Plen
Ședința Camerei Deputaților din 25 octombrie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.164/01-11-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 25-10-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 octombrie 2005

  Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,35.

Lucrările au fost conduse de domnul Miron Tudor Mitrea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Eserghep Gelil și Gheorghe Albu, secretari.

   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Bună dimineața, stimați colegi.

Să începem prima parte a ședinței noastre de astăzi.

 
  Eugen Nicolicea - pledoarie pentru completarea bugetului învățământului;

Îl invit la microfon pe domnul deputat PSD, Eugen Nicolicea.

   

Domnul Eugen Nicolicea:

După ce în campania electorală reprezentanții Alianței D.A. le-au promis profesorilor și celor din învățământ că vor trăi bine, iată că odată ajunși la guvernare, nu le mai asigură nici fondurile necesare activității de zi cu zi, în ciuda acestei lozinci pe care au folosit-o în campania electorală. Bugetul fiind insuficient, ministrul Miclea și-a dat demisia ca într-o scenetă de comedie. Iată că de data aceasta și Tăriceanu intră în această scenetă și încearcă să găsească bani pentru învățământ, de parcă bugetul n-ar fi fost făcut de către Guvernul Tăriceanu sau poate că nici n-a fost făcut.

Comparând lista cu creșteri prevăzute în buget, observăm că se dau bani mai mulți la Ministerul de Interne decât la Învățământ. Guvernul Tăriceanu ar trebui să gândească și să afle că dacă sunt mai mulți profesori, atunci, datorită educației, e nevoie de mai puțini polițiști.

De asemenea, ar trebui să gândească cu seriozitate la soluția care se numește demilitarizarea Poliției și trecerea acesteia la comunitățile locale în așa fel încât aceste comunități să-și programeze și, de asemenea, să-și dimensioneze corpul de polițiști în funcție de nevoile pe care le au.

Bineînțeles că așteptăm alegerile viitoare care sperăm să fie alegeri anticipate și sper ca de această dată poporul să nu mai voteze cu Alianța D.A. pentru că și-a dat seama ce înseamnă "Să trăiți bine!"

În ceea ce ne privește, la buget, s-a făcut un clasament cu creșterile care există și tot ceea ce depășește creșterea în procente față de ceea ce există la Camera Deputaților, vom indica Guvernului ca surse pentru învățământ.

Poziția Camerei Deputaților este poziția 34, așa că premierul Tăriceanu va avea de unde să ia și am să-i dau câteva exemple: Consiliul Concurenței, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, Inalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Finanțelor Publice, care și-a permis o creștere nesimțită de 89 de procente față de anul 2004, Ministerul Finanțelor Publice - acțiuni generale, are aceeași creștere de 87,5 procente față de 2004, Avocatul Poporului, Consiliul Superior al Magistraturii, Serviciul Român de Informații, Ministerul Comunicației și Tehnologiei și nu în ultimul rând Cancelaria Primului Ministru care și-a făcut o creștere de 68 de procente.

Până la Camera Deputaților care se află pe poziția 34 mai sunt multe instituții, n-am să le mai dau citire ca să nu mănânc din timpul colegilor care urmează. Cert este că din ce am citit aici, constatați că România devine din ce în ce un stat polițienesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

 
  Dan Mihai Marian - intervenție cu titlul Privatizările PSD-ului au nenorocit și ce mai rămăsese bun din economia vasluiană;

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L.-ului, domnul Dan Mihai Marian.

   

Domnul Dan Mihai Marian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Recent au apărut în presă o mulțime de informații privind dosarele de privatizare ale RAFO Onești și ARO Câmpulung.

După plecarea PSD de la putere și dispariția sinistrului ministru al privatizării, domnul Ovidiu Mușetescu, în paranteză fie spus, fost secretar de partid la Uzinele Titan din București, Curtea de Conturi a identificat o mulțume de nereguli în ceea ce privește cele două privatizări și a sesizat Parchetul și Departamentul național anticorupție.

Schema privatizărilor eșuate în cazul RAFO Onești și ARO Câmpulung merită menționată, deoarece o găsim replicată și în cazul altor privatizări sau tunuri date statului de mai mic răsunet, ce-i drept, sau poate îndeajuns mediatizate de presă.

Fostul secretar de partid comunist, Ovidiu Mușetescu, a privatizat respectivele societăți în lipsa unor programe de restructurare, ceea ce a determinat un interes scăzut din partea investitorilor. Privatizările s-au derulat, de obicei, cu un singur ofertant, sfidând normele concurenței libere. De exemplu, statul a obținut pe RAFO 1,5 milioane dolari, dar a șters datorii de 12o milioane dolari. La ARO Câmpulung, unicul ofertant, necunoscuta Crosslander oferă un preț de 35 de ori mai mic decât cel real, însă statul îi șterge datorii de 38 milioane de dolari și îi permite să vândă activele.

Aceste două exemple de tunuri date statului român sunt deja scheme clasice. Pot fi studiate în manualele care tratează despre condiția postdecembristă patronată de foști activiști comuniști, deveniți experți în privatizare și dezvoltare economică.

Acesta este capitalismul fără capitaliști despre care se vorbește în cărțile de politologie și economia tranziției. Dacă dorim să ne facem inimă rea, n-avem decât să facem un simplu calcul aritmetic și vom vedea cu cât a fost păgubit statul român în toți acești ani de guvernare pesedistă, iar când spun statul român, mă refer la toți contribuabilii care au trebuit să plătească găurile lăsate de PSD și comisioanele luate de unii și de alții.

După cum vă spuneam, schemele acestea de privatizare, tunuri efective date statului, s-au aplicat pe tot cuprinsul țării. Astfel s-au făcut praf și pulbere societăți care, poate o să vă surprindă, chiar erau profitabile pentru economia locală.

Și în județul Vaslui s-au derulat astfel de privatizări profitabile pentru PSD. în anul 2002, SC Avrom SA Bârlad, a doua societate din România după Carbochim Cluj-Napoca, care produce pietre abrazive, a fost privatizată prin vânzarea pachetului majoritar de acțiuni către o societate necunoscută S.C. Metarom Import-Export SRL București (conform contractului de vânzare-cumpărare acțiuni încheiat cu APAPS nr. 26/13.IX.2002 precum și actelor adiționale nr. 1/13.VI.2003 și nr. 2/15.IX.2003).

În loc să se preocupe de rentabilizarea economică a societății și de aducerea ei pe profit, SC Metarom Import-Export SRL gajează activele societății, după care dă în judecată AVAS-ul și SC Avrom S.A. Bârlad, chipurile pentru nerespectarea clauzelor prevăzute în contractul de privatizare.

Mai mult decât atât, SC Metarom Import-Export SRL are tupeul să ceară despăgubiri AVAS-ului de zece miliarde de lei.

Printr-o întrebare parlamentară adresată AVAS am solicitat acestei instituții să ne explice cum a fost posibilă gajarea activelor SC Avrom SA Bârlad imediat după privatizarea cu necunoscuta SC Metarom Import Export SRL București. Este interesant de aflat cine sunt responsabilii AVAS care au perfectat acest contract de privatizare și, de asemenea, de ce nu a dat AVAS-ul în judecată SC Metarom Import-Export SRL.

Societatea comercială Avrom are acum gajate activele și datorii de peste 200 miliarde de lei și toate acestea s-au petrecut în perioada 2002-2004. Fostul director al societății bârlădene nu poate răspunde nimic deoarece este bolnav psihic în momentul de față. SC Avrom a fost făcută praf în timp ce noi importăm pietre abrazive pentru necesarul altor firme românești, deoarece Carbochim Cluj-Napoca nu poate acoperi toată cererea internă.

Pe piața românească era loc și pentru întreprinderea bârlădeană, iar cei 120 de oameni care sunt disponibilizați în momentul de față ar fi putut să aibă de lucru lejer și să primească salarii bune cu care să-și întrețină familiile.

Și astfel ajung bieții oameni dependenți de ajutoarele sociale ale statului, iar PSD-ul se zbate pentru grijile familiilor lor.

În perioada imediat următoare voi identifica toate societățile ruinate de PSD în perioada 2000-2004 în județul Vaslui. Le voi aduce la cunoștința opiniei publice și voi cere pedepsirea tuturor celor care se fac vinovați de aceste țepe date contribuabilului român.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Valeriu Tabără - scrisoare-apel pentru salvarea unităților de cercetare din România;

Domnul Mircea Stănescu - PD. Nu este. Domnul Valentin Ionescu. Nu este. Doamna Ionela Bruchental Pop. Nu este.

Domnul Valeriu Tabără este. Aveți microfonul, domnule Tabără.

   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi este de fapt o scrisoare adresată de către academicianul Cristian Hera, președintele Academiei de științe agricole și silvice, domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

Documentul nu este o simplă scrisoare de atenționare asupra unei probleme oarecare. Este un apel disperat pentru salvarea unităților de cercetare și a cercetării agricole din România.

Subscriu în totalitate la conținutul scrisorii și mă alătur demersului făcut de către academicianul Cristian Hera.

Domnule ministru,

Vă rog să-mi îngăduiți să readuc în atenția dumneavoastră rugămintea de a dispune începerea finanțării planului sectorial de cercetare care poate contribui la rezolvarea unor obiective importante ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Conținutul acestui program a fost convenit cu direcțiile de specialitate din Ministerul Agriculturii și Pădurilor și reflectă în mare măsură necesitățile reale și stringente ale producției agricole din România.

Amânarea sistematică în anii 2003, 2004 și 2005 a finanțării acestor cercetări, pe lângă sistarea abordării și găsirii unor soluții pentru cerințele de performanță și competitivitate ale agriculturii a determinat și continuarea deteriorării drastice a capacității de cercetare a unităților de profil. Cercetători valoroși care nu și-au mai primit salariile au plecat în alte activități, baza materială s-a deteriorat, ajungându-se la situația greu de înțeles într-o țară care face eforturi pentru competitivitate în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, în contextul pregătirii de integrare în Uniunea Europeană.

La situația extrem de grea din rețeaua unităților de cercetare contribuie și lipsa actelor normative, hotărârile de Guvern privind organizarea institutelor și stațiunilor de cercetare, din care cauză se blochează activitatea acestora prin lipsa accesului la credite și anulării datoriilor conform legii nr.232/2005, care au condus la acțiuni ale organelor fiscale de sechestrare a bunurilor.

De altfel, prevederile Legii nr. 232/2005 nu au putut fi puse în practică, cauza fiind blocajul actelor normative care ar fi reglementat situația institutelor și stațiunilor de cercetare.

Stimate domnule ministru,

Considerăm că este imperios necesar și vă rugăm respectuos să dispuneți declanșarea imediată a acțiunii de contractare a planului sectorial pe anul 2005, pentru ca cel puțin în ultimul trimestru să se poată demara revigorarea activității de cercetare prin procurarea unor utilaje și aparaturi de laborator.

Suntem convinși că veți înțelege acest mesaj al comunității științifice agricole românești și că veți face tot posibilul pentru a asigura condițiile necesare ca cercetarea științifică agricolă să aibă o participare substanțială așa cum a avut-o în trecut la progresul economiei românești.

In nume propriu doresc ca această scrisoare prezentată și azi în Camera Deputaților să ajungă pe masa ministrului agriculturii, a primului-ministru și a președintelui României.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ștefan Baban - răspuns la întrebarea Cine sunt VIP-urile autohtone?;

Domnul Ștefan Baban, PRM. Aveți microfonul.

   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cine sunt VIP-urile autohtone ?

Am citit recent în presă că, de ziua ei, o vedetă românească ar fi vrut să se căsătorească la Las Vegas, dar Ambasada Americană în România nu i-a acordat viză. Pentru țara tuturor posibilităților, autoritățile nu au fost înduplecate de prezența vedetei care a insistat să obțină această viză și care, pentru prima dată, a fost refuzată, americanii nesinchisindu-se de aerele și fizicul persoanei.

Această știre m-a pus pe gânduri și am hotărât să analizez ce înseamnă în România să fii vedetă, a fi persoană foarte importantă. Rezultatul analizei mi-a lăsat un gust amar. Pentru români, a fi vedetă, a fi VIP înseamnă, în primul rând, a fi o persoană cu foarte mulți bani, fără a conta cum i-a obținut. O persoană cu limuzină de ultimul răcnet, o persoană care se învârte în cercurile elitiste ale vremii. Nu contează cum au fost obținuți banii, nu contează bunul simț, cultura și civilizația persoanei în cauză, contează că omul care a devenit peste noapte persoană foarte importantă, dispune de foarte multe fonduri și în acest caz își poate permite să cumpere orice, gândind că totul este de vânzare.

Începând de la maneliști, care cert este că nu au multă carte, lucru ce reiese din cuvintele care compun melodiile interpretate, dar care sunt plini de bani și aur și terminând cu fotbaliștii din divizia A, plini de aere, fițe și mașini scumpe, în România valoarea umană și prestigiul personal au devenit noțiuni perimate, legea fiind făcută de puterea banului, indiferent dacă este în euro, dolari sau lei.

Zilnic, mass-media este una care dezvăluie aspecte de senzație ale vieții VIP-urilor din România la momentul actual. Sunt VIP-uri efemere care rezistă o vară sau un an, pentru că valoarea lor "indiscutabilă" este cea care îi triază și care le hotărăște dispariția.

În acest timp tot în această țară sunt destui anonimi, adevărați profesioniști, adevărate VIP-uri care-și urmează drumul în tăcere și profesionalism, iar atunci când apar în fața publicului român sunt rușinați, de parcă ar fi comis cine știe ce fărădelege, când singura lor greșeală este valoarea.

Este jenant că mari valori în diverse domenii de activitate, dar și oameni de afaceri onești și cinstiți sunt considerați ca atare de către străinătate, moment în care ne aducem și noi aminte de ei. Se vorbește cu mândrie o dată sau de cel mult două ori pe an de olimpicii români care cuceresc medalii de aur și argint la olimpiadele internaționale pe materii. Dar zilnic se vorbește despre manelistul cutare, fotbalistul x, de personalitatea politică de moment z etc.

Și la nivelul entităților locale, județe, orașe, sate, sunt VIP-uri, oameni care își schimbă culoarea politică în funcție de interesele personale, care sunt importanți doar pe perioada când afinitățile politice coincid cu guvernarea, care nu au scrupule în încălcarea legislației și obținerea banilor, singurul etalon care ierarhizează interesele și reunește afaceriștii. Aceștia sunt efemeri atât pe scena locală cât și pe scena națională, astfel încât după un an, doi, sunt dați uitării și dispăruți cu totul din conștiința cetățenilor români.

În cei 15 ani de tranziție, nonvaloarea a fost cuvântul de ordine care a guvernat în cea mai mare parte viața economică, socială, politică din România. Oameni care nu au nici o legătură cu ceea ce se întâmplă în țara asta, dar sunt slujbași politici, au fost numiți în posturi cheie în sistemul instituțional din această țară. Rezultatul este dezastruos, iar cetățeanul de rând, dar mai ales tinerii acestei țări sunt din ce în ce mai dezamăgiți de ceea ce se întâmplă. Nu mai miră pe nimeni faptul că adevăratele VIP-uri, oameni care au reușit prin propriile forțe, tineri care reprezintă forța și inteligența acestei națiuni au hotărât să aleagă calea străinătății, întorcându-se în țară doar în concedii, pentru că acolo au găsit cu adevărat o scară a valorii.

Nu este vina vedetei respective că nu a primit viză pentru America, nu este vina Ambasadei Americane că nu a acordat viză, este vina noastră, a românilor, de a considera că adevărata scară a valorii este dată de bani, mașini luxoase și haine de firmă. O scară a valorii este total diferită și în nici un caz compatibilă cu scara valorii din țările Uniunii Europene. Și până nu ne schimbăm modul nostru de gândire și de reevaluare a persoanelor foarte importante, așa-zise VIP-uri, nu cred că avem ce căuta în familia europeană.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Becsek Garda Dezsö Kálman - declarație legată de comemorarea Revoluției maghiare din 1956;

Domnul Becsek Garda Dezideriu, UDMR. Domnule deputat, aveți microfonul.

   

Domnul Becsek Garda Dezsö Kálman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se referă la comemorarea Revoluției maghiare din 1956.

În ziua de 23 octombrie 1956 studențimea maghiară din Budapesta a organizat o demonstrație pașnică în semn de solidaritate cu poporul polonez. La demonstrație însă, pe lângă studenți, a participat marea parte a populației din capitala maghiară, cerând o democrație reală. În fața Parlamentului, peste 200 de mii de oameni au așteptat cuvântarea lui Imre Nagy, alții au dărâmat statuia lui Stalin din piața de unde până atunci aveau loc defilările, iar a treia coloană, în fața Radioului, a solicitat transmiterea în direct a revendicărilor.

După ce oamenii Serviciului Securității statului au deschis focul asupra demonstranților care se pregăteau să ocupe radioul, a izbucnit insurecția armată. Insurgenții, în majoritatea lor tineri budapestani, nu s-au retras la apariția coloanelor de tancuri sovietice de la data de 24 octombrie, ci au intrat în lupte cu ele.

În ziua de 25 octombrie, în fața Parlamentului, s-a deschis focul asupra demonstranților neînarmați, ajungându-se la un adevărat măcel. În mai multe orașe din provincie rafalele de arme au răpus viața a sute de mii de oameni. Sub presiunea evenimentelor, secretarul general de atunci al partidului unic, Ernö Gero, era nevoit să-și dea demisia, succesorul său în această funcție devenind Janos Kadar.

În ziua de 27 octombrie 1956 s-a format un nou Guvern condus de Imre Nagy, din care au făcut parte două personalități ale Partidului Micilor Agrarieni, care și-au reînceput activitatea. Noua conducere a apreciat evenimentele din Ungaria ca o mișcare națională democratică și a acceptat majoritatea revendicărilor revoluționare.

Deși după 28 octombrie trupele sovietice s-au retras din Budapesta, totuși în perioada zilelor 30 octombrie - 1 noiembrie existau mai multe semne care prevesteau o nouă intervenție a Armatei sovietice. Presiunea politică de la Moscova devenea tot mai puternică, așa încât primul-ministru al Ungariei revoluționare era pus în fața unei decizii istorice. Imre Nagy a ales acceptarea revendicărilor populare.

În ziua de 1 noiembrie s-a declarat ieșirea Ungariei din tratatul de la Varșovia și neutralitatea țării. Prin alegerea sa istorică Imre Nagy s-a opus intereselor și dogmelor propriului partid comunist și ale mișcării comuniste internaționale conduse de sovietici.

Ca răspuns, în seara zilei de 1 noiembrie, Kadar Janos s-a deplasat la Ambasada sovietică de unde a plecat la Moscova. Aici, în zilele de 2 și 3 noiembrie s-a format un nou Guvern comunist contrarevoluționar care s-a instalat cu ajutorul Armatei sovietice la data de 4 noiembrie. Rezistența insurgenților care se apărau cu un eroism ieșit din comun a fost zdruncinată în câteva zile. Grevele politice, luptele răzlețe de ariergardă au continuat însă până la începutul anului 1957.

Intelectualii, savanții și studenții din România s-au solidarizat cu revoluționarii din Ungaria. Mai mult chiar, sub influența Revoluției maghiare, profesorii universitari de la centrele universitare din Cluj, Timișoara și București au formulat, pentru prima dată, teza necesității introducerii autonomiei universitare, însă mișcarea de solidarizare a intelectualilor din marile centre urbane din România a fost înăbușită cu o cruzime deosebită.

Astfel, 14 simpatizanți cu Revoluția maghiară au fost executați ca urmare a unor sentințe judecătorești dintre care doi erau de etnie română.

Numărul celor întemnițați depășea cifra de 10 mii, dintre care numai la Tg. Mureș 3 mii de cetățeni au fost trimiși la închisoare.

Pe lângă aceștia numeroși scriitori, savanți, profesori universitari și studenți au fost deportați și obligați la munca silnică. Reprezentanții puterii comuniste, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, s-au folosit de mișcările de solidaritate cu evenimentele revoluționare din Ungaria pentru a restrânge drepturile minorității maghiare din România, dintre care măsura cea mai dură o reprezenta desființarea universității Bolyai din Cluj, fapt ce a dus treptat la îngrădirea și la desființarea învățământului superior în limba maternă pentru comunitatea maghiară.

Acum, după 48 de ani de la desființarea Universității Bolyai, minoritatea maghiară nu a renunțat la universitatea de stat în limba maghiară. Mai mult chiar, această doleanță a comunității maghiare în anul 1997 era acceptată chiar de Partidul Național Liberal sau de Partidul Național Democrat prin semnarea unui protocol. Acest lucru o dovedește chiar Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/1997 care permitea minorității maghiare înființarea universității de stat. Însă, în prezent...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, 5 minute de..., aveți deja 10.

 
   

Domnul Becsek Garda Dezsö Kalman:

Încerc să termin.

Manifestațiile studențești din 17 octombrie 2005 dovedesc clar voința comunității maghiare pentru reînființarea Universității maghiare desființată datorită Revoluției maghiare din 1956.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Grațiela Denisa Iordache - despre integrarea în Uniunea Europeană;

Doamna Grațiela Iordache, Partidul Conservator.

   

Doamna Grațiela Denisa Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Mulțumesc colegului care mi-a persmis să vorbesc înaintea dumnealui.

Tema declarației politice de astăzi este despre integrarea în Uniunea Europeană pe care o văd astăzi doar cu un pas mai aproape. Cred că este ușor de înțeles de ce am ales să vorbesc astăzi despre tema integrării europene.

Cu toții, cu un grad mai mare sau mai mic de emoție, așteptăm acest raport al Comisiei Europene, un raport care să ne spună ce știm cu toții, și anume că suntem într-adevăr mai aproape de Uniunea Europeană, că cele 9 luni de zile au însemnat pe lângă inundații, pe lângă toate vicisitudinile prin care s-a trecut, pe lângă toată lupta politică care a avut loc, a însemnat un efort continuu și un efort susținut în vederea integrării în Uniunea Europeană. Avem toate motivele astăzi să sperăm că acest raport va fi unul dintre cele mai bune pe care România le-a avut pe drumul său către Uniunea Europeană.

Pentru prima oară se pare că România nu mai este ultima pe listă, ci este penultima. Ne-am învățat, prin prisma, să spunem, a ceea ce s-a întâmplat înainte, să considerăm acest lucru un succes. Tocmai de aceea, astăzi, am ales să vorbesc despre această temă și nu numai, ca să ne bucurăm împreună de pașii buni făcuți înainte, dar mai ales pentru a înțelege că această etapă reprezintă doar un pas. Integrarea în Uniunea Europeană este doar puțin mai aproape. Adevăratul efort de-abia acum începe. Adevărata sentință, dacă putem spune așa, o putem găsi numai în aprilie. Până atunci este momentul în care trebuie cu toții, indiferent că suntem putere sau opoziție, să luptăm pentru îndeplinirea acestui scop național care este integrarea în Uniunea Europeană.

Și am ales să vorbesc astăzi despre această temă, integrarea în Uniunea Europeană, tocmai pentru că îmi doresc să vă aduc la cunoștință faptul că acest proces nu înseamnă numai tabele de concordanță, acest proces nu înseamnă numai legi pe care le bifăm sau le votăm mai mult sau mai puțin în cunoștință de cauză în Parlament. Acest proces înseamnă mai mult decât orice un proces de reformare a economiei românești, un proces în care economia românească trebuie să învețe să funcționeze eficient, pe bază de proiecte, să învețe să atragă bani și să-i folosească în mod eficient. De aceea, astăzi, nu-mi rămâne decât să spun că mă bucur pentru acest raport de țară dar, în același timp nu-l consider decât un mic pas pe drumul către integrarea în Uniunea Europeană și aș dori cu toții să ne aducem aminte că atunci când vorbim despre integrare în Uniunea Europeană vorbim despre oameni și că acest proces de integrare în Uniunea Europeană trebuie făcut pentru noi toți cei de la țară, cei de la oraș, politicieni sau simplu cetățean pe stradă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Aledin Amet - declarație intitulată Ziua Națională a Republicii Turcia;

Domnul Amet Aledin.

   

Domnul Aledin Amet:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Ziua Națională a Republicii Turcia".

La data de 29 octombrie, Republica Turcia sărbătorește ziua sa națională. Peste câteva zile se împlinesc 82 de ani de când Turcia a devenit republică, sub conducerea lui Mustafa Kemal, supranumit Ataturk, tatăl turcilor.

Stat cu o istorie bogată, Turcia înseamnă în acest moment o îmbinare reușită între tradiționalism și modernism, între cultivarea respectului pentru un trecut remarcabil și deschiderea către nou, către progres.

În Anatolia, între secolele al X-lea și al XI-lea s-au stabilit populații turcești provenite din Asia Centrală. Alp Arslan, conducător Selgiucid, după victoria în fața armatei bizantine, a stăpânit majoritatea teritoriului Turciei actuale.

În 1453, turcii vor cuceri Constantinopolul, transformând vestitul oraș în capitala Imperiului Otoman. Orașul se numește, de atunci, Istanbul. Mehmet al II-lea, sultanul-cuceritor, a accelerat politica de expansiune teritorială, Imperiul Otoman atingând, în secolul al XVI-lea, în perioada domniei sultanul Soliman al II-lea Magnificul, apogeul.

Începând cu secolul al XVIII-lea a început procesul de destrămare a imperiului. Secolul al XIX-lea a adus eliberarea unor popoare din Balcani de sub dominația otomană, războiul din respectiva zonă (1912-1913) desăvârșind acest lucru.

Primul război mondial și perioada de după semnarea Tratatului de la Sévres (1920) au însemnat ani grei și tulburi pentru Turcia. Aflându-se în fruntea armatei de eliberare, Mustafa Kemal va reuși să pună bazele statului modern turc. La data de 29 octombrie 1923, Turcia este proclamată republică, Mustafa Kemal devenind primul ei președinte.

Astăzi, Republica Turcia are o populație de 65 milioane locuitori și o suprafață de 779.500 km pătrați. Capitala țării este Ankara, Istanbulul fiind principalul centru comercial. Turismul a cunoscut o dezvoltare importantă, industria textilă devenind principala sursă a veniturilor provenite din export.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

 
  Dumitru Bentu - declarație politică intitulată Sistem;

Domnul Mircea Giurgiu? Nu este.

Vă rog, un pic de liniște în sală.

Domnul Dumitru Bentu.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Sistem".

Nu este vorba despre bine-cunoscuta trupă de percuție, ci de una din zicerile memorabile ale președintelui Traian Băsescu - "sistemul ticăloșit". Aceasta, alături de alte asemenea cugetări, devenite mijloace circulante ale gândirii sale au, trebuie să recunoaștem, o evidentă notorietate. Exemplificăm cu "hazliul" "iarna nu-i ca vara" sau mult mai "profundul", "ieșirea din minciună".

Împotriva acestui sistem, identificat de domnia-sa departe de aura puritană a Alianței - a declanșat o adevărată cruciadă în timpul căreia nu va face compromisuri "indiferent care sunt costurile".

Numai că, să vezi și să nu crezi, chiar în ograda proprie sistemul duduie de mama focului.

Două dintre vestalele Curții prezidențiale înnobilate cu onoranta funcție de "consilier"! - își valorificau poziția, construind canale de dren ale banului public către firmele unor soți noroco(co)și.

Chiar să nu fi intuit președintele, cu verificatul său simț de "zoon politicon", ce se întâmplă în spatele ușilor sculptate?

Să nu fi aflat el că firmele domnului Anghelescu, soțul doamnei Stanca, au tras un fum (sau un tun) de 650.000 euro?

Să fi fost domnul Băsescu atât de departe de informația că sistemul "Dalli" - parchează milioane de euro în conturile soțului Dorin Cocoș, la fel ca și covorul asfaltic fermecat pe care plutesc spre aceleași conturi sume cu multe zerouri? Punguța cu mulți bani a domnului Cocoș se dovedește și primitoare și încăpătoare.

Dar analizele pentru căpșunari, care au plătit 317 miliarde pentru a lucra în țara lui don Quijote, să nu-i fi declanșat nici o similitudine cu rezultatul luptei în care victorioase au ieșit morile de vânt?

Să nu dorească președintele ca "sistemul convertit" să-i elucideze situația locativă din Ștefan Mihăileanu - nr.2, peste care s-a lăsat o ceață mai deasă decât în capitala de la mijlocul axei?

Chiar dacă tribologia sistemului a suferit un moment de gripare prin retragerea celor două doamne, el va continua să funcționeze, sperăm să nu fie reiterată scuza - explicație a unui predecesor al său care a fost învins de un anumit sistem.

Altfel din istorie ajungi în istorii.

P.S. Între timp, președintele a efectuat o vizită în Coreea de Sud unde a primit primul său titlu de doctor H.C. în științe politice al Universității "Hancuk" din Seul. După decernare, studenții i-au cântat proaspătului doctor câteva șlagăre dragi inimii sale, între care - "Prețul iubirii" și "Vara asta fac ce-mi trece prin cap". Ceea ce a și făcut.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

 
  Mircea Ciopraga - Radiografia gestionării și administrării de către P.S.D. a activității Agenției Domeniilor Statului;

Domnul Mircea Ciopraga de la PNL.

   

Domnul Mircea Ciopraga:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Promotor al corupției și al ilegalităților, Partidul Social Democrat a reușit în 4 ani de guvernare să implementeze, cu mare succes, haosul și indisciplina financiară în toate domeniile de activitate, mai ales în cele cu suficiente resurse care să alimenteze o "haită de lupi" înfometată și dornică de înavuțire peste noapte.

Vorba zicalei: "După noi, potopul!"

De flagelul corupției și ilegalităților nu a scăpat nici sectorul agricol, un sector mult vânat de șacalii Partidului Social Democrat, datorită oportunităților pe care le oferea acest sector de activitate, reglementat de un sistem de norme permisiv, care a deschis drumul pentru săvârșirea de grave abuzuri și ilegalități.

Un exemplu elocvent îl reprezintă Agenția Domeniilor Statului, una dintre cele mai importante instituții, aflată în subordinea M.A.P.D.R. (Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale). Agenția a făcut obiectul unor mari scandaluri și a generat nenumărate litigii din cauza abuzurilor și abaterilor grave de la litera legii, săvârșite de proprii funcționari pentru a servi și proteja interesele clientelei politice a PSD.

Abuzurile și ilegalitățile în cadrul Agenției Domeniilor Statului au fost posibile prin promovarea și implementarea unor acrobații juridico-lingvistice, pline de ambiguitate și susceptibile de interpretări, al căror artizan a fost PSD, întotdeauna interesat să-și protejeze interesele și să-și pună la adăpost afacerile.

Mai mult, contractele de privatizare, concesionare și arendare au fost concepute de către direcția de specialitate a Agenției, în așa fel încât să poată crea portițe juridice în favoarea beneficiarilor contractelor încheiate cu A.D.S. În decurs de patru ani, aceste contracte au ajuns să genereze datorii imense și fără ca nimeni să ia vreo măsură de recuperare eficientă și rapidă a creanțelor statului. Crearea unui mecanism de recuperare rapidă a creanțelor nu a fost însă posibilă, pentru că ar fi "prejudiciat" grav afacerile și interesele Partidului Social Democrat.

Pe scurt, am să vă prezint radiografia gestionării și administrării de către Partidul Social Democrat a activității A.D.S. după patru ani de guvernare, așa -zis "performantă".

A.D.S. are de recuperat de la protejații Partidul Social Democrat creanțe ce însumează aproximativ 100 milioane de euro, din care mai pot fi recuperate doar 219.242.071 Ron. Restul, adică 122,57 milioane Ron, sunt definitiv pierdute, deoarece intră sub incidența reorganizării judiciare și a falimentului.

Pe rolul instanțelor există 1450 de procese cu debitorii Agenției. Din totalul de 2814 contracte de concesiune doar 842 sunt achitate la zi. Mai mult, pentru toate aceste contracte nu a existat nici un dosar de executare silită îndreptat împotriva vreunui debitor. În schimb, la preluarea A.D.S. de către noua conducere erau datorii de peste 2000 de miliarde lei vechi și peste 1000 de miliarde înscrieri la masa credală. 45 de milioane Ron au fost facturate ca penalități pentru nerespectarea obligațiilor de investiții asumate prin contractele de privatizare.

În cazul majorității contractelor de concesiune nu au fost respectate obligațiile de investiții, obligațiile de gaj și obligațiile de asigurare a culturilor, în condițiile în care exista o direcție specială de urmărire a contractelor, dar care nu a putut deranja clientela Partidului Social Democrat.

Domnilor p.s.d.-iști, acesta este rezultatul managementului falimentar pe care l-ați promovat și implementat în agricultura autohtonă!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi deputați,

În timpul în care colegii noștri vorbesc de la microfon, vă rog să faceți liniște în sală, și dacă aveți de discutat, sigur, puteți sta pe hol, nici o problemă; și, mai ales, discuțiile la telefon cu voce tare.

Vă mulțumesc. Un pic de respect pentru colegii care se obosesc să citească în fața noastră.

 
  Paul Magheru - declarație politică intitulată Degringolada din învățământ;

Domnul Mircea Stănescu de la PD. Mihai Stănișoară? PD nu mai are atunci.... PRM - Ilie Merce? Nu este. Paul Magheru.

Poftiți, domnule.

   

Domnul Paul Magheru:

Bună dimineața, domnule președinte de ședință!

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi coincide cu ieșirea astăzi și mâine a Federațiilor sindicale din învățământ în stradă, motiv pentru care am intitulat-o: "Degringolada din învățământ".

Graba strică treaba, ne avertizează o maximă a înțelepciunii în viață. Când cei care se grăbesc sunt doi ardeleni, situația este cu atât mai de neînțeles. Învățământul a fost printre primele capitole închise din dosarul negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană, încă de pe vremea ministeriatului lui Liviu Maior. Reforma legislativă, curriculară și organizatorică începută de Andrei Marga e reluată mereu de la capăt, spre dezastrul și prăbușirea școlii românești. Ministrul țărănist, dorind să recupereze teritorii din dreapta aspirațiilor politice, era obsedat de imperativul imediateții. Reforma acum! Reforma cu orice preț, până când lucrurile i-au scăpat de sub control, învățământul s-o ia razna și calitatea să scadă treptat.

Un singur exemplu: Prin lege, pregătirea psiho-pedagogică a viitorilor profesori se făcea prin Departamentele de pregătire a personalului didactic, acreditate de CNEAA. Ministerul a "liberalizat" această profesie și a aprobat funcționarea unor asemenea departamente, inclusiv în învățământul particular, fără să îndeplinească condițiile și standardele de calitate. Au urcat astfel, la catedră, oameni fără vocație didactică, oameni cu certificate de absolvire, dar fără știință de carte, un fel de funcționari de educație, dar nicidecum pedagogi ai neamului.

Bagatelizarea profesiei de dascăl este una dintre cauzele decăderii progresive a învățământului românesc. Că lucrurile stau așa, ne confirmă și Raportul asupra stării sistemului național de învățământ pe 2005. Problema crucială cu care se confruntă sistemul național de învățământ este subfinanțarea cronică, aflată mereu undeva sub 4% din PIB. Consecința gravă a subfinanțării sistemului de învățământ este slăbirea calității educației, situată la nivel mediu sau sub media europeană (OECD). Acest nivel acuză funcționarea intrinsecă a sistemului, în ciuda rezultatelor excepționale ale olimpicilor, în mare măsură datorate calităților lor personale, nu performanțelor sistemului.

Grupul parlamentar al PRM a inițiat în Camera Deputaților o moțiune simplă "Salvați școala românească" în care ne-am exprimat poziția față de adâncirea crizei în învățământ. Acuzam acolo lipsa unor condiții normale pentru pregătirea anului școlar, descentralizarea administrativă pripită, eliminarea examenului național de titularizare, nivelul salarizării cadrelor didactice. Am pus în mișcare, de la tribuna Parlamentului, asigurarea unui buget de minimum 6% din PIB, începând de la 1 ianuarie 2006, fără de care învățământul românesc nu va putea face nici un pas înainte.

La scurt timp după moțiunea noastră, Mircea Miclea și-a dat demisia, de onoare, susține dumnealui, datorită unor alocări bugetare pentru învățământ mai mici decât anul trecut. Ministrul și-a fixat câteva priorități și direcții de dezvoltare pentru perioada 2006-2008 pe care presimte că nu le ava putea onora din lipsă de bani. Susținem orice formă de protest în favoarea finanțării educației. Deși ardelean potolit și dascăl, de când e ministru, Mircea Miclea s-a prea grăbit în multe decizii și-l sfătuim să se grăbească încet, ca în înțelepciunea latină. Festina lente nu este neapărat un paradox și nici un oximoron. Sintagma exprimă mai degrabă dinamica controlată, echilibrată, variabilă în mod constant a ființei omenești. Animat de bune intenții, dar și cu aceeași grabă a concitadinului, unii spun magistrului Marga, de care, spre cinstea lui, Miclea se dezice, cu aproape același personal și consilieri, ministrul clujean a inițiat rapid câteva legi, hotărâri de guvern, a elaborat regulamente, metodologii, a emis o mulțime de ordine fără o dezbatere prealabilă minimă cu furnizorii de educație, fără să consulte organismele abilitate, mediile academice, Consiliul Național al Rectorilor, sindicatele, societatea civilă.

De la 1 octombrie 2005, România trebuia să treacă la organizarea pe trei cicluri (licență, masterat, doctorat) a studiilor universitare, după modelul 3+2+3 convenit la Bologna. În numai șase luni, după cum spuneam, fără o dezbatere publică necesară, Ministerul Educației și Cercetării a prezentat un proiect de lege devenit Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, o lege lacunară și tributară unor practici străine, nu neapărat mai bune decât cele românești. Am adresat imediat ministrului în funcțiune o interpelare prin care acuzam introducerea unor discriminări între profesorii de gimnaziu și liceu. În vacanța parlamentară, ministerul, spre satisfacția noastră, a răspuns prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.78/2005 de modificare a art.9, alin. 5 și 6, în sensul cerut de noi, dar a introdus alte amendamente, inacceptabile, pe care sperăm să le îndreptăm la dezbaterea ordonanței în Parlament.

Am ajuns în situația caraghioasă, unică în Europa, când universitățile nu pot licenția pentru liceu, fără un masterat, asupra căruia nu există încă o viziune filosofică și pragmatică necesară, bine conturată. Se invocă că sunt puțini trei ani pentru pregătirea unui profesor de liceu. Dar activitatea profesională în universități se desfășoară după Sistemul european de credite transferabile (ECTS). Anul nu mai este structura de bază a organizării studiilor, iar pentru licența într-o mono-specializare s-a convenit în toată Europa să se acorde 180 de credite. Cele 180 de credite, în funcție de bugetul de timp, de bani și inteligență, poți să le realizezi în mai puțin sau mai mult de 3 ani.

Capitolul dedicat studiilor universitare de doctorat are numai trei articole. Ministrul a fost obligat să intervină din nou în pripă, cu o nouă Hotărâre de Guvern după modelul Bologna, fără o consultare mai largă și necesară cel puțin cu instituțiile organizatoare de doctorat. Abia adoptată, ca orice lucru făcut în grabă, Hotărârea de Guvern a trebuit să fie pe alocuri amendată și, din păcate, suferă încă de multe imperfecțiuni. Astfel, împărțirea doctoratului în științific și profesional ni se pare inadecvată. Doctoratul, formă supremă de consacrare științifică, chiar și cel pretins profesional, nu poate fi decât științific. O denumire mai potrivită pentru doctoratul în domeniul sportiv și artistic ar fi cea de doctorat vocațional, după filierele învățământului liceal: realist, umanist, tehnic, vocațional pentru învățământul sportiv și artistic. Masteratele, da, pot fi științifice, în domeniul licenței, pe verticala procesului de învățământ, care îl apropie pe student de doctoratul în domeniul de licență, și masterate profesionale, indiferent de domeniul de licență, pe orizontala unor cunoștințe, abilități și competențe complementare, care îi asigură masterandului o mai bună mobilitate profesională. Cursanții studiilor universitare de doctorat trebuie să știe din timp că numai doctoratul științific și vocațional, deci în domeniul de licență, le conferă dreptul de predare și de acces pe posturi didactice de conferențiar și profesor în domeniul de licență. Studiile universitare de doctorat, se spune în art.16 al acestei hotărâri, se pot organiza în forma de învățământ cu frecvență și fără frecvență. Legea învățământului a renunțat și nu consacră forma de învățământ "fără frecvență". Ea trebuie înlocuită peste tot, cu consecințele financiare și organizatorice de rigoare, cu forme de "învățământ cu frecvență redusă" și "învățământ la distanță". Legea nr.288/2004 privind organizarea studiilor universitare în ansamblul ei, cu deosebire capitolele dedicate ciclurilor II și III, de masterat și doctorat, e susceptibilă de îmbunătățiri și ne propunem să facem acest lucru prin inițiative legislative în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport din Camera Deputaților.

O soartă asemănătoare, fragilă, nesigură, amenințată de seisme, vendete, posibile tendințe politice, cunoaște azi Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației. Ordonanța nu este preocupată de o îmbunătățire a calității educației intrinseci, pe care o lasă la latitudinea furnizorilor de educație, ci de abrogarea Legii nr.88/1993 privind autorizarea și acreditarea instituțiilor de învățământ și recunoașterea diplomelor, prin înființarea unor Agenții de control, după modelul european, prin evaluare, acreditare și audit intern și extern al educației. Domnul ministru s-a grăbit din nou și face să apară Regulamentul de organizare și funcționare al Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, înainte să apară Legea de aprobare a Ordonanței, Lege aflată pe traseu, care prorogă termen, introduce amendamente, stabilește structuri, modalități de transfer de sarcini, patrimoniu, personal de la o instituție de asigurare a calității la alta, respectiv de la CNEAA la ARACIS sau ARACIP. După ce a demisionat, domnul ministru emite oarecum pe șest, exprimând la disperare mai degrabă o voință personală, ignorând din nou comunitatea academică, patru Ordine de aprobare a sistemului de evaluare privind conferirea titlului de profesor universitar, conferențiar universitar, cercetător științific gradul I și cercetător științific gradul II.

Din primele capitole se contrazice flagrant propria Hotărâre de Guvern privind organizarea studiilor universitare de doctorat. Dobândirea titlului de profesor universitar conferă automat, în mod riscant, cel puțin pentru început, și dreptul de conducere de doctorat, în condițiile în care Hotărârea de Guvern care este superioară Ordinului Ministrului stabilește instanțe superioare de specialitate în atribuirea calității de conducător de doctorat.

Criteriile privind conferirea titlurilor de conferențiar și profesor, cercetător științific I și II sunt ultra-restrictive, cosmopolite, aservite inadmisibil granturilor cu străinătatea, inaplicabile unor domenii vitale ale științei, culturii și artei. Aplicate asupra unor personalități românești, președintele Academiei Române, președintele Uniunii Scriitorilor sau, dacă am avea medaliați Nobel, n-ar trece de criteriile caraghioase, derizorii ale demisionarului Miclea.

La capătul acestei declarații, care doar convențional se numește politică, constatăm că de 15 ani, din varii motive, incompetență, lipsa simțului civic, interese personal și de grup, subfinanțare, politizări excesive, învățământul românesc n-a progresat, calitatea educației a scăzut, instituția școlii s-a ruinat treptat, aproape până la prăbușire.

În aceste condiții, nu este de mirare că toate federațiile sindicale din învățământ au hotărât să declare greve și alte forme radicale de protest împotriva atitudinii sfidătoare a Guvernului de a nu mări alocațiile pentru învățământ.

Cum se poate ieși din această criză fără precedent.

Acum, când se dezbate bugetul în Parlament, factorii de răspundere, Puterea și Opoziția trebuie să facă toate diligențele, să scotocească toate rezervele pentru a asigura învățământului cel puțin 5% din PIB, astfel că până la 1 ianuarie 2007 să ajungă progresiv la 6%. Ministrul demisionar are dreptate: nu ne putem baza numai pe rezultatele olimpicilor sau pe apostolatul profesorilor, fără o finanțare corespunzătoare a sistemului național de educație. Să aruncăm o privire la vecinii noștri, fiindcă și așa ne place să facem ședințe comune de guvern cu Ungaria și Bulgaria. Prima măsură pe care a luat-o unul dintre premierii Ungariei, Peter Megyessi, a fost dublarea salariilor cadrelor didactice. Azi salariul profesorilor din Ungaria este mai mult decât dublu față de România. De ce n-am putea învăța și lucruri bune de la vecinii noștri? Altminteri, ne pleacă copiii, învățământul se va prăbuși, spre nefericirea personală a tinerilor, a familiilor lor și a țării.

Vă mulțumesc.

(Intervenție completată cu materialul depus de domnul deputat la Secretariatul de ședință.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Ioan Țundrea - puterea exemplului parlamentar trebuie urmată de toate instituțiile statului;

Doamna Ionica Popescu de la Partidul Conservator. Nu este. Ioan Țundrea. Aveți microfonul, domnule deputat.

   

Domnul Ioan Țundrea:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Având în vedere că timpul este înaintat, vreau să fiu scurt.

Aș transmite de la acest microfon, din partea Partidului Conservator, toată considerația și aprecierea pentru Armata Română și numai succese.

De altfel, declarația politică se referea la: "puterea exemplului parlamentar trebuie urmată de toate instituțiile statului".

Nu am să dau citire la toată declarația politică, o să o depun în scris, dar vreau să subliniez de la acest microfon, în acest an am avut foarte multe probleme cu inundațiile și sper ca din bugetul centralizat al statului, o parte din bani să fie dirijați spre consiliile județene, consiliile locale, în așa fel încât zonele cu pericol la inundații să poată să efectueze proiectele tehnice și financiare pentru a putea evita și pe cât posibil a diminua dezastrele care pot să apară din cauza acestor inundații.

(Completarea intervenției cu materialul depus de domnul deputat la Secretariatul de ședință.)

Săptămâna viitoare vom vota bugetul pentru anul 2006. Noi, parlamentarii, am înțeles primii necesitatea de a utiliza un buget restricționat, având în vedere gravele probleme pe care le-au suportat cetățenii țării în acest an. Necesitatea extinderii acestui gest, pentru toate instituțiile statului care funcționează cu bani publici, consider că este necesară din cel puțin 2 considerente:

  1. Eu și colegii mei conservatori am solicitat instituțiilor implicate în reconstrucția zonelor afectate de inundații, întocmirea de planuri tehnice și financiare în fiecare localitate. Grupul conservator propune ca aceste sume să fie alocate din excedentul de buget pentru 2006, al altor instituții ale statului care funcționează cu bani publici, exceptate fiind cele de strictă necesitate pentru populație precum: sănătatea, învățământul, pensiile, agricultura etc.
  2. În toate țările occidentale, conștiința civică a celor care sunt plătiți din bani publici impune ca, în situația în care cetățenii țării lor trec prin dificultăți majore, să adopte strategii solidare.

Vă mulțumesc.

O altă declarație politică, este vorba de "Armonia multiculturală în sol major", pe care vreau să o depun în scris, pentru că este mai lungă și face o comparație între România și Statele Unite, unde sunt multe nații și nici una din aceste naționalități nu generează sisteme politice și trăiesc într-o armonie.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

 
  Iusein Ibram - marcarea sărbătoririi a 82 de ani de la proclamarea republicii Turcia;

Domnul Ibram Iusein.

   

Domnul Iusein Ibram:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Curmând dominația de peste șase secole a Imperiului Otoman, turcii constituie un nou stat reușind să formeze, dintr-o monarhie teocratică și o ideologie orientală, o republică ce îmbrățișează ideologia occidentală și norme juridice moderne.

Acum 82 de ani istoria europeană a trecut printr-unul dintre cele mai complexe momente. Ziua de 29 octombrie, zi care marchează proclamarea republicii, poartă semnificații deosebite în istoria poporului turc și a Turciei. Începând cu formațiunile statale din Asia Centrală, locul de cristalizare al poporului turc, continuând cu Imperiul Otoman, supremația politică a fost deținută de un singur om. O dată cu proclamarea Republicii, cu 82 de ani în urmă, sub conducerea liderului Mustafa Kemal "Ataturk", poporul turc devine pentru prima dată suveran.

De 82 de ani, Turcia reprezintă fundația solidă și constantă a securității europene. Situația ca o punte între Europa și Asia, Turcia constituie liantul dintre două tipuri culturale majore: Occidentul creștin, pe de o parte, și Orientul Islamic, de cealaltă parte. Este aproape imposibil de conceput o strategie a securității europene care să nu includă Turcia, o țară democratică și stabilă.

Anul 2005 reprezintă pentru Turcia începerea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, proces comparabil, ca importanță, cu schimbările de acum 82 de ani, când au fost puse bazele statului laic, modern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

 
  Manuela Mitrea - declarație politică intitulată Armata română - o prioritate națională?;

Doamna deputat Manuela Mitrea, aveți microfonul.

   

Doamna Manuela Mitrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Armata română - o pentru prioritate națională?"

Războiul este, fără îndoială, prilejul de a scoate la lumină cele mai josnice, mai sinistre și mai înfricoșătoare laturi ale caracterului uman. Dar și cele mai nobile

Unii masacrează răniți, prizonieri, bătrâni, femei și copii, siluiesc, torturează, ard totul în cale. Alții tratează dușmanii cavalerește și se sacrifică în bătălii dinainte pierdute, pentru un ideal, o națiune ori, pur și simplu, pentru onoare. Iar curajul, puterea de a îndura, magnifica determinare a celor puțini de a lupta împotriva celor mulți, nu au aparținut exclusiv războinicilor de profesie.

Din păcate, războiul continuă să fie o ocupație de căpătâi și o preocupare majoră pentru omenire.

Am sărbătorit sfârșitul războiului rece și apariția unui număr de națiuni proaspăt eliberate, aflate pe un teritoriu imens, care se întinde de la Dunăre la Oceanul Pacific.

Am văzut războiul civil izbucnind în Bosnia și Georgia, războaiele insurgenților din Angola și Rwanda, insurecția luând amploare în Nordul Indiei, ca și permanente conflicte de mai mică amploare, alături de noi amenințări cu războiul într-un mare număr de state.

Războiul continuă să fie contagios, o maladie nesfârșită, la scară planetară care, în era armelor nucleare, chimice și biologice, s-ar putea solda cu distrugerea rasei umane.

Mihail Kogălniceanu spunea: "O nație care își are conștiința drepturilor sale trebuie să aibă și curajul de a se apăra, numai atunci ea este respectată".

Căderea comunismului în România, dezagregarea sistemului socialist - în realitate, sfera de hegemonie a URSS din Europa de Est - prin destrămarea Uniunii Sovietice și a Tratatului de la Varșovia, au deschis națiunii române drumul spre stabilitate, democrație și economia de piață, adică acele structuri politice, economice și militare validate de istorie ca fiind cele mai apte să asigure în principiu libertatea, prosperitatea și siguranța oamenilor.

Guvernul Adrian Năstase a dus la îndeplinire unul dintre obiectele majore ale României după decembrie 1989, și anume dobândirea calității de membru cu drepturi depline al NATO.

Ca aliat NATO, România beneficiază de cele mai solide garanții de securitate din istoria sa, ca membră a unei alianțe de apărare colectivă și a unei comunități bazate pe respectarea valorilor și principiilor democratice. În cadrul acestei alianțe, suntem nu numai beneficiari de securitate, ci și participanți direcți la procesul de luare a deciziilor la nivel euro-atlantic.

Noul profil strategic al țării noastre, ca țară membră NATO și viitoare membră a Uniunii Europene, este de aliat activ și partener la misiunile și obiectivele NATO, la consolidarea Alianței și a Uniunii Europene ca parteneri strategici în sprijinul păcii și securității internaționale.

România a intrat în alianță cu o experiență deja formată ca factor de stabilitate și cu un prestigiu al unui aliat de facto, prezent dinaintea aderării la operațiunile Alianței din Balcani și Afganistan.

Ca parlamentar Partidul Social Democrat consider că integrarea României în Uniunea Europeană, în 2007, presupune și dezvoltarea contribuției noastre la Politica de Securitate și Apărare a Uniunii Europene.

Trebuie să ne onorăm angajamentele față de aliații noștri în Balcani, Afganistan și Irak, nu doar pentru că avem responsabilități ca membru NATO, ci și pentru a contribui la un climat de stabilitate pentru generațiile viitoare. De asemenea, trebuie să consolidăm rolul României în NATO, inclusiv prin creșterea contribuției militare.

Pentru toate acestea, Partidul Social Democrat a considerat oportună alocarea unui procent de 2,38% din PIB pentru bugetul apărării.

Azi, când armata trebuie transformată corespunzător riscurilor de securitate, când în calitatea ei de membru NATO ar trebui să constituie o prioritate pentru actuala guvernare, în ceea ce privește finanțarea, Alianța D.A., prin reprezentanții săi, a spus un NU categoric armatei, repartizând acestui sector doar 1,85% din PIB.

Ca parlamentar al României, mă alătur Șefului Marelui Stat Major, Eugen Bădălan, și consider că subfinanțarea sectorului militar va crea probleme, inclusiv în ceea ce privește angajamentele asumate de România față de NATO.

Alexandru Bârlădeanu afirma la un moment dat că "nu îi e frică de dușmani, ci de prostia noastră".

Ca parlamentar mă întreb și eu câtă inconștiență a putut să fie în mintea actualilor guvernanți încât să considere necesară reducerea bugetului Ministerului Apărării?

În mod sigur, domnul ministru Teodor Atanasiu a demonstrat că nu știe ce înseamnă să fii membru NATO și ce costuri presupune această calitate militară de care beneficiază și România.

Însă, din păcate, românii nu-și pot permite luxul de a aștepta ca miniștrii Cabinetului Tăriceanu să înceapă a pricepe cum se guvernează o țară și care sunt prioritățile naționale ale României!

Ce reprezintă data de 25octombrie pentru armia română, e știut de toată lumea, însă puțini cunosc cu adevărat problemele adevărate cu care se confruntă militarii noștri, însă toate acestea nu se pot rezolva atunci când le reduci bugetul!

Azi, mai mult ca oricând, avem nevoie de o armată modernă, care să-și asume responsabilități sporite în cadrul securității naționale și colective, iar ca parlamentar al României, consider că armata trebuie să constituie o prioritate națională.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Mulțumesc. Este ora 9,30, au trecut cele 50 de minute privind declarațiile. Rog liderii de grupuri să-și invite colegii în sală, la ora 9,45 începem partea a doua a ședinței noastre.

 
     

(Următoarele intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință.)

 
    Marin Almăjanu - salutarea intenției ministrului agriculturii, Gheorghe Flutur, de a încerca urgentarea aplicării noilor reglementări ce privesc retrocedarea proprietăților agricole;

Domnul Marin Almăjanu:

Stimați colegi,

Mă adresez astăzi dumneavoastră pentru a saluta intenția ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, Gheorghe Flutur, de a încerca urgentarea aplicării noilor reglementări ce privesc retrocedarea proprietăților agricole către proprietarii de drept.

Într-o vizită desfășurată la Câmpulung-Moldovenesc, ministrul agriculturii a cerut prefecților să urgenteze procesul de punere în posesie a celor îndreptățiți și a cerut acestora să fie fermi, nepermițând primarilor să amâne punerea în posesie.

Ministrul liberal a cerut, de asemenea, reprezentanților Guvernului în teritoriu să aplice întocmai legea și să sancționeze primarii care tergiversează aplicarea dispozițiilor legale privitoare la retrocedare.

O astfel de atitudine este demnă de salutat, în contextul în care până în acest moment situația retrocedării proprietăților agricole către cei îndreptățiți a determinat mari probleme în mediul rural.

Ministrul a evidențiat faptul că la nivelul comisiilor locale sau chiar județene de fond funciar sunt persoane "rămase din vechiul sistem" care nu vor să pună proprietatea în posesia celor îndreptățiți și plimbă oamenii pe drumuri.

Toate actele normative privind această problemă, din 1990 până acum, au fost aplicate în mod incorect și discreționar, generând în timp un număr impresionant de procese pe rolul instanțelor judecătorești.

Legea 18/1991, dar și actele normative care au urmat, au fost în mod paradoxal, tot atâtea momente care au avut darul de a crea animozități și nedreptăți la nivelul comunității agricole din România.

Interesele personale sau de grup ale PSD au făcut ca nici acum, după 15 ani, problema proprietății agricole în România să nu fie rezolvată.

Proprietatea reprezintă celula de bază a unei societăți democratice bazate pe economia de piață. Așadar, fără soluționarea problematicii proprietății, societatea românească nu poate avansa și nu se poate dezvolta în acord cu principiile europene.

Importanța definitivării procesului de retrocedare a proprietății agricole este cu atât mai mare cu cât, aspirantă la statutul de membră cu drepturi depline în Uniunea Europeană, România rămăsese ultima dintre fostele țări socialiste care nu rezolvase această problemă.

În acest context, este demnă de salutat lupta Ministrului Flutur cu rămășițele sistemului PSD-ist, un sistem care se opune vehement aplicării legii.

De asemenea, folosesc această ocazie pentru a face un apel la dumneavoastră, în sensul luării măsurilor necesare sprijinirii demersului ministrului Flutur, la nivelul județului dumneavoastră.

Va mulțumesc.

    Anca Constantinescu - declarație politică cu titlul Cinste ostașilor români!;

Doamna Anca Constantinescu:

"Cinste ostașilor români!"

În fiecare an, la 25 octombrie, întreaga națiune română sărbătorește Ziua Armatei. Din 1830, anul înființării armatei române moderne, până în 1951, în tradiția românească nu a existat o zi dedicată exclusiv sărbătoririi acestei instituții. Prima dată declarată "Ziua Forțelor Armate" a fost aceea de 2 octombrie, la nivelul anului 1951, motivat de faptul că Stalin aprobase, la această dată, în anul 1943, organizarea Diviziei "Tudor Vladimirescu" din prizonieri de război români, care va deveni "sâmburele" viitoarei Armate Populare din România. Reîntregirea graniței de vest a României la data de 25 octombrie 1944 a determinat schimbarea Zilei Armatei.

Astfel, ziua de 25 octombrie amintește de un moment de împlinire națională, când întreaga oștire română și-a îndeplinit misiunea firească, accea de a menține patria în hotarele sale.

Ziua armatei noastre este un prilej de reflecție a fiecărui militar asupra succeselor și neîmplinirilor. Obiectivele și misiunile specifice ale armatei au rămas, în esență aceleași, dar e nevoie de capabilități sporite și reale pentru a răspunde noilor riscuri și amenințări de pe plan global și rațional. Calitatea de membru cu drepturi depline al NATO ne obligă să ne asumăm și toate responsabilitățile și riscurile ce derivă din acestea, contribuind, alături de ceilalți parteneri, la apărarea valorilor comune țărilor din Alianță.

Astăzi, când Armata României își serbează ziua, indiferent cine suntem și în ce idoli credem, se cuvine să vorbim cu respect despre soldatul roman, care niciodată nu a fost mai prejos decât alții. Altfel, nu ar mai fi existat un Rovine, un Călugăreni, o Plevna, un Mărășești. Fără armată, istoria patriei nu s-ar fi scris.

Prețul pe care soldatul român l-a plătit pentru a rămâne totdeauna în joc s-a făcut în toate timpurile în monedă forte, singura, de altfel, acceptată. Altminteri, nu l-am mai fi întâlnit alături de militarii ruși în 1877, alături de ruși și francezi în 1917, de germani pe Frontul de Est sau de sovietici pe Frontul de Vest. Și, mai ales, nu l-am fi întâlnit astăzi în avangarda luptei împotriva terorismului, sub steagul NATO.

Au trecut 61 de ani de când data de 25 octombrie a fost marcată în istorie - ceva mai puțini de când a fost adoptată ca sărbătoare militară - și șaisprezece ani de la Revoluție, dar semnificația ei rămâne constantă, nealterată, neștirbită de nimic. Să fie acesta un prim semn al maturizării noastre istorice? Îmi place să cred că da!

    Mihai Cristian Apostolache - declarație politică: Alianța D.A. a învins;

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Stimați colegi,

Astăzi, voi fi extrem de concis: "Alianța "D.A." a învins" Locul victoriei: județul Prahova

Ultimul război: restructurarea Ministerului Administrației și Internelor.

Ultima bătălie: comuna Bănești, D.N.1.

Ultima redută: "Borcanul" Serviciului Circulație.

Bilanț: un mort, ulterior dispărut.

Filmul evenimentului: ultima rămășiță de sorginte pesedistă, manechinul îmbrăcat în polițist de circulație, (ex)pus să tempereze vitezomanii la fereastra "borcanului" din Bănești, pe D.N.1, a fost îndepărtat, pe șest, de curând, de către reprezentanții noii puteri.

Prea slabi profesional să se bată la concurs pentru ocuparea posturilor de conducere cu polițiștii adevărați, aceștia au găsit cea mai comodă cale de a-și arăta mușchii, luându-se la trântă dreaptă cu singurul adversar pe măsura lor: momâia-sperietoare de șoferi.

Așteptăm cu nerăbdare ca vajnicii luptători să se împăuneze în curând și cu alte trofee: epavele mașinilor accidentate, panourile avertizoare, inscripțiile de pe poduri și, dacă nu își epuizează muniția, să treacă și la chestii mai grele, cum ar fi: pasarelele pietonale, "polițiștii adormiți" sau zebrele ...

Succes!!!

    Valeriu Gheorghe - declarație politică având ca subiect Prima ședință comună a guvernelor României și Ungariei;

Domnul Gheorghe Valeriu:

Declarație politică: "Prima ședință comună a guvernelor României și Ungariei".

Reuniunea celor două guverne, ale României și Ungariei, a avut loc săptămâna trecută, sub forma unei ședințe comune de lucru, eveniment ce constituie o premieră în această zonă a Europei.

La această ședință au fost adoptate decizii pe subiecte de interes reciproc. S-a convenit ca astfel de ședințe să aibă loc, anual, pentru rezolvarea problemelor apărute în derularea programelor de dezvoltare regională pe termen mediu.

Peste 60 de demnitari ai celor două țări, și președinții Consiliilor Județene din Maramureș, Satu Mare, Bihor, Arad, Timiș, au participat la ședința comună de Guvern.

Cei doi premieri, Călin Popescu Tăriceanu și Ferenc Gyurcsanz, au prezidat ședința de guvern, în care au fost aprobate o serie de proiecte de colaborare bilaterală în domeniile infrastructurii, protecției mediului, învățământului, culturii și apărării drepturilor minorităților naționale, IMM-urilor, IT, combaterea inundațiilor și asistența reciprocă la frontieră.

La Budapesta se va înființa Fundația Publică Româno-Ungară "Emanuil Gojdu", cu scopul de a aloca, anual, burse pentru elevii, studenții și doctoranzii români și maghiari și va obține finanțare de la bugetele ambelor state. Sub egida acestei fundații vor fi înființate și Institutul Parteneriatului strategic româno-ungar, un muzeu și o bibliotecă în memoria lui Emanuil Gojdu.

Bazat pe modelul cooperării fraco-germane, s-a hotărât înființarea Biroului de tineret româno-ungar.

Una dintre deciziile luate la ședința de Guvern, a fost aceea a deschiderii unui consulat ungar la Miercurea-Ciuc și a unuia român la Gyula.

Dar cea mai importantă concluzie a acestei întâlniri este susținerea continuă a țării noastre de către Ungaria, pentru aderarea la Uniunea Europeană, la data fermă de 1 ianuarie 2007.

Consider că nu a fost doar un exercițiu de imagine, ci un semn al deschiderii către un nou tip de politică, care ne va fi de ajutor în momentul integrării în Uniunea Europeană, și a dispariției graniței dintre cele două țări.

    Vasile Filip Soporan - declarație politică cu titlul Pact fiscal sau derută fiscală?;

Domnul Vasile Filip Soporan:

Declarație politică: "Pact fiscal sau derută fiscală?"

Mă întreb tot mai des: sub ce formă dorește actuala guvernare să devină credibilă în dialogul cu partenerii sociali? Sub ce formă își imaginează guvernarea că mai poate consfinți stabilitatea fiscală în România?, stabilitate atât de necesară pentru parcursul dezvoltării economice interne, atât de insistent cerută de forurile de specialitate interne, cât și de cele europene.

Răspunsurile la întrebare devin tot mai neclare în contextul în care toate manifestările guvernării nu par să mai revină la gândul respectării legislației existente, ca fundament de stabilitate, ci continuă la nesfârșit să elaboreze ordonanțe de urgență să-și definească politici fiscale neclare, prin derogări de la termenele de intrare în vigoare, prevăzute de Codul Fiscal.

Poate nu ar fi atât de periculoasă manifestarea guvernării, dacă toate aceste demersuri - care sfidează stabilitatea - ar fi făcute doar în scopul de a ocoli și, implicit, discredita Parlamentul - ca unic for legiuitor - pe cât de periculoasă este această manifestare în dejucarea tuturor planurilor de afaceri și a tuturor prognozelor corect fundamentate și realizate de către toți participanții la viața economică a țării.

Pentru a fi credibili în demersul de realizare a pactului fiscal, ar trebui manifestat, în primul rând, respectul pentru Constituția României, respectul pentru ceea ce în anul 2003 susținea și actuala putere, care la acea vreme se afla în opoziție, respectul pentru modificarea adusă Constituției la acea dată cu privire la mult hulitele ordonanțe de urgență.

Am fost cu toții de acord atunci că ordonanțele de urgență nu sunt un instrument legislativ constructiv. Iată ce am validat constituțional atunci, prin prevederile art.115 alin.4:

Constituția României*** Republicată, Emitent: Adunarea Constituantă, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.767 din 31 octombrie 2003.

Art.115 - Delegarea legislativă

"(4) Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora".

Și iată cât de des, și cât de haotic sfidează actuala guvernare crezul constituțional, a cărei pledoarie o făcea cu încrâncenare în anul 2003. Atât de vii și prezente sunt ordonanțele de urgență în actuala guvernare, încât nici nu se mai simte nevoia unei coerențe și serioase motivări ale urgenței pe care acestea o implică.

Să revenim la efectul pe care acest dans haotic al guvernării, cu o temă repetitivă surprinzătoare: un pas spre legiuitor, doi spre Executiv, îl are asupra stabilității fiscale.

Prin prevederile art.4 al Legii nr.571/22.12.2003 privind Codul Fiscal se consfințea: Legea Nr.571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal.

"Art.4 - Modificarea și completarea Codului Fiscal.

(1) Prezentul Cod se modifică și se completează numai prin lege, promovată, de regulă, cu 6 luni înainte de data intrării în vigoare a acesteia.

(2) Orice modificare sau completare la prezentul Cod intră în vigoare cu începere din prima zi a anului următor celui în care a fost adoptată prin lege".

Acest articol avea menirea să dea stabilitate tuturor participanților la viața economică și socială, să asigure stabilitatea fiscală a țării, să confere repere serioase de stabilitate pentru orice plan de afaceri corect construit, și chiar a reușit în anii 2003 și 2004 să-și facă simțite rezultatele în mediul de afaceri.

Dar, iată, sarabanda de derogări de la litera și spiritul acestui articol din Codul Fiscal, și chiar dacă nu le voi enunța pe toate, exercițiul pe care îl voi face vă va convinge că perpetuarea acestui mod de lucru, bazat pe un singur element cunoscut - derogarea - nu va avea menirea să realizeze pactul fiscal, ci doar derută fiscală.

Actuala guvernare debuta cu o modificare a Codului Fiscal, nu prin lege, ci prin ordonanță de urgență, care urma să între în vigoare, nu peste 6 luni, ci peste 2 zile: Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.138/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.1.281 din 30 decembrie 2004, care își motiva caracterul urgent cerut de Constituție, după cum urmează:

"Având în vedere necesitatea aplicării de la data de 1 ianuarie 2005 a măsurilor cuprinse în prezenta ordonanță de urgență, pentru asigurarea unui regim fiscal unitar pe parcursul întregului an, ținând seama de faptul că modificările preconizate au în vedere susținerea întreprinzătorilor privați și stimularea liberei inițiative, ceea ce va conduce la consolidarea și dezvoltarea economiei de piață în România, una din principalele cerințe impuse României în procesul de aderare la Uniunea Europeană".

S-a înțeles atunci că noii guvernanți doresc să-și instituie noua politică fiscală; s-a înțeles atât justificarea caracterului urgent cerut de Constituție, cât și derogarea de la art.4 al Codului Fiscal, considerându-se atunci că este o excepție în atitudinea față de prevederile legale, și că nu va deveni un mod de lucru pe care noua guvernare să-și bazeze întregul comportament.

Această ordonanță de urgență a fost aprobată cu modificări prin Legea nr.163/2005. Tot prin Legea nr.163/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, nr.466/01.06.2005, se aprobă și o nouă ordonanță de urgență de modificare a Codului Fiscal: - Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.24/2005, pentru ca, apoi, această din urmă ordonanță de urgență a Guvernului, să fie respinsă prin Legea nr.164/2005 - publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.467/01.06.2005.

Nu a rămas, după cum se vede, prea mult timp aprobată, deși își argumenta caracterul urgent, după cum urmează: în vederea susținerii programului de guvernare, și pentru corelarea unor dispozții din legislația fiscală, precum și pentru asigurarea echilibrului bugetar necesar încadrării în angajamentele asumate de România în ceea ce privește nivelul veniturilor și cheltuielilor, care să asigure stabilirea unui deficit al bugetului general consolidat, corelat cu obiectivele macroeconomice, se impune adoptarea - în regim de urgență - a prezentului act normativ.

Actuala putere, fără a se mai jena de prevederile Codului Fiscal și ale Constituției, instituie regula modificării Codului Fiscal prin ordonanțe de urgență, pe bandă rulantă, și prin legi cu intrare în vigoare, nu peste 6 luni, nu de anul viitor, ci de poimâine, dacă nu cumva de ieri:

  1. Ordonanța de Urgență a Guvernului Nr.30/2005 - publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.367/29.04.2005, argumentându-și urgența după cum urmează: în vederea susținerii Programului de guvernare și pentru corelarea unor dispoziții din legislația fiscală, se impune adoptarea, în regim de urgență, a prezentului act normativ.
  2. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.45/2005 - publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.464/01.06.2005, în care deja nici nu se mai pune problema unei alte motivări a urgenței, decât a preluării motivării anterioare. În vederea susținerii Programului de guvernare și pentru corelarea unor dispoziții din legislația fiscală, se impune adoptarea, în regim de urgență, a prezentului act normativ.
  3. Legea nr.247/2005 - publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.653/22.07.2005 - care aduce modificări, intrând în vigoare de la 25 iulie 2005.

Mă opresc aici cu exercițiul, pentru ca optimismul celor care m-au trimis în Parlament să-i reprezint, s nu fie definitiv nimicit.

Mă adresez, dumneavoastră, doamnelor și domnilor colegi, și vă cer susținere și înțelegere în manifestarea nevoii de a cere Guvernului:

  • să nu mai folosească arbitrar și neconcordant cu realitatea instituită - formula de chemare la pact fiscal;
  • să înțeleagă că primul pas făcut spre pactul fiscal trebuie să fie dat de respectul arătat beneficiarilor legislației fiscale, iar apoi susținut prin dovada de respect arătată instituțiilor statului, prin dovada de respect arătată principiului separației puterilor în stat, și prin dovada de respect arătată Constituției.
    Aurel Gubandru - intervenție-apel privind asigurarea cheltuielilor pentru asistență socială;

Domnul Aurel Gubandru:

În perioada 2001 -2004, Partidul Social Democrat a fost puternic preocupat de situația populației și, în mod special, a celor mai defavorizate categorii sociale, Guvernul României din această perioadă consiliiându-și politica socială prin asigurarea cheltuielilor pentru asistență socială, alocații, pensii și indemnizații. O măsură importantă a fost Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Mai este doar o săptămână până când primăriile vor angaja săteni, în baza Legii nr. 76/2002, pentru perioada 1 noiembrie 2005 - 31 martie 2006 dar, din păcate deși în județul Buzău, pentru luna noiembrie au fost solicitate un număr de 7.614 locuri de muncă din partea primarilor buzoieni, efectiv vor fi mai puțini angajați, deoarece și banii sunt mai puțini; numai în zona Nehoiu - zonă calamitată de inundațiile din vara acestui an - au fost solicitate un număr de 600 de locuri și, evident, din cauza lipsei fondurilor, li se vor aloca mult mai puține.

Anul acesta, AJOFM Buzău nu are bani decât pentru plata lunii noiembrie pentru un număr estimativ de cinci mii de persoane, adică 2.5 miliarde lei.

Sper ca Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă să ia act de această problemă și să pună la dispoziție în timp util fondurile necesare pentru toate lunile, altfel, șomerii au toate șansele ca de sărbătorile din acest an să nu lucreze și ca urmare să nu primească nici bani. De asemenea, acest lucru nu convine nici primarilor, deoarece le sunt zădărnicite planurile de acțiune pe care și le-au făcut.

    George Băeșu - scrisoare deschisă adresată domnului Mircea Miclea, ministrul educației și cercetării;

Domnul George Băeșu:

Scrisoare deschisă domnului Mircea Miclea, ministrul educației și cercetării

Inspectorul general adjunct al Inspectoratului Școlar al județului Vrancea, profesoara Carmina Corbeanu, a comis un grav abuz împotriva conducerii uneia dintre cele mai prestigioase unități de învățământ din România, Colegiul Național "Alexandru Ioan Cuza" din Focșani. Uzând de o scrisoare anonimă trimisă Inspectoratului, încălcând orice norme de procedură, profesoara Carmina Corbeanu s-a prezentat din proprie inițiativă la Colegiul Național "Alexandru Ioan Cuza" și le-a cerut profesorilor să răspundă întrebărilor unui chestionar/declarație pe care chiar ea le-a conceput în termeni care i-ar fi făcut invidioși chiar și pe specialiștii fostei Securități, în varianta de poliție politică. Inspectorul general adjunct de la ISJ Vrancea a încălcat flagrant prevederile Legii de soluționare a petițiilor, care precizează că anonimele nu se iau în considerare. Doamna Carmina Corbeanu a încălcat cu bună știință și Statutul Personalului Didactic, care cere ca, pentru efectuarea anchetei, să existe o decizie a Inspectoratului Școlar și să fie constituită o echipă formată din 3-5 membri - din care, unul, din partea sindicatului. De asemenea este imperativ, potrivit Statutului, ca ancheta să fie anunțată cu 48 de ore înainte de efectuarea sa. Conținutul declarației pe care inspectorul Carmina Corbeanu a "smuls-o" cadrelor didactice nu are nici o legătură cu managementul Colegiului Național " Alexandru Ioan Cuza", ci este eminamente politic. Relevant pentru maniera de poliție politică în care s-a desfășurat ancheta este faptul că, în textul declarației, cei anchetați sunt somați să răspundă la întrebări referitoare la o presupusă activitate politică în școală și sunt asigurați de confidențialitatea totală de care se vor bucura din partea anchetatoarei.

Ancheta a provocat o stare de tensiune și a tulburat grav activitatea școlară la Colegiul Național "Alexandru Ioan Cuza". Codul Penal incriminează, în art. 248, fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, îndeplinește defectuos un act și prin aceasta cauzează o tulburare însemnată a bunului mers al unei instituții.

Până când legea își va spune cuvântul în legătură cu abuzul comis la Colegiul Național "Alexandru Ioan Cuza" din Focșani de către inspectorul general adjunct al ISJ Vrancea, Carmina Corbeanu, vă solicit, domnule ministru, să dispuneți o verificare a managementului învățământului vrâncean și eliberarea din funcție a celor vinovați de acest monstruos act de vendetă politică. Veți face, prin acest act, un bine învățământului vrâncean, pe care îl veți feri de alte abuzuri asemănătoare ale, încă, inspectorului general adjunct Carmina Corbeanu și de consecințele dezastruoase ale acestora.

Spre știință vă mai informez, domnule ministru, că, în luna ianuarie a acestui an, reprezentanții Ministerului Educației, susținuți de reprezentanți ai Prefecturii Vrancea, au făcut puternice presiuni politice asupra directorului Colegiului Național "Alexandru Ioan Cuza" din Focșani, profesorul Marius Poll, pentru a-l determina să demisioneze din funcție. Ce nu au reușit ei atunci, încearcă acum inspectorul general adjunct Carmina Corbeanu: să îndepărteze un director care, din 1997 până în prezent, alături de un remarcabil corp profesoral, a modernizat o instituție de învățământ căreia i-a întregit prestigiul câștigat în peste 100 de ani de existență.

    Liviu Bogdan Ciucă - declarație politică cu titlul Statutul minorităților;

Domnul Liviu Bogdan Ciucă:

"Statutul minorităților"

Partidul Conservator privește problema națională pozitiv și discret, lipsit de excese ori stridențe. Ca partid al valorii, promovăm valoarea românească, dar recunoaștem valoarea de oriunde ar veni. A recunoaște și a asimila valoarea străină e un act patriotic. Naționalismul nostru este moderat, dar pragmatic: interesează mai mult reîntregirea și redimensionarea rezervelor de stat decât declarațiile sforăitoare de iubire de țară, ne interesează afirmarea individului și a națiunii române, dar nu ne deranjează aceeași dorință venită din partea minorităților naționale.

Ne dorim o Europă a națiunilor și idealurilor comune și respingem segregația de orice fel.

Poziția Partidului Conservator referitoare la statutul minorităților a fost exprimată public și chiar prin inițierea unui proiect de lege care vine să completeze Legea nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, prin care dorim să se țină cont că în cazul în care nici una din organizațiile aparținând cetățenilor de etnie română, minoritari în localitatea sau județul respectiv, nu au obținut un loc în consiliul local sau județean, se atribuie un mandat de consilier local și județean din cele rămase din prima etapă, organizației, partidului politic sau alianței electorale care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate în circumscripția respectivă.

Am aflat că Proiectul de Lege privind statutul minorităților naționale a primit aviz favorabil din partea Comisiei de la Veneția (organism care urmărește modul în care sunt respectate drepturile minorităților), dar a făcut o serie de recomandări și solicitări care au rostul de a îmbunătăți acest proiect de lege. Trebuie clarificată relația dintre proiectul de lege și legislația internă, apoi trebuie clarificată și definiția "minorităților". De asemenea, trebuie clarificată relația cu autoritățile locale, pentru că textul de lege prevede noțiunea de parteneriat cu aceste autorități și această noțiune trebuie să fie detaliată.

Suntem împotrivă și nu dorim ca sub masca acestui proiect să se dorească reglementarea unui sistem de privilegii care să promoveze discriminarea pozitivă a unei anumite categorii.

    Valentin Adrian Iliescu - intervenție cu tema 25 octombrie 2005 - trei momente politice importante pentru România;

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

"25 octombrie 2005 - trei momente politice importante pentru România"

25 octombrie 2005, pentru orice observator atent al vieții politice românești, are cel puțin trei evenimente importante: prezentarea Raportului de țară pentru România (dar și pentru Bulgaria), redactat de Comisia Europeană, votarea Regulamentului Camerei Deputaților și definirea punctelor de vedere ale grupurilor parlamentare privind Proiectul Legii bugetului pe anul 2006.

Fără a fi dat publicității, Raportul de monitorizare ce va fi prezentat și dezbătut azi în Parlamentul European, aproape cu certitudine va conține câteva certitudini:

  1. Progresele pe care România le-a făcut în acest an pe calea integrării europene, sesizate și apreciate de oficialii europeni, indică improbabilitatea activării clauzei de salvgardare, chiar dacă această decizie se va pune în discuție doar în aprilie 2006;
  2. România rămâne ferm determinată să parcurgă toate etapele necesare pentru aderarea la 1 ianuarie 2007;
  3. România a făcut pași importanți și necesari în domeniul armonizării acquis-ului comunitar, dar mai ales în ceea ce privește implementarea acestuia.

Se cuvine a recunoaște că unele întârzieri în adoptarea legilor necesare integrării sunt din vina parlamentarilor, ai Puterii și Opoziției, care, mânați de interese politice, de grup, au tergiversat dezbaterea acestor legi atât de necesare.

Din acest motiv, posibilitatea adoptării astăzi, 25 octombrie 2005, a Regulamentului Camerei Deputaților, reprezintă un motiv important de satisfacție politică, generat de mai multe argumente:

  • reintrarea în normal a dezbaterilor parlamentare, după mai bine de două luni de discuții sterile, de tertipuri procedurale și pierderi de timp care au determinat consumarea unui timp prețios și deteriorarea drastică a imaginii Parlamentului României;
  • relansarea activității Camerei Deputaților prin dezbaterea accelerată a proiectelor de lege vizând integrarea europeană, dar și prioritățile legislative ale Guvernului României;
  • concretizarea unui obiectiv important al actualei coaliții guvernamentale: înlocuirea actualilor președinți ai celor două Camere cu persoane din cadrul Alianței D.A. P.N.L.-P.D. și eficientizarea activității Parlamentului.

25 octombrie 2005 reprezintă și ziua în care grupurile parlamentare își vor defini poziția față de Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2006, proiect ce va intra de mâine în dezbaterea Parlamentului României, deocamdată în comisiile reunite. Bugetul de stat pe anul 2006, așa cum a fost prezentat de Guvern, reprezintă un instrument de politici financiare și fiscale, prin care Guvernul României și-a reiterat sprijinul pentru continuarea și susținerea programului de integrare europeană, angajamentele electorale formulate în toamna anului 2004 și funcționarea la parametrii normali ai principalelor componente ale sistemului bugetar. Evident, sunt și domenii care nu beneficiază la această oră de o susținere financiară suficientă, învățământul de exemplu, dar pentru care, sperăm, printr-o analiză obiectivă, să mai identificăm resurse, de la alți ordonatori de credite, pentru a construi un buget acceptabil.

    Claudius Mihail Zaharia - omagiu Armatei Române;

Domnul Claudius Mihail Zaharia:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prin declarația mea de astăzi doresc să-mi aduc, la rândul meu, omagiul Armatei Române care, prin faptele de vitejie ale înaintașilor, ale celor care în urmă cu 61 de ani, au făcut suprema jertfă pe câmpurile de bătălie, a eliberat ultima brazdă de pământ de sub ocupație străină, și care de atunci a fost un garant al securității naționale și a libertății poporului român.

Astăzi, Armata Română este o armată nouă și modernă, sigură și stabilă, integrată în comunitatea europeană și euro-atlantică, aptă să participe activ - împreună cu aliații și partenerii - la promovarea și apărarea valorilor democrației.

Tot Armata Română este cea care, anul acesta, și-a făcut cu cinste datoria, contribuind la salvarea de vieți omenești și la diminuarea efectelor inundațiilor care au făcut pagube însemnate într-un număr mare de județe ale țării.

Stimați colegi,

Prin aceste laude nu vreau decât să atrag atenția asupra importanței pe care Armata Română o are în situațiile de criză și, de asemenea, ce beneficii poate aduce o armată bine organizată și pregătită ca în orice clipă să poată răspunde cu profesionalism provocărilor de orice fel.

Din fericire, Armata Română are la conducerea sa în momentul de față un ministru care și-a propus și deja a început să pună în practică reforma ce va asigura statului român pilonul de bază al oricărui stat democratic - o armată care să asigure siguranța națională.

Astfel, deja sunt în lucru măsurile:

  • de redimensionare a Ministerului Apărării Naționale în vederea dinamizării structurilor, a creșterii flexibilității acestora și a eliminării suprapunerilor;
  • de eliminare a paralelismelor și de accentuare a controlului democratic civil asupra armatei;
  • de combatere a cazurilor de corupție înregistrate în cadrul armatei;
  • de asigurare de locuințe proprietate personală pentru militari;
  • de organizare de licitații pentru orice contract mai mare de 40.000 de euro;
  • de renunțare la satisfacerea stagiului militar obligatoriu și de transformare a Armatei Române într-o armată de profesioniști.

Implementarea tuturor acestor proiecte necesită un efort susținut atât din partea conducerii executive a ministerului, cât și din partea Legislativului, care trebuie să acorde o atenție deosebită reformei din Armata Română și totodată eliminarea dezbaterilor politice pe marginea acestui subiect.

De aceea, consider mai mult decât nejustificate acuzațiile lansate de gen.Eugen Bădălan, șeful Statului Major General, militar care ar fi trebuit să reprezinte un permanent exemplu de verticalitate și profesionalism pentru toate cadrele Armatei Române, dar care, prin acuzațiile politice pe care le-a făcut la adresa ministrului apărării, Teodor Atanasiu, și-a depășit atribuțiile, fapt pentru care, din punctul meu de vedere, trebuie să accepte, așa cum numai un cadru militar știe să o facă, sancțiunea pe care o merită.

Ziua de 25 octombrie trebuie să rămână ziua în care fiecare român trebuie să cinstească memoria eroilor neamului, să aducă un omagiu veteranilor de război și să-și exprime prețuirea pentru activitatea militarilor în rezervă și retragere care au servit cu credință și onoare patria și poporul român.

Vă mulțumesc.

    Constantin Traian Igaș - intervenție cu tema Respect și recunoștință de Ziua Armatei;

Domnul Constantin Traian Igaș:

"Respect și recunoștință de Ziua Armatei"

Doamnelor și domnilor deputați,

La moment aniversar mă alătur și eu tuturor celor care doresc binele Armatei Române, vizionarilor care cred în verticalitatea acestei instituții, tuturor celor care gândesc cu profunzime, realism și spirit național misiunile de acum și de viitor.

Acest moment mă face să retrăiesc sentimente de emoție, de respect și prețuire pentru bogatele tradiții de luptă și de muncă ale acesteia. Sub faldurile drapelului său tricolor s-au instruit sute de mii de soldați, printre care și eu. Sub aceleași falduri sunt mulți cei care au luptat acoperindu-se de glorie în timpul luptelor pentru apărarea integrității statului român și a valorilor sale fundamentale. Faptele lor vor rămâne înscrise pentru totdeauna în cărțile de istorie, în crucile din cimitire, în bronzul statuilor și al monumentelor.

Formarea și dezvoltarea forțelor militare moderne, a avut loc în condițiile intensificării luptei poporului român pentru conservarea și recunoașterea pe plan internațional a entității sale naționale, amenințată de disputa pentru supremație. Reorganizarea armatei române și așezarea ei pe baze moderne a cuprins măsuri cu profunde semnificații în procesul istoric al regenerării naționale. Prima parte a secolului al XIX-lea marchează trecerea la o etapă nouă în dezvoltarea social-politică, culturală și militară a poporului român: epoca modernă. Nucleul viitoarei armate naționale l-au constituit detașamentele de voluntari care au participat la luptele împotriva multor dușmani, reînviind prin faptele lor de arme gloria străbună a ostașilor lui Mircea, Ștefan și Mihai.

Preocupările și măsurile determinate pentru crearea armatei naționale au fost sintetizate de ilustrul nostru istoric și revoluționar, Nicolae Bălcescu, care afirma: "Românismul nu se va dezvolta și scăpa de atâția vrăjmași ce-l apasă, până când ambele principate nu vor fi libere și nu vor organiza puterea lor armată".

Deosebit de importantă pentru făurirea și dezvoltarea armatei pe bază națională a fost precizarea conform căreia armata să fie formată din "pământeni", excluzându-se în felul acesta posibilitatea angajării mercenarilor ce trebuiau plătiți din sudoarea poporului.

Reînființarea oștirilor naționale permanente, moment important în istoria armatei române, a produs un larg ecou în rândurile opiniei publice. Atunci când, la 12 Mai, în București și la 14 Septembrie 1830, la Iași, au fost văzute pentru prima oară uniformele armatei noastre, un entuziasm de nedescris a cuprins populația celor două capitale. Zecile și sutele de ostași care au căzut la datorie pentru interesele supreme ale tării, care au săvârșit fapte de bravură ostășească excepționale, reprezintă pentru sine însăși un valoros documentar istorico-militar generator de reflecții și meditații pentru îmbogățirea continuă a tradițiilor de luptă. Aceștia sunt cei care au pus mai presus de orice salvarea onoarei și demnității și respectarea jurământului militar.

Cu toate greutățile de ordin material și financiar, prin care trece societatea și armata țării, sunt convins că aceasta își va pune în valoare potențialul de care dispune, spiritul de răspundere față de apărarea țării, cele mai frumoase calități profesionale și civice.

Noi cei care am fost înrolați în armata țării și cei care sunt astăzi înrolați, ne plecăm cu respect și recunoștință în fața celor care au căzut sub stindard, rugându-l pe Dumnezeu să-i odihnească în pământul sfânt al patriei sau departe de țară, acolo unde își dorm somnul de veci, fără să aibă la căpătâi nici măcar semnul nostru creștinesc.

Actuala stare de ambiguitate privind modernizarea destul de lentă a armamentului și tehnicii, precum și neasigurarea în totalitate a fondurilor financiare destinate pregătirii pentru luptă, nu poate dura prea mult. O armată bine dotată și instruită nu se poate ține fără resurse și mijloace moderne, perfecționate.

Aș încheia cu un sfat pentru tinerii care mai devreme sau mai târziu vor fi și ei o părticică din Armata Română, sfat pe care l-am urmat și eu, așa cum l-am aflat în rândurile unui mare general de divizie: «Scrieți-vă istoria, iubiți-o pentru că este a voastră și nu lăsați "perioadele" să-și inoculeze veninul în viața camaraderească. Perioadele se uită, pentru că trebuie uitate, dar demnitatea și onoarea nu. Fără demnitate și onoare nimic nu este. Le-ați avut și le-aveți, țineți la ele ca la lumina ochilor. Iar viitorul să-l judecați singuri, și mai ales să vi-l clădiți cum știți mai bine.»

    Costache Mircea - declarație politică: Proiecția bugetară 2006 - o nouă impostură CDR-istă;

Domnul Costache Mircea:

Declarație politică: "Proiecția bugetară 2006 - o nouă impostură CDR-istă"

Gângavii politici ai noului CDR (FȚ), Convenția Democrată (fără țărăniști), reeditează contraperformanțele guvernelor Ciorbea și Radu Vasile, dându-le, pe alocuri, un plus de farmec și de pitoresc, prin ineditul năstrușnic al unor soluții de finanțare, propuse nu în ci pe lângă proiecția bugetară pentru anul 2006.

Am putea da multe exemple în acest sens, dar ne oprim la unul definitoriu pentru anvergura "marilor specialiști" care prejudiciază cu fiecare secundă de ședere la conducere și cu fiecare aberație managerială, aculturală, antieconomică și antinațională, șansele de reînscriere a Țării pe orbita normalității.

O astfel de stavilă în fața renașterii naționale și spirituale a Patriei o reprezintă soluția imbecilă de finanțare a învățământului și cercetării, prin diminuarea bugetului legislativului și serviciilor secrete. A lua de la deputați și de la "securiști" ar fi, în mintea searbădă a unor CDR-iști, în capetele cărora se clatină zerul neputinței și al perfidiei, o nouă asmuțire a poporului, de data asta a intelectualității, asupra mult huliților parlamentari, SRI-ști și a altor securiști odioși.

Prin urmare, în timp ce Guvernul care vinde BCR, CEC, Electrica și tot ce a mai rămas nemătrășit în Țară își majorează bugetul cu 68%, Președinția plină de ploșnițe, de bacante și de aranjori obscuri, cu 70% față de 2005, toate ministerele și primi-ministrul cu 60-70%, iar pentru finanțarea învățământului se propune ruperea de la Camera Deputaților, SRI și alte servicii secrete. Impostorii care hrănesc populația cu iluzia luptei cu "sistemul ticăloșit", viciază cu prostia, lăcomia și apatridia lor pseudo-elitistă, scara de valori și minima coeziune socială a românilor.

În loc să vină să ne spună câți bani au recuperat de la Mafie, de la corupții cu care se luptă și să aloce acele fonduri educației naționale, ei vin cu prafuri populist - demagogice și perfide care frizează ridicolul. După ce încarcă cheltuielile Camerei cu SPP, cu SECI și fel de fel de anexe și zevzeci, fără legătură cu legislativul după ce mențin bugetul Camerei la nivelul anului 2005, mai vin și cu zgubilitica invenție de finanțare a învățământului prin luarea de la alții și nu prin alocare rațională, direct de la bugetului statului, a procentului normal de minim 5% din PIB, așa cum au promis în campania electorală. A lua de la de la SRI o fi o măsură pe placul idioților, dar pentru oamenii normali și cu instinct național, serviciile secrete ar trebui mai bine finanțate, profesionalizate, modernizate, astfel încât interesul național să fie apărat cu strășnicie și nu abandonat ca acum.

Altminteri, dacă interesul național nu e apărat, viața cetățenilor se degradează, patrimoniul se înstrăinează, infracționalitatea proliferează, forța de muncă migrează, îmbuibații hibernează, iar Puterea se agață, la bugetul pe 2006, al subfinanțării învățământului, de o nouă căcărează. Când vezi piticania asiatică Emil Boc - utecistul dobitoc, care se închipuie lider politic, turuind promisiuni cretinoide, în timp ce se mai îmburică a fi și profesor universitar, îți vine să strigi, din nou, versurile poetului nepereche: "...făcând mare pe-un pitic, /ce-o beșică e, de spumă, într-un secol de nimic".

    Cristian Stănescu - declarație politică intitulată Guvernul la picioarele UDMR;

Domnul Cristian Stănescu:

"Guvernul la picioarele U.D.M.R."

Sfârșitul săptămânii trecute a adus în planul politic românesc cel puțin două evenimente care, dacă nu ar fi privite în substratul lor, nu ar spune mare lucru, dar acestea sunt strâns legate unul de altul.

Unul dintre evenimentele despre care vorbeam este ședința comună de Guvern în care s-au întâlnit Guvernul României și cel al Ungariei, celălalt eveniment este discutarea, în Senat, a Proiectului de Lege care privește Statutul Minorităților Naționale.

Pentru această ședință comună a celor două Guverne s-au cheltuit nu mai puțin de 5,5 miliarde de lei vechi, o sumă colosală dacă avem în vedere cel puțin faptul că, la această oră, acești bani puteau fi cheltuiți în interesul cetățenilor români care suferă din cauza inundațiilor din acest an.

Ordinea de zi a acestei ședințe conținea trei puncte care de care mai insidios și mai sfidător la adresa națiunii române: înființarea unui nou Consulat maghiar la Miercurea-Ciuc; Autostrada Transilvania; acordarea autonomiei teritoriale pentru maghiari.

Nici că se putea mai rău de atât, Guvernul României se lasă călcat în picioare de către o minoritate, cea maghiară, care în decursul celor 15 ani de la revoluția din decembrie 89 nu a făcut decât să ceară și să primească drepturi în această țară.

Este inadmisibil ca la această dată, când pentru România se apropie cu pași repezi integrarea în structurile europene, să se tolereze de către Guvernul Tăriceanu toate ifosele și mendrele U.D.M.R - ului, doar pentru că altfel acesta și-ar pierde susținerea parlamentară.

Nu era de ajuns un Consulat maghiar în Cluj-Napoca, mai trebuia unul la Miercurea-Ciuc, în județul Harghita, probabil că în curând se va mai cere înființarea unuia și în Covasna și putem să considerăm că Transilvania este teritoriu unguresc.

Așa ceva noi, cei de la Partidul România Mare, nu vom accepta niciodată și sub nici o formă, să vă fie foarte clar, domnilor de la putere și din U.D.M.R..

Acordarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice este clar prevăzută în Legea fundamentală a statului român și anume în Constituție, iar aceasta nu este de negociat cu nici un alt stat. România este stat național, suveran, unitar și indivizibil.

Cât privește Proiectul de lege privind Statutul Minorităților Naționale, aceasta conține prevederi absolut inacceptabile mai ales că există și români care sunt minoritari în anumite zone ale țării și trebuie să se bucure, la rândul lor, de toate drepturile unei minorități. Acest lucru scapă, voit, din vederile U.D.M.R - ului, care sub nici o formă nu dorește să fie de acord cu amendamentele aduse legii care ar veni în sprijinul cetățenilor români aflați în minoritate.

Ca să trag o concluzie, este clar că prin legiferarea Proiectului de Lege privind Statutul Minorităților, U.D.M.R.- ul ar monopoliza toate deciziile care s-ar lua în privința minorităților. Nimeni nu se va mai putea lupta pentru drepturile altei minorități în afara celei maghiare.

Coaliția guvernamentală nu trebuie să se lasă călcată în picioare de către U.D.M.R.

Vă avertizez domnilor de la U.D.M.R să nu ne luați de fraieri și să nu credeți că noi nu vedem ce aveți de gând să faceți.

    Relu Fenechiu - comentariu pe marginea bugetului alocat pentru sport;

Domnul Relu Fenechiu:

Stimați colegi,

Recent, în presa sportivă și pe o serie de posturi de televiziune s-au declanșat, ca la comandă, atacuri virulente la adresa Guvernului și în special la adresa premierului Călin Popescu-Tăriceanu. Motivul, unul simplu: reducerea cu 25% a bugetului alocat sportului. În această intervenție a mea nu pledez ca avocat al Guvernului Tăriceanu, deși nu ar fi nimic anormal dacă aș face-o. Voi pleda pentru o serie de principii. Atunci când nu sunt suficienți pentru sănătate, învățământ sau infrastructură, este jenant să faci gălăgie pentru că s-au alocat mai puțini bani la buget pentru sport. Știu, o să mi se spună că sportul este un puternic vector de imagine, că sportivii români fruntași sunt mai eficienți decât mulți dintre diplomații noștri. Mi se va spune că rezultatele pozitive obținute de sportivii noștri fruntași îi mai fac pe cetățeni să mai uite de necazurile cotidiene. Este perfect adevărat. Dar în același timp, nu trebuie să se uite că în primul rând sănătatea și instruirea populației sunt mult mai importante decât sportul. Un om bolnav nu poate fi un bun sportiv, așa cum de-asemenea un om cu un grad foarte redus de instruire nu va putea obține decât conjunctural, rezultate pozitive pe o arenă sportivă. Sunt absolut convins că atunci când vor fi bani suficienți pentru sănătate, pentru învățământ, pentru cultură, atunci cu siguranță se vor găsi și banii necesari pentru promovarea mișcării sportive. Dacă mai punem la socoteală și nenorocirile din acest an, vedem că o parte din banii care ar fi putut fi folosiți în anumite domenii - sunt convins că și în sport - au fost și sunt direcționați pentru repararea a ceea ce a stricat natura. Solicit tuturor celor din mișcarea sportivă care au ieșit la atac și au sărit la gâtul premierului, să manifeste puțină decență. Măcar față de ministerele care într-adevăr au nevoie de mai mulți bani și nu îi pot primi.

Și ar mai fi un aspect demn de reținut. La noi, în cadrul mișcării sportive, încă nu s-a făcut o clară demarcație între sportul profesionist și cel amator. Niciunde în lume, sportivul profesionist nu primește bani de la stat. Dar la noi, cei care țipă mai tare după banii de la buget sunt în special cei din zona sportului profesionist. Și, atenție, mulți dintre banii federațiilor sportive - deci bani de la buget - sunt utilizați pentru premierea sportivilor profesioniști și nu doar în cazurile în care aceștia obțin succese când reprezintă oficial România. Nu este o constatare a mea, o afirmă ziariști prestigioși sau foști sportivi care la ora actuală au reședința în occident, acolo unde lucrurile sunt foarte clare în acest domeniu.

Toată această isterie declanșată în urma reducerilor bugetului pentru sport a căpătat și accente grotești. S-a spus despre premierul Tăriceanu că nu a putut conversa pe teme de fotbal cu omologul său italian, Berlusconi. Este o inepție să susții așa ceva. Nu pentru a discuta despre fotbal s-au întâlnit cei doi premieri. Iar în momentele neoficiale, sunt convins că nu fotbalul ar fi fost un subiect obligatoriu de discuție.

    Filip Georgescu - referire la semnarea Acordului de comerț și cooperare comercială și economică România - Comunitatea Economică Europeană;

Domnul Filip Georgescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați

Vreau să evoc în fața domniilor voastre un moment pe care îl consider de referință pentru începutul eforturilor României de integrare în structurile europene. Doresc să mă refer în cele ce urmează la semnarea Acordului de comerț și cooperare comercială și economică România - Comunitatea Economică Europeană (CEE), moment de la care s-au scurs, parcă pe nesimțite, 15 ani. Data de 22 octombrie 1990 constituie un eveniment cu o însemnătate deosebită pentru noi, astăzi, când așteptăm cu încredere Raportul Comisiei Europene cu privire la progresele făcute de România în cursa pentru aderare. Momentul 1 ianuarie 2007 este acum mai aproape însă nu trebuie să uităm eforturile care au fost făcute în decursul timpului.

România a fost prima țară din Europa Centrală și de Est care a negociat acorduri bilaterale cu Comunitatea Economică Europeană, documentele semnate având semnificația recunoașterii de facto a CEE ca entitate. Acordurile au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1980 și au permis stabilirea anuală a nivelului de acces al produselor industriale românești la exportul în țările membre. La 7 ianuarie 1990 a fost dată publicității Declarația CFSN cu privire la importanța pe care România o acordă așezării pe baze noi a relațiilor cu CE ca entitate și acreditarea unui ambasador pe lângă această organizație.

Începând cu anul 1991 au fost inițiate o serie de contacte cu Comisia CEE. Doresc să reamintesc, pe scurt, câteva dintre evenimentele cele mai importante:

  • În martie 1991 s-a semnat, la București, Memorandumul - Program Indicativ, prin care Comisia CE a fost de acord să aloce pentru sprijinirea procesului e reformă din România suma de 100 de milioane ECU.
  • La 1 mai 1991 intră în vigoare acordul de comerț, cooperare comercială și economică încheiat între România și CE.
  • În decembrie 1991, Consiliul de Miniștrii al CEE a adoptat decizia cu privire la demararea discuțiilor în vederea negocierii unui acord privind asocierea României la CEE.
  • În mai 1992 a fost aprobat de către Consiliul de Miniștrii al CEE mandatul comunitar privind negocierea asocierii României la Comunitățile Europene.
  • La 1 februarie 1993, la Bruxelles, s-a semnat Acordul European de Asociere a României la Comunitățile Europene și Acordul interimar privind comerțul și aspectele legate de comerț.
  • La 1 februarie 1995, la 2 ani de la semnarea Acordului European de Asociere, România a devenit membru asociat la Uniunea Europeană.
  • În același an a fost adoptată Strategia Națională de Pregătire a Aderării României la Uniunea Europeană, iar la 22 iunie 1995, a fost depusă cererea oficială de aderare a României la UE.
  • În cadrul summit-ului de la Helsinki (10-11 decembrie 1999), șefi de stat și de guvern din 15 țări membre ale Uniunii Europene au aprobat începerea negocierilor cu cinci state din estul Europei, printre care și România
  • La 25 aprilie 2005 s-a semnat tratatul de aderare, moment de o importanță covârșitoare, așteptat de milioane de români timp de mai bine de 15 ani.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Gabriel Sandu - declarație politică: Funcționarea justiției - esențială pentru integrare;

Domnul Gabriel Sandu:

Declarație politică: "Funcționarea justiției - esențială pentru integrare"

În perioada Guvernului Adrian Năstase, justiția a ajuns într-o situație jalnică, fără precedent în istoria postdecembristă a României. Sub patronajul unei justiții nereformate și a unor miniștri ineficienți, fenomenul corupției s-a agravat și s-a extins alarmant, cuprinzând toate eșaloanele puterii pesediste, centrale și locale. Această realitate a fost evidențiată de toate analizele și studiile elaborate de insituțiile Uniunii Europene, de rapoartele organizațiilor neguvernamentale de prestigiu, precum și în analizele unor organisme internaționale, printre care și ale Băncii Mondiale.

Toate încercările fostei puteri de a ascunde de ochii opiniei publice cazurile de corupție în care au fost implicații baronii locali și de a-și cosmetiza imaginea nu au avut sorți de izbândâ. Barometrele realizate între 2001-2004 indicau la unison o majoritatea covărșitoare a românilor - "nemulțumiți sau foarte nemulțumiți" de reducerea corupției. Mai mult, justiția se afla pe un loc codaș între instituțiile statului în care cetățenii au încredere.

Singurele performanțe ale Guvernului Năstase s-au măsurat prin locurile fruntașe din topul corupției și prin instituționalizarea acestui fenomen. Eșecurile guvenării PSD în lupta anticorupție nu rămân fără consecințe în cadrul procesului de integrare a României în UE. La evaluarea de la sfârșitul anului 2004, țara noastră ajunge cu cuțitul la os prin menționarea clauzei de salvgardare în cadrul procesului european de integrare.

Din fericire, Guvernul Tăriceanu și în special ministrul Justiției, Monica Macovei, au reușit în 10 luni să elaboreze și să aplice măsurile necesare pentru reforma justiției și combaterea corupției, îndepărtând astfel pericolul activării clauzei de salvgardare.

Voința politică a autorităților de la București și eforturile acestora de a limita și de a combate fenomenul corupției sunt cele mai apreciate la Bruxelles. Aceste angajamente trebuie însă să continue cu mai multă fermitate, ca o dovadă în plus a independenței puterii judecătorești.

Cazul notarilor publici scoși pe bandă rulantă pe piață de către fostul ministru al Justiției, Rodica Stănoi, prin încălcarea legii, și cazul averii fostului ministru Dan Ioan Poescu, intrată sub lupa procurorilor anticorupție arată că justiția începe să funcționeze cu adevărat în România după foarte mult timp.

Am convingerea că Raportul de țară al Comisiei Europene pentru România va evidenția această realitate și va da cale liberă integrării țării noastre la termen, la 1 ianuarie 2007.

    Gheorghe Dragomir - declarație politică cu titlul Legile sănătății;

Domnul Gheorghe Dragomir:

Declarație politică: "Legile sănătății"

Sistemul de sănătate la nivelul județului Constanța s-a confruntat în trecut cu mari probleme atât din punct de vedere al administrării fondurilor, cât mai ales datorită managementului defectuos.

La nivelul Direcției de Sănătate Publică Județeană Constanța, odată cu schimbarea echipei de conducere, s-au descoperit numeroase probleme și disfuncționalități în indisciplina economico-financiară, drept pentru care s-a realizat o inspecție din partea DGFP Constanța, care a constatat că se poate vorbi de prejudicii importante în privința unor contracte înpovărătoare pentru instituția menționată, contracte ce au fost reziliate. În prezent este în curs procedura de selectare și licitare a unor noi contracte care să se dovedească benefice pentru DSPJ Constanța. Din punct de vedere al funcționării compartimentelor s-au remarcat nereguli și disfuncționalități la nivelul departamentului audit, o insuficientă fundamentare economică și procedurală în privința programelor de sănătate, precum și insuficiența personalului în compartimentul economic și administrativ care vor fi remediate.

De asemenea, au fost necesare unele reparații la nivelul clădirilor instituției și dotarea acestora corespunzător pentru eficientizarea lucrului.

Prioritatea numărul unu a fost și este Centrul de Diabet unde nu a existat o legătură funcțională între acesta și farmacia spitalului, problemă rezolvată prin instalarea unui soft specific de care să beneficieze toți bolnavii și care să reducă birocrația.

Deși sistemul de sănătate la nivel județean a fost preluat cu multe carențe, unele chiar importante, putem spune că de la schimbarea conducerii s-au realizat o serie de modificări radicale, mai ales în perioada inundațiilor când s-au luat măsuri la nivel local în ceea ce privește triajul epidemiologic, catagrafierea vaccinală și instituirea punctelor locale cu activitate medicală permanentă (care funcționează și în prezent). În localitățile afectate de inundații au fost realizate vaccinările antiholerice și antitetanice și au fost folosite pentru prima dată punctele de vaccinare volante (ambulanță și personal specializat) care au permis o flexibilitate mai mare la necesitățile din teritoriu, precum și o scurtare de până la 3 ori a timpului necesar vaccinării.

La cele menționate mai sus aș vrea să adaug că prin reforma sistemului de sănătate prevăzută de Ministerul Sănătății prin noul cadru legislativ și aici mă refer la Legea Spitalelor care redefinește rolul statului în supravegherea și controlul asupra spitalelor, Legea asigurărilor sociale de sănătate ce stabilește obiectivele sistemului de asigurări precum și mecanismul privind plata contribuțiilor sociale, Legea asigurărilor voluntare de sănătate care introduce pentru prima dată un sistem de asigurări private de sănătate pe bază de voluntariat , fapt ce va duce cu siguranță la înbunătațirea calitatea actului medical, Legea privind cardul european care aduce nou introducerea obligativității unui card de asigurat așa cum prevăd standardele Uniunii Europene și nu în ultimul rând, Legea privind programele naționale de sănătate prin care se crează cadrul legal pentru dezvoltarea programelor naționale de sănătate și se stabilesc criteriile pentru cuprinderea programelor de sănătate în bugetul de stat.

Sper că acest nou pachet legislativ privitor la sistemul de sănătate va îmbunătății actul medical, fie că se referă la medicii de familie, farmacii, spitale sau la programele dedicate acestui domeniu.

    Dan Horațiu Buzatu - declarație politică intitulată Liderii PSD plâng populist pe umărul bugetului pe 2006;

Domnul Dan Horațiu Buzatu:

"Liderii PSD plâng populist pe umărul bugetului pe 2006"

Vin la acest microfon cu o problemă legată de o anumită interpretare dată proiectului de buget pe anul 2006. Este un subiect care, la prima vedere, va părea deja tratat pentru o declarație politică, din moment ce dezbaterile pentru bugetul de anul viitor vor ține capul de afiș al Parlamentului până în data de 8 noiembrie.

Concret este vorba de unele declarații a principalilor lideri ai PSD privind unele aspecte ce țin bugetul pe 2006, declarații care, sub acoperirea cifrelor reprezintă un atac laș la adresa Guvernului și a premierului Călin Popescu Tăriceanu. Nu contest dreptul Opoziției de a ataca Puterea, dar în acest caz atacul reprezintă o dezinformare crasă a populației.

Iată ce declara președintele PSD, domnul Mircea Geoană, luni la Radio România Actualități: "Este inadmisibil ca într-un an dificil pentru România, să putem să avem un buget al agriculturii mai mic decât cel pe care l-am avut în anii trecuți și nu este normal ca în educație și în sănătate să avem bugete de mizerie. De aceea poziția noastră va fi extrem de fermă. Ne exprimăm și surprinderea și indignarea asupra faptului că în timp ce premierul Tăriceanu vorbește de austeritate bugetară, vedem în proiectul de buget sume gigantice alocate cancelariei primului ministru, care are buget cât 5 ministere obișnuite, sume imense pentru SPP. De mașini blindate are nevoie România astăzi sau de un minim de sprijin pentru oamenii care nu au medicamente compensate sau pentru pensionari? Vom avea o dezbatere, repet, extrem de dură, o luptă la baionetă, în Parlament, pentru un buget mai aproape de nevoile reale ale României".

Două vorbe, trei neadevăruri. Chiar dintr-o situație prezentată presei de către domnul Adrian Năstase reiese clar că în 2005 bugetul pentru agricultură este de 2.671 milioane RON, iar cel propus pentru 2006 este de 2.858 milioane RON. Nu comentez dacă suma prevăzută pentru 2006 este sau nu suficientă, dar oricine a avut notă de trecere la aritmetică, își poate da seama că suma alocată în 2006 este mai mare decât cea din 2005. De asemenea, bugetele sănătății și educației - și iar nu comentez dacă sunt sau nu suficiente - sunt peste nivelul celui din acest an. Este adevărat bugetele SPP și SRI prezintă o creștere în 2006 mai mare decât cea din 2005 față de anul 2004. Dar nu trebuie să se uite un amănunt elementar: acțiunile de terorism proliferează, nu de la an, la an, ci de la lună la lună. Este deci explicabil de ce este necesară o întărire financiară a acestor două instituții. Și nu este în nici un caz vorba de mașini blindate achiziționate în dauna medicamentelor ci de un populism ieftin al liderilor PSD. Dar, atenție!, cu cîteva ore înaintea declarațiilor venite dinspre PSD, liderii Alianței DA luaseră deja decizia de a mai amputa din sumele alocate SRI și SPP, pentru a completa bugetul de la educație. Deci, fără pic de jenă, românii sunt mințiți de PSD pe postul public de radio În ceea ce privește sumele alocate cancelariei primului ministru, suntem din nou în fața unei mistificări grosolane. Vă invit să urmăriți următoarele operații aritmetice: Guvernul PSD stabilește pentru Cancelaria primului ministru pe anul 2005 un buget de 437 milioane RON, cu 123 milioane RON mai mult decât în 2004. Acum, creșterea propusă de actualul guvern este de 91 milioane RON.Deci, domnilor, puțină decență. Dacă este cineva de acuzat, Guvernul Năstase trebuie să fie acela.

PS Și, apropo de Guvernul Năstase. Anul trecut, estima pentru 2006, un buget pentru Camera Deputaților de...170 milioane RON. Acum, domnul Adrian Năstase își manifestă unele îngrijorări vis-a-vis de propunerea venită de la Guvern, cea de 190 milioane RON.

    Ilie Merce - declarație politică cu titlul Alianța D.A. își ține promisiunile!!!;

Domnul Ilie Merce:

"Alianța D.A. își ține promisiunile !!!"

De la sloganul "Să trăiți bine!, românii au ajuns "Să moară bine !"

Aproape 2 luni i-au fost necesare Alianței D.A. ca să priceapă necesitatea și utilitatea dialogului politic. În tot acest timp, Alianța s-a făcut de râs, fixând termene, niciodată respectate, pentru revocarea președinților Camerei Deputaților și Senatului. Chiar dacă au renunțat, în final, la trufia găunoasă și au acceptat arbitrajul Curții Constituționale, PNL și PD, acompaniate de UDMR și PC, se fac, în continuare, vinovate de respingerea, iresponsabilă și lipsită de argumente, a tuturor moțiunilor depuse de PRM și PSD în această perioadă. "Nivelul de trai al cetățenilor - ultima preocupare a guvernului Tăriceanu", "Salvați școala românească, "Nepăsarea" și "În locul respectului, dispreț și umilință", au ajuns la coșul de gunoi, prin voia actualilor guvernanți, deși toate aceste moțiuni nu făceau altceva decât să tragă cuvenitele semnale de alarmă, în condițiile în care prețurile au luat-o razna de tot, pensionarii suferă de foame și mor de cauza lipsei de medicamente, numărul analfabeților crește alarmant de la an la an, iar micii întreprinzători dau faliment, sufocați de o fiscalitate aberantă. Sumbrul tablou în care evoluează astăzi societatea românească demonstrează că realitatea nu a ținut seama de ispititorul îndemn electoral "Să trăiți bine!" cu care a reușit Alianța D.A. să păcălească cetățenii în timpul campaniei electorale. În realitate, sătui de atâta bine după doar 10 luni de guvernare, românii au ajuns în pragul revoltei și amenință cu declanșarea grevelor. Deja, dascălii și funcționarii publici au anunțat că au pregătit mari acțiuni de protest pentru luna noiembrie, în cazul în care revendicările lor (îndreptățite) nu vor fi luate în seamă de cei care, pe vremea când nu erau la putere, le plângeau de milă și le promiteau marea cu sarea. Cum este greu de crezut că puterea va fi în stare să reacționeze corect și să rezolve, măcar în parte, problemele oamenilor, mă întreb ce va face Alianța D.A. atunci când străzile vor răsuna de proteste. Parlamentarii puterii au redus la tăcere opoziția atunci când noi am vrut să discutăm și să găsim soluții inclusiv pentru problemele din învățământ și din administrația locală. Dacă moțiunile noastre au fost ignorate cu un suveran dispreț, un simplu vot nu va putea închide gura și oamenilor ieșiți pe stradă să-și apere drepturile. În mod normal, PRM, partid care nu a guvernat niciodată și nu poate fi făcut răspunzător pentru dezastrul în care se zbate astăzi țara, ar putea să stea liniștit și să privească sondajele în care este marcată creșterea noastră constantă.

Am putea chiar să și mulțumim adversarilor noștri politici pentru ajutorul involuntar pe care ni-l acordă. Asta ar însemna însă să fim la fel de inconștienți ca toți cei care au contribuit, după puteri, la aruncarea României în criză. La 15 ani de la Revoluție, sănătatea stă să moară, școala românească și-a pierdut prestigiul, iar administrația este sufocată de corupție atât la nivel central, cât și local. Mai mult, în timp ce iarna bate la ușă, prețurile combustibililor și energiei au transformat căldura într-un lux inaccesibil milioanelor de români care se zbat la pragul sărăciei. Ce vor face bătrânii care și-au debranșat caloriferele de frica facturilor de întreținere, atunci când gerurile se vor abate asupra noastră? Câți români vor plăti cu viața în această iarnă pentru incompetența și nerozia celor care ne conduc ? Ultimul recensământ a arătat că suntem mai puțini cu peste un milion de cetățeni față de acum un deceniu. Câți concetățeni mai trebuie să moară pentru ca guvernanții să se trezească la realitate și să administreze, corect și responsabil țara? Dincolo de lupta politică și de propriile interese, nesăbuirea - ca să nu-i spun altfel - devine criminală. Din păcate, cam aici s-a ajuns dacă ținem cont de nivelul de trai asigurat cetățenilor României. Opoziția poate fi ignorată în parlament, nu însă și viețile oamenilor și condițiile în care trăiesc. Dacă nu va realiza foarte repede aceste adevăruri, actuala putere va avea și ea, la rândul ei, serioase motive să nu trăiască bine, așa cum liberalii și democrații își urau singuri, pe vremea când naivii credeau că lor li se adresează îndemnul Alianței D.A.

    Ioan Aurel Rus - protest împotriva atmosferei de scandal interetnic susținută de prefectul județului Bistrița Năsăud;

Domnul Ioan Aurel Rus:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În ultimele săptămâni, prefectul județului Bistrița Năsăud, Ioan Szilagyi, uns pe acest post de către UDMR, a intrat într-un conflict direct cu postul local de televiziune TV AS Bistrița.

Printr-o scrisoare trimisă la CNA, respectivul prefect se adresează unui confrate de-al său, pe nume Attila Gasparik, căruia i se plânge, printre altele: "Pe acest fond AS-TV, în colaborare cu reprezentanții Partidului România Mare, a început o campanie împotriva comunității maghiare, a Instituției Prefectului și a prefectului personal. De altfel, PRM duce această campanie în presa scrisă din județ, de la începutul anului, de când am fost instalat în funcția de prefect."

Nimic mai josnic și mai perfid. Nu ți-e rușine să minți domnule prefect? Nu ți-e frică de Dumnezeu? Cine minte și instigă la ură națională? Nu-ți recunoști activitatea? Când nu ai argumente în apărarea activității iredentiste pe care o desfășori, treci la amenințări cu pușcăria și denigrezi pe cei din jur.

Televiziunea locală - AS TV - nu a desfășurat niciodată activități îndreptate împotriva etnicilor maghiari din județ. Doar o minte bolnavă poate spune contrariul.

Nu te lăsa împins de la spate doar de faptul că te pensionezi și poți dărâma orice până atunci, chiar și pacea națională.

Cred că pacea și armonia e mai înțelept a fi slujită, decât mârlăneasca provocare.

Dacă premierul ar reflecta la scrisorile trimise de AS-TV, cred că ar rezolva problema diplomatic - destituirea prefectului! În numele Partidului România Mare, prezint scuze etnicilor maghiari din județ ce au fost jigniți profund de actualul prefect care într-o seara, pe acest post de televiziune, i-a catalogat "animale". Partidul România Mare, filiala județeană, protestează împotriva întreținerii atmosferei de scandal inter-etnic promovat de actualul prefect și cere demiterea acestuia.

Vă mulțumesc.

    Ioan Munteanu - intervenție cu tema Anularea subvenției la lapte = distrugerea efectivelor de bovine;

Domnul Ioan Munteanu:

Tema: "Anularea subvenției la lapte = distrugerea efectivelor de bovine"

Una din ultimele inițiative ale Guvernului Tăriceanu, care are în vedere "bunăstarea românului", este cea care vizează anularea subvenției directe pe litrul de lapte. Prin eliminarea acestui sprijin, crescătorii de bovine se vor afla în situația de a renunța la ocupația lor tradițională care și în actualele condiții este prea puțin rentabilă.

O astfel de măsură te face să te gândești la faptul că cei care conduc destinele agriculturii și-au pus în gând să distrugă tot ceea ce mai poate fi distrus. Cu seninătate, dar și cu iresponsabilitate, "specialiștii" din guvern susțin că subvenționarea laptelui înseamnă bani risipiți, fără justificare rentabilă. Cum pot ei declara că suma de 1800 miliarde de lei vechi, atât cât a reprezentat subvenția alocată, nu a adus rezultatele așteptate? Consideră dumnealor că acest sprijin nu a însemnat nici creșterea producției și a calității laptelui, nici realizarea unor investiți necesare, nici mărirea și ameliorarea efectivelor de bovine.

Poate că, într-adevăr, rezultatele așteptate nu au fost spectaculoase, pe măsura previziunilor. Dar, care ar fi fost consecințele neacordării acestui ajutor, s-au întrebat cei din Ministerul Agriculturii? Cu siguranță, efectivele de animale ar fi fost undeva pe la jumătatea numărului actual și, bineînțeles, și producția de lapte necesară populației tot pe la jumătatea celei obținute acum.

E adevărat că subvenția nu rezolvă din punct de vedere economic afacerea, dar o menține la limita existenței; cât despre sumele primite de către crescătorii de animale, ele sunt departe de a acoperi cheltuielile de producție.

Consider că, deocamdată, cel puțin până la intrarea României în structurile europene, subvenția pe litrul de lapte este cea mai bună soluție pentru stimularea acestui sector agricol. Fiți siguri că, fără această subvenție, România va pierde competiția cu fermierii europeni, iar diminuarea efectivelor de vaci va cere eforturi de redresare mult mai costisitoare. Dacă în toată perioada post decembristă sectorul bovinelor s-a menținut doar prin aceste subvenții, este greu de înțeles de ce Guverniul Tăriceanu ia această decizie.

Se știe că producția de lapte trebuie să ajungă la 3,3 miliarde litri de lapte până în 2007, adică dublul cantității de acum, cifra de care Guvernul Tăriceanu este responsabil. Dacă subvenția este eliminată brusc, țăranii vor renunța la creșterea vacilor de lapte, deci, adio 3,3 miliarde litri!

Suntem de acord că agricultorii trebuie pregătiți pentru momentul integrării în U.E., cât și pentru anii următori, dar deocamdată nu există o altă soluție de supraviețuire. Ce altă motivație ar avea țăranii să se chinuie să crească vaci, în condițiile în care laptele este plătit în batjocură, adică 78â8-10 litri de lapte pentru un litru de motorină și 4-5 litri echivalentul unei sticle de apă minerală?

Iar diminuarea cantității de lapte va avea urmări și asupra consumatorilor, în special asupra copiilor și a persoanelor vârstnice pentru care laptele reprezintă alimentul absolut necesar.

În calitate de deputat, dar și de cunoscător al lumii satelor, solicit să se revină la această primă pe litrul de lapte, ba chiar să crească, în perspectiva dezvoltării efectivelor de bovine. Fără această subvenție, Guvernul Tăriceanu "omoară" nu doar animalele, cât și pe crescători ori pe consumatori.

P.S. Pe lângă solicitarea deja făcută, aș dori să-mi exprim o nedumerire, și asta, în calitatea mea de secretar al Comisiei de agricultură: cum a fost posibil ca activitatea Ministerului Agriculturii să fie evaluată cu 7,5, o notă foarte mare, în condițiile în care realitatea contrazice așa-zisele lor realizări. Se vede că experții care au acordat această notă au mari obligații față de domnul Flutur, iar, pentru ei, între realitate și demagogie nu e decât un pas.

    Mihaela Adriana Rusu - intervenție cu tema Guvernul alocă sume pentru un buget de subzistență și nu pentru a crea un buget de dezvoltare;

Doamna Mihaela Adriana Rusu:

"Guvernul alocă sume pentru un buget de subzistență și nu pentru a crea un buget de dezvoltare"

În conformitate cu prevederile art.16 lit.a) și a anexei nr.4 din proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2006, pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor și Municipiului București, respectiv art.16 lit.B) și a anexei nr.5, pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor Municipiului București pe anul 2005, consider faptul că fundamentarea acestor sume nu s-a făcut respectând prevederile art.6 din O.U.G. nr.45/2003 privind finanțele publice locale: "Trecerea de către Guvern, în administrarea și finanțarea autorităților administrației publice locale a unor cheltuieli publice, ca urmare a descentralizării unor activități, precum și a altor cheltuieli publice noi, se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare realizării acestora..."

În condițiile în care nu s-au descentralizat sau transfera și alte venituri ale bugetului de stat către autoritățile locale, sumele propuse a fi repartizate nu asigură integral cheltuielile necesare realizării acestor activități în condiții normale, toate acestea ducând la permanente nemulțumiri din partea beneficiarilor acestor servicii și adevărate convulsii sociale, de exemplu: asistenți personali ai persoanelor cu handicap, beneficiari ai ajutorului social și ajutorului pentru încălzirea locuinței, cadre didactice etc.

Doar prin câteva cifre demonstram că nu se poate discuta de buna funcționare a unui județ, așa cum este și cazul județului Satu Mare. Din păcate, situații asemănătoare sunt și la alte județe.

Sumele propuse pentru județul Satu Mare a fi repartizate în cursul anului 2006 înregistrează o creștere de aproximativ 11% dar acestea nu acoperă necesarul de fonduri pe anul 2006.

Consiliul județean Satu Mare a solicitat de la bugetul de stat pentru anul 2006, 236.278,7 mii lei RON suma necesară pentru buna funcționare a primăriilor din județ cât și a instituțiilor finanțate de la bugetul județului.

Din păcate, sumele propuse a fi repartizate conform proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2006 de 171.519 mii lei RON sunt mult sub necesarul real.

Diferența de 65 mii lei RON vor afecta în mare măsură sistemul de protecție a copilului, centrele de asistență socială a persoanelor cu handicap, învățământul special, serviciile publice de evidență a populației, instituțiile de cultură descentralizate.

Din totalul acestor sume, sumele defalcate din TVA pentru cheltuieli de personal, burse și obiecte de inventar ale instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat, drepturile asistenților personali ai persoanelor cu handicap, ajutorul social și ajutorul pentru încălzirea locuințelor, creșele vor avea și ele de suferit.

Astfel, față de un necesar de 138.938,4 mii lei RON s-au prognozat a fi repartizate 115.971 mii ei RON, diferența de 22.967 mii lei RON afectând cumplit buna funcționare a acestor sectoare de activitate.

Totodată, pentru echilibrarea bugetului local, s-a prognozat a fi alocată suma de 25.211 mii lei RON, față de necesarul de 56.661,2 mii lei RON, ceea ce reprezintă doar jumătate din cheltuielile pentru anul viitor privind plata salariilor.

Și sindicatele protestează față de modul în care Guvernul aplică dialogul social "Proiectul legii bugetului de stat, un act extrem de important care stă la baza construcției politice în toate domeniile economic și social ca și cele necesare procesului de integrare a fost aprobat de Guvern și înaintat Parlamentului, fără a fi prezentat mai întâi partenerilor sociali spre dezbatere, nici în Comisiile de dialog social, nici în cadrul Consiliului Economic și Social", susține Jacob Baciu, președintele Confederației Sindicatelor Democratice din România.

În aceste condiții, autoritățile publice nu vor reuși să realizeze sarcinile ce le revin, bugetul acestora rămânând în continuare un buget de subzistență neavând posibilitatea de a-și crea un buget de dezvoltare.

    Ion Mocioalcă - intervenție cu titlul Se tranzacționează interesul public;

Domnul Ion Mocioalcă:

"Se tranzacționează interesul public"

Stimați colegi,

Nu mi-am propus, în nici un caz, să-mi radicalizez, în ultima vreme, discursul. Am încercat în permanență să fiu echilibrat și neutru. Dar ce se întâmplă la Senat ar trebui să constituie un subiect nu numai pentru politicieni, ci și pentru societatea civilă.

Mă refer, desigur, la noul statut al minorităților din România, la proiectul respectiv, mai precis. Compromisurile pe care le pregătește puterea, vizavi de acest subiect, sunt pur și simplu inacceptabile.

De altfel, societatea civilă de care pomeneam mai sus, organizațiile care o reprezintă, în speță, au rămas cantonate pe P.S.D., în cadrul unor critici anemice și inerțiale.

Pentru că nu e normal, ca vârf de lance al societății civile, să critici opoziția, ci puterea. De aceea, n-am putut consemna încă nici o reacție din această zonă în fața compromisurilor de neimaginat vizavi de minoritățile naționale, care, oricum, se bucură de toate drepturile și nu mi se pare normal să beneficieze de o discriminare pozitivă.

Adică, mai pe românește, să aibă mai multe drepturi decât populația majoritară. Se urmărește crearea unor miniparlamente locale, prin consiliile minoritățile ce vor fi garantate prin noul statut, ceea ce va da, până la urmă, posibilitatea apariției de legi și decrete ocale, în contradicție cu cele ale statului.

Un proiect asemănător pentru minoritatea maghiară a fost respins și în Slovacia, și declarat ca neconstituțional. Se fac grave compromisuri politice pentru ca actuala formulă de guvernare să rămână intactă și asta e îngrijorător. În acest fel se tranzacționează pur și simplu, interesul național.

    Marius Iriza - comentariu pe marginea Proiectului de Lege privind statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc;

Domnul Marius Iriza:

În ultima perioadă iese la iveală tot mai pregnant ținta principală a U.D.M.R., această formațiune iredentistă maghiară care prin doi membri marcanți ai săi, deputatul Becsek Garda Deszö și senatorul Sógor Csaba, au înaintat Biroului Permanent al Camerei Deputaților un proiect de lege privind statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc, prin care se urmărește conturarea unei regiuni cu personalitate juridică independentă, formată pe criterii etnice. Și pentru a convinge Parlamentul că proiectul lor de lege trebuie să treacă, UDMR a realizat și o hartă a Ținutului Secuiesc pe care l-a împărțit în 8 scaune după model unguresc.

În aceste condiții, președintele Ținutului Secuiesc nu ar mai putea fi controlat, deoarece acesta ar dobândi putere de decizie completă, nesupunându-se nici unui control juridic sau administrativ.

Trebuie menționat că această lege încalcă în mod flagrant numeroase prevederi constituționale, dintre care amintim: art.1 alin.1) - "România este un stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil"; art. ?? alin.2 (1) - "Suveranitatea națională aparține poporului român"; art.13 - "În România, limba oficială este limba română"; art.128 alin.1) - "Procedura judiciară se desfășoară în limba română".

Potrivit acestei legi antiromânești, pe teritoriul viitorului Ținut Secuiesc "limba maghiară are același statut ca și limba oficială a statului".

Proiectul de lege este prezentat într-un mod aberant dorindu-se prin aceasta crearea unui stat independent din punct de vedere cultural, etnic și administrativ.

Este știut faptul că de mulți ani, românii din județele Covasna și Harghita au fost nevoiți să învețe cuvinte în limba maghiară pentru a nu avea surpriza de a nu fi serviți în magazine de către vreo vânzătoare, care dădea impresia că nu cunoaște limba română. Astfel, românii ar fi nevoiți de acum, prin lege, să învețe limba maghiară pentru a putea trăi în propria țară.

Iată unde a dus compromisul Alianței "Igen" (D.A.), care se lasă șantajată tot mai vizibil de UDMR. Parlamentarii români vor rămâne veșnic umiliți de obrăznicia udemeristă, care ne-a pus în situația de a discuta o problemă pe care noi o credeam lămurită încă de la 1 Decembrie 1918.

    Ion Luchian - despre strategia anticorupție;

Domnul Ion Luchian:

Doamnelor și domnilor deputați,

Săptămâna trecută presa românească a publicat rezultatul unui studiu efectuat de o prestigioasă organizație internațională, Transparency Internațional, referitor la percepția corupției la nivel global.

Conform acestui raport, România este percepută în continuare ca fiind printre cele mai corupte țări din Europa, indicele de percepție a corupției obținut în 2005 de țara noastră fiind de 3 puncte, înregistrându-se, totuși, o creștere a acestuia față de anul trecut.

Eu consider că acest punctaj scăzut se datorează mai ales întârzierii reformelor anticorupție din țara noastră în perioada guvernării precedente. Nu putem uita că între 2000 și 2004 justiția română a fost aproape complet subordonată intereselor anumitor grupuri, că au existat numeroase contracte dubioase încheiate de Guvern român, unele dintre acestea aflându-se sub reexaminare acum, că mai mulți membri ai Guvernului PSD au căpătat o notorietate nedorită chiar și în presa internațională datorită relațiilor lor cu corupția. Toate aceste lucruri nu au putut decât să afecteze imaginea României.

Or, nu putem uita faptul că lupta anticorupție reprezintă un punct esențial pe agenda integrării noastre europene și, în acest sens, odată cu schimbarea puterii politice, s-a trecut la adoptarea și la implementarea unor măsuri concrete anticorupție.

Trebuie remarcate, în special, inițiativele miniștrilor justiției și de interne în acest sens, fapt remarcat și apreciat și de către partenerii noștri europeni.

Astfel, grupul statelor împotriva corupției (GRECO), organism anticorupție al Consiliului Europei, a dat publicității recent Raportul de evaluare al celui de-al doilea ciclu despre România, în care apreciază că țara noastră a făcut progrese considerabile în privința reformei legislative și instituționale. Documentul GRECO apreciază adoptarea noii strategii anticorupție și a planului de acțiune pentru punerea ei în aplicare, urmând să reevalueze aceste aspecte anul viitor.

In concluzie, chiar dacă corupția reprezintă, în continuare, un punct la care mai avem mult de lucrat, se poate afirma fără dubiu că, în ultimul an, s-au făcut progrese evidente în încercarea de a o controla, deși mai există încă puncte sensibile, mai ales în privința lipsei unor rezultate în privința combaterii corupției la nivel înalt.

    Emil Radu Moldovan - intervenție cu tema Proiecte nedemocratice pentru o Românie europeană;

Domnul Emil Radu Moldovan:

"Proiecte nedemocratice pentru o Românie europeană"

Guvernarea României se derulează sub semnul răzbunării, iar prioritățile liderilor politici sunt departe de interesul național. Formula de salut care a adus câștig Alianței a devenit o glumă amară pentru populația pe care v-ați propus să o aduceți în pragul disperării. Actul care se apropie de final s-a dovedit unul negru pentru România în care a domnit dezordinea și epurarea politică.

Creșterea prețurilor a concurat cu dubla impozitare a dividendelor, a veniturilor pe dobânzi și a profiturilor firmelor mici și mijlocii. Căderea drastică a învățământului prin reducerea bugetului, sistemul de sănătate din ce în ce mai șubrezit și facturile care se dublează în această iarnă sunt sunurele realizări ale actualei guvernări. Stabilirea unui sistem fiscal coerent și simplu s-a dovedit o misiune imposibilă pentru Alianța preocupată doar de instalarea în posturi cheie.

S-a mimat seriozitatea pentru scurt timp în apropiata vizită a cancelarului german după care Alianța s-a întors la adevăratele probleme care îi preocupă. Schimbarea președinților celor două Camere și a președinților Consiliilor Județene de altă culoare politică faptul că ultimul proiect a fost inițiat de doi deputați bistrițeni îndurerează și dezamăgește populația județului Bistrița-Năsăud care a oferit votul pentru cu totul alte priorități. Se știe deja adevăratul motiv care stă în spatele dorinței celor care doresc schimbarea legii nr. 215 și e un exemplu a ce înseamnă să lupți să ajungi la putere doar pentru a-ți alimenta setea de răzbunare.

E o dovadă de lașitate și ranchiună să folosești votul miilor de bistrițeni pentru a aplica lovitura de grație celor care nu ți s-au subordonat în perioada de opoziție. Dureroasă este decizia Coaliției care își sapă singură groapă de dragul obsesiei unui grup de interese. Nu faceți decât să vă împotriviți votului populației dând un semnal al dezinteresului pptdemocrație. Credibilitatea și așa șifonată de luptele interne și măsurile dezastruoase va suferi o nouă lovitură, poate ultima înaintea prăbușirii totale.

Concentrarea Parlamentului pe proiectul depus de domnii deputați Ioan Oltean și Augustin Zegrean e o lovitură administrată dezvoltării administrației publice județene și va fi, în primul rând, în dauna intereselor Coaliției. Veți transforma președinții Consiliilor Județene în marionete discreditând și destabilizând funcționarea acestor instituții.

Să fie acesta primul pas spre subordonarea dictatorială visată de Traian Băsescu?

Dacă, într-adevăr, vă pasă de România, demonstrați aceasta prin inițierea de proiecte transparente care să asigure și să promoveze principiile democrației moderne și reforma. Dacă aveți într-adevăr încredere în electoratul român lăsați-l pe el să decidă cine să fie președinte de Consiliu Județean prin implementarea votului uninominal la alegerea președintelui de Consiliu județean. Tot mai multe voci aprobă ideea votului uninominal iar în cazul președinților de consilii județene veți reuși încetarea jocului politic și a șantajului, oferind mai multă încredere și autoritate exercițiului administrativ.

Invit acei deputați care au inițiat un proiect al răzbunării politice să se întoarcă spre populație cu măsuri concrete. Aș fi mândru să aflu că deputații de Bistrița Năsăud au inițiat o strategie de diminuare a sărăciei, că au luptat pentru ridicarea nivelului de trai și intrarea demnă a României în Uniunea Europeană.

Lăsați președinții de consilii județene să își desfășoare activitatea în liniște, nu sub presiune și amenințări. Dovada competenței nu este determinată de culoarea politică iar dorința celor frustrați că nu și-au putut așeza în funcții președinții doriți ar trebui lăsată deoparte de dragul interesului național.

Ați primit un mandat de încredere pe care îl dezonorați, cecul în alb oferit de populație și-a pierdut valabilitatea datorită spatelui întors cu aroganță la doar câteva luni de guvernare.

E păcat pentru cariera celor doi deputați bistrițeni care vor rămâne în istorie drept cei mai aprigi inițiatori de proiecte antidemocratice.

    Mihăiță Calimente - exprimarea acordului cu realizarea unei reforme de substanță a armatei;

Domnul Mihăiță Calimente:

La sfârșitul acestei săptămâni, ministrul apărării naționale, Theodor Atanasiu, a activat, pe terasa Palatului Cercului Militar Național, un ceas care măsoară timpul rămas până la ultima încorporare a tinerilor pentru satisfacerea serviciului militar obligatoriu.

Acest eveniment cu o puternică încărcătură simbolică, subliniază trecerea Armatei României la o nouă etapă a existenței sale, o etapă legată de apartenența României la NATO. In acest context este demn de evidențiat faptul că Armata, instituție care în ultimii 15 ani s-a aflat în permanență în vârful clasamentelor în ceea ce privește încrederea populației în instituțiile statului, reprezintă portdrapelul integrării europene a țării noastre.

Începând cu 1 ianuarie 2007, o dată atât de importantă pentru întreaga societate românească, serviciul militar nu va mai fi obligatoriu, urmând să se implementeze un nou sistem de recrutare bazat pe voluntariat, militarii români devenind astfel profesioniști.

Acest sistem este cel aplicat în toate armatele NATO, un sistem care în cazul României poate avea o multitudine de efecte pozitive, nu numai în ceea ce privește profesionalizarea și aducerea la nivelul standardelor NATO a Armatei române dar și sub aspect social. Astfel, mulți tineri se vor orienta către o carieră militară care le poate oferi un loc de muncă sigur și o poziție socială care poate în alte condiții ar fi fost mai greu de dobândit.

Pe această cale îmi exprim bucuria în legătură cu faptul că această instituție emblematică a statului român - Armata - trece în rândul suratelor sale din NATO și realizează o reformă de substanță de natură a-i schimba în totalitate esența de a fi.

    Marin Diaconescu - intervenție cu titlul Onoarea și cinstea de a glumi în politică, dar nu de a face politică în glumă;

Domnul Marin Diaconescu:

"Onoarea și cinstea de a glumi în politică, dar nu de a face politică în glumă"

Distinși colegi,

Gripa aviară a devenit un fenomen despre care se vorbește pe toate posturile de televiziune. Virusul descoperit a fost anihilat în zonele afectate prin izolarea acestora, urmată de recoltarea probelor în vederea trimiterii lor în Anglia, spre a fi supuse unor analize complete.

Am recunoscut că, de data aceasta, virusul nu a luat prin surprindere autoritățile. Toate posturile de televiziune laudă activitatea Ministerului Agriculturii, reprezentat în persoana domnului ministru Gheorghe Flutur, pentru demersurile extraordinare întreprinse în cauză.

Până acum, toate bune și frumoase. Izolăm un virus și pierdem din vedere multe alte asemenea dezastre.

Am văzut că subiectul inundațiilor nu mai este de actualitate. Nimeni nu mai întreabă nimic și nimeni nu ne mai spune care este situația actuală a sinistraților. Se iese mereu în față cu binecunoscuta placă cum că li se vor asigura locuințe unei părți insignifiante din populația afectată de dezastrele naturii și..., nimic mai mult.

Eu, însă, deplasându-mă săptămânal în teritoriu iau contact direct cu acei oameni necăjiți. Trebuie să îi privesc în ochii lor triști care exprimă multă durere și să le promit că iarna nu îi va surprinde pe drumuri. Însă nu numai aceasta este problema lor acum. Mulți dintre ei mi-au reproșat că nu facem nimic în ceea ce privește igiena și dezinfecția. În zonele puternic afectate de calamități s-au instituit adevărate focare de infecție care sunt gata să termine populația pe o suprafață întinsă. Am fost nevoit să recunosc că, într-adevăr, aveau dreptate. Apa din fântâni, din puțuri este infectată și nu s-au luat măsuri sanitare pentru evitarea îmbolnăvirii populației. Ar fi inuman să stăm cu mâinile în sân, să urmărim destinul tragic al acestor oameni. După ce și-au pierdut casele și agoniseala de o viață, se trezesc într-o dimineață că sunt bolnavi și că într-adevăr viața lor și-a spus dictonul:"Decât sărac și bolnav, mai bine bogat și sănătos".

Cred că o completare a acestui motto ar fi neavenită. Să fii neajutorat, abandonat și neputincios și nimănui să nu-i pese de tine... ce destin tragic să te naști sărac! Nu este așa, domnilor de la putere? Dar de ce să vă pun dumneavoastră această întrebare, este evident că nu aveți cum să cunoașteți răspunsul, nici acesta și nici oricare alt răspuns legat de oameni.

    Alecsandru Știucă - declarație politică cu titlul Furia ca expresie a neputinței;

Domnul Alecsandru Știucă:

"Furia ca expresie a neputinței"

Într-o emisiune de informații a principalului post de televiziune, domnul ministru al sănătății, Eugen Nicolăescu, este solicitat prin telefon să aibă o intervenție în direct, pentru a lămuri unele probleme legate de Legea Spitalelor. Prezentatoarea avea ca invitată în studio o prestigioasă profesoară universitară, director de spital, care tocmai vizase critic unele prevederi ale proiectului de lege în discuție.

Intervenția purtătorului de "cuvinte furioase" s-a transformat într-o violentă tiradă, cerând, în cel mai pur stil "cavaleresc", să înceteze cu opiniile cele două doamne, pentru că nu este de acord cu modul în care se procedează și amenințând că va închide telefonul.

Cui închideți telefonul, domnule ministru? Fără să realizeze, domnul ministru punea la punct nu doar un reprezentant al televiziunii și un profesor universitar, ci chiar pe noi toți, care urmăream emisiunea de maximă audiență a știrilor, adică întreaga Românie. Domnul ministru a uitat subit în slujba cui se află. Stilul său, etalat cu generozitate în Parlamentul României prin piruete verbale și ieșiri teatrale, cu răsucirea pe călcâie între fotoliu și mi rofoanele tribunei, a fost "transferat" la un Minister al Sănătății și al echilibrului judecăților de valoare. Ne-a uimit modul de punere la punct a interlocutorului prin aducerea acestuia la tăcere prin brutalitate verbală. să fie acesta un reflex al puterii "neputincioase"?

Violența de limbaj, cu siguranță este expresia unei diversiuni generate de lipsa argumentelor concrete.

Dacă ar fi doar o ieșire circumstanțială din zona dialogului democratic și a respectului pentru opinia celor care l-au trimis în fotoliul ministerial, situația ar fi putut fi tratată ca atare, numai că acest mod de manifestare a domnului ministru este simptomatic în activitatea actualei puteri.

Atunci când mijloacele de convingere sunt șubrede, ne salvează pachetul "asumat" (de legi). Fuga de abordare publică a problemelor, de dezbatere în Parlament, sunt indiscutabil un mod de a impune, cu forța votului majoritat, "ceva" ce nu este în regulă.

Politica faptului împlinit face abstracție de lege, de competență și proclamă absolutismul algoritmului. Ce importanță mai are faptul că schimbăm de la conducerea Inspectoratului școlar al municipiului București un profesionist cu un slujitor devotat al cauzei partidului (care a declarat fără rezerve"Eu sunt competent și acept această funcție"(?!)). În această manieră s-a reușit punerea în conflict în universități a generației tinere de cadre didactice cu propriii lor profesori, care au marcat prin contribuția lor nu doar știința pe care au slujit-o, dar au format și actualele generații de dascăli universitari. E trist să-ți alungi din universitate personalități remarcabile, invitate să predea în alte școli din Europa, iar la noi invitate să-și părăsească catedrele.

Lăsăm clinicile universitare, adevărate școli care au dat strălucire medicinei românești, pe mâna altora - profesorii să rămână la catedră - altfel s-ar crea o gravă incompatibilitate!!

Președintele țării face alergie când vine vorba de școală. Primul-ministru sacrifică învățământul, sănătatea pentru a realiza sume importante la Cancelaria Guvernului, la SPP și altele. Să fie acesta un semn că cei aflați la putere au realizat că le fuge pământul de sub picioare și vor să-și asigure "argumentele forte" cu care să ne convingă, când minciuna nu li se va mai trece ca "adevăr" și nedreptățile grosolane ca "dreptate"?

Adevărata putere vine din fapte, iar când acestea întârzie să se împlinească, furia nu este decât semnul începutului de final.

    Emil Radu Moldovan - declarație politică cu titlul Prăbușirea democrației în acorduri portocalii;

Domnul Emil Radu Moldovan:

"Prăbușirea democrației în acorduri portocalii"

În ultimele zile, presa centrală a semnalat un aspect care îngrijorează opinia publică prin încălcarea flagrantă a celor mai elementare principii ale democrației. Ați reușit, în mai puțin de un an, să transformați momentul revoluției din 1989 într-un gest de sacrificiu fără valoare. Toată lupta pentru libertate și egalitate de șanse se dovedește inutilă în raport cu ambițiile personale ale unui Guvern ce pregătește instaurarea dictaturii. E singura explicație pentru faptele și măsurile gândite minuțios în cabinetele de lucru ale Alianței D.A. ultima idee a ministrului Blaga exprima clar disprețul față de opinia cetățeanului. Ce mai contează părerea alegătorului acum când s-a reușit smulgerea voturilor atât de necesare instaurării măsurilor visate. Puterea pare să fi șters urmele promisiunilor vânturate printre lacrimi în prag de toamnă electorală, înlocuindu-le cu indiferența egoismul și incompetența.

Faptul că domnul ministru Blaga lucrează la o prevedere ce stipulează înființarea funcției de administrator public care să preia din responsabilitățile primarului dovedește inutilitatea misiunii sale din fruntea Ministerului Administrației Publice.

E lipsit de logică să transferi prerogativele primarului ales prin vot unui administrator fără statut legal ca și cum primarii nu ar fi suficient de competenți să conducă destinele celor care i-au ales prin vot.

Primarii în care și-au pus încrederea cetățenii în speranța unor servicii locale mai bune vor deveni simple marionete ale puterii grăbită să-și infiltreze oamenii acolo unde voința populației nu a vrut asta. Astfel, primarii vor fi puși în imposibilitatea onorării promisiunilor din campania electorală fiind lăsați la mâna unui administrator care va controla deciziile primăriei. Mă întreb care sunt intențiile acestor proiecte bizare. Probabil vreți să ne întoarcem la dictatura comunistă când un prim secretar numea primarii fiecărei comune. Așa ați mai economisi din banii cheltuiți cu alegerile locale și ați legaliza dictatura spre care văd că aspirați în lipsa înțelepciunii necesare unei guvernări democratice eficiente.

Îmi amintesc sloganul "Vrem să fim liberi" fluturat de liderii Alianței D.A. din Bistrița-Năsă în toamna anului trecut. Mă întreb acum la ce gen de libertate se refereau cei care s-au folosit de acest slogan.

Liberi să instaurați și centralizați puterea în mâna unui singur om?

Liberi să ne întoarcem la o vreme de mult apusă când un singur om decidea ce e mai bine pentru noi toți?

Impunerea unui regim totalitar alături de o guvernare dezastruoasă e libertatea la care se refereau cei care ne chemau să trăim bine?

Sper din suflet că ministrul Blaga va abandona munca la acest proiect și se va concentra pe rezolvarea problemelor stringente cu care se confruntă România.

Vrem să trăim bine, vrem să fim liberi, însă modelul impus de alianță conduce la dictatură, sărăcie și haos.

Nu ne putem permite să stăm pe margine și să asistăm la prestația jalnică a unui Guvern desprins de realitățile sociale.

Ați dat destulă apă la moară clientelismului și nepotismului politic și a venit timpul să priviți înspre populația care și-a pierdut perspectiva și încrederea în voi.

A trecut vremea negocierilor de șuetă și măcar acum, în prag de iarnă, vă invit să priviți populația în ochi. Știu că nu aveți o soluție la problemele în care ne-ați scufundat și vă asigur că sunt prea evidente pt a mai putea fi acoperite cu spectacole ieftine și lacrimi regizate.

    Ionela Bruchental Pop - exemplificări ale unor încălcări flagrante ale principiului separației puterilor în stat în unele comune din județul Bihor;

Doamna Ionela Bruchental-Pop:

Domnulepreședinte,

Stimați colegi,

"Nimeni nu este mai presus de lege", estedictonulconsfințitde Constituția României, conform articolului 16, alineatul 2, îndemncarear trebui respectat și aplicat, nu disprețuit și ignorat de către ceialeșiîn funcții publice de conducere.

Acest dictonfundamentalpentru orice societate democratică, își găsește aplicabilitatedoar în cazurileîn careprimează propriile interese, în detrimentulcelor publice, ale cetățenilor, caresunt percepuțiși apreciați doar în calitatea lor devotanți, după care opiniile și problemele cu care aceștia se confruntădevin chestiuni auxiliare, tratate cu indiferență și insolențătocmai de către cei aleși să îi reprezinte.

Separația puterilor în stat și echilibrulacestora, unul dintre principiilecare stau la baza consolidării regimurilor democratice,tinde să devinădoar simpla teorieregăsită în literatura de specialitate, pierzându-și astfel viabilitateași esențialitatea care ar trebui să definească oricesocietatecaredorește să facă parte din categoriastatelor cu odemocrație consolidată.

Încălcările flagrante ale principiuluimai sus menționat se regăsesc cu o tot mai mare acuratețe la nivelul unităților administrativ- teritoriale, unde potfi evidențiatein integrumgrave dezechilibre în respectareaariilor de competențăce le revinputerilor executive, legislative și judecătorești.

Exempledefinitoriiîn acest sens se regăsesc în comunele Balc și Țețchea din județul Bihor, aicăror primari P.S.D, Marojan Arsenieși Chirilă Florin Bujor,"se conformează" acestui tipar, împărținddreptatea după bunul lor plac, astfel încâtlocuitorii celor două comune mai sus menționate nu pot beneficia nici măcarde bunurile dobânditeprin hotărâri judecătoreșticu caracter definitivși executoriu.

Prin urmare, cetățenii sunt pușiîn fațafaptului împlinit, prin evidenta lipsădevoințăpoliticădin parteaunor asemenea primari, care nu fac altceva decât să respecte cu sfințenie îndemnurile și sfaturile "consiliului de ințelepți" inițiați la"prodigioasa" școală de cadre, al cărei motto a fost și a rămas: "respectă legea doar dacă nu-ți lezează propriile interese".

În perioada 2000-2004, această deviză a fost cultivată și promovată de către majoritatea primarilor P.S.D în exercitarea atribuțiilor ce le reveneau,nefiind nici măcar mustrați pe linie politică, în ciuda deselor articole din presă care evidențiaugrosolăniile la care se pretau.

Contrar declarațiilor asiguratorii emise de cătreoficialii P.S.D, în sensul luării unor măsuri ferme în vederea stopării unor asemenea comportamente, realitatea a demonstrat că aceștia nu au făcut altceva decâtsă-iîncurajeze prin pasivitate și lipsă de reacție, evidențiind încă o dată, dacă mai era nevoie, spiritul de castă și turmă, elocvent pentru un partid mamut, îninteriorul căruia domnescși se aplică regulile de aur ale Camorei.

Asemenea comportamentedin partea unor aleși, nu fac altcevadecâtsă le evidențiezeincorigibilelecarențe comportamentale, pe care nu ezită să le accentuezecu o permanență demnă de o cauză mai bună, pozând în posturauneientități supreme,care nu necesităgirul altor autoritățiîn vedereastabilirii legalitățiiactelor emise. Consecințelecarederivădinaceastă viziuneasupra respectului legilor într-un stat de drept au generatsemnificativelezări ale intereselor cetățenești,imposibilitatea exercitării drepturilor ce li se cuvinși blocaje la nivelul unei funcționărieficienteaprocesului de reîmproprietărire. Aceste derapajeînfuncționareasistemului de echilibruîntreinstituțiile fundamentale ale statului, care nuau fost revizuiteși sancționate, au determinatîn timpperpetuareaacestor derapaje, constituindu-se, finalmente, într-un"derizoriu" modus vivendi.

    Leonida Lari Iorga - despre activitatea Comisiei interparlamentară București - Chișinău;

Doamna Leonida Lari Iorga:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Există în analele Parlamentului României o comisie cam înfundată în anonimat, pre nume - "București-Chișinău". Din această comisie fac parte membri ai tuturor partidelor din fostele și din actuala legislatură. Dacă aș lua-o pe o pantă poetică, aș zice: mi s-a făcut lehamite de toate aceste comisii, care, în fond, nu rezolvă absolut nimic întru a apropia cele două maluri ale Prutului. Așadar, eu, personal, ca om politic, am devenit, între timp, un filosof sceptic. De ce? De aceea că pe prea puțini, în ziua de azi, mai interesează reunificarea României, nu mai interesează, de exemplu, existența unei comisii pre nume "București-Chișinău".

Se apropie de mine, într-o bună zi, un om cu un mesaj pozitiv; domnul Crăciunescu de la PNL (să fi fost pe la 17 octombrie), și-mi zice: "Doamnă Lari, iată, am lista, sunteți în această comisie pe nume "Comisia interparlamentară București-Chișinău", care există încă de pe vremea fostei legislaturi".

Am privit la acest om de bine și mi-am zis, în sine: eu încă din 1992 tot umblu prin astfel de comisii și nimic nu s-a schimbat pentru românii lipsiți de Țară.

Dar, încercarea moarte n-are ! Evident, trebuie de făcut ceva înaintea tuturor comisiilor. E de făcut ceea ce au făcut Țările Baltice în ceea ce privește Pactul Ribbentrop - Molotov și ceea ce n-a făcut România, la marea paradă consacrată celui de-al doilea război mondial, 9 mai 2005 - pe simplu: fiecărei țări cotropite - teritoriile întoarse de facto, nu de jure.

Firește, Imperiul Rus nu putea merge la așa ceva întru totul vis-a-vis de noi, românii. Țările Baltice au ieșit din zona de influență a Rusiei, ajutate fiind și de Germania. Georgia nu prea a ieșit, cu acele zone separatiste însă, alături, Republica Moldova, la fel, cu o trenă de suferință de-a lungul Nistrului și Armata a XIX-a în coastă.

De altfel, dintre toate comisiile din Parlamentul României, numai comisia București-Chișinău nu a întreprins nici o activitate ani în șir. Dacă e s-o spunem pe șleau, apoi treburile acestei comisii le-a preluat Departamentul pentru românii de pretutindeni din cadrul PRM, prin organizarea de simpozioane, conferințe, cu prilejul evenimentelor importante de pe ambele maluri ale Prutului, precum și prin ajutoare masive de carte românească, de alimente și medicamente. Consider că ar fi cazul ca noi, parlamentarii din toate partidele, să facem mai mult pentru românii din teritoriile înstrăinate, mai cu seamă că dispunem de tot cadrul legislativ pentru realizarea acestei nobile misiuni.

    Mircea Dumitru Gheorghe Coșea - declarație politică intitulată: De la H<SUB>2</SUB>O la Badea Cârțan;

Domnul Mircea Dumitru Gheorghe Coșea:

"De la H2O la Badea Cârțan"

Într-o recentă conferință de presă, deputatul PSD, domnul Adrian Severin, a afirmat că echipa de observatori la Parlamentul European a Alianței D.A. "se uită la Parlamentul European ca Badea Cârțan la Columna lui Traian".

Am rămas surprins de faptul că domnul Severin nu are lacune numai la chimie, ci și la istorie, deoarece intenția sa de a jigni prin comparația cu Badea Cârțan este, în realitate, o laudă adusă echipei de observatori ai Alianței. Poate domnul Severin încă nu știe că Badea Cârțan este considerat în istoriografia românească ca un precursor al europenismului, ca o personalitate care a conștientizat înaintea multor "cercetători" profundele legături culturale și spirituale ale românilor cu ceea ce numim azi "valori europene".

Personal, mă simt măgulit de aprecierea domnului Severin și îi mulțumesc pe această cale.

Trecând peste acest aspect mai mult jenant decât comic al declarației domnului deputat Adrian Severin mă simt obligat să-mi declar amărăciunea pe care o simt față de modul surprinzător în care înțelege să se comporte acum unul dintre cei mai distinși reprezentanți ai elitei actualei politici românești. Față de domnul Severin am o deosebită considerație, îi apreciez profesionalismul, cultura, experiența politică internă și internațională, lăudabila cariera pe care a avut-o la nivelul unor prestigioase instituții și organizații internaționale. Pe parcursul ultimilor 15 ani am avut ocazia să mă întâlnesc de multe ori cu domnia sa în cadrul unor dezbateri, conferințe sau seminarii în țară și străinătate. Prestația domniei sale a fost întotdeauna excelentă.

Iată de ce mă întreb cum este posibil ca intelectualul de rasă Adrian Severin să coboare până la nivelul unui vocabular de mahala și până la violența golănească a unor insulte de cartier?! Cum poate domnul Severin să afirme că "observatorii PD și PNL sunt o armata de fraieri, fanfaroni și filfizoni care se flutură pe holurile Parlamentului European"?!

Cu ce drept și cu ce argumente face domnul Adrian Severin aceste afirmații?!

Nu vreau să transform această situație într-o problemă personală și să-i pun pe masă domnului Severin cele peste 1000 de pagini de studii și articole pe care le-am publicat în țară și străinătate pe tematica UE, și nici manualele de economia integrării europene pe care le-am scris în ultimii ani, pentru a-l convinge că nu sunt un "fraier".

Vreau însă să-i spun că de la începutul activității de observator, toată echipa Alianței și-a făcut exemplar datoria, participând fără excepție și fără nici o absență la toate acțiunile de la nivelul Parlamentului European. Vreau să-i mai spun domnului Severin că nici un membru al echipei Alianței nu s-a dus la Bruxelles sau la Strasbourg pentru a "reclama" PSD-ul sau cu intenția de a sugera măcar existența unei divergențe politice sau ideologice între putere și opoziție în ceea ce privește obiectivul integrării.

Observatorii Alianței au înțeles și au militat pentru o cauză comună, indiferent de partidul din care fac parte cei 35 de observatori români. Noi am înțeles că interesul național este cel care primează în acest moment și am acționat ca atare.

Iată de ce, atitudinea domnului Severin mi se pare de neînțeles. Nu este nici în concordanță cu realitatea și nici în concordanță cu stilul și comportamentul normal al domnului Severin.

Singura explicație poate fi aceea a încercării de a repara imensa gafă politică pe care PSD-ul a facut-o, practicând metoda plângerilor și reclamațiilor la UE. Probabil că domnul Severin și-a dat seama că această metodă este antinațională, putând periclita interesul național al integrării unui întreg popor doar în scopul atingerii unui meschin interes de partid.

Păcat însă că domnul Severin nu a avut onestitatea și curajul reparării acestei gafe prin recunoașterea sinceră a greșelii. A încercat o diversiune prin culpabilizarea gratuită, dar grosolană a celor din Alianță. A fost o altă gafă. O gafă nu se repară cu o altă gafă.

    Mircea Valer Pușcă - intervenție politică intitulată: Violența pe stadion;

Domnul Mircea Valer Pușcă:

"Violența pe stadion"

Am urmărit transmisia televizată a partidei Rapid-Steaua, nu cu plăcere... Nu atât calitatea jocului mi-a creat un gust amar, cât manifestările nesportive ale galeriilor. Bucăți de beton, scaune, telefoane mobile, iată o parte din "recuzita" galeriilor care, chipurile, își încurajau echipa aruncând amintitele obiecte spre jucători și arbitri. Este regretabil că se ajunge aici, pe de o parte, și la fel de regretabil că nu funcționează regulamentele de desfășurare a partidelor. În mod normal, dacă s-ar fi aplicat regulile în literă și spirit, partida trebuia întreruptă de către arbitru și înaintat cazul spre competentă soluționare comisiei de disciplină. Nu s-a întâmplat așa! Din păcate... De ce oare? Poate pentru că partida avea între spectatori persoane foarte importante, cărora nu li se putea "suspenda" plăcerea de a vedea spectacolul... Sau pentru că, fiind televizat, trebuia respectat "programul postului"... Nu știu, și oricum, niciunul dintre motive nu mi se pare suficient de serios atunci când trebuie ales între a respecta "legea" și a o încălca. Mai mult, s-a creat un precedent deosebit de grav, precedent care deschide calea și altor manifestări de același gen pe stadioane... Profund regretabil!

Consider nimerit ca autoritățile să nu lase fără urmări cele petrecute și, urmare a unei atente analize să aplice sancțiunile necesare, sancțiuni capabile să pună frâu pornirilor emoționale de acest gen. Neluarea unor măsuri adecvate va face posibilă apariția cotidiană a unor astfel de întâmplări triste, care nu au nici o legătură cu sportul și cu spiritul de fair-play, de competiție corectă. Este, poate, timpul ca și galeriile să înțeleagă un lucru elementar: și stadionul face parte din lumea cotidiană, și normele legale sunt valabile și aici, la fel ca în oricare alt loc. Pasiunile nu scuză bădărănia, proasta creștere și faptele penale! Legea trebuie să fie una pentru toți... În plus, regretabil este că acestea s-au petrecut sub ochii unor importante persoane politice... Nu știu dacă acestea au avut sau nu o reacție la ceea ce se petrecea pe stadion. Poate nici n-au avut vreo reacție. Or, dacă chiar n-au avut, este păcat. Îmi vine în memorie modul în care familia regală olandeză a reacționat la ordinul dat de germani, în perioada de ocupare a țării din timpul celui de al doilea război mondial, privind obligativitatea ca evreii să poarte vizibil Steaua lui David, ca semn distinciv: și-au aplicat însemnul "incriminant" și s-au plimbat pe bulevardul central, îndemnând astfel pe ceilalți cetățeni să le urmeze exemplul! Mai recent, Alexandru Paleologu, ambasador al României la Paris, afișa ecusonul "Golan" ca semn de solidaritate cu protestatarii din Piața Universității... Ar fi fost nimerit ca personalitățile politice prezente la partida de fotbal Rapid-Steaua să se fi retras în semn de protest. Dacă au făcut-o, bravo lor! Merită respectul oricărui om onest. Dacă nu, ...

    Mircia Giurgiu - declarație politică intitulată: 15 ani de umilire și dispreț;

Domnul Mircia Giurgiu:

"15 ani de umilire și dispreț"

În decembrie 1989, toți românii au sperat că o să fie mult mai bine, că o să curgă lapte și miere, că o să umble câinii cu colacii în coadă, că fiecare o să facă ce vrea, fără să fie pedepsit ori să fie tras la răspundere.

S-au succedat guverne, premieri și președinți de țară, însă condiția românului de rând nu a suferit nici o modificare esențială. Poate doar din rău în mai rău, din sărac în mult mai sărac. În fiecare campanie electorală se promite marea cu sarea, românul de rând nu rămânea decât cu promisiunea. Dintr-o țară care putea să își susțină cetățenii, România a ajuns o țară de asistați sociali. În statele Uniunii Europene, spre care tindem și noi, limita sărăciei este considerată la aproximativ 600 de euro venit lunar pe cap de locuitor. În România, nu atinge 90 de euro. Potrivit datelor statistice, sunt înregistrați, cu acte în regulă, aproape 6 milioane de pensionari, în condițiile în care numărul salariaților este de 4,5 milioane. Nici numărul șomerilor nu este foarte mic, numai promisiunile autorităților sunt din ce în ce mai multe, de fiecare dată când vin să ceară votul alegătorului.

Spitalele rămân, în fiecare an, fără fonduri. Farmaciile nu primesc banii pentru medicamente, situație în care persoanele bolnave, de regulă și în vârstă, stau la cozi interminabile pentru a-și lua cele necesare sănătății. Profesorii își practică nobila meserie în cele mai grele condiții și pentru salarii modice: sălile de clase sunt neîncălzite, neluminate, fără material didactic adecvat, elevii folosesc, în special în mediul rural, același mobilier ca și părinții lor. Nici tinerii nu o duc mai bine. După terminarea studiilor nu au un loc de muncă potrivit pregătirii profesionale, nu au posibilitatea de a-și achiziționa o locuință.

Cu toate acestea, autoritățile spun că România se află într-o perioadă de tranziție, că este o perioadă dificilă și grea din toate punctele de vedere, dar atunci când țara noastră o să devină parte a marii familii europene, lucrurile o să stea altfel, adică o să fie mai bine. Întrebarea este: pentru cine o să fie mai bine? Cifrele din acest an traduc realitatea crudă. Aproape 1 milion de persoane trăiesc la limita subzistenței. Din cauze multiple, potrivit organizațiilor internaționale de profil, românii pierd 10 ani din speranța de viață.

Un caz aparte este cel de la Câmpia Turzii, unde cetățenii au rămas fără agent termic în prag de iarnă. Motivul îl constituie o Hotărâre a Consiliului Local al municipiului Câmpia Turzii, prin care s-a dispus sistarea furnizării agentului termic pentru că regiile termice din Câmpia Turzii și Turda ar fuziona în viitorul mai mult sau mai puțin îndepărtat.

Dar problemele nu se opresc la sărăcie, sănătate, lipsa banilor ori la condițiile improprii desfășurării procesului educativ. Potrivit Raportului Transparency International, România este una dintre țările cu corupție generalizată. Țara noastră se situează în rândul țărilor cu o corupție generalizată, alături de țări precum Republica Dominicană și Mongolia, în timp ce vecinii noștri de la sud, bulgarii, ocupă un loc mult mai bine situat.

În România nu pare a se face nimic în sensul rectificării acestui lucru. Marii corupți fie nu se pedepsesc, fie au părăsit de mult meleagurile mioritice, și nu mai pot fi aduși în fața justiției pentru a da socoteală pentru faptele lor. Raportul Transparency International evidențiază un fapt cunoscut de autoritățile române, și anume: legislația anticorupție nu a fost implementată și nici nu au fost create mecanismele funcționale de monitorizare a aplicării reformelor, administrația centrală și locală nu respectă prevederile legale referitoare la transparența decizională, în domeniul achizițiilor publice persistă o mulțime de deficiențe și practici anticoncurențiale, personalul din administrație, atât la nivel de conducere, cât și la celelalte nivele, este schimbat pe criterii politice și clientelare, nu a fost înființată instituția care să monitorizeze și să controleze conflictele de interese și incompatibilitățile, nu există nici o instituție autorizată în combaterea corupției. PNA are ca obiect doar sancționarea și urmărirea penală.

    Laurențiu Mironescu - Administrația Porturilor Maritime Constanța - studiu de caz;

Domnul Laurențiu Mironescu:

"Administrația Porturilor Maritime Constanța - studiu de caz"

La data de 7 mai 2002, grupurile parlamentare ale Partidului Democrat și Partidului National Liberal au depus moțiunea simplă cu tema "corupția instituționalizată - Adrian Năstase și Miron Mitrea "

Moțiunea a dezvăluit aspecte grave de guvernare "abuzivă și clientelară a Partidului Social Democrat" și proliferarea și legalizarea fenomenului de corupție la nivelul executivului sub această guvernare.

Astfel, s-a reclamat instituționalizarea corupției de către guvernul Năstase, care "emite acte normative prin care încearcă să dea aparențe de legalitate unor escrocherii prin care, bani publici sunt deturnați, prin inginerii financiare, către clientela politică a PSD".

Moțiunea a justificat acuzele de practici mafiote cu dezvăluirea afacerii MTC-TV, televiziunea Centrului de Perfecționare a Personalului din Marina Civilă care, în virtutea considerării aberante drept "unitate economică de interes național", a fost tranzitată de 6 milioane de dolari, extrași de la mari companii de stat, de interes național, din care unele cu datorii la bugetul de stat sau subvenționate.

Cele 6 milioane de dolari s-au pierdut în încrengături bancare total imunde, fiind returnați în grabă, la începutul anului 2005, după pierderea alegerilor de către Partidul Social Democrat.

Modul în care bani publici s-au constituit în fonduri de investiții nepurtătoare de vreo dobândă pentru unități aparținând clientelei Partidului Social Democrat rămâne o sfidare la adresa legalității, dar nu este singurul aspect la nesocotirii legilor în sistemul transporturilor din România.

Traseul economic al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța devine un studiu de caz pentru relevarea tuturor modalităților prin care banii publici trec în buzunare private, bine și fără echivoc anterior determinate, simulând competiția prin licitații trucate și nesocotind interesul public.

Toate externalizările activităților conexe obiectului de activitate al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța sunt purtătoare de imense costuri, o simplă analiză relevând faptul că statul ar fi realizat importante economii dacă ar fi performat acele activități și nu le-ar fi încredințat, prin licitații dedicate, unui anumit sector privat.

Activități externalizate, precum întreținerea mijloacelor de semnalizare a șenalului de acces, activitatea de prevenire și luptă împotriva incendiilor, activitatea de salubrizare, activitatea de prevenire a poluării bazinului portuar se constituie în culoare de scurgere a banilor publici spre o clientelă împuternicită cu beneficiile unor contracte grase, pe termen lung și, de parcă toate acestea nu ar fi fost suficiente, în condiții de monopol.

Managementul PSD este comensurabil, iar rezultatul este de rău augur pentru Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța: grație "performanțelor" atinse în încheierea contractelor, Portul Constanța va încheia anul 2005 cu o pierdere prognozată de aproximativ 4 milioane de euro, estimările anilor 2006 și 2007 ducând la o escaladare a acestora până spre 19 milioane de euro.

Toate acestea datorită unui management care a nesocotit interesul pentru propria companie în detrimentul obendienței față de indicațiile politicului. Dezinteresul pentru propria companie s-a transformat în rea-voință față de partenerii portuari, operatori, armatori, agenți care s-au văzut spoliați prin creșterea continuă a tarifelor, de cele mai multe ori prin hotărâri unilaterale.

Astfel de practici aruncă în derizoriu toate perceptele economice ale eficientizării, comercializării și privatizării în activitățile de transport și au dus la falimentarea unui sector de activitate bine structurat, altădată furnizor de fonduri la bugetul statului.

Analiza și remedierea tuturor actelor de sabotaj împotriva interesului public nu se constituie, în nici un caz, vendeta politică de care se plânge Partidul Social Democrat, ci o tentativa de așezare pe baze europene a sistemului transporturilor din România, greu încercat după 4 ani de p.s.d.-ism.

    Corneliu Momanu - intervenție politică intitulată Parlamentul trebuie să se implice mai activ în lupta anticorupție;

Domnul Corneliu Momanu:

"Parlamentul trebuie să se implice mai activ în lupta anticorupție"

Stimați colegi,

A devenit aproape un clișeu să vorbim despre lupta împotriva corupției ca prioritate a guvernării.

Nu este o coincidență faptul că am ales această temă de intervenție chiar în ziua în care este dat publicității raportul anual de monitorizare a progreselor României în perspectiva integrării în Uniunea Europeană. Raport care, cum bine știți, atrage atenția asupra necesității accelerării angajamentelor în lupta împotriva corupției.

Cu riscul ca, în cazul unora din colegii de Cameră, o să vorbesc "de funie în casa spânzuratului", vreau să subliniez rolul pe care trebuie să îl îndeplinească Parlamentul în această bătălie.

Am citit cu amărăciune ultimul studiu al Transparency International cu privire la Indicele de Percepție a Corupției pe 2005, potrivit căruia în România corupția este percepută drept generalizată de către categoriile studiate, oameni de afaceri și analiști de tară. Aceste două surse diferite, iată, spun același adevăr - trebuie ca politicile anticorupție să devină rapid mai eficiente.

Personal, sunt optimist cu privire la succesul reformei în justiție și, implicit, la aportul acestei reforme în lupta împotriva corupției. De asemenea, vreau să remarc implicarea Guvernului în limitarea unor practici care au condus în trecut la acte de corupție, și mă refer aici în primul rand la instituirea unei mai mari transparențe în alocarea banilor publici.

Problema nu este una de intenție, ci una de urgență. Iar în acest proces consider că și Parlamentul trebuie să îndeplinească un rol.

Raportul Transparency International a subliniat, printre altele, atât lacunele legislative în domeniu, cât și faptul că legislația existentă nu este implementată, astfel încât rezultatele în lupta împotriva corupției să fie vizibile și concrete.

Aceeași sursă remarcă lipsa unor mecanisme de monitorizare a corupției și perpetuarea unor deficiențe și practici neconcurențiale în achiziții.

Ar trebui să fim mai atenți la semnalele transmise de organizațiile civice în privința unor probleme acute ale societății românești. Singurul antidot în lupta împotriva corupției este voința politică, după cum remarca aceeași asociație în Raportul Național Împotriva Corupției în 2004.

Dacă bagatelizăm inițiativele în acest domeniu, limitându-ne la campanii civice adresate populației, riscăm să repetăm experiența Bulgariei. Un studiu care a fost dat recent publicității arată că cetățenii țării vecine au devenit tot mai indifenți la acest tip de inițiative. Mai mult decât atât, potrivit experților bulgari, folosirea exagerată a termenului de "corupție" a dus la banalizarea și implicit la îngreunarea luptei reale împotriva relelor generate de corupție.

Trebuie să învățăm din această lecție. Lupta și campaniile împotriva corupției trebuie direcționate către oamenii politici, către funcționarii publici și reprezentanții mediului de afaceri. Și noi, ca for legislativ al țării, trebuie să participăm la acest efort.

Vă mulțumesc,

    Monica Maria Iacob Ridzi - declarație politică intitulată Ziua Armatei Române;

Doamna Monica Maria Iacob Ridzi:

"Ziua Armatei Române"

În calendarul datelor importante ale națiunii noastre, 25 octombrie ocupă un loc aparte, reprezentând un reper cronologic glorios. Ea marchează Ziua Armatei Române.

Armata noastră, dincolo de admirabila ei tradiție, indiferent de forma ei de organizare, are meritul de a fi cea mai veche instituție. Originea ei se pierde în noaptea istoriei. Nu greșim cu nimic dacă afirmăm că armata a premers statului. Ea s-a născut o dată cu poporul, fiind o expresie a forței, a dorinței acestuia de a exista.

În dimineața etno-genezei noastre, armata a fost la datorie. Cu siguranță, armele, gradele și uniformele erau altele. Ceea ce a rămas neschimbat, de atunci până în prezent, este voința de a apăra acest pământ, cu oamenii și multimilenara sa civilizație.

Armata a fost fermentul devenirii noastre istorice. A fost mereu la datorie, cu steagurile sus, fără complexe. Să privim înapoi cu mândrie. Și vom vedea Armata noastră, dând piept vitejește cu infernalele mașini de război ale timpului. Vom vedea cetele de călăreți geți alungând dincolo de Istru oștenii lui Darius, care încercau să-și facă drum spre inima civilizației noastre, culcând spicele înalte de grâu cu lăncile.

Vom vedea Armata noastră îmbrăcată în cojoace dacice, ridicând sus stindardul cu cap de lup, împietrită în nemurire pe Columna Traiană, într-o încleștare eroică, deși inegală, cu puternicele, invincibilele legiuni ale Romei.

Armata Română poate fi văzută în paginile Cronicii Pictate de la Viena, prăvălind copaci și stânci peste năvălitori în trecătoarea eroică de la Posada. O vedem la Rovine, cu ochii poetului nostru național, dând piept "cu uraganul ridicat de Semilună". Poate fi întâlnită la Podul Înalt, punând pe fugă oștenii nenumărați ai marelui Mohamed, cuceritorul Bizanțului.

Ostașii români îi găsești peste tot, în istoria scrisă și nescrisă a acestor locuri. Îi vedem intrând triumfători în Alba Iulia, alături de Mihai Viteazul, primul voievod întregitor al pământurilor românești. Îi vedem luptând în opinci la Plevna, cucerind reduta înghețată a Griviței și, o dată cu ea, independența României. Îi vedem rămași fără muniții la Mărășești, apărându-și patria cu paturile puștilor, murind pentru țară și neam. Pot fi văzuți în încleștarea sângeroasă a ultimului război mondial, luptând eroic, cu același devotament, în Est și în Vest, pentru aceeași cauză: supraviețuirea națiunii noastre.

Armata Română există și va rămâne în memoria contemporaneității, fraternizând cu baricadele Revoluției din Decembrie, participând hotărâtor la eliminarea dictaturii comuniste, devenind un liant al libertății și democrației.

Astăzi Armata noastră traversează un complicat proces de modernizare, cerut de exigențele intrării în normalitate. Ca o recunoaștere a valorii sale, Armata Română a fost admisă în NATO, cea mai puternică structură militară a planetei.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Astăzi, pentru Armata noastră este sărbătoare. Se cuvine să-i felicităm pe toți militarii noștri, indiferent de vârstă sau grad, oriunde se vor afla ei acum la datorie, în unități, la fruntariile țării ori în misiuni internaționale de menținere a păcii. Să fim mereu alături de Armata noastră, brațul înarmat al poporului, garant al libertății și existenței noastre istorice.

    Marian Sorin Paveliu - comentariu pe tema Este necesară o modificare urgentă a cadrului juridic sub care se face retrocedarea pădurilor;

Domnul Marian Sorin Paveliu:

"Este necesară o modificare urgentă a cadrului juridic sub care se face retrocedarea pădurilor"

Actualei coaliții de guvernare i-a revenit misiunea de a înlătura conflicte privind retrocedările de terenuri arabile și a pădurilor, prin modificarea legilor proprietăților.

Semnalez pe această cale unele situații care nu au putut fi prevăzute în momentul elaborării legii, reieșite dintr-o adevărată avalanșă de memorii ale cetățenilor din județul Gorj.

Astfel, între Direcția silvică și instituția prefectului s-a născut un adevărat conflict, datorită faptului că unor cetățeni li s-au retrocedat pădurile doar după ce acestea au fost exploatate maximal tocmai în perioada premergătoare finalizării actelor. Proprietarii de drept nu doresc, pe bună dreptate, să intre în posesia unor terenuri aflate pe coama unui deal pe care să se găsească numai butucii rămași de pe urma exploatării forestiere. De asemenea, nimeni nu dorește eventualele despăgubiri prevăzute de lege în asemenea situații, care lasă loc suspiciunii privind cantitatea și calitatea materialului lemnos exploatat.

Pe de altă parte, în absența unor prevederi exprese și a unei baze legale contrarii, Direcția silvică se vede obligată să continue exploatarea conform planului și în ritmul planificat, achitându-se de sarcinile de serviciu.

În județul Gorj, județ acoperit în proporție de 50% cu păduri, pentru a stopa avalanșa de reclamații prefectura a emis un ordin care încearcă să oprească generarea de astfel de situații conflictuale pe terenurile ce urmează a fi retrocedate, urmând a fi interzisă exploatarea forestieră. Ordinul, de bună-credință, are însă un singur defect: adaugă legii prevederi care nu există și în mod corect a fost contestat și a trebuit să fie retras.

Având în vedere faptul că situația semnalată este foarte probabil a fi prezentă și în alte județe, precum și ritmul accelerat în care se pun în prezent în aplicare legile proprietății, consider că este de datoria Ministerului Agriculturii să promoveze de urgență un ordin de ministru sau, în caz extrem, o hotărâre de guvern prin care să restrângă exploatările forestiere strict la terenurile ce vor rămâne în proprietatea statului, preîntâmpinând astfel situații prin care foștii proprietari să fie puși în posesie cu terenuri pe care se vor găsi copaci falnici abia peste 20 de ani.

    Cătălin Lucian Matei - declarație politică intitulată Gripa aviară ne dă bătăi de cap;

Domnul Cătălin Lucian Matei:

"Gripa aviară ne dă bătăi de cap"

Gripa aviară - ultimul episod de actualitate al politicienilor.

După numeroasele eșecuri care le-au ghidat cariera politică domnilor colegi de la putere, acum a venit momentul să-și dovedească adevărata capacitate în luarea deciziilor.

Gripa aviară a venit ca un val, dar, cum se laudă colegii noștri de la putere, "aceasta nu a reușit să-i ia prin surprindere".

Domnul ministru Gheorghe Flutur apare pe micile ecrane și ne garantează că acest pericol a fost anihilat. După părerea dumnealui, ar trebui ucise toate păsările din zonele infectate cu virusul H5N1, precum și cele migratoare care sunt pasibile de transmiterea virusului.

Probabil că cine l-a sfătuit pe domnul ministru Gheorghe Flutur nu îi dorește prea mult binele. De ce? Pentru că studiile efectuate în străinătate au stabilit că această gripă aviară nu se transmite prin mâncarea preparatelor din carnea de pui.

Așa cum atestă studiile efectuate, virusul ajunge mai întâi în excrementele păsărilor bolnave și se transmite la om pe calea aerului, deci cei mai expuși sunt crescătorii de păsări.

Experții britanici au afirmat că pericolul de infectare cu acest virus este foarte mic.

Mi-aș permite să le dau un sfat colegilor de la putere. Încercați să evitați acele situații în care este nevoie de combaterea situațiilor de criză, mai bine ar trebui să luați măsuri de prevenire a unor asemenea situații.

Cum puteți îndemna populația să omoare păsări nevinovate, spre exemplu situația pelicanilor albi, care sunt uciși cu bestialitate de către oameni, deși nu există indicii că aceștia ar fi infestați cu virusul gripei aviare?

Domnilor de la putere, ați putea să nu mai alarmați populația, inoculându-le ideea existenței unor situații de criză, întrucât acești oameni necăjiți nu mai pot selecta adevărul de minciună, dar mai ales nu mai pot deosebi adevărul de incompetență. Deci, în loc să îi alarmați, ați putea să găsiți soluții pentru prevenirea stuațiilor de criză.

Nu mai dați vina pe natură și pe neșansă pentru a vă putea masca incompetența. Dați dovadă de decență și recunoașteți că sunteți mereu depășiți de situație.

Nu vreau să cred că doamna Elena Udrea este singura blondă de la putere care dă dovadă de decență.

    Nini Săpunaru - evidențierea modului în care înțelege Marian Oprișan să respecte legea și instituțiile statului român;

Domnul Nini Săpunaru:

Mă adresez astăzi plenului Camerei Deputaților pentru a evidenția o dată în plus modul în care înțelege Marian Oprișan președintele p.s.d.-ist al Consiliului județean Vrancea, să respecte legea și instituțiile statului român.

Astfel, baronul p.s.d.-ist dorește să afle cine a făcut sesizările în baza cărora controlul anual al Curții de Conturi a fost devansat din luna septembrie și s-a efectuat în perioada mai-iulie 2005, adică mai devreme decât se aștepta baronul și echipa sa.

Cu ocazia controlului desfășurat în perioada mai sus amintită, inspectorii Curții de Conturi au descoperit multiple nereguli financiare, care au condus la crearea unui prejudiciu de aproape 23 miliarde de lei bugetului Consiliului județean Vrancea. După efectuarea controlului, reprezentanții Curții de Conturi au procedat exact așa cum le cerea legea, adică pentru recuperarea pagubelor l-a chemat în judecată pe Marian Oprișan și pe o parte din funcționarii din subordinea sa, dar și o serie de consilieri județeni și primari P.S.D. implicați în furtul instituționalizat din banii publici ai contribuabililor vrânceni.

Surpriza intervine însă în acest punct. Marian Oprișan solicită prin justiție Curții de Conturi explicații în legătură cu devansarea perioadei de realizare a controlului și primește un răspuns care nu concordă absolut deloc cu modul de lucru agreat în sistemul mafiot-clientelar pe care l-a înființat în sânul instituției publice pe care o conduce. Cineva a încălcat "legea tăcerii" și a sesizat instituțiile abilitate ale statului.

Este clar că Marian Oprișan a ajuns să nu mai respecte nici o lege sau instituție a statului și nici un principiu democratic, el numind pe cei care și-au făcut datoria de cetățeni responsabili - "trădători".

Dacă în viziunea sa, a fi trădător înseamnă să respecți legea și interesul public și să încerci să demaști furtul din bugetul Consiliului județean a aproape 23 de miliarde lei, atunci domnul președinte al P.S.D. Vrancea are dreptate.

Personal consider că atitudinea lui Marian Oprișan este una josnică și de profund dispreț pentru contribuabili și lege, scoțând la iveală adevăratul caracter al celui care a ajuns să considere Vrancea un domeniu propriu, iar pe toți locuitorii ei, soldați fără drept de a comenta ordinele "marelui" baron P.S.D.

    Ion Dumitru - intervenție politică intitulată Nicolăescu, demolatorul farmaciilor;

Domnul Ion Dumitru:

"Nicolăescu, demolatorul farmaciilor"

Surprizele în alianța portocalie se țin lanț. Mai marii României nu par deloc speriați de nenorocirile care s-au abătut în acest an peste țară și nici de faptul că sunt vremelnici la guvernare. Nu-i neliniștește nimic. Au suficiente ambiții, orgolii, dorințe de a duce la capăt planuri acerbe, negândite, menite doar să provoace haos în societate. Probabil din această structură tulbure își trag ei seva.

Noul ministru al sănătății, Eugen Nicolăescu, a luat-o pe urmele predecesorului Cinteză. A început să se războiască cu farmaciștii, tocmai acum, când gripa aviară ne pândește după colț.

De unde a izvorât atâta ură pentru această clasă socio-profesională, nu știm încă. Pentru a-și feri guvernul din care face parte și incapacitatea acestuia de a face față oricărei situații, Nicolăescu îi găsește vinovați pe farmaciști de faptul că lipsesc de pe piață vaccinurile antigripale. Nu vorbește nimic de sistem, de gaura în care a ajuns acesta în ultimul an de guvernare... Nu spune nimic de experiențele lui Cinteză pe tărâmul sănătății. Vrea Nicolăescu să demoleze lanțurile de farmacii, să le împuțineze. I se pare că farmaciștii sunt bogați și prea dau, atunci când au ocazia, de pământ cu puterea. Pornește ministrul acest scandal acum, când atâtea molime s-au abătut peste România.

A încerca să agiți în aceste momente un domeniu vital pentru sănătatea nației, denotă iresponsabilitate. Un bun politician, un bun ministru i-ar fi chemat pe farmaciști la o masă a negocierilor, a colaborărilor, dar, se vede treaba, nu are cine.

    Roberta Alma Anastase - declarație politică intitulată Ziua Națiunilor Unite;

Doamna Roberta Alma Anastase:

"Ziua Națiunilor Unite"

Începând din anul 1945, la data de 24 octombrie se sărbătorește la nivel mondial Ziua Națiunilor Unite, moment care trebuie marcat de fiecare dată atât datorită simbolisticii lui, cât și datorită activității concrete susținută de Organizația Națiunilor Unite de-a lungul a 60 de ani de istorie globală.

În încercarea de a construi un instrument care să se poată opune flagelului războiului, la 25 aprilie 1945, la San Francisco, s-au deschis lucrările Conferinței Națiunilor Unite, cu scopul principal de a elabora Carta ONU și de a constitui o organizație mondială care, prin intermediul colaborării permanente între state care subscriu acelorași principii și valori, să poată preveni declanșarea unui nou conflict mondial. La 26 iunie 1945, Carta ONU a fost semnată de reprezentanții celor 50 de state participante, organizația înființându-se oficial la data de 24 octombrie, prin ratificarea cartei de către China, Franța, Marea Britanie, SUA, URSS, precum și de către majoritatea semnatarilor.

Întâmplător sau nu, data de 24 octombrie marchează și începutul săptămânii dezarmării (24 - 30 octombrie), cele două evenimente putându-se constitui într-un corolar al credinței în drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea și valoarea persoanei umane, în egalitatea de gen, precum și în egalitatea între națiuni.

În planul acțiunii concrete, activitatea ONU la nivel mondial se traduce prin sute de programe de dezvoltare durabilă, de securitate (dezarmare, combaterea terorismului, misiuni concrete de menținere a păcii), de protejare a mediului înconjurător, de promovare a drepturilor omului.

România a fost primită în familia ONU la data de 14 decembrie 1995, având de mai multe ori statutul de membru nepermanent în Consiliul de Securitate (în prezent deținând chiar președinția), și în Consiliul Economic și Social, două din organismele principale ale organizației. De-a lungul timpului a participat la diverse operațiuni de menținere a păcii și a dezvoltat colaborări cu mai multe organisme specializate din cadrul ONU (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Fondul Națiunilor Unite pentru Populație, Fondul Națiunilor Unite pentru Copii, Organizația Mondială a Sănătății), exprimându-și prin toate aceste acțiuni încrederea în dezideratele fundamentale ale Organizației Națiunilor Unite - dezvoltare, securitate, respect pentru drepturile omului -, precum și susținerea pentru transpunerea lor în acțiuni concrete, în vederea favorizării progresului social și a asigurării unor condiții de viață mai bune.

    Mihai Sandu-Capră - despre panica creată în județele Vaslui și Suceava de suspiciunea gripei aviare;

Domnul Mihai Sandu-Capră:

Stimați colegi,

Iată că gripa aviară crează în continuare probleme autorităților. Și nu atât din perspectiva existenței posibilității de declansare a unei epidemii, ci mai mult din pricina faptului că populația intră în panică și de cele mai multe ori fără motiv.

Știrea că în județul Vaslui a apărut un caz de gripă aviară a creat și în județul Suceava o adevărată isterie. Direcția Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor este asaltată de persoane care informează inspectorii veterinari despre mortalități în rândul păsărilor domestice și sălbatice, cerând cu disperare ajutorul autorităților.

Trebuie știut că, așa cum a declarat și Directorul executiv al DVSA Suceava, nu orice mortalitate în rândul păsărilor trebuie pusă pe seama gripei aviare. Este normală și firească temerea populației, însă aceasta trebuie foarte bine informată pentru a se evita fenomenul de panică generală.

În această perioadă a anului apar la zburătoare tot felul de boli bacteriene care nu au însă nici o legătură cu virusul gripei aviare. Locuitorii județului nu trebuie să fie îngrijorați sau să-și facă probleme. Situția se află sub control, inspectorii veterinari fiind zi și noapte pe teren, efectuând verificări în zona cursurilor de apă, acolo unde poposesc păsările migratoare.

În județul Suceava nu a fost descoperit nici un caz de gripă aviară, iar în județul Vaslui nici nu poate fi vorba de un nou focar. Astfel, asigurăm la rândul nostru populația că Guvernul, împreună cu autoritățile din județ, își face treaba și că nu există motive de îngrijorare peste măsură. Totodată, populația nu trebuie să ia cu asalt farmaciile pentru a-și procura medicamentul Tamiflu. Acesta trebuie administrat doar în caz de îmbolnăvire și numai sub stricta supraveghere a medicului.

În această situație, recomandăm populației prudență, vigilență și, nu în ultimul rând, mai mult calm.

Vă mulțumesc!

    Adrian Emanuil Semcu - intervenție politică intitulată Produsele cu OMG-uri pot pune în pericol procesul de aderare;

Domnul Adrian Emanuil Semcu:

"Produsele cu OMG-uri pot pune în pericol procesul de aderare"

Stimați colegi,

În calitate de membru al Comisiei de specialitate a Parlamentului, mă simt obligat să vă cer sprijinul în vederea soluționării problemelor cu care Ministerul Agriculturii s-a confruntat zilele acestea.

Sunt probleme care ne privesc pe noi toți, ca cetățeni ai statului român și ca oameni, pentru că se referă la sănătatea noastră, la procesul de aderare la Uniunea Europeană și la relațiile noastre comerciale.

Ministerul agriculturii a fost recent atenționat de către organizația ecologistă internațională, Greenpeace, prin reprezentanții săi, că România deține cea mai mare suprafață de culturi modificate genetic din Europa. Conform raportului emis, soia modificată genetic se cultivă pe scară largă în cel puțin 10 județe, dar aceste culturi nu pot fi urmărite, pentru că țara noastră nu deține încă sistemele de control și monitorizare necesare.

Dintre acestea, majoritatea sunt culturi de soia, adică 140 000 ha, din care numai jumătate sunt înregistrate oficial ca fiind modificate genetic, adică de două ori mai mult decât în 2004. O altă problemă pe care o ridică soia MG este comerțul la negru cu semințe, care se vând ca semințe de consum, dar sunt folosite la înființarea de culturi. Prin urmare, situația este scăpată de sub control.

Pentru că România a devenit un producător important de soia, proveniența semințelor, evidența și supravegherea culturilor, destinația producției și controlul produselor cu OMG trebuie făcute în România, la fel ca în țările Uniunii Europene.

Este datoria noastră să reglementăm, împreună cu puterea executivă, această problemă delicată, care vizează producția internă, sănătatea populației și integrarea în Uniunea Europeană. În plus, este și o problemă de etică deoarece consumatorul are dreptul să știe ce consumă, pentru a putea alege în cunoștință de cauză.

Armonizarea legislației românești în acest domeniu cu legislația europeană este obligatorie, pentru a face posibilă aderarea, în caz contrar, existând pericolul ca exporturile să fie interzise, ceea ce ar fi o lovitură prea puternică pentru economia națională, mai ales după sistarea exporturilor de carne de pasăre și produse derivate. Parlamentul European a adoptat din 2003 cele mai stricte și complete legi de trasabilitate și etichetare a OMG. Legea comunitară specifică faptul că toate alimentele pentru om sau animal, care conțin sau derivă din OMG, vor avea menționată pe etichetă cantitatea de OMG în procente, iar aceasta nu va depăși 0,9%.

Tocmai de aceea, este obligatorie informarea consumatorilor, prin etichetare, ceea ce ar însemna creșterea costurilor de producție și, automat, a prețurilor.

    Florin Iordache - intervenție cu titlul România - codașa Europei în lupta împotriva corupției;

Domnul Florin Iordache:

România - codașa Europei în lupta împotriva corupției.

În decembrie 2004, la preluarea puterii de către actuala coaliție de guvernământ, cadrul legal în ceea ce privește sancționarea faptelor de corupție era complet. Astfel, Guvernul Adrian Năstase adoptase legea nr. 503/2002 privind Parchetul Național Anticorupție, Legea nr. 301/2004 privind transparența în exercitarea demnităților și a funcțiilor publice, cât și Legea nr. 301/2004 privind Codul Penal.

Lupta împotriva corupției a rămas pentru actualul Executiv la nivelul declarațiilor din campania electorală. În raportul anual al Asociației Transparency International, România este plasată în rândul țărilor cu corupție generalizată, iar actuala Putere fiind forțată să recunoască că nu a făcut nimic în acest domeniu.

Guvernul României trebuie să dovedească voința politică de eradicare a corupției, prin punerea în aplicarea a legislației existente.

    Aurel Vlădoiu - o întrebare actuală: Mai este valabilă lozinca electorală Să trăiți bine!?;

Domnul Aurel Vlădoiu:

Mai este valabilă lozinca electorală: "Să trăiți bine"?

Pentru anul bugetar următor, care se anunță foarte dificil pentru țara noastră - având în vedere că cele șapte valuri de inundații din 2005 au lovit crunt România -, Partidul Social Democrat propune un salariu minim pe economie de 430 RON (4,3 milioane de lei vechi). S-a ajuns la această sumă în urma calculelor făcute de specialiștii noștri împreună cu reprezentanții principalelor confederații sindicale din țară.

În această perioadă, salariul minim net pe economie se ridică undeva în jurul a 310 RON, în condițiile în care coșul zilnic calculat valorează 85,7 RON. În prag de iarnă, populația trebuie să știe ce pregătește Guvernul Tăriceanu la data de 1 noiembrie - scumpirea agentului termic și a apei calde cu 20%! În aceste condiții, sumele plătite pentru încălzirea locuințelor vor fi următoarele: apartament de 4 camere - 270 RON, apartament de 3 camere - 210 RON, apartament de 2 camere - 160 RON și garsonieră - 110 RON.

În urmă cu aproape un an, când Alianța DA a preluat guvernarea, iată ce se promitea, printre altele: "Reconstrucția bunăstării în România este imposibilă fără stimularea liberei inițiative. Vom reduce impozitul pe profit de la 25% la 16%, iar pentru persoanele fizice vom aplica o cotă unică de impozitare de 16%. Românii cu venituri mici nu vor fi afectați, deoarece vom menține sau vom crește deducerile actuale. Mai mult, prin relaxarea politicii fiscale vor fi create locuri de muncă mai multe și mai bine plătite. Din 2006, vom reduce gradual contribuțiile sociale, astfel încât în 2008 să fie de 39,5%".

Domnilor guvernanți, spectacolul ieftin pe care-l produceți nu-și mai are rostul! Trebuie să vă apucați serios de treabă, pentru că ne așteaptă pe toți o iarnă grea! Din cauza inundațiilor, agricultura a avut serios de suferit și efectele majore vor fi resimțite mai ales în 2006. Din cauza incapacității de care dați dovadă, sistemul sanitar este blocat.

Românii așteaptă de la dumneavoastră îndeplinirea măcar a unei singure promisiuni, pe care le-ați oferit-o la câștigarea alegerilor: "Să trăiți bine!"

    Vasile Cosmin Nicula - comentariu cu titlul Mitologie politică;

Domnul Vasile Cosmin Nicula:

Mitologie politică.

Când a compus "Aria Mateloților" din opereta "Vânt de libertate", Dunaievski nu bănuia că, după mai bine de jumătate de veac, apele Dâmboviței vor fi despicate de bărcuțele de hârtie ale lui Traian Băsescu, după ce a scăpat de vapoarele adevărate, avioanele, șinele și vagoanele de cale ferată, de bijuteriile lui Brigitte Bardot, venită special la București pentru a mai salva din mâinile killerilor municipali câinii comunitari ai Capitalei și - cu regrete eterne și adânci suspine - de Elena Udrea.

Vocația de Terminator l-a propulsat pe marinarul de cursă lungă în fruntea partidei Demolatorilor (PD), printr-o lovitură dată la mir liderului național în fluide - Petre Roman, care își pierduse capul din pricina sindromului de grandoare, care îi întunecase mințile și îl transferase din lumea reală în cea imaginară. Compresele pe care i le-a pus Traian Băsescu l-au adus la poziția inițială de profesor universitar în fluide, este drept, cu ceva avere dobândită în perioada în care era cel mai frumos și mai iubit de fetele de la APACA. Tot așa a scăpat și de Theodor Stolojan, pe care l-a plimbat prin țară în ritm infernal în campania electorală, până când omul a căzut epuizat sub masă, și i-a luat locul.

Fenomenul se repetă în variante apropiate și la alte partide, căci poziția temporară pe care o ocupă liderii le asigură o vizibilitate relativă pe termen scurt, după care dispar în anonimat sau în lumea afacerilor. Cei căzuți în dizgrație nu mai au capacitatea să recupereze acest handicap. Cine a mai auzit de foștii lideri ai unor partide, ca Victor Surdu, Theodor Meleșcanu, Valeriu Stoica, Nicolae Manolescu, Radu Câmpeanu, Victor Ciorbea, Emil Constantinescu, Dinu Patriciu (cu excepția prezenței lui la Parchet), Radu Vasile, Vasile Lupu, Mircea Ciumara, care s-au încumetat să-și facă partide ori aripi dizidente, în care sperau să-și trăiască veșnicia politică, urmând să fie ridicați pe vreun soclu în postumitate și plantați într-un sens giratoriu, spre aducere aminte. Din păcate ori din fericire, în afară de Coposu, ceilalți nu vor mai avea șansa să li se ridice statui, căci românii și le demolează pe ale lor pentru a face loc monumentelor de habsburgi, honvezi ori alți rătăcitori pe pământurile străbune.

Istoria alternativă consemnează doar faptele otrăvite ale politicienilor momentului, care dispar ori se retrag din politică după ce și-au făcut plinul. Unii se mai mențin în Parlament din motive de imunitate, dar o fac pentru a-și conserva și apăra averea, trecută discret în administrarea rudelor, pentru a nu fi bătătoare la ochi.

Din această mitologie nu sunt excluși cei care își schimbă partenerii pentru a trece în tabăra adversă, trec cu ușurință de la stânga la dreapta, se fac frate și cu dracul pentru a ajunge la guvernare, pun în circulație versiuni diversioniste, pe baza cărora compromit adversari și partide, pe care nu le pot dovedi nici în justiție, dar produc efectele politice calculate.

Singura formațiune care câștigă în toate combinațiile este UDMR, cu scorul său electoral mistic de 5-6%, prezent în toate guvernele, care, în ritm de ceardaș, condiționează orice politică națională pentru a deschide calea separatismului etnic.

Românii au în sânge o mitologie care are ca obiect de adorație capra vecinului!

    Ovidiu Ioan Silaghi - comentariu legat de euroobservatorii români;

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

"Mi se pare cel puțin deplasat ca o parte dintre euroobservatorii români, în special reprezentanți ai PNL și PD, care în mod evident formează o armată de fraieri, fanfaroni și filfizoni care bântuie coridoarele Parlamentului European, să se grăbească în fiecare săptămână aici, spre a anunța ce fac social-democrații sau ce face grupul socialist". Acest citat îi aparține domnului deputat Adrian Severin, unul dintre euroobservatorii Partidului Social Democrat. Oare ce l-a determinat de domnul Severin să aibă această ieșire pigmentată cu expresii specifice unui cartier bucureștean mai rău famat, pe care, după câte știu, nu numai că nu-l frecventează, dar nici măcar nu-l cunoaște?

Răspunsul este unul foarte simplu. Domnia sa a reacționat ca un resort, nu știu dacă la comanda vreunui superior, din partid, firește, sau din proprie inițiativă, în urma unor dezvăluiri făcute presei de către colegul nostru, senatorul PNL Nicolae Vlad Popa. Dezvăluiri care îl vizau pe social-democratul austriac Herbert Bosch, acesta intenționând să propună în plenul Parlamentului European o serie de amputări din bugetul de preaderare alocat României în 2006 și din cel de aderare din 2007.

Să nu credeți că domnul Severin este avocatul parlamentarului austriac. În nici un caz. Domnul Severin este însă avocatul declarațiilor trâmbițate pe toate drumurile de către mai marii săi din PSD. Declarații despre lobby-ul pro integrare pe care PSD l-ar face la Parlamentul European printre colegii lor din grupul socialist. Ei bine, iată, colegii noștri au observat rezultatele acestui lobby și l-au făcut public. Și evident, pentru PSD sunt deranjante aceste exemple privind comportamentul unor socialiști europeni. Fie este vorba de acțiuni de lobby inconsistente sau stângaci făcute, fie Traian Băsescu a avut multă dreptate atunci când a afirmat că PSD ne bagă strâmbe la Parlamentul European. Și tare îmi este teamă că președintele nu a greșit aici.

PS: Tot domnul Severin a mai spus că euroobservatorii PNL și PD se uită la Parlamentul European ca badea Cârțan la Columna lui Traian. Deși este vorba de o bășcălie marca PSD, noi, cei vizați, nu suntem deranjați. Din contră. Badea Cârțan a fost un simbol al românilor care a traversat Europa și s-a dus la Roma cu un scop nobil. Alții, poate chiar și părinți ai unor colegi din PSD mergeau înainte în Europa la ședințele Cominternului. Așa cum ar mai merge unii și astăzi dacă el ar mai exista.

    Tiberiu Bărbulețiu - un semnal de alarmă privind domeniul protecției mediului;

Domnul Tiberiu Bărbulețiu:

Vreau să aduc în atenția dumneavoastră și a forurilor competente, situația firmei S.C. Kronospan Sebeș, membră a Grupului austriac Kronospan, cel mai mare producător de plăci aglomerate de lemn (PAL și PFL). Această firmă, pe lângă antecendentele în încălcarea legii, cănd în urmă cu mai bine de un an a fost reclamată de către principalii producători autohtoni de mobilă la Consiliul Concurenței pentru «poziția de monopol» instaurată pe piață prin majorarea nejustificată a prețului la PAL, în prezent, ne «delectează» cu nonșalanța cu care ignoră semnalele de avertizare venite din proximitate, legate de poluarea zonei. Această firmă cere emiterea autorizației de mediu pentru producerea formaldehidei, substanță clasificată de către OMS ca fiind un produs posibil cancerigen, cu ajutorul ei firma intenționând să producă adezivi ureo-formaldehidici, necesari în procesul de fabricație. Semnalul de alarmă care trebuie tras, vine pe fondul observațiilor pertinente făcute de către medici și de către membri ai Asociației pentru Protecția Consumatorilor, în legătură cu nocivitatea pentru organism a mobilierului cu emisie de formaldehidă, în special a celui care conține adezivi făcuți din rășini formaldehidice cu uree, exact ceea ce produce Kronospan.

Deși România a închis capitolul de negociere cu UE referitor la mediu fără nici o clauză de salvgardare, acest lucru nu înseamnă că putem privi relaxați spre viitorul nostru în Uniune fără a mai avea ceva de făcut, ci din contră, avem de recuperat întârzieri istorice care ne separă de selectul club european. De pe urma acestor întârzieri au profitat firme precum Kronospan, care și-au mutat fabricile în țările est- europene, unde legislația este mai puțin aspră și unde dezvoltarea unor asemenea proiecte a fost posibilă pe vremea vechii guvernări fără prea multe și aprofundate studii de impact asupra mediului. Dovadă stă faptul că, în urma unor plângeri ale localnicilor, acum un an, o delegație a Ministerului Mediului în frunte cu ministrul de atunci, Speranța Ianculescu, a verificat activitatea firmei nedescoperind nimic în neregulă, însă nici rezultatul controlului nu a fost dat publicității. Faptul că acolo se poluează nu e o simplă născocire, mărturie stând accidentul din luna mai a acestui an, când orașul Sebeș a fost acoperit de o pulbere fină de rumeguș, precum și declarațiile localnicilor din zonele limitrofe, care se plâng că, în ultimii ani, pomii se usucă iar aerul este irespirabil.

Știu că actuala conducere a Ministerului Mediului a promovat în strategia de implementare a Programului de Guvernare, conceptul de dezvoltare durabilă, conform căruia protecția mediului trebuie armonizată cu dezvoltarea economică și socială, de aceea, aștept ca principiul european, conform căruia "cel care poluează, plătește" să-și producă neîntârziat efectele prin combaterea la sursă a poluării și prin asumarea în comun a responsabilității. Accentul pus de UE pe protecția mediului nu este un moft, ci este rezultatul conștientizării gravelor pericole care pândesc omenirea dacă ignorăm o realitate tristă, aceea că ecosistemul global este finit și că oferă o anumită capacitate de dezvoltare a subsistemului economic, dar care pare a-și fi atins limitele.

Închei parafrazându-l pe André Malraux, care spunea că secolul XXI va fi ecologist sau nu va fi deloc, iar în virtutea acestei fraze celebre am credința că vom găsi calea să oprim deteriorarea mediului înconjurător, prin introducerea în sistemul actual de apreciere a performanțelor economice a unor parametri precum: starea sanitară, calitatea alimentației, a căminului, starea mediului și a patrimoniului natural și cultural, etc.

    Ioan Țundrea - câteva idei și percepții despre multiculturalism;

Domnul Ioan Țundrea:

"Armonie multiculturală în sol major"

Înainte de a citi cărțile reputatului profesor de la Universitatea de Vest din Timișoara, Victor Neumann, specialist în multiculturalism, am exersat în Banat practica conviețuirii în armonie cu multiple etnii.

Și pentru a nu fi subiectiv în abordarea multiculturalismului în care am trăit în Banat, am să prezint câteva fraze consemnate de reputatul profesor, referitoare la modalitatea de conviețuire a multiplelor etnii, dincolo de ocean.

Timp de un an, profesorul Victor Neumann a predat studenților de la o prestigioasă universitate americană.

"Colegii mei americani erau încredințați că nici nu se poate trăi altfel decât într-o pluritate de culturi și religii, esențială rămânând puntea ce leagă enorma paletă de expresii sau tradiții.

Acest multiculturalism are și alte semnificații decât acela al spațiului Europei Centrale și de Est.

În Statele Unite există o varietate cultural-comunitară rar întâlnită în alte țări de pe glob, fără ca aceasta să presupună amestecul valorilor care guvernează țara. Nici una nu este creatoare de orientări politice paralele ori concurente cu ale statului construit pe filozofia anglo-saxonă.

Dovada cea mai bună este că multitudinea de tradiții și culturi continuă să rămână subordonată aspirațiilor unei singure națiuni.

O precizare ar trebui să încheie această paranteză: pentru americani, etnicitatea rămâne mai degrabă simbolică, ea nemaifiind purtătoarea încărcăturilor mitico-politice din spațiile de obârșie ale individului sau ale comunității din care provine.

Prin urmare, în caz că vorbește limba română sau limba franceză în propria casă, nu poate afecta mersul treburilor publice; aceasta nu presupune acordarea unor drepturi politice potrivit cărora entitatea statală trimite la o identitate multinațională. Presupune, în schimb, politica recunoașterii diversității culturale și religioase. Cetățenia multiculturală nu atrage după sine închiderea în carcasa etnicismului și, cu atât mai puțin, definirea acestuia cu noțiunea de național.

Nimeni nu face asemenea confuzii la nivelul guvernanților, academicienilor, instituțiilor publice sau private.

Între multicultural și multinațional este o mare diferență, motiv pentru care cred că definirea termenilor nu este de neglijat în orice luare de cuvânt responsabilă.

That is all sau acesta este tot ce am dorit să vă prezint, dragi colegi.

    Horia Victor Toma - despre subiectul Legea spitalelor;

Domnul Horia Victor Toma:

Un subiect foarte mediatizat în ultima perioadă este cel al proiectului Legii spitalelor. Ca în mai toate domeniile de interes general și medicina este un domeniu la care toate persoanele consideră că se pricep și, mai mult decât atât, că pot acorda sfaturi gratuite.

Fără a pretinde că sunt un specialist în acest domeniu, consider ca noul proiect trebuie să vizeze înainte de toate aceste dezbateri privind aspectele legate de asistența medicală primară.

De asemenea, trebuie avute în vedere măsurile prin care să se acopere necesarul de cadre medicale în mediul rural, unde într-adevăr sunt carențe deosebite.

În același timp, metodele de profilaxie din medicina generală vor trebui să fie promovate prin campanii puternice, pentru că, numai în acest mod, s-ar reduce cu mult eforturile din cadrul spitalelor.

Există, în acest moment, o polemică în ceea ce privește modul în care urmează să fie administrate unitățile spitalicești, evitându-se însă discuții legate de competitivitatea între medici, despre profesionalismul și capacitățile acestora profesionale, dar și despre resursele umane.

Constat, așadar, că este foarte ușor de combătut un proiect greu, cum este cel al Legii spitalelor, dar se dovedește a fi mult mai dificil să oferi soluții în același domeniu în care ne-am confruntat în permanență cu probleme legate de fonduri, dar și de resurse.

    Romeo Marius Raicu - punctarea domeniilor și acțiunilor atașate protejării antiteroriste;

Domnul Romeo Marius Raicu:

Declarație politică privitoare la necesitatea îmbunătățirii cadrului legislativ privitor la protecția fizică și informațională a obiectivelor de importanță strategică, a facilităților de infrastructură și a agenților economici care desfășoară activități în domenii strategice.

Amenințările asimetrice se manifestă atât într-un trend ascendent din punct de vedere organizațional, reușind să ajungă la structuri capabile să penetreze structurile statale, dar și la noi metode de acțiune în plan operațional. Grupările teroriste și cele de crimă organizată identifică noi mijloace de finanțare, de recrutare și, în mod special, de concretizare a obiectivelor lor.

Avertizările recente privind posibilele atacuri asupra obiectivelor strategice ale unor țări și asupra facilităților de infrastructură sunt din ce în ce mai dese atât la nivelul Uniunii Europene cât și al întregii comunități euroatlantice.

În acest context, consider că actualul cadru legislativ referitor la paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor poate fi îmbunătățit iar pe de altă parte, se impune corelarea acestor prevederi legislative cu cele referitoare la Sistemul Național de Management al situațiilor de Urgență, în sensul instituirii unui sistem de avertizare care să permită ca, în cazul unui atac terorist asupra unei componente strategice, atac concretizat fie la nivel fizic fie informațional, să fie activate sisteme de maximizare a protecției la nivelul întregii țări.

Avertizările emise la nivel european arată că noile zone de manifestare a terorismului se vor concretiza prin atacuri asupra infrastructurii informatice, în special asupra celei de susținere a unor sisteme vitale. Nu trebuie să ignorăm nici avertizările din trecut când, prin penetrarea sistemelor informatice ale Ministerului de Finanțe din România, au fost schimbate ratele oficiale de curs valutar și au fost introduse taxe fictive. Acest tip de atacuri pot prejudicia grav activitățile economice din România, dar și încrederea cetățenilor în capacitatea statului de a-i proteja. Scenarii mai pesimiste pot include atacuri concomitente la nivel fizic și informațional care vor viza sisteme de navigație, manevrarea frauduloasă a informațiilor privitoare la datele cu caracter personal, atacuri asupra unor sisteme computerizate de susținere a vieții, atacuri asupra sistemelor informatice și bancare dar și operațiuni tip PSYOPS menite să inducă populației stări de panică și teroare.

În perspectiva integrării României în Uniunea Europeană, va trebui să ne adaptăm inclusiv sub aspectul pregătirii sistemelor informatice, astfel încât, în momentul corelării acestora cu cele ale Uniunii Europene, să nu reprezinte o vulnerabilitate la adresa securității întregului sistem. Se impune nu numai adoptarea unor reglementări legislative, ci și implicarea activă în vederea educării civice a cetățenilor în acest domeniu.

Pe de altă parte însă, consider că se impune adoptarea unei legislații specifice pentru paza obiectivelor strategice, a facilităților de infrastructură și a agenților economici care desfășoară activități în domenii strategice astfel încât să se minimizeze efectele concretizării potențialelor riscuri la adresa acestora. Corelarea lor într-un sistem unitar presupune eforturi materiale și legislative, dar avantajele adoptării unor astfel de reglementări preventive sunt, în mod cert, mai evidente decât eventualele consecințe nefaste ale indolenței manifestate în acest domeniu.

    Mihai Stănișoară - despre Ziua Armatei Române, o sărbătoare onorantă și angajantă în noul context internațional;

Domnul Mihai Stănișoară:

Ziua de 25 Octombrie reprezintă un simbol al împlinirii naționale, fiind ziua în care Armata Română a reușit să ducă la îndeplinire misiunea fundamentală a eliberării teritoriului național.

Pentru promovarea și apărarea intereselor naționale, Armata acționează prin mijloace proprii militare și nonmilitare în vederea menținerii integrității, independenței statului, afirmarea identității naționale și promovarea acesteia ca parte a comunității de valori democratice.

Armata reprezintă cea mai importantă instituție din sectorul de securitate. Reforma în domeniul militar a urmărit revizuirea fundamentală a structurii de forțe pentru a răspunde cerințelor noului mediu de securitate, statutului de membru NATO și de candidat pentru integrarea în Uniunea Europeană.

Calitatea de membru NATO, recent câștigată, ne oferă nu doar garanția securității ci și recunoașterea noastră ca stat democratic și ca partener viabil. Este o realizare pe care nimeni nu o poate nega dar, totodată, este și o responsabilitate pe care ne-am asumat-o și pe care trebuie să o onorăm: aceea de a fi nu doar dispuși să ne implicăm în apărarea unei cauze drepte ci, mai ales, de a fi capabili să o facem.

De aceea, este foarte important să ne concentrăm asupra pasului următor, asupra realizării obligațiilor pe care ni le-am asumat.

Seriozitatea cu care vom continua restructurarea forțelor armate în direcția profesionalizării armatei, a îmbunătățirii capacităților de apărare, a întăririi interoperabilității și a capacității de dislocare a forțelor și, în general, modul în care vom reuși să ne respectăm angajamentele asumate ca stat membru NATO sunt deosebit de importante pentru că ele vor da măsura seriozității noastre. Prin Armată, România își poate aduce contribuția la lărgirea ariei de securitate participând la eliminarea amenințărilor la adresa securității internaționale în Balcani și la războiul antiterorist.

Stabilirea bugetului Ministerului Apărării Naționale la pragul de 1,85 % din PIB reprezintă un procent "considerat" suficient pentru îndeplinirea obligațiilor asumate de România față de NATO, mai ales că armata va primi cu 400 de milioane de dolari mai mult decât în 2005. Cu toate acestea, cred că alocarea unui procent de cel puțin 2 % din PIB ar reprezenta un prag psihologic motivant pentru factorii de decizie din Ministerul Apărării Naționale, cât și un atu în promovarea unei imagini credibile a României în exterior, semn că țara noastră este hotărâtă să-și îndeplinească obligațiile asumate prin statutul de promotor de stabilitate în Sud-Estul Europei.

Nu trebuie să repetăm greșeala pe care au făcut-o alte țări recent intrate în NATO care, acuzând constrângeri bugetare, au diminuat substanțial bugetele preconizate pentru apărare.

Fondurile Ministerului Apărării Naționale nu sunt alocate doar pentru operațiunile NATO, ci și pentru contribuția României la dezvoltarea și implementarea proiectelor din cadrul inițiativelor regionale, angajării în lupta împotriva terorismului precum și participării la implementarea dimensiunii de apărare a Uniunii Europene.

Alături de aliații și vecinii săi, prin organizațiile internaționale cu vocație în domeniul securității, România trebuie să-și asume rolul de generator de securitate în zonă și să contribuie la promovarea în Europa de Sud-Est și a regiunii Mării Negre a valorilor care stau la baza comunității de securitate euro-atlantică.

Îmi face o deosebită plăcere să mă alătur tuturor celor care serbează astăzi Ziua Armatei și să le urez multă sănătate și succes în activitate.

    Horea Dorin Uioreanu - declarație legată de proiectul zonei metropolitane clujene;

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Doresc să fac o declarație politică prin care voi expune un proiect personal la care țin foarte mult și pe care vă rog să îl susțineți, indiferent de culoarea politică pe care o aveți, indiferent de orgoliile de moment, deoarece este un proiect care va aduce bunăstare unei zone extrem de productive a țării noastre: este vorba de zona municipiului Cluj-Napoca și a localităților din jurul lui.

Felul în care a evoluat administrația publică a municipiului Cluj-Napoca are o caracteristică proprie datorită unei serii de probleme specifice, ceea ce a condus la necesitatea creării unui act normativ special care să reglementeze administrația publică a acestei zone.

Propunerea legislativă pe care am depus-o și pentru care vă solicit sprijinul se intitulează Zona Metropolitană Cluj și este o formă legislativă care recunoaște "de jure" o situație "de facto", adică faptul că localitățile din zona limitrofă a municipiului, și anume Chinteni, Apahida, Florești, Baciu și Feleacu au, în prezent, o dezvoltare strâns legată de tot ceea ce însemnă municipiul Cluj-Napoca.

Extinderea Clujului către zonele care se află pe teritoriul comunelor mai sus amintite a dat naștere la o nouă realitate socio-economică, realitate care nu mai poate fi trecută cu vederea și care face necesară crearea unei zone metropolitane care să cuprindă cele șase unități administrativ-teritoriale. Modelul de organizare a localităților pe zone metropolitane nu este nou pentru administrația publică locală, fiind utilizat cu succes atât în Uniunea Europeană cât și în Statele Unite ale Americii.

Principalul obiectiv al acestui proiect de lege este acela de a rezolva o problemă care se manifestă în momentul actual prin aceea că municipiul Cluj-Napoca și comunele Chinteni, Apahida, Florești, Baciu și Feleacu reprezintă un conglomerat care se dezvoltă în mod haotic. În susținerea acestei teze, voi enumera doar câteva aspecte care sunt de altfel extrem de elocvente. Astfel:

  • între municipiul Cluj-Napoca și cele 5 unități administrativ teritoriale nu există o delimitare clară din punct de vedere al infrastructurii și serviciilor publice;
  • delimitarea teritorială este una pur formală, în condițiile în care cea mai mare parte din populația activă din cele 5 comune limitrofe are locuri de muncă în municipiul Cluj- Napoca;
  • o mare parte a zonei de agrement a municipiului Cluj-Napoca se regăsește pe teritoriul Județului Cluj;
  • rețelele de transport în comun, comunicații și alte tipuri de servicii publice de primă utilitate sunt de fapt folosite în comun.

Avantajele pe care le-ar presupune crearea unei zone metropolitane, constituită din municipiul Cluj-Napoca și cele 5 comune limitrofe pot fi sintetizate astfel:

  • dezvoltarea integrată a municipiului Cluj și a comunelor Chinteni, Apahida, Florești, Baciu și Feleacu, precum și identificarea clară a zonelor cu specific diferit (zone turistice și de agrement, zone industriale, zone de locuit etc);
  • posibilitatea gestionării cu mai mare eficiență a serviciilor publice atât la nivel de Cluj-Napoca cât și la nivelul celor 5 comune;
  • posibilitatea realizării unor investiții de mare anvergură în avantajul ambelor structuri administrative - zonele periferice ale Clujului neavând forța financiară de a susține actualul ritm de dezvoltare;
  • posibilitatea atragerii unor fonduri europene pentru dezvoltare cu destinație specială pentru zonele metropolitane.

În aceeași ordine de idei, această inițiativă poate fi extrem de benefică pentru mediul de afaceri, contribuind la înflorirea investițiilor și la un trai mai bun pentru locuitorii zonei, la ridicarea calității serviciilor atât pentru locuitorii municipiului Cluj-Napoca, cât și pentru cei ai celor 5 comune limitrofe.

Mai țin să amintesc faptul că, în urma consultărilor cu reprezentanți ai administrației locale clujene, am primit girul lor pentru a iniția acest proiect legislativ. Mai mult, consider că este de datoria reprezentanților în Parlamentul României crearea și susținerea acestor acțiuni concrete, pentru a căror punere în aplicare nu este nevoie de costuri mari, dar ale căror efecte pe termen mediu și lung nu le putem neglija.

Vă mulțumesc pentru atenție și îmi exprim încă o dată speranța că veți susține crearea Zonei Metropolitane Cluj, de-a lungul parcursului legislativ pe care proiectul de lege îl va urma în comisiile de specialitate și mai apoi în plen.

    Vasile Pușcaș - declarație politică privind corupția generalizată, drepturile omului și libertatea presei în România;

Domnul Vasile Pușcaș:

Declarație politică privind corupția generalizată, respectarea drepturilor omului în România, gradul de libertate a presei în România.

În ultimele două săptămâni două reputate agenții internaționale pentru transparență au dat publicității rapoarte privind corupția în majoritatea statelor de pe glob.

În Raportul privind Indicele de Percepție a Corupției în anul 2005, dat publicității de Transparency International, se arată că în cazul României, fenomenul de corupție a ajuns la pragul psihologic de "corupție generalizată".

În condițiile în care țările nou intrate în UE au înregistrat un indice de corupție mai bun ca România cu cel puțin un punct, se pune serios întrebarea dacă vom putea face față cerințelor comunitare în acest domeniu, la data aderării.

Studiul amintit este realizat pe baza a 16 sondaje diferite, elaborate la nivelul mediului de afaceri și al celui academic, al înalților funcționari din adminstrația publică. Totodată, este foarte important de menționat faptul că punctele de vedere ale rezidenților din România corespund cu cele ale experților străini.

Aceste fapte arată că, în ciuda mult-trâmbițatei reforme a sistemului juridic, fenomenul sus-amintit a ajuns la stadiul de generalizare, ceea ce dovedește că în 10 luni de "vânătoare de vrăjitoare", de discursuri politicianiste, de lipsă completă de fair-play în conduita politică, actuala putere nu a reușit decât să ne situeze și mai convingător în rândul statelor problemă.

Nu ne putem preface că nu vedem uscăturile din pădurea proprie ci doar pe acelea ale altor țări. Nu putem afirma la nesfârșit că România e mai bine pregătită decât Bulgaria pentru aderare, ignorând problemele reale care ar putea activa clauza de salvgardare. Interesul românesc este de a adera la UE, nu de a ne bucura că Bulgaria întâmpină probleme mai grave decât cele ale României. Iată că, în raportul amintit mai sus, Bulgaria se situează într-o poziție mult mai bună decât cea a României, asigurându-și argumente mai puternice pentru momentul 1 ianuarie 2007.

Voi mai face referire și la un alt raport, acela al organizației Amnesty International, care se referă la respectarea drepturilor omului în Bulgaria, România și Slovacia, raport care a fost denunțat de importanți actori de pe scena politică românească. Această cercetare este concentrată în special pe situația spitalelor de boli nervoase din România, pe situațiile de abuzuri ale forțelor de poliție, de discriminare a populației de etnie romă. Reprezentanții acestei organizații au solicitat Uniunii Europene menținerea presiunilor asupra României, în privința respectării drepturilor omului.

Considerăm reacția clasei politice românești pripită și nefondată, mai ales în ceea ce privește negarea faptelor prezentate în Raportul Amnesty International. Desigur că un astfel de raport nu este o carte de vizită meritorie. Dar la fel de adevărat este și faptul că aderarea României la data stabilită depinde de respectarea TUTUROR criteriilor de la Copenhaga. Drepturile omului sunt un domeniu sensibil și foarte solicitant, care presupune eforturi concertate în foarte multe direcții, însă nu putem minimaliza datele factuale ale raportului, spunând că cele semnalate de Amnesty International sunt cazuri disparate și exagerate.

În cele din urmă mă voi referi la un al treilea raport, și anume cel elaborat de prestigioasa organizație ,,Reporters sans Frontieres''. În campania electorală din toamna anului trecut, actuala putere a avut un mesaj bazat pe lupta anticorupție și libertatea de expresie, după modelul fostei CDR. După ce s-a instalat confortabil la putere, singura preocupare a ,,guvernării portocalii'' a fost să-și aservească toate instituțiile statului, să le politizeze, uitând de sloganurile electorale.

În mod sistematic, am atras, pe diverse canale, semnale de alarmă actualei puteri față de obligațiile pe care le are pentru respectarea angajamentelor de țară în vederea aderării la UE; cu toate acestea puterea actuală s-a mulțumit să urmărească sistematic procesul epurărilor politice din structurile administrației a celor care nu respectau culoarea portocaliu.

Este, credem noi, momentul ca, în al doisprezecelea ceas, puterea actuală să se trezească la realitatea zilei și fără întârziere să ia o atitudine pragmatică/aplicată față de situația semnalată prin evaluările organismelor internaționale. Dincolo de semnalele de alarmă ale acestor evaluări se găsește o situație care practic ne poziționează în ,,zona gri'' a țărilor care aspiră la democrație.

Interesul nostru, al tuturor, indiferent de familia politică căreia îi aparține fiecare, este intrarea României în clubul țărilor civilizate ale Europei prin aderarea țării noastre la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.

De aceea, guvernul trebuie să-și asume un plan clar si eficient de măsuri pentru a evita calificative de genul celor semnalate să mai fie acordate României și care sunt jignitoare pentru poporul român. Perioada următoarelor șase luni va fi determinantă în ceea ce privește drumul țării noastre spre Uniunea Europeană, în perspectiva evaluărilor Comisiei Europene din primăvara anului viitor. Tocmai datorită acestui aspect se impune ca, fără întârziere, guvernul și actuala putere să-și asume situația actuală și să procedeze în consecință la înlăturarea cauzelor care au determinat astfel de evaluări.

    Viorel Pupeză - despre Virusul gripei din administrație... H5IO BN;

Domnul Viorel Pupeză:

Virusul gripei din administrație...H5IO BN

De la sănătate, virusul gripei s-a transmis direct în administrație. Nu a fost nevoie să trimitem probele la laboratorul din Londra, pentru că virusul are rădăcini autohtone - H5IO din Bistrița Năsăud. Din păcate, boala în și pe administrație se transmite de la om la om, pentru că și colegii săi de partid, din Alianță sau Coaliție au ajuns să împărtășească propunerile sale legislative de modificare și completare a Legii nr.215/2001. Insistența sa absurdă de a schimba președinții, vicepreședinții de consilii județene și viceprimarii a ajuns deja prioritate națională, contrar opiniilor mai marilor săi în partid. Până acum, le-am avut pe toate, dar mai avem o întrebare: La gripa asta ucigătoare, mai avem cumva...imunitate?

Rădăcinile virusului H5IOBN au fost descoperite de ceva vreme, sunt de domeniul istoriei, însă au existat și perioade de stagnare, când acesta a fost preocupat de acumularea unor averi substanțiale. Virusul a cucerit teritorii noi, în preajma Capitalei, s-a instalat în câteva apartamente, ba s-a extins și în zona "sirenelor". El a fost reactivat în 2004, o dată cu debutul campaniei electorale, prin mesajele de ideologie fasciste, continuate cu politica "Radem tot" și-i propulsăm "pe-ai noștri", chiar dacă sunt incompetenți și cu atât mai bine dacă ne sunt nepoți, cumetri, fini, nănași sau sponsori. Constatăm ca tare bine îi priește virusului pe aceste meleaguri.

El a continuat să se manifeste după ce s-a instalat în scaunul de la Parlament, atât în zona de proveniență, cât și la nivel central, făcând un focar de infecție în toate locurile cu care a intrat în contact. Dureros este faptul că nu a fost încă găsit antidotul românesc, pentru că pe alte meleaguri există, iar vaccinul este numit simplu: Constituție. Foarte probabil, dacă acțiunea virusului cu pricina nu se potolește, chiar specialiștii Uniunii Europene vor fabrica unul pe care-l vor trimite autorităților de la București. La noi, virusul H5IOBN nu face reacție nici la urechelile venite de la Palatul Cotroceni, nici la cele de la Palatul Victoria. El s-a transmis și la ciocănitoarea "boc-boc", de unde mai are susținere, cine știe pentru câtă vreme.

Specialiștii au recomandat "mai marilor" să-și țină oamenii în curțile proprii pentru a nu se extinde virusul, dar curtea e prea mică pentru un astfel de virus democrat. Boala poate fi combătută și prin dezinfecție sau un filtru sanitaro-constituțional, pentru că altfel riscăm să ajungem la o pandemie în administrație. Dacă extinderea virusului H5IOBN nu este controlată, tocmai sănătatea democrației este pusă în pericol. Lucrul important este supravegherea atentă a virusului, iar populația din zona să evite contactul cu purtătorii virusului.

Ceea ce nu a înțeles purtătorul acestui virus este că schimbarea unui președinte sau a unui vicepreședinte de consiliu județean nu se poate face decât cu o motivație credibilă. Simptomele gripei administrative nu se vor vedea doar în consiliile județene conduse de PSD, ci vor afecta și "ograda proprie". Aprobarea virulentă a modificărilor Legii nr.215/2001 va produce haos și dezordine în consiliile județene și va crea un precedent periculos care nu va scuti de la schimbare nici pe reprezentanții Alianței D.A. Între timpi, domnul președinte și virusul H5 IOBN pot servi o găină de Ceamurlia gătită la Golden Blitz.

    Cristian Mihai Adomniței - câteva considerații privind noua Lege a spitalelor;

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

Câteva considerații privind noua Lege a spitalelor.

Un nou pachet legislativ important vine să reglementeze activitatea într-un domeniu pe cât de important, pe atât de puțin reglementat și eficient: sănătatea populației. Nemulțumirile sunt de ambele părți: guvernanții sunt sub permanenta presiune datorată subfinanțării constante, de ani de zile, ceea ce a dus la colapsul unor unități medicale și sanitare, cadrele medicale demotivate de condițiile de practicare a meseriei și nivelul de remunerare, pacienții care reclamă calitatea scăzută a serviciilor și faptul că deși plătesc în mod constant contribuții la fondul asigurărilor sociale de sănătate, costurile serviciilor medicale nu sunt nici pe departe acoperite, autorități locale care se află în imposibilitatea de a asigura servicii medicale optime din cauza unor bugete reduse la jumătate etc.

Fiecare guvernare, fiecare platformă politică conține în mod obligatoriu elementele de bază ale unei noi organizări medicale și sanitare și fiecare promite ca situația în domeniul sanitar se va schimba, dar orice proiect, ajuns la nivel de implementare se oprește din aceleași considerente: lipsa fondurilor. Cercul vicios trebuia rupt și aici consider că intervine alternativa salutară propusă de actualul cabinet: nu se promite alocarea unor fonduri suplimentare substanțiale, pentru că realitatea economică a României nu recomandă acest lucru, ci oferă un pachet de legi care să ne permită să abordăm domeniul sanitar ca pe o afacere, în care concurența să ducă la calitate, iar banii să producă bani.

Din acest punct de vedere, consider deosebit de importantă noua lege a spitalelor din două puncte de vedere: 1. Va reglementa cel mai important nivel de adresabilitate a populației: spitalul. Idealiștii vor replica aici ca primul nivel de adresabilitate este medicul de familie, fapt perfect adevărat, dar nu în România, unde gradul de încredere în medicul de familie este încă scăzut, cazuistica este restrânsă la acest nivel și există în mod cert o tendință de a abuza de servicii de specialitate complexe și scumpe, care se regăsesc doar la nivelul spitalelor; 2. Va forța spitalele să devină rentabile și să-și managerieze resursele după criterii economice, fiind conduse nu de cel mai bun internist sau de cel mai bun chirurg, ci de cel mai bun manager. În condițiile în care statul român cheltuiește sume colosale pentru a-și pregăti un specialist în domeniul medical este absolut anacronic să-l regăsim pe acesta, la apogeul carierei sale medicale, organizând licitații pentru produse sanitare sau completând schema de personal, aprobând deconturi, toate într-un hei-rup de moment și fără nici o strategie pe termen mediu sau lung.

Sunt deputat de Iași și nu pot să nu amintesc de supraaglomerarea spitalelor și clinicilor medicale din Iași cu pacienți care provin din multe județe ale Moldovei. Reglementarea, prin acest pachet de legi, a statutului spitalului regional, ca și competență, dar mai ales ca și resurse financiare alocate vine să rezolve o gravă problemă a dimensionării resurselor alocate pentru asistența medicală de specialitate în astfel de centre, unde numărul de servicii medicale ce trebuie asigurate este mult mai mare, complexitatea este net superioară și costurile semnificativ mai mari, dar finanțarea este aceeași ca și în cazul oricărei unități medicale dintr-un municipiu oarecare. Sunt convins că sunt în asentimentul celor de la București, Cluj, Timișoara, Craiova, Târgu Mureș, centre care au același statut ca și Iași.

Nu în ultimul rând, vreau să subliniez că aceleași principii ale economiei de piață, dar și ale considerentelor de solidaritate socială, stau la baza tuturor legilor din acest pachet legislativ care este de departe cel mai complex adoptat vreodată în domeniul sănătății în România. Nivelul de dezvoltare socială și economică al unei societăți nu se măsoară doar în "costuri zilnice" ci, mai ales, prin gradul de sănătate a populației care reflectă fidel condițiile de trai din țara respectivă.

    Valeriu Victor Boeriu - despre Legea farmaciei;

Domnul Valeriu Victor Boeriu:

Constituția României garantează fiecărui cetățean dreptul la ocrotirea sănătății. Acest drept impune asigurarea accesului la servicii medicale și farmaceutice.

Inexistența cadrului legislativ specific funcționării farmaciei, precum și faptul că în toate țările europene există legi specifice acestui tip de activitate au condus la elaborarea legii farmaciei. La elaborarea ei s-au avut în vedere reglementări similare din țări ale Uniunii Europene, în special legea germană, italiană și franceză.

În prezent, în absența unei legi specifice, înființarea, organizarea și funcționarea farmaciilor se fac potrivit legii comerciale, în baza unui ordin al ministrului sănătății. Caracterul special al farmaciei în raport cu alte unități comerciale rezidă în faptul că atât medicamentul cât și persoana calificată pentru exercitarea activității cu medicamente (farmacistul) sunt reglementate prin legi speciale. Tocmai din această cauză și Legea nr. 650 din 2002 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață exceptează activitatea cu medicamente din categoria activităților comerciale.

Grupul Farmaceutic al Comunității Europene enunță în Carta Farmaciei Europene principiul conform căruia "farmacistul trebuie să fie proprietarul farmaciei pentru ca interese străine de Sănătatea Publică să nu interfereze cu eliberarea de medicamente".

Legea farmaciei a fost concepută astfel, întrucât farmacia reprezintă locul în care farmacistul, absolvent cu studii universitare de farmacie, să-și poată exercita în regim independent, liberal, profesiunea de farmacist.

Legea farmaciei vine să acopere cu reglementări clare un sector important al sistemului de sănătate.

  1. Reglementează autorizarea și funcționarea farmaciilor:
    • criteriu profesional: autorizația se acordă farmacistului; farmacia nu funcționează în absența farmacistului;
    • criteriu demografic: o farmacie la 3000 de locuitori;
    • criteriu geografic: o farmacie la 250 de metri.
  2. Stimulează concurența profesională:
    • sprijină activitatea profesională a farmacistului individual;
    • duce la o mai bună distribuire a resurselor stopând concurența neloială.
  3. Echilibrează repartiția serviciilor farmaceutice:
    • îmbunătățește raportul urban-rural prin stimularea deschiderii de farmacii în mediul rural;
  4. Crește accesibilitatea populației la servicii farmaceutice:
    • prin deschidere de sucursale în localități fără farmacii;
    • prin deschidere de oficine locale.
  5. Stopează tendința spre monopol:
    • prin reglementările de limitare a lanțurilor de farmacii;
    • prin interzicerea desfacerii de medicamente de către producători, importatori sau distribuitori prin farmacii proprii.

Prin efectele previzibile enumerate mai sus, legea farmaciei își dovedește utilitatea la nivelul actualului stadiu de dezvoltare a sistemului de sănătate din România.

    Emil Strungă - o analiză a educației în perspectiva aderării;

Domnul Emil Strungă:

Educație în perspectiva aderării

În toate țările, investițiile în domeniul educației ocupă un loc principal în bugetul public; este firesc acest lucru, deoarece viitorul oricărei societăți depinde în mare măsură de gradul de instruire, respectiv competență a cetățenilor care o compun.

Dacă apreciem interesul public pentru educație prin procentul din PIB alocat acestui domeniu, se poate observa cu ușurință că acest interes variază considerabil de la o țară la alta. În majoritatea țărilor Uniunii Europene, investițiile pentru educație și formare constituie primul nivel de priorități, așa numitele investiții pentru viitor și ocupă un loc important la cheltuielile de la bugetul public. Cu un procent de 3,95% în 2006, România, țară implicată activ în procesul de aderare la Uniunea Europeană, înregistrează în comparație cu viitorii parteneri, cele mai reduse cheltuieli din p.i.b. pentru educație.

În aceste condiții, este puțin probabil ca angajamentul asumat prin lege, ca în 2007 (anul aderării României) procentul din p.i.b. alocat pentru educație să fie de 6%, deoarece diferența dintre cele două cifre, deși pare minoră, înseamnă în fapt, într-un singur an, o creștere de 50% a bugetului pentru educație, fapt fără precedent în istoria recentă. O soluție care să genereze încredere în viitor ar fi ca în acest an, bugetul pentru educație să fie de 5% din p.i.b.

Avem speranță că Ministerul Finanțelor Publice va identifica sursele necesare acestei creșteri.

O primă posibilitate ar fi redimensionarea bugetului pentru centrala nucleară electrică de la Cernavodă, sursă de energie cu grad mare de risc și care nu poate fi asociată cu o investiție pentru viitor.

Altă posibilitate ar fi limitarea bugetelor celor două Camere ale Parlamentului la nivelul anului 2005; oricum nu este recomandabil ca aceste bugete să crească în situația în care educația beneficiază de resurse financiare mai mici decât în anul precedent.

O altă sursă de bani ar fi redistribuirea "internă" a bugetului MEC între cele două componente, învățământ și cercetare, în sensul ca o parte din bugetul alocat cercetării să fie transferat către educație.

În situația actuală este urgent și necesar, în primul rând, ca toate resursele posibile să fie mobilizate în vederea realizării unui obiectiv de interes prioritar.

În al doilea rând, este evident că Guvernul nu poate ignora importanța educației, atât în perspectiva națională, cât și direcția integrării europene.

    Adrian George Scutaru - declarație cu titlul Corupție și intoleranță - cursul românesc de schimb pentru un euro comunitar?;

Domnul Adrian George Scutaru:

Corupție și intoleranță - cursul românesc de schimb pentru 1 euro comunitar?

Săptămâna trecută, România a mai primit o palmă pe obrazul de țară candidată la integrarea în Uniunea Europeană - am fost declarați cei mai corupți dintre toate țările comunității europene, incluzându-se în ecuație și țările candidate. Transparency International a studiat indicele de percepție a corupției și, pe o scară de la 0 la 10, unde 10 ar corespunde unei țări lipsite de corupție, nu am primit decât 3 puncte. În peisajul mondial, performanță - suntem în top 100! Pe locul 85. Departe de mine gândul de a trivializa acest rezultat. Dimpotrivă, rezultatul este îngrijorător și trebuie luat în seamă. E drept, am crescut cu un punct fașă de anul trecut, progres remarcabil pentru o țară proaspăt eliberată din cleștii corupși ai fostei Puteri. Dar rezultatul este cu atât mai îngrijorător cu cât suntem în așteptarea raportului de șară.

Ca oameni politici, este de datoria noastră să sprijinim reformele anti-corupție prin toate mijloacele posibile. Avem toate pârghiile pentru a o face, dar, cu toate astea, implementarea acestor politici rămâne, de cele mai multe ori, la un stadiu declarativ. Transparency International cere de la noi câteva lucruri simple: creșterea voinșei politice și sporirea resurselor pentru lupta anticorupție, precum și creșterea accesului la informațiile ce țin de bugete, venituri, cheltuieli. Transparența este cuvântul cheie dar se pare că adevăratul sens nu l-am înțeles până acum.

Un alt raport îngrijorător pentru națiunea română este cel emis de Amnesty International, care trage un semnal de alarmă cu privire la respectarea drepturilor omului în România. Din nou, suntem la cote îngrijorătoare. Nu ne respectăm semenii, suntem intoleranți și, în concluzie, prea puțin ne pasă de cei din jur. Clasa politică are, desigur, căderea morală de a stimula, prin mijloace specifice, implementarea legilor care privesc drepturile omului, dar societatea civilă are datoria de a le respecta. Un exemplu minor îmi vine în minte când mă gândesc la ce înseamnă pentru mulți din semenii noștri, aplicarea legilor - iată, de pildă, cum arată majoritatea rampelor pentru persoanele cu dizabilități, rampe obligatoriu de instalat la intrarea în instituțiile publice. De cele mai multe ori, ele sunt înguste, abrupte, făcute în batjocură, doar pentru a putea bifa aplicarea legii.

Nu e suficient să facem și să aplicăm legi. Trebuie să le și respectăm, iar prin respect, mă refer la sensul de bază al cuvântului.

Cele două rapoarte amintite mai sus, cel emis de Transparency International vizavi de percepția corupției și cel privind respectarea drepturilor omului, emis de Amnesty International, sunt menite să ne trezească la realitate. Ne dorim să intrăm într-o Europă din care ni se pare normal să facem parte. E legitim să cerem să fim europeni cu acte în regulă. Dar trebuie să muncim pentru asta. Clasa politică, alături de cetățeni. Să învățăm să construim împreună. Un concept deocamdată bizar, din păcate, pentru ambele părți.

    Ionel Palăr - intervenție cu titlul Presă încătușată - națiune subjugată.

Domnul Ionel Palăr:

"Presă încătușată - națiune subjugată"

Săptămâna trecută, România a luat o serie de note proaste din partea unor instituții de monitorizare de prestigiu. Printre ele, raportul asociației «Reporteri fără frontiere» plasează România pe un rușinos loc 70 în lume, la libertatea presei. Aceste confirmări sunt de ordin tehnic, menite pentru a ne putea raporta la celelalte țări ale lumii, în funcție de anumite criterii.

Dar orice român de bun simț poate observa, studiind presa și canalele audio-video, că în spatele mult clamatei agende publice, se află interese economice diferite și, mai rău, diverse culori politice. Este aproape un truism să spui că astfel de constatări sunt extrem de grave pentru o șară care se află în pragul aderării la Uniunea Europeană - un organism în care presa, cu mai multe sau mai puține alunecări de la o țară la alta, este recunoscută ca fiind liberă.

Unii dintre mai marii lumii consideră că dezvoltarea economică este o condiție necesară pentru o presă liberă. Constatările celor de la "Reporteri fără frontiere" contrazic însă această ipoteză: țări ca Mongolia și Nigeria, care se află pe locurile 53, respectiv 57, la libertatea presei în lume, nu stau, după cum știm prea bine, cu economia. În privinșa libertății presei, noi ne aflăm pe același loc cu Paraguay, Congo și Guineea-Bissau.

În România, presa a crescut considerabil în ultimii ani. Din păcate însă, pluralismul punctelor de vedere este asigurat de elementele care se află în spatele redacțiilor emitente de opinii.

Raportul despre situația televiziunilor din România emis de "EU Monitoring Advocacy Program" și Network Media Program confirmă faptul că televiziunile românești sunt folosite pentru exercitarea influenșei și mai puțin pentru informare. Se observă, totodată, un fenomen de tabloidizare și trivializare a programelor de știri, lucru semnalat și de experți. Instituțiile care au realizat acest raport au făcut mai multe recomandări, pentru eliberarea presei din chingile influențelor politice și economice. Printre acestea, o recomandare este îndreptată către Parlamentul României - amendarea Legii 187/1999, prin care televiziunile să facă publice numele angajaților care au colaborat cu fosta Securitate. Ar fi bine să alocăm timp acestei chestiuni, extrem de importante pentru o societate mediatică sănătoasă și pentru mai multă transparenșă.

O presă liberă este garanția maturității unei societăți. Ar fi foarte bine dacă am reuși să înșelegem că media au o pondere considerabilă în contextul societății civile, despre împlinirea căreia prea mult se vorbește, care pare a fi dezideratul suprem al țării noastre, dar care se dovedește a fi mult prea dificil de atins. Totodată, ar fi bine să înșelegem că, în orice societate matură, mijloacele de comunicare în masă nu sunt instrumente de manipulare, ci de informare. De îndată ce vom înțelege aceste lucruri de bun simț, ne vom putea numi puternici, ca nație.

  Supunerea la vot a Proiectului de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților (Adoptat).  

(După pauză, lucrările au fost conduse de domnul Miron Tudor Mitrea, vicepreședinte al Camerei Deputatilor, asistat de domnii Eserghep Gelil și Gheorghe Albu, secretari.)

   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamnelor și domnilor deputați,

Reluăm lucrările ședinței de astăzi, anunțându-vă că din totalul celor 331 de deputați, și-au înregistrat prezența 281, sunt absenți 50, din care participă la alte acțiuni parlamentare nu număr de 10 deputați.

Așa cum cunoașteți, vă rog un pic de liniște în sală, ieri după- amiază am terminat, așa cum foarte bine știți, dezbaterile privind regulamentul pe articole, astăzi, în această dimineață urmează să dăm votul. Întreb sala dacă există propuneri privind sistemul de vot, pe care grupurile parlamentare vor să le facă.

Eu propun ca votul plenului să fie vot nominal. Dacă mai există alte propuneri? Dacă nu, supun propunerea votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă există voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

Domnule secretar, vă rog citiți lista. Vă reamintesc, la votul nominal există două posibilități: pentru sau contra. Nu există abțineri, rog fiecare deputat, în momentul în care este strigat, să spună modul în care votează.

Domnule secretar, vă rog citiți lista prezenței.

 
   

Domnul Eserghep Gelil:

Adomnicăi Mirela Elena ...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, domnule secretar, anunțați și dumneavoastră modul în care a votat parlamentarul, ca să notăm.

 
   

Domnul Eserghep Gelil:

- Adomnicăi Mirela Elena - contra
- Adomniței Cristian Mihai - absent
- Albu Gheorghe - pentru
- Almăjanu Marin - pentru
- Almășan Liviu - pentru
- Amariei Constantin - contra
- Amet Aledin - pentru
- Anstase Roberta Alma - pentru
- Andea Petru - absent
- Andon Sergiu - absent
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Andreica Romică - pentru
- Antal Árpád-András - pentru
- Antal István - absent
- Antonescu George Crin Laurențiu - pentru
- Apostolache Mihai Cristian - contra
- Ardelean Cornelia - absentă
- Asztalos Ferenc - pentru
- Avram Dumitru - absent
- Baban Ștefan - pentru
- Bara Nicolae - pentru
- Barbu Gheorghe - absent
- Bardan Cornel Ștefan - pentru
- Bădălău Nicolae - absent
- Băeșu George - contra
- Bănicioiu Nicolae - absent
- Bărbulețiu Tiberiu - pentru
- Becsek-Garda Dezső-Kálmán - pentru
- Becșenescu Dumitru - absent
- Bejinariu Eugen - absent
- Bentu Dumitru - contra
- Bivolaru Ioan - contra
- Bîrsan Iulian-Gabriel - pentru
- Boagiu Anca-Daniela - absentă
- Bobeanu Răzvan-Petrică - absent
- Boeriu Valeriu-Victor - pentru
- Bolcaș Lucian Augustin - absent
- Bonis Istvan - pentru
- Borbély László - absent
- Boureanu Cristian Alexandru - absent
- Brânză William Gabriel - pentru
- Brînzan Ovidiu - absent
- Bruchental-Pop Ionela - pentru
- Buciu Angela - pentru
- Buciuta Ștefan - pentru
- Buda Daniel - pentru
- Buda Ioan - absent
- Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu - contra
- Buruiană Aprodu Daniela - absentă
- Bușoi Cristian Silviu - pentru
- Buzatu Dan Horațiu - pentru
- Buzea Cristian Valeriu - pentru
- Calimente Mihăiță - pentru
- Canacheu Costică - pentru
- Cantaragiu Bogdan - pentru
- Cazan Romeo Gheorghe Leonard - contra
- Călian Petru - pentru
- Călin Ion - contra
- Câmpanu Liviu - pentru
- Chiper Gheorghe - contra
- Chiș Filonaș - contra
- Cindrea Ioan - contra
- Ciocâlteu Alexandru - pentru
- Ciontu Corneliu - absent
- Ciopraga Mircea - pentru
- Ciucă Liviu Bogdan - absent
- Cliveti Minodora - contra
- Cocrea Olguța - pentru
- Codîrlă Liviu - absent
- Constantinescu Anca - pentru
- Constantinescu Viorel - contra
- Corlățean Titus - absent
- Coșea Dumitru Gheorghe Mircea - pentru
- Crăciunescu Grigore - pentru
- Crețu Gabriela - absentă
- Cutean Vasile Emilian - contra
- Dan Iosif - contra
- Diaconescu Marin - contra
- Diaconescu Renică - absent
- Dida Corneliu Ioan - contra
- Dobre Traian - absent
- Dorneanu Valer - contra
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragomir Gheorghe - pentru
- Drăguș Radu-Cătălin - pentru
- Drețcanu Doina Micșunica - absentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - absent
- Dumitrescu Liana - pentru
- Dumitrescu Zamfir - contra
- Dumitriu Dragoș Petre - absent
- Dumitriu Mihai - contra
- Dumitru Ion - contra
- Dușa Mircea - contra
- Duțu Stelian - pentru
- Erdei-Dolóczki István - pentru
- Eserghep Gelil - pentru
- Faina Constantin - pentru
- Fârșirotu Vladimir Mircea - pentru
- Fenechiu Relu - absent
- Firczak Gheorghe - pentru
- Florea Damian - absent
- Fotopolos Sotiris - absent
- Frâncu Emilian Valentin - absent
- Furo Iuliu Ioan - pentru
- Gabor Gheorghe - pentru
- Ganț Ovidiu Victor - absent
- Găleteanu Monalisa - contra
- Georgescu Filip - contra
- Gerea Andrei Dominic - pentru
- Gheorghe Valeriu - pentru
- Gheorghiof Titu Nicolae - pentru
- Ghiorghioni Ionesie - absent
- Ghișe Ioan - pentru
- Giurescu Ion - contra
- Giurgiu Mircia - pentru
- Glăvan Ștefan - absent
- Godja Petru - contra
- Gonțea Ion - pentru
- Grigore Dan - absent
- Grosaru Mircea - pentru
- Gubandru Aurel - contra
- Gușă Cozmin Horea - absent
- Gvozdenovici Slavomir - pentru
- Hanganu Romeo Octavian - pentru
- Hellvig Eduard Raul - pentru
- Hoban Ioan - pentru
- Hogea Vlad Gabriel - absent
- Hoinaru Marian - absent
- Hrebenciuc Viorel - contra
- Iacob Ridzi Monica Maria - pentru
- Iancu Iulian - absent
- Ibram Iusein - pentru
- Ifrim Mircea - absent
- Igaș Traian Constantin - pentru
- Ignat Miron - pentru
- Iliescu Valentin Adrian - pentru
- Ionescu Daniel - contra
- Iordache Florin - contra
- Iordache Grațiela Denisa - pentru
- Iriza Marius - pentru
- Iustian Mircea Teodor - pentru
- Jipa Florina Ruxandra - pentru
- Kelemen Attila Béla Ladislau - absent
- Kelemen Hunor - pentru
- Kerekes Károly - pentru
- Király Andrei-Gheorghe - pentru
- Kónya-Hamar Sándor - absent
- Kovacs Attila - pentru
- Lakatos Petru - pentru
- Lambrino Radu - pentru
- Lari-Iorga Leonida - pentru
- Lificiu Petru - absent
- Liga Dănuț - absent
- Longher Ghervazen - pentru
- Luchian Ion - absent
- Macaleți Costică - contra
- Magheru Paul - pentru
- Man Mircea - pentru
- Manda Iulian Claudiu - contra
- Manolescu Oana - pentru
- Manta Pantelimon - pentru
- Marian Dan Mihai - pentru
- Marin Constantin - contra
- Marinescu Marian-Jean - absent
- Martin Eduard-Stelian - contra
- Márton Árpád-Francisc - pentru
- Máté András-Levente - pentru
- Matei Cătălin Lucian - contra
- Mazăre Alexandru - contra
- Mălaimare Mihai Adrian - pentru
- Mănăstireanu Vladimir Alexandru - absent
- Mănescu Rareș Șerban - pentru
- Mărculeț Petrescu Mira Anca Victoria - absentă
- Mătușa Tudor - absent
- Meir Nati - contra
- Merce Ilie - pentru
- Merka Adrian-Miroslav - pentru
- Micula Cătălin - pentru
- Mihalache Sorin Dan - contra
- Mihei Andrian-Sirojea - pentru
- Mircea Costache - pentru
- Mircovici Niculae - pentru
- Mironescu Laurențiu - pentru
- Miroșeanu Liviu Alexandru - pentru
- Mitrea Manuela - contra
- Mitrea Miron Tudor - contra
- Miuțescu Gheorghe Adrian - pentru
- Mînzînă Ion - pentru
- Mocanu Alexandru - pentru
- Mocanu Vasile - contra
- Mocănescu Coloros Dan Constantin - pentru
- Mocioalcă Ion - contra
- Mohora Tudor - contra
- Moisoiu Adrian - pentru
- Moldovan Emil Radu - contra
- Momanu Corneliu - pentru
- Motreanu Dan Ștefan - pentru
- Movilă Petru - pentru
- Munteanu Ioan - contra
- Muscă Monica Octavia - pentru
- Mușetescu Tiberiu-Ovidiu - absent
- Nassar Rodica - absentă
- Năstase Adrian - contra
- Nechita Aurel - contra
- Nedelcu Gabriela - contra
- Nica Dan - absent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - pentru
- Nicolicea Eugen - contra
- Nicula Vasile Cosmin - absent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - absent
- Nistoran Dorin-Liviu - pentru
- Niță Constantin - contra
- Nițulescu Teodor - absent
- Nosa Iuliu - contra
- Oancea Viorel - pentru
- Olarean Aurel - pentru
- Oltean Ioan - pentru
- Olteanu Bogdan - pentru
- Oprea Gabriel - contra
- Ovidenie Costel - pentru
- Palăr Ionel - pentru
- Pambuccian Varujan - pentru
- Pardău Dumitru - pentru
- Pascu Bogdan - pentru
- Pașcu Ioan Mircea - absent
- Pavelescu Aurelian - absent
- Paveliu Marian Sorin - pentru
- Păun Nicolae - absent
- Petrea Constantin - pentru
- Plumb Rovana - contra
- Podgorean Radu - absent
- Ponta Victor-Viorel - contra
- Pop Claudiu Adrian - absent
- Popa Cornel - pentru
- Popa Daniela - pentru
- Popa Nicolae - pentru
- Popeangă Petre - absent
- Popescu Dan Ioan - absent
- Popescu Florin Aurelian - pentru
- Popescu Ionica Constanța - pentru
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent
- Popp Cosmin Gabriel - pentru
- Preda Cezar Florin - absent
- Preda Ion - pentru
- Pruteanu Vasile - pentru
- Puchianu Ioan Dumitru - pentru
- Pupeză Viorel - contra
- Purceld Octavian-Mircea - pentru
- Pușcaș Vasile - contra
- Pușcă Mircea Valer - pentru
- Puzdrea Dumitru - absent
- Racoceanu Viorel - pentru
- Radan Mihai - pentru
- Raicu Romeo Marius - pentru
- Rădulescu Cristian - pentru
- Rogin Marius - pentru
- Romanescu Marcel Laurențiu - pentru
- Rus Ioan Aurel - pentru
- Rusu Mihaela Adriana - contra
- Rușanu Dan Radu - pentru
- Sanda Victor - contra
- Sandu Gabriel - pentru
- Sandu-Capră Mihai - pentru
- Sasu Ion - contra
- Săniuță Marian Florian - contra
- Săpunaru Nini - pentru
- Sârb Gheorghe - contra
- Sârbu Daciana Octavia - absentă
- Sârbu Marian - contra
- Sârbu Mugurel Liviu - contra
- Scutaru Adrian George - pentru
- Semcu Adrian Emanuil - pentru
- Seres Dénes - pentru
- Severin Adrian - absent
- Silaghi Ovidiu Ioan - pentru
- Sirețeanu Mihail - contra
- Sóki Béla - pentru
- Soporan Vasile Filip - contra
- Stan Ioan - contra
- Stan Ion - contra
- Stanciu Anghel - contra
- Stănescu Cristian - pentru
- Stănescu Mircea - absent
- Stănișoară Mihai - pentru
- Stoica Ion - pentru
- Străchinaru Petre - pentru
- Strungă Emil - pentru
- Szekely Levente Csaba - pentru
- Știrbeț Cornel - pentru
- Știrbu Monica Mihaela - pentru
- Știreanu Octavian - contra
- Știucă Alecsandru - contra
- Tabără Valeriu - pentru
- Tamás Sándor - pentru
- Tămagă Constantin - contra
- Tănăsescu Mihai Nicolae - contra
- Tărniceru Petru - contra
- Teodorescu George Alin - absent
- Timar Liviu - contra
- Timiș Ioan - contra
- Todoran Pavel - contra
- Toma Florentina Marilena - absentă
- Toma Horia-Victor - pentru
- Tóro Tiberiu - pentru
- Tudor Constantin - pentru
- Tudor Marcu - absent
- Tudose Mihai - contra
- Turcan Raluca - pentru
- Țundrea Ioan - pentru
- Uioreanu Horea Dorin - pentru
- Ujeniuc Dragoș - pentru
- Ungureanu Petre - pentru
- Ungureanu Valeriu Alexandru - contra
- Ursărescu Dorinel - pentru
- Vainer Aurel - pentru
- Varga Attila - pentru
- Vasile Aurelia - contra
- Vasilescu Lia Olguța - pentru
- Vălean Adina Ioana - pentru
- Văsioiu Horia - pentru
- Vâlcov-Șandru Marcela Lavinia - absentă
- Vlase Petru Gabriel - contra
- Vlădoiu Aurel - contra
- Voicu Cătălin - contra
- Voicu Mihai Alexandru - pentru
- Voinea Florea - contra
- Zaharia Claudius Mihail - pentru
- Zamfir Gabriel Sorin - pentru
- Zamfirescu Dan Dumitru - pentru
- Zegrean Augustin - pentru
- Zgonea Valeriu Ștefan - absent
- Adomniței Cristian Mihai - absent
- Andea Petru - contra
- Andon Sergiu - pentru
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Antal István - pentru
- Ardelean Cornelia - absentă
- Avram Dumitru - absent
- Barbu Gheorghe - pentru
- Bădălău Nicolae - absent
- Bănicioiu Nicolae - contra
- Becșenescu Dumitru - absent
- Bejinariu Eugen - contra
- Boagiu Anca-Daniela - absentă
- Bobeanu Răzvan-Petrică - absent
- Bolcaș Lucian Augustin - absent
- Borbély László - absent
- Boureanu Cristian Alexandru - absent
- Brînzan Ovidiu - contra
- Buda Ioan - contra
- Buruiană Aprodu Daniela - absentă
- Ciontu Corneliu - absent
- Ciucă Liviu Bogdan - pentru
- Codîrlă Liviu - absent
- Corlățean Titus - absent
- Crețu Gabriela - absentă
- Diaconescu Renică - absent
- Dobre Traian - absent
- Dragomir Dumitru - absent
- Drețcanu Doina Micșunica - absentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - absent
- Dumitriu Dragoș Petre - pentru
- Fenechiu Relu - absent
- Florea Damian - absent
- Fotopolos Sotiris - absent
- Frâncu Emilian Valentin - absent
- Ganț Ovidiu Victor - absent
- Ghiorghioni Ionesie - absent
- Glăvan Ștefan - absent
- Grigore Dan - absent
- Gușă Cosmin Horea - absent
- Hogea Vlad Gabriel - absent
- Hoinaru Marian - absent
- Iancu Iulian - absent
- Ifrim Mircea - absent
- Kelemen Attila Bela Ladislau - absent
- Konya-Hamar Sandor - absent
- Lificiu Petru - absent
- Liga Dănuț - absent
- Luchian Ion - absent
- Marinescu Marian Jean - absent
- Mătușa Tudor - absent
- Mănăstireanu Vladimir Alexandru - contra
- Mărculeț Petrescu Mira Anca Victoria - pentru
- Mușetescu Tiberiu Ovidiu - contra
- Nassar Rodica - contra
- Nica Dan - contra
- Nicula Vasile Cosmin - absent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - absent
- Nițulescu Teodor. Unde este? Nu este. - absent
- Pașcu Ioan Mircea - absent
- Pavelescu Aurelian - absent
- Păun Nicolae - absent
- Podgorean Radu - absent
- Pop Claudiu Adrian - absent
- Popeangă Petre - absent
- Popescu Ioan Dan - absent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent
- Preda Cezar Florin - absent
- Pudrea Dumitru - absent
- Sârbu Daciana Octavia - absentă
- Severin Adrian - absent
- Stănescu Mircea - absent
- Teodorescu George Alin - absent
- Toma Florentina Marilena - absentă
- Tudor Marcu - absent
- Vâlcov-Șandru Marcela Lavinia - absentă
- Zgonea Valeriu Ștefan - absent

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Tudor Miron Mitrea:

I-ați citit încă o dată pe absenți?

Stimați colegi,

Rezultatul votului este următorul:

Voturi pentru 181. (Aplauze)

Voturi contra 94.

Deci Proiectul de hotărâre privind modificarea regulamentului a trecut.

Domnul Mînzînă, explicația votului.

 
   

Domnul Ion Mînzînă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Reprezentanții Grupului parlamentar al Partidului România Mare au votat pentru acest proiect de hotărâre privind modificarea regulamentului Camerei Deputaților, din cel puțin trei motive:

  • unul ar fi acela că noi considerăm acest regulament ca fiind mai bun decât precedentul;
  • al doilea motiv este legat de faptul că celebrul art.25 va putea fi contestat la Curtea Constituțională de către cei care doresc acest lucru, și că în urma negocierilor s-a obținut acest fapt, datorită înțelegerii grupurilor P.S.D., P.R.M., Alianța "DA", U.D.M.R.;
  • un al treilea motiv, și poate cel mai important, este acela că am vrut să salvăm Alianța "DA" de șantajul iresponsabil al U.D.M.R.-ului.

Între o poziție efemeră și situația românilor din Harghita și Covasna, noi vom vota tot timpul pentru apărarea drepturilor românilor din Ardeal, lucru pe care dorim să-l faceți și dumneavoastră în viitor.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze)

 
   

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Valer Dorneanu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Iată-ne la capătul unui travaliu care a însemnat un consum de energie de o sesiune și jumătate, în care s-au consumat energii, în care s-au consumat discursuri, unele retorice; s-a utilizat tot ansamblul de proceduri. Să vedem dacă am făcut bine sau am realizat ceva despre care o să ne pară rău. Îmi stăruie în minte o intervenție a distinsului nostru deputat Stanciu, care spunea că: "O să ne pară rău că am făcut un lucru foarte prost".

Eu n-am să repet acest lucru, pentru că nu sunt nihilist, dar mi-amintesc, în primul rând, că am făcut un lucru rău în felul cum l-am gândit, mai exact, nu l-am gândit: modificarea, modernizarea regulamentului, lucru cu care și noi am fost de acord, trebuiau elaborate, elaborate în sensul științific al cuvântului, nu încropite.

Dumneavoastră ați încropit niște texte pentru că ați avut în gând un singur lucru: nu v-a preocupat să găsiți acele soluții care să ducă la creșterea activității parlamentare, la creșterea randamentului, a calității ei; v-a preocupat să găsiți două texte prin care să puteți să vă puneți în practică sensul legislaturii dumneavoastră de astăzi, mai exact sensul legislaturii de acum: înlăturarea de la conducerea Camerei a președintelui Camerei Deputaților.

Stimați colegi,

atitudinea P.S.D.-ului n-a fost dictată de interesul de a apăra scaunul președintelui Camerei Deputaților. Întâmplător, cel care-l ocupă nu are nevoie de un scaun pentru a se înălța în ierarhia socială și pentru a se impune. Dimpotrivă, a dat strălucire scaunelor pe care s-a așezat până acum, și vedea-v-aș pe jilțuri mult mai importante, care să vă înalțe și pe dumneavoastră.

Ceea ce ne-a determinat pe noi să avem poziția pe care am avut-o a fost apărarea unor principii. Pentru că, nu de apărarea scaunului președintelui era vorba, ci de apărarea democrației.

Președintele Camerei Deputaților are un rol constituțional, are un statut constituțional. El asigură continuitatea activității parlamentare, îi dă sens și-i dă valoare, sigur că, dacă o are. Și, întâmplător, sau nu întâmplător, cel care-l deține are foarte multă, ca să vă dea și dumneavoastră.

Dacă noi am creat un mecanism prin care în mod subiectiv putem schimba președintele Camerei, atunci când ne supărăm, dacă noi am creat un mecanism prin care putem schimba oricare alt membru al Biroului permanent, atunci când ne supărăm, dacă noi am creat un mecanism prin care putem schimba din când în când președinții și birourile comisiei, atunci vă întreb: care este rolul Parlamentului, cum se impune acesta și cum se asigură continuitatea activității parlamentare, pentru că așa cum o să procedați dumneavoastră de aici, o să bulversați activitatea Parlamentului.

Aceste texte sunt absolut neconstituționale, pentru că președintele nu poate fi revocat atunci când se schimbă o majoritate. Dumneavoastră ați făcut confuzii grave între majoritatea politică și configurația politică a Parlamentului. Configurația politică este cea care are o semnificație constituțională și cea după care, potrivit căreia se alcătuiește și structura Parlamentului și are loc întreaga activitatea parlamentară.

Noi am întocmit deja sesizarea către Curtea Constituțională, și aveți aici toate argumentele științifice pentru care vom ataca acele texte pe care le considerăm neconstituționale.

Ați mai realizat, însă, un lucru nepotrivit, stimați colegi: regulamentul Camerei este un mecanism articulat, este mecanismul care duce acest ansamblu al structurii Parlamentului către realizarea misiunii sale.

Dacă dumneavoastră vă gândiți să reparați acest mecanism, să-l articulați, să-l modernizați în timpul mersului, nu faceți decât să opriți această activitate. Și ați demonstrat, deja, pentru că o sesiune și jumătate a fost afectată acestui lucru. Vor mai trebui încă luni bune pentru ca noul mecanism să funcționeze, pentru ca să se organizeze echipele de lucru după noul regulament, pentru a se deprinde toate mecanismele, începând cu Biroul permanent, comisiile permanente și plenul, să funcționeze după noile reguli, după noile termene care sunt prevăzute, asta dacă nu veți pune în funcțiune acele mecanisme ale discontinuității.

Totuși, stimați colegi, un lucru bun s-a realizat în această muncă titanică, sisifică: cred că ați învățat ce înseamnă totuși arta compromisului; cred că ați învățat că nici nu puteți să guvernați singuri, și nici nu puteți să legiferați singuri.

Dacă dumneavoastră nu cunoașteți valoarea dialogului, valoarea negocierii, dacă nu cunoașteți arta compromisului, mă îndoiesc că guvernarea dumneavoastră va avea succes.

Am ținut să vă spun acest lucru pentru că urmează dezbaterea Legii bugetului, și v-aș sugera să vedeți anii trecuți câte amendamente erau acceptate din partea opoziției, să vedeți că toate legile importante erau pregătite și erau analizate în grupurile parlamentare, cu liderii grupurilor parlamentare, și se realiza acel compromis.

Dacă dumneavoastră veți acționa în continuare după principiul - "Dacă vrei, poți!" - și veți acționa punând în valoare exclusiv "ghilotina votului", veți avea rezultate asemănătoare, ca și mod de desfășurare a dezbaterilor, asemănătoare celor de la regulament.

Eu cred că toți am învățat câte ceva. De aceea, noi am și dorit să deblocăm acest mecanism, să lăsăm timpul destinat dezbaterilor parlamentare, adoptarea adevăratelor legi de care țara are nevoie, legilor integrării, în primul rând, dar sperăm că dumneavoastră veți ști de aici înainte să respectați opoziția.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Domnul deputat Marton Arpad.

 
   

Domnul Márton Árpad-Fráncisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România a votat pentru această modificare.

A votat pentru, deoarece am avut mai multe amendamente depuse la această modificare, foarte multe dintre ele aprobate de plenul Camerei Deputaților.

Suntem convinși că prin aceasta prezentul regulament este mai bun decât cel actual, deși nu este perfect. Aceste dezbateri ne-au demonstrat cât de mare este puterea persoanei care prezidează o ședință, fie ea a plenului, a Birourilor sau a comisiei. Din păcate, acest nou regulament nu rezolvă această problemă. Sunt și alte probleme care ar fi trebuit și trebuie să le rezolvăm. Cu toate acestea, acest proiect este mult mai bun.

Referitor la mult discutatul art.25, grupul nostru parlamentar s-a apucat să modifice acest regulament nu numai din cauza art.25, ci din cauza acestei necesități de modificare a întregului sistem. Cu toate acestea credem, suntem convinși că art.25, în forma pe care l-am avut în regulament, a fost considerat neconstituțional de către Curtea Constituțională, în forma actuală este constituțional.

Evident, Curtea va avea posibilitatea de decizie, și noi ne vom conforma acestei decizii a Curții Constituționale. Totuși, în mod evident, în această prevedere se vorbește despre o majoritate și modificarea unei majorități. Vă spunem sincer, în momentul actual nu știm în Parlamentul României ce majorități mai avem, despre ce majorități putem vorbi și la ce majorități ne mai putem aștepta. Evident, acea majoritate care va exista, atunci când cineva va dori să aplice acest articol, va fi decizională. Vă spun încă o dată: eu încă nu cunosc care este această majoritate.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Domnul deputat Știrbeț.

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În primul rând, doresc să vă mulțumesc pentru votul acordat prevederilor regulamentului, pentru că majoritatea dintre dumneavoastră ați votat pentru modificarea acestui regulament.

În al doilea rând, vă mulțumesc sincer și fără ironie, pentru că ați cooperat toți la ieșirea dintr-o situație penibilă a plenului Camerei Deputaților, aceea în care, deși conform art.61 din Constituția României, "Parlamentul României - respectiv și Camera Deputaților -, este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării.", în discuțiile despre modificarea regulamentului, s-au dovedit unele neputințe, adică: Parlamentul poate schimba președintele României, sau poate declanșa procedurile de suspendare; poate declanșa alegeri anticipate, deci poate schimba Parlamentul României; poate schimba Guvernul, evident, printr-o moțiune de cenzură foarte simplă; dar se dovedește că nu poate schimba președintele Camerei și nu poate schimba regulamentul propriu.

Cred că acesta a fost penibilul în care ne-am aflat și pe care l-am depășit. Și nu era vorba de penibilul individual, relativ la ceea ce se spunea la acest microfon, mai mult sau mai puțin coerent și mai mult sau mai puțin logic.

Cred că acest regulament este mai bun, este constituțional în toate prevederile sale, și mă voi referi aici, evident, și la art.25. În măsura în care vom continua discuția despre constituționalitatea sau neconstituționalitatea art.25, sunt sigur că ne vom afla în aceeași situație penibilă.

Eu cred că trebuie să ne raportăm la art.25 la normalitate, și nu la constituționalitate; cred că oamenii care compun Curtea Constituțională sunt oameni normali, sunt oameni deosebiți, mă refer aici la domnii Predescu, Cochinescu, Ninosu, Gaspar, Stănoiu, care sunt sigur că vor vota pentru neconstituționalitatea art.25.

Este normal să fie așa, domnilor! Dacă acești domni judecători, care judecă în ultimă instanță potrivit propriilor convingeri și potrivit propriilor conștiințe, nu au cum să voteze altfel, nu se poate să dea o soluție anormală. (Animozitate, atmosferă tensionată, replici)

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Din acest motiv, stimați colegi, vă cer un singur lucru, ca să ieșiți din penibil. Lăsați Parlamentul României să își voteze propriul regulament, organul reprezentativ suprem al poporului român să aibă această autoritate, să-și poată vota măcar propriul regulament, să nu fie controlat și cenzurat de altcineva, care este normal; nu este o situație pe care trebuie să o lăsăm la îndemâna altcuiva. (Vociferări, ropote, aplauze, huiduieli.)

 
     

Domnul Marius Iriza (din sală):

Falsificatorule!!!

 
   

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Domnule deputat, o secundă, să vă asigur liniștea în sală!

Un pic de liniște, vă rog!

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

În acest mod, putem dovedi că Parlamentul României are valoare și este într-o situație care merită să fie apreciată, și nu în situația de acum, în care imaginea este cea care este.

Vă mulțumesc și vă doresc succes. (Ropote, vociferări, aplauze.)

 
   

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Colegii de la putere, vă rog luați loc în bancă și vă ascultați liderii de grup.

Domnul Rădulescu.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Mai devreme, după ce a fost anunțat rezultatul votului, am auzit unele aplauze, câțiva dintre colegi s-au felicitat.

Nu cred că este nici un fel de victorie din partea nimănui, și cred că nu a câștigat nimeni. În orice caz, în ultimele două luni cred că Parlamentul - în ansamblul lui - nu a câștigat absolut nimic, ci în fața alegătorilor a avut doar de pierdut.

S-ar putea ca perioada ultimelor două luni să rămână în istorie și în memoria noastră, a celor care am traversat-o, doar ca o perioadă de tristă amintire; o perioadă în care am văzut cum se pot pierde ore, zile, săptămâni și luni pe un articol de regulament și pe o interpretare aberantă; am văzut cum un singur om își poate impune voința în fața a 300 de alți colegi de-ai lui.

Lucrurile astea au trecut, și eu aș zice că singurul câștig al zilei de azi, în care am votat regulamentul, este acela că, Parlamentul, de acum înainte, pe baza noului regulament, se va putea dedica lucrurilor care, într-adevăr, contează pentru populație; și vom putea, la capătul a 4 ani de zile, a unui mandat de 4 ani de zile să spunem că am făcut lumea să trăiască puțin mai bine. Ăsta ar putea fi singurul nostru câștig din ziua de azi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Mulțumesc.

Domnul deputat Bogdan Ciucă.

 
   

Domnul Bogdan Pascu:

Bogdan Pascu.

 
   

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Domnul Bogdan Pascu.

Iartă-mă, domnule Bogdan! Sunt încă sub impresia unui speech memorabil în Cameră, și îmi cer scuze!

 
   

Domnul Bogdan Pascu:

Nici o problemă, domnule președinte.

Stimați colegi, Grupul parlamentar al Partidului Conservator consideră că efortul pe care l-au făcut toți deputații pentru dezbaterea, în primul rând, a acestui regulament, dar și pentru a avea astăzi un regulament mai bun decât precedentul, reprezintă în fapt o chintesență a muncii noastre aici.

Grupul parlamentar al Partidului Conservator a votat pentru acest regulament, considerând că mare parte dintre modificările aduse acestuia sunt benefice pentru Parlamentul României.

Sigur că nu avem un regulament perfect. Suntem conștienți de acest lucru. Probabil că noi, sau cei care vor urma după noi, vor aduce îmbunătățiri substanțiale în continuare regulamentului, dar este important faptul că ne preocupă să îmbunătățim activitatea în Cameră, ne preocupă să facem legi mai bune pentru electorat, pentru poporul care ne-a ales și cred că, în acest mod, noi am demonstrat astăzi, printr-o decizie politică corectă și matură, că avem nevoie de un Parlament funcțional. Este normal ca celelalte instituții legitime ale statului să se pronunțe în privința regulamentului nostru. Este important ca să respectăm cu toții biblia legilor, și anume Constituția României, și este important ca acest regulament să fie pus în practică așa cum noi ne-am angajat prin votul pe care l-am dat astăzi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule Bogdan Pascu, și cer încă o dată scuze.

Stimați colegi,

Cu această luare de poziție ...

Aaa, mai avem pe domnul deputat Stanciu, sigur, care dorește să-și prezinte punctul de vedere! Nu ne putem opune.

Domnule deputat, aveți microfonul.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Iaca, s-a sfârșit și orice sfârșit este și un început. Va fi un început bun, va fi un început rău? Există speranțe și de o parte, și de alta. Și este și normal.

Am încercat toți, după puterile și știința noastră, a fiecăruia, să vorbim frumos, așa cum se obișnuiește, de lucrurile pe care nu le știm. Am încercat să conservăm un anumit spirit și am reușit. Majoritatea v-ați referit la art.25. Nu cred că l-am rezolvat, după părerea mea, în mod corespunzător. Pentru că nu ne-am hotărât și nu știm ce vrem. Vrem un președinte arbitru? Vrem un președinte jucător? Vrem ceva intermediar? Nu știm. Ne-am canalizat pe o singură idee: schimbarea. Iată că, din '90, tot facem schimbare și trăim "mai bine", probabil. Am încercat, după puterile mele, în circa 82 de amendamente, din care, după ultima socoteală, circa 7 s-au aprobat, să fac un lucru pe care toți îl doriți: reformarea clasei politice românești. Sunt diferite metode: unii doresc votul nominal, alții doresc Parlament unicameral. Eu am dorit să reformăm clasa politică, începând cu finalul, adică cu noi înșine, și să dăm fiecăruia dintre noi puterea pe care i-a dat-o electoratul.

Dumneavoastră ați consimțit, prin acest regulament, să o dați în totalitate grupului parlamentar. Este o opțiune; dacă este bună sau rea, o să vedeți în continuare.

Părerea mea finală - și aici mă opresc, spre a nu vă plictisi îndeajuns, deoarece urmează amendamentele la buget - este că s-a greșit. S-a greșit, refuzând să fiți liberi în conștiință; s-a greșit, refuzând să fiți ceea ce vă dă Constituția - purtătorii unui mandat reprezentativ. Regulamentul acesta, de la un cap la altul, este mai slab, din acest punct de vedere, decât celălalt: impune mandatul imperativ care, de drept, este nul. Poate că vorbesc abstract, dar este o realitate. S-a făcut, totuși un pas: se menționează, în acel regulament, și despre independenți. E drept, li s-a dat, cu zgârcenie, 20 de secunde; nu comentez. Este un pas mic, dar un pas mare pentru democrație. Așteptăm viitoarea modificare a regulamentului, ca să fie pusă în concordanță cu ceea ce există în țările democratice ale Uniunii Europene.

Din acest punct de vedere, regulamentul a făcut doi pași înapoi, fie că vreți, fie că nu vreți. Îl veți citi în concordanță cu cele care există dincolo și veți vedea că singurul element care se respectă de la un cap la altul este deputatul și mandatul său. Restul sunt chestiuni care nu țin de coerciție, nu țin de monopolul unui grup, ci țin de libera asociere a deputaților, de modalitatea de lucru în grupuri și în Parlament.

Eu vă urez succes în elaborarea legilor, după acest regulament. Vă spun că vor fi piedici mai mari decât au fost până acum. Vă spun că legile vor trece cu o viteză mai mare decât până acum, adică vor trece pe lângă noi și vom citi a doua zi în ziare, cu plăcere, ce am votat. Sper să nu se întâmple așa și sper să aveți forța, cei care sunteți la primul mandat, să reformați acest regulament prin prisma principiilor europene, adică libertatea de conștiință și reprezentarea națiunii.

Vă mulțumesc și-mi cer scuze, dacă am deranjat pe cineva, pe parcursul dezbaterilor la regulament.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2006 (Amânarea dezbaterii).  

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi: Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2006.

Domnule președinte al Comisiei de buget, finanțe și bănci, aveți cuvântul.

   

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aș vrea să vă informez că Biroul permanent a aprobat ieri și programul de lucru al nostru. Tot ieri, Biroul permanent a aprobat și Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților. Vreau să vă informez că Comisia de buget, finanțe și bănci nu s-a întrunit pentru a putea discuta această hotărâre a Biroului permanent. Deci, nu există un raport, care să-l înlocuiască pe cel precedent, vizavi de această propunere.

Astăzi, la ora 15,00, când comisia se va întruni, va lua în discuție și hotărârea Biroului permanent pentru modificarea bugetului Camerei Deputaților pentru anul 2006.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.134/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție (Rămas pentru votul final).  

Ținând seama de faptul că avem o situație specială, Comisia de buget, finanțe și bănci nu ne poate prezenta un raport, pentru că nu s-au întâlnit, trecem la următorul punct de pe ordinea de zi - nr.crt.5: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.134/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție, lege organică.

Rog Comisia juridică, de disciplină și imunități să-și ocupe locul.

Potrivit prevederilor art.108 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Conform prevederilor art.110, 111 și 112 din regulament, urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt pe articole, cât și durata de timp afectată dezbaterilor acestui proiect de lege.

Invit biroul comisiei să facă propuneri.

   

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerile comisiei sunt: două minute pe articol și 15 minute în totalitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

15 cu 2; îmi însușesc aceste propuneri, pe care le fac plenului: 15 minute pe total, două minute pe articol.

Dacă există alte propuneri? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu avem.

Timpii au fost adoptați.

Reprezentantul inițiatorului?

 
   

Doamna Kibedi Katalin:

Kibedi Katalin, secretar de stat la Ministerul Justiției.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinsă Cameră,

Raportul de țară al Comisiei Europene din octombrie 2004 nu a avut cuvinte de laudă la adresa activității Parchetului Național Anticorupție; dimpotrivă. Probabil că acesta ar trebui să fie un argument suficient, pentru a revedea dacă este corect cadrul juridic de reglementare a acestei instituții, care ar fi soluțiile, pentru ca activitatea acesteia să fie și să devină mulțumitoare.

În afară de aceasta, anul acesta, Curtea Constituțională a adoptat o decizie care se referă la competența materială a acestei instituții. Or, pentru a putea corecta, prin cadrul juridic creat, ceea ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțional, era necesară, din nou, o modificare a acestei ordonanțe de urgență.

În afară de aceasta, sigur că s-au găsit necesar ca, și în cadrul structural, să se prevadă articole care să eficientizeze activitatea Parchetului Național Anticorupție.

Ministerul Justiției vă adresează o respectuoasă rugăminte. Veți regăsi în raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități două amendamente, care sunt modificări pe fond, și nu mă refer la cele care sunt de tehnică legislativă, sau acuratețe în exprimare, și anume: articolele care sunt vizate sunt cele care se referă la modalitatea în care procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție coordonează activitatea a ceea ce în ordonanța de urgență se numește "Departamentul", și nu "Parchetul" Național Anticorupție, și care trebuie realizat prin intermediul procurorului-șef al acestui departament. Dacă nu vom rămâne la textul inițial, va însemna să ne încălcăm obligația asumată în crearea acelui organism autonom, care să însemne lupta împotriva corupției.

Rugămintea este să revizuiți amendamentul și textul inițial, să vedeți că în acest sens vom putea asigura această autonomie distinctă - dacă rămânem la textul inițial.

O a doua problemă care s-a ridicat este: cine este persoana competentă să realizeze relația cu publicul și cu presa? Sigur că rămâne în continuare procurorul, dar, haideți, totuși, să-l degrevăm de aceste sarcini - aspect ce are o repercutare efectivă asupra operativității și calității soluționării dosarelor - și să lăsăm atunci jurnalistul să fie cel care, specializat fiind în relațiile cu mass-media, cu publicul, va putea îndeplini aceste atribuții.

Cu aceste precizări, așteptăm votul dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Grupurile parlamentare, dacă au intervenții la dezbaterile generale?

Înțeleg că nu avem.

Comisia?

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Obiectul reglementării este cel anunțat de inițiator. Aș insista pe ideea că necesitatea acestei modificări, sub aspectul punerii în concordanță a statutului legal al P.N.A. cu prevederile constituționale, este chiar mai accentuată decât nevoia de a respecta punctul de vedere al Curții Constituționale exprimat în legătură cu posibilitatea anchetării parlamentarilor.

Este vorba, considerăm noi, în primul rând, de faptul că P.N.A., ca instituție absolut aparte, nu corespundea structurii autorității judecătorești, așa cum este reglementat în Constituție.

Așadar, am vrut să accentuăm - și o fac în numele comisiei - că această modificare este necesară, în primul rând, pentru punerea în concordanță a structurii și încadrării P.N.A. în ansamblul autorităților judiciare, conform sistemului autorității judecătorești, astfel cum este reglementat din Constituție.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a beneficiat, în dezbaterile pe care le-a avut asupra proiectului, de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum și de avizele favorabile ale Comisiei pentru muncă și protecție socială, Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Dezbaterea în comisie s-a soldat cu o serie de amendamente admise și unele respinse, cuprinse ca atare în anexa atașată raportului nostru, raport care este de susținere a adoptării proiectului de lege inițiat de aprobarea ordonanței de urgență.

Din punct de vedere al categoriei, proiectul de lege se situează în categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Intrăm la dezbaterea pe articole.

Titlul legii, dacă există observații? Nu există.

Adoptat în unanimitate.

Articolul unic al legii.

Comisia ne propune textul pe care-l găsim la nr.crt.1 din raport.

Dacă există observații? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.2.

Comisia ne propune textul nemodificat.

Dacă există observații, intervenții? Nu.

Text adoptat în unanimitate.

Nr.crt.3 - Art.I.

Comisia propune text nemodificat.

Există intervenții? Nu.

Text adoptat în unanimitate.

Nr.crt.5 și nr.crt.6.

Comisia ne propune textul inițiatorului.

Dacă există intervenții, observații? Nu.

Texte adoptate în unanimitate.

Nr.crt.7.

Comisia ne propune reformularea.

Observații?

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am plăcutul prilej de a recunoaște că am greșit atunci când am formulat acest amendament. Am analizat cu atenție, mai apoi, având mai mult timp decât înainte de a propune, oportunitatea acestui amendament și am constatat că am greșit.

De aceea, eu nu-l mai susțin. Ca, dealtfel, mă fac și mesagerul domnului Știrbeț care, de asemenea, nu-l susține. Am considerat că, în forma dată de amendament, textul nu garantează autonomia decizională, financiară sau funcțională, a noului departament. Spun eu - și cred cu adevărat în ceea ce spun acum - că, într-adevăr, o coordonare doar prin intermediul procurorului-șef este mai eficientă. Și ar fi o disipare, dacă vreți, a acestui concept de coordonare dacă ar fi făcut nu doar prin intermediul procurorului-șef al D.N.A., ci s-ar da un conținut mai plenar al acestui concept de coordonare. S-ar ajunge la situația, aproape de neconceput, ca procurorul general să aibă posibilitatea ca să intervină oricând și oriunde, în orice dosar, să discute cu orice procuror din subordinea procurorului-șef al D.N.A.

De aceea, eu vă rog să luați act că nu mai susțin amendamentul și voi vota pentru menținerea textului inițial din lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Domnul Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Obiectul proiectului de lege pe care-l discutăm astăzi este tocmai transformarea P.N.A. în departament în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte.

În momentul în care comisia a acceptat acest amendament, noi am considerat că actul de justiție trebuie coordonat de procurorul general al României, pentru că, în momentul în care adoptăm acest proiect de lege, P.N.A. se transformă într-un departament în cadrul acestei instanțe. Deci, procurorul general este cel care trebuie să coordoneze toate departamentele din cadrul Parchetului General.

De aceea, eu vă rog să votați pentru acest amendament.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții nu avem.

La aricolul de la nr.crt.7. Alin.31 al art.1.

Comisia a admis un amendament.

Supun votului dumneavoastră, amendamentul admis de comisie.

Voturi pentru? Domnule secretar, numărați. 80 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 86 de voturi.

Amendament respins.

Textul inițial.

Îl supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru? 86 de voturi.

Voturi împotrivă? 80 de voturi.

Abțineri? Două abțineri.

Cu 86 de voturi pentru, 80 împotrivă și două abțineri, textul inițial a fost adoptat.

La nr.crt.8 și nr.crt.9.

Comisia propune textul inițiatorului.

Dacă există observații? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

La nr.crt.10. Comisia propune un amendament. Text nou.

Dacă există observații? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem

Abțineri? Nu avem.

Votat în unanimitate.

Nr.crt.11 și nr.crt.12.

La nr.crt.11, textul inițiatorului.

Dacă există observații? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

La nr.crt.12. Comisia propune modificări de text, așa cum apare în raport.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Din păcate, se repetă momentul de satisfacție, de a recunoaște că și acum se pare că am greșit când am propus acest amendament. Motivez prin graba cu care s-au făcut aceste amendamente. Materialele pe care le-am avut atunci în mână nu s-au bucurat de timp suficient de analiză și, de aceea, cred că textul inițial este cel corect, mai cu seamă că el prevede alternativă în ceea ce privește îndeplinirea funcției de purtător de cuvânt, și anume, se dă alternativă între procuror desemnat de procurorul-șef al Departamentului Național de Corupție, sau un jurnalist încadrat ca specialist, numit pe bază de concurs sau de examen.

De aceea, nu susțin nici acest amendament și v-aș ruga să votați textul inițial propus.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Comisia? Păstrați punctul de vedere?

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Domnule președinte,

Biroul comisiei se poate pronunța doar cu majoritate de voturi. Nu am ajuns la un punct de vedere unanim, dar acea majoritate este, de data aceasta, în favoarea păstrării amendamentului comisiei. Adică dezicerea colegului nostru care a făcut propunerea am înțeles-o și am susținut-o, cu excepția domnului vicepreședinte Iordache, la articolul anterior. Acolo era vorba de a păstra în cadrul Parchetului General autonomia P.N.A., care este un câștig în reforma justiției în România, un câștig important.

Aici, restrângerea la ideea de "jurnalist" a noțiunii mult mai cuprinzătoare și mai substanțială de "specialist" - care poate să includă și pe jurnaliști - nu vedem de ce ar sluji reformei în justiție. Este o chestiune, așa, inexplicabilă pentru noi și pentru seriozitatea instituției P.N.A. Ca departament, credem că este bine ca legea să-i lase deschisă posibilitatea ca să angajeze orice specialist în comunicare și, în primul rând, prin lege să cadă accentul pe necesitatea de a avea un specialist în comunicare, care poate fi și jurnalist. Nu vedem de ce am restrânge.

Deci, biroul, în majoritate, este pentru menținerea amendamentului comisiei.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Tudose.

 
   

Domnul Mihai Tudose:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu cred că ar trebui să fim foarte atenți și să consemnăm cu litere de aur reforma în justiție propusă de inițiatori, când se solicită ca reforma în justiție să fie făcută cu presa și să lăsăm presa să-și ocupe rolul în actul de justiție.

Este un adevăr spus pe care-l respectăm ca atare. Dacă am ajuns să cerem înlocuirea unor procurori cu presa, cu tot respectul pentru jurnaliști, cred că deja s-a spus totul aici despre această reformă în justiție a actualului Guvern.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Domnul Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu o problemă de procedură.

Asistăm, în ultima vreme, la retrageri de amendamente făcute de către inițiatori în cadrul comisiilor.

Domnule președinte, este o procedură antiregulamentară. Odată un amendament acceptat de către comisie, nu există instituția retragerii decât, conform regulamentului, până în momentul intrării proiectului pe ordinea de zi. Acest lucru nu înseamnă o retragere a amendamentului de către inițiator, decât un amendament de fond. Și, în consecință, comisia trebuie să procedeze ca atare. Nici nu putem accepta ideea. Comisia se împarte în două în fața noastră: unii votează pentru retragere, alții sunt împotriva retragerii. Este o procedură, repet, neconformă chiar cu vechiul regulament.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, n-am acceptat niciodată retrageri de amendamente în plen. Este vorba de retragerea sprijinului față de amendament, dacă am înțeles corect... (din sală, domnul deputat Dragoș Ujeniuc aprobă), deci au fost colegi parlamentari care au propus să nu mai votăm amendamente. E treaba dânșilor cum votează. Nu accept retragerea și nu am acceptat niciodată retragerea unui amendament.

Retragerea sprijinului, este dreptul dânșilor să voteze cum vor.

Domnul Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Fac parte din Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților.

În special, în acest domeniu putem discuta despre un limbaj de specialitate în cea mai mare parte, fapt pentru care nu cred că ar trebui neapărat ca un ziarist să fie purtător de cuvânt. Avem nevoie de specialiști în domeniu, fapt pentru care credem noi că amendamentul care s-a votat, dacă bine-mi amintesc, în unanimitate, în Comisia juridică, de disciplină și imunități, trebuie păstrat.

Noi vom susține în continuare acest amendament.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai există intervenții, și nu mai există, supun votului dumneavoastră amendamentul admis de comisie.

Voturi pentru? Numărați, vă rog.

Vă rog, nu discutați în sală! Liniște în sală!

58 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 66 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 3 abțineri, 66 împotrivă și 54 pentru amendamentul a căzut.

Textul inițiatorului.

Voturi pentru? 67.

Voturi împotrivă? 54.

Abțineri?

Cu 67 voturi pentru și 54 împotrivă amendamentul a fost admis.

Numărul curent 13. Comisia ne propune un amendament.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? 1 abținere.

Cu 1 abținere amendamentul comisiei a fost acceptat.

La nr. curent 14 comisia ne propune o reformulare.

Dacă există observații sau intervenții? Nu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Admis în unanimitate.

La nr. curent 15 comisia ne propune o reformulare.

Dacă există observații? Nu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Admis în unanimitate.

La nr. curent 16 comisia ne propune textul inițiatorului.

Dacă sunt observații? Nu.

Admis în unanimitate.

La nr. curent 17 comisia ne propune textul inițiatorului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Text admis în unanimitate.

La nr. curent 18 comisia ne propune textul inițiatorului.

Dacă sunt observații? Nu.

Text admis în unanimitate.

La nr. curent 19 comisia ne propune o reformulare.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Text adoptat în unanimitate.

La nr. curent 20 comisia ne propune textul inițiatorului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

La nr. curent 21 din raport, comisia ne propune textul nemodificat al inițiatorului.

Dacă există observații? Nu sunt.

Text adoptat în unanimitate.

La nr. curent 22 comisia ne propune textul inițiatorului.

Dacă există observații? Nu există.

Text adoptat în unanimitate.

La nr. curent 23 comisia ne propune textul inițiatorului.

Dacă există observații? Nu există.

Text adoptat în unanimitate.

La nr. curent 24 comisia ne propune textul inițiatorului.

Dacă există observații? Nu există.

Text adoptat în unanimitate.

La nr. curent 25 comisia ne propune textul inițiatorului.

Dacă există observații? Nu există.

Text adoptat în unanimitate.

La nr. curent 26 comisia ne propune textul inițiatorului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Text adoptat în unanimitate.

A fost adoptat proiectul de lege pe articole. Urmează să dăm votul final în sesiunea organizată astăzi la ora 12,00.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea (Rămas pentru votul final).  

La nr. 6 din ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 567 din 2004 privind statutul personalului auxiliar al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea. Procedură de urgență.

Comisia, vă rog, timpii.

   

Domnul Sergiu Andon:

Propunerile comisie sunt un minut pe articole și 10 minute în totalitate.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu știu ce se întâmplă astăzi cu sistemul acustic. Nu v-am auzit!

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Propunerile comisiei sunt un minut pentru fiecare articol și 10 minute în totalitate.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

10 cu 1. Vă propun acești timpi.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Inițiatorul?

 
   

Doamna Kibedi Katalin:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinsă Cameră,

Aplicarea Legii nr. 567 din 2004 deja a înregistrat în practică mai multe neajunsuri și această propunere legislativă, de fapt, urmărește corectarea acestor neajunsuri. Ele vizează buna delimitare a categoriilor de personal care deservesc instanțele și parchetele, auxiliar neînsemnând ceva mult secundar, ci ceva care este absolut necesar desfășurării activității instanțelor și parchetelor.

De asemenea, tot această lege dorește să răspundă și unor obligații asumate de statul român, față de Uniunea Europeană, cu privire la statutul managerilor economici și o elaborare de lege de salarizare care să răspundă cerințelor, atribuțiilor pe care trebuie să le aibă acești manageri economici.

De asemenea, s-au înregistrat numeroase neajunsuri în ce privește interpretarea greșită a denumirii. Știu că s-au mai modificat denumirile personalului auxiliar și aceștia nu se mai regăseau în calculul vechimii în muncă, ceea ce a avut repercusiuni deosebite la pensionarea acestor persoane, pentru că pierdeau ani munciți nu ușor în acest sistem.

În aceste condiții, noi vă rugăm să apreciați că aceste corecturi sunt absolut necesare și să dați votul dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Grupurile parlamentare, la dezbaterile generale dacă sunt intervenții? Nu.

Domnule președinte, Comisia juridică.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Comisia juridică, de discipină și imunități confirmă obiectul de reglementare și necesitatea lui.

În dezbaterea și în analizarea proiectului de lege am beneficiat de avizul favorabil al Comisiei pentru muncă și protecție socială. Proiectul a fost avizat la timpul său de Consiliul Legislativ, face parte din categoria legilor organice, iar în ședința sa din 13 octombrie 2005, Comisia juridică, de disciplină și imunități a hotărât în unanimitate să propună plenului adoptarea acestui proiect de lege, cu amendamentele admise. Mai există și un amendament respins. Împreună sunt anexate raportului nostru.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte.

Suntem la dezbaterea legii pe articole.

La titlul legii, dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Articolul 1 al legii, nr. curent 2 din raport.

Comisia propune adoptarea textului inițiatorului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

La nr. curent 3 comisia propune reformularea.

Dacă sunt observații? Nu.

Voturi pentru propunerea comisiei? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

La nr. curent 4 comisia ne propune textul inițiatorului.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

La nr. curent 5 comisia ne propune textul inițiatorului.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

La nr. curent 6 comisia ne propune modificarea textului, conform raportului.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

La nr. curente 7, 8, 9, 10, 11 și 12 comisia propune textele inițiatorului.

Dacă există intervenții? Nu.

Texte adoptate în unanimitate.

La nr. curent 13 comisia propune admiterea unui amendament.

Dacă există intervenții? Nu există.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

La nr. curente 14, 15, 16 și 17 din raport comisia propune textele inițiatorului.

Există observații? Nu.

Adoptat în unanimitate.

La nr. curent 18 comisia propune admiterea unui amendament.

Dacă există observații? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

La nr. curent 19 comisia propune textul inițiatorului.

Dacă există intervenții, observații? Nu sunt.

Text adoptat în unanimitate.

La nr. curent 20 comisia propune un text nou.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

La nr. curente 21, 22, 23 comisia propune textele inițiatorului.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate în unanimitate.

La nr. curent 24 din raport comisia propune un amendament.

Dacă există observații? Nu există.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

La nr. curent 25 comisia propune adoptarea unui amendament.

Dacă există observații? Nu sunt.

Supun textul comisiei votului dumneavoastră.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

La nr. curent 26 și nr. curent 27 comisia ne propune textele inițiatorului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptate în unanimitate.

La nr. curent 28 comisia ne propune text nou.

Dacă există observații? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

La nr. curent 29 și nr. curent 30 comisia ne propune adoptarea textelor inițiatorului.

Dacă există observații? Nu sunt.

Adoptate în unanimitate.

La nr. curent 31 comisia ne propune o reformulare.

Dacă există observații? Nu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

La nr. curent 32 comisia ne propune un text nou.

Dacă există observații? Nu există.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

La nr. curent 33 comisia ne propune textul inițiatorului.

Dacă există observații? Nu există.

Text adoptat în unanimitate.

La nr. curent 34, text nou propus de comisie.

Dacă există observații? Nu există.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

La nr. curent 35 comisia ne propune textul inițiatorului.

Dacă există observații? Nu există.

Text adoptat în unanimitate.

La nr. curent 36 comisia ne propune text nou.

Dacă există observații? Nu există.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Text adoptat în unanimitate.

La nr. curent 37 comisia ne propune text nemodificat.

La fel, la nr. curent 38 și nr. curent 39.

Dacă există observații? Nu există.

Texte adoptate în unanimitate.

La nr. curent 40 din raport comisia ne propune text nou.

Dacă există observații? Nu există.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

La nr. curent 41 comisia ne propune eliminarea textului inițiatorului.

Dacă există observații? Nu există.

Voturi pentru eliminare. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Text eliminat.

La nr. curent 42 comisia ne propune textul inițiatorului, renumerotat.

Dacă există intervenții? Nu există.

Text adoptat în unanimitate.

La nr. curent 43 comisia ne propune textul inițiatorului, renumerotat, bineînțeles.

Dacă există observații? Nu există.

Text adoptat în unanimitate.

La nr. curent 44, text nou propus de comisie.

Dacă există observații? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

La nr. curent 45 comisia propune text nou.

Dacă există observații? Nu există.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Text adoptat în unanimitate.

La nr. curent 46 comisia ne propune o reformulare.

Dacă există observații? Nu există. Pentru textul comisiei...

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

La nr. curent 47 comisia ne propune textul inițiatorului, renumerotat. La fel, la nr. curent 48, nr. curent 49, nr. curent 50, nr. curent 51, nr. curent 52, nr. curent 53.

Dacă există observații? Nu. Texte adoptate în unanimitate.

La nr. curent 54 comisia propune eliminarea textului inițiatorului.

Dacă există observații? Nu.

Voturi pentru eliminare? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Text eliminat.

La nr. curent 55 comisia ne propune text nemodificat al inițiatorului, sigur, renumerotat. La fel la 56, la 57.

Dacă există observații? Nu există.

Texte adoptate în unanimitate.

Am adoptat proiectul de lege pe articole, îl trimitem la sesiunea de voturi finale, pe care o organizăm astăzi la ora 12,00.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului european asupra transmiterii cererilor de asistență judiciară, adoptat la Strasbourg la 27 ianuarie 1977 (Rămas pentru votul final).  

La nr. curent 7 din ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului european asupra transmiterii cererilor de asistență judiciară, adoptat la Strasbourg la 27 ianuarie 1977. Procedură de urgență.

Comisia, vă rog să-mi transmiteți timpii.

   

Domnul Sergiu Andon:

Domnule președinte,

Pentru articolul unic comisia propune două minute, iar pentru dezbateri generale 5, în totalitate.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

5 cu 1 ne propune comisia. Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă există alte puncte de vedere? Nu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri?

S-a adoptat timpul în unanimitate.

Inițiatorul?

 
   

Doamna Kibedi Katalin:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinsă Cameră,

Consiliul de miniștri, reunit în 1994 la Viena, a constatat o deficiență în ceea ce înseamnă regimul juridic al asistenței judiciare. Și anume, sigur că fiecare stat este preocupat să elaboreze o legislație care să garanteze dreptul la asistență judiciară. Dar atunci când te afli pe teritoriul altui stat, această garanție nu mai subzistă, pentru că ești cetățeanul unui stat străin. Această convenție, de fapt, a dorit să înlăture și să garanteze și pentru cetățeanul român asistență judiciară, când se află în alt stat, dar și cetățenii străini veniți în România să beneficieze de acest drept. Acesta este rostul acestui act normativ.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Grupurile parlamentare? Dacă există intervenții? Domnule Iordache de la Grupul P.S.D., aveți microfonul.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru două motive am vrut să iau cuvântul astăzi în fața dumneavoastră. Astăzi este Ziua Internațională a porților deschise în sistemul judiciar. De aceea, consider că tot ceea ce întreprindem noi trebuie să facem pentru o mai mare transparență și pentru o mai mare deschidere vizavi de tot ceea ce înseamnă justiția.

Și, al doilea, P.S.D.-ul, consecvent, așa cum am declarat în fața dumneavoastră, tot ceea ce înseamnă legi care privesc integrarea, vom vota aceste legi și aș vrea să fac o singură precizare, că Acordul european cu privire la transmiterea cererilor a fost semnat de România încă din anul 2001.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Alte grupuri parlamentare? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Titlul legii.

Comisia propune adoptarea formulei inițiatorului.

Sunt observații? Nu.

Adoptat în unanimitate.

Articolul unic al legii. Comisia propune textul inițiatorului.

Există observații? Nu.

Adoptat în unanimitate.

Proiectul de lege a fost adoptat pe articole. Lege cu caracter ordinar. Din păcate, nu avem nici măcar cvorumul pentru acest tip de lege. Trimit proiectul de lege la votul final, pe care îl organizăm la ora 12,00. Fac apel la liderii de grupuri ca la ora 12,00 să aibă în sală colegii pentru votul final. Grupul Partidului Conservator îmi arată că dânșii sunt aproape jumătate, ceea ce este oricum un record pentru ce este astăzi în sală.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind ratificarea Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, adoptată la Paris la 17 octombrie 2003 (Rămas pentru votul final).  

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, pct. 8, Proiectul de Lege privind ratificarea Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, adoptată la Paris la 17 octombrie 2003.

Inițiatorul?

   

Doamna Georgeta Elisabeta Ionescu (secretar de stat, Departamentul pentru Relația cu Parlamentul):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Venind în completarea altor acorduri, recomandări și rezoluții internaționale privind patrimoniul cultural și natural și luând în considerare că la data adoptării nu exista un instrument cu caracter obligatoriu pentru protejarea patrimoniului cultural imaterial, Conferința generală a organizației Națiunilor Unite pentru educație, știință și cultură, întrunită în cea de-a 32-a sesiune a sa, adoptat la Paris pe 17 octombrie 2003, Convenția pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.

Convenția are ca obiectiv asigurarea respectării patrimoniului cultural imaterial, la nivelul comunităților, grupurilor și persoanelor din care acestea se compun, conștientizarea importanței patrimoniului cultural imaterial, cooperarea și asistența internațională în domeniu.

Convenția prevede instituirea unor organisme la nivel internațional, cu atribuții în salvgardarea patrimoniului, cât și la nivelul statelor părți.

Cuprinde, de asemenea, reglementări privind cooperarea și asistența internațională în domeniu, precum și instituirea fondului patrimoniului cultural imaterial, precum și elaborarea listei reprezentative a patrimoniului cultural imaterial al umanității și a listei patrimoniului cultural imaterial, necesitând protecție în regim de urgență.

Facem precizarea că Guvernul este de acord și susține amendamentele formulate în cadrul comisiei.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Președintele comisiei, doamna Turcan, aveți microfonul.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Mulțumesc.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege.

Până la data întocmirii raportului comisia a primit avize favorabile din partea Comisiei pentru politică externă și din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități. În redactarea raportului comisia a ținut cont de avizul Consiliului Legislativ.

Potrivit prevederilor art. 73 din Constituția României, republicată, legea face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Proiectul a fost dezbătut în ședințele din 29 septembrie și 6 octombrie. Au participat la dezbateri reprezentanți ai Ministerului Culturii și Cultelor, reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe și raportul comisiei a fost aprobat cu unanimitatea voturilor celor prezenți în sală în momentul votării.

Camera decizională este Senatul. Și, în concluzie, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune adoptarea proiectului de lege privind ratificarea Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, adoptată la Paris la 17 octombrie 2003, cu amendamente. Un amendament persupune modificarea titlului și, de asemenea modificarea unui cuvânt în articolul unic, prin care se acceptă Convenția pentru salvgardarea patrimoniului imaterial.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, doamna deputat.

Dacă există din partea grupurilor parlamentare luări la cuvânt. La dezbateri generale, domnul Tudor, Partidul Conservator. Aveți microfonul.

 
   

Domnul Constantin Tudor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În urmă cu exact 10 zile, împreună cu o colegă de la P.S.D. am participat la o reuniune interpalamentară la UNESCO, unde au fost prezenți parlamentari din 76 de țări și acolo ne-am angajat, în numele Parlamentului României, a Camerei Deputaților, că vom susține acceptarea acestei convenții de către România, mai ales pentru faptul că noi, românii, avem o parte valoroasă în ceea ce privește patrimoniul imaterial și mă refer aici în mod deosebit la tradiții, la etnografie și la ceea ce se manifestă în fiecare colț al acestei țări, ca folclor.

De aceea, în numele Grupului Partidului Conservator, dar și al colegilor noștri cu care am fost în această delegație, vom susține și vă rugăm să votăm astăzi acceptarea acestei convenții.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă mulțumesc. Oricum, am senzația că nu riscăm să votăm împotrivă, din câte văd eu atmosfera. Deci, ceea ce ați promis vom face.

Dacă există și alte grupuri? Doamna Muscă. Aveți microfonul, doamna deputat.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulțumesc frumos.

Aș vrea doar un lucru să punctez, cât de importantă este pentru România adoptarea acestei convenții și acceptarea ei.

În primul rând că patrimoniul cultural național, care este format din patrimoniul cultural mobil, imobil și din patrimoniul cultural imaterial sunt, până la urmă, moștenirea noastră, a României, identitatea noastră culturală, identitate cu care intrăm în Uniunea Europeană.

Dacă pentru patrimoniul cultural mobil și imobil există la ora actuală legislație completă și modificată în ultimul moment după legislația europeană, pe problema patrimoniului național imaterial există doar eforturi făcute în afara unei legislații foarte bine închegate și, sigur, și în afara unor fonduri pe care, însă, această convenție le pune la dispoziția țărilor care intră în consiliul acela, care se ocupă de patrimoniul cultural imaterial.

Patrimoniul cultural imaterial poate va fi una dintre cele mai importante contribuții pe care România le aduce diversității culturale din Uniunea Europeană.

Drept urmare, de acum înainte nu mai vorbim numai de patrimoniul cultural național, vorbim de patrimoniul cultural european.

Și, ca atare, avem niște obligații foarte mari pe care, prin această convenție, le putem duce până la capăt.

Drept urmare, nu pot decât să salut ceea ce a făcut Comisia de cultură și să sperăm că nu va fi doar o convenție aprobată prin vot, ci va fi una care va pune în practică identitatea noastră culturală, în așa fel încât să o lăsăm moștenire copiilor și nepoților noștri, ca un bun cultural al României și al Europei.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, doamna deputat.

Dacă există alte intervenții?

Domnule Dumitrescu, aveți microfonul.

 
   

Domnul Zamfir Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Evident, Grupul parlamentar al P.S.D. va vota în favoarea aprobării acestei convenții. Este elementar să ne respectăm valorile culturale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Dacă mai există alte intervenții? Nu.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Comisia ne propune să adoptăm ... Rog reprezentanții de pe banca Guvernului când vorbesc la telefon să vorbească încet. Știu că aveți probleme, dar am senzația că vrea cineva să intervină.

Vă mulțumesc.

Supun dezbaterii dumneavoastră titlul legii. Comisia ne propune textul inițiatorului.

Dacă există intervenții? Nu.

Adoptat în unanimitate.

La articolul unic al legii comisia ne propune textul inițiatorului.

Există observații sau intervenții? Nu.

Adoptat în unanimitate proiectul de lege. Datorită faptului că nu avem ... (Vorbește cu doamna deputat Raluca Turcan). Are dreptate doamna președinte. Am un raport. Rog secretariatul tehnic ... De obicei se lucrează pe raport când există modificări. De data aceasta... Se mai greșește, nu este o nenorocire, a greși este omenește, iar colegii din secretariatul tehnic în mod cert lucrează mult, așa că putem trece cu vederea și dumneavoastră mie, că nu m-am uitat în toate documentele.

Titlul legii.

Comisia propune modificarea.

Dacă există observații? Nu sunt.

Cine este de acord cu modificarea? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Articolul unic al legii. Comisia ne propune o reformulare.

Dacă există observații? Nu există.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Proiectul de lege este adoptat pe articole.

Caracter ordinar, din păcate, nu avem cvorum să-l supunem la vot, îl trimitem la ora 12,00, la sesiunea de voturi finale.

De fapt, în acest moment am să mă opresc pentru 5 minute pauză, ca să poată colegii noștri lideri de grupuri parlamentare să-și aducă colegii în sală.

Ora 12,00, sesiune de voturi finale.

 
     

Pauză între ora 12,00-12,06.

 
  Supunerea la votul final:  

- DUPĂ PAUZĂ -

  Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Pentru secțiunea de voturi finale, avem un număr de 5 proiecte de lege.

În fapt, 4, primul este doar o constatare, și anume, Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, lege cu caracter organic. Camera Deputaților, fiind prima Cameră sesizată, are termenul pentru dezbatere și vot final depășit, deci, propunerea legislativă se consideră adoptată prin acord tacit.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.134/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție (adoptat);

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.134/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție.

Are caracter organic, prima Cameră sesizată - Camera Deputaților.

Voturi pentru, vă rog? Numărați voturile! Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Cu 2 voturi împotrivă și 6 abțineri, legea a fost adoptată.

Vă informez că cei doi secretari au numărat plenul și avem 218 deputați în sală, în acest moment.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea (adoptat);

Numărul trei pe ordinea de zi a voturilor finale - Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.

Caracter organic, Camera Deputaților - prima Cameră sesizată.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Cu 218 de voturi pentru, legea a fost adoptată.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului european asupra transmiterii cererilor de asistență judiciară, adoptat la Strasbourg la 27 ianuarie 1977 (adoptat);

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului european asupra transmiterii cererilor de asistență judiciară, adoptat la Strasbourg la 27 ianuarie 1977.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

  Proiectul de Lege privind ratificarea Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, adoptată la Paris la 17 octombrie 2003 (adoptat).

Proiectul de Lege privind ratificarea Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, adoptată la Paris la 17 octombrie 2003.

Primă Cameră sesizată, caracter ordinar.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Stimați colegi,

Sesiunea pentru voturile finale s-a încheiat.

Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali și Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali (retrimis comisiei pct.6 din raport).  

Continuăm dezbaterea pe proiecte de lege.

Și anume, nr. crt. 9 de pe ordinea de zi - Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali și Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Din partea inițiatorului, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond? Vă rog.

   

Domnul Traian Constantin Igaș:

Comisia pentru administrație publică a fost sesizată în vederea dezbaterii și avizării în fond cu Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali.

La întocmirea raportului, s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ și avizul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport nr. 29/12.10.2005.

Propunerea legislativă a fost analizată în fond în ședința din 19 octombrie 2005.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar raportul comisiei a fost adoptat cu 15 voturi pentru și 2 abțineri.

În urma dezbaterii, comisia propune admiterea cu modificări a propunerii legislative.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există intervenții la dezbateri generale? Domnul Dușa, PSD.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest proiect de lege vine să limiteze migrația politică. De altfel, se referă la Statutul aleșilor locali și la faptul că în momentul când un consilier local sau județean părăsește partidul sau trece la alt partid își pierde și mandatul pe care l-a obținut de la electorat.

Sigur că, în principiu, este o chestiune bună și în comisie am apreciat acest lucru, însă, apare și cea de a doua problemă, care este legată de excluderea din partid. Și, și în acest caz, proiectul de lege prevede că acel consilier își pierde mandatul de consilier.

Eu cred că putem fi de acord și am fost la comisie de acord cu prima propunere, atunci când un consilier pleacă la un alt partid sau părăsește partidul este un act de voință al dânsului și să-și piardă și mandatul de consilier. Dar prevederea legată de excluderea din partid cred că dechide cutia pandorei și, mai ales, noi știm foarte bine că în localitățile mici, în comune, de regulă, primarul sau viceprimarul este și președintele organizației de partid de acolo, dacă un consilier i se împotrivește de două sau de trei ori, legat de problemele cetățenești, de problemele urbei, și intră în sufletul primarului, are la îndemână un instrument foarte ușor, îl exclude din partid (sigur, cu prevederile statutare ale fiecărui partid) și, în acest caz, își pierde și mandatul.

Deci, legat de acest subiect, părerea mea este că prima măsură este bună, dar cea de a doua va crea anumite disensiuni la nivelul consiliilor locale și al organizațiilor de partid. De aceea, cred că noi vom insista și în dezbaterea pe articole la acest proiect de lege să eliminăm acea prevedere legată de excluderea din partid.

Și atunci, sigur că vom vota și pentru proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există alte intervenții? Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Ioan Țundrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă este un început. Eu, în Comisia pentru administrație publică, am votat împotrivă, pentru că ideea era, de fapt, să stopăm migrația politică. Migrația politică e mai puțin importantă când ne gândim la un consilier dintr-o comună foarte îndepărtată, importantă pentru primari, viceprimari și consilieri județeni.

Astăzi, Partidul Conservator o să susțină această inițiativă legislativă, dar nu este completă, și dacă vreți să stopăm migrația politică și să avem o clasă politică pură... și bine conservată..., ar trebui să gândim un alt proiect de lege, în așa fel încât acel consilier local, primar, viceprimar, consilier județean și chiar parlamentar, atunci când părăsește partea care l-a adus la putere, să părăsească și locul de consilier local, consilier județean, viceprimar, primar și chiar deputat și senator.

Cred că ar trebui să gândim un alt proiectul de lege. Dar, dacă așa a venit iniațiativa, probabil că o să mai avem de lucru în acest mandat, să gândim o lege în așa fel încât să avem o clasă politică dinamică, constructivă și să nu ne trezim din 4 în 4 ani că anumiți colegi de ai noștri trec în barca Puterii sau, în preajma alegerilor, în barca Opoziției.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă mulțumesc.

Problema cu "rasa pură" mi-a fost mai greu să o înțeleg..., aia era cu Legea calului cred, dar n-am ajuns la ea..., era în legătură cu Legea calului.

Vă rog, PRM. Doamnă Vasilescu, aveți cuvântul. (Către domnul Mihăiță Calimente:) Doamnele întâi, nu vă supărați!

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să anunț că și noi suntem de acord cu acest proiect de lege care va stopa migrația aleșilor locali, până vom ajunge și la parlamentari, probabil că va mai dura ceva timp. De altfel, noi am și depus, în legislatura trecută, mai multe proiecte de lege în acest sens.

Dar aș vrea să atrag atenția, așa cum a făcut-o și colegul meu de la PSD, domnul Dușa, că este foarte riscat să-și piardă mandatul un ales local, în cazul în care este exclus din partid. practic, el își va pierde mandatul nu prin voința lui, ci prin voința altora. Este și o chestiune neconstituțională aici, poate da naștere și foarte multor abuzuri în teritoriu. Deja, s-a referit domnul Dușa, nu are rost să mai intervin.

Susținem și noi eliminarea acestei lit. k). De altfel, în Comisia pentru învățământ, unde ne-a venit și nouă spre aviz acest proiect de lege, noi am votat în unanimitate ca lit. k) să fie scoasă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, doamnă deputat.

Domnule deputat Calimente, aveți microfonul.

 
   

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul Partidului Național Liberal susține proiectul de lege așa cum este. De altfel, împreună cu colegii mei sunt unul dintre inițiatorii proiectului de lege.

Și credem că și în varianta excluderii din partid trebuie menținută în lege această variantă, pentru că noi am considerat că, de foarte multe ori, el nu vrea să plece de pe listă pentru că știe că există deasupra capului lui posibilitatea, dacă pleacă, să fie exclus. Dar, în același timp, are un mandat din partea partidului care l-a trimis acolo și el nu votează niciodată sau votează tot ceea ce îi trece lui prin cap.

De aceea, credem că trebuie menținută și această variantă și vă rugăm să votați în acest fel. Vă mulțumim.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar PD. Domnul Oltean.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Evident că Grupul parlamentar al Partidului Democrat va susține adoptarea aceastei inițiative legislative, considerând că, pentru prima dată de când s-a așezat la rangul de principii migrația politică, la nivelul Comisiei pentru administrație publică se întocmește un raport pozitiv în ce privește interzicerea acestui fenomen.

Sigur că este regretabil că s-a început acest demers prin interzicerea migrației politice la nivelul consilierilor locali. Or, știm cu toții că nu aceștia au constituit și nu aceștia constituie un fenomen politic care a destabilizat viața politică românească. Că migrația politică s-a simțit extrem de negativ în viața politică românească la nivelul primarilor, al consilierilor județeni, președinților de consilii județene.

De aceea, cred că acest demers politic nu trebuie să se oprească aici, el trebuie să continue, pentru că este absolut necesară stoparea acestui fenomen, migrația politică din România a cunoscut dimensiuni nemaiîntâlnite în alte state europene. Dar e salutară această primă încercare și sper ca în viitorul nu foarte îndepărtat alte inițiative legislative sau chiar proiecte ale Guvernului să vină și să stopeze acest fenomen. Cunoscând faptul că opinia publică din România, societatea civilă s-a pronunțat în proporție de peste 80% împotriva acestui fenomen.

De aceea, repet, Grupul Partidului Democrat va susține această inițiativă, în forma în care raportul a fost întocmit de către comisia de specialitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Mai există UDMR-ul. Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Seres Dénes:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Sigur că rămâne de apreciat dacă modalitatea cea mai bună de a stopa migrația politică este prin această reglementare. Eu cred că ar trebui să analizăm puțin și să hotărâm asupra cauzelor care determină migrația politică, și nu asupra efectelor acesteia.

Sigur că dacă renunțarea unilaterală sau ca urmare a hotărârii unilaterale a consilierului de a renunța la partidul care l-a propulsat în funcția de consilier ar fi de acceptat, după părerea mea, dezicerea partidului față de consilier este o metodă inacceptabilă. Pentru că s-ar putea să instaurăm o dictatură a partidelor politice, ceea ce ar însemna foarte mult și cu mandatul imperativ.

Sigur că, am spus și în cadrul ședinței de comisie, de multe ori, se poate să nu-și schimbe convingerile politice consilierul, ci partidul să-și ia o altă orientare politică decât cea care a fost la începutul mandatului.

O a doua problemă pe care ar trebui să o analizăm este și impunerea față de Executiv sau față de consilieri a opiniilor unor lideri politici locali vizavi de hotărârile care trebuie aduse în folosul comunităților locale.

Încă o dată apreciez, nu cred că aceasta este metoda cea mai bună de a soluționa migrația politică. Cred că acest lucru ar trebui să-l aruncăm din nou în sfera luptei politice în cadrul partidelor politice, fiecare partid să-și îmbunătățească modalitatea de selectare a candidaților pentru diferite funcții, ca asemenea fenomene să nu se mai întâmple.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Grupurile parlamentare au terminat intervențiile.

Trecem la dezbaterea legii pe articole.

Nr. crt. 1. Comisia ne propune titlul legii, nemodificat, varianta inițiatorului.

Dacă există intervenții? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Nr. crt. 2, articolul unic al legii. Comisia ne propune varianta inițiatorului.

Dacă există intervenții? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Nr. crt. 3, Comisia ne propune o reformulare a textului.

Dacă există intervenții? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Nr. crt. 4. Comisia ne propune eliminarea art. 3.

Dacă există intervenții? Nu există.

Voturi pentru eliminare? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu sunt.

Eliminat în unanimitate.

Nr. crt. 5. Comisia ne propune text nou.

Dacă există intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Nr. crt. 6. Comisia ne propune eliminare.

Dacă sunt intervenții? Domnule Dușa, aveți microfonul.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

La pct. 6 lit. k), pentru acest punct, de care, de altfel, vorbeam, cerem retrimiterea la comisie a raportului.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu v-am putut auzi, se aude foarte prost astăzi.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Deci, pentru lit. k) de la pct. 6), cerem retrimiterea la comisie a raportului.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu întreg raportul, am să retrimit la comisie nr. crt. 6, pentru rediscutarea acestei probleme, care e adevărat că este delicată.

Deci, se retrimite la comisie nr. crt. 6, pentru rediscutare.

Nr. crt. 7. Comisia ne propune adoptarea soluției inițiatorului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Nr. crt. 8. Comisia ne propune eliminarea articolului inițiatorului.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru eliminare? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Eliminat.

Nr. crt. 9. Comisia ne propune eliminarea.

Dacă există intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru eliminare? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Eliminat.

Nr. crt. 10. Comisia ne propune reformulare.

Dacă există intervenții? Nu sunt.

Supun votului propunerea comisiei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Nr. crt. 11. Comisia ne propune eliminare.

Dacă există intervenții? Nu există.

Voturi pentru eliminare? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Eliminarea adoptată în unanimitate.

Raportul a fost aprobat, cu excepția nr. crt. 6, care a fost retrimis la comisie. Rog comisia ca, în 7 zile, deci, pentru săptămâna viitoare, marți, să avem raportul suplimentar gata, pentru a putea finaliza proiectul de lege. Mulțumesc comisiei.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.136/2005 pentru ratificarea Protocolului Adițional, semnat la București la 13 septembrie 2005, la Convenția între Ministerul Administrației și Internelor din România și Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind condițiile de funcționare a Cursului Internațional al Școlii de Aplicație pentru Ofițeri Mihai Viteazul a Jandarmeriei Române, semnată la București la 11 iunie 2003 și a Protocolului Adițional, semnat la București la 13 septembrie 2005, la Convenția de finanțare între Ministerul Administrației și Internelor din România și Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind participarea Părții franceze la finanțarea întreținerii stagiarilor de la Cursul Internațional al Școlii de Aplicație pentru Ofițeri Mihai Viteazul a Jandarmeriei Române, semnată la București, la 11 iulie 2003.  

Mergem mai departe.

Nr. crt. 10 de pe ordinea de zi. Un pic de răbdare, ca să citesc titlul legii, este foarte lung, nu o să mai citesc titlul legii, pentru că este foarte lung - Proiectul de Lege privind aprobarea... (Ordonanței de urgență a Guvernului nr.136/2005 pentru ratificarea Protocolului Adițional, semnat la București la 13 septembrie 2005, la Convenția între Ministerul Administrației și Internelor din România și Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind condițiile de funcționare a Cursului Internațional al Școlii de Aplicație pentru Ofițeri "Mihai Viteazul" a Jandarmeriei Române, semnată la București la 11 iunie 2003 și a Protocolului Adițional, semnat la București la 13 septembrie 2005, la Convenția de finanțare între Ministerul Administrației și Internelor din România și Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind participarea Părții franceze la finanțarea întreținerii stagiarilor de la Cursul Internațional al Școlii de Aplicație pentru Ofițeri "Mihai Viteazul" a Jandarmeriei Române, semnată la București la 11 iulie 2003).

Rog inițiatorul să ia cuvântul.

   

Domnul Alexandru Mircea (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Mulțumesc, domnule președinte.

La 28 septembrie 1999 a fost semnat un memorandum între Ministerul de Interne al României și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul pregătirii ofițerilor de jandarmi. Ulterior, în baza acestei înțelegeri, s-a constituit în România o școală de aplicație pentru ofițeri, numită "Mihai Viteazul", a Jandarameriei române.

Continuând bunele relații cu partea franceză, în 2000 a fost semnată o convenție între Ministerul de Interne din România și Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză, privind finanțarea lucrărilor de reparații, amenajări și dotări cu mobilier și material didactic.

În continuare, tot în procesul de colaborare, s-a mai semnat o convenție privind condițiile de funcționare a școlii respective și condițiile de finanțare.

Am ajuns în anul 2005, la 13 septembrie, când, la București a fost semnat un Protocol adițional la Convenția dintre Ministerul Administrației și Internelor din România și Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind condițiilor de funcționare ale cursului internațional al Școlii de Aplicație "Mihai Viteazul", pentru că între timp dobândise vocație internațională și pentru că, în baza acestor înțelegeri cu partea franceză, aici, la București, se pregătesc și 13 stagiari străini.

Și amendamentul care s-a introdus prin acest protocol a fost acela că România va suporta cheltuiala permiselor de ședere. Practic, nu mai plătesc taxa pentru permisele de ședere, aceasta este esența protocolului adițional.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia, dacă există intervenție? Sunteți de acord, sprijinți proiectul de lege. Vă mulțumesc, domnule președinte al comisiei.

La dezbateri generale, dacă există intervenții? Nu există.

Comisia ne propune titlul legii conform formulei inițiatorului.

Există observații? Nu există.

Adoptat în unanimitate.

La articolul unic, comisia ne propune varianta ințiatorului.

Dacă există intervenții? Nu există.

Adoptat în unanimitate.

La ordonanța de urgență, la titlul sau la articole, dacă există intervenții? Comisia ne propune varianta inițiatorului. Nu există.

Adoptat în unanimitate.

Lege cu caracter ordinar.

Votul final.

Voturi pentru proiectul de lege? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Proiect de lege adoptat în unanimitate.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali (retrimis comisiei).  

Nr. crt. 11 pe ordinea de zi - Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Comisia ne-a făcut raport de respingere.

Inițiatorul, dacă vrea să ia cuvântul? Vă rog, domnule Oltean.

   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Această propunere legislativă este, de-a lungul mandatelor 2001-2004 și 2005, în curs de desfășurare, a treia depusă de subsemnatul, toate trei având un obiectiv foarte precis, acela de a stopa fenomenul migrației politice în rândul aleșilor locali. Prin această propunere, prin care doream modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, am apreciat că atunci când un ales local: consilier local sau consilier județean, un primar sau un viceprimar părăsesc partidul pe lista căruia au ajuns să obțină funcția respectivă, din motive imputabile acestora, trebuie să înceteze de drept calitatea dobândită în felul acesta.

Cele două inițiative care au fost supuse spre aprobare Comisiei pentru administrație în 2003 și 2004 au fost respinse. Din nefericire, aceeași soartă a avut și propunerea pe care am depus-o acum, aflându-mă la putere, la aceeași comisie pentru administrație publică.

Deși Puterea actuală, de-a lungul anilor s-a pronunțat în mod evident împotriva fenomenului migrației politice, pentru stoparea acestui fenomen, rămâne pentru mine surprinzător faptul că la nivelul comisiei s-a respins această propunere.

Domnule președinte și doamnelor și domnilor colegi,

Întrucât ședința Comisiei pentru administrație publică care a avut pe ordinea de zi această propunere legislativă s-a desfășurat într-o altă zi decât în ziua în care Comitetul ordinii de zi a planificat ședința respectivă, întrucât, deși sunt membru al Comisiei pentru administrație publică, nu s-a făcut, în aceste condiții, aplicarea prevederilor art. 48 din Regulamentului Camerei Deputaților, în sensul de a fi convocat la ședință cu 24 de ore înainte, solicit plenului Camerei Deputaților, domnule președinte, să retrimită această propunere la comisia de specilitate, pentru o dezbatere pe fond, în cadrul unei ședințe planificate și aprobate de către Comitetul ordinii de zi, pentru a fi în măsură să susțin cu argumente pertinente propunerea, pentru ca și Comisia pentru administrație să ia o decizie în deplină cunoștință de cauză și să întocmească un raport adecvat.

Pentru că este inadmisibil, domnule președinte și doamnelor și domnilor colegi, ca în motivația raportului să se spună că această propunere a fost respinsă pentru că o parte din prevederile acesteia se regăsesc în alte propuneri, care au fost deja adoptate. Iar cu privire la articolele care se referă la stoparea migrației primarilor, să se se spună: "Cu privire la funcția de primar și viceprimari, aceștia, conform Legii nr. 215/2001, sunt aleși pe o durată de 4 ani". Păi, pe o durată de 4 ani sunt aleși și consilierii locali. de ce, dacă pentru consilierii locali am putut să acceptăm, în ultimă instanță, adoptarea propunerilor legislative anterioare, nu putem să adoptăm și în ce privește aleșii locali care au calitatea de primar sau viceprimari?

Eu cred că la nivelul comisiei s-a făcut o analiză superficială, într-o ședință care nu era planificată și aprobată de către Comitetul ordinii de zi, domnule președinte. Or, în conformitate cu art. 49, asemenea ședințe pot să aibă loc numai dacă sunt aprobate de către Comitetul ordinii de zi.

În consecință, pentru aceste considerente, domnule președinte, stimați colegi, v-aș ruga să fiți de acord cu retrimiterea acestei propuneri la comisia de specialitate pentru o analiză serioasă a acesteia.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Dușa.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu cred că Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic este o comisie serioasă, care analizează cu răspundere toate proiectele de lege.

Sigur că există o anumită nemulțumire a inițiatorului, legată de aceste proiecte de lege. Acum câteva minute discutam tot de modificări la Legea nr.393, proiecte de lege inițiate de colegii de la PNL și, sigur, acest proiect de lege inițiat de domnul Olteanu. Dar nu are importanță cine le-a inițiat. Problema esențială este aceea că ambele proiecte de lege reglementează același domeniu de activitate. Prima propunere legislativă a ajuns la comisie cu un pas mai repede și a fost luată în dezbatere. A ajuns și propunerea domnului Olteanu și sigur că a fost luată în dezbaterea comisiei și această propunere și, considerând că domeniul de reglementare și articolele la care se referă cele două proiecte de lege sunt aceleași, a fost întocmit raportul de avizare favorabilă pentru prima propunere și de respingere a domnului Olteanu.

Acum, sigur că este o chestiune care apare în proiectul de lege al domnului Olteanu, că această migrație politică să fie stopată și la nivelul primarilor. Nu cred că cineva, în această sală, sau cineva poate să interpreteze Constituția altfel decât ea este adoptată. Totuși, primarul se alege prin vot uninominal. Are în spate votul electoratului și nu putem să sancționăm electoratul majoritar dintr-o localitate care l-a ales printr-o decizie a unui grup restrâns de persoane, respectiv a unei organizații de partid.

Cred că acest lucru nu este posibil și, de aceea, nu sunt de acord cu propunerea domnului Olteanu să fie retrimis raportul la comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Călianu.

 
   

Domnul Petru Călian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă numesc Călian, nume ardelenesc. Nu este din sud, din păcate.

Stimați colegi,

Nici grupul nostru parlamentar nu este de acord cu retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, deoarece el, în marea lui majoritate își pierde din obiect. Considerăm că ar trebui reformulat sau poate chiar refăcut în totalitate acest proiect de lege, el urmând să fie ulterior înregistrat pentru că, așa cum spuneau și antevorbitorii mei, o mare parte din prevederile acestui proiect sunt deja rezolvate.

În altă ordine de idei, vreau să vă spun că ideea referitoare la primar, care să-și piardă statutul de primar, este nepotrivită.

Această chestiune este neconstituțională, deoarece un primar este ales individual, chiar dacă face parte dintr-un partid politic, este ales individual de către electorat, fapt pentru care nu se justifică această propunere și noi, Grupul parlamentar al PRM, nu vom fi de acord, indiferent de forma care i se va da într-un eventual alt proiect de lege.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, sunt de acord cu dumneavoastră că aveți un punct de vedere. Călianu am spus, poate nu s-a auzit bine.

 
     

Domnul Petru Călian (din bancă):

Călianu.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Călian, fără "u"? Îmi cer scuze pentru "u".

Domnul Crăciunescu are cuvântul.

Domnule Oltean, la sfârșitul dezbaterilor, ca inițiator, aveți dreptul încă o dată.

 
   

Domnul Grigore Crăciunescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Deși suntem nu prea mulți în sală, mie mi se pare acest proiect de lege deosebit de interesant.

Indiferent ce spunem în fața microfonului, în sinea noastră recunoaștem că nu ne convine atunci când primarii sunt aleși pe o listă de partid și apoi emigrează la alt partid.

Să nu se supere colegii mei din opoziție, mă voi referi la 2000, când PSD-ul a intrat cu 30 % primari la sfârșitul alegerilor din acea perioadă și a terminat mandatul cu 83 %. Nu ne-a convenit și astăzi noi trebuie să decidem dacă menținem acest lucru sau nu-l menținem.

Deci, la un moment dat, clasa politică din România trebuie să pună piciorul în prag legat de acest lucru. Dacă acel primar se consideră un om deosebit și poate fi chiar un om deosebit, un bun gospodar, nu are decât să candideze ca independent. Și atunci, să rămână independent și să acceadă la funcția de primar. În momentul în care candidează pe listele unui partid, are în spate platforma acelui partid. Cred că în momentul în care nu mai respectă acea convenție cu partidul, nu cred că trebuie să rămână primar. Lăsând de o parte problema constituțională și, dacă vreți, nu sunt jurist, nu mă pricep, este chestiunea de relație din interiorul unui partid. Deci noi, o organizație locală, oferim sprijinul nostru și ne zbatem ca acel primar să câștige alegerile. Aceasta facem toți, echipa aceea din comună, din oraș, din municipiu, este o echipă care stă în spatele lui și-l susține financiar, aleargă pe teren, face tot ce trebuie ca să iasă primar. Și ne trezim la un moment dat și de obicei schimbarea din partid se face datorită unor interese personale sau dacă este strâns cu ușa, pentru a evita niște consecințe, eu știu, penale, dosare și alte probleme. trebuie să înțelegem că, la un moment dat, trebuie să ne oprim din acest tăvălug care nu este corect.

Dacă nu vom vota acum acest proiect de lege, îl vom vota mai târziu. Dar la un moment dat va trebui să facem acest lucru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimate coleg, domnule Manta,... da, domnule Ghișe, v-am văzut, v-am observat. Mă iertați. Secretarul din partea mea nu ține cu dumneavoastră. Și domnul Tabără.

 
   

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu întâmplător este așa de mult disputată această lege, pentru că trebuie să recunoaștem, cred că este cea mai mare racilă a politicii românești această migrație politică din ultimii 15 ani.

Sigur că, într-adevăr, poate că în lumea civilizată nu sunt reglementate expres aceste sancțiuni, pun cuvântul sancțiuni politice și juridice între ghilimele pentru ceea ce vrem să reglementăm noi astăzi, dar poate că acolo există și o altă optică politică. Realitatea românească, care ne arată acest fenomen, repet, negativ, ne obligă totuși să normativizăm și sub formă sancționatorie și din punct de vedere politic și juridic această migrație politică.

Din acest punct de vedere eu cred că pare rațională propunerea domnului deputat Oltean de a se retrimite la comisie, mai ales că, la legea anterioară, relativ cu același conținut, am hotărât retrimiterea unui articol. Eu cred că, cu această ocazie, comisia în ansamblul ei, va putea să-și spună cuvântul și cu privire la inițiativa legislativă a domnului Oltean și cu privire la punctul pe care l-am trimis din legea care a fost inițiată de deputatul PNL.

Este o problemă mult prea importantă pentru clasa politică românească, dacă vreți, pentru starea societății românești să trecem foarte lapidar peste aceste probleme cu implicații și juridice și politice deosebit de importante.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Îmi pare rău, domnule Ghișe, un deputat de grup, sunt dezbateri generale, la dezbaterile pe fond vă dau cuvântul fiecăruia. La dezbateri generale, conform Regulamentului, PD-ul nu a vorbit. Pentru că domnul Oltean este inițiator, domnul Tabără și UDMR-ul dacă mai dorește. Restul, pe grupuri am.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu cred că putem nega că proiectul de lege este de o importanță deosebită, dacă dorim să clarificăm și să mărim seriozitatea celor care doresc să intre în arena publică, să servească interese de grup, dar în același timp să se pună și în fruntea unor programe cu care candidează, de altfel, partidele politice.

Eu nu cred că putem rupe primarul, orice personalitate ar fi el, oricât de agreat ar fi el, de comunitate, de ceea ce înseamnă programul unui partid cu care se prezintă în alegeri.

Or, pe toată durata mandatului său, acest program trebuie pus în practică. De altfel, nu persoana și ar fi o gravă eroare să spunem acest lucru, persoana este cea votată. Este un program de care se atașează o persoană și acest program trebuie dus la bun sfârșit. Orice abdicare de la el înseamnă o trădare, o ieșire din normalitate și eu cred că această chestiune trebuie s-o clarificăm.

De aceea susțin punctul de vedere al inițiatorului, ca legea să fie retrimisă la comisie, să scoatem o lege bună și să clarificăm o dată pentru totdeauna această chestiune legată de migrație, în special cea a primarilor.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Ghișe, procedură.

 
   

Domnul Ioan Ghișe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doream să pun următoarea problemă. Noi suntem în situația dacă să trimitem sau nu la comisie un proiect de lege asupra căruia încă nu s-a intrat în dezbaterile pe articole.

Față de ceea ce anterior s-a spus aici, doresc să semnalez, de principiu, următorul aspect. Atunci când un ales este ales uninominal, este evident că principala legătură este între cetățeni și persoana aleasă. Când alegerea se face exclusiv pe listă de partid, este evident că principala relație este între partid și cel care a primit prin vot, ulterior, demnitatea publică. Așa că, de principiu, noi ar trebui să ne gândim, înainte de a da votul pe articole și pe proiectul de lege, asupra cărui scop dorim să servim prin proiectul de lege. Or, principala relație care trebuie să existe este relația dintre cetățean sau cetățeni și cei aleși. Deci rolul demnitarilor este de a servi prin servicii politice beneficiarii sistemului politic, adică pe cetățeni și abia în subsidiar partidul sau partidele politice. Așa că trebuie să gândim într-un mod nuanțat. Care este prioritatea tipului de relație? Cetățean ales sau partid ales?

Iar în cazul votului uninominal principala relație în înțelegerea mea este cetățean - demnitar ales, în cazul votului pe listă principala relație este partid - demnitar ales. Și din această perspectivă trebuie judecate lucrurile și atunci rog colegii, indiferent de partidul politic, să reflecteze asupra subiectului.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Inițiatorul, aveți cuvântul, domnul Oltean, ultimul vorbitor la dezbateri generale înainte să găsesc, să supun o soluție plenului.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vreau să remarc, de la bun început, că prima mea intervenție a avut un caracter procedural. Am apreciat că, la nivelul comisiei nu s-au respectat prevederile Regulamentului Camerei Deputaților și, în consecință, în opinia mea, se impune cu necesitate, retrimiterea la comisie pentru a putea să aibă loc o dezbatere pe fond și a întocmi un raport care să fie, într-adevăr, pertinent problematicii puse în discuție.

În același timp, însă, dacă această propunere se va respinge, de retrimitere la comisie, atunci solicit, domnule președinte, în plenul Camerei Deputaților posibilitatea dezbaterii pe articole în plen și a luării unei atitudini de către plenul Camerei Deputaților față de propunerea legislativă care a făcut obiectul acestei discuții.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte, comisia.

 
   

Domnul Traian Constantin Igaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac aici o remarcă. Orice propunere legislativă care vine în plenul comisiei este tratată cu cea mai mare seriozitate. Al doilea element pe care vreau să îl exprim de aici, de la tribună, atunci când un deputat depune un proiect legislativ am rugămintea să vină să îl susțină în comisie.

Sunt de acord în nume personal și nu în numele comisiei să retrimitem la comisie acest proiect de lege.

 
     

Domnul Ioan Bivolaru (din bancă):

Nu a fost propunerea comisiei. A fost în nume personal.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Deci comisia nu are aprobare să fie de acord.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat. Există puncte de vedere diferite și când există, nu decid eu, decide plenul.

Domnul deputat Olteanu cere retrimiterea la comisie a proiectului de lege. Vă atrag atenția, stimați colegi că este cu termenul foarte apropiat și riscăm aprobarea tacită a proiectului de lege.

Cine este de acord cu retrimiterea la comisie a proiectului de lege? Vă rog numărați. 88.

Voturi împotriva trimiterii la comisie? 63.

Abțineri? 3.

Proiectul de lege a fost retrimis la comisie.

Este ora 12,55, nu mai avem timp pentru noul proiect de lege.

Declar închisă ședința în plen. După-amiază se lucrează în comisii.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 12,55.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 7 decembrie 2021, 9:12
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro