Alexandru Ciocâlteu
Alexandru Ciocâlteu
Ședința Camerei Deputaților din 8 noiembrie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.172/15-11-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Interogare > Rezultate > 08-11-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 noiembrie 2005

 Fragmente relevante pentru următoarea interogare: 
Vorbitor: Alexandru Ciocâlteu

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.19 Alexandru Ciocâlteu - declarație politică cu titlul "Campanie electorală pe teme medicale";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Alexandru Ciocâlteu:

"Campanie electorală pe teme medicale"

Lumea medicală nu este un colț de paradis în realitatea românească. În multe domenii - chirurgia laparoscopică, urologia endoscopică, tipizarea tisulară, transplantul - ne aflăm la nivelul anului 2000, spre cinstea corpului medical românesc. Dar, mentalitatea nu a suferit prea multe modificări. Aud unele lucruri șocante: brancardierul te lasă la camera de gardă, asistenta nu-ți face tratamentul la timp sau îți aruncă actul în fesă de la ușă, infirmiera nu-ți schimbă cearceaful, medicul nu-ți dă nici o atenție și orice gest al său trebuie plătit de către bolnav sau familia acestuia, schimbarea antibioticului are un cost anume, proteza trebuie plătită (deși e gratuită), medici "obosiți" care intră în sala de operație, medici care dau "indicații" prin ușa camerei de gardă pentru a coborî abia dimineața să vadă bolnavul (dacă o fac!), spitale și medici care au fost vizionari au deja un preț la fiecare tip de intervenție chirurgicală înainte să existe oficial o asemenea cuantificare. Și mereu, la limita legii. Spitale care - cu licitație sau fără - consumă de 10 ori mai multe medicamente decât spitale similare. Se acceptă bugetul istoric! Cele mai multe controale sunt trimise la spitalele care consumă mai puțin.

La sfârșitul anului, bani de la asigurări vor primi cei care consumă mai mult, nu cei care sunt mai eficienți.

În București, cel puțin 14 spitale vor cădea la un cutremur de magnitudinea celui din 1977. Bani pentru consolidări - cât să se construiască alte 20 de spitale noi. Care este justificarea unui credit enorm pentru Spitalul Colțea - care se repară din totdeauna, deși putea fi introdus într-un complex istoric, eventual ca muzeu al medicinei românești, iar creditul respectiv putea fi folosit pentru construcția a 3 spitale noi superdotate? Acea limită discutabilă a legii are o altă fațetă în care majoritatea personalului medical este an de an pusă la zid, culpabilizată pentru fapte de care nu e vinovată.

Cum poți semna, ca procuror, arestarea unui profesor universitar care ajunge acasă după două zile de nesomn, iar la sfârșitul lunii este plătit pentru munca sa cât o femeie de serviciu? Cine a hotărât să existe plafon pentru rețete compensate sau gratuite? Plafon - pentru că unii medici... Dar pedepsiți-i pe vinovați, nu pe ceilalți medici și pe pacienți!

Ce principiu al solidarității mai există în țara românească dacă iei banii de la Timiș și îi dai în alte zone, zise defavorizate? Dar la Timișoara mai vin bolnavi din 5-6 județe - și, de regulă, doar cazurile complicate, mari consumatoare de fonduri. Bine, așa e în lege, dar casele paralele? Cum poți crea o nouă nomenclatură prin case ale anumitor grupe profesionale? Cât plătește pentru asigurări un colonel și cât plătește o pensionară CAP? Dar principiul solidarității unde e? Doar în lege? Care au fost interesele - exceptând cele politicianiste - de a înființa asemenea case paralele? Se ajunge la soluții bizare: angajați ai spitalelor obișnuite se asigură la aceste case paralele! Și îți râd în nas - legea le dă dreptul!

Există: lanțuri de farmacii interzise prin lege; promovare direcțională a unora (și doar a unora) dintre medicamente; aprovizionare preferențială acoperită prin licitații discutabile și oferte cât de multe (date, de regulă, tot de cel care urmează să câștige); promovare pe baza oricăror criterii, dar nu a celor profesională; prescriere "generoasă" de medicamente provenind de la aceeași firmă și către aceeași farmacie; apariția a tot felul de centre de diagnostic unde medicul de familie este obligat sau motivat să-i trimită pacienții; apariția unor monopoluri ( a se vedea examinarea la trimiterea în străinătate a muncitorilor români) sau obligații (centre "superdotate" cu medici de medicina muncii care, doar ei și numai ei pot face anumite controale) sau sinecuri (medici necunoscuți, neacreditați, poate chiar inexistenți care decid asupra plății sau neplății unor servicii medicale în străinătate de la firme fantomă de asigurări medicale pentru călătorii). În orice țară, indiferent de nivelul dezvoltării economice, indiferent de procentul din p.i.b. alocat asigurărilor de sănătate, la sfârșitul anului casele naționale de asigurări de sănătate au contul pe minus. În orice țară, banii pentru sănătate sunt insuficienți și statul trebuie să intervină - așa cum prevede și Legea nr.145 - și să ajute cu fonduri de la buget pentru echilibrarea balanței de plăți a casei de asigurări (nu să-i pună la "excedent").

În ultimele luni ale fiecărui an apare o criză a sistemului sanitar. Unii colegi își încep acum campania electorală; greșeala lor este că o încep prea devreme și, deseori, e doar un concert pentru trompetă înfundată. Chiar dacă tenta este liberală, falsetele sunt evidente și deranjante. Cum să te plângi de plafoanele medicilor, deși știi că unii sar calul și scriu, pentru orice afecțiuni, doar rețete de peste două milioane fiecare? Cum să te plângi câtă vreme nu îi controlezi? Cum s-a acceptat o listă aiuritoare de medicamente compensate și gratuite de ultimă oră, când nici state dezvoltate nu-și pot permite asta? Cum de poți semna un contract cadru în care asistența primară primește 6%, apoi să arăți celorlalți că nu ajung banii pentru acest sector? Cum să accepți 90% câtă vreme Germania compensează doar 50%? Suntem așa de bogați? De ce nu s-a oferit o listă cu un minim de medicamente și s-a folosit toată agenda medicală?

Ce țară poate plăti toate aceste medicamente? Există grade de compensare, în funcție de importanța medicamentului? Deși bugetul CNAS s-a dublat, din nou, în septembrie s-au terminat banii pentru tot anul, spitalele au mii de milioane datorii, se așteaptă o nouă rectificare bugetară. Corpul medical ca fals responsabil pentru necazurile cotidiene poate constitui o supapă electorală pentru cei neavizați. Cei inteligenți, cei pragmatici știu că medicul este un agent electoral esențial, nu un permanent cal de bătaie. Veșnici croitori-cârpaci ai unor buzunare rupte, puși mereu pe prima pagină a ziarelor, ai mei colegi - marea lor majoritate - nu sunt decât oameni necăjiți pe umerii cărora se scurge suferința acestui neam. Celui ce arată cu degetul spre stânga sau dreapta, niciodată spre propria persoană pentru neajunsurile sistemului sanitar, nu-i doresc decât să fie îngrijit de un medic sărac.

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 22 mai 2018, 16:54
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro