Plen
Ședința Senatului din 5 decembrie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.195/12-12-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 05-12-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 5 decembrie 2005

  1. Declarații politice prezentate de senatori:

 

Ședința începe la ora 14,55.

Lucrările sunt conduse de domnul senator Teodor Viorel Meleșcanu, vicepreședintele Senatului, asistat de domnul senator Valentin Zoltan Puskas și domnul senator Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă rog să vă ocupați locurile. Îi rog pe domnii secretari să poftească la prezidiu, domnul senator Ungheanu și domnul senator Puskas, pentru a putea începe lucrările noastre.

Vă propun să începem cu declarații politice, după care vom trece la adoptarea ordinii de zi și a programului de lucru.

La declarații politice, până acum, avem înscriși din partea Partidului Social-Democrat. Înțeleg că Alianța Dreptate și Adevăr renunță la declarații politice pentru a putea intra cât mai rapid în programul legislativ.

 
Dan Mircea Popescu - politica de protecție socială a guvernării actuale;

Îl invit pe domnul senator Dan Mircea Popescu să prezinte declarația politică. Aveți cuvântul.

 

Domnul Dan Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, permiteți-mi câteva comentarii în legătură cu politica socială și de protecție socială de-a lungul acestui an de guvernare de dreapta din România.

Caracteristica principală o reprezintă, poate surprinzător, chiar și din unghiul de abordare propus, instabilitatea politică. Aceasta a avut drept consecințe majore nu numai o stare de confuzie generală, de provizorat, de așteptare și de lipsă de implicare, de lipsă de perspectivă și de eficiență, extrem de dăunătoare pentru o societate aflată în fața unui moment crucial al istoriei sale, integrarea în Uniunea Europeană, dar această instabilitate politică a avut ca urmare, în mod esențial, și scăderea performanțelor economice ale țării, dar și creșterea instabilității sociale a României, ceea ce reprezintă, din păcate, o noutate a acestor ani.

Din acest punct de vedere, recentele mișcări revendicative ale diferitelor categorii sociale și profesionale din țară, fie că a fost vorba de cadrele didactice și salariații din învățământ, de lucrătorii Metroului bucureștean, de minerii aparținând REMIN Baia Mare, de funcționarii publici din administrația centrală și locală, de muncitorii din industria brașoveană, de salariații din sănătate sau din alte sectoare de activitate, au scos în evidență discrepanța uriașă dintre nevoile și problemele reale ale populației și agenda politică a puterii.

Nevoia unui trai mai bun și a unor condiții de muncă decente, necazurile de fiecare zi, creșterile de prețuri la utilități și la alte produse de strictă necesitate, concedierile masive, sărăcia, polarizarea veniturilor prin introducerea cotei unice de impozitare, restrângerea programelor sociale, lipsa locurilor de muncă de bună calitate, lipsa locuințelor, accesul tot mai limitat la educație și sănătate pentru largi categorii sociale sunt adevăratele cauze ale acestor mișcări.

Ele vorbesc despre falimentul politicilor economice, fiscale și sociale ale actualei puteri de dreapta din țară, denunțând acțiunile efective de diminuare a drepturilor economice și sociale câștigate pe parcursul ultimilor ani, în cadrul guvernării social-democrate.

Înțelegem cu toții, acum, mai bine și în lumina recentului adoptat buget al asigurărilor sociale, ce a însemnat și va însemna și pentru perioada următoare acest lucru. Nesiguranța locurilor de muncă, înghețarea salariilor și renunțarea la mecanismele de indexare automată a acestora, înghețarea salariului minim pe economie, descentralizarea negocierii colective și încercarea de eliminare a contractelor de muncă la nivel de ramură sau chiar la nivel național, renunțarea la funcția redistributivă a impozitelor prin promovarea cotei unice de 16%, lipsa dialogului social prin golirea de conținut a acestuia atât la nivel național, cât și local.

În aceeași ordine de idei, trebuie adăugate, aici, dezangajarea tot mai accentuată a statului de reglementarea prin denunțarea restricțiilor juridice ce stau la baza contractelor de muncă și a modalităților de concediere a salariaților, subocuparea prin recurgerea masivă la contracte de muncă cu timp parțial sau cu durată determinată.

Restrângerea îngrijorătoare a fondurilor destinate formării profesionale, calificării și recalificării forței de muncă, atât din mediul urban, cât și din mediul rural, exact într-un moment în care, dimpotrivă, ar trebui să acordăm o atenție sporită calității forței de muncă din România, alături de scăderea semnificativă a sumelor alocate măsurilor active de combatere a șomajului și de ocupare a forței de muncă și a fondurilor prevăzute pentru creditarea întreprinderilor mici și mijlocii, respectiv creării unor noi locuri de muncă, toate acestea au și vor avea ca efect tocmai precarizarea statutului salariatului român, generând și alimentând situația de criză existentă pe piața forței de muncă, situația de criză din societatea românească.

În ceea ce privește pensiile și pensionarii, lucrurile stau, din păcate, la fel de prost. Spun asta pentru că anul 2006 aduce cu sine cea mai scăzută valoare a punctului de pensie din România, respectiv 30% din valoarea salariului mediu brut pe economie. Aceasta înseamnă, stimați colegi, că puterea de cumpărare a pensionarilor va scădea simțitor comparativ cu anii anteriori, ceea ce este de natură să provoace îngrijorare profundă la nivelul întregii societăți românești.

În același sens, indexarea de 9,3% a pensiilor, propusă de la 1 ianuarie 2006, este departe de promisiunile făcute pensionarilor căci ea nu acoperă nici măcar valoarea inflației cumulate la nivelul anilor 2005 și 2006. Ce să mai vorbim, în aceste condiții, de o majorare a pensiilor, măcar cu o parte din creșterea economică, așa cum ar fi normal și cum s-a și întâmplat în august 2004.

Ceea ce, de asemenea, puterea a omis să spună, înseamnă că de această indexare va beneficia efectiv numai o treime din numărul pensionarilor, respectiv numai cei a căror pensie a fost majorată prin recalculare, marea majoritate a pensionarilor rămânând cu pensiile actuale. Iată în ce constau marile binefaceri pentru viața pensionarilor din România, la nivelul anului 2006, așa cum rezultă ele din recent adoptata lege a bugetului asigurărilor sociale de stat.

Prin politicile dezvoltate la nivelul anului 2005 și cele propuse pentru 2006 în domeniul social, practic, nu avem răspunsuri la marile probleme cu care România se confruntă - sărăcia, excluziunea socială, polarizarea societății, decalajele majore de dezvoltare dintre sat și oraș, dintre diferitele regiuni ale țării, restrângerea accesului egal la educație și sănătate.

Aceste răspunsuri nu există pentru că nici problemele enumerate nu există în viziunea acestui Guvern, deși ele reprezintă cu adevărat realitatea socială a acestei țări.

În aceste condiții, este de înțeles și lipsa accentelor clare pe necesitatea pregătirii forței de muncă din România, la întâlnirea cu rigorile pieței muncii din Uniunea Europeană, pe necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă prin crearea unor noi locuri de muncă de bună calitate, pe necesitatea creșterii ponderii cheltuielilor sociale în produsul intern brut prin considerarea domeniului social ca factor productiv, pe necesitatea creșterii puterii de cumpărare a salariilor și pensiilor, pe necesitatea creșterii calității vieții în România și, în final, pe necesitatea compatibilizării modelului social românesc cu cel european.

Iată de ce, la un an de guvernare de dreapta, Partidul Social Democrat își exprimă profunda îngrijorare față de adâncirea discrepanței dintre politica oficială și realitatea de zi cu zi a țării, cu consecințe imediate asupra întregii societăți românești și a obiectivului ei primordial - integrarea în Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc. (aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD)

 
Cristian Cucuian - expreședintele Emil Constantinescu.

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu domnului senator Dan Mircea Popescu și îl invit la microfon, din partea Alianței Dreptate și Adevăr, pe domnul senator Cristian Cucuian. Vă rog să luați cuvântul la microfonul central.

 

Domnul Cristian Cucuian:

Tradiția spune că, o dată pe an, în noaptea de Sfântu Andrei, strigoi și alte asemenea umbre ale întunericului devin personaje principale, dar involuate, asupra cărora trebuie să se intervină imediat, pentru că altfel vom fi răspunzători de toate relele ce se vor abate asupra caselor și oamenilor.

Dar - surpriză ! - anul acesta, cu o zi înainte, și-a făcut apariția cadavrul politic Emil Constantinescu, care s-a trezit vorbind cu presa despre lucruri pe care nu le-a înțeles niciodată, nici măcar atunci când își exercita mandatul de președinte. Să ne amintim că, în conformitate cu declarațiile proprii, s-a recunoscut învins de sistem. De fapt, după cum am constatat, a fost cumpărat, fiind o pradă ușoară și ieftină. Domnia sa nu poate înțelege că există și oameni puternici care reușesc să controleze sistemul și care au forța și anvergura să reușească să lase ceva în urma lor pe acolo pe unde trec.

Constantinescu încerca să reînvie politic printr-o temă care l-a îngropat în urmă cu 5 ani - securiștii de lângă noi. Numai că domnia sa nu mai este credibil de foarte mult timp. Dacă nu ar fi folosit această campanie ca pe un autopromo, poate că ar fi fost băgat în seamă preț de câteva minute. Emil Constatinescu a confiscat tema securiștilor care, de altfel, l-a obsedat încă din vremea când era președinte. Acum lovește cu amintiri despre întâlniri pe fir între diverse persoane importante, despre anumite legături periculoase care fac deliciul presei, dar care au un efect nul asupra populației pentru că dezvăluirile vin de la un învins care avea toate piesele la îndemână pentru a se bate cu sistemul și a eșuat lamentabil.

Să nu uităm că a beneficiat de un suport extraordinar al societății civile care l-a propulsat până în funcția supremă în stat pentru ca, după trei ani și jumătate de stat la Cotroceni, să ajungă întruchiparea dezastrului.

Acum, după 5 ani și mai bine, Emil Constantinescu s-a gândit să iasă din nou la rampă cu atacuri dure la adresa lui Traian Băsescu. El i-a cerut acestuia să-și declare grupurile de interese și să-și lămurească relația cu fosta securitate. Emil Constantinescu, delirând la propriu și la figurat, i-a cerut președintelui Traian Băsescu să promită că nu va mai candida pentru un nou mandat consecutiv ca președinte și pentru că este prea tânăr.

Având în vedere că a lăsat să se înțeleagă faptul că este posibil să candideze din nou la președinție în 2009, cred că ar fi fost mult mai nimerit să recunoască un lucru vizibil cu ochiul liber: Traian Băsescu nu va fi învins nici măcar printr-o campanie susținută și prelungită de denigrare. Așa că soluția de avarie pentru unii ar fi să i se ceară, sugera, recomanda sau chiar implora să nu mai candideze. Ar suna mai bine și mai credibil.

Jenant este că, după gafa cu renunțarea la mandatul de președinte și după ani de așa-zisă reflecție, Emil Constantinescu nu-și asumă bărbătește greșelile, mai ales că el i-a lovit nemeritat pe cei care l-au susținut necondiționat și a ruinat speranța în schimbare a milioanelor de oameni.

Numai că noaptea de Sfântu Andrei a trecut și toate umbrele s-au întors în lumea lor.

Vă recomand, domnule Emil Constantinescu, să vă întoarceți și dumneavoastră în lumea umbrelor și frustrărilor și vă garantez că nu vă vom simți binevenita lipsă. Ceea ce era de demonstrat ați demonstrat în anii în care ați fost președinte.

I-ați cerut președintelui Băsescu să-și declare grupurile de interese. Vă pot spune că, spre deosebire de ceilalți președinți pe care i-a avut România, Traian Băsescu are un singur grup de interese - poporul român.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu domnului senator Cucuian.

 
Valentin Dinescu - ineficiența autorităților în rezolvarea problemelor sinistraților din județul Timiș.

Îl invit la microfon pe domnul senator Valentin Dinescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare. Aveți cuvântul !

 

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, în urma inundațiilor care au afectat, în acest an, numeroase localități, constatând, în deplasările făcute la sinistrați, lipsa de soluții și de eficiență a autorităților, nepăsarea și lipsa de interes față de tragedia pe care o trăiau și o trăiesc mulți semeni de-ai noștri, la data de 21.07.2005, am predat domnului prim-ministru o soluție practică concretă pentru a rezolva, în scurt timp, problemele locative ale celor rămași fără case.

Atunci îl avertizam că, datorită neimplicării sale și a colaboratorilor săi, se va ajunge, cu siguranță, la nerezolvarea problemelor și iarna îi va găsi pe cei ce au atâta nevoie de locuință în corturi sau în condiții locative inumane pentru cetățenii unui stat european.

Mi-aș fi dorit să nu am dreptate, dar realitatea demonstrează justețea avertismentelor și temerilor mele, precum și faptul că propunerea mea, deși a fost acceptată abia acum în prag de iarnă, ajutorul concret oferit în vară a fost ocolit pentru a demonstra, probabil, că românii loviți de ape trebuie să fie loviți și de ger, de bolile frigului și de disperare la vederea copiilor înfofoliți, înghețați și bolnavi, pentru a învăța cum să voteze.

În vară, îl informam pe primul-ministru, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, că există cel puțin o firmă dispusă să pună la dispoziția autorităților și a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, la prețuri modice și în cel mai scurt timp, locuințe suficiente tip container, cu două încăperi, hol și baie cu duș, care puteau fi montate acolo unde era nevoie în cel mult 6 ore.

Ca dovadă că suferințele semenilor noștri nu reprezintă o prioritate pentru nepăsătorul Guvern Român sunt situația disperată și condițiile inumane în care sunt încă nevoiți să trăiască, dacă acesta poate fi numit trai, mai mulți contribuabili loviți nu numai de ape, dar și de interesele obscure ale reprezentanților unui Guvern inuman și ineficient.

Să îmi mai pun problema ce s-ar putea întâmpla și cum ar putea trăi cetățenii României în cazul în care - așa cum anticipează, de mai mult timp, diverși specialiști - s-ar produce un cutremur devastator în urma căruia autoritățile vor trebui să cazeze în scurt timp, în condiții umane, mulți sau foarte mulți sinistrați?

Ce mai așteptați, domnilor guvernanți?

Oare nu ați auzit că un gospodar își face vara sanie și iarna car? Sau așteptați dezastrul pentru ca, apoi, să căutați iarăși justificări?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului senator Valentin Dinescu.

 
Ilie Sârbu - ineficiența autorităților în rezolvarea problemelor sinistraților din județul Timiș.

Invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, pe domnul senator Sârbu Ilie.

 

Domnul Ilie Sârbu:

Domnule președinte, stimate colege și stimați colegi.

Constat că subiectul declarației mele politice este asemănător cu al colegului venit din Timiș, Valentin Dinescu. Probabil că amândoi am constatat, cu îngrijorare, ceea ce se întâmplă, în realitate, în teren și de aceea cred că n-am să plictisesc dacă am să mă refer la aceeași temă, sigur, privită din alt unghi.

Declarația mea politică de astăzi am s-o încep cu o constatare care, dacă n-ar avea implicații majore în viața celor mai mulți dintre români, ar putea să pară bizară sau chiar lipsită de sens.

A venit iarna, așa cum o cunoaștem cu toții, capricioasă, imprevizibilă și neiertătoare, un fenomen, de altfel, de unii dorit, de alții mai puțin dorit, dar, cu exactitatea ei deja de acum cunoscută, ea se instalează fără să mai menajeze pe nimeni și nimic. Până aici, totul și toate ni s-ar putea părea lucruri obișnuite, normale, chiar dacă sunt neplăcute celor mai mulți dintre noi, dacă un alt anotimp, mult mai iubit și dorit de noi toți, nu ar fi venit în acest an, cu surprize nedorite, cu dezastre care, în anumite zone ale țării, au fost nemaiîntâlnite.

Primăvara anului 2005 a fost, în special pentru zona de Vest a țării, crudă și întunecată, apele ei tulburi au fost devastatoare, iar pagubele produse locuitorilor, terenurilor agricole, animalelor, locuințelor, infrastructurii au fost fără precedent, precum fără precedent a fost și durata fenomenului. Peste toate aceste tragedii s-a așezat doar speranța, speranța că cineva va interveni la timp și eficient, pentru a remedia ceea ce natura dezlănțuită a distrus. Acesta a fost sentimentul ce mai însoțea deznădejdea și disperarea unor oameni rămași cu viața lor între cer și pământ.

Promisiunile generoase n-au întârziat să vină, chiar plutind pe apele încă învolburate ale Timișului, ele veneau cu viteza acelorași ape, care au devenit stăpâne peste câmpia mănoasă a Banatului, și este adevărat că, cel mai adesea, soseau printre norii cerului cu avionul sau elicopterele guvernamentale, câteodată fiind făcute chiar de la bordul acestor aparate.

Printre promisiunile generoase care au venit au fost și anumite ironii, care au supărat și îndurerat mult, dar, dincolo de acestea, bănățeanul disperat și-a legat speranța de ceea ce mai marii zilei au promis, în luna aprilie, că se va realiza și nici prin gând nu i-a putut trece că iarna îl va prinde în corturi improvizate, în cămine culturale sau, ceea ce este mai greu de imaginat, asemenea Mântuitorului Iisus Hristos, printre animale, așa cum am putut să vedem pe un post de televiziune, în zilele trecute, o familie din Foieni, cu doi copii de grădiniță, din cauza frigului, locuia în grajd, împreună cu Cezar, calul, și celelalte animale.

Încă din luna mai atrăgeam atenția asupra modului defectuos în care se mobilizează Puterea pentru rezolvarea crizei și, în special, eram îngrijorat de modul superficial și total dezinteresat al autorităților centrale față de zona Banatului, sens în care am încercat, prin toate mijloacele avute la dispoziție, să sensibilizez Puterea și să-i întorc privirea spre Vestul țării.

Am adresat scrisori deschise primului-ministru, parlamentarilor de Timiș, declarații politice, interpelări, întrebări, conferințe de presă, comunicate, discuții directe cu autoritățile locale și cu unii dintre reprezentanții Guvernului. De fiecare dată, primeam răspunsuri optimiste și liniștitoare, răspunsuri care, însă, s-au dovedit complet nejustificate și departe de realitatea de la fața locului.

La toate acestea s-a adăugat abandonul total al zonei din partea președintelui țării, a primului-ministru și a miniștrilor, cu excepția celui de la lucrări publice, a domnului Laszlo Borbely.

Concurența infantilă pentru prezența la podul de la Mărăcineni, raportată la marea tăcere pentru zona Banatului, mi-au întărit convingerea că lucrările sunt lăsate la voia întâmplării și la mâna unor firme clientelare, care lucrau după propriul program și după propriul interes. Incapacitatea de a-i înțelege situația, precum și modul confuz de a înțelege funcția și poziția de administrator al județului a prefectului Ovidiu Drăgănescu mi-au întărit convingerea că nedoritul și inevitabilul se va produce.

Iată că, astăzi, în jur de 200 de familii sunt fără locuință, iar unele, deși le-au primit, nu le pot ocupa din cauza lucrărilor prost executate. Cât despre infrastructură încă nu se poate vorbi, iar terenurile agricole inundate vor rămâne loturi experimentale pentru cultivarea stufului. Măsura luată privind schimbarea conducerii ANL-Timiș de Ziua Republicii este mult prea târziu venită iar efectele nu vor fi cele așteptate.

Cum era și firesc, m-am întrebat și mă întreb încă: de ce, oare?

De ce, domnilor guvernanți, îi pedepsiți pe bănățeni? Ce rău v-au făcut de îi tratați cu atâta cinism și încrâncenare? Cum se aplică sintagma:președintele tuturor românilor? În cazul dat, la un calcul simplu, un scor de 11 la 1, Mărăcineni-Timiș.

Ce rațiuni sensibile sau brutale ați pus în joc și noi nu le înțelegem? Să existe o nouă modalitate de a fi recunoscători celor care merită recunoștința și noi, bănățenii, nu înțelegem? Să fie, oare, aceasta răsplata pentru votul pe care l-au dat bănățenii Alianței D.A.? Sau să fie inconștiența unui Guvern care, timp de un an de zile, nu și-a găsit încă drumul pe care trebuie să meargă sau, ceea ce este mai grav, să înțeleagă bănățeanul că el aparține unei alte lumi? Să fie, oare, pentru bănățean o învățătură de minte pentru entuziasmul și încrederea pe care le-au acordat, cu sinceritate, unei formațiuni politice hibride, care avea și are cu totul și cu totul alte griji? Sunt nedumeriri și întrebări la care, cu siguranță, la alegerile viitoare, atât eu cât și dumneavoastră, cei de la Putere, vom primi răspunsul.

Stimate colege și stimați colegi, dincolo de cele afirmate în declarația de astăzi, aș vrea să vă reamintesc un lucru: în urmă cu câteva luni, domnul prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, când și-a motivat revenirea la una dintre demisiile pe care le-a anunțat, a spus că vrea să se angajeze în reconstrucția zonelor sinistrate. După aceea, la scurt timp, la invitația noastră, a venit în fața Senatului și a prezentat un program, asigurându-ne pe toți că, până va veni iarna, cei care au avut de suferit de pe urma inundațiilor vor fi în case noi.

Apreciem că a venit momentul ca domnul prim-ministru să revină în fața Senatului și să ne spună ce s-a întâmplat în cele 6 luni de zile, ce s-a întâmplat cu firmele care au lucrat în zonele sinistrate și care este situația exactă și cum va crede dânsul, acum, în prag de iarnă, că va putea să remedieze situația?

Îl așteptăm cu multă plăcere!

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Marius Marinescu - sponsorizări imorale - referitoare la Legea sponsorizărilor.

Îl invit la microfon pe domnul senator Marinescu Marius, din partea Grupului parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr P.N.L.-P.D.

 

Domnul Marius Marinescu:

Domnule președinte, stimate colege și stimați colegi.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Sponsorizări imorale".

Am depus, săptămâna trecută, la Biroul permanent al Senatului o inițiativă legislativă, care se referă la modificarea și completarea Legii nr.32/1994, legea sponsorizărilor.

Instituțiile statului trebuie să sponsorizeze grădinițele, școlile, azilele de bătrâni, persoanele care au suferit în urma inundațiilor, care au rămas fără imobile, persoanele care au probleme sociale. Nu mai sunt de acord ca instituțiile statului să sponsorizeze firmele private și, v-aș da un exemplu, cluburile de fotbal, iar patronii acestor cluburi de fotbal să vândă jucători, să bage în buzunar milioane de euro și, în cele mai multe cazuri, nici măcar nu-și plătesc impozitele.

Instituțiile statului trebuie să nu mai sponsorizeze firmele private, trebuie să nu mai sponsorizeze persoanele fizice autorizate să-și desfășoare activități cu scop lucrativ.

Inițiativa mea legislativă are două componente: pe de o parte, doresc ca această inițiativă să vină în sprijinul prevenirii actelor de corupție, iar pe de altă parte în sprijinul persoanelor care au probleme sociale.

În final, aș dori să-i spun domnului președinte Nicolae Văcăroiu "La mulți ani!", fiindcă astăzi este ziua dânsului, să fie sănătos și fericit.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Mâine este ziua domnului președinte Nicolae Văcăroiu. O să-mi facă plăcere să-i transmit urările dumneavoastră.

 
Șerban Nicolae - Aprodul de serviciu si bugetul prost.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, pe domnul senator Șerban Nicolae.

 

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc, domnule președinte.

