Plen
Ședința Senatului din 31 octombrie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.166/07-11-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 31-10-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 31 octombrie 2005

Declarații politice prezentate de senatori:  

Ședința începe la ora 15,25.

Lucrările sunt conduse de domnul senator Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, asistat de domnul senator Mihai Ungheanu și domnul senator Valentin Zoltan Puskas, secretari ai Senatului.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să vă ocupați locurile.

Vă propun și vă rog să fiți de acord să începem cu declarațiile politice, urmând ca, pe măsură ce vin și ceilalți colegi, să votăm ordinea de zi și programul de lucru.

Vă mulțumesc foarte mult.

Declanșăm declarațiile politice.

 
  Nicolae-Vlad Popa - Raportul de monitorizare privind România, prezentat în Parlamentul European;

Îl invit la microfon pe domnul senator Nicolae-Vlad Popa și urmează domnul senator Mihail Popescu.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa de la Grupul parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD. Aveți cuvântul.

   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Vă mulțumesc.

Raportul de monitorizare dat publicității săptămâna trecută ne-a oferit o imagine obiectivă asupra modului în care înalții responsabili europeni au analizat măsurile luate de România în vederea aderării la Uniunea Europeană.

Trebuie să subliniem că, în premieră pentru România, mesajul din raport este unul extrem de încurajator pentru țara noastră, așa cum sublinia recent și ambasadorul Marii Britanii la București, domnul Quinton Quayle.

Mai mult decât atât, Comisia europeană pentru extindere, în introducerea prezentată de comisarul Olli Rehn, afirmă negru pe alb că dorește să contribuie la ajutorarea României și Bulgariei în pregătirea unei aderări reușite în 2007.

Raportul de monitorizare și anexele sale dovedesc, încă o dată, profesionalismul și rigurozitatea cu care este urmărit fiecare pas din domeniul politic și economic făcut de România. Comisarul Olli Rehn a ținut să sublinieze de mai multe ori, inclusiv în conferința de presă, că membrii comisiei au constatat că, în ultimele 10 luni, există rezultate notabile în procesul de aderare și, mai ales, o voință politică care susține implementarea acquis-ului comunitar.

Grupurile politice importante susțin aderarea României, cu precizarea că reprezentantul grupului socialist, care este și raportor pentru România în Parlamentul european, domnul Pierre Moscovici, a afirmat: "Corupția și protecția mediului sunt doar câteva probleme pe care România trebuie să le rezolve rapid și, dacă acest lucru nu este posibil, aderarea ar putea fi amânată cu un an". Grupul liberal a fost reprezentat de baroneasa Nicholson care a afirmat: "Sper că, în 2007, vom putea spune României: Bine ați venit în rândul nostru!"

Au existat și note critice, mai ales în legătura - și am pus ghilimelele de rigoare - cu faptele de arme ale opoziției care au respins Legea statutului minorităților naționale.

Nu toți membrii Parlamentului european sprijină însă demersurile noastre. Există și voci care încearcă să dea impresia că România mai are nevoie de timp pentru pregătirea aderării, aceste discursuri fiind uneori marcate de o profundă notă electorală.

Ceea ce însă este îngrijorător este constatarea pe care am făcut-o, că există o temere în rândul populației țărilor membre ale Uniunii Europene că aderarea României ar însemna cheltuieli suplimentare, pe de o parte și, pe de altă parte, producerea unei concurențe mai puțin loiale pe piața muncii. În acest context, România trebuie să facă eforturi serioase în direcția informării cetățenilor unor țări importante, între care Franța, Germania, Olanda, Belgia, despre schimbările survenite, mai ales în domeniul justiției, luptei anticorupție, a securizării frontierelor, pentru a le risipi temerile.

Îmi permit să sugerez că, în domeniul diplomației parlamentare, trebuie făcute eforturi susținute nu numai la Parlamentul European, unde observatorii pot face acest lucru, dar mai ales în parlamentele naționale care urmează să ratifice tratatul de aderare al României și unde parlamentarii autohtoni sunt mai strâns legați de interesele particulare locale.

Am constatat cu bucurie, în această lună, că parlamentarii europeni și unii naționali, care au venit la Parlamentul European, care au fost în România, au o părere mult, mult mai bună despre țara noastră, decât cei care sunt informați numai din mass-media. Sunt convins că experiența personală a vectorilor de opinie occidentali, dobândită prin cunoaștere directă, este cea mai eficientă în materie de lobby politic.

În altă ordine de idei, aș dori să atrag atenția asupra unui aspect constatat în această perioadă, acela că, din păcate, există încă o barieră -i-am spus eu - psihologică între est și vest, o graniță poate a mentalităților. Am identificat această graniță undeva la câțiva zeci de kilometri înainte de orașul maghiar Szegedt, acolo unde se oprește autostrada - i-am spus eu - lumii civilizate.

Venind din Vest, după ce treci de autostradă, încep drumurile denivelate, parcă lăsate în nelucrare, cu restricții nefirești, cu o viteză impusă de 30-40 km/oră. Aceste drumuri denivelate continuă - sigur că sunt denivelate datorită transportului greu și modului în care sunt lucrate aceste străzi - continuă și în România, la acestea adăugându-se mâzga specifică lucrărilor agricole de toamnă. Se schimbă însă și felul de a fi al oamenilor, care nu mai zâmbesc, se uită altfel, se uită chiorâș și sunt, vizibil, mai nervoși. Cineva spunea că această zonă este definită ca zonă în care cineva dorește moartea caprei din ograda vecinului.

Am făcut aceste remarci pentru că civilizația înseamnă, în primul rând, o infrastructură modernă și Guvernul și-a fixat o prioritate, cu prioritate investiții în infrastructură și cred că aceasta trebuie să devină cât mai repede realitate, cu toate sacrificiile financiare pe care acest proiect le implică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Mihail Popescu - Rigoare și onoare;

Invit la microfon pe domnul senator Mihail Popescu, din partea Grupului parlamentar PSD și urmează domnul senator Gheorghe Funar.

   

Domnul Mihail Popescu:

Doamnelor și domnilor senatori, mi-am intitulat declarația politică "Rigoare și onoare".

Toată viața mea s-a desfășurat sub imperativul acestor două mari coordonate și, probabil, ca o deformație profesională, m-am deprins să judec lumea și faptele ei în acest mod.

Sub acest aspect, am analizat actualul buget propus pentru Ministerul Apărării Naționale pe anul 2006.

Deși peste 85% din populația României dorea să aderăm la NATO, văzând în aceasta cea mai eficientă cale de satisfacere a intereselor naționale vitale ale țării, puțină lume știe și, din păcate, din această lume văd că fac parte și actualii guvernanți că, atunci când s-a negociat aderarea, s-a plecat de la o analiză realistă și temeinică a potențialului militar al țării noastre și a posibilităților de punere a acestuia în valoare pentru a face față cerințelor și exigențelor alianței.

S-a căzut de acord cu partenerii noștri de atunci, azi aliații noștri, că este necesară o profundă reformă militară care cuprinde două laturi esențiale și foarte costisitoare: reforma structurală care însemna reducerea efectivelor armatei de la aproximativ 380.000 oameni la 140.000, într-o primă fază și, ulterior, la 90.000 și reforma înzestrării acestor efective cu tehnica necesară pentru a ajunge cel puțin la același nivel de forță și pentru a putea fi inițial interoperabili și apoi compatibili cu aliații noștri.

Ideal ar fi fost ca ambele laturi ale reformei să se fi desfășurat concomitent, dar lipsa resurselor ne-a făcut să le etapizăm: mai întâi reforma structurală, până la sfârșitul anului 2004 și apoi dotarea tehnică începând cu anul 2005. S-a calculat că pentru aceasta este nevoie, în fiecare an, până în 2008, de 2,38 % din produsul intern brut, angajament luat de primul-ministru în aprilie 2003, la Bruxelles.

În decembrie 2004, reforma structurală era în proporție de 90% înfăptuită, creându-se condițiile trecerii, de la 1 ianuarie 2007, la o armată de voluntari. Iată că marea realizare a domnului ministru Atanasiu nu este o invenție a domniei-sale, ci o continuare logică a ceea ce a găsit la minister. Rigoarea l-a obligat să continue, iar onoarea l-ar obliga să recunoască și meritele altora. Dar, cum recunoștința este o floare rară, pe malurile Dâmboviței, cu atât mai puțin în politică, ne oprim aici cu aprecierile.

Întreb însă, după analiza bugetului, pe primul-ministru - citez - "al celui mai bun Guvern post-decembrist" în concepția băsesciană despre lume și traiul românilor, cum stăm cu rigoarea și onoarea în fața aliaților noștri și în fața românilor cărora le-ați promis, în programul de guvernare, capitolul 27, citez: "cheltuielile militare anuale vor avea o pondere de 2,38 % din produsul intern brut, nivel ce va fi menținut în intervalul 2005-2008", încheiat citatul.

Vreau să fiu bine înțeles, am citit și auzit multe în ultima vreme pe această temă, a cheltuielilor pentru apărare, ideea aparținând unor oameni cu pretenții de personalități, dar, în mod sigur, cel mult amatori și autobăgători în seamă de profesie și care nu rezistă tentației de a-și da cu părerea în varii domenii despre care habar nu au, de vreo 15 ani încoace și, probabil, și din această cauză trăim așa de bine, cu ghilimelele de rigoare, și declară sau insinuează, total iresponsabil, că ar fi cazul să mai luăm ceva de la apărare că - vezi Doamne ! - i-am păcălit pe ăștia cu NATO și dăm în altă parte pentru că, acum, interesul este să-i păcălim cu Europa.

Pe cine vrem să păcălim, domnilor ? Vrem să facem un mariaj bazat pe păcăleli, valabile numai pe malurile dâmbovițene, uitând că prin Europa mai curg Rinul și Rhonul și că, totuși, Dunărea nu este un râu național. Cred că este cazul să devenim serioși, adică europeni, în modul de a gândi și acționa.

Nu sunt adeptul unui raționament absurd, ca, de dragul armatei, să închidem editurile și teatrul, și orice ține de cultură, să stingem lumina în sălile de clasă și să menținem la nivel de submizerie salariile și pensiile profesorilor, să oprim aerul condiționat și să micșorăm cantitatea de sânge și medicamente din sălile de operație. Până la urmă, nu poți construi o armată modernă cu și pentru oameni inculți, analfabeți sau nesănătoși, dar se observă că nu spre aceste domenii se îndreaptă banii actualului buget. Trebuie să fie o proporție, iar proporția trebuie să o stabilească Guvernul, în așa fel ca toate acestea să funcționeze normal, așa cum a promis la instalare. Iar, la apărare, acest cuvânt a fost 2,38% din PIB, până în 2008, iar, în realitate, este de 1,8-1,9% din produsul intern brut acum.

Este o expresie matematică, dacă vreți, a eșecului politicii fiscale a Guvernului de impozitare cu cota unică de 16% a tuturor veniturilor.

Vedem aici rigoarea, dar unde este onoarea, domnule prim-ministru!

Reamintesc că acest procent era perfect posibil, așa cum s-a demonstrat acum doi ani, când aveam o altă politică fiscală și care făcea posibilă acumularea acestor venituri. Acești bani pot asigura desfășurarea normală a reformei în armata română, armată care a devenit, în ultimul timp, cel mai credibil argument politic internațional al României.

Programul trimis pentru informare Parlamentului de către președinte prevede, și pentru anul 2006, trimiterea de trupe în zonele fierbinți ale lumii a căror întreținere va costa peste 220 milioane euro. Această sumă va fi din bugetul Ministerului Apărării Naționale sau din rezerva Guvernului ? Încă nu este clar.

Vă pot spune, ca fost membru al Consiliului militar NATO, că, dacă ai armata pregătită, ai cuvânt în NATO și cuvântul îți este ascultat, dacă nu, nu.

Nu știu de ce - probabil ca urmare a strânsei frății și colaborări cu Guvernul Ungariei - Guvernul Tăriceanu și-a însușit și este pe cale să comită o gravă eroare a guvernanților din țara aliată și vecină. Imediat după aderare, Ungaria și-a redus drastic bugetul apărării. Urmarea: cei interesați pot analiza poziția actuală a acestei țări în NATO.

România trebuie să fie în NATO pe poziția la care îi dă dreptul potențialul ei militar și poziția sa strategică și - de ce nu - ambițiile sale politice, iar pentru aceasta este nevoie de cel puțin 2,38 % din PIB, domnule comandant Traian Băsescu.

Pentru rezolvarea problemei, ori rugați pe primul-ministru să găsească resursa, ori dați ordin ministrului apărării naționale să analizeze ce se poate înfăptui cu bugetul care l-a primit și ce nu, din planurile stabilite cu aliații și din programul de guvernare promis și asumați-vă împreună, public, răspunderea politică, reducându-vă, bineînțeles, proporțional, și ambițiile politice internaționale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar - Preocupări și rezultate în activitatea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării;

Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Funar din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare. Urmează doamna senator Norica Nicolai.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, declarația mea politică se referă la preocupările și rezultatele din activitatea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

Ca urmare a șantajului UDMR, la nivelul Guvernului României, a fost creat, prin mai multe acte normative, un organism propriu de cenzură și de vânătoare de români. Acest organism sinistru, botezat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, este condus de fostul consilier al președintelui UDMR Marko Bela, numitul Asztalos Csaba Ferencs, membru al UDMR. Pentru a putea să acționeze, la comandă politică, împotriva patrioților români, acest Consiliu Național pentru Combaterea Discriminării este finanțat din bugetul statului român. Pentru cei 50 de angajați ai acestui consiliu, s-au alocat 1903 mii lei în anul 2004, 5574 mii lei în acest an, iar pentru anul 2006 s-a prevăzut în proiectul de buget suma de 3422 mii lei.

Domnul prim-ministru, Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu și Partidul Democrat, prin proiectul bugetului de stat pe anul 2006, nu au asigurat, în mod deliberat, sumele necesare pentru Ministerul Educației și Cercetării, în special pentru plata salariilor, umilindu-i, din nou, pe profesori și obligându-i să recurgă la manifestații de protest și la greve.

Pentru angajații Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, care îi șicanează pe patrioții români, s-au folosit bani pentru cheltuielile de personal, care cresc cu 178,97% față de anul curent. Pentru anul 2006, salariile de bază vor crește, la propunerea Guvernului, la acest Consiliu Național pentru Combaterea Discriminării, cu 168,69%; salariile de merit cresc cu 166,11%; indemnizațiile de conducere cu 253,34%; sporul de vechime cu 190,38%; alte sporuri cu 478%; orele suplimentare cu 166,67%;

fondul de premii cu 174%; indemnizațiile plătite unor persoane din afara unității cu 200%. În același timp, pentru anul 2006, la studii și cercetări se alocă suma de zero lei, ceea ce confirmă că angajații acestui Consiliu Național pentru Combaterea Discriminării vor aplica sancțiuni la comandă politică, fără să studieze sesizările și fără să facă cercetări.

După ce Senatul României a votat, în 24 octombrie, împotriva proiectului de Lege privind statutul minorităților naționale din România, proiect care nu a fost votat de inițiatorul său, organizația teroristă, antiromânească și antieuropeană, UDMR, a fost asmuțită Liga "ProEuropa" împotriva președintelui PRM, domnul senator dr.Corneliu Vadim Tudor, și a secretarului general al PRM.

Șef al Ligii "AntiEuropa", un organism fantomă, este numita Smaranda Enache, de etnie maghiară, domiciliată în Târgu-Mureș și candidată la funcția de primar al municipiului Cluj-Napoca, la alegerile din iulie 2004, unde a obținut sub 1% din voturi. Această cetățeancă, prin încălcarea Constituției României, a solicitat sancționarea celor doi senatori ai PRM, pentru că au trezit majoritatea Senatului la realitate și au blocat lucrătura UDMR împotriva României și a românilor.

Același Consiliu Național pentru Combaterea Discriminării nu a reacționat, zilele trecute, când, la Cluj-Napoca, a fost organizată o manifestație publică ilegală, pentru scoaterea din Universitatea Babeș-Bolyai a studenților și a profesorilor români. Atunci, din partea comunității politice maghiare și reprezentanți de frunte ai UDMR-ului local s-au pretat la acțiuni cel puțin iritante. Cotidianul "Ziua", de astăzi, precizează următoarele, citez: "Cinci organizații ale societății civile maghiare - Consiliul Tineretului Maghiar, Comisia de inițiativă Bolyai, Asociația Tineretului Maghiar din Ardeal, Consiliul Tineretului Național Maghiar din Transilvania și Uniunea Studenților Maghiari din Cluj - au organizat, în fața Universitatea Babeș-Bolyai, o manifestație care aducea, pe alocuri, cu cele ale Ku-Klux-Klan-ului și pe care nici un analist politic și nici un post TV național nu s-a obosit să o comenteze. La fel, și acest Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a luat aceeași poziție, a struțului.

Parlamentarii PRM au depus numeroase amendamente la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2006. Unul dintre acestea vizează lichidarea ordonatorului de credite Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și trecerea acestui consiliu în subordinea Secretariatului General al Guvernului, unde să funcționeze ca un serviciu, prin reducerea numărului de angajați de la 50 la 5.

De asemenea, propunem reducerea fondurilor alocate acestui serviciu cu 90%, iar banii economisiți să fie folosiți pentru plata salariilor profesorilor.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
  Norica Nicolai - Raportul de Țară;

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe doamna senator Norica Nicolai, din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD.

Urmează domnul senator Ion Iliescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Vă rog, aveți cuvântul, doamna senator Norica Nicolai.

   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Domnule președinte, stimate colege și stimați colegi.

Declarația mea se referă - oare, pentru a câta oară? - la Raportul de Țară. După ce am aflat conținutul Raportului de Țară pentru România, putem spune că avem o imagine cât se poate de clară asupra analizei pe care responsabilii europeni au făcut-o țării noastre. Raportul constituie o expresie a modului în care reformele aplicate de actualul Guvern au avut ecou în rândul oficialilor de la Bruxelles. În linii generale, documentul cuprinde aprecieri preponderent pozitive și, în același timp, obiective. Cu toate acestea, rămâne o problemă, pe care raportul o subliniază îndeosebi, aceea legată de marea corupție. Atât comisarul european, Olli Rehn, cât și, mai recent, ambasadorul Marii Britanii la București, au remarcat întârzierile în procese, cooperarea deficitară între parchete și poliția judiciară, persistența corupției vămilor românești care, din păcate, nu constituie o excepție, și nu în ultimul rând, faptul că administrația nu a atins capacitatea de absorbție a fondurilor alocate de Uniunea Europeană.

În mod paradoxal, deși pachetul de legi privind reforma justiției a fost adoptat, soluționarea cazurilor de mare corupție întârzie. Este un fapt confirmat și de un recent studiu al organizației Transparence International pentru anul 2005 cu privire la indicele de percepție a corupției, potrivit căruia România continuă să rămână într-un top fruntaș, având un indice de 3 puncte din maximum 10, acordate celor 159 de țări. Această analiză indică, în continuare, un nivel îngrijorător al corupției pentru țara noastră.

Stimate colege și stimați colegi, nu mi-am propus, în nici un caz, prin declarația mea politică, să definesc corupția. Nu pot, însă, să nu subliniez faptul că ea reprezintă una din cauzele majore ale sărăciei și, în același timp, o barieră în depășirea acesteia. Corupția subminează creșterea economică și dezvoltarea susținută. În consecință, investițiile străine în țările percepute ca fiind corupte sunt întotdeauna mult mai mici. "Corupția nu este o calamitate naturală, ci ea este privarea rece și calculată de șanse a bărbaților, femeilor și copiilor, care nu se pot apăra singuri". Această definiție aparține directorului executiv al Transparence International, care recomanda șefilor de state să-și respecte promisiunile și să aloce resursele necesare, pentru a asigura transparență și o mare responsabilitate în gestionarea mecanismelor de luptă împotriva corupției.

Tocmai de aceea, stimate colege și stimați colegi, consider că, pentru noi, cei aflați acum la putere, care am câștigat alegerile făgăduindu-le cetățenilor acestei țări că vom avea voință politică de a diminua drastic corupția, timpul nu mai lucrează în favoarea noastră.

Închei, citându-l pe unul din intelectualii marcanți ai timpurilor noastre, care afirma, în una din lucrările sale, că "Lupta împotriva corupției are un mare dezavantaj. Ea ne face să credem că viciul național e furtul și că orice alte vicii, viciile de caracter, în primul rând, sunt neglijabile, dar ele explică, în mare măsură, eșecurile noastre și, de altfel, chiar dezinvoltura cu care se fură".

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
  Ion Iliescu - Dezaprobarea pentru modul în care a fost prezentată public respingerea de către Senat a proiectului de Lege privind statutul minorităților naționale;

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul președinte Ion Iliescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Urmează doamna senator Verginia Vedinaș, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

   

Domnul Ion Iliescu:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

Aș dori, prin intervenția mea, să-mi exprim dezaprobarea pentru modul în care a fost prezentată public respingerea de către Senat a proiectului de Lege privind statutul minorităților naționale din România, cu jigniri la adresa celor care au votat împotrivă. Este regretabil că și unii colegi senatori s-au pretat la asemenea abordări.

Respingerea proiectului respectiv de lege, precum bine se știe, a avut temei. Amendamentele noastre căutau să dea proiectului de lege coerență și să elimine unele lucruri inacceptabile, chiar anticonstituționale. Ca și observațiile Comisiei de la Veneția pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei și ale Înaltului Comisar pentru Minorități Naționale de la OSCE, noi am constatat că, pe lângă unele aspecte pozitive și anume, caracterul său de lege sinteză, care regrupa drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale acordate în legislația noastră, drepturi care sunt consemnate în legile privind administrația locală, alegerile parlamentare, organizarea judecătorească sau Legea învățământului, în această lege ar fi putut fi prezentate într-un mod mai succint, fără a repeta legile specifice despre care era vorba.

Dar Capitolul al V-lea, prezentat în acest proiect de lege, introduce noi concepte și structuri instituționale inacceptabile în sistemul nostru legislativ și în discordanță cu Constituția. Chiar și Înaltul Comisar al OSCE constata că "autonomia culturală", așa cum este ea definită în lege, "poate duce la o întărire a separației de cultura majorității, la izolarea minorităților și la alienarea grupului respectiv. Mai mult - spunea comisarul -, autonomia culturală poate conduce la culturi paralele, adică separate, în loc de a avea culturi integrate. Această segregare - spunea comisarul - poate fi un preț prea mare de plătit pentru protecția în fața asimilării culturale". Și o serie de alte observații concrete, pornind de la aceste constatări.

În plus, așa cum remarcau și observațiile OSCE, structurile propuse în lege prezintă paralelisme și suprapuneri atât cu instituțiile administrației de stat, centrale și locale, cât și cu organizațiile reprezentative ale minorităților naționale, care sunt, de altfel, reprezentate și în Parlamentul României, practică unică în toată Europa, în toate țările europene.

Acestea și alte argumente au motivat votul nostru împotriva legii. Consider că, în fața acestei realități, este inadmisibil modul în care unii și-au permis să prezinte votul nostru ca fiind un vot neeuropean, căutând chiar să ne jignească, să ne identifice cu poziții extremiste, xenofobe sau chiar antimaghiare. Eu resping, cu indignare, un asemenea mod, consider inacceptabil și inadmisibil acest lucru.

Se cunoaște foarte bine toată poziția pe care am avut-o în toți acești ani. Am fost printre promotorii și susținătorii reprezentării organizațiilor minorităților naționale în CPUN și, apoi, introducerea în Constituția țării a acestei prevederi pentru reprezentarea în Parlamentul României. Și, în general, toată atitudinea pe care am avut-o, de dialog permanent și de încurajare, de susținere a tuturor prevederilor privind drepturile și libertățile acordate minorităților naționale, afirmării identității lor, ca o parte componentă a afirmării noastre ca națiune și ca popor. De aceea, nu pot să accept și consider inacceptabile asemenea jigniri.

Se mai spune, în mod fals, că formulele promovate în lege ar fi europene, în esența lor. Vreau să vă reamintesc, ceea ce se menționează și în observațiile Comisarului OSCE, conceptul acesta de autonomie culturală a fost promovat în 1899 de socialistul austriac Karl Renner, care, însă, nu a fost niciodată promovat, nici în Imperiul Austro-Ungar, nici în Austria de astăzi. El nu se găsește în nici o țară Vest-Europeană, el se întâlnește doar în câteva țări din Centrul European, adică în Ungaria, Estonia și Ucraina.

În Franța, nu mai vorbesc de faptul că nici nu se acceptă conceptul de minoritate națională, considerat chiar discriminatoriu. Acolo, conceptul fundamental este cel de cetățean, iar dacă, să spunem, domnul György Frunda ar deveni cetățean al Franței, pe pașaportul său ar scrie naționalitate: francez. Pentru ei, naționalitatea și cetățenia se confundă, cum era și în România antebelică. Negrul Noah, sau Bonali, sau algerianul Zidane sunt de naționalitate francezi. Deci, acesta este conceptul francez. El este, oare, antieuropean? Pentru că nu este în concordanță cu viziunea autorilor acestui proiect de lege?

Se mai spune, de asemenea, că această lege ar fi cerută de Uniunea Europeană, ceea ce este un neadevăr.

Legat de toate acestea, este, de asemenea, regretabil faptul că atât inițiatorii acestei legi, cât și Guvernul, nu au ținut seama de propunerile și amendamentele prezentate în Senat pe parcursul dezbaterii.

Cred că reacția firească a Guvernului, după votul negativ al Senatului, ar fi fost retragerea proiectului și organizarea unei consultări fundamentale cu toți cei interesați, și de la putere, și de la opoziție, pentru a da unei asemenea legi forma și conținutul necesare, pentru ca ea să se integreze, într-adevăr, în conceptele generale care guvernează legislația românească și aliniate la tot ce înseamnă, într-adevăr, criterii și ținută europeană.

Mai mult, Guvernul încearcă să promoveze această lege, în Camera Deputaților, prin procedură de urgență. Nu este nici corect, nu este în interesul nici al țării, al unei legislații coerente și al alinierii noastre la normele și la principiile europene.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
  Verginia Vedinaș - Declarația primului ministru al Ungariei în legătură cu votul din Senatul României dat la proiectul de Lege privind statutul minorităților; - Moțiunea Asociației deportaților și victimelor oprimării comuniste din județul Bihor; - Constituirea unei comisii speciale comune de anchetă a celor două Camere care să cerceteze aspecte referitoare la proiectul de Lege privind statutul minorităților.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe doamna senator Verginia Vedinaș. Se pregătește domnul senator Szabo Karoly Ferenc.

   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Procedură, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog. Microfonul nr. 2.

 
   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Din cauza unor, știu eu, neconcordanțe între conducerile celor două Camere, noi avem plen astăzi, iar Camera Deputaților are plen mâine, înainte de masă.

Noi trebuie să dăm aviz - vorbesc despre Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări - cu privire la Legea bugetului. Solicităm permisiunea plenului de a ne retrage - desigur, colegii care doresc să facă declarații politice vor rămâne - cu obligația de a reveni, să facem o pauză în comisie, pe perioada în care avem activitate legislativă.

Solicit înțelegerea colegilor, pentru că nu a depins de noi ca, astăzi, să facem această solicitare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnule președinte, nu am cum să supun la vot, întrucât nu avem încă cvorum. Vreau să fiți de acord cu următorul lucru: noi, la 17,00, vom începe programul legislativ, până la orele 19,00, după care se poate lucra în continuare în comisie. Deci, rugămintea este să mergeți, iar de la ora 17,00 până la ora 19,00 să fiți aici pentru dezbaterea legilor. Vă mulțumesc foarte mult.

 
  Verginia Vedinaș - Declarația primului ministru al Ungariei în legătură cu votul din Senatul României dat la proiectul de Lege privind statutul minorităților; - Moțiunea Asociației deportaților și victimelor oprimării comuniste din județul Bihor; - Constituirea unei comisii speciale comune de anchetă a celor două Camere care să cerceteze aspecte referitoare la proiectul de Lege privind statutul minorităților.

Doamna senator Verginia Vedinaș aveți cuvântul.

   

Doamna Verginia Vedinaș:

Domnule președinte,

Distins Senat,

Mă voi referi, în declarația mea de presă, la o problemă care a fost abordată și de domnul președinte Iliescu, în declarația domniei- sale.

În ziua de miercuri, 26 octombrie 2005, pe un post maghiar de televiziune care se receptează în județul Bihor, la rubrica de știri, a fost prezentată o informație privind respingerea de către Senat a proiectului de Lege privind statutul minorităților.

A fost introdus pe post primul ministru al Ungariei care a informat publicul că i-a fost transmisă și lui această veste, că nu i-a venit să creadă și l-a sunat pe domnul senator Markó Bela care i-a confirmat acest lucru.

Apoi, primul ministru al Ungariei a simțit nevoia să vorbească și cu primul ministru al României care a fost chemat la telefon și, în direct, a declarat faptul că: votul din Senat a fost o eroare, motiv pentru care azi dimineață - adică, miercuri, 26 octombrie 2005 - am convocat liderii din Alianță și am discutat această problemă: "Am ajuns la concluzia că, vineri, la votul final, în Camera Deputaților, să nu mai facem o repetare a erorii din Senat".

Nu votul din Senat a fost o eroare, domnule prim-ministru. Faptul că țara este condusă de forțe politice și de persoane cărora nu le pasă de ea, care se lasă urecheate ca la școală, de autoritățile altor state, este cea mai gravă eroare.

Vrem să vă informăm, domnule prim-ministru, că Asociația deportaților și victimelor oprimării comuniste din județul Bihor, a adresat o scrisoare deschisă autorităților statului, intitulată "Moțiune", prin care a cerut retragerea imediată a cetățeniei române episcopului Tökes Laszlo.

Ca jurist știu și știm că acest lucru nu este posibil, fiind interzis de art. 5 alin. 2 din Constituție. Asta nu înseamnă, însă, că trebuie să ignorăm faptele care au stat la baza acestei "Moțiuni" și am să vă citesc, pentru clarificare, câteva din pasajele documentului adresat Parlamentului României, Guvernului și președintelui.

Se spune acolo: "Nu vă enumerăm aceste acțiuni contrare intereselor României, ele fiind prea multe și pe care domniile-voastre le cunoașteți, dar vă pretindem ca, față de acestea, să nu luați poziția orbului, a surdului, a lașului și, nu în cele din urmă, a trădătorului de neam.

Vă declarăm deschis că asemenea conducători ai destinului acestei țări nu ni-i dorim și vom găsi calea ca să scăpăm de aceștia, considerând că nu ne iubiți și nu ne apărați.

Vă mai întrebăm - se spune în scrisoare - ce altă minoritate din România luptă pentru autonomie aproape totală: teritorială, de limbă, administrativă, de învățământ total în limba maghiară, ignorând grosolan calitatea de cetățean român ?!

Cum putem cataloga o minoritate care cere anularea fățișe a Tratatului de la Trianon, altfel decât una care nu are nimic pentru România, singurul țel declarat fiind acela de a se alia la națiunea mamă, ducând cu ei și râvnitul Ardeal".

Scrisoarea este mult mai lungă, este semnată de președintele Asociației, profesorul Brazdă Aurel, susținută de 65 de semnatari din întreaga țară și se încheie într-un mod care, ca și întregul ei conținut, ar trebui nu numai să vă dea de gândit, domnilor guvernanți, să vă cutremure conștiințele adormite, ci să ne dea tuturor de gândit:

"Dacă nu vă veți alia cu românii, în interesul României, vă vom judeca după faptele voastre, spunându-vă că România nu este nici a PSD-ului, nici a PD-ului, nici a PNL-ului, nici a PRM-ului, nici a UDMR-ului și nici a altui partid și că veți dispărea, ca orice rău ce s-a abătut asupra acestui popor".

Ca senator de Bihor este de datoria mea să aduc în fața Parlamentului un asemenea apel.

Reamintesc domnului prim-ministru al României că în Constituția acestui stat, pe care a jurat și domnia-sa, ca și fiecare dintre noi, este interzisă incitarea la separatism teritorial.

Cerem, pe această cale, Guvernului României, să cerceteze acțiunile întreprinse de cetățeanul român Tökes Laszlo și să prezinte Parlamentului un raport.

Grupul nostru parlamentar va cere, de asemenea, în baza art. 64 alin. 4 din Constituția României, constituirea unei comisii speciale de anchetă, comună celor două Camere, prin care să se cerceteze următoarele aspecte referitoare la proiectul de Lege privind statutul minorităților:

1. De cine și când a fost elaborat acest proiect;

2. Care dintre minoritățile naționale existente în România au fost consultate și în ce a constat contribuția fiecărei minorități la elaborarea lui ?!

4. Dacă celelalte minorități sunt sau nu de acord cu conținutul lui?!

5. Care ar fi posibilele consecințe, pe plan instituțional, administrativ, financiar și cultural pentru România ?!

Și, de ce nu, această comisie și-ar putea asuma și misiunea de a elabora un proiect de Lege privind statutul minorităților, cum prevede Constituția, dar care să respecte principiile constituționale și să respecte principiul unității poporului român, înscris în art. 4 din Constituția României, pe care, de altfel, îl preciza și domnul prim-ministru, într-un punct de vedere negativ exprimat cu privire la unele inițiative legislative.

Vă mulțumesc, domnilor senatori. (aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Szabo Karoly-Ferenc - Alocarea unui punct și a unui timp distinct pentru euro-observatori în cadrul declarațiilor politice; - Raportul de Țară prezentat în Parlamentul European la 25 octombrie 2005.

Invit la microfon pe domnul senator Szabo Karoly-Ferenc, din partea Grupului parlamentar al UDMR și se pregătește domnul senator Adrian Cioroianu.

   

Domnul Szabo Karoly-Ferenc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Este prima dată când iau cuvântul, la declarații politice, după ce, prin bunăvoința și hotărârea domniilor-voastre, am fost desemnat, alături de ceilalți colegi ai mei, să reprezint Parlamentul României în Parlamentul European, ca observator. De aceea, voi atinge câteva chestiuni legate de acest subiect.

Primul este acela că ar fi bine să avem un punct distinct, care să nu afecteze bugetul de timp al grupurilor parlamentare, alocat declarațiilor politice, pentru acest grup de euro-observatori, pentru că, de bună seamă, există anumite chestiuni care trebuie comunicate aici.

Este o greșeală să se creadă că noi am fost trimiși acolo, în Parlamentul European, ca să facem lobby și nimic altceva. Noi am fost chemați, mai precis, invitați, de către Parlamentul European, sigur că la aceasta și-a dat acordul Parlamentul român, pentru a fi observatori, dar rolul nostru este și de a comunica aici - și nu numai aici, dar, în general, acasă - către Executiv, către Parlament și către opinia publică, ce este acolo și cum se vede România de acolo, pentru că acum suntem la ordinea zilei.

De aceea, respectuos vă rog, domnule președinte, să luați în calcul posibilitatea ca euro-observatorii să se poată exprima de la acest microfon, după caz, în afara cotei alocate pentru grupuri.

Se vorbește foarte mult despre corupție, în legătură cu România, și în raportul de țară prezentat săptămâna trecută, mai precis marți, după ora 15,00, în Parlamentul European, dar și cu alte ocazii și este foarte ușor să trecem peste acest element și este, de asemenea, foarte ușor să cădem în greșeli.

Unele greșeli se petrec și în planul creației legislative, crezând că etichetând ca făcând parte din arsenalul luptei anticorupție anumite măsuri legislative, noi vom primi o notă cu ceva mai bună acolo.

Statul are foarte multe funcțiuni în societate, dar una precis nu o are sau nu ar trebui să o aibă și anume: de a se ocupa cu profilul etic și moral al cetățenilor săi. De asta se ocupă biserica, școala și alte elemente, societatea civilă.

Statutul se ocupă cu reglementarea în plan juridic a relațiilor dintre persoane și cu impunerea legii atunci când unele dintre aceste persoane încalcă legea. Dar, în nici un caz, nu ar trebui să aibă funcția de a-i educa să fie cinstiți, asta a încercat să o facă comunismul și a căzut. Ați văzut ce s-a întâmplat.

Așadar, atunci când se încearcă, printr-un proiect de lege, promovarea, oficializarea, legiferarea coruperii, ca un mijloc de luptă împotriva corupției, atunci trebuie să fim înțeleși că reacția negativă a unor colegi care au serioase obiecții în legătură cu un astfel de demers, de a fi inclus într-un text de lege, este de înțeles.

Poate vom avea foarte curând de-a face cu o astfel de prevedere. De fapt, la noi se practică, pe față, o anumită lăudăroșenie din partea organismelor de impunere a legii care, în loc să fie detectivi și investigatori, în sensul cel mai nobil al cuvântului, ei organizează flagrante și chiar declară public că: "am organizat un flagrant".

Organizarea unui flagrant, după mine, este un delict, sper că și după domniile-voastre. Acum, vrem să oficializăm organizarea flagrantului, până acum a fost numai neoficial făcută, și asta a fost un motiv pentru unii colegi care ar trebui să investigheze faptele și să folosească mijloacele pe care tot statul și legea le dă în mână, pentru a documenta informativ și a transpune în fața judecătorului, fapte care țin de sfera aceasta numită corupție.

Aș vrea să fac o referire la un demers care este extrem de actual în Uniunea Europeană, dar la noi se vorbește foarte puțin despre el, un proiect de directivă pe care Parlamentul European este pe cale de a-l adopta, față de Consiliul care, pe urmă, îl va recomanda statelor membre, se referă la reținerea, - cam așa este traducerea - conservarea datelor de trafic din comunicațiile electronice, pentru o perioadă de timp, în vederea punerii lor la dispoziția instituțiilor abilitate să înfăptuiască justiția. Ați observat că la noi se face foarte multă vorbire despre insuficienta eficiență, în lupta împotriva corupției a materialului informativ furnizat de servicii. Un tânăr procuror, care a fost recent promovat pe o funcție foarte înaltă în acest domeniu, a făcut o declarație dezolantă. Are dreptate. Nu serviciile trebuie să se ocupe cu aceste chestiuni. Este extrem de simplu, și asta e pe cale de a se oficializa în Uniunea Europeană, ca operatorii de servicii de comunicații electronice să păstreze, ele, însele, în instalațiile, în dispozitivele, în hardurile, pe care le au ei, un număr de informații despre convorbiri. Nici măcar conținutul lor, ci numai niște date, prin care se poate localiza în timp și în spațiu anumite fapte făcute de către anumite persoane, la anumită dată sau pe un anumit interval de timp. La noi, nu. La noi, nu. La noi, dacă vrea un anumit serviciu, care este abilitat prin lege, atunci pune la dispoziția procurorului anume desemnat, dacă nu, atunci îi sugerează numai: noi am sesizat, dar nu s-au luat măsuri. Iată, câteva elemente care și în legătură cu bugetul( că suntem acum la buget), ar aduce imense economii, atunci când s-ar reglementa, în felul acesta. Sigur, se poate, cu mare rigurozitate, limita accesul la aceste date și, de asemenea, cu mare rigurozitate se poate stabili durata până la care ele să fie accesibile către instituțiile abilitate.

În legătură cu o declarație politică anterioară, făcută de un foarte distins, și cel mai galonat dintre colegii noștri senatori, domnia-sa a făcut o afirmație în legătură cu respingerea acelui mult controversat proiect de lege luna trecută. Vreau să repet aici, ceea ce un distins coleg de-al nostru a spus: "Dacă se elimină... (încerc să citez) Capitolul V, atunci noi vom vota legea". De ce n-ați votat-o, distinși colegi? Pentru că, Capitolul V a fost eliminat. Iată, așadar, o chestiune pe care o putem pune sub forma unei întrebări retorice.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să încheiați, domnule senator.

 
   

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumim și noi.

 
  Adrian Mihai Cioroianu - Justiția și aplicarea ei în România; - Perdanții tranziției și perdanții integrării;

Invit la microfon pe domnul senator Adrian Cioroianu, din partea Grupul parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD. Urmează domnul senator Adrian Păunescu.

   

Domnul Adrian Mihai Cioroianu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aș vrea să vă vorbesc despre ceea ce cred că va fi o provocare în fața politicii noastre. Vă aduceți aminte că, miercuri, săptămâna trecută, pe 26 octombrie, practic, a doua zi după prezentarea Raportului de țară, în centrul Sofiei a fost împușcat directorul unei foarte cunoscute bănci locale. Permiteți-mi să vă spun că a fost nu un duș rece, ci a fost un duș cu acid pentru observatorii bulgari la Parlamentul European, pentru că această crimă făcută în miezul zilei, în centrul orașului, confirma toate reținerile ce fuseseră manifestate cu o zi înainte în legătură cu drumul înainte al Bulgariei. Evident că bulgarii se vor ocupa de această problemă, nu e cazul nostru aici. Dar, în ceea ce ne privește, justiția și, mai ales, aplicarea justiției, rămân marea problemă. Nu vreau să fiu și nici nu mă pricep să fiu profet și, de regulă, nici n-am mare încredere în politicienii care se dau profeți, dar tare mă tem că, dacă până în primăvară, la noi, nu vor cădea capete, noi nu vom deveni credibili. Noțiunea de stat european și cea de stat în care există corupție fără corupți sunt incompatibile. Cu cât vom pricepe acest lucru mai repede, cu atât mai bine. În ochii Uniunii Europene, nu numărul de găinari contează, cei arestați la știrile de la ora 17,00, care mai evadează uneori pe geamul mașinilor de poliție, ci numărul de dosare grele, cu nume grele și cu sume grele devalizate, dosare care au fost rezolvate. Or, noi, la acest capitol suntem încă la început și timpul curge.

E, poate, ocazia să salutăm deschiderea Departamentului Anticorupție din Ministerul Administrației și Internelor. Chiar astăzi s-a întâmplat, și mă gândesc că ea nu este întâmplătoare. În al doilea rând, și îmi permit să îl citez aici pe unul dintre distinșii senatori ai Partidului Social Democrat, care a fost înaintea mea la microfon, dânsul spunea foarte bine, chiar dacă nu sunt pe fond de acord cu ceea ce dânsul credea a fi concluzii, dar spunea foarte bine că un mariaj născut din păcăleli nu e făcut să dureze. Or, poate că ar fi bine să renunțăm și noi o dată pentru totdeauna la dublul limbaj, care pare a fi devenit a doua noastră natură. Există la Parlamentul European un deputat, Horacek, din partea Verzilor Europeni, care repetă insistent că anumite ONG-uri din România i-au spus "of the record" că România nu e pregătită de admitere și că oameni de afaceri din firmele noastre sunt de acord cu această idee, adică nu ar fi foarte deranjați dacă s-ar introduce nu una, ci două-trei clauze de salvgardare până prin anul 2010, dacă s-ar putea. În consecință, spunea Horacek, primind România și Bulgaria în 2007, există riscul ca în loc să se europenizeze Balcanii, să se balcanizeze Europa. Iarăși, depinde de noi să-i arătăm că nu are dreptate.

În fine, o problemă care eu cred că ține de responsabilitatea noastră, a celor de aici... S-a vorbit în ultimele câteva săptămâni de un fel de pact politic. Partidul Social Democrat a propus așa ceva. Nu intru în detalii, le cunoașteți foarte bine... Ei bine, eu cred că un pact informat se poate stabili între noi toți, pentru că de 15 ani, România înregistrează creșterea constantă a unui segment de populație foarte eterogen, care se plasează ca..., sau mai bine spus, indiferent de sex, de vârstă sau de etnie, în coada tuturor clasamentelor sociale. Ei sunt perdanții tranziției noastre. Ei sunt pensionarii care au muncit o viață în comunism, ca pentru ca apoi să descopere că munca lor nu mai face doi bani. Tot printre acești perdanți se numără șomerii puțin trecuți de 35 de ani care au făcut școală pe vremea în care un liceu industrial din vechiul regim îți punea în mână o pâine, cum se spune, iar sindicatul îți dădea apartament și bilete la mare vara și care acum descoperă că bruma lor de calificare nu mai e de mare folos. Femeile cu minimă calificare, țiganii fără nici o calificare, bărbații din fostele citadele industriale cu mii de angajați care au dispărut, toți aceștia sunt perdanți ai tranziției noastre. Ei bine, stimați colegi, acestor perdanți ai tranziției li se vor adăuga după 2007 și perdanții integrării noastre în Uniunea Europeană. Să nu ne ferim să anticipăm. Vom avea perdanți ai integrării, după cum am avut perdanți ai tranziției. Cine vor fi ei? Dacă perdanții tranziției au fost cei care n-au mai știut ce să muncească, perdanții integrării vor fi cei care nu vor ști cum să muncească. Ei vor fi o parte dintre micile noastre firme de comerț, care vor fi spulberate de concurență și de rigiditatea unui sistem de taxe care se va impune încet-încet. Ei vor fi agricultorii din satele noastre care se vor trezi monitorizați, inventariați și indexați, și ce mai vreți dumneavoastră, și care vor vedea că au din ce în ce mai puțin control asupra prețului a ceea ce vând și asupra prețului a ceea ce cumpără. Prețurile, ca și taxele, evident, vor fi și la noi europene.

În fine, ei vor fi micii noștri meseriași de la colțul străzii, care, poate, vor lucra în continuare la negru, dar care vor înțelege, când le va fi prea târziu, că nu au nici un fel de acoperire medicală sau socială. Când vor intra într-un cabinet medical și vor vedea prețurile, se vor lua cu mâinile de cap și vor înjura Guvernul, indiferent ce guvern va fi atunci la putere, chiar mai tare decât o fac, de altfel, acum. Ei vor fi firmele noastre de servicii, care după ce că și așa n-au strălucit în acești ultimi 15 ani, vor fi înlăturați de pe piață de firme europene suficient de puternice, încât să ofere calitate mai mare la un preț mai mic.

Ei bine, stimați colegi, închei prin a spune că eu cred că este în responsabilitatea noastră, a tuturor, să căutăm de pe acum soluții pentru această parte a României care, în mod clar, va pierde de pe urma integrării în Uniunea Europeană. Din istorie vă spun că indiferent de progresele pe care le-am făcut la un moment dat sau altul, el a fost plătit cu batalioane de sacrificați. Citiți marile romane ale literaturii noastre, citiți marile cărți de istorie și veți vedea că am dreptate. România, ca țară, va câștiga pe termen lung din integrarea europeană, dar unii dintre români, pe termen mediu vor pierde sau pe termen scurt vor pierde. Iar ceea ce e termen scurt la scara istoriei înseamnă, de cele mai multe ori, o viață de om, iar din pactul pe care-l putem face, împreună putem pune condiția acestor oameni mai presus de condiția noastră de moment. Să încercăm să nu facem din acești perdanți ai integrării un fel de masă de manevră, așa cum unele partide, nu mai dau nume, au făcut o masă de manevră din pensionari de-a lungul anilor 1990, promițându-le lucruri ce nu se puteau realiza. Să spunem tuturor acestor oameni care așteaptă din Parlament vești bune și care de multe ori primesc glume proaste, să spunem că din acel 1,15 miliarde euro, care ne vor veni ca ajutor, nu vor plonja în buzunarele noastre, nici sub formă de acadele, nici sub formă de salam, ci vor trebui reinvestiți în proiecte, un capitol la care, iarăși, noi nu excelăm.

Domnule președinte, închei, îl văd pe colegul nostru, domnul senator Păunescu, pregătindu-se să vină vijelios peste mine, închei spunându-le tuturor, spunându-vă că acestor oameni cărora le vom spune adevărul, poate le va scădea entuziasmul referitor la ideea de integrare în Uniunea Europeană. Poate că va scădea și procentajul celor care în sondaje doresc, declară, spun că vrem să intrăm în Uniunea Europeană, las' că, eu cred că aceste procentaje sunt artificial de mari, dar cred că va crește, în schimb, încrederea în noi, în noi toți, în putere și în opoziție, cei care, astăzi, reprezentăm politica, această națiune de oameni care ar vrea să trăiască bine, dar de cele mai multe ori nu prea știu cum s-o facă. Mulțumesc mult.(aplauze)

 
  Adrian Păunescu - Problema minorităților pusă de către UDMR pe baze etnice și nu civice; - Recuperarea datoriilor de la cluburi de fotbal, întreprinderi etc.; - Sechestru pe Gara de Nord;

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul senator Adrian Păunescu, din partea Grupului parlamentar Social Democrat. Urmează domnul senator Claudiu Tănăsescu.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Se temea în zadar domnul coleg Cioroianu că voi veni peste dumnealui. Voi veni în locul din care a plecat și, în general, plăcându-mi oamenii deștepți și, uneori, și spusele lor, n-am făcut decât să scurtez timpul de venire, nu să grăbesc finalul discursului dumnealui. De altfel, un discurs corect, un discurs care a pus probleme de care, într-adevăr, ne vom izbi. Probleme corecte, dar și inevitabile.

În dialogurile noastre din săptămânile care au trecut, în starea de tensiune a acelei perioade, s-a petrecut aici un fapt, pe care eu l-am semnalat în Biroul permanent. Din păcate, cel căruia m-am adresat, și anume senatorul UDMR Frunda Gyorgy a reacționat și atunci superficial și văd că nici de atunci încoace nu și-a propus să rezolve o chestiune pe care a inventat-o și cu care a luat, cum se spune, fața opiniei publice, nelăsând-o să observe adevărurile aflate în discuție aici, în Senat, ci antrenând-o într-o direcție inadmisibilă. N-am spus și repet, e a treia oară când precizez public, n-am spus niciodată că maghiarii cărora nu le place ceea ce se întâmplă aici să plece în Asia. Nu face parte din repertoriul meu de gândire, și deci nu poate face parte din repertoriul meu de exprimare. Nu puteam să gândesc așa ceva. I-am repetat în Biroul permanent senatorului Frunda Gyorgy, că ar fi însemnat că, în împrejurarea în care tatăl soției mele e maghiar, ar fi însemnat să trimit în Asia un sfert de maghiari, care este copilul meu, Ana-Maria Păunescu. Ea este un sfert maghiară. Nu pot gândi așa, pentru că n-am crezut niciodată că soluția este etnică. Eu am fost indignat tocmai pentru că problema minorităților a fost pusă pe baze etnice și nu pe baze civice. Cred în înțelegerea dintre noi, cred în realitățile pe care le-am construit împreună, dar cred în dreptul majorității românești de a-și păstra drepturile, de a-și păstra Constituția și de a-și păstra puterea de a interveni inclusiv pentru minoritarii săi. Nimeni n-ar trebui să participe la slăbirea acestui stat român, pentru că, inevitabil, ceea ce produce va simți pe propria piele. Și noi avem exemple din anii mai vechi, din consiliile europene unde mergeam și aveam de recuperat mizeriile pe care le spuseseră despre noi tot felul de parlamentari, ca să zic așa, inclusiv. Ei bine, l-am rugat pe domnul Frunda, față de care nu am nici o antipatie, "Domnule, lămuriți această chestiune. Ați declarat la o emisiune de televiziune că eu am cerut să plece maghiarii din România în Asia".

Cum puteți afirma așa ceva, când declarați că n-ați fost în sală în momentul în care aș fi făcut această declarație? Unde? Arătați-mi unde. Uitați-vă la stenograme, întrebați-i pe colegii dumneavoastră. Întrebați pe oricine dacă eu am putut spune așa ceva. Dumnealui a considerat chestiunea, mă rog, pasageră. Și nu a făcut nici un demers pentru a lămuri lucrurile.

În această situație, eu fac un ultim apel la dumnealui și-l anunț că dacă nu-și retrage aceste cuvinte și nu-și prezintă scuze, îl dau în judecată.

Scriitorul și gazetarul maghiar de anvergură, care este Hajdu Gözö, a scris un articol "Extremismul maghiar minte cu nerușinare și calomniază", și spune așa:

"Ziarele care apar în Ardeal în limba maghiară propagă, în mod serial, faptul că Adrian Păunescu, ca mâncător de unguri, a trimis maghiarimea la capătul Asiei".

Iată, KRONIKA, din 2 octombrie, ziar care apare la Cluj, publică, în pagina 1, următorul titlu: "Sfatul lui Adrian Păunescu - înapoi cu ungurii în Asia".

În săptămânalul clujean "ERDELY NAPLO", Sazs Istvan Tasch, amintind luarea de cuvânt a lui Păunescu, afirmă că "Parlamentul României din nou a expediat în Asia limba maghiară".

Putem cita pagini întregi din revistele și ziarele maghiare care apar în Ardeal, care la unison urlă că Adrian Păunescu a trimis ungurimea în Asia. Cel mai trist lucru în toată această chestiune este că minciunile extremismului maghiar din țară au fost preluate de către unele cercuri din străinătate, care le propagă fără opreliști.

În legătură cu acestea, aș dori să mă refer și la următorul exemplu care provoacă stupefacție.

RADIO KOSUTH Budapesta are în fiecare dimineață de duminică o emisiune cu titlul "Ziarele de duminică". Această emisiune, este cunoscut, are orientare de extremă-dreapta. Ce am putut asculta la această emisiune în dimineața zilei de 10 octombrie? Reporterii, scriitorii, publiciștii care au luat cuvântul au protestat, pe rând, contra faptului că "un senator român, pe nume Adrian Păunescu, a trimis maghiarimea înapoi în Asia".

Sigur că eu, ca persoană, mă pot simți și flatat de atâta preocupare pentru mine și de trimiterea mea către propria mamă. Dar până la urmă veți constata că este vorba și despre dumneavoastră. Și este vorba despre instituția numită Senatul României în care nu puteam să-mi permit să spun și să gândesc așa ceva cum nu-mi pot permite să spun și să gândesc așa ceva nici în viața mea personală. Iată continuarea:

Ba chiar s-a auzit - atenție! - și absurditatea că: "iată cât de nerecunoscătoare este România. Cu toate că Parlamentul Ungar a votat integrarea României în Uniunea Europeană, România a mulțumit pentru acest gest al Ungariei prin «expedierea ungurimii în Asia», prin intermediul senatorului român Adrian Păunescu".

După tot acest festival de minciuni pornite de la minciuna domnului Frunda Gyorgy, colegul nostru pe care cu ultimele mele puteri de a răbda îl rog să clarifice această situație, iată că vine și prestigiosul ziar NEPSZABASZAG - domnul președinte Iliescu nu a avut timp să observe, dar are timp domnul Funar - spune că:

"Fosilele politice Funar, Iliescu și Păunescu au acționat... - pe Vadim nu-l menționează, spuneți-i că-mi pare rău, a căzut în rang, deci Funar, Iliescu și Păunescu - deci Funar, Iliescu și Păunescu au făcut din luărilor la cuvânt niște atacuri violente la adresa maghiarilor".

Ziarul este cunoscut, eu aveam altă impresie despre el, dar e de nesuportat ideea că ți se impută la nesfârșit ceva ce nu ai făcut niciodată. Dar chiar niciodată!

Și din acest motiv îl rog, de la distanță fiindcă văd că nu este aici, pe senatorul Frunda să găsească soluția pentru a ieși din acest impas, din care eu știu cum se iese. Eu nu sunt încăpățânat, nu sunt blocat în proiect, eu știu să răspund unui gest curajos de asumare a unei erori pentru că și eu, la rândul meu, am putut face erori în viață.

O a doua problemă, domnule președinte, domnilor colegi, se referă la inventivitatea absolut excepțională a unor reprezentanți ai guvernului actual în chestiunea recuperării datoriilor unor oameni, unor cluburi de fotbal, și unor întreprinderi, și unor cetățeni.

Urmărind acest ideal care nu este deloc scund, nu este deloc minor, oamenii aceștia ajung la situații care-i descalifică și care-i introduc în legenda orală de unde nu vor mai ieși niciodată. Sunt povești pe care le știm și noi de la mai bătrânii noștri, cu Zăroni care voia să-și cumpere un Mercedes, l-a văzut, l-a întrebat cum e: "Bun, domnule ministru, e foarte bun. Te urci în el și într-o oră ești la Ploiești, consumă 12%". Și a doua zi a răspuns: "Bine, bine, totul e în regulă, dar ce să caut eu la Ploiești?"

Și alte lucruri din acestea. "După moarte să mi se ardă trupul, să mi se pună într-o urnă și urna să-mi fie pusă sub cap".

Toate acestea rămân, cum va rămâne și marea descoperire recentă că trebuie pus sechestru pe Gara de Nord. Aceasta este ceva absolut extraordinar.

Mulți români se plângeau de faptul că, după 1989, în România au dispărut bancurile. Nu mai era un teritoriu al umorului direct și pedepsitor în România. Devenise o țară serioasă, cu mari îngrijorări și cu mari căderi și cu mari speranțe. Ei bine, s-a reușit zilele trecute să se lanseze una dintre marile glume ale momentului, și anume să se pună sechestru pe Gara de Nord. Vorbeam cu un prieten la telefon: cine va prelua tampoanele.

Iată ce propuneri am, ca să fiu în sprijinul Guvernului. Să se mai ia Statuia Leul, celelalte gări, Piața Universității, Babele, Omul, Ceahlăul, Cernica, Herăstrăul, Arcul de Triumf, aeroporturile și trotuarele, dacă nu cumva le face cineva din mers și să se meargă, pe această cale, către umorul absolut.

Nu aș vrea să vă țin străini de faptul că am dedicat un poem acestei situații speciale. Și aș vrea să vi-l dăruiesc. Când vă va întreba cineva vreodată, să știți că ați fost colegi și cu un poet care a cântat Gara de Nord sub stare de sechestru:

Vremuri cumplite de balamuc
Democrația e ultimul truc,
Logica-și simte atacul de cord,
S-a pus sechestru pe Gara de Nord.

Și cine urmează, și cine-i la rând,
Și ce monumente ni se mai vând,
Că pentru o glumă și-un bebe Schtrumf,
Poate-ți dau ăștia un Arc de Triumf.

Cum ce există e-al tuturor,
Se va împărți tot ce e la popor:
Marea și Dunărea, val după val
Se vor ceda tuturor personal.

Și dacă rezerve nu ne rămân
Vindem la târg Ateneul Român
Ca să putem suporta din buget
Remus și Romulus, frați la pachet.

Sediul Guvernului, fără drapel
E foarte bun pentru un mare hotel.
Deocamdată, ca prim record,
S-a pus sechestru pe Gara de Nord.? (Aplauze.)
 
  Dan Claudiu Tănăsescu - Starea deplorabilă a asistenței medicale acordată populației;

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îl invit la microfon pe domnul senator Claudiu Tănăsescu și urmează domnul senator Ioan Aron Popa. Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea s-ar putea numi: "Despre starea deplorabilă a asistenței medicale acordată populației" sau, mai bine zis: "Bulibășeala din sănătate".

Cine-și poate crede privirilor că în anul 2005 o mulțime de români vizitați de tot soiul de boli, unele mai ușoare, altele mai grele se târăsc prin noroiul neputinței, din care uneori nu mai pot scoate capul, pentru că nefericiții de ei nu ajung să-și cumpere și să primească medicamente, așa cum ar trebui, care, sigur, sunt binefăcătoare pentru ei, ce le-ar aduce alinarea, nu înțelege nimic din politica păguboasă a actualului guvern.

Ce e mai rău decât să ajungi bătrân și bolnav și pe deasupra pensionar și speranța ta să se dilueze în ispita unei iluzii care te îmbie la dorința de a-ți curma o suferință? Ce e mai rău decât să fii copil și, trântit la pat de o răceală sau de o altă boală, să te lupți cu stihiile maladiei prin propriile-ți forțe dobândite ca zestre de rezistență din vremea când îți duceai viața înlăuntrul placentei materne?

Și ce e mai rău să ai un salariu de mizerie, așa cum îl au mai toți românii, și să te afli internat în spital unde trebuie să-ți aducă cei din familie seringile de plastic, vata, tifonul, spirtul sanitar și mai toate medicamentele de care ai nevoie?

Și când te gândești că toate acestea s-au născut odată cu bugetele alocate sănătății de toate guvernele care s-au aflat la cârma ministerului cu pricina, pe scaunul cărora s-au așezat mândri și sugându-și vesel gingiile, motivați mai ales de importanța ce le-o dăduseră șefii lor de partid, și, bineînțeles, primul-ministru al acelui timp.

Însă degeaba au primit acești domni instituirea de miniștri ai sănătății, pentru că, de fapt, prin purtarea lor față de sănătatea poporului nostru și prin servilismul manifestat față de ordinul puterii ce i-a uns acolo, au devenit pentru populație un fel de călăi.

Ei au uitat jurământul Hipocratic, au uitat pentru ce au călcat în sălile de anatomie și au pierdut cu desăvârșire din memorie care le este menirea pe acest pământ românesc.

Cum să te faci că plouă când vezi nenorocirile aduse de boli, ba mai mult, să născocești tot felul de inepții din care să-ți tragi foloasele ce ți le oferă puterea și, totodată, să aduci în pragul morții semenii tăi, când oamenii sfârșesc acum pe capete.

Ce fel de ministru al sănătății te poți numi tu atunci când ești pus să strici toată rânduiala spitalelor și a farmaciilor, rânduiala formării și promovării medicilor și să distrugi toate canoanele de sute de ani a modului de îngrijire a bolnavilor?

Este destul să vă relatez, stimați colegi, doar felul cum se eliberează medicamentele în țara noastră, lucru care a devenit o năstrușnicie, mulțumită preceptelor care reușesc să încurce pur și simplu mințile doctorilor și farmaciștilor, în așa fel încât să le răpească mai bine de jumătate din timpul atribuit consultației și tratamentului, lucru care sfârșește într-o asistență superficială grăbită și nu suficient de eficientă.

De ce să schimbi, într-un timp scurt, de 5 ori listele de medicamente, de ce să scrii numele acestora în ordinea alfabetică atâta vreme cât ele trebuie să se scrie într-o ordine a importanței, de ce același produs chimic se află pe liste diferite dacă este prezentat în tablete ori siropuri? Uite așa, ar răspunde un hâtru. Uite așa zicem și noi, atâta vreme cât, pe jilțul ministrului sănătății stă, dându-și aere, un domn cu diplomă de conțopist, care nu are nici o legătură cu științele medicale. Pe același jilț pe care au stat academician profesor Aurel Moga, profesorul Burghele, profesorul Marinescu și mulți alți medici străluciți.

Și atunci de ce să nu zicem ce spune proverbul "născut pe la porțile spitalului"? Câinele moare de drum lung și românul de bulibășeala din sănătate. Vă mulțumesc. (aplauze)

 
  Aron Ioan Popa - Exploatarea minorilor, elevi ai Școlii de Arte și Meserii din Târgu Frumos, prin munca în agricultură;

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îl invit la microfon pe domnul senator Ioan Aron Popa, din partea Alianței PNL - PD. Urmează doamna senator Doina Silistru.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Doresc să vă rețin atenția cu o problemă deosebit de gravă pentru secolul XXI, și anume, sclavia minorilor în agricultură, fenomen ce a luat amploare în România, mai precis, la Târgu Frumos, din județul Iași.

Este inadmisibil ca, într-o țară civilizată, care se dorește în Europa, să mai existe asemenea practici.

Să nu uităm că moda muncilor agricole a fost folosită de vechiul regim comunist pentru exploatarea copiilor, regim ce se vrea istorie, într-un stat democratic, și nu o realitate cruntă, continuată de oameni cu mentalități comuniste, adânc înrădăcinate și infiltrate în conducerea Școlii de Artă și Meserii Târgu Frumos, din județul Iași.

Aici îl avem director pe domnul Ioan Ștefoi, fost primar PSD al localității Târgu Frumos.

Cel mai trist lucru este faptul că în muncile agricole sunt implicați copii de 15 - 16 ani, care lucrează zilnic câte 16 ore, de dimineața până seara, o muncă istovitoare, în condiții mizere și prost plătită.

Demersul pe care îl fac este de a trage un semnal de alarmă și de a atrage atenția asupra acestei probleme foarte grave, de exploatare a copiilor. Este un fenomen pe care trebuie, de urgență, să-l stopăm.

În concluzie, se naște întrebarea: oare nu se știe că elevii dintr-o școală de artă și meserii trebuie să facă practică în ateliere specializate în domeniile pentru care se pregătesc, și nu în agricultură?

Drept pentru care, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială din cadrul Senatului s-a autosesizat pe acest caz, solicitând Biroului permanent realizarea unei anchete asupra fenomenului de exploatare prin muncă a elevilor Școlii de Artă și Meserii din Târgu Frumos, ancheta constând în audierea la comisie, miercuri, a directorului școlii, a inspectorului șef al Inspectoratului Școlar Iași și a reprezentantului Inspectoratului Teritorial de Muncă din județul Iași.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Doina Silistru - Ziua Radioului;

O invit pe doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului Social Democrat, și urmează domnul senator Puiu Hașotti.

   

Doamna Doina Silistru:

Am intitulat declarația mea politică "Ziua Radioului".

"Când jubileele unor instituții, ca și acelea ale unor mari oameni, încep să numere mai mult de o jumătate de veac, este un semn evident de forță, vitalitate și trăinicie a culturii unui popor" - spunea profesorul universitar doctor Gheorghe Platon, membru al Academiei Române.

La 1 noiembrie 2005, Societatea Română de Radiodifuziune va sărbători împlinirea a 77 de ani de la momentul realizării primei emisiuni oficiale. La 2 noiembrie 2005, Studioul teritorial de radio Iași, din cadrul Societății Române de Radiodifuziune, va împlini 64 de ani de la înființare. Așadar, ambele jubilee numără cu mult mai mult de o jumătate de veac. Recunoaștem, astfel, forța, vitalitatea, trăinicia construcției spirituale realizată de către radioul public românesc.

Purtând în suflete sentimente de gratitudine pentru ceea ce a însemnat radioul, prin programele sale, în formarea fiecăruia dintre noi, se cuvine, cred, să marcăm momentul aniversar ce se apropie, reamintindu-ne câteva date și evenimente legate de acest tărâm sonor în România.

În anul 1925, se înființează Asociația Prietenilor Radiofoniei, principalul animator fiind Dragomir Hurmuzescu. Apare, în același an, Legea pentru instalarea, folosința stațiunilor și a posturilor radio electrice, care prevede înființarea unei societăți de difuziune pe acțiuni, 60% participarea statului, 40% contribuția particularilor.

Pe 13 septembrie 1925, apare prima publicație de radio, publicație săptămânală pentru răspândirea telegrafiei și telefoniei fără fir în România.

La 2 decembrie 1925, are loc transmisia radiofonică pe 600 m lungime de undă, a unui program experimental.

La 1 mai 1926, la Iași, un cerc de intelectuali, printre care, pe atunci, tânărul Iorgu Iordan, audiază la un receptor emisiunea festivă transmisă de radio Moscova.

"Deci, spațiul este suprimat!" - a exclamat atunci Mihail Sadoveanu.

La 1 noiembrie 1928, la ora 17.00, are loc inaugurarea oficială a emisiunilor radio. "Aici, Radio București", formula atât de familiară, a răsunat în eter.

Primul președinte al Consiliului de administrație al Societății de Difuziune Radiotelefonică din România a fost Dragomir Hurmuzescu, considerat părintele radiofoniei românești.

La 2 noiembrie 1941, de la Iași, răsunau prima dată în eter cuvintele: "Aici, Radio Moldova".

În 1944, vocea radioului din Iași a amuțit. În 1956, la 1 mai, radioul public din Iași este reînființat, sub denumirea "Radio Iași". În ianuarie 1985, radiourile teritoriale din țară au fost desființate. Între acestea, desigur, și "Radio Iași".

Pe 22 decembrie 1989, ora 13.00, Studioul de radio Iași a început să emită din nou.

O istorie zbuciumată, așadar, o instituție al cărei mesaj, însă, mereu s-a identificat cu adevărul.

Fie ca radioul public să păstreze și să întărească rosturile sale de a informa corect, complet, clar și cu decență, de a crea punți între inimi și de a apropia oamenii, prin adevăr, cultură și credință.

"La mulți ani!" Societății Române de Radiodifuziune, "La mulți ani!" Studioului teritorial de radio Iași, "La mulți ani!" tuturor celor care reprezentați motorul viu al Societății Române de Radiodifuziune.

Mulțumesc. (aplauze)

 
  Puiu Hașotti - Degenerarea comportamentului politic al unor senatori;

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Puiu Hașotti, din partea Alianței PNL - PD. Urmează domnul senator Radu Georgescu.

   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea este, dacă vreți, un soi de replică. De fapt, este o rugăminte, pe care o adresez domnului senator Adrian Păunescu.

Înainte de asta, însă, aș vrea să spun ce am spus de multe ori în plenul Senatului, că, uneori, comportamentul nostru politic degenerează și, câteodată, chiar ne umplem de ridicol, cum a făcut-o un coleg de-al nostru, care a reclamat trei senatori pentru niște chestiuni care vizează ani grei de pușcărie. Dar este treaba fiecăruia să se comporte cum crede de cuviință.

Dacă domnul senator Adrian Păunescu a spus niște chestiuni care îl vizează și sunt adevărate - și cred cu tărie că sunt adevărate - eu sunt solidar cu domnia-sa, pentru că are dreptate. Aș vrea, însă, să-l rog pe domnul senator Adrian Păunescu, cu tot respectul pe care i-l port, să se pronunțe acum, aici - dacă, bineînțeles, dorește - și asupra unei declarații pe care a făcut-o un președinte de partid parlamentar referitor la liderul grupului parlamentar din Senat al acelui partid, declarație care suna cam așa: "Nu-l voi pune pe acel senator, lider de grup în Senat, să răspundă de relațiile cu UDMR, pentru că acesta bea sânge de ungur".

Ați putea să comentați această afirmație? Dacă vreți, bineînțeles.

 
   

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Nu are simțul metaforei.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Radu Cristian Georgescu - Referendumul pentru schimbarea primarului din comuna Vânători, județul Mureș.

Îl invit la microfon, ultima luare de cuvânt, pe domnul senator Radu Georgescu, din partea Grupului parlamentar PSD.

   

Domnul Radu Cristian Georgescu:

Domnule președinte, stimați colegi,

Alianța PNL-PD a pregătit un experiment politic în județul Mureș, experiment politic menit să se transforme într-o rețetă de debarcare din funcție a primarilor PSD. Mă refer la referendumul care a fost organizat ieri pentru schimbarea din funcție a primarului din comuna Vânători, județul Mureș.

În loc să gireze atragerea de fonduri pentru dezvoltarea comunității, actuala putere a cerut Consiliului județean Mureș, printr-o adresă semnată de prefectul județului Mureș, din partea PNL, să aloce suma necesară pentru organizarea acestui referendum. Banii nu existau la nivelul Consiliului local.

Pe lângă aceasta, am participat ieri, am fost în localitate, am văzut cum a decurs referendumul. Toți colegii mei au sesizat foarte multe ilegalități. În primul rând, acel transport, care se asigura tuturor votanților din partea inițiatorilor acestui referendum. Pe de altă parte, am întâlnit asistente medicale, care solicitau oamenilor să se ducă la vot, oameni care, cu forța, și-au luat concetățenii și i-au dus la vot, urcându-i în mașini, pachete cu mâncare, sticle cu băuturi, pregătite pentru cei care urmau să participe la referendum.

Cu toate acestea, experimentul politic, pe care Alianța a încercat să-l inițieze, a eșuat. Chiar dacă referendumul a trecut, conform art.76 din Legea nr.215/2001, cei care au votat pentru schimbarea primarului nu au fost în număr suficient. Prin urmare, mulți dintre colegii noștri sunt astăzi mult mai în siguranță.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Puiu Hașotti - Degenerarea comportamentului politic al unor senatori;

(Domnul senator Adrian Păunescu solicită cuvântul.)

Nu, domnule senator. Vă rog eu, pentru că nu puteți să răspundeți dumneavoastră pentru ce a spus un alt coleg, care nici măcar nu e din partidul nostru.

   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Dar pot să am o părere.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog eu foarte mult... Domnule președinte... (discuții în sală)

Domnule senator, vă rog. Microfonul 4, vă rog.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

N-aș vrea să mă aruncați, undeva, în groapa lașilor, și eu să tac, atunci când cineva îmi cere părerea.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu e sănătos, dar... mă rog, cum credeți dumneavoastră.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Cine nu e sănătos? Faptul? (discuții în sală)

Sigur, domnule Hașotti, e un joc de idei, la care consimt, cu rugămintea să vă pun și eu o întrebare, după ce răspund.

Eu cred că dumneavoastră v-ați alarmat degeaba cu privire la această formulă, pentru că ea este, fără îndoială, o metaforă, mai mult sau mai puțin izbutită, care exprimă ceea ce crede cel ce a vorbit că spun - și uneori chiar spun - unii dintre cei în cauză despre respectivul șef de grup.

Dacă mie mi se spune că sunt mâncător de unguri, mie, care cred în toată civilizația dintre noi - și sunt și vegetarian, pe deasupra!

Domnule președinte al grupului, nu poate fi o chestiune serioasă. Este o metaforă, un mod de a spune că e identificat cu această poziție de către inamicii lui. Așadar, nici nu cred că respectivii sunt așa cum au fost etichetați, am altă părere, și cred în dreptul nostru de a ne dovedi loialitatea față de civilizație, prin fapte.

Vreau să vă pun și eu o întrebare. Cum calificați dumneavoastră faptul...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

În orice caz, nu să răspundă acum, că nu-i mai dau voie.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ne-am oprit, stimate coleg.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte, v-ați întunecat, de câteva zile...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Să vă dea răspunsul în scris.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Nu... (râsete în sală) Domnule președinte, lăsați-mi acest drept.

Deci, domnule Hașotti, cum calificați faptul că, în loc să lucreze asupra textului acestui proiect și să-l facă să fie cât mai apropiat de ceea ce am cerut noi cu toții, de ceea ce și dumneavoastră înșivă gândiți, de ceea ce ar fi necesar, de ceea ce Europa, prin instituții, cum ar fi Comisia de la Veneția, a solicitat, Guvernul ne-a aruncat nouă în brațe acest proiect, pentru a primi noi reproșurile, în vreme ce fostul ministru al culturii, doamna Mona Muscă, spre cinstea sa, a fost în dezacord cu proiectul încă de la început?

Vă rog, cum calificați această grabă? Nu este cumva electorală? Nu este cumva superficială și nu este cumva aducătoare, mai degrabă, de nefoloase pentru noi toți?

(Domnul senator Puiu Hașotti solicită cuvântul.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Puiu Hașotti, vă rog eu, avem 26 de proiecte de lege, din care 13 pe aprobare tacită. Vă rog eu, la prima întâlnire, răspundeți. Vă rog eu foarte mult să înțelegeți. Avem 13 legi pe aprobare tacită astăzi.

Are cuvântul...

 
   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Domnule președinte, protestez împotriva faptului că îi băgați pumnul în gură puterii!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Poftiți, domnule senator Hașotti. Și vă rog eu să-i puneți și dumneavoastră o întrebare domnului Funar, pe urmă.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte, bineînțeles că n-am vrut să insinuez că acel coleg, care, metaforic vorbind, ar bea sânge de ungur, ar fi vampir. Doamne ferește! Asta, una la mână.

A doua, răspunsul la întrebarea domnului senator Păunescu este "nu".

Și a treia, referitor la răspunsul domniei sale, mi-am adus aminte, nu știu de ce, acea vorbă a lui Machiavelli: "Dumnezeu i-a dat cuvântul omului pentru a-și ascunde gândurile".

Sunteți un meșter al cuvântului.

 
   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Este autoportretul dumneavoastră.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.  

Îl invit pe domnul senator Puskas să facă apelul.

   

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

- Antonie Ștefan Mihail - prezent

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Suntem 62 în sală, domnul Puskas.

 
   

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Au plecat mulți, că nu au așteptat...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

 
   

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

- Apostol Neculai - absent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - absent
- Arion Viorel - prezent
- Athanasiu Alexandru - absent
- Basgan Ion - prezent
- Berceanu Radu Mircea - prezent
- Bindea Liviu-Doru - prezent
- Blaga Vasile - absent
- Bobeș Marin - prezent
- Cazacu Cornelia - prezent
- Câmpeanu Radu-Anton - prezent
- Cârlan Dan - prezent
- Chelaru Ioan - absent
- Cinteză Mircea - prezent
- Ciornei Silvia - prezent
- Cioroianu Adrian Mihai - prezent
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - absent
- Cozmâncă Octav - absent
- Crețu Corina - absent
- Crețu Ovidiu Teodor - prezent
- Cucuian Cristian - absent
- Cutaș George Sabin - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - absent
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - prezent
- Dinescu Valentin - prezent
- Dîncu Vasile - absent
- Duca Viorel Senior - prezent
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Fekete Szabo Andras Levente - prezent
- Filipescu Teodor - absent
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - absent
- Frunda György - absent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - prezent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - prezent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Ilașcu Ilie - prezent
- Iliescu Ion - absent
- Ilușcă Daniel - absent
- Ion Vasile - absent
- Iorga Nicolae - prezent
- Iorgovan Antonie - absent
- Ioțcu Petru Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - absent
- Jurcan Dorel - prezent
- Loghin Irina - absent
- Lupoi Mihail - prezent
- Maior George Cristian - prezent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - prezent
- Markó Bela - absent
- Meleșcanu Teodor Viorel - prezent
- Mereuță Mircea Gheorghe - absent
- Mihăescu Eugen - absent
- Mihăilescu Petru Șerban - prezent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezent
- Moraru Ion - prezent
- Morțun Alexandru Ioan - prezent
- Neagoe Otilian - prezent
- Neagu Nicolae - prezent
- Nemeth Csaba - prezent
- Nicolae Șerban - prezent
- Nicolai Norica - prezent
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel Constantin - absent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - prezent
- Pascu Corneliu - prezent
- Păcuraru Paul - prezent
- Păunescu Adrian - prezent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pete Ștefan - prezent
- Petre Maria - prezent
- Petrescu Ilie - absent
- Popa Aron Dan - prezent
- Popa Dan Gabriel - absent
- Popa Nicolae-Vlad - prezent
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Ionel - absent
- Popescu Irinel - prezent
- Popescu Mihail - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Puskas Valentin Zoltan - prezent
- Rădoi Ion - absent
- Rădoi Ovidiu - prezent
- Rădulescu Cristache - prezent
- Roibu Aristide - absent
- Sabău Dan - prezent
- Sârbu Ilie - prezent
- Silistru Doina - prezent
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Sogor Csaba - prezent
- Solcanu Ion - prezent
- Stan Petru - prezent
- Stănoiu Mihaela Rodica - prezent
- Stoica Ilie - prezent
- Strătilă Șerban-Cezar - prezent
- Stroe Radu - prezent
- Szabó Karoly Ferenc - prezent
- Șerbănescu Verginia - prezent
- Șerbu Gheorghe Vergil - prezent
- Șereș Ioan Codruț - absent
- Ștefan Viorel - prezent
- Șter Sever - prezent
- Talpeș Ioan - prezent
- Tănăsescu Claudiu - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - absent
- Terinte Radu - prezent
- Theodorescu Răzvan Emil - prezent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toma Ion - prezent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Țâbuleac Mihai - prezent
- Țicău Silvia Adriana - prezent
- Țîrle Radu - prezent
- Ungheanu Mihai - prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - prezent
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vărgău Ion - prezent
- Vedinaș Verginia - prezent
- Verestóy Attila - absent
- Voiculescu Dan - absent
- Vosganian Varujan - absent
- Vraciu Jan - prezent

Încă o dată cei absenți...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

O secundă, domnul Puskas, deci, au mai venit domnul Berceanu, domnul Basgan, domnul Radu Câmpeanu, doamna Doina Silistru, domnul Aron...

 
   

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Domnul Sabău, da...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, vă rog să-mi permiteți să supun la vot ordinea de zi, anunțându-vă că avem prezenți 110 senatori, pe votul electronic, deci, suntem în cvorum de lucru. Din totalul de 137 senatori sunt absenți 18 colegi, absenți motivat.

Voi fi ajutat de domnul secretar Mihai Ungheanu și domnul secretar Valentin Zoltan Puskas.

Vă consult dacă aveți obiecțiuni la ordinea de zi.

Doamna senator Maria Petre, vă rog.

 
   

Doamna Maria Petre:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o propunere care e și firească, și simplă. Să discutăm întâi proiectul de lege aflat pe ordinea de zi la poziția 9 și abia după aceea pe celelalte opt și așa mai departe pentru că e vorba de legea cadru și de legile speciale din zona serviciilor publice.

Așa e firesc și v-aș ruga să aveți în vedere această propunere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnul senator Funar.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Grupul PRM vă propune ca astăzi la aprobarea ordinii de zi să acceptați anumite permutări față de proiectul care ne-a fost prezentat și pe primele 9 locuri să fie incluse proiectele de lege la care se ajunge la aprobare tacită astăzi sau în următoarele două, maxim trei zile.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, suntem la ordinea de zi.

Deci, s-a propus ca punctul 9 să fie înaintea punctului 8.

Supun votului dumneavoastră ca, după punctul 7, să introducem punctul 9.

Vă rog să votați.

78 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, o abținere, s-a aprobat.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi. (replică neinteligibilă)

Stimate coleg, vom parcurge toate proiectele de lege cu aprobare tacită. Vă rog să așteptați programul de lucru. Am reținut propunerea domnului Funar.

Vă rog să votați ordinea de zi.

79 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, nici o abținere, s-a aprobat.

Programul de lucru, stimați colegi.

Vă propun, până la ora 19.00 fix, facem program legislativ, de la 19.00 la 20.30, întrebări-interpelări.

Dacă va rămâne vreo lege cu aprobare tacită, mai depășim 4-5 minute, astfel încât să le facem pe toate, cele 12 proiecte de lege cu aprobare tacită.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru în această formulă.

Vă rog să votați.

Astăzi nu avem întrebări-interpelări radiodifuzate.

80 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 2 abțineri, a fost aprobat programul de lucru.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Aprobarea programului de lucru pentru săptămâna 31 octombrie - 5 noiembrie a.c.  

Stimați colegi, trecem la programul de lucru pentru această săptămână.

Avem marți, miercuri, joi și vineri activități în comisii pentru dezbaterea proiectului Legii bugetului. Joi, la ora 12.15, vom avea ședință comună unde va fi prezent președintele Republicii Bulgaria cu o alocuțiune de 25-30 minute.

Dacă sunt obiecțiuni față de programul de lucru? Nu sunt.

Voi supune votului dumneavoastră programul de lucru pentru această săptămână.

Vă rog să votați.

83 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 2 abțineri, s-a aprobat.

Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea următoarelor inițiative legislative:  

Trecem la nota cu privire la aprobarea procedurii de urgență pentru două propuneri legislative:

  • Propunere legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul și acvacultura;
  • Propunere legislativa pentru înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Monitorizarea Achizițiilor Publice.

Sunt obiecțiuni? Domnul Funar.

Microfonul 2, vă rog.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar PRM solicită explicații din partea Guvernului, respectiv, din ce cauză ni se solicită procedura de urgență, sau inițiatorilor, în acest caz - este vorba de două propuneri legislative - corect, este "inițiatorilor".

Rugăm inițiatorii să ne explice și să votăm în cunoștință de cauză această solicitare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Inițiatorii sunt în sală?

Guvernul nu vă va putea da explicații.

Sunt două propuneri legislative.

Deci, avem inițiatori senatori și deputați.

Dacă dorește cineva, totuși? Vreo argumentare?

Doamna senator Maria Petre, vă rog.

Din sală: Pe procedură?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu Guvernul a solicitat.

 
   

Doamna Maria Petre:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cel puțin cel de-al doilea act normativ la care se solicită discutarea în procedură de urgență conține una din problemele pe care raportul de monitorizare le-a consemnat ca atare, și există un calendar și un angajament al Guvernului României și al României ca atare, de rezolvare. Nu mă pronunț pe cealaltă pentru că nu știu detaliile, dar privitor la al doilea proiect de lege, aceasta este urgența.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Ion Solcanu, vă rog.

Dacă Guvernul dorește să intervină?

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte,

Am câțiva ani de când sunt în Senatul României și este pentru prima dată când aud solicitarea de procedură de urgență în cazul unei propuneri legislative.

De regulă și după toate regulile și normele și obiceiurile pe care le avem în Senatul României, procedura de urgență este solicitată de către Guvern și nu de către un inițiator: Popescu, Ionescu sau oricum îl cheamă pe dumnealui.

Deci, ca atare, nu putem susține o asemenea solicitare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Din partea Guvernului?

Nu dorește să ia cuvântul.

Doriți, domnule senator Marinescu?

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

 
   

Domnul Marius Marinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi.

Această inițiativă am avut-o eu cu mult timp în urmă, în primăvară, de a înființa o autoritate pentru monitorizare, reglementare a achizițiilor publice. Guvernul a preluat-o la timpul respectiv și a făcut un lucru foarte bun. La ora actuală această autoritate funcționează, este clauză de integrare, știți și dumneavoastră, chiar am primit cartonaș roșu cu privire la neimplicarea în achizițiile publice, tip de 15 ani de zile știm cu toții că nu a existat nici o autoritate care să controleze tot ce însemna licitații și achiziții publice, având în vedere că licitațiile reprezintă cam 16 % din Produsul Intern Brut, deci undeva la 7-8 miliarde euro, iar cu această ocazie, cu înființarea acestei autorități, este și o condiție pentru a preveni actele de corupție.

Eu spun că este un lucru foarte bun și cu toții suntem de acord ca această autoritate să intre în procedură de urgență.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Întrutotul de acord cu dumneavoastră, cu toți cei care ați luat cuvântul, cu o singură precizare: avem trei săptămâni de dezbateri la Legea bugetului și nu prea știu când se poate face. Dacă vă uitați pe Regulament ce înseamnă procedura de urgență, o să vedeți că ar însemna să întrerupem dezbaterile la Legea bugetului în săptămâna următoare când suntem în plină activitate de elaborare a avizelor, ca să introducem proiectele de lege în procedură de urgență.

Este o problemă: ce este mai urgent? Bugetul sau... și aici trebuie să discutăm. Dar, vă rog, să încheiem.

Supun votului dumneavoastră - nu are rost, pierdem timpul și avem atâtea legi de făcut - cele două propuneri.

Din sală: Vă rog să-mi dați cuvântul.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, domnule senator Șerban Mihăilescu, aveți cuvântul, vă rog. Microfonul 4.

 
   

Domnul Șerban Mihăilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș dori să nu facem o greșeală. Dacă nu mă înșeală memoria, acest proiect de lege a trecut de Senat. A trecut de Senat, se află la Cameră, dacă nu a trecut și de la Cameră. În orice caz, în Legea bugetului are capitol și anexă separată. Nu înțeleg ce propunere să mai aprobăm acum când noi aprobăm în următoarele două săptămâni și bugetul. Eu cred că este o eroare și rog compartimentul tehnic să verifice acest lucru: dacă putem face o propunere după ce a trecut legea de noi și dacă acest lucru are vreo logică? Eu am sentimentul că e o eroare și nu vreau să vă las în eroare ca să votăm o propunere care nu are, după aceea, urmare.

Eu îmi aduc aminte că acest proiect de lege a trecut.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Cred că este o confuzie. Legat de achizițiile publice, avem Legea Guvernului nr.563/26.10. 2005 pe care am aprobat-o.

 
   

Domnul Șerban Mihăilescu:

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și a plecat la promulgare. Aici este vorba de o inițiativă legislativă de modificare a Legii Guvernului nr.563/26.10.2005.

 
   

Domnul Șerban Mihăilescu:

Păi, asta este altceva, nu s-a spus asta până acum.

Vă rog să mă scuzați.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cum nu s-a spus? Dacă citiți aici în material, așa aveți. Scrie în spate: modificare la Legea nr.563/26.10.2005.

Deci, ați ascultat toate argumentele.

Supun votului dumneavoastră procedura de urgență.

Dacă votați "da" sunteți pentru, dacă "nu" - împotrivă.

Deci, Guvernul a dat o lege cu achizițiile.

Vă rog să votați.

Cu 45 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă și 4 abțineri, s-a adoptat procedura de urgență. Să dea Domnul să o și putem face.

Deci, repet, este inițiativă legislativă care modifică Legea nr. 563/2005, legea Guvernului.

Înțeleg, colegii de la Alianță că nu au fost de acord cu Legea făcută de Guvern.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției dintre România și Republica Austria pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital și a Protocolului anexă, semnate la București, la 30 martie 2005.  

Trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției între România și Republica Austria pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital și a Protocolului anexă, semnate la București, la 30 martie 2005.

Rog pe doamna secretar de stat Mara Râmniceanu, foarte pe scurt. Microfonul 9, vă rog.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, domnul Varujan Vosganian, luați loc, vă rog!

   

Doamna Mara Râmniceanu - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Bună seara.

Pentru dezvoltarea cooperării economice, schimburilor comerciale, tehnico-științifice și culturale între România și Austria s-a convenit renegocierea Convenției de evitare a dublei impuneri, semnată în anul 1976.

Principalele reglementări ale actului normativ sunt următoarele:pentru veniturile sub formă de dividende realizate de către rezidenții unuia din statele contractante din activități desfășurate pe teritoriul celuilalt stat contractant se va aplica o cotă de 0, veniturile reprezentând dobânzi și redevențe se vor impozita și în țara din care se plătesc cu o cotă de 3%. Profiturile realizate de un șantier de construcții și cele generate de un proiect de construcții se vor impune în statul în care se desfășoară activitatea numai în cazul în care aceste activități depășesc o perioadă mai mare de 12 luni, celelalte prevederi sunt comune cu noile reglementări ale Uniunii Europene.

Ministerul Finanțelor Publice propune și susține adoptarea actului normativ în forma rezultată din raport.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul președinte Varujan Vosganian, vă rog, raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule președinte, Comisia pentru buget, finanțe și bănci având în vedere și motivația pe care o prezentat-o inițiatorul, a adoptat în unanimitate proiectul de Lege privind ratificarea Convenției dintre România și Republica Austria, fără amendamente și-l supune, în consecință, dezbaterii plenului.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Dezbateri generale.

Dacă sunt luări de cuvânt?

Înțeleg că nu sunt.

Stimați colegi,

Voi supune votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege în forma prezentată de către Guvern.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Cu 81 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, o abținere, s-a adoptat.

 
Adoptarea proiectului de Lege privind ratificarea Convenției cadru pentru controlul Tutunului, adoptată la Geneva, Elveția, la 21 mai 2003.  

Trecem la proiectul de Lege privind ratificarea Convenției cadru pentru Controlul Tutunului, adoptată la Geneva, Elveția, la 21 mai 2003.

Domnul secretar de stat Ervin-Zoltan Szekely, vă rog. Microfonul 9, vă rog.

   

Domnul Ervin-Zoltan Szekely - secretar de stat în Ministerul Sănătății:

Mulțumesc.

Convenția cadru pentru Controlul Tutunului adoptată de Adunarea Mondială a Sănătății stabilește normele care vizează reducerea efectelor nocive ale tutunului asupra sănătății.

Având în vedere că România este una dintre țările cu cele mai ridicate valori ale consumului de tutun, după cum arată studiile, rezultatul estimărilor este că în țara noastră 40% din totalul cauzelor de deces prin cancer la bărbați au drept factor de risc major tutunul, iar la femei tutunul este asociat cu cancerul de sân, uterin, stomacal și ovarian.

Având în vedere această situație, considerăm că este utilă adoptarea acestui act normativ și susținem varianta comisiei.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul președinte Dan Sabău ne prezintă raportul Comisiei pentru sănătate, ecologie și sport.

 
   

Domnul Dan Sabău:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Raportul este favorabil, caracterul legii este ordinar, Senatul este Cameră decizională.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Legea are caracter ordinar, după cum ați auzit.

Vă rog, dacă sunt intervenții?

Nu sunt. Nu avem amendamente.

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 75 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, o abținere, și raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

 
Dezbaterea și adoptarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.103/2005 privind modificarea și completarea Legii nr.1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.142/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției SAPARD pentru implementarea tehnică și financiară a instrumentului special de preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală. (reexaminare la solicitarea președintelui României).  

Trecem la Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.103/2005 privind modificarea și completarea Legii nr.1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.142/2000 privind

înființarea, organizarea și funcționarea Agenției SAPARD pentru implementarea tehnică și financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Domnul secretar de stat Dănuț Apetrei, vă rog să faceți prezentarea.

Microfonul 10, vă rog.

Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură este prezentă. Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Dănuț Apetrei - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună seara doamnelor și domnilor senatori.

În conformitate cu angajamentele asumate de către România în cadrul Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale trebuie să ia toate măsurile necesare privind construcția instituțională în vederea derulării fondurilor destinate finanțării politicilor agricole comune pe pilonul 1 și pilonul 2.

În acest sens, după cum bine știți, prin Legea nr.1/2004 a fost înființată Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală care trebuia să gestioneze banii proveniți din Fondul European de Orientare și Garantare a Agriculturii (FEOGA).

În urma unor analize ulterioare, desfășurate la nivelul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, precum și în urma consultărilor avute cu experții Comisiei Europene s-a stabilit ca soluție optimă înființarea a două agenții de plăți și anume o Agenție de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură, ambele agenții menite să gestioneze măsurile de sprijin finanțate din fondurile europene, precum și cele finanțate din bugetul de stat al României.

S-a avut în vedere și faptul că reglementările europene în materie de implementare a politicii agricole comune, prin intermediul fondurilor FEOGA, sunt în proces de modificare în sensul transformării acestor fonduri în două fonduri separate destinate plăților directe și măsurilor de piață, precum și dezvoltării rurale.

Cu alte cuvinte, această ordonanță de urgență a mai trecut prin fața dumneavoastră, în sensul în care s-a reîntors de la președinția României pentru modificarea art. 1, dat fiind faptul că Agenția de Plăți și Intervenție nu poate fi finanțată decât cu venituri de la bugetul de stat și, totodată, pentru clarificarea unui aspect legat de numărul de personal, în sensul în care alin.3 al art.5 se modifică și va avea următorul cuprins: "Posturile necesare Agenției se asigură prin suplimentarea numărului de posturi aprobat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale cu 3.953 de posturi". Cu alte cuvinte, dorim ca această instituție, Agenția de Plăți și Intervenție, să aibă circa 5.000 de posturi. Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dau cuvântul domnul președinte Corneliu Pascu, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

 
   

Domnul Corneliu Pascu:

Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Comisia noastră a dezbătut proiectul de lege în ședința din 19 octombrie și, în urma dezbaterilor generale și pe articole, membrii săi au hotărât cu majoritate de voturi întocmirea raportului favorabil, cu amendamentele cuprinse în anexa la prezentul raport, care au fost prezentate, de altfel, de domnul secretar de stat. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale. Domnul senator Petre Daea. Microfonul 3, vă rog.

 
   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Ne pare rău pentru faptul că în faza inițială, când această ordonanță a trecut prin chingile comisiei și apoi ale plenului, nu s-a putut reține o propunere pe care a făcut-o opoziția, colegii din Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, care viza ceea ce astăzi reprezentanții ministerului ne precizează în corectarea actului normativ, și anume, că acel supliment de posturi să fie supliment și nu prin redistribuire. Ne pare rău pentru că putea fi legea operațională mai devreme. Noi vom aproba actul normativ așa cum a fost prezentat.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Dacă mai sunt luări de cuvânt? Domnul senator Ștefan Viorel. Microfonul 3, vă rog.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte, nu aș vrea să complic lucrurile, însă aș vrea să fac o precizare. Noi ne aflăm în fața dezbaterii unei cereri de reexaminare. Nu a fost foarte clar, în maniera în care a fost prezentată problema de către reprezentantul Guvernului, și nici citind raportul comisiei nu rezultă acest lucru. Plecând de la această premisă, cred că trebuie să clarificăm un lucru. Așa cum ni se propune prin raport, anexa cu amendamente excede obiectul cererii de reexaminare. Aș vrea să fiu de acord, și sunt de acord, și cu ce a spus colegul Daea, și cu inițiatorul, și cu comisia, dar mă simt obligat să fac această precizare ca nu cumva să ne trezim că de la Cotroceni mai vine o dată legea spre reexaminare, că nu am respectat procedurile de adoptare. Cred că dacă procedăm în acest mod, creăm un precedent în activitatea parlamentară, ia naștere o cutumă și trebuie să o facem în cunoștință de cauză. Dacă ne-o asumăm, măcar să știm. Să se rețină acest lucru. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă mai sunt intervenții din sală? Domnul președinte Pascu Corneliu, aveți cuvântul. Microfonul 7, vă rog.

 
   

Domnul Corneliu Pascu:

Noi supunem atenției, solicităm votul, așa cum este formulată. Ea a fost corectată pentru că avea o inadvertență privind modul de suportare a cheltuielilor pentru această agenție și ea este prinsă, acum, clar, foarte clar, cheltuielile sunt suportate din bugetul de stat pe acest an. Azi am analizat și bugetul Ministerului Finanțelor și s-au luat măsuri ca bugetul de anul viitor să aibă inclusă această poziție pentru suportarea numărului de posturi suplimentare necesar Agenției de Plăți.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, domnule secretar de stat Apetrei, președintele României a cerut reexaminarea numai pe un singur text și anume, se referea la art. 1 alin. 1. Deci, pe cale de consecință, noi nu putem extinde la alin. 3 de la art. 5, cu redistribuirea de posturi. Suntem în situația unei cereri de reexaminare și trebuie să ne referim expres la solicitarea președintelui. Suntem de acord cu ea sau nu? Deci, domnule secretar de stat, vreau răspunsul dumneavoastră aici. Microfonul 10, vă rog. Deci, la cererea de reexaminare nu avem voie să abordăm decât articolul semnalat prin cererea de reexaminare, în speță alin. 1. Pe cale de consecință, ar însemna ca art. 5 alin. 3 nu are ce să caute că nu a fost atacat.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Dănuț Apetrei:

Domnule președinte, cu tot respectul, chiar dacă ar fi să abordăm calea pe care o deschideți dumneavoastră, noi tot trebuie să asigurăm construcția instituțională a acestei Agenții de Plăți și Intervenție. Efectiv ne trebuie acest număr de personal. Deci, nu se poate realiza nimic în domeniul dezvoltării rurale, în domeniul agriculturii, dacă nu avem acești oameni care să ne facă Registrul fermelor și să facă acel IACS despre care știți cu toții, acel sistem de administrare și control integrat. (replică neinteligibilă din sală)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți nevoie de alin. 3 de la art. 5?

 
   

Domnul Dănuț Apetrei:

Absolut.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Atunci veniți cu o propunere separată. După ce punem în vigoare legea, veniți cu corectura. Domnul senator Berceanu. Microfonul 3, vă rog.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule președinte, intervenția mea este una mai mult legată de procedură. Eu nu știu nici un text de Regulament sau o altă reglementare care să ne împiedice ca o lege trimisă la reexaminare să fie reexaminată. Nu reexaminată în locul fix în care a fost indicată reexaminarea de către președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnu...

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Pot să fie și implicații. Președintele poate să trimită legea spre reexaminare, indicând un anumit articol, dar modificarea acelui articol să determine alte modificări în corpul legii care să fie necesare pentru a pune lucrurile în concordanță.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu e cazul aici, stimate coleg.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu e cazul, sau e cazul, dar, repet, eu nu cred că avem un text care să ne împiedice ca atunci când o lege a fost trimisă spre reexaminare, s-o reexaminăm ca atare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am să...

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Și, oricum, Agenția de Plăți face parte din ...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, domnule Berceanu, rămâneți puțin la microfon. Deci, ceea ce ne cereți dumneavoastră este următorul lucru.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu, eu nu cer nimic.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, că asta vreți să spuneți. Deci, în cadrul cererii de reexaminare, conform cutumei și logicii elementare, nu poți aborda decât ce s-a cerut la reexaminare. Vreți să extindem. Asta înseamnă că legea pleacă din nou în amândouă Camerele, iar se trimite la reexaminare și poate veni din nou... În contextul în care atacăm numai reexaminarea cu "da" sau "nu" prin votul nostru, atunci legea merge la promulgare. Altfel, redeschideți procedura din nou cu posibilitatea de reexaminare. Nu e atât de complicat. Iar între ele nu există nici o legătură.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nici nu am spus că... Eu am ridicat numai o problemă de procedură legată de existența, undeva, a unui text care să ne împiedice să facem acest lucru. Sigur, pe cutumă, pe logică și așa mai departe, putem să cădem de acord asupra acestei chestiuni, că e foarte bine să analizăm textul acela și să ne oprim. Dar nu există o prevedere regulamentară care ne indice expres acest lucru. Oricum, Agenția de plăți în agricultură face parte din chestiunile impuse pentru aderarea la Uniunea Europeană. Deja e steguleț roșu, dacă e să luăm semnalizarea care a fost făcută în presă în săptămânile trecute, și cred că trebuie rapid rezolvată această problemă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Petre Daea, după care doamna senator Verginia Vedinaș.

 
   

Domnul Petre Daea:

Domnule președinte, există o legătură între ceea ce face obiectul reexaminării directe și anume, faptul că acolo se precizează că susținerea va fi din fonduri bugetare și extrabugetare. În momentul în care s-a exclus susținerea extrabugetară, e firesc că s-a putut lega cu numărul efectiv de posturi care intră în construcția bugetară. Motiv pentru care, eu socot că există temei pentru a trece la vot și această formalitate pe care o avem, sigur, de discutat și de analizat în Senatul României, să conducă spre aprobarea acestui act normativ, având în vedere importanța și urgența lui. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nimeni nu a spus că nu este urgent, mai ales că suntem pe reexaminare. Doamna senator Verginia Vedinaș. Nu uitați că discutăm bugetul. În buget nu am prins acum 4.000 de posturi în plus.

Din sală: Am prins.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Lăsați-o încolo de treabă. Dați totul peste cap așa dintr-o dată. Doamna senator Vedinaș.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Da. Mulțumesc, domnule președinte. Cu tot respectul pentru domnul senator Berceanu, vreau să fac câteva precizări care vor contrazice perspectiva domniei-sale și îl asigur că o fac din perspectiva specialistului care se ocupă, prin profesiunea pe care o are, de această activitate. Dreptul de a cere reexaminarea legii aparține președintelui, ca un corespondent al dreptului președintelui de a promulga legea. În egală măsură în care președintele poate să sesizeze și Curtea Constituțională în cadrul controlului prealabil de constituționalitate. Se subînțelege că noi, ca și Cameră căreia i s-a cerut reexaminarea, suntem ținuți în activitatea pe care o desfășurăm de obiectul cererii de reexaminare. De aceea, din punctul meu de vedere, acest obiect nu poate să fie extins la alte chestiuni decât cele care au fost cuprinse în cererea președintelui. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Ștefan Viorel, după care domnul senator Iorga Nicolae.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte. Sigur, eu care am provocat discuția, mă simt îndreptățit acum să am un punct de vedere față de susținerea domnului senator Daea Petre. Și eu cred că modificarea operată ca urmare a cererii de reexaminare, schimbând regimul de finanțare a acestei instituții, a făcut necesar, deci pe cale de consecință, a fost necesar să se modifice articolul legat de numărul de posturi care urmează a se crea în cadrul acestei instituții. Și în această idee cred că nu încălcăm procedurile, nu încălcăm cutumele, ci mergem pe ceea ce s-a întâmplat până acum. Deci, este o modificare pe cale de consecință, o modificare rezultată ca urmare a examinării cererii președintelui. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Pentru că nu mai sunt și surse extrabugetare, dăm 4.000 de posturi că sunt bani de la buget. Mulțumesc, domnule Ștefan Viorel, ești un finanțist de clasă. Domnul senator Iorga Nicolae. Microfonul 1, vă rog.

 
   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Domnule președinte, eu vă mărturisesc dumneavoastră și colegilor mei că nu pot să nu mă răcoresc. Văd că vine Guvernul sau reprezentanți ai Guvernului, doresc posturi, posturi care necesită bani, bani de la buget. Deci, bugetul are bani. Are bani pentru toate ministerele, pentru toate asociațiile, pentru toate agențiile naționale, pentru o singură instituție nu există bani la buget, pentru Senatul României care aprobă bani la buget altora și care Senat al României va intra în curând în incapacitate de plată datorită faptului că domnul Constantin Călin Anton Popescu Tăriceanu își permite să taie dumnealui din bugetul instituției noastre. Vă mulțumesc. Nu am nimic împotrivă, să le dăm banii.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul președinte Corneliu Pascu.

 
   

Domnul Corneliu Pascu:

Domnule președinte, dacă citim observațiile de la Președinție, vedem că cele solicitate care aveau inadvertențe sunt prinse în amendamentele pe care le-am făcut la comisie și pentru a justifica și numărul de posturi real, și să se poată calcula un buget, v-am informat că, astăzi, în avizul pentru bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, a fost prevăzută suma pentru suplimentarea aceasta de posturi. Deci bugetul de stat pe anul 2006 are în vedere această suplimentare și finanțare, prin reașezarea bugetului, și am trecut-o ca atare în amendamentele de la buget.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și pe ce bază, dacă nu este lege. Un buget se face pe legi aprobate. Un buget se construiește pe acte normative în vigoare. Pe ce bază s-a pus în buget 4000 de posturi în plus ?

 
   

Domnul Corneliu Pascu:

Pe baza faptului că noi avem, astăzi, în dezbatere și aveam acest amendament la comisie...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și de unde știți că se aprobă ?

 
   

Domnul Corneliu Pascu:

El este cuprins prin redistribuirea bugetului, adică, în interiorul bugetului, vor face...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles.

Stimați colegi, s-a spus tot ce era de spus.

Dați-mi voie să supun la vot. Avem cele două amendamente.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil cu cele două amendamente. Votând DA, votați pentru raport cu cele două amendamente admise.

Vă rog să votați.

Cu 58 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 4 abțineri, a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 56 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și 7 abțineri, s-a adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea propunerii legislative pentru exceptarea de la plata taxei din fondul pentru ocuparea definitivă de terenuri din fondul forestier național.  

Trecem la propunerea legislativă pentru exceptarea de la plata taxei pentru ocuparea definitivă de terenuri din fondul forestier național.

Rog inițiatorul, domnul Eugen Nicolăescu. N-avem decât un inițiator, Eugen Nicolăescu. Sau greșesc eu ? (discuții în sală)

Stați puțin, să ne uităm. S-ar putea să aveți dreptate. Domnul Dumitru Pardău. Aveți dreptate. Aveți cuvântul ! Microfonul nr.9.

   

Domnul Dumitru Pardău - deputat:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, sunt Dumitru Pardău, deputat de Suceava, și vin în fața dumneavoastră cu o propunere legislativă privind exceptarea de la plata taxei pentru ocuparea definitivă a unui teren din fondul forestier național. Este vorba de o suprafață de 6,34 hectare, necesară modernizării unui drum care leagă județul Suceava de județul Harghita.

Această modernizare ar scurta distanța între cele două județe cu 110 kilometri. În același timp, zona Dornelor este o zonă destul de izolată și aflându-se în situația în care principalele activități sunt, în momentul de față, în reducere, unele chiar spre închidere, cum este cazul mineritului, realizarea acestui drum ar permite stimularea dezvoltării turismului și a gospodăriei țărănești. E clar că se vor stimula schimburile economice, culturale. În mare, cam acestea sunt argumentele mele.

Mulțumesc membrilor Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură, Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și Comisiei pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, pentru avizul favorabil și vă rog să mă sprijiniți pentru această inițiativă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul președinte Cârlan Dan ne prezintă raportul Comisiei pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul este favorabil, având în vedere și avizele favorabile transmise de Consiliul Legislativ, Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru sănătate, ecologie și sport.

Raportul cuprinde, în anexă, 3 amendamente admise.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale. Dacă sunt luări de cuvânt ?

Domnul senator Gheorghe Constantin. Aveți cuvântul. Microfonul nr.3, vă rog.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, în calitate de senator de Suceava, salut această inițiativă legislativă, mai ales că, încă din 2002, din martie, consiliile locale din comuna Gălăuțași, din Harghita și din Panaș - Suceava, împreună cu consiliul județean, au căzut de acord, printr-o hotărâre, să cedeze această suprafață de teren pentru realizarea acestui drum.

Nu facem altceva decât să ușurăm viața oamenilor, să creăm căi de acces între cele două județe, de fapt, între nordul Moldovei și centrul țării, și nu pot decât să susțin, din tot sufletul, această inițiativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul secretar de stat Apetrei, de acord ?

Domnule secretar de stat Apetrei, vreau să știți că, în Senat, am luat o hotărâre prin care sunt interzise telefoanele mobile.

 
   

Domnul Dănuț Apetrei:

Cer scuze. Domnule președinte, îmi cer scuze.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord ?

 
   

Domnul Dănuț Apetrei:

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Sunt intervenții pe cele 3 amendamente admise ? Domnul senator Funar.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, permiteți-mi să intervin la dezbateri generale, nu la amendamente.

Propunerea legislativă, principial, este corectă. Sub aspectul legalității, sfidează legea. Pe mine m-a surprins, studiind cu atenție această propunere legislativă, că liderul Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Eugen Nicolăescu, vine cu o propunere legislativă de încălcare a legii și nu de respectare a legii. Drept la țintă.

A pus într-o situație delicată Guvernul României care nu susține această propunere legislativă, decât în situația în care, în cuprinsul propunerii legislative, s-ar ține seama de propunerile și observațiile Guvernului înscrise la punctul 2, din punctul de vedere al Guvernului. Am constatat că autorii propunerii legislative nu au ținut seama de propunerea Guvernului, în sensul ca fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică să fie alimentat, în anul 2006, de la bugetul de stat cu sumele reprezentând valoarea determinată ca taxă pentru scoaterea definitivă, conform art.92 alin.4 din Legea fondului funciar nr.18/1991, republicată cu modificările și completările ulterioare, și art.24 alin.2 lit.a) din Ordonanța Guvernului nr.96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicată cu modificările și completările ulterioare.

În plus, Guvernul menționează următoarele, citez: "Subliniem faptul că, prin această inițiativă legislativă se creează un precedent pentru acordarea de scutiri de la plata taxei pentru folosirea definitivă a terenurilor forestiere în alte scopuri decât producția forestieră".

Eu v-aș propune, doamnelor și domnilor senatori, să țineți seama de aceste precizări ale Guvernului României, să nu deschidem un precedent, extrem de periculos, pentru că vor apărea foarte multe solicitări identice din partea altor consilii locale, pe teme similare, și aș propune inițiatorilor să refacă propunerea legislativă cu respectarea legii și să nu vină să ne propună să încălcăm legea. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Cârlan. Microfonul nr.7.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Da, mulțumesc.

Comisia pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului își menține raportul favorabil, inclusiv pe amendamentul propus de către Guvern, pentru că avem de-a face cu o propunere legislativă tocmai pentru a înfrânge o altă prevedere a legii care impune aplicarea acestei taxe. Punctul de vedere al Guvernului este tocmai de a completa textul inițiatorului cu această prevedere. Guvernul și-a asumat compensarea taxei neachitate din bugetul de stat pe anul 2006, în esență, exceptăm de la plata taxei o comunitate locală care s-a angajat la un efort pentru a construi un drum care leagă două județe, două regiuni ale țării și punctul de vedere al Guvernului este de a susține tocmai prin exceptarea de la plata taxei și compensarea acestei taxe din bugetul de stat.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ca să fiu mai clar, s-a ținut seama de observația Guvernului care a fost de acord cu introducerea unui alineat în ceea ce privește asigurarea surselor pentru refacerea fondului forestier în alte zone.

Stimați colegi, avem raport favorabil cu 3 amendamente admise.

Supun votului dumneavoastră acest raport. Vă rog să așteptați.

Votați acum.

Cu 64 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 5 abțineri, s-a adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în care, desigur, vom introduce cele 3 amendamente.

Vă rog să votați.

Cu 69 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și 6 abțineri, a fost adoptat proiectul de lege.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii serviciilor comunale de utilități publice.  

Trecem la proiectul Legii serviciilor comunale de utilități publice. Deci punctul 9 care a devenit punctul 8.

Domnul secretar de stat Mircea Nicu Toader. Microfonul nr.8, vă rog.

   

Domnul Mircea Nicu Toader - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, această lege este o lege cadru stabilită și revizuită în conformitate cu Cartea albă a serviciilor publice de interes general a Comisiei Europene și Ante-proiectul de recomandare privind serviciile publice locale și regionale ale Consiliului Europei. Ea reprezintă, practic, anumite particularități. Sunt înființate și organizate, coordonate și exploatate, direct sau indirect, de autoritățile administrației publice locale, au un caracter tehnico-edilitar, respectiv furnizarea și prestarea lor presupunând existența unei infrastructuri tehnico-edilitare, au un puternic caracter economico-social, aria de acoperire a dimensiunilor locale, județene sau regionale, au condiții de funcționare în regim de monopol sau de cvasi-monopol, au caracter permanent și regim de funcționare continuă, sunt furnizate și prestate pe principiul beneficiarul plătește.

În aceste proiecte, s-a urmărit cu claritate ca serviciile comunale să poată fi foarte bine organizate, precizarea detaliată, sistematică a competențelor, responsabilităților, atribuțiilor actorilor din această lege, clarificarea raporturilor juridice reciproce dintre autoritățile administrației publice centrale și autoritățile administrației publice locale.

Guvernul susține raportul comisiei și vă roagă să-l adoptați.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnul președinte Cârlan ne va prezenta raportul Comisiei pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Vă mulțumesc.

Raportul Comisiei pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este favorabil. Avem o anexă cu 34 de amendamente admise și o altă anexă cu 7 amendamente respinse. Raportul este favorabil, ținând cont și de avizele favorabile primite de la Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia economică.

Legea este organică și, cu titlul de considerație generală, atât pentru această lege cadru, cât și pentru cele 4 legi sectoriale care o urmează, doresc să mulțumesc tuturor colegilor care au participat activ la dezbaterea și amendarea acestei legi, colegi din toate grupurile parlamentare, de la toate partidele. A fost o dezbatere de aproape 2 luni, purtată atât la nivelul comisiei, cât și prin negocieri directe între autorii amendamentelor și ministerul de resort, până în momentul în care s-a conturat un text care vreau să cred că este unul din cele mai bune texte care puteau să iasă, ținând cont și de votul în unanimitate pe majoritatea amendamentelor și pe cele 5 legi.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale. Vă rog, dacă sunt luări de cuvânt ?

Doamna senator Verginia Vedinaș, aveți cuvântul. Microfonul nr.2, vă rog.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Domnule președinte,

Distins Senat,

Mă voi referi în cuvântul meu, la cele 4 proiecte de lege, dat fiind faptul că, de la poz.8 la poz.11, regăsim 4 proiecte de lege privind serviciile de salubrizare, de utilități publice, de iluminat și de transport local.

Grupul nostru parlamentar susține aceste proiecte de lege, însă aș vrea să fac câteva precizări și aprecieri care sunt valabile în egală măsură tuturor.

Proiectele de acte normative vizează domenii care au beneficiat de reglementări adoptate după anul 2001, respectiv ordonanțe de Guvern și legi, acte normative care sunt abrogate prin noile reglementări.

În expunerile de motive, se invocă, aproape în termeni identici, eterna perspectivă de integrare a României, inducându-se ideea că procesul de integrare a României nu a existat până în 2005 și că actele normative care au fost elaborate până la acea dată ar fi ignorat o asemenea perspectivă. Or, cunoaștem cu toții, dragi colegi, că tot ceea ce s-a elaborat, cel puțin în ultimii ani, când România și-a exprimat opțiunea fermă de a se integra, când au fost parcurse anumite etape, este evident că s-a realizat sub lupa, sub coordonarea și directa monitorizare a structurilor comunitare.

Îmi permit să afirm că faptul că anumite acte normative s-au adoptat atunci când o altă forță politică se afla la guvernare nu cred că este un argument care să justifice abrogarea lor în totalitate și adoptarea de alte reglementări. Ca să nu mai vorbim de faptul că proiectele care ni s-au propus au fost substanțial, au trebuit să fie substanțial îmbunătățite, ceea ce înseamnă că soluțiile propuse nu erau chiar cele mai extraordinare, altfel nu s-ar fi justificat multele amendamente care s-au făcut, s-au dezbătut, s-au aprobat în cea mai mare parte și eu însămi am fost autor la câteva dintre ele.

Dincolo de aceste aspecte care vizează niște chestiuni cu caracter general pe care am simțit nevoia să le spun în Senatul României, pentru că eu cred că această instabilitate legislativă nu ne stă bine ca țară, această perspectivă și procedură de a modifica în permanență, de a abroga ce a fost înainte și de a induce ideea că acesta este cel mai bun lucru pentru integrare, nu cred că este o soluție cu care ar trebui sau pe care ar trebui, în viitor, să o acceptăm.

În concluzie, vreau să afirm opțiunea Grupului nostru parlamentar PRM de a susține aceste proiecte de acte normative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă mai sunt și alte intervenții?

Domnul senator Aurel Gabriel Simionescu. Microfonul nr.3.

 
   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Domnule președinte, stimate colege și stimați colegi.

Știm cu toții că viața evoluează, inclusiv integrarea în Uniunea Europeană și, paralel cu aceasta, evoluează și necesitatea de servicii, pe care statul, autoritățile administrației publice trebuie să o asigure cetățenilor.

Suntem convinși, de asemenea, că orice lege este perfectibilă, așa cum suntem convinși că aceste legi care au fost până acum și care funcționează sunt perfectibile, și este datoria noastră să facem aceste perfecționări.

A existat și există, acum, în funcțiune un set de legi din 2003, emise în guvernarea PSD, legi care au permis să se creeze acel cadru necesar integrării și acel cadru necesar reglementărilor serviciilor publice.

S-a venit, acum, cu un alt set de legi, care vine să nuanțeze în unele cazuri lucrurile, să reglementeze mai bine anumite activități, dar unele care țin de schimbare, de dragul schimbării.

Avem, însă, o certitudine: aceste legi sunt necesare și - repet - sunt perfectibile. A fost o discuție - așa cum sublinia și domnul președinte Dan Cârlan - extrem de lungă în comisie, a fost o discuție în care senatorii din toate partidele au făcut amendamente.

Aș vrea să remarc, în mod deosebit - chiar dacă nu a fost întotdeauna de acord cu noi, dovadă și amendamentele respinse - poziția domnului secretar de stat, Mircea Nicu Toader, reprezentantul Guvernului, care - repet - a avut disponibilitatea să discute fiecare din cele 200, 200 și ceva de amendamente care au fost depuse.

Sigur că vom susține aceste amendamente, poate unele dintre ele vor trece. Încă o dată, cert este că avem nevoie de aceste legi.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va susține proiectele de lege, practic, cele 5 proiecte de lege pe care le avem în continuare, ele trebuie să existe, trebuie să-și facă efectul, astfel încât cetățenii României să poată beneficia de cele mai bune servicii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Vă rog, mai sunt luări de cuvânt?

Înțeleg că nu mai sunt.

Întreb dacă se susțin amendamentele respinse?

Pozițiile de la 1 la 7. Vă rog, doar să ridicați mâna și v-am recepționat. Deci, domnul senator Petru Șerban Mihăilescu, da?

 
   

Domnul Petru Șerban Mihăilescu (din sală):

La care dintre ele, domnule președinte?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, eu am întrebat la toate. Vreți să le iau pe rând? Dacă aveți amendamente de susținut.

Domnul senator Petru Șerban Mihăilescu, poz.2, vă rog, art.17 alin.1. Vreți să le iau pe rând? Poate nu e nevoie. Vă rog.

 
   

Domnul Petru Șerban Mihăilescu (din sală):

Deci, domnule președinte, în cadrul acestui articol este o prevedere care contravine reglementărilor actuale și anume că, prin Regulamentul de organizare și funcționare al Autorității Naționale de Reglementare, se pot stabili, pe lângă componență, număr, sarcini, atribuții ale Consiliului Consultativ, și remunerarea membrilor Consiliului. Noi apreciem că nu este nevoie ca un Consiliu Consultativ care, de regulă, nu se întrunește cu o cadență foarte rapidă și este format din persoane foarte importante, pentru a aduce îmbunătățiri activității Autorității, nu are nevoie de remunerare. În cel mai rău caz, dacă există dorința legiuitorului, practic a Guvernului, de a asigura remunerarea acestor membri, atunci dânșii trebuie să spună cum anume se asigură remunerarea. La președinte este la nivel de secretar de stat - 10% din indemnizația lui, 20%, dar trebuie să fie cuprinsă în lege, nu în Regulamentul de funcționare. Acesta este rolul amendamentului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul secretar de stat, vă ascultăm.

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Mulțumesc, domnule președinte.

Discuția a fost și în cadrul comisiilor. Punctul nostru de vedere este de respingere, pe următoarea motivație: în primul rând, acea prevedere a Agenției Naționale de Reglementare este o hotărâre de Guvern, noi discutăm despre o lege și este o lege organică. Pe de altă parte, intenția noastră a fost, având în vedere atribuțiile deosebit de importante ale Agenției Naționale, să poată să coopteze specialiști din activitatea respectivă și știm foarte bine că munca voluntară, în România, de mult a fost uitată, iar încercarea aceasta de remunerare a celor care participă este o modalitate de stimulare a lor ca să participe și, pe de altă parte, de a lua decizii conforme cu realitatea, în special în situația în care această Agenție stabilește condiții de monopol și de cvasi-monopol.

Noi respingem acest amendament, numai pe această prevedere, urmând ca, practic, Regulamentul acestei Agenții, care se va reforma, să stabilească și condițiile în care se acordă, poate nu întotdeauna, poate în anumite condiții, când se stabilesc întâlniri ale comisiilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, scuzați-mă, dar apare întrebarea: dacă este plătit, de ce nu faceți consiliu? De ce consultativ? Dacă îl plătiți, de ce îi spuneți consultativ?

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Fiindcă sunt și o parte din cei care nu sunt retribuiți. Nu toți sunt retribuiți. Cei care fac parte din Agenția Națională sau din autorități nu sunt plătiți. Pentru cei care sunt în afară, ca specialiști, aceasta este motivația, restul este consultativ, fiindcă urmează o decizie a Agenției Naționale. Aceea este forma juridică, practic, care stabilește ce hotărăște Consiliul Consultativ. Aceasta a fost ideea.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Aurel Gabriel Simionescu. Domnule președinte Dan Cârlan, vă dau cuvântul la urmă.

Microfonul nr.3.

 
   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Domnule președinte, au fost două argumente, în afară de ceea ce s-a discutat. Unul - faptul că acești oameni sunt plătiți undeva, ei nu sunt niște oameni care vin acolo în timpul lor liber. Ei vin acolo în timp ce funcționează undeva, într-o anumită instituție. Deci, ei primesc o anumită formă de remunerare că sunt într-o instituție și, după aceea, vin sau în acel timp vin în acest consiliu și primesc o altă formă de remunerare. Deci, este o plată dublă pentru un timp pe care dumnealor nu-l vor putea justifica. Și, în al doilea rând, faptul că sunt plătiți pentru niște sfaturi, fiind un Consiliu Consultativ, dar nu au nici o responsabilitate în acest domeniu, responsabilitatea revine în continuare Agenției.

Deci, acestea au fost argumentele noastre la momentul respectiv și am considerat că cei care vor să facă parte din acest Consiliu, pot face parte fie ca salariați ai Agenției, fie ca salariați ai unor instituții pe statul de funcții pe care sunt plătiți, evident, acolo, la locul lor de muncă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, s-a înțeles.

Domnul președinte Dan Cârlan.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Domnule președinte, stimate colege și stimați colegi

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și-a asumat punctul de vedere al Guvernului, inclusiv pe considerentul că, la alineatul următor al art.17 alin.2, se vede foarte clar care este funcția acestui Consiliu Consultativ, este o funcție de arbitru, armonizează interesele operatorilor din domeniul serviciilor comunale cu cele ale utilizatorilor și cu cele ale autorităților administrației publice. Această funcție de armonizare se îndreaptă, firește, acolo unde doare mai mult, la preț și, pentru a asigura atât interesul unei bune prestații a specialiștilor chemați în acest Consiliu Consultativ, cât și independența lor din punct de vedere material, am considerat că este corect să fie retribuiți pentru munca pe care o prestează, astfel încât soluțiile propuse, practic, poziționarea echilibrului de preț și alte lucruri, care contează pe relația operator-beneficiar într-un domeniu de monopol sau cvasi-monopol, să poată fi făcută în condiții cât mai obiective.

Susținem respingerea amendamentului și păstrarea caracterului remunerat al muncii celor din Consiliul Consultativ.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Deci, supun la vot amendamentul de la poz.2, art.17 alin.1, respins de către Guvern și de către comisie pe argumentele pe care le-ați ascultat. Dacă votați da sunteți de acord cu amendamentul respins de Guvern, dacă votați nu sunteți împotrivă. Vă rog să votați, da pentru amendament, nu împotrivă.

Cu 50 de voturi împotrivă, 29 de voturi pentru, 3 abțineri, amendamentul a fost respins.

Dacă se mai susține vreunul din amendamente?

Poz.1... Scuzați-mă! Doamna senator Verginia Vedinaș are poz.4. Vă rog. Alin.3 de la art.20, da?

 
   

Doamna Verginia Vedinaș (din sală):

Da, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă ascultăm. Microfonul nr.2.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Amendamentul meu era unul care vizează o riguroasă redactare a textului și, în sinteză, se bazează pe faptul că, în formula propusă de Guvern, ni se face vorbire despre atribuții și competențe, respectiv, drepturile și obligațiile acestora stabilite prin lege. Formula pe care am propus-o eu este aceea de atribuții și competențe, renunțându-se la drepturi și obligații, pe considerentul că - ce reprezintă competența? Ea reprezintă un fascicul de atribuții, iar atribuțiile, la rândul lor, sunt drepturi și obligații. Formula Guvernului este redundandă și este neștiințifică din perspectiva științei dreptului.

Pentru aceste considerente, doresc să vă rog să votați amendamentul și vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnul secretar de stat. Microfonul nr.8.

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Domnule președinte, noi am fost de acord cu amendamentul, dar nu a mai fost de acord comisia. (discuții și vociferări în sală)

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Domnule președinte, nu pot decât să mărturisesc în fața dumneavoastră că votul în comisie a fost pentru respingerea acestui amendament.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles. (discuții și vociferări în sală)

Deci, ca să înțelegem bine, este vorba, pur și simplu, de o redactare, ca să fim sinceri. Așadar, reprezentatul Guvernului ne propune să fim de acord cu amendamentul de la poz.4, la amendamente respinse, art.20 alin.3.

Domnule președinte Dan Cârlan, sunteți de acord să supunem la vot?

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Poftiți?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord să supunem la vot, da?

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Sigur că da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bine. Mulțumesc.

Da înseamnă că suntem de acord cu amendamentul susținut și de Guvern, nu- împotrivă. Deci, o să vă rog să votați. Vă rog să votați.

Cu 73 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă, 2 abțineri, amendamentul s-a adoptat.

Dacă se mai intervine la vreunul din amendamentele respinse?

Domnul senator Aurel Gabriel Simionescu. Vă rog, spuneți și poziția.

 
   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Poz.5.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Poz.5. Vă ascultăm.

 
   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Amendamentul vizează textul ca atare, care, după părerea noastră, este unul abuziv, la un moment dat, sau care, cel puțin, poate naște abuzuri, respectiv, dreptul Agenției de a avea acces la toate informațiile din domeniul de activitate, inclusiv la evidențele contabile ale agenților respectivi. Or, considerăm că acest lucru este de competența altor instituții și dreptul de a face publice, cu excepția datelor comerciale ce au un caracter confidențial, o serie de informații privind furnizarea și prestarea serviciilor comunale.

Am apreciat că este bine să limităm dreptul Agenției la accesul la informație și documentele operatorilor legate de domeniul său de activitate, și dreptul acesta de a face publice orice informații care sunt de interes public, și nu orice informații, iar ideea de confidențialitate naște deja, după aceea, o serie întreagă de discuții.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Dacă ați putea să vorbiți mai în sinteză, rog pe toți vorbitorii, ar fi un lucru bun, dacă nu, va trebui să prelungim programul până la ora 24.00. Deci, nu avem soluție, ce să facem. Restul, mergem pe aprobări tacite..

Domnul secretar de stat. Microfonul nr.8.

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Mulțumesc, domnule președinte.

Foarte pe scurt, nu suntem de acord, deoarece această Agenție, când stabilește o anumită politică tarifară și de negociere, trebuie să aibă acces la absolut toate informațiile, inclusiv la cele cu caracter confidențial. La rândul ei, Agenția este stabilită prin lege, are atribuțiuni pe care le respectă, nu poate să intre în activitatea comercială, dar la anumite informații trebuie să aibă acces, pentru a stabili foarte clar ce tarife stabilește în condiții de cvasi-monopol și dacă respectă condițiile prevăzute prin Caietul de sarcini.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul președinte Dan Cârlan.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Nu am înțeles ce ați spus, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Legat de amendament, care este poziția?

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Poziția comisiei este de a respinge amendamentul. Amendamentul este îndreptat doar asupra părții care privește accesul la evidențele contabile și considerăm că, pentru a avea o imagine corectă la fundamentarea unui preț, este nevoie de informații detaliate care privesc activitatea operatorului în intimitatea sa economică. Nu este suficient să primească dosarul cu informațiile de la operatori, ci trebuie să se poată verifica.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poz.5, art.20 alin.4, respins de Guvern și de către comisie. Da sunteți pentru amendament, nu - împotrivă. Vă rog să votați.

Cu 29 de voturi pentru, 48 de voturi împotrivă și o abținere, amendamentul a fost respins.

Domnule senator Corneliu Pascu, dacă mai susțineți amendamentul, v-am văzut că ați ridicat mâna ?! Poziția nr. 6, cu referire la art. 43 alin. 4. Vă rog, microfonul nr. 3.

 
   

Domnul Corneliu Pascu:

Voiam să mă exprim și în legătură cu poziția nr. 3 de la art. 20 lit. m, unde se vorbește despre criterii și indicatori de performanță și noi, pentru acuratețe, am spus "minimali", deoarece pentru orice indicator de performanță, care este mai bun decât cel prevăzut, nu are nimeni nimic împotrivă, știam că așa ar fi corect.

Iar la art. 43...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă, stați pe loc.

Domnule secretar de stat, microfonul nr. 8. Este vorba de poziția nr. 3, art. 20...

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Da, mulțumesc.

Ne-am întors, cred că se creează discriminare, când spun criterii de performanță, nu înseamnă minim și maxim, înseamnă orice fel de criteriu și atunci introducerea unei performanțe minimale, înseamnă că blochezi, practic, criteriul de performanță.

 
   

Domnul Corneliu Pascu:

Dacă sunt minimali, pot să îi depășesc, să trec peste ei.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Susțineți, domnule Pascu, în continuare, amendamentul ?!

 
   

Domnul Corneliu Pascu:

Eu îmi susțin amendamentul.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziția nr. 3 art. 20 alin. 1 lit. m, respins de către Guvern și de către comisie.

Votând DA, votați pentru amendament, votând NU, votați împotrivă. Vă rog să votați.

Cu 31 de voturi pentru, 49 de voturi împotrivă și 3 abțineri, amendamentul a fost respins.

Poziția nr. 6, domnule Pascu. Microfonul nr. 3.

 
   

Domnul Corneliu Pascu:

Renunțăm. La poziția nr. 6, pentru că are, în fond, același înțeles, renunțăm.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar de stat, microfonul nr. 8.

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Da, sigur, același punct de vedere îl avem, de respingere, dar dacă a renunțat domnul senator, rămâne poziția pe care a avut-o Guvernul.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziția nr. 6, cu referire la art. 43 alin. 4.

Din sală: A renunțat !

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ce anume ?! A renunțat domnul Pascu ?!

Din sală: Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu am fost atent, scuzați-mă.

Dacă se mai susține vreunul dintre amendamente ? Domnul senator Șerban Mihăilescu.

 
   

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ultimul amendament respins introduce o noțiune de binom în cadrul tarifului, adică să aibă o componentă fixă și o componentă variabilă.

Una din marile realizări ale comisiilor care au lucrat la acest proiect de lege, a fost eliminarea sintagmei "contract - abonament". Susțin amendamentul de eliminare a acestei definiții, pentru că, dacă nu se intenționează o reintroducere a abonamentului, dar sub această formă, de componentă fixă, generată de utilajele fixe, și o componentă variabilă, legată de cheltuială, să nu care cumva să conducă o asemenea chestiune la reintroducerea unei formule de abonament, prin acea formulă de componentă fixă.

Dacă domnul secretar de stat se angajează, măcar pentru stenogramă, că acest lucru nu va conduce la introducerea, sub altă formă, a abonamentului, noi ne putem retrage amendamentul, ca să vedem, totuși, într-o discuție în plen, ce poziție are Guvernul cu privire la această chestiune. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnule secretar de stat, microfonul nr. 8.

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Domnule președinte,

Noi menținem poziția Guvernului, este vorba de componenta fixă, nu înseamnă neapărat abonament, înseamnă o cheltuială fixă care poate să provină din rata de amortizare, din condițiile de investiții pe care le are și cealaltă cheltuială variabilă provine din diferite input-uri care pot fi variabile în timp.

Deci noi menținem aceeași poziție, să fie respins amendamentul. Nu înseamnă, practic, abonament.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul Cârlan.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Comisia susține punctul de vedere al Guvernului, tariful compus nu trebuie să însemne, neapărat, abonament, ci înseamnă, în primul rând, un tarif binom care permite o gestiune mult mai corectă a costurilor și din partea utilizatorului, și din partea producătorului, a operatorului.

Solicităm respingerea amendamentului.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a alin. 10 de la art. 43, respinsă, această eliminare, de către Guvern și de către comisie.

Votați DA, sunteți pentru eliminare, votând NU, votați împotrivă. Vă rog să votați.

Cu 32 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă și o abținere, amendamentul a fost respins.

Stimați colegi,

La acest proiect de lege avem 34 de amendamente admise, de îmbunătățire a legii, acceptate de către Guvern, da, domnule secretar de stat, dacă sunt, totuși, intervenții pe cele 34 de amendamente ?!

Domnul senator Ștefan Viorel, spuneți și poziția.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

La poziția nr. 7 art. 8 alin. 2, eu apreciez că formularea inițiatorului era corectă și modificările operate de comisie ar putea să inducă elemente subiective în aprecierea derulării contractului.

Aici se spune că "Autoritățile administrației publice locale au obligația să achite operatorilor contravaloarea prestațiilor, conform prevederilor contractuale" și cu aceasta am spus tot.

Comisia a modificat, spunând că "aceste plăți se vor efectua doar pentru serviciile care se fac în beneficiul întregii comunități"; cine apreciază, cum apreciază, dar dacă numai jumătate de comunitate beneficiază, intră pe obligație de plată sau nu ?!

În concluzie, eu cred că formularea Guvernului este cea corectă și propunerea comisiei ar putea să aducă necazuri în aplicarea legii.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, domnule senator Cârlan, vă rog.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Dacă mi-ați permite, pentru operativitate, mai am două observații...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Ștefan, să le luăm pe rând, că tot stăm aici până la ora 24,00.

Spuneți-mi un lucru, precizați-mi exact, că nu am identificat, care este poziția ?

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Poziția nr. 7 din anexa nr. 1...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Poziția nr. 7, vă rog, la poziția nr. 7 am așa...

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Este vorba de art. 8 alin. 2 al acestui articol. (replică neinteligibilă din sală)

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte Cârlan, v-am urmărit cu mare atenție pe acest proiect de lege, deci, dacă dumneavoastră întrebați la ce lege...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci nu sunteți la poziția nr. 7 ! Art. 7, poate.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Este art. 8 alin. 2, la amendamente admise. (discuții în sală)

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Înseamnă că este o greșeală de redactare, o fi poziția nr. 4, la mine scrie 7, este art. 8 alin. 2.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, nu am așa ceva aici.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Undeva trebuie să fie, pentru că este amendament admis, noi votăm acest amendament și dumneavoastră nu îl aveți, este foarte grav.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Art. 8, trecem la art. 8, ca să fim în cunoștință de cauză, dacă tot o luăm de la capăt.

Art. 8 alin. 2 înseamnă poziția nr. 4 și nu 7.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

La mine este nr. 7, domnule președinte, îmi cer scuze, dar se poate verifica. (discuții în sală)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă referiți la alin. 2: "În exercitarea competențelor și atribuțiilor...", da ?! Acesta este textul ?!

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Nu, este alt text.

Din sală: Este altă lege !

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Nu am altă lege, am altă anexă cu amendamente aici.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule, vorbim despre aceeași lege ?!

Din sală: Nu, este altă lege.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci este altă lege.

Stimați colegi, vă rog să mă urmăriți, s-a lucrat intens, toată lumea a contribuit la cele 34 de amendamente, legea este apreciată de toată lumea.

Supun votului dumneavoastră raportul cu cele 34 de amendamente. Domnule senator Simionescu, vă rog să votați. Vă rog să votați.

Cu 80 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 2 abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în care vom introduce aceste amendamente. Vă rog să votați. Înțeleg că toată lumea a fost de acord cu el.

Cu 79 de voturi pentru, un vot împotrivă și 2 abțineri, proiectul de lege a fost aprobat.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii serviciului de salubrizare a localităților.  

Trecem la proiectul de Lege...

   

Domnul Ion Mihai Dumitrescu (din sală):

Procedură, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog. Ce procedură, domnule, că ne-ai și speriat ?! Microfonul nr. 2.

 
   

Domnul Ion Mihai Dumitrescu:

Mă scuzați, domnule președinte, mulțumesc.

Mai avem, în continuare, vreo patru legi care au termen de adoptare tacită pe 31 octombrie 2005. V-aș propune, dacă se poate să le punem în discuție acum, pentru că nu știm dacă vom ajunge la ele, până la ora 19,00.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să nu vă faceți griji.

Trecem la poziția nr. 8, proiectul Legii serviciului de salubrizare a localităților.

Da, domnul senator Bindea.

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Domnule președinte,

Este o propunere a unui domn senator și v-aș ruga să o supuneți votului plenului, pentru că există două riscuri, nu numai să nu ajungem, mai există și riscul să ajungem și, după ora 19,00, să nu fim în cvorum, și atunci ajungem în situația ca, independent de voința unora dintre noi, să fie adoptate tacit patru legi, ceea ce nu ar fi - după părerea mea - foarte onorant pentru Senat.

De aceea, vă rog să supuneți votului plenului propunerea formulată de domnul senator.

Din sală: A fost respinsă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Suntem la poziția nr. 8 care are termen de adoptare tacită 31 octombrie 2005.

Din sală: La poziția nr. 9 !

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nr. 9 l-am terminat, stimați colegi, acum suntem la poziția nr. 8.

Vă rog foarte mult, domnule Bindea, vă rog, luați loc.

Domnule secretar de stat Mircea Nicu Toader, vă rog să faceți prezentarea. Microfonul nr. 8, vă rog.

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Mulțumesc, domnule președinte.

Această lege privind salubrizarea localităților, face parte din acest pachet de legi.

Sunt stabilite în legea cadru toate elementele generale. Legea specială stabilește cele două posibilități de acordare a acestei activități, în gestiune directă și cu delegare, iar cel mai important lucru este că stabilește, iarăși, criteriile în care se desfășoară aceste activități, în condiții de monopol sau de cvasimonopol.

Susținem raportul comisiei și vă rugăm să îl aprobați.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Domnule senator Cârlan, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Raport favorabil cu 33 de amendamente admise și vă rog să fiți atenți că sunt cuprinse într-o Anexă nr. 1, formată din două segmente: Anexa nr. 1 și completarea, plus 4 amendamente respinse în Anexa nr. 2. Avem avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru sănătate, ecologie și sport.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale, dacă sunt luări de cuvânt. Înțeleg că nu sunt. Trecem la amendamente respinse. Vă rog, dacă se susțin. Domnule senator Pascu, amendamentul de la poz. 1 art. 11 alin. 2, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Corneliu Pascu:

Eu susțin în continuare ca contractul de reglare a gestiunii serviciului să fie menționat că se atribuie numai prin licitație publică, având în vedere încălcările grave care s-au făcut în această perioadă în încredințarea serviciilor publice de salubritate. De aceea, cred că menținerea acestei formulări este foarte binevenită, ca să se evite încredințarea directă, pe baza unor hotărâri a unor consilii ale administrației publice locale, care uneori, nu țin cont de legislația în vigoare și de modul de atribuire a delegării serviciului.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Domnul secretar de stat, microfonul 8.

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Mulțumesc. Nu putem accepta amendamentul domnului senator, deoarece înseamnă limitarea punctului de vedere și modul de organizare a fiecărei comunități locale. Licitația publică este o condiție, în care se pot acorda servicii, dar sunt anumite condiții în care nu poți să faci licitația, după două-trei încercări, dacă n-ai decât un singur ofertant și trebuie să accepți și alte modalități. Foarte transparentă, este adevărat, asta susținem și noi, dar introducerea numai cu licitație publică a serviciului poate să inducă probleme în rezolvarea acestui serviciu la nivelul comunității locale.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Domnul senator Cârlan, vă rog.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Da. Am așteptat să se aprindă beculețul. Comisia susține punctul de vedere al Guvernului. Art. 11 alin. 2 a venit într-o redactare îmbunătățită la amendamentul admis nr. 10, iar nevoia de a păstra și alte forme de atribuire decât licitația publică vine în întâmpinarea situației de gestiune delegată către un operator înființat chiar de către autoritatea publică locală, caz în care nu poți atribui contractul prin licitație, ci prin atribuire directă către propriul operator. De altfel, legea reglementează foarte precis situațiile în care se atribuie contractul către terți și atunci numai licitația este forma prin care se atribuie contractul. Este necesară, realmente, păstrarea redactării Guvernului, îmbunătățită prin amendamentul admis nr. 10.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Domnul senator Pascu, microfonul 3.

 
   

Domnul Corneliu Pascu:

Vreau să arăt că delegarea prin gestiune directă este o formă de încredințarea serviciului și este prevăzută în legislație, iar delegarea se face prin licitație și toate procedurile de licitație, chiar dacă e un singur operator, se urmează procedurile respective și se încredințează operatorului respectiv. Nu înseamnă să nu se facă licitație.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles. Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziția 1, amendamentul domnului senator Pascu, respins de către Guvern și comisie.

Votând cu "da", votați cu amendamentul, votând "nu", votați cu Guvernul. Vă rog să votați.

Cu 35 de voturi împotrivă, 34 voturi pentru, 5 abțineri, amendamentul a fost respins.

Dacă se mai susține vreun amendament? Vă rog, domnul senator Pascu.

 
   

Domnul Petru Șerban Mihăilescu (din sală):

Aș avea o chestiune...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Șerban Mihăilescu, fiecare avem câte o chestiune. (rumoare)Vă rog, să auzim chestiunea dumneavoastră. Vă rog.

 
   

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Domnul președinte Cârlan, care asigură întotdeauna foarte multă transparență lucrărilor, a introdus la următoarele trei proiecte de lege încă un rând de amendamente admise. Aceste amendamente admise nu au nimic completat la coloana: "cine le-a inițiat", "când s-au discutat" și "de ce au devenit admise", fiindcă eu nu-mi amintesc ca discuțiile să fi fost încă o dată retrimise. Nu sunt rele, nu sunt nici bune, dar, dacă dânsul susține întotdeauna, cel puțin din partea comisiilor avizatoare, să fim foarte fermi și nu acceptă nici un fel de îndoială, îl rog ca și acum să explice în plen de unde a apărut, la fiecare lege, încă un rând de amendamente, când s-au discutat și când s-au aprobat. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Vă rog, dacă la amendamente respinse se mai susține vreun amendament? Domnul senator Pascu. Spuneți, vă rog, și poziția.

 
   

Domnul Corneliu Pascu:

La poziția 2, din formulare unitară, așa cum este prevăzută și în Legea serviciilor publice, s-a folosit termenul de "asociație de dezvoltare comunitară" și a fost admisă la toate amendamentele mai sus-menționate, inclusiv la art. 11, poziția 3. Dar, dacă se dorește o altă formulare, nu avem nimic împotrivă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cred că e bună formularea propusă de Guvern.

 
   

Domnul Corneliu Pascu:

N-am nimic împotrivă, dar comisia, în toate celelalte articole, la serviciile publice, are o astfel de formulare. Renunț la ea, nu e nici o problemă, dar la următorul, la nr. 3, renunțăm, de asemenea. La art. 4, însă, "responsabilitatea întocmirii regulamentului propriu al serviciului, în termen de 90 de zile, revine autorităților administrației publice locale" și de aceea dorim să se specifice acest lucru, pentru creșterea gradului de responsabilitate al acestora.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar de stat, vă rog.

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Nu știu la ce s-a referit domnul senator, practic, dacă e vorba de "asociație de dezvoltare comunitară" este o redactare greșită, că toți am hotărât că asociația de dezvoltare comunitară... Dar amendamentul dumneavoastră a scos din context și din text societățile comerciale cu capital privat sau mixt. Acesta-i amendamentul dumneavoastră. Dacă ne referim la punctul 2.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, nu, nu. Se referă la poz.4, care dorește să precizeze "întocmirea de către autoritățile administrației publice locale a regulamentului", ca să știm pe cine sancționăm.

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Suntem de acord. Dar nu-l văd scris aici.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Poziția 4 - amendamente respinse. Sună așa... Mă urmăriți?

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Eu vă urmăresc, dar ... Vă ascult.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Art. 29 alin. 2: "Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 la 30.000 lei următoarele fapte: b) neîntocmirea regulamentului propriu al serviciului, în termen de 90 de zile..." și continuă. Și domnul Pascu spune: "neîntocmirea de către autoritățile administrației ..."

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

E în regulă. E vorba de adăugarea sintagmei "de către".

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord?

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

De acord.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă ascultăm, domnule senator Cârlan. Microfonul 7.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Mulțumesc. Amendamentul nr. 4... Noi ne uitam la nr. 2, de aceea am avut un moment de ezitare... Amendamentul nr. 4 al domnului senator Pascu a fost respins, pentru că, practic, ceea ce dorește dânsul a fost preluat în amendamentul admis nr. 22, din lista de amendamente admise, și este foarte corect și mult mai bine rezolvat textul prin amendamentul admis nr. 22, la același articol 29 alin. 1, în care se precizează foarte clar cine și cum.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. S-a preluat acolo, la b. E adevărat.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Este preluat amendamentul 4, inclus în amendamentul admis nr. 22.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Litera b, spune așa: "întocmirea de către autoritățile publice locale a regulamentului propriu, în termen de 90 de zile", adică s-a preluat de acolo-acolo. Deci, renunțați. (discuții)

Stimați colegi,

Domnule senator Cârlan, spuneți-ne de unde vin amendamentele admise suplimentare. S-au discutat în comisie.... Vă rog.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Amendamentele admise suplimentare vin dintr-o eroare de redactare la nivelul comisiei. Vă rog să urmăriți volumul imens de amendamente și ne asumăm această greșeală, că la cele 4 legi sectoriale, la momentul redactării raportului au fost omise aceste amendamente. Drept pentru care s-a făcut o prelungire la Anexa nr. 1. Textele au fost discutate în comisie articol, cu articol.

Sigur, îmi asum această responsabilitate, domnule senator.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Deci, s-au dactilografiat pe pagini diferite... Bun. Dacă la cele de 33 de amendamente sunt intervenții? Înțeleg că nu sunt. Domnul senator Ștefan Viorel, vă rog. Acum vine treaba aceea...

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Am ajuns la anexa mea, domnule președinte. Deci, la poz. 7 art. 8 alin. 2. Vă rog să observați că formularea Guvernului este mult mai riguroasă și nu lasă loc de interpretare. Ce propune comisia lasă loc de interpretare. Comisia propune "să se plătească doar sumele convenite prin contract pentru prestațiile pe care aceștia le efectuează în beneficiul întregii comunități". Cine apreciază, cine măsoară, dacă a fost întreaga comunitate sau jumătate, când formularea Guvernului este clară: "conform prevederilor contractuale". Unde se poate detalia orice.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ce spuneți, domnule secretar de stat?

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Am avut aceeași opinie în comisie, în orice contract, orice prevedere, dar fiindcă comisia a solicitat, așa s-a aprobat, s-a aprobat.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Cârlan.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Explicația este foarte simplă: autoritățile administrației locale au obligația să achite operatorilor numai acele servicii care sunt contractate direct cu autoritatea publică, dar când operatorul contractează serviciul direct cu asociația de locatari sau cu consumatorul direct, nu mai este obligația autorității publice să achite contravaloarea contractului. Deci, numai pentru acele servicii publice prestate în interesul întregii comunități, ca, de exemplu, măturatul străzilor. Acolo, primăria, autoritatea publică încheie contractul cu operatorul și, prin urmare, are obligația de plată. Primăria nu poate avea obligația de plată a serviciului de salubritate la poarta cetățeanului.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Dar vorbim despre contractul pe care-l încheie autoritatea administrației publice și nu cel pe care-l încheie asociația de bloc, hai să fim serioși.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Ștefan, haideți, că ne grăbim.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Nu, dar eu cred că susțin Guvernul și merită.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, rugămintea mea e să fiți mai operativ. Am înțeles. Supunem la vot. Vă rog să așteptați mai întâi. Îl mai susțineți pe acesta?

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Da, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bine. Supun la vot propunerea făcută, legat de poz. 7, cu referire la art. 8 alin. 2, propunerea ca să se revină la formularea Guvernului. Înțeleg că, atât Guvernul, cât și comisia nu sunt de acord.

Supun la vot această propunere. Votând "da" votați cu domnul Ștefan Viorel, votând "nu", votați cu Guvernul și cu comisia. Vă rog să votați.

Cu 44 de voturi împotrivă, 34 voturi pentru, o abținere, amendamentul a fost respins.

Da, domnule senator Ștefan.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

La poz. 12, domnule președinte, art. 14, respectiv, art. 15, în formula propusă de comisie, vă rog să observați că la alin. 1 diferența între cele două texte constă în aceea că prin propunerea comisiei se elimină posibilitatea ca o administrație publică locală să asigure serviciul de salubritate printr-o structură proprie și impune obligativitatea creării unor operatori, persoană juridică și, exclusiv, astfel de operatori pot face servicii de salubritate. Propunerea Guvernului lăsa loc și pentru structurile proprii ale administrației locale și eu îmi imaginez că sunt și comunități mai restrânse unde serviciul de salubritate nu justifică înființarea unei societăți comerciale și atunci cred că legea ar trebui să acopere și această posibilitate, deci, susțin forma propusă de Guvern.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul secretar de stat.

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Un moment, că n-o găsesc aici, în materiale, dar dacă e formularea noastră și eu mă uit în legea inițială, mi se pare și mie corectă, dar poate domnul președinte de comisie găsește justificarea modificării.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Cârlan.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Domnule ministru, credeți că găsesc eu mai repede decât dumneavoastră? Mi-ați pasat pisica...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Art. 15 alin. 1.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

La care amendament?

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Propunerea comisiei. Art. 14 în textul Guvernului...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, art. 14 de la Guvern... Uitați-vă la poziția 12. Art. 14 - Guvern, care devine art. 15 la comisie. Se solicită să păstrăm redactarea Guvernului.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Îmi pare rău, este amendament convenit cu Guvernul și nu rezultă de nicăieri excluderea de care vorbește colegul nostru, domnul senator. Deci modul de organizare al operatorilor este detaliat în lege, sunt permise toate structurile, de la serviciul propriu, fără personalitate juridică, până la societate comercială organizată de către autoritatea locală. Nu rezultă condiționarea de care vorbiți dumneavoastră.

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Păi, eu așa înțeleg textul, pentru că în formularea Guvernului regăseam acolo și posibilitatea ca "bunurile proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale utilizate pentru prestarea serviciului să poată fi dată și acelor compartimente". Acum ați eliminat acest text și rămân doar "operatori organizați ca persoane juridice".

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Toți sunt operatori, de aceea am simplificat exprimarea și le-am spus tuturor "operatori", indiferent de forma de organizare. De la serviciu public, fără personalitate juridică, trecând pe la compartiment, direcție, cu personalitate juridică, societate comercială cu acționar unic sau capital mixt...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am băgat totul în generic. (discuții)

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Textul Guvernului nu lăsa loc de interpretare. Dacă vrem să citim așa textul propus de comisie, se poate. Dar se poate și cum l-am citit eu inițial.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles, domnule Ștefan. Îl păstrați, da?

Supun votului dumneavoastră art.15 poz.12 în formularea comisiei, contra aceluiași articol, dar numerotat 14. Deci se vrea formularea Guvernului, respinsă, înțeleg, și de Guvern, și de către comisie.

Vă rog să votați. Da, sunteți de acord cu amendamentul domnului Ștefan, nu, sunteți împotrivă. Vă rog să votați.

Domnule Ștefan, mai aveți texte din acestea, că pierdem timp mult. Vă rog eu mult. Dacă sunt probleme de fond.

Cu 48 de voturi împotrivă, 30 pentru și o abținere, a căzut amendamentul.

Vă rog, domnule senator. Mai avem...

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Dacă este un păcat foarte mare să-mi doresc să scoatem o lege bună, eu pot să și renunț, dar nu înainte de a întreba comisia cum traduce sintagma "utilizatori direcți sau indirecți", de la poz.15, respectiv art.18 din formularea Guvernului, art.19 din formularea comisiei?

Dacă-mi traduce, cum poate cineva să fie utilizator direct sau indirect... Vă mulțumesc. (discuții)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar de stat, microfonul 8.

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Da. Am să-i explic eu domnului senator Ștefan. Cel direct este, așa cum îi spune numele, angajează pe cineva direct, iar cel indirect este un intermediar ca și măturatul străzii. Eu am un contract cu utilizatorul și pot să angajez mai departe serviciul cu alt prestator.

Deci e cât se poate de clar direct și indirect. Așa este și în legea-cadru.(discuții) Antreprenor, poftiți. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu mai sunt alte intervenții. Voi supune votului dumneavoastră raportul cu cele 33 de amendamente admise.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Cu 76 de voturi pentru, 2 împotrivă, 4 abțineri, a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votați. Nu este organică, are caracter ordinar.

Cu 76 de voturi pentru, 2 împotrivă, 2 abțineri, s-a adoptat.

Vă mulțumesc.

 
Adoptarea proiectului Legii serviciului de iluminat public.  

Trecem la proiectul de Lege privind serviciul de iluminat public. Domnul secretar de stat Toader, microfonul 8. Vă ascultăm.

   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Același punct de vedere. Face parte din acest pachet. Legea-cadru este destul de clară. Aici sunt detaliate activitățile privind iluminatul public. Susținem raportul comisiei și vă rog să-l avizați.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Domnule președinte Cârlan, vă rog, raportul comisiei.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Raport favorabil, 18 amendamente admise, două amendamente respinse. Vă rog să le supuneți dezbaterii și adoptării.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Avem două amendamente respinse, dacă se susțin... Înțeleg că nu se mai susțin. Vă mulțumesc.

Dacă la cele 11 amendamente admise sunt intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul cu cele 11 amendamente admise. Vă rog să votați.

Cu 71 de voturi pentru, 2 împotrivă și 2 abțineri, s-a adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiect de lege în care vom opera cele 11 amendamente. Vă rog să votați.

Cu 72 de voturi pentru, unul împotrivă și 3 abțineri, s-a adoptat proiectul de lege.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii serviciului de transport public local.  

Trecem la proiectul de Lege privind serviciul de transport public local. Domnule secretar de stat Toader, aveți cuvântul, microfonul 8.

   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Vă mulțumesc. Tot din acest pachet de legi face parte. Practic, și în comisie, legea a fost dezbătută și fără amendamente, un singur amendament, cel comun cu dezvoltare comunitară. Susținem raportul comisiei și vă rog să-l avizați.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule președinte Cârlan, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Raport favorabil, domnule președinte, stimați colegi, avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia economică. Avem un număr de 26 amendamente admise și un amendament respins.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Dezbateri generale, luări de cuvânt? Înțeleg că nu sunt. Amendamentul respins se mai susține? Da. Vă rog. (rumoare, discuții)

 
   

Domnul Șerban Mihăilescu:

Este un amendament foarte simplu, domnule președinte. Foarte multe comune nu mai au serviciu de transport public și la o enumerare din aceea - până la lit.m), cu ce drepturi au - am cerut și eu o completare în care "să aibă dreptul de a înființa serviciul de transport public local". Și cred că nu este nici un fel de eroare dacă adoptăm o asemenea chestiune. Repet, foarte multe comune sau asociații intercomunale nu mai beneficiază și atunci să aibă dreptul să-și înființeze un asemenea serviciu în condițiile acestei legi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

În Legea-cadru au aceste competențe administrațiile locale. În legea viitoare - nr.215 - de asemenea. Nu cadra să intre în această lege această problemă a comunității, fiecare comună să fie un transport local. (rumoare, discuții)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar de stat...

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Vă rog, domnule președinte

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Cârlan, microfonul 7.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Cred că plângem la mormânt străin. Aici nu este vorba de a avea sau a nu avea dreptul autoritatea locală să înființeze. Aici, art.6 vorbește despre obiective și comisia, împreună cu reprezentantul Guvernului, a apreciat că nu poți fixa ca obiectiv înființarea.

Când îl înființezi ai după aceea niște obiective de performanță. Cum nu ajută, nici nu dăunează acest amendament și eu cred că chiar dacă comisia a votat împotrivă, putem să oferim această bucurie domnului senator Șerban Mihăilescu, în schimbul votului grupului. (discuții)

A fost simplu amendament de redactare, nici nu ajută, nici nu dăunează. Atâta doar că atunci când vorbim de obiectivele autorității publice nu poate fi înființarea serviciului public.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci înțeleg, domnule Cârlan, că sunteți de acord.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci de acord și Guvernul. Supun votului dumneavoastră acest amendament respins, care, iată, că este aprobat și de Guvern, și de comisie.

Vă rog să votați.

Cu 73 de voturi pentru, 6 împotrivă, 3 abțineri, s-a aprobat.

Supun votului dumneavoastră raportul cu cele 27 de amendamente admise.

Vă rog să votați.

Cu 79 de voturi pentru, 2 împotrivă, o abținere, s-a adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votați.

Cu 79 de voturi pentru, 1 împotrivă, 2 abțineri, s-a adoptat.

 
Adoptarea proiectului Legii serviciului de alimentare cu apă și canalizare.  

Trecem la proiectul Legii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare. Domnule secretar de stat Toader, vă ascultăm.

   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Este ultima lege din acest pachet. Da. Aceeași poziție, susținem raportul comisiei. Nu avem nici un amendament respins, practic, și vă rugăm să o avizați.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Domnul președinte Dan Cârlan.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Vă mulțumesc. Cu 21 de amendamente admise în cele două segmente ale anexei 1, raport favorabil ținând cont și de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și Comisiei economice.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Sunt luări de cuvânt? Nu sunt. Sunt intervenții la amendamentele admise? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu amendamentele prezentate în anexe. Vă rog să votați.

Cu 80 de voturi pentru, 1 împotrivă și o abținere, s-a adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, în care vom opera amendamentele. Vă rog să votați.

Cu 71 de voturi pentru, 2 împotrivă și 2 abțineri, s-a adoptat. Vă mulțumesc.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România.  

Trecem la proiect de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă a persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Katalin Kibedi. Microfonul 10. Vă rog. Domnule Vasilescu, luați loc.

   

Doamna Katalin Kibedi - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Domnule președinte,

Distins Senat,

Rostul acestei ordonanțe de urgență este de a corecta valoarea probantă a comisiei în acordarea acelor reparații în domeniul material și al imobilelor. Pe de altă parte, este necesară încă o dată decalarea termenului în care să se poată depune aceste cereri. Și atunci am pune de acord legile care sunt deja în vigoare. Acesta este raționamentul ordonanței și vă rog să o adoptați în această formă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dau cuvântul domnului Vasilescu.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi... în expunerea de motive...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Vasilescu! Vă rog eu. Ne grăbim, dar nu într-atât. Deci aveți cuvântul, în calitate de secretar al comisiei pentru a prezenta raportul Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări. Vă rog, domnule senator. Vă ascult.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Nu m-am grăbit, să știți. Mă rog!...

Expunerea de motive a făcut-o doamna secretar de stat. Raportul este raport de admitere, nu sunt amendamente. Legea este, conform art.76 alin.2 din Constituție lege ordinară, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Cameră decizională Camera Deputaților. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Avem un raport favorabil fără amendamente.

Voi supune votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege. Vă rog să votați.

Cu 67 de voturi pentru, 4 împotrivă și 3 abțineri, s-au adoptat și raportul, și proiectul de lege. Vă mulțumesc.

 
Continuarea dezbaterilor și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.26/2005 privind managementul instituțiilor publice de cultură.  

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.26/2005 privind managementul instituțiilor publice de cultură.

Rog Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă. Cine prezintă? Domnul vicepreședinte. Vă rog să luați loc la pupitru.

Are cuvântul domnul secretar de stat Ioan Onisei. Microfonul 8.

   

Domnul Ioan Onisei - secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor:

Bună seara!

Prin dispozițiile acestei ordonanțe, creăm cadrul legislativ pentru angajarea conducătorilor instituțiilor publice de cultură în urma unui concurs deschis oricărui profesionist. Se introduce contractul de management, o salarizare corespunzătoare. Ordonanța nu influențează cu nimic numărul de posturi din instituțiile publice de cultură.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule vicepreședinte Dumitrescu, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

 
   

Domnul Ion Mihai Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a făcut raport suplimentar la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.26/2005 privind managementul instituțiilor publice de cultură.

Cu adresa nr.L311/19 iulie 2005, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a fost sesizată pentru dezbatere și întocmirea raportului la proiectul de lege.

Comisia a întocmit raport de admitere, cu amendamente, trimis Biroului permanent. În ședința din 12 octombrie 2005, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă... (rumoare în sală; discuții) Dați-mi voie, e prima expunere.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog! (râsete în sală)

 
   

Domnul Ion Mihai Dumitrescu:

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport suplimentar de admitere, cu amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Cameră decizională.

Atenție, prezentul raport îl înlocuiește pe cel trimis Biroului permanent al Senatului, cu adresa nr.27/67 din 14 septembrie 2005.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dezbateri generale, dacă sunt luări de cuvânt.

Nu sunt. Stimați colegi, avem un raport favorabil, cu 4 amendamente admise. O să-l supun votului dumneavoastră.

Vă rog să votați.

S-a adoptat cu 67 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 2 abțineri.

Voi supune votului dumneavoastră proiectul de lege, în final.

Vă rog să votați.

Cu 73 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere s-a adoptat și proiectul de lege.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii monumentelor de for public.  

Trecem la proiectul Legii monumentelor de for public.

Domnule secretar de stat Ioan Onisei, vă ascultăm.

   

Domnul Ioan Onisei:

Proiectul instituie cadrul legal pentru autorizarea și construirea monumentelor de for public. Este un proiect în acord cu dispozițiile europene în materie și cu cele ale reglementărilor românești în domeniul sistematizării și urbanismului.

Inițiatorul este de acord cu amendamentele aprobate de comisie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnule vicepreședinte Dumitrescu, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

 
   

Domnul Ion Mihai Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului ne-a transmis aviz favorabil, fără amendamente. Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a Senatului ne-a transmis aviz favorabil, cu amendamente. Domnul senator Gheorghe Funar a depus o serie de amendamente la proiectul de lege.

În ședința din 12 octombrie 2005, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a adoptat, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, o serie de amendamente, prevăzute în Anexa 1 la prezentul raport. Amendamentele respinse sunt cuprinse în Anexa 2.

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, a adoptat raport de admitere, cu amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Camera Deputaților fiind Camera decizională.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale. Domnul senator Gheorghe Funar.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Eu regret că reprezentantul Ministerului Culturii și Cultelor, domnul secretar de stat, încearcă să ne inducă în eroare și susține că a venit Guvernul cu acest proiect de lege pentru a crea cadrul legislativ în acest domeniu.

Cadru legislativ există, doamnelor și domnilor senatori, pornind de la Legea nr.50/1991, cu modificările și completările ulterioare, și, de asemenea, fac trimitere la Legea nr.422, votată de Parlamentul României în anul 2001. Legii nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice i s-au adus modificări și completări prin Legea nr. 401/2003 și Legea nr. 468/2003. Deci, cadrul legislativ există.

Ce s-a dorit, doamnelor și domnilor senatori, prin acest proiect de lege? Să se creeze un cadru juridic necesar pentru demolarea monumentelor românești, după voința unora sau a altora. Acesta este fondul legii.

Eu vă solicit, doamnelor și domnilor senatori, să acordați o deosebită importanță acestui proiect de lege, menit să distrugă, să desființeze monumentele românești.

Unii dintre colegii din sală... și am aici, în banca întâi, un coleg care se distrează, dar care, sunt convins că, fiind istoric, nu a citit textul proiectului de lege.

Permiteți-mi să îl lecturez, special pentru domnia-sa, care îmi este deosebit de simpatic.

La art.9 alin.3: "Constatările potrivit alin.2 se vor comunica..."

Este vorba de constatarea monumentelor din țară care nu îndeplinesc cumulativ trei condiții. Cele trei condiții nu sunt îndeplinite de nici un monument, așa cum au fost scrise de către inițiator.

Pentru a fi atestate ca monumente de for public, acestea trebuie să îndeplinească, cumulativ, trei condiții.

Prima condiție: amplasarea acestora s-a realizat în baza unei autorizații de construire, emisă cu respectarea reglementărilor legale în vigoare, dar un monument de acum 100, 200, 300 de ani nu s-a realizat astfel.

A doua condiție: existența acestora este consemnată sau atestată ca notorie până la data de 31 decembrie 1989, prin publicații științifice, ghiduri turistice sau alte tipărituri având caracter de informare publică, ori prin evidențele autorităților, instituțiilor și serviciilor publice.

Și a treia condiție, care este de-a dreptul hazlie și nedemnă pentru Guvernul României: realizarea și amplasarea acestora s-a realizat în conformitate cu prevederile acestei legi.

Nici un monument din această țară nu s-a putut realiza și amplasa în conformitate cu prevederile acestei legi.

Mai menționez și sărăcia de cuvinte a inițiatorilor, care, în șapte cuvinte, au repetat "realizarea".

Deci, pornind de la aceste trei condiții, pe care nu le poate realiza nici un monument, la art.9 alin.3 s-a precizat că structurile din subordinea Ministerului Culturii și Cultelor urmează, la cerere, să întocmească o seamă de situații privind monumentele care nu îndeplinesc aceste trei condiții, urmând ca acestea să fie analizate, situațiile existente, și să propună măsuri de intrare în legalitate sau de desființare, după caz.

Acesta este obiectul, doamnelor și domnilor senatori: desființarea monumentelor.

Cred că nu veți face jocul celor care au fost plătiți de UDMR să inițieze acest proiect de act normativ.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt intervenții?

Stimați colegi, la acest proiect de lege avem o serie de amendamente respinse. Dacă ele se susțin?

Domnul senator Funar, amendamentul de la poziția 1, solicită eliminarea art.5.

Vă rog! Microfonul 2, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Deci, spuneți să începem cu primul amendament. Am propus eliminarea art.5, pentru că nici un monument nu poate să întrunească, cumulativ, aceste trei condiții.

Acesta este amendamentul, foarte simplu: eliminarea art.5.

Îl susțin, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul secretar de stat Onisei. Microfonul 8.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Îl rog pe domnul senator și onoratul Senat să observe că nicăieri, în art.5, nu se pune problema de condiții cumulative, ci una dintre acele condiții. Las deoparte faptul că litera "c", așa cum remarca doamna senator Petre, se referă la viitor, deci, monumentele de for public care se vor construi de aici încolo în respectul acestei legi.

Pe de altă parte, domnule președinte, să-mi mai îngăduiți o singură considerație. Domnul senator Funar, care a fost un distins primar de municipiu atâția ani, știe, cu siguranță, care este deosebirea între monument istoric și monument de for public.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Funar, vă rog. Microfonul de la tribună.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Îmi pare rău că, și după ce l-am atenționat, domnul secretar de stat continuă să încerce să vă inducă în eroare. Îl rog să citească de la art.5 și să precizeze unde scrie - a pus și dânsul, probabil, pixul pe textul respectiv - unde scrie "una din următoarele trei condiții".

Vă rog să citiți dumneavoastră dacă scrie acest lucru.

Vă rog, domnule președinte, să răspundă. Deci, unde scrie acest lucru?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul Onisei, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Domnule președinte, normele de tehnică legislativă obligă, atunci când legiuitorul vrea acest lucru, să se specifice "dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții". Și se enumeră acele condiții.

Vă rog să remarcați că nu există această sintagmă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Ați remarcat, doamnelor și domnilor senatori, că nu scrie ceea ce a încercat să vă spună, "dacă se îndeplinește una dintre condiții". La fel a procedat și în continuare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Deci, ni se propune eliminarea art.5, respinsă de Guvern și de către comisie. (Domnul vicepreședinte Ion Mihai Dumitrescu solicită cuvântul, în numele comisiei.)

Doriți să mai interveniți?

 
   

Domnul Ion Mihai Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

S-a modificat în comisie. S-a precizat: "dacă îndeplinesc una din următoarele condiții".

Deci, este modificat.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun la vot eliminarea. Votând "da", sunteți de acord cu ea, votând "nu", sunteți împotrivă, conform propunerii Guvernului și a comisiei.

Vă rog să votați.

Cu 41 de voturi împotrivă, 27 pentru, 5 abțineri, a fost respins amendamentul.

Dacă se mai susține vreun amendament? Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Următorul amendament pe care îl susțin apare la dumneavoastră la poziția 3 și se referă la art.7 din acest proiect de lege. Inițiatorul precizează: "Amplasarea monumentelor de for public se va realiza cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare privind urbanismul și autorizarea executării lucrărilor de construcții, precum și a următoarelor condiții speciale:

a) în baza unei documentații de urbanism elaborate și aprobate potrivit prevederilor legale în vigoare..."

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, avem textul. Vă rog eu, nu ne citiți.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Dumneavoastră îl aveți, domnule președinte. Marea majoritate a senatorilor nu-l are, pentru că dumneavoastră ați fost împotrivă ca senatorii să primească mapă cu toate documentele necesare ședinței, făcând economie la bugetul Senatului.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu este adevărat. Fiecare senator are la casetă legea și raportul, cu totalitatea amendamentelor.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Aceasta e o altă problemă, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog eu foarte mult.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Asta s-a dat astă-vară, s-a dat în iunie. Faceți un test, domnule președinte...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

... și veți constata că sunt trei senatori în sală, care au textul. Restul nu-l au. Și nu e bine, domnule președinte, din acest punct de vedere.

Amendamentul meu, pentru a economisi timpul: "Amplasarea monumentelor de for public se realizează cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare privind urbanismul și autorizarea executării lucrărilor de construcții". Deci, fără nici un fel de condiții speciale, așa cum a propus inițiatorul.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Vă rog, dacă sunt intervenții. Domnul secretar de stat Onisei.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Față de amendamentul domnului senator Funar și discuțiile ce au fost purtate în comisie, o să găsiți la pct.5 din Anexa cu amendamente admise o formulă care este una de sinteză între cele două variante și care este foarte bună, în opinia mea, și anume - citesc doar ultima teză: "...cu avizul consultativ al Ministerului Culturii și Cultelor, în baza analizei realizate de Comisia Națională pentru Monumente de For Public".

Așadar, se elimină dispozițiile de la punctele "a" și "b", din forma inițială a proiectului de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai sunt intervenții?

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Funar de la poziția 3, cu referire la art.7.

"Da", sunteți de acord cu amendamentul domnului Funar, "nu", sunteți împotrivă.

Vă rog să votați.

45 de voturi împotrivă, 27 pentru, 4 abțineri, amendamentul a fost respins.

Vă rog, dacă la poziția 4 se mai susține.

Domnul Funar.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

La art.8, inițiatorul a propus la alin.2 "Comisia națională pentru monumente de for public să fie formată numai din 7 membri, artiști din domeniul artelor vizuale și/sau critici de artă recunoscuți pentru competența lor profesională și probitatea morală".

Pentru a se putea totuși constitui o asemenea comisie națională am propus în amendamentul meu ca să fie 15 membri ai comisiei, și nu 7, artiștii, amendamentul meu, să fie renumiți, nu orice membru al acestei comisii, și să renunțe la finalul alineatului 2, "și probitatea morală" pentru că, dacă punem această condiție, riscăm să nu avem membri în comisie.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, mulțumesc.

Domnul secretar de stat Onisei.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Există și aici o formulă cu care a fost de acord, mai bine spus, comisia, suntem și noi de acord cu ea, este vorba de "7 membri, artiști ori specialiști din domeniul artelor vizuale și/sau critici de artă, recunoscuți pentru competența profesională și probitatea morală". Susținem acest amendament. La urma-urmei, de ce 7 și nu 15, de ce 8 și nu 20 și așa mai departe.

În rest, nu văd absolut nici o chestiune de fond între cele două abordări.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Nu mai sunt alte intervenții.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Funar, poziția 4, cu referire la art.8, alin.2, respins de Guvern și de comisie.

Vă rog să votați.

Votând "da", sunteți de acord cu amendamentul, votând "nu", sunteți împotriva amendamentului.

46 voturi împotrivă, 29 voturi pentru, 3 abțineri, a fost respins amendamentul.

Poziția 5, dacă se mai susține amendamentul? Nu se mai susține.

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, avem 12 amendamente admise.

De acord Guvernul cu aceste amendamente?

Aveți observații la ele?

Am înțeles, ați renunțat la 5. Da. (replică neinteligibilă)

Nu vă aud.

Mai aveați aici, în afară de 5? Da, scuzați-mă, vă rog. La 6, da?

Microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Am renunțat la 5, domnule președinte, iar la 6 nu renunț pentru că inițiatorul nu a citit normele de scriere a unui proiect de lege și l-a făcut la timpul viitor. Textul trebuie făcut la prezent. Acesta este amendamentul meu.

Deci, s-a prevăzut "vor transmite serviciilor publice deconcentrate", amendamentul meu este "transmit la serviciile publice".

Sper că senatorii puterii vor fi de acord cu amendamentul meu.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul secretar de stat Onisei.

Microfonul 8.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Îmi pare foarte rău, dar tocmai rigorile limbii române pe care o invoca domnul senator mă obligă să vă fac să remarcați că formularea este în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a acestei legi, prin urmare, trebuie să folosim viitorul "vor transmite" și același lucru și în legătură cu amendamentul de la punctul 7. (replică neinteligibilă)

Poftim?

 
   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Merge și prezentul istoric.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Da, de acord. Merge și prezentul continuu, dar nu e cazul aici într-o lege.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles.

Supun votului dumneavoastră acest amendament al domnului Funar.

Da, sunteți de acord cu el. Nu, sunteți de acord cu Guvernul.

Vă rog să votați.

51 voturi împotrivă, 19 voturi pentru, o abținere, a fost eliminat.

Dacă se susține amendamentul de la poziția 7?

Domnul Funar, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este tot o problemă de redactare. Nu la timpul viitor "vor identifica construcțiile sau amenajările având caracteristicile monumentelor de for public", ci la prezent "identifică toate construcțiile care au caracteristicile monumentelor de for public".

Inițiatorul a mai avut în vedere, închei aici, domnule președinte, să se întocmească o listă cu acele monumente care nu întrunesc condițiile prevăzute la art.5. Și apoi, la alin.3 al art.9 să treacă la desființarea lor.

Regret că, votând pe considerente politice și de frica cartonașului galben sau roșu, mulți dintre colegii senatori nu realizează pericolul acestui proiect de lege pentru monumentele românești. Când se vor trezi, va fi prea târziu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul secretar de stat Onisei.

Da, domnul Păunescu, vă rog. Microfonul 4.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Suspiciunea domnului Funar este îndreptățită. O nouă punere în proces a monumentelor țării ar conduce la posibile măsuri aberante.

De aceea, susțin și public, în plen, ceea ce mi s-a părut corect să susțin și în comisie, și anume dreptul monumentelor de a se reprezenta pe sine și la momentul când au fost făcute. Nu cu privirea de azi sau de mâine. Poate că poimâine toate monumentele pe care le vom face noi azi vor cădea din această perspectivă. Cred că e un mare pericol să intrăm într-un fel de percheziție a monumentelor țării.

De aceea, cred că este un gest profund liberal, în sensul istoric, care trebuie făcut. Monumentele să nu fie supuse tuturor acestor inchiziții nedemne.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul secretar de stat Onisei.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Noi am discutat pe larg acest aspect în Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă și a fost evident din textul proiectului că nu există nici o asemenea intenție și nu există nici un mecanism în proiectul de lege care să facă posibil acest lucru.

Faptul că e necesar să inventariem monumentele construite cu sau fără autorizație este un lucru absolut firesc pentru că dincolo de temerea pe care o exprimă unii dintre domnii senatori este evident faptul că în România s-au construit și amplasat așa-zise monumente de for public unde au vrut unii sau alții și fără să țină cont de nici un fel de norme estetice sau de urbanism. Aceste monumente rămân, din păcate, dar încercăm în viitor să construim respectând toate regulile posibile și, dacă lucrul acesta este posibil, și el absolut necesar, și cele estetice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles, vă rog.

Supun votului dumneavoastră la poziția 7, art.9, alin.2, amendamentul propus de domnul Funar și susținut de domnul Păunescu.

Imediat, vă dau cuvântul.

Deci, votând "da" votați cu amendamentul propus de domnul Funar și respins de comisie și de Guvern.

Votând "nu", înseamnă că sunteți de acord cu formularea Guvernului.

Vă rog să votați.

 
   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Domnule președinte,

Acest fapt duce la consecințe pe care astăzi nu le vedem... Există motive de suspiciune... Rog să nu votați pentru distrugerea monumentelor românești...

(gălăgie în sală)

(se invocă lipsa cvorumului)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, în primul rând, avem cvorum.

În al doilea rând, dacă nu votăm, intrăm pe aprobare tacită, domnul Tănăsescu.

Și care e câștigul? Spuneți-mi dacă vedeți vreunul.

Vom trece la vot...

Da, domnul Șerban Nicolae.

Microfonul 3.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Domnule președinte, o chestiune de procedură.

Dacă tot aducem în discuție aprobarea tacită, să fie foarte clar cine își asumă răspunderea pentru această aprobare tacită pentru că, atunci când se afla la guvernare, PSD-ul era de vină pentru tot ce se întâmpla bun sau rău. Când nu mai e PSD-ul la guvernare, dacă se întâmplă ceva rău, tot PSD-ul e de vină, la grămadă cu ceilalți. Și atunci, dincolo de corul de intelectuali din partea mea dreaptă, aș vrea să fie foarte clar că tragerea de timp și asumarea acestei situații în Senatul României prin aprobarea tacită a unor chestiuni cum este și aceasta și care va da naștere la mari abuzuri pentru că și regimul comunist când a vrut să scape de monumente a găsit tot o formulă din aceasta foarte legală și când a dărâmat monumentul lui Ferdinand, și când a ascuns într-un beci statuia lui Brătianu, și așa mai departe.

Deci, stimații colegi nu-și dau seama, au impresia că mâine o să spună că monumentul lui Avram Iancu de la Cluj nu este estetic. Asta e de fapt problema.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator, mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Deci, aș vrea ca și colegii noștri să-și asume răspunderea pentru aprobarea tacită și pentru guvernarea pe care o duc așa cum o duc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles, s-a înregistrat. Repet încă o dată, suntem în cvorum de ședință.

Domnul Eckstein, nu mai avem timp. Vă rog eu foarte mult.

Ce probleme aveți? Procedură? Ce aveți?

Microfonul 1, vă rog.

 
   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este prima dată când iau cuvântul în această ședință și nu mi-l puteți refuza pe nici un motiv, spun eu.

Sunt solidar cu domnul senator Păunescu, dintr-un punct de vedere. Comisiile au fost foarte încărcate și faptul că am ajuns în pragul adoptării tacite nu cred că i se poate imputa unei comisii sau unui președinte de comisie.

Nu sunt solidar cu domnia-sa, când intervine într-un vot, când vorbește de la locul domniei-sale și dumneavoastră tolerați acest lucru.

Vă rog să țineți poliția ședinței în mână. (rumoare, gălăgie)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi...

Da, domnul Bindea, microfonul 2.

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să evidențiez o inexactitate crasă a ceea ce a spus antevorbitorul, colegul Eckstein, și anume aglomerarea comisiilor.

Aglomerarea comisiilor pe parcursul ultimelor săptămâni s-a datorat insistenței cu care Alianța a forțat și a umplut zilele cu acel Regulament și când a trebuit, și când nu a trebuit. Pentru ca să nu se abată un oprobriu politic asupra noastră, ci asupra celor care au creat această supraaglomerare a comisiilor. (gălăgie mare în sală)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, vă rog să mă urmăriți.

Deci, supun votului dumneavoastră amendamentul propus de domnul Funar la alin.2 de la art.9.

Votând "da", votați pentru propunerea domnului Funar, votând "nu", votați împotrivă, respectiv cu Guvernul și comisia.

Deci, suntem în cvorum și nu mai ridicați această problemă.

Vă rog să votați.

"Da", pentru amendament, "nu", împotrivă.

Nu votați, tot avem cvorum, așa că nu are nici o importanță.

Vă rog să votați, "da" pentru amendament, "nu" împotrivă.

Nu votați, tot avem cvorum, așa că nu are nici o importanță.

43 de voturi împotrivă, 33 de voturi pentru, 2 abțineri.

Listă, vă rog, pentru domnul Funar.

Vă rog, ultimul, poziția 8.

Microfonul 2, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu am cerut listă, domnule președinte.

Nu era cazul.

Ați realizat și dumneavoastră, doamnelor și domnilor senatori, cine este de fapt autorul acestui proiect de lege, este UDMR-ul, ați remarcat și poziția senatorului Eckstein Kovacs Peter care a venit să susțină proiectul respectiv și regret că are un asemenea comportament față de senatorul Adrian Păunescu, președintele Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, care merită toată cinstea și aprecierea noastră, inclusiv pentru modul în care a condus dezbaterile din Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă la dezbaterea acestui proiect de lege și permiteți-mi să-l felicit și pe dânsul și pe ceilalți senatori români care au...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog eu să vă referiți la amendament.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Sunt la amendament.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg...

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Dați-mi voie să închei, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Eu vă dau voie să încheiați, referiți-vă la amendament.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Bineînțeles, nu mi-ați dat voie să ajung la el, eram încă în forul public.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles și treaba asta.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Am propus la art. 9 alin.3 să se renunțe la finalul textului propus de UDMR, respectiv la desființarea monumentelor. Și pentru că am reușit să conving Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, și maestrul Păunescu a fost genial în conducerea lucrărilor la acest punct, domnule președinte, renunț la ultimul meu amendament.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

La cele 12 amendamente admise, sunt probleme?

Nu sunt.

Voi supune votului dumneavoastră raportul cu cele 12 amendamente admise.

Vă rog să votați.

Cu 51 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă, 2 abțineri, s-a adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în care vom opera cele 12 amendamente.

Vă rog să votați.

Cu 48 de voturi pentru, 22 voturi împotrivă, 4 abțineri, s-a adoptat.

Vă mulțumesc foarte mult.

Din sală: Liste pentru domnul Funar, vă rog.

 
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe (adoptat tacit, dezbaterile fiind sistate din lipsa cvorumului).  

Trecem la poziția 17 din ordinea de zi. Va fi ultima, restul 16, 18 care au termen 7, 8 și 10. XI. 2005 le vom face lunea viitoare.

Deci, vom face tot ședință de plen.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.123/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Vă rog, domnule secretar de stat Ioan Onisei, aveți cuvântul.

   

Domnul Ioan Onisei - secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor:

Domnule președinte,

Dacă-mi îngăduiți să remarc, aveam pe poziția 16 Ordonanța nr.39/2005 privind Cinematografia.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, vă rog.

Vă rog, poziția 17, vă rog. Vă ascultăm, domnule secretar de stat, se referă la Ordonanța de urgență nr.123/2005 pentru modificarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Scuze, scuze, o am, dar...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar de stat, vă ascultăm la acest proiect de lege. Aveți cuvântul, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Modificarea acestei legi a fost necesară pentru punerea ei de acord în legătură cu o Directivă a Comisiei Uniunii Europene în materia proteguirii drepturilor de autor și, de asemenea, pentru închiderea capitolului, de fapt, finalizarea Capitolului privind libera concurență.

Au fost dezbateri ample. Proiectul a fost dezbătut în foarte multe reuniuni, și au fost dezbateri ample și interesante și în comisii.

Țin să precizez că suntem de acord cu amendamentele admise de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule Eckstein Kovacs Peter, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul este de admitere cu un amendament admis și cu o listă considerabilă de amendamente respinse care figurează în Anexa 2.

S-a reținut că proiectul de lege realizează o transpunere și o adaptare a unei recente reglementări comunitare, Directiva Parlamentului European și a Consiliului, nr.2004/48, privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci, învățământ, știință și tineret.

La dezbateri au participat ministerele interesate și o serie de instituții care au conexiuni și legături cu această tematică a drepturilor de autor și a drepturilor conexe.

Senatul este prima Cameră sesizată, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
Aprobarea plenului ca întrebările și interpelările de astăzi, 31 octombrie a.c., să fie susținute luni, 7 noiembrie.  

Înainte de a trece la dezbateri generale - luați loc, domnule Bindea - vă fac o propunere, acesta este ultimul act normativ pe care îl dezbatem, vă propun ca întrebările și interpelările de astăzi să le facem săptămâna viitoare când sunt și Radiodifuzate.

Din sală: Ce anume?

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Întrebările și interpelările să nu le mai susținem astăzi, ci săptămâna viitoare.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Vă rog să rămâneți că avem o lege organică.

Vă rog să votați.

Vreți să interveniți, domnule senator Marinescu? Dumitrescu, scuzați-mă, vă rog. Microfonul 2, vă rog!

 
   

Domnul Ion Mihai Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

S-a trecut peste Legea cinematografiei care are termen de acceptare tacită astăzi.

Din sală: Pe 8, domnule senator.

 
   

Domnul Ion Mihai Dumitrescu:

Am greșit, îmi cer scuze, vă rog.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Sunt o serie de activități, acesta este motivul și mai avem de dezbătut acest proiect de lege.

Supun votului dumneavoastră să renunțăm la întrebări și interpelări și săptămâna viitoare să le reluăm. Vor fi și Radiodifuzate.

Vă rog să votați această propunere, renunțarea la întrebări și interpelări.

Vă rog să votați.

Cu 64 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă, 2 abțineri, s-a aprobat.

 
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe (adoptat tacit, dezbaterile fiind sistate din lipsa cvorumului).  

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.123/2005 pentru modificarea Legii nr.8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe.

Dezbateri generale.

Vă rog, dacă sunt luări de cuvânt?

Domnul senator Liviu-Doru Bindea, vă rog.

   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Mi-aș permite ca la această oră târzie să vă rog în mod deosebit, să ne concentrăm cu toții asupra acestei legi pentru că este o lege care nu este atât de ușor trecută și nu este cazul să trecem atât de ușor peste ea, cum s-a dorit să rezulte din cele spuse de domnul secretar de stat.

Această lege a stârnit controverse care erau determinate, mi-am dat seama pe parcursul dezbaterilor, de niște interese extraordinare.

Interesele despre care vorbesc sunt acelea de a se îmbogăți unii pe spinarea contribuabililor și a cetățenilor.

Ca să fie foarte limpede care au fost patimile și energiile consumate în această lege, o să aduc două categorii de observații.

Una, o categorie de observații...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă, vă rog!

Domnule senator Iorga....

Stimați colegi,

Rog liderii de grup... suntem în fața unei legi organice. Sunteți interesați să o dezbateți sau nu?

Din sală: Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Păi, dacă spuneți "da", toți colegii dumneavoastră vă pleacă. O lege organică. Bine, aveți cuvântul, domnule senator Bindea, vă rog. Să nu spuneți că nu...

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima categorie de observații sunt acelea privind procedurile în urma cărora ea a ajuns să fie în dezbateri și a doua, câteva chestiuni de fond.

Această ordonanță de urgență - mă refer acum la procedurile care au precedat intrarea ei în reglementările și în procedurile parlamentare - a fost discutată în ședința de Guvern din 14 iulie 2005 însă, datorită faptului că a primit vot negativ din partea Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, avizul referindu-se la Industria de Comunicații prin Cablu, nu a fost adoptată la acea dată, deși printr-o declarație de presă a Guvernului din 14.07.2005 s-a dat publicității că ordonanța a fost emisă.

2. Deși pe ordinea de zi a Guvernului din ședința din 1.09.2005 nu a figurat discutarea și adoptarea unei Ordonanței de urgență care să modifice și să completeze Legea nr.8/1996, totuși, după această ședință de Guvern a apărut Ordonanța de urgență nr.123/2005 care ar fi fost emisă pe data de 1.09.2005.

În forma în care a fost emisă pe data de 1.09.2005, Ordonanța de urgență nr.123/2005 nu a mai fost dată spre avizare Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației.

Această situație naște, în mod legitim, următoarele întrebări:

1. În care ședință de Guvern a fost discutată și aprobată în mod legal ordonanța de urgență în discuție? În cea de 14.07 2005 când Guvernul a dat publicității că a adoptat o Ordonanță de urgență care modifică Legea nr.8/1996 sau în cea din 1.09.2005, când această problemă nici nu a figurat măcar pe ordinea de zi a Guvernului?

De ce ordonanța de urgență cu care a fost sesizat Senatul pentru aprobare nu mai este avizată de Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, așa cum s-a procedat pentru ședința din Guvern din 14.07.2005 când a fost discutată?

De ce s-au făcut aceste forțări procedurale și de ce s-a făcut această dispută este lesne de înțeles pentru cei care au citit ordonanța și eu sunt convins că toți cei din această sală au făcut acest lucru.

Este evident că legea lovește în sistemul de informare a cetățenilor și, mai ales, în capacitatea financiară a cetățenilor de a-și apropia informația. Cineva are acest interes.

În aceste zile, iată, este rândul acestui sistem de informare vizuală și auditivă să se confrunte cu schimbări neanunțate ale sistemului de taxare a serviciilor, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului pentru modificarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, lege modificată în august anul trecut prin Legea nr. 285/2004 și Ordonanța de modificare a Legii nr.650/2002.

Se constată că nu există o practică la nivelul țărilor europene de impunere a unei contribuții de 1% aplicate asupra veniturilor realizate lunar de agenții economici pentru transmisiile prin cablu a emisiunilor de televiziune, pentru finanțarea Fondului național al cinematografiei.

Aici este de fapt cheia legii, disputa pentru această taxă.

În măsura în care se consideră că recepționarea, prin intermediul televizoarelor, a operelor audiovizuale poate constitui un motiv de taxare în favoarea industriei Cinematografice, finanțarea acesteia ca și în cazul televiziunii naționale ar trebui să se facă prin taxe impuse pe deținerea de receptoare și nu pe abonamentele cetățenilor.

Serviciile audiovizuale sunt disponibile publicului românesc nu doar prin cablu, ci și prin recepția terestră și prin platformele digitale.

Consider astfel că inițiativa legislativă de eliminare a plafonului maxim de 2% al remunerațiilor pe care operatorii le plătesc organismelor de gestiune colectivă pentru drepturile de autor și conexe, plafon alineat la practica țărilor din această regiune, este o prevedere care va antrena creșteri majore ale prețului abonamentelor pentru cei peste 3,5 milioane de clienți, creșteri care se vor adăuga celor rezultate din introducerea cotei de 19 % a TVA-ului, începând cu 1 iunie 2005. Acestea sunt ... (replică neinteligibilă din sală) Deci, eu discut despre o lege care afectează buzunarul alegătorilor care ne-au trimis în Parlament. Dați-le dreptul acestora să fie reprezentați și pe acest segment de către mine în acest discurs. Acestea sunt sume colectate de la abonați pentru a plăti, prin intermediul societăților gestiune colectivă, drepturi de autor și conexe aferente emisiunilor cuprinse la canalele TV difuzate, care sunt peste 95 % provenite din alte țări. Nu sunt sume de care artiștii români sau cultura națională poate beneficia, în afara cazului unei deturnări a scopului definit de lege pentru aceste plăți. Foarte interesant este să vă amintesc cine au fost cei care au obținut această contribuție de 2 % din 2004. Ei au fost...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, domnu' Bindea, domnule senator Bindea, mă urmăriți?

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Domnule președinte,

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Noi avem o problemă.

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Domnule președinte,

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doriți să ajungem să discutăm și amendamentele sau mergem pe aprobare tacită?

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Domnule președinte, dar vă rog să-mi permiteți. Dumneavoastră ați spus că dezbatem legea, vă rog să-mi permiteți să dezbat.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Mulțumesc, domnule președinte. Culmea este că cei care au obținut acest procent de 2 %, în 2004, au fost chiar domnul ministru Onisei și doamna Mona Muscă prin amendamentul pe care l-au depus atunci și-au adjudecat acest procent. Astăzi, domniile-lor vin și solicită o negociere care va scoate în aer această taxă. (replică neinteligibilă din sală). Cele două inițiative legislative promovate extrem de rapid și fără consultările altora vin în contradicție cu declarațiile recente ale membrilor Guvernului potrivit cărora "mediul de afaceri a fost asigurat, că eventualele modificări în timpul anului fiscal 2005 ale sistemului de taxare și impozitare vor fi discutate în prealabil cu toți cei interesați".

În final, aș vrea să evidențiez doar o concluzie care să o rețineți, doamnelor și domnilor colegi. Este limpede că prin acest proiect de lege va fi afectată atât posibilitatea de informare a cetățeanului, dar și statul, care va fi privat de a încasa taxe și impozite aferente echitabile și posibile de plătit de către cetățeni. De aceea, doamnelor și domnilor senatori, Partidul România Mare va vota după modul și după conduita votului dumneavoastră cu privire la amendamentele care au fost respinse în legătură cu această lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă mai sunt luări de cuvânt? Deci, stimați colegi, deocamdată nu avem cvorum de lucru și suntem în fața unei legi organice. Vă rog, domnul secretar de stat Onisei. Microfonul 8, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Mulțumesc, domnule președinte. Aș remarca, mai întâi de toate, că domnul senator s-a referit la două acte normative, dintre care unul nu se află în dezbaterea noastră, amestecând considerații despre Ordonanța de urgență a Guvernului 132/2004 cu Ordonanța Guvernului nr.39/2005 privind cinematografia. Din câte am înțeles, discutăm numai Ordonanța de modificare a Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. O primă precizare.

Cea de a doua precizare. Dacă aș fi știut că de la microfonul Senatului se aduc acuze atât de grave în legătură cu felul în care Guvernul României a discutat inițial un proiect de lege și după aceea a adoptat o ordonanță de urgență aș fi adus documentele care să certifice că lucrurile s-au întâmplat corect. S-au mai făcut asemenea afirmații și la nivelul comisiilor de specialitate din Senat și am probat cu documente că lucrurile nu stau așa. Motivul pentru care un proiect de lege discutat în 14 iulie a fost transformat în ordonanță de urgență este unul foarte simplu și el ține de rigorile negocierilor cu Comisia Uniunii Europene și de încheierea în bune condiții a acestui capitol în cadrul acestor negocieri.

Cât privește plafonul în negocieri dintre utilizatori și artiști și / sau cei care au drepturi conexe... Da, domnule senator, recunosc că anul trecut am susținut procentul de 2%...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar de stat, mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Da, mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, am dori să intrăm pe amendamente respinse însă nu are rost pentru că nu avem cum supune la vot legea că nu mai avem cvorum. Asta este marea problemă. Au mai venit 2 colegi. Hai să vedem câți suntem în sală. Îl avem și pe domnul Meleșcanu... (Discuții, comentarii în sală) Rog să se facă apelul. Numai o secundă că nu avem ce face. Trebuie să luăm și măsuri, colegii trebuie să înțeleagă că atunci când am aprobat program până la ora 20,30 trebuie să fie aici.

Da, domnu' Păunescu. Microfonul 4, vă rog.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Nu aș fi vrut să intru în discuția aceasta dar am văzut că domnul senator Eckstein îmi poartă grija, o părintească, frățească și emoționantă grijă, că de unde vorbesc. Și aș vrea să-mi spuneți care e textul constituțional și de Regulament care îmi spune de unde să vorbesc. (replică neinteligibilă din sală). Nu, imediat, că vă răspund. Știu ce o să spuneți. Că scrie că de la microfon, da? Și ce distanță trebuie să am față de microfon?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnu' Păunescu...

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Păi, domnule președinte, dacă eu am voce să pot vorbi de acolo și să se audă la distanța la care se aude nu înțeleg cum un om care abia își târăște câteodată vocea îmi cere mie să mă apropii de microfon până la a mă confunda cu el.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Eckstein nu știe că dacă vorbiți de acolo se aude până în Hunedoara, vă spun eu.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte, dar e normal să-mi facă observații de felul acesta? Ce e tanti a mea? (sala se amuză)( comentarii, discuții, vociferări în sală, țipete în partea UDMR)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Rog... Domnu' Adrian Păunescu,

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Pe aici nu se aude... (replică neinteligibilă din sală; vociferări)

Nu țipați că tot nu vă auziți.

Domnule președinte,

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator,

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Asta arată doar altceva...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, avem probleme mari. Vă rog eu foarte mult să luați loc.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Păi, da, dar e posibil să se ... Ori legea mea este să fiu cuminte după Legea minorităților.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, vă rog să vă ocupați locul.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

V-ați supărat pe mine și acum îmi judecați și vocea.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Rog să se facă apelul.

Din sală: Avem.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ce aveți?

Vreau să știți că în conformitate cu noul Regulament, citirea apelului înseamnă tăierea indemnizației. Ca să vă fie foarte clar. Ne-am jucat până acum, asta-i viața. Vă rog, apelul.

 
   

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

- Antonie Ștefan Mihail - absent
- Apostol Neculai - absent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - absent
- Arion Viorel - prezent
- Athanasiu Alexandru - absent
- Basgan Ion - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bindea Liviu-Doru - prezent
- Blaga Vasile - absent
- Bobeș Marin - absent
- Cazacu Cornelia - prezent
- Câmpeanu Radu-Anton - prezent
- Cârlan Dan - prezent
- Chelaru Ioan - absent
- Cinteză Mircea - absent
- Ciornei Silvia - prezent
- Cioroianu Adrian Mihai - absent
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - absent
- Cozmâncă Octav - absent
- Crețu Corina - absent
- Crețu Ovidiu Teodor - prezent
- Cucuian Cristian - absent
- Cutaș George Sabin - absent
- Daea Petre - absent
- David Cristian - absent
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - prezent
- Dinescu Valentin - prezent
- Dîncu Vasile - absent
- Duca Viorel Senior - absent
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Fekete Szabo Andras Levente - prezent
- Filipescu Teodor - absent
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - absent
- Frunda György - absent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - absent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - absent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Hașotti Puiu - absent
- Ilașcu Ilie - absent
- Iliescu Ion - absent
- Ilușcă Daniel - absent
- Ion Vasile - absent
- Iorga Nicolae - prezent
- Iorgovan Antonie - absent
- Ioțcu Petru Nicolae - absent
- Ivănescu Paula Maria - absent
- Jurcan Dorel - prezent
- Loghin Irina - absent
- Lupoi Mihail - absent
- Maior George Cristian - absent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - absent
- Markó Bela - absent
- Meleșcanu Teodor Viorel - prezent
- Mereuță Mircea - absent
- Mihăescu Eugen - absent
- Mihăilescu Petru Șerban - prezent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezent
- Moraru Ion - prezent
- Morțun Alexandru Ioan - prezent
- Neagoe Otilian - prezent
- Neagu Nicolae - prezent
- Nemeth Csaba - absent
- Nicolae Șerban - prezent
- Nicolai Norica - prezent
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel Constantin - absent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Pascu Corneliu - absent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - prezent
- Păunescu Adrian - prezent
- Pereș Alexandru - absent
- Pete Ștefan - prezent
- Petre Maria - prezent
- Petrescu Ilie - prezent
- Popa Aron Ioan - prezent
- Popa Dan Gabriel - absent
- Popa Nicolae-Vlad - absent
- Popescu Dan Mircea - absent
- Popescu Ionel - absent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Puskas Valentin Zoltan - prezent
- Rădoi Ion - absent
- Rădoi Ovidiu - prezent
- Rădulescu Cristache - prezent
- Roibu Aristide - absent
- Sabău Dan - absent
- Sârbu Ilie - absent
- Silistru Doina - prezent
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Sogor Csaba - absent
- Solcanu Ion - prezent
- Stan Petru - prezent
- Stănoiu Mihaela Rodica - absent
- Stoica Ilie - prezent
- Strătilă Șerban-Cezar - prezent
- Stroe Radu - absent
- Szabó Karoly Ferenc - prezent
- Șerbănescu Verginia - absent
- Șerbu Gheorghe Vergil - absent
- Șereș Ioan Codruț - absent
- Ștefan Viorel - prezent
- Șter Sever - prezent
- Talpeș Ioan - prezent
- Tănăsescu Claudiu - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - absent
- Terinte Radu - prezent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toma Ion - prezent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Țâbuleac Mihai - prezent
- Țicău Silvia Adriana - prezent
- Țîrle Radu - absent
- Ungheanu Mihai - prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - prezent
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vărgău Ion - prezent
- Vedinaș Verginia - absent
- Verestóy Attila - absent
- Voiculescu Dan - absent
- Vosganian Varujan - prezent
- Vraciu Jan - absent

Imediat vă spun rezultatul.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îl rog pe domnul Puskas să ne spună totalul celor prezenți.

 
   

Domnul Puskas Valentin Zoltan: (de la prezidiu)

67.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, stimați colegi, nu avem cvorumul necesar. Așadar, proiectul de lege s-a adoptat tacit și rog ca amendamentul să fie transmis la Camera Deputaților. Și cele respinse, la fel. Da, vă rog. Domnul senator Gheorghe Funar.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Permiteți-mi o scurtă intervenție de procedură. Suntem în a patra zi, în urmă cu 4 zile, joi, nu ne-am putut desfășura activitatea, nu am putut susține Guvernul, nu am putut vota legile prioritare în procesul de integrare pentru că o bună parte dintre senatorii care ar trebui să susțină Guvernul nu sunt în sală. De asemenea, vă rog să rețineți, doamnelor și domnilor senatori, că am observat că doi dintre distinșii colegi din Senat, membri ai UDMR, au evantaie naturale. Au trecut la sistemul acesta de... Domnule președinte, nu știu dacă se vede. Acesta e sistemul prin care îi gonesc din sală pe colegii lor, în loc să le facă semn, domnilor, veniți în sală să susținem Guvernul. Așa procedează reprezentanții organizației antiromânești, UDMR. Păcat că sunt plătiți din banii contribuabililor români.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Închidem ședința noastră de astăzi. Ne revedem în ședință comună, joi, la ora 12,15 la Camera Deputaților. Până atunci se lucrează în comisii.

Vă mulțumesc.

 
   

Ședința se încheie la ora 20,10.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 4 decembrie 2021, 17:11
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro