Plen
Ședința Senatului din 28 noiembrie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.193/05-12-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-10-2019
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 28-11-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 28 noiembrie 2005

14. Dezbateri asupra propunerii legislative privind înlăturarea denumirilor de localități din timpul ocupației străine (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de joi, 8 decembrie a.c.).
 
consultă fișa PL nr. L273/2005

Domnul George Sabin Cutaș:

................................................

Trecem la pct. 14 de pe ordinea de zi: propunere legislativă privind înlăturarea denumirilor de localități din timpul ocupației străine.

Inițiator - domnul senator Funar. Microfonul 8. Aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Parlamentarii Partidului România Mare vin în fața dumneavoastră cu o nouă propunere legislativă care vizează respectarea legii și respectarea Programului de guvernare. În această cărțulie portocalie, "Programul de guvernare 2005-2008", scrie ceea ce s-a angajat Alianța D.A. în campania electorală, ceea ce a promis și președintele țării noastre, domnul Traian Băsescu, că veți reda demnitatea românilor. Așa cum cunoașteți, de la sfârșitul lunii octombrie 1944, când a fost eliberată ultima brazdă de pământ românesc, la 25 octombrie, și până la sfârșitul lunii ianuarie 2001, cetățenii români de etnie maghiară au știut în ce localitate trăiesc și nu s-au rătăcit pe teritoriul României din cauza lipsei denumirilor de localități în limba maghiară din timpul ocupației ungurești. Încălcându-se prevederile Legii nr. 2/1968, pe baza listelor de denumiri de localități în limba maghiară întocmite de către UDMR s-a ajuns ca Guvernul să adopte în anii 2002 și 2003 două hotărâri prin care și-a însușit denumirile a peste o mie de localități, denumiri identice cu cele din timpul ocupației străine, a celei ungurești. Milioane de români, în special, din județele din Ardeal, au fost și sunt umiliți văzând în numeroase localități denumiri ale acestora din timpul ocupației ungurești. Aceste denumiri amintesc de Holocaustul împotriva evreilor și românilor din perioada 30 august 1940-25 octombrie 1944. Parlamentarii PRM, senatorii și deputații, vin în fața dumneavoastră cu această propunere legislativă care vizează înlăturarea tuturor denumirilor de localități în altă limbă decât limba română, adăugate după anul 1989, cu încălcarea Legii nr. 2/1968.

"În termen de 48 de ore de la intrarea în vigoare a prezentei legi, primarul este obligat să înlăture indicatoarele de localitate inscripționate în altă limbă decât limba română. Nerespectarea prevederilor art. 2, urmând să constituie contravenție, să fie sancționată cu amendă de la 50 la 100 milioane lei vechi pentru fiecare indicator, contravenția urmând să fie constatată de către prefect. Orice prevedere contrară prezentei legi se abrogă".

Sper, doamnelor și domnilor senatori, că veți îmbrățișa această propunere legislativă și așa cum ați promis în campania electorală și cum scrie în Programul de guvernare, veți reda demnitatea românilor și veți face să fie aplicată, pe întreg teritoriul României, în special în Ardeal, Legea nr. 2/1968. De altfel, Guvernul a menționat în punctul său de vedere că aceste denumiri în limba maghiară au caracter orientativ. Cred că ne putem lipsi de aceste denumiri, redându-le demnitatea românilor. Vă mulțumesc.

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Mircea Alexandru. Microfonul 10. Aveți cuvântul.

Domnul Alexandru Mircea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Pe lângă cartea cu coperte portocalii, pe care ne-o tot prezintă domnul senator Funar, mai există încă o cărțulie cu coperte tricolore și și această cărțulie contribuie la demnitatea poporului român. Înainte de a citi texte vagi sau de a face numai trimitere la ele, eu fac trimitere direct la art. 6 alin. 1 din Constituția României, republicată, care consacră drept la identitate și de unde citez: "Statul recunoaște și garantează persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identităților etnice, culturale, lingvistice și religioase".

Dincolo de aceste prevederi constituționale, legislația existentă în statul român, astăzi, creează bazele respectării drepturilor tuturor minorităților naționale, inclusiv dreptul pe care îl au de a acorda denumirile, așa cum autoritățile locale hotărăsc. Denumirea localităților se face de către autoritățile locale și pentru că la un text anterior vi s-a spus că autonomia locală este o chestiune la care se intervine prin lege și că se stabilește aici, mai precizez încă o dată că, sigur, prin lege se poate interveni, dar nu dincolo de principiile constituționale. Or, Constituția este acea carte care consacră autonomia locală. Mulțumesc.

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu. Din partea comisiei, domnul senator Cârlan. Microfonul 7.

Domnul Dan Cârlan:

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a adoptat raport de respingere, luând act de avizul negativ al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru drepturile omului și punctul de vedere al Guvernului, pe care-l completez făcând trimitere direct, tot la textul constituțional, la art. 11, prin care statul român se angajează să îndeplinească întocmai și cu bună credință obligațiile care-i revin din tratatele la care România este parte. România a ratificat prin Legea nr.33/1995 Convenția-Cadru pentru protecția minorităților naționale și, în raport cu această convenție, propunerea legislativă este neconstituțională. Deci, raport de respingere.

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc. Domnul senator Eckstein. Microfonul 1.

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Această inițiativă, practic, ar dori să abroge prevederea din Legea nr.215/2001 care prescrie ca în localitățile unde ponderea unei minorități naționale depășește pragul de 20% inscripționarea se face și în limba acelei minorități. Și, implicit, abrogarea a două hotărâri de guvern care, prin anexe, consacră denumirea în limba unei minorități naționale a acestor localități.

Inițiatorii au ales o altă cale pentru a-și ajunge țelul și a elimina o prevedere care s-a pus în aplicare și nu a supărat pe nimeni, respectiv, a insinua că denumirile acestea provin din perioada ocupației străine. Nu este adevărat acest lucru. Cu două exemple, de altfel foarte relevante - al comunei Apahida și al municipiului Arad - care au numele identice în cele două limbi, română și maghiară, celelalte localități, pe parcursul istoriei au primit nume derogatorii, deci altfel se numește în limba română, altfel în limba maghiară.

În această situație, legiuitorul s-a oprit la un criteriu cât se poate de obiectiv și care datează din anul 1923, perioada interbelică. Respectiv, Academia Română a editat, sub coordonarea lui Coriolan Suciu, un dicționar al numelor de localități în limba română și în limba minorităților naționale. Deci, aceste denumiri nu provin dintr-o perioadă de ocupație, ci sunt numele consacrate, stabilite de către Academia Română. Vă mulțumesc.

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc. Doamna Vedinaș, microfonul 2.

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu vreau să răspund unei observații care s-a făcut aici de domnul ministru Alexandru Mircea, pe care, de altfel, îl respect, și cred că sentimentul este reciproc, dar eu nu am greșit nimic prin aserțiunea pe care am făcut-o. Eu am spus că limitele autonomiei locale se stabilesc prin lege și în Constituție se prevede că regimul autonomiei locale este de domeniul legii organice. Deci nu este nici un fel de eroare.

În al doilea rând, în ceea ce privește acest proiect de act normativ, a susținut domnul senator Eckstein Kovacs că pe această cale noi încercăm să anulăm dispozițiile unei legi, respectiv Legea nr.215/2001 care, într-adevăr permitea o asemenea soluție juridică. Vă reamintesc însă că Legea nr.215/2001 conținea o asemenea dispoziție în condițiile în care în Constituția României nu exista nici un text care să o îngăduie. Abia în urma revizuirii Constituției, art.120 a fost completat - fost art.119 - cu un nou alineat în care se dă dreptul folosirii limbilor materne însă în raporturile dintre autoritățile publice și cetățeni și în cadrul serviciilor deconcentrate.

Spun aceste lucruri pentru a-i asigura pe colegii noștri că noi cunoaștem suficient de profund și prevederile Constituției, și prevederile legilor aplicabile în materie și că este greu să primim lecții din acest punct de vedere. Vă mulțumesc.

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc. Dacă nu mai sunt alte intervenții, sistăm aici dezbaterile generale. Fiind lege organică, o vom programa în prima joi.

Domnul Funar, microfonul 8.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Este corect votul final să se dea joi, dar regret ceea ce am auzit din apropiere, de la un metru și 89 cm de mine... (discuții, râsete)... Domnul secretar de stat Alexandru citez ceea ce a declarat și este scris în stenogramă:

"Denumirea - se referea la denumirea de localitate - se face de către autoritățile locale". Așa susține un secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor, că denumirea se face de către autoritățile locale!!

Vă dați seama unde am ajunge în România dacă s-ar lăsa la dispoziția fiecărei autorități locale să stabilească denumirea localității. Poate în fiecare lună când se adună în ședință ordinară consiliul local.

Eu i-aș recomanda domnului secretar de stat să pună mâna pe carte, să citească măcar Legea nr.2/1968, deși domnia-sa, din câte am aflat, este jurist.

În ceea ce îl privește pe domnul senator Eckstein, domnia-sa încearcă să vă inducă în eroare. Susține că aplicarea acestor "plăcuțe bilingve", cum le spun udemeriștii, nu sunt deloc plăcuțe bilingve. Este vorba de cu totul altceva. Vorbesc în calitate de inițiator. Pe unii dintre colegii mei români îi deranjează acest lucru. Nu știu dacă i-a vrăjit vreo unguroaică. (rumoare, discuții)

Deci, domnia-sa, domnul senator Eckstein, susține că nu a supărat pe nimeni o asemenea aplicare a unor "plăcuțe bilingve", chipurile, denumiri din perioada ocupației hortiste.

Pe noi, românii din Ardeal, ne-au supărat. Amintiți-vă ce s-a întâmplat la Târgu-Mureș. Poate nu cunoașteți că la Cluj-Napoca Guvernul a dat două hotărâri ilegale, obligându-mă, în calitate de primar, să pun denumirea Kolosvar, din timpul ocupației hortiste.

Vă informez că am câștigat procesul cu Guvernul României și instanțele au declarat ilegale acele două hotărâri de consiliu local.

În România, doamnelor și domnilor senatori, denumirile de localități se stabilesc prin lege. Nu Academia Română stabilește denumirile de localități, ci legea. Și este în vigoare Legea nr.2/1968, lege în care nu găsiți denumirile pe care le vedeți amplasate în peste 1000 de localități din Ardeal care-i umilesc pe români. Vă rog ca, până joi, să cugetați asupra proiectului nostru de lege și nădăjduim că veți vota românește, așa cum ați făcut-o și la proiectul de lege privind statutul minorităților naționale.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 15 octombrie 2019, 5:34
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro