|
Domnul Constantin Tămagă: Domnule președinte, Stimați colegi, În intervenția mea de astăzi vreau să mă refer la un eveniment important pentru cultura românească pe care îl comemorăm în această săptămână. Astfel, vreau să aduc un omagiu celui care a fost Dinicu Golescu, un mare cărturar și memorialist al culturii românești. Născut în comuna Golești, județul Argeș, Dinicu Golescu este descendent dintr-o veche familie de boieri din Țara Românească. În anul 1821 dobândește rangul de mare logofăt pe care îl deține până la stingerea din viață. De asemenea, după ce a studiat la Academia grecească din București a îndeplinit mai multe funcții, printre care ispravnic, hatman, mare logofăt al Țării de Jos. În anul 1821, a fost unul dintre boierii care au sprijinit Revoluția lui Tudor Vladimirescu, iar după înăbușirea acesteia s-a refugiat la Brașov, unde în 1822, a fondat, alături de alți cărturari ai vremii, o societate literară, care depășea sfera intereselor culturale ajungând în cea a politicului. Toată activitatea lui Dinicu Golescu a venit dintr-o aspirație către regenerarea socială și culturală a țării, determinată în bună măsură și de confruntarea cu civilizația occidentală pe care a cunoscut-o în Europa. Ca un prim pas în reforma morală mai generală pe care o urmărea, a înființat, în 1826, la moșia sa din Golești, o școală internat cu două cursuri "ghimnasticesc" și "filosoficesc", accesibile oricui. A alcătuit pentru uzul școlarilor un manual de etică "Adunări de pilde bisericești și filosofești, de întâmplări vrednice de urmare, de bune gânduri și bune neravuri, de fapte istoricești și anecdote". S-a numărat printre întemeietorii Societății literare din 1827, la București, a subvenționat apariția primei gazete în limba română editată în străinătate, "Fama Lipschii" (1827, Leipzig). Totodată, a obținut autorizația pentru apariția, în 1829, a "Curierului românesc" al lui Ion Heliade-Rădulescu. De asemenea, în urma voiajelor întreprinse în Europa centrală și apuseană a întocmit în anul 1826 lucrarea "Însemnare a călătoriilor mele, Constantin Radovici din Golești, făcută în anul 1824, 1825, 1826", care constituie, în literatura română, cel dintâi jurnal de călătorie care a fost tipărit. De fapt, această carte a inaugurat în literatura românească memorialistica de călătorie. Pentru tot ceea ce a făcut pentru școala și literatura românească, Dinicu Golescu va rămâne în memoria noastră ca un mare om de cultură și patriot. Dinicu Golescu s-a stins din viață la 5 octombrie 1830, acum 175 de ani. Vă mulțumesc pentru atenție.
|