Încep prin a-mi exprima regretul că cel căruia îi sunt adresate cele ce urmează nu se află în sală, nu este vina mea, nu aș fi vrut să-i transmit mesaje în lipsă, dar sunt nevoit să o fac pentru că acum este momentul de declarații politice.

Declarația mea se numește: Aprodul de serviciu și bugetul prost.

După cum credeam că deja se știe, începând din 26 septembrie 2004, România are la Parlamentul European o delegație de 35 de euro-parlamentari observatori, formată din deputați și senatori. Din septembrie și până acum, cu o singură excepție, în fiecare săptămână, observatorii, indiferent de grupul politic din care fac parte, au avut activități la Parlamentul European. Este adevărat că nu toți au și fost prezenți, dar asta e o altă chestiune.

Săptămâna trecută, spre exemplu, a fost o săptămână de activități în comisii, fiecare observator deplasându-se la Bruxelles în funcție de calendarul propriu al comisiei din care face parte. Din relatările presei, am aflat, cu stupefacție, că unul dintre colegii noștri, rămas pe dinafara listei de observatori, s-a gândit să ne facă, cu acest prilej, niște surprize-surprize de un gust îndoielnic.

Mai exact, descoperindu-și recenta ambiție de ușier al Senatului, domnul Puiu Hașotti a întocmit o listă cu absenții de la dezbaterile Legii bugetului și s-a făcut că o scapă la presă, lucru care a apărut reflectat ca fiind o listă a chiulangiilor expuși, astfel, mâniei proletare. Poate dacă numele meu, alături de cele ale altor colegi, nu se afla pe această listă publicată cu un entuziasm la fel de stupid de unele gazete, poate că nu aș fi fost atât de vehement, dar, oricum, gestul domnului Hașotti de a contabiliza, după un model clasic, două la prefectură, două la școala de fete, absențele colegilor este, în opinia mea, impardonabil și de toată jena. Ce aș putea să-i spun domnului coleg Hașotti? Că îl credeam mai valoros și nu credeam că are ambiții de a deveni aprod de serviciu al Senatului și nici că are talent în a-l juca pe Ghiță Pristanda, că nu este liderul senatorilor, ci doar al Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD și că ar fi fost bine să se limiteze, dacă tot vrea să facă prezența, la acest grup.

Dar, poate că este mai bine să îi reamintesc faptul că integrarea României în Uniunea Europeană se află, deocamdată, într-un impas, într-un impas important care este dat, în primul rând, de incompetența actualului Guvern, de faptul că rezultatele economice ale României, în anul 2005, sunt incomparabil mai proaste decât cele din anul 2004, și aici vorbim de cifre, nu vorbim de interpretări sau de opinii subiective, de faptul că lupta aceasta penibilă între palate creează sentimentul instabilității politice în România și de faptul că, în loc să se preocupe exclusiv de angajamentele României în privința aderării, cele menționate în capitolele de negociere, actuala putere introduce tensiuni artificiale, suplimentare, cum ar fi Legea privind statutul minorităților naționale, fără nici un fel de legătură cu aderarea României la Uniunea Europeană.

Aș vrea să îi mai spun domnului coleg Hașotti doar atât: că Legea bugetului de stat nu era în pericol din cauza absențelor colegilor de la PSD, prezenți la Bruxelles, oricum nu puteau fi în două locuri deodată, bugetul era în pericol și este un pericol pentru România pentru că este făcut prost, nu are nici un fel de legătură cu realitatea, este îmbibat de demagogie și, în același timp, dă senzația că este făcut de unii care se pricep la finanțe cam cât se pricepe domnul Nicolăescu la sănătate.

În final, îi urez domnului Hașotti să se gândească de două ori înainte de a face pe "ușierul" Senatului și îi mai urez: "Să trăiască bine!". Mulțumesc. (aplauze)

 
 

Domnul Eugen Mihăescu (din sală):

Și să revină la arheologie !

 
Jan Vraciu - bugetul pe anul 2008 este un buget realist.

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului senator Șerban Nicolae și îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD, pe domnul senator Vraciu Jan.

 

Domnul Jan Vraciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

După poticniri, absenteism, contraziceri, uneori lipsite de eleganță, bugetul a fost, în sfârșit, adoptat.

O premieră absolută o constituie cele 1100 amendamente a căror dezbatere punctuală ar fi putut risca votarea bugetului în termenul propus.

Bugetul adoptat este unul realist, este un buget care afirmă apartenența noastră europeană, deoarece arată voința politică a actualei guvernări de a miza fundamental pe cartea integrării. Este un buget care respectă dreptul românilor de a fi tratați ca buni cetățeni ai acestei țări.

Prioritatea absolută - aderarea la Uniunea Europeană - are nevoie de finanțare. Punctele nevralgice ale aderării au fost avute în vedere și ne dorim să nu pună în nici un fel în pericol calendarul aderării.

Presiunea socială în vederea reinstaurării puterii justiției este enormă. Cetățeanul are acum motive să aibă încredere în dreptatea lui, deoarece este pentru prima dată când o guvernare post-decembristă conferă o reală putere autorității judecătorești.

Securizarea și supravegherea frontierei de stat, siguranța cetățeanului sunt domenii pentru care alocarea de fonduri permite întărirea reformelor importante care deja au fost recunoscute și salutate în raportul de monitorizare al Comisiei Europene.

Educația reprezintă o altă piatră de încercare a actualei guvernări. Efectul investițiilor în acest domeniu se vede mai greu și nu are loc la fel de spectaculos ca în alte domenii. Creșterea calității în procesul de învățământ și susținerea unei infrastructuri la standarde europene nu produc efecte imediate.

Conștientă, însă, de obligația morală de a acorda acestui popor dreptul la educație și acces la cultura tehnologică de calitate ridicată, puterea a gândit bugetul pentru învățământ, pentru 2006, prin direcționarea de fonduri spre dotarea laboratoarelor, construcția și reabilitarea unor cămine, înzestrarea cu material didactic, achiziția de manuale, dotarea cu calculatoare.

Deși salarizarea personalului didactic este departe de a reflecta nevoile acestei categorii sociale cu un puternic rol formator, accentul, în perioada imediat următoare, va trebui să cadă, îndeosebi, pe susținerea proiectelor de dezvoltare.

Majorările salariale atât pentru profesori, cât și pentru funcționarii publici vor exista, desigur, dar nu au cum să ajungă la nivelul propagandistic pe care guvernarea pesedistă, în disperarea ei de a câștiga simpatia acestora, l-a fluturat fără a putea să identifice și resursele bugetare capabile să susțină un asemenea efort.

Sănătatea este un alt domeniu de maximă vizibilitate în strategiile de conducere ale Alianței. Reforma medicală care implică energii și costuri uriașe, ba chiar schimbarea din temelii a mentalităților și așteptărilor populației, a început deja.

Proiectele de infrastructură vor fi traduse în realitate atât de repede, pe cât vor fi respectate toate indicațiile legale cu privire la cheltuirea banului public sau la implicarea banului public în proiecte de lungă durată.

În domeniul agriculturii, comasarea suprafețelor agricole și acordarea rentei viagere, deopotrivă cu finanțarea inteligentă a sectorului agricol - în prezent, pauper și lipsit de speranță - reprezintă un alt set de preocupări a căror reflectare se găsește în bugetul pe anul 2006.

Bugetul pe anul 2006 reașează domeniile economiei românești într-o ordine care să poată permite integrarea și dezvoltarea. El reflectă realism și capacitatea de a așeza lucrurile după justa lor măsură.

El este astfel construit încât să nu manipuleze categoriile sociale de care guvernanții s-au folosit constant de-a lungul celor 15 ani. Aceste categorii au dreptul la respectul nostru și la solidaritatea noastră.

Bugetul pe anul 2006 ține cont de nevoile reale, prezente și de perspectivă ale economiei românești. De aceea poate fi considerat un buget strategic pentru viitorul României. Vă mulțumesc. (aplauze)

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 4 decembrie 2021, 22:54
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro