Plen
Ședința Senatului din 28 noiembrie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.193/05-12-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
10-10-2019 (comună)
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 28-11-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 28 noiembrie 2005

Declarații politice prezentate de senatori:  

Ședința începe la ora 15.25.

Lucrările sunt conduse de domnul senator George Sabin Cutaș, vicepreședinte al Senatului, asistat de doamna senator Paula Maria Ivănescu și domnul senator Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.

   

Domnul George Sabin Cutaș:

Bună ziua!

Stimate colege și stimați colegi,

Vă propun să intrăm în procedura de declarații politice, după care să votăm ordinea de zi.

 
  Mihai Țâbuleac - Dispută parlamentară cu iz de pagubă.

Invit la microfon, din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD, pe domnul senator Mihai Țâbuleac.

   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Am intitulat declarația politică de astăzi "Dispută parlamentară cu iz de pagubă".

Este cunoscut faptul că de câte ori se face un sondaj de opinie, cel mai prost rezultat este conținut în răspunsul la întrebarea privind încrederea în oamenii politici și Parlament. De atât de puțină credibilitate se mai bucură senatorii și deputații în fața cetățenilor încât, în mod firesc, ne putem gândi că ne aflăm pe un drum greșit și că totul pare lipsit de logică.

După ce, o dată la 4 ani, întreaga țară fierbe din cauza alegerilor, în intervalul dintre alegeri toate eforturile sunt concentrate pentru desființarea reprezentanților desemnați de către electorat. Se pare că, din toată această construcție democratică, pe care ne străduim să o clădim de câțiva ani, noi am ales doar partea referitoare la campania electorală și, din păcate, nu mai reușim să ieșim din atmosfera de campanie electorală, nici înainte și nici după validarea mandatelor. Nu reușim să conștientizăm că regula democrației înseamnă o dispută politică permanentă, dar că aceasta se desfășoară, într-un anumit fel, în perioada alegerilor și în cu totul altă manieră în intervalul dintre acestea.

În forul reprezentativ suprem al poporului român, așa cum instituția noastră este definită în Constituție, competiția politică trebuie să se desfășoare, de fapt, pe bază de idei și proiecte.

Acestor gânduri nu le-am dat curs până acum din cauza cutumei mai mult sau mai puțin explicitată, conform căreia un parlamentar aflat la primul mandat trebuie să formuleze cât mai puține critici de ordin general. Dar nu mi s-a părut corect faptul că o bună parte a activității parlamentare a fost blocată din cauza unor amendamente formulate în mod evident nu pentru îmbunătățirea legislației, ci cu unicul scop al tragerii de timp.

Nu a fost corect nici faptul că s-a monopolizat tribuna Senatului pentru a rosti discursuri al căror mesaj nu rezulta nicidecum din conținutul lor, ci se remarcau doar prin durată.

În fine, ideea conform căreia bugetul țării pe anul viitor este doar responsabilitatea celor de la putere nu poate fi, sub nici o formă, acceptată. Indiferent care sunt forțele politice ce susțin Guvernul, acesta, ca și bugetul, aparțin României, și nu doar forțelor politice respective.

Ceea ce m-a determinat să intervin a fost întâmplarea de săptămâna trecută, când un coleg de-al nostru, demn de tot respectul de altfel, solicita insistent de la tribuna Camerelor reunite, să se facă apelul nominal al parlamentarilor, în timp ce se vedea clar că erau absenți tocmai camarazii săi de partid.

Stimate colege și stimați colegi,

Cred că cetățenii ne-au acordat votul și ne-au trimis în acest for important, tocmai pentru a ne exercita mandatul cu bună-credință și mai cred că Regulamentul nu este făcut pentru a priva Parlamentul de eficiență, ci dimpotrivă.

Se pune, în mod firesc, întrebarea: cine câștigă și cine pierde din această luptă fără inamic? Sunt convins că nu există câștigători, ci doar perdanți, pierdem și noi, dar, mai ales, pierde poporul român.

Cu siguranță, există printre noi și persoane care, în timp ce se derulează spectacolul nenumăratelor apeluri nominale, stau ca pe ghimpi pentru că au la comisie proiecte ce nu pot fi avizate pe genunchi sau au de formulat amendamente importante.

Suntem tributari la capitolul inițiativă legislativă, pentru că se pare că ne rezumăm mai mult la aproba proiectele Guvernului. Nu ne aplecăm suficient asupra laturii de monitorizare și control a activității Executivului.

Avem destule probleme de rezolvat și în circumscripțiile electorale pe care le reprezentăm.

Îndrăznesc să afirm că majoritatea problemelor cu care se confruntă societatea românească își au sorgintea tocmai în imperfecțiunile legii și că mai avem acum o problemă fundamentală în ceea ce privește adaptarea cadrului legislativ românesc la cel european.

Credeți, oare, că cetățenii acestei țări, indiferent de partidul cu care simpatizează, vor să ne vadă cum răspundem prezent atunci când se strigă catalogul? Sau cum tragem de timp, cu intenția de a ne discredita unul pe altul? Nu, dragi colegi, cei care ne-au acordat încrederea lor prin vot vor să vadă că ne străduim să găsim soluții problemelor cu care ei se confruntă.

De aceea, vă adresez un apel sincer la mobilizarea tuturor pentru a imprima o altă atmosferă ședințelor de plen. Dialogul este singura noastră armă, pentru că respectându-ne reciproc ne respectăm, de fapt, alegătorii. Altfel, dacă alegătorii își pierd încrederea în noi, atunci înseamnă că noi suntem acei care avem o problemă.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Ioan Chelaru - Prolog jubiliar: impertinența Puterii față de starea națiunii.

Invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, pe domnul senator Ioan Chelaru.

Aveți microfonul.

   

Domnul Ioan Chelaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să îmi permiteți ca în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat să prezint următoarea declarație politică, pe care am intitulat-o "Prolog jubiliar: impertinența Puterii față de starea națiunii".

Doamnelor și domnilor senatori,

Se împlinește anul de când "Alianța D.A." a preluat puterea. Schimbările produse pe parcursul acestui an sunt limitate la anvergura inteligenței politice a reprezentanților Puterii, un an al distrucției metodice sau anul în care însăși speranța românilor este pusă la grea încercare.

Intelectualul sau cetățeanul de condiție modestă este dezgustat de politicienii care nu-l ascultă și nu-l prețuiesc, de câinoșenia lor, de mâncătoria și vulgaritatea sau de suficiența diabolică a unora dintre puternici, de snobismul și superficialitatea pe care le probează continuu.

Aș dori să transmit reprezentanților Puterii:

Ați devenit arhitecții ruinei sociale și naționale, domnilor. Nu aveți stil, nu aveți calibru, nu aveți eleganță în dialogul cu societatea, nu aveți clasă, nu aveți menire. Domnul Băsescu poza, acum un an, în politicianul profetic și continua să facă poza unui cameleon saltimbanc, incoerent, versatil și ipocrit. Acum, când îi suflă vântul în velă, este cruciat al luptei anticorupție, Sfântul Gheorghe în armura portocalie în luptă cu balaurul. Dar ce firesc uită el de afacerea "Concordia" de pe vremea când era edilul principal al Capitalei. Guvernul, pe de altă parte, afișează eschiva și acțiunea directă ca metode în rezolvarea problemelor sociale și economice. Cu titlu de exemplu de ultimă oră, a se vedea atitudinea pe jumătate ridicolă, pe jumătate scandaloasă a premierului și vicepremierului în conflictul cu sindicatele din învățământ. Cu prilejul renegocierii, acesta din urmă debutează în dialog cu lectura unui raport din care urma să rezulte că dascălii au salarii mari, suficiente și invită presa în sală, chipurile, pentru a dezvălui reaua-credință a profesorilor care doresc mai mult decât li se cuvine și au pretenții absurde și nejustificate.

La noi rezolvarea problemelor este la cheremul Guvernului sau a președintelui. Când Băsescu a zis, de exemplu, că minoritățile sexuale au dreptul să se manifeste public, Primăria Capitalei a dat undă verde mitingului de stradă, fără rațiune, fără limitări, fără reflecție prealabilă și obligatorie.

Puterea nu dialoghează cu națiunea, ea decide cu egoism tautologic, cum am mai dovedit de la această tribună. Acest egoism este generat de mediocritate. Numai un tip mediocru și limitat poate crede că viața e ușoară pentru toți, de vreme ce el nu se lovește de tragismul sărăciei și neputinței. Numai mediocritatea se confundă în automulțumire și rămâne surdă la orice instanță exterioară, nu ascultă, nu pune în discuție opiniile sale și nu se bazează pe ceilalți.

Guvernantul de astăzi are senzația intimă de dominare și acționează ca și cum nu ar exista pe lume decât el și cei asemenea lui, intervine peste tot pentru a-și impune punctul de vedere mediocru, fără considerație sau răbdare în ascultarea altui punct de vedere, fără reticență, mai exact în regim de acțiune directă.

"Indiferent cum, voi face reformă", afirma cu ceva timp în urmă ministrul sănătății. Iată susținerea celor spuse de mine.

În realitate, Guvernul își trimisese reprezentanții ca să-i regizeze eschiva. Nici nu se doreau negocieri. Iată de ce putem afirma astăzi că ceea ce se întâmplă în acest sector este inimaginabil și este vorba de învățământ, domnilor. Opinia colegilor mei de partid este, cred, corectă. Noi apreciem că se putea rezolva situația din învățământ, pentru că discutăm despre acesta acum, dacă exista voința politică. Solicitările profesorilor sunt, în cea mai mare parte, pertinente, iar conflictul nu este insurmontabil. Am aflat despre câțiva profesori că au intrat în greva foamei și i-am văzut pe micile ecrane, la știri. Nu păreau să aibă defulări extreme sau ieșiri psihotice, ci erau oameni serioși, cu experiență, care nu doreau să fie jigniți. Dar asta nu pare să impresioneze pe guvernanți.

Cu ani în urmă, îmi amintesc că regina Angliei a coborât, fără suită, din Palatul Buckingham pentru a discuta cu câțiva greviști ai foamei și pe care chiar i-a determinat să renunțe la acest tip de autosupliciu. Astăzi avem un exemplu și în România.

Doamnelor și domnilor reprezentanți ai Puterii,

Ceea ce vreau eu să vă transmit, printre altele, este că aveți un mod deficitar de a fi oameni. Pur și simplu, nu vă pasă de țara asta, nu vă pasă că reformele voastre cu orice preț sunt suportate de oamenii care v-au votat. Nu ați gândit nici o măsură de profilaxie a crizelor sociale.

La 1 Decembrie este Ziua Națională a României, dată la care tot românul ar trebui să celebreze unirea României Mari și să comemoreze figurile politicienilor de vocație, care au realizat momentul din 1918. Între timp, aliații Puterii, reprezentanții UDMR au strecurat, în proiectul de Lege privind statutul minorităților naționale din România, chestiunea autonomiei etniei maghiare, denumită, cu dibăcie flagrantă, autonomie culturală. Din câte știu eu și din câte prezintă presa, acest proiect este independent de voința românilor unguri, este un proiect al UDMR, preluat de un Guvern șantajabil și slab, și se grevează pe anumite interese economice ale reprezentanților partidului, nicidecum pe intenția cetățenilor care, în Ardeal, sunt mai democrați decât politicienii. Sunt mai democrați pentru că ei trăiesc, în fapt, una din dogmele paradoxale ale civilizației democratice. Ei conviețuiesc egal, cu respectul diferențelor de cultură, limbă, obiceiuri.

Ce le vor explica, la 1 Decembrie, președintele și premierul? Că se pregătesc legi care nu acoperă realități? Că sunt dispuși la concesii nesfârșite pentru că UDMR este partener vital? Și PSD a făcut, în trecut, bună alianță cu UDMR, dar nu s-a ajuns până la formarea unui proiect al autonomiei.

Stimate colege și stimați colegi,

Mi-am intitulat această intervenție Impertinența Puterii față de starea națiunii. Dicționarul limbii române definește termenul impertinență ca necuviință, obrăznicie. Și, sub acest aspect conotativ, cred că demonstrația este clară. Recursul la etimologia cuvântului revelează un sens mult mai subtil. Latinescul impertinens se traduce prin nu are legătură cu și conține în rădăcină verbul pertineo, tradus prin a raporta, a aparține.

Comentariul pe care îl permite etimologia este simplu și revelator. Puterea, prin autoritatea necenzurată, acțiunea directă și maniera de eschivă abordate, își surpă legăturile vitale cu societatea pe care trebuie să o guverneze dialogal. Ea capătă, în felul acesta, o independență periculoasă, o autonomie ce se răsfrânge, pe termen lung, asupra întregii clase politice și asupra exercițiului democratic.

Că Puterea nu dialoghează astăzi cu opoziția este una. Noi știm să ne facem auziți, cu sau fără voia Puterii, dar dacă se surpă în mod definitiv dialogul Puterii cu societatea civilă este grav. Este gravă mai ales perspectiva care se întrevede. Populația va deveni indiferentă și necritică față de clasa politică, prima manifestare va fi absenteismul la urnele de vot, cu imediata ei consecință, însăși legalitatea viitoarei clase politice. Acolo va duce impertinența Puterii față de starea reală a națiunii.

Să dea Dumnezeu să nu am dreptate!

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Aurel Ardelean - Invățământul românesc în mediul rural.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, invit la microfon pe domnul senator Aurel Ardelean.

Domnule senator, aveți cuvântul.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

În declarația politică de astăzi doresc să abordez unele aspecte privind învățământul românesc în mediul rural.

În contextul transformărilor care au caracterizat societatea românească în ultimul deceniu și jumătate, reforma sistemului educațional ocupă un loc aparte, ea a devansat majoritatea reformelor sectoriale.

Pe plan extern, din surse obținute prin proiecte ale Băncii Mondiale și programe PHARE, au fost realizate numeroase proiecte de infrastructură, este însă nevoie de mai mult pentru mediul rural.

Îngrijorarea principală o constituie lipsa fondurilor pentru anul 2006, bugetul prevăzut de Guvern pentru continuarea proiectelor ce vizează mediul rural, nu sunt la nivelul cerințelor efective, din teritoriu, chiar dacă Guvernul a promis, sâmbătă, continuarea proiectelor din domeniul învățământului și în anul 2007.

Cu excepția unor măsuri specifice ca, de exemplu, reabilitarea unor școli, facilitarea transportului pentru elevii din satele îndepărtate, comasarea unor școli, racordarea școlilor rurale la sistemul RoEduNet, nu există, în prezent, programe de dezvoltare de ansamblu și prioritare, pentru învățământul rural.

Aceasta a dus la apariția unor efecte secundare ale reformei care au afectat echitatea și au accentuat distanța care există între mediul rural și mediul urban. S-au adâncit discrepanțele dintre elevii din mediul urban și mediul rural, între ratele participării, ale absolvirii, ale urmării ciclurilor superioare de învățământ, ca să nu mai vorbim de discrepanțe în ceea ce privește condițiile materiale, în general, și cele privind desfășurarea procesului didactic de învățământ.

Dascălul de la țară, cel care educă nu doar copii, dar este și un educator al comunității și un lider al acesteia, nu beneficiază de sprijin suficient pentru a contura destinele copiilor de la sat.

Pentru faptul că, în ciuda dificultăților, există oameni dedicați profesiei, care luptă pentru existența unui cadru civilizat în care să se desfășoare procesul de învățământ, dascălul dă dovadă de sacrificiu, de patriotism, de dragoste de oameni și de credință în misiunea sa.

Copiii de la țară care pleacă la oraș să învețe carte, la îndemnul dascălului și cu sacrificiul părinților, și care reușesc în viață, sunt supuși unui efort suplimentar atât material, cât și intelectual.

Diferențele mari dintre nivelul de pregătire de la sate, comune și școlile din marile orașe sunt, în prezent, foarte mari și nu este vina dascălilor, ci a lipsei de resurse.

Învățământul din mediul rural a beneficiat, în timp, doar de unele transformări pozitive, fără îndoială, dar nu suficiente: să aducem un calculator într-o școală și să ne construim un capital politic pe această temă.

Problemele învățământului rural sunt și de fond și de formă. Raportul asupra stării sistemului național de învățământ pe anul 2005, ne arată clar faptul că, prin rata de participare a populației în vârstă de 15-24 ani, la toate nivelurile de educație, situează România pe ultimul loc, comparativ cu celelalte țări europene.

Rata de cuprindere școlară s-a stabilizat, la nivelul anilor 2003-2004, în jurul valorii de aproape 70%, coeficient nefavorabil pe plan european. Durata medie de frecventare a învățământului a crescut cu un an, în perioada 2000-2004, ajungând la 15,6 ani, dar, cu toate acestea, România continuă să se situeze pe un loc inferior, comparativ cu alte țări europene.

În anul 2004, totalul populației active număra cu peste 1000 mii de persoane mai puțin decât în anul 2000. Până în 2012, populația școlară se va reduce cu 15%, până la 20%, în special în mediul rural.

România se situează, astfel, la nivelul statelor europene cu o slabă pondere privind cadrele didactice care activează în mediul rural. Astfel, anul trecut, persoanele care lucrau în sistemul de educație din mediul rural, reprezentau 4,32% din totalul populației din România.

Este adevărat că, în prezent, pe ansamblu, peste o treime din cadrele didactice își desfășoară activitatea în mediul rural, un procent destul de bine situat, față de media anului 2000.

În ceea ce privește rata șomajului, acesta tinde să afecteze, din ce în ce mai mult, tinerii, până în 24 ani, crescând, în perioada 2000-2005, de la 18,6%, la 21% și o mare parte din aceste procentaje se înregistrează în rândul tinerilor din mediul rural.

Pentru reconstrucția sistemului de învățământ din mediul rural, Guvernul României a promis realizarea unor obiective care, în contextul actual, tind să se transforme în promisiuni deșarte, neexistând resurse suficiente pentru asigurarea lor.

Dintre acestea, alocarea distinctă de la bugetul de stat a 100 milioane euro, anual, pentru reabilitarea școlilor și construcțiilor școlare din mediul rural și asigurarea de personal didactic calificat, în mediul rural, prin sporuri salariale stimulative, facilități pentru transport, cazare și stabilizare, sunt clar nerealizabile.

Bugetul alocat de Ministerul Educației și Cercetării, pe anul 2006, este insuficient pentru realizarea acestor obiective din mediul rural.

Despre stimulările salariale nici nu putem vorbi, greva generală din învățământ fiind mai mult decât elocventă în a demonstra că, de la promisiune, la realizare, este o cale foarte lungă.

Doamnelor și domnilor senatori,

În final, vă rog să-mi permiteți să adresez un mesaj domnului vicepreședinte al Senatului României, senatorul Corneliu Vadim Tudor, urându-i, cu ocazia zilei de naștere, tradiționalul "La mulți ani!" și împlinirea tuturor dezideratelor pe care și le-a propus. Mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Paula Maria Ivănescu - Replică la declarația senatorului Ioan Chelaru.

Din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD, invit la microfon pe doamna senator Paula Ivănescu.

   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cred că este necesar, din când în când, să mai citim din cartea cu proverbe și zicători a românilor, pentru a ține un discurs coerent și corect, în Senatul României, în Parlamentul României.

O zicătoare spune: "Dacă tăceai, filozof rămâneai" și se referă la domnul senator, de altfel, un distins jurist, care a vorbit în numele Grupului parlamentar PSD, făcându-l pe președintele României "saltimbanc", iar aceasta mi se pare că este o lipsă de respect față de majoritatea românilor care l-au votat.

Nu suntem un popor de saltimbanci, suntem un popor de oameni mai necăjiți, mai în drum spre..., suntem niște oameni normali, care ne vedem de treabă.

Și cred că este anormal ca acest lucru să se întâmple în Parlamentul României, dând palme peste ochi celor care l-au votat pe Traian Băsescu în funcția de președinte al României.

Iar dacă se mai folosește și cuvântul "impertinență", la adresa actualei puteri, cred că trebuie să ne mai aducem aminte de o zicală: "Să vezi bârna din ochii tăi, mai înainte să vezi paiul din ochii altora".

Dacă profesorii au ajuns în situația în care sunt astăzi - și, într-adevăr, au mari nevoi -, dacă învățământul este în situația în care este astăzi, cred că și PSD-ul are o parte de vină, dacă nu cea mai mare.

În încheiere, aș vrea să spun: "Să dea cu piatra cel care este fără de prihană", oricum, acesta nu este PSD-ul ! (aplauze)

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Vasile Ion - Antireforma portocalie din sănătate, cu solicitarea înființării unei comisii de anchetă și demisia ministrului sănătății.

Din partea Grupului parlamentar PSD, îl invit la microfon pe domnul senator Ion Vasile. Domnule senator, aveți cuvântul.

   

Domnul Vasile Ion:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Nu am să vă spun nici proverbe și nici zicători, am să mă refer la o temă care a suscitat o gravă dezbatere, în ultima vreme, în societatea românească.

Antireforma portocalie din sănătate își continuă cursul, prin bunăvoința actualului ministru al sănătății, domnul Eugen Nicolăescu, care a confecționat un pachet de legi, în mare măsură, inutile și ineficiente și pe care, de o vreme, le poartă prin țară, precum Moaștele Sf. Andrei.

Ceea ce nu a înțeles domnul ministru este faptul că, în timp ce dânsul este preocupat de un exercițiu de imagine, criza din sănătate se adâncește, bugetul sănătății este subfinanțat, lipsa medicamentelor pentru pensionari și cetățenii defavorizați este acută, asigurarea cu medicamente și materiale sanitare a spitalelor este improprie și deficitară, corpul medico-sanitar este nemulțumit de modul cum este tratat, ca și corp profesional.

La toate acestea se adaugă abilitatea actualului ministru, în contabilitate și statistică, abilitate fără eficiență în domeniul pe care îl gestionează.

Suntem într-o gravă epidemie de rujeolă ce afectează populația infantilă care numără în acest moment câteva mii de bolnavi. Foarte grav este că, deja, câțiva dintre acești bolnavi, copii nou-născuți, au decedat.

Aceasta este o mostră mai mult decât edificatoare asupra capacității managerului, ministrului sănătății de a rezolva problemele de sănătate ale cetățenilor României.

În această situație foarte gravă, stimabilul ministru nu are nici o scuză, iar încercările politicianiste, demne de un purtător de vorbe, de a ascunde adevărul, de a deturna propria incompetență în alte zone, ne face pe noi, senatorii Grupului parlamentar ai Partidului Social Democrat, să solicităm o comisie de anchetă privind situația creată și, bineînțeles, demisia ministrului sănătății Eugen Nicolăescu. Mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Nicolae Iorga - Situația de criză economică și socială din județul Brașov.

Din partea Grupului parlamentar PRM, invit la microfon pe domnul senator Nicolae Iorga. Domnule senator, domnule Iorga ?!

   

Domnul Nicolae Iorga:

Întrebam dacă a mai rămas timp.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă rog frumos.

 
   

Domnul Nicolae Iorga:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am înțeles că a mai rămas un minut. Vreau, în primul rând, să îi dau dreptate colegei noastre, doamna Paula Ivănescu, care spunea că "nu suntem un popor de saltimbanci".

Domnia-sa are dreptate, nu suntem un popor de saltimbanci, dar suntem un popor mințit. Suntem mințiți, în continuare, de către o putere care este incapabilă să rezolve problemele oamenilor și spun asta în numele celor din județul Brașov, care m-au trimis aici.

La ora actuală, oamenii de la "Nitramonia" pichetează, în continuare, Prefectura, oamenii de la "Nitramonia" sunt nemulțumiți, oamenii de la "Tractorul" negociază sau se fac guvernanții că negociază cu ei, în ceea ce privește privatizarea uzinei de tractoare.

Lucrurile stau foarte prost și dacă cineva este vinovat, fără a fi un popor de saltimbanci, după cum spuneam, suntem mințiți, în continuare, iar cei care mint nu sunt în nici un caz reprezentanții Partidului România Mare. Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Tiberiu Aurelian Prodan - Semnificația zilei de 28 noiembrie 1918 pentru Bucovina.

Invit la microfon, din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD, pe domnul senator Tiberiu Aurelian Prodan. Domnule senator, aveți cuvântul.

   

Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În declarația mea politică, de astăzi, doresc să evoc semnificația zilei de 28 noiembrie 1918, eveniment mai puțin cunoscut la nivel național, dar foarte important pentru cei din Bucovina.

Această provincie românească - Bucovina - s-a aflat la interferența influențelor culturale central și est-europene sau între Orient și Occident, conform unui cunoscut cercetător german, Eric Beck, parafrazat de doi cercetători importanți, Hans Offbauer și Viorel Roman.

Ea a suscitat un interes neobișnuit din partea multor oameni de cultură, din partea istoricilor români și străini, fapt concretizat prin apariția unui număr uluitor de cărți, studii și articole: peste 20.000 în întreaga lume.

Este, îndeobște, cunoscut că Bucovina, ca entitate, nu a existat până în momentul ocupării nord-vestului Moldovei, de către austrieci, prin anii 74-75. Până atunci, această parte de teritoriu românesc a reprezentat leagănul civilizației românești de la răsărit de Carpați, locul de ctitorire a instituțiilor dăinuirii noastre, din antichitate și până în 75, locul unde istoria revine mereu în prezent, sub forma monumentelor de artă și cultură medievală românească, pentru care UNESCO ne-a acordat "Mărul de aur".

Toate acestea fac din locul numit de austrieci "land", una dintre cele mai frumoase provincii pe care artiștii și oamenii politici ai vremii, românii, au numit-o, cândva, "Vesela grădină, e dulcea Bucovină".

După 144 de ani de stăpânire austriacă, în Bucovina existau aproximativ 12 entități etnice care se regăsesc și astăzi, formate din români, ucraineni, germani, evrei, poloni, armeni, maghiari, ruși, pruteni, și peste zece religii.

Elitele românești formate din boierii români și intelectualitate, ridicată din rândul preoților și a puținilor reprezentanți români din cadrul profesiilor așa-zis liberale, după constituirea Bucovinei ca țară de coroană, în anul 1861, au intensificat mișcarea pentru identitate națională ale căror idealuri fuseseră formulate în timpul Revoluției de la 1848. Mișcarea aceasta care cuprinsese Europa avea să ducă la trecerea de la Europa imperiilor la Europa națiunilor și a fost îmbrățișată și de intelectualitatea bucovineană. Atunci, ca și mai târziu, Cernăuțiul boierilor Hurmuzachi a jucat un rol deosebit în coagularea forțelor naționale de emancipare. E cazul să-i amintim aici pentru rolul deosebit pe care l-au jucat de la 1848 până în 1918 pe următorii: Doxachi Hurmuzachi, Eudoxiu Hurmuzachi, Constantin Hurmuzachi, Aron Pumnul, Ioan Gheorghe Zvierea, Dimitrie Petrino, Teodor Ștefaneli, Iancu Flondor, Ioan Nistor și alții.

Înființarea Universității "Franz Josef", de la Cernăuți, ca un dar făcut provinciei cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la "unirea" Bucovinei cu Austria, a avut darul să nu ducă la dorita germanizare a provinciei Bucovina, ci la constituirea elitelor care aveau să pregătească Marea Unire de la 1918. Ceea ce nu a reușit ocupația habsburgică timp de 143 de ani, însă, cu durere trebuie s-o spun, a izbutit-o ocupația sovietică după 1944. Înfăptuirea Unirii de la 1859, cucerirea Independenței de la 1877-1878, la care bucovinenii au contribuit efectiv cu voluntari în armata română, sprijin moral și material al celor care vibrau la ideea unui viitor comun al tuturor românilor în acea patrie, războiul al doilea balcanic, Pacea de la București din 1913 au oferit românilor bucovineni temeiul acțiunilor curajoase din anii primului război mondial pentru pregătirea zilelor de 28 noiembrie 1918, când Consiliul Național Român, de la Cernăuți, și Congresul General al Bucovinei au proclamat unirea tuturor românilor din Bucovina cu România. Mergând la Iași, pentru a prezenta regelui Ferdinand I mesajul de mulțumire al bucovinenilor pentru trimiterea armatei române în Bucovina, la 6 noiembrie 1918, Sextil Pușcariu spunea: "Măria-Ta, venim ca soli ai Bucovinei și mulțumim lui Dumnezeu că ne-a învrednicit pe noi cu această cinste, ca să vă aducem înainte și sufletele moldovenilor de peste Molnar, inimile de mulțumită și eternă recunoștință pentru ocrotirea ce ne-ați dat, ca să împlinim visul părinților noștri și suflete primenite în anii grei de suferință, care nu cunosc altă dorință decât a putea lucra și ele la alcătuirea României Mari. Venim, Măria Ta, să aducem vești, că în clipe când vechiul ținut al Sucevei și Cernăuțiului, cu ocolul Câmpulungului și Cosmenilor, au fost unite cu Țara Mamă sub lespedea din Putna, Sfântul după 143 de ani somn greu tulburat de visuri urâte și-a aflat iar odihna, căci de acum știe că soarta fiilor săi este pusă în mâna regelui Ferdinand, eliberatorul tuturor românilor. Să trăiești, Măria-Ta!".

Cele evocate mai sus demonstrează cu prisosință faptul că România Mare, înfăptuită prin voința tuturor fiilor săi, în anul 1918, nu a fost un dar al marilor puteri, ci a reprezentat împlinirea unei aspirații seculare. Din speranțele lor trebuie să renască energiile pentru a dăinui o Românie mai puternică și mai prosperă, și nici un efort al contemporanilor nu este prea mic pentru a înfăptui acest deziderat. Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ion Vărgău - Turismul tulcean în cădere liberă.

Din partea Grupului PSD, invit la microfon pe domnul senator Ion Vărgău. Domnule senator, aveți cuvântul.

   

Domnul Ion Vărgău:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică se intitulează "Turismul tulcean în cădere liberă". Doresc să vă rețin atenția cu o problemă pe care o consider de importanță majoră pentru turismul românesc, dar, în special, pentru cel tulcean cu implicații deosebite asupra economiei județului Tulcea. Pentru a înțelege acest lucru sunt necesare câteva precizări: o mare parte a județului Tulcea este reprezentată de Delta Dunării, cea mai mare rezervație de ținuturi umede din Europa, un ținut exotic cu peste 1.200 de specii de copaci și plante, cu cea mai bogată faună ornitologică și ihtiologică de pe continent, iar Tulcea, principalul oraș și reședință de județ, reprezintă poarta de acces către toate aceste minunății, pe care Dumnezeu le-a oferit românilor. Datorită specificului zonei și așezării geografice, industria și economia județului Tulcea nu reprezintă nici pe departe niște puncte tari, Tulcea fiind și așa unul dintre cele mai sărace județe din țară. Poate singura breșă ce poate fi exploatată în zonă o reprezintă turismul, ca cea mai importantă sursă de venituri. Exotismul peisajului de pe brațele și canalele Deltei, pădurea de stejari de pe Grindul Letea, dunele de nisip de pe grindurile Caraorman și sărăturile, abundența, diversitatea și unicitatea speciilor sunt resurse care au făcut din Delta ultimilor ani o regiune din ce în ce mai atrăgătoare pentru turiștii români și, în special, pentru cei străini. Ce înseamnă acest lucru? În primul rând, posibilitatea locuitorilor Deltei de a-și face viața mai ușoară, de a-și asigura un trai decent, cu posibilitatea de a desfășura și alte activități în afară de cea a pescuitului. În al doilea rând, atragerea investitorilor și operatorilor de turism în zonă, ceea ce ar determina un grad mai mare de ocupare al forței de muncă și limitarea procesului de migrare a populației tinere din Deltă spre municipiu sau spre alte localități din țară. Și nu, în ultimul rând, veniturile importante acumulate din activitățile turistice ar permite o relansare a economiei județului Tulcea.

Dacă la sfârșitul anului 2004, activitatea turistică în județul Tulcea se afla în plină ascensiune, iar numărul turiștilor era de aproximativ 30 de ori mai mare față de începutul anului 2001, în acest an, operatorii din turism se află la limita supraviețuirii. Inundațiile din primăvara acestui an, suspiciunile care au apărut cu privire la epidemiile de holeră și antrax, iar mai apoi isteria creată de apariția virusului gripei aviare în Delta Dunării au indus un sentiment de insecuritate zecilor de mii de turiști care au renunțat la sejururile și mini-vacanțele programate pentru județul Tulcea și, în special, pentru Delta Dunării, astfel, încât trimestrul IV al acestui an este compromis, iar anul turistic 2006 este amenințat de anularea contractelor economice privind desfășurarea turismului din această zonă. Consider că aceste situații vor afecta imaginea turistică a județului Tulcea, pe termen mediu și lung, de aceea, Guvernul României trebuie să acorde o atenție deosebită operatorilor din turismul tulcean și național, agenților economici și persoanelor fizice autorizate să desfășoare activitatea de turism în zonă. Pe data de 24 octombrie 2005, susțineam o declarație politică prin care invitam Guvernul României să vină în sprijinul operatorilor din turism cu ajutoare materiale și financiare, să se acorde salarii compensatorii personalului angajat, agenților economici cu activitate de turism din Tulcea, scutiri de la plata taxelor locale specifice activităților de turism și, de asemenea, să se organizeze acțiuni de promovare pentru refacerea imaginii turistice în zonă. Considerăm atunci criza din turismul tulcean drept un examen de competență pentru Guvernul României și pentru autoritățile locale, un examen pe care, desigur, nu l-au trecut, datorită nepăsării, nepriceperii și lipsei de profesionalism de care au dat dovadă în gestionarea acestei situații. Acum, revin asupra aceleiași probleme, cu speranța că măcar în ceasul al doisprezecelea, înainte ca economia județului să se prăbușească, iar rata șomajului să atingă cote alarmante, Guvernul României să conștientizeze că turismul este prioritatea zero pentru județul Tulcea, iar dacă acest sector nu va fi sprijinit, tulcenii nu vor putea spera la un trai mai decent. Vă mulțumesc pentru atenție. (aplauze)

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Viorica Georgeta Pompilia Moisuc - Salonul Internațional de Carte Românească de la Cernăuți - a 4-a ediție - și dezinteresul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni față de diferitele acțiuni culturale dedicate românilor de peste graniță.

Din partea Grupului PRM, o invit la microfon pe doamna senator Viorica Moisuc.

   

Doamna Viorica Georgeta Pompilia Moisuc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Vreau să mulțumesc personal domnului senator Prodan pentru evocarea atât de frumoasă pe care a făcut-o momentului apoteotic, aș zice, al istoriei noastre naționale, 1918, și, în special, unirea Bucovinei. Aș vrea, însă, să fac nu o declarație, ci un mesaj adresat dumneavoastră, tuturor senatorilor, în legătură cu acest salt care s-a făcut de la 1918, astăzi. Acțiunea de mare anvergură științifică și culturală, și anume Salonul Internațional de Carte Românească de la Cernăuți, ajuns la cea de-a 4-a ediție, anul acesta, este organizat de Editura "Alexandru cel Bun" din Cernăuți și finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Acum, însă, finanțarea acțiunii sus-amintite a rămas la voia întâmplării, prin neputința, nepriceperea și neimplicarea departamentului, trecut de curând din subordinea Guvernului, în aceea a Ministerului Afacerilor Externe. Proiectul Salonului de Carte a fost stabilit în coordonatele lui esențiale în luna ianuarie 2005. În iunie 2005, s-a semnat contractul de finanțare al proiectului în sumă de 6.000 euro. Ca urmare, s-a trecut la organizarea salonului: invitații, rezervări de spații etc. În septembrie, departamentul a comunicat că nu poate trimite banii promiși, sugerând să se facă un împrumut care va fi achitat ulterior, prin virament, în contul editurii. În ziua de 3 octombrie 2005, când s-a deschis oficial manifestarea celui de-al 4-lea Salon Internațional de Carte Românească la Cernăuți, organizatorii au solicitat, din nou, departamentului să-și achite obligațiile financiare. Răspunsul a fost: "Împrumutați-vă, vom achita mai târziu". De altminteri, nici un reprezentant al departamentului nu a fost prezent la Cernăuți, în acele zile. La 1 noiembrie 2005, după aproape o lună de la deschiderea salonului, situația era următoarea: departamentul nu virase nici un ban din suma promisă. Hotelul "Ceremuș" din Cernăuți, unde, de altfel, au fost cazați toți participanții la manifestare, care a și închiriat editurii o mare sală de conferințe, amenința cu acțiunea în justiție pe organizatori pentru neplata sumelor datorate. Restaurantul care a oferit pe credit mesele participanților își cerea drepturile tot pe cale judecătorească. Vinerea trecută, deci, pe 25 noiembrie 2005, situația era neschimbată. Departamentul nu a virat nici un ban pentru achitarea datoriilor contractate de organizatorii din Cernăuți și s-a recurs la noi împrumuturi de către aceștia, de la persoane fizice din Ucraina, pentru a se evita confruntarea la tribunal pentru neachitarea datoriilor către hotel și celelalte instituții publice implicate. Intelectualii români din Ucraina concentrați, în special, în zona Cernăuților, au fost lăsați de izbeliște după ianuarie 2005, de numitul departament, care acuză nepricepere în organizarea unor astfel de manifestări. Aceșticompatrioți ai noștri consideră că eliminarea din acțiunile lor a saloanelor de carte, a conferințelor și simpozioanelor, lectoratelor dediferite specialități,constituie o pierdere cu urmări de o gravitate excepțională pentru supraviețuirea culturii române în Ucraina, în condițiile unei politici de ucrainizare sistematică și brutală. În încheierea acestor grave și triste relatări, pe care le aduc spre informare Senatului României, în istorica zi de 28 noiembrie 2005, când aniversăm unirea Bucovinei întregi cu România, în 1918, îmi îngădui să formulez următoarele întrebări: ce face Departamentul pentru recuperarea casei lui Aron Pumnul din Cernăuți, aflată într-o stare avansată de degradare? Ce face Departamentul pentru prezervarea monumentelor funerare ale marilor patrioți români, făuritori ai Marii Uniri din Cimitirul Central din Cernăuți? Ce face Departamentul pentru ca elevii români din puținele licee românești din Ucraina, să nu mai fie discriminați la olimpiadele raionale, orășenești, republicane. Cum sprijină, în mod concret, Departamentul cultivarea spiritului românesc și a culturii românești din Ucraina? Cum sprijină Departamentul Congresul Intelectualității Românești din Ucraina, preconizat a fi în prima jumătate a lunii decembrie 2005? Și, în concluzie, se justifică oare existența acestui Departament al Românilor de Pretutindeni, în condițiile în care cei mai năpăstuiți dintre acești români, aceia care plătesc și azi, fără a avea vreo vină, consecințele Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, sunt lăsați de izbeliște, fără a simți în nici un fel grija statului român, atunci când le este greu?

Doamnelor și domnilor senatori ai României, îmi este imposibil să înțeleg motivația acelor care așezându-se sub aureola artizanului Marii Uniri, Ion I. C. Brătianu, îi dezonorează memoria, prin dezinteresul promovat față de acei români bucovineni, dar și transilvăneni, cărora el, Brătianu și toată generația Marii Uniri, le-au închinat toată priceperea și puterea lor pentru făurirea României anului 1918, visată de Bălcescu și înaintașii săi.

Doamnelor și domnilor senatori, vreau să vă rog ca pentru familia Humurzăcheștilor, pentru Sextil Pușcariu, pentru Izidor Bodea, pentru Dimitrie Onciu, pentru toți aceia care și-au dat viața pentru această Mare Unire, pentru Iuliu Maniu, pentru Regele Ferdinand și toți ceilalți, pentru eroul necunoscut care a fost reprezentantul întregii țări, întregii națiuni române în lupta pentru unire, să păstrăm un moment de reculegere.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Stimați colegi, vă rog.

 
   

Doamna Georgeta Viorica Pompilia Moisuc:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu, doamna senator. (aplauze)

Înainte de a-i da cuvântul domnului... Îmi cer scuze. Vă rog, doamna senator.

 
   

Doamna Georgeta Viorica Pompilia Moisuc:

Vă mulțumesc pentru aplauze, doamnelor și domnilor senatori, dar zilele sunt prea triste și evenimentele prea triste, ca să ne putem permite să aplaudăm. (discuții) Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc încă o dată.

 
  Antonie Iorgovan - Un nou atac la Constituția României din partea Cotroceniului;- se solicită: prezența președintelui țării în fața Parlamentului pentru a da explicații în legătură cu înființarea C.N.I.; anularea acestei structuri; înființarea unei comisii parlamentare de anchetă.

Înainte de a-i da cuvântul domnului senator Iorgovan, fac un apel la liderii de grup să încerce să cheme pe colegii noștri deoarece nu avem cvorum.

Domnul senator Iorgovan, din partea PSM... (discuții, râsete)... PSD... vă rog frumos aveți cuvântul. Îmi cer scuze.

   

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Declarația mea politică se intitulează: "Un nou atac la Constituția României din partea Cotroceniului".

Faptul că președintele Traian Băsescu nu este un prieten al Parlamentului este un lucru care nu mai este necesar pentru a-l demonstra sub nici o formă. De altfel, domnia-sa nu este, mai nou, nici prieten al Guvernului pe care l-a instalat.

Cea mai bună dovadă este păruiala pe care o adresează primului-ministru și Guvernului în ansamblul său, folosind, în acest sens, dialogul care ar fi trebuit să fie constructiv cu greviștii, inclusiv ai foamei, din învățământ.

Faptul că Traian Băsescu nu are respect față de lege este de notorietate. Că nu are respect față de Constituție, de asemenea nu mai este nevoie de nici o demonstrație. Întrebarea care se pune este: până unde poate să meargă Traian Băsescu în acest marș, pe care el îl consideră triumfal, de la o esență (?) de gradul I neconstituțională la una de 2, de 3 și până unde? În a ne transforma în ce? (rumoare)

Onorat Senat, îmi cer scuze pentru faptul că în Parlamentul României, în 2005, după atâția ani de când am tras brazda constituționalității și constituționalismului într-o matcă a democrației occidentale, eu trebuie, care pretind că am avut un rol la această brazdă, să rețin atenția asupra unui lucru de o gravitate extremă. (discuții)

Nu putem să ne jucăm cu instituțiile republicii în general, cu cele ale Executivului, în particular, și, în mod special, cu cele care se cheamă servicii secrete. Nu, stimați colegi, parlamentari, nu este de joacă aici. Nu întâmplător s-a gândit o anumită formulă. Nu întâmplător în Constituția României scrie că nu numește numai președintele în aceste funcții la vârf. Și, în primul rând, că nu orice structură are dreptul să vehiculeze asemenea informații cu titlu de informații secrete ale statului care se cheamă România. (discuții)

Este Legea siguranței naționale care nominalizează expres fiecare serviciu. Iar în Constituție, așa cum a fost revizuit textul...

Domnule președinte, eu înțeleg că UDMR-ul se consideră, în mare parte, reprezentantul Budapestei în România, dar am pretenția totuși să fiu ascultat, că mai este vorba de un viceprim-ministru, și vă interesează, domnule viceprim-ministru. Și dați-mi voie să vă rețin textul din Constituție, pe care știu că o iubiți foarte mult.

În art.65 alin.2 lit.h) se menționează atribuția Parlamentului în Camere reunite. Ce scrie aici? Numirea - deci cine? Parlamentul - în Camere reunite la propunerea președintelui României, a directorilor Serviciilor de informații și exercitarea controlului asupra acestor servicii. Legiuitorul constituant în 2003, la revizuire, a folosit pluralul, deci orice serviciu, indiferent cum îl botezăm: că îi spunem Serviciu Român de Informați, că-i spunem Serviciul de Informații Externe, că-i spunem comunitate de informații, nu denumirea în sine, până la urmă, ci ideea, natura, calitatea. Este o structură care intră în sfera organelor statului român și care este stabilitate pentru asemenea activitate? Răspuns, da. Bun.

Cine ajunge șef acolo și cum ajunge? Ajunge numai prin voința președintelui? Spune Constituția așa ceva? Păi abia lucrul acesta nu a vrut să spună legiuitorul constituant. Nu întâmplător a cerut controlul Parlamentului. Vine președintele cu propuneri aici și noi vom decide. Ce se întâmplă, stimați colegi parlamentari? Și dați-mi voie să vă spun că este cea mai puternică lovitură la ideea de democrație și de ordine constituțională în această țară.

Se crede președintele Băsescu în continuare pe navă unde dădea ordine cum dorea domnia-sa. Dar bănuiesc că și acolo erau niște reguli.

Opinia publică este informată cu mare pompă, cu mediatizare cât cuprinde, că un general, un supra-spion al României, probabil o fi având merite deosebite, este numit în calitate de șef al comunității naționale de informații, prescurtat CNI.

Și ne mai spune un comunicat că acest CNI a fost aprobat - un pic mai înainte de a se numi respectivul general, care înțeleg că a avut un rol esențial în criza ostaticilor - a fost înființat - respectiva structură - de CSAT. Ne-am documentat și noi - că pentru asta avem calculatoare la dispoziție - că oricine poate intra pe site-ul președintelui României și va constata, așa cum am constatat și eu, că acest CSAT - care ce este? - este un organ administrativ central, înființat prin lege organică, și cu un picior în Constituție, dar organ administrativ-special. (discuții)

Dacă cineva nu mă crede, aș dori să răsfoiască Constituția la Capit. V titlul III. Aici scrie Administrația publică, Secțiunea I - Administrația publică centrală. Și ultimul text de aici este consacrat CSAT. Atât și nimic mai mult.

Deci, alături, dacă vreți, de Consiliul Național al Audiovizualului și alte structuri care au aceeași natură juridică. Iar acest organism care este înființat prin lege, lege organică, o am în față, este la răboj, Legea nr.415/2002, deci adoptată relativ recent de Parlamentul României. Nu există nici un text în toată legea lui și nici un text cu privire la siguranța națională - și nu avea cum să existe! - prin care CSAT, la comanda președintelui său, de fapt la comanda președintelui Băsescu, înființează, contrar principiilor cardinale ale Constituției, o asemenea structură, ceea ce, dați-mi voie să vă spun, este de o gravitate extremă.

Ceea ce nu a dorit legiuitorul constituant să se întâmple în România, se întâmplă prin așa-zisă hotărâre a CSAT, semnată de președintele Traian Băsescu.

Onorat Senat, se evocă - și eu nu vreau să transform declarația mea politică într-o analiză juridică, vom face, probabil, și acest lucru - dar vreau să vă spun că toată baza juridică care este evocată aici pentru această hotărâre a CSAT de a înființa un organism al statului, este incorectă și de fapt nu rezistă, pentru că nici un articol din legea... și sunt invocate două acte normative. Deci, vezi Doamne, noi înființăm - noi, CSAT - la comanda președintelui, care este și președintele consiliului, și care stabilește ordinea de zi - acest organism, bazându-ne pe art.1 din legea sa organică. Legea sa organică spune ce este CSAT, nu-i dă atribuția asta. Și chiar dacă i-ar fi dat-o, ar fi fost neconstituțională și legea ar fi atacată până acum, nu ar fi trecut de Parlament. Nu mai intru în detalii privind Legea nr.415/ 2002, pentru că nu poate o lege să dea competență unei autorități a administrației publice să înființeze o structură a statului care se poate înființa numai prin lege organică.

Apoi, se invocă, din Legea siguranței naționale, două texte, și anume: se invocă art.6 alin.2. Mi-aș îngădui să le amintesc celor care au pregătit site-ul acolo la Cotroceni, că înțeleg că sunt oameni care se ocupă de toate, dar art.6 să verifice că nu are alin.2. Este numai un alineat, dar are mai puțină importanță. Însă nu este o asemenea atribuție.

Și se mai invocă și art.7. Păi abia art.7 din Legea nr.51 este contraproductiv, este un contra argument, pentru că art.7 din Legea nr.51/1991, care este Legea privind siguranța națională, adică dreptul comun, face o enumerare a autorităților care sunt servicii de informații. Iar în această enumerare nu apare Comunitatea Independentă. Și atunci cum invoci articolul acesta, care spune ce anume înseamnă serviciu de informații: că este temei pentru această nouă structură. Abia este, de fapt, un contra argument.

Nu aș vrea să mai insist pe această chestiune. Vreau să scot în evidență încă o dată faptul că trecem printr-o perioadă nu gravă, ci foarte gravă, că de fapt, președintele României, prin această ficțiune juridică, lovită de lege, deci este un act care, până la urmă, este lovită de nulitate, este, în același timp, și neconstituțional, a ajuns să scurtcircuiteze și Parlamentul, și Guvernul din această, până la urmă activitate, care înseamnă controlul activității secrete a structurilor specializate ale statului.

Este motivul pentru care, domnule președinte, cer ca să vină președintele României să dea o explicație în fața Parlamentului și în orice caz, cer structurilor administrative care conduc CSAT să procedeze de îndată la anularea acestei structuri și cer înființarea de îndată a unei comisii parlamentare de anchetă. Vă mulțumesc. (aplauze)

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Maria Petre - Replică la declarația senatorului Antonie Iorgovan.

Fac din nou apel la liderii de grupuri să încerce să-i convoace pe colegii noștri.

Invit, din partea Grupului Parlamentar Dreptate și Adevăr - PNL-PD pe doamna senator Maria Petre. Doamna senator, aveți cuvântul.

   

Doamna Maria Petre:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, cred că nici unul dintre noi - cei care am ascultat ultima intervenție la declarații politice - are vreun dubiu cu privire la faptul că în România a devenit, așa, un brand, o nouă modă, ca cei care au curaj să atace președintele pe teme dintre cele mai diferite, devin oameni politici vizibili, oameni politici importanți...

 
   

Domnul Antonie Iorgovan (din sală):

Chiar sunt. (discuții)

 
   

Doamna Maria Petre:

... și așa mai departe. Aș vrea să-mi dați voie să spun câteva lucruri pe care simt nevoia să le spun în acest moment.

Aș vrea să vă spun, domnule senator Iorgovan, că președintele României este președintele Parlamentului, dar al Parlamentului care funcționează și nu al Parlamentului pe care de un an de zile încercați să-l blocați dumneavoastră cu diverse mecanisme.

Președintele este, în egală măsură, prietenul Guvernului, al Guvernului nostru, al Alianței, al Coaliției și are intervenții atunci când sunt semnale că ne depărtăm de angajamentele electorale pe baza cărora am constituit acest Guvern după ce oamenii ne-au votat.

Dumneavoastră vă asumați, domnule Iorgovan, la nesfârșit, rolul de "părinte al Constituției", rolul poate de tată al Constituției, dar senzația pe care, cel puțin eu, am avut-o de-a lungul timpului este că pe multe din prevederi Constituția, atunci când s-a născut, nu a avut și mamă. Cel puțin asta este senzația pe care eu o am.

Mă așteptam să ridicați aici, la microfonul Senatului României, domnule Iorgovan, tonul - așa cum ați făcut-o - pentru faptul că în Camerele reunite ale Parlamentului României, pe prevederi constituționale, nu s-a discutat de ani de zile nici un raport de activitate al SRI.

Mă așteptam, domnule senator Iorgovan, să ridicați tonul - și nu știu la cine..

Mă așteptam, domnule senator Iorgovan, să ridicați tonul - și nu știu la cine, nu la noi, care vă ascultam, în orice caz - că, în aceleași Camere reunite ale Parlamentului României, nu am discutat, tot de ani de zile, un raport de activitate al Curții de Conturi.

Mă așteptam, de asemenea, domnule coleg Iorgovan să ridicați și mai tare tonul că nu am discutat încă, în afara prevederilor legale și constituționale, în Camerele reunite ale Parlamentului României, Raportul de activitate al Autorității Electorale Permanente. Și, dacă vreți să continuăm această listă, o vom continua.

Nu mă voi referi, în nici un fel, la ceea ce dumneavoastră ați încercat să prezentați aici, ca argumente juridice pentru decizia pe care Consiliul Suprem de Apărare al Țării a luat-o, pentru că nu are sens să fac acest lucru, dar vă repet, intervențiile dumneavoastră ar fi credibile și ar fi în regulă, din punct de vedere al Senatului și a calității noastre de senatori, dacă s-ar referi la subiecte de natura celor pe care tocmai le-am enumerat.

Vă mulțumesc foarte mult.(aplauze)

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Liviu-Doru Bindea - Inființarea Comunității Naționale de Informații care este neconstituțională.

Un minut, domnul senator Liviu-Doru Bindea.

   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Cred că tema care a fost abordată de cei doi colegi este una foarte actuală. Este evident că ceea ce a făcut președintele Traian Băsescu, prin acea hotărâre a C.S.A.T., este neconstituțional, indiferent dacă domnul senator Iorgovan este părinte - eu îi spun că e bunic al Constituției, părinte a fost la prima, acum, la a doua, e bunic. Acestea sunt chestiuni care nu țin de constituționalitate.

Invocarea promisiunilor de campanie electorală și a unui anume program de guvernare, aici, în legătură cu această problemă, de asemenea, mi se pare inoportună, pentru că nici o promisiune electorală, nici un program de guvernare nu poate să aibă ținte neconstituționale.

Haideți să vedem cine și în ce condiții poate să înființeze asemenea organism. Nici măcar prin legi ordinare nu se poate, ci numai prin legi organice, care, evident, nu pot să emane decât de la Parlament.

Și ar mai fi o discuție, doamnelor și domnilor senatori, pe care ar trebui să o avem în vedere și care ține chiar de raportul dintre Parlament și parlamentari cu alte autorități. Este inadmisibil să se dea o anume hotărâre, în care, într-o anume structură, din care fac parte parlamentari, să se stabilească atribuțiile acestora.

Iertați-mă, dar este chiar mai mult decât neconstituțional. Cine poate să stabilească atribuții unor parlamentari, chiar făcând parte dintr-o anume structură?

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Domnule senator, v-aș ruga să încheiați.

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Toate acestea sunt chestiuni pe care ar trebui să le analizăm cu mai multă profunzime și nu aruncându-se niște idei politicianiste și, în urma analizei, eu cred că s-ar putea lansa și alte idei decât cele lansate de domnul Iorgovan, poate chiar atacarea acestei hotărâri a C.S.A.T. la contenciosul administrativ.

Repet, este o posibilitate pe care noi deja o analizăm, să vedem dacă vom ajunge, Partidul România Mare, la concluzia că este oportună o asemenea procedură, pentru că, altfel, deschidem larg ușa spre abuz și spre dictatură, iar acestea, nici dacă emană de la Președintele României - sau, cu atât mai mult, dacă emană de la Președintele României, nu sunt admisibile într-o țară democratică.

Vă mulțumesc. Și vă mulțumesc, domnule președinte, că mi-ați îngăduit să-mi finalizez intervenția.

 
  Maria Petre - Replică la declarația senatorului Antonie Iorgovan.

Domnul George Sabin Cutaș:

Un minut, drept la replică, domnul senator Iorgovan.

   

Doamna Paula Maria Ivănescu (de la masa prezidiului):

La declarații politice nu se dă drept la replică.

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Mă văd obligat să amintesc distinsei mele colege că eu vorbesc foarte rar, atunci când e vorba de declarații politice. Am mai făcut, în acest Parlament, o singură declarație, întâmplător, tot despre domnul președinte Băsescu și, doamna senator, domnul președinte Băsescu este un cartofor. Deci, a încălcat legea. Este un infractor, deci el trebuia să fie anchetat. (rumoare în sală)

Deci, nu mă provocați pe mine. Am făcut o plângere penală, am semnat-o cu mâna mea și îmi mențin acest punct de vedere. Deci, dumneavoastră nu-l veți apăra niciodată...

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Domnule senator...

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

... până la urmă... (gălăgie în sală; vociferări)

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Stimați colegi, vă rog să faceți liniște.

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

... de ceea ce înseamnă stat de drept în această țară. Nu aveți cum să vă puneți de-a curmezișul...

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Domnule senator, vă rugăm...(voci suprapuse)

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

... pentru că, mai devreme sau mai târziu, el va fi după gratii. Asta trebuie să știți.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Domnule Iorgovan....

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu (de la masa prezidiului):

Să vă fie rușine, domnule senator!

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Stimați colegi, vă anunț că, din totalul de 137 de senatori, și-au anunțat prezența prin votul electronic 97 de colegi senatori.

 
   

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Procedură, domnule președinte.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă rog, domnule senator, pe procedură. Îmi cer scuze, următorul sunteți dumneavoastră.

Microfonul 1.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte, o rog respectuos pe doamna secretar ca, atunci când face nerușinat un coleg, măcar să părăsească acel loc.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul senator Hașotti.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu (de la masa prezidiului):

I-am spus să-i fie rușine că vorbește de președintele României, de la tribună, în acest fel. Am și eu dreptul la cuvânt.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă rog, nu mai dialogați cu sala.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte, stimați colegi,

Fac încă o dată un apel la normalitate și îl rog respectuos pe distinsul domn senator Iorgovan, pe distinsul profesor Iorgovan să vină la microfon și să regrete cele spuse, pentru că a-l face cartofor pe președintele României, indiferent dacă-ți place sau nu de el, pentru că a spune de la această înaltă tribună că Președintele României va ajunge, până la urmă, după gratii mi se pare extrem de grav și mi se pare o atitudine care este incompatibilă cu un comportament politic firesc, de care trebuie să dăm cu toții dovadă.

Domnule senator, sunt sigur că regretați.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Iorgovan. Un minut, vă rog mult.

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule coleg, eu am vrut să spun, prin această formulare, următorul lucru: Antonie Iorgovan și un grup de senatori au făcut un denunț penal, în care au arătat, negru pe alb, că a săvârșit trei infracțiuni - abuz în serviciu, fals și uz de fals.

Asta ce înseamnă, în termenii populari? (intervenții neinteligibile din sală)

Domnule coleg, în loc să se analizeze acest denunț, cum se face în țara care se cheamă România, pentru orice muritor, dosarul este pus într-un sertar, fiindcă este Președintele României.

Asta ce înseamnă, domnule coleg?

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Domnule senator, vă rog să nu mai dialogați cu sala.

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Înseamnă ceea ce am spus eu, metaforic, mai înainte.

Am onoarea.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru; aprobarea plenului pentru eliminarea de pe ordinea de zi a punctului 2, respectiv aprobarea procedurii de urgență pentru propunerea legislativă privind completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale.  

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, vă anunț că, din totalul de 137, și-au anunțat prezența, prin votul electronic, 97 de colegi senatori.

Ordinea de zi o aveți. Sunt obiecții la ordinea de zi?

Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră...

Domnul senator Dinescu, vă rog frumos.

Microfonul 1.

   

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte, vă rog să sesizați că la pct.2 din ordinea de zi avem "Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarei inițiative legislative: propunerea legislativă privind completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale".

Domnule președinte, ciclul este de 4 ani și cred că veți fi cu toții de acord că, lăsând la o parte faptul că nu avem nici un fel de motivație din partea Guvernului, nu vedem de ce este necesară procedura de urgență, motiv pentru care vă rog să supuneți aprobării plenului Senatului scoaterea punctului 2 de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Alte observații? Domnul senator Cârlan, vă rog. Microfonul 2.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Mai întâi, o precizare. Aceasta nu este un proiect de lege al Guvernului, este o propunere legislativă inițiată de un număr de colegi din Grupul parlamentar PSD, pe de o parte. Pe de altă parte, potrivit discuțiilor care au fost în Biroul permanent, cele 17 propuneri legislative pe tema modificării legilor care reglează alegerile, fie ele locale sau parlamentare, împreună cu acest proiect și cu toate propunerile care vor mai veni pe această temă, vor face obiectul unei comisii speciale pentru redactarea unui Cod electoral.

Prin urmare, subscriem la ideea că nu se impune procedura de urgență, ba, dimpotrivă, la acest proiect ar trebui să se aplice termenul de 60 de zile, fiind vorba de un Cod electoral, un proiect de lege de complexitate deosebită.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Mulțumesc mult. Înțeleg că susțineți propunerea domnului senator Dinescu, aceea de a scoate de pe ordinea de zi. Ca urmare, o să supun votului dumneavoastră această modificare a ordinii de zi, respectiv, eliminarea punctului 2.

Stimați colegi, vă rog să votați acum.

Cu 52 de voturi pentru, 11 împotrivă și 4 abțineri...

Din sală: Nu este cvorum.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu (de la masa prezidiului):

Sunt 71 prezenți.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Secretarii mă informează că avem 71 de senatori prezenți în sală, deci avem cvorum.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu (de la masa prezidiului):

Dacă nu votează, e treaba lor.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Ca urmare, vă propun adoptarea ordinii de zi cu punctul 2 eliminat. (Domnul senator Eckstein Kovacs Peter solicită cuvântul.)

Domnul senator Eckstein, vă rog frumos. Microfonul 1.

 
   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc.

Am avut adineauri, pe monitor, rezultatul votului. Și-au exprimat poziția 67 de senatori, respectiv, 67 de senatori au votat prezent. Ca atare, vă rog să repetați votul, pentru că nu se poate considera că este cvorum. Nu numărătoarea dumneavoastră de acolo este corectă, ci cine își anunță prezența prin vot. Este o practică constantă. (discuții în sală)

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Stimați colegi, haideți să nu dezvoltăm discuția. Avem cvorum în sală. Votul a fost valabil. Deci, avem cvorum în sală. Vă rog frumos. Vă rog, frumos, domnule Funar.

Vă rog frumos acum să votăm ordinea de zi, așa cum am spus.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc.

Cu 75 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 2 abțineri, ordinea de zi a fost aprobată.

Vă supun votului programul de lucru, însemnând dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi, așa cum a fost adoptată, de la ora 16.30 la ora 19.30; de la ora 19.30 la ora 20.30, întrebări, interpelări, răspunsuri.

Sunt observații legate de programul de lucru?

Domnul senator Funar. Microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Regret că nu mi-ați dat cuvântul și anterior, pentru a sublinia că domnul senator Eckstein Kovacs Peter a avut perfectă dreptate în intervenția domniei-sale.

În ceea ce privește programul de astăzi, Grupul parlamentar PRM solicită respectarea cutumei din Senat. Nu avem nici un motiv să lucrăm până la ora 20.30. Suntem în cvorum și până la ora 19.30 - aceasta este ora pe care noi o propunem pentru încheierea programului - putem parcurge, domnule președinte, toată ordinea de zi și veți constata că Grupul parlamentar PRM vă sprijină din plin.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Solcanu. Microfonul 3.

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Am urmărit cu atenție luarea de cuvânt a colegului Funar și salutăm începutul de reconciliere națională între UDMR și PRM. (râsete; aplauze)

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, supunvotului dumneavoastră propunerea făcută de domnul senator Funar în numele grupului PRM, respectiv dezbaterea proiectelor de lege înscrise de la ora 16,30 la 18,3o și de 18,30 la 19,30 întrebări, interpelări și răspunsuri. Cine este pentru? Vă rog să votați.

Cu 44 de voturi împotrivă, 36 de voturi pentru, propunerea a fost respinsă.

Ca urmare, vă supun programul de lucru așa cum a fost propus de către Biroul permanent. Vă rog să votați.

Cu 57 de voturi pentru, 2 abțineri și 20 de voturi împotrivă, programul de lucru a fost adoptat în forma prezentată de Biroul permanent.

Sunt informat că domnul secretar de stat Cătălin Doică, cel care ar fi trebuit să prezinte punctul 3, nu a ajuns încă. Ca urmare, vă propun să mergem la punctul nr.4, de fapt nr.3 conform noii ordini de zi. Sunt obiecțiuni?

Nu sunt obiecțiuni.

 
Adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 137/2005 privind autorizarea Casei de Asigurări de Sănătate să garanteze deschiderea unei linii de credit.  

Trecem la propunerea legislativă. Tot Doică este? Domnul Șeitan este? Nici domnul Șeitan nu este. Doamna Paloma Petrescu? Îmi cer scuze. Domnul secretar de stat Iliescu va prezenta punctul de vedere al Guvernului pentru punctul nr.2 de pe ordinea de zi aprobată astăzi, punctul nr.3 în vechea formă. Deci este vorba despre Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.137/2005 pentru autorizarea Casei de Asigurări de Sănătate care să garanteze deschiderea unei linii de credit. Domnul secretar de stat Iliescu aveți cuvântul. Microfonul nr.10.

   

Domnul Vlad Iliescu - secretar de stat în Ministerul Sănătații:

Da. Bună ziua. Este o problemă care a fost mai mult decât discutată și cunoscută. Nivelul arieratelor înregistrate în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru servicii medicale, medicamente și dispozitive aferente anului 2004 sunt în sumă de 612.530 RONI, iar cele pentru 2005 de 381.440 RONI. Bugetul pentru anul 2005 al Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate nu conține resurse suficiente pentru acoperirea acestor arierate aferente anului 2004 și 2005, cât și pentru acoperirea pachetului de servicii medicale de bază ale anului curent, fapt ce a necesitat identificarea unor noi soluții de plată pentru acestea. Având în vedere că din valoarea totală pentru anii 2004 și 2005 au fost suplimentate cheltuielile Fondului național unic cu suma de 150.000 lei noi, pentru arieratele rămase neachitate este necesară inițierea unui act normativ. S-a inițiat acest act normativ potrivit căruia CNAS va fi autorizată să deschidă o linie de credit care va fi utilizată de casele de asigurări de sănătate la o instituție bancară agreată de Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Finanțelor Publice în limita sumelor prevăzute de Ordonanța Guvernului nr.42/2005 nedecontate până la 1 octombrie 2005, cu termen de scadență 31 ianuarie 2006. Ministerul Finanțelor Publice va cuprinde în bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pentru 2006 sume pentru acoperirea sumelor necesitate de credit. Plățile efectuate până la 31 ianuarie se vor face în condiții în care furnizorii optează să suporte costurile de finanțare. În acest sens, comisiile de specialitate ale Senatului au adoptat un raport de adoptare, iar Ministerul Finanțelor Publice propune și susține adoptarea actului normativ, ca și Ministerul Sănătății, în forma rezultată din raport.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Din partea Comisiei pentru sănătate publică și a Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul senator Sabău. Microfonul nr.7. Vă rog.

 
   

Domnul Dan Sabău:

Vă mulțumesc. Domnule președinte, stimați colegi. Raportul este comun: Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru sănătate publică. Raportul este de admitere fără amendamente. Caracterul legii este ordinar, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Camera Deputaților este Camera decizională.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc, domnule senator. Dezbateri generale? Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului dumneavoastră raportul de admitere, deci fără amendamente. Vă rog să votați.

Cu 57 de voturi pentru, o abținere, 3 voturi împotrivă. Avem cvorum, stimați colegi! Vă rog să votați. O să repetăm votul.

Vă rog să votați. Avem cvorum. Vă mulțumesc.

Cu 74 de voturi pentru, 4 abțineri și un vot împotrivă, Raportul a fost aprobat.

Vă supun votului acum proiectul de lege, așa cum a fost prezentat. Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

Cu 72 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Monitorizarea Achizițiilor Publice.  

Trecem la punctul nr.3 de pe ordinea de zi: Propunerea legislativă pentru înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Monitorizarea Achizițiilor Publice. Inițiatorul, domnul secretar de stat Cătălin Doică.

   

Domnul Cătălin Doică - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Mulțumesc domnule președinte. Este propunerea unui grup de 6 parlamentari, a unui grup de 6 deputați și Ministerul Finanțelor Publice consideră că... (rumoare în sală)

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă rog inițiatorul. Este cineva dintre inițiatori? Dumneavoastră sunteți!

Domnul Cătălin Doică - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Nu, domnule președinte. Eu sunt reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice.

Domnul George Sabin Cutaș:

Imi cer scuze. Deci, nu avem inițiatorii.

Domnul Cătălin Doică - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Dacă-mi permiteți, domnule președinte. Este un raport de respingere, întrucât aceleași prevederi se regăsesc în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.74/2005. Drept pentru care Ministerul Finanțelor susține raportul comisiei așa cum a fost elaborat. Și este raport de respingere.

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Domnul senator Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte, având în vedere că aceste prevederi au fost deja asimilate în legislație, susținem respingerea propunerii legislative. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu. Dezbateri generale? Domnul senator Funar, vă rog frumos! Microfonul nr.2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, noi cei din PRM vă propunem să respectăm cutuma din Senat. Atunci când nu sunt inițiatorii prezenți în sală, să se amâne dezbaterea propunerii legislative. Vă reamintesc că un caz, cel al domnului senator Frunda, când de 3,4 ori s-a amânat dezbaterea propunerii legislative a domniei-sale. Vă rog și în acest caz, domnule președinte, să amânați finalizarea discuțiilor la această propunere legislativă, până sunt prezenți inițiatorii să susțină propunerea.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Domnul senator Vosganian.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi, știu despre ce este vorba pentru că eu fusesem cu proiectul de lege în avizare de fond. In situația în care inițiatorul anunță, în prealabil, motivul absenței sale și face această solicitare, se poate discuta inclusiv în Biroul permanent. Există un dicton care spune "Nemo censetur ignorare legem", "Nimeni nu este considerat a nu cunoaște legea". Așa cum nimeni dintre noi nu este presupus a ignora programul de lucru. Se presupune că toți îl cunoaștem. Dacă inițiatorii nu au dorit să vină, înseamnă că este o decizie pe care o putem socoti și ca un fel de acord cu hotărârea pe care am luat-o. De aceea, vă propun să nu acceptăm această solicitare a colegului domn senator.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Din păcate, era domnul senator Marinescu care este printre inițiatori, dar acum nu-l mai văd. Domnul senator Bindea, vă rog.

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Mulțumesc domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi este limpede că ar fi un gest, cel puțin de impolitețe ca noi să trecem peste acest moment într-o manieră în care să-i neglijăm pe colegii noștri inițiatori. Poate sunt motive obiective și de aceea susțin această propunere de amânare, cu atât mai mult, cu cât s-a statuat o cutumă și s-a exemplificat aici că și în alte cazuri a fost aceeași conduită a Parlamentului, a Senatului României. Și, în final, aș dori să corectez sintagma, adagiul latin "Nemo censitur ignorare legem".

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Domnul senator Vasilescu.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte. Domnilor colegi, aș vrea să înțelegem, deci suntem la punctul nr.3. Nu, domnule președinte? Sper că nu greșesc. Da? Am spus 3 din ordinea de zi.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Este punctul 3 din noua ordine de zi, pentru că a fost eliminat punctul nr.2. Fac apel la liderul de grup să-l cheme pe domnul senator Marinescu, mai ales că era aici. S-o dezbatem acum. Dacă nu, mă văd nevoit, așa este corect, au mai fost și alte dăți în care inițiatorii nu au fost în sală și având în vedere că nu există termen de limită, putem s-o amânăm. Domnul senator Marinescu. Vă rog frumos, sunteți printre inițiatori. Vă rog să veniți aici la microfonul nr.8.

 
   

Domnul Marius Marinescu:

Domnule președinte. Stimați colegi, într-adevăr am avut această inițiativă astă primăvară. Este o inițiativă bună. A preluat-o Guvernul. La ora actuală s-a înființat această autoritate. Sunt de acord ca să respingem această inițiativă atâta timp cât are același obiect de activitate cu Ordonanța Guvernului nr.74/2005. Este un lucru foarte bun.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu.

Stimați colegi...

 
   

Domnul Marius Marinescu:

A fost o inițiativă bună. Este pentru interesul național.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Vă supun votului raportul de respingere.

Votând "da", sunteți pentru respingere.

Votând "nu", sunteți împotriva respingerii.

Vă rog să votați.

Stimați colegi, vă rog să votați.

Cu 66 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă, raportul de respingere a fost adoptat.

Deci, legea a fost respinsă.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru calendarul de creștere a salariului minim pe economie.  

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, propunerea legislativă privind calendarul de creștere a salariului minim pe economie.

Inițiator, domnul senator Funar.

Din partea Guvernului, domnul Mihai Șeitan.

Rog și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Microfonul 8.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Așa cum cunoașteți, în campania electorală și, ulterior, în această cărțulie portocalie, în care scrie Programul de guvernare 2005-2008, li s-a promis românilor "Să trăiți bine". (rumoare, discuții în sală)

Rugați, domnule președinte, pe colegele și colegii mei din sală, să nu mă mai întrerupă...

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Stimați colegi, vă rog frumos să nu mai dialogați cu vorbitorii.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pornind de la prevederile înscrise în Programul de guvernare, împreună cu mai mulți colegi senatori și deputați ai Partidului România Mare, am venit în fața dumneavoastră cu această inițiativă legislativă privind realizarea de către Guvern a unui calendar de creștere a salariului minim pe economie, astfel încât, până la data de 1 ianuarie 2007, acest indicator să atingă nivelul minim din statele membre ale Uniunii Europene.

Așa cum cunoașteți, doamnelor și domnilor parlamentari, nu există nici un dubiu că vor crește și se vor alinia prețurile la energie, la carburanți, la servicii, la transporturi, la produse alimentare și nealimentare și, ca urmare, puterea de cumpărare a României, în România, va scădea pe măsura apropierii datei de 1 ianuarie 2007.

Din acest motiv, noi propunem Guvernului să se elaboreze până la sfârșitul acestui an un calendar de creștere a salariului minim.

Ne bucură faptul că avem un aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, iar Guvernul României, căruia am vrut să-i dăm de lucru, nu susține adoptarea propunerii noastre legislative.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Mulțumesc și eu.

Guvernul. Microfonul 10.

 
   

Domnul Mihai Șeitan - secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, Guvernul nu susține propunerea legislativă. Trebuie arătat că indicatorii macroeconomici la nivelul economiei românești sunt dependenți de evoluția generală a indicatorilor macroeconomici atât la nivel mondial, cât și la nivel local.

În programul de guvernare pentru 2005-2008, s-a prevăzut creșterea în aceeași perioadă a salariului mediu brut pe economie, cu aproximativ 60% față de nivelul actual, iar salariul minim brut pe economie va urma cel puțin dinamica de creștere a acestuia.

Pentru realizarea acestui obiectiv, în calendarul de aplicare a măsurilor de îndeplinire a prevederilor Programului de guvernare, s-a stabilit să se elaboreze în fiecare an o creștere a salariului de bază minim pe țară prin hotărâre de guvern, în care vor fi implicate pe lângă Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și Comisia Națională de Prognoză, Ministerul Finanțelor Publice, urmând ca dialogul social la nivel național între autoritățile statului, sindicatele și patronatele reprezentative să se realizeze, potrivit legii, prin Consiliul Economic și Social, instituție publică de interes național stabilită în acest scop pentru a parcurge acest dialog social.

În aceste condiții, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei consideră că prevederile acestui proiect de act normativ anulează competențele și prevederile legale în vigoare privind modul de stabilire a nivelului salariului minim de bază brut pe țară, diminuând până la eliminare rolul sindicatelor, patronatelor în negocierea acestuia, în funcție de evoluția indicatorilor economici și sociali.

În plus, inițiatorii nu au nici un fel de prevedere legată de sursa de finanțare pentru anii următori ai acestei categorii de venituri.

În aceste condiții, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și Guvernul nu susțin această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul senator Vosganian.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Având în vedere cele prezentate, susțin respingerea acestei propuneri legislative și, în afară de asta, pentru a consola pe inițiator, pot să spun că noi am îndeplinit această lege pentru că proiectul de lege cere să se atingă nivelul minim din statele membre ale țărilor Uniunii Europene. Sunt țări care nu au astfel de legislație, deci, acolo nivelul este zero, nivel pe care noi l-am depășit demult prin legislația pe care am dat-o.

Așadar, raportarea la nivelul minim al salariului minim din Uniunea Europeană este cu totul improprie pentru un astfel de proiect de lege.

Deci, susțin respingerea propunerii legislative.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale.

Domnul Șerban Mihăilescu.

Microfonul 4, vă rog.

 
   

Domnul Șerban Petru Mihăilescu:

Dacă nu era intervenția domnului președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, totul era în regulă. Dar nu vreau să se rămână cu o imagine greșită.

Țin să vă informez că, potrivit ultimului raport al Uniunii Europene, două țări sunt în coada listei.

Estonia, cu 159 euro pe lună, și Lituania, cu 147 euro pe lună.

Deci, nu este vorba de zero. Nu știu de unde există această informație.

În perioada imediat următoare, salariul minim pe economie va fi un indicator deosebit și pentru țara noastră.

Am auzit cu interes expunerea aceea făcută din birou, nu are nici o legătură cu realitatea pentru că, vă spunem de acum, fără o creștere esențială a salariului minim, nu vom îndeplini toate criteriile care trebuie pentru 1 ianuarie 2007.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu.

Mai sunt alte intervenții?

Domnul senator Funar. Microfonul 8.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Țin să-i mulțumesc domnului senator Mihăilescu pentru argumentele oferite și m-a surprins neplăcut președintele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul senator Vosganian, care susține că lipsește indicatorul de referință în Uniunea Europeană.

Eu știu că domnia-sa este, între altele, și profesor de matematică și acest indicator de referință există, salariul minim pe economie există în țările Uniunii Europene, din păcate, cel din România este cu mult sub ultimul nivel al acestui indicator din țările pomenite de domnul senator Mihăilescu.

Sursa de finanțare la baza propunerii noastre o constituie bugetul de stat pe anul 2007 și Guvernul, în baza calendarului de creștere a salariului minim pe economie, nădăjduim că va veni prin proiectul de buget pe anul 2007 și va preciza și sursele de finanțare.

Eu am convingerea că sindicatele nu vor rămâne fără obiectul muncii, nu vor mai avea ce dialoga, în ipoteza în care Guvernul elaborează acest calendar de creștere a salariului minim pe economie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă nu mai sunt alte luări de cuvânt...

Da, domnul senator Rădoi. Microfonul 4.

 
   

Domnul Ion Rădoi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac chiar o precizare. România, într-adevăr, se află în coada listei, cu salariul minim pe economie de 72 euro, față de Bulgaria care este pe penultimul loc cu 77 euro.

Mai mult, la ora actuală, nu se respectă legislația în vigoare, întrucât în contractul colectiv de muncă la nivel național există o prevedere care spune că salariul minim pe economie este de 3.300.000 lei.

În realitate, după cum cunoaștem cu toții, la noi este încă 3.100.000 lei, deci, nu se respectă prevederile contractului colectiv de muncă la nivel național.

Referitor la sindicate, este o doleanță mai veche a sindicatelor, nu putem să venim cu astfel de justificări, că ar rămâne fără obiectul muncii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul senator Vosganian.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Nu aș vrea să rămânem cu o părere greșită. Îmi pare rău că nu am fost suficient de explicit, poate, m-am referit la faptul că nu există legislația salariului minim. Cred că am fost clar, domnul Mihăilescu, în privința asta. Sunt țări în care nu există legislație. Or, noi nu putem raporta legislația sau un act guvernamental al unei țări la indicatori statistici. Firește că în fiecare țară există un salariu minim care are zero indicator statistic. Dar sunt țări, mai ales cele anglo-saxone, în care negocierea salariului se face de la companie la sindicate și nu există un contract național, cum este în Franța sau în România. Asta am vrut să spun și cred că am fost destul de clar în privința asta.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc.

Domnul Rădoi...

 
   

Domnul Ion Rădoi:

Domnule președinte,

Nu fac nici o completare, mă scuzați, este o problemă de procedură...

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Dar nu v-am dat cuvântul...

 
   

Domnul Ion Rădoi:

Vă rog frumos, este o problemă de procedură.

Am uitat să spun că numele meu este Rădoi Ion, pentru că vreau să-l scutesc de emoții pe colegul din Senat, este vorba de colegul Rădoi Ovidiu, care, am avut surpriza să aflu că a mai fost trecut în locul meu la unele intervenții și nu aș vrea să-i creez probleme în cadrul partidului și în cadrul coaliției de guvernare.

Deci, domnul Hașotti nu trebuie să fiți nervos, de aceea am intervenit.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Stimați colegi, avem un raport de respingere pe care îl supun votului dumneavoastră.

Votând cu "da", sunteți pentru respingere.

Votând cu "nu", sunteți împotriva respingerii.

Vă rog să votați.

Stimați colegi, vă rog să votați.

Cu 50 de voturi pentru, 24 voturi împotrivă și 3 abțineri, proiectul de lege a fost respins.

Listă pentru liderii de grup.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind abrogarea procedurii referitoare la cererea de oferte prevăzută în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2001 privind achizițiile publice.  

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, propunerea legislativă privind abrogarea procedurii referitoare la cererea de oferte prevăzută în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.60/2001 privind achizițiile publice.

Din partea inițiatorilor, domnul senator Funar.

Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Și la această inițiativă am pornit de la ce scrie în cărțulia portocalie, Programul de guvernare 2005-2008, la pagina 10, combaterea corupției. "Guvernul României declară toleranță zero la fenomenul corupției".

În sprijinul inițiatorilor a venit, fără să facem nici un lobby, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, domnul Rene van der Linden, care spunea, și vă reamintesc, în fața Camerelor reunite ale Parlamentului României "să nu faceți compromisuri cu actele de corupție".

La vremea când am elaborat, împreună cu colegii senatori și deputați, această propunere legislativă am avut în vedere nu numai programul de guvernare 2005-2008, Capitolul IV, ci și realitățile din România.

Așa cum cunoașteți, după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.60/2001, în mass-media au fost semnalate numeroase cazuri de corupție care au apărut cu ocazia atribuirii contractelor de achiziție publică prin procedura simplificată, respectiv prin cererea de ofertă prin care autoritatea contractantă solicită oferte de la anumiți furnizori executanți sau prestatori.

S-a constatat că la majoritatea instituțiilor publice au fost încheiate numeroase contracte pe baza cererii de ofertă și nu a licitațiilor publice.

Având în vedere programul Guvernului privind lupta împotriva corupției, propunem eliminarea din textul Ordonanței de urgență a Guvernului nr.60/2001 a tuturor textelor care fac posibilă încheierea contractelor pe bază de cerere de ofertă.

Susținem politica Guvernului în lupta împotriva corupției și, în acest sens, considerăm oportun ca procedurile pentru atribuirea contractului de achiziții publice să fie licitația deschisă, licitația restrânsă și negocierea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Guvernului. Microfonul 9.

 
   

Doamna Georgeta Ionescu - ministru delegat pentru Relația cu Parlamentul:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Procedura de cerere de ofertă este larg răspândită în practica europeană și internațională, în special în cazul atribuirii contractelor de achiziție publică a căror valoare este relativ restrânsă.

În conformitate cu prevederile art.10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.60/2001 privind achizițiile publice, contractele de achiziție publică se atribuie de regulă prin aplicarea procedurilor de licitație deschisă sau restrânsă.

Procedura de cerere de ofertă reprezintă doar o procedură simplificată care are drept scop fluidizarea procesului de achiziție a acelor produse, servicii sau lucrări care, deși, au valori mici, sunt necesare în activitatea curentă a oricărei instituții publice.

De altfel, Directiva 17 din 2004 C pentru coordonarea procedurilor privind achizițiile publice de utilități, precum și Directiva 18 din 2004 C pentru coordonarea procedurilor privind achizițiile publice de bunuri, servicii și lucrări, așa cum au fost modificate și prin Regulamentul nr.1874 din 2004, prevăd o serie de praguri valorice sub care statele membre nu sunt obligate să aplice licitația.

Asemenea praguri nu sunt inferioare, în general, în Uniunea Europeană, sub 154.000 euro.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul Vosganian.

Având în vedere cele deja arătate și care au stat și la baza deciziei noastre, comisia a hotărât, cu 4 voturi pentru și 3 voturi împotrivă, să întocmească raport de respingere pe care îl supune atenției plenului.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale.

Nu există. Ca urmare, stimați colegi...

Domnul senator Funar, microfonul 8.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Permiteți-mi să fac referire la una dintre observațiile și propunerile Guvernului, la pagina 3. Procedura cererii de ofertă intervine într-un domeniu în care legiuitorul național este liber să reglementeze așa cum consideră de cuviință.

Deci, stă în puterea dumneavoastră, doamnelor și domnilor senatori, așa cum considerați de cuviință, să votați pentru a respecta Programul de guvernare - "Toleranță zero la actele de corupție".

Aceia care se opun propunerii noastre legislative înseamnă că sunt de acord cu actele de corupție, cu continuarea lor pe bani publici.

Eu solicit de pe acum listă, domnule președinte, pentru a aduce la cunoștința cetățenilor României.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc, domnule senator!

Ca urmare, avem un raport de respingere.

Votând "Da", sunteți pentru respingere, votând "Nu", sunteți împotriva respingerii.

Stimați colegi,

Vă rog să votați!

Cu 44 de voturi pentru, 23 voturi împotrivă și 3 abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

Listă pentru liderii de grup, vă rog.

 
Dezbaterea și adoptarea propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 58/1998 - Legea bancară.  

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.58/1998 - Legea bancară.

Din partea inițiatorilor, domnul Cătălin Doică, microfonul 9.

Aveți cuvântul, vă rog.

   

Domnul Cătălin Doică - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Domnule președinte,

Este inițiativa domnilor deputați Eugen Nicolăescu și Horea Dorin Uioreanu.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Îmi cer scuze, vă rog frumos!

Microfonul 8, vă rog!

 
   

Domnul Horea Dorin Uioreanu - deputat:

Este inițiativa mea și a domnului ministru Nicolăescu și se referă la extinderea executorilor bancari la nivelul subsidiarilor grupurilor financiare.

În conformitate cu reglementările Băncii Naționale a României, adoptate în vederea armonizării legislației din România și cu reglementările Uniunii Europene, băncile au obligația întocmirii de situații financiare consolidate, respectiv situații financiare care includ și rezultatele financiare ale subsidiarilor acestora, respectiv societățile care aparțin grupului.

În aceste condiții, având în vedere interesul comun al tuturor societăților din grup pentru optimizarea rezultatelor financiare este necesar ca executorii să facă parte din corpul executorilor bancari ai băncii, să aibă posibilitatea punerii în executare a tuturor titlurilor executorii atât a celor aparținând băncii, cât și a celor aparținînd societăților din grupul băncii.

Avem avizul favorabil din partea Guvernului, am avizul comisiei și sunt de acord cu amendamentele care s-au făcut în cadrul comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, domnul secretar Cătălin Doică, vă rog.

Microfonul 9, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Cătălin Doică:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Și Ministerul Finanțelor Publice este de acord cu raportul de admitere, cu amendamente, elaborat de către comisie și, ca atare, vă propunem să-l supuneți votului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul senator Vosganian, aveți cuvântul.

Microfonul 7, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Vă mulțumesc.

Având în vedere cele prezentate de inițiator și de Guvern, comisia a hotărât cu majoritate de voturi să adopte raport de admitere cu amendamentele din Anexa nr.1.

Vreau, de asemenea, să menționez că la Anexa nr.2 s-a strecurat o mică greșeală, la "amendamente respinse" nu este text adoptat, ci este un alt text adoptat și nu este bine să se pună "amendamente respinse" acolo.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Deci, este un amendament admis?

Scrie "amendament respins", domnule senator.

Inițiatorul propune...

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Da, este amendament respins, da.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Mulțumesc mult.

Inițiatorul, domnul Horea Dorin Uioreanu, vă rog.

 
   

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Amendamentele admise sunt în Anexa 1, în Anexa 2 apar amendamentele respinse.

Deci, încă o dată, sunt de acord cu amendamentele admise în Anexa 1.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Mulțumesc. Doar că la amendamente respinse nu este menționat cine a fost inițiatorul.

Dezbateri generale.

Dacă sunt luări de cuvânt?

Dacă nu, avem un raport de admitere, cu două amendamente admise și un amendament respins.

Amendamentul respins, dacă se mai susține?

Din sală: Nu!

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Microfonul 7, vă rog.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Acest amendament respins a fost propus inițial de către Guvern și, după aceea, în cadrul consultărilor, Guvernul a renunțat la el.

De aceea apare aici "fără inițiator".

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Avem două amendamente admise.

Dacă sunt observații la ele?

Dacă nu, vă supun votului raportul cu cele două amendamente admise.

Votând cu "da" sunteți pentru raportul comisiei de admitere, cu cele două amendamente.

Vă rog să votați!

Stimați colegi, vă rog să votați.

Cu 58 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul a fost adoptat.

Vă supun votului propunerea legislativă, domnilor colegi.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Cu 63 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă, 3 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind sprijinul financiar pentru înălțarea de biserici.  

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, propunerea legislativă privind sprijinul financiar pentru înălțarea de biserici.

Din partea inițiatorului, domnul senator Gheorghe Funar.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Georgeta Elisabeta Ionescu.

Domnul senator Funar, microfonul 8, aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Am pornit această propunere legislativă de la "Programul de guvernare".

În această "cărțulie portocalie", la Capitolul 23 - "Politica în domeniul cultelor, scrie": "În modelul său social și comunitar, Guvernarea acordă bisericii un rol deosebit, Guvernul are în vedere pe de o parte, morala creștină, ca miez al conduitei morale, iar pe de altă parte rolul social al bisericii".

Și mai departe scrie în "Programul de guvernare", la pagina 110, "încurajează construirea și finalizarea unor noi lăcașe de cult".

Pornind de la ce scrie în Programul de guvernare, împreună cu mai mulți colegi senatori, am venit în fața dumneavoastră cu această propunere legislativă care vizează sprijinirea înălțării de biserici și finalizarea lucrărilor de pictură în biserici.

În acest sens, propunerea noastră legislativă vizează ca începând de anul viitor, Guvernul să acorde în fiecare an câte un miliard de lei, din cei vechi, pentru fiecare biserică aflată în construcție, atât în parohii, cât și în mănăstiri, Guvernul urmând să aloce o singură dată suma de 500 milioane lei pentru finanțarea lucrărilor de pictură în curs de executare în bisericile înălțate, începând cu anul 1990 atât din parohii, cât și din mănăstiri.

Am înscris la art.3 și sursa financiară, fondurile necesare în fiecare an sunt asigurate ca urmare a privatizărilor.

Ne bucură faptul că și de data aceasta, Consiliul Legislativ a aprobat favorabil propunerea noastră legislativă, am constată însă că Guvernul României nu susține propriul Program de guvernare, probabil ca nu la citit.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Va mulțumesc și eu.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Georgeta Elisabeta Ionescu, microfonul 9, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Georgeta Elisabeta Ionescu - secretar de stat în Departamentul pentru Relația cu Parlamentul:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Inițiatorii proiectului susțin că, în cea mai mare parte a cazurilor, Guvernul, prin Ministerul Culturii și Cultelor, nu a acordat un sprijin financiar pentru înălțarea bisericilor din parohii, iar pentru cele din mănăstiri nu s-au alocat fonduri cu această destinație.

Facem precizarea că în Bugetul pe 2005, la capitolul aferent în bugetul Ministerului Culturii și Cultelor este prevăzută suma de 1.877 miliarde de lei alocate din fonduri publice pentru lucrările la biserici.

In acest moment se aplică legislația potrivit dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr.82/2001 care stabilește formele de sprijin financiar pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute în România.

Facem, de asemenea, precizarea că în contextul dispozițiilor revocate finalitatea urmărită de inițiatori se suprapune celei vizate de normele Ordonanței Guvernului nr. 82/2001.

Facem, de asemenea, precizarea că, potrivit Metodologiei bugetare internaționale, respectiv Manualului de statistică al finanțelor publice editat de Fondul Monetar Internațional și Manual privind deficitul și datoria guvernamentală, elaborat de Uniunea Europeană, veniturile obținute din privatizare nu sunt tratate ca venituri bugetare și nu sunt incluse în buget, din mai multe considerente.

Mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu.

Din partea comisiei, domnul senator Vosganian, microfonul 1.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Comisia a dezbătut cu mare atenție acest proiect de lege, având în vedere și dimensiunea sa morală, iar concluziile din raport sunt cele privind propunerea de respingere.

La acestea se adaugă și câteva chestiuni care țin de modalitatea de soluționare a problemei. Nu aș fi atât de încântat, precum inițiatorul, legat de avizul Consiliului Legislativ.

Trebuie să vă spun că de la începutul anului în 100% din cazuri, Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil având observații și îl rog să nu mai repete de fiecare dată, căci, repet, Consiliul Legislativ a avizat favorabil toate proiectele legislative depuse până în prezent, chestiunea este că noi nu putem pune ca sursă sumele din privatizare.

În al doilea rând, vreau să vă spun că avem în vedere și reparații de biserici, și consolidări de biserici, și în acest program sumele sunt consistente și, de asemenea, ar fi trebuit să facem un proiect de lege în care să aprobăm și sculpturi în biserici, sunt culte care nu pictează, ci sculptează, sunt altele care nici nu pictează, nici nu sculptează și cream anumite categorii de discriminări.

Deci, având în vedere tot acest complex de probleme și faptul că, chiar în Comisiile reunite pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital am suplimentat pentru la anul cu 200 miliarde lei, numai în timpul dezbaterilor pentru construcții și consolidări de biserici și, având în vedere soluționarea propusă de inițiator, am hotărât să dăm raport de respingere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu.

Dezbateri generale.

Domnul senator Bindea, microfonul 2 sau la tribună, vă rog.

Aveți cuvântul, vă rog.

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Sigur că susținem proiectul legislativ.

Aș vrea doar să formulez câteva considerente, în legătură cu cele ce s-au spus până acum.

S-a spus de către domnul președinte al comisiei raportoare că s-a avut în vedere dimensiunea morală a acestei legi.

Sperăm că această dimensiune morală a acestui proiect de lege, recunoscută de către domnul președinte, va fi reflectată și în votul domniilor voastre.

Nu cred că se pot aduce nici argumente de tehnică financiară, nici argumente de tehnică legislativă la o propunere foarte simplă, cu o țintă foarte concretă și cu un fundament esențial pentru echilibrul și pentru statornicia acestei nații care este limpede că are nevoie de biserică mai mult decât oricând, are nevoie de lăcașuri de cult, pentru ca oamenii să-și găsească liniștea și speranța în lăcașurile în care urmează să se roage.

Aș vrea să fac o observație cu privire la un neadevăr spus de domnul președinte, în contextul trimiterii la Consiliul Legislativ. Nu este adevărat, domnule președinte, că în acest mandat, Consiliul Legislativ a dat numai avize favorabile 100%, sunt mai mute avize nefavorabile și, dacă vreți, probabil, n-ați studiat cu atenție ordinea de zi de astăzi și materialele. La punctul 14, există un proiect de lege la care Consiliul Legislativ a dat aviz nefavorabil, deci astăzi vi se infirmă afirmația. Aș putea să vă dau exemple și alte proiecte de lege: Legea lustrației și altele. Deci, vă rog eu, când faceți afirmații cu pretenția de exactitate, să faceți verificările de rigoare, pentru a nu veni cu neadevăruri, totuși, în fața plenului Senatului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu. Domnul senator Funar. (Domnul senator Hașotti protestează din bancă)

Sunt inițiatori. Domnule senator Hașotti, sunt inițiatori. Vă rog frumos! Sunt inițiatori.

Domnul senator Funar. Microfonul nr.8.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Mă bucur că dumneavoastră cunoașteți și aplicați Regulamentul Senatului. Îmi pare rău că liderul Grupului parlamentar al Alianței D.A. nu cunoaște prevederile Regulamentului nou al Senatului. Rugați-l, domnule președinte, să nu vă mai contrazică, dacă nu l-a citit.

În ceea ce privește punctul de vedere al Guvernului, inițiatorii acestei propuneri legislative respectă întocmai, nu încalcă Ordonanța Guvernului nr.82/2001, art.3 alin.2, respectiv: de la bugetele locale se pot aloca fonduri pentru completarea fondurilor proprii. Se respectă. În plus, față de miliardul pe care-l propunem noi, consiliile locale județene pot veni în completare cu fonduri.

De asemenea, se respectă, prin propunerea noastră legislativă, și Hotărârea Guvernului nr.78/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii și Cultelor, ministerul acordă sprijin financiar pentru construirea și repararea lăcașurilor de cult.

De asemenea, aș vrea să menționez faptul că la punctul 4, la observațiile Guvernului, s-a scris un mare neadevăr. "Dispozițiile propunerii legislative conduc la o discriminare a anumitor culte religioase recunoscute din România". Probabil că reprezentanții Guvernului care au înregistrat acest punct de vedere n-au citit propunerea noastră legislativă pentru că este foarte amplă, are numai 3 articole. Dacă ar fi citit art.1, este foarte limpede: începând cu anul 2006, Guvernul acordă, în fiecare an, câte un miliard de lei pentru fiecare biserică aflată în construcție, atât în parohii, cât și în mânăstiri. N-am făcut nici un fel de discriminare între culte, așa cum se scrie în punctul de vedere al Guvernului, și ne pare rău că guvernanții nu-și respectă, nici de data aceasta, programul de guvernare și, în scris, nu susțin propunerea noastră legislativă.

Iar distinsa reprezentantă a Guvernului susține, pe bună dreptate, că veniturile din privatizări nu sunt înscrise în buget. Noi nu ne-am referit la această problemă, ci la art.3 din amplul nostru proiect de act normativ am menționat: "Fondurile necesare în fiecare an sunt asigurate ca urmare a privatizărilor." N-am făcut trimitere la bugetul de stat.

Dacă există voință politică și dorință de a sprijini înălțarea de biserici, finalizarea lucrărilor în construcție și finalizarea lucrărilor de pictură, se poate adopta această propunere legislativă și acum, în postul Crăciunului, putem face o faptă bună.

Nu pot fi de acord cu ceea ce susținea distinsul senator Vosganian, președintele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Domnul senator Liviu Bindea i-a dat un exemplu, astăzi, cu punctul 14 de pe ordinea de zi. Deci nu toate propunerile legislative au aviz favorabil.

Noi nu ne-am referit, domnule președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, la lucrările de sculptură în biserici și nu ne deranjează faptul că unii, în biserica lor, nu doresc să aibă picturi. Se face o economie de 500 milioane lei la bugetul statului dacă nu doresc să aibă picturi, lucrări de pictură.

Eu fac un apel la dumneavoastră, doamnelor și domnilor senatori, să votați favorabil propunerea legislativă și să faceți o faptă bună în postul Crăciunului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu. Domnul senator Iorga.

Dar nu sunteți inițiator, din partea Grupului parlamentar PRM.

 
   

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

S-a vorbit din partea Grupului parlamentar PRM.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Nu, au fost inițiatorii, domnule senator Hașotti, vă rog frumos.

Domnul senator Iorga, în numele Grupului parlamentar PRM. Vă rog frumos, microfonul nr.1.

 
   

Domnul Nicolae Iorga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu nu cred că este un capăt de țară dacă acest proiect de lege va fi adoptat în plenul Senatului. Nu cred că trebuie să ajungem, la fiecare ședință, la pauză pentru consultări, să ajungem ca în Piața Matache. Mai punem și noi umărul la o lege organică. Nu prea e cvorum pentru legile organice și mai votați și dumneavoastră o propunere legislativă a opoziției, cum s-a întâmplat nu mai departe de ședința trecută.

În condițiile în care Guvernul are intenții bune, în condițiile în care colegul meu Varujan Vosganian - nici nu mă îndoiesc - are moralitate și o are, sunt convins, nu văd de ce vă opuneți la adoptarea acestui proiect de lege.

Eu vă dau două exemple. O biserică este la mine, în Brașov, Sfântu Nicolae, monument istoric. În curtea ei este lăcașul primei școli românești. Aceasta este în reparații de vreo două mandate, nu de ieri, de alaltăieri. Lângă București, este Mânăstirea Snagovului. Am văzut-o la televizor, mănăstirea este o ruină. Și atunci, dacă tot se dau niște bani, de ce nu pot fi dați prin acest proiect de lege ? Este foarte simplu. Nu-i absolut deloc discriminator și se referă la absolut toate cultele religioase din România. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă nu mai sunt alte luări de cuvânt, vă reamintesc că avem un raport de respingere. Votând "DA" votați pentru respingerea inițiativei, votând "NU" sunteți pentru inițiativă.

Stimați colegi, vă rog să votați.

Cu 44 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă și 5 abțineri, proiectul de lege a fost respins.

Din sală: Listă.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Liste pentru liderii grupurilor parlamentare.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind acordarea de către stat a unui ajutor bănesc pentru producătorii agricoli care au însămânțat terenuri agricole în toamna anului 2004, precum și pentru cei care au înființat culturi agricole în primăvara anului 2005.  

Trecem la punctul 9 de pe ordinea de zi - Propunerea legislativă privind acordarea de către stat a unui ajutor bănesc pentru producătorii agricoli care au însămânțat terenuri agricole în toamna anului 2004, precum și pentru cei care au înființat culturi agricole în primăvara anului 2005.

Din partea inițiatorilor, domnul senator Stan. Microfonul nr.8.

   

Domnul Petru Stan:

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, prin acest proiect de lege, se cere acordarea unui ajutor bănesc pentru producătorii agricoli care au însămânțat terenuri agricole în toamna anului 2004 și în primăvara anului 2005.

Proiectul de lege a fost introdus în Biroul permanent al Senatului pe data de 14 aprilie 2005, deci acum 9 luni de zile, când culturile, porumbul și celelalte culturi încă nu erau însămânțate. După 9 luni de zile, îl dezbatem în Senat și spunem că, sigur, proiectul este tardiv și nu se poate aplica.

S-a cerut să se dea o subvenție de 2,5 milioane la hectar pentru toate culturile însămânțate în perioada raportată, față de 1,5 milioane cât a dat Guvernul.

Trebuie să explic Senatului că Guvernul nu a dat subvenție pentru toate culturile. Porumbul și plantele furajere au fost scoase de la subvenție, iar o serie de plante, nu de importanță mică fiindcă toate plantele au importanță, dar plante fără pondere, chipurile au intrat la subvenție. Să vă dau doar un exemplu: dăm subvenție la cultura hameiului. Nu mai există o cultură de hamei în România sau, dacă sunt, sunt după virgulă. Dăm subvenție pentru orez, dăm subvenție, sigur, pentru plante care se cultivă pe suprafețe mici: floarea-soarelui care intră în rotație o dată la 6 ani, soia care se cultivă pe o suprafață mică, iar la plantele de bază, plantele furajere pe care le cultivă toți producătorii agricoli, toți care au zootehnie și porumbului. care se cultivă pe 3 milioane de hectare, nu i se dă nici un fel de subvenție.

Sigur că această subvenție are importanța ei. Ca să vă dau doar câteva exemple: în Ungaria, subvenția la grâu este de 15 milioane lei pe hectar, transformat în banii noștri, lei vechi. În Germania, la porumb, unde noi nu subvenționăm deloc, subvenția este de 4000 euro, 14 milioane lei vechi.

Sigur că noi cerem să se dea această subvenție retroactiv, în special la culturile de porumb și plante furajere. Noi avem, la ora actuală, o situație extrem de proastă în legătură cu agricultura. Îi rog pe colegii din Senat să înțeleagă. La o producție de 11000 kg de porumb pe hectar, ceea ce este un record mondial, la fiecare hectar de porumb se pierd 4-5 milioane lei. Totul este nerentabil. Fermierii nu mai pot relua procesul de producție.

În aceste condiții, rugăm să aprobați această inițiativă legislativă, să acordăm, retroactiv, pentru producători, 2,5 milioane lei pentru fiecare hectar de porumb și plante furajere cultivate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Vasile Lupu. Microfonul nr.10. Aveți cuvântul!

 
   

Domnul Vasile Lupu - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, considerăm că această inițiativă legislativă, într-adevăr, așa cum a spus și domnul senator Stan, este tardivă.

În trecut, pentru culturile înființate în toamna anului 2004 și primăvara anului 2005, s-a acordat sprijin financiar producătorilor agricoli astfel: pentru culturile înființate în toamna anului 2004, s-au acordat 2,5 milioane lei pe hectar, în două etape: în prima etapă, 1 milion lei pe hectar, în numerar, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2004, iar, în a doua etapă, 1,5 milioane lei pe hectar sub formă de bonuri valorice pentru procurarea de semințe, îngrășăminte chimice și pesticide.

Pentru culturile furajere, prin Hotărârea Guvernului nr.1238/2004 s-au stabilit facilități de sprijin financiar pentru subvenționarea semințelor acestor culturi în valoare de 65,12 miliarde lei. De asemenea, prin Hotărârea Guvernului nr.141/2005, s-a acordat sprijin financiar pentru toate culturile agricole în valoare de 5000 lei pe litrul de motorină. Mai sunt și altele. Prin Hotărârea Guvernului nr.65/2005, s-au acordat subvenții pentru producția marfă la următoarele culturi: soia, sfeclă de zahăr, in, cânepă, orez și hamei.

Având în vedere cele mai sus arătate, nu considerăm oportun promovarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu. Din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital sau Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală ? Domnul senator Pascu. Microfonul nr.6.

 
   

Domnul Corneliu Pascu:

Menționăm că am analizat această propunere în ședința din 19 octombrie 2005, împreună cu Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Și ținând cont de argumentele Guvernului, am hotărât, în unanimitate, să adoptăm un raport negativ, întrucât Guvernul precizează că, în Constituția României, art.15 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, în cazul în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative a căror aplicare atrage majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, trebuie să prevadă și mijloacele necesare acoperirii creșterii cheltuielilor.

După cum cunoașteți, plata retroactivă a acestor cheltuieli nu este justificată, mai ales că, în perioada respectivă, au fost aprobate anumite subvenții pentru realizarea însămânțărilor de toamnă din 2004 și realizarea însămânțărilor din primăvara lui 2005.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu.

Intrăm în secțiunea de dezbateri generale.

Domnul senator Daea Petre. Microfonul nr.3.

 
   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc.

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

În comisia de specialitate, sigur, am avut în dezbatere acest proiect de act normativ, l-am cântărit - zic eu - cu suficientă atenție vizând cele două laturi importante ale actului normativ, pe de o parte, ce înseamnă pentru producători, în ce situație se află, iar pe de altă parte ce înseamnă ca efort pentru bugetul țării și dacă el poate fi operabil.

Am ajuns la concluzia că este o inițiativă bună, o inițiativă care a avut temei, dar, din nefericire, ea s-a uzat moral, a fost rebutată de timp. Astăzi, nu avem o altă soluție decât să-i confirmăm acest statut pe care îl are, motiv pentru care nu văd altă rezolvare, ca om care gândesc și acționez în Senatul României, decât aceea de a respinge această inițiativă, fiind consecvent vizavi de cele discutate în comisie, la care și inițiatorul a luat parte.

Îmi pare rău, ca om care sunt aproape de cei cu care am lucrat o viață întreagă, dar, lucrativ vorbind, nu putem să avem o altă decizie decât aceasta.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul senator Liviu-Doru Bindea. Microfonul nr.2.

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Mulțumesc.

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

Susținem, fără îndoială, inițiativa legislativă. Este evident că susținerea reprezentantului Guvernului este, după părerea noastră, incorectă, pentru că nu poate să fie calificat tardiv nici un fel de ajutor, nici un fel de susținere, nici un fel de sprijin material care vine în ajutorul agricultorilor.

În consecință, avându-se în vedere cele arătate de către inițiator și anume faptul că, evident, în România cele două culturi de porumb și de plante furajere sunt foarte prezente, iar susținerile financiare s-au acordat unor culturi de mai mică importanță, cel puțin în agricultura românească, inițiativa legislativă trebuie susținută, pentru a putea să ajutăm și în viitor derularea lucrărilor agricole de către cei care lucrează în domeniul agricol.

Nu putem considera că este tardiv acest ajutor pentru că în agricultură lucrurile sunt într-o continuă derulare, nu există, practic, un moment al anului în care agricultorul să nu trebuiască să facă o anume lucrare, care, oricare dintre ele, înseamnă investiții, iar un sprijin financiar sub forma acestui ajutor din partea statului nu vine să facă altceva decât să-l sprijine pentru a-și pregăti viitoarea recoltă, cum este și în această perioadă a anului și în lunile care urmează.

De aceea, doamnelor și domnilor senatori, vă rog să votați împotriva raportului de respingere, pentru inițiativa legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul senator Petru Stan.

 
   

Domnul Petru Stan:

Nu sunt de acord cu ceea ce a spus domnul secretar de stat. Aceste subvenții care se dau sunt niște sume foarte mici. De exemplu, la grâu s-a dat 400 de lei pe kilogramul de grâu livrat. Din 7.000.000 de tone s-au livrat 300.000 de tone grâu și din aceste 300.000 de tone s-au dat numai pentru 30% din producția livrată. La motorină se dă subvenție la cei ce au bani să plătească motorina, de nu, se reduce prețul cu 5.000 de lei. La sfeclă de zahăr, de exemplu, se dă subvenție numai în condițiile când procesatorul poate plăti sfecla de zahăr, dar cum sunt unități cu 6 - 7.000 de tone de sfeclă pe stoc, care se vor livra numai în ianuarie, nu vor primi subvenție.

Deci, sunt niște metode să facă producătorii agricoli să nu primească subvenție, ceea ce este, după mine, și în detrimentul statului, și în detrimentul producătorilor.

Subvenția este considerată, la noi, un fel de ajutor social dat producătorilor agricoli, iar în celelalte țări subvenția este considerată un motor al dezvoltării agriculturii și un motor de a obține beneficii.

Așadar, odată subvenția pusă în mișcare, punem în mișcare industria de tractoare și mașini agricole, industria alimentară, transporturile, forțe de muncă, combustibili, toți aducătorii de profit și TVA.

Noi nu suntem de vină dacă Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nu este capabil să dea subvenția de așa natură încât să aducă profit. Subvenția nu trebuie să aducă pierderi, ci trebuie să aducă profit de 3 - 4 ori mai mult pentru țară. Se dă subvenție la cei ce au pământ, nu la cei ce cultivă pământul. Se dă subvenție la cei ce fac autoconsum, nu unde se procesează produsele.

De aceea, vă rog să aprobați acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă nu mai sunt luări de cuvânt, vă reamintesc că raportul este de respingere. Votând da sunteți pentru respingerea proiectului de lege, votând nu sunteți pentru această inițiativă legislativă.

Stimate colege și stimați colegi, vă rog să luați loc!

Vă rog să votați.

Stimate colege și stimați colegi, vă rog să votați.

Cu 57 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă și nici o abținere, raportul de respingere a fost adoptat. Ca atare, inițiativa legislativă a fost respinsă.

Listă pentru grupurile parlamentare.

 
Dezbateri asupra propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. (discuțiile se vor relua în ședința de luni, 5 decembrie a.c. pentru a fi prezenți inițiatorii).  

Trecem la pct.10 de pe ordinea de zi: propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Sunt inițiatorii la această propunere legislativă? (discuții și vociferări în sală)

Înțeleg că inițiatorii sunt deputați. Având în vedere că termenul de adoptare tacită este 14 decembrie, propun să așteptăm, să-i invităm, încă o dată, pe...

Doamna Georgeta Ionescu. Microfonul nr.8.

   

Doamna Georgeta Ionescu - secretar de stat în Departamentul pentru Relația cu Parlamentul:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

Această propunere legislativă nu-și mai are, în momentul de față, obiect, pentru că Oficiul Român pentru Drepturile de Autor a elaborat Ordonanța de urgență a Guvernului nr.123/2005, care se află în dezbatere, în acest moment, în Camera Deputaților. Inițiatorii propunerii legislative au propus amendamente la respectiva ordonanță, preluând prevederile din actul inițial.

Mulțumesc. (discuții și vociferări în sală)

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Am înțeles. Dacă nu sunt obiecții, atunci propun să discutăm raportul.

Domnul senator Nicolae Iorga, vă rog frumos. Microfonul nr.1.

 
   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Eu cred că propunerea dumneavoastră este cea mai corectă, adică, nu știu, vine reprezentanta Guvernului și ne spune acum că inițiatorii au făcut și au dres, noi nu știm... Să vină inițiatorii aici, nu este chiar o ieșire din termen, este 14 decembrie, mai avem timp la dispoziție. Să vină dumnealor și să-și expună punctul de vedere, nu prin interpuși. (discuții și vociferări în sală; discuții la prezidiu)

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Domnul senator Puiu Hașotti.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, stimate colege și stimați colegi.

Haideți să stăm strâmb și să judecăm drept. Păi, în situația în care din 7, 8, 10 inițiatori, care au fost anunțați și li s-a spus acest lucru, nu vine nimeni să susțină inițiativa legislativă, la ce concluzie putem ajunge? Că au renunțat, pur și simplu, la ea sau că sunt de acord cu raportul de respingere.

Eu înțeleg să se facă opoziție, înțeleg să discutăm pe proceduri, dar împingem lucrurile într-o zonă care este de neînțeles și e absurdă. Când 10 inițiatori au fost anunțați și nimeni nu vine să susțină inițiativa legislativă este de presupus că sunt de acord, cel puțin, cu raportul de respingere, dacă nu cumva sunt de acord să-și retragă inițiativa. Și acum sigur că se va discuta pe procedură nu știu cât timp.

Poftiți! (discuții și vociferări în sală)

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Domnul senator Eckistein Kovacs Peter. Microfonul nr.1.

 
   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc.

Întotdeauna și eu am fost de acord să discutăm în prezența inițiatorilor. Situația este una specială, cum a zis și reprezentanta Guvernului, respectiv, proiectul de lege provenit de la Guvern a trecut de Senat și se discută în Camera Deputaților, fiind Cameră decizională. Deci, cei care au inițiat acest proiect au posibilitatea să-l amendeze la Camera Deputaților. Este vorba de deputați. Așadar, putem trece la discutarea inițiativei legislative. (discuții și vociferări în sală)

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Mulțumesc mult.

Domnul senator Liviu-Doru Bindea.

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Din nou, îmi oferiți ocazia, doamnelor și domnilor colegi, să fac aceeași observație cu privire la politețea și respectul, pe care trebuie să le avem față de colegii noștri și în aceste momente procedurale, atunci când avem supuse dezbaterii proiecte și inițiative ale colegilor noștri deputați sau chiar senatori. Faptul că nu sunt prezenți aici, eu cred că nu este corect, nu este politicos, nu este colegial, pur și simplu, să le respingem proiectul.

Haideți să dăm un termen și susținerile făcute, în conformitate cu care lipsa domniilor lor înseamnă faptul că nu-și susțin acest proiect, nu poate să fie primit. Faptul că nu se susține este o decizie la fel ca și susținerea.

În consecință, putem ajunge la concluzia că nu se susține atunci când domniile lor, domnii parlamentari care au fost inițiatori, vin și arată că nu își mai susțin, în continuare, proiectul de lege. Nu putem face asemenea prezumții.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Crețu Ovidiu. Microfonul nr.3. (discuții și vociferări în sală)

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ovidiu Teodor Crețu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea este pe procedură.

În cazul în care inițiatorii au fost anunțați că propunerea legislativă intră pe ordinea de zi astăzi după masă și sunt mai mulți inițiatori care au refuzat să vină, atunci sigur că nu au nici o scuză.

Domnule președinte, dați-mi voie să am rezerve referitor la faptul că au fost sau nu anunțați, deoarece chiar și noi am știut de ordinea de zi foarte târziu. Astăzi de dimineață, la ora 9.00, încă, pe site-ul Senatului nu era ordinea de zi. Deci, nu știam ce vom discuta astăzi după masă, noi care suntem senatori. Cred că nici inițiatorii nu au fost anunțați.

Eu v-aș ruga să dispuneți verificarea și, în cazul în care, într-adevăr, au fost anunțați și n-au venit, atunci nu avem de ce să amânăm discuțiile până când se vor gândi ei să vină.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc.

Propun să sistăm discuțiile pe această temă. Vom reprograma propunerea legislativă pe ordinea de zi a săptămânii viitoare, luni, 5 decembrie.

Este ultimul termen, deoarece pe 14 decembrie se adoptă tacit, deci, dacă nici luni nu se prezintă inițiatorii, se va discuta în absență.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind acordarea unor premii cuplurilor care au ajuns la nunta de aur.  

Trecem la pct. 11, de pe ordinea de zi, propunerea legislativă privind acordarea unor premii cuplurilor care au ajuns la nunta de aur.

Din partea inițiatorilor, domnul senator Funar. Microfonul nr. 8. aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

În Programul de guvernare 2005-2008 - (sala se amuză) - Guvernul s-a angajat să acorde sprijinul cuvenit familiilor și să prețuiască familiile, inclusiv pe cei care au ajuns la nunta de aur. Este vorba de cărțulia portocalie în care scrie..., pentru că am constatat că sunt mulți senatori din partea PD, PNL, PC, UDMR, care nu au citit Programul de guvernare, permiteți-mi ca nu întotdeauna și la fiecare propunere legislativă să indic și pagina cuvenită, lăsându-vă dumneavoastră șansa să citiți acest Program de guvernare.

Această propunere legislativă a noastră, vizează acordarea unor premii cuplurilor care au ajuns la nunta de aur.

Așa cum cunoașteți, doamnelor și domnilor senatori, este o tradiție în viața românească să se bucure de respect și să fie sărbătorite cuplurile care au ajuns la vârsta celebrării nunții de aur.

În țara noastră se cultivă tradiția pentru viața în cuplu ca element de stabilitate, de continuitate a arborelui genealogic și de creștere a natalității. (discuții în sală)

Domnule președinte,

V-aș ruga să interveniți, să faceți ordine și liniște în sală...

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Stimați colegi, vă rog să faceți liniște.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Sunt colegi care stau cu spatele la dumneavoastră, pe mine nu mă deranjează, că n-au un spate frumos, dar bănuiesc că pe dumneavoastră vă jignește lucrul acesta.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Domnule senator Hașotti, vă rog să luați loc. Vă rog să luați loc. Domnule senator Pascu, vă rog să luați loc.

Vă rog, domnule senator. Domnule senator Funar, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La această propunere legislativă am pornit și de la experiența reușită din Municipiul Cluj-Napoca și, ulterior, experiența a fost preluată în alte municipii, orașe și comune, unde s-au adoptat hotărâri ale consiliilor locale vizând sărbătorirea și premierea cuplurilor care au ajuns la vârsta nunții de aur. Sumele reprezentând premiile au fost mai mult simbolice.

Noi, prin această propunere legislativă, am urmărit ca experiența reușită să fie generalizată în toate unitățile administrativ-teritoriale din țară și, ca urmare, am venit cu propunerea legislativă care vizează, la art. 1, ca: "La propunerea primarului, Consiliul local adoptă hotărâri cu privire la persoanele care au împlinit 50 ani de căsătorie. Fiecare familie care a ajuns la sărbătorirea nunții de aur, să primească, din partea primarului, într-un cadru festiv, o diplomă de fidelitate și un premiu în sumă de 10.000.000 lei, iar fondurile necesare pentru plata premiilor se suportă din bugetul local".

Această propunere legislativă a fost avizată favorabil de către Consiliul Legislativ și, bineînțeles, se bucură de aceeași atenție din partea Guvernului, care nu este de acord și nu susține adoptarea propunerii noastre legislative. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Mihai Șeitan. Microfonul nr. 9. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mihai Șeitan - secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține propunerea legislativă. Foarte succint, considerăm că repartizarea unor astfel de cheltuieli în bugetele locale, pe o anumită destinație, prin lege nu se poate stabili o obligație pentru aceste autorități de a finanța astfel de acțiuni, fără asigurarea unor resurse necesare, știut fiind faptul că bugetul nu prevede astfel de sume.

Vreau să mai spun un singur lucru și anume: indiferent că nu sunt prevăzute astfel de soluții, un număr însemnat de consilii locale, deja, în țară, în baza atribuțiilor care le revin, asigură sărbătorirea și premierea cuplurilor care au împlinit 50 ani de conviețuire, prin hotărâri ale consiliului local, lucru care se poate extinde, nu neapărat printr-o lege care impune un astfel de lucru.

Ca atare, nu susținem.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu.

Din partea comisiei, domnul senator Cârlan. Microfonul nr. 7.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Tot în termeni de "cartea portocalie" evocată de distinsul inițiator, în materia administrației publice, Guvernul s-a angajat să adâncească autonomia locală și să aplice principiul subsidiarității, prin urmare, este numai de competența autorităților locale să stabilească când și cum alocă resursele financiare pe diverse categorii de cheltuieli. Ține de capacitatea deplină a autorităților locale, în frunte cu primarul, să stabilească când și cum pot organiza astfel de festivități, cum s-a evocat buna practică stabilită la nivelul Primăriei Cluj-Napoca.

Ținând cont de avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, Comisiei pentru egalitatea de șanse, precum și de punctul de vedere negativ al Guvernului, raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este raport de respingere.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul senator Dinescu. Microfonul nr. 1.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Mi s-a sugerat, din sală, să spun că sunt direct interesat, întrucât părinții mei au depășit momentul.

Domnule președinte,

Cu siguranță că, dincolo de glume și dincolo de culoarea unei declarații politice, astăzi abordăm, totuși, un element mai sensibil al existenței noastre, un element care ar trebui să ne ridice tuturor serioase semne în legătură cu responsabilitatea față de o asemenea inițiativă legislativă.

După cum v-ați dat seama, nu este ceva ieșit din comun, lucrurile au mai mult un aspect afectiv. Este foarte important ca, la un anumit moment, pentru un raport firesc cu viața sau cu evaluarea vieții să dăm o conotație majoră a ceea ce străbunii noștri numeau "nunta de aur", pentru că nu este la îndemâna oricui să conviețuiască 50 de ani într-o armonie care să se constituie în exemplu pentru copii, nepoți, strănepoți și așa mai departe.

De aceea, cred că, dacă veți avea în considerare aspectul moral al problemei, aspectul etic al acestei situații pe care își propune să o reglementeze legea, sunt convins că veți vota în favoarea ei. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu. Domnul senator Crețu Ovidiu. Microfonul nr. 3.

 
   

Domnul Ovidiu Crețu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Sunt surprins cât de obtuz au putut privi atât Guvernul, cât și comisia această inițiativă și mă duce gândul că acest lucru este cauzat de faptul că este o inițiativă care vine de la un partid din opoziție, pentru că sumele despre care discutăm sunt derizorii. La nivelul unui județ câte cupluri ar putea fi ?! Nu știu dacă Guvernul a făcut un calcul. Să zicem 20, 30, 40, într-un an, înmulțit cu 10.000.000 lei, sunt sume derizorii.

Iar, în ceea ce privește autonomia locală, să nu uităm că consiliile locale, consiliile județene își hotărăsc regulamentele de funcționare pe baza legislației date de Parlamentul României, așa că nu este nici un fel de problemă și nici o piedică, decât doar că inițiativa nu aparține majorității, ci unui partid de opoziție.

Noi vom susține, bineînțeles, această inițiativă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu. Dacă nu mai sunt alte puncte de vedere, vă reamintesc că raportul este unul de respingere.

Votând DA, sunteți pentru respingerea proiectului de lege, votând NU, sunteți împotriva raportului de respingere.

Stimați colegi, vă rog să votați. Vă rog să votați.

(Tabela de vot indică 45 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă și 4 abțineri.)

Din sală: Nu aveți cvorum, domnule președinte.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Este cvorum, dar colegii noștri nu votează. Îmi comunică domnul secretar că sunt 71 de colegi în sală.

Stimați colegi, repetăm votul. Vă rog să votați. Vă rog să votați. Numai puțin, îmi cer scuze ! Acum, vă rog să votați.

Cu 52 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă și 4 abțineri, raportul de respingere a fost respins. Ca urmare, și inițiativa a fost respinsă.

Liste pentru liderii de grup.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind sprijinirea construirii de locuințe pentru tineri.  

Trecem la pct. 12, de pe ordinea de zi, propunerea legislativă privind sprijinirea construirii de locuințe pentru tineri.

Din partea inițiatorilor, domnul senator Funar. Microfonul nr. 8. Domnule senator, aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Pentru a da o șansă și o perspectivă tinerei generații de a rămâne în țară, de a-și întemeia o familie și de a contribui la creșterea natalității, inițiatorii propun un program de construire a 200.000 locuințe pentru familiile tinere, în perioada 2006-2010.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Ne bucură faptul că în cărțulia portocalie, la cap. XII și la cap. VII scrie, atât la politica privind susținerea tinerei generații, cât și la probleme de protecție socială, faptul că se prevede construirea de locuințe în sistemul creditelor ipotecare.

Inițiatorii prevăd ca aceste locuințe să fie construite de către firme specializate sau în regie proprie.

Senatorii și deputații Partidului România Mare, prin această propunere legislativă, au stabilit că tinerii căsătoriți sau necăsătoriți, în vârstă de până la 35 de ani și care sunt încadrați în muncă, să beneficieze, prin consiliul local, de un sprijin din partea statului în sumă de 500.000.000 lei, pentru construirea unei locuințe, sumă care este nerambursabilă.

Pentru diferența până la valoarea reală a locuinței, tinerii pot să contracteze un credit ipotecar care este garantat cu locuința subvenționată parțial de către stat.

Acolo unde este cazul și se impune, viabilizarea terenului este realizată din bugetul local.

Beneficiarii sprijinului din partea statului sunt obligați să își construiască locuința în termen de cel mult trei ani de la încasarea subvenției, în caz contrar, sunt obligați să restituie statului suma primită, indexată cu rata medie a dobânzii.

Consiliul local va urmări executarea lucrărilor de construcție și încadrarea în acest termen de maximum trei ani, până la terminarea locuinței.

Propunerea noastră legislativă a fost avizată favorabil de către Consiliul Legislativ, dar Guvernul României este constant și nu este de acord cu propriul său program de guvernare.

Mai mult, în punctul de vedere al Guvernului, la cap. II - "Observații și propuneri", pct.1, se înscrie un mare neadevăr: că, pornind de la recensământul populației și al locuințelor, realizat în anul 2002, pot beneficia de ajutor cel puțin 3.301.230 persoane care au vârste cuprinse între 20 și 35 ani și ocupă un loc de muncă. Nu este adevărat, înseamnă că nu mai sunt persoane peste 35 de ani, decât cel mult un milion care mai lucrează.

Celelalte acte normative, care sunt menționate de către Guvern în punctul său de vedere, sunt în vigoare, dar nu au rezolvat problema construcțiilor de locuințe pentru tineri. (discuții în sală)

Domnule președinte,

Rog să se respecte Regulamentul.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă rog frumos, nu dialogați cu sala. Liniște, stimați colegi, vă rog frumos.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Nu sunt obișnuit, domnule președinte, și nici nu doresc să dialoghez cu sala, eu sunt adeptul respectării Regulamentului. Rugați să nu mai fiu contrazis din sală, microfonul este și la dispoziția doamnei senator. Invitați-o la microfon să spună de ce este împotriva construirii de locuințe pentru tineri, dacă este împotrivă.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă rog să continuați. Vă rog să continuați.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Deci, rog, domnule președinte, să nu mai fiu contrazis de cineva care nu a făcut nici o propunere legislativă într-un an de zile.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Mulțumesc mult.

Din partea Guvernului ?! Microfonul nr. 10. Domnul secretar de stat Mircea Alexandru.

 
   

Domnul Alexandru Mircea - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Domnule președinte,

Punctul de vedere al Guvernului este de respingere a acestei propuneri legislative, unul dintre motivele pentru care se propune respingerea propunerii legislative este cel prezentat și cu ocazia altor abordări pe această temă, în sensul că în momentul de față, Guvernul nu poate să dispună în legătură cu bugetele locale, pe de o parte, pe de altă parte, când facem propuneri sau când elaborăm acte normative, care vizează o temă atât de importantă și interesantă, ele trebuie să fie, realmente, coerente, închegate cu procesul legislativ general.

În raportul comisiei sunt numeroase temele pentru care Guvernul nu susține propunerea legislativă și nu mai am de făcut alte completări.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc. Din partea comisiei, domnul senator Cârlan. Microfonul 7.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Vă mulțumesc. Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și-a însușit punctul de vedere al Guvernului, și-a însușit avizele negative acordate de Comisiile pentru buget, Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru egalitate de șanse între femei și bărbați, precum și avizul negativ al Consiliului Economic și Social. Prin urmare, raportul Comisiei pentru administrație este raport de respingere.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Doamna senator Vedinaș, microfonul 2.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu aș îndrăzni să vă adresez rugămintea de a trata acest proiect de lege cu mai multă responsabilitate și cu mai multă atenție decât cum am procedat la proiectele anterioare. De ce spun acest lucru? Pentru că este neîndoielnic și cred că fiecare dintre noi ne-am amintit că, mă rog, cu mai mult sau mai puțini ani în urmă, ne-am aflat în situația de a ne întemeia o familie, de a dori să avem un acoperiș deasupra capului și de a reuși, unii mai ușor, alții mai greu, unii mai târziu, alții mai devreme, în tot cazul este neîndoielnic faptul că mulți tineri întâmpină dificultăți extraordinare în a-și organiza o familie, pentru că pentru a avea o familie trebuie să ai un cămin unde să o adăpostești, trebuie să ai un loc care să reprezinte acel "acasă", care ne este atât de drag tuturor. Vă spun acest lucru pentru că noi vă propunem prin acest proiect de act normativ nu să încălcăm autonomia locală, cum a susținut distinsul reprezentant al Ministerului Administrației și Internelor, pentru că autonomia locală începe și se termină acolo unde-i spune legea, noi suntem Parlamentul, noi adoptăm acte normative numite legi și noi putem, prin intermediul legilor, să promovăm o politică națională de sprijinire a tinerilor în a-și construi locuințe, cu atât mai mult cu cât noi nu dorim să se întâmple lucrul acesta peste noapte. Este vorba despre o perioadă suficient de întinsă în timp, o perioadă suficientă pentru a se organiza, a se identifica și a se face investițiile necesare pentru a se edifica aceste construcții.

În final, îndrăznesc să vă aduc în atenție faptul că în Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului s-au purtat ample discuții, care se regăsesc și în amendamentele care au fost formulate, și cea mai mare parte dintre ele au fost formulate de un distins coleg, membru al unui partid aflat la guvernare, astfel încât, măcar acest argument să fie o motivare în plus, de a susține acest proiect de act normativ. Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu, doamna senator. Domnul senator Nicolae Iorga. Microfonul 1.

 
   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

N-am de făcut decât o precizare. Să recapitulăm: pentru bătrâni nu facem sau nu suntem de acord, pentru sfânta biserică nu suntem de acord, pentru agricultori nu suntem de acord, poate ne dă Dumnezeu gândul cel bun și suntem de acord pentru tineri. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu. Domnul senator Daea. Microfonul 4.

 
   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Cred că este un domeniu căruia trebuie să-i dăm înțelegerea necesară. Înțelegerea necesară înseamnă abordarea problematicii șigândul de a susține pe cei care pornesc la drum cu mai puține resurse, cu mai puține posibilități sau sunt lipsiți de posibilitatea de a-și realiza ceea ce fiecăruia dintre noi îi este necesar. Spunea un distins coleg că nu suntem de acord cu agricultura, cu bătrânii, cu tinerii, dar cu cine suntem de acord? Eu, la intervenția precedentă, am spus foarte clar că actul respectiv nu se regăsește în tiparul practicii și nu poate fi un instrument juridic utilizat, dar cred că acest proiect de act normativ, la inițiativa colegilor noștri din Senat, își poate găsi rezolvarea în lungul timp pe care și l-a propus, în așa fel încât speranța să nu dispară, iar nu-ul să nu fie atât de abrupt în dorința de a se realiza fiecare în viață. Votez și votăm actul normativ pentru acest raționament și aceste, zic eu, suficiente motivații care înseamnă, până la urmă, sensibilitate umană, care ne leagă pe toți să fim acolo unde nevoia o cere. Acum, este nevoie de un asemenea demers. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu. Dacă nu mai sunt alte intervenții, țin să vă reamintesc că avem de-a face cu un raport de respingere. Votând cu da, sunteți pentru raportul de respingere, votând cu nu, sunteți pentru proiectul de inițiativă.

Din sală: Sunt și amendamente.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Știu că sunt amendamente, dar procedura spune că întâi se supune raportul de respingere. Dacă acesta pică, se intră pe amendamente.

Stimați colegi, vă rog să votați raportul.

Vă rog să votați.

Cu 51 de voturi pentru, 4 abțineri și 22 de voturi împotrivă, raportul a fost adoptat, ca urmare și inițiativa a fost respinsă.

Listă pentru liderii de grup.

 
Dezbaterea propunerii legislative privind înființarea comunei Beregsău Mare se amână pentru ședința de luni, 5 decembrie a.c.  

Trecem la pct. 13 de pe ordinea de zi: propunere legislativă privind înființarea comunei Beregsău Mare. Inițiatorul este aici, domnul deputat Oancea Viorel? Nu este. Atunci, vom proceda ca și la punctul anterior, o vom pune pe ordinea de zi lunea viitoare. (discuții, rumoare) Cu atât mai bine, lunea viitoare să fie anunțați. Rog staff-ul ca lunea viitoare să fie anunțați toți inițiatorii.

Dezbateri asupra propunerii legislative privind înlăturarea denumirilor de localități din timpul ocupației străine (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de joi, 8 decembrie a.c.).  

Trecem la pct. 14 de pe ordinea de zi: propunere legislativă privind înlăturarea denumirilor de localități din timpul ocupației străine.

Inițiator - domnul senator Funar. Microfonul 8. Aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Parlamentarii Partidului România Mare vin în fața dumneavoastră cu o nouă propunere legislativă care vizează respectarea legii și respectarea Programului de guvernare. În această cărțulie portocalie, "Programul de guvernare 2005-2008", scrie ceea ce s-a angajat Alianța D.A. în campania electorală, ceea ce a promis și președintele țării noastre, domnul Traian Băsescu, că veți reda demnitatea românilor. Așa cum cunoașteți, de la sfârșitul lunii octombrie 1944, când a fost eliberată ultima brazdă de pământ românesc, la 25 octombrie, și până la sfârșitul lunii ianuarie 2001, cetățenii români de etnie maghiară au știut în ce localitate trăiesc și nu s-au rătăcit pe teritoriul României din cauza lipsei denumirilor de localități în limba maghiară din timpul ocupației ungurești. Încălcându-se prevederile Legii nr. 2/1968, pe baza listelor de denumiri de localități în limba maghiară întocmite de către UDMR s-a ajuns ca Guvernul să adopte în anii 2002 și 2003 două hotărâri prin care și-a însușit denumirile a peste o mie de localități, denumiri identice cu cele din timpul ocupației străine, a celei ungurești. Milioane de români, în special, din județele din Ardeal, au fost și sunt umiliți văzând în numeroase localități denumiri ale acestora din timpul ocupației ungurești. Aceste denumiri amintesc de Holocaustul împotriva evreilor și românilor din perioada 30 august 1940-25 octombrie 1944. Parlamentarii PRM, senatorii și deputații, vin în fața dumneavoastră cu această propunere legislativă care vizează înlăturarea tuturor denumirilor de localități în altă limbă decât limba română, adăugate după anul 1989, cu încălcarea Legii nr. 2/1968.

"În termen de 48 de ore de la intrarea în vigoare a prezentei legi, primarul este obligat să înlăture indicatoarele de localitate inscripționate în altă limbă decât limba română. Nerespectarea prevederilor art. 2, urmând să constituie contravenție, să fie sancționată cu amendă de la 50 la 100 milioane lei vechi pentru fiecare indicator, contravenția urmând să fie constatată de către prefect. Orice prevedere contrară prezentei legi se abrogă".

Sper, doamnelor și domnilor senatori, că veți îmbrățișa această propunere legislativă și așa cum ați promis în campania electorală și cum scrie în Programul de guvernare, veți reda demnitatea românilor și veți face să fie aplicată, pe întreg teritoriul României, în special în Ardeal, Legea nr. 2/1968. De altfel, Guvernul a menționat în punctul său de vedere că aceste denumiri în limba maghiară au caracter orientativ. Cred că ne putem lipsi de aceste denumiri, redându-le demnitatea românilor. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Mircea Alexandru. Microfonul 10. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Pe lângă cartea cu coperte portocalii, pe care ne-o tot prezintă domnul senator Funar, mai există încă o cărțulie cu coperte tricolore și și această cărțulie contribuie la demnitatea poporului român. Înainte de a citi texte vagi sau de a face numai trimitere la ele, eu fac trimitere direct la art. 6 alin. 1 din Constituția României, republicată, care consacră drept la identitate și de unde citez: "Statul recunoaște și garantează persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identităților etnice, culturale, lingvistice și religioase".

Dincolo de aceste prevederi constituționale, legislația existentă în statul român, astăzi, creează bazele respectării drepturilor tuturor minorităților naționale, inclusiv dreptul pe care îl au de a acorda denumirile, așa cum autoritățile locale hotărăsc. Denumirea localităților se face de către autoritățile locale și pentru că la un text anterior vi s-a spus că autonomia locală este o chestiune la care se intervine prin lege și că se stabilește aici, mai precizez încă o dată că, sigur, prin lege se poate interveni, dar nu dincolo de principiile constituționale. Or, Constituția este acea carte care consacră autonomia locală. Mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu. Din partea comisiei, domnul senator Cârlan. Microfonul 7.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a adoptat raport de respingere, luând act de avizul negativ al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru drepturile omului și punctul de vedere al Guvernului, pe care-l completez făcând trimitere direct, tot la textul constituțional, la art. 11, prin care statul român se angajează să îndeplinească întocmai și cu bună credință obligațiile care-i revin din tratatele la care România este parte. România a ratificat prin Legea nr.33/1995 Convenția-Cadru pentru protecția minorităților naționale și, în raport cu această convenție, propunerea legislativă este neconstituțională. Deci, raport de respingere.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc. Domnul senator Eckstein. Microfonul 1.

 
   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Această inițiativă, practic, ar dori să abroge prevederea din Legea nr.215/2001 care prescrie ca în localitățile unde ponderea unei minorități naționale depășește pragul de 20% inscripționarea se face și în limba acelei minorități. Și, implicit, abrogarea a două hotărâri de guvern care, prin anexe, consacră denumirea în limba unei minorități naționale a acestor localități.

Inițiatorii au ales o altă cale pentru a-și ajunge țelul și a elimina o prevedere care s-a pus în aplicare și nu a supărat pe nimeni, respectiv, a insinua că denumirile acestea provin din perioada ocupației străine. Nu este adevărat acest lucru. Cu două exemple, de altfel foarte relevante - al comunei Apahida și al municipiului Arad - care au numele identice în cele două limbi, română și maghiară, celelalte localități, pe parcursul istoriei au primit nume derogatorii, deci altfel se numește în limba română, altfel în limba maghiară.

În această situație, legiuitorul s-a oprit la un criteriu cât se poate de obiectiv și care datează din anul 1923, perioada interbelică. Respectiv, Academia Română a editat, sub coordonarea lui Coriolan Suciu, un dicționar al numelor de localități în limba română și în limba minorităților naționale. Deci, aceste denumiri nu provin dintr-o perioadă de ocupație, ci sunt numele consacrate, stabilite de către Academia Română. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc. Doamna Vedinaș, microfonul 2.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu vreau să răspund unei observații care s-a făcut aici de domnul ministru Alexandru Mircea, pe care, de altfel, îl respect, și cred că sentimentul este reciproc, dar eu nu am greșit nimic prin aserțiunea pe care am făcut-o. Eu am spus că limitele autonomiei locale se stabilesc prin lege și în Constituție se prevede că regimul autonomiei locale este de domeniul legii organice. Deci nu este nici un fel de eroare.

În al doilea rând, în ceea ce privește acest proiect de act normativ, a susținut domnul senator Eckstein Kovacs că pe această cale noi încercăm să anulăm dispozițiile unei legi, respectiv Legea nr.215/2001 care, într-adevăr permitea o asemenea soluție juridică. Vă reamintesc însă că Legea nr.215/2001 conținea o asemenea dispoziție în condițiile în care în Constituția României nu exista nici un text care să o îngăduie. Abia în urma revizuirii Constituției, art.120 a fost completat - fost art.119 - cu un nou alineat în care se dă dreptul folosirii limbilor materne însă în raporturile dintre autoritățile publice și cetățeni și în cadrul serviciilor deconcentrate.

Spun aceste lucruri pentru a-i asigura pe colegii noștri că noi cunoaștem suficient de profund și prevederile Constituției, și prevederile legilor aplicabile în materie și că este greu să primim lecții din acest punct de vedere. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc. Dacă nu mai sunt alte intervenții, sistăm aici dezbaterile generale. Fiind lege organică, o vom programa în prima joi.

Domnul Funar, microfonul 8.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Este corect votul final să se dea joi, dar regret ceea ce am auzit din apropiere, de la un metru și 89 cm de mine... (discuții, râsete)... Domnul secretar de stat Alexandru citez ceea ce a declarat și este scris în stenogramă:

"Denumirea - se referea la denumirea de localitate - se face de către autoritățile locale". Așa susține un secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor, că denumirea se face de către autoritățile locale!!

Vă dați seama unde am ajunge în România dacă s-ar lăsa la dispoziția fiecărei autorități locale să stabilească denumirea localității. Poate în fiecare lună când se adună în ședință ordinară consiliul local.

Eu i-aș recomanda domnului secretar de stat să pună mâna pe carte, să citească măcar Legea nr.2/1968, deși domnia-sa, din câte am aflat, este jurist.

În ceea ce îl privește pe domnul senator Eckstein, domnia-sa încearcă să vă inducă în eroare. Susține că aplicarea acestor "plăcuțe bilingve", cum le spun udemeriștii, nu sunt deloc plăcuțe bilingve. Este vorba de cu totul altceva. Vorbesc în calitate de inițiator. Pe unii dintre colegii mei români îi deranjează acest lucru. Nu știu dacă i-a vrăjit vreo unguroaică. (rumoare, discuții)

Deci, domnia-sa, domnul senator Eckstein, susține că nu a supărat pe nimeni o asemenea aplicare a unor "plăcuțe bilingve", chipurile, denumiri din perioada ocupației hortiste.

Pe noi, românii din Ardeal, ne-au supărat. Amintiți-vă ce s-a întâmplat la Târgu-Mureș. Poate nu cunoașteți că la Cluj-Napoca Guvernul a dat două hotărâri ilegale, obligându-mă, în calitate de primar, să pun denumirea Kolosvar, din timpul ocupației hortiste.

Vă informez că am câștigat procesul cu Guvernul României și instanțele au declarat ilegale acele două hotărâri de consiliu local.

În România, doamnelor și domnilor senatori, denumirile de localități se stabilesc prin lege. Nu Academia Română stabilește denumirile de localități, ci legea. Și este în vigoare Legea nr.2/1968, lege în care nu găsiți denumirile pe care le vedeți amplasate în peste 1000 de localități din Ardeal care-i umilesc pe români. Vă rog ca, până joi, să cugetați asupra proiectului nostru de lege și nădăjduim că veți vota românește, așa cum ați făcut-o și la proiectul de lege privind statutul minorităților naționale.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc.

 
Dezbateri asupra propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 481/2004 privind protecția civilă (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de joi, 8 decembrie a.c.).  

Trecem la pct.15 de pe ordinea de zi. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.481/2004 privind protecția civilă.

Din partea inițiatorilor, domnul senator Funar. Microfonul 8. Aveți cuvântul. (discuții).

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Joi dăm votul final? E liber. (discuții)

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Împreună cu... Da. Da. (discuții) Altă joi. Nu vă faceți nici o grijă, domnule senator.

Scuzați-mă, domnule președinte, că am dialogat cu colegul din grupul nostru parlamentar.

Un număr de 6 senatori ai PRM vin în fața dumneavoastră cu această propunere legislativă care vizează o mică modificare în Legea nr.481/2004 privind protecția civilă.

Așa cum cunoașteți, prin acest act normativ, autoritățile locale sunt obligate să aloce fonduri pentru acțiuni de protecție civilă. Dar în realitate, aproape în totalitate autoritățile locale din România nu au alocat fonduri pentru acțiunile de protecție civilă și ați realizat și dumneavoastră că s-au aflat în imposibilitate de a interveni, mai ales în acest an, în timpul celor 7 valuri succesive de inundații catastrofale.

Pentru a se ajunge la materializarea prevederilor din această lege, inițiatorii au venit în fața dumneavoastră cu o propunere care vizează alocarea a cel puțin 1% din bugetul local al consiliilor locale și județene pentru acțiuni de protecție civilă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc. Invit la microfon pe domnul secretar de stat Mircea Alexandru, din partea Guvernului. Microfonul 10.

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

Da. Guvernul nu susține această propunere legislativă întrucât, în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2003 privind finanțele publice locale, cheltuielile înscrise în bugetele locale trebuie să aibă o bază legală, în sensul că actele normative adoptate după aprobarea bugetelor trebuie să conțină dispoziții referitoare la modalitatea de asigurare a surselor de acoperire a majorării cheltuielilor bugetare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc. Din partea comisiei, domnul senator Cârlan. Microfonul 7.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Din partea Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, raport de respingere.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc. Intrăm în dezbateri generale. Domnul Dinescu, microfonul 1.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. cred că domnul ministru își mai amintește că eu am susținut la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Camerei Deputaților acest proiect de lege. Am explicat atunci ceea ce vă voi spune și dumneavoastră foarte pe scurt, că rațiunea de a exista a acestui act normativ a izvorât din evenimentele care au avut loc în acest an, și mă refer aici la cele 7 valuri de inundații succesive. Și am zis că dacă lucrurile acestea se vor repeta este bine să fim prevăzători, pentru că nu sunt niște bani care rămân stocați, dar să existe un fond care să poată scoate localitățile afectate mai repede din impasul generat de cataclismele naturale. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc. Dacă nu mai sunt alte intervenții vom introduce votul final în prima ședință într-o săptămână în care vom avea într-o joi.

 
Dezbateri asupra propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 a Administrației publice locale (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de joi, 8 decembrie a.c.).  

Trecem la pct.16 din ordinea de zi. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.215/2001 a Administrației publice locale.

Din partea inițiatorului, domnul senator Funar. Microfonul 8. Aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Împreună cu alți colegi senatori din PRM, venim în fața dumneavoastră cu această propunere legislativă care pornește de la experiența acumulată în administrația publică în timpul celor 3 mandate parcurse de la primele alegeri libere din februarie 1992 până în prezent.

Practica a dovedit că se impune în continuare modificarea și completarea legislației în acest domeniu, respectiv a Legii nr.215/2001.

S-a constatat în unele cazuri că primarul a delegat unele din atribuțiile sale și altor persoane, în afara celor menționate expres în art.70 alin.1 și 2 din Legea nr.215/2001.

De asemenea, în mai multe cazuri, în unele municipii, orașe și comune au existat și mai există neînțelegeri între viceprimar și primar, considerându-se de către viceprimar că el nu este subordonat primarului și nu trebuie să îndeplinească dispozițiile date de acesta.

În mai multe primării, viceprimarii susținuți de majoritatea consilierilor locali din aceeași alianță politică, au refuzat să îndeplinească dispozițiile date de primar, iar, în unele cazuri, l-au acționat și în instanță, susținând că ei nu se află în subordinea primarului.

Pentru a reglementa aceste situații pe care le-am exemplificat, venim în fața dumneavoastră, doamnelor și domnilor senatori, cu propuneri de modificare și completare a Legii administrației publice locale, respectiv art.70 să fie completat cu două alineate - 4 și 5 - cu următorul cuprins:

"Primarul nu poate delega atribuțiile sale altor persoane cu excepția celor prevăzute la alin.1 și 2, iar nerespectarea prevederilor alin.1 constituie infracțiune și se sancționează cu amendă penală de la 50-100 milioane lei vechi".

La art.79 am propus completarea acestuia:

"Viceprimarul este subordonat primarului și îndeplinește dispozițiile date de acesta pentru rezolvarea treburilor publice în condițiile legii.

Viceprimarul exercită atribuțiile care îi sunt delegate de către primar, în condițiile prevăzute la art.70".

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Mircea Alexandru, microfonul 10. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

Guvernul nu susține propunerea legislativă. Faptul că primarul nu respectă dispozițiile legale, deci inclusiv pe cele ale articolului invocat în propunerea legislativă, atrage răspunderea acestuia potrivit dispozițiilor art.154 alin. 1 din Legea nr.215/2001, iar actele efectuate de alte persoane în exercitarea unor competențe delegate cu încălcarea legii de către primar sunt nule. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc. Din partea comisiei, domnul senator Cârlan, microfonul 7.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a adoptat raport de respingere. În completarea punctului de vedere expus de domnul ministru Mircea Alexandru, aș sublinia că în acele unități administrativ-teritoriale evocate de către inițiator, unde viceprimarii refuză să accepte că sunt subordonați primarului, lipsește primarul și lipsește un text de lege care să reglementeze raportul dintre primar și viceprimar.

Potrivit art.91 din Legea administrației publice, în structura funcțională numită primărie, din care face parte și viceprimarul, această structură are obligația și atribuțiunea de a duce la îndeplinire hotărârile Consiliului local și dispozițiile primarului, rezultând, fără echivoc, că viceprimarul, ca aparținător al acelei structuri, numită primărie, este subordonat direct primarului.

Raportul comisiei, așa cum am subliniat la început, este raport de respingere.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc mult.

Intrăm în sesiunea de dezbateri generale. Nu sunt intervenții.

Pentru votul final, o vom programa în prima zi de joi.

 
Dezbaterea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Anexei 2, cap.A, pct.8 și 9 al Legii nr.107/1996 și a Ordonanței de urgență nr.107/2002 se amână pentru ședința de luni, 5 decembrie a.c., inițiatorii fiind absenți.  

Trecem la pct.17 de pe ordinea de zi, propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Anexei nr.2, capitolul A, pct.8 și 9, a Legii nr.107/1996 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.107/2002.

Este cineva din partea inițiatorilor? Domnul deputat Hanganu, domnul deputat Săniuță, domnul deputat Semcu. Nu sunt.

Rog staff-ul să-i convoace pentru lunea următoare.

Respingerea propunerii legislative pentru reducerea birocrației și eliminarea corupției.  

Trecem la pct.18 din ordinea de zi, propunere legislativă pentru reducerea birocrației și eliminarea corupției.

Din partea inițiatorilor, domnul senator Funar. Microfonul 8.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Împreună cu mai mulți senatori și deputați ai Partidului România Mare, venim în fața dumneavoastră cu această propunere legislativă, care pornește de la Programul de guvernare. În cărțulia portocalie scrie: "Guvernul s-a angajat - toleranță zero față de actele de corupție".

Ținând seama de Programul de guvernare și de câteva dintre obiectivele înscrise în program, respectiv, elaborarea unei legislații simple, clare și stabile, simplificarea formalităților privind intrarea și ieșirea de pe piață a firmelor, reducerea procedurilor administrative referitoare la obținerea autorizațiilor, certificatelor, avizelor și aprobărilor, deci pornind de la acest obiectiv înscris în Programul de guvernare, împreună cu colegii parlamentari PRM, am venit în fața dumneavoastră cu o lege pentru reducerea birocrației și eliminarea corupției. O lege foarte limpede și scurtă. Are doar două articole.

Art.1: "Autoritățile și instituțiile publice au obligația să elibereze documentele solicitate de către persoanele fizice sau juridice în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la depunerea cererii sau solicitării însoțită de documentația prevăzută de lege, unde este cazul".

Art.2: "Orice dispoziție contrară se abrogă".

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea noastră legislativă. Guvernul, care s-a angajat la toleranță zero față de actele de corupție, nu susține adoptarea propunerii legislative. Guvernul este contra Programului de guvernare și a obiectivului înscris în Programul de guvernare.

Menționez în încheierea acestei prime intervenții pe acest proiect de act normativ, doamnelor și domnilor senatori, că propunerea noastră legislativă nu cere bani. Cere doar votul dumneavoastră, pentru a stăvili actele de corupție în domeniul care a făcut obiectul acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Guvernului, doamna Katalin Kibedi. Microfonul 9.

Aveți cuvântul.

 
   

Doamna Katalin Kibedi - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat,

Fără a minimaliza argumentele și bunele intenții cu care s-au expus aceste două articole și sublinierea că este foarte concentrată legea, punctul de vedere al Guvernului este unul negativ, tocmai pentru a nu încălca prevederile Legii nr.24/2000 privind tehnica legislativă, întrucât cele două articole, de fapt, își regăsesc reglementarea într-un mod mult mai amănunțit în alte acte normative.

Punctul de vedere scris le și înșiră pe acestea. Este vorba de Legea contabilității, este vorba de Legea finanțelor publice nr.500/2002, de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.45/2003, care are reglementări exprese în ceea ce privește viza de control financiar preventiv, ordonanțarea cheltuielilor din fondurile publice, iar ceea ce deja ar însemna prevederi de natură penală sunt reglementate de Codul penal în vigoare.

De aceea, pentru aceste considerente, susținem acest punct de vedere negativ.

Mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul senator Cârlan. Microfonul 7.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Raport de respingere din partea Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Mulțumesc.

Dezbateri generale. Nu sunt intervenții.

Vă reamintesc, stimați colegi, că avem de-a face cu un raport de respingere.

Votând "da", sunteți pentru raportul de respingere.

Stimați colegi, vă rog să luați loc. Urmează să votăm.

Votând "da", sunteți pentru raportul de respingere. Votând "nu", susțineți inițiativa.

Ca urmare, vă rog să votați.

Cu 48 de voturi pentru, 4 abțineri și 21 de voturi împotrivă, raportul de respingere a fost adoptat.

Drept urmare, inițiativa legislativă a fost respinsă.

Din sală: Vă rugăm, listă.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Listă pentru grupurile parlamentare.

 
Dezbaterea propunerii legislative privind unele măsuri pentru eficientizarea activității serviciilor deconcentrate ale ministerelor și ale altor organe de specialitate ale administrației publice centrale se amână pentru ședința de luni, 5 decembrie a.c., inițiatorii fiind absenți.  

Trecem la pct.19 de pe ordinea de zi, propunerea legislativă privind unele măsuri pentru eficientizarea activității serviciilor deconcentrate ale ministerelor și ale altor organe de specialitate ale administrației publice centrale.

Inițiatorii sunt prezenți? Domnii deputați Olteanu, Zegrean sau Buda sunt? Nu sunt.

Ca urmare, rog staff-ul să fie invitați lunea viitoare.

Adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 143/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice.  

Trecem la pct.20 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.143/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.56/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Șeitan. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Mihai Constantin Șeitan: - secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, președintele Casei Naționale de Pensii

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă supunem aprobării un proiect de lege care dorește aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.143/2005, care se referă la acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice, care se referă la modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2003 și care include, în general, următoarele elemente, pe scurt:

  • introducerea unui sistem binom de tarifare a energiei termice, precum și a sistemului aferent de facturare și plată;
  • introducerea modalității de acordare a ajutorului pentru încălzirea locuinței în cazul adoptării unui astfel de sistem binom, în plus, reglementând și modalitatea de acordare a ajutoarelor în perioada noiembrie 2005 - martie 2006, ținând cont de aceste noi modalități de facturare și plată a energiei termice, precum și de programul de acordare a ajutoarelor pentru încălzirea locuinței.

Menționăm că nu este o sumă suplimentară, se înscrie în bugetul alocat pentru 2006 și în 2005, după rectificare, și vreau să specific că are și avizul favorabil al Consiliului Economic și Social.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu.

Din partea comisiei, domnul senator Aron Popa. Microfonul 7.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Față de argumentele pe care le-a adus reprezentantul Guvernului, comisia a analizat și a dezbătut acest proiect de act normativ, a adoptat un raport favorabil, pe care urmează să-l supunem plenului Senatului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu.

Dezbateri generale. Nu sunt.

Vă reamintesc că este vorba de un raport de admitere, fără amendamente.

Drept urmare, supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege.

Votând "da", sunteți pentru proiectul de lege, votând "nu", sunteți împotrivă.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Cu 61 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

 
Dezbaterea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române și a Legii nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de joi, 8 decembrie a.c.).  

Trecem la pct.21 de pe ordinea de zi, propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române și a Legii nr.218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române.

Din partea inițiatorilor, domnul senator Funar. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am pornit, împreună cu colegii mei parlamentari PRM, de la cărțulia portocalie - Programul de guvernare 2005 - 2008 - și de la realitățile din România și am venit în fața dumneavoastră cu propunerea de modificare a Legii privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române și a Legii privind organizarea și funcționarea Poliției Române.

De data aceasta, misiunea dumneavoastră este mai simplă, doamnelor și domnilor senatori din partea puterii. Mă bucură faptul că Guvernul a fost receptiv, v-a luat-o înainte și a preluat jumătate din propunerea noastră legislativă, a senatorilor și deputaților PRM. Noi am propus ca, la dispoziția polițiștilor din mediul rural, în fiecare comună, să se asigure cel puțin un autoturism din producția internă și cota lunară de carburanți.

Propunerea noastră legislativă a fost preluată de Guvern și materializată printr-o ordonanță de urgență și ne bucură acest lucru.

Cea de-a doua parte a propunerii noastre legislative se referă la modificarea Legii nr.550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române și vizează asigurarea, în fiecare sat, în fiecare comună, a cel puțin un jandarm, pentru a asigura liniștea și ordinea publică.

Deocamdată, în acest domeniu, Guvernul încă mai stă pe gânduri. Mai devreme sau mai târziu va ajunge la propunerea noastră legislativă. Dacă o materializează într-o ordonanță de urgență, nu ne supărăm. Ne preocupă respectarea legii în mediul rural și asigurarea liniștii și ordinii publice și în mediul rural, în România.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Ionescu. Microfonul 9.

Aveți cuvântul.

 
   

Doamna Georgeta Ionescu - secretar de stat în Departamentul pentru Relația cu Parlamentul:

Precizăm faptul că propunerea legislativă este în contradicție cu angajamentele asumate de România față de Uniunea Europeană și cu prevederile Strategiei Ministerului Administrației și Internelor de realizare a ordinii și siguranței publice, pentru creșterea siguranței cetățeanului și prevenirea criminalității statale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.196/2005.

Menționăm și faptul că această strategie a fost avizată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și a fost transmisă la Bruxelles.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc.

Din partea Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, domnul președinte George Cristian Maior.

Domnule senator Maior, aveți cuvântul.

 
   

Domnul George Cristian Maior:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere la această inițiativă legislativă.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, dacă sunt. Nu sunt.

Votul final la această lege, fiind vorba de o lege organică... (Domnul senator Gheorghe Funar solicită cuvântul.)

Domnul senator Funar. Microfonul 8.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Permiteți-mi să mulțumesc Guvernului, care este contra faptelor sale, pentru că vă spuneam că, prin ordonanță, a preluat ideea noastră și a achiziționat peste 6000 de autoturisme, dar, probabil, reprezentanta Guvernului nu cunoaște acest lucru. Permiteți-mi s-o informez.

De asemenea, țin să mulțumesc membrilor Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, care, în unanimitate, au votat împotriva propunerii legislative pe care Guvernul a îmbrățișat-o.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Mulțumesc și eu.

Votul final la această lege îl vom da în prima joi în care vom avea ședință.

 
Dezbaterea și adoptarea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii.  

Trecem la pct.22 de pe ordinea de zi, propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii.

Inițiator doamna Silvia Ciornei. Microfonul nr.8.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Doamna Silvia Ciornei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Prezenta inițiativă legislativă vizează completarea și modificarea Legii nr.346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, urmărind două mari obiective, și anume: în primul rând, s-a dorit simplificarea și debirocratizarea procesului de atestare a încadrării unui agent economic în categoria întreprinderilor mici și mijlocii. Astfel, s-a introdus declarația pe proprie răspundere a reprezentanților legali ai întreprinderii pentru atestarea încadrării acestei întreprinderi în toate criteriile de calificare, ca și IMM. Și, totodată, s-a introdus un model al unei astfel de declarații, care nu mai este dependentă de bunăvoința diverselor autorități ale statului și nu mai presupune costuri suplimentare pentru agentul economic. Al doilea obiectiv constituie o mai bună conformare a Legii nr.346/2004 cu recomandarea Comisiei Europene privind definiția întreprinderilor mici și mijlocii în avantajul întreprinderilor românești. In acest sens, între altele, în conformitate cu reglementările europene, inițiativa legislativă clarifică faptul că o întreprindere își pierde calitatea de întreprindere mică, mijlocie sau mică întreprindere și, implicit, pierde avantajele oferite de stat sau Uniunea Europeană acestor întreprinderi, numai în situația în care depășește plafoanele stabilite de lege timp de doi ani consecutivi. Inițiativa legislativă a primit avizul favorabil atât din partea Consiliului Legislativ, cât și din partea Guvernului, cu unele solicitări de completare sau modificare, care au fost dezbătute în cadrul Comisiei economice, industrii și servicii. In concluzie, vă rog, doamnelor și domnilor senatori să aprobați prezenta inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Mulțumesc, doamna senator. Din partea Guvernului, doamna Ionescu. Microfonul nr.9. Aveți cuvântul.

 
   

Doamna Georgeta Elisabeta Ionescu - secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul:

Guvernul a susținut adoptarea propunerii legislative sub rezerva însușirii anumitor amendamente. Constatând din raportul comisiei că amendamentele au fost preluate, susținem în continuare propunerea legislativă.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Mulțumesc. Din partea comisiei, domnul senator Claudiu Tănăsescu. Microfonul nr.7.

 
   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte. Aș vrea să spun că punctul de vedere al Guvernului avizează favorabil propunerea legislativă. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să întocmească raport favorabil cu 6 amendamente, care fac parte din anexa respectivă. Prin natura reglementărilor sale, proiectul face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera decizională este Camera Deputaților.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Nu sunt. Domnul senator Daea, microfonul nr.4.

 
   

Domnul Petre Daea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Mă bucur că astăzi un fost membru al Guvernului își continuă preocuparea pentru a îmbunătăți o lege pe care Guvernul Adrian Năstase a pus-o în operă, stimulat fiind de interesul pe care îl are pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii. Această bucurie m-a îndemnat să iau cuvântul și să spun că susținem un asemenea demers juridic.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Mulțumesc. Alte intervenții? Nu sunt. Vă reamintesc că avem un raport cu 6 amendamente admise. Dacă la cele 6 amendamente admise sunt observații? Nu sunt. Vă supun, drept urmare, Raportul cu cele 6 amendamente. Votând cu "da" sunteți pentru raport și pentru amendamente, votând cu "nu" sunteți împotriva acestora.

Stimați colegi, vă rog să votați.

Cu 67 voturi pentru, 3 abțineri și 4 voturi împotrivă, raportul a fost adoptat.

Vă supun acum și propunerea legislativă.

Votând cu "da", sunteți pentru, votând cu "nu", sunteți împotrivă.

Stimați colegi, vă rog să votați.

Cu 66 voturi pentru, 4 abțineri și 2 voturi împotrivă și proiectul de lege a fost adoptat.

 
Amânarea dezbaterii punctelor 23, 24, 25, 26, 27, 28 din ordinea de zi, inițiatorii fiind absenți.  

Domnul Aron, vă rog, procedura.

   

Domnul Ioan Aron Popa:

Domnule președinte, vă rog să constatați că de la punctul 22 până la 27 nu avem inițiatori prezenți. Drept pentru care vă propun amânarea în bloc a acestor proiecte de lege.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Dacă nu sunt, așa vom face. Doamna Silvia Ciornei.

 
   

Doamna Silvia Ciornei:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doream să mulțumesc doamnelor și domnilor senatori pentru susținere. Mulțumesc mult.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Deci, de la 22 la 27. Deci, domnul deputat Mihei Adrian nu este la punctul 22. La 23, tot dânsul nu este. La 24, domnul Bekșek, domnul Kelemen, domnul Tabără, domnul Uioreanu nu sunt. La 25, domnul Bekșek, Kelemen, Popa, Tabără, Uioreanu nu sunt. La 26, domnul deputat Nicolae Păun nu este. La 27, tot Nicolae Păun nu este.

 
Dezbaterea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de joi, 8 decembrie a.c.).  

Deci, punctul 29 de pe ordinea de zi: Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.128/97 privind Statutul personalului didactic. Inițiator, domnul senator Alexandru Morțun. Microfonul nr.8. Domnul senator, aveți cuvântul.

   

Domnul Alexandru Ioan Morțun:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea legislativă vine să oprească o discriminare care se face în acest moment în Statutul cadrelor didactice. Și anume, este vorba de faptul că Legea statutului personalului didactic, nr.128/1997, stipulează prin art.10 alin.1 lit."a" pretransferarea personalului didactic, la cerere, în limitele aceluiași regim de mediu, iar la lit."b" transferarea personalului didactic disponibilizat prin restrângere de activitate sau prin desființarea unor unități școlare în mod asemănător, referitor la regimul mediu din mediul urban sau rural. Această barieră legislativă, de a interzice personalului didactic din mediul rural de a candida la transfer pentru mediul urban, duce la încălcarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.137/2000 pentru prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare art.1 alin.2 lit."i", încălcându-se principiul "la studii egale, drepturi egale în România". Urmare acestei situații sunt frecvente cazurile în care posturile sunt ocupate de personal didactic, uneori necalificat. După anul 1990 statistica școlară arată că numărul elevilor este în continuă scădere, implicit a claselor cu număr nedorit pentru cadrele didactice, care vor îngroșa, poate, numărul șomerilor în mediul rural. In scopul creșterii calității învățământului, propun respectivul proiect de lege pentru modificarea Legii nr.128/1997. Acest proiect legislativ care, în fond, permite cadrelor didactice din mediul rural de a se putea transfera în situația în care li se restrânge activitatea în mediul urban, cu respectarea prevederilor de concurs, atunci când este cazul, a primit la 9.08.2005 avizul Guvernului, avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei de muncă și a primit avizul negativ al Comisiei de învățământ. Totodată, "datorită" neprezenței inițiatorului, a picat la Camera Deputaților. Comisia de muncă a aprobat cu două amendamente, care nu modifică fondul problemei, ci sunt amendamente strict legate de așezarea în pagină.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc. Din partea Guvernului, doamna Paloma Petrescu, vă rog.

 
   

Doamna Paloma Petrescu - secretar de stat Ministerul Educației și Cercetării:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că, inițial, domnul senator are dreptate. Punctul de vedere al Guvernului a fost unul favorabil, pentru că suntem întru-totul de acord cu eliminarea discriminărilor, însă există motive serioase pentru ca să aducem în discuție și alte argumente, care nu mai vin în aceeași direcție. Este vorba despre faptul că este cel mai important argument de care cred că trebuie să ținem cont, trebuie să avem în vedere faptul că suntem în plin proces de elaborare a strategiei de descentralizare. La momentul la care s-a emis punctul de vedere, nu se stabilise încă graficul activităților care sunt presupuse de această descentralizare, care vizează și managementul resurselor umane. Aceasta înseamnă că de această modificare legislativă nu va beneficia decât o parte restrânsă din populația din învățământ, pentru că nu se va putea aplica decât în vara anului 2006 și aș putea spune mai departe că am putea fi acuzați că vrem să favorizăm anumite persoane. Mai mult decât atât, nu cred că putem să facem discuții în legătură cu sintagma "drepturi egale, la studii egale", pentru că concursul se susține pe aceleași probe, pe aceleași subiecte, atât pentru mediul urban, cât și pentru mediul rural. Este, până la urmă, decizia candidatului de a opta pentru un post în mediul rural sau în mediul urban. Sigur, în funcție de media pe care o îndeplinește la concurs. Mai mult decât atât, cred că ar putea să fie vorba de un dezechilibru, cu atât mai mult, cu cât este vorba de un singur an de aplicabilitate, ar putea să fie vorba de crearea unui dezechilibru în ce privește încadrarea în mediul rural, pentru că sigur tentația va fi foarte mare. In această vară se pot mișca oamenii din mediul rural în mediul urban și considerăm că am defavoriza și nu am acorda șanse egale la educație copiilor din mediul rural. Și, în ultimul rând, aș vrea să vă spun că noi suntem în curs de a propune modificări legislative ale Legii Învățământului nr.84/1995, dar și Legii nr.128/1997 privind Statutul personalul didactic, tocmai datorită descentralizării învățământului preuniversitar care implică, cum spuneam, și managementul resurselor umane. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu. Din partea comisiei, domnul senator Cismaru. Microfonul nr.7. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ivan Cismaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Comisia, pe baza acelorași puncte de vedere pe care le-a prezentat și doamna ministru, a dat raport negativ, având în vedere posibilitatea reglementării în timp scurt prin prevederile legislative la care lucrează Ministerul Educației și Cercetării și, în plus de aceasta, intrarea în vigoare ar însemna luna iulie, motiv pentru care Legea Statutului personalului didactic va fi până atunci elaborată. Trebuie să anunț că, într-adevăr, s-a prezentat aviz pozitiv de la Comisia pentru muncă, familie și protecție și aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități. Legea intră în categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale? Domnul Dinescu? Microfonul nr.1. Domnul Ardelean. Scuze, scuze! O să vă dau mielul! V-am botezat. Și domnul Daea urmează.

 
   

Domnul Aurel Ardelean:

Susținem punctul de vedere al comisiei și al ministerului.

Cred că nu este oportun la ora actuală să modificăm statutul personalului didactic, la care se lucrează într-o nouă variantă. Iar la negocierile care au fost la Guvern cu sindicatele din învățământ, unul dintre punctele care au fost negociate s-a referit și la menținerea titularizării sub o formă care va fi preconizată de către Ministerul Educației și Cercetării, astfel încât Grupul parlamentar al Partidului România Mare nu este de acord cu această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc, domnul Ardelean.

Domnul senator Daea. Microfonul 4.

 
   

Domnul Petre Daea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

O inițiativă a unui coleg care, politic, face parte din altă forță politică, dar care, întâmplător sau nu, are aceeași origine sau eu am aceeași origine, în Circumscripția electorală nr.27 Mehedinți, în această circumscripție, în discuțiile pe care le-am avut cu cadrele didactice, am socotit necesar, și domnia-sa a avut această inițiativă și acest avânt politic de a introduce în chingile aprobării acest act normativ, am spus, în acest avânt politic, eu vreau să-l susțin pe colegul Morțun, socotind că îmi fac aici datoria față de electoratul pe care îl reprezentăm și care ne-a îndemnat să facem acest demers, dat fiind faptul că el este necesar.

Sigur, ascultând acum în plen pozițiile diferite și mai ales autoritatea profesorilor care, astăzi, sunt în Senatul României, vreau să susțin faptul că inițiativa mă îndreptățește să iau cuvântul, raționamentul votului mă îndeamnă să votez "pentru", în condițiile în care acest demers se supune la vot astăzi.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc.

Alte luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Fiind o lege organică, votul final va fi programat în prima zi de joi când vom avea plen.

Domnul senator Funar, vă rog.

Microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Am o surpriză plăcută pentru colegii senatori și doamnele senator, respectiv, ați constatat, domnule președinte de ședință, că noi ne-am ținut de cuvânt, v-am sprijinit să vă încadrați în programul zilei de astăzi.

Ne pare rău însă că unii dintre colegi au păcătuit în postul Crăciunului, azi.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc.

 
Intrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatori:  

Trecem la punctul 30 din ordinea de zi, sesiunea de întrebări-interpelări și răspunsuri.

Țin să vă reamintesc că timpul alocat pentru întrebări și interpelări este de 10 minute pentru Alianța D.A., 9 minute pentru Grupul parlamentar PSD, 5 minute pentru Grupul parlamentar PRM, 3 minute pentru Partidul Conservator, 3 minute pentru Grupul parlamentar UDMR și 2 minute pentru independenți.

  Cornelia Cazacu

Invit la microfon pe doamna Cornelia Cazacu care are o întrebare adresată Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

De fapt, două întrebări.

V-aș ruga, pe scurt, ca să beneficieze și alți colegi.

   

Doamna Cornelia Cazacu:

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Gheorghe Barbu, ministrul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

Domnule ministru,

În ultima perioadă, s-au semnalat din ce în ce mai multe cazuri de copii români neînsoțiți de reprezentanții lor legali, pe teritoriul Italiei, Franței, Spaniei, Marii Britanii. Deseori, acești copii sunt exploatați de către rețele mafiote și trafic de persoane, fiind obligați să cerșească, să fure sau să se prostitueze pe străzile marilor capitale europene. Acest lucru este extrem de nociv atât pentru copiii în cauză, care în loc să trăiască o copilărie fericită, supraviețuiesc în condiții neadecvate, cât și pentru imaginea României. Aceasta cu atât mai mult cu cât protecția copilului rămâne un criteriu politic de integrare al României în Uniunea Europeană.

Vă rugăm să ne transmiteți care sunt acțiunile Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și instituțiilor subordonate, Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului, pentru depistarea și rezolvarea unor astfel de cazuri.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Mulțumesc și eu.

 
  Sever Șter

Invit la microfon pe domnul senator Sever Șter, din partea Grupului parlamentar PSD, cu o întrebare adresată Ministerului Finanțelor Publice.

   

Domnul Sever Șter:

Întrebarea este adresată domnului ministru Sebastian Vlădescu.

Societatea comercială "Silvania Forest" Satu Mare, aflată la a doua privatizare, prima dovedindu-se falimentară, țintă a unor interese care vizează falimentarea ei, este beneficiara ordinului comun privind acordarea de înlesniri la plata obligațiilor bugetare, emis de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statutului, agreat de Consiliul Concurenței prin Decizia n r.147/03.08.2005. Acest ordin comun trebuie avizat de Ministerul Finanțelor Publice căruia i-a fost înaintat și înregistrat sub nr.67707 din 27.09.2005.

Fără acest aviz și publicarea în Monitorul Oficial, Tribunalul Satu Mare nu poate închide procedura reorganizării judiciare, menținându-se pericolul lichidării judiciare și nesiguranța pentru acționarul majoritar în efectuarea investițiilor prevăzute în contract, lucruri dorite de un grup de interese care intenționează să obțină activele societății pe sume foarte mici prin dezmembrare.

Față de acestea, vă rog să-mi comunicați motivele tergiversării avizării ordinului comun și să luați măsurile impuse pentru salvarea acestei societăți care, după anularea primei privatizări, s-a dovedit profitabilă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

V-aș ruga să citiți și interpelarea, dar repede.

 
   

Domnul Sever Șter:

Interpelarea este adresată domnului director general Szabo Samuil.

Deși declarate eligibile, următoarele proiecte au fost blocate:

1.Amenajarea drumului Gherța Mică - Turulung (12 km) necesar legăturii între cele două comune, care ar scurta actualul drum de legătură (prin comuna Turț) cu circa 30 km și ar asigura o legătură directă cu comunele Călinești - Oaș, Bixad, Orașu Nou și orașul Negrești.

2.Amenajarea drumului comunal Socond - Cuța (5,6 km) care în prezent este impracticabil și care îngreunează foarte mult legătura între satul Cuța și centrul de comună.

Față de acestea, vă rog să-mi comunicați motivele blocării implementării celor două proiecte și care sunt perspectivele soluționării acestor probleme.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Funar cu două întrebări adresate Ministerului Administrației și Internelor și o interpelare.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte de ședință,

Încep cu interpelarea adresată Ministerului Administrației și Internelor, domnului ministru Vasile Blaga.

Ea se referă la faptul că în mai multe județe din Ardeal și, în special, în județul Cluj au fost comercializate unele suveniruri cu simboluri revizioniste, xenofobe și iredentiste, fiind încălcate prevederile Codului penal și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr.31/2002.

Solicit, domnule ministru, să-mi comunicați ce ați întreprins împotriva celor care au sfidat prevederile legale.

Prima întrebare este adresată, din nou, domnului ministru Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor.

Solicit, domnule ministru, să-mi comunicați care au fost câștigurile totale brute pe luna octombrie, limitele minime și maxime, ale polițiștilor, pe corpuri și grade profesionale.

Ultima întrebare este adresată aceluiași ministru, domnul senator Vasile Blaga.

Conținutul întrebării.

Ea se referă la faptul că a fost încălcat programul de guvernare și Guvernul a uitat să lupte împotriva nepotismului și a cumetriilor. S-a ajuns ca în municipiul Cluj-Napoca, cu acordul primarului Emil Boc, să fie numit finul său, domnul Alin Tișe, în funcția de prefect al județului Cluj.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați care este opinia dumneavoastră în legătură cu acest precedent foarte periculos, cu referire la respectarea legii.

Considerați că finul prefect va exercita controlul de legalitate asupra deciziilor nașului primar și a hotărârilor Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca sau dimpotrivă?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Mulțumesc și eu.

 
  Doina Silistru

Invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar PSD.

O întrebare adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

   

Doamna Doina Silistru:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea este adresată domnului ministru Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

Având în vedere faptul că una din problemele României în ceea ce privește aderarea la Uniunea Europeană este gradul redus de absorbție a fondurilor nerambursabile, vă rog, domnule ministru, să-mi precizați care este, la această dată, gradul de absorbție a fondurilor nerambursabile din cele 1.862.395,49 mii lei, programate, pentru anul 2005.

Vă mulțumesc.

 
  Aurel Ardelean

Domnul George Sabin Cutaș:

Invit la microfon pe domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar PRM cu două întrebări. Una este adresată domnului prim-ministru, cealaltă ministrului muncii.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Întrebare adresată domnului prim-ministru.

Pe ce se bazează recenta prelungire, cu încă șase ani, prin ordonanță de urgență a Guvernului, a activității Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Gheorghe Barbu, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

În cazul persoanelor care au lucrat în Ministerul Administrației și Internelor și care s-au pensionat în anul 2005, vă solicit să-mi comunicați care este pensia minimă, respectiv maximă de care au beneficiat cei care au avut grade profesionale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Mulțumesc și eu.

 
  Vasile Ioan Dănuț Ungureanu

Invit la microfon pe domnul senator Ungureanu cu două întrebări. Una este adresată Ministerului Mediului, a doua Ministerului Sănătății.

Se pregătește domnul Ilie Petrescu.

   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu.

Județul Arad se regăsește pe primele locuri în privința numărului cazurilor de cancer.

Dacă în anul 2004 au fost înregistrate 12.467 persoane, în luna septembrie a anului 2005 au fost luate în evidență 12.896 cazuri.

Vă întreb, domnule ministru, dacă cunoașteți situația bolnavilor de cancer și a secției oncologice a Spitalului Clinic Municipal din Arad și cum se implică ministerul pe care-l conduceți pentru alinarea suferinței pacienților ce suferă de această necruțătoare boală.

Există vreun program național pe care Spitalul Municipal Arad și Consiliul local Arad l-ar putea accesa și, dacă da, care este acesta pentru rezolvarea situației mai sus descrise.

Solicit răspuns scris și oral.

A doua întrebare este adresată doamnei ministru Sulfina Barbu.

Mai multe localități ale județului Arad se confruntă anual cu inundații destul de severe atât pe Valea Mureșului, cât și cea Crișului Alb și Negru, respectiv pe afluenții acestora.

Vă întreb, doamna ministru, care sunt cursurile de apă pe care urmează a fi efectuate lucrări de reparații a îndiguirilor vechi, îndiguiri noi și decolmatări ale albiei cursurilor de apă în județul Arad, în anul 2006.

Vă rog să precizați felul lucrărilor, valoarea lor și localitățile în care se vor întreprinde lucrări, trei exemple numerative fiind cele din întrebare.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Ilie Petrescu

Invit la microfon pe domnul senator Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar PRM, cu două întrebări adresate Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și Ministerului Integrării Europene.

Se pregătește domnul senator Petre Daea.

Vă rog să le citiți pe amândouă.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Prima întrebare este adresată Ministerului Integrării Europene.

Pentru localitățile din județul Gorj, Tismana, Rovinari, Tg.Cărbunești, Țicleni, Bumbești Jiu, Novaci, cu statut de oraș, vă solicit să mă informați, pentru fiecare oraș în parte, în legătură cu programele din fonduri externe sau alte tipuri de programe, începând cu anul 2006.

Întrebarea adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Gheorghe Flutur.

În ce privește localitatea Bolboci din județul Gorj, învecinată cu localitățile Borăscu, Slivilești și Văgiulești, întreaga localitate având probleme cu infrastructura, vă solicit, domnule ministru, să mă informați dacă autoritatea locală a derulat vreun program pe domeniul dumneavoastră de acțiune și dacă ministerul pe care-l conduceți are programe pentru zona rurală.

Vă mulțumesc.

Vă solicit răspuns scris și oral.

Și mai am și interpelarea, domnule președinte de ședință, adresată Ministerului Transportului, Construcțiilor și Turismului.

Domnule ministru, în sesiunea anterioară, după întrebări și interpelări adresate dumneavoastră, m-ați informat că, începând cu anul 2006, veți primi bani din împrumut extern pentru construcția de locuințe.

Vă solicit să mă informați cu privire la construcția de locuințe pentru Municipiul Târgu Jiu, Motru, orașul Rovinari, Cărbunești și Novaci.

Ce sume vor fi alocate fiecărei localități și ce construcții vor fi aprobate din 2006 - 2008.

Vă solicit răspuns exact și precis pentru fiecare localitate în parte.

Vă mulțumesc.

 
   

(În acest moment, conducerea ședinței este preluată de domnul senator Radu Mircea Beceanu - vicepreședinte al Senatului.)

 
  Petre Daea

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnule senator Petre Daea, urmează domnul Aron Ioan Popa.

   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea se adresează domnului Theodor Nicolaescu, în calitatea domniei sale de vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților ce funcționează în cadrul Cancelariei primului-ministru.

Având în vedere faptul că termenul de depunere a cererilor pentru retrocedarea proprietății funciare expiră la 30 noiembrie, vă rog să-mi prezentați, domnule vicepreședinte, situația solicitărilor terenurilor agricole și forestiere.

Situația să cuprindă datele pe județe și, în total, pe țară.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

 
  Ioan Aron Popa

Are cuvântul domnul Ioan Aron Popa.

Urmează domnul Tiberiu Aurelian Prodan. Este prezent?

Din sală: Nu este!

   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Urmează domnul Ovidiu Rădoi, apoi domnul Ovidiu Theodor Crețu.

Are cuvântul domnul Ioan Aron Popa.

 
   

Domnul Ioan Aron Popa:

Domnule președinte,

Întrebarea este adresată domnului ministru Sebastian Vlădescu.

În urmă cu o săptămână a avut o întâlnire între reprezentanții Executivului și cei ai societății civile, pe tema transparenței contractelor din bani publici.

L-as ruga pe domnul ministru să ne precizeze care au fost rezultatele acestei prevederi și ce măsuri intenționează să ia la capitolul "Achiziții publice".

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
  Ovidiu Teodor Crețu

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul Ovidiu Theodor Crețu, apoi domnul Dan Caludiu Tănăsescu.

   

Domnul Ovidiu Teodor Crețu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarității sociale și familiei.

Domnule ministru,

Sunt trei acte normative care reglementează niște facilități care sunt acordate pensionarilor pe cale ferată, auto sau navală. Este vorba de Legea nr.147/2000, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.71/2004 și Hotărârea Guvernului nr.2403/2004.

În conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.71/2004, începând cu anul 2005, în familiile în care nu s-au utilizat tichetele pentru transport se acordă compensare prin produse alimentare. Guvernul avea obligația să aprobe o hotărâre de Guvern pot reglementarea modalităților de compensare.

Întrebarea este: în ce stadiu se află elaborarea acestei hotărâri de Guvern și când va fi publicată în Monitorul Oficial.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
  Dan Claudiu Tănăsescu

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul senator Dan Cludiu Tănăsescu, urmează domnul Ion Toma.

   

Domnul Dan Claudiu Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare adresată ministrului muncii, solidarității sociale și familiei, domnului Gheorghe Barbu.

În cazul persoanelor care au lucrat în Ministerul Apărării Naționale și care s-au pensionat în anul 2005, vă solicit să-mi comunicați care este pensia minimă, respectiv maximă de care au beneficiat cei care au avut următoarele grade militare: subofițeri, maiștri militari, ofițeri cu grade inferioare, cu grade superioare, precum și generali și amirali.

Solicit răspuns în scris și oral. Vă mulțumesc.

 
  Ion Toma

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Ion Toma, vă rog. Nu este în sală?

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

   

Domnul Ion Toma:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarității sociale și familiei.

Domnule ministru,

Din informații apărute în presă, precum și din declarațiile dumneavoastră, se înțelege că Guvernul României intenționează să modifice, în mod substanțial, Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat.

Discuțiile privesc elaborarea de noi criterii privind veniturile realizate în gospodăriile beneficiarilor de venit minim garantat, altele decât cele salariale, venituri ce se iau în calcul la stabilirea dreptului pentru ajutor social.

Fiecare consiliu local are obligația ca anual să hotărască veniturile realizate de beneficiari în propriile gospodării prin impunerea unei singure grile de evaluare a acestor venituri la nivel național, dar nu se iau în considerare condițiile pedoclimatice extrem de diverse care determină valori diferite ale veniturilor.

Vă întreb, domnule ministru: cum se stabilesc criteriile pentru realizarea grilelor de evaluare a acestor venituri?

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri:  

Trecem la partea consacrată răspunsurilor orale la întrebări și interpelări.

Întreb dacă domnul Ion Vărgău este prezent în sală?

Din sală: Nu este.

   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu este prezent în sală.

Domnule secretar de stat Mircea Alexandru, vă rog să lăsați răspunsul scris.

Domnul senator Nicolae Iorga, nu este în sală, domnul Marius Bălu vă rog să lăsați răspunsul scris.

Domnul Ion Toma este în sală și aveți un răspuns de la doamna Paloma Petrescu "Depolitizarea administrării învățământului" și următorul răspuns tot domnului Ion Toma, "Încadrarea unor unități de învățământ cu personal didactic specializat".

 
  Vasile Ioan Dănuț Ungureanu - de la Paloma Petrescu, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării.

Domnul Vasile Dan Ungureanu, este în sală?

Din sală: Da.

   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

La acestea trei întrebări, va răspunde doamna secretar de stat Palma Petrescu. Aveți cuvântul, vă rog!

 
   

Doamna Paloma Petrescu - secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării:

Referitor la "Depolitizarea administrării învățământului", răspunsul nostru este următorul:

În conformitate cu prevederile art.145 alin.7, alin.8 și alin.9 din Legea nr.84/1995 republicată cu modificări și completări și conform statutului personalului didactic cu modificările și completările ulterioare, ocuparea funcțiilor de directori și directori adjuncți în învățământul preuniversitar de stat se realizează prin concurs sau prin detașare în interesul învățământului, până la organizarea concursului.

Potrivit dispozițiilor art.21, alin.2, alin.3, alin.4 și alin.5 din Legea nr.128/1997 numirea în funcția de director sau de director adjunct, în urma câștigării concursului, organizat și desfășurat conform metodologiei aprobate de Ministerul Educației și Cercetării, se face pe bază de contract de management educațional, pe o perioadă de 4 ani, de către inspectorul școlar general, pentru directorii de unități de învățământ preșcolar, primar, gimnazial și profesional și pentru directorii și directorii adjuncți din învățământul de stat preuniversitar, precum și pentru directorii adjuncții din unitățile cu activitate extrașcolară din unitățile conexe subordonate inspectoratului școlar, iar pentru directorii de licee, grupuri școlare și învățământ postliceal, numirea directorilor în urma concursului se face de către ministrul educației și cercetării.

În județul Olt, din totalul de 304 directori și directori adjuncți de unități de învățământ preuniversitar, 125, în acest moment, sunt numiți, prin detașare în interesul învățământului, până la organizarea concursului, prin decizia inspectorului școlar general, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Există o excepție, la Colegiul Național "Ioniță Asan" din Caracal, unde doamna director Popescu Alexandrina Mihaela, numită prin decizia inspectorului general, cu detașare până la organizarea concursului, nu îndeplinește cumulativ condițiile pentru ocuparea funcției de director.

Deci, doamna nu va putea participa la concursul organizat în scopul ocupării acestui post. Nu are, la această dată, cel puțin gradul didactic II.

Ministerul Educației și Cercetării a solicitat Inspectoratului Olt reanalizarea situației și numirea unui cadru didactic care să îndeplinească și în acest moment toate criteriile din metodologie.

Dorim să facem precizarea că, potrivit art.11 din Legea nr.84/1995, învățământul nu se subordonează scopurilor și doctrinelor

promovate de partide sau de alte formațiuni politice, iar în acest sens acționează și conducerea Ministerului Educației și Cercetării.

Referitor la încadrarea unităților de învățământ cu personal didactic corespunzător fiecărei specializări, răspund tot domnului senator Toma, trebuie să fac precizarea că răspunsul este extrem de detaliat. Am să spun doar câteva lucruri.

A fost verificat modul în care s-a realizat încadrarea cu personal didactic pentru anul școlar 2005 - 2006 și se constată că au fost respectate prevederile metodologiei de mișcare a personalului didactic, aprobată prin ordinul ministrului.

Sigur că în conformitate cu metodologia enunțată, încadrarea se face cu personal didactic numai prin concurs, organizat pe baza metodologiei elaborate de Ministerul Educației și Cercetării.

Există, însă, situații, specializări, mai ales în domeniul tehnic pentru care, fie nu se prezintă la concurs personal calificat, fie nu există, mai mult decât atât, nici suplinitori în specializările respective, și atunci, evident, pentru că elevii au dreptul la instruire și informare, conform metodologiei, se recurge la încadrarea în aceste posturi a personalului didactic, în primul rând, cu studii superioare, dar în altă specializare, într-o specializare apropiată, de exemplu, agricultură, pe o catedră de industrie alimentară, numai în cazul în care personalul respectiv face dovada că se găsește înscris la cursuri de reconversie profesională sau cursuri de calificare în domeniul respectiv.

Există, în mediul rural, în mod deosebit, situații particulare care pot fi considerate și sunt excepții în care personalul didactic este chiar personal în curs de calificare, studenți sau absolvenți de studii medii.

Cu toate acestea, încadrarea pentru anul 2005 - 2006 s-a făcut în exclusivitate în urma concursului sau a testărilor organizate de inspectoratele școlare.

Aveți în răspunsul scris, detalii referitoare la unitățile de învățământ și persoanele încadrate și care se găsesc în aceste situații.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Doamna Paloma Petrescu mai aveați de dat și un răspuns domnului Ion Chelaru, vă rog să îl lăsați în scris pentru că dumnealui nu este prezent.

Domnului Vasile Ioan Dănuț Ungureanu aveți să-i răspundeți la o întrebare.

 
   

Doamna Paloma Petrescu:

Urmare întrebării formulate de dumneavoastră, vă facem cunoscut următoarele: prin Adresa nr. 12.347/31 octombrie s-a solicitat Inspectoratului Școlar al Județului Arad să pună la dispoziția unităților de învățământ Decizia civilă nr.489, la care faceți referire, pentru a se calcula corect salariul cadrelor didactice, membre ale Sindicatului Democratic Arad.

Totodată s-a comunicat Sindicatului Democratic Arad faptul că Ministerul Educației și Cercetării nu are atribuții în finanțarea cheltuielilor de personal pentru personalul din învățământul preuniversitar de stat.

Decizia nr.489/2004 a Curții de Apel Timișoara, pronunțată în Dosarul nr.6582, poate fi pusă în executare de către Ministerul Educației și Cercetării numai cu respectarea competențelor statuate în Legea învățământului, republicată, cu modificările și completările ulterioare și ale Ordonanței de urgență nr.32/2001 privind reglementarea unor probleme financiare.

În conformitate cu această Ordonanță a Guvernului nr. 32/2001 trebuie să reamintesc faptul că, din 2001, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe raza cărora funcționează unitățile de învățământ, iar Ministerul Educației și Cercetării nu are nici o atribuție în finanțare.

Sigur, ceea ce aștepta instanța de la Ministerul Educației și Cercetării era, probabil, comunicarea sau mă rog, nu aștepta instanța, ci am simțit noi că suntem datori să face acest lucru, să cerem inspectoratelor școlare să facă cunoscut unităților de învățământ decizia respectivă pentru ca, în baza ei, să se poată întocmi statele de plată.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Cătălin Doică... Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Doamna ministru,

Aș fi dorit să plec la sindicaliști, în dorința de a-i convinge poate, chiar din partea opoziției, să nu mai protesteze, spunând clar când veți plăti și în ce formă.

Răspunsul dumneavoastră este evaziv, mă trimiteți "De la Ana la Caiafa" cu tot felul de probleme.

La întrebare sunt complet nemulțumit.

Vă rog frumos să revedeți răspunsul și să-mi spuneți când veți plăti sindicaliștilor prin hotărâri irevocabile?

Ei se judecă, cu hotărâri irevocabile, și dumneavoastră mă trimiteți într-un hățiș.

Veniți cu soluții sau spuneți că nu puteți plăti?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul secretar de stat Cătălin Doică, vă rog.

Din sală: Nu este.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Doamna secretar de stat Cristina Manda, este?

Din sală: Nu este.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul secretar de stat Vlad Iliescu, este?

Din sală: Nu este.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul secretar de stat Septimiu Buzașu, vă rog.

A dat răspunsul în sală domnilor senatori.

Atunci nu mai avem.

 
   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Domnule președinte,

Mai trebuie să primesc eu un răspuns cu privire la acoperirea cheltuielilor sau jumătate din sumele pentru transportul elevilor din mediul rural. Sunt trecut acolo cu două răspunsuri.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Legat de "Abonamentele elevilor".

 
   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Cine trebuie să-mi răspundă, Ministerul Educației și Cercetării sau Finanțele?

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul secretar de stat Cătălin Doică, Ministerul Finanțelor Publice.

 
   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Dânsul mi-a dat răspunsul scris.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da.

Dacă nu mai sunt...

Domnul secretar de stat Forin Bejan de la Comunicații este, dar nu este domnul senator Ion Solcanu de la PSD, așa că vă rog să lăsați răspunsul în scris.

Vă mulțumesc.

Încheiem aici ședința noastră de astăzi.

Lucrările în plen continuă mâine cu ședința comună dedicată bugetului de stat.

Vă mulțumesc pentru prezență, doamnelor și domnilor colegi.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19.45.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 14 octombrie 2019, 7:09
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro