Mircia Giurgiu
Mircia Giurgiu
Ședința Camerei Deputaților din 13 decembrie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.201/20-12-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-11-2018 (comună)
14-11-2018
13-11-2018
12-11-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 13-12-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 13 decembrie 2005

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.69 Mircia Giurgiu - declarație politică intitulată "13 decembrie - Ziua tipografilor";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Mircia Giurgiu:

"13 decembrie - Ziua tipografilor"

Importanța tiparului, chiar dacă nu este percepută întotdeauna, pornește pentru fiecare dintre noi cu Abecedarul. Apariția tiparului a avut darul de a revoluționa cultura universală, cartea tipărită înlocuind treptat manuscrisele și copiile frumos decorate. Anul 1450 este piatra de temelie a galaxiei Gutemberg, an în care, la Mainz, Johannes Gensfleische zum Gutemberg, inventatorul tiparului cu caractere mobile, deschide porțile cunoașterii, prin intermediul cărților tipărite în serie.

Invenția lui Gutemberg pentru evoluția materială și spirituală a umanității este evidentă. Culegerea și transmiterea informației a avut un rol covârșitor în păstrarea cunoștințelor și împărtășirea acestora de către un număr tot mai mare de persoane.

Pe meleagurile românești, arta tipăririi a apărut în primii ani ai secolului al XVI-lea. Astfel, în anul 1508, primul nostru tipograf, Macarie, a imprimat cea dintâi carte, la Târgoviște - și anume un Liturghier.

La Cluj, în 1550, Heltai Gaspar și Hoffgreff Gyorgy, doi iscusiți meșteri, înființează prima tipografie. Este momentul începutului dezvoltării activității tipografice la Cluj.

13 decembrie 1918 este ziua jertfei a 102 tipografi bucureșteni, uciși în timpul manifestației pașnice a slujitorilor tiparului pentru revendicările lor social-economice, precum și pentru ceea ce numim noi astăzi "libertatea presei", iar mulți alții au fost răniți sau arestați. Tipografii clujeni au fost alături de familiile acestora, acordându-le ajutoare materiale.

Acest moment trist din viața tipografilor va rămâne în memoria noastră, cinstindu-i pe cei care de sub teascul modern al mașinilor de tipar offset scot la lumină cărți, ziare și reviste. Slova scrisă de cugetători trece prin mâna acestor iscusiți meșteri, spre a ajunge în fața cititorilor de toate categoriile. În urma progresului din ultimii ani, orice tipăritură îți are drumul prin mâna tehnoredactorilor, care au înlocuit munca grea a zețarilor și linotipiștilor, și prin cea a mașiniștilor offset-iști, care domină industria tiparului. Mulțumită lor avem în față dis de dimineață ziarul sau o carte nouă, care miroase a cerneală proaspăt tipărită.

Condițiile grele de viață din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când numărul orelor de muncă și stabilirea salariilor erau lăsate la bunul plac al patronilor, iar concediile de odihnă, asigurările și protecția muncii erau complet necunoscute de muncitori, fiind expuși bolilor profesionale, au condus la crearea unor organizații de întrajutorare prin care să se îmbunătățească situația lor.

Primii care au pășit pe calea organizării au fost muncitorii tipografi, datorită nivelului cultural mai ridicat, determinat de specificul muncii prestate, care au înființat asociațiile de ajutor reciproc în caz de boală. Acestea au luat ființă la Brașov (1846), Timișoara (1851) și la Cluj în anul 1861. De aici înainte vom putea vorbi de muncitorii tipografi din Cluj ca organizație, indiferent de forma organizatorică pe care o vom întâlni.

Scopul acestor organizații era ajutorarea muncitorilor, nu numai în caz de boală, ci și de invaliditate, deces, ajutoarea văduvelor și orfanilor, acordarea de ajutor de transport tipografilor străini care nu-și găseau de lucru în orașul respectiv.

În jurul anului 1870 a început transformarea asociațiilor de ajutor reciproc ale tipografilor în asociații profesionale, păstrându-și, totuși, caracterul de ajutor reciproc. Președinții acestor asociații erau patronii, dar ceilalți membri din conducere erau aleși din rândul muncitorilor.

Aceștia vor face primii pași pe calea organizării, depășind stadiul asociațiilor profesionale, constituindu-și organizația în a căror conducere erau doar muncitori. În această acțiune, un rol deosebit l-a avut înființarea Internaționalei a II-a (1889), precum și presa muncitorească, în cadrul căreia se remarcă și ziarul muncitorilor tipografi, intitulat "Typograph", care a apărut în limbile română, maghiară, germană. Primul număr a apărut la 1 iunie 1918, la Sibiu, sub conducerea lui Vili Ioan.

Începând cu numărul 4, ziarul a apărut la Cluj, sub conducerea lui Ludovic Jorday, în 1921, cu apariție bilunară, pentru ca din '22 să apară lunar, încetându-și apariția în primii ani după război.

Noua formă de organizare a muncitorilor au constituit-o sindicatele. Muncitorii tipografi din Cluj au pus bazele sindicatului lor în 1893. La înființare acesta cuprindea 40 de muncitori.

La congresul muncitorilor tipografi din Transilvania, ținut la Cluj în 10 -11 octombrie 1920, a luat ființă Uniunea Muncitorilor Grafici din Ardeal și Banat. Mai târziu, prin afilierea mai multor sindicate de pe întreg teritoriul țării, se va transforma în Uniunea Muncitorilor Grafici din România (1922) cu sediul la Cluj. Statutul Uniunii a fost aprobat în 1921 în baza Legii sindicatelor profesionale, uniunea dobândind, astfel, personalitate juridică.

Breasla muncitorilor tipografi a fost prima din România care a reușit să încheie un contract colectiv unitar, la nivel de ramură, pe o durată de un an și jumătate, la data de 22 decembrie 1921. Prin contractul colectiv se reglementau condițiile de muncă, timpul de lucru, concediile, zilele de sărbători plătite de patroni, plata orelor suplimentare, numărul ucenicilor, dreptul de a alege delegați (bărbați de încredere), care să vegheze la îndeplinirea contractului colectiv.

Important de subliniat este faptul că salariile erau stabilite pe categorii de muncitori, printr-un tarif de salarizare la stabilirea căruia se ținea cont de prețurile de pe piață, de valoarea de cumpărare a leului etc.

Sindicatul liber al tipografilor din Cluj este membru fondator al Uniunii sindicatelor tipografilor din România, care este membru fondator al Blocului Național Sindical.

"După 20 de ani", ca în romanului lui Alexandre Dumas, tipografii clujeni au reușit să se adune și să își aniverseze ziua. În anul 2000, sărbătoarea organizată de către conducerea sindicatului tipografilor și conducerea Imprimeriei "Ardealul" din Cluj-Napoca a avut loc în ambianța clubului tipografilor din Cluj, înființat în 1923 și cu activitate continuă de atunci încoace. La acest eveniment deosebit au participat ca invitați numeroase personalități locale, colaboratori apropiați, precum și reprezentanții mass-media locală. Clubul tipografilor, situat pe o arteră importantă din centrul Clujului, are săli de conferință, bibliotecă, săli de jocuri, cum ar fi: tenis de masă, șah, table, rummy etc., oferind posibilitatea salariaților și pensionarilor tipografi de a petrece în mod plăcut timpul liber.

În anul 1944, deși numărul tipografiilor din Cluj se ridica la 26, cele mai multe au fost ateliere meșteșugărești. Doar trei dintre ele aveau caracter de întreprindere (Minerva, Cartea Românească și Naționala), care, după naționalizare, au constituit cadrul Întreprinderii Poligrafice Cluj. Aceasta a fost singura tipografie din Cluj, până după "Revoluția" din 1989.

Spre deosebire de București, unde existau mai multe tipografii mari, la Cluj, singura Academie pentru arta tipografică a fost Întreprinderea Poligrafică din Cluj. Majoritatea învățăceilor care făceau primii pași pe poarta Poligrafiei parcurgeau toate treptele profesionale și, o dată îndrăgostiți de această meserie, îi rămâneau credincioși până la pensionare.

Dovadă a profesionalismului tipografilor acestei instituții stă mărturie faptul că toate noile tipografii ale Clujului au în cadrul lor cel puțin un specialist format la Poligrafie.

Nu pot încheia aceste rânduri fără a aminti de fostul nostru coleg tipograf, câștigătorul mai multor ediții a Concursului Național Profesional "Cartea de Aur", Ioan Chira, ucis la 21 dcembrie 1989, în timpul revoluției, după ce cu un an înainte a decedat soția sa Maria, răpusă de o boală necruțătoare, rămânând doi copii orfani, Neluțu și Ana-Maria.

Ca o ironie a sorții, Ioan Chira a fost omorât în timpul vacanței de iarnă, la puțin timp după ce s-a întors de la București, unde urma cursul școlii de maiștri tipografi.

Conducerea sindicatului Tipografilor din Cluj, împreună cu conducerea unității au ajutat cei doi copii, ambii fiind angajați la Imprimeria "Ardealul". În prezent, au propriile lor familii și s-au stabilit la casele lor.

Cu speranța că Uniunea Sindicatelor Tipografilor din România și Blocul Național Sindical vor avea o activitate fructuoasă, în sprijinul breslei tipografilor, doresc să profit de această ocazie pentru a ura tuturor celor care trudesc în acest domeniu, chiar dacă tranziția pe care o traversăm nu ne permite să ne bucurăm de mai multe din realizările lor cotidiene, precum și tuturor locuitorilor României "Sărbători fericite" și "La mulți ani!".

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 16 noiembrie 2018, 12:21
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro