Plen
Ședința Senatului din 17 octombrie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.155/24-10-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-06-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 17-10-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 17 octombrie 2005

  1. Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:

 

Ședința începe la ora 15.20.

Lucrările sunt conduse de domnul senator Teodor Viorel Meleșcanu, vicepreședinte al Senatului, asistat de doamna senator Paula Ivănescu și de domnul senator Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să vă ocupați locurile în sală!

 
 

Din sală: Domnule președinte, să începem!

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Ca să începem trebuie să deschidem ședința.

Din sală: Să începem cu declarații politice.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Nu avem cvorum. O rog pe doamna senator Paula Ivănescu, secretar al Senatului, să strige catalogul, altfel, nu putem să începem.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Lista cu numele doamnelor și domnilor senatori:

- Antonie Ștefan-Mihail - prezent
- Apostol Neculai - absent
- Arcaș Viorel - absent
- Ardelean Aurel - prezent
- Arion Viorel - prezent
- Athanasiu Alexandru - absent
- Basgan Ioan - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bindea Liviu-Doru - absent
- Blaga Vasile - absent
- Bobeș Marin - prezent
- Cazacu Cornelia - absent
- Câmpeanu Radu-Anton - absent
- Cârlan Dan - absent
- Chelaru Ioan - absent
- Cinteză Mircea - prezent
- Ciornei Silvia - absent
- Cioroianu Adrian Mihai - prezent
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - absent
- Cozmâncă Octav - absent
- Crețu Corina - absent
- Crețu Ovidiu Teodor - absent
- Cucuian Cristian - prezent
- Cutaș George Sabin - absent
- Daea Petre - absent
- David Cristian - absent
- David Gheorghe - absent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - absent
- Dinescu Valentin - prezent
- Dîncu Vasile - absent
- Duca Viorel Senior - absent
- Dumitrescu Ion Mihai - absent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - absent
- Fekete Szabó Andras Levente - prezent
- Filipescu Teodor - absent
- Florescu Ion - absent
- Flutur Gheorghe - absent
- Frunda György - absent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - prezent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - absent
- Gheorghe Constantin - absent
- Hașotti Puiu - prezent
- Ilașcu Ilie - absent
- Iliescu Ion - absent
- Ilușcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - absent
- Iorga Nicolae Marian - prezent
- Iorgovan Antonie - absent
- Ioțcu Petru Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezent
- Jurcan Dorel - absent
- Loghin Irina - absent
- Lupoi Mihail - prezent
- Maior George Cristian - absent
- Mardare Radu Cătălin - absent
- Marinescu Marius - absent
- Markó Bela - absent
- Meleșcanu Teodor Viorel - prezent
- Mereuță Mircea - prezent
- Mihăescu Eugen - absent
- Mihăilescu Petru Șerban - absent
- Moisuc Viorica Georgeta - prezent
- Moraru Ion - absent
- Morțun Alexandru Ioan - prezent
- Neagoe Otilian - absent
- Neagu Nicolae - absent
- Nemeth Csaba - absent
- Nicolae Șerban - absent
- Nicolai Norica - prezent
- Novolan Traian - absent
- Onaca Dorel Constantin - absent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Pascu Corneliu - absent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - absent
- Păunescu Adrian - absent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pete Ștefan - absent
- Petre Maria - prezent
- Petrescu Ilie - absent
- Popa Aron Ioan - absent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popa Nicolae-Vlad - absent
- Popescu Dan Mircea - absent
- Popescu Ionel - prezent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - absent
- Prodan Tiberiu Aurelian - absent
- Puskas Valentin Zoltan - absent
- Rădoi Ion - absent
- Rădoi Ovidiu - absent
- Rădulescu Cristache - prezent
- Roibu Aristide - absent
- Sabău Dan - prezent
- Sârbu Ilie - absent
- Silistru Doina - absent
- Simionescu Aurel Gabriel - absent
- Sogor Csaba - absent
- Solcanu Ion - absent
- Stan Petru - prezent
- Stănoiu Mihaela Rodica - absent
- Stoica Ilie - prezent
- Strătilă Șerban-Cezar - prezent
- Stroe Radu - prezent
- Szabó Karoly Ferenc - absent
- Șerbănescu Verginia - prezent
- Șerbu Gheorghe Vergil - prezent
- Șereș Ioan Codruț - absent
- Ștefan Viorel - absent
- Șter Sever - absent
- Talpeș Ioan - prezent
- Tănăsescu Claudiu - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - absent
- Terinte Radu - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - absent
- Tîlvăr Angel - absent
- Toma Ion - absent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Țâbuleac Mihai - prezent
- Țicău Silvia Adriana - absent
- Țîrle Radu - prezent
- Ungheanu Mihai - prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - absent
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - absent
- Vărgău Ion - absent
- Vedinaș Verginia - prezent
- Verestóy Attila - prezent
- Voiculescu Dan - absent
- Vosganian Varujan - absent
- Vraciu Jan - prezent

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Am să reiau încă o dată, pentru cei care au mai venit în sală. Mai strigăm o dată pe cei absenți.

Lista cu numele doamnelor și domnilor senatori:

- Apostol Neculai - prezent
- Arcaș Viorel - absent
- Athanasiu Alexandru - absent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bindea Liviu-Doru - prezent
- Blaga Vasile - absent
- Cazacu Cornelia - prezent
- Câmpeanu Radu-Anton - absent
- Cârlan Dan - prezent
- Chelaru Ioan - absent
- Ciornei Silvia - absent
- Copos Gheorghe - absent
- Cozmâncă Octav - absent
- Crețu Corina - absent
- Crețu Ovidiu Teodor - absent
- Cutaș George Sabin - prezent
- Daea Petre - absent
- David Cristian - absent
- David Gheorghe - absent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - prezent
- Dîncu Vasile - absent
- Duca Viorel Senior - absent
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - absent
- Filipescu Teodor - absent
- Florescu Ion - absent
- Flutur Gheorghe - absent
- Frunda György - absent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - prezent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Ilașcu Ilie - absent
- Iliescu Ion - absent
- Ion Vasile - absent
- Iorgovan Antonie - absent
- Jurcan Dorel - absent
- Loghin Irina - prezent
- Maior George Cristian - absent
- Mardare Radu Cătălin - absent
- Marinescu Marius - absent
- Markó Bela - absent
- Mihăescu Eugen - absent
- Mihăilescu Petru Șerban - absent
- Moraru Ion - absent
- Neagoe Otilian - absent
- Neagu Nicolae - absent
- Nemeth Csaba - absent
- Nicolae Șerban - absent
- Novolan Traian - absent
- Onaca Dorel Constantin - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Pascu Corneliu - absent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - absent
- Păunescu Adrian - absent
- Pete Ștefan - prezent
- Petrescu Ilie - absent
- Popa Aron Ioan - prezent
- Popa Nicolae-Vlad - absent
- Popescu Dan Mircea - absent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - absent
- Prodan Tiberiu Aurelian - absent
- Puskas Valentin Zoltan - absent
- Rădoi Ion - absent
- Rădoi Ovidiu - absent
- Roibu Aristide - absent
- Sârbu Ilie - absent
- Silistru Doina - absent
- Simionescu Aurel Gabriel - absent
- Sogor Csaba - prezent
- Solcanu Ion - absent
- Stănoiu Mihaela Rodica - absent
- Szabó Karoly Ferenc - absent
- Șereș Ioan Codruț - absent
- Ștefan Viorel - absent
- Șter Sever - absent
- Tărăcilă Doru Ioan - absent
- Theodorescu Emil Răzvan - absent
- Tîlvăr Angel - absent
- Toma Ion - absent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Țicău Silvia Adriana - absent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - absent
- Văcăroiu Nicolae - absent
- Vărgău Ion - prezent
- Voiculescu Dan - absent
- Vosganian Varujan - absent

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc doamnei secretar Paula Ivănescu.

În urma strigării catalogului și a sosirii câtorva colegi din Grupul parlamentar al P.S.D., avem cvorumul de ședință și vă propun să procedăm în maniera următoare: să începem cu primul punct de pe ordinea de zi, declarațiile politice, după care, să trecem la adoptarea ordinii de zi, la discutarea și adoptarea ordinii de zi, având în vedere că avem un cvorum, totuși, foarte limitat.

Dacă sunteți de acord cu această manieră de a proceda sau dacă sunt observații? Dacă nu, o să trecem, atunci, la declarațiile politice. După încheierea declarațiilor politice, o să vă rog să avem prezența necesară pentru a discuta și adopta ordinea de zi.

Rog, de asemenea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, să ni se anunțe vorbitorii.

Pentru declarațiile politice, conform algoritmului existent, Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD îi revin 32 de minute, Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat - 30 de minute, Grupului parlamentar al Partidului România Mare - 14 minute, Grupului parlamentar al Partidului Conservator - 7 minute, Grupului parlamentar al U.D.M.R. - 7 minute, iar senatorilor independenți - 2 minute.

 
Maria Petre - Prezentarea sumară a Regulamentului Parlamentului European.

Începem, deci, declarațiile politice cu doamna senator Maria Petre, din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD, pe care o invită să vină la tribună. Microfonul central, vă rog.

 

Doamna Maria Petre:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi are un subiect care cred că este de interes pentru noi toți. Am încercat - în intervalul care a trecut de la începutul calității noastre duble, de observatori la Parlamentul European, dar și parlamentari ai Parlamentului României, fiecare în circumscripția și în una din Camerele Parlamentului - un scurt inventar al regulilor care sunt conținute în Regulamentul Parlamentului European, și care inventar cred că este interesant, pentru oricare dintre noi.

Regulamentul Parlamentului European începe cu definirea, într-o singură frază, a Parlamentului European care este ales conform Tratatelor și Actului din data de 20 septembrie 1976 și continuă cu denumirea națională a deputaților din țările membre, în limba fiecăreia din aceste țări.

Reglementează, după aceea, independența mandatului, verificarea alegerii, durata mandatului - care este de cinci ani -, privilegiile și imunitățile (așa se intitulează ele în Regulamentul Parlamentului European), modalitatea de ridicare a imunității unui deputat european, regulile de conduită asupra cărora suverani sunt chestorii, care sunt cinci la număr.

Prima ședință a Parlamentului European, de după alegerile europene, este condusă - ca și în România - de decanul de vârstă al acestuia.

Art. 11 alin. 2 din Regulamentul Parlamentului European spune: "Nici o dezbatere al cărei obiect este străin de alegerea președintelui sau de validarea mandatelor, nu poate avea loc sub președinția decanului de vârstă".

Candidaturile pentru președinția Parlamentului European, pot fi prezentate doar de grupurile politice sau de un număr de cel puțin 37 de deputați europeni. Dacă numărul de candidaturi nu este mai mare decât numărul de locuri - și aici vorbim de vicepreședinți, de exemplu - aceștia se aleg prin vot deschis și nu prin vot secret.

Voi da un nou citat: "Pentru alegerea președintelui, vicepreședinților și chestorilor s-a convenit să se țină cont de reprezentarea echitabilă a statelor membre și a tendințelor politice". Vicepreședinții Parlamentului European sunt în număr de 14 și votul pentru ei este un vot de listă, așa cum este și în proiectul nostru de Regulament.

Mandatele celor care conduc Parlamentul European, al președintelui, al vicepreședinților și al chestorilor, sunt de doi ani și jumătate.

Dacă cineva schimbă grupul politic, este o reglementare expresă în Regulamentul Parlamentului European, își păstrează locul în conducerea..., locul pe care fusese desemnat atunci când era membru al unui grup politic.

Art. 18 din Regulamentul Parlamentului European spune: "Cu o majoritate de trei cincimi, reprezentanții a cel puțin trei grupuri politice pot propune ca mandatul președintelui, vicepreședinților, chestorilor să înceteze înainte de termen, dacă cel în cauză a comis o greșeală gravă". Propunerea se aprobă cu majoritatea membrilor Parlamentului.

Un nou articol pe care simt nevoia să îl citez este următorul: "Președintele nu poate lua cuvântul într-o dezbatere". Dacă vrea să participe, părăsește scaunul de președinte și anunță că se implică în dezbatere.

Un alt articol care mi s-a părut interesant pentru noi, este următorul: "Președintele poate delega vicepreședinților toate competențele, toate funcțiile pe care le incumbă calitatea de președinte".

Președintele și cei 14 vicepreședinți ai Parlamentului European, alcătuiesc Biroul acestuia. Chestorii pot participa la ședințele de Birou, dar au doar drept de vot consultativ în Biroul Parlamentului European. În caz de egalitate, atunci când ceva se supune votului, votul președintelui Parlamentului European este cel care decide.

Biroul Parlamentului European este cel care adoptă directivele pentru chestori. Biroul numește, de asemenea, secretarul general al Parlamentului European.

Există niște structuri pe care noi nu le avem în Parlamentul României și eu cred, din scurta noastră experiență, că ele sunt foarte utile.

Una dintre aceste structuri este Conferința Președinților care reunește președintele Parlamentului European și președinții tuturor grupurilor politice.

Cei care nu sunt înscriși în nici un grup politic au doi delegați pe care îi trimit, fără drept de vot, la Conferința Președinților. Această Conferință a Președinților încearcă, în majoritatea situațiilor, să lucreze în consens. Dacă nu pot adopta o decizie prin consens, votul fiecăruia se ponderează cu mărimea grupului politic pe care îl reprezintă.

Ce face această Conferință a Președinților ?! Ea este cea care (citez din Regulamentul Parlamentului European): "organizează treburile Parlamentului și problemele aferente programului legislativ":

Conferința Președinților este cea care stabilește proiectul ordinii de zi pe o întreagă sesiune. Este, de asemenea, competentă pentru componența și competențele comisiilor permanente ale Parlamentului European, a comisiilor de anchetă, a delegațiilor interparlamentare și așa mai departe.

Conferința Președinților, adică președintele Parlamentului, cu ceilalți lideri ai grupurilor politice, este structura care decide cum anume se așează parlamentarii europeni în sala de ședință.

Conferința Președinților face, de asemenea, propuneri Biroului, în probleme administrative și bugetare, pentru grupurile politice.

Există o altă structură care, de asemenea, nouă ne lipsește, și anume Conferința Președinților Comisiilor de Specialitate care are, la rândul ei, un președinte ales dintre cei care sunt președinți ai fiecărei comisii. Aceasta face recomandări Conferinței Președinților, pe subiectele comisiilor și pe ordinea de zi a sesiunii.

Grupurile politice sunt formate din deputați aleși în cel puțin o cincime din statele membre și, pentru a forma un grup politic, este nevoie de un număr minim de 19 deputați europeni.

Constituirea grupurilor se declară la președinte.

Principiul transparenței este foarte clar reglementat în Regulamentul Parlamentului European și ei o definesc ca pe o transparență de nivel maximal.

Plenul este public, așa cum știm foarte bine, comisiile, de asemenea, sunt publice, dar pot decide că, pe anumite subiecte, pot desfășura ședințe cu ușile închise.

În cursul unei perioade a sesiunii, un deputat nu poate pune decât o singură întrebare Consiliului European sau Comisiei Europene. Întrebarea se depune în scris.

La fiecare ședință, o foaie de prezență este expusă, pentru a fi semnată. Prezența, așa cum rezultă ea din aceste semnături, este reprodusă în procesul verbal al fiecărei ședințe.

O dată adoptată, ordinea de zi nu poate fi modificată. Este o prevedere expresă a Regulamentului.

"Excluzând deputații - iar dau un citat care mi se pare relevant - membrii Comisiei și Consiliului, secretarul general al Parlamentului și membrii personalului chemați să își facă serviciul, nimeni nu poate pătrunde în sala de ședință. Toate persoanele care stau în tribună asistă și observă în liniște".

Nici un deputat nu poate lua cuvântul, neinvitat de președinte. Atunci când iau cuvântul, deputații vorbesc din locul pe care îl ocupă, cu excepția situațiilor în care președintele îi invită la tribună.

"Dacă se abate de la subiect - spune, iar, Regulamentul - președintele îl atenționează de maximum două ori, a treia oară i se retrage cuvântul".

Conferința Președinților, deci liderii grupurilor politice, împreună cu președintele Parlamentului European, împarte timpul de dezbatere.

Parlamentul adoptă, fără să dezbată, ceea ce propune această structură operativă a Parlamentului European și împărțirea se face astfel: o primă fracțiune a timpului de dezbatere se împarte, în mod egal, pe grupuri; a doua fracțiune se ponderează cu mărimea fiecărui grup, cu numărul de parlamentari pe care îl include și, înainte, cu un anume interval, de ședința despre care este vorba, atunci când se stabilește timpul, grupul politic este cel care comunică președintelui cine vorbește, la fiecare din punctele de pe ordinea de zi.

În general, intervențiile pe conținutul procesului-verbal de ședință, pe procedură, precum și cele pe modificarea ordinii de zi sunt reglementate explicit în Regulamentul Parlamentului European și sunt de un minut. Deci nimeni nu poate vorbi mai mult de un minut pe chestiuni de procedură sau de ordine de zi: "Nimeni nu poate vorbi de două ori pe același subiect".

Timpul pe care îl pot folosi deputații, pentru o durată de maximum 30 minute, la începutul primei ședințe a fiecărei perioade de sesiune, pentru chestiuni politice importante, este de un minut pentru fiecare deputat european.

Atunci când un grup politici sau un anumit număr de parlamentari europeni cer întreruperea dezbaterilor, votul pe acest subiect, deci pe întreruperea dezbaterilor, se dă imediat.

Și am să vă mai dau doar două citate și închei, în felul acesta, scurtul inventar de care vorbeam: art. 149 alin. 1 din Regulamentul Parlamentului European spune: "Parlamentul este totdeauna în număr - adică în cvorum - pentru a delibera, pentru a stabili ordinea de zi și pentru a adopta procesul-verbal".

Art. 149 alin. 2 spune următoarele: "Cvorumul este atins, dacă o treime din membrii Parlamentului se găsesc reuniți în sala de ședință".

Au fost doar câteva lucruri pe care am simțit nevoia să le împărtășesc cu dumneavoastră și care mi se par importante pe ceea ce urmează să facem noi, în ce ne privește. Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc doamnei senator Maria Petre, pentru declarația politică.

 
Corina Crețu - Activitatea din Parlamentul European; - Solicitare adresată premierului pentru organizarea și structurarea unui departament de lucru cu euroobservatorii.

O invit la microfon, din partea Grupului parlamentar Social-Democrat, pe doamna senator Corina Crețu.

 

Doamna Corina Crețu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Și eu doresc să mă refer, astăzi, la câteva probleme legate de activitatea din Parlamentul European, având în vedere faptul că prezența noastră acolo este, în fond, primul semn concret al procesului de integrare instituțională a României, în spațiul instituțiilor europene.

Acest lucru ne obligă pe toți, indiferent cărui partid politic îi aparținem, să dovedim responsabilitate, profesionalism și angajament ferm în promovarea și apărarea interesului național.

O dată cu participarea noastră directă la procesul adoptării deciziilor în Parlamentul Europei, România are, deci, un nou statut care ne creează, așa cum am spus, obligații și noi responsabilități.

Este, de fapt, o ocazie pentru noi, toți, de a învăța - și nu cred că trebuie să ne ferim de acest cuvânt, pentru că, întotdeauna avem câte ceva de învățat - și de a ne inspira, așa cum a arătat și doamna senator Petre.

Dar, cu toată colegialitatea, aș vrea să spun și eu cred că este mai puțin important dacă copiem mot á mot documentele Parlamentului Europei, cred că mult mai important ar fi să ne inspirăm, în primul rând, din seriozitatea cu care sunt abordate temele care îi preocupă pe parlamentarii europeni atât în cadrul sesiunilor plenare, cât și în comisiile de specialitate.

Învățăm, de asemenea, modul în care se construiește consensul politic, un cuvânt care în politica românească nu este deloc folosit, ci chiar este ridiculizat, în ciuda diferențelor de opinii și a intereselor, uneori, atât de divergente, din interiorul Parlamentului European.

Ceea ce aș vrea eu, în primul rând, să declar aici, acum, este faptul că, în ciuda tuturor acuzațiilor aberante și fără nici un temei în realitate ale unor colegi din coaliția guvernamentală, noi, cei 12 parlamentari PSD cu statut de observatori în Parlamentul Europei, avem ca principală prioritate apărarea intereselor României. Noi tot români suntem și aici, și acolo, și în Parlamentul Europei și de aceea ne simțim datori să vorbim despre România așa cum este ea, cu împlinirile și neîmplinirile ei.

În orice caz, îmi doresc ca toți politicienii să conștientizeze faptul că nimic din ceea ce se întâmplă la București, nu trece neobservat la Bruxelles sau în alte foruri internaționale.

Nu este vina noastră atunci când sunt sesizate derapajele antidemocratice, atmosfera tensionată din Parlamentul României, confruntarea permanentă, imposibilitatea de a construi un consens în probleme de interes comun, mai ales în cele care privesc integrarea europeană, lipsa dialogului și tentația majorității de a acționa în forță, cu ignorarea prevederilor Constituției și a drepturilor legitime ale opoziției, toate acestea sunt urmărite și contează enorm în aprecierea generală a României.

În opinia mea, dacă dorim să fim luați în serios și apreciați de către partenerii noștri europeni, dacă dorim să ne promovăm interesele și punctele de vedere, trebuie să abordăm cu mai mare profesionalism viața politică, în general, inclusiv subiectele legate de integrarea europeană.

Este evident că există o insuficientă cunoaștere și se manifestă o ineficiență clară a comunicării pe teme europene. Noul nostru statut ne obligă la un alt demers politic, mai responsabil, în acord cu valorile și principiile europene și cred că acest nou tip de demers poate să înceapă din Parlamentul României, instituția definitorie a democrației și a statului de drept. De aceea, blocajul actual din Parlamentul nostru, trebuie depășit cât mai urgent.

Sigur că, așa cum nu uităm nici o clipă faptul că suntem români și trebuie să apărăm interesele majore ale țării, tot astfel, noi, cei din PSD, nu uităm, în Parlamentul Europei, că facem parte din familia socialiștilor europeni.

De fapt, doresc să vă informez că, săptămâna trecută, toți cei 12 deputați și senatori din PSD, am semnat, în mod oficial, adeziunea la Grupul parlamentar al Partidului Socialiștilor Europeni, în care activăm, acum, ca membru cu drepturi depline și aș vrea să spun aici că Partidul Socialiștilor Europeni este Grupul parlamentar căruia îi datorăm, în principal, prezența noastră în Parlamentul Europei. Este grupul politic care a susținut, în permanență integrarea României și s-a opus încercărilor de amânare care au venit de la reprezentanții altor partide din Parlamentul Europei. Din această perspectivă eu cred că trebuie să învățăm și să găsim o cale, să păstrăm un echilibru între cele două nivele de apartenență ale fiecăruia dintre noi, ca parlamentari români, pe de o parte, și ca membri ai unei familii politice, pe de altă parte. Aș vrea, de asemenea, să ridic în fața dumneavoastră și prin acest mod în fața autorităților române câteva probleme care se cer rezolvate, pentru ca prezența noastră în Parlamentul European să nu fie pur formală, iar statul român, populația țării să beneficieze cu adevărat de prezența noastră acolo. Noi am salutat faptul că președintele țării, ministrul integrării europene și ministrul de externe s-au întâlnit cu noi înaintea plecării, urându-ne succes în această nouă activitate, dar eu cred că este de datoria statului român, a Guvernului și a tuturor ministerelor, să treacă dincolo de aceste gesturi formale, să ne ofere date, informații și analize care să reflecte interesele României pe termen lung și să facă, așa cum am spus, cât mai eficientă activitatea noastră. Noi suntem deja tratați ca membri cu drepturi depline ai Parlamentului European, putem lua cuvântul în comisiile de specialitate, putem elabora materiale și putem pleda cauza țării noastre, și sunt multe teme care privesc interesele pe termen lung ale României. Deci, cred că se impune ca de acum înainte să fim mai pragmatici și este de datoria Guvernului să instituie un mecanism periodic de consultare, în funcție de comisiile în care noi, parlamentarii români, activăm și, în funcție, bineînțeles, de prioritățile țării. Lansez în acest sens o solicitare către premierul Tăriceanu, care, de altfel, nici n-a avut curiozitatea să se întâlnească cu noi, așa cum a procedat președintele țării, ministrul de externe și ministrul integrării europene, chiar dacă aceste întâlniri au fost pur formale, lansez, deci, această solicitare către premierul Tăriceanu de a organiza și structura un departament de lucru cu euro-observatori. Eu aș face, în același timp, un apel către șeful statului, mai ales că la întâlnirea pe care am avut-o la Palatul Cotroceni înainte de a pleca, a subliniat în toate declarațiile sale că înțelege importanța prezenței noastre în Parlamentul Europei și cred că, și la acest nivel trebuie depășită faza pur formală. Președintele României trebuie să traducă în practică ceea ce, de fapt, a spus la întâlnirea de la Palatul Cotroceni, pentru că există nenumărate exemple. Nu vreau să lungesc cuvântul meu, dar este, într-adevăr, nevoie ca acest mecanism de consultare să se instituie și aș da doar un simplu exemplu: faptul că acum se discută bugetul european pentru perioada 2007-2013, precum și sursele de finanțare. Altfel, nici unul dintre noi, ca persoane individuale, mai ales, noi, ca politicieni aflați în opoziție, nu avem cum să știm în mod profesionist care sunt resursele noastre, cât își poate permite România să contribuie la formarea bugetului comunitar și, așa cum am spus mai înainte, aici este vorba de interesele țării. Se adoptă decizii în această perioadă, care vor afecta România pe termen lung și puterea are datoria, dacă nu chiar obligația, să coopereze în aceste probleme naționale de interes major. De asemenea, aș vrea să fac un apel către toți ceilalți 34 de colegi români din Parlamentul Europei, să încercăm să importăm în Parlamentul României, în viața politică românească, în general, modul responsabil și serios în care se abordează problemele acolo. Eu cred că a venit vremea să trecem la un alt discurs politic și la alte teme de dezbatere, să profesionalizăm viața politică românească, elaborând poziții care să reprezinte interesele României și să contribuie la depășirea greutăților cu care se confruntă cetățenii români, beneficiarii direcți ai integrării în Uniunea Europeană. În orice caz, ca ultimă idee, aș vrea să spun că este ridicol să acuzi formațiunea politică care a făcut cel mai mult pentru integrarea europeană, care a demarat și a încheiat cu succes negocierile de aderare, recuperând exemplar marile rămâneri în urmă din perioada 1996-2000. Este ridicol, deci, ca PSD să fie acuzat de sabotarea integrării. Dar, așa cum am mai spus și mai înainte, orice abatere de la democrație și de la principiile statului de drept sunt sesizate și contabilizate și, din păcate, ne costă pe noi, toți, ca țară și ca populație. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, doamnei senator Corina Crețu pentru declarația politică.

 
Liviu Doru Bindea - Asimilareea culturii românești din Transilvania, un real deziderat al unor lideri UDMR.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, îl invit la microfon pe domnul senator Liviu-Doru Bindea.

 

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Am ascultat cu mult interes declarațiile colegilor, care se refereau la activitatea și la dezideratele de la Bruxelles, iar eu vin să propun plenului Senatului o declarație politică referitoare la o situație foarte complicată și foarte gravă, care se petrece în Transilvania, declarație politică ce poartă titlul de "Asimilarea culturii românești din Transilvania, un real deziderat al unor lideri UDMR".

Întemeiată la începutul secolului al XIX-lea, binecunoscuta colonie de pictură din Baia Mare sau "Școala băimăreană de pictură" constituie o ilustrare a fenomenului plastic local, cu trăsături viguroase, conturate pe etape istorice, cu diferențe specifice, cu momente de afirmare plenară a unei pleiade de artiști valoroși, care se înscriu meritoriu în galeria de valori artistice românești și a căror activitate se perpetuează cu aceleași performanțe până în prezent. Inițiativa a aparținut unor pictori, tineri creatori, de diverse naționalități, uniți prin idealuri comune și care la scurt timp după înființare au făcut ca Baia Mare să devină un alt Barbizon unde soseau și încă mai sosesc pictori din toate colțurile lumii pentru a studia pictura în aer liber și a imortaliza frumusețea orașului și a minunatelor împrejurimi. Rodul muncii acestor elevi se află, astăzi, în diferite colecții particulare din țară și străinătate, dar multe dintre ele se află expuse la Muzeul de Artă din Baia Mare. Din acest muzeu, în sâmbăta din data de 1 octombrie 2005, 38 de lucrări, toate purtând pecetea școlii băimărene de pictură, alături de alte lucrări de la Galeria de Artă din Budapesta au fost expuse la Szentendre, lângă Budapesta. Actul cultural care se întâmpla în acel loc, se dorea ca un preambul al ședinței comune de Guvern româno-maghiare, ce se va desfășura la București peste puțină vreme. Manifestarea de lângă Budapesta a avut loc sub înaltul patronaj al Guvernului României, din partea căruia au participat doar vicepremierul Marko Bela și proaspăta și nevinovata ambasadoare a României la Budapesta, doamna Ireny Comaroschi. Din păcate, însă, de la un capăt la altul, întreaga desfășurare a acțiunii a avut un profund caracter iredentist, cu demers găunos și josnic, rostit de la un capăt la altul, în limba maghiară, care ne-a demonstrat încă o dată că sunt foarte mici speranțe ca unii lideri ai UDMR-ului să-și tempereze impulsurile antiromânești. Cum poate fi catalogată o asemenea manifestare, în care școala baimăreană de pictură este numită Școala de la Nagybanya, iar toate picturile care se refereau la locuri din Maramureș aveau titlurile schimbate, în așa fel să pară executate oriunde, mai ales, în Ungaria, dar în nici un caz în România. Totul a fost construit pentru a crea senzația că școala băimăreană de pictură este, de fapt, un produs al așa-zisei multiseculare culturi maghiare, iar în prefața catalogului un cireac de la Cluj, de-al lui Laszlo Tokes, pe nume Jenö Murádin, deplângea soarta tablourilor aflate în Baia Mare în beciuri întunecoase, spunea el, dar deplângea și divizarea Transilvaniei din 1940. Tristă prefață a unei lucrări menită să reprezinte o expoziție de artă și un preambul al unei ședințe, care se dorește de prietenie româno-ungară. Și, parcă menit să sublinieze eșecul cultural total produs de către Guvernul nostru, pe banii noștri, pe fiecare măsuță a cafenelelor din Szentendre se vindeau casete cu muzica din Trianon, în care se evoca, bineînțeles, regretul pentru nedreptatea făcută Ungariei. Surprize nu a avut, însă, numai românii ajunși din întâmplare și din curiozitate acolo, pentru că, evident, la acest eveniment nu a fost invitat nimeni, dar a avut asemenea surprize și domnul Marko Belo, când i-a fost solicitat un interviu în limba română, a tresărit speriat, neputându-și închipui că mai sunt și români care să vadă ce se întâmplă acolo și a dat câteva răspunsuri evazive, plecând vizibil precipitat. Este bine de precizat în acest context că acei români care au participat, au fost patru ziariști băimăreni, care au devenit curioși să vadă ce se poate întâmpla acolo. Ei sunt Marian Ilea, Bogdan Eduard, Nelu Botiș și Gheorghe Dinu, care în presa și televiziunea locală au reflectat cu indignare pentru cititorul și telespectatorul maramureșan cele întâmplate la Szentendre, titlurile articolelor lor fiind semnificative și care ar trebui să ne dea la toți de gândit. Ele sunt denaturarea istoriei prin metode specifice, "Costum de ministru cu miros de gulaș" și "Despre cum a fost furată o identitate culturală" - "Gheara Ungariei iredentiste - în tezaurul băimărean". Repet, acestea sunt titluri care au apărut în presa locală, pentru că, personal nu am fost acolo, deci, toate informațiile sunt din mass-media locală. Un ultim articol menționat într-o revistă locală face un rechizitoriu amplu al evenimentului, arătând că negocierile au început în martie 2005, când la Baia Mare au venit reprezentanții unei fundații maghiare, explicând conducerii muzeului că și-au propus să realizeze o expoziție dedicată școlii de pictură din Baia Mare, dar, adevărul, după cum s-a demonstrat, a fost că planul final, bine pus la punct, până la detaliu, urmărea realizarea unui jaf cultural fără precedent. Spun bine pus la punct, pentru că la început, la stadiul de discuții, reprezentanții fundației maghiare au prezentat conducerii muzeului ca totul fiind discutat și aprobat la nivel de Guvern al României pentru finanțare, cu sprijinul domnului Călin Fabian, în prezent consilier diplomatic al premierului Călin Popescu Tăriceanu. Dar abia în septembrie, partea maghiară și-a exprimat în scris, oficial, concepțiile care vor sta la baza expoziției, concepții stupefiante pentru românii care cunosc fenomenul școlii de pictură băimărene și anume acela că activitatea acestei școli de pictură se încheie la sfârșitul anului 1940, motivându-se această afirmație prin faptul că datorită cenzurii socialiste se naște o astfel de artă, iar tablourile ce vor fi selectate, vor fi ale pictorilor de origine maghiară și doar a câtorva pictori români, care, însă, și-au desăvârșit studiile universitare de artă la Budapesta.

Conducerea Muzeului de Artă Baia Mare nu a fost de acord cu aceste concepții și a insistat cu un memoriu amplu la Ministerul Culturii, de unde a aflat că la nivelul ministerului nu se știa absolut nimic și numai un anume domn Nițulescu, secretar de stat, și-a amintit că totul a fost la nivelul unei singure întrebări, ca fapt divers, respectiv, dacă ar avea ceva împotrivă, ca niște tablouri de la Baia Mare să fie expuse la Szentendre. La intervenția domnului vicepremier Marko Bela, românii pierd negocierile și expoziția are loc în condițiile și termenii doriți de partea maghiară, dramatic fiind că organizatorii expoziției au obținut recunoașterea din partea oficialităților române a conceptului că școala băimăreană a murit, cândva, prin anii ‘40. La sfârșitul discursului, răsuflând ușurat că nimeni și nimic nu i-a stricat evenimentul, domnul Marko Bela a trecut de la un discurs ambiguu la unul mult mai tranșant, afirmând că nu este întâmplător că acest eveniment are loc la Szentendre și pentru că, acum citez:

"Cei din Szentendre au fost continuatorii școlii de pictură din Baia-Mare și tot ce s-a făcut în Baia-Mare și după aceea în Szentendre stă la baza picturii contemporane ungare".

Pentru toată această mascaradă și pierderea de brand a țării noastre principalul vinovat este, desigur, domnul Marko Bela care a uitat, în primul rând, că este vicepremierul României și nu al Ungariei, care nu a gândit deloc în stil european organizarea evenimentului și care ar trebui să explice de ce s-a implicat în acest proiect și mai ales cum a reușit să facă rost de cele 240 milioane lei pentru această expoziție de la Ministerul Integrării în timp ce pentru evenimente similare Muzeul de Artă din Baia-Mare a primit din partea Guvernului 7 milioane lei.

Ecoul avut în rândul populației române, dar și a celei maghiare, vizavi de acest eveniment, legat și de Legea privind Statutul minorităților naționale pe care le-am prezentat în mai multe emisiuni și conferințe de presă, vă mărturisesc că m-au uimit și pe mine. Nenumărate telefoane în direct de la telespectatori români, dar și maghiari, indignați, unii chiar folosind expresii care nu ne fac cinste nici nouă, nici altor demnitari ai României.

De aceea, mi-aș permite, doamnelor și domnilor senatori, să-i atrag atenția domnului Marko Bela - și nu numai domniei-sale - că dezvoltarea poporului și a culturii române nu au fost rupte nici un moment de procesele istorice largi din Europa, mai ales de cele din Europa centrală și Europa de sud-est și nu au avut loc într-un cadru provincial, izolat de restul lumii, ci în dialog permanent cu evoluția problematicii social-economice a zonei.

În consecință, cultura românească a fost o realitate evidentă care a influențat alte culturi din apropierea spațiului românesc, dar și-a păstrat identitatea cu trăsăturile ei specifice, regulă care este valabilă și în cazul școlii băimărene de pictură.

Orice tendință de a o asimila într-o altă cultură, este un afront la istoria României, care trebuie repudiat prin toate mijloacele pe care le are la îndemână un stat democratic și suveran. Vă mulțumesc. (aplauze la Grupul parlamentar PRM)

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului senator Bindea pentru declarația sa politică.

 
Alexandru Morțun - Economia națională - energetica nucleară.

Invit acum la microfon din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD pe domnul senator Alexandru Morțun.

 

Domnul Alexandru Morțun:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică poate pare mai prozaică. Ea se referă la ceva ce lumea nu prea vrea să ia în calcul, și anume la economia națională.

În România, energetica nucleară este un element de dezvoltare durabilă, așa cum este în multe țări din Europa și din lume. Avem condiții specifice care justifică o creștere a ponderii energetice nucleare în procesul de dezvoltare a economiei și societății românești.

Din decembrie 1996, când prima unitate de la Cernavodă a fost pusă în exploatare comercială, toate eforturile investiționale au fost îndreptate asupra unității II la care, în prezent, stadiul de realizare este de 80%, ea fiind planificată a intra în funcțiune în primul trimestru al anului 2007.

Cu toate că în strategia energetică actuală, elaborată la nivel guvernamental, se prevede ca prioritate națională realizarea și punerea în funcțiune a unității III de la Cernavodă în 2011, studiul de fezabilitate aferent acestei investiții nu a fost încă definitivat.

Luând act de acest lucru, vârful energeticienilor nucleari din România, factori guvernamentali și șefi de regii, s-au întrunit la Drobeta Turnu-Severin pentru a găsi soluții. De comun acord ei au scos în evidență necesitatea asigurării continuității activității nucleare în România. S-a constatat că actuala situație de incertitudine privind realizarea unității III de la Cernavodă, de definire a beneficiarului, a termenului de realizare a modului de finanțare și de garantare a acestei investiții majore pentru sistemul electroenergetic internațional provoacă o justificată îngrijorare în infrastructurile industriale nucleare din România, legate de perspectivele de dezvoltare ale domeniului.

Un astfel de exemplu, cel mai dureros, este cel al Regiei Nucleare Drobeta Turnu-Severin, referitor la asigurarea producției de apă grea. În situația realizării unității III de la Cernavodă, doar pentru realizarea primei încărcături a acesteia de 500 t, lui ROMAG PROD, sucursala ARAN-ului, îi trebuie între 3 și 4 ani de funcționare în plină capacitate a actualelor și totalității liniilor de fabricație.

Dacă însă fabrica de apă grea nu va continua să producă cele 500 t pentru reactorul III de la Cernavodă, există riscul ca aceasta să fie oprită temporar. La rândul ei, în lipsa consumatorului principal de abur tehnologic pentru producția de apă grea, și centrala electrică de termoficare a ARAN-ului, sucursala ROMAG TERMO, își va reduce la minim activitatea. În continuare, mergând în amontele economic, livrările de cărbune pentru centrală vor fi aproape sistate și aceasta nu va fi totul.

Pe acest lanț, șocul economico-social va fi deosebit de mare. Asigurarea continuității operării lui ROMAG PROD este, deci, absolut necesară. Este esențială și datorită faptului că punerea în funcțiune după o oprire de durată a instalațiilor constituie un proces îndelungat de aproape 6 luni, cu regimuri tranzitorii care induc riscuri crescute în exploatare.

Situații cu consecințe asemănătoare se pot regăsi și în celelalte tipuri de activități din sector, ca fabricarea materialelor nucleare, inclusiv a combustibililor nucleari, a echipamentelor grele, a construcțiilor-montaj, precum și în domeniul proiectării, dezvoltării și transferului de cunoștințe în domeniul nuclear.

Conștienți fiind că trebuie să existe atât voință, cât și sprijinul politic al actualului guvern de a continua programul nuclear românesc, credem că se impune, în regim de maximă urgență, elaborarea și aprobarea unui act normativ privind producția de apă grea în perioada 2006-2009, care să permită preluarea celor 500 t sus-amintite de apă grea necesare reactorului III de la Cernavodă, la Agenția Națională a Rezervelor Statului, prin compensarea cu obligații datorate de Regia Autonomă de Activități Nucleare și de către furnizorii regiei către bugetul de stat.

Menționăm că pentru finanțarea producției de apă grea în perioada 2001-2006 conform Ordonanței de urgență nr.45/2001 și a Legii nr.320/2004 se utilizează deja sistemul de finanțare prezentat mai sus, care a contribuit la diminuarea arieratelor în economie.

Procedând în acest fel, activitatea de producție a apei grele a ROMAG PROD - Turnu-Severin va continua fără întreruperi, fără costuri sociale pentru România, în general, și județul Mehedinți, în special, reactorul III de la Cernavodă va avea la timp combustibilul necesar, iar programul energetic nuclear românesc nu se va întrerupe, ceea ce este cel mai important. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator Morțun pentru declarația politică.

 
Rodica Mihaela Stănoiu - Dosare de mare corupție și reacția doamnei senator la acuzațiile ce i se aduc.

O invit la microfon pe doamna senator Rodica Stănoiu, din partea Grupului parlamentar PSD. Aveți cuvântul, doamna Stănoiu. Microfonul central.

 

Doamna Rodica Mihaela Stănoiu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin anii '60, de tristă amintire, circula un banc sinistru. Într-un compartiment de tren în care se aflau câțiva deținuți politici, fiecare își depăna tragica istorie.

"Cât ai executat?" "12 ani". "Dar dumneata? 10". "Pentru ce?" "Sabotaj". Printre ei era și un preot mai tăcut. "Cât ai făcut? - e întrebat. "5 ani" - răspunde preotul. "Pentru ce?" "Pentru nimic". A nu, părinte. Pentru nimic luai 8".

Dar cum să dovedești că nu ai făcut nimic? Sau mai exact, cine trebuie "să dovedească nimicul"?

Credeam că o asemenea situație, într-o țară încărcată cu un trecut greu, nu se va mai repeta niciodată. Și totuși...

În plin "progres" al reformei în justiție, se împlinesc astăzi exact două luni de când - printr-o ordonanță a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - am fost pusă sub învinuire, cu o motivare ce va rămâne cu siguranță în istoria dreptului procesual penal, la concurență cu încadrarea juridică a faptei care își va avea același loc în dreptul penal material. Au trecut, așadar, două luni, timp în care la Parchet s-au perindat toți actorii implicați în această farsă mediatică, devenită judiciară. Singurii care nu au fost chemați, nu li s-a stabilit identitatea, nu li s-au adus la cunoștință învinuirile, sunt principalii protagoniști ai cazului: Rodica Stănoiu și Florin Georgescu. Au fost încălcate astfel drepturile fundamentale prevăzute în Constituție și în Codul de procedură penală. Nu am reacționat imediat pentru că am vrut să nu se spună că obstrucționez cursul justiției. Îmi vine greu să cred că în Parchetul General există o asemenea incompetență. În mod evident, decizia a fost luată cu pistolul la tâmplă. Nu este, de altfel, singura de acest gen.

În aceste zile, cu mare tam-tam mediatic, dosarele de la Parchetul General se întorc la DNA. Și nu oricum, ci intitulate pompos - ca să audă domnul Frattini "dosare de mare corupție". Cap de afiș: Puwak și Stănoiu. Iată trofeul pe care Monica Macovei vrea să-l ofere, pe 25 octombrie 2005, raportorului pentru România. Această diversiune grosolană ne aruncă în plină inchiziție.

Mai întâi dosarul Puwak. Acest dosar penal nu există. Există niște dosare care îi privesc pe soțul și pe fiul doamnei Puwak, dar nu pe doamna Puwak, care - la timpul respectiv - și-a asumat rolul de "acarul Păun". Dar răspunderea penală este personală, dacă nu cumva doamna Macovei a schimbat și acest principiu, cum a făcut-o cu privire la cel privind sarcina administrării probelor.

Revenind, astfel, la dosarul așa-ziselor stenograme.

Așa cum se procedează în criminalistică, prima întrebare care se pune este următoarea: cui a folosit această diversiune? Cine a fost principalul beneficiar?

Aruncarea pe piață a acestei povești, cu 5 zile înainte de alegeri, și hipermediatizarea pasajului care îl privea pe Traian Băsescu aveau un scop evident, acela de a-l victimiza pe Băsescu și a anihila orice atac al PSD-ului cu privire la "inculpatul Băsescu" și la dosarul FLOTA.

Dacă am descoperi principalul beneficiar, să ne reamintim cine a sesizat Parchetul fără să aibă nici o dovadă? Nimeni altcineva decât ONG-urile Soros, autointitulate abuziv "Societatea civilă", implicate direct în campania electorală, principala protagonistă fiind aceeași Monica Macovei. Răsplătită pe măsură, Macovei, în prima sa conferință de presă ca ministru al justiției, a arătat că va dinamiza acest dosar. A făcut-o și o face fără rezerve. Egocentrismul, agresivitatea, indiferența afectivă și labilitatea, cele patru trăsături care, dacă se întâlnesc în cadrul aceleiași personalități pot crea o stare periculoasă, o determină pe această persoană să nu aibă nici un fel de scrupule în încălcarea grosolană a legii, în răstălmăcirea unor principii elementare de drept. Devine, astfel, instrumentul de revanșă al președintelui Traian Băsescu, cu atât mai mult cu cât, în cazul meu, este animată și de o ură personală. Revenind la stenograme, cheia întregii povești în ceea ce mă privește, poartă un nume: dosarul FLOTA.

Scandalul PETROMIN Constanța izbucnește în anii 1992-1993, fără însă ca vreun organ de cercetare penală să se fi sesizat. Continuă în 1995-1996, când domnul Băsescu, bine sfătuit de un avocat priceput, renunță la imunitate, se prezintă la Parchet, unde știa cu certitudine că nu există nici o cauză în care să fie cercetat.

În 1997, șeful Departamentului de Control al Guvernului Ciorbea, Valerian Stan, dispune constituirea unei comisii de control în urma căreia au rezultat indicii de săvârșire a unor infracțiuni, formându-se, de această dată, un dosar penal (167/P/1999).

La 30 aprilie 1999, în acest dosar, s-a început urmărirea penală "in rem". Ministrul justiției era Valeriu Stoica.

În dosar s-au efectuat numeroase acte procedurale și procesuale, expertize și contraexpertize. Recent, s-au făcut dezvăluiri în sensul că dosarul a stat mai bine de un an în sertarul unui procuror de curând promovat într-o înaltă funcție. În anul 2002, dosarul a fost declinat la PNA, iar la 5 martie 2003 a fost sesizată - potrivit Legii nr.115/1999 privind răspunderea ministerială - Comisia specială ce funcționează pe lângă Președinția României, solicitându-se declanșarea urmăririi penale față de cei trei foști miniștri ai transporturilor: Băsescu, Novac și Teodoru.

În urma concluziilor ce mi-au fost prezentate de această comisie, am avizat, în baza prerogativelor ce-mi reveneau, la 23 mai 2003 începerea urmăririi penale. În aceeași zi, l-am sunat pe domnul Băsescu și l-am informat. Nu a aflat, așadar, ca în stilul Macovei, de la televizor.

Dosarul și-a urmat cursul și a fost trimis în instanță în 2004, când nu mai eram de mult ministrul justiției.

Așadar, dacă la 23 mai 2003 am dat avizul respectiv, apare complet lipsit de sens ca la 20 octombrie 2003 să mai aduc în discuție această temă și, mai mult, "să cer undă verde". Făcătorul de stenograme a omis un lucru esențial, respectiv să se informeze exact asupra cursului acestui dosar. Înscenare politică a PSD-ului și a Rodicăi Stănoiu? Acest dosar a fost instrumentat sub trei miniștri de justiție, patru procurori generali și un procuror general PNA.

De la chemarea sa la Parchet, domnul Băsescu nu a încetat să îi amenințe pe toți cei care au lucrat la acest dosar că vor ajunge la Penitenciarul Rahova. Cum a pus în practică aceste amenințări?

Iată răspunsul: Valerian Stoica - destituit; Victor Ciorbea - silit să demisioneze; conducerea P.N.A. - decapitată; procurorul Vasile Drăghici, cel care a finalizat rechizitoriul - revocat în august 2005; Oțel Ioan, șeful celei mai performante structuri teritoriale, care a lucrat la dosarul "Flota" - revocat; generalul Bogdan, detașat la acest dosar - trecut în rezervă în 2005; Costea Ovidiu, expert în dosarul "Flota" - pus sub învinuire pentru fals și uz de fals; un alt expert judiciar de la Biroul de Expertize Constanța - cercetat penal; Nicu Gheorghe, comisar șef PNA, pensionat în 2005 - cercetat penal; Gabriela Neagu, purtătoare de cuvânt PNA, proces de calomnie cu domnul Băsescu - demisă și, în sfârșit, Rodica Stănoiu, fost ministru al justiției, pusă sub învinuire, fără nici o dovadă că afirmațiile din așa-zisele stenograme au existat în realitate.

Așadar, în timp ce în dosarele de mare corupție - începute și, în parte, instrumentate sub guvernarea PSD - învinuiții sau inculpații sunt, rând pe rând, eliberați, în timp ce declarații incendiare făcute în cadrul unor anchete sau în mass-media - ce vizează persoane din tot spectrul politic și care se află în imediata apropiere a Președinției sau Guvernului - îi lasă fără reacție și pe Procurorul General, și pe ministrul justiției, singurul dosar de mare corupție produs de Parchetul General este cel care o privește pe Rodica Stănoiu.

Aș dori să fiu bine înțeleasă. Dacă în martie 2003, la fel ca și doamna Puwak, am înțeles să joc rolul acarului Păun, de această dată, situația nu se va mai repeta.

Marii păpușari ai politicii românești, cei care de mulți ani încoace, fac și desfac jocurile, negociază și tranzacționează totul, care sunt transpartinici, transideologie, transtot - nu întâmplător unul dintre aceștia, poate chiar cel mai important, i se adresează doamnei ministru cu"dragă Monica" - cred că vor liniști Europa cu asemenea dosare, beneficiind de complicitatea președintelui și a ministrului justiției, se înșală dacă cred că le va reuși și această manevră, iar ei vor putea, liniștiți, în continuare, să-și vadă de afaceri și treburi murdare.

De astăzi, o echipă de avocați se va ocupa foarte serios de toate dosarele care mi-au fost fabricate. Aș mai preciza faptul că ordine de numire a notarilor, fără concurs, au semnat 6 miniștri - însă doar pentru Stănoiu s-a sesizat Parchetul. De asemenea, există zeci, poate sute de juriști care nu au fost magistrați de scaun și care beneficiază de pensie de magistrat, dar numai cazul Stănoiu este expus ca fiind unul penal.

Încălcarea grosolană a drepturilor prevăzute în Constituție și în Codul de Procedură Penală le voi aduce la cunoștința tuturor forurilor internaționale, începând chiar de mâine. Probabil că voi fi acuzată de sabotaj. Țin să anunț de pe acum că încercarea de a transforma "peștii mari multicolori" în "peștoaice albastre" va fi un eșec. Pentru care se va răspunde.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
Verginia Vedinaș - Ședința comună a guvernelor maghiar și român.

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc doamnei senator Stănoiu pentru declarația politică și o invit la microfon pe doamna senator Verginia Vedinaș, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Vă informez că aveți 3 minute și veți fi, probabil, ultima care veți interveni de la PRM.

Vă rog, doamna Vedinaș.

Microfonul central pentru doamna Vedinaș.

 

Doamna Verginia Vedinaș:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Din ziarul "Adevărul de Cluj", numărul din 17 octombrie 2005, am aflat că în această săptămână urmează să aibă loc la București o ședință comună a Guvernelor maghiar și român. O asemenea informație m-a luat prin surprindere și am simțit nevoia să o aduc în atenția plenului Senatului. Acest lucru, cu atât mai mult cu cât, în Constituția României, nu se regăsește o asemenea instituție.

Regimul constituțional al ședințelor de Guvern este reglementat prin art.87, potrivit căruia la ședințele Guvernului poate participa și președintele României în situația în care se dezbat probleme de interes național privind politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice și la cererea primului-ministru, în celelalte cazuri, președintele prezindând ședințele la care participă.

Nu este reglementată nici în Constituție, nici în Legea organică nr.90/2001 forma de lucru de ședință comună a două guverne aparținând unor țări de sine stătătoare, suverane, cu propria conducere centrală și locală.

Dacă acest lucru s-a hotărât - și se pare că lucrurile stau astfel -, atragem atenția Guvernului că se plasează în totalitate în afara Constituției și ne rezervăm dreptul de a lua atitudine, prin mijloacele pe care Constituția și Regulamentul Senatului ni le pun la dispoziție.

Este adevărat că la ședințele Guvernului României pot participa, în calitate de invitați...

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Numai un moment... Mă scuzați că vă întrerup.

Rog colegul cu camera să ne lase să ne desfășurăm lucrările. Vă mulțumesc foarte mult.

Vă cer scuze, doamna Vedinaș, și vă rog să vă continuați declarația.

 
 

Doamna Verginia Vedinaș:

Este adevărat că la ședințele Guvernului României pot participa, în calitate de invitați, diferite persoane, a căror prezență este justificată de natura problemei supusă dezbaterii, dar este vorba de demnitari și funcționari ai statului român. A forța Constituția, a permite să se vehiculeze ideea unor ședințe comune ale Guvernelor a două state suverane este periculos, chiar dacă nu se întâmplă.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Doamna Vedinaș, vă cer scuze. O să vă rog să încheiați. V-a expirat timpul.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Verginia Vedinaș:

Noi am atras atenția, în nenumărate rânduri, Guvernului României, atunci când a încălcat Constituția, și același lucru îl facem și astăzi.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu, doamna Vedinaș.

 
Șerban Cezar Strătilă - Cum ne vindem sau ne creăm un brand în Uniunea Europeană.

Îl invit la microfon pe domnul senator Șerban Strătilă, din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD.

Microfonul central.

Aveți cuvântul, domnule senator Strătilă.

 

Domnul Șerban-Cezar Strătilă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

La un pas de integrarea europeană, cu toate că imaginea României s-a îmbunătățit, comparativ cu anii trecuți, ne aflăm în fața unei probleme de marketing politic: cum ne vindem, cum ne creăm un brand, ca români, în Uniunea Europeană?

Știu că pentru unii dintre colegi această problemă nu reprezintă o prioritate, dar, dacă ne gândim că un lobby asupra imaginii și comunicării României în exterior ne poate aduce bani, prestigiu și impunere ca stat puternic în Europa Centrală și de Est, cred că acest lucru ar trebui să ne dea de gândit.

În contextul fenomenului globalizării, al competiției internaționale pe diverse sectoare economico-sociale, România are încă probleme în ceea ce privește gestionarea priorităților de integrare europeană și redresare economică.

Pot spune că ducem lipsă de o politică de relații publice și marketing la nivel instituțional central și local.

Nu știm cum să ne prezentăm oportunitățile în exterior, să ne facem cunoscuți și să ne vindem avantajele pe care le avem sub aspect economic, cultural, geografic și turistic.

Suntem dominați încă de o mentalitate limitată, rudimentară și birocratizată excesiv, cu toate aspectele pe care le înfățișăm europenilor când vrem ceva.

Dovadă este faptul că fostele guvernări s-au suprapus peste eșalonul 2 și 3 din aparatul administrativ comunist și au aplicat un model tipic românesc de imagine, pe care mulți dintre străinii care au legături cu România îl definesc într-un cuvânt: șpagă.

Din păcate, stimați colegi, chiar dacă europenii ne vor accepta în Uniunea Europeană, ei ne vor identifica cu imaginea corupției, creată de mentalitatea și indiferența celor care ne-au condus până acum.

Pornind de la acest punct nevralgic instituțional, în rândul opiniei publice internaționale suntem priviți prin prisma a două elemente: infracționalitatea și cerșetoria cetățenilor noștri.

Nu cred că trebuie să vă dau exemple pe care le cunoașteți deja foarte bine. Încerc să vă atrag atenția asupra acestei forme de brand care ni s-a impus nouă, citând dintr-un cotidian francez, care scria luna trecută un articol în care evidenția că: "Deși România, prin noul Guvern, depune eforturi de reformare a situației economico-politice, rămâne o țară generatoare de emigrație ilegală, de criminalitate și prostituție".

Pornind de la citatul de mai sus, revenim la întrebarea de la începutul declarației politice: cum ne vindem sau cum ne creăm un brand în Uniunea Europeană?

În acest sens, eu propun două etape, pe care noi, politicienii, trebuie să fim primii care le aplicăm.

Prima presupune să înlăturăm percepțiile negative despre noi. Ținând cont de defectele pe care le cunoaștem deja și înlăturându-le, construim brandul "România" și impunem o nouă percepție, care să ne pună pe hartă într-un fel anume.

În acest sens, ar trebui să facem lumii o propunere consistentă, și nu doar un produs sau o gamă de produse. Avem nevoie de ceva ușor de trecut peste graniță, capabil să producă un clic în mințile oamenilor, chiar dacă nu vorbesc și nu gândesc ca noi.

A doua etapă este continuarea celei de mai sus și constă în realizarea pașilor necesari construirii brand-ului "România".

Pentru a nu abuza de timp, vă supun atenției schema pașilor de urmat:

  • cooperare și implicarea structurilor oficiale, a mediilor de afaceri, educație, a mass-media și a artelor;
  • descoperirea concepțiilor și mentalităților interne și externe despre noi, prin metode cantitative și calitative;
  • consultări cu liderii de opinie din interiorul societății românești, neignorând formatorii de opinie locali și regionali;
  • realizarea strategiei, conturarea clară și consecventă a modelului brand-ului.

Stimați colegi,

Sper ca declarația mea să fie un punct de plecare pentru viitoarele propuneri legislative pe care le veți face și împreună să impunem un nou look românesc, necesar politicii externe și respectării societății românești la adevărata sa valoare europeană.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
Petre Daea - Posibilitatea realizării unui program național de prevenire și combatere a gripei aviare.

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului senator Strătilă pentru intervenția dânsului și îl invit la microfon pe domnul senator Petre Daea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Aveți cuvântul. Microfonul central, vă rog.

 

Domnul Petre Daea:

Domnule vicepreședinte al Senatului, președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Este ziua când critica, acuzele nu-și găsesc rostul în declarația mea, chiar dacă tentația politică este mai tot timpul legată de vraja acuzelor.

Acum, în acest moment, consider că vorbele mai puține și acțiunea concretă sunt ce ne trebuie, când țara este lovită de molime, care bat cu insistență la poarta de est a țării.

S-a vorbit, s-a scris, s-a analizat mult și s-au rezervat spații largi emisiunilor pe toate posturile de televiziune, făcându-se trasee, definindu-se termeni, interpretându-se acțiuni, evaluându-se consecințele.

Nimeni nu poate acum să stabilească cât va costa țara un asemenea fenomen nedorit, dar toți, indiferent unde ne aflăm, trebuie să ne evaluăm poziția și să acționăm unitar, pentru ca pierderile să fie cât mai mici cu putință.

De aceea, doresc să sugerez Guvernului României, domnului prim-ministru Tăriceanu, să evalueze posibilitatea realizării imediate a unui program național de prevenire și de combatere a gripei aviare, care să fie discutat și aprobat de Guvern și adus la cunoștința opiniei publice. La acest program să fie antrenați cei mai valoroși specialiști și instituțiile abilitate, fixându-se măsurile tehnice, organizatorice și financiare, stabilindu-se responsabilități și mod de acțiune.

Prin aceasta se creează astfel posibilitatea cunoașterii și acțiunii unitare. Crește responsabilitatea în domeniu și dă garanția reușitei.

Noi considerăm că interpretarea unitară și acțiunea comună sunt șansa izbândei.

Să ne dorim cu toții succese în acest demers, într-un moment dificil pentru țară.

Vă mulțumesc.

 
Mircea Mereuță - Concluziile sondajului România urbană realizat de Fundația pentru o Societate Deschisă.

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului senator Petre Daea pentru declarația politică și invit la microfon pe domnul senator Mircea Mereuță, din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD.

Domnul senator Mircea Mereuță, aveți cuvântul.

Microfonul central, vă rog.

 

Domnul Mircea Mereuță:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În ultimele două luni, au apărut o serie de sondaje de opinie politice și social-economice ale căror rezultate au atras atenția societății civile, mass-media și, în egală măsură, politicienilor.

Chiar un coleg senator a prezentat săptămâna trecută rezultatul unui euro barometru, foarte îngrijorător din punct de vedere al percepției instituțiilor statului de către cetățenii români.

Săptămâna trecută mi-a atras atenția un sondaj realizat de Fundația pentru o Societate Deschisă în care este prezentată o realitate crudă, o radiografie a societății românești urbane pe care noi, politicienii, ne-o amintim din patru în patru ani, în anii electorali sau în scop de manipulare populistă.

Din acel raport privind viața românilor din orașele țării ne putem da seama de efectele a 15 ani de pluralism politic prost înțeles și de gestionarea defectuoasă a economiei țării de către cei care au guvernat-o.

Stimați colegi, nu vă voi plictisi cu o declarația politică siropoasă și demagogică, ci voi încerca să supun atenției domniilor-voastre și opiniei publice prin intermediul mass-media, prezentă aici, câteva rezultate ale sondajului "România urbană" realizat de către Fundația pentru o Societate Deschisă.

Din această cercetare sociologică ne-au atras atenția câteva detalii de care noi, oamenii politici, trebuie să ținem seama atunci când luăm decizii hotărâtoare asupra întregii națiuni române. Care ar fi aceste decizii?

Cred că le cunoașteți dumneavoastră mai bine și nu e cazul să le dezbat acum.

Conform sondajului desfășurat în mediul urban, mediu considerat mai informat și cu o infrastructură socială ridicată, comparativ cu mediul rural, românii sunt nemulțumiți de direcția politică, economică actuală a țării noastre. 50% dintre orășeni sunt dezamăgiți de politica actuală a instituțiilor decizionale.

Urmând sondajele din anii anterior, am sesizat faptul că fosta guvernare a lăsat sechele adânci în mediul de viață urban și rural, cărora nu li s-au găsit remedii nici acum.

De aici, dezamăgirea multora. Din fericire, persoanele tinere, mai optimiste, precum și cele din orașele mari, inclusiv municipiul București ne mai acordă încă o șansă puterii și opoziției, deopotrivă, de a relansa economic, social și politic această țară. Întrucât 40% dintre respondenți consideră că lucrurile din țara noastră merg într-o direcție bună, cred că ar fi cazul să ne străduim să nu-i dezamăgim.

Ca o completare a afirmațiilor de mai sus, virusul dezamăgirii publice pe care-l amintea un coleg săptămâna trecută a cuprins 48% dintre respondenți. Aceștia consideră că nivelul de trai nu a suferit nici o schimbare în bine, este același cu cel de acum un an.

Sărăcia lucie este reprezentantă de 27% dintre cei chestionați, care consideră că trăiesc mai prost și mult mai prost față de anul trecut.

Aceeași optimiști, de care aminteam mai sus, se regăsesc în rândul persoanelor din orașele medii și mari, care cred că vom trăi mai bine peste un an. 26% în orașele mici și medii, respectiv 34% în orașele mari, inclusiv municipiul București.

Pornind de la aceste rezultate și pentru că timpul nu-mi permite o diagnosticare mai adâncă a nivelului de trai din mediul urban, cred că se impune o concluzie clară și concisă care are la bază trei probleme identificate de orășeni:

Procesul legislativ complicat, lipsa unei clase politice eficiente și reformate, dominată încă de un fanariotism amestecat cu mentalitate neocomunistă ne pune în postura pe noi, cei aleși, să dovedim maturitate politică în a găsi soluții, soluții care ar trebui să rezolve probleme pe care populația României le consideră prioritare.

Cea urbană, chestionată, fiind un port drapel pentru cea rurală. Sărăcie, nivel de trai pentru 23% din respondenți, lipsa locurilor de muncă pentru 12% dintre respondenți și integrarea în Uniunea Europeană pentru 10% dintre respondenți.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului senator Mereuță pentru declarația politică.

 
Ioan Chelaru - Conflictul din învățământul nemțean sau metastaza școlii românești.

Invit la microfon pe domnul senator Ioan Chelaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Microfonul central, vă rog.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Ioan Chelaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mi-am intitulat declarația politică de astăzi - "Conflictul din învățământul nemțean sau metastaza școlii românești".

Modelul de atitudine Băsescu este prolific. În teritoriu, apar așa, de niciunde, tot felul de băsești mai mititei, exultați de extensia modelului - insurecționari, belicoși, non-conformiști, puși pe fapte mari, atașați de vendetă, inchizitori fără trac și fără logică proprie, discreționari, stupid agresivi cu o neclintită siguranță psihică și plini de aplomb politic.

Un astfel de exemplar băsesc este Rodica Drexler, șefa Inspectoratului școlar Neamț.

Atitudinea sa a declanșat haos în întregul sistem de învățământ nemțean.

Eu am adresat o interpelare ministrului educației și cercetării, dar cum răspunsul a fost întârziat, mă simt obligat să revin cu declarația politică, de această dată.

Ceea ce se întâmplă este intolerabil, procesul educațional este în întregime bulversat. În numele investiturii mele și al reprezentativității datorită căreia exprim astăzi un punct de vedere în Parlamentul României, având asentimentul colegilor mei de partid, cer demiterea din funcție a inspectoarei Rodica Drexler.

Stimați colegi,

Voi expune imediat argumentele solicitării mele exprese privind necesitate demiterii nu înainte însă de aminti un aspect esențial pe care trebuie să-l avem în vedere cu toții. Beneficiarii ireali și nevinovați ai actului de învățământ sunt copiii, iar în România ei reprezintă întreg viitorul, dacă avem puterea și luciditatea de a gândi astfel.

Copiii vor culege fructul faptelor noastre de astăzi. In terminis, aceasta nu este decât un loc comun, patetic, dar trebuie să repetăm aceste locuri comune până la obstinație. Ca să nu ne prăbușim în rabat moral față de propria noastră succesiune.

Oare nu-i destul că marea majoritate a copiilor trăiesc experiența degradantă a sărăciei și părinții lor fac eforturi inumane să-i poarte în școli? Nu-i destul că lumea a devenit un loc nesigur și neprimitor pentru cei defavorizați? Nu ajunge criza învățământului în sine care privează pe copii de savoarea culturii clasice, că se mizează mai mult pe asimilarea informației și nu pe formarea persoanei? Nu sunt suficiente metodologiile arbitrare de evaluare la finele școlii? Are nevoie școala românească de conflict politic? Puteți permite, stimați colegi de la putere, vendetă politică în acest sector vital? Putem fi atât de nesocotiți și orbi încât să condamnăm la ignoranță o generație deja condamnată la sărăcie? Să nu uităm că fără cunoaștere și cultură ne vom pierde identitatea în Uniunea Europeană. Trâmbițăm fără scrupul inteligența românească și permitem totuși ca locul unde ea se cultivă să devină teatru politic. E trist.

Eu cred că oricine, indiferent de culoarea politică, dacă nu și-a pierdut rațiunea, va consimți la atitudine împotriva abuzului politic în școală.

Copiii sunt sufletul nostru și sufletul este singura realitate pe care nu avem voie să o pierdem, fără riscul de a deveni inumani.

Copiii, în final, vor avea de suferit din cauza lipsei de măsură care, iată, la Neamț, cel puțin, a degenerat în conflict deschis între profesori și inspectorat, cu extensie până la conflict între sindicat și minister.

Greva profesorilor este iminentă. Totul a început cu maniera discreționară a actualei șefe de inspectorat care a procedat la manevre de descalificare a directorilor, cu scopul nedisimulat de înlocuire a acestora cu persoane obediente Alianței D.A.

Această doamnă nu are capacitatea de a reacționa diferențiat, în funcție de împrejurări și imperative. Ea purcede la destituiri, regizează circul calificativelor acordate directorilor de școli, licee și colegii. Declară necompetente persoane de competență notorie și recunoaștere validată de timp, epurează politic, face ordine cum vrea ea, are sistemul ei de informatori în școli, strategia ei, ea judecă totul fără audierea părții.

Ea condamnă cu scopul evident de a primi capital politic și de a fi numită în post, căci este inspector interimar, și-a creat un mobil din așa-zisa depolitizare a învățământului, așa cum ea însăși a declarat în presa scrisă. Dar depolitizarea îi privește numai pe membrii și simpatizanții PSD. Cine are convingeri liberale poate sta liniștit în căldurica postului, fără stres și fără grijă.

Liderul nemțean PNL Gheorghe Ștefan declara: "Comuniștii de psd-iști și presa care manipulează opinia publică sunt vinovați de situația din învățământul nemțean".

Aparența de legitimitate este dată de criteriul de competență, zice-se.

Dar, dacă e așa, atunci de ce răspunde presei în doi peri, de ce ascunde opiniei publice detaliile deciziilor, de ce nu comunică celor în cauză argumentele judecății.

De departe, se face simțit delirul vendetei, căci, iată, numai cu titlu, de exemplu, o situație. Un director de colegiu a fost clasificat anul trecut primul în județ pentru activitatea managerială. A primit distincția "Gheorghe Lazăr" și gradație de merit. A elaborat și implementat în școală proiecte cu finanțare externă în valoare totală de 700.000 euro. Are master în politici publice, consiliere și orientare profesională, master în managementul educațional, în prezent, doctorand în marketing educațional.

O personalitate cu un CV impresionant primește acum calificativ "insuficient" pentru a nu mai fi în continuare director. Cazul mi s-a părut flagrant, strigător la cer. Și ca aceasta, altele și altele. Mereu mă abordează profesori contestatari și profesori solidari cu cei în cauză și care semnalează abuzul și arbitrarul decizional la nivel de inspectorat. Dar doamna inspector răspunde cu o seninătate acră: "S-a creat un prost obicei ca toți să aibă calificativul foarte bine". Așa este. Prea era roză starea de lucruri. Dar este oare suficient ca să descalifici competențe? Să fie descalificați incompetenții, nu oamenii meritorii.

Doamna inspector nu ascultă nici măcar sfatul șefului statului, s-ar părea, singurul ei model uman care a cerut public să nu se facă discriminări pe criterii politice la nici un nivel. Sau sfatul l-a dat doar de ochii presei și opiniei publice cu scopul îndelung exersat de atragere a simpatiei publice.

Pe toți ne-a taxat viața cândva. Toți am luat note proaste vreodată și nu-i o catastrofă. Dar dacă un calificativ poate desființa cariera unui dascăl, putem pretinde ca acest calificat să fie corect. Și asta nu e tot.

Asupra profesorilor apasă un alt factor de stres. În afară de nesiguranța postului, nedefinirea orarelor până la această dată, modalitatea arbitrară de desemnare a oamenilor pe catedre și număr de ore, debusolarea copiilor se întrevede și pericolul de a nu exista...

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnul senator, v-ați epuizat timpul, o să vă rog să concluzionați...

 
 

Domnul Ioan Chelaru:

În 30 secunde termin, domnule președinte.

...bani pentru salarii în luna decembrie.

Numai în municipiul Roman, pentru ultimul trimestru, există un deficit financiar de sector, peste 21 miliarde lei.

Domnilor colegi,

Pentru ca răul din școli să nu fie deplin, este obligatoriu să înceteze vendeta politică, asta ca prim pas.

De vreme ce legea nu cere imperativ dascălilor să nu activeze politic, aceștia trebuie lăsați să-și manifeste convingerile în mod public și fără risc.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumim domnului senator Ioan Chelaru pentru declarația politică.

 
Adrian Mihai Cioroianu - Imaginea României și mesajul celor care reprezintă România la Bruxelles.

Cu aceasta timpul afectat declarațiilor politice ale Grupului Partidului Social Democrat a fost epuizat.

Îl invit la microfon pe domnul senator Adrian Cioroianu, din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD.

Microfonul central, vă rog.

 

Domnul Adrian Mihai Cioroianu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nici nu aveți idee ce plăcere îmi face să mă adresez din nou domniilor-voastre, mai ales că ea este împărtășită. Regret că nu este și domnul Văcăroiu, dar, probabil, va trebui să ne obișnuim cu această lipsă. Eu, oricum, am un dialog epistolar cu domnul Văcăroiu pe care vă invit să-l citiți în revista "Dilema".

Stimați colegi...

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnul senator, o să vă rog, nu se admite, în Senat, publicitate. Nici măcar mascată.

 
 

Domnul Adrian Mihai Cioroianu:

Venisem să fac publicitate la un nume care vă este cu mult mai cunoscut decât revista pe care tocmai o menționasem.

Pe 17 octombrie 1931, în fața unui tribunal federal din Chicago, găsit culpabil la cinci din cele douăzecișitrei de capete de acuzare, era condamnat Al Capone, personaj, nu, domnule președinte, pe care îl cunoaștem cu toții.

Nu intru în detalii decât pentru a spune că el, din cei 11 ani la care a fost condamnat, în cele din urmă, a fost eliberat peste 8, în 1939, dar ce e mai important este că singura câștigătoare a acestui eveniment, crimele și hoțiile nu au încetat, cum bine știți, dar singura câștigătoare a acestui eveniment, a fost imaginea justiției americane.

Despre imagine o să vorbesc în cele două minute care bănuiesc că mi-au mai rămas.

Nu-mi pregătisem această intervenție, dar am fost, într-un fel, inspirat de prezența aici a altor colegi observatori.

Dați-mi voie să vă spun la modul cel mai concret că dincolo de conferința de presă pe care a ținut-o alaltăieri, joi, la Oradea, domnul Viktor Orbán - știți că dânsul a avut o conferință de presă în care a spus că ratificarea de către Parlamentul de la Budapesta a aderării României a fost o greșeală - sigur, o declarație și politică și politicianistă, domnul Viktor Orbán este un fost premier în opoziție și, ca orice fost premier în opoziție, și domnia sa este foarte vorbăreț.

Evident că nu suntem de acord cu ceea ce spunea Viktor Orbán, dar în același timp și în legătură cu ceea ce auzeam astăzi de la colegi, permiteți-mi să vă spun că nu atât opinia domnului Viktor Orbán sau a unor critici de artă maghiari veniți în țară vor conta foarte mult.

Contează foarte mult mesajul pe care noi îl vom da și felul în care cei care reprezintă România la Bruxelles o vor reprezenta. Și aici nu mă refer numai la cei 35 de observatori pe care i-ați trimis sau pe care i-am trimis. Permiteți-mi să vă spun că în fața Parlamentului European din Bruxelles este un corp care se cheamă "Spinelli", dimineață de dimineață, cu un pahar de plastic în față este o femeie trecută de 50 de ani, așezată pe asfalt, are picioarele goale, fuste lungi și crețe, o femeie de etnie rromă. Într-o dimineață domnul coleg senator Nicolae - Vlad Popa care acum este la comisii, la Bruxelles, de curiozitate a salutat-o, i-a spus: bună ziua!

Evident că femeia i-a răspuns. Ne-am convins astfel de ceea ce doar bănuiam.

Evident că nu numai noi bănuim acest lucru. În Bruxelles, pe aleile centrale sunt femei îmbrăcate în straie arabe, la fel, cu un pahar de plastic în față așteptând un euro sau 50 de cenți.

Dragi colegi, permiteți-mi să vă spun că o bună parte dintre ele sunt venite din România. Nu sunt arăboaice, ele se îmbracă în straiele acelea pentru că Poliția belgiană nu e foarte agresivă la adresa celor care poartă straie arăbești pentru a nu stârni, mă rog, pasiuni etnice.

Cele din etnia rromă profită de acest lucru și puteți avea ocazia, plimbându-vă prin centrul orașului să vedeți femei îmbrăcate în straie arabe și vorbind într-o limbă pe care o veți înțelege.

Acum trebuie să închei cu partea mai optimistă.

Nu am nici un fel de îndoială că raportul care va fi prezentat marți, cum bine știți, marți comisarul european pentru extindere Olli Rehn va veni cu raportul privind România, cred că va fi preponderent favorabil. Mâine seară, ministrul Ionuț Jinga, ministrul României la Bruxelles, organizează o reuniune la reședința sa, o reuniune informală la care sunt invitați câțiva parlamentari de la putere, câțiva parlamentari de la opoziție, destul de puțini, nu toți cei 35 vor fi, dar ceea ce contează este că vor fi directori de ziare din Belgia, directori de ONG-uri, directori de asociații care ne interesează. Nu, nu avem mari emoții în privința trecerii Tratatului de Aderare prin Parlamentul Belgian, cum bine știți, dar sigur este o activitate de imagine, că tot vorbim atât de mult.

Închei spunându-vă, stimați colegi, că dincolo de ceea ce poate să ne apropie și ceea ce poate să ne despartă - și am avut exemplu concret acum o săptămână, lunea trecută, pe 10 octombrie, când în Subcomisia pentru drepturile omului a Parlamentului European a fost prezentat un raport privind România - aș spune că șansa a fost că în sală era domnul Pașcu de la PSD, domnul Kelemen de la UDMR și cu mine pentru că am putut da o replică: dincolo de orice gripă aviară, dincolo de orice realizare sau nerealizare a economiei noastre, dincolo de orice glumă pe care noi o vom face în Senat, mai mult sau mai puțin reușită, închei spunându-vă că ceea ce s-a spus în raport referitor la drepturile omului privește statul care nu înscrie copiii rromi la naștere, asta era spusă de o parlamentară europeană din Ungaria. Permiteți-mi să vă aduc aminte că și Ungaria are, în linii mari, aceleași probleme, cu aceeași minoritate.

Dânsa spunea că statul român nu înscrie copiii rromi la naștere, dânsa spunea că se produc mariaje forțate la 13 - 14 ani, dânsa spunea că o serie dintre oamenii pe care i-a întâlnit în țară, spuneau că - și de-aici trăgea concluzia că este o părere unanimă în România - că dacă noi intrăm în Uniunea Europeană, nu Balcanii se vor europeniza, ci Europa se va balcaniza.

Acestea sunt subiecte care conving foarte bine, care pot fi spuse ca o anecdotă, nu poți să spui ca o anecdotă un buget precum cel pe care noi l-am discutat astăzi în grup. Nu poți să faci glume privind bugetul, decât cel mult să spui că nu ești mulțumit de cutare sau cutare sector. Dar astfel de lucruri, mai mult sau mai puțin conectate la realitate, dublate de imaginea pe care v-am oferit-o și care vă este accesibilă în măsura în care veți vizita sediul Parlamentului European de la Bruxelles, oricând, în orice dimineață, poate va fi ceva mai bine îmbrăcată datorită vremii.

Astfel de imagini sunt cele aflate în fața celor pe care poate o parte dintre dumneavoastră vi i-ați imaginat ca stând numai în recepții sau numai în cocktailuri sau numai în plimbări în Alsacia, Lorena și Valonia.

Nu, cei 35, îmi permit să vorbesc și în numele celor din alte partide, au de-a face și cu această realitate, una care ne aparține, dar care ne aparține înainte de Viktor Orbán, László Tökés sau de toți ceilalți.

Mulțumesc mult, domnule președinte. (aplauze)

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă cer scuze, domnule senator, vă rog să concludeți.

 
Sogor Csaba - Precizare în legătură cu Școala de artiști din Baia-Mare.

Invit acum la microfon din partea Grupului parlamentar UDMR pe domnul senator Sógor Csaba.

Microfonul central, aveți cuvântul.

 

Domnul Sógor Csaba:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am împuternicirea domnului viceprim-ministru Markó Béla să vorbesc în numele dânsului și cred că nici nu are nevoie dânsul de aceasta, însă vreau să precizez unele lucruri în privința Școlii de artiști din Baia Mare. În 1896, domnule senator nu sunteți în sală, s-a format Școala de artiști din Baia Mare, 40 de artiști au fost pe vremea aceea acolo și Baia Mare, vrem nu vrem, acesta este un fapt istoric, pe vremea aceea se chema Nagybánya.

Această școală a existat până în 1937. Nu vreau să aduc vorba de circumstanțele apărute în 1935 pe 2 septembrie, care au dus la desființarea acestei școli, a fundației și a averii acestei școli.

Școala a fost continuată de Gherghe Manu, Mikola András și Krizsán János până în 1937, iar după opt ani de pauză, în 1945, a fost reînființat Sindicatul artiștilor din Baia Mare.

Dacă vreți și îmi îngăduiți, vă enumăr și câteva nume, ale artiștilor prezenți atunci în 1896 la înființarea acestei școli: Hollósi Simon, Ferenczy Károly, Iványi Grünwald Béla, Réti István, Thorma János.

Discipolii lui Iványi Grünwald Béla, așa-zișii neoimpresioniștii băimăreni, care au pășit pe urmele lui Henri Matisse au fost: Csók István, Czóbel Béla, Tihanyi Lajos, Perlrott Csaba Vilmos, Koszta József, Glatz Oszkár, Aba Novák Vilmos, Jándi Dávid, Bornemissza Tibor, Czigány Dezső, Dénes Valéria, Galimberti Sándor, Ziffer Sándor.

Restul este istorie. O filă de istorie cum este Szentendre sau Baia Mare sau Szárhegy, adică Lăzarea la noi în județ. Și astăzi există școli sau artiști care afirmă că aparțin Școlii din Baia Mare, chiar dacă sunt români sau maghiari.

Atât am avut de precizat.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului senator Sógor Csaba.

Este ultima declarație politică și vă propun, stimați colegi să revenim la ordinea de zi a noastră.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 19 iunie 2019, 17:43
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro