Adrian Mihai Cioroianu
Adrian Mihai Cioroianu
Ședința Senatului din 31 octombrie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.166/07-11-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-12-2021
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 31-10-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 31 octombrie 2005

  1. Declarații politice prezentate de senatori:
  1.8 Adrian Mihai Cioroianu - Justiția și aplicarea ei în România; - Perdanții tranziției și perdanții integrării;

Domnul Nicolae Văcăroiu:

................................................

Invit la microfon pe domnul senator Adrian Cioroianu, din partea Grupul parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD. Urmează domnul senator Adrian Păunescu.

Domnul Adrian Mihai Cioroianu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aș vrea să vă vorbesc despre ceea ce cred că va fi o provocare în fața politicii noastre. Vă aduceți aminte că, miercuri, săptămâna trecută, pe 26 octombrie, practic, a doua zi după prezentarea Raportului de țară, în centrul Sofiei a fost împușcat directorul unei foarte cunoscute bănci locale. Permiteți-mi să vă spun că a fost nu un duș rece, ci a fost un duș cu acid pentru observatorii bulgari la Parlamentul European, pentru că această crimă făcută în miezul zilei, în centrul orașului, confirma toate reținerile ce fuseseră manifestate cu o zi înainte în legătură cu drumul înainte al Bulgariei. Evident că bulgarii se vor ocupa de această problemă, nu e cazul nostru aici. Dar, în ceea ce ne privește, justiția și, mai ales, aplicarea justiției, rămân marea problemă. Nu vreau să fiu și nici nu mă pricep să fiu profet și, de regulă, nici n-am mare încredere în politicienii care se dau profeți, dar tare mă tem că, dacă până în primăvară, la noi, nu vor cădea capete, noi nu vom deveni credibili. Noțiunea de stat european și cea de stat în care există corupție fără corupți sunt incompatibile. Cu cât vom pricepe acest lucru mai repede, cu atât mai bine. În ochii Uniunii Europene, nu numărul de găinari contează, cei arestați la știrile de la ora 17,00, care mai evadează uneori pe geamul mașinilor de poliție, ci numărul de dosare grele, cu nume grele și cu sume grele devalizate, dosare care au fost rezolvate. Or, noi, la acest capitol suntem încă la început și timpul curge.

E, poate, ocazia să salutăm deschiderea Departamentului Anticorupție din Ministerul Administrației și Internelor. Chiar astăzi s-a întâmplat, și mă gândesc că ea nu este întâmplătoare. În al doilea rând, și îmi permit să îl citez aici pe unul dintre distinșii senatori ai Partidului Social Democrat, care a fost înaintea mea la microfon, dânsul spunea foarte bine, chiar dacă nu sunt pe fond de acord cu ceea ce dânsul credea a fi concluzii, dar spunea foarte bine că un mariaj născut din păcăleli nu e făcut să dureze. Or, poate că ar fi bine să renunțăm și noi o dată pentru totdeauna la dublul limbaj, care pare a fi devenit a doua noastră natură. Există la Parlamentul European un deputat, Horacek, din partea Verzilor Europeni, care repetă insistent că anumite ONG-uri din România i-au spus "of the record" că România nu e pregătită de admitere și că oameni de afaceri din firmele noastre sunt de acord cu această idee, adică nu ar fi foarte deranjați dacă s-ar introduce nu una, ci două-trei clauze de salvgardare până prin anul 2010, dacă s-ar putea. În consecință, spunea Horacek, primind România și Bulgaria în 2007, există riscul ca în loc să se europenizeze Balcanii, să se balcanizeze Europa. Iarăși, depinde de noi să-i arătăm că nu are dreptate.

În fine, o problemă care eu cred că ține de responsabilitatea noastră, a celor de aici... S-a vorbit în ultimele câteva săptămâni de un fel de pact politic. Partidul Social Democrat a propus așa ceva. Nu intru în detalii, le cunoașteți foarte bine... Ei bine, eu cred că un pact informat se poate stabili între noi toți, pentru că de 15 ani, România înregistrează creșterea constantă a unui segment de populație foarte eterogen, care se plasează ca..., sau mai bine spus, indiferent de sex, de vârstă sau de etnie, în coada tuturor clasamentelor sociale. Ei sunt perdanții tranziției noastre. Ei sunt pensionarii care au muncit o viață în comunism, ca pentru ca apoi să descopere că munca lor nu mai face doi bani. Tot printre acești perdanți se numără șomerii puțin trecuți de 35 de ani care au făcut școală pe vremea în care un liceu industrial din vechiul regim îți punea în mână o pâine, cum se spune, iar sindicatul îți dădea apartament și bilete la mare vara și care acum descoperă că bruma lor de calificare nu mai e de mare folos. Femeile cu minimă calificare, țiganii fără nici o calificare, bărbații din fostele citadele industriale cu mii de angajați care au dispărut, toți aceștia sunt perdanți ai tranziției noastre. Ei bine, stimați colegi, acestor perdanți ai tranziției li se vor adăuga după 2007 și perdanții integrării noastre în Uniunea Europeană. Să nu ne ferim să anticipăm. Vom avea perdanți ai integrării, după cum am avut perdanți ai tranziției. Cine vor fi ei? Dacă perdanții tranziției au fost cei care n-au mai știut ce să muncească, perdanții integrării vor fi cei care nu vor ști cum să muncească. Ei vor fi o parte dintre micile noastre firme de comerț, care vor fi spulberate de concurență și de rigiditatea unui sistem de taxe care se va impune încet-încet. Ei vor fi agricultorii din satele noastre care se vor trezi monitorizați, inventariați și indexați, și ce mai vreți dumneavoastră, și care vor vedea că au din ce în ce mai puțin control asupra prețului a ceea ce vând și asupra prețului a ceea ce cumpără. Prețurile, ca și taxele, evident, vor fi și la noi europene.

În fine, ei vor fi micii noștri meseriași de la colțul străzii, care, poate, vor lucra în continuare la negru, dar care vor înțelege, când le va fi prea târziu, că nu au nici un fel de acoperire medicală sau socială. Când vor intra într-un cabinet medical și vor vedea prețurile, se vor lua cu mâinile de cap și vor înjura Guvernul, indiferent ce guvern va fi atunci la putere, chiar mai tare decât o fac, de altfel, acum. Ei vor fi firmele noastre de servicii, care după ce că și așa n-au strălucit în acești ultimi 15 ani, vor fi înlăturați de pe piață de firme europene suficient de puternice, încât să ofere calitate mai mare la un preț mai mic.

Ei bine, stimați colegi, închei prin a spune că eu cred că este în responsabilitatea noastră, a tuturor, să căutăm de pe acum soluții pentru această parte a României care, în mod clar, va pierde de pe urma integrării în Uniunea Europeană. Din istorie vă spun că indiferent de progresele pe care le-am făcut la un moment dat sau altul, el a fost plătit cu batalioane de sacrificați. Citiți marile romane ale literaturii noastre, citiți marile cărți de istorie și veți vedea că am dreptate. România, ca țară, va câștiga pe termen lung din integrarea europeană, dar unii dintre români, pe termen mediu vor pierde sau pe termen scurt vor pierde. Iar ceea ce e termen scurt la scara istoriei înseamnă, de cele mai multe ori, o viață de om, iar din pactul pe care-l putem face, împreună putem pune condiția acestor oameni mai presus de condiția noastră de moment. Să încercăm să nu facem din acești perdanți ai integrării un fel de masă de manevră, așa cum unele partide, nu mai dau nume, au făcut o masă de manevră din pensionari de-a lungul anilor 1990, promițându-le lucruri ce nu se puteau realiza. Să spunem tuturor acestor oameni care așteaptă din Parlament vești bune și care de multe ori primesc glume proaste, să spunem că din acel 1,15 miliarde euro, care ne vor veni ca ajutor, nu vor plonja în buzunarele noastre, nici sub formă de acadele, nici sub formă de salam, ci vor trebui reinvestiți în proiecte, un capitol la care, iarăși, noi nu excelăm.

Domnule președinte, închei, îl văd pe colegul nostru, domnul senator Păunescu, pregătindu-se să vină vijelios peste mine, închei spunându-le tuturor, spunându-vă că acestor oameni cărora le vom spune adevărul, poate le va scădea entuziasmul referitor la ideea de integrare în Uniunea Europeană. Poate că va scădea și procentajul celor care în sondaje doresc, declară, spun că vrem să intrăm în Uniunea Europeană, las' că, eu cred că aceste procentaje sunt artificial de mari, dar cred că va crește, în schimb, încrederea în noi, în noi toți, în putere și în opoziție, cei care, astăzi, reprezentăm politica, această națiune de oameni care ar vrea să trăiască bine, dar de cele mai multe ori nu prea știu cum s-o facă. Mulțumesc mult.(aplauze)

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 9 decembrie 2021, 1:23
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro