  Ovidiu Victor Ganț - evocare a relațiilor bilaterale româno-germane, cu ocazia împlinirii a 15 ani de la căderea zidului Berlinului;

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Ovidiu Ganț.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Doamnă președintă,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ieri, 3 octombrie, am sărbătorit împreună cu prietenii noștri germani 15 ani de la reunificarea Germaniei, un moment istoric pentru întreaga Europă, căderea Zidului Berlinului marcând și simbolic prăbușirea comunismului în estul continentului, proces desăvârșit de Revoluția din România din decembrie 1989. Este poate un moment potrivit pentru un bilanț al relațiilor bilaterale sub toate aspectele.

Aceste relații bilaterale de o calitate excepțională au rădăcini istorice. Primul stat comunist care a stabilit relații diplomatice cu Republica Federală Germania a fost România. După Revoluție, Germania a înțeles să sară imediat în ajutorul nostru, sub diferite forme, atât la nivel federal, de land, orașe partenere, ong-uri și cetățeni.

Astăzi, avem relații economice extrem de puternice, 15% din comerțul exterior al României fiind legat de Germania, nivelul total al schimburilor atingând în 2004 7,5 miliarde de euro, cu 21% mai mult decât în 2003. Anul acesta, din ianuarie până în iunie, nivelul a fost de 4 miliarde de euro.

Germania este și un puternic investitor direct, cu peste 1 miliard de euro, în condițiile în care cifra nu este decât parțial relevantă, pentru că importante firme germane au realizat investițiile lor prin filiale din terțe țări. Numărul total al firmelor cu capital german depășește 12 mii.

Cel puțin la fel de importante sunt relațiile politice. Germania este un membru extrem de important al Uniunii Europene, către care ne îndreptăm cu pași repezi. Atât la nivelul Parlamentului European, cât și la nivelul Comisiei sau Consiliului, vocea acestei țări este ascultată cu mare atenție.

De aceea, în perioada imediat următoare trebuie să ne concentrăm eforturile pentru intensificarea relațiilor bilaterale, un rol deosebit revenind și Parlamentului României. Ar fi extrem de util ca întâlniri la nivel de comisii de specialitate, de grupuri de prietenie, să aibă loc, să prezentăm în mod corect și obiectiv eforturile țării noastre de a îndeplini condițiile de aderare existente în tratat. Aceste condiții vor fi respectate și de Germania, așa cum am fost asigurați în mai multe ocazii, atât de către cancelarul Gerhard Schröder, cât și de către doamna Angela Merkel, președintele CDU.

La eforturile României se raliază, așa cum a făcut-o cu consecvență în ultimii 15 ani, și Forul Democrat al Germanilor din România, care, prin toate resursele de care dispune, susține aderarea țării noastre la 1 ianuarie 2007 la Uniunea Europeană.

Voi colabora strâns cu toți colegii din Parlamentul României, dar și la nivelul delegației țării noastre la Parlamentul European, pentru realizarea acestui deziderat. Totodată, aștept din partea Executivului o conlucrare similară, în sensul celor discutate cu ministrul afacerilor externe și cu ministrul integrării europene, înainte de a pleca la Strasbourg.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Adrian Moisoiu - declarație intitulată: O jignire a demnității naționale: statutul de autonomie al ținutului secuiesc;

Domnul deputat Adrian Moisoiu, Grupul parlamentar al PRM.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Declarația mea este intitulată: "O jignire a demnității naționale: statutul de autonomie al ținutului secuiesc".

Faptul că în urma alegerilor din 28 noiembrie 2004, liderii UDMR au fost cooptați la guvernare și participă la deciziile privind soarta românilor în calitate de miniștri, viceprim-ministru, secretari de stat, prefecți, subprefecți, cum se întâmplă în actualul regim liberalo-democrat, sub conducerea președintelui Traian Băsescu și a premierului Călin Popescu Tăriceanu, le-a întărit convingerea că idealul lor de 86 de ani, de a reface Ungaria Mare, în detrimentul popoarelor care au scăpat de dominația și de teroarea lor devenită legendară, va deveni realitate.

Pas cu pas, zi de zi și ceas de ceas, ei construiesc scenarii, redactează proiecte de autodeterminare, elaborează statute de autonomie, întâi, cu intenția de a testa reacția opiniei publice, ulterior, spre a le propune spre aprobare Parlamentului. Și dacă, prin șantaj politic, prin diverse trucuri, mimând un comportament și limbaj european sau speculând miopia, slăbiciunile, lipsa de spirit național autentic ale guvernanților orbiți de putere reușesc să le aprobe, cel puțin parțial, sunt bucuroși că se apropie de scopul urmărit.

Ținta principală pusă pe tapet începând cu decembrie 1989, dar nereușită încă, și sper niciodată, este destrămarea României, enclavizarea ei, prin realizarea Ținutului Secuiesc sau a fostei Regiuni Mureș Autonome Maghiare și alipirea ei la Ungaria, sfârtecând și destabilizând astfel viața socială, economică, politică și administrativă a Țării, încălcând suveranitatea și independența Statului Român, dar și demnitatea și mândria națională a românilor.

Acesta este scopul pentru care, la 19 iulie 2005, doi parlamentari u.d.m.r-iști au înregistrat la Camera Deputaților Propunerea legislativă privind statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc, care încalcă în mod flagrant prevederile art.1 alin.1 din Constituție, potrivit cărora: "România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil" și ale art.2 alin.1, potrivit căruia: "Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative alese, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum".

Este adevărat că pe teritoriul, în special al câtorva județe din Transilvania, cele două naționalități, română și maghiară, sunt sortite să conviețuiască împreună și că bunăstarea fiecărui locuitor de aici depinde de modul în care sunt gestionate relațiile dintre cele două comunități, dar între bunăstare și autonomie teritorială nu există nici o relație directă.

Prin delimitarea geografică a zonei care ar urma să devină Ținutul Secuiesc,se urmărește crearea unei regiuni exclusiv pe criterii etnice, în care populația majoritară este formată din cetățeni români de naționalitate maghiară, respectiv județele Covasna, Harghita și o parte mare din județul Mureș, încălcându-se astfel art.3 alin.3 al legii fundamentale a Țării, potrivit căruia statul român: "...este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe",și nu prin o organizare administrativ-teritorială pe trei niveluri: local, scaunal și regional.

Principiul autonomiei locale este prezentat și aplicat fals, sub acest pretext, dorindu-se a se crea un teritoriu rupt de statul național, unitar și indivizibil, cu instituții și societăți comerciale, camere de comerț, poliție, protecție socială și asigurări sociale, precum și structuri administrative proprii.

Prin stabilirea că: "În Ținutul Secuiesc limba maghiară are statut ca și limba oficială a statului", se încalcă prevederile art. 13 și art.128 alin.1 din Constituție, potrivit cărora: "În România, limba oficială este limba română" și respectiv: "Procedura judiciară se desfășoară în limba română".

La rândul ei, folosirea liberă a simbolurilor națiunii maghiare este în contradicție cu prevederile art. 12 din Constituție, ce reglementează simbolurile naționale române: drapel, zi națională, imn, stemă și sigiliu.

Cât privește învățământul, este necesar să reamintesc că, potrivit Legii învățământului nr. 84/1995, cu modificările și completările ulterioare, statul român a creat condiții mai mult decât optime pentru ca toate minoritățile naționale să poată să se instruiască și educa până la cel mai înalt nivel în limbă proprie.

Prevederea: "În scopul folosirii neîngrădite a limbii materne în administrația publică locală și regională, vor fi numite, respectiv, angajate persoane care cunosc limba comunităților naționale, etnice, lingvistice din regiune, respectiv care aparțin acestor comunități, respectând raportul dintre naționalități rezultat în urma ultimului recensământ" reprezintă o crasă discriminare a românilor trăitori în județele specificate și o trimitere directă la amintirea stăpânirii maghiare din anii 1940-1944.

În ce privește Hotărârea Ședinței Parlamentului Consiliului European nr. 1334/2003, la care se face referire în expunerea de motive, trebuie precizat că această rezoluție nu are forța unui act normativ, ea nefiind adoptată în scopul producerii de efecte juridice, lucru reieșit din însuși titlul hotărârii: "Experiența pozitivă a autonomiei teritoriale ca sursă de inspirație".

În contratimp cu orologiul lumii, cu "busola și practicile europene", pe care le invocă perfid, pentru a arunca praf în ochii străinătății, dușmani ai Țării, strecurați abil în Parlamentul României, propun un Statut de Autonomie al Ținutului Secuiesc, o mixtură contradictorie de revendicări și aspirații de natură feudală-europeană, prin care visează la o Europă a regiunilor, în care Ungaria să stăpânească Bazinul Carpatic, sfidând drepturile legitime ale românilor la libertate și egalitate, pe care le-au dobândit cu sacrificii și le-au înscris cu sânge în istoria lor zbuciumată, jignind demnitatea noastră națională.

Îmi amintesc că în urmă cu câteva luni de zile, la Galați...

 
   

Doamna Daniela Popa:

Pregătiți-vă să încheiați.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Acum.

...chiar președintele Traian Băsescu, a spus: "Vreau să știți, autonomia unei palme de pământ este un act de trădare națională, România este întreagă, este rotundă și nici o autonomie nu poate funcționa în interiorul frontierelor naționale. Câtă autonomie este la Galați, Iași sau București, aceeași autonomie este și la Târgu-Mureș."

Sper ca măcar de această dată să fi fost sincer, domnule președinte!

Mulțumesc, doamnă președintă, și îmi cer scuze.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mircea Ciopraga - critici la adresa a ceea ce se întâmplă de două săptămâni în Camera Deputaților;

Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Mircea Ciopraga. Aveți cuvântul.

   

Domnul Mircea Ciopraga:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Doamnelor si domnilor colegi,

De două săptamâni, ceea ce se întâmplă în plenul acestei instituții lasa cu gura căscată și fără replică pe orice cetățean de bun- simț al acestei țări.

Probabil că electoratul român, care ne-a trimis aici să-l reprezentăm, are senzația că asistă la un spectacol ieftin, aflat sub cupola circului, și nu la activitatea normală și specifică acestei instituții, fundamentală pentru un stat de drept și pentru o societate democratică.

Toată această mascaradă politică, aflată în regia PSD, desfășurată pe fundalul crizei acute în care se zbate acest partid frustrat și avid de putere, care nu înțelege că trebuie să treacă totalmente în opoziție, nu face altceva decât sa denigreze imaginea, și așa fragilă, a instituției Parlamentului, în loc să contribuie la consolidarea acesteia, pentru ca cetățeanul român să-și poată recăpata încrederea în instituțiile statului. Dar, cum PSD are exercițiul traiului pe spinarea contribuabilului și obișnuința sfidării fără jenă a oricăror reguli de bun simț, își permite sa tergiverseze și să frâneze bunul mers al acestei instituții, spre disprețul banului public al contribuabilului român.

În orice țară democratică, opoziția are un rol constructiv și este un partener viabil pentru cei ce se aflați la guvernare, pentu bunul mers al societății. Se pare că, în România, opoziția joacă un rol distructiv, punând pe primul plan orgoliile politice și pe ultimul plan interesul general, folosind situațiile de criză pentru a câștiga capital de imagine si capital electoral, fără a fi capabilă să propună soluții certe.

Ocupația de bază a opoziției a devenit producția pe bandă rulantă a moțiunilor, tratate în stilul demagocic prea bine cunoscut al PSD. În loc să legiferam, dezbatem moțiuni, în loc să dezbatem regulamentul, luăm pauze la nesfârșit.

Nu știu cum se face că, acum, aflat cu un picior în banca opoziției, PSD a devenit brusc sensibil la suferințele și problemele românilor, vorbind despre nepăsarea actualului Guvern la suferințele sinistraților.

Domnilor p.s.d-iști, vorbiți despre ,"nepăsare"?

Dacă ați fost "păsători", de ce nu ați creat infrastructura necesară pentru a preveni situațiile de calamitate cât timp ați fost la putere? De ce nu ați stopat defrișările, care au devenit un fenomen în timpul guvernării PSD? Desigur, aceste întrebări sunt retorice!

Dar, în ipocrizia care vă caracterizeză, vă permiteți să vorbiți despre nepăsarea celor care încearcă să facă ceva, în limita resurselor disponibile, fără ca dumneavoastră înșivă să vă pese de realitățile care ne înconjoară, încercând obsesiv și disperat să exploatați dramele și suferințele românilor, pentru a câștiga capital de imagine si capital electoral!

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Dumitru Bentu - declarație politică intitulată: Peisajul;

Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Dumitru Bentu. Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se intitulează: "Peisajul".

Peisajul românesc, natural și social, devine tot mai sumbru. Sub ploile de septembrie, de octombrie și din tot anul, oamenii neputincioși privesc spre cerul nemilos din care Dumnezeu, enervat pe netrebnicii de jos, varsă o ploaie rea și nesfârșită.

În rest, miniștrii se războiesc între ei, politicienii din Palatele Victoria și Cotroceni se luptă pentru scaunele goale, iar premierul dă o fugă până la Bratislava, pentru "a se alege" într-o funcție de conducere în semi-anonima "liberală" europeană.

Disputa politică, în varianta sa naturală, s-a reorientat de la raportul constant Putere-Opoziție. Transferul s-a făcut în interiorul Alianței, acolo unde liderii PNL și cei ai PD pun, mai în fiecare zi, de câte o nouă divergență: algeri anticipate, fuziune, Parlament bi sau unicameral, vot uninominal sau pe liste, protocoale încheiate și încălcate. După atacuri la baionetă și rafale cu trasoare, membranele difuzoarelor și sticla receptoarelor TV preiau comunicatele oficiale ale combatanților, din care țara întreagă află cu nedisimulată satisfacție că "unitatea de principii", "coeziunea", "idealurile comune" funcționează în continuare în sprijinul "binelui național". Urmează o retragere strategică pentru reechilibrarea forțelor, și în spațiul numit "no man's land" apare președintele Băsescu. Este evident pentru toată lumea că obiectivul domniei sale este unul parafrazic: "Capul lui Tăriceanu vrem!"

De asemenea, prin structura sa bio-morfo-funcțională, președintele dorește cu ardoare să concentreze toată puterea în mîna sa. Puterea aceasta ar fi avut nevoie și de sprijinul lui Stolojan, dar asaltul estival a eșuat. Ce bine i-ar fi cu un Parlament decorativ, controlat de la Cotroceni, pe care să-l dizolve când dorește augusta sa persoană... Ce bine i-ar fi dacă ar putea să-l revoce pe premier în oricare din momentele zilei (sau ale nopții), iar alegerile anticipate să fie doar o dată pe agenda sa de lucru și plasată între două vizite în cele două Americi: una cu capitala la Washington și alta cu capitala la Ankara. N-ar strica nici un referendum, din care să putem afla că țara ar putea funcționa și fără Parlament...

Nu se împiedică domnul președinte de axioma că: "Parlamentul este esența democrației și singura garanție reală în fața unui regim totalitar, indiferent de numele celui care manifestă astfel de tendințe". Nu, el are un proiect personal, are nevoie de executanți, iar consecințele unei astfel de atitudini nu merită nici măcar identificate.

Permanent generator de conflicte, Traian Băsescu nu știu dacă își va aduce aminte că se apropie Ziua mondială a educației. La acest capitol - educație - președintele nostru este un perpetuum restanțier, confirmând că traseul devenirii sale a ocolit aceste porturi: educație în familie, în școală, în societate, în politică, în funcție...

Și, peste toți și toate, peisajul sinistru.

Vă mulțumesc.

 
  Székely Levente: - declarație politică intitulată Disperarea locuitorilor din comuna Cosmești speculată de opoziție în scop electoral;

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul Szekely Levente Csaba. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Urmează ultimul vorbitor, Ioan Țundrea, Grupul parlamentar al P.C.

   

Domnul Székely Levente:

Declarația mea politică se intitulează: "Disperarea locuitorilor din comuna Cosmești speculată de opoziție în scop electoral"

Cu toții știm că, în ziua de 28 septembrie, în care opoziția a susținut moțiunea "Nepăsarea", în Camera Deputaților au venit 52 de localnici din comuna Cosmești, sat Cosmești Vale, județul Galați.

Nimeni nu poate crede că a fost o întâmplare prezența năpăstuiților din Cosmești în Camera Deputaților tocmai în ziua susținerii moțiunii "Nepăsarea".

Deși opoziția a susținut sus și tare că oamenii au venit în Camera Deputaților împinși dor de disperare, realitatea este, în mod evident, alta. Că oamenii din Cosmești Vale sunt disperați este de înțeles și suntem alături de ei cu toții. Însă, prezența liderului organizației locale PSD printre sinistrații din Cosmești, în Camera Deputaților, spune altceva. Este limpede că opoziția a conceput încă un scenariu la care știm că se pricepe foarte bine și a manipulat o masă de oameni să vină în Camera Deputaților în ziua în care își susținea moțiunea.

Cu tot respectul pe care îl datorăm cetățenilor acestei țări, ai căror aleși suntem, este greu de crezut că sinistrații din Cosmești Vale, în mare majoritate agricultori, preocupați în mod dureros de ziua de mâine, au ales să vină în București și, neîndrumați de nimeni, la Camera Deputaților, pentru a cere explicații actualei puteri în legătură cu situația lor.

La două zile după ședința din 28 septembrie m-am deplasat în comuna Cosmești pentru a discuta cu localnicii la ei acasă. Știam că bunul simț nu-i va lăsa să mintă și că voi afla ce i-a determinat să vină la București, cine i-a adus în Camera Deputaților și, mai ales, ce sperau să obțină de la întâlnirea cu deputații.

Oamenii au vrut, mai întâi, să-mi arate distrugerile făcute de ape de care, de altfel, nu sunt deloc străin, fiindcă am fost de mai multe ori în ultimele luni în zonele afectate de inundații.

Localnicii s-au plâns de nevoile cu care se confruntă, de frica bolilor care vor veni, de nesiguranța zilei de mâine, de frica iernii care nu este departe.

Despre venirea la București în Camera Deputaților nu aveau prea multe de spus. Știau doar că au fost adunați, că alții au suportat cheltuielile de hrană și deplasare și că li s-a spus că toate necazurile vin de la Guvern, unde trebuie neapărat să meargă dacă vor să-și rezolve problemele.

Am mai aflat, cu ocazia deplasării la Cosmești, că ajutoarele s-au distribuit preferențial de către primar și viceprimar, amândoi din PSD, astfel încât cantitatea de materiale de construcții repartizată nu este proporțională cu distrugerile suferite și că ajutoarele bănești n-au fost date celor care au pierdut sub ape toată agoniseala de-o viață, dar nu li s-a dat nimic sau foarte puțin.

Am mai constatat un lucru incredibil, și anume că o cantitate importantă de cereale, alimente și îmbrăcăminte este stocată într-un depozit cu știința primarului și că, probabil, va fi distribuită cu ocazia alegerilor locale.

Deloc de neglijat este faptul că președintele comisiei de evaluare a pagubelor este viceprimarul PSD-ist care, așa cum am spus, împreună cu primarul distribuie și ajutoarele.

În legătură cu repartizarea materialelor de construcții, oamenii din Cosmești Vale și-au arătat nemulțumirea într-un mod aproape agresiv, însă, după părerea mea, ușor de înțeles.

Numai că, ce se întâmplă pe lan local? Liderii PSD pasează în victime ale actualei puteri și pun toată dezordinea și nedreptatea pe seama Alianței.

Oamenilor li s-a spus că ei, PSD-iștii, fac tot ce se poate, dar că la Guvern lucrurile nu stau cum trebuie, că aleșilor poporului nu le pasă de ei și că, din acest motiv, trebuie neapărat să meargă la București.

Despre interesul lor electoral, despre nepotismul și favoritismul promovate la rang de principii nu au suflat o vorbă localnicilor. Despre obligațiile pe care le au autoritățile locale, locuitorii comunei știu doar că aceștia nu le respectă, însă li se spune că vinovații sunt alții, adică actuala putere. Despre alimentele, îmbrăcămintea și cerealele dosite până la momentul oportun, adică alegerile locale, de asemenea, știu foarte puțini și, în mod clar, nu aceia care au fost în Camera Deputaților în ziua de 28 septembrie.

În Galați, manipularea prin mas media este simplu de realizat. Un post local de televiziune nu mai face față PSD-iștilor îndurerați (în ghilimele fiind spus) de soarta localnicilor din Cosmești Vale.

Numai că acești lideri sub masca durerii - cum spuneam - fac o campanie electorală agresivă și nimic mai mult. De soarta oamenilor de rând nu le-a păsat cât au fost la putere și acest lucru îl știm cu toții. Numai că acum fac un lucru mai naiv: folosesc suferința și nevoile în care se zbat oamenii loviți de ape pentru a-și croi, din nou, drumul către putere. Acesta este unic scop care îi animă. Am convingerea că oamenii cinstiți ai acestei țări n-au uitat guvernarea PSD care nu le-a adus nimic bun, în condițiile în care nu s-a confruntat cu dezastrul cum este cel produs de inundațiile din acest an.

Efortul nostru de a ajuta oamenii...

 
   

Doamna Daniela Popa:

Să vă pregătiți să încheiați, domnule deputat.

 
   

Domnul Székely Levente:

Am terminat. Ultima frază.

În legătură cu neregulile pe care le-am constatat în comuna Cosmești, propun instituirea unei anchete pentru identificarea și sancționarea celor ce se fac vinovați de distrugerile făcute de ape, de distribuirea preferențială a ajutoarelor și, nu în ultimul rând, de dezinformarea localnicilor și a întregii opinii publice.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ioan Țundrea - declarație politică având obiectul nu cămine. ro;

Ultimul vorbitor de astăzi, din ședința dedicată declarațiilor politice, domnul deputat Ioan Țundrea, Grupul parlamentar conservator.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Ioan Țundrea:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Obiectul declarației politice: "nu cămine.ro"

Domnule ministru, la încheierea anului universitar, v-am adresat câteva aprecieri pentru reușitele din sistemul de învățământ.

Tot cu acel prilej, v-am adresat solicitarea de a ne prezenta o situație statistică a studenților români care învață în universitățile din străinătate. Regret că nu ați răspuns acelei solicitări dar eu fiind un bănățean răbdător, am speranța că nu mă veți uita.

Acum, la începerea unui nou an universitar, vă adresez dumneavoastră, cadrelor didactice și studenților, să aveți parte de cât mai multe reușite.

În așteptarea răspunsului dumneavoastră, vă transmit mesajul care mi-a fost dat de un număr apreciabil de studenți și de părinții acestora, oameni obișnuiți din zona Banatului.

După 12 ore de călătorie cu trenul, zece ore de așteptat în fața Complexului studențesc Regie pentru a-și caza copiii și îndemnați de mobilizatorul nu da șpagă, s-au reîntors cu bagajele în gară, neștiind încotro s-o apuce. Întrebările acestor părinți ale proaspeților studenți, nu puțini la număr, vi se adresează astfel:

De ce nu obțin camere în cămin studenții care nu dau șpagă?

De ce sistemul administrativ din căminele studențești este la fel de inert și de inept ca pe vremea noastră?

De ce căminele studențești arată ca niște ghetouri?

Până la aflarea acestor răspunsuri, părinți și studenți solicită singurul ajutor care le-a mai rămas în această țară, și anume cel al presei.

Solicitarea domniilor lor adresată reprezentanților din mas media sună astfel: "Monitorizați cu o cameră tv, vă rugăm, și administrația căminelor studențești."

Pentru că suntem în criză de timp am o declarație politică care este urgentă: Comerțul cu lemn și transportatorii sunt blocați în portul Constanța, îmi permit s-o las scrisă.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Intervențiile au fost depuse în scris de către domnii deputați, din Grupul parlamentar al PSD: domnul deputat Cosmin Nicula, domnul deputat Ioan Mocioalcă, domnul deputat Marin Diaconescu, domnul deputat Viorel Pupeză, domnul deputat Vasile Mocanu, domnul deputat Valeriu Ungureanu, domnul deputat Claudiu Manda, domnul deputat Mihai Dumitriu, domnul deputat Vasile Pușcaș, domnul deputat Florin Iordache, domnul deputat Vladimir Mănăstireanu, domnul deputat Ghoerghe Chiper, doamna deputat Minodora Cliveti, domnul deputat Alexandru Știucă, domnul deputat Vasile Soporan, domnul deputat Valeriu Zgonea, domnul deputat Ion Dumitru, domnul deputat Cătălin Matei, doamna deputat Gabriela Nedelcu, domnul deputat Marian Săniuță.

Din partea Grupului parlamentar al PNL au depus în scris intervențiile: domnul deputat Gabriel Sandu, domnul deputat Tiberiu Bărbulețiu, domnul deputat Dan Mihai Marian, domnul deputat Rareș Mănescu, domnul deputat Vasile Pruteanu, domnul deputat Ioan Ghișe, domnul deputat Viorel Oancea, domnul deputat Emil Strungă, domnul deputat Mihai Sandu Capră, domnul deputat Relu Feneciu, domnul deputat Ovidiu Ioan Silaghi, domnul deputat Florin Popescu, domnul deputat Gheorghe Dragomir, domnul deputat Adrian Semcu, domnul deputat Romică Andreica, domnul deputat Claudius Mihail Zaharia, domnul deputat Mihai Mălaimare, domnul deputat Petre Ungureanu, domnul deputat Horea Uioreanu, domnul deputat Mircea Pușcă, domnul deputat Ion Luchian, domnul deputat Horia Victor Toma și domnul deputat Cristian Adomniței.

Din partea Grupului parlamentar al PD au depus în scris intervențiile: domnul deputat Valentin Iliescu, doamna deputat Ionela Bruchental-Pop, doamna deputat Monica Iacob Ridzi, doamna deputat Anca Constantinescu și domnul deputat Traian Constantinescu și domnul deputat Traian Constantin Igaș.

Din partea Grupului parlamentar al PRM au depus în scris intervențiile domnii deputați: Costache Mircea, domnul deputat Ilie Merce și domnul deputat Gelil Eserghep.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR domnul deputat Toró Tiberiu.

Din partea Grupului parlamentar conservator domnul deputat Nicolae Popa și domnul deputat Bogdan Ciucă.

Tot în scris domnul deputat Dan Ioan Popescu și doamna deputat Olguța Vasilescu, Grupul parlamentar al PRM, domnul deputat Mircea Giurgiu a depus tot în scris, domnul deputat Paveliu, Grupul parlamentar al PNL tot în scris. Atât, da?

Încheiem ședința destinată declarațiilor politice de astăzi.

Prima parte a Ședinței s-a încheiat la ora 9,40.

(Următoarele declarații au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință)

 
    Cristian Mihai Adomniței - declarație politică: cerere de retrocedare;

Domnul Adomniței Cristian Mihai:

«Cerere de retrocedare»

Martinas Mitrea, 84 ani, Comuna Raducăneni, Județul Iasi:

"Am mers la război și acolo ni s-a spus: Mai camarazi (asa era atunci cu camarade si domnule, nu cu tovarase) mergem la razboi, dar nu am facut contract cu Dumnezeu. Unii ne vom intoarce, altii nu, cum va fi voia Lui, dar cei care ne vom intoarce vom primi 5 ha de pamant ca sa ne traim in continuare viata.

In ziua în care ne-au impresurat rușii din toate părtile l-am întrebat pe sublocotenent: Domnule sublocotenent ce facem? Murim aici cu totii, căci ne-au prins la mijloc si ne pisează ca pe usturoi. Camarazi, să scoatem ce avem alb fiecare, batista, stergar, sa fluturăm si poate or avea milă de noi, dar mai inainte careva dintre voi sa-mi smulga gradul de pe umeri, caci nu pot sa ma predau așa, eu pentru gradul asta am jurat pâna la capăt. I-am smuls gradul de pe umeri si am plans cu toții ca după mama.

Cand ne-au luat prizonieri nu știam dacă o sa ne impuste, sau o sa ne taie sau o sa ne atârne de coardă. Era cel mai rău, cel mai tare m-am temut sa nu cad prizonier.

Am stat prizonier si am muncit la colhoz. In fiecare zi faceam 8 km la dus, 8 km la întors. Munceam în mină sau pe ogor, mancam ca animalele, porumb ca vitele sau cartofi cruzi ca porcii. Nu m-am saturat niciodata la masă, în toată viața mea.

Am revenit din prizonierat si stăteam în casă la mine, la Raducăneni si mă uitam cum tractoarele gostatului framântau in deal si vale, pamântul meu. 5 ha la care m-am gândit în fiecare clipă de prizonierat si în fiecare clipă de după război.

Am învățat un lucru: tot ce e de stânga e rau și foarte rau. I-am invatat si pe altii: mergeti la dreapta, dar ei tot la stanga, mergeti cu dreapta, dar ei tot stanga alegeau.

Tractoarele au dispărut de 15 ani, dar eu nu am primit decat o jumatate de hectar, asa in batjocura.

În fiecare an mă duc la Primărie și-i intreb de pamantul meu. De fiecare dată îmi spun sa-i înțeleg că nu au timp. Au venit legi bune acum si tot imi spun să-i înteleg. Niciodată în viața mea nu m-am săturat la o masă.

De fiecare dată eu v-am ințeles pe voi, voi mă intelegeti pe mine? Nu pentru mine, ci pentru copiii mei. Am fost sărac, sunt sărac și nu știu dacă ajung acum pâna acasă, dacă nu vine moartea sa ma ia, da' pentru copiii mei..."

    Liviu Câmpanu - declarație politică cu titlul Supărăcioșii;

Domnul Câmpanu Liviu:

"Supărăcioșii"

Săptămâna trecută, la o intervenție a unui coleg de-al nostru care le atrăgea atenția tovarășilor de la P.S.D. și celor de la P.R.M. să nu-și bată joc de activitatea parlamentară, întrerupând dezbaterile cu tot felul de intervenții pe procedură, cutume și pauze de consultări, mult stimații și iubiții (cred ei) s-au supărat luându-și jucăriile, părăsind sala. Să-i fi văzut ce drăgălași erau când se buluceau care la lopețică, care la găletușă, plecând repede să construiască castele de nisip, că de acelea ale lor, adevărate, se cam plictisiseră.

După vreo oră, așa cum bine știți, au revenit, cerând insistent colegului nostru să-și ceară scuze pentru că fuseseră (credeau ei) adânc jigniți "în amoare proprie". Ce s-ar face însă dacă fiecare cetățean, de care și-au batut joc în atâția ani de guvernare, i-ar chema pe ei să-și ceară scuze?!... ce s-ar face dacă ar trebui să-și ceară scuze de la fiecare bănuț pe care l-au furat și l-au băgat cu japca în propriile buzunare?!... câți ani v-ar trebui domnilor pentru aceasta?

Nu pot să cred că cei care au votat P.R.M. -ul și P.S.D. -ul au trimis în Parlament niște indivizi incapabili să țină minte măcar 12 ore ce le-a spus tătucul că au de făcut în acea zi. Dar poate chiar uită, poate chiar nu știu ce au de făcut și trebuie să întrebe pe alții!

Dar dacă sunt bolnavi și au nevoie din jumătate în jumătate de oră de câte o pauză pentru odihnă, pentru necesități fiziologice sau chiar pentru un consult medical (asta ar explica cel mai bine cererea frecventă de pauze pentru consultări). Ar fi grav ca vreun răspuns la aceste întrebări să fie afirmativ...Dar ar fi la fel de grav ca acest comportament al celor de la P.S.D. să fie datorat unor lacune de etică și unui comportament imoral care nu reprezintă altceva decât ținerea de scaun cu unghiile și apucarea ciolanului din orice poziție. Pentru că orice suferință psihică determină în timp și suferințe fizice n-ar fi deloc deplasat să numim acest comportament în limbaj medical: ciolănită și scăunită cronică în puseu de agresivitate.

    Claudius Mihail Zaharia - intervenție privind problema evaziunii fiscale din domeniul agriculturii;

Domnul Claudius Mihail Zaharia:

Domnule președinte, stimați colegi,

Astăzi aș dori să iau în discuție problema evaziunii fiscale din domeniul agriculturii.

La Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale se află în lucru un set de masuri privind combaterea evaziunii fiscale în domeniu, precum și un Cod al eticii vânătorești.

Printre măsurile care se referă la combaterea evaziunii fiscale se numără obligativitatea licențierii, a certificării silozurilor si a depozitelor agricole, marcarea pâinii pentru a se dovedi proveniența ei, dar si contorizarea morilor.

Depozitele și silozurile vor fi certificate, pentru a ști exact ce au în ele, să fie declarată cantitatea de grâu care este stocată. O altă măsură care va fi adoptată este contorizarea morilor care va însemna atât contorizarea consumului de curent electric, cât și a timpului de lucru, adăugând că este necesara scoaterea la suprafață a economiei subterane. În acest moment există produse nedeclarate, se face pâine care nu este fiscalizata, toate aceste ilegalități trebuie să înceteze. Viitorul Cod al eticii vânătorești, care va fi cuprins în Legea vânătorii, va avea reguli menite să stopeze "carnagiile vânătoresti". Conform acelorași afirmații, codul va prevedea clar faptul că, daca vrei sa fii vânător, va trebui să te lupți ca un vânător. Ca vânător nu trebuie să stai într-un buncăr de beton și să tragi. Perioadele de vânătoare și liniștea vânatului trebuie respectate și, de asemenea, pledez pentru conservarea faunei de vânătoare pe care o avem.

Vă mulțumesc,

    Costache Mircea - declarație politică: Diversionistul;

Domnul Costache Mircea:

Declarație politică: "Diversionistul"

Sinteza unei societăți în derivă s-a materializat deplin, cu voința străinătății, dar și a concetățenilor, unii interesați, alții dezorientați, intoxicați ori manipulați, prin urcarea pe Dealul Cotrocenilor a lui Traian Băsescu. Din mocirla zilei nu putea fi cocoțat pe fotoliul Președinției un tip mai reprezentativ, care să întruchipeze mai fidel ticăloșia și perfidia vremurilor ca acest vântură-lume, pitoresc și picaresc, marcat profund de fauna portuară, pestriță și fără căpătâi.

Are societatea românească băutori fruntași? Există printre noi muieratici care își bat nevestele ? Avem noi, învârtiți cu case luate ilegal, cu firme dubioase pe numele rudelor, prietenilor, subalternilor? Avem șmecheri care au pus umărul la năruirea economiei socialiste, a flotei, de exemplu, avem noi foști miniștri care nu sunt străini de exportul de vagoane la fier vechi, avem noi foști primari care au drenat bani publici înspre firmele proprii sau ale acoliților, de la reparații de străzi, parcări etc., avem noi petrecăreți care reazemă cârciumile ori bat podelele cu palma când alții zac sub ape? Avem, din belșug! Și pentru că toate acestea trebuiau să poarte un nume, un singur nume, li s-a spus simplu, Băsexu ! Și cu toate astea, mizând pe vraiștea din Țară și din capul cetățenilor, exponentul sistemului ticăloșit cu care se luptă el, trăgându-și palme în oglindă, Președintele șmecherilor și șmecheroaicelor, lansează câte o diversiune pe zi, care de care mai zănatică. Ba recuperează răpiți, ba răpește recuperați, ba ne zice să nu mai dăm noi șpagă (cum, nici măcar la Dalli în parcare ?), ba că de vină sunt politicienii (că el nu e, o fi candidat independent!), ba că vrea el Parlament unicameral în care să intre, prin vot uniimoral, numai hoți cu vile multicamerale...

Acest ipocrit notoriu speculează naivitatea și buimăceala românilor care nu știu cine îi plătește drumurile peste hotare, care nu știu cine sunt alde Jalbber Jabbal, iranienii de la Prodall `94, ori, Agricover sau alți finanțatori dubioși.

Dacă i-ar fi trecut vreo secundă prin minte fie și când se dedă desfrâului prin speluncile preferate, să lupte realmente cu corupția, cu hoția și cu "sistemul ticăloșit" am fi aflat și noi, în cele 9 luni de bezmeticeală, că l-a preocupat cu adevărat ceva în acest sens.

De pildă, am fi auzit că a dispus ministrului administrației și internelor, celui al finanțelor publice, de exemplu, să verifice cine sunt proprietarii vilelor, ori autoturismelor de teren, ai conturilor din țară și din străinătate, câte clase au, ce meserii au, din ce își câștigă banii și averile, ce impozite și taxe au plătit la buget pe acele averi. Astfel, ar fi aflat că, în România, oamenii de știință, de cultură și artă, marile valori fac foamea, cei mai bine pregătiți, profesori, doctori, ingineri, își duc viața de pe o zi pe alta iar în Jeep-uri, în vile și în palate găsești analfabetism, promiscuitate, criminalitate, infracționalitate, trafic de droguri și de carne vie, evazionism fiscal, inginerii financiare etc.

Dar, domnul Președinte, care luptă cu corupția, o face pe celebra vânzătoare de ciunga și de țigări, Stana, consilier prezidențial cu 7 clase primare.

Peste asta nu se mai poate spune nimic. Acesta este omul care vrea să reformeze clasa politică și să conserve neatinsă clasa fără multe clase, dar cu multe case, cu averi fabuloase și cu conturi grase, evident frauduloase Aferim !

    Ilie Merce - comentariu pe marginea propagării cultului criminalului Wass Albert;

Domnul Ilie Merce:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vin în fața domniilor voastre cu o problemă asupra căreia m-am mai oprit și altă dată și pe care au mai abordat-o și alți colegi ai mei. Revenirea mea este determinată de încăpățânarea cu care domnii senatori Marko Bela și Gyorgy Frunda, lideri de frunte ai UDMR, susțin, cu obstinație, reabilitarea unui criminal de război, Wass Albert. Motivul real al demersului celor doi senatori udemeriști este faptul că Wass Albert a fost unul dintre marii luptători împotriva Statului național unitar român, luptători pentru distrugerea acestuia și pentru formarea unei Ungarii Mari. Sunt și două pretexte ale acțiunii celor doi senatori udemeriști: susțin că procesul intentat lui Wass Albert nu a fost corect, acesta nefiind criminal și că a fost un mare scriitor. Ambele pretexte sunt niște minciuni.

Wass Albert (1908-1998) a fost un scriitor mediocru, dar foarte prolific. Printre cărțile sale: Cerbul misterios (1931); Groapă de lup (1935); Vin ! (1942) Csaba (1940) etc. În legătură cu conținutul acestor romane, iată un document oficial. Raportul colonelului Bichiceanu, reprezentant al României în Comisia Internațională germano-italiană Roggeri-Altenburg, care cerceta asasinatele în masă săvârșite de unguri în Transilvania, raport din 25 mai 1944: "Cartea contelui Wass este un monument de ură încă nemaiîntâlnită în literatura unui popor din lume, ură bolnavă, sadică, revoltătoare". Ura contelui Wass era îndreptată împotriva românilor. Autorul era mediocru, dar cărțile sale au fost citite de maghiarii din Transilvania și au contribuit la consolidarea sentimentelor naționalist-șovine ale acestora, având astfel un rol însemnat în crimele din timpul ocupației horthiste. Cei doi senatori udemeriști susțin cu impertinență că Wass Albert nu a fost criminal. Iată, însă, ce spun documentele istorice: contele a cerut militarilor unguri să omoare pe cei doi români și doi evrei din comuna Sucutard, județul Cluj, pe 22 septembrie 1944, același conte a cerut unui detașament militar maghiar să execute întreaga familie a preotului român Andrei Bujor din comuna Mureșenii de Câmpie, județul Mureș, în total 11 persoane, între care și un copil de doar 4 ani. Ca urmare a acestor fapte pe deplin dovedite, Tribunalul Poporului de la Cluj, prin Sentința nr.1 din 13 martie 1946, îl condamnă la moarte în contumacie. Tot în același an, Wass Albert a fost condamnat la moarte și în Ungaria. Se va sinucide în 1998, în SUA, în urma refuzului autorităților Ungariei de a-i anula sentința de condamnare din 1946. Așadar, nici chiar Ungaria nu a îndrăznit, de teama opiniei publice mondiale, să-l absolve de vină pe criminal. Cei doi senatori udemeriști, însă, au început o campanie de reabilitare, plasându-se astfel definitiv de partea celor mai extremiști reprezentanți ai ungurilor din România, cei care i-au ridicat mai multe busturi criminalului, au botezat cu numele său școli, i-au republicat opera și au făcut lecturi publice interminabile din ea, i-au adus, clandestin, cenușa în Țară și au înmormântat-o în parcul din comuna Brâncovenești, au bătut o medalie "Wass Albert" care răsplătește pe cei "care luptă pentru apărarea limbii maghiare". Toate acestea în condițiile existenței Ordonanței de urgență nr. 31 din 13 martie 2002, care interzice cultul criminalilor de război.

Ce fac autoritățile române ? De ce nu-i trimit în judecată pe cei care propagă cultul criminalului Wass Albert? Ce face comunitatea Evreilor din România? Îl întreb pe colegul nostru, domnule deputat Vainer Aurel, reprezentantul evreilor din România în Parlament, dacă acceptă ca cel care a asasinat evrei să fie azi glorificat.

Se confirmă, încă o dată, zicala: "Cine se aseamănă, se adună".

    Dan Mihai Marian - declarație politică: În ciuda tuturor intemperiilor, Guvernul Tăriceanu și-a făcut datoria;

Domnul Dan Mihai Marian:

Declarație politică: "În ciuda tuturor intemperiilor, Guvernul Tăriceanu și-a facut până acum datoria"

În ciuda unui an deosebit de dificil din punctul de vedere al gestionării problemelor generate de valurile de inundații fără precedent, semnalele care ne vin din partea diverselor instituții și organizații internaționale ne confirmă că economia românească și-a consolidat trendul pozitiv.

Ultimul raport semestrial asupra evoluțiilor României elaborat de divizia "The Economist Intelligence Unit" a îmbunătățit prognoza privind mediul de afaceri românesc cu 8 locuri. În clasamentul celor 60 de țări analizate, țara noastră ocupă în momentul de față poziția 40. Dacă este să vorbim despre un domeniu în care Guvernul Tăriceanu a excelat prin modul în care a acționat, atunci cu siguranță acesta este mediul de afaceri. Îmbunătățiri semnificative sunt așteptate și în politica față de întreprinderi și în ceea ce privește competiția, capitol restant în ceea ce privește reformele necesare aderării la UE.

Noutatea majoră a anului 2005 a costituit-o reforma fiscală prin introducerea unei cote unice de 16%. Această măsură fiscală a impulsionat mediul de afaceri și, în ciuda unor prognoze pesimiste, a dus la creșterea gradului de colectare fiscală. Această reformă poate fi judecată în sine, dar și în contextul mai larg al competiției fiscale ce are loc în Centrul și Estul Europei. Din acest punct de vedere, cota unică de impozitare reprezintă și un stimulent atractiv pemtru investitorii străini. Partea proastă este că ea a venit prociclic, într-un moment când creșterea economică este alimentată în primul rând de cererea internă, iar deficitele externe cresc. Pentru că acest stimulent fiscal pentru mediul de afaceri și nu numai ca atare guvernul a trebuit să adopte o serie de măsuri compensatorii pentru a controla cheltuielile și a menține nivelul încasărilor la buget. Guvernul Tăriceanu este mult mai hotărât să reducă subsidiile pentru companiile publice. La acest lucru se adugă și reducerea discriminării firmelor străine în favoarea celor de stat.

Stabilitatea trendului descrescător al inflației a constituit o preocupare majoră și pentru Cabinetul Tăriceanu, mai ales datorită împresiei defavorabile create instituțiilor financiare internaționale în anii precedenți. De asemenea, rezervele băncii centrale depășesc în momentul de față peste 17 miliarde Euro, și acest lucru s-a realizat în condiții de liberalizare aproape completă a contului de capital. BNR a traversat cu succes perioada delicată de deschidere a accesului nerezidenților la conturi bancare, iar dobânzile la lei au scăzut permanent. Aceste rezultate au dus la revizuirea pozitivă a ratingurilor de țară până la nivelul "recomandat pentru investiții".

Datorită acestor realizări din ultima perioadă, România poate spera ca la sfârșitul lunii octombrie 2005 să obțină un Raport de țară favorabil din partea Comisiei Europene. Tot mai des viziunile sceptice asupra viitorului României sunt înlocuite cu prognoze și estimări din ce în ce mai optimiste. Prognoza "Economist Intelligence Unit" este că țara noastră va adera la Uniunea Europeană în 2007. Prin urmare, în ciuda imaginii negative la care au contribuit pagubele produse de inundații, dar și recentele dispute din Parlament, România se află în cel mai favorabil moment de după 1990.

Sarcina noastră ca parlamentari este să sprijinim proiectele Guvernului Tăriceanu, în special legile integrării, de ale căror beneficii ne vom bucura cu toții în anii care urmează. Rezultatele pozitive ale Guvernului condus de Călin Popescu-Tăriceanu reprezintă intrarea în normalitate a României, o normalitate care ne va integra în 2007 în Uniunea Europeană.

    Gabriel Sandu - intervenție cu titlul De ce trebuie să plece Năstase?;

Domnul Gabriel Sandu:

"De ce trebuie să plece Năstase?"

De la începutul celei de-a doua sesiuni a Camerei Deputaților, activitatea noastră este blocată din cauza tergiversării de către actuala opoziție și, în special, de către Adrian Năstase a dezbaterilor la noului proiect de Regulament.

Având în vedere faptul că instituția Parlamentului nu se bucură de credibilitate în ochii opiniei publice, orice dezbatere menită să îmbunătățească actul legislativ este benefică, iar președintele Camerei Deputaților ar fi trebuit să sprijine un asemenea demers, indiferent de susținători. Pentru că așa cum știm cu toții, orice act este perfectibil, cu atât mai mult Regulamentul Camerei Deputaților care nu duce lipsă de imperfecțiuni legislative. Aș aminti în acest context puterea discreționară a președintelui Camerei Deputaților, care poate dispune după bunul plac în ceea ce privește activitatea legislativă și modul de a conduce ședințele Biroului Permanent și cele de plen, fără a putea fi tras la răspundere sub nici o formă și absolut de nimeni.

Alături de necesitatea modificării acestor prevederi, Regulamentul Camerei Deputaților trebuie să ofere un cadru legal de transparență privind activitatea fiecărui deputat, astfel încât alegătorii care l-au trimis în Parlament să poată afla oricând cum a votat acesta la proiectele de legi aflate în dezbatere. Numai că aceste câteva dispoziții, cuprinse de noul proiect de Regulament, nu sunt suficiente pentru Adrian Năstase, astfel încât Parlamentul să devină mai aproape de cetățean și să fie mai eficient în contextul integrării europene.

Adrian Năstase, nu numai că nu încurajează această dezbatere, ci o refuză sistematic, în încercarea disperată de a se agăța de fotoliul de președinte al acestei instituții, iar acesta este doar unul dintre motive. Rădăcinile atitudinii sale, ca și celelalte motive, le găsim în perioada 2001-2004 cînd PSD a fost la putere.

Atunci, PSD-ul lui Adrian Năstase a transformat Parlamentul într-o anexă a puterii, adoptând un Regulament care a instaurat "votul pe bandă rulantă" și nicidecum "dezbaterea parlamentară.

Adrian Năstase avea nevoie de un Parlament condus de o majoritate pesedistă slugarnică, care să închidă ochii la sutele de ordonanțe emise, multe dintre ele legiferând jaful și corupția de la Palatul Victoria. Oare ce motive ar avea Năstase să dorească modificarea Regulamentului Camerei Deputaților, o instituție foarte "rentabilă" pentru PSD atât la putere cât și în opoziție, dacă ne gândim doar la faptul că a permis unui deputat PSD decontarea a 492 de zile de cazare într-un an calendaristic de numai 365 de zile.

Mai mult decât atât, în calitate de prim-ministru "atotputernic", Adrian Năstase și-a arătat disprețul față de Palament, prin faptul că patru ani de zile nu a venit niciodată la tribună pentru a răspunde întrebărilor și interpelărilor adresate de parlamentari, călcând în picioare și nesocotind una dintre atribuțiile constituționale ce reglementează raporturile dintre Executiv și Legislativ.

Atitudinea disprețuitoare a lui Adrian Năstase la adresa Parlamentului s-a văzut și la revizuirea Constituției din 2003, când fostul prim-ministru al României ar fi dorit, printr-un text introdus pe furiș, să dizolve Parlamentul la propunerea sa, a primului-ministru, tocmai pentru a-și îndeplini obiectivul de atunci: alegerile anticipate.

Aceste exemple arată că de fapt niciodată Adrian Năstase nu a pus mare preț pe rolul Parlamentului, tratând întotdeauna relația cu această instituție în funcție de obiectivele sale politice. Obiectivul său de-acum este acela de a rămâne cu orice preț agățat de putere și nimic mai mult.

Cine a crezut în decembrie 2004 că, după alegerea sa nedemocratică în funcția de președinte al Camerei Deputaților, acest om politic își va schimba atitudinea sa față de Parlament s-a înșelat.

Un om care timp de aproape 5 ani disprețuiește prin gesturi și fapte politice o instituție fundamentală a statului, Parlamentul României, nu merită să ocupe funcția de președinte al Camerei Deputaților.

Chiar dacă constituțional, Adrian Năstase are dreptul de a candida și de a fi ales în această funcție, Adrian Năstase este, din punct de vedere moral, soluția cea mai proastă și ineficientă din cei 15 ani de parlamentarism românesc post revoluționar.

Ca atare, domnule Năstase, este timpul să părăsiți această funcție, singurul serviciu adevărat pe care l-ați face României de când sunteți în politică.

    Ioan Aurel Rus - intervenție cu titlul Celula de criză;

Domnul Ioan Aurel Rus:

Domnule președinte,

Doamnelor si domnilor colegi

"Celula de criză"

Domnule Președinte Traian Băsescu, vă arătăm unde, într-adevar, România are nevoie urgentă de celebra formula "celula de criză" pe care a-ți inventat-o, cu ocazia eliberării ostatecilor din Irak. Nu vom folosi multe vorbe. Vom cita dintr-o cercetare aparținînd unor reputați specialiști "jaful din avuția națională si degradarea vieții oamenilor" de dr. ec. Florea Dumitrescu, fost guvernator al Bancii Naționale și ministru al finanțelor, vicepreședinte al AGER, și prof. Dr. Ion Pacuraru, date care relevă la ce stadiu de degradare au ajuns principalele ramuri economice ale României, în perioada de tranziție, a cărui caracteristica generală o reprezintă " starea prelungită de criză economică și socială".

Nu dispunem de date la zi. Oricum, însa, din anul 2000, lucrurile au mers mai prost, nu mai bine.

Citiți si uimiți-vă, domnule Președinte! S-a ajuns ca la numeroase ramuri, producția să fie dată în urmă chiar si cu 40 si 50 de ani față de 1989, anul cel mai slab al perioadei Ceaușescu!

Pentru aceste sectoare faceți "celule de criză", domnule Băsescu!

Formula dvs. "Sa traiti bine!" nu are nici un sens fără repararea distrugerilor de după 1989 si alinierea efectiva la experiența europeană.

Restul sunt povești mărinarești sau aventuri polițiste, domnule Băsescu.
Nr. crt. Denumire produs Unitatea de măsură Prod. realiz. în anul: Corespunzător aprox.în anul:
1989 2000
1. Energie electrică mild. KW.h 75,9 50,1 1975
2. Cărbune extras mil. to. 66,5 26,0 1973
3. Țiței mil. to. 9,2 6,1 1951
4. Gaze associate și metan extras mild. m3 33 13,8 1962
5. Oțel brut mil. to. 14,4 4,4 1973
6. Aluminiu mil. to. 280 175 1974
7. Ciment mil. to. 12,2 6,3 1967
8. Mașini și utilaje buc. 394 85 1963
9. Motoare electrice mil.KW 6,4 1,5 1966
10. Tractoare mii buc. 17,1 4,5 1953
11. Vagoane de marfă mii buc. 11,2 0,5 1948
12. Îngrășăminte chimice mii to. 2.800 700 1969
13. Fire bumbac mii to. 157 28,5 1950
14. Țesături mild. m3 1,1 0,2 1950
15. Încălțăminte mii perechi 111 26 1960
16. Carne mii to. 686 374 1967
17. Zahăr mii to. 693 321 1960

Nr. crt. Denumire produs Unitatea de măsură 1989 2000 2000/1989 la sută
1. Cereale boabe mii tone 18.379 10.477 57
2. Leguminoase mii tone 256 37 14
3. Plante textile mii tone 241 1,6 0,7
4. Plante uleioase mii tone 1.034 613 59
5. Sfeclă de zahăr mii tone 6.771 667 10
6. Cartofi mii tone 4.420 3.469 78
7. Legume mii tone 3.727 2.528 67
8. Fructe mii tone 1.580 1.301 82
9. Carne (greutate vie) mii tone 1.911 1.414 74
10. Lapte mii hl. 45.254 51.630 114
11. Lână mii tone 35.386 17.997 51
12. Ouă mil. buc. 7.040 5.711 81
13. Pește mii tone 78.534 17.099 22

    Gelil Eserghep - comentariu pe marginea fenomenului infracțional;

Domnul Gelil Eserghep:

Stimați colegi,

Tranziția de după prăbușirea comunismului și a regimului Ceaușescu a adus mai limpede în vizor amploarea corupției, mercantilismul, cameleonismul românilor, cel puțin la nivelul conducătorilor săi. Oamenii simpli poate că nu s-au schimbat întru totul (în sensul că și-au păstrat rezervele de bun-simț și onestitate), dar, totuși, a devenit stridentă, în mod public, un fel de infracționalitate cotidiană. Nu o mare infracționalitate, dar una sancționabilă pe bună dreptate. Aceste lucruri au fost percepute și de strainatate, dar au fost des mediatizate și în interiorul țării.

De 6 ani încoace, de când ne opintim să fim primiți în structurile UE, europenii de rând ne privesc cu răceală. Mereu în coada clasamentelor, după Bulgaria, la capitolul percepție publică, așa-zisa "infracționalitate de vitrină" a rromilor (români) în străinătate a îngrozit Vestul. Mult mai puțin periculoși decât mafiile albaneze, cosovare sau sârbești, concetățenii noștri sunt priviți în afară, dacă nu cu teamă, sigur cu dispreț. Cerșetori, prostituate, găinari, tâlhari patetici sunt cei cu care, la intervale din ce în ce mai scurte, sunt umplute avioanele de către autoritățile din țările civilizate, pentru a ni-i trimite ramburs. Din cauza lor suntem rău văzuți, și din păcate ei nu sunt singurii care știrbesc imaginea țării.

Dacă la aceste situații, des întâlnite în ultima perioadă de timp, s-ar mai adăuga și ororile din "Țara lui Dracula", care răzbat în presa de peste graniță, cum ar fi de exemplu asasinatul ritualo-imbecil de tip medieval de la Tanacu sau crima de la Taize din Franța, ar fi de ajuns.

Cum își va rașcheta țara noastră obrazul pătat și cum va reuși să convingă Europa că e, totuși, patria lui Eminescu, Cioran, Eliade, Brâncuși și a altor sute de mii de români străluciți, a milioane de oameni cumsecade. La această întrebare se va răspunde greu, dacă se va răspunde.

Este bine știut că la nivelul orașelor mari, cum este și Constanța, se înregistrează un număr mare de infracțiuni de toate tipurile, dat fiind faptul că prin caracteristicile sale demografice și economice se favorizează fenomenul infracțional: jafuri sau furturi, corupție și evaziune fiscală, trafic ilegal de persoane, trafic de autoturisme de lux și contrabandă, specifice unui oraș-port.

În cazul infracțiunilor contra persoanei sunt implicați indivizi care acționează singuri, de multe ori sub influența alcoolului sau al stupefiantelor, iar în cazul infractorilor implicați în infracțiuni contra activităților de interes public principalele caracteristici sunt modul de acțiune organizat, care dispun de un sistem relațional complex, unde se regăsesc de multe ori persoane care dețin putere economică, politică, socială, informațională etc. Pedepsele prevăzute pentru unele infracțiuni sunt ori incomparabil mai mici față de cele prevăzute de legislația occidentală, ori nu sunt prevăzute, ceea ce favorizează dezvoltarea fenomenului infracțional cu ramificații internaționale.

Față de anul 2004 se mențin la un nivel ridicat genurile de infracțiuni care vizează siguranța cetățeanului, în special cele îndreptate împotriva patrimoniului sau alte genuri de infracțiuni, care fac parte din această categorie.

Deși se zice că în ultimii 10 ani s-au redus cazurile de infractionalitate, măsurile luate de către autoritățile române în vederea prevenirii și eliminării acestor fenomene sunt destul de limitate datorită nu atât lipsei resurselor, cât a oamenilor bine pregătiți și curați.

Toți visăm la o campanie "mani pulite". Cu scepticism și dezamăgire ne gândim dacă mai există nu un colectiv de oameni onești, ci barem un om gen Del Pietro, procurorul legendar al Italiei.

Dar să nu uităm că o mare parte a infracționalității se materializează de către clanurile mafiote, care și-au impus propria lege, și care nu au ajuns să funcționeze fără protecția unor polițiști sau fără să aibă influența și protecția unor oameni politici. S-a ajuns până acolo încât se scot acte normative în favoarea unor grupări sau a altora, ori se emit legi în favoarea unor firme protejate politic.

Se spune că: "Puterea corupe, iar puterea absolută corupe absolut". Am auzit de nenumărate ori, chiar de la acestă tribună, că s-a început ofensiva împotriva marii corupții. Partidul pe care îl reprezint a fost mai tranșant și a vorbit de marii corupți care generează acest fenomen, pornind de la micii funcționari publici prinși în flagrant, până la faptul că din țara asta se fură zeci de milioane de dolari pe lună. Nu există, poate, voință politica pentru a ataca fenomenul.

Ar fi greșit să considerăm corupția în principal ca o problemă de afaceri în care se plătește mită. Sondajele făcute de Transparency International arată că est-europenii spun că zona în care ei s-ar concentra mai întâi pentru a dezvălui corupția este în interiorul partidelor politice, în tribunale și spitale, cu proceduri ancombrante de a obține licențe de afaceri sau favoruri de clientelă, proceduri văzute de departe ca motive distincte de indignare publică.

O altă zonă considerată tradițional ca a problemă de infracționalitate, cu guverne și mafia ca ținte ale celor mai mari eforturi de prevenție este traficul de ființe umane. ONG-urile au reușit cu succes să determine considerarea acestui fenomen ca o problemă a eșecului de protecție a drepturilor omului concomitent cu libertatea de circulație.

Este adevărat că sunt încă multe probleme supărătoare dincolo de "puterea celor fără de putere", așa cum Vaclav Havel a descris odată mișcarea societății. Dar, dacă totul este atât de bine, așa cum polonezii obișnuiau să spună pe vremea propagandei comuniste, de ce totul este atât de rău?

    Constantin Niță - apel ce vizează măsuri concrete și ferme de relansare a industriei de apărare;

Domnul Constantin Niță:

Constatăm că la aproape un an de când Alianța DA a preluat puterea realizările din sectorul industriei de apărare sunt zero. Zecile de promisiuni ale parlamentarilor PD și PNL, din campania electorală, cu privire la minunile pe care le vor face în sectorul de apărare au rămas, așa cum era de așteptat, doar vorbe în vânt. Nimic concret. Nici o măsură care, cel puțin, să dea semnalul că se dorește cu adevărat relansarea industriei de apărare. Cele câteva mii de muncitori din Brașov care mai lucrează în uzinele cu profil special, Carfil, Tohan, UPS Făgăraș, Metrom sau IAR așteaptă încă materializarea soluțiilor fluturate de liderii Alianței în campanie.

Mult mai procupați de schimbarea președinților celor două camere ale Parlamentului, de alegeri anticipate sau de luptele interne, reprezentanții PNL - PD au uitat că la Brașov, ca și în multe alte județe din țară există societăți aflate în colaps. Iar dacă Guvernul nu adoptă urgent măsuri concrete și ferme de relansare a industriei de apărare vom fi nevoiți ca în curând să importăm armament și produse speciale chiar și pentru antrenamentul și instrucția militarilor.

În cele 10 luni de guvernare am asistat la desantul unui comando guvernamental condus de ministrul Codruț Șereș care a schimbat conducerile societăților din industria de apărare brașoveană. Am ascultat aceleași patetice lamentări ale parlamentarilor de Brașov de la PD, care dau vina pe "greaua moștenire", fără a face însă nimic altceva. Și am mai aflat că va urma un nou val de disponibilizări, iar cei peste 2000 de muncitori care formează "nucleul de bază" al industriei de apărare din Brașov, nu vor mai primi nici măcar șomajul tehnic, 75% din salariu, măsură de protecție socială adoptată de Guvernul PSD.

În schimb nu s-a spus nimic despre alternativa oferită acestor oameni. Ar trebui poate să se recalifice!? Sau ar trebui să își găsescă de lucru în alte sectoare! Nu cred că ne permitem luxul de a pierde și puținii specialiști și mâna de lucru calificată care ne-a mai rămas în acest domeniu. Reprezentanții Puterii "au uitat" să spună ce se va întâmpla cu Metrom, Carfil sau Tohan după noua restructurare. Ce intenții are Guvernul cu aceste societăți? Care sunt măsurile de relansare economică? Mai avem nevoie de industrie de apărare?

Dacă nu pot răspunde la aceste întrbări ar trebui să-și asume public răspunderea și să recunoască în fața alegătorilor brașoveni că sunt incapabili de a gestiona problemele cu care se confruntă România.

    Tiberiu Bărbulețiu - declarație politică cu titlul Toamna se numără... moțiunile;

Domnul Tiberiu Bărbulețiu:

"Toamna se număr...moțiunile"

Toate problemele societății românești au devenit moțiuni în ultimele săptămâni în Parlamentul României. Chestiuni de viață și de moarte, precum starea agriculturii, a sănătății, a învățământului, a pensiilor, a salariului minim par să îi intereseze pe membrii opoziției mai mult decât substanța lor. Mă întristează că membrii marcanți ai PSD-ului și PRM-ului nu pot pune, deasupra intereselor de clan, interesul național.

Inițiatorii acestor moțiuni chicotesc pe sub băncile Camerei și pe la colțuri de bucurie când le reușesc aceste acțiuni subsumate tragerii de timp și își spun în gând: încă o zi fără dezbatere pe Regulament, egal o zi pentru Năstase și Văcăroiu. Această atitudine puerilă a stângii mă conduce la ideea că pentru ei cheia succesului în politică e să te porți ca un catâr, adică să ai reputația că ești dificil, să fii Gică-contra, ceea ce în opinia lor, echivalează cu a face treabă, a fi constructiv. Cred că oamenii s-au săturat de clivaje politice și preferă o clasă politică solidară. Ei nu vor«balamuc» în Cameră și Senat, de care, dragi domni, dumneavoastră sunteți responsabili. Oamenii cred în fapte, și va veni vremea dărilor de seamă, iar atunci veți regreta că v-au interesat doar spectacolele de imagine în loc să puneți umărul la reconstrucția țării aflată sub ape.

Prestația penibilă a parlamentarilor PSD de săptămâna trecută când, «și-au luat jucăriile» și au părăsit sala, nu poate fi spălată de îndemnul ipocrit al domnului Geoană de a se sista lucrările Parlamentului și a se merge în teritoriu pentru a-i ajuta pe sinistrați, ci din contră. Îi reamintesc d-lui Geoană că nimeni nu a stat cu mâinile în sân: Președintele țării, Primul-ministru, ministrul apărării, al mediului, cu toții au fost în zonele calamitate. Însă nu-mi amintesc să fi văzut sau să fi auzit pe vreun canal media vreo știre referitoare la vreo vizită a domniei sale în teritoriu. Se pare că agenda omului politic Mircea Geoană ne se corelează direct cu agenda cetățeanului, însă speram măcar să fie indusă de agenda mass-media.

Acest blocaj al activității parlamentare și implicit a bunei funcționări a legislativului înseamnă blocarea multor legi necesare procesului de integrare, și ar putea fi percepută ca o campanie a opoziției împotriva integrării României în UE. Și nu se cade să lăsăm loc unor asemenea interpretări când, mai sunt doar 3 săptămâni până la mult așteptatul Raport de Țară al Comisiei Europene.

Am speranța că stânga din România mileniului al-III lea va depăși, cât mai curând, stadiul incipient de care a dat dovadă până acum, și va face un efort să-și sincronizeze preocupările și valorile cu cele ale realității românești.

    Nicolae Popa - declarație politică intitulată Exporturile României, în colaps;

Domnul Popa Nicolae:

"Exporturile României, în colaps"

Cu toate că autoritățile abilitate, în speță Guvernul și Banca Națională a României, au fost avertizate în repetate rânduri cu privire la degringolada și instabilitatea financiară a societăților cu activități de export, până acum nu s-a luat nici o măsură pentru rezolvarea crizei acute din acest domeniu. Din cauza deciziei privind liberalizarea cursului de schimb valutar, agenții economici au fost lăsați pradă unei suveici valutare paralizante, care realmente i-au aruncat în cleștele nemilos al falimentului. În loc să constatăm situația extrem de gravă a acestor societăți, care nu își pot reveni de luni bune din punct de vedere finaciar, noi, în speță statul român, am ajuns să stimulăm elementele speculative bancare ale economiei de piață, care nu a făcut altceva decât să dea peste cap acest curs, mai ales din cauza faptului că aprecierea leului nu s-a făcut pe criterii economico-financiare sănătoase și pe o dezvoltare economică reală. În județul Alba, pierderile societăților mari exportatoare sunt imense, de peste 500 miliarde lei, iar peste 3000 din cele 8000 de firme care funcționază în prezent își pot închide porțile în orice moment.

Principala instituție vinovată de această stare de lucruri anormală este Banca Națională a României, care nu a intervenit și nu s-a implicat sub nici o formă în corectarea gravei greșeli care a constituit-o schimbarea cursului de schimb valutar pentru acest an, de la 42.500 lei, așa cum a fost anunțat și pe baza cărei cotații agenții economici și-au construit bugetele din acest an, la 35.500 lei. Constatăm, de asemenea, din nefericire, că nu vrem să învățăm nimic bun din experiențele pozitive ale altor țări din vecinătate. În Polonia și Cehia de exemplu, exportatorii sunt stimulați, ba chiar sunt premiați, pentru această activitate. Țările respective au două cursuri de schimb, unul pentru exportatori, prin care se încurajează producția autohtonă, și un alt curs pentru importatori, mult mai mic, prin care se descurajează exporturile din afară. La această oră și România are nevoie de facilități mult mai importante pentru exportatori, și mai ales pentru producția reală a exporturilor care contribuie activ la bugetul consolidat al țării. Este dramatic faptul că în acest an România va exporta în cuantum de 20 de miliarde de euro și va importa în valoare de 30 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă un deficit de circa zece miliarde euro în defavoarea exporturilor autohtone.

După cum se știe, Banca Națională a României este o instituție subordonată direct Parlamentului. În consecință, am solicitat Biroului Permanent al Camerei Deputaților sa includa în programul de lucru al acestei săptămâni a unor timpi pentru a solicita o explicație amănunțită din partea guvernatorului Băncii Centrale, Mugur Isărescu. Acesta trebuie să vină în fața parlamentarilor și să ne dea lămuriri despre situația dezastruoasă în ceea ce privește liberalizarea cursului de schimb valutar, dar și să ne prezinte strategia pe termen scurt și mediu al instituției, cel puțin în ceea ce privește activitatea exportatorilor. Este foarte grav, de asemenea, că nici până acum nu s-a depus proiectul bugetului de stat pentru anul 2006, iar agenții economici sunt în imposibilitatea de a-și stabili programul de acțiuni pentru anul viitor, și, lucru foarte important, la ce nivel al cursului valutar. Mai mult, Executivul nu a mai acordat Eximbank posibilitatea de a înlesni facilitățile pe care le-au avut exportatorii în anii trecuți. Personal, mai solicit guvernatorului Băncii Naționale să prezinte o situație clară a creditelor derulate de către societățile cu capital străin prin băncile românești, și, mai ales ce profit au înregistrat aceastea în ultima perioadă de timp. Practic, solicit imperativ prezentarea unei situații a rezultatelor economico-financiare comparative a agenților economici autohtoni și a celor cu capital străin, cunoscut fiind faptul că profitul acestora din urmă este apropiat de zero.

Pentru rezolvarea acestei situații delicate, se impune stoparea capitalului speculativ, pentru a descuraja intrarea acestuia pe piața României. Problemele nu apar din cauza celor 2 miliarde euro aduse în țară de către căpșunari, ci baiul, vorba ardeleanului, vine tocmai de la capitalul speculativ. Totodată, vreau să-l întreb pe domnul guvernator Mugur Isărescu, cu tot respectul, de ce anume are nevoie România de o rezervă valutară de 17 miliarde de euro. Propunem ca cel puțin o treime din această sumă importantă (pe care nu o are nici Ungaria, nici Cehia, nici Polonia), să fie redirecționată înspre economia reală, pentru a susține din punct de vedere financiar economia românească și, implicit, agenții economici cu activitate preponderent exportatoare.

    Romică Andreica - declarație politică cu titlul Minciuna din Nepăsare;

Domnul Romică Andreica:

Declarație politică: "Minciuna din Nepăsare"

Stimați colegi, aș dori să mă refer, în prezenta declarație politică, la unele aspecte relatate de către unii reprezentanți ai PRM, cu ocazia dezbaterii moțiunii simple intitulată științific "Nepăsarea".

Nu voi mai vorbii despre motivația introducerii acestei moțiuni în momentul discutării în plenul Camerei Deputaților a Regulamentului ci mă voi lega de cele declarate de un reprezentant PRM, conform căruia acest partid s-a manifestat într-un mod cu totul unitar, în județul Suceava, unde au fost prezenți cu ajutor material și uman în comunele Boroaia și Capu Câmpului.

Am fost foarte mirat de aceste declarații date în plen și am verificat aceste informații. Am constatat, fără stupoare, că dacă la Capu Câmpului (care aparține de zona Gura Humorului) ar mai fi ceva urmă de adevăr, în sensul că a fost o mașină cu ceva ajutoare refuzate de către primarul din Gura Humorului, la Boroaia (care aparține de zona Fălticeni) nici vorbă de picior PRM-ist sau ajutoare date de către aceștia.

Eu sunt deputat de Suceava și conform unei înțelegeri din cadrul Alianței, mă ocup de zona Fălticeni. Această zonă este compusă din 20 de localități, toate fiind afectate în acest an de inundații (binențeles în proporții diferite).

Au fost comune grav afectate (Cornu Luncii, Boroaia, Dolhasca, Baia, Slatina-Găinești) unde mi-am petrecut nopți și zile întregi, cu cizme și pelerină echipat și fără să mă laud am fost cam singurul parlamentar, cu excepția domnului ministru Flutur, de acolo, chiar dacă și cei de la PSD au un coleg deputat ce răspunde de aceeași zonă.

Am făcut această introducere pentru a vă demonstra că sunt în cunoștință de cauză când vă declar că în toate aceste luni de coșmar nu a fost prezent nici un coleg (și nu mă refer la nivel de deputat) repet nici un coleg nu și-a oferit ajutorul măcar uman (poate maxim doi consilieri PRM care se uitau pe acolo).

Am verificat zilele trecute la Boroaia dacă au primit ceva ajutor material după inundații. Rezultatul, fără stupoare, NU!

Ce pot eu să cred când la tribuna Parlamentului se spune că au contribuit material și uman la Boroaia, iar realitatea arată că nu?

Pot să fiu sigur că au mințit! Mă întreb cine a mințit!

Aș putea să bănuiesc că Asociația Familială Acatrinei (adică PRM Suceava) a făcut o raportare conform vechilor tradiții binecunoscute acestei familii (domnul Acatrinei, 77 de ani, președinte PRM Suceava, fost primar Fălticeni și Gura Humorului înainte de 1989).

Aș putea, de asemenea, să bănuiesc că în vizita sa anuală pe la Suceava, doamna deputat PRM Leonida Lori a întrebat care au fost cele mai afectate localități, a primit un răspuns și a raportat ea însăși că a avut activitate parlamentară în teritoriu.

Nu aș vrea să mai fac presupuneri, deși ar mai fi, ci vreau să accentuez că de la acest microfon un reprezentant PRM a mințit de două ori, odată cu privire la propriile sacrificii și a doua oară cu privire la nepăsarea Guvernului.

    Adrian Semcu - declarație politică cu titlul Pentru o nouă strategie de prevenire a dezastrelor naturale;

Domnul Adrian Semcu:

Declarație politică: "Pentru o nouă strategie de prevenire a dezastrelor naturale"

Stimați colegi,

Având în vedere amploarea fără precedent a efectelor calamităților înregistrate în acest an la nivelul României (inundarea și distrugerea de locuințe și anexe gospodărești, a terenurilor agricole, afectarea majoră a structurii de rezistență a podurilor și podețelor, deteriorarea unor drumuri, conducte și a unor tronsoane de cale ferată, situate in vecinătatea cursurilor de apă etc.) ca urmare, în principal, a căderilor abundente de precipitații, cred că se justifică o altă abordare a modului tradițional de intervenție în caz de dezastre naturale.

Iată, marile inundații nu se mai produc o dată la 10-15 ani, ci de 5-6 ori pe an, locuințele majorității românilor sunt din ce în ce mai îmbătrânite și, deci, din ce în ce mai vulnerabile în eventualitatea unui cutremur major, infrastructura este, la rându-i, afectată de trecerea timpului sau de calamități ori a devenit depășită - vezi cazul sistemului de canalizare din București...

Intervențiile pompieristice, gen poduri provizorii, care cad după fiecare viitură, se dovedesc neproductive.

Caselor ieftine, dar și caselor scumpe, amplasate, unele chiar cu autorizații, în zone tradițional inundabile, mai nou, li se alătură - ca potențial de pericol, până și vilele din cartierele de lux din vecinătatea Capitalei...

În aceste condiții, apreciez că ar fi bine ca factorii responsabili de la nivelul Guvernului, specialiștii și cercetătorii să regândească, după un studiu serios, o nouă hartă de risc a zonelor din România și, în funcție de aceasta, noi normative privind siguranța în construcții, asigurările obligatorii și, nu în ultimul rând, noi priorități în alocarea fondurilor bugetare, care să se îndrepte, cu precădere, către evitarea sau cel puțin diminuarea riscurilor (consolidarea digurilor, barajelor, podurilor etc.). Cu alte cuvinte, să începem cu... începutul.

Veți spune, poate, că o asfel de abordare cere timp și bani.

Aveți perfectă dreptate!

Fondurile existente, cheltuite cu mai mare atenție, ar putea fi una dintre soluții. Accesarea unor fonduri europene - o alta. Și stabilirea unor teme de cercetare, cât se poate de concrete, care oricum sunt finanțate de stat, este o soluție.

Totul este să dorim cu adevărat să regândim această strategie pe termen lung, pentru că, iată, ceea ce se intâmplă ne afectează pe toți.

Vă informez că, pentru început, i-am solicitat Prefectului județului Prahova să ordone instituirea unei comisii de specialitate pentru evaluarea situației amenajărilor și instalațiilor de extragere a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă (balastiere amplasate în terasă, cariere etc.) și a depozitelor de deșeuri menajere și reziduuri industriale, amplasate pe raza județului Prahova, apreciind că, pentru început, o inventariere exactă a situației existente este absolut necesară pentru a putea identifica zonele critice, în care se impune intervenția imediată a factorilor responsabili, în scopul evitării sau diminuării pagubelor, în eventualitatea producerii unor fenomene meteorologice similare.

Poate dacă la nivelul fiecărui județ s-ar face măcar o astfel de inventariere... tot ar fi ceva!

Dacă nu, vom continua să ne uităm, neputincioși, cum vin apele peste noi și să ne lamentăm, în talk-show-uri, că Dumnezeu s-a supărat pe România.

Vă mulțumesc!

    Emil Strungă - declarație politică cu titlul: Exerciții de imagine: Cosmești sau Costești?;

Domnul Emil Strungă:

«Exerciții de imagine: Cosmești sau Costești?»

Ce se întâmplă în Parlamentul României dovedește încă o dată dacă mai era nevoie, faptul că psd-ul nu poate gândi, atunci când e în opoziție, în afara logicii populiste. Dacă mai era nevoie în forul legislativ de altceva decât îmbrânceli și vulgarități, am primit: morcovi, ulei, zahăr, orez și mălai. Dar populismul și demagogia nu s-au oprit aici: odată cu discutarea moțiunii intitulată sforăitor "Nepăsarea", psd-ul a gândit că poate aduce un argument în plus prin prezența locuitorilor din Cosmești la discutarea moțiunii. În realitate, era tot un exercițiu de imagine care nu ajută la nimic: nici sinistrații nu-și pot reconstrui locuințele, nici digurile nu se pot ridica prin moțiuni fără soluții, fără propuneri.

Frustrarea psd-ului este semnificativă: manevra politicianistă trebuia legată cumva de Galați, orașul unde în trecuta guvernare social-democrații erau bine așezați. Acum, în fapt, se încearcă, ce-i drept, o reconstruirea - dar nu a digurilor, ci a imaginii proprii. Dați-ne voie să ne îndoim de grija și preocuparea psd-ului, partidul în care și-au găsit locul unii dintre cei mai bogați oameni "de afaceri" din România.

Dincolo de toate rămâne drama oamenilor. Dincolo de tam-tam-ul politic pe marginea inundațiilor (cărora nu știu psd-ul cum le-ar fi făcut față dacă ar fi fost la guvernare, atunci când au concesionat luciile de apă în marea "familie" social-democrată) rămâne "păcatul originar" pe care l-au moștenit de la "părinții" social-democrației românești, păcat a cărui istorie merge descrescător dar este practicat cu aceeași convingere: la început a fost justificată invazia Bucureștiului, în speranța instaurării democrației populare; apoi, actualul președinte al Camerei Deputaților l-ar fi vrut pe "haiduc" erou. Acum, fără nici o altă rațiune decât cea conferită de moștenirea aceleiași naturi căzute, un deputat local organizează o altă formă de insurecție - pașnică, și cu iz de democrație. Fiind speculată drama și suferința oamenilor, s-a pus la cale un joc de imagine - deplorabil, neconvingător, demn de o telenovelă de succes.

Această logică a insurecției, dar de pe urma căreia nu beneficiază decât "aleșii poporului", nu are nimic în comun cu inițiativa lui Moș Ion Roată care a venit să-și spună păsurile la Vodă. Trebuie văzut cine l-a scuipat mai întâi în obraz pe țăran; apoi, Moș Ion nu făcea parte din nici un partid.

Cred că nici în rândurile psd-ului nu și-a închipuit cineva că o moțiune menită să întârzie discutarea Regulamentelor ar putea fi adoptată în prezența celor chemați de la Cosmești. Nu doar cred, sunt convins.

Impresia pe care a lăsat-o acest eveniment reflectat în presă a fost că Moș Ion Roată s-a dus la Vodă și nu i s-a făcut dreptate. Moțiunea a fost respinsă "da' noi dreptatea tot o s-o căutăm". Preluând din înțelepciunea țăranului dornic de dreptate, am reaminti psd-ului că "de la vorbă (citiți moțiune) și până la faptă este mare deosebire".

Ce rămâne după toate astea? Rămâne cel puțin curiozitatea de a vedea, într-un univers paralel, cum ar fi gestionat altcineva o catastrofă - rămâne curiozitatea dacă o catastrofă se poate gestiona și mai rămâne sentimentul că păcatele celor trecuți îi afectează pe cei prezenți.

    Relu Fenechiu - intervenție cu tema Tentativă de complot împotriva Justiției;

Domnul Relu Fenechiu:

"Tentativă de complot împotriva Justiției"

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt nevoit să vin în fața dumneavoastră și să iau poziție față o serie de evenimente cel puțin dubioase care s-au derulat la sfârșitul săptămânii trecute. După cum toată lumea știe, la București s-a aflat vicepreședintele Comisiei Europene, Franco Frattini, comisar european pentru justiție. O vizită normală și așteptată. Nu vizita oficialului european și concluziile trase de acesta reprezintă subiectul principal al intervenției mele, deși, este foarte important ce a spus Franco Frattini.

Ce s-a întâmplat în paralel cu această vizită este foarte interesant și merită analizat. Fără vreo pregătire prealabilă de artilerie, PSD, prin vocea domnului Adrian Năstase, anunță că va depune - a câta oare, că am pierdut șirul - încă o moțiune simplă, în care va ataca modul în care înțelege actuala guvernare să reformeze Justiția. La prima vedere, s-ar putea crede că această moțiune face parte din strategia îndelung exersată și utilizată de partidele înfrățite, PSD-PRM, de întârziere a dezbaterilor la Regulamentul Camerei Deputaților. Totuși, de această dată tragerea de timp se află în planul secund. Altul a fost scopul anunțării acestei moțiuni și am să-l descifrez imediat. Tot vineri, procurorul general Ilie Botoș anunță cu mare tam-tam, într-o conferință de presă că se fac din zona politicului, presiuni asupra actului de justiție. Și dă și un exemplu, nominalizând un coleg de-al nostru care nu a făcut altceva decât să-și exprime suspiciunea privind traseul unei plângeri penale depuse de PNL. Dar, aceasta nu a fost totul. Cu o zi înainte de venirea comisarului european, PSD lansează zgomotos, în presă, un scenariu S.F., susținând că președintele Traian Băsescu îl va numi pe Emil Boc ministru al Justiției și pe doamna Monica Macovei, procuror general.

Toate aceste trei evenimente au un numitor comun: Justiția. Și au avut loc exact în perioada vizitei comisarului european pentru justiție, Franco Frattini. Care a fost mesajul acestor evenimente? Unul ușor de descifrat. Domnul Franco Frattini trebuia să ia la cunoștință că în România în domeniul justiției, lucrurile merg foarte prost. Ce dovadă mai bună putea fi adusă domnului Frattini decât afirmațiile procurorului general? Ce dovedea zvonul cu schimbările planificate de președintele Traian Băsescu ? Că în România nu există stabilitate în domeniul justiției. Și, din postura de buldog de pază al democrației, PSD vine și depune o moțiune simplă pe tema justiției în care anunță că demască toate "neregulile" existente în sistem. Poate, poate, aude de ea și domnul Frattini.

Ei bine, toate acestea - și mă întristează complicitatea procurorului general - nu s-au potrivit cu socoteala din bulevardul Kisselef. PSD a fost lăsat în offside. Și nu de către actuala Putere (totuși, se poate spune că prin prestația sa, actuala Putere, indirect, a lăsat în afara jocului pe cei din PSD), ci chiar de către oficialul european, domnul Franco Frattini. Acesta a spus fără echivoc: "La sfârșitul lui 2004, eram mai degrabă pesimiști în ce privește capacitatea României de a accelera reforma în sistemul de justiție. Cu toate acestea, astăzi sunt în măsură să vă împărtășesc atât satisfacția noastră pentru ceea ce s-a realizat în ultimele 9 luni, precum și așteptările noastre pline de speranță cu privire la viitorul sistemului juridic românesc"

Deci concluziile sunt clare pentru Comisia Europeană. PSD a tras la jug în zadar pentru a deforma realitatea. Dar ce nu face omul pentru a ajunge la Putere. Sau pentru a nu avansa spre Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc,

    Filip Georgescu - referire la Ziua mondială a habitatelor și Ziua mondială a animalelor;

Domnul Filip Georgescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați

În scurtul timp care-mi este alocat pentru această intervenție, aș dori să mă refer la două evenimente importante pe care le sărbătorim an de an la începutul lunii octombrie. Este vorba de zilele de 1 și 4 octombrie, când în toată lumea se sărbătorește Ziua mondială a habitatelor și respectiv Ziua mondială a animalelor.

Aceste sărbatori internaționale - Ziua Mondială a Habitatelor și Ziua Mondială a Animalelor - constituie un bun prilej de a readuce în atenția tuturor relația indisolubilă Om - Natură. Este cunoscut faptul că, din nefericire, activitățile antropice proprii colectivităților umane, pot perturba uneori ireversibil echilibrul natural. Astfel, în scopul evitării dispariției diverselor specii de plante si animale au fost adoptate o serie de convenții internaționale ratificate prin legi interne și de țara noastră, dintre care le cităm pe cele mai importante:

  • Directiva 79/409/CEE (Directiva Păsări) - care are ca obiectiv protecția, gestionarea și reglementarea speciilor de păsări ce trăiesc în sălbăticie pe teritoriul european al Statelor Membre, precum și exploatarea lor în condiții de maximă siguranță pentru ecosistem;
  • Directiva 92/43/CEE (Directiva Habitate) - cu scopul de a contribui la asigurarea biodiversității prin conservarea habitatelor naturale precum și a faunei și florei sălbatice pe teritoriul Statelor Membre (cu referință la speciile de interes comunitar: periclitate, vulnerabile, rare sau endemice); anexele directivei cuprind 168 de habitate naturale identificate în cele cinci regiuni biogeografice în care a fost împărțită Europa, și un număr de 632 de specii de animale și plante care necesită desemnarea de Arii speciale de conservare și/sau protectie (SAC, SPAs). Directiva cuprinde în Anexa IV (a) si (b), specii de animale respectiv plante pentru care instituie un sistem de protectie strictă interzicand pe această cale
    1. orice formă de capturare sau de ucidere a specimenelor acestor specii în natura;
    2. perturbarea intentionată a acestor specii în cursul perioadei de reproducere, de creștere, de hibernare și de migrație;
    3. distrugerea sau culegerea intentionată a ouălor din natură;
    4. deteriorarea sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă;
    5. ruperea florilor și fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenție, în natura, a acestor plante, în zona lor de răspândire naturală;
    6. deținerea, transportul, comerțul sau schimbul și oferirea în scop de vânzare a specimenelor din astfel de specii, prelevate din natură.
  • Convenția CITES - privind comerțul international cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de disparitie.
  • Convenția Europeană a Peisajului - elementele de peisaj sunt de importanță majoră pentru fauna și flora sălbatică.

Ca urmare a existenței acestor reglementări internaționale în prezent se constituie o rețea ecologică europeană coerentă, de zone speciale de conservare și/sau protecție, sub numele de "NATURA 2000". Această rețea, compusă din situri care adăpostesc tipuri de habitate naturale ce figurează în Anexa I a Directivei Habitate și de habitate ale speciilor ce figurează în Anexa II a aceleiași directive, va asigura menținerea sau, dacă este cazul, restabilirea tipurilor de habitate naturale și habitate ale speciilor într-o stare de conservare favorabilă, pe cuprinsul ariilor lor de răspândire naturală.

Consider că, în România, respectarea cu strictețe a acestor reglementări internaționale precum și a legislației românești în domeniu este mai mult decât necesară în contextul integrării în Uniunea Europeană. Țara noastră este încă un factor de stabilitate din punct de vedere al ecosistemului, fapt care va constitui un avantaj comparativ deosebit de important atunci când România va fi un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Eu sunt ferm convins că acest lucru se va întâmpla la 1 ianuarie 2007 și fac pe această cale un apel către toți cei implicați în problemele ecologiei, agriculturii și silviculturii să trateze aceste probleme cu maximă seriozitate pentru îndeplinirea interesului comun al cetățenilor acestei țări.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Florin Aurelian Popescu - despre disputa parlamentară și jocul murdar, neacceptat;

Domnul Florin Aurelian Popescu:

Am considerat și consider că parlamentarul este un trudnic pus în slujba celor care l-au ales nădăjduind în mai bine. De aceea, de la bun început, alegând politica la acest nivel, mi-am asumat întreaga responsabilitate a renunțării la ceea ce ține de persoana mea, în folosul general. Ca om care ține la principii, m-am raportat la ele, iar unul dintre acestea este de a te judeca singur. O fac și pot să spun să îmi este rușine că trăiesc umilința neputinței, dincolo de voință.

Nu credeam să ajung aici, dar actuala opoziție, după ce, cât timp a fost la putere, a făcut ce-a vrut, în numele politicii bunului plac, acum, elucubrând fiecare pas, nu face decât să braveze în fața cetățenilor. În plan rememorativ, sunt destule exemple în care, datorită celor din opoziție, viața parlamentară a atins limite neacceptabile, coborând disputa până și sub nivelul contingentului, printr-un joc murdar, dar neacceptat.

De aceea îmi este rușine. Țara are nevoie de normalitate, de intrarea într-un firesc pe care și-l dorește, iar acest lucru depinde de noi. Numai că un astfel de deziderat nu se rezolvă apelându-se la metode nehruiste, trimițându-se, în ultimul timp, la cel mai important microfon al țării, în repetate rânduri, parlamentari care până acum au tăcut mâlc, doar din dorința vădită de a bloca întregul aparat legislativ. Chiar vorbind, aceștia nu au nimic de spus.

Bunăoară, consider că este necesară restructurarea clasei politice, ieșirea din urmuzism și intrarea în sisifism, renunțându-se la oglindăreala scandaloasă. Cum se observă lesne cine este și cine nu este pentru țară, trebuie, înainte de toate, înlocuiți președinții celor două camere, astfel încât aceste foruri să fie conduse de adevărați demnitari, adică de oameni demni. Până atunci, însă, nu-mi rămâne decât să cer iertare alegătorilor, pentru toate aceste jocuri murdare, care mă împiedică să-i reprezint așa cum îmi doresc, în vederea impunerii mai binelui la care năzuim cu toții.

    Gheorghe Dragomir - declarație politică intitulată Natura umană;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Natura umană"

Sâmbătă, 01.10.2005, am însoțit un convoi cu ajutoare constând din materiale de construcții destinate sinistraților din comuna Tuzla, județul Constanța, persoane afectate de inundațiile petrecute cu o săptămână înainte.

Am fost impresionat de durerea locuitorilor comunei rămași fară un acoperiș deasupra capului, cu tot avutul acumulat într-o viață ce a dispărut într-o singură secundă, luat de furia apelor. Mulți dintre ei nu au mai putut să povestească dezastrul ce i-a atins, din cauza lacrimilor sau chiar capitulând în fața forțelor naturii.

Dar am întâlnit și oameni care mi-au spus că vor lua totul de la capăt, că sunt hotărâți să facă acest lucru, oameni pentru care am cel mai mare respect și admirație mai ales pentru forța de a spune nu în fața vicisitudinilor care i-au lovit cu necruțare.

Aceștia sunt oamenii de care țara are nevoie acum, aceștia sunt oamenii care pot reconstrui nu numai o casă, ci o țară.

Pe plan local, organizația județeană Constanța a PNL împreună cu organizația similară a PD a început încă din luna iulie un program destinat sinistraților afectați de inundații (și aici mă refer la comunele situate în nordul județului, afectate în luna iulie 2005), prin construcția a 6 case integral și donații constând în obiecte și materiale de construcții, aparatură electro-casnică sau alimente.

Nu ne-am gândit nici un moment că, la o distanță atât de scurtă, va fi nevoie din nou de sprijinul nostru, dar când acest moment din păcate a venit, am intervenit extrem de repede pentru a ajuta acolo unde este nevoie.

De această dată am considerat că putem fi alături, în cadrul unui Comitet de Criză al Alianței PNL-PD, prin donarea unei cantități importante de alimente, pături dar și de materiale de construcții de care vor beneficia toți acei locuitori ai comunelor afectate care vor dori acest lucru, cu speranța că asemenea dezastre naturale nu se vor mai produce.

Folosesc acest prilej pentru a mulțumi tuturor autorităților județene locale și instituțiilor sau firmelor implicate în operațiunile de salvare, evacuare a apei și cazarea temporară a persoanelor sinistrate pentru efortul depus în aceste operațiuni și pentru rapiditatea și colaborarea de care au dat dovadă în momente grele pentru județul nostru.

    Lia Olguța Vasilescu - despre preocuparea Comisiei pentru învățământ de a acorda învățământului o finanțare decentă;

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Stimați colegi,

Preocuparea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport de a se acorda învățământului o finanțare decentă nu este nouă, dar este constată.

An de an, constatăm că bugetul acordat învățământului este sub limita cerințelor acestui sector, definit ca o "prioritate națională". Cu toate că în Legea învățământului se prevede acordarea a cel puțin 4% din p.i.b. pentru învățământ, acest procent nu a fost acordat până în prezent de nici o guvernare, indiferent de culoarea politică.

Modificările aduse Legii învățământului în anul 2004, prevăd ca învățământul să fie subvenționat cu cel puțin 6% din P.I.B. în anul 2007. pentru respectarea prevederilor Legii este necesar ca în bugetul pentru anul 2006 să se prevadă cel puțin 5% din P.I.B.. Acest demers a fost susținut de Comisiile de învățământ reunite ale Camerei Deputaților și Senatului prin Avizul asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului, nr.66/2005, cu privire la rectificarea bugetului de stat pentru anul 2005.

De asemenea, s-a solicitat suma de 850 miliarde de lei pentru acoperirea cheltuielilor pentru finanțarea de bază a universităților pentru ca acestea să poată aplica Legea 138/2005.

Pentru detensionarea situației existente din învățământul superior, se impune soluționarea favorabilă, în regim de urgență, a cerințelor amintite, pentru a scoate învățământul românesc din impasul în care se află. În acest scop, amintim și memoriul FNS, Alma Mater, care prezintă situația gravă din învățământ printr-o subfinanțare cronică.

Comisia noastră susține, în unanimitate, aplicarea prevederilor legilor existente, fără amânări și motivări din partea guvernanților.

    Mihai Sandu-Capră - declarație politică: Partidul Sondajelor de Dezinformare - PSD;

Domnul Mihai Sandu-Capră:

Declarație politică: "Partidul Sondajelor de Dezinformare - P.S.D."

Având în vedere deruta doctrinară ce domnește pe plaiurile mioritice, în ograda P.S.D-ului, se poate observa disperarea liderilor, manifestată conform complexității personalitații acestora, pe mai multe planuri.

În primul rând, pe plan intern, Năstase și cu Geoană trag cu creionul pe harta PSD-ului zonele de influență și control, împingând fiecare linia de demarcație cât mai departe si ajungând să se calce astfel pe bătături reciproc. Fiecare iese în presa cu declarații privind viitorul sumbru al partidului, furnizand solutii de scoatere din penumbra opoziției. Geoană, zis "prostănacul", se ține tare...pe poziție, punându-și centura pe scaunul de președinte al partidului si folosindu-se de airbagurile prerogativelor prezidențiale, in timp ce Năstase, zis "arogantul", declanșează derapajul controlat de statutul partidului în ceea ce privește noile alegeri.

De la data la care ar trebui sa fie noile alegeri, în 2007 sau peste 4 ani, orgoliile celor doi mari piloni ai doctrinei social democrate s-au inflamat în ultima perioad, dând pe afară ca o reclamă proastă la un cozonac extraumflat.

Cea mai bună camuflare a tumorilor inflamate ale P.S.D.-ului, a fost lansarea suflatorilor platiti, a zvonacilor profesionisti, a celor care construiesc sau... reconstruiesc imaginea partidului. Astfel, in ultima perioadă, presa a fost inundată cu variante aberante ale colaborării cu alte partide de pe scena politică. In mod constant, se încearcă amestecarea uleiului cu apa, ajungându-se la soluții de genul alianței P.S.D.-P.N.L., deși nu le-a cerut nimeni ajutorul. Sprijinul oferit P.N.L-ului de catre social-democrați ar putea fi considerat o cârja în mâinile unui om fara nici un picior, un fel de bat cu care acesta sa se apere de caini si nicidecum, o posibila colaborare.

Nu ne ramâne decât sa dam si noi un ajutor P.S.D, incercând sa le "suflăm" că "arogantul" nu va mai fi nici premier, in opinia "prostănacului", nici președinte al Camerei Deputatilor, în opinia noastră, așa că fară scaune de păstrat, i-ar putea veni ideea sa grăbească alegerile in partid, pentru a câstiga măcar unul.

    Mircea Pușcă - intervenție cu titlul Parlamentul trebuie să redevină o structură eminamente democratică;

Domnul Mircea Pușcă:

"Parlamentul trebuie să redevină o structură eminamente democratică"

Camera Deputaților a devenit scena unui spectacol fără precedent în politica românească. Domnul Adrian Năstase, președinte în exercițiu al Camerei Deputaților, cel care ar trebui să apere și să promoveze litera și spiritul legii este autorul unui abuz inacceptabil prin care prevederi imperative cuprinse în Constituție și pe care le regăsim în Regulament sunt încălcate cu senitătate.

Astfel, un abuz grav s-a petrecut în momentul când mai mult de o treime dintre deputați au solicitat convocarea unei sesiuni extraordinare. Chiar dacă fuseseră îndeplinite toate condițiile cerute în Regulament (solicitarea, lista de semnături, ordinea de zi și perioada solicitată pentru sesiunea extraordinară), domnul Adrian Năstase, în total dispreț față de prevederile consacrate în Constituție și Regulament, și-a permis să se substituie plenului Camerei și, cu de la sine putere, a refuzat să-și îndeplinească atributul conferit de Regulament, acela de a se conforma și de a convoca sesiunea extraordinară. Așa cum aminteam anterior, doar plenul putea să refuze să intre în sesiune extraordinară, fie neacceptând ordinea de zi pentru care a fost convocat, fie neacceptând perioada propusă. Bineînțeles, toate acestea prin votul majorității!

Și pentru că am ajuns la problema modului în care se iau hotărârile Camerei Deputaților, trebuie să rememorăm astăzi modul ilicit în care o dorință personală, împărtășită și de o minoritate, s-a transformat în "hotărâre" printr-un abuz grav. În ziua de 14 septembrie 2005, domnul Adrian Năstase, prezidând lucrările în plen, a reușit să transforme o propunere în hotărâre, fără ca aceasta (propunerea!) să fi fost agreată (votată "pentru") de majoritatea deputaților prezenți la ședință... Stenograma ședinței demonstrează faptul că au fost numărate (de mai multe ori, la momente diferite de timp!) voturile "pentru", o dată voturile "contra" și niciodată voturile "abțineri". În ciuda permanentei contestări a modului și momentului la care se făcea numărarea, domnul Președinte al Camerei Deputaților, a tras concluzia că propunerea a fost aprobată, fără să explice cum a ajuns la concluzia impusă, prin abuz, plenului. Nici atunci, nici ulterior, nu a putut face proba că mai mult de jumătate din deputații prezenți votaseră "pentru" ... În fapt nici nu putea s-o facă, atâta vreme cât ignorându-i pe deputații care doreau să se abțină, nu se putea determina cât era "întregul", ca mai apoi să se poată stabili cât ar fi însemnat jumătate și, în final, să poată fi trasă o concluzie privind votul. Mai mult, în situația creată, domnul Președinte a găsit de cuviință să suspende dreptul unor deputați de a participa la lucrările plenului, solicitând chestorilor să ia măsura închiderii ușilor și interzicerii intrării altor deputați în sală. Solicitarea descrisă a fost consemnată în stenograma de ședință. În lipsa unei hotărâri de sancționare, așa cum prevede Regulamentul, solicitarea făcută de către domnul Adrian Năstase este un abuz care, pe lângă faptul că a încălcat dreptul oricărui deputat de a participa la lucrările Camerei, se constituie într-un precedent grav, precedent care deschide posibilitatea unor fraude ulterioare prin simpla împiedicare a unor deputați de a lua parte la lucrări și la luarea deciziilor! Se poate naște o nouă "cutumă" profund nedemocratică și incorectă!

Nu în ultimul rând, trebuie precizat că acum Camera Deputaților se află într-o situație pe cât de inedită, pe atât de neplăcută! Avem un Regulament, dar avem și decizii abuziv luate, în dispreț total față de prevederile Regulamentului. Trebuie să ne punem, în mod serios, întrebarea privind cauzele acestei disfuncționalități. Parlamentul nu poate să fie ceea ce pretinde că este, ceea ce prin Constituție se precizează că este, dacă noi toți, dar toți, nu respectăm propriile reguli. Nu o dată, referind sistemul democratic, am invocat sau am fost martori ai invocării unei sentințe: "Democrația costă!". Da, democrația costă și, poate, nu costurile financiare sunt cele mai relevante, chiar dacă și aceste sunt însemnate... Mai mult decât efortul financiar, democrația are și un alt tip de costuri. Acestea sunt legate de constrângeri: trebuie respectate principii, reguli și valori ale sistemului democratic, chiar și atunci când nu ne convin! Mai mult decât ceilalți cetățeni, parlamentarii trebuie să asume rigorile unui sistem bazat pe reguli. Cu alte cuvinte, regulile sunt pentru toți, dar primii care trebuie să le respecte sunt cei care le fac!

"Nimeni nu este mai presus de lege! " V-am citat un principiu consacrat în Constituție... Mai mult decât de a-l cunoaște și de a face caz de el, este cazul să-l și respectăm și să demonstrăm că este un principiu care merită să facă parte din sistemul nostru de valori. Până astăzi, din păcate, am asistat la mici "lovituri de stat" în fiecare moment în care de pe poziția de Președinte, domnul Adrian Năstase, și-a permis să decidă altfel decât prevede Regulamentul. Răul a fost deja făcut și trebuie ca abuzurile să fie sancționate! Nu putem să ne împiedicăm de realitate și, cu nonșalanță, să ne facem că nu vedem nimic sau, mai grav, să devenim complici pasivi ai abuzurilor semnalate. Doar starea de permanentă veghe și toleranța zero față de abuzuri poate asigura buna funcționare a Camerei.

În astfel de situații, un for legislativ care se respectă și care dorește să fie respectat ar înainta, prin voința majorității, o moțiune simplă prin care să propună plenului sancționarea persoanelor care se fac vinovate de abuzuri și încălcarea prevederilor regulamentare.

    Mircia Giurgiu - declarație politică cu titlul Scapă cine poate;

Domnul Mircia Giurgiu:

Declarație politică: "Scapă cine poate"

Ianuarie 2005. Anul începe cu multe speranțe din partea oamenilor simpli, oameni care nu așteaptă altceva decât să le fie un pic mai bine. Alegerile din 2004 au adus la putere o nouă formațiune politică și oamenii și-au pus, ca de fiecare dată, speranțele în noii lideri.

Mai 2005. Apele au lovit Banatul și Moldova. Autoritățile ridică din umeri, nimeni nu este vinovat de pagubele produse de năvala apelor, pentru că Bunul Dumnezeu așa a considerat că trebuie să le fie românilor. Agoniseala de o viață s-a dus pe apa sâmbetei, vieți omenești au fost luate. Și nimeni nu este vinovat că potopul nu a fost anunțat, că autoritățile au lipsit de la fața locului, că podurile au fost luate de ape, că sate întregi au devenit adevărate lacuri de acumulare, că oamenii nu mai au nici după ce bea apă și nici nu mai au ce pune pe ei. Ca și în campania electorală, autoritățile au apărut, cu întârziere, cu noi promisiuni, care nu au fost îndeplinite nici până azi.

Septembrie 2005. Scenariul se repetă, numai că de data asta este afectat sudul și estul țării. În Moldova, populația nu și-a revenit după inundațiile din vară, că toamna le-a adus din nou apa în ceea ce a mai rămas din casele lor. Din nou, autoritățile au fost depășite de situație. Dar să nu ne pierdem speranța. Că va veni iarna. Drumurile vor fi, din nou, închise din cauza cantității mari de zăpadă ce va cădea, iar autoritățile vor fi surprinse de venirea iernii. Ca în fiecare an, de altfel.

Și, pentru ca pachetul să fie complet, ajutorul a venit tot din partea celor năpăstuiți de soartă, care și-au împărțit puținul pe care îl au cu cei care chiar nu mai au nimic. Oamenii se ajută între ei, statul fiind marele absent din ecuație.

Mai mult, prețurile la produse și servicii cresc în fiecare lună, salariile rămân înghețate. Autoritățile se remarcă prin câteva aserțiuni, dintre care cele mai vehiculate sunt: "așa ne cere Uniunea Europeană" ori "așa este prevăzut în protocolul semnat cu Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială". Aș vrea să văd și eu unde stă scris ca românul să fie condamnat să ducă un trai de subzistență.

Însă umilirea oamenilor nu este completă fără statul la cozi interminabile pentru a achiziționa medicamentele necesare traiului. Când ajungi, într-un final, în fața farmacistei, aceasta îți spune că ba rețeta nu este corect completată de medic, ba că tocmai s-au terminat fondurile alocate medicamentelor gratuite și compensate, sugerându-i-se persoanei care are nevoie de medicamente să revină luna viitoare, poate atunci va avea mai mult noroc. Dar poate achiziționa medicamentele la preț întreg - lucru imposibil, în condițiile în care pensiile sunt mici și foarte mici. Poate că va trăi până când va reuși să cumpere medicamentele atât de necesare.

Și, toate aceste sunt posibile într-o țară democratică, un stat ce aspiră să devină membru al Uniunii Europene, un loc de pe harta lumii unde mai mult de 70 la sută din populația țării este săracă și foarte săracă.

Însă, la fel ca pe vremea romanilor, circul ține loc de multe, inclusiv de foame. Circul s-a mutat din arenă în Parlamentul României. Nu are importanță că există oameni care nu mai au nimic, că atunci când ajung puținele ajutoare la ei se bat pentru un colț de pâine, copiii lor nu vor mai ajunge la școală pentru simplu motiv că aceasta nu mai există, fiind luată de apă, iar la iarnă nu vor avea unde să se adăpostească. Însă, pentru a-l cita pe actualul președinte al României, "Iarna nu-i ca vara".

Dar ce contează toate astea?! Singurii vinovați sunt românii care suportă toate consecințele bâlbâielilor și neînțelegerile clasei politice.

    Niculae Mircovici - declarație politică având ca subiect Tentativa de asasinat de la Centrul militar zonal Timiș;

Domnul Niculae Mircovici:

"Tentativa de asasinat de la Centrul militar zonal Timiș"

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În ziua de ieri, 03.10.2005, la Centrul militar zonal Timiș, s-a petrecut un fapt incredibil : un tânăr recrut, Adam Felix- Valentin, de 27 de ani, chemat pentru clarificarea situației militare, a înjunghiat un tânăr, apropiat de vârstă cu el, cpt. Veda Cristian, cu o șurubelniță, punându-i viața în pericol.

Tânărul absolvise liceul și patru ani de Politehnică, abandonând facultatea în anul cinci. Fiind chemat la centrul militar, acesta s-a prezentat cu o adeverință falsă din care rezulta că este student în anul I la Politehnică, în ideea de se sustrage de la satisfacerea serviciului militar.

În momentul în care ofițerul s-a întors pentru a-l conduce pe recrut în sala de testare psihologică, acesta i-a înfipt ofițerului o șurubelniță între omoplați, rănindu-l în plămânul drept, după care, cu un cater, și-a secționat jugulara. În timp ce se încerca imobilizarea lui de alte persoane din unitate și tineri prezenți la încorporare și i-a fost luat caterul, a scos din buzunar un cuțit și l-a înfipt în piept, în zona inimii.

Ulterior, a fost imobilizat, i s-au acordat îngrijiri medicale și ambii răniți au fost internați la Spitalul Municipal Timișoara, unde au fost asistați medical în regim de urgență și apoi operați.

Declarația mea nu vizează un fapt oarecare, care ar putea fi catalogat ca un fapt divers, deși unic, ci are în vedere condițiile care au determinat nefericita întâmplare. Recent, am votat în Cameră "Legea privind suspendarea serviciului militar obligatoriu pe timp de pace și trecerea la serviciul militar voluntar". Urmare a acestei legi, începând cu 01.01. 2007, încetează obligația tinerilor de a satisface stagiul militar, ultimele încorporări obligatorii, conform acestei legi, sunt în octombrie 2005, februarie și octombrie 2006.

Adoptarea acestei legi a determinat, cum era și firesc, o reacție din partea multor tineri de a face orice pentru a scăpa de această obligație.

Cu ocazia dezbaterii proiectului de lege, în comisia de apărare și în plen, am subliniat acest efect și am insistat pe nevoia de a analiza împreună cu Guvernul posibilitatea de a adopta unele măsuri care să contracareze acest efect, inclusiv necesitatea de a stimula, în acest ultim an de serviciu militar conscript, venirea tinerilor ca voluntari, atât prin încadrarea lor ca militari profesioniști, după 01.01.2007, cât și necesitatea creșterii soldelor, cel puțin la nivelul salariului minim pe economie, din acest moment.

Este costisitor și inutil să cheltuim în prezent bani pentru instruirea unor tineri care sunt obligați să satisfacă stagiul militar, fără a dori acest lucru.

Mai grav este faptul că tinerii care se încorporează în prezent, în proporție de 70% vor fi repartizați pentru paza obiectivelor speciale (unitatea de gardă și protocol, pază de ambasade, depozite de muniții ), la M.Ap.N., dar în majoritate la M.A.I., ocazie cu care vor avea în misiune permanent armament și muniție asupra lor, cu posibilitatea de a-l folosi independent.

Fiind ultimele încorporări forțate, majoritatea caută fel de fel de afecțiuni medicale, se pleacă în străinătate, se pleacă de la domiciliu etc.

Centrele militare au planuri de încorporare pe care nu le pot realiza în condiții normale. Există riscul de a fi încorporați și tineri care nu îndeplinesc toate criteriile legale, valoarea celor încorporați fiind evident mai scăzută.

În aceste condiții, cu responsabilitatea firească a calității de deputat, membru în Comisia de apărare, propun :

  • reunirea de urgență a comisiilor de apărare ale celor două Camere, împreună cu conducerea M.Ap.N, M.A.I și M.F. și găsirea unor modalități concrete pentru încorporarea în aceste ultime trei serii a tinerilor care în perspectivă doresc să facă din meseriile de militar profesionist, jandarm și pompier o profesie;
  • încorporarea tinerilor care doresc acest lucru, începând de la vârsta de 18 ani ;
  • stabilirea prin ordine ale miniștrilor în cauză a unor clauze în favoarea tinerilor care satisfac în prezent serviciul militar pentru a fi încadrați ca militari profesioniști, dacă îndeplinesc condițiile legale.

Doamnelor și domnilor deputați, trebuie să recunoaștem cu toții că este rușinos faptul că în mileniul III se produc astfel de fapte și, pentru a motiva într-un fel cele petrecute, încercăm să găsim eventualii vinovați la centrele militare !

    Ion Mocioalcă - intervenție cu tema Reforma fiscală este inconsecventă și șchioapă;

Domnul Ion Mocioalcă:

"Reforma fiscală este inconsecventă și șchioapă"

Stimați colegi, cabinetul Călin Popescu Tăriceanu nu este capabil să prezinte la timp bugetul pe 2006, condiții în care singurul proiect de buget care va ajunge la timp în Parlament va fi cel al PSD. Mai mult, așa-zisa reformă fiscală în România va eșua și va pune pe fugă toți investitorii. Ea este pe cât de inconsecventă, pe atât de șchioapă. Ministrul Finanțelor s-a prezentat la întâlnirea cu FMI cu temele nefăcute. Trebuie să atragem atenția că, după patru ani de normalitate, când ne-am aflat noi la putere, cei de la guvernare nu mai sunt capabili să asigure proiectul de buget la timp. Noi dorim principii solide după care să se ghideze viața politică și economică în România. Nu vom accepta acest lucru, în nici un caz prin presiune fiscală. Mai mult, după cum știți, de la 1 ianuarie se va introduce un impozit de 2% pe toate tranzacțiile imobiliare, precum și un impozit de 16% pe dividende. Asta denotă că hotărârile pe care le va lua executivul sunt generate de insuficiența sumelor colectate și vor avea efecte incalculabile, pe termen lung, asupra mediului de afaceri, căruia în loc să-I stimuleze dezvoltarea, îl va sugruma. Alianța DA pregătește și o lovitură cruntă celor fără venituri sau cu venitul minim garantat, pentru că Legea 416 se va adresa, începând cu 1 ianuarie 2005 unui număr foarte redus de cetățeni. De aceea e necesar ca guvernanții să-și întoarcă fața spre efectele nefaste ale inundațiilor, spre protecția socială a cetățenilor, spre aceia care au fost mințiți în campania electorală din noiembrie 2004. România e la răscruce: trebuie să-și facă temele pentru integrare, e lovită de inundații fără precedent dar și de bâjbâielile unei părți a clasei politice aflate la guvernare, care face mai mult rău României chiar și decât inundațiile.

    Petru Andea - declarație politică cu titlul Ziua Educației;

Domnul Petru Andea:

Declarație politică: "Ziua Educației"

În calendarul zilelor simbolice, data de 5 octombrie este înscrisă ca "zi a educației". Este ziua care ne cere să omagiem cea mai nobilă și mai umană activitate: educația. Și, evident, și pe educatori.

Ziua educației este însă o sărbătoare nenăscută încă. Sau, mai bine zis, o sărbătoare complet ignorată. Educația și educatorii rămân etern în rolul Cenușăresei, atât zilele de lucru, cât și cele de sărbătoare.

Puternicii acestor zile nu doar ignoră, ci chiar disprețuiesc educația și instituțiile acesteia.

A început anul școlar, a început anul universitar. Nici un mesaj coerent nu a fost transmis elevilor, studenților, dascălilor sau părinților. Dimpotrivă, s-a încercat acreditarea ideii că putem trăi bine fără să învățăm bine. În sprijinul acestei idei stă carnetul notelor obținute în liceu de actualul prim-ministru.

"Ziua educației" împărtășește aceeași soartă cu "Ziua învățătorului": uitare deplină.

Singurii care-și amintesc de aceste zile sunt sindicaliștii din învățământ. În locul sărbătoririi-simbol ei organizează zadarnice proteste-simbol. Nu cer luna de pe cer, ci doar drepturile cuvenite după lege.

Protestele lor nu sensibilizează actualii guvernanți. Educația rămâne doar în teorie prioritate națională.

Adresez un apel tuturor factorilor responsabili, în primul rând Guvernului României:

  • repuneți educația în drepturile sale firești;
  • dați educatorilor cinstea și locul ce li se cuvine;
  • respectați instituțiile educației și școala în primul rând;
  • materializați convingerea că intrarea României în societatea cunoașterii nu se poate face decât prin educație.
    Rareș Șerban Mănescu - intervenție pentru a saluta decizia Guvernului de a modifica și completa Hotărârea nr. 1424/2003 pentru aprobarea Strategiei în domeniul proprietății intelectuale;

Domnul Rareș Șerban Mănescu:

Stimați colegi,

Vin în fața dumneavoastră pentru a saluta decizia Guvernului de a modifica și completa Hotărârea nr. 1424/2003 pentru aprobarea Strategiei în domeniul proprietății intelectuale, precum și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia în perioada 2005-2007.

Obiectivele strategice în domeniul proprietății intelectuale au în vedere întărirea capacității administrative a Ministerului Public. Măsurile propuse în acest domeniu vizează înființarea în cadrul Parchetului pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție a unui serviciu pentru coordonarea activității procurorilor în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) și asigurarea resurselor umane și a logisticii necesare pentru funcționarea acestuia.

Totodată, se are în vedere asigurarea la parchetele din țară a resurselor logistice necesare organizării unei baze informatizate privind soluțiile dispuse în cauzele privind infracțiuni la regimul drepturilor de proprietate intelectuală.

Intarirea capacității administrative a Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor (ORDA), este un alt obiectiv urmarit. În acest sens, vor fi asigurate resursele și logistica necesare, corespunzator numarului de județe, în vederea efectuării constatărilor tehnico-științifice privind produsele pirat.

O alta masură vizează întărirea capacității administrative a Inspectoratului General al Poliției, precum și a Inspectoratului General al Poliției de Frontiera prin desemnarea unor ofițeri cu competențe exclusive în investigarea infracțiunilor la regimul drepturilor de proprietate intelectuală.

Se urmarește totodată îmbunatățirea nivelului de pregatire și specializare a personalului din structurile implicate în lupta împotriva fraudelor din domeniul DPI, prin includerea politiștilor în programe de pregatire și perfecționare în domeniul informaticii, precum și în programe de pregatire ale instituțiilor de învățământ de nivel preuniversitar și universitar din MAI.

Toate aceste măsuri sunt de bun augur, mai ales dacă avem în vedere criteriile pe care trebuie să le îndeplinim pentru integrarea României în UE.

    Ovidiu Ioan Silaghi - despre unele practici nu tocmai ortodoxe din culisele ministerului public;

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

Stimați colegi,

Chiar dacă am fost departe de țară, la Parlamentul European, am fost în permanență, în contact cu evenimentele din România. Am aflat - și acest lucru nu reprezintă în ultimă instanță o surpriză - despre unele practici nu tocmai ortodoxe din culisele ministerului public. Este vorba de existența unor liste de semnături care au circulat printre magistrați și prin care li se cerea acestora să se pronunțe împotriva legilor reformei promovate de către ministrul Monica Macovei și de către Guvernul Tăriceanu. Evident, acest lucru s-a întâmplat în perioada premergătoare asumării răspunderii Guvernului pe respectivele legi. Un procuror curajos, Viorica Stoica, a dezvăluit la sfîrșitul săptămânii trecute într-un talk-show la un post tv existența acestor liste. Mai mult, respectivul procuror a afirmat că în urma refuzului de a semna împotriva legilor reformei, a devenit un fel de "dușman al poporului" și că aproape toți cei care au procedat la fel au fost ținta unor șicane din partea șefilor.

Îmi aduc aminte acum cât scandal au făcut o parte dintre magistrați - mă refer la cei cu anumite funcții și o anumită vechime - și ce eforturi au făcut aceștia pentru a împiedica adoptarea legilor reformei justiției în varianta propusă de guvern. Și, îmi mai aduc aminte și de decizia Curții Constituționale care a menținut o serie de privilegii pentru categoria de magistrați despre care am amintit anterior. Dezvăluirile privind existența respectivelor liste de semnături demonstrează pe deplin faptul că mai există în justiție dinozauri care se opun reformei, care țin să conserve vechile practici, care sunt incompatibile cu traseul european pe care ne-am angajat să-l parcurgem. Și tot doamna procuror Stoica a dat de înțeles că telefoanele în instituție sunt ascultate și că totul se raportează procurorului general. Nici această dezvăluire nu mă surprinde. Acolo unde se practică tehnica pumnului în gură, ascultarea telefoanelor devine un fapt banal.

Ca parlamentar român în anul de grație 2005, și, de puține zile euroobservator, nu pot să mai accept astfel de practici ale unei instituții care a rămas tributară sistemului sovietic, sistem în baza căruia a funcționat mai bine de 50 de ani. Condamn astfel de practici și atrag atenția că ar putea să ne coste foarte scump într-un viitor apropiat.

Vă mulțumesc,

    Constantin Tămagă - omagiu lui Dinicu Golescu, un mare cărturar și memorialist al culturii românești;

Domnul Constantin Tămagă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În intervenția mea de astăzi vreau să mă refer la un eveniment important pentru cultura românească pe care îl comemorăm în această săptămână. Astfel, vreau să aduc un omagiu celui care a fost Dinicu Golescu, un mare cărturar și memorialist al culturii românești.

Născut în comuna Golești, județul Argeș, Dinicu Golescu este descendent dintr-o veche familie de boieri din Țara Românească. În anul 1821 dobândește rangul de mare logofăt pe care îl deține până la stingerea din viață. De asemenea, după ce a studiat la Academia grecească din București a îndeplinit mai multe funcții, printre care ispravnic, hatman, mare logofăt al Țării de Jos. În anul 1821, a fost unul dintre boierii care au sprijinit Revoluția lui Tudor Vladimirescu, iar după înăbușirea acesteia s-a refugiat la Brașov, unde în 1822, a fondat, alături de alți cărturari ai vremii, o societate literară, care depășea sfera intereselor culturale ajungând în cea a politicului.

Toată activitatea lui Dinicu Golescu a venit dintr-o aspirație către regenerarea socială și culturală a țării, determinată în bună măsură și de confruntarea cu civilizația occidentală pe care a cunoscut-o în Europa. Ca un prim pas în reforma morală mai generală pe care o urmărea, a înființat, în 1826, la moșia sa din Golești, o școală internat cu două cursuri "ghimnasticesc" și "filosoficesc", accesibile oricui. A alcătuit pentru uzul școlarilor un manual de etică "Adunări de pilde bisericești și filosofești, de întâmplări vrednice de urmare, de bune gânduri și bune neravuri, de fapte istoricești și anecdote".

S-a numărat printre întemeietorii Societății literare din 1827, la București, a subvenționat apariția primei gazete în limba română editată în străinătate, "Fama Lipschii" (1827, Leipzig). Totodată, a obținut autorizația pentru apariția, în 1829, a "Curierului românesc" al lui Ion Heliade-Rădulescu.

De asemenea, în urma voiajelor întreprinse în Europa centrală și apuseană a întocmit în anul 1826 lucrarea "Însemnare a călătoriilor mele, Constantin Radovici din Golești, făcută în anul 1824, 1825, 1826", care constituie, în literatura română, cel dintâi jurnal de călătorie care a fost tipărit. De fapt, această carte a inaugurat în literatura românească memorialistica de călătorie.

Pentru tot ceea ce a făcut pentru școala și literatura românească, Dinicu Golescu va rămâne în memoria noastră ca un mare om de cultură și patriot.

Dinicu Golescu s-a stins din viață la 5 octombrie 1830, acum 175 de ani.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Toró Tiberiu - abordarea controversatului ordin nr. 820 din 29 septembrie 2005 al Ministerului Administrației și Internelor;

Domnul Toró Tiberiu:

Stimați colegi deputați, onorat auditoriu!

În declarația politică de azi doresc să abordez subiectul controversatului Ordin nr. 820/29.09.2005 al Ministrului Administrației și Internelor privind stabilirea documentelor și cuantumului minim necesare pentru călătorii ăn statele UE.

Proiectul actului normativ, în baza principiului transparenței procesului decizional, se putea citi pe site-ul MAI de câteva săptămâni. Timp suficient pentru a analiza efectele posibile și a formula propuneri pentru îmbunătățirea lui. Ceea ce s-a și întâmplat, numai colegii mei din grupul UDMR au purtat mai multe discuții cu reprezentanții MAI, formulând amendamentele de rigoare.

În urma acestor, și probabil și a altor, sesizări, s-au operat o serie de îmbunătățiri în textul ordinului (de exemplu s-a redus cuantumul sumei minime). Dar factorii decizionali din minister nici în ruptul capului nu au putut fi convinși să renunțe la impunerea anumitor așa zise "documente justificative obligatorii" ale șederii planificate în străinătate.

Intrarea în vigoare a ordinului la 1.10.2005 - așa cum era de așteptat - a reușit să bulverseze încă o dată activitatea de abia normalizată la punctele de trecere a frontierei din vestul țării, oferind posibilitatea organelor poliției de frontieră de a interzice - de multe ori în mod arbitrar - ieșirea din țară a mii de cetățeni.

În acest context se pot pune cel puțin următoarele probleme:

Ordinul MAI este o îngrădire crasă și nejustificată a dreptului de liberă circulație a persoanelor. Limitarea nejustificată a acestui drept este împotriva trendului pozitiv al unei societăți deschise și ne apropie mai degrabă de statul polițienesc, decât de un stat european de drept. Deși justificarea acestei măsuri - după cum reiese și din prefața Ghidului oferit cu generozitate de minister celor care doresc să se folosească de acest drept, semnat de însuși domnul ministru Blaga - se face prin referire la Convenția de aplicare a Acordului Schengen, respectiv la Manualul Comun Schengen, menționăm, că aceste documente nu conțin obligativitatea, doar posibilitatea impunerii unei asemenea măsuri.

Măsura impusă prin însuși existența ei, dar și prin elasticitatea formulării, este un adevărat generator de corupție în interiorul unui sistem - Poliția de Frontieră - care face eforturi deosebite pentru a se moderniza și a elimina flagelul corupției din cadrul ei.

Măsura generează renașterea unei vechi practici, chiar transformarea ei într-o veritabilă ramură nouă a economiei subterane: confecționarea și comercializarea - en gros și en detail - a "documentelor justificative" (vauchere, invitații, rezervări, etc.) fictive sau false. Se merge la sigur: poliția de frontieră nu are, pentru că nici nu poate avea, mijloacede verificare a veridicității documentelor prezentate.

Nu pot să cred că se urmărește în mod premeditat această stare de fapte. Nu vreau să cred - urmărind cu simpatie și interes eforturile domnului ministru Blaga și a echipei sale de a curăța sistemul pe care cu onor o conduce - că integrarea europeană ne impune asemenea îngrădiri inutile și neproductive.

De aceea cer cu insistență, în numele a mii de cetăceni afectați, a zeci sau sute de mii de cetățeni ofensați din zona de vest a României - și nu numai de aici - eliminarea de urgență a obligativității documentelor justificative din textul actului normativ și restabilirea normalității la granița de vest a țării.

    Horea Dorin Uioreanu - intervenție cu tema Votul uninominal pentru consiliile locale: punctul de plecare către un sistem politic decent;

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

"Votul uninominal pentru consiliile locale: punctul de plecare către un sistem politic decent"

Stimați colegi,

Abordarea unei teme atât de complexe precum cea a schimbării sistemului electoral a devenit în ultimul timp o metodă de afișare a unei mărinimii politicianiste a celor care propovăduiesc introducerea votului uninominal, în încercarea de a-și câștiga sau a-și reconfirma legitimitatea față de electorat.

Dacă în 1995, Asociația Pro Democrația a propus pentru prima dată în România sistemul electoral bazat pe scrutinul uninominal (având ca principal merit aducerea acestei probleme în atenția oamenilor politici și a opiniei publice), în prezent trecerea la sistemul de vot uninominal este susținută la nivel declarativ de majoritatea partidelor politice, fiind însă blamată pe la colțuri de către cei mai mulți dintre politicieni.

Partidul Național Liberal a inițiat la nivelul grupului parlamentar din Camera Deputaților un proiect de modificare a sistemului de alegere a autorităților administrației publice locale, în sensul introducerii votului uninominal pentru alegerea consilierilor locali, prin divizarea localităților pe circumscripții uninominale.

În calitate de principal inițiator al acestui proiect, consider că trecerea la votul uninominal este mai ușor de implementat de jos în sus, adică pornind de la alegerea consilierilor locali prin scrutin uninominal pentru ca mai târziu să se ajungă la alegerea senatorilor și deputaților în același fel. Această trecere treptată este necesară datorită faptului că electoratul român nu are deocamdată dezvoltată o cultură a votului uninominal. Potrivit principiului subsidiarității, autoritățile locale, în calitate de instituții apropiate de cetățean, trebuie să rezolve o largă paletă de probleme care privesc viața de zi cu zi a fiecăruia. Prin modificarea actualului sistem proporțional pe bază de listă, un ales local devine mai ușor de tras la răspundere de catre cei care l-au ales și are o motivație pentru a face tot ce îi stă în putință cu scopul de a le asigura electorilor săi fideli, și implicit întregii comunități, o bunăstare crescândă. Mai mult, este vorba de o transformare a mentalității alegătorului român, care va fi provocat să facă diferența între valoarea șefului de partid și valoarea omului care îl reprezintă la nivel local. Pentru a accede la o funcție de demnitate locală, candidații nu se vor mai ascunde în spatele unei liste de partid, ci vor trebui, prin mijloace ce țin de calitățile personale ale fiecăruia, să își arate valoarea și competențele.

Stimați colegi, fiecare revoluție, ca și acest proiect, are oponenții săi înverșunați. În acest caz, oponenții votului uninominal se prefac a uita de mischiii, oprișenii și cozmâncii zilelor noastre, invocând o posibilă transformare în sens negativ a clasei politice românești, prin promovarea unor persoane cu notorietate și bani, dar fără moralitate.

Pentru eliminarea acestei temeri, argumentul cel mai plauzibil este că în anii de democrație de după 1989 s-a produs o personalizare evidentă a clasei politice românești: electoratul a individualizat prin vot negativ, direct sau indirect, personaje ca Ion Iliescu, Emil Constantinescu sau Adrian Năstase. Problema promovării non-valorilor în funcții publice ține mai mult de cultura politică , de felul în care partidele se organizează și în care își selectează cadrele. Mai mult, am convingerea că, după introducerea votului uninominal, românul se va uita cu același umor la show-urile pe care le oferă Gigi Becali pe gratis în prime-time la televiziuni, dar va ști să facă diferența, aflat în fața buletinului de vot, între notorietate și responsabilitate, între trivialitate și moralitate.

Consilierii locali și parlamentarii PNL Cluj au realizat în această vară, fiecare în parte, un raport care să le releve activitatea desfășurată în beneficiul comunității pe care o reprezintă în Consiliul Local, respectiv în Parlamentul României. Au făcut-o nu pentru că li s-a impus de către cineva, ci pentru că, spre deosebire de acum patru sau opt ani, aleșii liberali au simțit nevoia să se justifice în fața celor care le-au acordat încrederea. Este, cu siguranță, dovada supremă a faptului că liberalii susțin cu adevărat introducerea votului uninominal, atât la nivel local, cât și pentru alegerea reprezentanților în Parlamentul României.

Sunt convins de faptul că votul uninominal nu este colacul de salvare al clasei politice românești, nici că el este un model ideal, spun doar că avem nevoie în România de un sistem mai bun, capabil să stârpească bolile incompetenței și corupției. Peste tot în lume, asupra lumii politice planează o umbră de mister și o undă de neîncredere din partea comunității. Nu cred că votul uninominal va stârpi toate nenorocirile României sau că politicienii vor deveni icoane la care se va închina electoratul, dar cred că avem nevoie cu toții - noi, oamenii politici și cei care merg o dată la patru ani la urne - de un sistem politic decent.

    Vasile Pruteanu - comentariu pe marginea unor propuneri populiste ale PSD pentru ajutorul sinistraților;

Domnul Vasile Pruteanu:

Stimați colegi,

Situația grea prin care România trece în ultima perioadă i-a făcut pe unii dintre mai marii Partidului Social Democrat să găsească o soluție cel puțin originală pentru a asigura un acoperiș deasupra capului sinistraților din județele țării, care au fost afectați de inundații în ultimele luni. La ședința Biroului Permanent al PSD care s-a desfășurat săptămâna trecută, Dan Nica, membru de seamă al social-democraților, a propus să fie înlocuite corturile sinistraților cu barăci sau rulote care să fie achiziționate de guvern și în care sinistrații să-și petreacă iarna care este foarte aproape. În acest sens, pesediștii au trimis o solicitare premierului Călin Popescu Tăriceanu prin care încearcă "să atragă atenția" asupra celor care nu mai au locuințe și riscă să-și petreacă iarna în corturi și au propus liderilor guvernului să achiziționeze barăci sau rulote.

Avînd în vedere că și în Neamț cel puțin 31 de familii au rămas fără case, soluția propusă de Dan Nica, în cazul în care ar fi acceptată, ar duce la amplasarea de barăci în cele 7 comune în care au fost distruse locuințele. Împărtășesc preocuparea domnului Dan Nica pentru sinistrații din întreaga țară care dorm în corturi dar, în același timp, sînt rezervat că metoda propusă poate constitui o rezolvare la problema în discuție.

Cred totuși că această propunere este una populistă, care nu are nimic de a face cu realitatea. Guvernul a trimis ajutoare, iar prefecții se ocupă de distribuirea acestora și de reconstrucția caselor care au fost afectate. Chiar dacă nu se vor reconstrui toate locuințele afectate, sînt sigur că se vor găsi alte locuri de cazare a celor care au avut ghinion în această vară.

Va mulțumesc.

    Vasile Pușcaș - declarație politică: Modul cum este România percepută în mediile politice și analitice europene;

Domnul Vasile Pușcaș:

Declarație politică: "Modul cum este România percepută în mediile politice și analitice europene"

Contextul politic actual european, în care unii dintre suporterii extinderii UE devin acum contestatari ai procesului, obligă România să își concentreze toate eforturile pentru rezolvarea problemelor interne, de așa manieră încât să fie capabilă să adere la UE la data stabilită, 1 ianuarie 2007.

Experți europeni în domeniul economic au observat creșterea P.I.B. din perioada 2000 - 2004, scăderea inflației, creșterea exporturilor, precum și creșterea valorii investițiilor străine, arătând că astfel de evoluție nu putea fi posibilă decât printr-un anagajament politic ferm în privința reformelor.

Indicatorii economici recenți însă nu dau rezultate la fel de optimiste, în ultimele luni - iunie, iulie - înregistrându-se reducerea ritmului creșterii economice, a exporturilor, creșterea deficitului contului curent - dezechilibrându-se astfel balanța națională.

Dinspre mediile analitice politice și ecconomice europene ni se atrage atenția că UE se află ea însăși într-o criză în acest moment și că aderarea noastră la Uniune nu depinde numai de bunăvoința Statelor Membre care, după cum s-a văzut în urma referendumurilor din Franța și Olanda, are o limită, ci mai ales de calitatea pregătirii candidatului la aderare.

Analiștii atrag atenția asupra restanțelor pe care România le înregistrează la capitole extrem de importante - concurență, mediu, justiție.

Acum, în preajma definitivării textului Raportului de monitorizare a CE, comentatorii politici europeni atrag atenția asupra pericolului "instabilității politice", care reprezintă motiv de "îngrijorare și risc" și pune în pericol capacitatea administrativă de implementare și cea decizională privind integrarea.

În acest context, este firesc să ne adresăm tuturor factorilor constituționali, Guvernului și partidelor din coaliția de la guvernare să aibă în vedere obiectivul prioritar al României în fapte și nu în vorbe, pentru a nu pune sub semnul incertitudinii data aderării la Uniunea Europeană - 1 ianuarie 2007.

Atașez textul interviului acordat postului de radio Radio România Actualități, de d-na Joan Hoey, expert în cadrul "Economist Intelligence Unit", în data de 28 septembrie 2005.

RADOR- 28 septembrie 2005 08:18
"Apel matinal" - Invitat: dna Joan Hoey, expert în cadrul "Economist Intelligence Unit"

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI (28 septembrie, ora 7:44) - Realizator: Iulian Olescu

Realizator: Invitata "Apelului matinal" de astăzi este doamna Joan Hoey, expert în cadrul "Economist Intelligence Unit", prezentă la București cu ocazia unei reuniuni economice și care a avut amabilitatea de a ne răspunde la câteva întrebări.

Mai întâi, ca expert al "Economist Intelligence Unit" care s-a ocupat mult de România, cum apreciați evoluțiile recente din țara noastră?

Joan Hoey: Performanțele recente ale României au fost deosebit de puternice. Dacă privim perioada 2000-2004, P.I.B. a crescut în termeni reali cu o medie de peste 5% pe an și a culminat cu creșterea de 8,3% înregistrată anul trecut. Dacă privim motivele pentru care s-a întâmplat acest lucru, putem vorbi de un angajament politic mai mare în privința reformelor, stabilizare macro-economică, inflația scăzând sub 10%, sporirea investițiilor și a încrederii investitorilor, atât autohtoni, cât și străini, cu o valoare a investițiilor străine directe de 5 miliarde de dolari anul trecut și cu perspective de continuare pe termen scurt și mediu. S-a înregistrat o creștere importantă a exporturilor și, deși aceasta a fost inițial determinată de deprecierea monedei naționale, a beneficiat și de câștigurile de competitivitate. A crescut de asemenea cererea internă, sprijinită de creșteri salariale și ale creditului, așa încât performanțele recente au fost foarte bune. Întrebarea este dacă sunt ele sustenabile pe termen mediu. De obicei, evoluțiile prezente nu ne oferă certitudini privind sustenabilitatea creșterii economice. Dacă privim perspectiva pe termen scurt, putem vedea câțiva nori la orizont. Mai întâi, din punctul de vedere al situației politice, există o anumită incertitudine. Coaliția de la guvernare pare a fi divizată atât în ceea ce privește aspecte politice, cât și de politici. Dacă aceste neînțelegeri sunt atât de puternice încât să pună în pericol unitatea coaliției, acesta este un alt aspect, și oricum evoluțiile economice sunt determinate în principal de alte forțe care acționează într-o economie de piață. Cu toate acestea, aparenta instabilitate politică reprezintă un punct de îngrijorare și de risc, mai ales în privința politicilor și a coerenței acestora, legat de capacitatea guvernului de a lua măsurile necesare în vederea integrării europene în timpul relativ scurt pe care îl are la dispoziție până la luarea unor decizii privind integrarea.

De asemenea, dacă privim indicatorii economici recenți, putem vedea că se reduce ritmul creșterii economice. Dacă ne uităm la lunile iunie, iulie, creșterea producției economice este mai lentă. Exporturile cresc mai încet, iar economia țării este lovită de aprecierea puternică a monedei naționale. Presiunile inflaționiste în economie sunt încă puternice și mai există și problema balanței externe, cu un deficit al contului curent în creștere în ultimii ani, care se așteaptă să atingă, la sfârșitul lui 2005, 9 sau 10% din P.I.B.. Motivul pentru care putem fi încă relativ optimiști în această direcție este fluxul de investiții străine directe, care este în continuare foarte puternic. În primele șapte luni ale anului acestea au crescut cu 21% față de anul precedent.

Realizator: Se mai încadrează România în programul de reforme pentru aderarea la Uniunea Europeană în 2007?

Joan Hoey: Răspunsul la întrebarea dacă va adera la Uniune în 2007 sau 2008 este parțial independent de voința României, pentru că, după cum știm, referendumurile din Olanda și Franța au scos la iveală un element neluat în calcul până acum, și anume tăria curentului împotriva lărgirii, care se înregistrează în unele din statele principale ale UE, țări care au fost principalii suporteri ai extinderii în trecut, iar acest fapt în sine înseamnă ca există un risc mai mare acum de întârziere a procesului și că nu vor fi acceptate scuze din partea guvernului român pentru întârzierea îndeplinirii obligațiilor asumate. Și, din nefericire, România este momentan în urmă cu îndeplinirea unor cerințe, cum ar fi anumite măsuri administrative și juridice care trebuie luate, dar și în privința aspectelor legate de concurență și de protecția mediului, iar, din păcat, în această vară se pare că subiectele politice au stat în calea implementării măsurilor importante necesare în această perioadă crucială. În octombrie nu va fi luată nici o decizie finală, va fi publicat doar raportul de țară. Este posibil ca acesta să conțină elemente predominant pozitive, dar și unele aspecte negative, iar României i se va recomanda din nou să accelereze reformele, să-și întărească eforturile în următoarele șase luni. O decizie va fi luată probabil în aprilie 2006, la următorul raport de țară, când se va stabili dacă România va adera în 2007 sau dacă va fi activată clauza de salvgardare, iar aderarea va fi amânată pentru 2008. Ceea ce se poate spune însă cu siguranță este că riscul de amânare a extinderii este mai mare acum, după recentele evoluții din Uniunea Europeană.

    Emil Radu Moldovan - declarație politică: Radiografia eșecului sub greșeala portocalie;

Domnul Emil Radu Moldovan:

Declarație politică: "Radiografia eșecului sub greșeala portocalie".

Trăim un sentiment acut că țara e lăsată la voia-ntâmplării. Dezordinea și incompetența sunt ridicate la rang de valoare, abuzul se vrea legalizat, în timp ce indiferența râde la necazul oamenilor. Pare un scenariu desprins dintr-un film apocaliptic, însă, e doar o umbră a realității portocalii din România.

Alianța a crezut că românii pot fi hrăniți cu slogane emoționante, iar culoarea poate ține loc de cald în iernile friguroase și zilele cu ploi amenințătoare. Suntem un popor care iubește dinamismul discursului politic, dar cu toată dragostea pentru senzațional, vrem și fapte care să ofere veridicitate mesajului.

Din păcate, am fost victimele unor promisiuni folosite cu dibăcie pentru a înlesni ambițiile egoiste ale unui grup politic. Câtă mândrie ascundea expresia "revoluție portocalie", câtă rușine ascunde acum acest neadevăr.

Cuvinte ca bunăstarea oamenilor sau creșterea veniturilor sunt de domeniul trecutului, nici în glumă nu mai pot fi rostite de populația îngrozită de nepăsarea guvernanților. Nepăsare crudă față de familiile care își plângeau victimele ucise de ape, disprețul premierului Tăriceanu deranjat de plânsul bănățenilor rămași fără case, precum și neliniștea aliaților disperați că nu vor apuca posturile promise în campanie.

Acesta este tabloul acțiunilor guvernanților aleși și plătiți din banii publici să conducă națiunea. Nu vom putea uita niciodată brambureala cu care s-a gestionat criza inundațiilor devastatoare pentru România anului 2005. Între bâlbâieli și acuzații se căutau cu disperare vinovații, iar din când în când, în lipsa unei strategii, ni se ofereau date statistice foarte bine puse la punct.

Cam asta este tot ce au putut oferi guvernanții: neputință în lupta pentru binele țării, agresivitate când venea vorba de ambițiile personale.

Și, pentru ca dezastrul să fie complet, celui intern i s-a alăturat, datorită acțiunilor președintelui, și cel din politica externă.

Declarațiile iresponsabile ale lui Traian Băsescu, au distrus relațiile cu țările europene. Obsesia pentru licurici și disprețul față de democrație l-au transformat pe Traian Băsescu în ingratul țărilor civilizate, izolând România pentru prima dată în ultimii 15 ani.

Câtă nepăsare față de munca celorlalte guverne, care au luptat pentru schimbarea imaginii României în plan extern.

La zece luni de la preluarea puterii, încă se mai împarte cu încrâncenare ciolanul luptele nesfârșite pentru putere blocând activitatea din numeroase instituții, iar oamenii sunt încă plimbați de la un ghișeu la altul.

Creșterile nejustificate de prețuri au împovărat și mai mult viața cetățeanului mințit că va trăi bine. 90% din pensionari nu au beneficiat de nici o mărire a pensiilor, populația vârstnică este amenințată cu pericolul de a-și pierde locuința, datorită imposibilității achitării facturilor uriașe.

Toate acestea, presărate cu circul și declarațiile înțepătoare dintre președinte și premierul Tăriceanu.

România este locuită de toate categoriile de populație. Nu e moral să protejați veniturile celor bogați, prin tot felul de măsuri, și să acoperiți golurile din buget din pensii sau din salarii minime pe economie, de care se pare că nu aveți nici o jenă să abuzați.

Ați anulat programele sociale, măsură care a dus la creșterea inegalității șanselor și la distrugerea solidarității sociale. A încercat Traian Băsescu să o distrugă și pe cea națională, însă nu a reușit, grija pentru aproape fiind prea adânc înrădăcinată în caracterul românului.

Politica fiscală dezordonată ne-a împins și spre izolare economică, dar ce mai contează, când buzunarele clientelei politice sunt pline de contracte folositoare și banii din banul public.

Nepăsarea, ignoranța și luptele pentru putere au condus la compromiterea sistemului democratic și a interesului național.

Suntem o națiune cu foarte mult potențial, dar avem nevoie de conducători care să ofere un cadru potrivit dezvoltării societății. Nu vă meritați locul în fruntea țării, atât timp cât nu ați propus nici o măsură de creștere a economiei sau a bunăstării.

Asistăm la un spectacol derutant și cinic prin mesajul transmis cu aroganță de un Guvern uituc și rupt de realitate.

Pe români nu-i interesează cine e președintele Camerei Deputaților, în timp ce 50% din țară e afectată de inundații, și integrarea în Uniunea Europeană este utopică. Pretextele jalnice, cu care vă justificați ilegalitățile, nu mai conving pe nimeni. Ați ignorat până și normele europene, care interzic amestecul politic în administrația publică, transformând un domeniu ce se dorea neutru, politic, în cel mai politizat câmp de acțiune.

Aroganța și abuzul au reușit performanța încălcării celor mai puternice argumente din Programul de Guvernare al Alianței portocalii, peste care s-a depus praful uitării. Probabil, vă veți întoarce la el înaintea următoarei campanii electorale, când prinși de gustul puterii, veți tremura în fața electoratului, convins pe deplin de competența voastră.

Mii de familii așteaptă cu groază iarna, și consider că ar fi cazul să punem interesele personale deoparte, măcar pentru această iarnă, și să căutăm o strategie de ajutor pentru ridicarea unui adăpost pentru cei rămași fără nimic în urma dezastrelor produse de ape.

Agricultura, industria, comerțul au rămas în urma dezvoltării promise și, măcar acum, în ceasul al 12-lea, când România se confruntă cu o situație de criză fără precedent, să treceți la acțiune. Ați putea începe prin a înțelege și aplica expresia "ne pasă". Ar fi un amănunt care v-ar salva de la rușine națională și internațională.

    Romeo Raicu - declarație politică cu privire la necesitatea îmbunătățirii cadrului legislativ cu privire la managementul situațiilor de urgență;

Domnul Romeo Raicu:

Declarație politică cu privire la necesitatea îmbunătățirii cadrului legislativ cu privire la managementul situațiilor de urgență.

În fața situațiilor dramatice cu care se confruntă cetățenii României din zonele calamitate, nu putem doar să ne exprimăm compasiunea. Discursurile politicianiste nu vor ajuta populația greu încercată de ultimele evenimente. Este momentul unor intervenții ferme, inclusiv pe plan legislativ, care să optimizeze capacitatea de răspuns a instituțiilor statului în condițiile unor situații de criză.

În perspectiva integrării României în Uniunea Europeană, va trebui să ne adaptăm inclusiv sub aspectul protecției populației pe sectoarele de protecție civilă. Standardele europene ne impun nu numai adoptarea unor reglementări legislative, ci și implicarea activă, atât în vederea implementării unui sistem eficient de asistență în dezastre și urgențe civile, cât și a educării civice a cetățenilor în acest domeniu.

Considerăm că este necesară o mai mare implicare a clasei politice românești în sprijinirea unor programe de educație civică și voluntariat, în vederea îmbunătățirii capacității instituțiilor statului în domeniul protecției civile. Trebuie încurajată inițiativa societății civile, inclusiv la nivel legislativ, de a solicita, prin programele existente de finanțare a Uniunii Europene, fonduri care să fie utilizate în vederea educării populației, prin acțiuni coordonate și susținute la nivel guvernamental.

Cum poate Parlamentul să intervină? Prin susținerea unor inițiative legislative, care să vizeze voluntariatul în vederea prevenirii și atenuării efectelor urgenților civile și ale dezastrelor, și instituționalizarea unor forme de cooperare și includere a cetățenilor în sistemul național de management al situațiilor de urgență.

S-a dovedit, în ultimele zile, că ajutorul populației a fost mai mult decât necesar pentru prevenirea și diminuarea efectelor inundațiilor. Cetățenii din toate zonele afectate au lucrat zi și noapte, alături de militarii și civilii din instituțiile abilitate, pentru a putea evita producerea unor catastrofe.

De asemenea, susținerea legislativă a unui proiect național de educație și training în domeniul urgenților civile, este mai mult decât necesară. Proiectul ar trebui să vizeze atât educația pe categorii de vârstă, vizând toate formele de învățământ și împreună cu Ministerul Educației și Cercetării, se pot găsi soluțiile necesare, cât și cea pe categorii profesionale.

Implicarea Parlamentului poate să se concretizeze și prin îmbunătățirea cadrului legislativ ce vizează regimul sponsorizărilor. Asistența și reconstrucția post-criză poate fi făcută și cu sprijinul persoanelor juridice, respectiv a plătitorilor de taxe. Astfel, pentru încurajarea acestora, se impune reducerea bazei impozabile cu echivalentul sponsorizărilor făcute în scopul ajutorării victimelor dezastrelor, într-un procent mai mare decât cel prevăzut de actualele reglementări.

De asemenea, considerăm că este mai mult decât necesară modificarea Codului penal, în vederea creșterii substanțiale a cuantumului pedepselor cu închisoarea, a celor care săvârșesc infracțiuni în timpul dezastrelor, profitând de natura excepțională a situației. Această măsură se impune ca urmare a constatării creșterii semnificative a nivelului criminalității în timpul inundațiilor din ultimul an. Imposibilitatea statului de a garanta proprietatea, și mai ales integritatea fizică a cetățenilor în timpul unor astfel de catastrofe, nu face decât să scadă încrederea populației în instituțiile statului, creând un mediu de insecuritate, și constituindu-se ca o amenințare gravă la adresa siguranței naționale.

    Monica Iacob-Ridzi - declarație politică: referitoare la ziua Germaniei;

Doamna Monica Iacob-Ridzi:

Declarație politică: "Ziua Germaniei".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Germania își sărbătorește astăzi Ziua Națională, eveniment semnificativ pentru întreaga Uniunea Europeană, marea familie democrată a continentului nostru, în a cărei structură națiunea germană ocupă un loc important.

Caracterizat prin ambiție și putere de muncă, disciplină și exigență, inventivitate tehnică și creativitate artistică, poporul german și-a adus o contribuție remarcabilă la evoluția și progresul civilizației umane. Durer, Bach, Kepler, Goethe, Beethoven, Gauss, Humboldt, Einstein, iată numai câteva nume de referință, prin care națiunea germană a înnobilat patrimoniul culturii universale.

Ultimul război mondial a atras într-o sângeroasă vâltoare statele mari și mici ale lumii. Traversând acei ani de cumplită suferință, omenirea întreagă a înțeles că nu există valoare mai de preț decât democrația autentică, în condiții de pace, colaborare și respect reciproc. Acele triste evenimente au fost rodul exclusiv al totalitarismului, indiferent de culoarea sa doctrinară. Generațiile care au purtat stigmatul războiului au trecut în neființă. Fostele state beligerante, sufocate pe atunci de dictaturi diferite, sunt astăzi democrații exemplare.

A trebuit să cadă Zidul Berlinului, pentru ca planeta să nu mai fie împărțită în emisfere ideologice. Germania reunită a devenit ea însăși factor principal al unificării Europei. Este cunoscut și apreciat demersul pozitiv al Germaniei în ceea ce privește aderarea la Uniunea Europeană a statelor din centrul și estul Europei.

Descinzând din Germania, dinastia de Hohenzollern a avut un rol de seamă în ceea ce privește modernizarea statului român. Regele Carol I. a deschis larg porțile României către Europa Occidentală, iar Ferdinand Întregitorul a rotunjit teritorial trupul țării noastre. Ultimul descendent al acestei ilustre familii, Mihai I., este astăzi un militant activ al integrării României în structurile europene.

România are astăzi în Germania nu numai un serios partener economic, ci și un aliat spiritual, de importanță hotărâtoare în ceea ce privește aderarea noastră la Uniunea Europeană. Iată de ce, doamnelor și domnilor parlamentari, socotesc necesar să felicităm pe toți cetățenii Germaniei cu ocazia sărbătorii lor naționale, să le urăm succes, bucurie și împlinire în sânul unei Europe unite și prospere, din care - în curând - va face parte și țara noastră.

    Ibram Iusein - un comentariu pe tema relațiilor dintre Turcia și Uniunea Europeană;

Domnul Ibram Iusein:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Indiferent la ce perioadă istorică ne-am raporta, nu putem trece cu vederea rolul important pe care Turcia l-a avut în politica Europei.

1923 este anul în care este fondată Turcia modernă, prin declararea Republicii, al cărui prim președinte a fost Mustafa Kemal Ataturk, inițiatorul a numeroase reforme din variate domenii: administrație, armată, educație.

În 1924, la inițiativa acestuia, este promulgată o lege prin care califatul este abolit, și Turcia pornește pe drumul modernizării, părăsind pentru totdeauna modelul islamic de guvernare a statului. O serie de măsuri, cunoscute în istorie ca reformele kemaliste, au condus la adoptarea calendarului Gregorian, introducerea alfabetului latin și adoptarea de noi coduri civile, comerciale și penale, inspirate după modele europene.

Astăzi, chiar dacă este o țară musulmană, Turcia este guvernată după principii laice. Aceasta este marea diferență dintre Turcia dinainte și după proclamarea Republicii. Turcia nu mai este o țară închistată în trecut, fiind deschisă integrării valorilor civilizației europene în matricea atât de complexă a culturii și civilizației anatoliene, zonă care a funcționat ca un creuzet în care Europa și Asia se întâlnesc și se combină.

Relațiile dintre Turcia și Uniunea Europeană au o istorie lungă. În 1963, este semnat, la Ankara, un Acord de Asociere, care intra în vigoare în anul următor. În 1995, este realizată Uniunea vamală, iar în decembrie 1999, la Helsinki, Consiliul Europei decide că Turcia poate fi o candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Doi ani mai târziu, Consiliul European de la Copenhaga, concluzionează că, dacă Consiliul European din decembrie 2004, pe baza raportului și recomandărilor Comisiei, decide că dacă Turcia îndeplinește criteriile politice enunțate la Copenhaga, Uniunea Europeană va deschide negocierile de aderare fără nici un fel întârziere.

În anii '60 - '70, pentru majoritatea turcilor, Europa era prea departe, pentru a fi o temă importantă a știrilor. Acum, 2/3 din populația Turciei dorește aderarea la Uniunea Europeană. Dar, cu cât este mai sigură Turcia că dorește aderarea la Europa, cu atât este Europa mai puțin sigură că vrea acest lucru, fapt evidențiat și de ultimele sondaje de opinie din țările Uniunii.

Cu toate problemele existente, ținând seama atât de eforturile depuse de Turcia pentru rezolvarea problemelor critice, care condiționează procesul de aderare, cât și de rolul economic și politic al Turciei pe scena europeană. Pe 3 octombrie sunt începute negocierile de aderare.

Cu această ocazie, urez succes Turciei pentru îndeplinirea criteriilor politice și economice impuse de Uniunea Europeană pentru aderare.

    George Adrian Scutaru - declarație politică: Comemorarea Zilei Holocaustului;

Domnul George Adrian Scutaru:

Declarație politică: "Comemorarea Zilei Holocaustului".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Anul acesta, cea mai semnificativă zi pentru comunitatea evreiască din România este 10 octombrie, dată la care are loc comemorarea victimelor Holocaustului. Această dată marchează istoric decizia mareșalului Antonescu de a deporta zeci de mii de evrei, și poate fi considerată un punct de referință atunci când se vorbește despre istoria Holocaustului în România.

Comemorarea Zilei Holocaustului în România se înscrie într-un set de acțiuni care fac parte dintr-un program mai amplu ce vizează cunoașterea trecutului și a evenimentelor legate de Holocaust, materializat prin adoptarea de măsuri legislative și prin cultul persoanelor vinovate de crime împotriva umanității și a păcii.

Printre eforturile Guvernului de a crea un mecanism care să pună în valoare reperele spiritului civic și a conștiinței valorilor și datoriei morale, împotriva rasismului, antisemitismului și xenofobiei, se remarcă colaborarea cu Israelul pentru înțelegerea acestui proces istoric care să evidențieze asumarea conștientă a unui episod dureros al istoriei naționale. Astfel, trebuie remarcată înmânarea președintelui Autorității pentru Comemorarea Eroilor Holocausului, Avner Shalev, a primei ediții tipărite a Raportului Wiesel, raportul Comisiei internaționale de istorici pentru Holocaust.

Dorința sinceră a poporului român de a contribui la cunoașterea mai temeinică a acestei tragedii colective, se materializează și prin reconstituirea edificiilor culturale și spirituale ale comunității evreiești. Astfel, în Buzău s-a inițiat refacerea Sinagogii ce reprezintă un monument istoric de mare valoare arhitecturală, ridicată la începutul secolului al XIX-lea, însă, efortul financiar necesar este unul considerabil, fiind necesar un sprijin mai consistent din partea autorităților competente.

Având în vedere cerințele rezultate din calitatea de membru cu drepturi depline a NATO și de viitor membru al Uniunii Europene, pentru a înțelege și asuma lecțiile trecutului, avem datoria de a sprijini pe mai departe acțiunile ce au ca scop consolidarea democrației, a valorilor umane, respectarea drepturilor și libertăților cetățenești.

Vă mulțumesc.

    Ion Luchian - referire la posibilitatea privatizării spitalelor din România;

Domnul Ion Luchian:

Domnilor parlamentari,

Referitor la posibilitatea privatizării spitalelor din România, eu consider că aceasta ar putea fi cea mai bună soluție pentru deblocarea reformei în sectorul sanitar, însă numai dacă se ține cont de faptul că nu toate spitalele pot fi privatizate și că acest proces va fi unul de durată.

Trebuie să recunoaștem că tratamentul în spitale consumă cea mai mare parte din resursele sistemului de sănătate românesc, în spitale utilizându-se peste jumătate din bugetul sistemului de asigurări, fără o prea mare eficiență, asta în condițiile în care un procent ridicat din internări sunt mai degrabă cazuri sociale și mai puțin medicale.

Faptul critic este acela că România cheltuiește, în termeni reali, mai mult pe spitale și mai puțin pe asistența medicală primară și medicamente în comparație cu multe țări central-europene.

Or, privatizarea spitalelor sau crearea unor spitale noi cu capital privat poate fi calea prin care să se schimbe această stare de fapt.

Însă, în paralel cu privatizarea unui număr important de spitale, trebuie să se treacă la o eficientizare a managementului în spitalele care nu se vor privatiza, iar aceasta se poate face în mai multe modalități din care aș vrea să enumăr câteva, și anume: în primul rând, este important să se clarifice problema proprietății asupra spitalelor, fie prin transferul acestora în subordinea autorităților locale, sau prin transformarea lor în organizații non-profit independente; în al doilea rând, prin stimularea directorilor pentru ca aceștia să aloce eficient cheltuielile; prin crearea unor planuri de stimulare pentru managerii de spitale care să recompenseze performanțele bune, iar propunerile pot continua.

De asemenea, eu cred că privatizarea spitalelor poate fi pusă cu adevărat în practică numai în paralel cu crearea unui sistem privat de asigurări de sănătate funcțional.

Și asta pentru că una din problemele instituționale care afectează profund sistemul de sănătate din România o constituie tocmai lipsa de competitivitate a fondurilor de sănătate, care sunt practic monopoluri județene și, de aceea, nu trebuie să concureze pentru clienții lor.

Sunt sigur că alături de ideile propuse de mine se pot găsi și altele, mai bune chiar, faptul cel mai important fiind tocmai de a provoca o dezbatere în acest În acest sens, cu toți cei implicați în sistem, pentru că în mod sigur sistemul sanitar, așa cum este el conceput astăzi din punct de vedere instituțional, nu mai poate face față exigențelor noastre.

    Ionela Bruchental-Pop - despre o problemă ce trebuie rezolvată - cea a romilor;

Doamna Ionela Bruchental-Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Printre problemele care trebuiesc rezolvate ca România să poată deveni membră a Uniunii Europene se regăsește și ce a romilor.

Cu toate că s-a elaborat o Strategie a Guvernului de îmbunătățire a situației romilor (H.G.430/2001) ca parte a eforturilor de îndeplinire a criteriilor politice de accedere la Uniunea Europeană, implementarea acesteia s-a dovedit un eșec datorită lipsei voinței politice și a absenței alocării din fondurile publice.

La nivel local, această strategie cere primăriilor și prefecturilor să identifice nevoile existente pentru reabilitarea locuințelor romilor. Strategia menționează că e nevoie de acordarea unui sprijin financiar în vederea asigurării condițiilor minime de locuit cum ar fi energie electrică, apă potabilă, canalizare și salubrizare însă, evaluarea rezultatelor acestei strategii nu au putut fi cuantificate pentru că nu a mai ajuns să fie implementată.

Un exemplu elocvent a modului în care au fost ignorate prevederile legale ale acestei strategii precum și a Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale l-am întâlnit în satul Balc din comuna bihoreană Balc. Comunitatea de romi din acest sat în ciuda numărului mare reprezintă o categorie defavorizată fiind frecvent supusă unor diferențe de tratament care duc inevitabil la marginalizarea socială a acestora.

Acestei marginalizări sociale i se mai adaugă și intoleranța conducerii administrației publice locale care deși conștientă de existența romilor în comună nu au atenționat asupra rezultatelor greșite ale referendumului local în urma căruia în evidențele statistice nu figura nici o persoană de etnie romă. În acest fel, inexistența oficială a romilor legitimează măsurile luate de către Primăria Balc care nu poate fi acuzată de nerespectarea prevederilor Strategiei Guvernului pentru îmbunătățirea situației romilor, deoarece minoritatea etnică în cauză nu e oficial înregistrată.

Daunele patrimoniale și morale care apar drept consecință a săvârșirii acestui act de discriminare sunt incomensurabile. Membrii etniei rome sunt nevoiți să locuiască în condiții insalubre fără a beneficia de curent electric, apă potabilă și asistență medicală.

Segregația se reflectă și în mod în care le sunt atribuite ajutoarele sociale. Persoanele de etnie romă susțin că unii funcționari ai serviciilor sociale recurg la alte grile de criterii discriminatorii pentru a le refuza acestora dreptul la beneficii.

Efectele negative ale neînregistrării romilor în evidențele statistice se regăsesc și în planurile naționale de construire de locuințe pentru familiile cu venit redus, cu accesul neîngrădit al familiilor de romi, pe a căror liste aceștia nu se regăsesc.

Incompetența de care au dat dovadă funcționarii primăriei din Balc în rezolvarea problemelor comunității rome din comună a generat o serie de acțiuni antisociale care lezează drepturile fundamentale ale omului, precum și drepturile minorităților naționale.

Acest tip de abordare a problemelor romilor nu trebuie perpetuat pentru că altfel ne vom afla într-un cerc vicios dominat de lipsă de interes, lipsă de respect, lipsă de înțelegere din partea românilor care pe fond nu va rezolva această situație generând mai multă discriminare și lipsă de respect.

    Alecsandru Știucă - pledoarie pentru o șansă dată culturii și spiritului românesc;

Domnul Alecsandru Știucă:

Inițiativa legislativă referitoare la alocarea de la bugetul de stat a sumei de 50 de milioane de euro pentru reabilitarea și dotarea căminelor culturale din mediul rural răspundea unei nevoi acute de susținere a unor instituții aflate în pragul dispariției.

Respingerea acestei inițiative și plasarea rezolvării crizei căminelor culturale (și nu numai a lor, ci și a altor instituții din mediul rural, cum este cazul bibliotecilor comunale) pe seama administrației locale este expresia acceptării condamnării definitive a acestora cu bună știință.

Satul românesc a fost și trebuie să rămână depozitarul valorilor spirituale, culturale ale neamului nostru (poetul afirma că "Sufletul s-a născut la sat").

În acest moment, în contextul în care România se pregătește pentru integrarea europeană, avem în atenție programe generoase de reabilitare a infrastructurii rurale, de realizarea unei agriculturi comerciale și uităm că premisa fundamentală a realizării acestora o reprezintă oamenii satelor, cărora le blocăm accesul la cultură, eliminând șansa de supraviețuire a unei instituții culturale-tradiționale "căminul cultural".

Ce se va întâmpla cu integrarea europeană în plan cultural în condițiile în care instituțiile de profil rămân în paragină?

Integrarea europeană impune în mod necondiționat "integrarea culturală". Europa culturală a viitorului, parafrazând, ori va fi multiculturală, ori nu va fi deloc.

Surprinzătoare, revoltătoare și regretabilă este decizia puterii care, prin votul său majoritar, nu dă o șansă culturii și spiritului românesc.

    Vasile Mocanu - intervenție cu titlul Cum să transformi o înfrângere într-o victorie;

Domnul Vasile Mocanu:

"Cum să transformi o înfrângere într-o victorie"

Se spune că ești un adevărat conducător când transformi dezavantajele în avantaje. Când un punct slab poate deveni un atu; când ceea ce părea definitiv pierdut poate fi recuperat. Ai nevoie pentru așa ceva de o strategie inteligentă, care poate schimba o înfrângere aparentă într-o victorie categorică.

România s-a confruntat în 2005 cu cel mai ploios an cunoscut de noi. Mai multe valuri de inundații au lovit grav țara, întâi în Banat, pe urmă în Oltenia, apoi în Moldova, Muntenia și Dobrogea. Ca să nu mai vorbesc de Capitală, care, în această toamnă, a început să semene cu Veneția. Doar că Daciile nu prea seamănă cu gondolele.

Ploile au provocat distrugeri masive. Au existat zeci de victime; s-au prăbușit poduri, s-au deteriorat căi ferate și s-au desfundat zeci de artere rutiere de maximă importanță. Agricultura a fost și ea afectată: zeci de mii de hectare de cultură au suferit stricăciuni iremediabile în acest an.

Bilanțul inundațiilor, încă nefinalizat, este, cu siguranță, catastrofal. Nimeni nu-i mai poate aduce înapoi pe cei care au murit din cauza apelor. Economia românească a suferit și ea o grea lovitură, din care își va reveni abia peste o perioadă.

Și, totuși, ce mai rău în acest moment este să ne plângem de milă. Lupta în natură sau cu natura este făcută să ne întărească. Și, într-adevăr, ceea ce nu ne ucide ne face întotdeauna mai tari. Sau ar trebui să ne facă mai tari.

În urmă cu un an, ploile au lovit centrul Europei. Imediat după retragerea apelor, populația și autoritățile au trecut la refacerea zonelor distruse. S-a întâmplat în Germania, în Cehia, în vestul Ungariei. Localitățile lor atât de cochete au fost refăcute și mai frumoase. Drumurile au fost reparate și au devenit și mai bune decât înainte. Monumentele distruse au fost încă o dată ridicate.

Ploile au lovit foarte tare România în acest an. E foarte adevărat, da haideți să nu ne plângem de milă și să reconstruim tot ce s-a stricat. Este un moment propice pentru a reface totul mai trainic decât era înainte de catastrofă. Putem face localități mai civilizate, artere mai largi, putem pune ordine în modul haotic de a construi, putem reinvesti în cultură și în zona edilitară. România distrusă are nevoie de un nou început. Și cu cât acest început va fi mai deosebit cu atât vom fi mai capabili să transformăm o înfrângere aparentă într-o victorie categorică.

    Mihai Dumitriu - declarație politică cu titlul Traian Băsescu și statul de drept;

Domnul Mihai Dumitriu:

"Traian Băsescu și statul de drept"

În intervenția de astăzi mă voi referi la faptul că Președintele României, nu al tuturor românilor, Traian Băsescu, este un factor destabilizator în politica românească, un mare generator de crize artificiale politice și de crize sociale.

Domnul Traian Băsescu, prin intervențiile sale, contrare prevederilor Constituției și statului de drept, dorește consolidarea unei "Puteri" care să-i permită satisfacerea poftelor de "căpitan de vas", bișnițar, dorință cuantificată prin destule gesturi de cartier încadrabile la "așa vrea mușchii mei".

Stimați colegi,

Guvernul condus de domnul Tăriceanu este un guvern prezidențial, deoarece 80% dintre miniștrii sunt recomandați de Băsescu, prieteni apropiați, cumetri, rude, persoane care îi ascund lui Băsescu matrapazlâcurile, "pipițe" fără nici o valoare profesională, persoane din grupuri de interese apropiate președintelui.

Deci, poate fi numit "Guvernul lui Băsescu" condus de matelotul Tăriceanu care nu vrea să-i mai asculte ordinele și dispozițiile.

Alianța D.A., după ce a preluat puterea fără câștigarea alegerilor, prin negocieri împotriva dorinței electoratului a implementat o serie de măsuri: cota unică de impozitare 16%; creșterea accizelor și taxelor de zeci de ori; creșterea substanțială a prețurilor; scumpiri exagerate la gaze naturale, energie și la întreținere; neacordarea subvențiilor în agricultură pentru porumb și alte culturi; menținerea prețurilor la cereale și la animale la un nivel foarte scăzut; neacordarea medicamentelor compensate, care au avantajat pe ci cu venituri mari și foarte mari, respectiv clientela politică de la putere.

Pentru majoritatea populației rurale și urbane s-au înrăutățit condițiile de viață, iar economia a intrat în regres, mari dezechilibre economice suferind întreprinderile mici și mijlocii.

S-a ajuns la o sărăcie lucie, la sate și la orașe 36% dintre români trăiesc de azi pe mâine, au venituri mici din care nu știu ce să achite mai întâi: factura la gaze scumpită de 3 ori; factura la energia electrică, factura la întreținere și utilități mai mare cu 35%, sau, alimentele și medicamentele care se dau compensate mai mult la televizor.

În asta se cuantifică grija președintelui Băsescu pentru nevoile și necazurile poporului.

Studiați-l și judecați-l singuri în aceste zile când România este înecată în lacrimi, suferință și durere. Nu l-a afectat moartea celor peste 100 de oameni și faptul că zeci de mii de români și-au pierdut "agoniseala" de o viață, așa puțină cum era o casă din pământ, un animal, câteva păsări.

Stimați colegi,

Traian Băsescu și P.D.-ul nu au pierdut nici o ocazie de a demonstra că alcătuirea Coaliției a fost un eșec.

Sub influența hotărâtoare a lui Băsescu, de cum s-a instalat actuala Putere s-a străduit din plin să demonstreze că nu poate face nimic.

Cele mai multe măsuri luate de actuala Putere au fost denunțate ca imperfecte nu de către Opoziție, ci chiar de actuala Putere.

Domnul Băsescu dorește un Parlament și un Guvern dominat de P.D., partid de centru dreapta, care să-i satisfacă poftele.

Dacă e nevoie, Traian Băsescu și P.D.-ul modifică și Constituția pentru a-și realiza visul de conducător suprem.

Traian Băsescu și Boc-degețelul fac ce fac și iar încearcă să împingă lumea la urne.

De asemenea, domnul Băsescu dorește, pentru sine, Comunitatea de Informații. Directorul consilier prezidențial ce va conduce cele 7 (șapte) servicii secrete își va exercita atribuțiile sub autoritatea și controlul președintelui.

Domnul Președinte Băsescu dorește controlul asupra justiției române. Pachetul de legi, promovat de varianta cu fustă a lui Băsescu, care a adus în actuala coaliție de guvernare talibanismul isteric, conferă Ministrului justiției și președintelui Băsescu puteri depline privind eliberarea și numirea în funcțiile de conducere a magistraților, procurorilor și judecătorilor, până la cel mai înalt nivel.

Transferarea P.N.A. la Parchetul General ca un departament nu mai poate fi controlat direct de instituțiile democratice ale statului.

Actuala Putere și Președintele Băsescu intenționează să facă din P.N.A. un instrument perfect controlabil pentru interesele politice, pentru anihilarea adversarilor politici.

Când Puterea este arogantă și discreționară, doar în Parlament se mai poate coagula o "rezistență" democratică.

Guvernul și Președintele nu pot să fie încântați de existența altei puteri, mai ales că este colectivă, formată din forțe divergente și este greu să o cointeresezi. Încercările de intimidare a opoziției de actuala putere, lupta nedemocratică împotriva P.S.D., nu servesc interesele României.

Hărțuiala la care este supusă Coaliția D.A., inclusiv Guvernul de către Traian Băsescu în ideea de a-și subordona serviciile secrete, Justiția română, Parlamentul României, încalcă Constituția României și Principiile Statului de drept, creând premisele instaurării dictaturii totalitare.

Dacă la toate acestea adăugăm bâlbâielile și indeciziile Coaliției D.A. în actul de guvernare, stilul haotic de a impune taxe și impozite, scumpiri și creșteri de TVA, avem tabloul dezastrului către care este împinsă România.

    Viorel Oancea - declarație politică: O nouă meserie în nomenclator - demagogul de serviciu;

Domnul Viorel Oancea:

Declarație politică: "O nouă meserie în nomenclator - demagogul de serviciu".

Citind prin unele cărți că "meseria este brățară de aur", colegii noștri, vajnici membri P.S.D., luptă de ceva timp pentru introducerea în nomenclatorul meseriilor din România, a unei noi ocupații: demagogia.

Și parcă pentru a demonstra că au motive întemeiate să ceară aceste lucruri, au scos la înaintare un batalion de soldați, gata să apere, cu prețul bunului simț și al decenței, bruma de seriozitate în acțiune politică, rămasă pe petalele celor trei trandafiri.

Domnul Geoană, parcă pentru a acoperi cu zgomot luptele intestine ale P.S.D., a început să critice tot ce mișcă în jur: președinție, Guvern, Putere, și - din exces de zel - sau nu?! - chiar pe onorabilul său coleg Adrian Năstase.

În excesul de demagogie, critică aspru reformele Guvernului Tăriceanu, în timp ce Franco Frattini, tocmai lăuda progresele din justiție și interne, singurele sale argumente fiind scandalul și degringolada create în Parlament. Nefiind în stare să emită soluții ei înșiși, P.S.D. încearcă să găsească sprijin, mergând cu pâra la Socialiștii Europeni, demers considerat "normal" de domnul Geoană.

Un al doilea aspirant la postul creat de P.S.D. este domnul Adrian Năstase, care, lipsit de orice intenții constructive, s-a lansat într-o campanie de dezinformare, dragă lui, probabil, din perioada guvernării 2001-2004, schimbarea unor miniștri care și-au făcut treaba foarte bine, nefiind decât o fumigenă marca Năstase.

Și, parcă pentru a arăta că nu duce lipsă de oameni doritori de afirmare, P.S.D. îl lansează pe domnul senator Ilie Sârbu la atac. Acesta, sătul să-și vadă apropiații politici cercetați pentru abuzurile făcute prin județul Timiș, sare în apărarea lor, fără să vadă evidențele. Astfel că, deși Curtea de Conturi a României a constatat într-un raport de câteva sute de pagini neregulile comise de primarul orașului Sânnicolau-Mare, domnul senator vede în protejatul său un om imaculat, demn de toată lauda P.S.D.-ului.

Toate aceste acțiuni, cu care P.S.D. încearcă să acopere golul lor intern, arată - încă o dată - că singurul lucru serios pe care îl pot face este un continuu scandal.

    Valeriu Alexandru Ungureanu - declarație politică cu tema Democrația noastră cea de toate zilele!;

Domnul Valeriu Alexandru Ungureanu:

Declarație politică: "Democrația noastră cea de toate zilele!".

România se află într-un moment de cumpănă. La aproape nouă luni de "guvernare portocalie", luptele nesfârșite pentru putere și incapacitatea actualei puteri de a aduce bunăstarea, riscă să compromită sistemul democratic din această țară.

La atât se rezumă actul guvernării în România: o luptă acerbă, prin toate mijloacele, inclusiv manevre oculte împotriva P.S.D., a liderilor și reprezentanților săi. În fapt, Alianța "DA" încă mai există datorită unei singure trăsături "ideologice" comune: antipesedismul.

Aproape zilnic avem parte de lupte și vendete politice care sunt însoțite de ură, atitudine ce nu are nimic de a face cu politica modernă.

România nu este guvernată de liberali și nu este guvernată de pediști. Este guvernată de antipesediști. Singurul "merit" al actualilor guvernanți este acela că nu sunt pesediști, deși până nu demult, o parte a Coaliției de la putere aderase la ideologia celui mai puternic partid din România, și în nici un caz, nu preconiza alăturarea sa partidelor a căror culoare, în unele țări este purtată de condamnații la moarte.

Tot agitând steagul luptei împotriva așa-zisului "partid-stat", reprezentanții puterii ascund privirilor opiniei publice un fapt de o gravitate extremă: pericolul tot mai clar al apariției unei democrații mimate, al unei dictaturi incipiente, care ne apropie tot mai repede
de situația "omului-stat", a conducătorului "suprem".

Orice dictatură "respectabilă" are nevoie de legitimitate.

Legitimitatea se poate obține prin rescrierea istoriei ori de câte ori este nevoie, în funcție de circumstanțe sau prin definirea unui inamic, în cazul de față inexistent, a unei primejdii majore de care poporul trebuie apărat, de asemenea inexistentă în viața românilor și a României, ci doar în laboratoarele de propagandă ale reprezentanților Alianței "DA", care deja a legitimat, în România, P.S.D.-ul ca și inamic public nr.1, fără a avea o bază reală de susținere.

La 15 ani de la Revoluție, într-o lume în care dictatura nu mai este la modă, actuala putere mimând democrația, dar ignorând principiile democratice, urmărește instaurarea unui regim de guvernare de tip dictatorial.

Dorința nu este decât de a deține "puterea definitivă", și acest lucru a fost stabilit printr-un plan de anihilare a Opoziției politice, atât în Parlament, cât și la nivelul administrațiilor județene și locale.

Prin tot ceea ce face actuala putere, dorește cu orice preț ca România să se evidențieze prin intoleranță față de opoziție, prin încălcarea Constituției, dar și prin ignorarea criteriilor politice de aderare.

Acțiunea majoră a actualei puteri este concentrată pe schimbarea conducerii Senatului și Camerei Deputaților, în detrimentul procesului de legiferare.

Este de neînțeles, cel puțin, atitudinea Coaliției parlamentare P.N.L.-P.D.-PC-U.D.M.R., de a nu respecta prevederile art.67, 76 alin.1 și 146 litera c) din Constituția României.

În final, dați-mi voie să cred, și sper că așa și este, că în Camera Deputaților nici un deputat nu îndrăznește să nu respecte unul din principiile generale, și anume: în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, și aceasta numai și numai pentru a-și respecta propriul jurământ depus.

    Anca Constantinescu - declarație politică intitulată Demagogia fără sfârșit a Partidului Social Democrat;

Doamna Anca Constantinescu:

Declarație politică: "Demagogia fără sfârșit a Partidului Social Democrat"

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Săptămâna trecută am dezbătut și votat moțiunea intitulată "Nepăsarea", de fapt, am asistat cu toții la un episod în acțiunea "Demagogia fără sfârșit a Partidului Social Democrat. Ne-am săturat cu toții de acțiunile patetice ale P.S.D.-ului, și am impresia că s-au plictisit și dânșii, înaintând săptămânal moțiuni populiste, lipsite de substanță și de argumente.

Doamnelor și domnilor deputați,

Știm foarte bine cât de mult le pasă colegilor din P.S.D. de populația României, afectată de inundațiile de anul acesta. În fapt, ceea ce contează pentru domnii și doamnele din P.S.D. este tergiversarea dezbaterilor parlamentare pe marginea modificării Regulamentului Camerei Deputaților. Da, stimați colegi! Acesta este motivul real pentru care domniile lor au înaintat această moțiune, așa cum a înaintat-o Partidul România Mare pe cea de acum două săptămâni, și cum - cu siguranță - vor mai fi înaintate moțiuni în această sesiune parlamentară.

Și, asta, pentru că preocuparea principalului partid de opoziție din România este de a îngreuna și a discredita activitatea forului legislativ al țării. Am văzut și săptămânile trecute, vedem și astăzi că domniile lor fac apel la orice mijloace pentru a-și menține președințiile celor două Camere ale Parlamentului. Nu situația din țară îi preocupă, ci Regulamentul și președinția Camerei Deputaților.

Semnatarii moțiunii "Nepăsarea", au vrut să ne convingă că dumnealor le pasă. Vă asigur că, oricine a citit textul moțiunii, și-a creat această falsă impresie. Și, a mai înțeles că P.S.D. nu a guvernat niciodată țara în ultimii cincisprezece ani, că nu este vinovat cu nimic de dezastrul provocat de inundații, că Alianța "Dreptate și Adevăr" dirijează cicloni și alte fenomene atmosferice către România, provocând inundații.

Poate, tot Alianța "DA" o fii trimis și uraganele Katrina și Rita, în Statele Unite. Cine știe? Oare așa este?!

Atunci, stau și mă întreb, dacă dumnealor le pasă, oare cine a reușit performanța de a construi în ultimii patru ani poduri care la prima ploaie sunt luate de ape? Acele poduri inaugurate cu fast, culmea, tocmai înaintea campaniei electorale.

Oare cine a construit - și pe bani grei, doamnelor și domnilor, vă asigur - cea mai proastă infrastructură feroviară și rutieră, pe care în cea mai mare parte trebuie să o refacem astăzi?

Cine te-ar mai crede că-ți pasă, dacă ridici diguri și baraje de protecție a localităților de cea mai proastă calitate, cu firmele clientelei partidului? Oare cine s-a lăudat în campanie cu aceste împliniri mărețe?

Bănuiți, cumva, doamnelor și domnilor, cu ce guvernare seamănă cea caracterizată de mine? Nu aveți nici măcar cea mai vagă idee? Să vă ajut, stimați colegi, din P.S.D. Cine a construit pe banii cetățenilor și cu firmele partidului peste 400 săli de sport, care nu numai în situație de calamitate, dar și la cea mai mică ploaie se transformă în bazine de înot? Ei, cred că acum știți despre ce este vorba. Este vorba despre guvernarea P.S.D., stimați colegi! Și concluzia pe care o poate trage oricine, este că firmele P.S.D. lucrează prost și extrem de scump. Din nefericire, consecințele acțiunii acestora se văd de-abia astăzi.

Domnilor inițiatori, cred că sunteți de acord că anul 2005 a fost un an deosebit, cu precipitații record în unele zone ale țării, și că oricare ar fi fost ministrul Mediului, în această perioadă, fără o infrastructură solidă și un plan de acțiune anterior, nu ar fi putut ține piept intemperiilor vremii.

Or, infrastructura de îndiguire și protecție împotriva inundațiilor, acolo unde a existat, fie a fost construită prin "grija" P.S.D.-ului, în cele mai proaste condiții tehnice, fie are o certă uzură fizică, care nu a fost remediată niciodată.

Cât privește strategia și planul de acțiune împotriva dezastrelor, ele au lipsit cu desăvârșire din prioritățile P.S.D., deși, le amintesc, domnilor inițiatori, că și în perioada guvernării dumnealor, au existat inundații în fiecare an, în fiecare colț al țării.

Este și firesc că ele nu reprezentau o prioritate pentru baronii locali ai P.S.D., căci bani au existat, slavă Domnului! Însă, fondurile destinate acestor proiecte, nu au făcut decât să îngrașe conturile domniilor lor.

Mai mult decât atât, văd cum această grijă falsă a făcut din inițiatori, adevărați meteorologi de serviciu. V-ați greșit profesia, domnilor de la P.S.D.!

Stimați colegi,

Permiteți-mi să vă prezint și eu o altfel de prognoză, extrem de sumbră pentru cei de la P.S.D.: în următorul interval de timp vom avea o ploaie torențială de moțiuni, fie de la P.S.D., fie de la P.R.M. Toate aceste moțiuni vor cădea, însă, deoarece vântul cu care va sufla Coaliția va fi extrem de puternic.

Vă asigur, de asemenea, că vremea se va răci deosebit de mult pentru baronii locali care și-au permis să cheltuiască banii publici în interes personal sau în interesul partidului care i-a protejat, și încă îi mai protejează!

    Viorel Pupeză - declarație politică: De ce nu-i plac lui Flutur trandafirii?;

Domnul Viorel Pupeză:

Declarație politică: "De ce nu-i plac lui Flutur trandafirii?"

Viața fluturilor este pe cât de strălucitoare pe atât de scurtă. Acestea sunt insecte cu metamorfoza completă, de la stadiul de larvă sau omidă, se transformă în nimfă sau crisalidă, apoi în fluture. Fluturii au o durată de viață foarte diferită, în medie una sau două luni. Dar unele specii, chiar politice, pot trăi un an, în timp ce altele nu depășesc câteva ore. Culorile lor vii îi ajută să-și găsească un partener, fie el de guvernare, sau îi avertizează pe dușmanii lor că nu sunt comestibili. Deseori se nasc, trăiesc și mor în același loc. Acestea ar fi doar câteva dintre elementele de viață ale unui Flutur ...

Dar ce se întâmplă când unul dintre ei, Gheorghe Flutur, ajunge la Putere, prin diverse mijloace, într-o țară democratică? În loc să fie preocupat de soarta agriculturii românești în perspectiva europeană, de viața grea a țăranului român ce se va trezi, dintr-o dată, fermier european, în loc să facă tot ce stă în atribuțiile unui ministru cu greutate, el nu poate dormi de grija Partidului Social Democrat.

Venit la Bistrița de dragul confraților din teritoriu, ce-și alegeau noile structuri de conducere, domnul Flutur s-a trezit vorbind nu despre programul de guvernare (poate nu avea nimic de zis), nu despre necesitatea armoniei în Coaliție, sau chiar în sânul Partidului Național Liberal, ci despre P.S.D.

Să nu minimalizați puterea P.S.D., sunt zone în țară unde P.S.D. nu a fost atins nici cu o floare", spunea domnul Flutur, supărat că încă mai trăim, chiar dacă nu așa de bine după cum a promis electoratului. Nu ne-am speriat nici când a fost mai greu, darămite de atingerea unui flutur care face politică de larvă, fie el cât de mare!

În ceea ce privește celelalte metafore folosite, îi sugerăm să se uite în ograda proprie după "corupți, baroni, șmecheri și vrajbă", pentru că și asociate cu P.N.L. pot deveni pleonasme.

Domnule Flutur, nouă nu ni s-a făcut dor de Putere. Ni s-a făcut dor de o guvernare competentă, responsabilă, așa cum merită poporul ce ne-a acordat votul de încredere. Noi nu ne "cățărăm" prin orice mijloace, ca să ajungem unde am fost. Pe noi poporul ne-a votat, nu ne-a "negociat" funcțiile prin diverse cârciumi numite generic "culisele politicii".

Îndemnul de luptă "să cosim trandafirii din rădăcină", poate fi considerat unul cu tendință dictatorială. Știm că aveți aptitudini în acest sens, doar le-ați demonstrat atât la propriu, cât și la figurat, după principiul "radem tot". Dar, aveți grijă, să nu vă înțepați!"

Dacă nu știți ce înseamnă democrație politică, vă spunem noi. Astfel de declarații încearcă să reducă rolul Opoziției din Parlament și chiar din viața politică a țării. Remarc faptul, și nu numai eu, că în loc să mergem înainte, mergem înapoi, poate spre 1989, ori până în 1946 sau până în 1938. Este un fapt de domeniul evidenței locale că, agățându-se cu disperare de Putere, actualii guvernanți fac eforturi (la fel de disperate) să elimine din jocul de forțe al democrației exact Opoziția.

Se sfidează, astfel, sistematic și deschis, înseși principiile fundamentale ale democrației, legile statului de drept. Oricât ar fi de rudimentare procedeele abuzive ale actualei Puteri, oricâtă ură viscerală ar pune guvernanții de azi în furia lor oarbă împotriva membrilor și simpatizanților Opoziției, trebuie pornit de la premisa că "nu există democrație fără pluralism politic". Opoziția reprezintă nu doar o alternativă la guvernare, nu o potențială "sabie a lui Damocles", mânuită de "forțe malefice" asupra capului Puterii.

Poate, domnule Flutur, ați uitat că, în democrație, Opoziția este un instrument al suveranității populare, la fel de important ca și guvernarea. A suprima Opoziția, înseamnă să suprimi suveranitatea poporului, asta și dacă nu luăm în calcul faptul că P.S.D. a câștigat alegerile parlamentare în 2004.

Domnule Flutur, dacă nu vă plac trandafirii din ograda noastră, nu-i nici o problemă! Dar ce vă faceți cu cei din ograda Puterii?!

    Mihai Adrian Mălaimare - declarație politică cu titlul Kilometrul zero;

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Declarație politică: "Kilometrul Zero".

Am aflat, fără prea mare greutate, că imaginea din filmul american era corectă de fapt: undeva, pe o plajă pustie, undeva la malul unui ocean cu o culoare ciudată, ieșea din pământ o mână uriașă cu o torță. Era Statuia Libertății după un cataclism nuclear. O societate bogată, puternică, ajunsese să se distrugă pe sine, să se transforme în însuși opusul ei și al victoriilor sale, izbutise, nimeni nu mai știa cum, să ajungă acolo de unde plecase, adică la zero.

Județul Botoșani- un spațiu fabulos, în care au germinat mințile cele mai strălucite ale geniului românesc: Enescu, Iorga, Eminescu, Luchian.

Nicăieri nu păreau a fi mai definitive, mai eterne, frumusețile lumii și ale sufletului, nicăieri nu se găseau mai splendide echivalențe umane ale geniului naturii însăși. Poetul, Muzicianul, Istoricul, Pictorul au năvălit în lume trăgând după ei seva miilor de generații anterioare, cunoștințele și clipele de liniște ale milioanelor de ochi care au privit de-a lungul istoriei cerul, încercând să înțeleagă mersul stelelor și destinelor umane.

Au dus în lume, pe unde i-au purtat pașii, vești despre frumusețea locurilor de care nu s-au putut despărți nici o clipită, convinși că tot ceea ce se petrecea cu ei era, în primul rând, pentru ca acasă, celor care rămăseseră să trudească și să privească mai departe cerul, să li întâmple și lor clipe de bucurie și liniște și împăcare.

Am petrecut 4 ani ca deputat de Botoșani și am văzut câte în lună și-n stele, dar nu am putut scăpa nici o clipă de sentimentul că privesc, iar și iar, imaginea aceea înfiorătoare din filmul american.

O planetă a maimuțelor am văzut, a unor maimuțe care erau fie cinice, conducând gipuri și zidindu-și căsoaie mitocănești, prin dimensiune și lux, fie tragice prin sărăcia și mizeria desăvârșită în care trăiau.

Copii bolnavi de sida, azvârliți sub copaci și cu o plasă pusă pe față, ca să nu-i mănânce muștele, copii îmbătați cu bună știință ca să nu plângă și să ceară de mâncare, familii întregi încălzindu-se cu "tizic" - un carburant făcut din balegă și paie - și trăind într-o duhoare de grajd împuțit, copii mergând câte 15 kilometri pe jos până la școală, școli dărăpănate, școli fără nici o carte în bibliotecă, oameni mărunți și învârtindu-se jalnic în lumea lor măruntă și fără strălucire.

Undeva, într-un sat cu nume predestinat, Mănăstirea Doamnei, o familie încearcă să ia totul de la capăt și să trăiască în demnitate rezistând tuturor tentațiilor și, mai ales, slăbiciunilor.

El, român.

Ea, țigancă.

El, repudiat de românii lui.

Ea, dușmănită de țiganii ei.

El și ea au fugit de toți, și de românii lui, și de țiganii ei, într-un sat cu numele Mănăstirea Doamnei, și și-au zidit un fel de adăpost cât o unghie, în care au apărut, rând pe rând, patru copii, nepoții românilor și țiganilor lor.

El a plecat să muncească, să câștige câte ceva, ea spăla și călca, spăla copiii, spăla rufele și mesteca pământul, făcând chirpici, ca să-și construiască o casă. Trei dintre copii, cei mai mărișori, merg la școală. Nu stau de pomană, nu cerșesc, nu urlă. Merg la școală, sperând, probabil, că acesta este drumul pentru a putea ieși din mizeria vieții lor de până acum.

Acesta este, acesta este cu adevărat, dar, în timpul acesta, niște mizerabili se plimbă în gipurile lor mitocănești, își arată cu nerușinare ghiulurile de proști sadea și trec prin viață dărâmând statuia tuturor libertăților și dreptăților din lume.

Unde te trezești?

Unde speri că ești?

În țara Muzicianului, a Poetului, a Istoricului, a Pictorului?

Nu. Ne aflăm în țara maimuțelor, care văd cu stupoare că se află abia la kilometrul zero, după ce au mers cu toate vitezele, aiurea, fără nici un orizont, fără nici o direcție.

Splendoarea despre care au vorbit pentru eternitate și Pictorul, și Poetul, și Istoricul, și Muzicianul, nu este apărată decât de copiii care se încăpățânează să meargă la școală, în speranța vană că românii și țiganii se vor învrednici să pună mână de la mână să toarne o amărâtă de temelie pentru mia de chirpici care au distrus picioarele țigăncii și sufletul românului încăpățânat să nu cedeze.

În cei patru ani de deputăție, am văzut multe lucruri care mi-au crestat inima, dar mândria celor care și-au înfruntat destinele și neamurile și obiceiurile lor prostești, și răutatea oamenilor de rând, și prostia oamenilor de soi, are darul de a mă face și pe mine să rezist și să cred că speranța nu poate fi călcată în roțile mitocănești ale gipurilor burduhoșilor năclăiți în sudoarea de a scrie: o-i, oi, și de a da, cu această genială propoziție pentru cerebelurile lor minuscule, lecții de demnitate, cinste și curaj.

La Mănăstirea Doamnei, o familie încearcă să strige, aidoma eroului din acel memorabil film american: nemernicilor, ați distrus lumea!

    Iulian Claudiu Manda - intervenție cu titlul O iubire alb-albastră;

Domnul Iulian Claudiu Manda:

"O iubire alb-albastră"

Din 1964, anul în care Universitatea Craiova a promovat în Divizia A, toate cele 41 de începuturi de campionat au fost promițătoare, dar nici unul nu se compară cu ultimul debut. Acesta din urmă are o miză foarte importantă - revenirea în primul eșalon competițional.

Acesta este principalul obiectiv al clubului fanion al oltenilor, după o lungă perioadă în care echipa se bătea pentru titlul de campioană sau pentru Cupa României. Aceste clipe nu au fost puține, ei câștigând de patru ori titlul de campioni ai României și de șase ori Cupa României.

Universitatea Craiova s-a dovedit o deschizătoare de drumuri atunci când devenea prima echipă studențească din Europa care câștiga un campionat intern sau atunci când devenea prima echipă de club din România care a rupt barierele și a asaltat piscul ierarhiilor europene, cumva surprinuzător, o provincială lipsită de sprijinul familiei Ceaușescu. Idolatrizarea echipei a creat un fenomen de masă și imortalizat în memoria microbiștilor sub numele sugestiv de "Craiova Maxima". Formația din Bănie rămâne în istoria fotbalului românesc drept prima echipă care a reușit în perioada postbelică să se califice în semifinalele unei competiții internaționale.

Universitatea Craiova nu este doar o echipă de fotbal, ea este o stare de spirit, un simbol, un ideal. Asta e Craiova!

După o retrogradare în eșalonul secund al fotbalului românesc, Universitatea Craiova reușește să se reorganizeze dând speranțe suporterilor înfocați care la fiecare meci iau cu asalt tribunele templului fotbalistic oltean "Ion Oblemenco".

Rezultatele favorabile ale acestui început de campionat, din șase meciuri disputate, oltenii reușind să le câștige pe toate fără să primească nici un gol și marcând 12, vin să întărească declarațiile conducătorilor olteni de a reveni în Divizia A și de a forma o echipă competitivă pentru viitorul sezon.

Andrei Ionescu are 17 ani și se spune despre el că va fi noul Balaci. Căpitanul Mădălin Ciucă nu e încă Ștefănescu, dar ar putea deveni un fundaș central bun. Dănănae nu e Negrilă, însă e peste Buhuș, soluția de pe flancul drept cu care oltenii s-au dus în "B".

Nici irakianul Jaber nu e Cămătaru, nici Daniel Orac nu e Cîrțu, și nici Săceanu, pilonul liniei de mijloc, nu e Donose. Dar, luați în parte, fiecare înseamnă mai mult decât soluțiile costisitoare cu care s-a retrogradat.

Rezultatele Universității de până acum dovedesc încă o dată, dacă mai era nevoie, că oltenii sunt ambițioși și nu se lasă doborâți și în situația în care sunt nevoiți să joace în divizia inferioară a fotbalului românesc.

S -a dovedit că uneori este nevoie de un pas în spate pentru a te reorganiza și a putea reveni în forță acolo unde îți este locul. "Ce nu te omoară te întărește" lucru ce pare să fie valabil și pentru echipa favorită a oltenilor.

Propunându-și promovarea, conducerea clubului Universitatea Craiova încearcă până acum cu succes realizarea acestui obiectiv. Ulterior se urmărește achiziționarea a trei-patru fotbaliști de valoare lângă nucleul de acum, pentru ca Universitatea să aibă un loc care, astfel completat, să fie între primele patru din țară. Un alt obiectiv este și realizarea unei baze sportive pentru copii și a unui stadion propriu pentru Universitatea, la fel ca în Occident, fără pistă, cu o capacitate de 25-30 mii de locuri.

Aceste planuri trebuie susținute și încurajate de toți suporterii olteni, pentru că ele au un numitor comun, și anume renașterea Universității Craiova și revenirea la ceea ce a fost cândva "o iubire alb-albastră".

În numele craiovenilor, felicitări echipei și conducerii clubului, dar nu în ultimul rând suporterilor care au arătat că spiritul fotbalistic oltean va dăinui și va fi respectat de orice adversar.

    Doina Micșunica Drețcanu - intervenție intitulată Un pas înainte, doi pași înapoi;

Doamna Doina Micșunica Drețcanu:

"Un pas înainte, doi pași înapoi"

A venit și ziua în care plecarea în spațiul Shenghen nu mai este o problemă pentru majoritatea românilor. Cu puțin efort, poți să faci rost de 300 de euro, suma minimă necesară pentru a ieși din țară. Cunoștințe sunt peste tot: vecinul Ion din Spania, cumătrul Gică din Italia, verișorul Vasile din Germania. Nu e nici o problemă pentru ei să piardă câteva zile pentru a legaliza o invitație. Cu atât mai puțin să garanteze bunele intenții ale persoanelor invitate, care se vor întoarce în România. Teoretic, ordinul ministrului administrației este să faciliteze condițiile de ieșire din țară. Dar noi, românii, am fost obișnuiți cu practica asta. Nu cred că a uitat cineva care erau condițiile la ieșirea din țară până în anul 1990. De atunci, nu au trecut decât 15 ani.

Din anul 2002, românii s-au bucurat de libertatea de a călători în spațiul Shenghen fără vize. Guvernarea PSD a marcat atunci un pas important în construirea democrației, obținând dreptul la libera circulație a românilor. După alegerile din anul 2004, odată cu declararea axei Washington-Londra-București, s-a zvonit că se vor ridica vizele pentru Marea Britanie și Statele Unite ale Americii. Bucuria a fost scurtă. Guvernarea Aianței a decis că românii nu merită să iasă liberi nici măcar în spațiul Shenghen.

După cum ne-am obișnuit, pentru Alianța D.A. un pas înainte înseamnă trei pași înapoi: un pas înainte pentru agențiile de turism care vor profita din plin de aceste noi reglementări, trei pași înapoi pentru românii dornici să petreacă câteva zile în spațiul european.

Românii care vor reuși să "evadeze" din România se pot aștepta la orice la întoarcerea în țară, chiar și la redactarea unui "jurnal" de călătorie. Se pare că așa vede guvernarea actuală drumul spre democrație.

    Bogdan Liviu Ciucă - intervenție referitoare la Votul uninominal;

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

"Votul uninominal"

Se vorbește în ultima vreme despre necesitatea lansării unei inițiative de înlocuire a actualului mod de scrutin din România cu scrutinul majoritar uninominal. Se face confuzia între termenii de "vot" și "scrutin". Votul este mai degrabă o noțiune teoretică, care reprezintă manifestarea opțiunii unei persoane într-o anumită privință (în general când este vorba de alegerea unor reprezentanți) atunci când are de ales între mai multe variante. Votul poate fi deschis, secret, prin corespondență, obligatoriu etc., însă nu poate fi uninominal. Scrutinul este o noțiune ce definește un act politic, acela de a vota, iar modurile de scrutin reprezintă diferite modalități de prelucrare a voturilor depuse, în urma acestor prelucrări apărând rezultatul votului.

Modul de scrutin adoptat de o țară este o garanție pentru o activitate politică corectă și eficientă. Puterea unei țări este dată de o combinație între o economie puternică și un sistem politic decent (nu ideală). De cele mai multe ori sistemul în vigoare într-o anumită țară este menținut în funcție numai de către tradiție și de faptul că a dat rezultate mulțumitoare. A încerca să-l schimbi poate însemna în cazul unei țări care merge bine o inițiativă care poate duce la dezastru sau la întărirea democrației în țara respectivă. În cazul unei țări care merge prost, (România) sau care nu merge atât de bine cât ar trebui se poate schimba modul de scrutin, pentru a vedea dacă acesta era de vină pentru situația țării respective.

Opiniile vehiculate până acum în mass-media românească nu reprezintă nici un dezavantaj al scrutinului majoritar uninominal, ele sunt în general de un entuziasm nemărginit. Unele persoane chiar socotesc că ar trebui să se înceapă de urgență o inițiativă de schimbare a actualului mod de scrutin, care ar purta toată vina pentru comportamentul unora dintre politicienii români față de cei cărora ar trebui să le reprezinte interesele.

Scrutinul uninominal apare într-o lumină favorabilă în opinia multora, pentru că i-ar face pe reprezentanții aleși în Parlament să răspundă prompt la cerințele electoratului lor. Acest sistem va reabilita relația dintre cel ales și cel care alege pentru o mai bună înțelegere.

Noi, reprezentanții P.C., am depus un proiect de lege în acest sens, care prevede introducerea scrutinului uninominal, pentru care am demarat o acțiune de strângere de semnături de la cetățeni, pe care le-am depus odată cu inițiativa.

    Constantin Traian Igaș - intervenție cu titlul Sprijin pentru Moneasa;

Domnul Constantin Traian Igaș:

"Sprijin pentru Moneasa"

Doamnelor și domnilor deputați,

După cum se știe, de-a lungul ultimilor ani care s-au scurs, turismul românesc a beneficiat de foarte puțină atenție din partea celor de la guvernare care, printre alte preocupări decât cele care se impuneau, au avut printre obligațiile impuse de statut, și pe cele de identificare a unor căi de dezvoltare a turismului românesc. Într-o situație gravă s-a aflat o foarte lungă perioadă de timp și turismul montan între care îl regăsim și pe cel arădean. Când ne referim la turismul montan arădean, ne referim cu precădere la Stațiunea Moneasa, o stațiune balneo-climaterică de interes național pe care o localizăm pe valea pârâului ce dă numele stațiunii, la poalele Munților Codru Moma.

Cu toate că oferă numeroase beneficii, printre care enumărăm: izvoarele minerale hipotermale (cu temperaturi de aproximativ 25 grade Celsius), bicarbonate, sodice, hipotone, aerul puternic ionizat negativ datorită vegetației abundente și cu efecte benefice asupra sistemului nervos sau climatul cu ierni blânde și veri răcoroase cu efect fortifiant de curățenie, stațiunea nu a mai beneficiat de nici un fel de sprijin din partea Guvernului, în ultimii ani, ajungând astfel pe o curbă descendentă atât în privința condițiilor pe care le oferea, cât și implicit al numărului de vizitatori care-i treceau pragul. Atât hotelurile existente în stațiune, cât mai ales numeroasele vile cuprinse în circuitul turistic au atins odată cu trecerea timpului grade foarte puțin ridicate de dezvoltare, mulți dintre cei care o mai vizitau spunând despre ea că e în stadiul de ruină. Iată deci, cum au reușit guvernele postdecembriste că "prețuiască" bunuri ce ne-au fost date de Dumnezeu, bunuri ce ne-au fost date pentru a le transmite și noi mai departe celor care au atâta nevoie de ele, dar care din nou au fost utilizate în scopuri personale și, ce este mai grav, fără a găsi absolut nici un vinovat. Un lucru însă a fost clar pentru toată lumea: ceea ce s-a întâmplat în stațiunea Moneasa a fost de-a dreptul un jaf, și nu unul de mici proporții.

Datorită însă unor oameni de afaceri responsabili, în ultima vreme au început investițiile pentru ca stațiunea să renască "din propria-i cenușă". Cei care-i trec deja pragul, pot sesiza diferențe între ceea ce a ajuns și ceea ce se încearcă a deveni.

Trebuie însă să evidențiez preocupările din ultimele luni ale Consiliului Județean Arad care, în cadrul Programului PHARE 2003 Coeziune Economică și Socială, a reușit întocmirea unui proiect în valoare de aproximativ 3 milioane de euro, și declarat recent câștigător, printre puținele din țară care au reușit acest lucru.

Proiectul vizează în totalitate modernizarea stațiunii Moneasa. Se impun însă investiții majore în primul rând în infrastructură, pentru ca Moneasa să devină neîncăpătoare pentru turiști. Proiectul mai vizează și modernizarea terenului de sport care se dorește a fi unul multifuncțional și care va fi dotat cu o sală de forță ultramodernă, va fi construit un centru de informare turistică și prim ajutor în Munții Codru Moma pentru doritorii de turism montan. Modernizări vor fi aduse și sistemului de alimentare cu apă și canalizare din stațiune, drumului județean 792 B și vor fi amenajate toate parcurile din stațiune.

Iată deci că, având dorința de a realiza lucruri utile se vor realiza multe pe plan local. Totul e însă să ai omul potrivit, la locul potrivit.

Se cuvine să mulțumim pentru aceste realizări tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui proiect, în mod deosebit domnului Gheorghe Seculici, care în perioada în care a deținut funcția de vicepremier a fost mereu preocupat de sprijinirea județului Arad, precum și președintelui Consiliului Județean Arad, domnul Iosif Matula, pentru că a dus la bun sfârșit un proiect atât de interes local, cât și de interes național.

    Marin Diaconescu - declarație politică cu titlul Câtă nepăsare, atâta neputință;

Domnul Marin Diaconescu:

"Câtă nepăsare, atâta neputință"

Stimați colegi,

Știind că ați respins cu majoritate de voturi moțiunea prezentată de PSD, am reluat lectura acesteia pentru a înțelege unde am greșit și pentru a vă înțelege punctele de vedere asupra acestui subiect.

Vă mărturisesc că am încercat să nu fiu ancorat într-o poziție partizană cu orice preț, obtuză doctrinar. Am încercat să vă înțeleg ca oameni, plecând de la ipoteza că nimeni nu este rău intenționat și numai diferit informat.

Vă mărturisesc, cu durere, că nu am reușit să vă înțeleg.

Vedem cu toții aceleași fenomene, suportăm cu toții aceleași nefericite măsuri, sau lipsa acestora și, cu toate acestea, deși vă atragem atenția asupra acestora, Domniile voastre, conform struțului, vă ascundeți capul în paginile regulamentelor, continuați aceeași dispută sterilă pentru schimbarea președinților celor două Camere și în timpul acesta țara se scufundă în apele ploilor, dar și al nepăsării sau neștiinței celor numiți să gestioneze administrația.

Sunt mii de hectare de culturi acoperite de ape, sunt mii de case dărâmate, mii de animale plutesc moarte pe fostele ulițe ale satelor, iar oamenii ... ce să mai vorbim de oameni! În afara unor corturi militare în care sunt cazați, autoritățile dau declarații sforăitoare, organizează comisii, comiții și comitete, consideră că "se va face, se vor lua măsuri, poate ..., mai vedem ..., mai analizăm ...

Dacă această stare existentă nu se numește nepăsare, nu știu, zău, cum ar putea fi numită altfel!

Desigur, inițiativa moțiunii a aparținut PSD! Dar, oare, numai apartenența politică poate duce la această orbire, sper temporară, a colegilor noștri parlamentari?

Încercați să depășiți comandamentele de partid și încercați să fiți, înainte de toate, români, oameni cărora le pasă de vecinii lor, de oameni cărora le pasă de semenii lor încercați de necaz.

Încercați să nu mai dați vina politică pe "ceilalți", mereu "ceilalți", de parcă am face parte din alt popor ...

Fiți români și încercați să priviți durerea din ochii copiilor rămași fără casă, din ochii mamelor care nu le pot oferi acestora o masă caldă, din ochii țăranilor rămași fără recolte ...

Sper ca apartenența politică diferită să nu ducă la extirparea filonului de omenie din sufletele noastre și să putem analiza obiectiv, uman, situația dezastruoasă din țară ...

Domniile voastre, Stimați colegi ai Alianței, ai PUR-ului și UDMR-ului, cei care susțineți actualul Guvern, sunteți mulțumiți de starea actuală de lucruri, sunteți mulțumiți de modul în care autoritățile își fac datoria? NU aveți nici un reproș față de modul în care acționează reprezentanții voștri în administrația locală?

Vă reamintesc că ciclul electoral românesc durează patru ani, dintre care doi au trecut deja.

Acești cetățeni care astăzi își usucă puținele haine pe care le mai au, pe scândurile gardurilor și își privesc neputincioși copiii care le cer manuale, caiete sau uniforme, uscate cel puțin, sunt cei care vor vota la următoarele alegeri.

Iar acești oameni care astăzi așteaptă venirea iernii ca pe un blestem personal, vor veni, vă asigur, la vot.

    Ioan Țundrea - intervenție având subiectul SOS-ul producătorilor și exportatorilor de lemn;

Domnul Ioan Țundrea:

"SOS-ul producătorilor și exportatorilor de lemn"

Domnule ministru,

Vă adresez sesizarea mai multor agenți economici, producători și exportatori de cherestea din județul Caraș-Severin, dar și din alte județe, care reclamă efectele unui control întreprins în portul Constanța, de către Corpul de control al ministrului privind modul de respectare a H.G. 427/2004.

Sesizările primite reclamă că pentru o anumită cantitate de cherestea s-au întocmit procese-verbale de confiscare, fără respectarea legalității. Pentru cea mai mare cantitate de cherestea, majoritatea de fag, ce are avize de însoțire, se invocă greșeli nesemnificative de întocmire, organele vamale neeliberând permise de încărcare, motivându-se și dispoziția verbală a organului de control.

Aceiași producători afirmă că s-a creat un blocaj, fiecare parte aruncând răspunderea asupra celeilalte, în timp ce marfa se degradează, apărând și disfuncționalități în derularea contractelor. Inerent au apărut pierderile financiare pentru exportatori, dar și pentru întreprinderile mici și mijlocii prelucrătoare de lemn.

În plus, pentru cheresteaua de fag situația este și mai dificilă, deoarece cererea pe piețele externe este din ce în ce mai redusă și, evident, dacă se menține acest blocaj, principalii importatori se vor îndrepta spre țările vecine.

În această situație, producătorii și exportatorii vă adresează solicitarea și sprijinul în soluționarea acestei probleme. Clarificarea cât mai urgentă a situației create în port, conform preevederilor H.G. 427/2004, art.16, pct.b, ar duce la evitarea degradării mărfii și continuarea activității producătorilor.

Cu considerație.

    Marin Diaconescu - intervenție cu titlul Salvați România cât mai e timp!;

Domnul Marin Diaconescu:

"Salvați România cât mai e timp!"

Stimați colegi parlamentari,

Cunoașteți cu toții starea dramatică în care se află multe localități datorită calamităților naturale care au avut loc în țara noastră, începând cu primăvara acestui an. Specialiștii meteorologi sunt de acord că atât cantitatea de apă căzută pe metru pătrat, cât și întinderea teritorială a acestor fenomene naturale deosebite, precum și amploarea distrugerilor provocate, sunt fără precedent în istoria recentă a României.

Bunul simț comun al poporului român a găsit răspunsul acestui șir negru de nenorociri: Dumnezeu și-a întors fața de la noi!

Domnilor parlamentari, reprezentanți ai actualei Puteri care conduceți România,

Întoarceți-vă fața spre popor și ascultați glasul înțelepciunii măcar acum în ultimul ceas!

Ați forțat regulile democrației pentru a trece puntea subțire care vă despărțea de Putere și ați semnat un Pact imoral, ați încălcat reguli pe care singuri vi le-ați impus, ați luat măsuri pe care, anterior, le considerați ilegale ...

Domnilor, care ocupați, temporar, scaunele Guvernului, înțelegeți odată, semnele pe care le primim de un an de zile și puneți interesele României mai presus de interesele politice!

Dați-vă demisia și redați liniștea poporului român!

Dați-vă demisia și salvați România!

Încă mai este timp!

    Petre Ungureanu - despre calomniatorul procuror general și o demisie de dezonorare;

Domnul Petre Ungureanu:

Stimați colegi din Coaliție și domnilor deputați din opoziție,

Există demisii care pot salva onoarea celui în cauză, aceste demisii fiind impuse de situații de impas, îndeobște neimputabile demisionarului.

În atari situații, demisia se constituie într-o dovadă certă a demnității și onoarei unei persoane și se numește demisie de onoare. Mai există însă situații în care demisia este impusă de acte dezonorante, ivindu-se astfel o stare de incompatibilitate între respectiva persoană și funcția ocupată.

Fără îndoială că, în asemenea cazuri, demisia este una a dezonoarei, dar nu dezonorantă.

Concret, procurorul general al României, deranjat de o critică banală formulată de un deputat, găsește de cuviință că acesta trebuie pus la punct, drept pentru care afirmă, într-o conferință de presă că acel deputat este cercetat penal într-unul din cele 22 de dosare de mare corupție aflate pe rolul Parchetului General și care vizează foști și actuali parlamentari. În acest fel, domnul Ilie Botoș l-a înfățișat opiniei publice pe domnul deputat Dragoș Ujeniuc ca pe un infractor cercetat penal pentru fapte de mare corupție.

Numai că, verificările au evidențiat că, în dosarul respectiv este vorba de o anonimă referitoare al nemulțumiri privind activitatea unor magistrați din Giurgiu, precum și la unele manevre ale avocatului Ujeniuc pentru obținerea unor soluții favorabile în anumite cauze. De asemenea, s-a mai aflat că, în acel dosar cu nr. 750/P/2005, nici măcar nu a început procesul penal, astfel încât deputatul-avocat nu are nici o calitate procesuală, lucrările în cauză având caracter de verificări preliminare.

Este greu de înțeles cum a putut procurorul general să eticheteze un parlamentar ca fiind cercetat penal - deci infractor - pentru acte de mare corupție și aceasta în fața întregii țări, în direct pe posturile naționale de televiziune, precum și în presa scrisă centrală, fără ca acel deputat să aibă calitate procesuală penală.

Nu am nici o îndoială că ne aflăm în fața unei flagrante încălcări a legii, legate de infracțiunea de calomnie. Am înțeles de la colegul meu, Dragoș Ujeniuc, că nu va formula plângere împotriva calomniatorului și, de aceea, cred că deputatul i-a lăsat procurorului general calea liberă de a-și retușa onoarea prin demisie.

Numai că demisia este impusă de un act dezonorant, motiv pentru care nu poate fi vorba decât de o demisie de dezonorare.

    Ion Dumitru - despre tributul pe care îl plătește poporul pentru demagogie, aroganță, dispreț...;

Domnul Ion Dumitru:

Unde este prosperitatea pe care o tot promitea actuala putere? A zburat, spre țările calde, odată cu păsările călătoare!

Pare de-a dreptul incredibil să vezi acum, în anul unu de după Alianță, români care, în perioada 2000-2004, se înghesuiau prin magazine să-și achiziționeze centrale termice de apartament, că vor să renunțe la confort. Îi înconvoaie nevoile, viața, prețul la energie electrică, petrol.

Și prețul la gazele naturale s-a rostogolit ca o stâncă, strivind bugetele românilor. În epoca portocalie, cetățenii depun cereri la societățile de termoficare pentru a se rebranșa la sistemul centralizat. Schimbă binele cu răul.

Reversul sintagmei "Să trăiți bine!", în iarna 2005-2006, este "Să înghețați bine!".

Tributul pe care îl plătește poporul pentru demagogie, incompetență, aroganță, dispreț este mare. Zâmbetele celor puși în capul bucatelor nu mai înveselesc pe nimeni. Glumele puterii s-au transformat în suferință. Să râzi lângă un om care plânge că și-a pierdut munca de-o viață și să încerci să-l îmbărbătezi cu un banc, este jalnic.

Ăștia să fie, oare, conducătorii pe care și-i doresc românii?

    Gheorghe Chiper - exprimarea dezamăgirii față de promisiunile amăgitoare de protecție socială;

Domnul Gheorghe Chiper:

Vă rog să-mi permiteți ca, de la tribuna Camerei Deputaților, să transmit prezenta declarație politică, în fapt, propria dezamăgire și indignare către cei care s-au instalat în fruntea Guvernului României cu promisiuni amăgitoare de protecție socială, dar care, iată, nu sunt în stare nici să mențină sistemul instituit de guvernarea precedentă în acest domeniu, "reușind" - fapt fără precedent după 1990 - să renunțe la unele forme de ajutor și sprijin financiar pentru cei care tranziția atât de mult prelungită nu le-a putut asigura venituri pe măsura creșterilor de prețuri și tarife la produse și servicii publice de absolută necesitate.

În mod concret, am în vedere când fac aceste afirmații:

  1. diminuarea subvenției cu 30% pentru acoperirea diferențelor de preț la energia termică livrată populației;
  2. reducerea cuantumului ajutoarelor sociale pentru unele categorii de populație, concomitent cu creșterea prețului gazelor naturale, combustibililor și energiei electrice.

Nu trebuie neglijat, însă, faptul că și subvențiile pentru agricultură, care sunt tot o formă de protecție, un sprijin financiar necesar la scară socială, pentru circa 40 % din populație, au fost drastic diminuate încă din acest an pentru o serie de acțiuni l suportarea a 30 % din prețul semințelor - formă de sprijin de asemenea neexistentă din acest an în sistemul de subvenții agricole.

Am putea continua această serie a regreselor pe plan social cu efectele deosebit de negative ale măsurilor de recalculare a pensiilor - prin care, se știe, s-au sistat în acest an, indexările în funcție de creșterile de prețuri și tarife, deși așa cum rezultă din datele comunicate, cea mai mare parte a pensionarilor nu primesc, în urma acestor recalculări, nici un fel de majorări sau primesc unele nesemnificative, incomparabil mai mici decât scăderea indicelui puterii de cumpărare.

Însăși politica impozitului unic pe salarii și profit nu este un fapt pozitiv pentru cea mai mare parte dintre salariați sau, în orice caz, pentru salariații cu retribuții mici, ale căror venituri în noul sistem de impozit cresc incomparabil mai puțin decât creșterile de prețuri și tarife.

Sunt toate acestea suficiente dovezi că protecția socială va crea tot mai multe probleme sociale în condițiile în care o mică parte a populației se distanțează ca venituri și nivel de trai, sfidând atât bunul simț cât și logica unui proces economic firesc și eficient.

    Vladimir Alexandru Mănăstireanu - intervenție intitulată Veneția, orașul meu iubit;

Domnul Vladimir Alexandru Mănăstireanu:

"Veneția, orașul meu iubit"

15 ani.

15 ani au trecut peste frumoasa noastră capitală, de când are ca primar general un reprezentant al partidelor de dreapta.

Nu, nu este Veneția, așa cum spune titlul declarației politice. Este, bineînțeles, București. Că acesta a arătat în ultimele zile precum Veneția se datorează și !abilității! ieșite din comun a autorităților locale, primar general, prefect, reprezentanți ai societății Apa Nova, de a se lepăda de responsabilitate cu o inconștiență ieșită din limitele normalului.

Soarta bucureștenilor a fost să aibă edili, care mai de care mai incompetenți, dar cu sindromul președintelui de CAP foarte bine dezvoltat. Și am să vă explic de ce. Când erau numiți, președinții de CAP, dădeau vina pe vechiul președinte în primul an, în anul al doilea își fixau prioritățile, în al treilea își făceau autocritica pentru ca, în ultimul an, să își dea demisia.

Până la demisie toți primarii au făcut la fel.

Dar, cel mai acut a fost resimțit acest sindrom când actualul președinte, Traian Băsescu, era primar general și nu a făcut nimic deoarece Consiliul General al Municipiului București era în majoritate PSD-ist. A reușit, printre picături, să încheie contractul cu Apa Nova și să subordoneze această societate doar primarului general. Iar acum, Adriean Videanu este îngenuncheat de greaua moștenire lăsată de predecesorul său.

Pentru ce s-a întâmplat în ultimul timp, de vină sunt bucureștenii și faptul că plouă, după spusele unui reprezentant al Societății Apa Nova, cu o minte sclipitore precum o șatră de licurici. Și sunt vinovați pentru că se spală prea mult. Halal stimabililor. Am trăit să o auzim și pe asta.

Nu cumva ploaia nu-i ca seceta, cum nici iarna nu-i ca vara?

Și, cu o seninătate ieșită din comun, oricine este vinovat numai edilii șefi ai capitalei nu.

Primarul era plecat în străinătate și, oricum, Primăria este folosită mai mult ca sediu de partid, prefectul este mai obișnuit cu recepțiile decât cu exercitarea atribuțiilor de reprezentant al Guvernului, reprezentanții Apa Nova cu Cel de Sus și mărirea tarifelor, iar bucureștenii cu oftatul și resemnarea.

Și toți spuneau că nu au ce să facă pentru că așa este când plouă. Pe cât de adevărat, pe atât de dezarmant.

Lăsând spiritul glumeț la o parte, situația este cât se poate de gravă.

Ploile din ultima vreme au scos la suprafață nepăsarea autorităților și mizeria unui contract cu trei moașe: Viorel Lis, Traian Băsescu și Adriean Videanu.

Zilele trecute, auzeam pe un post central de televiziune, că sunt necesari 15 ani pentru remedierea sistemului de canalizare.

Domnilor, ați avut acești ani ca mandat din partea bucureștenilor, dar v-ați bătut joc de ei.

Primăria generală nu este doar trambulină pentru funcția de prim ministru, sau de președinte al României. Primăria generală înseamnă, în primul rând, grija față de cetățeni.

Cetățenii care, săraci sau bogați, au avut în aceste zile un dușman și un prieten: ploaia și ligheanul.

    Minodora Cliveti - intervenție cu titlul Drepturile femeii - drepturi ale omului;

Doamna Minodora Cliveti:

"Drepturile femeii-drepturi ale omului"

România a ratificat, în anul 1982, Convenția ONU asupra eliminării tuturor formelor de discriminare față de femei - CEDAW - considerată un instrument juridic extrem de important pentru afirmarea drepturilor femeilor, document ce reafirmă faptul că, discriminarea față de femei încalcă principiile egalității în drepturi și respectării demnității umane. În conformitate cu dispozițiile Convenției, în scopul evaluării progreselor realizate de statele părți în aplicarea CEDAW, s-a constituit un Comitet ONU, care examinează periodic rapoartele naționale privind măsurile legislative, juridice, administrative sau de altă natură adoptate în vederea aplicării depline a prevederilor CEDAW. România a transmis până acum șase rapoarte, ultimul din anul 2003 nu a fost încă examinat de Comitet.

În anul 2003, țara noastră a ratificat și Protocolul opțional la Convenție astfel că, prevederile Convenției și ale Protocolului sunt încorporate în legislația națională. Protocolul Opțional, ratificat prin Legea nr. 283 din 2003, se referă la principiile egalității și nediscriminării, așa cum sunt prevăzute în instrumentele internaționale privind drepturile omului, incluzând CEDAW. Acesta reafirmă determinarea statelor părți să adopte măsurile eficiente pentru ca femeile să beneficieze deplin de toate libertățile fundamentale și drepturile omului pentru a preveni orice încălcare a acestor drepturi și libertăți. Protocolul prevede la Art. 2 o procedură de comunicare care permite, atât unei persoane cât și grupurilor de persoane, să adreseze plângeri Comitetului CEDAW. După procedura de admitere a plângerilor, Comitetul este autorizat să înceapă o anchetă pentru a culege informații și să constate dacă statul a încălcat drepturile prevăzute în Convenție.

Atrag atenția autorităților asupra faptului că România nu își îndeplinește obligațiile pe care și le-a asumat prin ratificarea Convenției CEDAW și Protocolul opțional. Susțin aceste afirmații deoarece cadrul legal și instituțional actual nu este capabil să asigure o protecție eficientă și sprijin specializat violenței în familie, femei și copii. Eforturile de a institui un cadru corespunzător de intervenție sunt reale dar măsurile luate sau preconizate a fi luate nu asigură (încă) nici diminuarea fenomenului de violență domestică și nici protecția victimelor.

În anul 2003, s-a înființat Agenția Națională pentru Protecția Familiei (ANPF), instituție ce funcționează în subordinea Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 217/2003, cu modificările și completările ulterioare. Începând cu anul 2004, Agenția are în coordonare metodologică, la nivelul județelor și Municipiului București, compartimente cu atribuții privind combaterea violenței în familie, înființate în cadrul direcțiilor deconcentrate ale MMSSF. Prin Hotărârea de Guvern nr. 686/2005 s-a aprobat și Strategia Națională în Domeniul Prevenirii și Combaterii Fenomenului Violenței în Familie.

După doi ani de la intrarea în vigoare a legislației specifice, autoritățile nu au dezvoltat sistemul de servicii sociale pentru familie, de instituții specializate care să asigure un suport preventiv și de recuperare satisfăcător victimelor violenței domestice. Astfel, până acum s-au înființat doar 29 de centre tip adăpost, toate amplasate în orașe, în situația în care, în România, o familie din cinci este afectată de o formă de violență, peste 800.000 de femei au suferit în mod frecvent violența în familie și aproximativ 500.000 de copii au asistat la scene de violență fizică între părinți (conform unei cercetări naționale realizată de Centrul Parteneriat pentru Egalitate, în 2003).

În acest context, Primăria Cluj-Napoca, prin purtătoarea de cuvânt, a refuzat sprijinul solicitat este Asociația femeilor împotriva violenței - ARTEMIS pentru a susține activitatea adăpostului care acordă asistență victimelor violenței în familie din Cluj-Napoca.

Din păcate, atât Legea privind prevenirea și combaterea violenței în familie (Lg. Nr. 217/2003) cât și Legea privind egalitatea de șanse între femei și bărbați (Lg. Nr. 202/2002), nu sunt cunoscute de autoritățile publice centrale și locale, așa cum reiese dintr-un recent studiu realizat în cadrul proiectului derulat de Comisia pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați în parteneriat cu Fondul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Atrag atenția Guvernului României că Ungaria a fost reclamată Comitetului CEDAW, în anul 2003, de o victimă a violenței familiale care nu a putut fi protejată de serviciile statului. Autoarea plângerii sesizează Comitetul pentru a interveni în această situație intolerabilă care afectează multe femei din toate segmentele societății ungare. În particular, victima solicită introducerea unor măsuri eficiente pentru protecția imediată a victimelor violenței domestice - în conformitate cu obligațiile asumate de statele părți prin ratificarea Convenției CEDAW și Protocolului Opțional. Comitetul și-a exprimat punctul de vedere asupra acestui caz în Comunicatul adoptat la sesiunea din 26 ianuarie 2005, prin care se recunoaște faptul că Ungaria, deși a adoptat o serie este măsuri împotriva violenței în familie, nu este capabilă să asigure protecția imediată victimelor. Astfel, se încalcă prevederile instrumentelor juridice privind respectarea drepturilor omului.

Totodată, Comitetul CEDAW și-a manifestat îngrijorarea față de prevalența violenței împotriva femeilor și a fetelor și, mai ales, pentru că legislația specifică, la nivel național, nu poate să combată violența domestică și hărțuirea sexuală și că măsurile adoptate nu pot asigura protecția imediată a victimelor. Comitetul conclude că obligațiile asumate de statele părți privind protecția femeilor față de violența în familie rămân nerealizate și acest fapt constituie o încălcare a drepturilor omului, în particular a dreptului la securitatea persoanei.

Într-o situație similară se află și România, care poate fi oricând reclamată organizațiilor internaționale responsabile pentru că nu este pregătită însă să asigure respectarea prevederilor internațioanle privind asigurarea unei protecții coordonate, eficiente și accesibile victimelor violenței în familie, în majoritatea lor femei și copii.

    Marian Florian Săniuță - declarație politică cu titlul Și chiar se întâmplă?;

Domnul Marian Florian Săniuță:

Declarația mea politică de astăzi poartă titlul "Și chiar se întâmplă?" dorindu-se a fi un serios semnal de alarmă adresat Guvernului României privind ceea ce se întâmplă în cadrul structurilor Poliției române.

De curând, a fost dat publicității un raport de analiză și prognoză editat de Societatea Academică din România (un O.N.G. cu nume pompos care seamănă confuzie în rândul cititorilor acestui raport).

În urma sondajelor pe care S.A.R le interpretează rezultă că "dintre instituții evoluția poliției e apreciată cu cel mai maer optimism". Să fie chiar așa?

Haideți să vedem ce se întâmplă cu adevărat în aceste instituții (mă voi referi evident chiar dacă succint și la Poliția de frontieră).

De la începutul anului am asistat la demiteri în masă în rândul cadrelor cu funcții de conducere și la pensionări care de care mai costisitoare pentru bugetul M.A.I. Ținând cont de faptul că un specialist în munca de poliție are nevoie de cel puțin 10 ani pentru a se putea lupta cu eficiență cu marea infracționalitate sau criminalitate rezultă că, de fapt, am asistat la o epurare pe criterii politice și la un atac adus bugetului M.A.I. pentru că fondurile alocate plăților compensatorii pentru cei care au ieșit la pensie înainte de termen puteau fi folosite în alte direcții.

Conex la cele arătate s-a trecut la încadrarea din viața civilă a viitorilor specialiști ai Poliției române. Întrebarea rămâne: de câți ani vor avea nevoie pentru a se specializa și cu ce eficiență se vor lupta împotriva rețelelor de crimă organizată, spre exemplu, cei care nu au condus niciodată astfel de structuri?

Fiindcă veni vorba de crimă organizată, au fost promovați în număr mare foști colegi ai actualului inspector general, rezultând, în fapt, slăbirea capacității acestei structuri timp absolut necesar unora ca Dudăieni, Cămătari, Stioacă, să se regrupeze și să iasă din nou la active.

De altfel, în acest an, nu știu ca vreo rețea importantă de crimă organizată să fi fost desființată.

Ceea ce am putut însă vedea cu ochiul liber au fost bătăile aplicate unei persoane în stare de ebrietate la Constanța, la scuzele ministrului, pentru că în miez de noapte polițiștii au spart ușa unui alt apartament decât cel unde se presupunea că locuiesc infractori mărunți, la "bâlbe" ale unor ofițeri superiori pe teme de circulație, la creșterea cantităților de droguri vândute la colț de stradă sau la nesoluționarea multor cazuri grave de jaf, cum ar fi cel din capitală, întâmplat de curând, și ceea ce este cel mai grav, la creșterea numărului de spargeri și furturi de și din locuințe și autoturisme. Toate acestea sunt ținute secret căci, iată, nu știm nici măcar câte lănțișoare sau telefoane mobile au fost furate și reclamate în această vară în țară, indicator clar al "eficienței" măsurilor de ordine publică.

Și pentru că a venit vorba de secrete încă nu au aflat cum a trecut Priplata frontiera de stat. Cu ajutorul sau fără ajutorul polițiștilor de frontieră?

Pentru că despre corupția câinelui de serviciu dintr-un punct de trecere al frontierei au văzut destule după un control inopinat al specialiștilor din cadrul ministerului.

Se mai pot invoca multe, însă nu-și așa că ați devenit optimiști și totul merge în direcția bună?

    Horia Victor Toma - despre constatările comisarului european, Franco Frattini, în legătură cu acțiunile Guvernului României;

Domnul Horia Victor Toma:

Faptul că Guvernul României își parcurge traiectoria corectă a fost demonstrat încă o dată de către Comisarul European de Justiție, Franco Frattini.

Constatările acestuia, exprimate public, confirmă faptul că lupta dusă pentru ca actualul sistem de legi să fie aplicat nu a fost inutilă.

Și iată că în vreme ce o țară întreagă luptă pentru ca scopul final, integrarea în Europa, să fie îndeplinit, opoziția, frustrată de amenințarea detronării din fruntea celor două Camere ale Parlamentului, transmite mesaje negative în afara țării, încercând parcă să dărâme ceea ce noi toți ceilalți încercam să construim.

Vă reamintesc, stimați colegi din opoziție, că integrarea în Uniunea Europeană este responsabilitatea tuturor și încercarea de a destabiliza imaginea României poate avea repercusiuni grave!

În vreme ce în sfârșit semnalele din partea oficialilor europeni în ceea ce privește cel mai vizat sector, cel din justiție, sunt pozitive, iar amenințarea clauzei de salvgardare este îndepărtată, nu este admis ca un grup din opoziție să încerce să atragă atenția asupra unui alt aspect, și anume, "instabilitatea politică din România". Această "instabilitate" cum este ea văzută de o parte din politicienii din România, este provocată de aceiași politicieni care o reclamă și care transformă încercarea Guvernului de a duce România către o integrare cât mai rapidă în Uniunea Europeană, într-un "joc de-a regulamentul" pe care nu numai că nu și-l asumă, dar îl mai și aruncă pe spatele celor care cred și luptă pentru o Românie mai sigură și mai stabilă.

În aceste condiții, în care colegii parlamentari ai P.S.D., căci despre aceștia aminteam mai devreme, își permit să se joace cu destinul unei țări aflate într-o permanentă cursă pentru integrare, consider că aceiași colegi vor trebui să dea socoteală în fața românilor care în tot acest timp se sacrifică pentru ca România să devină o țară europeană cu drepturi depline.

    Ștefan Valeriu Zgonea - referire la declarațiile populiste ale domnului Cornel Știrbeț;

Domnul Ștefan Valeriu Zgonea:

În cursul săptămânii trecute distinsul meu coleg Știrbeț s-a hazardat în declarații populiste, lipsite de sens și actualitate, care vizau soluția alegerilor anticipate, ca ultimă modalitate de soluționare a problemelor apărute în cursul dezbaterilor din Camera Deputaților, pe marginea Regulamentului acestei Camere a Parlamentului.

Declarațiile domnului Știrbeț sunt generate, din păcate, nu de dorința subită de fluidizare a procesului legislativ, ci de simpla incapacitate a colegilor dumnealui de gestionare a luptei parlamentare, incapacitate care se traduce în nerespectarea "termenelor - limită" stabilite cu multă precizie de către cei doi "primi licurici" ai țării.

Ceea ce domnul Știrbeț & company nu vor sau nu pot să ia în calcul este faptul că, soluția alegerilor anticipate este în acest moment una foarte nefastă României, din numeroase motive, între care cel mai important - avertismentul transmis României de oficialii Uniunii Europene: "Nu ne dați motive să cerem amânarea integrării României în Uniunea Europeană".

Un calcul simplu arată că: deși în bugetul pentru anul 2007 al Uniunii Europene sunt prevăzute fonduri alocate României, acestea nu vor mai ajunge la noi căci, bulversarea datorată declanșării alegerilor anticipate ar duce, în mod cert, la amânarea integrării. Cu alte cuvinte cele 3 miliarde euro alocate prin programe europene României, nu vor mai ajunge la destinatarii acestora. Probabil, însă, că în mărinimia sa, domnul Știrbeț este dispus să doneze această sumă cetățenilor României din propriul buzunar, numai pentru a putea îndeplini astfel ordinul "Comandantului Suprem". Apreciem dăruirea cu care domnul Știrbeț răspunde comenzilor de la Golden Blitz, dar ne simțim obligați să-i reamintim că, cetățenii l-au trimis în Parlament pentru a susține interesul general al României și nu doar niște interese personale sau vendette politice. Nu cred că domnul Știrbeț este gata să sacrifice viitorul acestei țări și cu atât mai puțin că va putea răspunde politic, pecuniar și mai ales moral pentru zona țărilor din lumea a treia, în care, cu siguranță, vom ajunge dacă nu respectăm întocmai calendarul integrării în Uniunea Europeană.

Adevăratele priorități ale României sunt în acest moment integrarea în Uniunea Europeană și mai presus de toate măsuri urgente, viabile, de îndepărtare a urmărilor calamităților naturale fără precedent, care au lovit țara în cursul acestui an în repetate rânduri.

Este momentul să ne concentrăm atenția și toate eforturile, noi, toți reprezentanții clasei politice românești, pe bunăstarea României, europenizarea ei, pe legi europene bine aplicate, în folosul cetățenilor acestei țări.

    Nicolae Bădălău - despre consecințele lipsei de alimentare cu gaze naturale a municipiului Giurgiu;

Domnul Nicolae Bădălău:

Giurgiu este singurul municipiu din țară, reședință de județ, care nu beneficiază de alimentare cu gaze naturale.

Consecințele nefaste ale lipsei alimentării cu gaze naturale se răsfrâng atât asupra activității economice din municipiu (în zona liberă Giurgiu își desfășoară activitatea peste 340 de firme, datorită lipsei gazelor naturale orașul este ocolit de investiții majore, fiind astfel prejudiciat de crearea a peste 1000 de locuri de muncă), cât și asupra vieții cetățenilor, întrucât de peste 10 ani în municipiul Giurgiu nu există apă caldă, iar căldura s-a asigurat doar începând cu anul 2001.

Prin Legea nr. 322 din 6 iulie 2004 se prevedea realizarea unei investiții de aducțiune a gazelor naturale pe un traseu care ar fi alimentat municipiul Giurgiu și încă 7 comune din județ străbătute de conducta magistrală. Investiția, care ar fi trebuit să fie executată în perioada iulie 2004-noiembrie 2005, urma să fie finanțată din fonduri guvernamentale prin Distrigaz Sud. Până în prezent lucrările nu au fost demarate din motive pe care nu le cunoaștem și toate încercările noastre de a determina Ministerul Industriilor să dispună măsuri de realizare a lucrărilor au eșuat.

Având în vedere importanța acestei magistrale de alimentare cu gaze naturale pentru municipiul Giurgiu, vă rugăm, domnule prim ministru, să dispuneți măsuri pentru realizarea acestei investiții vitale, de care depinde asigurarea unui trai decent pentru cei peste 70.000 de locuitori din municipiul Giurgiu și cei 35.000 locuitori ai comunelor străbătute de conducta de gaze.

    Ioan Ghișe - declarație politică: Dialogul și înțelegerea, singura soluție pentru servirea interesului național;

Domnul Ioan Ghișe:

"Dialogul și înțelegerea, singura soluție pentru servirea interesului național".

Alegerile parlamentare și prezidențiale din 2004 au dat câștig de cauză unor coaliții formate din câte două partide. O coaliție a câștigat alegerile parlamentare, dar peste două săptămâni o altă alianță a câștigat alegerile prezidențiale.

Ca președinte al României a fost ales la turul doi candidatul care a reprezentat o alianță de două partide, cea care a ieșit la alegerile parlamentare pe locul doi.

Conform procedurilor constituționale, întâi se aleg conducerile celor două Camere ale Parlamentului, bazate pe o majoritate parlamentară și apoi se votează Guvernul.

După alegerea președintelui țării și constituirea noului Parlament se constituie coaliția de guvernare susținută de o majoritate parlamentară. Președintele, în mod logic, a desemnat premierul din partea alianței care l-a adus pe președinte la conducerea țării.

Ce s-a petrecut în doar două săptămâni? Un partid a trecut dintr-o tabără în cealaltă. S-a întâmplat ca Guvernul să fie constituit, investit și susținut de către o altă majoritate parlamentară decât cea care a ales conducerea Parlamentului cu câteva zile înainte.

Trec câteva luni și partidele coaliției de guvernare convin ca toți aliații să consolideze coaliția prin crearea unei majorități unite și stabile în Parlament. Consecința este că ar putea fi schimbați și președinții celor două Camere ale Parlamentului.

Folosind poziția președinților celor două Camere ale Parlamentului și regulamentele care îi favorizează, cele două partide rămase în opoziție, PSD+PRM, blochează Parlamentul săptămâni la rând, când și cum vor ele, chiar dacă nu mai au susținere majoritară.

De ce pot să facă asta? Pentru că, în mandatul trecut, când PSD+PRM dețineau majoritatea în Parlament, prin regulamente, președinții celor două Camere ale Parlamentului au primit puteri discreționare și imunități de neadmis.

De fapt ce se petrece? Ce este de făcut? Cine, ce răspundere are? Ce urmează? Noi ce avem de făcut ca să fie bine pentru țară și pentru noi?

Toate aceste întrebări ale cetățenilor sunt de bun simț, sunt firești și logice.

Doar noi cetățenii, nu-i așa? Finanțăm (prin taxe și impozite) sistemul politic și pe politicieni ca să ne fie mai bine tuturor și nu doar unor politicieni.

Cetățenii alegători privesc stupefiați la acest blocaj politic și nu mai înțeleg nimic. Sunt necesare alegeri anticipate? Dacă da, când și pentru ce? Doar acum aproape un an am ales, dar politicienii care ne conduc în loc să "facă treabă" se luptă între ei pentru "ciolan". Din ceea ce se petrece, noi alegătorii nu înțelegem prea mult, iar unii dintre noi chiar nimic și apoi la ce ne folosește tot acest balamuc? De fapt, ce este de făcut?

Am încercat să prezentăm mai sus, pe scurt, starea de fapt din politica de vârf în România de azi, 4 octombrie 2005.

Pentru a putea oferi soluții este important să înțelegem cauzele acestei stări de fapt.

Actuala aparentă instabilitate și haosul politic au ca și principală cauză slăbiciunile Constituției. Prin modificările aduse la Constituție s-a dat președintelui țării dreptul să numească primul ministru de la orice partid vrea el și nu în mod obligatoriu de la partidul a cărui listă a câștigat alegerile parlamentare.

Consecința este că Guvernul și majoritatea parlamentară care îl susține se formează în jurul președintelui și nu în jurul partidului care a câștigat cu lista lui alegerile parlamentare.

Disfuncția de la noi este că Parlamentul este condus acum de către un partid din opoziție și care nu mai are o susținere majoritară în Parlament.

Politic judecând, în mod logic, opoziția blochează schimbarea regulamentelor celor două Camere ale Parlamentului, pentru ca să nu îi fie schimbați președinții Camerelor.

Mai mult, este invocată de către opoziție chiar Constituția, ca și argument pentru imposibilitatea schimbării președinților de camere parlamentare.

Altfel spus, o instituție democratică, Parlamentul, nu îi mai poate schimba timp de patru ani, deși președinții Camerelor nu mai au susținere majoritară.

Toate cele descrise mai sus demonstrează viciile de fond pe care le are actuala Constituție. Logic ne întrebăm: de ce oare este așa? Simplu! Pentru că cei care au plănuit-o au făcut modificările la Constituție în așa fel încât să el folosească lor și nu țării.

Ce s-a gândit conducerea PSD-partidul stat în mandatul 2000-2004?

Dăm mai multă putere președintelui țării. Modificăm prin Constituție mandatul președintelui țării de la patru la cinci ani, dar lăsăm mandatul Parlamentului la patru ani. Construim întreaga strategie a PSD, pentru ca președintele țării să devină chiar președintele nostru de acum, al PSD.

Folosim toată forța noastră de guvernare, instituțională, administrativă și mediatică, iar președinția țării o câștigăm sigur, nu poate să ne scape?!

Apoi, indiferent dacă vom câștiga sau nu alegerile parlamentare din 2004, viitorul premier va fi desemnat tot de la PSD, de către viitorul președinte al țării, care va fi ales sigur chiar omul pus de către noi, de PSD.

Indiferent de rezultatul alegerilor parlamentare, Guvernul și întreaga structură de putere se va construi tot în jurul partidului nostru, iar puterea nu ne mai scapă?!

Și uite așa, de fapt, vom conduce țara și dacă vom pierde alegerile la Parlament?!

În consecință, Constituția trebuie modificată, astfel ca toată structura de putere să depindă de președintele țării pentru ca sigur acesta va fi pus de noi.

PSD și-a proiectat, prin modificările la Constituție, un sistem al puterii de stat, în care, chiar dacă va pierde alegerile parlamentare din anul 2004, PSD să mențină puterea datorită președintelui țării, care credeau ei, va fi tocmai cel promovat de ei.

Au fost prea siguri că președinte al țării va deveni chiar președintele PSD și premierul care a condus Guvernul PSD timp de patru ani.

Adică, lasă-i să voteze cum vor ei la Parlament, că punem noi PSD președintele țării și tot noi conducem. Așa au crezut ei. Și au procedat în consecință. Au modificat Constituția așa cum au plănuit. Dar,..., eroare de calcul?!

Între 2000-2004, PSD, devenit partid stat și singur partid de guvernământ, a avut: președinția țării, tot Guvernul, majoritate parlamentară, trei sferturi din administrația țării, a făcut ce Constituție și ce legi a vrut el și după ce a organizat și a și câștigat el alegerile parlamentare s-a trezit în ".., Opoziție. De ce? Pentru că PSD a pierdut alegerile prezidențiale. Altfel spus au câștigat, dar de fapt..., au pierdut?!

Ca în piesa lui Caragiale: "...curat murdar, coane Fănică...".

La sfârșitul lui 2004, PSD a fost sancționat de către popor prin votul la președinție. Așa se întâmplă când faci politică cu o morală care nu se bazează pe principii.

Soarta și poporul român au vrut altfel decât a plănuit PSD și uite așa, acum, toți tragem ponoasele pentru o Constituție neprincipială, propusă de PSD și adoptată mai mult sau mai puțin conștient de către mulți dintre cei care au votat.

Și acestea în total spirit... "constituțional". Diabolica și malefică gândire?! Același personaj al lui Caragiale ar fi spus"...mare pisicher, coane Fănică, nu-i așa?...

Constituția modificată dă acum președintelui țării mai multe pârghii decât până în 2003, pentru a influența decisiv coaliția guvernamentală și majoritatea parlamentară.

Și asta pentru că așa a vrut fostul partid de guvernământ, partidul stat-PSD.

Problema României constă în aceea că prin schimbarea atitudiniii politice și a susținerii guvernamentale a unui partid parlamentar de sub 5%, toată structura de vârf a puterii de stat se pune continuu sub semnul întrebării. De fapt, ce se petrece?

Un partid care probabil nu ar trece singur pragul electoral, face jocurile ode putere în România folosind Constituția făcută de PSD pe ca cărui listă a intrat în Parlament.

Acum, Constituției este aplicată de către președintele țării, adversar înverșunat al PSD, tocmai celor care au promovat-o, adică fostului partid de guvernământ.

Atâta doar că președintele ales al țării este de la cei care au ieșit pe locul doi la alegerile parlamentare din 2004 și nu de la cei care au proiectat tot acest diabolic sistem pentru a-și garanta lor că vor rămâne la putere încă 12 ani.

Ținând cont de prevederile Constituției modificate și de raportul de putere dintre principalele forțe politice din țară este foarte probabil că până în 2016 formarea Guvernului să rămână total dependentă de voința președintelui țării.

Esența problemei este lipsa de principialitate a Constituției pentru construirea structurii puterii de stat în țara noastră.

Ne lipsește un sistem instituțional eficient și eficace pentru servirea interesului național și înfăptuirea binelui public.

De fapt, problema de fond este lipsa unei misiuni naționale și a unei viziuni fundamentale pe un set de principii și valori asumate în mod responsabil de către principalele forțe politice din țara noastră.

Constatăm că lipsa de principialitate este o cauză a instabilității politice de la noi. Dacă ne preocupă interesul național și evoluția României pe termen mediu și lung, atunci ne rămâne o singură soluție: un acord politic pentru servirea interesului național.

Exact așa cum am prezentat deja în declarația politică din 22 martie 2005.

Dar pentru aceasta este necesar "Dialogul și înțelegerea pentru servirea interesului național".

"Dă doamne mintea românului cea de pe urmă!". "Cine are urechi de auzit să audă"!

    Florin Iordache - intervenție pe tema Abuzurile Ministerului Finanțelor față de Înalta Curte de Casație și Justiție;

Domnul Florin Iordache:

"Abuzul Ministerului Finanțelor față de Înalta Curte de Casație și Justiție."

Consider un abuz demersurile Ministerului Finanțelor Publice de a bloca deschiderile de conturi ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, dacă propunerile de buget pentru 2006 nu sunt în limita aprobată de Guvern. Acest abuz reprezintă dovada clară a modului incompetent și discreționar în care Guvernul încearcă să gestioneze finanțele publice ale României.

În Constituția României sunt precizate principiile separției puterilor în stat, Guvernul trebuie să respecte acest lucru și să sprijine instituțiile implicate în în făptuirea justiției.

În discursul e investire, premierul Călin Popescu Tăriceanu declara ca prioritate reforma sistemului judiciar, prin asigurarea unei independente totale a acesteia.

Este de datoria Guvernului de a oferi soluții pentru suplimentarea bugetului, dacă într-adevăr bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție este depășit. O justiție competentă și coerentă poate fi efectuată numai cu o funcționare coerentă a instanței supreme.

    Gabriela Nedelcu - declarație politică: Un spectacol de prost gust;

Doamna Gabriela Nedelcu:

Declarație politică: "Un spectacol de prost gust".

Îmi exprim azi îngrijorarea față de ceea ce se întâmplă în țara noastră, România. Asistăm cu toții stupefiați, că, de mai bine de 10 luni, pe scena țării se joacă un spectacol e prost gust. Pentru unii, spectacolul pare o comedie, dar pentru România și pentru români în mod special el nu reprezintă decât o dramă și chiar o tragedie. permanent apar situații de criză inventate sau cosmetizate, iar țara este practic neguvernată sau, mai bine spus, guvernată ineficient.

Ca deputat al Partidului Social Democrat, îmi exprim preocuparea cu privire la acutizarea crizei politice prin care trece țara ca urmare a intervențiilor președintelui Traian Băsescu în viața internă a partidelor politice. Derapajele care încalcă Constituția ale acestuia au devenit de-a dreptul periculoase pentru echilibrul țării. Traian Băsescu s-a transformat imediat după alegeri dintr-un "președinte jucător" într-un președinte destabilizator. Consider inadmisibil modul brutal în care se amestecă șeful statului în chestiunile interne ale formațiunilor politice, în încercarea de a slăbi forța partidelor, ceea ce poate conduce la consecințe extrem de grave pentru democrația românească. Prin încercările sale repetate de a destabiliza Guvernul, Traian Băsescu demonstrează că nu-și urmărește decât propriile interese, și anume dezicerea de Guvernul pe care l-a propus și câștigarea de capital electoral pe orice cale.

Ce imagine externă are România acum? Președintele a reușit, în scurt timp, să compromită instituția prezidențială și, în același timp, să inducă ideea că țara noastră nu poate fi guvernată. La acestea, se mai adaugă imensele greșeli făcute în planul politicii externe (vezi declarațiile legate de contractul Bechtel sau "Marea Neagră este un lac rusesc" etc.) Concluzia este că, după patru ani de coerență guvernamentală, președintele Traian Băsescu a reușit doar să destabilizeze principalele instituții ale statului.

Pe cealaltă parte, Guvernul actual oscilează ca o minge de ping-pong pe masa președintelui Băsescu. Criza declanșată de președinte cu privire la grupurile de interese care conduc din u mbră membrii Guvernului a fost imediat uitată. Guvernul și partidele alfate la puere s-au trezit parcă brusc la realitate și constată că principalele probleme ale țării sunt schimbarea președinților celor două Camere ale Parlamentului și schimbarea președinților și vicepreședinților consiliilor județene.

Deși Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat solicită în permanență introducerea pe ordinea de zi a proiectelor legislative de maximă urgență și, în mod special, cele legate de aderarea la Comunitatea Europeană, ne lovim zilnic de situația în care doar modificarea Regulamentului Camerei Deputaților este prioritatea maximă a țării. Suntem acuzați că blocăm activitatea legislativă a Parlamentului.

Stimați colegi aflați la guvernare, dumneavoastră sunteți principalii vinovați! Dacă aveți un termen limită fixat de președintele Traian Băsescu, pentru care Constituția nu reprezintă nimic și poate fi încălcată ori de câte ori își atinge scopurile, pentru noi, Grupul parlamentar al PSD, importantă este România și nu instaurarea unei dictaturi prezidențiale.

Dacă cineva suferă de amnezie, reamintesc președintelui și actualului Guvern că țara se află într-o situație grea, de criză, și că problemele adecvate cu care se confruntă românii sunt altele, printre care: se apropie iarna și mii de români încă dorm sub cerul liber, ca urmare a pierderii locuințelor după inundații; mii de copiii din zonele sinistrate nu au unde să învețe, școlile afectate de inundații nebeneficiind de fonduri pentru reparații (exemplu concret fiind cele două unități școlare din județul Iași: Grupul Școlar CF Unirea Pașcani și Școala specială Pașcani); criza gravă din sistemul sanitar condamnă practic la moarte rapidă zeci de mii de bolnavi; nivelul de trai, în mod special al pensionarilor, a scăzut dramatic; s-au înregistrat creșteri de prețuri și s-au introdus noi taxe și impozite, ceea ce afectează cea mai mare parte a românilor; amânarea aderării României la Uniunea Europeană devine pe zi ce trece o certitudine.

Acestea sunt doar câteva din problemele adevărate ale țării. Stimați guvernanți, rezolvați-le, pentru că ați promis că vom trăi mai bine. Până acum nu ați dovedit decât că pentru cei mai mulți români ați planificat doar un trai mai rău.

    Cosmin Vasile Nicula - declarație politică cu titlul Cooperația meșteșugărească;

Domnul Cosmin Vasile Nicula:

Declarație politică: "Cooperația meșteșugărească".

Ne-am obișnuit, în ultimii ani, să tratați cooperația ca pe o rudă săracă, de care vă este rușine în lume, dar căreia îi tolerați prezența, din diferite motive. Din păcate, nu ați considerat niciodată acest segment profesional ca partener economico-social de un real potențial. O ascultați rar, atunci când timpul sau disponibilitatea vă permit, fără a face nici un efort de a-i înțelege problemele și, chiar și atunci, promisiunile sunt singurele rezultate obținute.

Cooperația nu are nevoie de promisiuni fără acoperire pentru a-și desfășura activitatea și, mai ales, pentru a răspunde în mod adecvat cerințelor impuse de apropiata aderare a țării noastre la Uniunea Europeană. În Programul de guvernare ați specificat, cu mare economie de cuvinte, dar și de idei, numai trei direcții de acțiune în domeniul cooperației, în care prima prevede, citez: "Restaurarea sistemului cooperatist prin punerea în aplicare neîntârziată a noii legi cadru privind cooperația".

Lăsând la o parte exprimarea total neadecvată, legată de termenul "restaurare", care induce ideea corectării unei situații dezastruoase, lucru departe de adevăr în condițiile în care cooperația meșteșugărească a realizat, în anul 2004, venituri de 7.755 miliarde de lei, această prevedere se referă la Legea nr. 1/2005 de organizare și funcționare a cooperației, publicată în Monitorul Oficial din 28 februarie 2005. Acesta este o lege pe care înșiși cooperatorii o contestă, susținând, pe bună dreptate, că nu li s-au luat în considerare doleanțele. Cu alte cuvinte, ei apreciază că este o lege care nu le apără interesele și care, mai mult, le aduce grave prejudicii. Ea încalcă grav Constituția țării, ignoră tradiția cooperatistă și pune în pericol însăși existența și funcționarea sistemului cooperatist.

Este de domeniul evidenței faptul că această lege nu sprijină dezvoltarea cooperației, plasând organizațiile cooperatiste într-un proces birocratic de "reorganizare", consumator inutil de bani, timp și energie, creând premisele unor acte de spoliere a patrimoniului cooperatist. Toate, pe fondul unui vădit tratament discriminatoriu aplicat cooperației în raport cu ceilalți agenți economici din țară.

Cooperatorii meșteșugari sunt convinși că imperfecțiunile și inconsecvențele Legii nr. 1/2005 ar putea fi corectate, dacă factorii de decizie neimplicați ar putea adopta o lege specială, specifică sistemului respectiv. Proiectul acestei legi există, el a fost adoptat de către Senat în anul 1998 și de atunci zace în sertarele Camerei Deputaților, fiind "redescoperit" în urmă cu doar câteva luni.

O asemenea lege specială este absolut necesară și sunt informat că UCECOM a solicitat sprijin în sensul finalizării ei și domnului Eugen Ovidiu Chirovici, președintele Agenției Naționale pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație. Răspunsul domnului Chirovici este însă negativ: "În momentul de față nu se impune promovarea unei legi speciale care să aibă ca obiect organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești".

Demersul meșteșugarilor este privit astfel aproape ca un moft al cooperatorilor români, deși în unele țări cu o bogată tradiție cooperatistă, precum Franța, Italia, Portugalia, astfel de reglementări specifice fiecărui segment cooperatist există de mulți ani și funcționează foarte bine. Nu cred că aceasta poate fi cea mai potrivită abordare a solicitărilor exprimate de 60 de mii de cooperatori meșteșugari. Să nu lăsăm o greșeală să fie urmată de o alta și mai mare!

Cooperatorii meșteșugari au nevoie de o lege specială, adaptată profilului de activitate, care să le apere interesele în numele democrației, libertății, solidarității, dreptului la proprietate, la asociere și, dacă vreți, la viață! Să nu lăsăm ca un sistem care și-a dovedit din plin viabilitatea de-a lungul timpului să fie îngropat într-o mlaștină de birocrație, interese obscure și trocuri politice! Să redăm libertatea de acțiune și cadrul legislativ stimulativ de care are nevoie!

Guvernul ar trebui să fie primul care să sprijine cooperația și să recunoască în aceasta un generator de clasă de mijloc, clasă de o importanță vitală pentru o societate modernă. Are intenția Guvernul de a corecta tratamentul greșit, discriminatoriu, la care este supusă cooperația și cum acționează el pe linia remedierii urgente a deficiențelor grave ale Legii nr. 1/2005? Cum sprijină Guvernul promovarea legii speciale a cooperației meșteșugărești, pe care cooperatorii o așteaptă de atâta vreme?

Consider că aceste răspunsuri, menite să vină în întâmpinarea solicitărilor cooperatorilor, vor fi în măsură să influențeze în mod pozitiv atât stabilitatea sistemului cooperatist pe ansamblu cât și contribuția acestuia la dezvoltarea economico-socială a țării, în perspectiva integrării europene.

    Vasile Filip Soporan - evocarea Zilei internaționale a persoanelor vârstnice;

Domnul Vasile Filip Soporan:

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

La sfârșitul săptămânii trecute, pe data de 1 octombrie, s-a sărbătorit Ziua internațională a persoanelor vârstnice. Cu alte cuvinte, a avut loc ședința Consiliului județean al persoanelor vârstnice, Filiala Cluj, unde au fost scoase în evidență aspecte care conduc la o serie de nemulțumiri ale pensionarilor.

Dintre acestea, amintesc: sistemul de pensii și modul e aplicare a acestuia a dus la o mare inegalitate socială, prin faptul că efectul recalculării a creat un nivel majorat (mai puțin) abia la 42% din pensionarii în plată înainte de anul 2001; pensiile agricultorilor au rămas la nivel derizoriu; nu există o corelație între evoluția prețurilor și tarifelor la consumurile de bază: curent, gaze, alimente, fiind sistate indexările, imperios necesar a fi reluate în eventualitatea creșterii de prețuri; asistența socială este tot mai puțin vizibilă, persoanele vârstnice fiind nevoite să aglomereze medicii de familie, amânați la examinările de specialitate sau fiind nevoiți să suporte costul unor examinări de laborator; toate măsurile încercate pentru asigurarea cu medicamente nu au făcut decta să perturbe sau să fracționeze procesul de distribuire civilizată, cu prețuri accesibile sau gratuite-compensate, fără cozi de ore și zile în șir.

Oameni bătrâni, împovărați de ani și măcinați de boli generate de incapacitatea financiară de a-și asigura un trai decent și un regim alimentar sănătos sunt obligați să alerge de la o farmacie la alta, uneori degeaba, pentru medicamente compensate sau gratuite.

Pentru completarea datelor de vechime și salarii din perioade anterioare, au fost pretinse taxe, deși Guvernul României a dispus ca acest demers să fie scutit de taxe. Există o slabă preocupare a autorităților pentru tratarea și soluționarea lor, care este amânată la nesfârșit.

Intenția domnului ministru al sănătății Eugen Nicolăescu de a da fiecărui pacient, la externarea din spital, un bon care să ateste valoarea actului medical de care a beneficiat este hilară. Cum poate să-și imagineze domnul ministru că vor reuși spitalele să emită aceste bonuri pentru fiecare pacient? Vor fi necesari mai mulți contabili decât medici specialiști.

Am citat câteva din aprecierile cuprinse în "Scrisoarea deschisă adresată structurilor administrației publice și serviciilor descentralizate ale statului", cu părerea de rău că oferta electorală a Alianței D.A. a fost uitată, că programul electoral portocaliu, care cuprindea indexarea pensiilor cu indicele de creștere a prețurilor de consum și de o creștere în termeni reali aproximativ 30% a devenit un document de arhivă, în care sloganul: "Să trăiți bine!" se referă prea puțin la această categorie socială.

Să trăiți bine, dragi guvernanți, și să nu uitați de cei aflați la vârsta părinților, de sprijinul de care au nevoie după o viață de muncă!

Din aceste motive, vă solicit să luați toate măsurile necesare pentru îmbunătățirea vieții pensionarilor și reglementarea tuturor problemelor expuse mai sus.

Vă mulțumesc.

    Cătălin Lucian Matei - declarație politică cu titlul De ce uitați de oameni?.

Domnul Cătălin Lucian Matei:

"De ce uitați de oameni?"

Stimați colegi parlamentari,

După cum puteți observa chiar domniile voastre, atunci când vă ridicați ochii din paginile regulamentelor celor două Camere ale Parlamentului și, desigur, atunci când vă permite timpul, fiind, după cum știm cu toții, deosebit de ocupați cu guvernarea..., România se află, din nou, pentru a opta oară, sub ape..., sub apele "ploilor, ale pâraielor și ale râurilor ieșite din matcă, ale lacurilor revărsate... și, nu în ultimul rând, ale canalizărilor care nu mai fac față...

Ploile acestei toamne, mult mai abundente decât de obicei, au adus un sfert din populația țării în situația unor naufragiați..., din păcate sau din fericire, nu pe o insulă în largul mării, ci pe lacul format pe vatra fostei lor așezări... Toți acești oameni rămași în viață, uzi și fără nimic din avutul strâns într-o viață sau două sau trei în urmă stau și dârdâie în corturile puse la dispoziție de armată. În cazurile fericite, sunt cazați cu amabilitate de rude, prieteni sau vecinii care mai au, cât de cât, un acoperiș deasupra capului...

Dacă iarna va fi la fel de umedă și bogată în precipitații, dacă va fi friguroasă, așa cum preconizează meteorologii, aș vrea să întreb, retoric, desigur, ce se va întâmpla cu acești oameni, cu locurile lor de muncă, cu copiii obligați să își întrerupă studiile... Nu-mi răspundeți, știm cu toții, și noi, și domniile voastre, că nu puteți răspunde, pentru că nu știți ce să faceți, nu știți să acționați și, în general, nu prea știți nimic, decât faptul că vreți Putere, Putere, multă Putere, precum Popey Marinarul, spanac... Dar să nu vorbim de funie în casa..., știți dumneavoastră...

Vreți Puterea, dar fără a cunoaște și implicațiile cesteia, responsabilitățile impuse, grija față de oameni, grija față de țară...

Niciodată în România nu a fost un haos mai mare..., poate doar în timpul războaielor mondiale...

Niciodată în România neștiința nu a fost ridicată la rang de politică de stat, așa cum se întâmplă în prezent...

Concluzia este simplă: dați-vă demisia, oameni buni, și lăsați țara să se refacă!

  Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.91/2005 privind instituirea Programului de acordare a unor ajutoare bănești populației cu venituri reduse care utilizează pentru încălzirea locuinței gaze naturale.  

A doua parte a Ședinței a început la ora 10,00.

     

Lucrările ședinței au fost conduse de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistată de domnii Victor-Viorel Ponta și Titu Nicolae Gheorghiof, secretari.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților anunțându-vă că, din totalul de 331 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 268. Sunt absenți 63, din care participă la alte acțiuni parlamentare un număr de opt.

Continuăm dezbaterea inițiativelor legislative de pe ordinea de zi. De ieri am rămas la Proiectul este Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2005 privind instituirea programului de acordare a unor ajutoare bănești populației cu venituri reduse care utilizează, pentru încălzirea locuinței, gaze naturale.

Proiectul este în procedură de urgență. Comisia este prezentă.

Nu s-a stabilit ieri timpul? (Adresându-se domnului deputat Stelian Duțu.) Vă rog.

 
   

Domnul Stelian Duțu:

Doamna președinte, propunem 10 minute pentru dezbateri generale și două minute pe articole.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră timpii anunțați de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Timpii au fost aprobați.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Inițiatorul este prezent. Vă rog, aveți cuvântul.

O voce din sală:

S-a prezentat ieri!

 
   

Domnul Cătălin Dănilă:

Mulțumesc. Sunt Cătălin Dănilă, secretar de stat la Ministerul Muncii.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare instituirea, începând cu anul 2005, a programului de acordare a unor ajutoare bănești, sub formă de bonuri valorice, populației cu venituri reduse care utilizează, pentru încălzirea locuinței, gaze naturale în vederea eficientizării consumului de gaze naturale utilizate la încălzirea locuinței.

Ajutorul bănesc se acordă familiilor și persoanelor singure care au un venit lunar net pe membru de familie de până la nivelul salariului de bază minim brut pe țară, garantat în plată, pentru acoperirea unei părți din cheltuielile cu achiziționarea, instalarea și punerea în funcțiune a unei centrale termice individuale sau, după caz, a unui arzător automatizat.

Bonurile valorice acordate sunt în valoare de 1000 de lei noi pentru achiziționarea, instalarea și punerea în funcțiune a unei centrale termice și 200 de lei noi pentru achiziționarea și montarea arzătoarelor automatizate.

Față de cele menționate, supun aprobării dumneavoastră acest proiect de lege în forma comisiei.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Comisia, pentru raport.

 
   

Domnul Stelian Duțu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare acordarea unor ajutoare bănești populației cu venituri reduse care utilizează, pentru încălzirea locuinței, gazele naturale.

Comisia propune plenului adoptarea proiectului de lege pentru eficientizarea consumului individual de gaze naturale, pentru persoanele care utilizează pentru încălzirea locuinței acest combustibil în scopul creșterii calității vieții de familie.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 din Constituția României.

La lucrările comisiei au fost prezenți 18 deputați din totalul de 18 membri ai comisiei.

În urma finalizării dezbaterilor în ședința din 16 septembrie 2005, comisia propune admiterea cu modificări a proiectului de lege.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Dacă, din partea grupurilor parlamentare, dorește să ia cineva cuvântul?

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Aș vrea să vă fac câteva precizări legate cu acest proiect de lege pentru simplul motiv că, prin prezentul proiect de lege o dată se încalcă normele și directivele Uniunii Europene dar, pe fond, titlul legii se adresează sau se dorește a fi un cadru de sprijin financiar al persoanelor cu venituri mici în vederea eficientizării consumului de gaze dar, pe fond, ea se adresează, în exclusivitate, producătorilor de echipamente de centrale termice și arzătoare automatizate.

Deci un prim punct. Titlul nu are nici o legătură cu conținutul. Punctul unu. Punctul doi: contravine normativelor și directivelor Uniunii Europene privind modalitatea de acordare a subvențiilor și ajutorului bănesc. Acesta nu se acordă producătorului ci consumatorului.

Doi: aplicarea se realizează în mod discriminatoriu pentru că se adresează numai deținătorilor de sobe de teracotă și nu cum ar fi normal deținătorilor de sobe montate în conformitate cu prevederile legale.

Trei: nu ține seama de strategia pentru eficiență energetică aprobată de Guvern și care, de fapt, așa cum a fost subliniat atât de reprezentantul ministerului cât și de reprezentantul comisiei, proiectul de lege se dorește a fi o susținere în vederea eficientizării consumului dar, în fapt, nu are nici o mențiune legată de o anumită limită de reducere a consumului prin noile echipamente și aparate promovate.

Patru: tot Guvernul a înaintat proiectul Legii energiei termice prin care creează un suport legal în sprijinul susținerii sistemului centralizat de alimentare cu energie termică în zonele de aglomerație urbană. Or, prin prezentul proiect nu face altceva decât să încurajeze debranșarea de la sistemul centralizat și vă rog să vedeți situațiile din Brașov și Zalău, de astăzi, în care primăriile se confruntă cu imposibilitatea susținerii financiare pentru achiziționarea de combustibil și în fapt vor încuraja în continuare debranșarea consumatorilor.

Și mai sunt două observații. Respectiv, la unul din articole este prevăzut ca această modalitate de realizare a ajutorului de subfinanțare și de realizare a ajutorului bănesc se va acorda prin intermediul furnizorilor. Or, în momentul de față, în România, nici un consumator individual de gaze nu are contract cu vreun furnizor, ci numai cu distribuitorii de gaze din România. Doar de la 1 ianuarie 2007 vom avea furnizarea separată de distribuție.

Ca atare, de abia de atunci vom putea aplica prezenta ordonanță. Or, ordonanța s-a dorit a fi un instrument legal în regim de urgență iar urgența este prevăzută în trei articole prin care se susține realizarea de metodologie specială de aplicare a ordonanței. Or, nici până la această dată, deși a fost emisă în iulie, nu sunt elaborate metodologii de aplicare. Ca atare, și dacă am promova-o, tot nu poate fi aplicată din cauza lipsei de metodologie.

De asemenea, aș vrea să atrag atenția asupra neconcordanței de la art. 5, alin. 1 cu art. 6, alin. 1. Practic, la art. 5 se prevede modalitatea prin care poate fi desemnată o persoană beneficiară a acestui ajutor, respectiv prin declarație pe propria răspundere. La art. 6, alin. 1 numai în baza unei anchete sociale.

Ca atare, pentru toate aceste argumente dar, în primul rând, pentru faptul că ea contravine în două puncte esențiale: directivelor Uniunii Europene și, mai ales, pentru faptul că titlul nu are nici o legătură cu conținutul, solicităm pentru o bună aplicare a prezentului proiect de ordonanță returnarea la comisie și modificarea tuturor amendamentelor menționate aici.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Valentin Iliescu, Grupul parlamentar al PD.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi deputați,

Grupul parlamentar al PD nu susține solicitarea colegilor din Grupul parlamentar al PSD de retrimitere a acestei ordonanțe de urgență la comisie, din mai multe motive.

În primul rând, tocmai ca un partid care susținem alinierea la standardele Uniunii Europene, respingem punctul de vedere formulat de colegul Iancu privind faptul că această ordonanță de urgență ar încălca directivele europene. Vă aduc aminte și cred că dumnealui, cu atât mai mult, ca fost secretar de stat în Ministerul Industriilor și ca membru al Comisiei pentru industrii și servicii, în avizul pe care l-au trimis Comisiei de muncă și protecție socială nu au făcut o asemenea afirmație, deși au făcut mai multe amendamente pe text. De altfel, într-una din ședințele - pentru că această ordonanță s-a bucurat de nu mai puțin de două ședințe de comisie în care a fost dezbătură la Comisia de muncă și protecție socială - într-una din ele a fost prezent reprezentantul Autorității naționale de reglementare în domeniul gazelor naturale, domnul Ștefan Cosmeanu care, în nici un caz nu a ridicat o asemenea problemă.

Problema care cred că este însă importantă este că Guvernul vine cu o măsură importantă de protecție socială care, spre deosebire de măsurile - așa-numitele pomeni electorale cu care PSD-ul a obișnuit electoratul în perioada 2000-2004 - aduce o serie de valențe multiple acestei legi care, evident, trebuie puse în evidență.

Este, cum spuneam, în primul rând o măsură de protecție socială și subliniez acest lucru.

Este, în al doilea rând, o măsură de eficientizare a consumului de gaze naturale și suntem de acord cu acest lucru, care va produce, implicit, beneficii importante și pentru stat și pentru consumator.

În al treilea rând, aduce un element extrem de important: siguranța în exploatare, reducerea emisiilor poluante și, nu în ultimul rând, condiții de locuire superioare celor de până acum.

Având în vedere și costurile și numărul beneficiarilor, practic, dintr-un număr potențial de 200 de mii de familii și persoane singure, care sunt potențialii beneficiari ai acestei ordonanțe, din care numai în acest an 26.000 de familii vor intra în primirea acestor ajutoare și ținând în cont și de costurile acestei măsuri, aproximativ 390 de miliarde lei vechi în acest an și circa 3.000 de miliarde pentru realizarea întregului program, Grupul parlamentar al PD va susține forma propusă de comisie, motiv pentru care vă rugăm și pe dumneavoastră să faceți același lucru.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea altor grupuri parlamentare? Domnul Nicolae Popa. Stați un pic, domnule Nicolae Popa.

 
     

Doamna Aurelia Vasile (din bancă):

Dreptul la replică!

 
   

Doamna Daniela Popa:

Se dorește un drept la replică. Domnul deputat Iancu.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Aș vrea să fie foarte clar de ce am făcut această intervenție.

În primul rând, din dorința de a corecta un proiect de lege și a emite cu toții, aici, în acest cadru, un proiect de lege care să poată fi aplicat și care să respecte prevederile și normativele Uniunii Europene. Faptul că în cadrul comisiei, odată supus la vot, acest proiect de ordonanță de urgență nu a trecut prin vot, pentru că din comisie nu fac parte numai membrii PSD, ci și membrii Alianței, acest nu dovedește și nu susține cu nimic faptul că nu se încalcă directivele Uniunii Europene. Și, repet, prin acest proiect nu se acordă subvenție consumatorului ci producătorului.

Or, insistența dumneavoastră îmi dă de înțeles că aici se susține, practic, o afacere. O afacere a deținătorilor de centrale termice și arzătoare. Dacă tot doriți să promovați o astfel de afacere, vă rog să țineți seama de următorul criteriu: eficiență energetică. Puteați să propuneți centrale termice și arzătoare care reduc consumul de gaze naturale cu minim 20% și v-ar fi trecut un astfel de proiect.

Dar n-ați avut nici capacitatea să-l promovați după minimele criterii europene și, cu toate acestea aici, de la acest microfon, ni se susține că se acordă ajutor bănesc persoanelor cu venituri minime când, în fapt, se acordă ajutor bănesc deținătorilor de centrale termice pe stoc.

Nu este posibil să credem că, într-un asemenea cadru, având și convingerea că ajutăm oamenii săraci de fapt noi nu facem altceva decât să promovăm interesele unor oameni de afaceri în condițiile în care intrăm în toamnă, în iarnă, în sezonul rece și oamenii sunt puși în situația să fie debranșați.

Deci, propunerile mele au fost punctuale, ținând seama de directivele Uniunii Europene, de modalitatea de acordare a subvenției, de modalitatea în care se pot acorda ajutoare bănești și promova echipamente care determină eficiență energetică. Acestea erau argumentele și nimic altceva.

Prin urmare, considerăm că ar fi o mare greșeală și solicităm insistent retrimiterea la comisie. Și atrag atenția că la Comisia de servicii și industrii a fost trimisă doar spre aviz. Nu a fost pe fond trimisă când, de fapt, la noi pe fond trebuia să fie.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Haideți să nu permanentizăm dialogul. Dacă este procedură, poftiți.

O voce din sală:

Procedură grațioasă să fie!

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Da. Revenim la ceea ce spunea colegul deputat de la PSD. Să reamintim Regulamentul. Ar fi trebuit, colegii din Comisia de industrie și servicii, în termen de trei zile de la investirea făcută aici, în plen, să solicite Biroului permanent ca și Comisia pentru industrie și servicii să fie sesizată pe fond. Lucru care nu s-a întâmplat. După multe săptămâni de când această lege a ajuns în plen, de când este pe ordinea de zi, dânșii au depus un aviz de care comisia noastră, Comisia de muncă, a luat act și asta este totul. Argumentele colegului care au fost prezentate aici înainte nu se susțin. Consiliul Concurenței a analizat această ordonanță de urgență și și-a dat avizul.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Dan Ioan Popescu:

 
   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Eu admir luarea de cuvânt a distinsului meu coleg de la Partidul Democrat, în prezent. Dar, aș vrea să atrag atenția că și dumneavoastră ați spus despre neconcordanța titlului cu conținutul. Deci, în momentul în care s-a prezentat în Camera Deputaților, s-a prezentat un titlu de ajutor social.

Noi suntem partid social democrat și suntem pentru ajutor social dar suntem împotriva șpăgii. Deci asta nu este altceva decât o șpagă pe care Partidul Democrat o susține, cât se poate de clar, în a fi dată...(Aplauze din partea Puterii.) "..vă mulțumesc, aplaudați, sunteți de acord cu acest punct de vedere... deci pe care Partidul Democrat o direcționează către anumite firme producătoare de centrale termice și arzătoare.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea altor grupuri parlamentare dacă mai dorește cineva să ia cuvântul. Dacă nu, rog comisia, punctul de vedere, vă rog. Stați un pic...

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Octavian-Mircea Purceld:

Stimați colegi, și grupul nostru parlamentar susține retrimiterea la comisie măcar pentru punerea de acord a titlului cu conținutul ordonanței. Și, desigur, cu această ocazie se mai pot discuta câteva detalii pe această ordonanță.

Vă mulțumim.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Mai sunt înscrieri la cuvânt din partea grupurilor parlamentare? Nu.

Vă rog, președintele comisiei, punctul de vedere referitor la returnarea la comisie.

 
   

Domnul Stelian Duțu:

De ieri și până astăzi am consultat mai mulți membri din comisie...

 
     

Domnul Marian Sârbu (din sală):

Să fiți atenți ce susțineți pentru că vin la microfon.

 
   

Domnul Stelian Duțu:

Nici o problemă, domnule Sârbu, microfonul vă aparține. Comisia nu poate fi de acord cu retrimiterea la comisie...

 
     

Domnul Marian Sârbu (din sală):

Drept la replică !

 
   

Domnul Stelian Duțu:

Comisia de industrii a avut la dispoziție timpul pentru a solicita Biroului permanent învestirea în calitate de comisie, pe fond. Acest lucru trebuia să se facă de către Biroul permanent, iar în condițiile în care Biroul permanent refuza, se putea adresa și plenului. Respectăm orice intervenție și orice punct de vedere și vă rog să constatați că termenul alocat pentru dezbateri generale s-a epuizat și să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Un drept la replică. Domnul deputat Marian Sârbu, vă rog.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Stimați colegi, nu este neapărat un drept la replică, este o intervenție care încearcă să rectifice o afirmație a domnului președinte al comisiei. Ieri, aseară, de fapt, înainte de finalul ședinței, dânsul de la acest microfon, pe baza unei consultări în biroul comisiei, eram trei membri ai biroului comisiei, am decis că suntem de acord cu retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege. De atunci și până acum nu știu să se fi întrunit biroul comisiei și să fi avut loc vreo modificare a deciziei noastre.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Eu trebuie să supun atenției și votului dumneavoastră propunerea de returnare la comisie a proiectului de lege, vă rog.

Cine este pentru ?

 
     

Domnul Miron Mitrea (din sală):

Procedură!

 
   

Doamna Daniela Popa:

Domnul deputat Miron Mitrea.

 
   

Domnul Miron Mitrea:

Doamnă președinte, eu ieri am intervenit pe această temă, de aceea am intervenit din nou. Cer să mergem la următorul proiect. Comisia de muncă să se întâlnească, biroul, și să decidă pentru că este evident că a fost doar punctul de vedere al președintelui comisiei și nu poate să și-l schimbe de ieri până astăzi. Deci, aseară comisia ne-a prezentat un punct...

O voce din sală:

Ba poate!

 
   

Domnul Miron Mitrea:

Domnule deputat, nu poate, pentru că nu poate să fie punctul de vedere al președintelui și trebuie să fie al comisiei. Și atâta vreme cât doi membri din biroul comisiei au puncte de vedere diferite și spun că nu s-au consultat, punctul de vedere nu este valabil. Să trecem la următorul punct și între timp se întrunește biroul comisiei și ne transmite punctul de vedere.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Personal sunt de acord cu dumneavoastră, dar eu trebuie să supun la vot plenului în ordinea propunerilor.

Deci, vă supun la vot returnarea la comisie a proiectului de lege.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 54 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 89 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Deci, trecem la dezbaterea pe articole și lucrăm pe raportul comisiei.

Poziția nr.1. Titlul legii este nemodificat, se adoptă.

Poziția nr.2. Articolul unic. Observații? Vă rog.

 
   

Doamna Rovana Plumb:

Un amendament, după alin.2 al art. 2, propunem un nou alineat, alin. 21 cu următorul cuprins...

 
   

Doamna Daniela Popa:

Stați puțin, e vorba de poziția 2 din raport. Eu nu văd alin. 2.

O voce din sală:

E articol unic.

 
   

Doamna Rovana Plumb:

Da, e articol unic.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Da, deci nu sunt observații.

Adoptat.

Poziția nr. 3. Titlul ordonanței.

Observații? Nu sunt.

Adoptat.

Este amendamentul comisiei și a fost adoptat. Este acceptat de comisie.

La poziția nr. 4, text nemodificat. Se adoptă.

Poziția nr. 5, text nemodificat. Se adoptă.

Poziția nr..... (Consultări cu domnul Marian Sârbu)

Eu nu văd în raport amendamentele. La art. nr.2, da ? Imediat.

Deci la art.2 alin.2.

Vă rog.

 
   

Doamna Rovana Plumb:

Amendament: "De același ajutor bănesc beneficiază familiile și persoanele singure care utilizează și alt tip de combustibil în localitățile în care există racordare la rețeaua de gaze".

Fundamentez. Programul este unul de promovare comercială, clar. Este un program comercial și nicidecum cu componentă socială, fiind diferit de orice program european asemănător atât ca logică cât și ca amploare. Toate țările membre vechi ale Uniunii Europene, cu excepția Portugaliei, Spaniei și Greciei, au adoptat la un moment dat pachete de legi care aprobă astfel de programe pentru îmbunătățirea echipamentelor de încălzire în locuințe. Sunt țări care acordă fie sume de bani pentru persoane care doresc să achiziționeze echipamente performante energetic, fie țări care finanțează dobânzile creditelor pentru achiziționarea acestor tipuri de echipamente. In toate aceste țări, programele vizează orice beneficiar care dorește achiziționarea de echipamente performante pentru încălzirea locuinței și nu dispune de venituri mari, indiferent de modalitatea de încălzire anterioară a locuinței. Deci o discriminare propusă de Guvern pe temeiul deținerii actuale a unei sobe cu gaze este inacceptabilă din punct de vedere social, ținând cont de faptul că, în România, aproximativ 40% dintre familii se încălzesc cu lemne, am spune că este urgentă și obligatorie deschiderea programului și pentru această categorie de persoane, din motive care țin și de ecologie și de conservarea pădurilor.

Pe măsură ce rețeaua de distribuție a gazelor se extinde la nivel național, este irațional și antisocial să închidem programul pentru sute de mii de familii care în următorii ani l-ar putea utiliza pentru a îmbunătăți gradul de confort al locuinței și a-și crește astfel calitatea vieții.

Concluzionând, putem spune că acest program, așa cum este conceput de Guvern, este unul ipocrit pentru că nu recunoaște angajamentul comercial, iar pe de altă parte este discriminatoriu pentru că nu recunoaște un drept la program pentru toți cei care îndeplinesc condițiile de ordin social. De aceea susținem acest amendament pe care l-am prezentat.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Marian Sârbu, sunteți de acord să prezentați acum sau analizăm..., poftiți, tot la articolul 2. Aveți un alineat nou, alineatul 4.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Mulțumesc foarte mult, doamna președintă.

Stimați colegi, acceptând faptul că majoritatea nu a dorit să discute argumentele noastre legate de retrimiterea la comisie, acceptând faptul că este un ajutor bănesc și nu o subvenție indirectă pentru anumiți producători de centrale termice, deci acceptând până la urmă toate aceste teme impuse, pornind de la ideea că este un ajutor bănesc acordat familiilor cu venituri reduse și având în vedere că programul se întinde pe o perioadă de mai mulți ani, este logic ca acest ajutor bănesc, care se referă în mod evident la familiile cu venituri reduse, să fie indexat anual cu un procent egal cu rata inflației. Este regimul de care a beneficiat orice tip de ajutor pe care noi l-am acordat în perioada în care ne-am aflat la guvernare și ajutoare pe care, vă asigur, le-a votat și domnul deputat Valentin Iliescu fiind atunci la noi în partid.

Deci, iată care este propunerea pe care am făcut-o noi în cadrul Comisiei și pe care n-am înțeles de ce comisia a respins-o: "Prin hotărâre a Guvernului sumele prevăzute la alin. 2 se indexează anual cu un procent egal cu rata inflației prognozată de Institutul Național de Statistică". Argumentul era foarte clar, pentru păstrarea puterii de cumpărare a acelui ajutor bănesc acordat de Guvern, iar ceea ce este cu adevărat, după opinia noastră, inexact și care nu are nici o legătură cu respingerea acestui amendament, Guvernul ne spune argumente pentru respingerea amendamentului: "Bonurile valorice sunt documente cu regim special". Eu aș ruga foarte mult ca reprezentantul Executivului să ne spună ce legătură are propunerea de indexare a acestui ajutor bănesc cu faptul că bonurile valorice sunt documente cu regim special. Este clar că nu există un agument coerent și rog inclusiv majoritatea să voteze pentru indexarea acestor ajutoare bănești dacă sunt cu adevărat sinceri în dorința de a ajuta persoanele cu venituri reduse pentru a-și monta o centrală termică.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Valentin Iliescu.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Nu este un drept la replică, este un punct de vedere formulat pe marginea amendamentelor colegilor mei.

Prima problemă pe care mi-o stârnește intervenția colegilor este nedumerirea. Pe de o parte unul dintre colegii de la P.S.D. spune că această ordonanță este în contradicție cu directivele europene, pe de altă parte colegii noștri vin cu amendamente prin care extind numărul beneficiarilor. Cum s-ar spune, doamna deputat Rovana Plumb vine și ne propune mărirea numărului beneficiarilor, extinzându-l nu numai la cei care folosesc gazul natural pentru încălzirea locuințelor cu sobe de teracotă, ci și pentru alte persoane care folosesc alt tip de combustibil. Evident că nu putem fi de acord cu acest punct de vedere, asta ar veni și în contradicție cu titlul ordonanței, pe de o parte, iar pe de altă parte, este o obligație și doamna deputat ar fi trebuit să știe că o asemenea măsură care produce efecte asupra bugetului, în conformitate cu Legea finanțelor publice, o obliga să vină și cu menționarea sursei cu care să acopere cheltuielile respective.

Din punctul nostru de vedere, nu susținem un asemenea amendament.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mă scuzați, doamna deputat Rovana Plumb.

 
   

Doamna Rovana Plumb:

Spuneam că este un program comercial și în același timp este unul ipocrit, pentru că nu recunoaște angajamentul comercial, iar pe de altă parte este antisocial. Spuneam de Uniunea Europeană. In toate țările în care s-au aprobat astfel de legi pentru orice potențial beneficiar care îndeplinește condițiile sociale care sunt reflectate și în acest program, indiferent de tipul de încălzire al locuinței se acordă acest sprijin. Or, ce se întâmplă prin aplicarea acestui program ? Intâi va trebui ca cel care are rețeaua de distribuție a gazelor la poarta casei să-și construiască soba de teracotă, să tragă conducta de gaz în casă, după aceea să dărâme soba respectivă și să beneficieze de ajutorul propus prin această ordonanță, ceea ce este total irațional.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Domnul deputat Kerekes, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Kerekes Károly:

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

Am auzit aici două amendamente. cel propus de către doamna deputat Rovana Plumb, noi, UDMR-ul considerăm că nu putem accepta acest amendament pentru că schimbă filosofia "obiectul reglementării". Prin această ordonanță nu s-a urmărit extinderea categoriei beneficiarilor, deci în sensul ca să beneficieze de acest ajutor bănesc și alți consumatori care, de exemplu, folosesc combustibil solid. În ceea ce privește amendamentul domnului deputat Sârbu, suntem de acord pentru că orice ajutor bănesc în sistemul de asistență socială, bineînțeles, se indexează și nu poate să facă excepție nici acest ajutor bănesc.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Doamna deputat Aurelia Vasile, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, doamna președintă de ședință.

Susțin amândouă amendamentele și al doamnei Rovana Plumb și al domnului Sârbu, cu următoarele argumente: spunea un coleg din Partidul Democrat că, vezi Doamne, amendamentele nu sunt bine formulate pentru că ar fi trebuit să indice sume din buget. Ordonanța respectivă, deci proiectul, nu indică din ce rubrică și de unde vor fi luați banii pentru a întreține corupția, pentru că acest proiect de lege este, clar, un proiect care acoperă corupția și care nu are nici o legătură cu ajutorul social, ci pentru a ajutora interesele și probabil că sunt colegi din Partidul Democrat care sunt direct interesați de acest lucru.

Faptul că doamna Rovana, prin amendamentul propus, cere extinderea și la alte soluții de racordare, nu interesează pe cei care sunt interesați să treacă așa cum este acest proiect de lege, pentru că de aici n-ar avea nimic de câștigat.

Ceea ce domnul Marian susține este un lucru corect, este un lucru care ține într-adevăr cu teoria de ajutor social, această indexare, știindu-se că valorile se modifică într-un ritm alert în maniera în care merge acum economia.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Să ascultăm acum și părerea comisiei referitore la cele două amendamente.

Vă rog, domnul deputat Stelian Duțu.

 
   

Domnul Stelian Duțu:

Doamna președintă, apreciem această îngrijorare și această preocupare pentru toate persoanele care sunt în nevoi și au nevoie de un astfel de sprijin. Și în comisie s-au discutat cele două amendamente, amendamentul distinsei noastre colege, doamna Rovana Plumb, dar vreau să fac precizarea că acest proiect de act normativ se referă exclusiv la acele categorii de persoane care utilizează pentru încălzirea locuinței gaze naturale, iar toți cei care au astfel de preocupări și pe fondul îngrijorării îndreptățite pe care am invocat-o, pot să aibă inițiative legislative și, de asemenea, și Guvernul, astfel încât să vină și să soluționeze problemele și nevoile acestor categorii de persoane.

Comisia nu este de acord și nu susține acest amendament, în schimb, amendamentul colegului nostru, domnul Sârbu, îl susținem pentru că este un amendament îndreptățit și este datoria Guvernului să indexeze, ori de câte ori este necesar, aceste sume.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

Înțeleg că amendamentul doamnei Rovana Plumb nu este susținut de comisie.

Vă supun atenției și votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru ? Vă rog să numărați. 68 de voturi pentru.

Împotrivă ? 95 de voturi împotrivă.

Abțineri ? Nu sunt abțineri.

Amendamentul doamnei deputat Rovana Plumb nu a fost adoptat.

Amendamentul domnului deputat Marian Sârbu a fost agreat de comisie.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri ? Nu sunt abțineri.

Amendamentul domnului deputat Marian Sârbu a fost adoptat în unanimitate.

Supun atenției și votului dumneavoastră art.2 în întregime.

Cine este pentru ? Mulțumesc. 91 de voturi pentru.

Impotrivă ? 71 de voturi împotrivă.

Abțineri ? Nu sunt abțineri.

Art.2 a fost adoptat.

Poziția 6 din raport, respectiv art. 3 este nemodificat, adoptat.

Poziția 7 din raport.

Vă rog, din partea comisiei, domnul președinte Stelian Duțu.

 
   

Domnul Stelian Duțu:

Doamna președintă, vă rog să constatați că la art.3 alin. 4, unde comisia propunea o rectificare, a apărut în Monitorul Oficial nr. 848/20 septembrie, rectificarea respectivă făcută chiar de Monitorul Oficial, în sensul că în loc de: "...care face parte integrantă dn prezenta", se va citi "...care face parte integrantă din prezenta".

Rectificarea aceasta în Monitorul Oficial a apărut ulterior, după ce comisia întocmise raportul, drept pentru care se renunță la această rectificare propusă de comisie pentru că a fost corectată prin Monitorul Oficial apărut în 20 septembrie.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc. Supun votului.

Cine este pentru ? Mulțumesc. 97 de voturi pentru.

Impotrivă ? 73 de voturi împotrivă "

Abțineri ? Nu sunt abțineri.

Poziția 7 din raport, adoptată.

La poziția 8, respectiv art.4.

Cine este pentru ? 99 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 73 de voturi împotrivă.

Abțineri ? Nu sunt abțineri.

Poziția 8 din raport, adoptat.

Poziția 9 din raport, nu sunt modificări. Adoptat.

Poziția 10 din raport, nu sunt modificări. Adoptat.

Poziția 11 din raport, nu sunt modificări. Adoptat.

Poziția 12 din raport, nu sunt modificări. Adoptat.

Poziția 13 din raport, nu sunt modificări. Adoptat.

Poziția 14 din raport, nu sunt modificări. Adoptat.

Poziția 15 din raport, nu sunt modificări. Adoptat.

Poziția 16 din raport, nu sunt modificări. Adopat.

Poziția 17 din raport, nu sunt modificări. Adoptat.

Poziția 18 din raport, nu sunt modificări. Adoptat.

Poziția 19 din raport, nu sunt modificări. Adoptat.

Poziția 20 din raport, nu sunt modificări. Adoptat.

Poziția 21, respectiv anexa, nu sunt modificări. Adoptat.

Legea are caracter ordinar. Putem da votul chiar acum.

Cine este pentru ? 99 de voturi pentru.

Impotrivă ? 74 de voturi împotrivă.

Abțineri ?

O voce din sală:

S-a ridicat mâna de două ori!

 
   

Doamna Daniela Popa:

Reluăm voturile împotrivă, pentru că s-a ridicat de două ori mâna și la împotrivă și la abținere.

voturi împotrivă ? Vă rog să numărați. 7 voturi împotrivă.

Abțineri ? 66 de abțineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

 
     

Domnul Iulian Iancu:

Vreau să explic votul.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Deci un singur reprezentant din partea grupului. Poftiți, domnule deputat, explicarea votului.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Stimați colegi, dacă ați putut analiza atent punctele noastre de vedere, ați fi putut observa că noi, grupul PSD, nu am făcut altceva decât să intervenim punctual și să vă solicităm să retrimitem la comisie acele articole din prezentul proiect care contravin directivelor Uniunii Europene și aplică discriminatoriu acest proiect de lege pentru acordarea ajutorului bănesc.

Dacă în fața acestor argumente și repet: dacă se acceptă un articol în care se acordă ajutor bănesc numai celor care au sobă de teracotă și nu tuturor celor care au sobă montată în condiții legale și care utilizează gaze naturale, dacă pe un asemenea argument sau pe argumentul că se încheie contract cu furnizorul de gaze - și vă spuneam că astăzi, în România, contractele sunt încheiate cu distribuitorul de gaze, pentru că furnizor de gaze o să avem numai de la 1 ianuarie 2007, în relație directă cu consumatorul captiv, dacă și în fața acestui argument dumneavoastră, cu toții, ați votat împotrivă, înseamnă că aici constatăm că afirmația președintelui Băsescu legată de grupurile de interes în zona afacerilor începe să capete contur, din păcate, și suport legal în Parlamentul România.

Ca atare, grupul nostru s-a abținut, parte, parte au votat împotrivă, împotrivă ținând seama de acest statut discriminatoriu și în marea majoritate s-au abținut, pentru că, în final, vor fi beneficiari aproximativ 200 de mii de persoane. Cum vor fi beneficiari, cum vor ajunge acești bani în fapt la producătorii de echipamente, acest lucru vă asigur că va fi monitorizat, pentru că dacă ar fi fost o urgență, așa cum v-ați propus prin acest proiect, astăzi normele metodologice de aplicare prevăzute la 4 articole din prezentul proiect ar fi fost deja elaborate.

Prin urmare, stimați colegi, intenția noastră a fost de susținere a unui ajutor bănesc, dar în condiții legale și respectând principiile europene.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Domnul deputat Valentin Iliescu.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnilor colegi, grupul parlamentar al Partidului Democrat a votat această Ordonanță de urgență plecând de la convingerea că românii, în special familiile și persoanele singure cu venituri mici, au nevoie de un ajutor important în perspectiva iernii care vine.

Să ne aducem aminte că una dintre problemele foarte serioase ale românilor săraci este prețul metrului cub de gaz metan. Și dacă ne întrebăm cine este responsabil de prețul metrului cub, ne putem uita către colegii de la P.S.D., care au responsabilitatea unor măsuri luate tocmai acum.

Resping cu fermitate acele afirmații incorecte, nefondate și lipsite de temei ale unor colegi de la P.S.D. care au avut curajul să vorbească despre șpagă și să ne aducem aminte că un coleg de-al domniilor lor și-a transformat porecla în renume internațional, motiv pentru care la alegerile trecute, guvernarea P.S.D. a fost aspru sancționată.

Repet, singurul motiv, și nu interesul economic de care dânșii vorbeau, care probabil reprezenta la momentul când se aflau la putere, era un criteriu important de a promova o lege, repet, interesul nostru de a sluji oamenii săraci cu venituri mici, puși în fața plății unor facturi uriașe la gazul natural, ne-a făcut să susținem acest proiect de lege de aprobare a acestei ordonanțe.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.(Aplauze.)

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.119/2001 privind unele măsuri pentru privatizarea Societății Comerciale Combinatul Siderurgic Sidex S.A. Galați și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.51/1998 privind valorificarea unor active ale statului.  

Trecem la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului...(Domnul deputat Iulian Iancu dorește să intervină) Replică la ce? Nu s-a pronunțat nici un nume. (Deputații aparținând Grupului parlamentar al P.S.D. strigă că s-a făcut referire la grupul lor parlamentar.)

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.119/2001 privind unele măsuri pentru privatizarea Societății Comerciale Combinatul siderurgic SIDEX S.A. Galați și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.51/1998 privind valorificarea unor active ale statului.

Procedura este de urgență. Invit Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare să facă propunerile pentru timpi.

   

Domnul Mihai Tudose:

Mulțumesc, doamna președintă.

Propunem zece minute timpul total de dezbateri, câte un minut pentru intervenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

S-au aprobat propunerile comisiei.

Inițiatorul are cuvântul. Domnule Cătălin Sandu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Cătălin Sandu:

Mulțumesc, doamna președintă.

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă numesc Cătălin Sandu. Sunt vicepreședinte la AVAS pe integrare europeană și relația cu Parlamentul.

Ordonanța de urgență nr. 43/2005 modifică și completează Ordonanța de urgență nr. 119/2001 și nr. 51/1998.

În privința modificărilor Ordonanței nr. 119/2001, aceasta este modificată în sensul că măsurile de natura ajutorului de stat prevăzute în cadrul privatizării SIDEX, vor fi acordate numai după autorizarea lor de către Consiliul Concurenței, în limita plafonului autorizat conform condițiilor stabilite de aderarea României la Uniunea Europeană.

Măsura propusă este justificată prin faptul că România este monitorizată strict la Capitolul "Concurență", iar încălcarea prevederilor privind ajutorul de stat, poate atrage activarea clauzei de salvgardare, cu consecința întârzierii aderării României la Uniunea Europeană.

În privința modificării Ordonanței nr. 51/1998, aceasta are o serie de prevederi care reglementează anumite aspecte procedurale referitoare la executarea de către AVAS a titlurilor executorii prin plata unor sume de bani. Astfel, prin derogarea de la dispozițiile Codului de procedură civilă, AVAS poate plăti sumele datorate numai în baza unor hotărâri judecătorești irevocabile.

În acest sens, apelurile și recursurile inițiate de către AVAS în această materie suspendă de drept executarea silită împotriva acestei instituții.

O altă modificare a Ordonanței nr. 51/1998 constă în faptul că cererile formulate de AVAS și orice acte procedurale efectuate de aceasta în orice fel de cauze sunt scutite de taxe de timbru, timbru judiciar și cauțiuni. Această măsură este provizorie, vremelnică, urmând a fi menținută până pe 31.XII.2005.

Măsura scutirii de taxe va permite AVAS, pe de o parte, să aibă timpul de a-și modifica bugetul de venituri și cheltuieli proprii și, pe de altă parte, să verse la bugetul statului sume din activitatea proprie.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să aprobați Ordonanța nr. 43/2005 în forma în care a fost aprobată de guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Raportul din partea comisiei, vă rog.

 
   

Domnul Mihai Tudose:

Mulțumesc, doamna președinte.

Raport asupra Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.119/2001 privind unele măsuri pentru privatizarea S.C. Combinatul Siderurgic SIDEX S.A. Galați, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.51/1998 privind valorificarea unor active ale statului.

În conformitate cu prevederile art.89 și 108 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, împreună cu Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere și avizare în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege mai sus-menționat.

Potrivit art.60 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii celor două comisii au examinat acest proiect de lege în ședința din data de 16 septembrie.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, în conformitate cu prevederile art.73 alin.1 din Constituția României.

La lucrările comisiei au participat 23 de deputați din totalul de 23 din cadrul Comisiei pentru politică economică, precum și 13 de deputați din totalul de 25 de membri ai Comisiei juridice.

Raportul comun al celor două comisii a fost adoptat cu unanimitate din voturile celor prezenți. În consecință, vă propunem spre adoptare proiectul de lege, în forma aprobată de Senat.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul.

Doamna deputat Grațiela Iordache, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

Aveți cuvântul.

 
   

Doamna Denisa Grațiela Iordache:

Mulțumesc, doamna președintă.

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Conservator susține și felicită pe această cale guvernul pentru promovarea unei asemenea inițiative legislative. De ce? Pentru că este în mod clar și categoric un nou pas pentru realizarea unei piețe cu adevărat concurențiale. Limitarea ajutorului de stat reprezintă, dacă vreți, primul pas către o competiție corectă și directă.

Faptul că întărim Consiliul Concurenței, nu este numai un ajutor către integrarea în Uniunea Europeană, dar este un ajutor pentru dezvoltarea unei economii de piață funcționale. De foarte multă vreme, în România, se privatizează cu investitori strategici, investitori strategici care beneficiază de o serie de facilități. A venit momentul și timpul ca acești investitori strategici să intre într-o concurență loială cu investitorii autohtoni.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul. Dacă nu, supun atenției și votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Titlul legii a fost adoptat.

Articolul unic. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Articolul unic a fost adoptat.

Proiectul de lege are caracter ordinar. Putem da votul final acum.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

În unanimitate, a fost adoptat.

Vă rog, aveți cuvântul, explicarea votului.

 
   

Domnul Mihai Tudose:

Doamna președintă,

Stimați colegi,

Nu vroiam să intervin, dar m-a provocat, ca să spun așa, doamna deputat Grațiela Iordache, care a felicitat actualul guvern pentru măsurile pe care le ia în ceea ce privește SIDEX-ul. Și poate ar trebui să ținem cont că ar trebui să felicităm și fostul Guvern, Guvernul P.S.D., pentru faptul că astăzi încă mai putem vorbi de SIDEX, pentru o privatizare reușită, care acum vreo zece ani era considerată de alți oameni politici în viață ca un morman de fiare vechi.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea lit.i) a alin.(1) al art.45 din Legea nr.360/2002 privind Statutul polițistului (rămas pentru votul final).  

Urmează Proiectul de Lege pentru modificarea lit.i) a alin.1 al art.45 din Legea nr.360/2002 privind statutul polițistului.

Legea este organică. Comisia vă rog, raportul. Aveți și raport înlocuitor aici, observ.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Mihai Stănișoară:

Mulțumesc, doamna președinte.

Vă rog să aveți în vedere propunerea de zece minute timp de dezbatere, cu două minute de intervenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Inițiatorul. Este prezent, da. Poftiți, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Până la demilitarizarea structurilor Ministerului Administrației și Internelor, personalul medical ce a asigurat serviciile de specialitate din rețeaua medicală proprie, asemenea celor din Ministerul Apărării Naționale și din celelalte servicii din sistemul de ordine publică și siguranță națională, avea statutul de personal militar.

Prin Ordonanța nr. 179/2002 privind demilitarizarea unităților aparatului central al Ministerului de Interne, la vremea respectivă, și a structurilor subordonate acestuia, personalul militar din aparatul central al ministerului, inclusiv din rețeaua medicală, a dobândit statutul de funcționar public civil, cu statut special instituit prin Legea nr. 360/2002.

Deci, între structurile demilitarizate, începând cu 1 ianuarie 2003, se află și Direcția medicală și toată rețeaua medicală a Ministerului Administrației și Internelor, respectiv, Spitalul militar de urgență "Prof.Dimitrie Gerota", Centrul medical de diagnostic și tratament ambulatoriu - policlinica, sanatoriul și centrele medicale județene.

La această dată, medicii încadrați în rețeaua sanitară a ministerului își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii 306/2004 privind exercitarea profesiei de medic, ei fiind în primul rând medici.

Potrivit art.11 alin.3 din acest act normativ, medicii pot desfășura activități profesionale în sistemul public de sănătate sau/ și în sistemul privat, fie ca angajați, fie ca persoană fizică independentă, pe bază de contract, având și dreptul să înființeze cabinete de practică medicală.

Ținând cont de faptul că medicii din rețeaua medicală a Ministerului Administrației și Internelor, se supun restricțiilor instituite de Legea nr.360 privind Statutul polițistului, care interzice, prin art.45 lit.i), să dețină orice altă funcție publică sau privată pentru care sunt retribuiți, cu excepția funcțiilor didactice și a activităților de cercetare științifică sau creație artistică, deci în baza acestei interdicții, ei nu pot să profeseze și în afara rețelei medicale a Ministerului Administrației și Internelor. Pentru a li se crea această facilitate, pentru a li se crea posibilitatea să fie medici și în afara structurii medicale, s-a propus modificarea art. 45 lit.i) din Legea nr. 360.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Raportul comisiei, vă rog.

 
   

Domnul Mihai Stănișoară:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimate colege, stimați colegi,

Proiectul de lege respectiv prevede modificarea prevederilor lit. i) a alin.1 al art.45 din Legea nr.360/2002, așa cum s-a prezentat, în sensul permiterii medicilor din rețeaua sanitară a Ministerului Administrației și Internelor să-și poată desfășura activitatea medicală și în mod individual, în conformitate cu prevederile Legii nr.306/2004 privind exercitarea profesiei de medic.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.73 și art.118 din Constituția României, republicată.

La lucrări au fost prezenți 21 de deputați din totalul de 22 de membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu 10 voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 4 abțineri, din totalul celor prezenți la momentul exprimării votului.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituția României, republicată, și ale art.86 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma discuțiilor care au avut loc în ședința din 6 septembrie 2005, comisia propune adoptarea fără modificări a proiectului de lege.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul.

Poftiți.

Domnule deputat Săniuță, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Marian Florian Săniuță:

Vă mulțumesc foarte mult, doamna președinte.

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Inițiativa legislativă pe care astăzi o discutăm și al cărei termen de dezbatere expiră tot astăzi aduce în esență în discuție posibilitatea ca cei care și-au ales drept carieră medicina în cadrul structurilor Ministerului Administrației și Internelor, să poată profesa și în sectorul privat, după încheierea programului de activitate.

Sigur, această inițiativă legislativă a suscitat nenumărate discuții în cadrul comisiei, aceasta și explică de ce avem la acest moment un raport înlocuitor, după ce în prima fază comisia a respins această inițiativă.

Pe de altă parte, trebuie să fiu la fel de deschis în fața dumneavoastră, și să vă afirm că și în cadrul Grupului parlamentar al P.S.D. această inițiativă a fost extrem de discutată, pentru că până la urmă cine își alege cariera de medic în structurile Ministerului de Interne, pe o anumită componentă, pe o anumită specializare, pe un anumit specific al muncii, evident trebuie să se bucure și de avantaje, pentru că ele există, atunci când ești medic militar în cadrul acestor structuri, dar și de dezavantaje, care înseamnă, printre altele, până la acest moment, imposibilitatea de a presta în sectorul privat o activitate medicală.

Din punctul de vedere al Grupului parlamentar al P.S.D., stimați colegi și stimați invitați, credem, la acest moment, că era mai normal să discutăm despre reorganizarea Casei OPSNAJ sau despre numărul de spitale și de unități medicale alocate structurilor Ministerului de Interne, care între timp au depășit cu mult structurile Ministerului Apărării Naționale.

Totuși, ținând cont de faptul că discuțiile pe care noi le-am purtat, repet, în cadrul Grupului parlamentar al P.S.D. unde, prin vot, am stabilit conduita de astăzi, dați-mi voie să vă informez, stimați colegi, că Grupul parlamentar al P.S.D. va susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Marcu Tudor, Grupul parlamentar al P.R.M.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, doamna Daniela.

Doamna președinte,

Vă rog să-mi dați voie să spun, în două minute, punctul de vedere al Partidului România Mare, referitor la acest proiect de lege.

Proiectul de lege, așa cum zicea și domnul ministru, fost ministru al internelor, Marian Săniuță, a suscitat numeroase discuții. Am avut mari rezerve dacă el este binevenit sau nu, tocmai de aceea a fost votat întâi negativ, după aceea s-a revenit și tot astfel s-a întâmplat până acum, încât nici până acum nu ne-am lămurit dacă facem bine sau nu trecând acest proiect de lege.

În întreaga mea activitate de parlamentar, am susținut sau inițiat proiecte legislative pentru organizarea și desfășurarea în bune condițiuni a activităților din cadrul Ministerului Apărării Naționale, cu două mari structuri, Departamentul înzestrării și logisticii armatei și Marele Stat Major General, al Ministerului de Interne, cu 9 astfel de mari structuri, fiecare aproape câte un minister, și a celorlalte 5 agenții și servicii speciale, în cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, din care fac parte.

În parte, rezultatele pe parcursul anilor se și văd, îmi place să cred, măcar în limita posibilităților pe care le-am avut aflat, în tot acești 9 ani, de fapt, în opoziție.

Tocmai de aceea am fost și receptiv la acest proiect de lege, cu toate că am încă, spun, mari rezerve dacă el este benefic sau nu. Și vă spun de ce am deschis discuția aceasta, deoarece eu am considerat că un bun câștigat pentru o categorie de funcționari, cum ar fi în speță cea a Ministerului Apărării Naționale, de aceleași categorii de medici, este o bază de susținere pentru alte categorii aflate în situații similare, și nu voi proceda niciodată invers, să scad prin votul meu un avantaj numai pentru că alții nu îl au. Însă, în acest domeniu, la Ministerul de interne revine și o rezervă pe care o avem în legătură cu incompatibilitatea pe care o poate avea o decizie ca medic a unui astfel de medic încadrat în Ministerul de Interne, care face și cercetări penale și care ar putea să intre în disfuncție sau în neconcordanță cu deciziile colegilor care cercetează din cadrul cercetărilor penale din Ministeru de Interne cazul pe care el îl acoperă poate cu o...cum se numește? "..receptă medicală care-l poate proteja de rigorile legii.

E mult de discutat pe tema aceasta. Rămân stupefiat însă constatând că în efortul nostru, al parlamentarilor, pentru a asigura avantaje necesare, benefice și uneori și meritate, pentru lucrătorii din Ministerul de Interne și Ministerul Apărării, în situații similare, ne lovim tocmai de obturantismul unor ofițeri, conducători vremelnici din interiorul acestor structuri care, din motive egoiste, translatează disputele și invidiile și nerealizările personale sau, mai știi?, niște interese ilegale care probabil urmează a fi dovedite, și aduc prin poziția lor strict personală prejudicii subordonaților care nici măcar nu au aflat încă cine le susține interesele legitime și cine luptă înverșunat împotriva lor; în unele cazuri, fiind chiar conducătorii acestor structuri din cadrul Ministerului de Interne și Ministerului Apărării.

Ne-am mai lovit de astfel de atitudini și în urmă cu doi ani. Din fericire, acei demnitari nu mai au în prezent funcții publice primindu-și sancțiunea publică meritată pentru obturantismul, prostia, invidia și răutatea lor, fiind înlăturați fără regrete din viața publică, rămânând de fapt pentru restul carierei lor cu o mare rușine publică.

Acești ofițeri, sau cum ziceam, vremelnici conducători nemeritați de structuri din cadrul acestor importante sectoare ale apărării, ordinii publice și siguranței naționale, ne fac, spre exemplu, să ne gândim foarte serios dacă noi facem bine ce facem în Parlament, luptând pentru interesele lor, din moment ce chiar conducătorii lor luptă împotriva acestor interese.

În acest sens, mă gândesc că s-ar putea să ne revizuim chiar poziția față de tot mai desele solicitări pentru a anula legal unele avantaje, cum ar fi plățile compensatorii la ieșirea la pensie, uriașe pentru efortul bugetar al ministerului respectiv, ale cadrelor acestui minister.

Și, în acest sens, vă asigur că există o enorm de mare accepție populară ca aceste plăți compensatorii să nu se mai acorde, ele depășind un miliard de lei la ieșirea la pensie. Aceste sume le-am putea folosi în alte scopuri, la sectoarele din bugetul economic național, pentru că dumneavoastră, domnilor, conduceți astăzi economia națională, guvernul și o faceți cum reușiți, și noi vă ajutăm, cum reușim și noi, să duceți la bun sfârșit acest efort la care v-ați angajat și care nu este ușor, suntem perfect conștienți.

Vă putem asigura astfel de fonduri din astfel de inițiative parlamentare, deoarece văd că noi luptăm pentru beneficiul unor subordonați ai unor conducători vremelnici din cadrul Ministerului de Interne și ai Ministerului Apărării, și chiar aceștia nu sunt de acord cu ele. Păi dacă nu sunt de acord, noi de ce ne batem cu ele?

Până la deplina lămurire a comportamentului aberant, total de neînțeles pentru noi, sau, mă rog, încă neînțeles, și până la propunerea măsurilor politice necesare pentru reglementarea activităților de conducere deficitară din cadrul acestor sectoare amintite, eu reiterez poziția mea, pe care am avut-o în cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, să ne abținem, noi, Partidul România Mare, de la acest proiect de lege, pentru că luptăm împotriva intereselor pe care le promovează subordonații conducătorilor din Ministerul de Interne și chiar ei nu sunt de acord cu ele.

Îmi rezerv dreptul de a reveni asupra celor declarate în acest context, într-un viitor apropiat, a face publice constatările ulterioare, care sunt pe parcurs, conform atributelor mele politice, și a impune măsurile necesare pentru buna desfășurare a activităților de conducere din cadrul Ministerului de Interne și din cadrul Ministerului Apărării.

După cum vedeți, n-am spus nimic de celelalte sectoare pe care le-am amintit, în număr de 7, deoarece este o cu totul altă situație, receptivitatea în cadrul lor fiind mult mai mare.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnule deputat Calimente, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mihăiță Calimente:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Așa cum au subliniat și colegii mei, în cadrul comisiei au avut loc, într-adevăr, discuții destul de aprinse asupra acestui subiect, însă reiese din ceea ce proiectul propune un lucru foarte important, cei asupra cărora ne exprimăm sunt în primul rând medici și în al doilea rând polițiști.

Un alt aspect pe care l-am avut în vedere atunci când am discutat această lege a fost discriminarea, adică n-am vrut ca această categorie de medici care sunt medici în cadrul Ministerului de Interne să fie discriminați vizavi de cei care sunt medici în cadrul Ministerului Apărării Naționale.

Au existat anumite suspiciuni că acești medici fiind polițiști ar putea influența într-un fel sau altul cercetările sau ceea ce se întâmplă cu anumiți oameni care sunt în anchetă. Mie mi se pare că aceste teme nu sunt întemeiate pentru că ei ar putea, chiar de pe funcțiile pe care le au în cadrul Ministerului de Interne ca medici, să influențeze, cine vrea să facă acest lucru.

În consecință, pentru că ei sunt în primul rând medici și pentru că nu-i putem discrimina, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Nicolae Popa, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, doamna președintă.

Doamnelor și domnilor colegi,

Când este vorba de domeniul sănătății, un domeniu care a fost adus în atenția opiniei publice și în atenția noastră, cu probleme foarte grave de corupție, de dezordine și disciplină, deci orice măsură benefică pentru îmbunătățirea activității acestui sector trebuie salutată și trebuie susținută.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Conservator va susține acest proiect de lege, mai ales ținând cont și de faptul că noi am fost printre primii care am evidențiat și am arătat carențele sistemului de sănătate și, cu acest prilej, pentru că veni vorba de sănătate, și sigur că trebuie să creăm condițiile pentru a-și desfășura activitatea medicii din Ministerul de Interne, pentru că sănătatea este cel mai de preț bun pe care-l avem noi, trebuie să salutăm și inițiativa domnului ministru Nicolăescu, care a anunțat astăzi în presă că va desființa casele de asigurări de sănătate din Ministerul de Interne, din Ministerul Apărării Naționale și din Justiție, creând o singură casă de asigurări, în așa fel încât să existe un control sigur asupra fondurilor care sunt destinate pentru subvenționarea medicamentelor.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Nu mai sunt dezbateri generale înțeleg.

Supun atenției și votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați.

Cu 14 abțineri, titlul legii a fost adoptat.

Articolul unic cu modificarea punctului i). Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 19 abțineri.

Articolul unic a fost adoptat.

Legea are caracter organic. O supunem votului la ora 12.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea comunei Estelnic, județul Covasna, prin reorganizarea comunei Poian (rămasă pentru votul final)  

Propunerea legislativă privind înființarea comunei Estelnic, județul Covasna, prin reorganizarea comunei Poian.

Din partea inițiatorului, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Poftiți!

   

Domnul Tamas Sandor:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Vă mulțumesc pentru posibilitate. Pe scurt, aș vrea să prezint inițiativa noastră legislativă, inițiativă care a fost depusă în Camera Deputaților, de către senatori și deputați din județul Covasna.

Este vorba despre reînființarea, desigur, legat de înființarea, dar este vorba de fapt despre reînființarea comunei Estelnic. Existența satului Estelnic este atestată documentar de la începutul secolului al XIV-lea, din anul 1332, când a existat cu "15 fumuri", cum se zicea pe atunci, conform documentelor papale, ca localitate.

Ysculnuc sau Estelnic, de fapt, este de origine slavă, cu înțeles de "scaun primar". Se dețin date despre construirea unei biserici monumentale încă din anii 1250. Fosta comună Estelnic, care era de sine stătătoare de-a lungul anilor până în 1968, a fost centru cultural religios și administrativ al zonei.

Datorită construirii, în anul 1647, a Mânăstirii Călugărilor Franciscani, în 1680 a fost înființat primul gimnaziu de pe teritoriul actual al județului Covasna, de către Nagy Mozas, iar pe lângă mânăstire a fost deschis un seminar cu o continuitate a gimnaziului. Este interesant și de menținut că dascălii în acest seminar au fost invitați, chemați chiar din Moldova, călugări din ordinul minorităților.

Dacă-mi permiteți, câteva cuvinte despre situația economică actuală a viitoarei comune. În anul 1992, s-a înființat o fabrică de confecții, unde în prezent lucrează aproximativ 1.000 de oameni. Pe teritoriul viitoarei comune, ce va însuma 8.300 ha, vor fi două rezervații naturale: mlaștină de turbă din apa roșie și pădurea milenară. Văd că domnul ministru Tabără cunoaște regiunea. Aș vrea chiar să vă invit să veniți o dată acolo, pentru că este foarte interesant, mai ales mlaștina de turbă.

În localitate funcționează dispensar uman, există spațiu pentru postul de poliție locală, centru civic, desigur, cu magazine și societăți care funcționează în localitate.

În baza celor prezentate mai sus, considerăm că sunt satisfăcute condițiile legale de înființare, mai bine zis, a reînființării Estelnic, cu localitățile Estelnic, Valea Scurtă și Cărpineni.

Este de datoria mea să vă informez că avizul Consiliului Legislativ este favorabil. Punctul de vedere al Guvernului este de susținere a proiectului nostru, și comisia de specialitate, care desigur o să-și spună punctul de vedere, este favorabil.

Aș vrea să menționez că în comisie a fost un consens, minus unu, la această inițiativă legislativă, pentru că 26 de voturi erau pentru și unul împotriva inițiativei.

În consecință, în numele inițiatorilor, vă rog să susțineți și dumneavoastră această inițiativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Domnul deputat Relu Fenechiu, președintele comisiei? Nu.

Costel Igaș, vicepreședintele comisiei, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Traian Constantin Igaș:

Mulțumesc. doamna președinte,

Domnul deputat a prezentat aici tot ceea ce se putea prezenta, inclusiv raportul comisiei. Comisia susține și propune votului dumneavoastră pentru.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Dacă nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege pe raportul comisiei.

Poziția nr.1 din raport: titlul legii. Dacă sunt observații?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați voturile împotrivă. 15 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Poziția nr.1 din raport a fost adoptată.

Poziția nr.2 din raport.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Poziția nr.2 din raport adoptată.

Poziția nr.3 din raport.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați voturile împotrivă. 14 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Poziția nr.3 din raport a fost adoptată.

Poziția nr.4 din raport, respectiv art.3.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Poziția nr.4 din raport a fost adoptată.

Poziția nr.5 din raport, respectiv art.4.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 15 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Poziția nr.5 din raport a fost adoptată.

Poziția nr.6 din raport, respectiv art.5.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 15 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Poziția nr.6 din raport adoptată.

Poziția nr.7 din raport, respectiv art.6.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 15 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Poziția nr.7 din raport, adoptată.

Legea are caracter organic.

Votul va fi la ora 12,00.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea comunei Teșcani, județul Bacău (rămasă pentru votul final)  

Urmează propunerea legislativă privind înființarea comunei Teșcani, județul Bacău.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Din partea comisiei sesizată în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, vă rog.

   

Domnul Relu Fenechiu:

Mulțumesc. doamna președinte.

Deci, cu adresa nr.237/30 iunie 2005, comisia a fost sesizată în vederea dezbaterii avizării în fond și întocmirii raportului asupra propunerii legislative privind înființarea comunei Teșcani, județul Bacău.

Din documentația de susținere a propunerii și din avizul Consiliului Legislativ rezultă că propunerea nu îndeplinește prevederile Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, la referendum participând doar 48% din totalul cetățenilor comunei.

De asemenea, referendumul nu a fost organizat în toate localitățile comunei Berești-Tazlău și ale comunei Scorțeni. De asemenea, în propunerea legislatigă nu este prevăzută componența comunelor care se reorganizează, respectiv Berești-Tazlău și Scorțeni, și nu cuprinde nici prevederi referitoare la măsurile organizatorice pentru soluționarea problemelor curente ale comunei Teșcani.

Vreau să vă spun că comuna Teșcani are o tradiție culturală, legată fiind de numele marelui compozitor George Enescu, am înțeles, zic eu, inițiativa, binevenită a deputaților care doresc înființarea acestei comune.

În condițiile care au fost prezentate comisiei nu s-au respectat toate prevederile legislative, așa încât nu am putut să dăm aviz favorabil pentru înființarea acestei comune.

În condițiile în care se va relua referendumul și toată procedura pentru înființarea comunei Teșcani, cred eu că această înființare este binevenită. Deocamdată, raportul a fost de respingere.

A fost aprobat de comisie cu 26 de voturi pentru și o abținere.

Propunerea legislativă este de competența decizională a Senatului.

Așadar, propunem respingerea proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

La dezbateri generale, domnul Valeriu Tabără. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Mărturisesc că mă surprinde faptul că... eu cred că este pentru a doua sau a treia oară când se vine cu o inițiativă legislativă pentru ca această localitate, cu rezonanțe în cultură, și în structurile administrative ale județului Bacău și a țării, nu poate trece datorită unor proceduri. Sigur, ele sunt legale, dacă ne referim la referendum. Dar nu este nici singurul caz în care majoritatea, sau comunele sau centrele de comune boicotează formarea acestor entități administrative.

După părerea mea, Teșcani este una dintre comunele care, chiar dacă nu are o infrastructură de instituții foarte puternică, reprezintă ceva în cultura acestei țări. Și poate că este momentul să regândim legea referendumului, pentru că nu se poate ca centrul de comună sau anumite părți dintr-o localitate să boicoteze, practic, reformularea sau redevenirea unor comune care au fost desființate prin Legea nr.2 din august 1968. Este absolut normal.

Sigur, ne supunem concluziilor comisiei, nu sunt respectate toate procedurile, dar eu cred că este momentul în care să regândim ceea ce înseamnă puterea și voința unor zone, ale unor localități care doresc să redevină ceea ce au fost odată.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Dacă ar fi după mine, eu aș supune-o și aș aproba această comună. Deci, s-a făcut referendumul în satul respectiv, pentru că este un sat, dar n-au răspuns ceilalți cetățeni din comună. Bun, dar asta înseamnă să mă blochezi pentru tot parcursul acesta, până ...?

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

Domnul deputat Tudor Constantin.

 
   

Domnul Constantin Tudor:

Doamna președinte,

Avem în situația de astăzi trei proiecte legislative care suferă de aceeași boală, să spunem așa: nu se respectă procedurile legale, pornind de la o greutate, firesc de înțeles pentru cei din centrul de comună. Și aici domnul deputat Tabără are perfectă dreptate.

Dar, în cazul Teșcani, ca și în celelalte cazuri, nu s-a adoptat, în primul rând, hotărârea de Consiliu local, care trebuie să fie adoptată cu majoritate. În baza acestei hotărâri urmează să se realizeze referendumul local, și deci, din aceste motive, cu regretele respective, noi nu putem, ca for legislativ, să încălcăm legi pe care tot Legislativul le-a adoptat.

De acord cu încercarea, și promitem ca la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic să ne gândim la un proiect, să modificăm atât prevederea referitoare la consiliul local, la hotărâre, pentru că niciodată nu o să putem, decât dacă există un consens.

De multe ori, să știți, există din păcate, atunci când comunele mari vor să scape de anumite localități care le creează probleme. Aici este locul să intervenim noi. Deci, nu putem să susținem, ca grup parlamentar al Partidului Conservator, o asemenea inițiativă legislativă, din lipsă de procedură, mai ales că în aceste zile tot vorbim de proceduri.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc.

Doamna președintă,

Eu aș vrea să supun atenției dumneavoastră faptul că, sigur, este normal ca această comună ... (eu sunt deputat de Bacău) să aibă statutul pe care-l cere, întrucât are tradiție culturală, așa cum arăta și domnul coleg, domnul deputat Tabără.

În același timp, mi se pare absurd, și cred că trebuie să corectăm, ca o structură care se desprinde, să-i trebuiască aprobarea structurii din care se desprinde.

Dacă pentru structura globală acest lucru nu va fi favorabil, acea structură nu va da votul. Este o inepție! Noi trebuie să avem posibilitatea să analizăm dacă merită sau nu, structura care se desprinde din structura de bază, și să privim din acest punct de vedere. Și aici, mă rog, eu sunt medic, nu am cunoștințe juridice, dar, după părerea mea, noi, care suntem for legislativ, după atâta luptă a acestor oameni care au dreptate, am putea aproba acest proiect.

Susținem acest proiect de lege.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L. Atunci așteptați un pic din partea comisiei.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D. Scuzați, din partea PNL, domnul deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Viorel Oancea:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Este aceeași situație care a fost și în legislatura trecută, când eu am propus reînființarea comunei Berecsăul Mare, care este cunoscută în toată țara, mai ales pentru faptul că acolo a fost și este sediul COMTIM-ului înainte, și acum Sfinx Field, actual.

Și dau dreptate colegilor mei, în care comuna de reședință care are în subordine comuna care vrea să se desprindă, dacă este o comună bogată, o localitate bogată, nu-i dă voie să se desprindă din acest tot, care constituie comuna de bază.

De aceea, cred că este absolut necesar ca, mai ales la comunele care au fost desființate abuziv în 1968, trebuie să le facem dreptate, pentru că ele au potențial economic, și am văzut multe localități care au devenit comune, care potențialul economic nu era suficient de mare, dar a fost aprobată și a luat ființă acea comună.

Acest caz este identic cu cel al Berecsăului Mare și, din păcate, nu s-a putut respecta procedura legală pentru că centrul de comună nu vrea să piardă o localitate cu venituri mari.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D. Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Stimați colegi,

Și în prima sesiune parlamentară am adoptat un număr foarte mare de legi privind înființarea de localități sau schimbarea statutului unor localități.

Principiul la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost acela că trebuie să ținem cont de dorința comunităților locale, dacă, știu eu, satele, cetățenii dintr-un sat doresc acest lucru, este și normal ca să aprobăm prin lege înființarea acelor localități.

Și, probabil că este justificată și înființarea comunei Teșcani. Este dorința cetățenilor de acolo. Dar, până a face acest lucru, trebuie să modificăm cele trei acte normative în vigoare, care reglementează această situație: este vorba de Legea nr.3, legea referendumului, de Legea nr.215 și de Legea nr.351, cea cu rețeaua de localități, care de fapt stipulează metodologia privind înființarea unor localități.

Dar, sigur că în cadrul acestei legi să stabilim și criterii foarte serioase legat de localitățile noi care se înființează. Există întotdeauna opoziție la centrul din comună, și probabil că ar fi normal ca numai cei din localitatea care urmează să se înființeze, să-și exprime votul prin referendum. Dar, până a face acest lucru trebuie să aducem modificări la cele trei acte normative și atunci, sigur, comisia - în vigoarea legii și a prevederilor legale - va da aviz favorabil.

Mie îmi pare rău că la comisie trebuie să ajungem în situația de a respinge aceste proiecte de hotărâri, de a respinge dorința comunităților locale și a cetățenilor din acele localități, dar poate că într-un termen foarte scurt vom reuși să facem aceste inițiative legislative de modificare a celorlalte acte normative, și atunci vom putea ține cont de dorința comunităților locale.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Marton Arpad, Grupul parlamentar al U.D.M.R.

 
   

Domnul Marton Arpad Francisc:

Doamna președinte,

Îmi pare bine că, în sfârșit, în legătură cu această lege se pare că toate grupurile parlamentare sunt de acord, adică să se modifice acele prevederi care cereau ca toată comuna să-și deie acordul pentru desprinderea unui sat sau unor grupuri de sate din comună.

Eu cred că acest moment este prielnic, că, într-adevăr, existând acest consens. Este adevărat că atunci când a fost aprobată această lege, U.D.M.R. a susținut acea idee. Nu am fost înțeleși și se pare că a trebuit să treacă un timp de aplicare a legii ca să ne dăm seama că era mai bine așa. Dar, oricum, este bine că suntem cu toții de acord. Haideți, cât mai repede, să modificăm legile.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

Domnul Stelian Duțu, Grupul parlamentar al P.D., aveți cuvântul.

 
   

Domnul Stelian Duțu:

Doamna președinte,

Am simțit nevoia să iau cuvântul la acest punct de pe ordinea de zi, pentru că și în sesiunea trecută a fost un astfel de punct pe ordinea de zi. Ca unul care am lucrat în administrație 25 de ani, aș vrea să fac o recomandare Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

În primul rând, procedurile legale trebuie respectate. Nu este nevoie de un referendum la care trebuie să fie consultată întreaga populație a unei unități administrativ-teritoriale. Legea referendumului reglementează două momente ale unei declanșări de procedură pentru intrarea unei noi unități administrativ-teritoriale: este vorba de o hotărâre de consiliu, care să stabilească sau să aprobe acest referendum, și organizarea unui referendum. Dar referendumul, la care trebuie să fie consultată întreaga populație, se referă la situația în care se schimbă limita unității administrativ-teritoriale. Și sunt două situații într-un astfel de caz: atunci când se înființează o nouă unitate administrativ-teritorială cu subunități - de la două unități administrativ-teritoriale - deci, cu sate, în astfel de situație, de la două comune diferite; sau când se înființează o unitate administrativ-teritorială care vizează o subunitate din cadrul unității administrativ-teritoriale.

Or, în situația prezentă, și în cazul din sesiunea trecută, era vorba de înființarea unei unități administrativ-teritoriale prin conferirea statutului de comună la o subunitate administrativ-teritorială. Or, caracterul de subunitate al unei entități din cadrul unității administrativ-teritoriale îl regăsim în Legea nr.2/1968. în situația în care avem limita unității administrativ-teritoriale, cu subunitățile respective, reglementate în Legea nr.2/1968, nu este nevoie de un referendum care să aprobe înființarea de comună pentru o subunitate. Drept pentru care, eu propun Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic să-și formuleze un punct de vedere unitar cu Ministerul Administrației și Internelor și să-l transmită peste tot, la toate prefecturile și consiliile județene, pentru a nu mai fi într-o astfel de situație.

Din punctul meu de vedere, procedurile erau îndeplinite pentru înființarea unei astfel de comune, dacă era și hotărâre de consiliu pentru organizarea referendumului.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, clarificări.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc.

Doamna președinte,

Domnule deputat,

Cu părere vreau să vă contrazic și să vă spun că sunt mai multe situații care nu sunt în concordanță cu legea.

În primul rând, vreau să vă spun că viitoarea comună, care se propunea a se înființa, este compusă din 4 sate, 3 din ele desprinse din comuna Berești - Tazlău și satul Florești, desprins din comuna Scorțeni.

Referendumul care s-a organizat și la care nu au fost prezenți 50%, și împărtășesc propunerile dumneavoastră, ar trebui să reanalizăm această lege, dar referendumul a fost organizat numai în satul Teșcani, din cele 4 sate care ar trebui să concureze la formarea viitoarei comune Teșcani.

De asemenea, prin propunerea legislativă, nu se propune și reorganizarea comunei Scorțeni, deși satul Florești face parte din componența comunei Scorțeni.

Sunt mult prea multe vicii. Consiliul Legislativ a dat aviz negativ, și chiar nu cred, oricâtă bunăvoință am avea, să votăm aici pentru, atât timp cât atâtea puncte din lege sunt încălcate.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Nu v-am dat cuvântul, domnule deputat. Nu am auzit să vă fi pomenit numele.

Inițiatorul, am înțeles că vrea să spună câteva cuvinte. Vă rog!

 
   

Domnul Liviu Alexandru Miroșeanu:

Doamna președinte,

Domnilor colegi,

Ideea de la care am plecat în această inițiativă a fost, în primul rând, faptul că anul acesta este Anul George Enescu. Și, dacă ținem cont de faptul că Teșcaniul a fost pentru George Enescu un izvor de inspirație, credem că înființarea comunei Teșcani este mai mult decât un act administrativ, ci devine și un act de cultură. Un act de cultură, dacă vreți, și nu cred că exagerez, de rezonanță internațională, întrucât centrul cultural Teșcani este de rezonanță internațională.

Prin urmare, cred că putem lua o astfel de decizie, fără să fie nici un fel de probleme, întrucât contribuim cu toții la un act de cultură.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Țin să vă reamintesc că data la care se împlinește termenul constituțional pentru dezbatere și vot final este astăzi, 4 octombrie, iar raportul comisiei sesizate în fond propune respingerea proiectului de lege.

Camera Deputaților nu este Cameră decizională.

Fiind lege cu caracter organic, votul îl vom da la ora 12,00.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 94/08.09.1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare (rămasă pentru votul final).  

Urmează propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.94/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Doamna vicepreședinte Grațiela Iordache, vă rog, aveți cuvântul.

   

Doamna Grațiela Denisa Iordache:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Prezenta propunere legislativă are ca obiect reglementarea și funcționarea Curții de Conturi, precum și completările ulterioare ale acestei legi, în sensul că, anual, camerele de conturi județene trebuie să înainteze prefecților rapoarte asupra activității lor.

În anumite situații, la solicitarea prefectului, camerele de conturi județene trebuie să pună la dispoziție specialiști pentru a susține activitățile de control inițiate de prefect.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. La lucrările comisiei au participat 23 de deputați, din totalul de 25. Raportul comisiei a fost adoptat cu 8 voturi pentru și 7 împotrivă. Propunerea legislativă este de competența decizională a Senatului.

În urma dezbaterii propunerii legislative, comisia propune respingerea acesteia, din următoarele considerente: potrivit legii proprii de organizare și funcționare a Curții de Conturi, aceasta își desfășoară activitatea în mod independent. Funcțiile Curții se exercită în unitățile administrativ-teritoriale, prin Camerele de Conturi județene.

Membrii Curții de Conturi sunt numiți de parlament, căruia Curtea de Conturi îi înaintează anual rapoarte în domeniile în care este competentă, iar execuția propriului buget al Curții se aprobă de Parlament.

Așadar, Curtea de Conturi nu este în subordinea Guvernului sau a altei autorități a puterii executive, și, prin consecință, nici camerelor de conturi județene.

În aceste condiții, comisia propune respingerea acestui proiect.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbaterile generale? Nu.

Vă reamintesc că raportul comisiei propune respingerea.

Votul final la ora 12,00, propunerea având caracter organic.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea comunei Pesac, județul Timiș (rămasă pentru votul final).  

Următoarea propunere legislativă privind înființarea comunei Pesac, județul Timiș.

Inițiatorul, dacă dorește să ia cuvântul?

Dacă nu, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, ca și comisie sesizată în fond, vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Relu Fenechiu:

Mulțumesc.

Doamna președinte,

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată în vederea dezbaterii, în procedură obișnuită, avizării în fond și întocmirii raportului asupra propunerii legislative privind înființarea comunei Pesac, județul Timiș.

La raportul comisiei s-a avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ, precum și punctul de vedere al Guvernului, care nu susține adoptarea propunerii legislative. Astfel, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute pentru organizarea referendumului. La lucrările comisiei au participat 27 de deputați din totalul de 27 de membri. Propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor organice, iar comisia propune respingerea raportului.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Domnule deputat Tabără, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Chiar dacă nu sunt inițiator, este unul dintre colegii noștri senatori de Timiș, vreau să vă spun, cazul este cu totul deosebit față de cel al legii anterioare, referitor la inițiativa privind comuna Teșcani. Vreau să vă spun că Legea nr. 2 din 1968, după părerea mea, și nu numai, cred că și dumneavoastră sunteți convinși, cei care mergeți în teritoriu, în astfel de localități, s-a făcut extraordinar de mult rău acestor comune, transformate în sate și trecute apoi în plan secundar de către administrațiile centrale ale comunelor.

Pesac-ul este o astfel de expresie. Se găsește lângă comuna Periam, din care face parte, are o vechimea apreciabilă, o entitate extrem de bine definită în zona de câmpie a Banatului, în același timp cu un patrimoniu cultural deosebit, și cred că acesta a fost motivul principal pentru care pesăcanii au cerut desprinderea din comuna Periam și retransformarea, de altfel, într-o entitate comunală separată.

Stimați colegi,

Aș vrea să mai adaug încă ceva și care vine din realitățile unor aprobări de către noi în Camera Deputaților, respectiv Senat, a reformulării unor comune din sate sau redevenirea vechilor comune.

Trebuie să facem o precizare întotdeauna la ceea ce este patrimoniul acestor comune, retransformate în comune. Este vorba de patrimoniul pe care acestea l-au avut în 1968. Pentru că de multe ori lăsăm legea nedusă până la capăt și se ivesc conflicte care îmbracă o formă juridică pentru ani de zile.

Vreau să închei, însă, și repet încă o dată, voi susține, chiar dacă comisia are raport de respingere, ca acest sat-comună să fie retransformat sau readus la statutul pe care l-a avut în 1968, acela de comuna Pesac.

Mulțumesc mult.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulțumesc, doamna președintă.

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu cred că se fac discuții inutile. Noi suntem forul legiuitor al țării și nu putem să încălcăm legile adoptate de acest for. De aceea, vă propun să nu mai discutăm în mod inutil în legătură cu reînființarea unor comune și să trecem la modificarea legii și de abia apoi să putem să facem ceea ce dorim în legătură cu reînființarea comunelor.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Hanganu, Grupul Partidului Conservator.

 
   

Domnul Romeo Octavian Hanganu:

Doamna președintă,

Stimați colegi,

Cred că la astfel de discuții și astfel de inițiative legislative nu ar fi deloc rău să discutăm și ce rămâne în urmă, ce se întâmplă cu comuna de bază. Pentru că de foarte multe ori asistăm la o anumită luptă a orgoliilor în anumite localități și atunci, datorită faptului fie că un anumit sat s-a dezvoltat mai mult, așa cum a fost exemplul de mai înainte, sau datorită chiar a unor neînțelegeri din cadrul localităților, asistăm la înființarea altei comune și la rămânerea în spate a unei localități care nu mai îndeplinește de foarte multe ori statutul de comună, chiar prin această diviziune.

Deci, cred că este necesară o prezentare și a situației comunei de bază, în clipa în care se desprinde din această comună o nouă comună.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea altor grupuri parlamentare? Nu mai sunt înscrieri la cuvânt.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea acestei inițiative legislative.

Propunerea legislativă are caracter organic. Votul va fi la ora 12,00.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind comunitatea de informații pentru securitatea națională a României (rămasă pentru votul final).  

Urmează propunerea legislativă privind comunitatea de informații pentru securitatea națională a României.

Inițiatorul, dacă dorește să ia cuvântul? Domnule deputat Ion Stan, aveți cuvântul.

   

Domnul Ion Stan:

Doamna președintă,

Stimați colegi,

Problema reglementării activității comunității de informații este o problemă mai veche, care a mai fost discutată sub această cupolă a Parlamentului.

Din păcate, aș dori să vă spun că la vremea respectivă nu a existat voința politică necesară ca să avem un asemenea act normativ. Nu există nici acum această voință, pentru că, după modul în care au decurs dezbaterile în Comisia pentru apărare, am constatat că nu noi, cei care suntem îndreptățiți să facem propuneri legislative, avem și dreptul să dezbatem aceste proiecte de lege.

Mi-a fost dat să văd un aviz de la Consiliul suprem de apărare a țării, organism care prin legea de organizare și funcționare nu are nici un fel de atribuții în domeniul legiferării actelor normative, aviz prin care se solicita imperativ comisiei să nu adopte acest act normativ.

Mă întreb: pe când un ordin de la C.S.A.T., ca parlamentarii să stea în poziție de drepți atunci când dezbat legi care vizează domeniul securității naționale?

Mi-a fost dat să văd al doilea aviz, elaborat de consilierul primului-ministru, un aviz pe care, vă spun sincer, eu, nu mi-aș fi pus semnătura, pentru că este un aviz neprofesionist, consilierul respectiv punându-i sub nas, spre semnare, un act normativ care dovedea o crasă necunoaștere a legislației în domeniul securității naționale.

Să nu fi știut, oare, acel consilier, că în Constituția României, modificată, avem o sintagmă care acum este folosită, aceea de "securitate națională"? Să nu fi știut consilierul primului- ministru sau primul-ministru că avem o doctrină națională de informații care rezolvă în plan conceptual toată problematica legată de domeniul securității naționale?

Să nu fi știut primul-ministru că după ce și-a pus semnătura pe tratatul de aderare la Uniunea Europeană, România are nevoie de o strategie de securitate națională, care să fie bazată pe doi piloni: strategia de securitate NATO și strategia de securitate europeană?

Vreau să vă spun că raportul de respingere nu este unul pe fond. Nu este unul pe fond, pentru că nu s-a depășit în comisie stadiul dezbaterilor generale.

Am apreciat cinstea și corectitudinea colegilor parlamentari din partidele aflate la putere, dar și neputința dânșilor, în privința unui ordin, primit de la un domn care se dorește, în mod direct, șeful comunității de informații.

Stimați colegi,

Problema sau problematica securității naționale nu este una care să-i aparțină numai președintelui sau numai primului- ministru. Această problematică are în vedere interesele naționale care ne interesează pe noi toți care suntem reprezentanții poporului român în Parlamentul României.

În măsura în care cineva dorește să confiște această comunitate de informații, doar spre satisfacerea unor interese politice de moment, vreau să vă spun că de aici și până la dictatură nu mai este decât un pas.

Faptul că astăzi s-a respins acest proiect de lege, numai pentru că la Cotroceni s-a organizat un grup consultativ care are termen ca până pe 15 octombrie să întocmească un pachet de legi care să reglementeze domeniul securității naționale și legile de organizare, nu rezolvă problema pe fond. Certurile vor continua între cele două palate, pentru că fiecare își dorește să aibă la îndemână structurile informative operative, pe care să le folosească în interes politic imediat.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea P.S.D.-ului).

 
   

Doamna Daniela Popa:

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, domnul deputat Mihai Stănișoară. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mihai Stănișoară:

Mulțumesc, doamna președintă.

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere în procedură obișnuită cu propunerea legislativă privind comunitatea de informații pentru securitatea națională a României, trimisă cu adresa nr. 266 din 19 iulie 2005 și înregistrată sub nr. 32/397 din 19 iulie 2005.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat negativ această propunere legislativă, Consiliul legislativ a avizat favorabil această propunere legislativă, Guvernul, prin punctul său de vedere trimis, nu susține adoptarea propunerii legislative în forma prezentată, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, prin punctul său de vedere solicitat de comisie, de asemenea, nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare activitatea comunității de informații pentru securitatea națională a României și se referă, în principal, la definirea comunității de informații, instituțiile ce compun sistemul național de securitate, crearea a două organisme integratoare ale proceselor inițiale și finale ale ciclului activității informative, cunoașterea, prevenirea și înlăturarea amenințărilor la adresa securității naționale, sancțiuni, precum și abrogarea Legii nr. 51/1991 privind siguranța națională a României.

Prin votul majorității membrilor comisiei s-a hotărât elaborarea unui raport de respingere asupra acestei propuneri legislative, în principal pentru următoarele motive: inițiativa legislativă nu acoperă în totalitate problematica activității de informații în domeniul securității naționale, inițiatorii nu au prevăzut mijloacele financiare necesare înființării unor structuri a căror funcționare vizează noi cheltuieli bugetare.

De asemenea, existența unor prevederi inconsecvente și contradictorii în curpinsul propunerii legislative, terminologia folosită este insuficient de adecvată, iar adoptarea legislației inițiativei legislative în forma prezentată de inițiatori ar conduce la destructurarea actualului cadru normativ în acest domeniu, cadru normativ ce poate fi îmbunătățit doar prin modificarea în mod unitar și coerent a tuturor actelor normative ce vizează siguranța națională și în strânsă legătură cu noua strategie de securitate, aflată în curs de elaborare.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 118 din Constituția României, republicată. La lucrări au fost prezenți 19 deputați, din totalul de 23 de membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu 11 voturi pentru respingere și 8 voturi împotriva respingerii, din voturile celor prezenți.

În urma dezbaterii, în ședința din 29 septembrie 2005, comisia propune respingerea propunerii legislative privind comunitatea de informații pentru securitatea națională a României.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

În cadrul dezbaterilor generale, domnul deputat Ghișe, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ioan Ghișe:

Mulțumesc, doamnă președintă de ședință.

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Stimați colegi,

Vin în fața dumneavoastră să susțin un punct de vedere care cred că este principial corect.

Propunerea legislativă pe care o avem acum de dezbătut atinge un subiect de maximă sensibilitate în ceea ce privește interesul național.

În 22 martie 2005 făceam o declarație politică legată de modul cum cei responsabili astăzi să conducă România ar trebui să servească interesul național.

Astăzi dimineață, printr-o altă declarație politică, reiteram aceeași idee. Și anume, plecând de la imperfecțiunile de principiu și de fond ale Constituției în vigoare, descoperim că mare parte din blocajul decizional la nivelul structurilor de vârf ale puterii de stat pleacă de la lipsa unui acord național, care să servească pe termen mediu și lung interesele țării.

Și atunci, vin și spun acum așa: apare ca necesar un acord pentru servirea interesului național, plecând de la un set de principii și valori, care să consfințească pe o perioadă medie și lungă de timp care sunt structurile fundamentale ale puterii de stat și relațiile dintre ele.

În măsura în care responsabilii politici ai momentului, începând cu președintele României, primul-ministru și președinții principalelor partide parlamentare vor găsi înțelepciunea să realizeze acest acord politic, este de presupus că viitorul țării va fi pus pe un făgaș mai bun.

De aceea, cu toată modestia și să nu spun chiar umilința, îi rog pe stimații colegi, dar în mod special conducerile partidelor politice parlamentare, să vadă propunerile din declarația politică din 22 martie și din cea de astăzi, să mai reflecteze un pic și apoi să decidă.

Sigur că proiectul de lege care ne este supus acum atenției, depinde de o oportunitate de moment prin care un vot majoritar se va impune.

Însă, problema supusă dezbaterii este atât de importantă, încât ea nu poate fi trecută cu vederea și amânată sine die.

De aceea, rog președinții de partide să consulte colegii și grupurile parlamentare, la un moment dat depășind pasiunile de moment, să poarte o dezbatere principială care să ducă la un acord politic pentru servirea interesului național.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Nicolicea, Grupul parlamentar al P.S.D. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Am participat la lucrările comisiei. Spun "la lucrările comisiei", chiar dacă nu a fost decât o singură ședință, pentru că, de fapt, acest proiect de lege a fost tărăgănat ca să se ajungă la expirarea timpului, după care să se dea un vot în bloc, de respingere.

Așa cum am spus la comisie, era foarte important să avem reglementată această situație, pentru că în momentul de față interceptările făcute de către S.R.I se fac în baza unui mandat emis în baza art. 13, care face trimitere la art. 3, deci, respectiv la "amenințări la adresa siguranței naționale".

În Legea siguranței naționale, și ulterior voi interveni și la Legea de organizare a S.R.I.-ului, nu este precizată nici un fel de obligație și nici modul legal în care se fac interceptări de către S.R.I., în alte cazuri decât cele care privesc siguranța națională. Acest lucru o să-l observați și în raportul S.R.I., având în vedere faptul că la legalitatea operațiunilor, acolo unde se vorbește despre un mandat sau o autorizație de interceptare dată în baza Legii de siguranță națională sunt indicate legea și articolul, iar în ceea ce privește punerea în aplicare a unor mandate privind cercetarea penală, emise la solicitarea altor organe decât S.R.I.-ul, nu se mai specifică nici legea și nici articolul. Am solicitat în cadrul comisiei reprezentantului S.R.I. să dea un răspuns, în sensul de a indica legea și articolul după care se fac aceste interceptări și în afară de o bâlbâială nu am obținut nimic, ceea ce mă face să cred că, de fapt, această obligație legală nu există, iar interceptările care se fac în urma unor mandate obținute la cererea altor organe decât S.R.I.-ul, sunt de fapt interceptări ilegale.

Chestiunea este foarte gravă, pentru că toate dosarele penale care conțin interceptări, dosare care prevăd fapte, altele decât cele cu atentat la siguranța națională, nu au bază legală. Ele pot fi contestate, se poate ajunge la Cedo. Deci, statul român bun de plată. Iar în ceea ce privește Codul de procedură penală, este prevăzut că probele obținute în mod ilegal nu se iau în considerare.

Cu toate acestea, în mod nelegal, sunt luate în considerare, deci dosarele sunt viciate.

Din raportul S.R.I., văzând câte interceptări s-au făcut, altele decât în baza solicitării S.R.I.-ului, în baza Legii privind siguranța națională a României, ne putem da seama câte dosare și câte erori judiciare sunt pe rol.

Am solicitat ca această lege să nu fie respinsă așa, pe picior, și că este cazul să o dezbatem, pentru a intra măcar în legalitate. Adică dacă nu putem obliga realitatea să respecte legea, că, de, S.R.I.-ul este stat în stat, măcar să tragem legea după realitate. Implicațiile sunt foarte mari, inclusiv acele implicații economice. Deci, noi adoptăm un buget pentru S.R.I., ca să desfășoare anumite activități. Punând în aplicare mandatele obținute la cererea altor instituții, se consumă din bugetul S.R.I.-ului, fără ca aceste instituții să plătească S.R.I.-ului serviciile prestate.

Nu știu ce controale face Curtea Conturi, dar este foarte clar că la un anumit control cineva este bun de plată.

Deci, Parlamentul adoptă un buget, dând S.R.I.-ului bani pentru siguranța națională, și el îi consumă pe cazuri mărunte, penale, altele decât siguranța națională.

Chestiunea poate să îmbrace și o latură penală, având în vedere că art. 20 spune că: "desfășurarea fără mandat a activităților supuse autorizării în condițiile art. 13 se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani". Or, este foarte clar că mandatul la care se referă nu este un mandat obținut de către un procuror de la instanță, ci este vorba de un mandat obținut la cererea S.R.I.-ului, pentru că se face și trimitere la art. 13 din siguranța națională.

în aceste condiții, cei care au făcut interceptări la ordin, punând în aplicare mandatele obținute de către alte instituții, după art. 20 se fac vinovați de închisoare de la 1 la 5 ani.

Dacă doriți să-mi puneți și mie un pahar cu apă.

Deci, chestiunea aceasta este o treabă foarte importantă, și această lege nu trebuie expediată pe picior. Din nefericire, probabil că în Comisia pentru apărare se lucrează la ordin, pentru că, fără a dezbate nici un fel de articol, în afară de pledoaria inițiatorului și a mea la discuții generale, s-a votat în bloc această respingere.

Deci, măcar, rog puterea sau pe cei care-și arogă dreptul unic de inițiatori, să reglementeze măcar această situație și să tragă legea după realitate, altfel vor fi abligați să deschidă dosare penale ale lucrătorilor din S.R.I. care fac interceptări ilegale, în sensul că nu există o prevedere legală ca să-i bage în legalitate.

așteptăm răspunsul în continuare de la reprezentantul S.R.I.-ul. Nu l-am obținut, bănuiesc că nici reprezentantul Guvernului nu poate să-l dea, iar la comisie, fără a ne aroga vreun drept de paternitate asupra ideii, trebuie să intrăm odată și odată în legalitate, pentru că argumente de soiul că instituțiile sunt obligate să-și asigure sprijin reciproc, nu sunt argumente care să țină la un proces la Cedo! Și este bun de plată statul român, pentru faptul că de ani de zile se merge după principiul: "Las' că merge și așa!". Merge și așa până în momentul în care cineva reclamă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc. Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt la dezbateri? Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Romeo Raicu.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Romeo Marius Raicu:

Conform art. 119 din Constituție, Consiliul Suprem de Apărare a Țării organizează și coordonează unitar activitățile care privesc apărarea țării și securitatea națională.

Era normal să cerem punct de vedere, atât la Guvern, care este unul din principalii beneficiari ai produsului finit de intelligence, cât și la C.S.A.T., iar aceștia au dat aviz negativ propunerii legislative și totodată ne-au comunicat că dânșii lucrează la un nou cadru legislativ pentru modificarea actualului cadru și că este necesar ca înainte de inițierea unei astfel de legi să fie adoptată o nouă lege privind securitatea națională, elaborată în concordanță cu prevederile constituționale, cu realitățile interne și internaționale care constituie cadrul general și pentru Legea comunității de informații.

Am avut discuții cu inițiatorii atât în comisie, cât și înainte de comisie. Le-am propus să retragă proiectul de lege din dezbateri, pentru a putea veni cu el în momentul în care Guvernul va veni cu pachetul legislativ pentru modificarea segmentului de siguranță națională.

Dânșii nu au dorit, ne pare rău, am fi dorit să preluăm lucrurile bune din propunerile dânșilor. Aceasta s-a întâmplat, noi vom vota împotriva acestor proiecte.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

Din partea altor grupuri parlamentare mai sunt înscrieri la cuvânt? Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Toró Tiberiu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi deputați,

După cum știți bine și dumneavoastră, preocuparea înființării unei comunități de informații nu este o idee nouă. În vechea legislatură a mai fost o inițiativă legislativă în acest sens, venită tocmai din rândul majorității pe vremea aceea, din rândul colegilor noștri din Partidul Social Democrat, dar nu a întrunit consensul nici din cadrul P.S.D.-ului pe acea vreme.

Pe de altă parte, a fost și o altă inițiativă legislativă privind o nouă lege a siguranței naționale, care a fost îndelung dezbătută în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, dar până la urmă nu a ajuns în faza de a fi dezbătută în plenul Camerei Deputaților.

Ceea ce a arătat și ceea ce vreau să subliniez și aici, că nici în cadrul majorității de atunci nu a existat un consens privind înființarea unei asemenea structuri foarte importante privind siguranța națională și acest consens nu există nici acum, nici între putere și opoziție și nici în interiorul partidelor care formează actualmente arcul guvernamental.

Ideea mea, care este o continuare a colegului meu Ghișe, din partea Partidului Național Liberal, este că este deosebit de important a scoate din disputele politice acest subiect și a încerca să formăm un consens în legătură cu structura de siguranță națională, cu toate legile privind securitatea națională și, într-adevăr, trebuie în mod unitar abordată problema.

Este nevoie, deci, de o dezbatere publică, o dezbatere cu participarea tuturor partidelor parlamentare, cu participarea societății civile, pentru că este vorba de un subiect sensibil, și o punere de comun acord a tuturor instituțiilor implicate în acest proces, a Consiliului Superior de Apărare a Țării, a Președinției, a structurilor interesate și a Guvernului României.

Dacă această dezbatere se va iniția, atunci Uniunea Democrată Maghiară își va formula foarte clar poziția față de acest subiect. Noi am avut câteva discuții în cadrul grupului, respectiv în cadrul partidului, și deocamdată am ajuns la concluzia că ar fi indicat ca această structură care coordonează activitatea serviciilor de informații, respectiv a serviciilor departamentale, ar fi bine să fie în subordinea Guvernului, pentru că astfel transparența, respectiv responsabilizarea acestor servicii ar fi mai corespunzătoare.

În comisie am votat împotriva adoptării sau punerii în dezbaterea pe articole a acestei inițiative legislative, tocmai din aceste considerente, pentru că nu există format acel consens cu care putem să abordăm în mod serios această problemă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

Din partea altor grupuri parlamentare pentru dezbateri generale? Nu mai sunt înscrieri. Precizări din partea comisiei sunt necesare? Nu. Vă reamintesc că în raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea acestei inițiative legislative. A luat cuvântul din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

La ora 12,00 trebuia să începem voturile finale, conform programului adoptat luni.

 
Supunerea la votul final: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.120/2005 privind operaționalizarea Direcției generale anticorupție din cadrul Ministerului Administrației și Internelor (adoptat);

Supun atenției și votului dumneavostră primul proiect de lege: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.120/2005 privind operaționalizarea Direcției generale anticorupție din cadrul Ministerului Administrației și Internelor.

Proiectul de lege are caracter organic.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

Cu un vot împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Fiind lege organică, ar trebui să spunem și numărul de voturi pentru.

Vă rog, încă o dată, voturile pentru acest proiect de lege, pentru a fi numărate.

Numărați,vă rog.

Rezultatul votului: 266 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere.

Domnule deputat, vă rog.

   

Domnul Marian Florian Săniuță:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Pentru a evita orice neînțelegere, prin amendamentele pe care ieri le-am acceptat cu toții la dezbaterile generale ale acestui proiect de lege, unul dintre aceste amendamente se referă inclusiv la titlul acestei legi, care, pentru corectitudine și pentru stenogramă, este următorul: "Ordonanță de urgență privind unele măsuri de îmbunătățire a activității Direcției generale anticorupție din cadrul Ministerului Administrației și Internelor", și nu "operaționalizarea".

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Este în regulă, domnule deputat.

Vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.113/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor (adoptat);

Următorul proiect de lege: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.113/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor.

Proiectul de lege are caracter organic.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 266 de voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Proiectul de lege a fost aprobat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii (adoptat);

Urmează Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii; caracter organic.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 268 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Raportul Comisiei de mediere a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea literei i) a alin.1 al art.45 din Legea nr.360/2002 privind Statutul polițistului (adoptat);

Proiectul de Lege pentru modificarea literei i) a alin.1 al art.45 din Legea nr.360/2002 privind Statutul polițistului; caracter organic.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 272 de voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

  Propunerea legislativă privind înființarea comunei Estelnic, județul Covasna, prin reorganizarea comunei Poian (adoptat);

Urmează Propunerea legislativă privind înființarea comunei Estelnic, județul Covasna, prin reorganizarea comunei Poian; caracter organic.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 252 de voturi pentru.

Împotrivă? 22 de voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

  Propunerea legislativă privind înființarea comunei Teșcani, județul Bacău (adoptată propunerea de respingere);

Propunerea legislativă privind înființarea comunei Teșcani, județul Bacău; caracter organic.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 272 de voturi pentru.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? Numărați abținerile, vă rog. Două abțineri.

Respingerea propunerii legislative a fost adoptată.

  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 94/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare (adoptată propunerea de respingere);

Urmează Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.94/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare; caracterul este organic.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 272 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Respingerea propunerii legislative a fost adoptată.

  Propunerea legislativă privind înființarea comunei Pesac, județul Timiș (adoptată propunerea de respingere);

Propunerea legislativă privind înființarea comunei Pesac, județul Timiș; caracter organic.

Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 272 de voturi pentru.

Împotrivă? 13 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

S-a votat respingerea propunerii legislative.

  Propunerea legislativă privind comunitatea de informații pentru securitatea națională a României (adoptată propunerea de respingere);

Propunerea legislativă privind comunitatea de informații pentru securitatea națională a României; caracter organic.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 169 de voturi pentru.

Împotrivă? 104 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Același număr de voturi a fost la fiecare propunere legislativă: 169 - partea dreaptă, 103 - partea stângă; la toate propunerile.

Deci, domnule secretar, voturi împotrivă? 104 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri. (Rumoare; discuții în sală)

Voci în Grupul parlamentar al PRM:

Aici sunt abțineri!

   

Doamna Daniela Popa:

Nu m-au anunțat secretarii.

Deci, vă rog, încă o dată, voturi împotrivă. Domnule secretar, vă rog frumos să numărați. 87 de voturi împotrivă.

Abțineri? 21 de abțineri.

Deci, s-a aprobat respingerea propunerii legislative.

Vreau să vă anunț că în ședința din data de 3 octombrie 2005, la Camera Deputaților a fost depusă moțiunea simplă: "În locul respectului, dispreț și umilință", inițiată de un număr de 131 de deputați.

Președintele Camerei Deputaților a stabilit că moțiunea va fi dezbătută în plenul Camerei Deputaților joi, 6 octombrie, ora 10,00, în conformitate cu prevederile art.151 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Domnul deputat Miron Mitrea. Vă rog.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamnă președinte, vreau să fac un apel la dumneavostră și la secretari: să nu mai dea cifră mai mare decât este numărul maxim posibil. Pentru că 169 este mai mult de câți deputați există în cele patru grupuri, rămași în București și neplecați acum la Bruxelles. Nu spun că n-au fost mai mulți în dreapta decât în stânga. Nu am venit să contest votul, dar măcar să nu fim penibili. Se dă în dreapta o cifră mai mare față de câți - dacă-i adunați - sunt la ora actuală în București. Și bănuiesc că nu sunt toți în sală.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Rugămintea este aceeași: în orice zi de plen, așa cum dumneavostră n-ați pus niciodată la îndoială cifra anunțată de secretarii de ședință, nici eu nu pun la îndoială această cifră. (Aplauze în Grupul parlamentar al PSD.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamnă președinte, n-am contestat, v-am și spus, nu contest acest lucru. V-am rugat, numai, ca să-i rugați pe secretari ca, atunci când exagerează, să exagereze sub limita care poate fi posibil. Nu ne crede nimeni că nu suntem. Să zică și ei: 153, că sunt sub 157. Atât am rugat.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Domnul deputat Ghișe.

 
   

Domnul Ioan Ghișe:

Dacă-mi permiteți, ar fi bine ca, pe acest subiect, colegii din PSD să discute cu președintele Camerei ca să pună mai repede în funcțiune aparatele de vot electronic. (Rumoare, vociferări)

 
   

Doamna Daniela Popa:

Domnul deputat Hrebenciuc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Eu aș vrea să știu dacă domnul Ghișe a vorbit în nume personal sau în numele grupurilor, că nu cred că vă convine. (Râsete. Rumoare, vociferări)

 
   

Doamna Daniela Popa:

Stimați colegi,

N-am ridicat ședința. Avem programul de lucru până la ora 13,00. Vă rog să luați loc.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Monitorizarea Achizițiilor Publice (rămasă pentru votul final).  

Urmează Propunerea legislativă pentru înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Monitorizarea Achizițiilor Publice.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, comisie sesizată în fond.

   

Domnul Florin Iordache:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au analizat Propunerea legislativă pentru înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Monitorizarea Achizițiilor Publice.

În momentul în care am analizat și am dezbătut în comisie, am ținut cont de avizul favorabil al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibrul ecologic, am ținut cont, de asemenea, de avizul negativ al Consiliului Legislativ, cât și de punctul de vedere al Guvernului României, care nu susține această propunere legislativă.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități, în majoritatea membrilor prezenți, cu trei abțineri, vă propun dumneavostră, plenului Camerei Deputaților, respingerea acestei propuneri legislative, dat fiind faptul că, între timp, Guvernul a inițiat o ordonanță prin care a fost înființată Autoritatea Națională pentru Reglementarea și monitorizarea achizițiilor publice și, prin aceasta, au fost preluate o parte din propunerile din acest proiect de lege.

De aceea, noi propunem plenului Camerei Deputaților respingerea acestei propuneri legislative.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Poftiți, domnule deputat. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Traian Constantin Igaș:

Din partea inițiatorilor, întrucât problema este deja reglementată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.74/2005 privind înființarea Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, din 4 iulie 2005, acceptăm această variantă.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Alte înscrieri la cuvânt, la dezbateri generale? Nu sunt.

Vă reamintesc că prin Raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea acestei inițiative legislative.

Caracterul este organic; marțea viitoare, la ora 12,00, votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind declararea ca oraș a comunei Bragadiru, județul Ilfov (retrimisă comisiei).  

Următoarea propunere legislativă: Propunerea legislativă privind declararea ca oraș a comunei Bragadiru, județul Ilfov.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Costel Ovidenie:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt inițiatorul acestui proiect legislativ. Am reluat un proces, un drum început în anul 2003, prin care, în localitatea respectivă, a fost organizat un referendum, iar populația a fost consultată în vederea declarării ca oraș.

Propunerea legislativă a fost inițiată în toamna anului 2004 de către un grup de deputați și senatori. În primăvara anului trecut, a fost respinsă atât de Guvern, Cameră și Senat, pe motiv că este inoportună schimbarea statutului localității cu foarte puțin timp înainte de alegerile locale și recomandarea ca să fie reluată propunerea.

Guvernul, în toamna anului 2004, a reluat propunerea într-un pachet de 5 județe, 12 comune. A fost adoptată în ședința din 8 februarie 2005 de către Camera Deputaților, dar Senatul a respins-o, considerând că pachetul este prea mare și astfel de propuneri trebuie făcute individual.

Am reluat propunerea și atât Guvernul, cât și comisia, nu au avizat favorabil acest proiect, urmare a unui scurt-circuit pe drumul avizelor, întrucât fișa localității nu a fost actualizată la zi și, din pachetul depus de mine, pe parcurs, s-a pierdut hotărârea consiliului local, de organizare a referendumului.

Pentru acest motiv, eu vă rog să supuneți votului plenului reîntoarcerea la comisie, pentru a analiza documentele actualizate la data depunerii proiectului legislativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, comisie sesizată în fond.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Comisia a fost sesizată în fond pentru declararea ca oraș a comunei Bragadiru.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Termenul constituțional pentru dezbatere și vot final este pe 19 octombrie 2005.

Comisia a hotărât respingerea propunerii legislative, datorită faptului că din documentația prezentată lipsea fișa localității.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă, în cadrul dezbaterilor generale?

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Stimați colegi,

Azi am afectat un timp destul de mare proiectelor de lege privind înființarea de noi localități.

Și în comisie, la timpul respectiv, din cauza lipsei fișei localității, o chestiune formală, zic eu, am atras atenția că, deși au aprobat foarte multe legi privind statutul localităților sau reorganizarea acestora și că principiul de bază trebuie să fie dorința comunității, s-a trecut ușor și s-a dat un vot de respingere. Între timp, a ajuns și fișa localității și sigur că sunt criteriile prevăzute de Legea nr.351 privind rețeaua de localități, criterii pe care trebuie să le îndeplinească un oraș. Sigur, s-a motivat atunci că nu are spital. Dar noi, acum, de fapt, spitalele le reorganizăm și le facem regionale, nu fiecare localitate din România va mai avea spital.

De aceea, susțin punctul de vedere al inițiatorului, să retrimitem la comisie. Mai este și timp, pentru că termenul prevăzut de Constituție este data de 19 și cred că comisia, într-un termen foarte scurt, prin raportul suplimentar, va aviza favorabil înființarea acestei localități.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Mai sunt înscrieri la dezbateri generale? Nu.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea acestei inițiativei legislative.

Caracter organic; marțea viitoare, ora 12,00, votul final.

Voci din sală:

Există o propunere de retrimitere la comisie!

 
   

Doamna Daniela Popa:

Dar nu mi s-a părut explicită formularea.

Este în regulă, atunci. S-a propus retrimiterea la comisie.

Vă supun votului dumneavostră această propunere.

Cine este pentru retrimiterea la comisie? Vă rog să numărați.

Cine este împotrivă? Împotrivă? Vă rog să numărați, domnule secretar, voturile împotrivă. 7 voturi împotrivă.

Abțineri?

Deci, propunerea legislativă s-a retrimis la comisie.

Termen: la plenul de luni.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații (rămasă pentru votul final).  

Urmează Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Domnul deputat Ion Stan.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Ion Stan:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Stimați colegi,

Serviciul Român de Informații - autoritate autonomă care este competentă pentru culegerea de informații din domeniul siguranței naționale pe spațiul intern - își desfășoară activitatea în baza a două legi: una aprobată în anul 1991 - este vorba de Legea nr.51, Legea siguranței naționale, și în baza Legii de organizare și funcționare nr.14/1992.

Vreau să vă spun că actualul cadru legislativ care reglementează activitatea Serviciului a devenit demult o frână, iar Consiliul Suprem de Apărare a Țării, prin hotărârile pe care le-a elaborat în ultimii ani, vreau să vă spun că și-a depășit demult competențele conferite de Legea de organizare și funcționare a C.S.A.T.

A stabili printr-o hotărâre a C.S.A.T.-ului că Serviciul Român de Informații este autoritate autonomă în interceptarea comunicațiilor, prestând servicii pentru tot sistemul de securitate națională, vreau să vă spun că asta înseamnă o depășire a competențelor Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Acest domeniu al interceptărilor ar fi trebuit să constituie baza de reglementare care să asigure, în procesul de culegere prin mijloace tehnice a informațiilor din domeniul securității, și protecția drepturilor și libertăților constituționale.

Deci, ce aș vrea să vă spun? De la înființare, 26 martie 1990, și până în prezent, Serviciul Român de Informații a parcurs mai multe etape de modernizare și restructurare.

Legea care îi reglementează competențele, vreau să vă spun că acum a devenit o frână.

La ora actuală, în planul responsabilităților și al structurii interne a Serviciului, există o diferență totală. Serviciul are, la ora actuală, responsabilități care nu sunt prevăzute de Legea nr.14/1992. El a devenit autoritate națională pentru prevenirea și combaterea terorismului, a devenit autoritate națională pentru protecția informațiilor clasificate, a devenit autoritate națională în materia interceptărilor, a sistemului informatic integrat, a managementului situațiilor de criză și multe alte responsabilități stabilite în cârca acestui serviciu, fără a exista o bază legală pentru hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

De asemenea, aș vrea să vă spun că Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat strategia de reformă a acestui serviciu, ca el să devină compatibil cu structurile similare din țările membre NATO. Desfășoară misiuni, la ora actuală, care nu sunt prinse nici în Legea siguranței naționale și nici în Legea de organizare și funcționare.

În acest context, inițiatorii, din păcate membri ai Grupului parlamentar al PSD, au dorit să pună de acord competențele și structura internă de organizare a Serviciului cu ceea ce este acum în Serviciu, și nu cu ce prevede Legea nr.14 din 1992, sau Legea siguranței naționale din 1991.

Dar și aici a existat un ordin, aceleași foruri au venit cu avize negative - mă refer la CSAT și mă refer la avizul Guvernului, pentru că este mai bine să ai o instituție de talia Serviciului Român de Informații, cu forța Serviciului Român de Informații, la dispoziție, decât să-i pui la dispoziție un cadru legislativ care să-i asigure independența de orice fel de ingerințe, de ordin politic sau ale altor grupuri de interese. Nu s-a dorit acest lucru!

Doream prin acest proiect de lege să stabilim clar care sunt competențele Serviciului Român de Informații în contextul noilor misiuni care decurg din statutul de țară membră NATO și de țară membră a Uniunii Europene. Doream să asigurăm și să specificăm clar care sunt amenințările pentru care este abilitat Serviciul Român de Informații să culeagă date și să le pună la dispoziția factorilor abilitați. Doream să statuăm și să consacrăm în plan legislativ actuala structură internă, care este o organizare ce funcționează pe bază de inspectorate, unități centrale și secții teritoriale ale Serviciului Român de Informații. Doream, de asemenea, ca acest serviciu, cu personalul său, care și-a modificat structura, întrucât, la ora actuală, nu mai are militari în termen, trebuie să aibă personal contractual. De asemenea, doream să statuăm activitățile care se desfășoară sub acoperire, la nivelul Serviciului Român de Informații.

Din păcate, nu s-a dorit acest act normativ și nici nu se dorește, motivându-se în fel și chip. Mă întreb eu, secretarul Consiliului Suprem de Apărare, care e același domn general Bârloiu, când a avizat hotărârile CSAT, să nu fi știut ce avizează? Pentru că una a fost poziția domniei sale anul trecut, când îl avea stăpân pe Iliescu, și alta este poziția domniei sale astăzi, când îl are stăpân pe Băsescu. Să înțeleg că problemele de securitate națională se rezolvă după cum vrea unul sau altul dintre stăpânii domniei sale sau ar trebui să aibă un cadru normativ foarte, foarte exact în privința reglementărilor din domeniul securității naționale?

Stimați colegi,

Vă spuneam că nu încerc un sentiment de amărăciune, că au fost respinse astăzi cele două proiecte de lege. Vreau să vă spun că asta este lupta parlamentară. Dar n-am să înțeleg niciodată poziția colegului nostru, care mi-a spus în Comisia de apărare următorul lucru: "Înțelegeți, domnule Stan, că este o altă coaliție, care vrea altceva de la acest domeniu al securității naționale!"

Mă înreb, atunci, dreptul nostru de inițiativă legislativă, prevăzut de Constituția României, îl puneți sub semnul întrebării? Dreptul nostru de a legifera domenii în care ne-am consultat cu experți, pentru că nu suntem deținătorii adevărului absolut, este anulat prin anularea procedurilor parlamentare de dezbatere a unui proiect de lege?

Pentru că vreau să vă spun, cu toată considerația pentru colegii noștri din Comisia de apărare, nu s-a respectat procedura parlamentară! Proiectul de lege, indiferent cât de bun sau de prost ar fi fost, trebuia dezbătut pe fiecare articol, dat votul pe articol și dat un vot final! Acest lucru nu s-a întâmplat!

Mă întreb când vom asista la un punct de vedere al majorității, care să spună: "Voi, cei care sunteți în opoziție, nu mai veniți cu proiecte de lege, pentru că le respingem de facto!"

Stimați colegi,

Este un lucru care pune sub semnul întrebării democrația parlamentară, este un lucru pe care, vreau să vă spun, din punct de vedere tehnic, nu-l accept, pentru că nu s-a venit pe fondul problematicii reglementate cu aprecieri de natură negativă. Ba, din contră, dumneavoastră ați apreciat și munca și faptul că actele normative prezentate sunt elaborate și au expertiza necesară.

Dar, în acest context, aș vrea să vă spun că nerespectarea procedurilor constituționale și parlamentare mă duce cu gândul că ne apropiem, cât de curând, la o dominație a majorității, în disprețul Constituției și legilor țării, față de ceea ce propun deputații, care au același statut, dar care aparțin, vremelnic, opoziției... și, mâine, s-ar putea să facă și ei la fel... Este bine pentru Parlamentul României? Eu zic că nu este bine un asemenea punct de vedere!

De aceea, doamnă președintă, vă rog să luați notă de faptul că eu am protestat astăzi în plenul Parlamentului pentru faptul că nu s-a dezbătut proiectul de lege așa cum spune Regulamentul Camerei și fac propunerea să fie retrimis la comisie, pentru a fi dezbătut așa cum impune procedura parlamentară. Vă mulțumesc. (Aplauze ale deputaților din Opoziție.)

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, comisie sesizată în fond, aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Mihai Stănișoară:

Mulțumesc, doamnă președintă.

O să vă rog să-mi permiteți, stimate colege, stimați colegi, să vă prezint pe scurt raportul comisiei asupra Propunerii legislative privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații.

Respectiva propunere legislativă are ca obiect de reglementare o nouă organizare și funcționare a Serviciului Român de Informații ca autoritate administrativă, autonomă, componentă a Comunității de informații, specializată în culegerea informațiilor de pe teritoriul țării ce privesc amenințări la adresa securității naționale.

Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susține adoptarea propunerii legislative în forma prezentată de inițiatori.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării, prin punctul său de vedere, solicitat de comisie, nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia juridică a avizat favorabil. Și Comisia pentru muncă și protecție socială a avizat favorabil această propunere legislativă.

Membrii comisiei, în majoritatea lor, au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților respingerea acestei inițiative legislative, care o consecință logică a respingerii propunerii legislative privind Comunitatea de Informații pentru securitatea națională a României, propunere în baza căreia a fost gândită organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații ca o componență a Comunității de informații, așa cum a fost definită de inițiatori.

De asemenea, propunerea legislativă prezintă o serie de deficiențe formale și de fond, cum ar fi suprapunerea unor competențe ale acestui serviciu peste unele competențe ale poliției și jandarmeriei, fapt care duce la concluzia că este necesară o abordare comună și unitară asupra întregului domeniu al securității naționale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 117 alin. 3 și art. 118 din Constituția României, republicată.

La lucrările comisiei au fost prezenți 19 deputați din totalul e 23 de membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu 10 voturi pentru respingere, 8 voturi împotrivă respingerii și 1 abținere, din voturile celor prezenți.

În urma dezbaterii, în ședința din 29 septembrie 2005, comisia propune respingerea Propunerii legislative privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

În cadrul dezbaterilor generale? Domnul deputat Canacheu. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Costică Canacheu:

Cuvântul colegului Stan m-a chemat la tribună, pentru a proclama a treia republică! După modelul francez, vom începe și noi, după fiecare guvernare a PSD-ului, să reprogramăm republica. Pentru că, am să-i spun colegului că numai în monarhie sunt stăpâni, în republică fiecare are atribuții constituționale și și președintele este unul dintre cetățeni. Așa că, în nici un caz, președintele Băsescu nu este stăpânul cuiva, este doar cetățeanul ales vremelnic în calitate de președinte.

Și acesta este motivul pentru care aceste două legi sunt reluate în discuția noastră, pentru că nu propunem un model al stăpânilor și stăpâniților, ci un model al noii republici, în care cetățenii au în aceste instituții un apărător, au acolo servicii care lucrează pentru interesul lor general.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Da, domnule deputat, drept la replică, vi s-a pronunțat numele, e corect.

 
   

Domnul Ion Stan:

Spunea domnul președinte Băsescu că dânsul știe întotdeauna ce spune, și eu știu ce spun. Dacă l-aș fi numit altfel decât "stăpân", l-aș fi numit "cetățean", dânsul ar fi trebuit să respecte Legea nr. 473 și în termen de cel mult 6 luni de zile de la primirea mandatului ar fi trebuit să vină aici, în fața Parlamentului, cu Strategia de Securitate Națională a României în contextul în care România a devenit țară membră NATO și a Uniunii Europene. Nu mai era nici un impediment.

Dacă n-a făcut-o până acum, dați-mi voie, până când o va face, să-l consider tot "stăpân", pentru că numai stăpânii nu se subordonează legii!

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul. Tot la dezbateri generale, da? Vă rog.

 
   

Domnul Mihăiță Calimente:

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

Sigur, aceste două legi au stârnit foarte multe pasiuni în comisie. Eu înțeleg și supărarea colegului nostru, se pare că a muncit foarte mult la aceste legi. Eu am fost cel care am spus în comisie că, având în vedere că au avut loc alegeri și că o nouă putere politică conduce țara, găsesc normal și firesc ca aceasta să-și poată exprima părerea și în domeniul siguranței naționale. Pentru că în proiectul pe care domnia sa l-a prezentat eu n-am văzut nici o semnătură a unui deputat din vechea opoziție, erau numai deputați ai puterii din acea vreme. Deci, probabil că la acea vreme nu au fost consultați deputații opoziției, să se vadă ce poziție au, mi se pare un lucru firesc.

Referitor la faptul că în comisie nu s-a procedat corect, eu spun că s-a procedat corect. Având în vedere că la luările de cuvânt foarte mulți au exprimat că legea trebuie respinsă, s-a supus la vot dacă legea să mai fie discutată pe articole sau nu. Rezultatul votului a demonstrat clar și s-a respins această propunere, de a se discuta pe articole.

Mai mult decât atât, a avut raport de respingere, atât din partea CSAT-ului, cât și din partea Guvernului.

În plus, reprezentanții SRI-ului, STS-ului, SIE și SPP-ului, care erau acolo, și-au însușit punctul de vedere al CSAT-ului și au recomandat respingerea proiectului de lege.

Mai democratic de atât cred că nu se poate, orice lucru se decide prin vot. Votul în comisie a fost pentru respingerea celor două proiecte de lege și, în consecință, s-a procedat așa.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Săniuță. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Marian Florian Săniuță:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

Mie mi se pare firesc să iau astăzi cuvântul în calitate de deputat din locul unde, cu adevărat, a fost prima republică în România, adică de la Ploiești, și nu din republici mai mult sau mai puțin închipuite.

Și am să-mi încep expozeul spunând următorul lucru: domnule coleg Stan, nu sunt de acord cu dumneavoastră, că faceți, din păcate, parte din Grupul PSD, v-aș aduce aminte că, din fericire, lumea v-a votat la Dâmbovița și v-a votat bine.

Din punctul meu de vedere, vizavi de subiectul pe care astăzi îl dezbatem, stimați colegi, doresc să spun foarte, foarte deschis, ni s-a prezentat o analiză a Consiliului Suprem de Apărare a Țării și nu o hotărâre a acestui consiliu, nu am avut în cadrul comisiei un punct de vedere (pentru că aici s-a exprimat posibilitatea unor suprapuneri între proiectul de lege și ceea ce există la acest moment în cadrul legislativ, cu atribuțiile poliției și jandarmeriei), nu am avut un punct de vedere al Ministerului de Interne și, mai ales, al serviciului de informații al acestui minister privind suprapunerea unor activități și atribuții, în ceea ce privește: amenințările transfrontaliere, traficul de droguri, traficul de persoane, criminalitatea organizată sau cooperarea în domeniul ofițerilor aflați sub acoperire. Pe de altă parte, nu am avut, stimați colegi, un punct foarte clar de vedere din partea Guvernului, ci doar o combatere a ceea ce colegii noștri au reușit, din fericire, să prindă în acest proiect de lege.

Din punctul meu de vedere și din punctul nostru de vedere, întrucât, într-adevăr, au fost carențe extrem de grave în ceea ce privește modul de dezbatere în cadrul comisiei, carențe care au fost exprimate aici, ținând cont de faptul că nu am avut aceste puncte de vedere și ale serviciilor secrete, care se ocupă de un anumit gen de informații, întrucât CSAT-ul ne-a trimis, repet acest lucru, doar o analiză și nu o hotărâre, dați-mi voie să propun, în numele Grupului parlamentar al PSD, returnarea la comisie a acestui proiect de lege, pentru a putea să-l discutăm pe îndelete. Mai ales că și, cu asta, dați-mi voie să închei, specialiștii Serviciului Român de Informații, prezenți cu ocazia dezbaterii, au susținut cu tărie necesitatea unui nou cadru legislativ care să reglementeze acest domeniu, ca și domeniul Comunității de informații.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar UDMR.

 
   

Domnul Toró Tiberiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După cum bine știți și dumneavoastră, Strategia Națională de Securitate a României datează din anul 2001, mai precis, înaintea evenimentului major din 11 septembrie 2001. După cum știți foarte bine, în structura sistemului de securitate internațională nu este singura schimbare venirea domnului Băsescu la Cotroceni, ci au mai fost și alte schimbări majore.

Deci, se impune modificarea Strategiei de Securitate Națională, se impune corelarea tuturor legilor importante în domeniul securității naționale cu această nouă strategie. Deci, se impune și modificarea Legii privind funcționarea Serviciului Român de Informații.

Dar toate aceste modificări se impun a fi corelate, a fi făcute împreună. Deci, mi se pare firesc și normal să respingem acum acest proiect de lege și să revenim cu el atunci când s-au elaborat și celelalte acte normative.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Din dezbaterile generale, a reieșit, cel puțin din partea inițiatorului, propunerea de retrimitere la comisie. Așa este, domnule deputat Stan? Retrimitere la comisie.

Vă supun votului dumneavoastră acest lucru, dacă proiectul de lege se retrimite la comisie.

Cine este pentru? Vă rog să numărați! 27 de voturi pentru.

Împotrivă? 51 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

 
     

Domnul Constantin Niță (din sală):

E lege organică, doamnă președintă, ce faceți?

 
   

Doamna Daniela Popa:

Deci, propunerea legislativă nu se retrimite la comisie.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea acestei propuneri legislative.

Caracterul este organic. Votul, marțea viitoare, ora 12,00.

 
Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.117/2005 privind acordarea unui sprijin direct al statului producătorilor agricoli pentru înființarea culturilor în toamna anului 2005 (retrimis comisiei).  

Până la închiderea ședinței, domnul deputat Attila Kelemen.

   

Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:

Domnilor colegi,

Scuzați pentru această intervenție, care, într-adevăr... și eu văd ceasul... dar pe pct. 38, astăzi, în ordinea de zi, este ordonanța Guvernului nr. 117/2005 privind acordarea unui sprijin direct al statului producătorilor agricoli pentru înființarea culturilor de toamnă. Au apărut elemente noi, inițiatorul, adică Guvernul, a cerut să facem un raport în sensul lărgirii ariei de acțiune a acestei ordonanțe.

Deci, cerem retrimiterea în comisie, ca să nu mai pierdem încă o săptămână, ca să așteptăm săptămâna viitoare cu acest raport suplimentar. Deci, vă rog să votați pentru retrimiterea în comisie.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

Deci, vă supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Propunerea legislativă se retrimite la comisie.

Termen: 3 zile.

Mulțumesc. Ședința s-a încheiat.

 
  Dezbateri asupra Propunerii de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților.  

- Pauză între orele 13,05-15,00 -

   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

Este ora 15,00, declar deschisă ședința de după-amiază a plenului Camerei Deputaților.

 
     

Doamna Aurelia Vasile (din sală):

Nu puteți, nu aveți secretari!

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Pot să declar ședința deschisă și fără prezența deputaților.

Rog pe liderii grupurilor parlamentare să asigure o prezență decentă la dezbateri.

Rog să se prezinte staful tehnic și cei doi secretari, care în mod obligatoriu trebuie să mă asiste la procedurile de vot.

Voi reveni când se vor realiza aceste condiții, peste o jumătate de oră.

Vă mulțumesc.

 
     

- Pauză între orele 15,01-15,30 -

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Îi rog pe domnii secretari să-și ocupe locurile. Este trei și jumătate.

Doamnelor și domnilor colegi,

Continuăm lucrările.

V-aș ruga să ocupați locuri în bănci!

Rog pe liderii grupurilor parlamentare să asigure o prezență decentă și, în același timp, ordinea și liniștea necesară dezbaterilor.

Membrii Comisiei pentru redactarea modificărilor, vă rog să poftiți.

Reluăm dezbaterile la Proiectul de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților.

Dezbaterile din ședința trecută au fost întrerupte la momentul expunerii punctului de vedere al inițiatorului și al comisiei în legătură cu amendamentul făcut la art. 2 alin. 1, este nr. crt. 1 din raportul suplimentar, amendament constând în aceea că: "Până la alegerea Biroului Permanent lucrările Camerei Deputaților sunt conduse de cel mai în vârstă deputat, în calitate de președinte de ședință, asistat de 4 secretari desemnați din rândul celor mai tineri deputați, dintre care să fie cele mai tinere deputate și cei mai tineri doi deputați". Amendamentul doamnei Monalisa Găleteanu.

Dacă dorește să se înscrie la cuvânt cu privire la acest amendament? Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În primul rând, vreau să le mulțumesc colegilor din Comisia pentru regulament, că au acceptat acel amendament al meu. Însă o să-l rog pe președintele comisiei sau pe cineva din comisie să vină să ne spună de ce a trebuit, într-o variantă să aprobe într-un fel, după aceea, să aprobe o altă formă a articolului și acum a revenit la varianta inițială.

Din punctul meu de vedere, cred că cei de la Putere încă nu știu cum se întâmplă cu regulamentul, și atunci acceptă o formulă sau alta, fără să-și dea seama ce se întâmplă acolo. Dacă pot să mă contrazică, o să-i rog să vină să ne spună și nouă despre ce s-a întâmplat acolo.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

O să-l rog pe domnul președinte al comisiei să răspundă.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În plenul Camerei s-au făcut câteva propuneri de reformulare acest alin. 1 de la art. 2. S-a acceptat ideea ca aceste reformulări să fie discutate în cadrul Comisiei pentru regulament.

Varianta acceptată, propusă de domnul deputat Iulian Claudiu Manda, a fost considerată ca acceptabilă, mult mai explicită în ceea ce privește reformulările respective. Nu a fost acceptată în forma inițială, pentru că acest amendament, în forma inițială, nu a existat. Este răspunsul logic în ceea ce privește întrebarea pusă de distinsul deputat. Sper că îl mulțumește răspunsul pe care i l-am dat la întrebarea pe care a pus-o. Dacă aveți elemente suplimentare în întrebare, vă stau la dispoziție.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Iulian Claudiu Manda (din sală):

Domnule președinte, nu mă mulțumește răspunsul!

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Doamna deputat Rovana Plumb.

 
   

Doamna Rovana Plumb:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Înțeleg că amendamentul a fost respins pe motivul încălcării principiului promovării celor mai tineri deputați. Eu consider că principiul egalității de șanse, în nici un caz, nu încalcă principiul promovării celor mai tineri deputați și dați-mi voie să vă dau câteva considerente.

În primul rând că principiul egalității de șanse este garantat deja prin art. 16 al Constituției, care a fost adoptată în 2003, este unul dintre pilonii consolidării libertăților și a democrației. Politica de egalitate de șanse între femei și bărbați nu numai că favorizează o aprofundare și o consolidare a democrației, dar, în același timp, contribuie și la o utilizare rațională a resurselor umane.

Or, aici, vorbim de o participare echilibrată a femeilor și bărbaților, o participare echilibrată care trebuie să se regăsească în toate domeniile vieții economice, sociale și politice și, de asemenea, despre accesul și participarea femeilor la luarea deciziei.

Intrarea României în Uniunea Europeană presupune reguli și practici democratice și, de aceea, apreciez oportună admiterea unui asemenea amendament la Regulamentul Camerei Deputaților, care ar da un exemplu concret al implementării legislației în domeniul discriminării și al egalității de șanse, pentru că România, deja, a adoptat și o strategie în domeniul egalității de șanse.

Eu apreciez tratamentul colegilor noștri, din dreapta, mai mult, care remarcă distincția colegelor noastre...

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Iertați-mă, doamnă deputat, trebuie să vă fac o observație, vă rog să nu dialogați cu sala. Vă rog să continuați.

 
   

Doamna Rovana Plumb:

Mulțumesc, domnule președinte.

Deci, spuneam că apreciez tratamentul colegilor noștri, care remarcă distincția noastră, a colegelor, dar aș aprecia și mai mult dacă ar susține acest amendament și aș dori ca dumnealor să reflecteze la un angajament, pe care l-a formulat una dintre personalitățile feminine ale istorie moderne, Margaret Thacher, care, chiar dacă nu este de aceeași doctrină ca și mine, spune un adevăr: "Dacă vrei să obții o promisiune, adresează-te unui bărbat, dacă vreți să obții o certitudine, adresează-te unei femei!"

Vă mulțumesc. (Aplauze ale Opoziției.)

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim pentru certitudinea pe care ne-ați expus-o.

Doamna deputat Gălățeanu, care are de semnalat o eroare, numai, materială. Vă rog.

 
   

Doamna Monalisa Găleteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să încep cu o certitudine, cu certitudine, numele meu nu este Gălețeanu, ci este Găleteanu, am să o spun de câte ori voi avea posibilitatea de la această tribună, până când colegii mei vor înțelege că acesta este numele meu corect: Găleteanu.

Am dorit să revin la microfon acum, stimați colegi, pentru că am sesizat și în ședința anterioară că s-a strecurat o eroare materială în raportul suplimentar întocmit de Comisia pentru regulament.

Eu am depus către această comisie amendamentul sub o altă formă și, în raportul explicativ, în raportul suplimentar pe care dumneavoastră l-ați primit, s-a strecurat o eroare.

Vă rog să-mi dați voie să reformulez așa cum eu am depus amendamentul la comisie: "Până la alegerea Biroului permanent, lucrările Camerei Deputaților sunt conduse de cel mai în vârstă deputat, în calitate de președinte de ședință, asistat de patru secretari, desemnați din rândul celor mai tineri deputați, dintre care să fie cele mai tinere două deputate - lipsește din acest raport suplimentar cuvântul "două" - și cei mai tineri doi deputați." Având în vedere acest argument, vă rog, domnule președinte, să supuneți la vot retrimiterea la comisie a amendamentului meu, pentru a fi trecut în raportul suplimentar în forma corectă, aceea pe care eu am depus-o la comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Rog președintele comisiei să ne răspundă dacă se poate îndrepta pe loc această eroare materială.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Este o eroare materială pe care o regretăm. "Două deputate" scria în textul propus, "două deputate" s-a discutat și în cadrul comisiei, la paritate "două deputate" și "doi deputați" dintre cei mai tineri, sigur.

Deci este o eroare materială. Ne cerem scuze și, în condițiile acestea, considerăm că se poate repara aici, în sală, fără retrimitere la comisie.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc pentru rectificare. N-am înțeles semnificația gesturilor ulterioare.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

A uitat doamna deputat Constituția.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog.

Voce din sală:

Care este textul care rămâne?

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Dacă-mi dați voie, este o cerere, deși n-am voie să dialoghez cu sala, este o cerere corectă să recitesc textul. Dacă-mi dați voie, domnule președinte.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Textul propus de către doamna deputat este: "Până la alegerea Biroului permanent, lucrările Camerei Deputaților sunt conduse de cel mai în vârstă deputat, în calitate de președinte de ședință, asistat de patru secretari, desemnați din rândul celor mai tineri deputați, dintre care să fie cele mai tinere două deputate și cei mai tineri doi deputați".

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Dan Nica:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Este o interpretare pe care vreau să o dau acestei propuneri a Comisiei de regulament și v-aș ruga să fiți de acord ca, în formulare, să nu apară două deputate pentru a fi riguroși cu limba română: două doamne sau domnișoare deputat. După cum știm, "deputat" este defectiv de feminin, deci nu poate fi acceptată această formulare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim pentru politețea dumneavoastră, care nu este prevăzută însă în normele de tehnică legislativă.

Dacă mai dorește cineva să discute? Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Florea Voinea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu vreau să-mi contrazic colegele, noi nu facem nici discriminare și nu este vorba de egalitatea șanselor.

Dacă vă aduceți aminte, în legislatura 2000-2004, lucrările au fost conduse de distinsa doamnă Mitzura Arghezi, trei colege de ale noastre și un singur bărbat Hogea, dacă-mi aduc aminte. Deci atunci a fost vorba de egalitatea șanselor sau de discriminare? Dacă cei care au condus au fost patru femei și un bărbat?

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pe mine, domnul președinte al Comisiei pentru regulament m-a buimăcit de tot.

Voce din sală:

Și ți-ai dat seama? (Râsete, vociferări.)

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

V-aș ruga să continuați, domnule deputat.

 
   

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Domnule președinte, nu pot să continui dacă nu este liniște în sală pentru că "..

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Dacă nu puteți continua, domnule deputat, renunțați la cuvânt. Ședința o conduc, deocamdată, eu. (Aplauze din partea Puterii.)

 
   

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Atunci, pentru insistențele dumneavoastră, voi continua.

Deci, vă spuneam că domnul președinte m-a buimăcit de tot și o să vă spun de ce. În raportul suplimentar al Comisiei pentru regulament, primul amendament respins și are și o motivație aici, este ceea ce susținea colega mea, domnișoara deputat Monalisa Găleteanu. Acum vine și spune, din câte am înțeles, că nu este nici o problemă și că poate să fie admis. Ori comisia s-a întrunit și a respins acest amendament, ori comisia s-a întrunit și s-a hotărât să se stabilească după aceea, în plen, în funcție de insistențe, ce se întâmplă, ori atunci amendamentul din raportul suplimentar la punctul 3, care este admis, amendamentul formulat de mine, nu mai este valabil. Că eu nu mai înțeleg. În varianta scrisă ni se spune ceva, în varianta pe care ne-o prezintă domnul președinte acuma ni se spune altceva. Și atunci, îl voi ruga pe domnul președinte să vină din nou la microfon să ne spună exact care este varianta art. 2 alin. 1 până la urmă, pe care ne-o propune comisia, înțeleg că această foaie nu este bună. În al doilea rând, pentru că domnul președinte pe mine nu m-a convins atunci când l-am rugat să vină să ne spună câteva lucruri și am vrut să intervin imediat, o să-l rog să mai vină să ne spună încă o dată. Și eu să-i spun eu despre ce este vorba.

În proiectul de modificare a regulamentului care a apărut în Cameră, după care colegii noștri au făcut amendamente, la art. 2 alin. 1, folosește formularea cu "cei mai tineri patru deputați în calitate de secretari" și aceasta este o formulare pe care au propus-o grupurile parlamentare ale PNL și PD, iar la motivație ne spune despre mai multă acuratețe lingvistică.

După ce această comisie vine și prezintă parlamentarilor acest raport și apar amendamente, un amendament semnat de grupurile PNL și PD plus cei patru parlamentari PSD, încă o dată îi citez: Viorel Hrebenciuc, Ștefan Valeriu Zgonea, Miron Mitrea și Florin Iordache, acceptă varianta în care vorbesc de "asistat de patru secretari desemnați din rândul celor mai tineri".

Deci PNL-ul și PD-ul, în prima variantă, folosesc termenul "cei mai tineri patru deputați în calitate de secretar" și vine în fața noastră cu acest proiect de modificare a regulamentului, după care tot PNL-ul și PD-ul formulează amendamente în care ne spun că s-au răzgândit, deci formulează amendamentul care este aprobat și se vorbește despre "dintre cei mai tineri deputați" iar până la urmă se acceptă formularea pe care am propus-o și eu.

Deci, încă o dată, o să-l rog pe domnul președinte să ne spună exact cum au evoluat lucrurile din acest punct de vedere. Pe de altă parte, vă spuneam, o să-l rog pe domnul președinte sau pe cei din partea comisiei să vină să ne precizeze care este varianta finală a art. 2 alin. 1.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, domnule deputat, varianta admisă de comisie este prevăzută în raportul suplimentar.

Vă rog, domnule deputat, imediat și dumneavoastră.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Varianta propusă inițial de grupurile PD și PNL consider că este cea corectă. Nu pot să fiu de acord cu colegii mei pentru că s-au folosit niște denumiri care, într-adevăr, sunt defective de gen. Dacă nu ar fi așa, ar însemna că președinte de ședință nu poate să fie și o femeie. N-am înțeles de ce un bărbat trebuie să fie cel mai în vârstă din sală și n-am înțeles de ce doamnele trebuie să fie printre cele mai tinere din sală.

Deci, vreau să vă spun că există posibilitatea ca, dacă introducem aceasta, doi deputați și două deputate, dacă se poate spune așa ceva, dintre cei mai tineri, cele două deputate dintre cele mai tinere să aibă vreo 60 de ani. Deci formularea inițială, aceea în care se vorbea "din rândul celor mai tineri deputați" deputați la plural, însemnând deputați și deputate, dacă se poate spune așa, este varianta corectă. Nu trebuie să mai precizăm că doi trebuie să fie femei, doi trebuie să fie bărbați. Deci singurul criteriu este acela al vârstei. Colegul a dat un exemplu în care, într-o anumită situație, majoritari au fost deputații care proveneau din rândul femeilor. Atunci, dacă mergem pe chestiunea aceasta, vă rog frumos să spuneți "de către președintele sau președinta de ședință", că este altă discriminare. Adică o femeie nu poate să fie în vârstă și nu poate să conducă prima ședință a Camerei Deputaților, după cum observați că avem secretari și nu avem și secretare.

Părerea mea este că varianta inițială propusă de grupurile PD și PNL este cea corectă și eu voi vota în consecință și să se țină minte că, în momentul în care pui mai multe facilități, dar pe care le precizezi, de fapt, abia atunci începi să bagi restricții într-un text și să faci discriminări.

Deci, dacă singurul criteriu rămâne acela de vârstă, vom aveam într-o perioadă poate secretari numeric mai mulți din rândul femeilor, câteodată din rândul bărbaților. Care este problema?

Dovadă de inegalitate este tocmai atunci când încercăm să creăm anumite privilegii, dar în realitate creăm restricții.

De ce n-au voie să fie trei femei secretare? Și precizăm aici că trebuie să fie două? De ce n-au voie să fie patru?

Deci eu nu pot să susțin amendamentele care, de fapt, au și fost respinse de comisie, fapt pentru care voi vota alături de grupurile PD și PNL. (Aplauze din partea grupurilor PD și PNL.)

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Să dăm egalitate de șanse și să rugăm o doamnă deputat să ia cuvântul. Vă rog.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte.

Bineînțeles că am să votez amendamentul doamnei deputat Monalisa și, în mod normal, trebuie să aduc și un argument.

Dacă mergem în ritmul în care mergem, momentul în care doamna Arghezi a fost președinte de vârstă al Camerei Deputaților, având alături trei domnișoare deputat este o treabă demult, demult, socotind că, în noua legislatură, femeile au fost și mai puține și, dacă mergem în ritmul acesta, ele vor fi și mai puține în următorul mandat.

Cred eu că este corect a avea departajare între tinere și tineri, dacă vreți și ca un semnal al drepturilor pe care ni le consfințesc legile și Constituția României, iar în condițiile în care avem doi cu doi, consider că reprezentarea, la nivelul celor tineri, este corectă.

Uitați-vă, vă rog, în actualul birou sau teoretic, în afară de Daniela Popa, nu mai avem nici o altă doamnă deputat reprezentantă la alte niveluri și cred eu că, cu scuze de modestie pentru ce am să spun în continuare, femeile pot, de foarte multe ori, să conducă în locul bărbaților, dacă vreți, fiind mai conștiincioase și mai aplecate asupra subiectului.

Deci voi vota amendamentul doamnei Monalisa. (Aplauze din partea doamnelor deputat.)

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Avem un domn deputat care s-a plâns, nu știu, de discriminare sau de hărțuire, vă rog să poftiți la microfon.

 
   

Domnul Gheorghe Firczak:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Niciodată nu m-am temut că dumneavoastră m-ați putea hărțui. Sunt convins că nu ne-ar face plăcere nici mie, nici dumneavoastră, vă mulțumesc.

În ceea ce privește problema...

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Este adevărată aprecierea dumneavoastră, dați-mi voie s-o confirm.

Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Firczak:

În ceea ce privește problema ridicată, cred că problema egalității de șanse trebuie privită cu mai multă atenție și cu mai multă circumspecție de către noi, bărbații. Tocmai de aceea am venit la acest microfon, pe această problemă. Ea se circumscrie unor deziderate europene pe care și ni trebuie să le aplicăm și pe care noi, Comisia de egalitate de șanse între femei și bărbați, încercăm să o aplicăm.

Sigur că anumite argumente care spun că președintele sau decanul de vârstă, primul președinte al Camerei Deputaților este fie bărbat, fie femeie, este normal să fie așa pentru că este vorba de o singură persoană.

Dar, în cazul secretarilor, cred și eu că, în spirit european, este bine să fie prevăzut ca dintre cei doi secretari, două să fie persoane feminine.

În consecință, stimate colege și stimați colegi, cred că acest amendament trebuie susținut.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, doamna deputat.

 
   

Doamna Minodora Cliveti:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

De fiecare dată când Jacques Chirac se adresează francezilor, începe: Chers francais, cheres francaises sau eventual invers. De fiecare dată când vom răsfoi orice anuar în care sunt trecute numele membrilor și membrelor Camerei Deputaților și ai Senatului francez, vom vedea că, în dreptul femeilor, este precizat deputée, scris cu doi "e" și senatrice, ceea ce este cu totul altceva decât senateur. Asta pentru ca, pe de o parte, să fiu de acord cu colegul meu, domnul Dan Nica. El spune, pe bună dreptate, că nu avem practica folosirii acestor denumiri la feminin nu avem o lege sau nu avem norme ale Academiei, iar pe de altă parte, în practică, iată, Europa ne dă exemple pozitive.

Atunci, dați-mi voie să spun că amendamentul colegei mele, pe care eu îl voi susține este continuat și de alte patru amendamente pe care le-am formulat la același regulament și pentru care aștept cu mare nerăbdare un raport suplimentar al Comisiei de regulament, în care propun ca principiul egalității de șanse să fie respectat și la constituirea Biroului permanent al Camerei Deputaților, comisiilor permanente, birourilor comisiilor ș.a.m.d.

Aceasta înseamnă că, într-adevăr, chestiunea cu secretarii vine să completeze această idee a noastră.

Mulțumesc colegilor care au dat dovadă de interes pentru această temă și aștept ca și altele dintre colegele noastre din Parlament să susțină acest amendament.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule deputat, vă rog să poftiți.

 
   

Domnul Emil Strungă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am ajuns ca la dezbaterea acestui articol să luăm și lecții de limba franceză. Ba, mai mult decât atât, în conformitate cu principiile stângii, acelea originare, facem un pas înainte și doi pași înapoi.

Eu cred că jumătate de oră pentru un articol care nu prezintă foarte mare relevanță pentru că, de fapt, el este valabil... (vociferări în sală), vă rog să faceți o excepție pentru că sunt singurul din partea dreaptă a sălii care am vorbit în această după-amiază. (Aplauze din partea opoziției.) Și vă promit că n-o să vorbesc mai mult de două minute în continuare. Și n-am să cer nici drept la replică sau chestiuni de acestea. Așa că aveți puțintică răbdare. Atmosfera din sală.

În consecință, pierdem foarte mult timp pentru o chestiune care nu are foarte mare relevanță. Această conducere este o conducere temporară, provizorie și, în consecință, ea nu poate să dureze mai mult de câteva zile. Așa că, domnule președinte, vă rog foarte mult, cel mai bun lucru în această situație este să trecem la vot.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim, domnule deputat.

Avem înscriși deja pe lista prezentată de către domnii secretari încă patru deputați.

Domnul deputat independent Brânză William.

 
   

Domnul William Gabriel Brânză:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Desigur, apreciem umorul românesc dar, de data aceasta, dacă se poate, fac apel la dumneavoastră ca umorul ieftin să fie mai puțin apreciat astăzi.

Cred că sunt probleme importante, sunt foarte importante și aceste probleme, cine va conduce și cine va sta la secretariat, domni sau doamne dar, totuși, cred că țara are mai multe probleme și cred că trebuie să trecem peste un circ ieftin și să ne luăm, într-adevăr, de treabă.

Vă mulțumesc.

Sunt la primul mandat și cred că dacă știam că dăm dovadă de o circăleală în Parlament, mă gândeam mai serios.

Vă mulțumesc. (Răsete și aplauze.)

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnul deputat Dan Nica.

Procedură? Iertați-mă, este o procedură, domnule deputat.

 
   

Domnul Márton Árpád Francisc:

O singură solicitare ca, după intervenția celor trei deputați care mai sunt înscriși pe listă, să supuneți votului sistarea discuțiilor și să votăm, pentru că cred că am dezbătut destul de mult această problemă.

Vă mulțumesc.

Din sală:

Care?

 
   

Domnul Márton Árpád Francisc:

141.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Sunt de acord cu dumneavoastră, cu un amendament, domnule deputat. Dacă sunteți atent, să-mi îngăduiți ca după cei trei să iau și eu cuvântul. Și pe urmă sistăm discuțiile, într-adevăr.

Vă rog.

 
     

Domnul Iulian Claudiu Manda (din bancă):

Procedură.

 
   

Domnul Dan Nica:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, ca să răspund și colegilor care au vorbit înaintea mea, eu cred că, într-adevăr, poate n-ar trebui să insistăm pe acest punct, dar eu cred totuși că în momentul în care noi ne exprimăm votul în privința unui text în limba română, ar trebui să fim riguroși noi înșine cu ceea ce discutăm. Această chestiune, că în tehnica legislativă regulile Academiei Române nu sunt obligatorii, dați-mi voie să vă spun că nu mi-o însușesc. Este o chestiune pe care nu pot să o înțeleg. Deci dacă nu există genul feminin pentru cuvântul deputat, cum nu există nici pentru ministru, cum îi spunem? Ministră, ministresă? Deci există, până la urmă, o anumită rigoare pe care trebuie să o respectăm cu toții și nu cred că există vreun coleg în această Cameră care să accepte că noi vom putea discuta sau vota un text care să nu fie în conformitate cu regulile care au fost impuse și adoptate de către Academia Română.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnul deputat Mocanu, vă rog să poftiți.

 
   

Domnul Vasile Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am venit la microfon să susțin amendamentul doamnei deputat Gălăteanu Monalisa. Am pronunțat bine? Mulțumesc. Am greșit, mă scuzați.

Fac acest lucru pentru că întotdeauna, pentru mine, femeia a fost la loc de cinste și la loc de onoare și mare respect.

Cred că, dacă noi votăm acest amendament astăzi, venim cu o completare și cu o modificare reală la acest regulament și nu vreau să mai fac alte intervenții decât să spun că este chiar o modificare europeană, în contextul respectării femeii în ziua de azi. Susțin acest lucru și argumentez, cum vă spuneam la început, fiindcă dintotdeauna când eu am fost încercat și am fost în situații grele, m-am sprijinit și am cerut sprijinul, dintotdeauna, unor femei care m-au ajutat și nu a fost greu și pentru mine să fac același lucru când a fost cazul, invers.

Susțin amendamentul doamnei deputat și eu personal în votez.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Înainte de a vorbi eu a fost domnul Mihai Tudose, care a înțeles să cedeze dreptul dânsului la cuvânt domnului secretar Victor Ponta. Deci în locul domnului Tudose ia cuvântul domnul Victor Ponta.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și colegului meu.

În calitatea mea de tânăr socialist european voiam să spun că o discuție de acest gen nici n-ar mai avea loc într-un parlament. În Parlamentul european nediscriminarea este deja un câștig al societății civilizate și când aud comentarii de la foste partide de stânga creștinate recent, nu pot decât să-mi dau seama că este foarte bine că am scăpat de ei din zona de stânga.

Susțin acest amendament și cred că nu are rost să-l discutăm în continuare. Este un câștig pentru democrația din România. (Aplauze din partea PSD.)

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă-mi îngăduiți să iau și eu cuvântul. (Președintele de ședință coboară la tribună).

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

Cred că am pornit pe un drum greșit în discutarea acestui amendament. Drumul greșit a fost invocarea principiului egalității de șanse, care, răsfrânt asupra unui asemenea text, cred că nu are nici un fel de impact și nu are absolut nici o eficiență. Nu este vorba de egalitate de șanse. Să respectăm principiul în conținutul și în valoarea sa. Nu în asemenea materie.

Aici este vorba despre altceva. Constituirea Camerei Deputaților sub președinția celui mai în vârstă și asistat de cei mai tineri reprezintă o simbolistică. Este o simbolistică a perenității acestei Camere. Și atunci, de ce să nu înnobilăm această simbolistică cu simbolistica echilibrului și respectului pe care-l acordăm sexelor?

Aceasta este toată problema. Formularea este puțin cam șchioapă, este adevărat, se putea găsi și un alt text. Dar, în lipsă de un alt amendament și pentru a nu îngreuna desfășurarea dezbaterilor eu, deși voi avea ultimul votul, mă pronunț pentru acest amendament și pentru această simbolistică frumoasă.

Vă mulțumesc. (Președintele de ședință revine la prezidiu, Aplauze.)

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

O procedură, vă rog.

Iertați-mă, doamnă, este vorba de o procedură?

 
   

Doamna Minodora Cliveti:

Da.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog.

 
   

Doamna Minodora Cliveti:

Pentru că ține de tehnica legislativă doar vă indic următorul volum: "Să vorbim și să scriem corect românește" de Ilie Ștefan Rădulescu. Volumul este apărut sub egida Academiei și deplânge - este procedură, pentru că este vorba de termen - și deplânge faptul că, în România, se ignoră că anumite profesii...

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Iertați-mă, doamna deputat, eu am înțeles că am reușit să vă blochez microfonul. Nu este o problemă de procedură. Vă rog să luați loc. V-am luat cuvântul.

 
   

Doamna Minodora Cliveti:

Domnule președinte, iertați-mă, tehnică legislativă.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

V-am lut cuvântul, doamna deputat. (Aplauze din partea Puterii.)

Procedură? Vă rog să poftiți.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule președinte, atât de dimineață, cât și acum s-a văzut că am început să intrăm în niște dezbateri, zi eu, normale, fără ca să se mai ivească acea luptă de clasă cu care am fost obișnuiți zilele acestea.

Dintr-o dată, prietenul și colegul meu Márton Árpád vine cu o propunere pe care cred că am tranșat-o și anume, sistarea discuțiilor. Pe listă mai erau patru colegi. Terminau de spus, treceam la vot. Dar dânsul, prin această propunere pe care a făcut-o, din nou creează o stare de nervozitate, pentru că nu se poate uita încercarea de a ni se băga pumnul în gură de acum câteva zile.

Eu cred că această chestiune am tranșat-o și președintele de ședință este acela care poate să-și dea seama când un deputat se abate de la subiect și-l trimite în bancă și când un deputat depășește acel timp, de regulă de cinci minute, într-un mod inutil și că nu este nevoie să mai facem propuneri ca aceea domnului Márton Árpád doar ca să incităm sala.

Dacă nu-și retrage propunerea respectivă, ca o contrapropunere, am să invoc faptul că, evident, această încheiere a dezbaterilor este aprobată de către Cameră, ceea ce înseamnă un vot, ceea ce înseamnă pierdere de timp, iar în ceea ce privește votul să știți că votul nu se dă oricum. Conform art. 115 alin.2, votul poate să fie deschis, conform art. 115 poate să fie și secret. Votul deschis poate să fie prin ridicare de mână, prin ridicare în picioare, prin apel nominal care, la rândul lui, mai conține două voturi. Deci, s-au terminat vorbitorii, trecem la vot, dar îl rog pe domnul Marton Arpad să-și retragă propunerea pentru că ne obligă la încă două voturi suplimentare, ceea ce înseamnă tragere de timp și nu ne aparține chestiunea aceasta.

În cazul în care nu-și retrage această propunere, din partea grupului P.S.D. dorim ca votul să fie secret, după care vom vota cum să fie secret.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Aveți dreptul la replică, dle Arpad, un minut, vă rog.

 
   

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Mi se pare și deja îmi cer scuze pentru acest termen, nu găsesc altul mai elocvent, mi se pare de neacceptat această impertinență din partea oricui.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă atrag atenția, domnule deputat, asupra manierei de exprimare cu privire la un coleg. Sunt convins că nu ați vrut să spuneți asta.

 
   

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Îmi cer scuze pentru acest termen, dar este de neacceptat ca în timp ce o parte din Camera Deputaților ia cuvântul de 10-15 ori, câteodată aceeași persoană, și vorbește de băgatul pumnului în gură, când vorbește despre necesitatea unei eleganțe și se comportă cum tocmai unii dintre colegii noștri s-au comportat actualmente în sală, să mi se solicite să retrag o propunere de procedură, că altfel ei ne vor pedepsi cumva.

Mi se pare că este dincolo de comportamentul procedural, în mod evident, dânșii au, din punct de vedere procedural, posibilitatea să solicite un vot secret și, în această situație eu deja solicit să tranșăm această problemă printr-un vot deschis.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog să mă iertați, domnule deputat, propun la vot...

 
     

Domnul William Gabriel Brânză:

Dreptul la replică!

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nu există nici o replică aici!

S-au făcut două propuneri. Voi supune la vot propunerea procedurală de sistare a discuțiilor. Înainte vă supun la vot modalitatea votului deschis sau nominal.

 
     

Domnul Eugen Nicolicea:

Am solicitat vot secret.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

A, ați solicitat vot secret, iertați-mă. Mi-a atras atenția...

Deci, cine este pentru votul deschis ? (În sală discuții, rumoare.)

Cine este împotrivă ?

Vă rog să-mi comunicați.

94 de voturi pentru, 78 împorivă.

Abțineri, vă rog.

Vă rog să numărați abținerile.

Cu 94 de voturi pentru, 78 împotrivă și 10 abțineri, modalitatea votului este cea a votului deschis.

Cine este pentru sistarea discuțiilor cu privire la amendamentul doamnei Monalisa Gălăteanu, ce figurează la pct. 1 al raportului suplimentar. Vă rog să numărați.

 
     

Domnul Eugen Nicolicea:

Procedură!

 
     

Domnul Ovidiu Brînzan:

Procedură!

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

În timpul votului, nu procedură.

Deci am supus la vot.

Cine este pentru sistarea discuțiilor ? Vă rog să numărați.

Deci 100, fix.

Cine este împotrivă ?

Cine se abține, vă rog ?

Cu 100 de voturi pentru, 81 împotrivă și 10 abțineri s-au sistat discuțiile în ceea ce privește amendamentul trecut la pct.1 al raportului suplimentar.

Vă rog, dacă aveți procedură.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule președinte, nu se începuse votul când am solicitat procedură și nu mi-ați dat cuvântul, ați spus că e în timpul votului. Nu era în timpul votului, era între voturi.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Aveți cuvântul acum, domnule deputat, vă ascultăm cu atenție.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Păi, degeaba îmi mai dați cuvântul acum după ce s-a votat.

Deci, în ceea ce privește procedura am să vă explic. Votul este de două feluri: secret și deschis. Nu cred că cineva din sală a procedat să vă facă propunerea votului deschis prin ridicare de mână. Deci, în momentul în care s-a făcut propunerea de vot deschis s-a aprobat de către sală și s-a aprobat, zic eu, într-un mod greșit pentru că propunerile se supun la vot în ordinea în care au fost făcute și prima propunere a fost aceea de vot secret pe care am făcut-o eu și nu ați supus-o la vot, ați supus la vot dacă este vot deschis sau nu.

După ce s-a aprobat propunerea de vot deschis, acesta poate să fie prin ridicarea mâinii, prin ridicare în picioare, prin apelul nominal sau prin mijloace electronice. Deci, cel puțin o altă propunere aveam dreptul să o fac, ceea ce am și făcut, m-am ridicat în picioare și ați spus că e în timpul votului. De acord, trebuia să votați pentru mijloace electronice și votam și eu cu dumneavoastră.

O altă chestiune pe care aș vrea să o spun este aceea că ... (în sală discuții, rumoare).

Deci, domnul Ghișe sau Beșe, cum vă cheamă...

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

I-aș ruga pe colegii din sală să aibă aceeași paciență de a asculta.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Nu, că noi ne cunoaștem din '92 și era Ghișe, Beșe și nu mai știu cine aici, care făceau la fel și care știau de toate...

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule deputat, am interzis prin regulament dialogul cu sala. Vă rog să continuați.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule președinte, cu tot respectul, văd că-mi interziceți doar monologul meu, monologul celălalt ca să fie dialog nu-l interziceți.

În continuare, am vrut să spun că domnul Marton Arpad nu a precizat la ce problemă să se închidă subiectul și noi am vota, dar problema nu este în clar, pentru că domnul Brînzan, colegul meu, are un alt amendament care n-a fost discutat. Am încheiat discuțiile la tot articolul sau am încheiat discuțiile la amendamentul domnișoarei Gălăteanu ?

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nu credeți că aceasta este problema președintelui de ședință, domnule deputat.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Ba este problema președintelui de ședință și dacă președintele de ședință ne împărtășea și nouă aceasta nu mă aflam la acest microfon. Deocamdată, domnul coleg Brînzan, și am luat cuvântul ca să nu mai vină și dânsul aici ca să lungim timpul, are această nedumerire pe care dumneavoastră o s-o lămuriți.

Eu vă mulțumesc pentru atenție, în mod special noului meu prieten de la Brașov, domnul Ghișe, și dumneavoastră, domnule președinte.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Regret că nu s-a putut recepționa bine în sală când am spus că se sistează discuțiile la pct. 1 din raportul suplimentar, amendamentul doamnei Monalisa Gălățeanu, aceasta pentru că am văzut că la pct. 4 mai figurează un amendament respins al domnului Ovidiu Brânzan.

Il invit să-și susțină amendamentul.

 
   

Domnul Ovidiu Brînzan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Colega mi-a șoptit din spate să insist încă o dată asupra corectitudinii numelui domniei sale, Găleteanu.

Nu o să revin la acest amendament, recunosc că am avut unele emoții că s-a închis procedura de vot, acesta era și motivul pentru care am dorit să iau cuvântul pe procedură fiindcă am crezut că ați închis procedura înainte să discutați un amendament care nu avea nici o legătură cu problemele prezentate anterior.

De fapt, după cum observați, dezbaterea este destul de largă, dar ea până acum s-a purtat asupra sexului persoanelor care urmează a fi desemnate ca fiind cele mai tinere din Cameră și care vor îndeplini funcția de secretari. Problema pe care eu o pun nu este o problemă de sex, ci este mai mult o problemă... (în sală se produce ilaritate)...

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnilor deputați, să păstrați sobrietatea necesară acestor dezbateri. O să-i rog pe domnii chestori să asigure liniștea în sală dacă liderii grupurilor parlamentare nu sunt în stare să o facă. E o notă proastă pentru toți liderii grupurilor parlamentare.

Vă rog să continuați, domnule deputat.

 
   

Domnul Ovidiu Brînzan:

Mulțumesc, domnule președinte. E o problemă de rigurozitate în ultimă instanță fiindcă, deși eu sunt medic, totuși îmi plac lucrurile foarte riguros exprimate. Este vorba despre alegerea acestor prime funcții din Camera Deputaților, în speță organele de lucru, președintele și secretarii de ședință.

Acum, în privința președintelui înțeleg că el trebuie desemnat, mă rog, de toți cei prezenți în funcție de vârsta domniei sale, dar am propus ca, pentru o rigurozitate mai mai mare, în momentul în care există un președinte de ședință, de vârstă sau cum i-om spune, acesta să aibă puterea să-și desemneze aparatul de lucru, deci secretarii, fiindcă altfel nu rezultă de niciunde cine totuși cine desemnează aceste persoane.

Singurul argument, singurul contraargument cu care comisia a venit, la dorința mea, ca secretarii de vârstă indiferent cum vor fi ei aleși să fie desemnați de către președintele de ședință, a fost că și președintele și secretarii sunt numiți de la început. Din păcate, nimeni nu știe să ne spună cine de către cine sunt numiți aceștia de la început. Ințeleg că ar exista o cutumă parlamentară, sau mai degrabă extraparlamentară, pentru că practic Parlamentul nu este întrunit în momentul despre care vorbim pe problema aceasta, ca cineva din staff-ul tehnic să facă această numire. Cred, totuși, domnule președinte, că pentru o mai bună rigurozitate a textelor, în momentul în care putem să înlocuim o cutumă cu o literă de regulament am putea să susținem totuși, și poate comisia de regulament dorește să-și revizuiască poziția, deci am putea să acceptăm ca secretarii, repet, în varianta pe care votul o va decide, să fie desemnați de către președintele de ședință dacă pe acesta nu reușim să stabilim cum îl desemnăm.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Îl rog pe domnul președinte al comisiei să argumenteze respingerea amendamentului.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Problema desemnării celor patru secretari, ca procedură, este identică și trebuie acceptată ca și problema desemnării președintelui de vârstă.

În consecință, nu putem dezlega cele două modalități de desemnare și să le facem în mod diferit, de la caz la caz. Desemnarea respectivă, v-am explicat și data trecută, în cutuma acestei camere, se realizează tehnic de către Secretariatul tehnic al acestei Camere, care este singurul element de continuitate între două legislaturi, și nu are rostul decât de a pune la dispoziția întregului plen sau plenului prezent la prima convocare, această informare. Dacă sunt obiecțiuni, atunci se mai poate discuta, dacă nu sunt obiecțiuni, atunci se reia ca atare. Sigur că e posibil să se stabilească prin noul regulament și o persoană desemnată care să facă această informare a Camerei respective. Repet, cutuma a fost până acum secretarul, de regulă, secretarul general făcea această informare în primul moment al plenului.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Cu privire la acest aspect, vă rog, domnul deputat.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

În ceea ce privește această desemnare cred că discuția o ducem mai departe decât trebuie și eu cred în soliditatea cutumei care nu face decât să măsoare, dacă vreți, o chestiune măsurabilă, și anume vârsta.

Deci, din acest punct de vedere, aparatul tehnic pune la dispoziția Camerei, în totalitatea ei, anunțând acest lucru, numele celui care este cel mai în vârstă și al celor mai tineri pentru a ocupa pozițiile acestui Birou Permanent până la constituirea organelor de lucru permanente ale Camerei.

Cred că simbolistica este atinsă, domnule președinte, cum bine ați menționat, prin acest transfer de generații, pe de altă parte cred că nici unul dintre ei nu poate să aibă autoritatea de a-i desemna pe ceilalți. Această organizare a Camerei, în primă instanță, pe criteriul de vârstă este un mod, sigur, simbolic de lucru și în același timp provizoriu care se referă, repet, la o chestiune măsurabilă, și anume vârsta și aici nu avem ce să discutăm, pentru că dacă ar fi alte criterii ar interveni negocierea între grupurile politice, de exemplu. Am putea să vobim că ei sunt secretarii, spre exemplu, reprezentanții primelor 4 grupuri ca mărime și așa mai departe, ceea ce ar trebui să ducă la o decizie, ca să-i spun așa, de natură calitativă. Or, aici, noi nu stabilim decât vârsta, iar vârsta fiecare o are înscrisă pe actele cu care se prezintă aici pentru validarea Camerei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul pe aceste aspecte ?

Ne aflăm în următoarea situație: la art.2 s-au formulat un număr de 4 amendamente: unul al doamnei Monalisa Găleteanu, al doilea al domnului deputat Claudiu Manda, al treilea este menționat ca amendament care nu a fost concretizat într-un text al domnului deputat Călian Petru care, în conformitate cu prevederile regulamentului, nu a putut fi pus în discuția comisiei neavând text, așa că nu pot să-l supun dezbaterii, și ultimul al domnului deputat Ovidiu Brînzan.

Având în vedere că în conformitate cu art.103 din regulament, amendamentele se supun la vot în ordinea formulării acestora, vă supun la vot primul amendament.

 
     

Domnul Ioan Bivolaru:

Varianta comisiei.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Varianta comisiei, evident.

Potrivit raportului, iertați-mă, cred că este o neconcordanță ca să ne lămurească.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Conform regulamentului se supune, în primul rând, la vot varianta propusă de comisie. În cazul acesta, varianta este poziția nr. 2 din acest raport suplimentar, comisia și-a însușit acest amendament și, în consecință, acesta este primul care se supune la vot urmând ca al doilea să fie, într-adevăr, al domnișoarei Găleteanu.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, este corect punctul de vedere al domnului președinte al comisiei pentru că acestea sunt amendamente la un amendament admis și a fost retrimis la comisie.

Deci, vă supunem la vot amendamentul admis de comisie, art. 2 alin.1, în următoarea formulare: "Până la alegerea Biroului Permanent, lucrările Camerei Deputaților sunt conduse de cel mai în vârstă deputat în calitate de președinte de vârstă, asistat de cei mai tineri 4 deputați în calitate de secretari".

Amendament admis de comisie.

Cine este pentru ?

Cine este împotrivă ?

Abțineri ?

Cu 147 de voturi pentru, 19 împotrivă și 14 abțineri, amendamentul a fost admis.

Având în vedere că acest amendament exclude pe celelalte, nu se mai supun la vot.

 
     

Domnul Pantelimon Manta:

Vreau să explic votul.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, poftiți, numai pentru explicarea votului.

 
   

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule președinte, în primul rând vreau să le mulțumesc colegilor din partea dreaptă a sălii pentru că au susținut un amendament al meu, ceea ce înseamnă că nu sunt supărați pe mine că am venit de mai multe ori la microfon ca să susțin acest lucru.

În al doilea rând, vreau să le mulțumesc și colegilor care au votat așa cum au votat, m-au susținut pe mine sau pe colega mea din P.S.D., era clar că de-aia avem un vot împărțit, pentru că și eu și colega mea de la Dolj avem susținere în grupul parlamentar.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Față de mulțumirile dumneavoastră pentru modul în care s-a votat acest amendament, eu nu pot să spun decât să fie de bun augur.

Continuăm.

La pct 5 al raportului, vă rog, domnul deputat.

 
   

Domnul Ovidiu Brînzan:

Îmi cer mii de scuze, domnule președinte, însă amendamentul de la nr.4 curent care îmi aparține, el nu este automat respins fiindcă el este valabil și în formularea adoptată de către comisie și votată de către plen. De aceea vă rog să supuneți la vot și această formulare care completează formularea adoptată de comisie și votată adineauri.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Este un amendament respins de comisie și, în condițiile în care a fost adoptat articolul în formularea admisă de comisie care exclude formularea dumneavoastră nu se mai supune la vot.

Trecem la pct. 5, e vorba de art. 4 alin. 3, un amendament admis al comisiei, în sensul că art. 4 alin. 3 va avea următoarea formulare: "Președintele de vârstă prezintă Camerei aceste propuneri în ordinea descrescătoare a numărului membrilor grupurilor parlamentare, iar Camera Deputaților hotărăște asupra lor cu votul majorității deputaților prezenți".

Este amendamentul domnului deputat Brînzan.

Vă rog să-l susțineți.

 
   

Domnul Ovidiu Brînzan:

Mulțumesc, domnule președinte, nu o să vorbesc prea mult despre acest amendament, este o corelare lingvistică și felicit comisia pentru faptul că acceptat această variantă care dă o mult mai mare eleganță textului și nu lasă loc unor interpretări cum ar fi fost posibil în varianta precedentă și sper ca, în continuare, comisia de regulament să accepte și să dea dovadă de aceeași eleganță și la amendamentele care urmează a fi depuse în continuare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule președinte.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte, rugămintea din partea comisiei este ca în partea finală să se preia, totuși, precizarea din amendamentul inițial propus de comisie: "...iar plenul Camerei Deputaților hotărăște asupra lor cu votul majorității deputaților prezenți". Asta este rugămintea pentru că această Cameră, totuși, nu este încă legal constituită. E vorba de plenul Camerei.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Discuții pe marginea acestui amendament cu completarea făcută de domnul președinte. Este adevărat, nu ne aflăm în prezența unei Camere constituite, deci plenul hotărăște.

Dacă nu sunt discuții, supun la vot amendamentul astfel cum a fost admis de către comisie.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate, amendamentul astfel cum a fost admis de comisie, a fost votat.

Domnule președinte al comisiei, dacă mai există și un alt raport suplimentar pentru vreun alt text. Nu există.

În aceste condiții, continuăm cu dezbaterile de la articolul la care am rămas.

Pct.19, art.6 alin.4: "După expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesoluționate se face în plenul comisiei de validare".

Dacă există discuții pe marginea acestui text. Nu există.

Supun la vot textul astfel după cum a fost propus de către comisie.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.20, art.6 alin.5: "Comisia de validare se pronunță asupra contestațiilor nesoluționate și asupra acelora a căror soluționare s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor legale referitoare la procedura de soluționare conținute în dosarele primite de la Biroul Electoral Central, precum și asupra sesizărilor prevăzute la alin.31".

Vă reamintesc că alin.31 a fost eliminat.

Vă rog, domnule președinte.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Pe cale de consecință, partea finală "și asupra sesizărilor prevăzute la alin.31" trebuie eliminat. Deci, să rămână textul "conținute în dosarele primite de la Biroul Electoral Central."

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu această precizare de corelare între texte, dacă există discuții.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că corect ar trebui să sune în formulare "și asupra celor a căror soluționare...", nu "a acelora".

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

În textul meu scrie "și asupra acelora a căror soluționare..." Deci, propunerea dumneavoastră s-o auzim.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Am spus nu "acelora", ci "celor".

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

"...celor a căror soluționare..."

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Comisia, prin domnul președinte, a propus să scurteze acest text și atunci avem nevoie de câteva lămuriri. Biroul Electoral Central înaintează Parlamentului contestații nesoluționate? Care este motivația pentru care ar face acest lucru? Pentru că, în momentul când am tăiat textul, rămâne doar "conținute în dosarele primite de la Biroul Electoral Central".

De ce nu i-am trimite Biroului Electoral Central contestații nesoluționate?

O altă chestiune: "se pronunță asupra contestațiilor acelora a căror soluționare s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor legale". De unde știe anterior comisia dacă s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor legale înainte de a le studia?

Deci, eu cred că accept o altă soluție a comisiei pe care s-o prezinte. Nu cred că Biroul Electoral Central trimite în cadrul dosarului contestații nesoluționate.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Mulțumesc.

Domnul deputat Gheorghiof.

 
   

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi și colege,

Amendamentul de fapt care a fost admis de către comisie provine din Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Eu cred că devreme ce așa a fost admis, cred că așa cum a fost formulat de către grup... referitor la prima parte a acestui amendament, vedeți că e preluat art.6 din vechea reglementare.

De fapt, grupul n-a făcut decât să adauge, și anume ce? "conținute în dosarele primite de la Biroul Electoral Central", pentru că partea a doua a fost art.31 eliminat, alin.31 eliminat, și nu se mai putea reține "precum și sesizările prevăzute".

Deci la "Biroul Electoral Central" practic se oprește amendamentul, așa cum l-a propus și l-a susținut în comisie Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Cred că domnul Nicolicea, și astfel îi dau dreptul la replică, a lipsit de la ședința de grup.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da. Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Amendamentul nostru a fost acceptat în condițiile în care Comisia pentru regulament accepta amendamentul de la pct.31, dar eu v-aș propune dumneavoastră să fiți de acord cu următoarea formulare: "conținute în dosarele primite de la Biroul Electoral Central, precum și asupra sesizărilor primite de la cetățeni". Astfel dăm dovadă de mai multă transparență, și acele sesizări pe care le primim de la cetățeni, respectiv Comisia de validare primește sesizări de la cetățeni, pot să se pronunțe asupra acestor sesizări.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule deputat, vă reamintesc că art.31 a fost eliminat, prin votul majorității. Deci, nu-l mai putem pune în discuție.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Nu trebuie să vă mire că avem opinii contrare, ați văzut și la articolul anterior că am votat alături de grupurile P.D. și P.N.L. Vorbesc cu domnul secretar.

În ceea ce privește ce am susținut eu...

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Față de precizarea dumneavoastră, vreau să vă atrag atenția că vorbiți cu plenul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vorbesc cu plenul Camerei Deputaților, dar câteodată se mai adresează și câte un coleg și țineți cont că sunt la dreptul la replică și, prin urmare, am dreptul să mă adresez celui care mi-a oferit acest drept.

În ceea ce am precizat eu, susțineam amendamentul întreg, așa cum era el. Faptul că a fost eliminat art.3 alin.1, am cerut comisiei să facă o nouă formulare, iar amendamentul Grupului P.S.D., din care s-a tăiat o bucată, nu mai este amendamentul Grupului P.S.D., deci n-am ce susține. Tocmai acea tăietură m-a pus în situația de a veni să discut.

În ceea ce privește amendamentul domnului Dorneanu, o să observați, domnule Gheorghiof, că propune eliminarea cu totul a alin.5 și sunt de acord și cu această chestiune având în vedere că, v-am spus, nu cred că Biroul Electoral Central poate să trimită în dosare contestații nesoluționate.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da. Propunerea dumneavoastră de eliminarea art.5 îmi permite și mie să iau cuvântul pe această problemă. (Domnul vicepreședinte Lucian Augustin Bolcaș vine la tribună)

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Față de această propunere de eliminare a alin.5 al art.6 pe care am înregistrat-o ca atare, sper că este corect, vreau să vă menționez următorul lucru: această eliminare nu este posibilă. Pentru că între Biroul Electoral Central și Parlamentul României și Camera Deputaților, în speță, există deosebiri instituționale totale.

Ne aflăm în fața unor alt sistem de organe, ele nu sunt ierarhizate, ele au o altă natură juridică și o altă funcționalitate. Un organism de lucru al Camerei Deputaților, care este comisia de validare, nu s-ar putea pronunța asupra lucrărilor unui alt organ dintr-un alt sistem, din sistemul administrativ, care are capacitate jurisdicțională numai dacă este învestit special cu aceste atribuții.

Rolul acestui articol care, de fapt, și în regulamentele anterioare, de la primul regulament a existat ca atare, este tocmai de a da capacitate acestei comisii de a se pronunța asupra modului în care au fost soluționate anumite contestații adresate altui organ jurisdicțional dintr-un alt sistem.

De unde știe comisia care sunt soluționate cu încălcarea dispozițiilor legale? S-a întrebat mai mult sau mai puțin retoric distinsul nostru coleg. Răspunsul este simplu. Comisia analizează modul de soluționare și, în condițiile în care analizează acest mod de soluționare, atunci când întâlnește o nelegalitate se pronunță asupra ei. Dar ca să aibă dreptul de a se pronunța, trebuie să existe acest text. De aceea, mă opun acestei idei de eliminare a textului articolului.

Vă mulțumesc. (Domnul vicepreședinte Lucian Augustin Bolcaș își reia locul la prezidiu în calitate de președinte de ședință)

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule deputat Brînzan.

 
   

Domnul Ovidiu Brînzan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu n-am nimic nici cu păstrarea, nici cu eliminarea acestui text, însă fiindcă suntem la ultimul alineat de la art.6, cred că, după părerea mea, a apărut o problemă la discutarea art.6, problemă care a existat de fapt și în vechiul regulament, și anume, vă citesc alin.1 al art.6, care deja a fost votat: "Biroul comisiei de repartizare repartizează grupurilor de lucru dosarele referitoare la alegerea deputaților, primite de la Biroul Electoral Central, cu excepția celor privind membrii grupurilor de lucru".

Deci, dosarele membrilor grupurilor de lucru nu sunt repartizate nici unde. Se termină art.6, citind textul în continuare, și de nici unde nu mai rezultă ce se întâmplă cu aceste dosare ale membrilor grupurilor de lucru. Și, realmente, pe textul regulamentului, rezultă că acestea nu sunt dezbătute de către nimeni și nimeni nu le analizează.

De aceea, fiindcă au apărut aceste discuții referitoare la alin.5 al art.6 și fiindcă problema ar necesita a fi aprofundată și fiindcă problema pe care eu o semnalez, realmente, lasă în coadă de pește întreg articolul, rămân niște deputați cu dosare nesoluționate de către nimeni. Probabil, plenul comisiei de validare va trebui să se întrunească și în plen să discute și dosarele membrilor sau, mă rog, nu știu care va fi soluția pe care Comisia de regulament o va găsi.

Cred, domnule președinte, că ar fi util ca alin.5 să fie retrimis la comisie pentru a rezolva și problema pe care eu o ridic referitor la dosarele membrilor grupelor de lucru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule deputat, nu pot primi cererea dumneavoastră, atributul meu de a hotărî, pentru că ar însemna să revenim asupra unui text votat.

În ceea ce privește excepția repartizării, evident privește dosarele acelui grup de lucru, nu se repartizează aceluiași grup de lucru. Este normal. Nici până acum nu am avut impedimente în aplicare.

Deci, în legătură cu alin.5 al art.6, dacă mai dorește cineva.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul George Băeșu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Împreună cu domnul deputat Dorneanu am formulat acest amendament care figurează în anexa amendamentelor respinse și vreau să vă explic faptul că noi am fost consecvenți pentru că în cadrul Grupului P.S.D. au existat viziuni diferite asupra art.6 alin.31, acolo unde noi am susținut un alt punct de vedere, un lucru care văd că acum îl surprinde pe domnul secretar Titu Gheorghiof... La noi democrația nu mai surprinde, domnule Gheorghiof.

Și dacă s-a eliminat art.6 alin.31 prin votul plenului, vreau să vă spun că, practic, motivația comisiei aceea privind necorelarea cu propuneri admise, în ceea ce privește amendamentul formulat de noi, iată că nu mai stă în picioare. Amendamentul nostru era unul foarte bun.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, domnule deputat. Este adevărat, există acest amendament la art.6 alin.5, de eliminare, motivat de necorelare.

Invit din nou pe această cale toți colegii care au amendamente respinse să le susțină în cadrul discuțiilor, altfel nu vor fi supuse la vot.

Dacă mai dorește cineva. Vă rog, domnule deputat. Este într-adevăr pe linia amendamentului dumneavoastră de eliminare.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule președinte,

Am solicitat comisiei, prin președintele ei, să ne clarifice ce înseamnă contestații nesoluționate trimise de Biroul Electoral Central. De ce trimite Biroul Electoral Central contestații nesoluționate?

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Cred că această lămurire ar trebui s-o solicitați Biroului Electoral Central.

Vă rog, domnule președinte, să răspundeți colegului nostru.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Voi uza de sfatul dumneavoastră și voi solicita Biroului Electoral Central în 2008, dacă nu sunt alegeri anticipate.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule președinte, să-i răspundeți colegului nostru. (Domnul deputat Constantin Niță dorește să intervină) Imediat! Să-i dea răspunsul. S-a solicitat un răspuns de la președintele comisiei. Respectăm calitatea de președinte al comisiei.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest text, mă refer la textul inițial care a primit această completare, care această completare, sigur, că este binevenită, este un text care a rezistat multe legislaturi și nu a fost contestat până în prezent niciodată.

Aceste contestații nesoluționate primite de la Biroul Electoral Central în dosarele respective, alături de contestațiile soluționate, constituie acest pachet care se pune la dispoziția comisiei de validare. Sigur că, Comisia de regulament nu are suficientă cădere juridică ca să discute mai mult în legătură cu această soluție adoptată, cu atât mai mult cu cât această soluție adoptată a primit și girul Comisiei juridice.

În consecință, pentru a definitiva cum vom vota sau care soluție va fi acceptată în final, apropo de observațiile făcute de domnul deputat Nicolicea, aș ruga, domnule președinte, ca această Comisie juridică... domnul președinte al Comisiei juridice să ne explice mai bine ceea ce înseamnă contestații nesoluționate cuprinse în dosarele primite de la Biroul Electoral Central. După care, în cunoștință de cauză, vom accepta sau nu vom accepta amendările susținute.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Am lut act de punctul dumneavoastră de vedere.

Domnul deputat Niță.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că este bine să conexăm art.6 alin.5 cu art.7 și, așa cum propunea colegul meu, să trimitem acest articol la comisie și eventual și la Comisia juridică. Pentru că art.7, domnule președinte, spune așa: "Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui deputat în cazurile în care constată că alegerea acestuia s-a făcut prin încălcarea legii, inclusiv prin fraudă electorală".

Mergem la art.6 și spunem că "încălcarea dispozițiilor legale referitoare la procedura de soluționare conținute în dosarele primite de la Biroul Electoral Central". Și atunci cred că în continuare ar trebui să mergem pe aceeași variantă că dacă dosarele primite de la Biroul Electoral Central, sau dacă unul din dosarele primite de la Biroul Electoral Central constată că alegerea unui deputat s-a făcut prin încălcarea legii, inclusiv prin fraudă electorală, comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui deputat.

V-aș ruga să țineți cont de acest lucru și președintele comisiei sau comisia să constate acest lucru.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule deputat. Unul dintre dumneavoastră.

Poftiți.

 
   

Domnul Mihai Tudose:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi și stimate colege,

Dacă până acum, de bine de rău, să spunem că mai aveam răspunsuri că vine dosărelul și în dosărel avem nu știu ce hârtii pe baza cărora trebuie să luăm nu știu ce decizie, așa cum spuneam mai devreme colegul nostru, la art.7, comisia de validare ar trebui să constate frauda electorală.

Dacă mergem în continuare cu această logică, va trebui să avem și o comisie de anchetă proprie cu organe de investigație etc. care la rândul lor să aibă un anumit tip de regulament de organizare și funcționare, cu competențe foarte clare. Eventual, cu posibilitatea de a emite mandate de arestare.

Iar nebunia continuă, fiindcă chiar dacă constatăm fraudă electorală, noi, la comisia de validare, marii detectivi, constatăm încălcarea legii prin fraudă electorală, facem un raport, venim cu el în fața plenului, plen care poate invalida acest raport. Și, prin votul Camerei, consfințim o ilegalitate și mai mare.

În acest sens, eu am vorbit, domnule președinte și stimați colegi, cu colegii noștri de la Comisia juridică, atunci când a fost retrimis raportul, sperând și vorbind cu acești colegi, că acest articol 7 oricum va trebui să dispară, iar toate aceste prevederi la comisia de validare în ceea ce privește competența de a face anchete, de a da verdicte, eventual să chemăm justițiabilii în fața noastră, să le luăm declarații scrise și să-i pedepsim exemplar, să fie ori excluse total din acest regulament, ori găsită o altă soluție, dar care să nu ne suprapună pe noi, comisia de validare, peste altă instanță civilă sau penală.

Să nu ne suprapună pe noi peste ceea ce înseamnă competența Biroului Electoral Central și ca nu apoi, după ce noi, comisia de validare, facem un tip de raport, plenul să aibă posibilitatea să consfințească o ilegalitate pe care noi o constatăm, eventual.

În acest sens, mă raliez poziției antevorbitorului meu, domnul deputat Niță, ca eventual tot ce înseamnă această parte din ceea ce reglementează comisia de validare să fie retrimisă la Comisia de validare, la Comisia juridică, împreună cu Consiliul Legislativ, împreună cu... nu știu, cu Biroul Electoral Central, cu autoritatea electorală permanentă, găsiți o soluție. Fiindcă nu ne puteți cere comisiei...eu sunt în comisia de validare, domnule președinte, și pe noul regulament o să se întâmple un caz, știu eu, vine un alt coleg, peste un an când terminăm regulamentul, și mă pune să constat dacă are sau nu fraudă electorală.

Este absolut incredibil.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da. Cine mai dorește? Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Un coleg de-al meu invoca mai devreme avizul Comisiei juridice. Dumneavoastră știți cum Comisia juridică s-a pronunțat asupra amendamentelor admise, au fost admise și s-a dat un aviz pentru constituționalitate în întregul său, deci, acest art.65, Comisia juridică s-a pronunțat și a spus că este constituțional.

De aceea, domnule președinte, eu am supus plenului eliminarea alin.31, dar tocmai pentru a acoperi toate aceste dosare care, într-un fel sau altul, n-au fost soluționate, eu am propus "precum și asupra sesizărilor venite de la cetățeni".

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Mai dorește cineva să ia cuvântul?

Stimați colegi, ne aflăm în următoarea situație: în ceea ce privește art.6 alin.5, există, pe de o parte, o propunere de eliminare, un amendament de eliminare, iar, pe de altă parte, la amendamentul admis de comisie și modificat pentru corelare în ședința de astăzi, domnul președinte al comisiei a simțit nevoia unui aviz al Comisiei juridice.

În continuare, a venit propunerea ca și art.7 pe care nu-l supunem dezbaterilor decât dacă există modificări, fiind vorba de un text nemodificat, numai dacă există observații, să fie retrimis la comisie, având în vedere că formularea sa lasă loc de interpretări: "prin încălcarea legii, inclusiv prin fraudă electorală."

Eu găsesc că ambele texte care sunt păstrate de la adoptarea primului regulament al Camerei, trebuiesc corelate cu prevederile actualei legi pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului, cu precizarea "a căror dispoziții legale referitoare la procedura de soluționare de către Biroul Electoral Central" se referă acest text, pentru că procedurile în legile respective au fost modificate, iar noțiunea de fraudă electorală nu se mai întâlnește în aceste dispoziții legale privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului.

Deci, ținând seama de necesitatea corelării legislative și de solicitarea președintelui Comisiei de regulament pentru un aviz sau un punct de vedere al Comisiei juridice, în conformitate cu art.102 din Regulamentul Camerei, retrimit la Comisia de regulament pentru a lua avizul Comisiei juridice numai cu privire la aceste texte și pentru a prezenta o formulare corelată cu legislația electorală în vigoare.

Domnule președinte, când poate fi gata raportul? Va trebui să fixez un termen și nu o fac colegial fără să vă consult.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Pentru rigoare, să înțeleg că aceste amendamente sau poziția 20 și 21 din raport, ambele texte să fie retrimise la Comisia de regulament. Am înțeles bine, sper, da?

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Corect, nu putem trimite la Comisia juridică. Trimitem la Comisia de regulament, pentru că aceasta este subiectul cu care operăm, și Comisia de regulament solicită și avizul Comisiei juridice. Vă împuternicim să solicitați acest aviz.

Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

În condiția în care împuterniciți Comisia de regulament să solicite acest aviz, și sigur, pe cale de consecință, Comisia juridică, de disciplină și imunități va trebui să dea acest aviz, presupunem că vom putea să înaintăm, Comisia pentru regulament, acest raport suplimentar în ziua de luni.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim, domnule deputat. Sunteți în asentimentul nostru; ne-am consultat și cu domnii secretari și ne gândeam la aceeași soluție. Deci, pentru consemnare, în cursul zilei de luni, Comisia pentru regulament va difuza raportul suplimentar. Vă rog, domnule deputat, pentru art.6 alin.5 și art.7, atât.

 
   

Domnul Alecsandru Știucă:

Vă supun atenției, la art.7, dacă s-ar putea avea în vedere următoarea corelare lingvistică: "Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui deputat, în cazul în care constată că alegerea acestuia s-a făcut prin încălcarea legii, inclusiv prin fraudă electorală", pare a fi redundant, pentru că ar părea că facem o concesie faptului că frauda electorală este o încălcare a legii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim, domnule deputat.

Să se prindă în stenogramă, evident, și comisia sesizată să se pronunțe în continuare.

Trecem la pct.22 al raportului, art.8 alin.1; în redactarea comisiei, art.8 alin.1 are următorul conținut: "Comisia, în cel mult patru zile de la constituirea sa, întocmește un raport în care vor fi precizați deputații pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de amânare".

Cu privire la acest text, vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru consecvență, v-aș propune să trecem Comisia de validare, pentru că permanent în textul legii am trecut Comisia de validare. Deci, până acum, în toate textele, când am făcut referire, am făcut referire la Comisia de validare.

De aceea, eu vă propun pentru completare și pentru consecvența textului, Comisie de validare.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, eu sunt de acord cu dumneavoastră, dar vreau să aud punctul de vedere al domnului președinte al comisiei. De acord.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule președinte,

Prin faptul că avem situația în care câteva articole au fost trimise la Comisia de regulament, aceste articole având influență extraordinar de mare și asupra art.8, art.9, art.11, art.12, deci ne aflăm în situația în care solicităm, ori toate aceste articole să fie trimise și dezbătute împreună la Comisia pentru regulament, să așteptăm întoarcerea lor cu totul, ori dacă nu se acceptă această chestiune, această rugăminte de a trece direct la art.14, atunci vă solicităm o pauză de consultări de 45 de minute, pentru că discuțiile pe care le avem la aceste articole depind de rezultatul pe care-l aveam de la Comisia juridică, de disciplină și imunități și deja în grup avem mult mai multe păreri divergente și nu știm să luăm o poziție unitară.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule deputat, am luat act de propunerea dumneavoastră. Ați indicat o serie de texte care susțineți că au o intimă legătură cu cele retrimise la comisie, fără a motiva, dar în același timp, ați solicitat o pauză de consultări, de data aceasta corect motivată, pentru că într-adevăr, se ridică niște probleme pentru discutarea în continuare.

În aceste condiții, vă acord o pauză de consultări, dar nu de 45 de minute. Totdeauna mă voi păstra la limita celor 30 de minute, de acum încolo.

Vă rog, pauză 30 de minute.

 
     

- Pauză între orele 17,16-17,50 -

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

S-a încetățenit o cutumă, una dintre puținele care nu-mi plac, ca președintele de ședință să aștepte venirea deputaților în sală.

Îi rog pe domnii secretari să-și ocupe locurile.

Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să asigure prezența în sală.

Continuăm. Am rămas la art.8.

Vă rog, domnule deputat, poftiți.

 
   

Domnul Mihai Tudose:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În urma consultărilor cu o parte din colegi, care au lucrat pe acest regulament, avem următoarea propunere. Nu știu în ce măsură este regulamentară, poate ne ajutați chiar dumneavoastră, dar ca tot...

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

V-aș ruga, foarte mult, să schimbați replicile direct, și nu prin intermediul tribunei Parlamentului.

 
   

Domnul Mihai Tudose:

Mulțumesc.

Ca tot ceea ce înseamnă Comisia de validare, capitolul care reglementează Comisia de validare, în speță mai avem câteva articole, să le discutăm fără să le votăm; Comisia de regulament și reprezentanții din Comisia juridică din sală, inclusiv cei care sunt în ambele comisii - domnul Buda, de exemplu, - să și le noteze, să retrimitem tot ce înseamnă capitol la Comisia de validare, la Comisia de regulament, care împreună cu acele consultări cu Comisia juridică, de disciplină și imunități, să avem până luni, marți, nu știu când o fi gata, poate duminică, un capitol în ceea ce privește Comisia de validare, care să respecte și legea și, știu eu, litera în care a fost scris, ca pe noi să ne ajute și nu să ne încurce sau să ne pună să facem lucruri pentru care nu avem competență.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule deputat, vreau să vă invoc o imposibilitate în ceea ce privește propunerea de trimitere în bloc a capitolului privind Comisia de validare, având în vedere că există câteva texte care au fost deja votate de plen.

Vreau să vă spun că, în măsura în care vor exista texte de corelare sau care vor pune problemele prevăzute de art.102 din Regulament, mi s-a mai semnalat deja, să semnalați și să argumentați, iar fiecare text în parte va primi soarta care i se cuvine.

Deci, o asemenea trimitere în bloc și o discutare fără vot nu este posibilă.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule președinte,

Propunerea colegului meu, deși eu o consider, ca și dumneavoastră, neregulamentară, n-a vrut să facă decât să scurtăm acest timp și să nu mai avem niște discuții.

Eu aș dori, dacă putem, oricum, ca aceste articole care fac trimitere la ceea ce am trimis la comisie și nu știm cum să mergem mai departe, observați că se vorbește la art.8 de deputații pentru care se propune validarea, invalidarea sau amânarea validării mandatelor, ceea ce ține exact de obiectul comisiei, la alin.2 "amânarea validării mandatului"; art.9: "raportul este aprobat de Comisia de validare, în caz de paritate votul este hotărâtor". Dar, ce votează? Art.10, din nou se vorbește despre Comisia de validare, până la art.12, inclusiv; și am mai avea o variantă, și anume: să sărim peste aceste articole pentru moment, până când se întoarce raportul comisiei și să începem direct cu art.13 și articolele acestea să le lăsăm, să le discutăm după ce aflăm punctul de vedere al comisiei.

Evident că nu am un text de regulament care să ne permită acest lucru. Textul de regulament este acela pe care l-ați spus dumneavoastră, adică: să discutăm fiecare articol și să le trimitem pe rând. A se înțelege, și colegii trebuie să înțeleagă că aceste două propuneri au fost tocmai pentru a nu mai tergiversa.

Dacă există o posibilitate de acceptare, vă rugăm s-o faceți. Dacă nu, respectăm regulamentul, așa cum ați indicat dumneavoastră.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Eu cred că în dezbaterea unor modificări la regulament este esențial să ținem cont de litera regulamentului în vigoare. Și, de aceea, vă invit și pe dumneavoastră la discutarea fiecărui articol, când există justificări pentru această propunere pe care acum ați făcut-o global, să interveniți și să faceți propunerea în concret.

Este adevărat, și trebuie să vă mărturisesc și în calitate de președinte de ședință, care are atributul de a retrimite la comisie, simțim acut lipsa unui raport complet din partea Comisiei juridice. Acesta este adevărul, pe care nu trebuie să-l ocolim în nici un mod.

În consecință, suntem la art.8 alin.1, în propunerea formulată de comisie, cu completarea solicitată de un coleg, care a spus: "Comisia de validare, în cel mult 4 zile de la constituirea sa, întocmește un raport în care vor fi precizați deputații pe care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de amânare".

Domnul președinte al comisiei, dacă este de acord cu această adăugire, Comisia de validare? Da, de acord.

Vă rog, doamna deputat.

 
   

Doamna Rovana Plumb:

Domnule președinte,

La același articol se stabilește termenul în care comisia va prezenta, va elabora raportul respectiv, pentru a respecta normele de tehnică legislativă.

Vă propun să ne reîntoarcem la textul inițial, în sensul că perioada, timpul de 4 zile, să fie scris în cifre arabe.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, am luat act de propunerea dumneavoastră.

Domnul președinte al comisiei, vă rog să vă pronunțați: textul inițial (4 zile), dar urmează sintagma "de la constituirea sa", pentru a ști de unde curge acest termen.

Vă mulțumesc.

Alte propuneri? Vă rog, domnilor deputați, nu... Domnule deputat, am invitat pe colegul dumneavoastră.

 
   

Domnul Alecsandru Știucă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

V-aș supune atenției, pentru proprietatea textului, dacă sunteți de acord să înlocuim aici "vor fi precizați deputații" este impropriu. Precizăm detalii, date cu nominalizați, adică stabilim numele și prenumele deputaților care sunt validați, invalidați sau amânați.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Îl rog pe domnul președinte al Comisiei de regulament ...

De acord cu înlocuirea. Deci, nominalizați.

Altcineva? Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, propun și acest articol să fie retrimis la comisie, având în vedere că se vorbește de validarea mandatelor, amânarea sau invalidarea mandatelor, care sunt în strânsă legătură cu contestațiile pe care petenții le consideră a fi soluționate necorespunzător, sau cu acele contestații nesoluționate, primite de la Biroul Electoral Central.

Se observă că propunerea de invalidare sau de amânare trebuie să aibă o motivare pe scurt, care motivare pe scurt nu se poate face dacă nu știm cum se soluționează ceea ce am trimis la comisie.

De asemenea, consider că ar trebui, dacă tot este pe scurt propunerea de invalidare sau de amânare, deși când este cazul de invalidare ar trebui să fie in extenso, nu pe scurt, ar trebui și propunerea de validare să fie motivată pe scurt, deci este un tabel cu cei mai mulți deputați, dacă nu chiar toți, în care se propune validarea, motivarea pe scurt, îndeplinesc condițiile cerute de lege.

Deci, n-am înțeles de ce trebuie motivată doar invalidarea sau amânarea și nu și validarea, de parcă validarea s-ar face fără nici un fel de motiv.

Deci, propunerea mea este, așa cum ați spus și dumneavoastră, art.8 alin.1 să-l regândească comisia în strânsă corelare, așa cum îi place să motiveze, cu articolele anterioare.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Am reținut prima observație, ca primă observație pe cea de-a doua formulată, în ordine, de dumneavoastră, și anume: completarea textului în sensul "cu motivarea pe scurt a propunerilor de validare, invalidare sau amânare".

Domnul președinte al comisiei, vă rog să apreciați dacă și validarea trebuie motivată.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Nu considerăm că această validare trebuie să fie motivată. Avem suficiente elemente care să stabilească în ce condiții această Comisie de validare consideră că un mandat poate fi validat. Dacă această comisie consideră și se votează în Comisia de validare, în final, această validare a fiecărui deputat, este destul de clar că în textul de prezentare a acestei liste de validare se spune: corespunzător prevederilor Regulamentului, articolul și articolul ... Asta înseamnă motivarea.

În ceea ce privește motivarea propunerilor de invalidare sau amânare, cred că pe undeva deranjează acest "pe scurt", pentru că într-adevăr, o propunere de invalidare sau de amânare deranjează, în primul rând, pe cel care îți vine cu acest mandat în Parlament și, sigur, trebuie să ofere suficiente date pentru o dezbatere. Se face o dezbatere, pentru care, după aceea, se supune votului plenului această propunere.

Și ar fi, vorbesc acum în calitate de membru al Comisiei de regulament, nu m-am consultat cu colegii, dar consider că această sintagmă "pe scurt" ar trebui eliminată, "cu motivarea propunerilor de invalidare sau de amânare", pentru că aceasta trebuie să fie un atribut al Comisiei de validare și își motivează cum consideră ea de cuviință, este singurul for de autoritate în acel moment, constituit de plenul Camerei, și poate stabili dacă această motivare poate să fie mai scurtă sau poate să fie mai lungă.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

În ceea ce privește prima propunere de retrimitere și a acestui text la comisie, în vederea corelării, vă rog să constatați că acest text are un obiect special, în raport de celelalte texte, el stabilind numai termenul în care urmează să se depună raportul.

Dacă am fi în cazul comisiei care lucrează, sigur că ne-am pune problema când se validează și când se invalidează. Dar aceste lucruri se vor lămuri în procesul de rediscutare a articolelor nr.6 și 7. Aici avem de-a face numai cu momentele care sunt stabilite.

Astfel că nu văd o corelare care să ducă la necesitatea restituirii. Nu vă propun restituirea.

În aceste condiții, vă supun la vot, dacă nu mai sunt alte intervenții.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Mihai Tudose:

Domnule președinte,

Acum vă demonstrez logica pe care am avut-o când v-am propus să discutăm fără să votăm. Fiindcă, dacă votăm acum art.8 alin.1, după aceea trecem la art.8 alin.2, care curge firesc, logic, după 1, numai că la art.8 alin.2 avem niște pozne mici sau mari. Și vi-l citesc: "Amânarea validării mandatului unui deputat sau mai multor deputați se propune de către comisie plenului Camerei Deputaților pentru o dată ulterioară dacă nu s-a putut clarifica în termenul prevăzut soluționarea unor contestații, sesizări ori dacă deputații..." - și aici atenție! - "nu au depus toate documentele prevăzute de lege pentru validarea mandatului lor".

Domnule președinte, eu vă repet că deputații nu trebuie să depună ei personal nici un act. Sunt acte care vin de la Biroul Electoral Central, sunt acte care vin de la judecătoriile locale și sunt acte care vin de la Curtea de Conturi. Și, dacă cineva - la Comisia de validare încă nu aveți declarația de avere - dacă sunt acte care nu au fost trimise de o Curte de Conturi dintr-un județ, acel deputat nu este în cauză cu nimic. El nu a greșit cu nimic. Nu este în sarcina lui să aducă acele acte.

Numai că în acest art.8 nu se pomenește nicăieri despre sancțiune, eventual asupra celor care nu trimit actele în termen sau despre buna credință a deputatului respectiv, care trebuie validat și fără acele acte, pe care cineva uită să le trimită sau nu vrea să le trimită.

În acest sens, domnule președinte, art.8, în integralitatea lui, trebuie să urmeze soarta articolului nr.6 și 7.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Eu apreciez foarte mult, domnule deputat, graba dumneavoastră de a parcurge textele regulamentului, punând în discuție un alineat care, de fapt, nici nu a fost supus dezbaterii plenului. Voi reține această intervenție și, evident, n-o să vă mai dau cuvântul încă o dată pe aceeași problemă.

Domnule deputat, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Marton Arpad Francisc:

Cu toate acestea, trebuie să constat, probabil și domnul deputat, în prima zi când a ajuns în Cameră, a venit cu o hârtie elaborată și semnată din teritoriu, adică din județul în care a fost ales și a depus o declarație de avere.

Numai în situația în care toate aceste documente le-a depus, acolo erau cei care au colectat aceste documente, a putut fi validat. Deci, cel care n-a depus, de exemplu, declarație de avere, n-a fost validat nici unul dintre noi până când n-a depus această declarație. Despre aceste documente este vorba.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă atrag atenția încă o dată, domnilor deputați, că nu discutăm art.8 alin.2. Numai la art.8 alin.1.

Vă rog, domnule deputat.

Pct.22 din raportul comisiei.

 
   

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La art.8 alin.1, am o intervenție și o rugăminte către Comisia pentru regulament. Și anume, la art.8 alin.1 se vorbește despre constituirea Comisiei de validare și parcurgând puțin mai departe, ca și colegul meu Tudose, ajungem pe la art.10 alin.2, în care ne vorbește despre președintele comisiei.

Din câte m-am uitat până acum la ce înseamnă Comisia de validare, nu observ nicăieri cum se aleg președinții comisiei, vicepreședinții, biroul și toate aceste lucruri, ordinea de zi, acolo, sau mai știu eu ce lucruri sunt de făcut la acea comisie.

De aceea, rog colegii de la Comisia pentru regulament, poate suntem și noi de acord acum ca art.8 alin.1 să fie de fapt art.8 alin.2, iar înainte de aceasta să apară un art.8 alin.1, care să ne vorbească despre cum se constituie Comisia pentru validare, care sunt funcțiile în cadrul Comisiei pentru validare, cum se aleg aceștia, am înțeles că există o cutumă, dar cred că dacă tot avem foarte mult timp să discutăm despre regulament (18 ore săptămâna aceasta, comparativ cu vreo 6 ore, cât au însemnat legile) putem să fim foarte atenți la acest regulament și atunci să stabilim foarte clar și de la început toate aceste lucruri.

Motiv pentru care, susțin și eu ca, Comisia pentru regulament să ne facă o prezentare, până data viitoare, foarte clară, a ce înseamnă comisiile de validare din parlamentele europene, care sunt mecanismele de funcționare acolo, dacă au un regulament propriu de funcționare, dacă nu au un regulament propriu de funcționare și probabil, că am complica lucrurile dacă am introduce în acest regulament. Poate că stabilim foarte clar aici în capitolul acesta cum va funcționa Comisia pentru validare.

Prin urmare, domnule președinte, pentru Comisia pentru regulament, să ia în discuție oportunitatea unui articol, înainte de art.8 alin.1, în care să vorbească despre cum se constituie această comisie: cu majoritate simplă, două treimi, când se constată, cum se aleg și toate lucrurile care decurg din buna funcționare a Comisiei pentru validare.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule deputat,

Sunt nevoit să vă atrag atenția că sintagma "președintele comisiei" nu apare în art.8 alin.1.

Iar în ceea ce privește alegerea președintelui, am votat deja art.5.

Vă rog, domnule deputat Știrbeț.

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Mulțumesc, domnule președinte,

Cu tot respectul, aș vrea să vă adresez rugămintea să respectați procedura strictă, regulamentară de legiferare.

Colegii meu au epuizat de mult discuțiile la alin.1 art.8 și se referă la art.10, 12, 17 ș.a.m.d. Și cred că acest lucru este neregulamentar.

Este la latitudinea dumneavoastră, domnule președinte, dar cred că noi trebuie să discutăm aici amendamentele depuse, admise sau respinse, nu discutăm nici cuvinte adăugate, nici pe scurt, nici mai lung, nici mai deștept, nici mai frumos. Nici avizul Comisiei juridice, care este un aviz dat și acordat.

Voci din PSD:

Ilegal!

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Ca urmare, am rugămintea, domnule președinte, la dumneavoastră, nu la colegii din Grupul PSD, să respectăm întocmai regulamentul. Și cred că trebuie să faceți acest lucru, cu tot respectul, revin și vă cer așa ceva.

 
     

Domnul Radu Emil Moldovan (din sală):

Domnule Cornel, drept urmare, cerem alegeri anticipate!

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Să nu ne abatem de la regulament și să ne respectăm unii pe alții, în măsura în care se poate.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule deputat, sigur că vom...

Vă rog, domnilor! (Către domnul Mihai Tudose) Îmi permiteți să iau cuvântul, în calitate de președinte de ședință? Atunci, vă rog să așteptați în bancă!

Vreau să vă spun, domnule deputat Știrbeț, că respectăm regulamentul și am atras atenția colegilor, care sunt puțin prea grăbiți să adopte regulamentul, văd că asta v-a deranjat pe dumneavoastră. În ceea ce privește respectarea literei regulamentului, vă asigur că o vom face cel puțin în egală măsură, după cum a făcut-o Comisia juridică, prezidată de dumneavoastră. (Aplauze ale deputaților din Opoziție. Proteste ale deputaților din majoritate.) S-a validat raportul dumneavoastră, deci, Comisia juridică a respectat regulamentul.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Mihai Tudose:

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru aprecierile privind zelul pe care îl demonstrez la aprofundarea materialelor din ședința pe care dumneavoastră o prezidați. În schimb, ca jurist ce sunteți, sunt convins că știți că legea se privește, se interpretează și în întregul ei, în spiritul ei. Pe ce spuneți dumneavoastră, s-ar putea ca săptămâna viitoare sau peste două săptămâni, când vine celebra Lege a calului la noi, să hotărâm că are cap și coadă și să îi refuzăm picioarele! Că am mai avut acum o săptămână o lege cu un amendament fără titlu și conținut!

În condițiile în care articolele care curg ulterior vin în contradicție cu ceva ce votăm acum, le respingem pe celelalte și o luăm de la capăt cu textele de lege? V-am propus o procedură logică, dacă nu doriți o procedură logică, este dreptul dumneavoastră, de care abuzați ca președinte de ședință.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Este răspunderea mea, domnule deputat.

Vă rog.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule președinte,

Astăzi sunt din ce în ce mai de acord cu colegii mei de la PD și de la PNL, am fost de acord la un articol anterior, și de data aceasta iată că sunt de acord, și anume, în raportul Comisiei pentru regulament, impus de votul majoritar, principalul argument era: "Necorelare cu articolele din regulament adoptate de comisie".

Evident că, dacă acesta este supremul argument, colegii mei și chiar și eu am încercat să facem o corelare a ceea ce propunem, cu articolele din regulament. Când s-a vorbit de art. 8 alin. 2, nu s-a vorbit pe fondul acestui articol, ci a fost folosit ca un argument la art. 8 alin. 1, și anume, exact acea recorelare.

Doream să vă spun, și asta am încercat cu toții, că sunt în strânsă legătură, toate aceste articole, de aceea am și cerut pauza de consultări, pentru că, în funcție de un anumit răspuns pe care ni-l dă Comisia pentru regulament - și solicit, dacă dânșii ar putea să obțină și un punct de vedere al Comisiei juridice, așa cum ați spus dumneavoastră, simțim din ce în ce mai mult lipsa unui punct de vedere al Comisiei juridice și aș fi foarte bucuros dacă aș găsi un punct de vedere al acestei comisii, un punct de vedere semnat de domnul vicepreședinte Știrbeț, în așa fel încât să nu mai avem nelămurile pe care le-am avut, să nu mai fie nevoie să intervină dânsul la microfon și să îndepărteze votul final la acest regulament peste data prevăzută, era să zic de Constituție..., de Coaliție, pardon! (Râsete.)

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Imediat.

Poftiți.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ar fi două probleme pe care le ridic eu în fața dumneavoastră. Am convenit de comun acord că acele articole pe care le retrimitem la Comisia pentru regulament, tocmai pentru a nu mai avea subiect de dezbatere în plen, în avizul pe care îl va da și punctul de vedere pe care îl va formula Comisiapdntrue regulament, să fie în concordanță cu punctul de vedere pe care îl va formula și Comisia juridică. Deci, noi, reprezentanții PSD din Comisia juridică, ne angajăm să lucrăm foarte repede și foarte judicios la aceste puncte de vedere.

Și al doilea aspect pe care aș vrea să-l ridic pentru lămurirea colegilor mei, în art. 101 alin. 3, spune foarte clar: "În plenul Camerei se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativă, gramaticale și lingvistice". Tot ceea ce au propus colegii mei din partea dreaptă, în momentul în care am analizat art. 8 alin. 1, au fost niște corelări de tehnică legislativă și lingvistică, deci, tocmai pentru că, acest regulament, noi dorim să fie un regulament foarte bun și în concordanță cu Constituția.

De aceea, e foarte important ca tot ceea de adoptăm noi să fie niște articole constituționale, în primul rând.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Radu Emil Moldovan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Aș vrea să fac următoarea precizare, colegul nostru, renumitul jurist, conducătorul acelei renumite Comisii juridice, domnul deputat Știrbeț, vine și vă acuză pe dumneavoastră aici de nerespectarea regulamentului sau că faceți lucruri neregulamentare. Eu nu pot să fiu de acord cu acest lucru, sigur că dumneavoastră...

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

E adevărat, dar știu să mă apăr și singur. Vă mulțumesc. (Aplauze ale deputaților PSD.)

 
   

Domnul Radu Emil Moldovan:

Nu vreau să vă apăr pe dumneavoastră, știu că nu aveți nevoie de acest lucru.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Deci, vă rog, la obiectul intervenției dumneavoastră. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Emil Moldovan:

Deci, l-aș ruga pe domnul Știrbeț să pună mâna pe regulament. Și, așa cum preciza și colegul meu, domnul deputat Iordache, la 101 cu 3 scrie foarte clar, nu vreau să-l mai citesc, ca să nu-i irit pe colegii mei.

 
     

Domnul Valeriu Tabără (din sală):

Citește-l, că nu se aude, dar rămâi în stenogramă, că asta contează!

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Gheorghiof.

 
   

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că sunt în asentimentul tuturor colegilor mei, după o asemenea lavină verbală, care, de fapt, a exces, în ceea ce doream noi, credeam că pauza de 30 de minute se va lămuri... Pe această situație și pentru că înainte de pauză mi s-a reproșat existența unei democrații ideale..., da, am văzut democrația ideală, care s-a derulat în cadrul unui congres, care suna cam așa: "Baciu ardelean cu cel moldovean,/ Mări, se vorbiră și se sfătuiră,/ La apus de soare, ca să-l omoare/ Pe cel muntean, /Că-i mai ortoman, / Și-are oi mai multe și vorba mai dulce!" (Vociferări.)

Și atunci, domnule președinte, pentru că s-a terminat toată "vorba dulce", eu vă propun, pe această problemă, pentru că vedeți că au exces... S-a vorbit despre toate, și despre puterea dumneavoastră de a conduce această ședință... Și despre problema în cauză, deloc. Problema în cauză, deloc!

V-aș ruga să sistați discuțiile pe art. 8, așa cum și dumneavoastră ați precizat, că nu se va întoarce la comisie. (Vociferări.)

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Numai pe intervenții de procedură, pentru propunerea de sistare a discuțiilor, acesta este obiectul.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Nu știu ce se întâmplă cu colegii în seara asta, că exact când s-au terminat discuțiile, ei propun sistarea discuțiilor, ca să mai avem trei voturi... Deci, după cum ați văzut, nu mai erau înscriși vorbitori, nu-și avea rostul, treceam la vot.

Și pentru că sunt în continuare de acord cu colegii mei - astăzi, nu știu ce se întâmplă cu mine -, dați fuga la Cotroceni și spuneți: "Stăpâne, stăpâne, mai cheamă și-un câine!" (Râsete, aplauze ale deputaților PSD.)

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Deci, vă supun la vot propunerea de sistare a discuțiilor..., care nu mai continuau, de altfel.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă? 5 voturi împotrivă, mi se comunică. (Aplauze ale Opoziției, fiindcă unul din voturile împotrivă este al domnului deputat Crin Antonescu.)

Voci din Opoziție:

Crin, vino la microfon și explică-ți votul!

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Abțineri, vă rog? Vă mulțumesc.

Discuțiile la pct. 22 din raport privind art. 8 alin. 1 sunt sistate.

Vă mărturisesc, dacă îmi permiteți să fac o mărturisire, nu-mi place să supun la vot sistarea discuțiilor, dar sunt situații în care discuțiile se epuizează prin ele însele.

Deci, supun la vot art. 8 alin. 1, cu modificările de text care au fost acceptate de președintele comisiei, în numele comisiei, și anume: "Comisia de validare, în cel mult 4 zile de la constituirea sa, întocmește un raport în care vor fi nominalizați deputații pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de amânare".

Cine este pentru acest text propus de comisie? Vă rog să numărați!

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă mulțumesc, adoptat.

Trecem la mult doritul art. 8 alin. 2, în formularea comisiei: "Amânarea validării mandatului unui deputat sau a mai multor deputați se propune de către comisie plenului Camerei Deputaților pentru o dată ulterioară, dacă nu s-au putut clarifica în termenul prevăzut toate aspectele legate de soluționarea unor contestații, sesizări ori dacă deputații în cauză nu au depus toate documentele prevăzute de lege pentru validarea madantului lor".

Vă rog, poftiți.

 
   

Domnul Mihai Tudose:

Vreau să-i spun domnului coleg Árpád că avea dreptate la ce spunea dânsul, dar nu a avut eleganța să-mi da și mie dreptate la ce spuneam eu. Fiindcă Comisia de validare trebuie să ia în calcul și acte de care deputatul respectiv nu are nici o sarcină, nici o responsabilitate și nici nu are cum să-și ducă la capăt obligația de a le produce, acele acte, în fața Comisiei de validare. Și că, practic, fiecare mandat de parlamentar stă la mâna unui alt organism sau instituții care ar trebui să facă acest lucru.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Radu Emil Moldovan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe 101 cu 3, aș avea următoarea corectură, pentru o mai bună înțelegere a textului: "Amânarea validării mandatului unui deputat sau a mai multor deputați se propune de către Comisia de validare plenului Camerei Deputaților pentru o dată ulterioară..." și textul curge mai departe.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte, "Comisia de validare", da, "propune plenului Camerei Deputaților".

Alte păreri? Vă rog, domnule deputat Brînzan. Imediat, doamnă.

 
   

Domnul Ovidiu Brînzan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am un amendament, în primul rând, de corelare legislativă, fiindcă spune textul, la un moment dat: "Dacă deputații în cauză nu au depus toate documentele prevăzute de lege pentru validarea mandatului lor". Aici, nu pot să fiu de acord cu ceea ce spunea colegul Árpád, fiindcă eu țin minte că atunci când am venit pentru validarea mandatului am venit cu o singură hârtie, care era hârtia legală, emisă de biroul electoral județean. Celelalte hârtii, cum ar fi declarația de avere, se depun din momentul intrării în funcția de demnitate publică, și legea conferă un termen oarecare pentru aceasta. Oricum, nu are nici o importanță, legea se poate schimba și anul viitor și nu cred că este normal ca prin regulamentul nostru să solicităm deputaților să vină cu mai multe documente, când, poate, este nevoie doar de un singur document.

Motiv pentru care, amendamentul de corelare este ca textul să fie: "...au depus documentația prevăzută de lege pentru validarea mandatului lor". În acest fel, este valabil și un document, și mai multe documente, în funcție de legea care va fi în vigoare la momentul respectiv. Nu aș fi dorit să intru într-o polemică cu colegul.

Dar, pe lângă acest amendament de corelare, mai am o problemă cu acest articol, alin. 2 de la art. 8. Și anume, aici se vorbește despre: "...aspecte legate de soluționarea unor contestații, sesizări ș.a.m.d.", practic, noțiunea acestor "sesizări" a fost introdusă prin alin. 31 de la art. 6, alineat care, practic, a dispărut și, în momentul acesta, textul referitor la sesizări, după părerea mea, este absolut lipsit de obiect.

De aceea, din acest motiv, vă solicit, domnule președinte, retrimiterea alin. 2 de la art. 8 către comisie pentru recorelare legislativă, fiindcă în mod evident se pare că avem aici o problemă de corelare, facem o referire la o problematică care nu mai există.

În cazul în care nu veți accepta solicitarea mea de retrimitere la comisie, vă rog, domnule președinte, să țineți cont de amendamentul oral depus, și anume, modificarea sintagmei "toate documentele prevăzute", cu "documentația prevăzută de lege".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, domnule deputat, aveam aceeași observație, vă mulțumesc că ați făcut-o dumneavoastră.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Francisc Árpád Márton:

În mod evident, legat de amendamentul de reformulare nu vreau să intervin, dar mi-a fost pomenit numele de două ori. Reamintesc colegilor noștri, poate nu cunosc nici legile respective, ei, în momentul în care au intrat în Cameră, au depus acel document elaborat de o autoritate și au mai completat aici un alt document, declarația de avere. Fără nici unul nu pot fi validați deputații, conform legislației în vigaore. Și s-a întâmplat și în 2004, și în 2000, erau situații de deputați care n-au depus declarația de avere, mai mult, erau deputați care au depus numai un act, iar noi, care am mai fost deputați, a trebuit să depunem două în aceeași zi: pentru mandatul care a trecut și pentru mandatul pe care l-am început, acei deputați au fost amânați.

Este clar că este vorba despre două situații: este situația documentelor pe care trebuie să le depună deputatul - în speță, conform legii în vigoare, sunt două, s-ar putea să fie mai puține sau mai multe, de aceea trimem la lege, "documentația", este corectă această reformulare; și este cealaltă situație, care nu depinde de deputat, dar și aceasta este reglementată în acest text, separat. Nu cred că dincolo de această reformulare trebuie să fie retrimis comisiei.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule deputat. Imediat și dumneavoastră. Dați prioritate celor care vorbesc mai rar.

 
   

Domnul Vladimir Alexandru Mănăstireanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Dacă la art. 8 alin. 1 se stabilește un termen limitat, în timp de 4 zile, pentru ca comisia să întocmească un raport, eu aș propune retrimiterea art. 8 alin. 2 la comisie, pentru a se stabili de către comisie un termen de amânare pentru validarea mandatului acelor deputați care nu s-au încadrat în art. 8 alin. 1. Mersi.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da. Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule președinte,

Am susținut că acest articol trebuie discutat după ce aflăm punctul de vedere al comisiei și am să vă dovedesc acum că am avut dreptate. Conform art. 6 alin. 3, o să vedeți și dumneavoastră că se vorbește despre validare sau de invalidare, de amânare nu se vorbește deloc. Deci, organele acelea de lucru ale comisiei pot propune validarea sau invalidarea și ulterior apare și amânarea. Cine propune chestiunea aceasta în cadrul comisiei?

Iar propunerea mea este ca acest art. 8 alin. 2 să ia drumul comisiei, pentru că vedeți că nu se corelează cu celelalte.

În ceea ce privește propunerea prietenului meu Márton Árpád, eu am să mă exprim corect și am să spun că nu este o propunere pertinentă..., adică nepertinentă, și nu impertinentă. Și anume, pomenirea declarației de avere în această fază, ținânt cont că asta este o bazaconie pe care am acceptat-o cu toții, depui declarație de avere și când candidezi, pe urmă, parcă în 15 zile s-ar fi schimbat prea mult declarația de avere, mai depui una ca să te valideze, de parcă n-ar fi la dosarul cu care ai candidat... Și, nu rândeți, că o să depuneți și una la sfârșit de an, pentru că orice schimbare trebuie să o notificați și modificările, cum sunt acum, și dacă vă cumpărați un telefon mobil de 300 de euro, o să trebuiască să mai scrieți 4 pagini! Vă mirați pe urmă de ce se întâmplă...

Deci, domnule președinte, propunerea este că acest articol, fiind în strânsă legătură cu celelalte trimise la comisie, vorbind de validare și mai ales de amânare, care nu este prevăzută în art. 6, vă rog să-l retrimiteți la comisie.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Mai dorește... Vă rog, domnule.

 
     

Domnul Eugen Nicolicea (către domnul Márton Árpád Francisc):

Nu ți-am cerut replică!

 
   

Domnul Márton Árpád Francisc:

Nu mi-ați cerut, dar mi-ați pomenit numele și ați afirmat că aș fi făcut un amendament. Doream să-i spun domnului președinte că nu am făcut nici un amendament, nu cumva să-l supună votului.

Iar referitor la obligativitatea de a depune două declarații de avere în aceeași zi, a fost o asumare a unui Guvern care ne-a impus această soluție. Nu știu dacă vă amintiți care a fost Guvernul respectiv? Vă mulțumesc. (Aplauze ale deputaților din Majoritate.)

 
     

Domnul Radu Emil Moldovan (din sală):

Pe care îl susțineați!

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, doamnă.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Susțin punctul de vedere al colegului Nicolicea, de a fi trimis la Comisia pentru regulament, pentru a face recorelare, deoarece în art. 8 alin. 2, cel admis de Comisia pentru regulament, acolo unde spune "documente prevăzute de lege", toată lumea ne gândim la 161, în acest moment. În 161, spune că din momentul în care obții demnitatea ai termen 30 de zile pentru a-ți depune declarația de avere și declarația de interes. Deci, așa cum s-a mai spus de la acest microfon, suntem obligați să depunem mandatul pe care l-am primit de la circumscripția electorală. Legea îmi permite 30 de zile pentru a depune declarația de avere și declarația de interes.

Poate ar trebui să ne întoarcem la art. 5 nu mai știu care alineat, acolo unde se stabilește că această Comisie de validare își alege un președinte, vicepreședinte și structurile pentru birou, să-și realizeze și un regulament. Și atunci, pe baza acestui lucru, poate ar trebui să țină cont că, o dată cu depunerea mandatului, depunem și declarația de avere și declarația de interes.

Cred că ar trebui lămurit acest lucru, pentru că nu putem, în interiorul unei legi, Legea nr. 161, modificată cu ordonanța care a fost modificată, și care nu schimbă acest termen, să fie, știu eu, inclusă prin un punct al Regulamentului Camerei Deputaților.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Comisia să ne spună din punctul de vedere, accept sugestia dumneavoastră și vă mulțumesc. (Către domnul deputat Costică Canacheu)

Vă rog, domnule președinte. Toată lumea are ce are cu comisia, vrea să-i dea de lucru. Vă ascult.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

În lipsă de alte dezbateri, sigur că se revarsă asupra comisiei această focalizare.

În ce privește propunerea de completare din debutul acestei prevederi, suntem de acord să facem trimitere la Comisia de validare.

În ce privește eliminarea cuvântului "sesizări" din text, suntem de acord, pentru că este o consecință a eliminării art. 6 alin. 31 și art. 6 alin. 32.

În ce privește înlocuirea sintagmei "toate documentele prevăzute de lege", să scriem "documentația prevăzută de lege", nu suntem de acord, deoarece nu există nici o lege care să prevadă ce documentație trebuie să prezinte deputatul, când se prezintă aici, sunt prevederi ale legilor, care stabilesc ce documente să prezinte. Și această prevedere a regulamentului stabilește cu foarte multă certitudine că trebuie prezentate toate documentele prevăzute de lege, dacă vreți, că să fim mai clari, "prevăzute de legi", dar e bine așa cum este formulat.

Deci, cu aceste lucruri zise, acesta este punctul de vedere al comisiei.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Colegul meu Bivolaru face o gravă eroare, potrivit Legii nr. 373, nu putem lua dreptul cetățenilor de a face sesizări, deci, este un drept prevăzut în lege. De aceea, din punctul meu de vedere, dumnealui face o eroare, când dezinformează plenul Camerei, că sesizările nu își au locul aici.

Tocmai pentru că sunt foarte multe puncte de vedere contrare, eu v-aș propune să retrimitem acest articol la comisie. Dar v-aș propune să fie sesizată și Comisia juridică, tocmai pentru a avea un aviz și un punct de vedere constituțional, numai la acest articol.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Și eu vă mulțumesc pentru încrederea pe care o manifestați față de Comisia juridică, din care și eu fac parte.

Vă rog, doamnă deputat.

Imediat, domnule președinte.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că ar trebui ca președintele Comisiei pentru regulament să ne indice care sunt legile care stabilesc documentele cu care este un deputat validat. Din ceea ce știu eu, în afară de mandatul pe care ți-l dă circumscripția electorală și cu care te prezinți, mai sunt condițiile declarației de avere și de interes, stipulate în 161, cu modificările ulterioare, dar care au acel termen de 30 de zile.

Dacă comisia rămâne pe dorința de a spune "prevăzute de legi", rog să ne precizeze legile și, după aceea, hotărâm dacă le prndem sau nu în acest articol.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

O să îl rog pe domnul președinte al Comisiei pentru regulament să răspundă, fără a-i cere să precizeze aceste legi, întrucât genericul indicat mie mi se pare suficient. Dar dorea să răspundă la...

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Nu am insistat să folosesc pluralul, "prevăzute de legi", am spus, așa, că ar suna bine dintr-un anumit punct de vedere, nu se știe niciodată ce o să mai realizăm noi în legătură cu acest lucru. Și mai urmează și Statutul, care este tot o lege ș.a.m.d.

Dați-mi voie să am și eu un drept la replică, domnule președinte...

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Sigur.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Nu "dezinformez" plenul Camerei, cum a susținut antevorbitorul colegei mele, ci nu fac decât să iau act de deciziile plenului, mă refeream la eliminarea celor două prevederi de la art. 6 alin. 31, art. 6 alin. 32 și, din respect pentru precizările Camerei, nu am făcut decât să fac trimitere la acest lucru.

Deci, resping o astfel de afirmație - că dezinformez plenul Camerei; când voi avea de gând să-l dezinformez, voi anunța în prealabil.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Ca să încheiem acest drept la replică, dați-mi voie să mulțumesc și în numele dumneavoastră domnului președinte al Comisiei de regulament pentru activitatea sa, pe care o desfășoară și aici în plenul Camerei.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Vladimir Alexandru Mănăstireanu:

Domnule președinte, chiar dacă par insistent, eu aș vrea ca domnul președinte al Comisiei de regulament să-și emită un punct de vedere vizavi de propunerea mea.

Este, din punctul meu de vedere, foarte clar că trebuie să precizăm dacă amânarea se face până în sesiunea a doua parlamentară, dacă se face până la sfârșitul mandatului, sau dacă se face într-un termen de 14 zile.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule deputat. Veți răspunde la amândouă, pentru că s-ar părea că sunt ultimele.

 
   

Domnul Mihai Tudose:

Fără a-l ruga pe domnul Márton Árpad - îi pomenesc numele, ca să vină din nou ... (Domnul deputat Márton Árpad comentează din bancă.) ... eu i-am dat dreptate pe ce avea dreptate.

Când am intrat în Comisia de validare, domnul Popescu, chiar, care este aici, lângă noi, ne-a dat o pagină și jumătate cu o listuță cu ce trebuie să urmărim noi acolo - și era: data de naștere, vârsta prevăzută de lege, cetățenia română ... și curgea până când se închidea cu raportul Curții de Conturi.

Și, atunci, ori mergem pe o soluție de compromis (cum am guvernat împreună când era Guvernul acela care a dat legea aceea de care spuneați mai devreme) și spunem că deputații în cauză au depus toate documentele prevăzute de lege care le stau în putință (găsim o formulare fericită) sau, revin, haideți să le trecem frumos pe listă, iar Comisia juridică, de disciplină și imunități împreună cu Comisia de regulament să spună: "acest raport se referă la următoarele aspecte" - dacă am îndeplinit condițiile de vârstă, dacă suntem de sex corespunzător, dacă avem greutatea ... nu știu, fiindcă, altfel, iar vine cineva de la tehnic, ne dă o pagină și jumătate și intrăm în ședință.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da. Vă rog, domnule deputat Niță.

 
     

Domnul Ioan Ghișe (din bancă):

Poate spune ceva cu privire la liberali ...

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule Ghișe, spun ceva, dacă vreți, de liberali. Adică, liberalii au idei solide și originale; cele originale nu sunt solide, iar cele solide nu sunt originale. (Râsete)

V-am răspuns, da? Așa.

 
     

Domnul Ioan Ghișe (din bancă):

Sunteți deștept!

 
   

Domnul Constantin Niță:

Normal că sunt deștept! Îmi pare rău pentru dumneavostră ... (Rumoare, vociferări)

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule deputat, vă rog să dialogați cu plenul ...

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule președinte, îmi pare rău, mă provoacă. Vă rog să luați măsuri. (Rumoare, vociferări)

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog să vă comportați ca marele popor chinez: să nu răspundeți la provocări.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Nu mai răspund la provocări. Vă mulțumesc foarte mult.

Deci, la art.8 alin.2, dacă nu agreați ideea de a trimite acest articol la comisie, v-aș propune ca să începem cu "validarea, invalidarea, sau amânarea validării mandatului unui deputat ..." și textul curge mai departe.

V-aș ruga să țineți cont de acest lucru, pentru că, mai sus, așa cum bine știți, va trebui să luați o decizie, sau comisia să ia o decizie legată de validarea sau invalidarea unui deputat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Mai sunt și alte puncte de vedere?

Da, doamnă. Dar, pentru că ați mai luat cuvântul, vă rog scurt. Vă acord un minut, pentru că sunteți doamnă. Dați-mi voie să am preferințele mele.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulțumesc, domnule președinte, și le mulțumesc și colegilor mei pentru răbdare și pentru acceptare.

V-am rugat, domnule președinte, să invităm la microfon pe președintele Comisiei de regulament și să ne indice care sunt aceste legi, pentru că nu ne-a răspuns, iar eu doresc să știu care sunt.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimată doamnă, este o invitație repetată și eu nu am considerat-o utilă. Vă rog să faceți invitații utile de acum încolo. (Rumoare, vociferări)

Stimați colegi,

S-a făcut o propunere de retrimitere ce a vizat problema documentelor prevăzute de lege pentru validarea mandatului care trebuie, în concepția celor care au făcut această propunere, să fie clarificată.

Eu consider că nu este cazul să se facă o retrimitere sub acest aspect, pentru că regulamentul dispune pentru viitor pentru toate cazurile ce se vor întâmpla și nu putem prevedea de pe acum ce documente vor cere legile electorale - poate acum este unul singur, poate în viitoarea Lege electorală - pentru că văd totul se mișcă foarte rapid acum - vor fi mai multe documente. Deci, textul este conform normelor de tehnică legislativă. Însă, există o problemă pe care a relevat-o chiar domnul președinte al Comisiei de regulament, la sesizarea unor colegi, este adevărat: sintagma "sesizări".

Problema nu este chiar așa de simplă pentru a elimina această sintagmă pe simpla eliminare a unor texte anterioare, pentru că textul este mai complex. Dacă nu s-au putut clarifica în termenul prevăzut toate aspectele legate de soluționarea unor contestații - depuse, unde? la Biroul Electoral Central, sau depuse chiar la Comisia de validare? -, simpla eliminare a textului a născut o discuție.

"Sesizările" - și aici iar s-a făcut o discuție, dacă este vorba de sesizări făcute pe legea specială, sau "sesizări speciale admise", text care a fost eliminat.

În aceste condiții, se impune clarificarea acestui paragraf din alineat, și anume: care sunt contestațiile care nu au fost soluționate în termen? Pentru că noi am discutat: nu este un organ de cenzură a contestațiilor făcute la Biroul Electoral Central; dacă să se mai mențină "sesizările" (cu precizarea că sunt făcute pe legea specială), sau să nu se mai mențină.

În conformitate cu art.102, eu retrimit la Comisia de regulament pct.23 din raport, art.8 alin.2 - numai acesta -, având în vedere că au mai fost retrimise două texte care n-au nici o legătură, evident, cu aceasta, alta fiind motivația.

Trecem mai departe. Art.9: "Raportul este aprobat de Comisia de validare, cu votul majorității membrilor acesteia. În caz de paritate, votul președintelui este hotărâtor."

Dacă sunt discuții?

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte, cred că formularea ar suna corect: "Raportul este aprobat de către ..."

Folosirea prepoziției "către" este obligatorie în astfel de formulări.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnul președinte al comisiei? Da.

Suntem de acord cu această rigurozitate de text.

Domnul deputat Duvăz.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Referirea la situația de paritate este o situație depășită, pentru că am hotărât cu toții împreună ca această comisie să aibă 31 de membri, și nu 30, cum era inițial.

În aceste condiții, paritatea nu poate să apară, iar mențiunea că "votul președintelui este hotărâtor" se face acolo unde există posibilitatea de paritate și unde votul președintelui are o altă greutate.

Deci, pentru corelare, ar trebui eliminată partea aceasta de text.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Și eu mi-am pus această problemă, dar s-ar părea că lucrurile nu stau chiar așa.

Domnul președinte al comisiei.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

În înțelepciunea sa, plenul a hotărât că această comisie rămâne cu 30 de membri.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da. Vă rog, domnule deputat independent Anghel Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne deputate (nu? cu doi de "e"),

Stimați deputați,

Onorați miniștri, (Aplauze)

Onorat domnule ministru care să-mi aprobi grupul independent, la anu',

Domnule președinte,

Aici este o chestiune de principiu, pe care trebuie s-o stabilim acum, pentru că ea se derulează după aceea în continuare. Această instituție, să zicem, "a votului președintelui de ședință", în Regulamentul Camerei Deputaților a funcționat numai la comisiile de mediere, unde erau 7 domni senatori și 7 domni deputați și, deci, această paritate se putea produce și atunci hotăra votul președintele.

În economia textului, la alte articole, inclusiv la alegerea președintelui, așa cum urmează ... (Rumoare)

Domnule președinte, avem un articol care spune să asigurăm ordinea.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Rog pe domnii chestori să aplaneze conflictul dintre domnul vicelider Niță și domnul lider Crin Antonescu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Vă mulțumesc. Nu voiam, domnule președinte, să fiu martorul unei scene de coșmar dintre acești doi iluștrii deputați.

Vă mulțumesc pentru intervenție.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă asigur că sub președinția mea nu veți fi martorul unei asemenea scene. Vă rog.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Vă mulțumesc. Pot dormi liniștit la noapte.

Domnule președinte,

Această instituție nu mai există. Deci, și la alegerea președintelui și la toate celelalte voturi, se precizează că votul se repetă. Dacă menținem aici "votul președintelui este hotărâtor", atunci trebuie să menținem acest lucru și la plen - pentru că avem și aici paritate - și la comisii și, în continuare, la comisiile de mediere.

Deci, trebuie să hotărâm: ori precizăm că se repetă votul, ori menținem această prevedere "votul președintelui este hotărâtor" și acceptăm că această prevedere o preluăm la toate celelalte voturi, extinzând-o la președintele de ședință, președintele Camerei, la președinții de comisii.

În felul acesta, vom avea o uniformitate de abordare și o logică ce-și continuă - fiind bazată pe o anumită rațiune - tradiția.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Într-adevăr, este o problemă. Dacă-mi permiteți să fac o precizare, instituția votului președintelui este într-adevăr o instituție juridică și nu trebuie s-o punem între ghilimele. S-a deschis o dezbatere.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vedeți câtă dreptate a avut comisia ca să vorbească despre corelarea dintre articole? Când am propus atunci ca număr 31, nu se mai putea discuta, pentru că era tardiv. Dar, la articolul anterior nu puteam să discut, să propun numărul de 31, fără să-l corelez cu următorul.

Deci, dacă am fi avut un număr de 31 de membri, nu se mai punea problema dacă votul președintelui decide sau nu decide.

Deci, eu sunt de acord cu ceea ce spuneți dumneavostră, și anume ca votul președintelui să decidă, dar uitați-vă ce înseamnă să aprobăm amendamente, sau să aprobăm articole numai ca să le aprobăm, fără o discuție prealabilă, fără un punct de vedere clar de la comisie, care vorbește de corelare, fără un punct de vedere al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Deci, eu propun să acceptăm această chestiune, pentru că există posibilitatea, într-adevăr, de balotaj și atunci repetăm și, dacă-și mențin votul, ce facem în continuare?

Propun să-l votăm.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule deputat Duvăz.

Repet, aceasta este într-adevăr o discuție de mare interes.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule președinte, vă mulțumesc pentru apreciere.

Stimați colegi,

Domnule președinte, în primul rând îmi cer scuze pentru greșeala făcută anterior. Înregistrasem logica de a fi fost 31, deși și acolo puteau să apară situații în care se decidea într-un cvorum cu majoritate, și nu într-un cvorum în care erau toți deputații prezenți. Deci, aceasta năștea o discuție.

În ceea ce privește instituția votului președintelui - și aici sunt perfect de acord cu domnul Stanciu, ca și cu domnul președinte de ședință -, este o chestiune la care trebuie să decidem cu foarte mare înțelepciune și foarte mare grijă și ea nu poate să rămână la nivelul unei singure comisii, și anume la Comisia de validare.

Ori decidem că în toate instituțiile constituite de Cameră - de la Biroul permanent până la sfârșit -, în caz de paritate, votul președintelui este hotărâtor - deși eu nu cred în teza aceasta. Pentru că președintele Camerei, rezultat dintr-o anumită majoritate, nu poate să aibă un vot mai greu decât ceilalți deputați care sunt trimiși în Parlament, votați, ca noi toți, de niște cetățeni, de electorii noștri.

Deci, eu nu cred în această teză, dar, dacă este să hotărâm așa, această chestiune trebuie judecată foarte bine acum și extinsă. Pentru că această Comisie de validare nu poate să aibă un alt statut, să zicem alte reguli - filozofic vorbind - de principiu, și celelalte comisii, nu; în comisii, în Biroul permanent al Camerei, în plenul Camerei, chestiunea urmează să se repete.

Deci, haideți să facem din acest punct un punct foarte serios de analiză și să vedem dacă mergem mai departe cu formula aceasta. Sigur că există și formula repetării votului, dar și acolo trebuie să vedem unde ne oprim.

Eu, însă, sunt pentru formula repetării votului și o fac tocmai pentru a nu dezechilibra votul, în urma constituirii organismelor de funcționare a Camerei, dând un vot mai greu președinților de comisii, în general, sau președintelui Camerei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule deputat Mînzînă.

 
   

Domnul Ion Mînzînă:

Fiind un lucru deosebit de important, așa cum a rezultat din dezbaterile care au avut loc până în acest moment asupra acestui articol, Grupul parlamentar Partidului România Mare solicită o pauză de 45 de minute, valabil și pentru celelalte grupuri, pentru că în urma consultărilor puteți să luați o decizie în cunoștință de cauză.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Probabil că ați aflat din presă că o oră de pauză costă un miliard. De aceea toată lumea cere 45 de minute.

Sunt obligat să acord pauza de consultări, de 30 de minute.

La ora 19,30 aștept prezența dumneavostră și, repet, problema este într-adevăr foarte importantă.

 
     

- Pauză între orele 19,00 și 19,32 -

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală și să-i invite să ia și loc, pentru a putea continua dezbaterile.

Aș vrea să începem creând o nouă cutumă, sper benefică desfășurării lucrărilor Camerei, în sensul că, după o pauză de consultări, liderul care a cerut această pauză să explice concluziile la care s-a ajuns.

Vă rog, domnule deputat. Ca să vă dau o explicație suplimentară pentru nemulțumiri, eu cred că acest procedeu va crea o anume decență în solicitarea pauzelor de consultări.

Vă rog, domnule lider.

 
   

Domnul Ion Mînzînă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

De fiecare dată când am cerut de la acest microfon pauză de consultări pentru Grupul parlamentar PRM, după consultări am venit și cu rezolvarea situației respective, așa cum am considerat noi că poate fi rezolvată o asemenea situație.

Din păcate, văd că distinșii colegi din partea dreaptă a sălii sunt foarte nervoși ...

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog să nu dialogați cu sala, domnule deputat.

 
   

Domnul Ion Mînzînă:

Nu, nu dialoghez. Dar câteodată simt nevoia să cer pauză de consultări pentru a mai calma spiritele. Nu fac acest lucru, mi-ar fi foarte ușor. Sigur, orele sunt foarte înaintate, îi înțeleg, dar ... (Rumoare, vociferări)

Domnule președinte, vă rog frumos să-mi asigurați liniștea în sală, pentru că distinșii colegi vociferează.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Este adevărat, domnule deputat, dar și eu vă rog să nu provocați aceste vociferări, așa cum îi rog pe colegi să asculte.

Vă rog.

 
   

Domnul Ion Mînzînă:

Din câte știu, acest regulament se discută la indicațiile exprese venite din mărețul Olimp.

Eu cred că dânșii trebuie să manifeste o mai mare atenție asupra acestui regulament, pentru că încălcarea acestor indicații poate să atragă sancțiuni.

Revenim la problemele noastre.

Domnule președinte, analizând art.9, Grupul parlamentar PRM solicită comisiei rediscutarea acestui articol, în condițiile în care este clar că nu mai putem interveni asupra art.5 care stabilește componența pară a Comisiei de validare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Și eu vă mulțumesc, domnilor deputați.

Vă rog să-mi permiteți să-mi dau mie mai întâi cuvântul. (Domnul deputat Lucian Augustin Bolcaș coboară de la prezidiu.)

Țin să vă subliniez faptul că, în ciuda funcției temporare pe care o îndeplinesc în cadrul ședinței de astăzi, vorbesc în calitate de simplu deputat, pentru a-mi exprima punctul de vedere cu privire la art.9.

Am în față textul avizului dat de Comisia juridică, de disciplină și imunități, sub semnătura domnului deputat Știrbeț, vicepreședintele acestei comisii, care certifică faptul că toate textele acestui regulament, deci inclusiv art.9, sunt constituționale.

Vă rog să constatați că prin 11 decizii ale Curții Constituționale - printre care citez Decizia nr.45 din 17 mai 1994 -, s-a stabilit că articolul care dă rol decisiv votului președintelui (este vorba de președintele Camerei), în caz de paritate de voturi, contravine dispozițiilor constituționale privind majoritățile cerute pentru adoptarea actelor, dispoziții care nu fac asemenea delimitări. (vezi art.74 din Constituție)

Singura soluție constituțională rezultând din poziția juridică egală la vot a tuturor deputaților este, în situația parității de voturi, repetarea voturilor.

Acesta este avizul de constituționalitate, pe care noi ne bazăm în votarea textelor regulamentului. Răspunderea îi revine semnatarului, pe care nu mă sfiesc să-l numesc - domnul deputat Știrbeț, vicepreședintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților.

În aceste condiții, evident că singura soluție pe care o propun, în calitate de deputat - repet -, este retrimiterea textului la comisie, care să nu consulte Comisia juridică, de disciplină și imunități în găsirea unei formule constituționale.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Știrbeț are dreptul la replică.

Domnul deputat Călian s-a înscris.

Vă rog.

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, aș vrea să vă felicit pentru foarte frumoasele și demagogicele cuvinte pe care le-ați spus aici ... (Rumoare, vociferări)

Domnule președinte, vă rog să-mi dați voie să răspund.

O să mă refer la text. Am solicitat mai devreme, dacă-mi permiteți, să se respecte strict regulamentul. (Rumoare, vociferări)

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnilor deputați, să nu interveniți. Este dreptul domnului Știrbeț să se pronunțe în felul în care consideră sau poate să se pronunțe.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să observați foarte exact pe text că amendamentul propus și luat în discuție, pentru care s-a cerut și pauză de consultări și pe care dumneavostră, cu nonșalanță, veniți acum să-l retrimiteți la comisie, conține doar adăugarea "Comisia de validare". Textul inițial era "Raportul este aprobat de comisie, cu votul majorității membrilor acesteia. În caz de paritate, votul președintelui este hotărâtor."

Deci, marele amendament care completează și a provocat atâtea discuții și care trebuie retrimis la Comisia juridică, de disciplină și imunități, din care dumneavostră spuneți că faceți parte cu onoare, dar nu v-am văzut prezent nici când s-a discutat regulamentul, nici în alte dăți și nici chiar cu propunerea aceasta pe care veniți acum s-o susțineți ca neconstituțională ...

Vă rog, domnule președinte, să faceți liniște!

Voci din sală:

Aaaa! (Râsete în sală).

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Eu sunt foarte liniștit, domnule deputat. Îi rog și pe colegii mei să fie la fel de liniștiți. Vă rog să continuați.

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Mulțumesc.

Ca urmare, domnule președinte, propunerea dumneavoastră este evident neregulamentară. Acest amendament nu poate provoca perturbații grave ale discuțiilor următoare, nici asupra articolelor, pentru că amendamentul este un cuvânt. În loc de "comisie" se adaugă "Comisia de validare". Noi discutăm acum modificarea la Regulament.

Ca urmare, domnule președinte, din nou, cu tot respectul, și nu fac acum un drept la replică, la ceea ce ați spus dumneavoastră, poate...

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Tăios...

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

...cuprins de valul unor nemulțumiri din altă parte, cred că ar trebui să sistați discuțiile, regulamentar, și să supuneți la vot art. 9 în cea mai simplă soluție pe care cred că nu puteți să nu-mi dați dreptate că este cea regulamentară.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Am luat act și de dreptul dumneavoastră la replică, pe care nu am dreptul să-l comentez. În același timp, am luat act și de punctul dumneavoastră de vedere juridic, că un text care este neconstituțional în vechiul Regulament trebuie să fie considerat constituțional în actualul Regulament. (Aplauze din partea stângă a sălii).

Vă rog, am promis domnului deputat Călian. V-aș ruga să păstrăm o ordine.

 
     

Domnul Ion Mînzînă:

Îmi cedează mie...

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Cu îngăduința dânsului...

 
   

Domnul Ion Mînzînă:

Domnule președinte,

Observ din ce în ce mai mult că anumiți colegi din partea dreaptă au veleități de pontatori. Mai devreme, când am cerut consultări pentru grupul parlamentar, cineva s-a apucat să numere membrii P.R.M., îi mulțumesc; acum văd că dumneavoastră vi se pontează prezența la comisie. Este clar că nu putem să mergem pe o greșeală, conform unui principiu drag unora: "Din greșeală în greșeală, spre victoria finală!".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnul deputat Călian și pe urmă domnul deputat Hrebenciuc și dumneavoastră. Vă rog.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu am venit la acest microfon să dau o replică unei anumite persoane sau unui anumit grup. Așa cum am încercat să vă obișnuiesc, vreau să vă propun o soluție echilibrată, în vederea rezolvării acestei probleme grave, spun eu, cea a discutării Regulamentului. S-a greșit din start, pentru că acest proiect de hotărâre era în mod obligatoriu necesar să se discute pe fond, în cadrul Comisiei juridice.

Spun eu că nu este târziu nici acum și chiar fac un apel și la colegii din Alianță, să mediteze asupra acestei propuneri, să trimitem la Comisia juridică, pentru a se discuta în fond, întreg Proiectul de Regulament și să dăm un termen de 7 zile, de o săptămână în care Comisia juridică să dezbată pe fond Regulamentul. Când vorbesc de fond, evident că este vorba de fiecare articol. Și atunci, cu siguranță că vom reuși să ieșim din acest impas. Ba, mai mult de atât, nu vom da nici un motiv celor care doresc să prelungească condiționat sau necondiționat dezbaterea Regulamentului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnul deputat Hrebenciuc și pe urmă dumneavoastră, doamnă... Iertați-mă, imediat, nu am fost atent și colegul meu, domnul secretar Gheorghiof, nu m-a sesizat.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule președinte,

Sunt obligat să iau cuvântul, pentru că este vorba de un amendament admis, și unul dintre autorii acestui amendament admis sunt chiar eu. Într-adevăr, domnul Știrbeț are dreptate când spune că s-a adăugat doar chestiunea cu Comisia de validare și nu pot să-l contrazic. Chestiunea pe care a sesizat-o onoratul domn profesor Anghel Stanciu este în shimb aceea a implicațiilor votului președintelui.

Într-adevăr, în cazul Comisiei de validare întotdeauna votul președintelui a fost hotărâtor, dar în cazul Biroul permanent, în cadrul Camerei Deputaților, în cadrul comisiilor, acest lucru nu este încă definitivat.

În acest context, al importanței votului președintelui, cred că trebuie într-adevăr să dezbatem cu toată seriozitatea, pentru că implicațiile sunt mult mai mari decât ne dăm seama în momentul de față.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog. S-au înscris și colegi din partea dreaptă. Vă rog, poftiți. Dați-mi voie să fiu echilibrat.

 
   

Domnul Mircea Valer Pușcă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Eu v-aș ruga să luați act de împrejurarea că această Comisie de validare, în fapt, nu este o comisie a Parlamentului. Cu alte cuvinte, până când cel puțin două treimi din deputați nu sunt validați, Parlamentul nu este constituit.

Cu alte cuvinte, precizările din Constituție privind modul în care se iau hotărârile în Parlament îl vizează doar de la momentul la care Parlamentul este, în baza reglementărilor și a Constituției, legal constituit. Proceduri privind modul de adoptare a hotărârilor, în alte structuri decât în Parlament, pot să fie luate și ele există. După cum știm, instituția votului președintelui funcționează în alte instituții, dar la Parlament, cu siguranță, ea nu poate să funcționeze, pentru că dispozițiile consacrate în Constituție spun că hotărârile în Parlament pot fi luate în măsura în care ele sunt ale majorității celor prezenți sau votul calificat, majoritatea sau mai mult de jumătate din numărul deputaților, sau voturi calificate pe legile constituționale.

Cu alte cuvinte eu cred, domnule președinte, că în momentul de față nu suntem într-un impas. Articolul este constituțional, cu alte cuvinte, nu contravine prevederilor constituționale, iar deciziile Curții Constituționale nu puteau să se refere la speța pe care noi o discutăm, adică o comisie care validează mandate înainte ca Parlamentul să fie legal constituit, cu alte cuvinte, o comisie care nu este a Parlamentului.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

A mai dorit cineva. Îmi pare rău. Vă rog, doamnă. Dați prioritate doamnelor.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi sunteți apărătorul doamnelor din Parlament. Vă mulțumim încă o dată.

Domnule președinte,

Cred că ar trebui să întrebăm comisia următorul lucru: votul președintelui este hotărâtor. Dacă președintele lipsește, din motive care sunt motivabile, înlocuitorul, vicepreședintele, are același atribut sau preia dreptului președintelui? Este o întrebare. Nu o să fiu de acord cu ce au spus cei doi colegi din partea dreaptă a sălii, pe ideea că nu avem decât un singur amendament, "Comisia de validare". Deci, lucrăm la modificarea Regulamentului. Trebuie să iasă un Regulament bun, care să respecte Constituția și nu cred că ne referim sau facem modificarea acestui Regulament numai pentru un articol sau două articole din acest Regulament.

Legat de instituția votului președintelui, cred că este cazul, domnule președinte de ședință, acum să discutăm ce se va întâmpla cu votul președintelui Camerei, votul președinților comisiilor sau votul președintelui la comisiile care funcționează pe lângă comisiile permanente și dacă, în lipsa președintelui ales, înlocuitorul preia acest atribut?

Vă propun să trimitem la comisie și să primim răspunsurile necesare.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Hunor Kelemen, ați dorit să luați cuvântul.

 
   

Domnul Kelemen Hunor:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Fiind vorba despre o chestiune foarte importantă și serioasă, trebuie analizată, în numele Grupului U.D.M.R. cer 15 minute pauză de consultare, că nu știm ce poziție trebuie să abordăm.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Îmi pare foarte rău, domnule deputat, nu vă pot acorda decât 10 minute, până la terminarea programului.

Vă mulțumesc.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 19,52.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 23 septembrie 2021, 7:53
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro