Plen
Ședința Camerei Deputaților din 14 februarie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.12/24-02-2006
Video in format Real MediaVideo - Real Media

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video
Video in format Real MediaTransmisie în direct
format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
Video in format Real Media06-12-2017
Arhiva video:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 14-02-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 februarie 2006

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

   

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Dan Radu Rușanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Titu Nicolae Gheorghiof și Victor Viorel Ponta, secretari.

 
Video in format Real Media  

Doamna Daniela Popa:

Bună dimineața, stimați colegi.

Deschidem ședința consacrată declarațiilor politice.

 
Video in format Real Media Mircea Ciopraga - declarație politică intitulată Dezavantaje ale fuziunii PNL - PD;

Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Dan Mihai Marian este în sală? Nu. Mircea Ciopraga?

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Real Media  

Domnul Mircea Ciopraga:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Dezavantaje ale fuziunii PNL-PD".

Stimați colegi,

Subiectul fuziunii PNL-PD este unul delicat, și așa cum era de așteptat, a stârnit reacțiile emoționale ale multor colegi liberali, de la simpli membri, la liderii marcanți, în condițiile în care cu toții ne amintim că nu a fost deloc ușor ca cele două partide să ajungă la putere, ci doar la capătul unor îndelungate negocieri, finalizate printr-un acord bine definit și un program de guvernare clar și comun acceptat.

Acum, puțin "duși de val", tindem să ne grăbim ca să câștigăm și mai mult. și trebuie să recunoaștem: vrem fuziune ca să câștigăm pe viitor mai ușor dar și pentru că ne este frică ca pe viitor eventualele dispute să nu ne separe. Însă, trebuie să cugetăm și să fim conștienți de faptul că în acest caz, al eventualei fuziuni dintre PNL și PD, "1+1 nu fac 2".

O fuziune între PNL și PD ar fi ineficientă din punct de vedere practic. Alianța între PNL și PD are meritul de a aduna matematic electoratul ambelor partide, la prima vedere. O fuziune nu ar face același lucru, ci din contră.

Un nou partid, semi-hibrid, creat sub presiunea circumstanțelor, indiferent dacă prin fuziune sau absorbție, nici perfect liberal, nici social democrat, nici popular până la capăt, ar îndepărta electoratul actual și potențial al Alianței PNL-PD. Spre exemplu, nu e un secret că Partidul Democrat a reușit să adune din voturile electoratului PSD, anti-liberal, de altfel. Trebuie să recunoaștem că nu există în momentul de față un electorat libera-democrat, iar formarea unui astfel de electorat nu ar fi lucru imposibil - este adevărat - însă ar fi un lucru greu de realizat și în cele din urmă, cu pierderi.

Deși electoratul ambelor partide are aceeași rădăcină, există detalii importante care separă alegătorii Partidului Național Liberal de cei al Partidului Democrat.

Atitudinea diferită a partidelor noastre de-a lungul timpului față de Fenomenul "Pieței Universității" și mineriade, față de problema restituirii proprietății, precum și ideea rămasă negativă pentru mulți dintre simpatizanții PNL, că Partidul Democrat se trage din fostul FSN, sunt aspecte recente care despart astăzi, vrând-nevrând, alegătorii partidelor noastre, iar acest lucru ar face cu atât mai dificilă fuziunea, inclusiv prin absorbție.

Un alt aspect pe care doresc să-l comentez este cel al legăturii dintre fuziunea PNL-PD și scăderea în sondaje a celor două partide.

Este un lucru bine cunoscut că odată ajuns la guvernare, orice partid este urmat de o scădere în sondaje. Scăderea în sondaje a PNL, invocată de unii, nu trebuie să ne preocupe însă, la acest moment, într-un mod fundamental. Sondajele trebuie să ne preocupe cel mai mult în timpul campaniei electorale și în acest sens, trebuie să recunoaștem că fuziunea ar aduce numai deservicii.

Indiferent de factura noului partid, o eventuală dezamăgire a populației ar rezulta în scăderea totală a întregii formațiuni unice, pe când o alianță ar asigura balanța. Dacă unul dintre partide ar scădea în sondaje, celălalt cel puțin se va menține și va ridica întreaga alianță, asigurând astfel echilibrul în fața competitorilor. Și, să nu uităm că principalul competitor este PSD, cu o masă de alegători, în general foarte sigură de opțiunile sale electorale.

Prin urmare, consider că soluția cea mai bună este ca Alianța PNL-PD să continue în același cadru reglementat și respectat, în care colegialitatea să fie combinată cu spiritul productiv al competiției dintre partidele, organizațiile și membrii noștri. Consider că este timp suficient în viitor, o dată cu trecerea timpului, ca cele două partide să fuzioneze într-un context normal, și nu sub presiunea circumstanțelor, și numai după decizia luată de către un Congres Extraordinar al PNL.

În concluzie, Alianța PNL-PD este singura formă actuală capabilă de a atrage și a menține a unui număr cât mai mare de alegători.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Titus Corlățean - intervenție politică intitulată Ministrul contabil de la sănătate lasă sugarii fără lapte praf;

Urmează, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Titus Corlățean.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Real Media  

Domnul Titus Corlățean:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Declarația politică de astăzi se intitulează "Ministrul contabil de la sănătate lasă sugarii fără lapte praf" și în esență se referă la o situație extrem de gravă înregistrată în ultimele luni în județul Brașov, în circumscripția din care provin.

Datorită indolenței și incompetenței conducerii Ministerului Sănătății, în frunte cu contabilul "doctor" Eugen Nicolăescu, sute de nou născuți din județul Brașov rămân fără lapte praf.

După ce timp de luni de zile Eugen Nicolăescu și ministerul de resort și-au bătut joc de bolnavii de diabet din Brașov, a sosit momentul ca tinerii părinți să simtă nepăsarea și incompetența organică a ministrului.

Pentru primele patru luni din anul 2006 a fost alocată suma totală de 1,48 de miliarde de lei, în condițiile în care anul trecut, pentru acoperirea necesarului de lapte praf pentru sugari era repartizată lunar suma de 1,33 de miliarde de lei.

Cu alte cuvinte, din trei sugari doar unul singur va primi lapte praf. Probabil că ceilalți doi vor trebui să se hrănesc cu reforma portocalie a sănătății, făcută praf de însuși ministrul contabil.

Eugen Nicolăescu demonstrează că este demagog și ipocrit. În timp ce el debitează inepții și alegații cu privire la reforma sănătății, nu ține cont de hotărâri judecătorești definitive și executorii, diabeticii se calcă în picioare la cozi pentru a prinde insulina, și nu numai la Brașov, iar părinții nu pot beneficia de laptele praf gratuit pentru copiii lor.

La 15 iunie 2005 Nicolăescu declara: "Cred că e bine să respectăm decizia justiției, așa cum este ea, și dacă ne vom învăța să privim justiția ca o putere a statului care își face datoria corect, chiar nu cred că de acum încolo va trebui să comentăm ce face justiția. Chiar trebuie să ne gândim că vine totuși o viață normală în România și din această cauză aș prefera de acum încolo să nu mai fac nici un fel de referire la ceea ce înseamnă justiție".

Consecvența contabilului șef de la sănătate se regăsește doar în aplicarea principiului "din boală și suferință scapă cine poate".

Guvernarea PSD a fost singura guvernare care a demonstrat prin fapte solidaritate cu românii aflați în suferință, a acordat pensionarilor cu venituri mici medicamente compensate cu 90%.

În mai 2005, Eugen Nicolăescu declara public că PNL nu va ezita să schimbe miniștrii ineficienți.

Îi sugerăm ministrului Nicolăescu să nu mai aștepte decizia PNL și să demisioneze. Pentru incompetență.

Voi încheia, doamna președinte, spunând următoarea chestiune: priveam aseară o emisiune televizată politică și unul dintre telespectatori trimisese un mesaj care a apărut pe krolul emisiunii. Acel mesaj spunea foarte clar: "sub ministeriatul domnului Nicolăescu, probabil că se va ajunge la eutanasierea bolnavilor și în orice caz celor care nu vor mai avea bani să-și acopere cheltuielile de spitalizare".

Doamna președinte, probabil că singura soluție în această situație este eutanasierea rapidă și hotărâtă a ministeriatului domnului Nicolăescu cu bisturiul.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Ștefan Baban - declarație politică intitulată România anului premergător integrării;

Urmează, din partea Grupului parlamentar al PD, dar nu sunt colegii în sală...

Grupul parlamentar al PRM? Domnul deputat Ștefan Baban.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Video in format Real Media  

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamna președintă,

Doamnelor și domnilor deputați,

"România anului premergător integrării"

anul 2006 a adus destule surprize: Începând de la rotunjirea conturilor primilor doi oameni din țară și punerea la zid a foștilor demnitari, totul arată că încet această țară nu se îndreaptă spre progres și civilizație, ci mai degrabă spre mocirlă și degringoladă. Mulți români au ajuns la trista concluzie că fie trebuie să ajungi președinte, fie trebuie să ajungi prim-ministru pentru a reuși să obții averi imense dintr-un salariu de bugetar sau dintr-o acțiune la o societate comercială. În condițiile în care marea majoritate a românilor, care mai sunt în țară, se zbate într-o crâncenă sărăcie este strigător la cer să apari pe micile ecrane și cu un zâmbet sfidător să declari că ai știut cum să te chivernisești sau cum să investești. Întrebarea pe care și-o pune marea majoritate a populației acestei țări este dacă ar fi fost atât de prolific din punct de vedere economic și financiar dacă ar fi avut statutul cetățeanului obișnuit. Remarc, în ultimul timp, accentuarea până la paroxism a urii umane vizavi de persoane care sunt la acest moment în partide diferite. Cel mai evident caz este reprezentat de paranoia domnului Nicolăescu față de persoana domnului Oprescu.

Nu înțelegem în acest moment că în fond și la urma urmei suntem toți români, că putem avea opinii diferite, că putem face parte din partide diferite, și, indiferent ce resentimente avem unii față de alții, nu poate fi un factor de progres și nu poate sta la baza discursurilor interumane într-un domeniu vital din România, sănătatea.

Indiferent de preferințele politice din ce în ce mai mulți români au ajuns la concluzia tristă, desigur, că pentru a-și satisface amorul propriu, adică pentru a fi deplin mulțumit din punct de vedere al funcției deținute, domnul ministru al sănătății este în stare să cadă în ridicol, dar să demonstreze că toată lumea din domeniul sanitar depinde de simpatiile sau antipatiile sale.

Nu țin partea nici unuia dintre cei angajați în acest război ostil și de măcinarea nervilor, dar toți au ajuns la trista concluzie că în loc să ne unim în acest an premergător aderării la Uniunea Europeană, facem tot posibilul să demonstrăm cât suntem de dezbinați. Iar dezbinarea aceasta continuă sub diferite forme. La cel puțin patru ani vânătoarea de vrăjitoare față de foștii guvernanți este în toi. Ziarele și televiziunile urlă până la paroxism. Politicienii se arată între ei cu degetul și demonstrează cât sunt de curați unii, și cât de pătați ceilalți, dar realitatea este foarte tristă: corupția există cu prisosință.

Sunt învinovățiți acarii Păun, în timp ce marii corupți râd în barbă și sunt mulțumiți de prostia și incultura semenilor lor. cei mulți devin pe zi ce trece din ce în ce mai săraci, în timp ce cei bogați, puțini la număr, fie se scuipă în public, dar își dau mâna pentru continuarea afacerilor, fie își văd liniștiți de problemele lor.

Concluzia este tristă, că pe zi ce trece, clasa politică devine din ce în ce mai hulită de marea majoritate a cetățenilor acestei țări. Ceea ce a fost la câștigarea alegerilor un tabu, adică racolarea de primari, consilieri, parlamentari și membri de la alte partide, a devenit o practică curentă în aceste zile în Alianța D.A.. astfel, pentru a reuși să obțină ceva bani pentru dezvoltarea localităților lor, primarii Opoziției au trecut la actuala guvernare.

Ca o ironie a sorții, ceea ce au incriminat în trecuta legislatură au ajuns să practice în aceste zile. Nu cred că vina este în totalitate a traseiștilor politici, ci mai degrabă a doctrinelor și platformelor false ale partidelor politice aflate la guvernare. Trist este că oamenii care au sperat în promisiuni electorale portocalii ajung acum să constate că nu sunt deloc diferențe între cei care au fost și cei care sunt. Bâlciul deșertăciunilor funcționează din plin. Poate că așa domnul președinte va avea numai un partid al lui: ca o jucărie pe care a obținut-o după ani mulți în care și-a dorit-o. Dar cât de repede această jucărie s-ar putea să nu mai fie pe placul primului om din țară? Ce se va întâmpla cu ea? Simplu, va fi dinamitată printr-un spech incendiar al domnului Băsescu, care va demonstra celor care îl vor mai crede, câți orare? că toți sunt negri, iar el este singurul imaculat. Partea proastă este că după un an de guvernare românii au ajuns la concluzia că în afară de lacrimi de crocodil, declarații fulminante, nimic nu s-a schimbat. Nici în bine, nici în rău. Românii s-au resemnat și după ce și-au dat seama că Alianța D.A. nu a urmărit și nu urmărește decât ciolanul.

De aceea au preferat calea exilului. Fie Italia sau Spania, Israel, America, Canada etc. Întrebarea este dacă vreunul din guvernele care au fost și care vor veni la putere vor realiza care sunt prioritățile acestei țări și dacă au luat sau vor lua toate măsurile pentru a îndeplini cerințele celor care au votat. după cum decurg însă lucrurile, se pare că prioritățile sunt și vor fi cu totul altele decât cele ale românilor. Poate Uniunea Europeană va mai repara ceva.

Dar în aceste momente, nu suntem pe listele ei de prioritate.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Becsek-Garda Dezső-Kálmán - din nou despre ilegalități produse la Ocolul silvic de stat Gheorgheni;

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Garda Dezideriu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Video in format Real Media  

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Jafurile de la ocoalele silvice au devenit un fenomen generalizat. Aici m-aș referi atât la situația bugetelor, cât și la infrastructura pe care personalul silvic a distrus-o pentru a fi nefolosibilă cu ocazia retrocedării foștilor proprietari. Astfel, clădirea fostului ocol de stat Gheorgheni, care face obiectul retrocedării, s-a devastat de către personalul tehnico-ingineresc al Ocolului silvic Gheorgheni într-o măsură vandală pentru ca clădirea cu anexele sale să fie nefolosibilă.

Referitor la fondurile bănești ale Ocolului silvic de stat Gheorgheni, acest jaf este mai concludent. Dacă instituția la care ne referim la sfârșitul anului 2003 avea disponibil un credit financiar în valoare de 19 miliarde lei depuși la Raiffeisen Bank și Banca Română de Dezvoltare pe termen, pentru a încasa și dobânda aferentă, la sfârșitul anului 2004 acest ocol a înregistrat o pierdere de peste 3 miliarde lei, lucru pe care l-am aflat din răspunsul nr.166240 din 16 mai 2005, trimis de către domnul ministru Gheorghe Flutur Camerei Deputaților, în urma desființării Ocolului de stat Gheorgheni și în urma protejării acelor persoane împotriva cărora a început urmărirea penală. Sunt nevoit să pun întrebarea: cum s-a ajuns la această pierdere când Ocolul silvic nu numai că funcționa, dar avea beneficii atât pentru efectuarea unor prestări și încasări, în urma valorificării masei lemnoase atât pentru persoanele fizice, cât și pentru agenții economici cu capital privat.

Dacă comparăm cele două cifre, rezultă și din bilanțul contabil lunar, trimestrial sau semestrial de ce n-a intervenit conducerea Direcției silvice Miercurea-Ciuc, prin aparatul său de specialiști, pentru a stopa cheltuielile nejustificate și neaprobate, pe baza regulamentului intern? Se pare că prejudicierea instituției cu 22 miliarde lei și dobânda aferentă este nesemnificativă. Direcția silvică Miercurea-Ciuc și Regia Națională a Pădurilor, în cursul anului 2005 n-au făcut altceva decât să susțină pe mafioți, au intervenit pentru mușamalizarea dosarelor penale, au susținut defrișările ilegale ale terenurilor cu vegetație forestieră care urmau să fie retrocedate foștilor proprietari de drept.

În prezent, o parte din acești ingineri și tehnicieni silvici lucrează la ocolul silvic privat, continuând distrugerea în continuare a fondului forestier național, cu sprijinul Departamentului pentru Păduri din Cadrul Ministerului Agriculturii.

Stimate domnule secretar de stat Vasile Lupu, instituția condusă de dumneavoastră, până când va tolera aceste abuzuri și fapte ilicite ale personalului silvic din subordinea ministerului?

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
Video in format Real Media  

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Grațiela Denisa Iordache - despre politică și economie;

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, doamna deputat Grațiela Iordache.

Aveți cuvântul, doamna deputat.

Video in format Real Media  

Doamna Grațiela Denisa Iordache:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Bună dimineața!

Bună dimineața, stimați colegi.

Aș dori să vă vorbesc astăzi despre politică și economie. Bineînțeles că vor fi doar câteva fraze, câteva gânduri pentru că timpul nu permite, iar subiectul este mult prea vast. Ieri am citit în ziare o știre discret strecurată despre un studiu al Grupului de economie aplicată (G.E.A.), un studiu care nu arăta nimic roz în economie, care nu lăuda nimic. Un studiu despre care s-a vorbit foarte puțin și despre care practic n-am auzit nici o televiziune deschizând un talk-show cu acest subiect. Poate nu mai interesează, poate nu contează. Cred că de atâta zgomot și zăngănit de săbii din cauza declarațiilor politice, moțiunilor, interpelărilor, declarațiilor la televizor, talk-show-uri am uitat de ce suntem aici. Categoric nu suntem ca să ducem numai așa-numita luptă politică, suntem ca să servim interesul național. Or, acest lucru, înainte de orice, înseamnă a da legi pentru economie. Când citești în studiul G.E.A. că încrederea managementului din industrie a scăzut tinzând spre negativ în primul trimestru al anului 2006, când citești în același studiu că se pare că numărul locurilor de muncă în trimestrul I 2006 scade, vor scădea, numărul scade, atunci, într-adevăr, trebuie să-ți pui probleme. Acestea sunt adevăratele probleme.

În momentul în care vom face legi care să servească economia, mediul de afaceri, în momentul în care vom avea o strategie fiscală, un cod fiscal cu adevărat stabil, în momentul în care vom avea legi care să servească capitalului autohton, atunci vom putea spune că ne-am făcut treaba. Și atunci poate că nu vom mai fi deliciul presei și disprețul electoratului, pentru că, haideți să nu ne mințim, indiferent de partid suntem la fel disprețuiți.

Poate că atunci, într-adevăr, vom merita votul oamenilor care ne-au trimis aici.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, doamna deputat.

 
Video in format Real Media Aledin Amet - declarație politică intitulată Relațiile politico-economice ale României cu Turcia, o nouă dimensiune a stabilității zonale;

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Amet Aledin.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Video in format Real Media  

Domnul Amet Aledin:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Relațiile politico-economice ale României cu Turcia, o nouă dimensiune a stabilității zonale"

Recent, o delegație a Guvernul României condusă de domnul prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a întreprins timp de două zile o vizită oficială în Republica Turcia, prilej cu care s-au derulat noi etape ale colaborării dintre cele două țări.

Convorbirile purtate cu oficialitățile statului turc, multiple și consistente, au abordat o vastă gamă de subiecte politico-economice, reliefând încă o dată continuitatea și valoarea relațiilor bilaterale. Turcia reprezintă unul din cei mai importanți parteneri de afaceri ai României, fiind în același timp un colaborator dinamic în cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord. În egală măsură trebuie specificat faptul că România va sprijini prin experiența deja acumulată eforturile Turciei în drumul ei de aderare la Uniunea Europeană. oamenii de afaceri turci s-au arătat dispuși să investească în economia românească, iar proiectele comune vor fi încadrate în zona problematicii imediate. Putem oferi ca exemple planul Nabucco, ce se referă la transportul gazelor naturale, precum și realizarea cablului submarin, de reală importanță pentru sectorul energetic.

Politica externă dezvoltată de cele două țări este una a respectului reciproc al stabilității zonale, purtând în acest sens amprenta unei tradiții remarcabile. Nu trebuie omisă latura culturală, atât în România, cât și în orașele turcești desfășurându-se manifestări artistice comune și organizându-se expoziții memorabile de arte.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Ioan Munteanu - intervenție politică intitulată Reacții nemțene la reforma din sănătate;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Ioan Munteanu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Video in format Real Media  

Domnul Ioan Munteanu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează: "Reacții nemțene la reforma din sănătate".

Recenta repunere în drepturi a doctorului Sorin Oprescu, răbufnirea lui Traian Băsescu în legătură cu încălcarea legilor de către ministrul Nicolăescu, dar și numeroasele critici din partea unor politicieni străini dovedesc, dacă mai era nevoie, cât de fragil, imperfect, neconstituțional, antisocial și antieuropean este pachetul de legi din sănătate.

Într-o declarație anterioară, bazată pe argumente ale specialiștilor din domeniu, îmi exprimam nedumerirea față de aceste prevederi normative care sunt departe de a soluționa problemele din sistemul sanitar românesc. La imperfecțiunile deja semnalate, voi adăuga câteva contra-argumente venite din partea medicilor nemțeni care protestează vehement împotriva acestor inovații absolut aberante.

Referindu-se la caracterul antisocial al legilor lui Nicolăescu se semnalează deficiențe precum: extinderea bazei de impozitare la persoanele cu venituri insuficiente, respectiv agricultorii și pensionarii, coplata serviciilor medicale, pachetul minim de servicii redus la cote derizorii, noua listă de medicamente gratuite și compensate, care întârzie să apară, pachetul de servicii pentru care asigurații au plătit contribuția de 6,5% și care nu include gratuități la analize scumpe ori la operații mai speciale, cum spune domnul ministru.

De asemenea, cadrele medicale din Neamț semnalează unele prevederi ilegale și neconstituționale care vizează lipsa transparenței decizionale, recentralizarea sistemului sanitar și subordonarea față de factorul politic.

Prin acest proiect se desființează consiliile de administrație din spitale, iar ministrul este singurul care numește și destituie directorii, în condițiile în care Ministerul Sănătății nu mai este proprietarul unităților spitalicești, aflate în subordinea comunităților locale. Deci, prin noua formă a legii se încalcă dreptul la proprietate, lucru absolut neconstituțional, dar și în contradicție cu doctrina liberală a ministrului-contabil.

Proiectul de lege stabilește unele incompatibilități menite să deprofesionalizeze organele de conducere ale unităților sanitare. Directorii, dar și șefii de secție nu mai pot desfășura altă funcție publică sau privată și nici nu mai pot face parte din cadrul structurilor profesionale ori științifice, încălcându-se astfel dreptul la muncă, prevăzut în Constituție. De ce, totuși, medicilor care ocupă funcții publice în Ministerul Sănătății ori la Casa Națională de Asigurări le este permis să desfășoare activități medicale în timpul liber și le sunt aplicabile dispozițiile din Codul Muncii privind cumulul de funcții ?

Alte critici și reproșuri se referă la următoarele aspecte:

  • numirea pe criterii politice a președintelui Casei Naționale de Asigurări Sociale de Sănătate de către primul-ministru, la propunerea ministrului sănătății;
  • încălcarea principiului autonomiei corpurilor profesionale și a comunităților locale;
  • acordarea de privilegii persoanelor cu statut de demnitar și a celor din minister care primesc asistență medicală în unități sanitare nominalizate prin ordinul ministrului sănătății;
  • lipsa negocierilor, în cazul contractului-cadru și al normelor de aplicare, cu reprezentanții corpurilor profesionale;
  • în situația în care bugetul Casei Naționale de Sănătate nu este aprobat de către Adunarea Generală - așa cum ar fi normal și logic -, ci de către Parlament, la propunerea Guvernului, autonomia Casei este una pur declarativă;
  • privarea de atribuții decizionale a Consiliului de Administrație și mai ales a organului suprem, care este Adunarea Generală;
  • interdicția ca medicii care au rude în cadrul Comisiei Naționale de Acreditare a Spitalelor să-și poată înființa cabinete medicale, chiar dacă acestea nu sunt acreditate de către respectiva comisie;
  • încălcarea dreptului la viața intimă și privată a șefilor de secție, care sunt obligați să publice pe site-ul spitalului lista rudelor până la gradul IV;
  • excluderea, prin noul sistem de incompatibilități, a profesioniștilor de la funcția de șef de secție, principalul responsabil de calitatea actului medical și de coordonarea activității din secția pe care o conduce;
  • ignorarea dreptului la libera asociere, prevăzut în Constituție, prin interdicția de a face parte din orice structură asociativă, profesională ori științifică.

În condițiile în care în Europa se vorbește tot mai mult despre o descentralizare masivă în toate domeniile, centralizarea excesivă a deciziei, aflată la dispoziția ministrului sănătății, cât și înlocuirea directorilor de spitale de profesie medici cu manageri-nemedici, dar și sfidarea cu nerușinare a specialiștilor de mare valoare ori încălcarea autonomiei unităților spitalicești și abordarea strict financiară a actului medical - toate acestea sunt prevederi în contradicție cu practica europeană și care periclitează integrarea României în structurile europene.

Însă principala consecință a acestor reglementări amatoriste este legată de încălcarea dreptului de îngrijire a cetățenilor nevoiași, bătrâni și bolnavi, care nu se regăsesc deloc în cele peste 200 de pagini ale acestui pachet legislativ.

De aceea, în numele colegilor din Partidul Social Democrat, cer respingerea aprobării legilor sănătății prin asumarea răspunderii guvernamentale și dezbaterea lor în Parlament, cu atât mai mult cu cât odată prezentate și aprobate prin această procedură, respectivele legi nu mai pot suporta nici o modificare.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Dan Mihai Marian - declarație politică intitulată Liberalii europeni s-au dovedit a fi susținători fideli și constanți ai integrării României în Uniunea Europeană;

Doamna Daniela Popa:

Urmează Grupul parlamentar al PNL. Din partea acestui grup, domnul deputat Dan Mihai Marian.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Video in format Real Media  

Domnul Dan Mihai Marian:

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Stimați colegi,

Parcursul integrării României în Uniunea Europeană a fost presărat cu o mulțime de obstacole și greutăți inerente unui proces de transformare profundă a societății românești. Aceste dificultăți nu ar fi putut fi depășite dacă partenerii noștri europeni nu ne-ar fi oferit asistență continuă, materializată în suport financiar logistic și expertiză, dar și încurajări în momentele grele.

Când peste ani vom vorbi despre procesul integrării României în Uniunea Europeană, la capitolul "lobby pro integrare" nu vom putea trece fără să menționăm contribuția partidului liberal și democrat european (E.L.D.R.) și a grupului său din Parlamentul European - Alianța liberalilor și democraților pentru Europa (A.L.D.E.).

Săptămâna trecută am primit vizita președintelui ELDR, doamna Annemie Neyts, și a președintelui ALDE din Parlamentul European, domnul Graham Watson, care s-au aflat într-o misiune de evaluare a progreselor țării noastre de la prezentarea raportului de țară al Comisiei Europene, în toamna anului trecut. Înalții oaspeți au dorit să poarte discuții directe cu oficialii români pentru a se informa în privința implementării acquis-ului comunitar și a recomandărilor Comisiei Europene menționate în ultimul raport de țară.

Totodată, Guvernul Tăriceanu a primit aprecieri pentru rezultatele economice obținute, precum și încurajări pentru a definitiva restanțele în domeniul luptei împotriva corupției și în cel privind securizarea frontierei de est al României.

Încă de la înființarea sa, Partidul Liberal și Democrat European a susținut constituirea unei Europe Unite, bazată pe principiile liberale fundamentale: libertate, democrație, drepturile omului, stat de drept, toleranță și stabilitate. Liberalii europeni au sprijinit necondiționat România în transformările democratice de după 1989, așa cum puține partide europene au făcut-o. E.L.D.R. s-a dovedit a fi cel mai convingător susținător al extinderii europene și după anul 2004, când s-a pus problema amânării integrării României și Bulgariei. În parlamentele țărilor care au ratificat Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană, partidele membre ale E.L.D.R. au votat în favoarea ratificării acestui tratat.

Partidul Național Liberal, care este din 1997 membru cu drepturi depline al Partidului Liberal și Democrat European, este recunoscător pentru suportul pe care acesta ni l-a acordat de-a lungul dificilului proces de integrare. Prin urmare, consider că afilierea partidului nostru la E.L.D.R. este o onoare, care nu trebuie umbrită în nici un moment de îndoielile unora sau altora dintre noi cu privire la această apartenență. În prezent, liberalii sunt la putere în 12 state, și numără prim-miniștri în 6 țări. Șase dintre comisarii europeni fac parte din partide liberale, membre E.L.D.R. Cei mai cunoscuți opiniei publice din România sunt: Olli Rehn, comisarul pentru extindere, și Neelie Kroes, comisarul pentru concurență.

Statutul P.N.L. în cadrul E.L.D.R. s-a întărit o dată cu obținerea pentru a doua oară, în toamna acestui an, a funcției de vicepreședinte de către premierul Călin Popescu-Tăriceanu. Acest statut privilegiat al liberalismului românesc în cadrul marii familii liberale europene constituie o garanție a faptului că, prietenii și colegii noștri din E.L.D.R., se vor pronunța cu multă autoritate în Parlamentul European atunci când va fi vorba de susținerea aderării României, la 1 ianuarie 2007.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Marcel Laurențiu Romanescu - prezentarea unui nou eșec al economiei gorjene - Grimex;

Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Marcel Romanescu.

Poftiți, aveți cuvântul.

Video in format Real Media  

Domnul Marcel Laurențiu Romanescu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Economia gorjeană a suferit zilele trecut un nou șoc. Alți 800 de oameni au fost concediați de la acest prestigios prestator de servicii din mineritul gorjean și stau acum la mila statului. Îmi pare rău că revin, numai după câteva luni de zile, la acest subiect, dar o fac în speranța că, dacă nu au fost salvate locurile de muncă, se face măcar dreptate.

Nu înțeleg de ce organele abilitate se fac că nu văd afacerile de zeci de miliarde, făcute în timpul guvernării P.S.D., afaceri care au provocat falimentul acestei societăți. Nu înțeleg ce s-a întâmplat cu acest dosar, instrumentat de oamenii ministrului Blănculescu, și unde zace acum acest dosar.

Probabil că foștii conducători ai societății le-au arătat anchetatorilor carnetele de partid cu cei trei trandafiri, iar filele au fost lăsate să prăfuiască prin cine știe ce sertar. Păcat, însă, că 800 de oameni știu adevărul, iar cei abilitați să facă lumină se tem de a face lumină.

Oare prefectul de Gorj și inspectorul județean de poliție să nu fi auzit ce le-au strigat foștii salariați de la Grimex, adunați sub fereastra Prefecturii Gorj "Cârciumaru, nu uita, asta este mâna ta!"? Acel coșciug bătut de zăpadă, oare să nu fi trezit nici un fior din simțul de răspundere al fiecăruia?

Stimați colegi,

revin după mai puțin de jumătate de an asupra acestui subiect și dintr-un alt motiv: mi-e teamă că și cele câteva societăți ce încă își mai desfășoară activitatea, la limita de plutire, sper să nu aibă aceeași soartă.

Fac un ultim apel și la A.N.A.F., să înțeleagă faptul că falimentul nu aduce la buget toți banii datorați, dar dă pâine la mii de guri, iar peste câțiva ani pot fi plătite chiar și datoriile. Și exemplific acest ultim aspect, cu situația în care se află acum "ultimul mohican" din rândul prestatorilor de servicii din minerit: Uzina de reparații S.A. Tg.-Jiu.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Andrian-Sirojea Mihei - declarație politică intitulată Salubrizarea clasei politice românești și lipsa dreptului la decență!;

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Din păcate, nu este nimeni în sală, deci nu avem cum să dăm cuvântul cuiva din Grupul parlamentar al P.R.M.

Grupul parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Andrian Mihei.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Video in format Real Media  

Domnul Andrian Sirojea Mihei:

Declarație politică: "Salubrizarea clasei politice românești și lipsa dreptului la decență!".

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi de Parlament,

Am găsit salutară, chiar și în cel de-al șaptelea ceas, inițiativa colegilor mei din Partidul Național Liberal, de repunere în discuție, cu câteva zile în urmă, prin vocea domnului prim-ministru, Călin Popescu-Tăriceanu, a promisiunii sprijinului introducerii votului uninominal.

Așa cum se știe, pentru inițiativa legislativă privind votul uninominal, Partidul Conservator a strâns peste 150.000 de semnături în anul 2005, și alte 150.000 de semnături pentru organizarea unui referendum în acest sens.

În ciuda faptului că acest proiect legislativ a avut parte, inițial, de susțineri grandioase, fie din partea Partidului Social Democrat, fie din partea Alianței P.N.L.-P.D., entuziasmul lor s-a pierdut pe parcurs, Partidul Conservator văzându-se sărăcit de sprijinul colegilor din guvernare în ceea ce privește votul uninominal.

Doamnelor și domnilor,

este absolut obligatorie salubrizarea clasei politice din România, votul uninominal venind ca o măsură justă de responsabilizare a celor aflați la guvernarea țării. Această inițiativă nu mai lasă loc jocurilor de culise și contextelor situaționale care favorizează pe cei care ne conduc și care capătă un comportament sardonic, odată ajunși în fruntea țării, față de electorat.

Ca să-mi susțin toate aceste afirmații, voi da citire unui singur paragraf dintr-o scrisoare pe care am ales-o aleatoriu, din sutele de scrisori pe care le-am primit la Biroul parlamentar, și care aparține doamnei Niculina Ghimpirea din Constanța. "În toți acești ani speranța a murit, și sacrificiile făcute de familia mea au fost și sunt peste puterile omenești".

Doamnelor și domnilor,

este inadmisibil ca după 16 ani de la Revoluție, în anul premergător integrării României în Uniunea Europeană, să existe semeni de-ai noștri care să-și piardă speranța în ziua de mâine, care să-și piardă speranța într-un trai decent.

Într-un cuvânt, doresc să vă sesizez lipsa dreptului la decență a milioane de români, deznădejdea cu care se luptă în a supraviețui zilei de mâine!

Iau act, cu regret, de maimuțărelile diverselor formațiuni politice care nu contenesc să-și atribuie inițiativa votului uninominal, uitând, în schimb, că fondul acestei inițiative este de a o pune în practică, oferind electoratului dreptul și posibilitatea de a vota în funcție de propria lui scară de valori.

Doamnelor și domnilor,

nu ne ajută înșiruirile de nume ascunse în spatele unei sigle! Electoratul trebuie pus în drepturi, prin oferirea posibilității de a alege, uninominal, oameni, nu identități oarecare!

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Dumitru Bentu - intervenție politică intitulată Punctajul;

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Dumitru Bentu.

Aveți cuvântul.

Video in format Real Media  

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, doamna președintă.

Stimați colegi,

Am intitulat declarația mea politică de astăzi: "Punctajul".

Mărturisesc, cu sinceră dezamăgire, că-i consideram pe liberali mai altfel decât pe colegii lor de Alianță, așa-zișii democrați, care sunt practic paraclone ale mentorului, iar ecopraxia o stare de normalitate. Cu o remarcabilă ascendență istorică, cu decisive contribuții la evoluția societății românești, îi apreciam ca depozitari ai unui stil de activitate politică mai rafinat, mai elegant, și de aici mai demn de o anumită considerație.

Sunt și excepții care întăresc regula, dar nu credeam că urmași ai Brătienilor pot imagina documente de uz intern care se situează în zona consternării totale. Concepută în laboratoarele mehedințene, fișa de evaluare a directorilor și șefilor serviciilor deconcentrate este un document halucinant, care demonstrează că politizarea administrației publice locale a atins cote neverosimile.

Structurat pe mai multe anexe, actul respectiv conferă, prin intermediul anexelor a) și b), un total de 200 de puncte, aceasta în situația în care tovarășii reușesc să dovedească zel și vigilență.

Deosebit de elocventă este anexa a), care pune la dispoziția acționarilor 140 de puncte, distribuite pe 11 criterii de bonitare.

1. plata cotizației lunare la zi - 10 puncte. Nu se putea începe cu altceva decât cu banii, obsesie și coșmar liberal;

2. neplata cotizației - minus 10 puncte/lună. Dacă, Doamne ferește, aduni câteva luni de neplată, riști să pierzi puncte prețioase, și mândria de a fi liberal devine periculos de volatilă;

3. răspuns la solicitările conducerii P.N.L. locale - de la 0 la 20 de puncte. Ce fel de solicitări poate avea conducerea locală, poți afla doar dacă ești arc reflex, altfel, ai puține șanse să obții cele 20 de puncte puse în joc. Și pentru că o solicitare nu vine niciodată singură, ajunge la numărul curent 4.

4. răspuns la solicitările organizațiilor - 5 puncte pentru fiecare cerere rezolvată. Este greu să fii liberal director: cereri, solicitări, evaluări, clasamente, și nimic despre competență, autoritate, profesionalism, altruism.

După atâtea răspunsuri, îți este rezervat și un moment de respiro, și ți se, cere la numărul curent.

5. să-ți oferi sprijinul activităților promovate de filială sau organizațiile locale. Poți fi gratulat cu până la 10 puncte. Dacă mai și respecți hotărârea organismelor de conducere ale P.N.L. - Mehedinți, îți pot intra în cont 20 de puncte. Organismele sunt mai generoase când este vorba de respect, nivelul 6.

De la 7 încolo, începe incredibilul: angajarea membrilor P.N.L., atenție, cu viza organizației - 5 puncte pentru fiecare membru angajat. Ce concursuri, valoare, moralitate? Ai viza, ai postul!

Punctul 8 sună și mai bine, ca viitorul într-o anumită reclamă: "Angajarea sau promovarea membrilor P.N.L. pe funcții de decizie în instituții" - 10 puncte (membru angajat).

Suntem în fața unor criterii cu un nuanțat mesaj subliminal: cu cât angajați sau promovați mai mulți liberali, cu atât celelalte criterii devin mai irelevante. Deci, umpleți instituțiile cu liberali.

Am ajuns la numărul curent 9, culmea cinismului și a totalului dispreț față de semenul tău care a îndrăznit să opteze politic pentru Partidul Social Democrat. Îndepărtarea membrilor P.S.D. din funcțiile de decizie, la nivelul instituției - 10 puncte pentru fiecare caz.

Prin subsidiaritate, la numărul 10 al fișei de valoare se specifică: rezilierea sau încetarea contractelor pentru servicii sau lucrări cu firme apropiate P.S.D. Nu se precizează distanța minimă a apropierii firmelor, în schimb, ca director ai toate motivele să te bucuri pentru cele 10 puncte care îți intră în portofoliu la fiecare contract reziliat.

Punctul 11 este deja banal și hilar: promovarea de lucrări și servicii cu firme cinstite. Mai mult ca sigur, ele aparțin liberalilor mehedințeni.

Cutremurător și revoltător acest document, un adevărat monument de inclemență sau asprime, cruzime, duritate, neîndurare, intoleranță, conform dicționarului de sinonime.

Am dori un punct de vedere al conducerii superioare sau, mă rog, de la Centru, față de ridicarea la rang de principiu, de către unii liberali, a celebrului "homo homini lupus". "Prin noi înșine" a devenit pentru unii descendenți din nobilii Brătieni, "numai pentru noi înșine". Sărmani epigoni!

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc. Rog ca pe viitor să se respecte, totuși, prevederile regulamentului, conform căruia durata unei declarații politice să nu depășească 3 minute.

 
Video in format Real Media Emil Strungă - declarație politică intitulată «Războiul caricaturilor sau ce mai rămâne uman în umanitate»;

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Emil Strungă.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Video in format Real Media  

Domnul Emil Strungă:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi deputați,

Titlul declarației mele politice de astăzi este: «"Războiul caricaturilor" sau ce mai rămâne uman în umanitate"».

Lumea este în criză. Nu doar una morală sau culturală sau de paradigmă. Una structurală, care afectează nu doar acțiunea umană, ci și receptarea și interpretarea ei. Dovedește această afirmație însăși actuala "criză a caricaturilor". numele ales de strategii de imagine la scară globală este nefericit, în măsura în care fenomenul în sine atestă o gravă maladie a umanității, în plină epocă a comunicării prin mijloace on line: însăși comunicarea umană este atrofiată, atacată de un virus împotriva căruia nu există soft de apărare stocat undeva într-o bază de date. El se află în însăși puterea omului de a trăi și de a construi în libertate.

Apropo de libertate: aceasta este valoarea supremă descoperită de omul modern al democrației și liberalismului, dar de cele mai multe ori greșit sau incomplet înțeleasă. Din întrebuințarea ei corectă se naște o altă valoare esențială a modernității, anume toleranța. Și iată că ne-am întors de unde am plecat, adică de la comunicare. Aceasta din urmă, fără practica toleranței, este un concept gol, lipsit de semnificație. Tocmai de aceea, în înțelegerea a ceea ce numim "război al caricaturilor", nu interpretările noastre savante țin loc de soluție. Nu încadrarea evenimentului în teoria lui Huntington a "ciocnirii civilizațiilor" ține loc de soluție. Se ascunde atâta ironie în sintagme de genul "scandalul...", "războiul...", "criza caricaturilor". Ironia supremă este că astfel de întâmplări tragice pentru umanitate pot fi, și cu siguranță că sunt pretexte pentru politici și strategii mai mult sau mai puțin oneste dar care ascund interese economice ori, pur și simplu, dorința de dominație - setea pentru Putere, instinctuală, conform unor psihanaliști, la om. Restul este spectacol mediatic, conceput din dorința creșterii audienței.

Așadar, virusul care atacă mortal istoria prezentă este lipsa de raționalitate. Resursele raționalității europene, aceea care este responsabilă cu configurarea actuală a lumii, sunt pe sfârșite sau, oricum, insuficiente pentru a stăpâni crizele existente. Aceasta pe care am luat-o drept pretext este simptomatică, pentru că ea vădește două impasuri cu adevărat grave și de luat în seamă. Unul dintre ele privește criza de motivație care caracterizează democrațiile unei lumi în plin proces de mondializare, și criza care caracterizează religia, care, lipsită de rațiune, alunecă, iată, în fundamentalism generator de terorism. Iată de ce, în acest timp al patologiilor, fie ale rațiunii, care a generat democrația modernă, fie ale religiei, avem nevoie de o reconsiderare din temelii a ceea ce înseamnă politică și strategii globale și, poate mai important decât oricând, de disponibilitatea de a învăța din experiența istoriei îndepărtate sau recente.

În această plină criză de motivație, trebuie regândite experiențele cruciale și problemele timpului nostru, pe cât de reale, pe atât de amenințătoare la însuși statutul omului în propria sa lume. Dacă reacțiile noastre se vor limita la cultivarea suspiciunilor și la aruncarea responsabilității prin încercarea de a-l învinui pe celălalt, atunci nu cred că există posibilitatea găsirii prea curând a unei căi de a ieși din logica violenței și a resentimentului ce caracterizează atât de pregnant lumea actuală. Dacă civilizația europeană înțelege libertatea de exprimare drept permisiune de a ironiza un simbol ce furnizează identitate religioasă și dacă singura reacție a celor care se simt lezați este violența, atunci mi-e teamă că se adeverește încă o dată cugetarea conform căreia omul este singura vietate de pe acest pământ care lucrează împotriva naturii sale și conservării proprii.

Și totuși, a renunța nu e deloc uman...

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Cornelia Ardelean - prezentarea unor modalități de prevenire a unor cazuri de escrocare a persoanelor vârstnice în județul Arad;

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, doamna deputat Cornelia Ardealean.

Aveți cuvântul, doamna deputat.

Video in format Real Media  

Doamna Cornelia Ardelean:

Doamna președintă,

Stimați colegi,

Știm cu toții că cea mai defavorizată categorie socială sunt pensionarii, vârstnicii. Cazurile pe care am ajuns să le cunosc în ultima perioadă mi-au întărit convingerea că bătrânii noștri nu cad victime doar bolilor și sărăciei, ci și escrocilor de tot felul, care profită de naivitatea și neatenția unora dintre ei și îi lasă pe drumuri. Escrocarea persoanelor vârstnice de către oameni versați și rău intenționați, sub pretextul încheierii unor diverse înțelegeri, este o practică tot mai des întâlnită, cu urmări tragice. Sunt foarte mulți vârstnici care ajung în căminele de bătrâni sau chiar pe străzi, după ce diverși profitori le-au înșelat buna credință.

Consider că este de datoria noastră să încercăm să îi protejăm. Am organizat o dezbatere publică la Arad, la care am invitat avocați, juriști, notari și executori judecătorești - persoane cu experiență în astfel de situații - pentru a găsi cele mai bune modalități de a îmbunătăți cadrul legal. Știu că serviciile sociale ale primăriei acordă asistență juridică vârstnicilor care încheie contracte de întreținere. Aceasta este o măsură eficientă, deși nu este destul de cunoscută. Consider însă că această prevedere nu este suficientă. Consultarea gratuită de care beneficiază persoanelor vârstnice ar trebui extinsă și la contractele de creditare, de vânzare-cumpărare și de închiriere a apartamentelor. Intenționez să promovez o propunere legislativă în acest sens, care sper că se va bucura de sprijinul dumneavoastră.

Persoanele vârstnice, în special atunci când nu mai au aparținători, au probleme specifice, care le diminuează capacitatea de a sesiza capcanele întinse de profitori. Bătrânii au nevoie de un sprijin consistent din partea noastră, de un cadrul legislativ ferm, de implicarea autorităților și a societății civile. E nevoie să îi sprijinim să își păstreze demnitatea, înainte de a ajunge cazuri sociale care ne stârnesc compasiunea.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, doamna deputat.

 
Video in format Real Media Mircia Giurgiu - declarație politică intitulată Medicina muncii fără finanțare;

Din partea deputaților fără apartenență la un grup parlamentar, domnul deputat Mircia Giurgiu.

Aveți cuvântul.

Video in format Real Media  

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, doamna președinta.

Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este: "Medicina muncii, fără finanțare".

Supun atenției dumneavoastră problemele apărute în ceea ce privește activitatea și finanțarea Secției Clinice de Medicina Muncii din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență - Cluj. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.171/2005, finanțarea acestei unități se suspendă de la bugetul de stat.

Conform unei adrese trimise, pentru primele trei luni ale anului 2006, sunt în vigoare prevederile unei hotărâri din 2005, care prevede - printre altele - că furnizorii de servicii medicale întocmesc evidențe distincte pentru accidentele produse în timpul programului de lucru și pentru bolile profesionale. Până la stabilirea caracterului de muncă al accidentului sau al caracterului profesional al bolii, contravaloarea serviciilor medicale și a medicamentelor acordate persoanelor în cauză se suportă din bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, urmând ca decontarea să se realizeze ulterior, din contribuțiile de asigurări pentru accidentele de muncă și boli profesionale, după caz.

În prezent, Clinica de medicină a muncii nu beneficiază de nici o sursă de finanțare, fiind pusă în situația de a nu putea acorda salariile aferente lunii ianuarie.

Așadar, iată o situație, practic, nemaiîntâlnită până în acest moment, când printr-un ordin al ministrului muncii și al ministrului sănătății s-a ajuns în situația ca în fiecare județ clinicile de medicină a muncii să nu mai poată fi subvenționate, să nu primească banii, iar salariații să rămână fără lefuri.

Supun atenției și solicit ministrului sănătății și ministrului muncii să rezolve cât mai urgent această situație.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Viorel Pupeză - intervenție politică intitulată Comisarul stalinist Vîșinski - un mic copil;

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Viorel Pupeză.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Real Media  

Domnul Viorel Pupeză:

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Comisarul stalinist Vîșinski - un mic copil".

Asistăm în ultima perioadă la o acțiune fără precedent de discreditare a unor lideri politici marcanți ai Partidului Social Democrat, situație care, pe bună dreptate, îngrijorează nu doar pe cei cărora le-au fost atașate la nume "etichete" de învinuit, inculpat sau, mai știm noi ce astfel de formulări pe care le cuprinde Codul penal.

Îngrijorător este faptul că, pe lângă unii lideri politici în această vânătoare de vrăjitoare, demnă de anii de tristă amintire 1945 - 1955, când astfel de acțiuni erau puse în mișcare la comanda unor consilieri staliniști care conduceau discreționar, nu doar economia, cât mai ales justiția, au fost atrase personalități ale lumii medicale, care au avut curajul să nu se supună încercărilor de imixtiune grosolană a unor foști contabili în actul medical.

Ceea ce se întâmplă pe scena politică românească ne întoarce într-o perioadă a istoriei noastre pe care o credeam revolută. Nu ne putem închipui că în România se mai găsesc personaje care nu să-l egaleze, ci chiar să-l întreacă în abuzuri și absurdități pe comisarul stalinist Vîșinski.

După 16 ani de la Revoluția din Decembrie 1989, care a pus capăt dictaturii ceaușiste, s-a reușit instaurarea în societatea românească a unei epoci pe care nici cei mai sceptici nu credeau s-o mai trăiască; s-a reușit să fie readusă în sufletul oamenilor senzația de teamă, pe care cei mai în vârstă au trăit-o cu mulți ani în urmă. Asistăm, în plin proces de democratizare a societății românești, la încercarea de a impune teroarea, teama ca mod de funcționare a societății românești.

Toate aceste acțiuni sunt bine orchestrate de "marinarul de la Cotroceni", care a manevrat de așa manieră butoanele, încât a subordonat cu foarte mare dibăcie Justiția, începând cu ministrul sörösist Monica Macovei, care linge din palma președintelui Băsescu, fără a întreba dacă ceea ce i se oferă nu este cumva... otrăvit.

Nu este departe de această poziție nici domnul Daniel Morar, vestitul procuror-șef al DNA, adus cu surle și trâmbițe în fruntea acestei instituții, după o gaură de multe miliarde de lei, pusă în sarcina statului român, prin două soluții ce au fost desființate de instanțele superioare.

Aceste trei persoane, ce vor rămâne în istorie într-o pagină neagră a acesteia, vor să ne demonstreze că vinovați de corupție în România sunt doar Adrian Năstase și familia acestuia, mai puțin fiul cel mic, care este încă minor și nu poate fi audiat, dar nu ne-am mira dacă îl vor chema și pe acesta în fața procurorilor, pentru complicitate la infracțiunea de care este învinuit tatăl său - luare de mită - că doar și el locuiește în același imobil cu părinții și a fost, pesemne, beneficiarul mitei de care părintele său a beneficiat.

Suntem martorii hărțuirii îndreptată împotriva unuia din marii politicieni ai României doar pentru simplul motiv că a îndrăznit să-l înfrunte pe "corăbier" în campania prezidențială, și că de-a lungul carierei politice a demonstrat, în țară și peste hotare, că este un politician apreciat, ceea ce încă nu a reușit să ne convingă președintele Băsescu, cel care o ține dintr-o gafă în alta, nu numai în politica internă, cât mai ales în politica externă, aducând mari prejudicii de imagine României.

Sprijiniți îndeaproape de "președintele jucător" (cred că mai degrabă se potrivește apelativul dansator), ministrul justiției, Monica Macovei, și mâna cu care cei doi încearcă scoaterea castanelor din foc (l-am numit pe Daniel Morar), s-a dovedit și de această dată că, subordonați total mofturilor președintelui, au făcut din cele două instituții pe care le conduc anexe obediente și supuse politic Cotroceniului. Îngrijorător este și faptul că, prin acțiunea îndreptată împotriva președintelui Camerei Deputaților, domnul Adrian Năstase, ne-a fost oferită încă o mostră a obedienței și supunerii politice a Justiției românești, care are în frunte pe cel mai slab dintre miniștrii justiției pe care i-a avut România post-decembristă, un ministru așa-zis independent, care nu aparține nici unei formațiuni politice, dar care încearcă mereu să ne convingă de acest lucru și nu reușește, deoarece faptele-i infirmă independența.

Ne exprimăm îngrijorarea față de situația în care este adus un demnitar al României, practic omul numărul trei din stat, care este hărțuit, împreună cu familia sa, pentru infracțiuni inventate. Se dovedește că se încearcă aruncarea unei fumigene care să acopere problemele grave cu care se confruntă societatea românească, populația României, care în această lună începe să plătească prețurile majorate la gaze și energie electrică, la încălzire, practic românii au început să se sature de acest circ mediatic ce are loc în jurul unor lideri ai P.S.D., menit - pe de altă parte - să estompeze disputele ce au loc în interiorul Alianței "Dreptate și Adevăr" și patrulaterului negru aflat la guvernare. Ca să nu mai vorbim de ascunderea gunoiului sub preș, operație prin care se încearcă abaterea atenției de la vila pentru care fiica "președintelui dansator" a avansat 320 mii euro din banii adunați cu trudă în 6 ani de avocatură.

Acțiuni de hărțuire a politicienilor P.S.D. s-au desfășurat și continuă la nivel local, presiunile îndreptate împotriva acestora au condus la schimbarea din funcție a marii majorități a șefilor serviciilor deconcentrate, fără să se aibă în vedere competența profesională, criteriu fundamental în promovarea în funcții de conducere.

A venit vremea cumetrilor. În locul unor persoane de o probitate profesională și morală de excepție au fost aduși în fruntea unor servicii deconcentrate cumetri și nepoți, cuscri, unii dintre ei oameni care au pierdut contactul cu domeniile pe care astăzi sunt chemați să le conducă. Și rezultatele au început deja să apară: haos generalizat, teroare instaurată în servicii deconcentrate etc.

Un tablou sumbru, pe care am încercat să-l zugrăvim pentru a scoate în evidență faptul că, în prag de aderare la Uniunea Europeană, România se confruntă din ce în ce mai mult cu o situație deosebită: întoarcerea spre anii de tristă amintire ai guvernării CDR, dar mai ales a sovietizării României după cel de-al doilea război mondial.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Ioan Ghișe - pledoarie în favoarea unui acord politic pentru servirea interesului național;

Doamna Daniela Popa:

Urmează Grupul parlamentar al P.N.L., domnul deputat Ioan Ghișe.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Video in format Real Media  

Domnul Ioan Ghișe:

Mulțumesc, doamna președintă de ședință.

Stimate doamne și stimați domni,

În aceste zile are loc o dezbatere importantă pentru societatea românească, și anume aceea legată de strategia de securitate națională a României.

În urmă cu aproape un an de zile, de la acest microfon semnalam necesitatea unui acord politic pentru servirea interesului național.

Vă rog să-mi permiteți ca acum, în câteva cuvinte, să reiau câteva idei pe care le apreciez importante pentru acest demers politic fundamental pentru România.

Un acord politic național va putea servi și defini limitele începând de la care partidele politice și ceilalți principali actori implicați în dezvoltarea țării să poată ca, în funcție de doctrine și orientări, să propună și să lupte pentru aplicarea unor politici proprii.

Altfel spus, un astfel de acord ar putea stabili mai exact minimul necesar pe care îl acceptă toți că reprezintă interesul național strategic, explicit definit și responsabil asumat.

Apoi, ar merita stabilite care sunt limitele de la care, începând lupta politică, să se desfășoare, fără ca efectele ei să afecteze decisiv bunul mers al țării pentru integrarea europeană și securitate națională.

Un acord politic pentru strategia națională de securitate ar reprezenta un punct de reper stabil și serios, ar da șanse mai mari țării noastre să devină mai competitivă și mai performantă în competiția fără precedent, declanșată de procesul globalizării, care se derulează sub ochii noștri și împreună cu noi.

În competiția pentru integrarea europeană, ca și pregătire pentru viitoarea lume globalizată, chiar dacă am pierdut startul, am putea în continuare, cu seriozitate, cu efort asumat și în mod responsabil, să recuperăm decalajele și să ne îmbunătățim șansele de viitor.

Spuneam mai demult că mai bine vâslim cât mai mulți și deodată și în același sens pentru viitorul mai bun al României decât să rămânem duși de valurile istoriei.

De ce ar fi bun un acord politic de tipul celui propus? Simplu: pentru că, nu-i așa, în focul luptelor politice interne, mai bine să jucăm după o regulă, chiar dacă mai slabă, deși nu este sigur că ar fi așa, decât să jucăm fără nici o regulă. O vorbă înțeleaptă din popor spune: "Mai bine mai târziu decât niciodată!"

Închei prin a spune următoarele: adoptarea Strategiei Naționale de Securitate a României poate constitui un moment de acord național, care, mai apoi, să ducă la asanarea luptelor lipsite de principialitate în rândul clasei politice românești. Fie ca înțelepciunea să domine patimile și sub coordonarea președintelui țării, cu primul ministru și principalii lideri politici ai partidelor parlamentare, să se realizeze măcar acum ceea ce altă dată nu s-a făcut, un acord pentru viitorul mai bun al României!

Mulțumesc pentru atenție.

 
Video in format Real Media  

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Emil Radu Moldovan - declarație politică intitulată Nimic sfânt pentru un politician fără scrupule;

Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul deputat Costache Mircea.

Depuneți în scris? Da.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Emil Radu Moldovan.

Video in format Real Media  

Domnul Emil Radu Moldovan:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Nimic sfânt pentru un politician fără scrupule".

Îți trebuie mult curaj și nepăsare să ignori ultima dorință a unui om, care, prin viață și trăire, a reușit să rămână în conștiința românilor drept simbol național. Ce e și mai grav e nepăsarea manifestată față de milioanele de credincioși ortodocși, care sunt deposedați de drepturile lor de un prim-ministru pentru care au devenit mai importante trocurile politice decât o cerință sacră.

Mă refer aici la moștenirea lăsată de marele om de cultură Emanoil Gojdu, care a numit prin testament drept administratori ai întregii sale averi pe reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române, mai precis, prin Mitropolia Ardealului. Aceștia aveau datoria de a spori averea cu ajutorul indicațiilor testamentare, care cuprindeau modul de investire a sumelor de bani, prin promovarea tinerilor ortodocși români, și de a administra averea pentru generațiile viitoare.

Momentan, există o fundație particulară Gojdu, care este administratoarea de drept a averii marelui patriot, dar acest lucru nu a împiedicat Guvernul, prin vocea prim-ministrului Tăriceanu, să promită Guvernului Ungariei înființarea unei fundații publice bilaterale, numită tot Gojdu, și care să răscumpere în părți egale bunurile mobile și imobile ale moștenirii și să le folosească în alt scop, diferit de cel propus prin testament, acela de a finanța bursieri români și unguri, indiferent de credință.

Nu am absolut nici o problemă de etnie, însă mi se pare imoral și anticonstituțional să încalci dreptul la moștenire într-o problemă atât de delicată cum e cea a cultelor. Emanoil Gojdu a fost unul dintre cei mai mari apărători ai culturii și valorilor românești, față de care premierul Tăriceanu pare să nu aibă nici un pic de respect sau considerație. Ultima dorință a unei persoane e sacră, ca să nu vorbim de faptul că era o dorință în sprijinul românilor. În loc să apere cu orice preț valorile naționale, premierul alege să le negocieze, călcând în picioare cea mai profundă parte a identității naționale, credința. Asemenea gesturi lasă urme adânci în conștiința națională și vorbesc despre caracterul duplicitar al celor care uită că sunt români.

Domnule Tăriceanu, fără dumneavoastră politica românească nu avea foarte mult de suferit, pentru că nu ați adus nimic constructiv sau demn de păstrat în amintire, însă, fără Emanoil Gojdu poate nu ar fi existat Traian Vuia, Victor Babeș, Octavian Goga, Aron Cotruț și Andrei Oțetea, ceea ce era cu adevărat o pierdere pentru cultura românească.

Mă întreb ce explicație veți invoca în fața milioanelor de credincioși, pentru care gestul dumneavoastră nu înseamnă decât un act de lașitate și trădare a neamului și credinței strămoșești. Aceasta este schimbarea la care ne-ați invitat cu minciuni portocalii în 2004?

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Mihăiță Calimente - pledoarie pentru susținerea minorității românești din Serbia de răsărit;

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Mihăiță Calimente.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Video in format Real Media  

Domnul Mihăiță Calimente:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Revin asupra situației românilor timoceni, lucru pe care l-am mai făcut în 2005. Situația acestora, în loc să se îmbunătățească, s-a înrăutățit și eu nu înțeleg în ruptul capului de ce autoritățile sârbești se încăpățânează și continuă să ducă o politică discriminatorie în ceea ce privește soarta românilor din Timoc.

Mai mult, în luna ianuarie, am avut bucuria să-l primesc la Arad pe acum deja preotul Boian Alexandrovici. A fost o discuție plăcută, ca de la frate la frate, și mi-a explicat într-un dulce grai bănățean aspirațiile și dorințele lor. Nu vor decât să fie respectați ca nație, să li se recunoască drepturile culturale, religioase, precum și dreptul la școală și liberă exprimare în limba română.

În acest moment, a vorbi românește este un delict în Timoc și ca drept dovadă Boian Alexandrovici are un proces penal, pe data de 19 februarie 2006. De ce este acuzat acesta? Pentru că a construit o bisericuță în Malainița, comuna sa natală, și a folosit limba română în slujba religioasă.

Ne mai mirăm atunci de fanatismul unor musulmani, când frații noștri ortodocși sârbi sunt la fel de intoleranți? Acum, când Europa promulgă legi care interzic purificarea etnică, când toate minoritățile sunt apărate și protejate, românii tomoceni sunt asupriți și amenințați ca în secolele trecute.

Se pare însă că acolo lucrurile se complică, conflictele se acutizează, pentru că citim în presă în aceste zile că polițiștii din Zaicer au dejucat la sfârșitul săptămânii trecute un atentat cu bombă care viza un lider al românilor timoceni. Geniștii sârbi au neutralizat explozibilul pus în mașina purtătorului de cuvânt al Mișcării Democrate a Românilor din Serbia Mihailo Vasilievici din Kladova.

Acesta este și redactor la cea mai veche publicație românească din Timoc, "Vorba noastră", și a primit în mod repetat amenințări verbale și scrise, pentru solidaritatea cu mișcarea proromânească, care a început să ia amploare în Serbia de răsărit. Chiar și publicații ca cea a radicalilor sârbi Welka Serbie l-au atenționat că ar putea să aibă necazuri.

Menționez încă o dată că toți cei cu care am vorbit nu au intenții secesioniste și sunt cetățeni loiali ai Serbiei. Doresc însă să li se recunoască limba, obiceiurile și datinile, doresc să poată folosi limba română în școală, biserică și mass-media, într-un cuvânt, toate drepturile pe care le are orice minoritate într-o Europă civilizată.

Tot din presă am aflat că proiectele culturale ale societăților nonguvernamentale din Timoc și Voivodina vor fi susținute de Guvernul Serbiei cu suma de 500 de mii de euro. Cu acești bani, transmite Rompres, se va sprijini transformarea spațiului istoric balcanic în zonă culturală liberă, promovarea limbii în cele 226 de localități românești din Valea Moraviei, Valea Timocului, Kraina Negotinului și Regiunea Homolie, a declarat în aceste zile la Uzin vicepreședinte Consiliului Național al Minorității Naționale Române Vasile Barbu. Se pare însă că m-am bucurat prea repede, pentru că la o săptămână, aceeași Agenție Rompres transmite că proiectul cade, Guvernul Serbiei neavând bani pentru asemenea proiecte.

Rugăm Guvernul României să intervină pe cale diplomatică și să ceară Guvernului Serbiei o grabnică schimbare de atitudine față de minoritatea românească din Serbia de răsărit. De asemenea, cerem ca, de acord cu Guvernul Serbiei, înțelegând greutățile materiale prin care trece această țară, Guvernul României să aloce suma de 500 de mii de euro pentru comunitățile românești din Serbia.

Cerem, de asemenea, Guvernului Serbiei să înceteze prigonirea prin justiție a preotului Boian Alexandrovici și credem în înțelepciunea autorităților judecătorești din Sebia, în ceea ce privește imparțialitatea în procesul acestui preot.

Cerem, de asemenea, Bisericii Ortodoxe Române să ia poziție față de Biserica Ortodoxă Sârbă și să ceară respectarea drepturilor ortodocșilor români din Serbia de răsărit.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Dragoș Petre Dumitriu - intervenție politică intitulată În numele cui vorbesc ambasadorii?;

Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul deputat Dragoș Dumitriu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Video in format Real Media  

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Doamnă președintă,

Domnilor colegi,

O declarație politică am depus-o în scris, una o voi citi acum. Ea se numește "În numele cui vorbesc ambasadorii".

În cursul săptămânii trecute, ambasadorul Regatului Unit al marii Britanii și cel al Statelelor Unite ale Americii au făcut câteva declarații referitoare la modul în care prima Cameră a Parlamentului României și-a exprimat votul asupra unei legi cu caracter organic.

Desigur, nu ne putem opune ca excelențele lor să facă asemenea comentarii în calitate de persoane private. În condițiile date însă, nu știm dacă respectivele afirmații sunt emanația propriei gândiri sau ele reprezintă un mesaj transmis de statele pe care le reprezintă, un mesaj oficial, rezultatul posibil al muncii de investigații întreprinsă de organisme specializate din țările respective. Dilema se cere a fi rezolvată urgentă, întrucât reacția clasei politice a fost aceea de a considera cele două declarații ca pe niște recomandări cu caracter de cerere imperioasă, rezultatul fiind o schimbare evidentă a opțiunii pentru legea în cauză.

Prin prezenta declarație politică, solicit și o replică din partea conducerii diplomației românești. Bazându-mă pe cultura diplomatică și excelentele cunoștințe în materie de drept internațional pe care le au, desigur, capii Ministerului de Externe, îi provoc să îmi răspundă la o întrebare, pe cât de simplă, pe atât de arzătoare: în care țară europeană reprezentanțele celor două țări și-au mai permis să dea asemenea indicații, mai ales pe o temă atât de sensibilă cum este puterea judecătorească?

Trebuie să remarc și personalizarea evidentă din textul domnului Quinton Quayle. Citez: "Unii pești mari se zbat să scape din plasa justiției". Nu trebuie să fii un analist prea fin pentru a-ți da seama că singurul "pește mare" la care se gândește orice om din țara asta este Adrian Năstase.

În acest context, necesitatea unei explicații și a unor precizări din partea excelenței sale, domnul Quinton Quayle, devine imperioasă; este evident, afirmația sa este interpretată în sens nefast pentru Camera Deputaților, condusă de implicit-numitul Adrian Năstase, aducând deci un prejudiciu de imagine evident întâiului for legislativ al țării.

În speranța că în altă ocazie tânărul ministru al externelor și echipa sa vor interveni prompt pentru a lămuri asemenea situații, fără a fi nevoie de interpelări parlamentare, îi asigur de toată stima și susținerea mea vizavi de orice efort depus pentru întărirea relațiilor diplomatice ale României. Evident, în spiritul marilor înaintași într-ale diplomației și promotori ai demnității României: Vasile Alecsandri, Nicolae Titulescu, Grigore Gafencu sau Ștefan Andrei.

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Gheorghe Gabor - declarație cu titlul Cum se aplică în teritoriu dispozițiile Legii nr. 247/2005?;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Gheorghe Gabor.

Video in format Real Media  

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Declarația mea politică se referă la modul în care se aplică în teritoriu dispozițiile Legii nr. 247/2005.

Asumarea răspunderii Guvernului pentru legile proprietății a fost un act politic de mare curaj, având în vedere opunerea constantă a Opoziției la repunerea lucrurilor în matca lor firească și clarificarea definitivă a dreptului de proprietate.

Desigur, Opoziția nu a dorit adoptarea legilor proprietății prin asumarea răspunderii de către Guvern (depunând împotriva acestora o moțiune de cenzură), susținând că acestea ar trebui să fie adoptate prin procedurile parlamentare obișnuite. Motivul pentru care au dorit acest lucru este simplu: tergiversarea adoptării legilor și încercarea de a le goli de conținut. Aceasta, deoarece în toți anii de guvernare ai actualei Opoziții cei care au fost deposedați în mod abuziv de bunurile lor au fost batjocoriți, prin modul în care s-au rezolvat cererile lor de restabilire a dreptului de proprietate în justiție sau de către organele administrative. Aceasta, în foarte mare măsură, datorită faptului că bunurile revendicate au intrat în proprietatea celor care reprezentau atunci Puterea și, în prezent, reprezintă Opoziția.

Vacanța parlamentară mi-a oferit posibilitatea de a vizita toate primăriile din Țara Făgărașului și de a lua cunoștință în mod direct de modul în care se lucrează la rezolvarea cererilor de restabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și de dificultățile cu care se confruntă comisiile de aplicare a legilor fondului funciar.

De subliniat că în zona rurală din ținutul menționat nu au fost cereri privind revendicarea unor bunuri imobile construite. Cu această situație s-au confruntat doar primăriile din zona urbană, cele mai multe cazuri fiind rezolvate prin hotărâri judecătorești.

Revenind la restabilirea dreptului de proprietate privitoare la terenurile agricole, este de observat că situațiile sunt diferite, în funcție de opțiunile politice ale președintelui comisiei de aplicare a legii fondului funciar, președintele comisiei fiind acela care accelerează sau frânează rezolvarea cererilor. Desigur că președinți ai comisiilor este bineștiut că sunt primarii localităților respective.

Pe lângă acest aspect, esențial, de altfel, majoritatea comisiilor se confruntă cu o problemă comună, aceasta fiind lipsa topografului care să efectueze măsurătorile și să încheie procesul verbal de punere în posesie definitivă ce stă la baza eliberării titlului de proprietate asupra terenului. Lipsa topometristului de la primărie are o explicație simplă: remunerația care i se poate acorda acestuia nu se ridică la mai mult de 400-500 RON lunar, sumă pe care topometristul o câștigă în trei-patru zile, cât îi sunt necesare pentru a efectua o documentație necesară întabulării în cartea funciară a unui imobil sau pentru înstrăinarea acestuia. Este lesne de înțeles de ce topometriștii refuză să se angajeze la primării sau, dacă totuși devin salariații acestora, atunci, ei se ocupă mai mult de efectuarea unor lucrări particulare, neglijând sarcinile de serviciu.

Situația constatată de mine trebuie să constituie un semnal de alarmă, atât pentru Ministerul Administrației și Internelor, cât și pentru Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Consider că se impune de urgență constituirea unui fond special, destinat acoperirii tuturor cheltuielilor necesare salarizării topografilor din primării în mod corespunzător pentru munca depusă sau pentru a putea fi angajate societăți specializate în prestarea serviciilor de topografie, situație în care punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate se va putea face în primăvara acestui an, rezolvându-se rapid și eficient o problemă a cărei rezolvare durează de peste 15 ani.

O asemenea măsură este pe deplin justificată, având în vedere faptul că nu se pot încheia acte juridice de înstrăinare a terenurilor în lipsa titlurilor de proprietate. În lipsa titlului de proprietate, persoanele în vârstă nu vor putea concesiona sau nu vor putea înstrăina terenurile pentru care li s-a reconstituit dreptul de proprietate, astfel că ei nu vor putea beneficia de renta viageră stabilită prin dispozțiile Legii nr. 247/2005 și, pe de altă parte, tinerii nu vor reuși să realizeze fermele pentru care să poată accesa fondurile SAPARD sau Programul Fermierul, motiv pentru care dispozițiile Legii nr. 247/2005 nu vor avea efectul scontat pentru agricultură.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Vasile Mocanu - declarație intitulată Avem nevoie de legi, nu de ordonanțe;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Ion Mocioalcă. Nu este în sală.

Domnul deputat Vasile Mocanu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Video in format Real Media  

Domnul Vasile Mocanu:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Declarația politică de astăzi este intitulată: "Avem nevoie de legi, nu de ordonanțe".

În armată, și nu vorbim doar despre țara noastră, a existat din totdeauna o vorbă care sintetizează perfect politica militară: ordinul nu se discută, se execută. Din păcate, guvernanții de azi se mai cred încă pe vremea milităriei. Ori, poate, anumite nostalgii le întunecă buna-credință. Altfel, nu ne explicăm deloc apetitul Executivului pentru ordonanțele de urgență.

În toamna trecută, Comisia Europeană atrăgea atenția în Raportul de Țară că, în 9 luni de guvernare, Cabinetul Tăriceanu a emis mai multe ordonanțe de urgență decât Guvernul Năstase pe tot parcursul anului 2004. Evident, documentul sugera delicat guvernanților să renunțe la acest mod pseudodemocratic de legiferare, pentru a nu limita rolul legislativ fundamental al Parlamentului.

Dar actuala Putere ține cont de sfaturile oficialilor europeni doar când îi convin. Acum, nu i-au convenit și a continuat să emită ordonanțe de urgență.

Ce să mai spunem de faptul că însuși premierul Tăriceanu promitea, cu un an în urmă, că Parlamentul nu va mai fi o anexă a Guvernului, ci o sursă pentru o guvernare viabilă? Cât mai valorează o promisiune a Alianței DA?

Regăsim aici, în refuzul guvernanților de a discuta pe marginea legilor pe care le propun, incapacitatea Alianței DA de a-și susține cu argumente logice propriile proiecte. În viziunea guvernanților de azi, un proiect de lege nu se mai discută, ci se votează la foc automat. Așa se face că ne-am pricopsit, în ultimul an, cu o mulțime de legi strâmbe, ineficiente și dubioase, când, dimpotrivă, am fi avut nevoie de legi care să ne ducă cât mai aproape de civilizația europeană. Sănătatea, educația, justiția nu pot căpăta chip european prin ordonanțe de urgență.

Mai descoperim în refuzul guvernanților de a discuta despre propriile acte normative și intenția premeditată a acestora de a transfera puterea de decizie politică exclusiv în tabăra celor care au obținut doar puțin peste 30% la alegerile din 2004, scor care i-a și plasat, de fapt, pe locul doi. Rămân însă 70 de procente de electorat care sigur că nu se regăsesc în acest mod controversat de a face politică.

Când Parlamentul tace, și tace pentru că i se ordonă să tacă, dictatura este periculos de aproape. Avem nevoie de legi bune, nu de ordine militare, domnilor guvernanți!

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Emilian Valentin Frâncu - declarație politică intitulată Adrian Năstase își bate joc de Regulamentul Camerei Deputaților;

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Emilian Frâncu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Video in format Real Media  

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Declarația mea politică de astăzi se institulează "Adrian Năstase își bate joc de Regulamentul Camerei Deputaților".

Cu puțin timp înainte de discutarea Regulamentului Camerei Deputaților, președintele Adrian Năstase a abuzat de funcție și a facilitat respingerea unei legi organice importante, pe motiv de lipsă a cvorumului, numărând doar voturile "pentru" sau "împotrivă" și "uitând" că există și abțineri.

Acea gravă încălcare a Regulamentului Camerei Deputaților a trecut fără o reacție prea dură din partea noastră, fiind atunci preocupați de încheierea dezbaterilor legate de alte legi importante.

De atunci, au mai fost însă câteva momente în care domnul Adrian Năstase a ignorat voit prevederile Regulamentului, unele din ele stârnind proteste și nemulțumiri justificate.

Joi, 9 februarie 2006, domnul Adrian Năstase a recidivat! De data aceasta, a încălcat articolul 131 din Regulament, dând cuvântul, în timpul procedurii de vot electronic deja inițiate, unor colegi de la PRM, pentru lucruri nesemnificative. O sală întreagă votase sau era în curs de votare, iar noi asistam la o bălăcăreală ieftină, cu replici și contrareplici pe probleme ce erau deja tranșate și spuse de încă două-trei ori sub alte forme.

Fac observația că nu a existat nici o justificare. Nu era procedură de vot secret, în cadrul căreia ar fi fost permise luările de cuvânt «pe procedură» și, mai mult, nimeni nu ceruse cuvântul «pe procedură» (și doar se tot argumenta solicitarea de a trimite legea respectivă înapoi la Comisie). Și era vorba, poate, nu întâmplător, de legea împotriva spălării banilor.

Apoi, tot împotriva Regulamentului, în timpul procedurii de vot electronic deja declanșate(pe ecran se tot derulau secvențele votului), domnul Adrian Năstase a acceptat solicitarea unui membru al Grupului parlamentar al PRM (subliniez, a unui membru simplu, nu a liderului de grup parlamentar, conform art. 50) de a obține o «pauză de consultări», cu scopul vădit de a încheia ședința. Mai mult, încălcând art. 149 alin. 4, domnul Năstase a dat drept la replică unor deputați PRM, cărora nimeni nu le pronunțase numele.

În această situație, îmi pun întrebarea: este vorba de necunoașterea Regulamentului sau de rea-voință? În amândouă cazurile, domnul Adrian Năstase este la fel de vinovat și nu mai merită să conducă ședințele Camerei Deputaților.

Este stresat și obosit. Presa îl critică, procurorii îl urmăresc, colegii din PSD vor să-l elimine... Cu ce suntem însă noi, ceilalți deputați, vinovați să-i suportăm în continuare aroganța și suficiența?

De aceea, îl rog pe domnul Adrian Năstase să aibă minima decență și să-și dea demisia de la conducerea Camerei Deputaților!

Este clar că trage mereu de timp și face tot posibilul să nu treacă legile importante necesare integrării. Dar atunci, de ce mimează, împreună cu liderii PSD, dorința de a facilita României recunoașterea europeană? Minciuna iese ușor în evidență, iar "ouăle" se strică repede.

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Iuliu Nosa - semnalarea unor mecanisme destinate perpetuării frauduloase la putere;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Iuliu Nosa. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Se pregătește și ultimul vorbitor de astăzi, domnul deputat Petru Călian, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

Video in format Real Media  

Domnul Iuliu Nosa:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Consecvența bolnăvicioasă prin care actualii guvernanți deturnează de la scopul lor obiectiv acțiuni necesare și benefice reprezintă deja un fapt de notorietate publică. În loc să-și consacre energia și eforturile înspre soluționarea dificultăților reale cu care se confruntă românii, regimul patronat de Traian Băsescu consumă timpul și banii națiunii în direcția inventării unor mecanisme destinate perpetuării sale frauduloase la putere.

Un exemplu în acest sens este crearea Comunității Naționale de Informații. Necesitatea acesteia este una de natură tehnică, fiind cu atât mai presantă cu cât actuala conjunctură internațională accentuează riscurile specifice cărora instituțiile de profil trebuie să le facă față.

Deturnarea de la scopul declarat - și public prezentat ca benefic - nu este ușor de detectat de către opinia publică, fiind ascunsă sub argumentul necesarei "coordonări" informaționale.

De drept, instituțiile care asigură protecția informativă a teritoriului național exercită acțiunea lor în interesul general, aceasta fiind rațiunea pentru care legiuitorul a considerat ca fiind firească situarea lor sub controlul Parlamentului.

În fapt, odată cu crearea Comunității Naționale de Informații, s-a reușit trecerea acestora în subordinea intereselor de putere ale Palatului Cotroceni. Responsabilitatea serviciilor de informații în raport cu Parlamentul este, din acest moment, doar formală. Scopul final este evident: controlul direct și total al întregii vieți politice românești, începând cu Parlamentul și încheind cu partidele ori organizațiile societății civile, presă etc.

Pierderea cea mai gravă, care s-ar putea dovedi ireparabilă, ar fi, dacă acest "demers" al președintelui nu este blocat la timp, aceea provenită din deteriorarea imaginii serviciilor de informații. Avem deja, înainte ca proiectata "centrală" de la Cotroceni să înceapă a funcționa legal și din plin, suficiente elemente care indică renașterea insecurității personale, ba chiar a terorii pe care o genera defuncta securitate.

Revenirea la climatul de suspiciune generalizată și la teroarea însoțitoare ar distruge nu doar imaginea noilor servicii de informații, care ar redeveni poliție secretă politică, ci și tânăra democrație românească. Iată de ce consider că Traian Băsescu trebuie blocat la timp în ascensiunea sa spre autoritarism politic - și nu doar de către noi, cei aflați în Opoziție, ci și de către toți colegii responsabili din Parlament.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Petru Călian - declarație politică intitulată Moderația, soluția de ieșire din impas a coaliției;

Domnul deputat Petru Călian, Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Video in format Real Media  

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Moderația, soluția de ieșire din impas a coaliției".

"Pentru a menține un partid în primele rânduri ale luptei politice este nevoie de multă muncă, dedicație și abnegație din partea tuturor membrilor săi.

Când spun primele rânduri ale luptei politice, nu mă refer la lupta pentru putere, mă refer la determinarea cu care trebuie să susținem idealurile și valorile probate istoric în fața celor care ar încerca să le minimalizeze sau să le desconsidere".

Astfel sună un paragraf din discursul pregătit pentru congresul extraordinar al Partidului conservator reunit cu ocazia fuziunii cu Partidul Unității Naționale Române.

În ultimele zile am asistat cu toții la noi seisme de amploare pe scena politică românească de parcă cele existente până acum nu ar fi fost de ajuns.

Din păcate, evenimentele din săptămâna precedentă, și mă refer în special la neîntrunirea cvorumului necesar în Senat pentru votarea actului normativ privind Departamentul Național Anticorupție, dar și la scandalul declanșat de declarațiile senatorului Gheorgy Frunda au scos la iveală o problemă internă de fond a coaliției.

Ceea ce ar fi trebuit să fie lupta partidelor în interesul cetățenilor a fost detunată în lupta partidelor din coaliție și lupta puterii cu opoziția.

Sunt tot mai multe semnale care indică o problemă internă, străină de adevăratele interese ale țării în acest moment și de obiectivul strategic de aderare la Uniunea Europeană.

Deși solicitat să se dezică de declarațiile sale, senatorul Gheorgy Frunda - UDMR a sfidat atât coaliția din care face parte, cât și opoziția și s-a prevalat de protocolul coaliției pentru a se eschiva de la asumarea răspunderii.

Partidul Democrat, principalul nucleu al puterii, dă tot mai mult impresia că scena politică românească este un teatru cu un singur actor, o scenetă ale cărei sfori se întrevăd printre cortinele dezinformării pe care le trage peste ochii opiniei publice.

Cazul fuziunii cu PNL este doar un mic fragment din tot acest decor al impulsurilor ce par să trezească tot mai multe ambiții și frustrări de partea tuturor.

Consider că relativ la tendința Partidului Democrat și, în special, a președintelui de facto, Traian Băsescu, chiar dacă știm cu toții că președintele este apolitic conform Constituției, de a se constitui ca partid de guvernământ și unic reprezentant al voinței poporului, trebuie să luăm cu toții atitudine fără a afecta însă interesele țării.

Subliniez din nou faptul că Partidul Conservator nu intenționează să provoace o scindare la nivelul coaliției prin retragerea sprijinului politic, cel puțin până în momentul strategic al aderării, dar și mai încolo, însă nu putem accepta și închide ochii la tot mai desele scandaluri provocate de întrecerea PD-PSD.

În acest context susțin afirmațiile președintelui Dan Voiculescu la Congresul organizat în 12 februarie a.c., chiar dacă invit toate părțile implicate la moderație, singura soluție pe care o consider viabilă în acest moment.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media  

Nu încheiem ședința noastră de astăzi consacrată declarațiilor politice fără să vă anunț că o serie dintre colegii noștri au depus în scris declarațiile lor politice, și anume :

Din Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat domnii deputați : Mihai Apostolache, Valeriu Ungureanu, Gheorghe Chiper, Minodora Cliveti, Florin Iordache, Aurel Gubandru, Mirela Adomnicăi, Victor Sanda, Ion Dumitru, Mihai Dumitriu, Ioan Cindrea, Matei Cătălin Lucian, Vasile Pușcaș, Vasile Soporan, Marin Constantin.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal au depus în scris declarațiile politice domnii deputați: Claudius Mihail Zaharia, Dragoș Ujeniuc, Corneliu Momanu și Mihai Mălaimare.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnii deputați : Alexandru Mocanu, Marius Rogin, Traian Igaș, Aurel Olărean, Movilă Petru.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnii deputați Costache Mircea și Ilie Merge.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator Daniela Popa și Ioan Țundrea.

Vă mulțumesc.

 
   

(Următoarele declarații au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință.)

 
  Aurel Olărean - declarație politică: Organigrama și social-democrația sau despre cum înțeleg aleșii PSD să gestioneze banii contribuabililor în administrația publică locală;

Domnul Aurel Olărean:

"Organigrama și social-democrația sau despre cum înțeleg aleșii PSD să gestioneze banii contribuabililor în administrația publică locală"

Stimați colegi,

Este binecunoscut faptul că, la nivelul administrației publice locale în unele zone ale țării, deloc întâmplător, printre cele mai sărace, reprezentanții PSD-ului dețin încă, din păcate, o pondere însemnată. În aceste localități (municipii, orașe, comune sau sate), PSD-ul gestionează și repartizează, de multe ori, preferențial banii contribuabililor pentru a-și proteja interesele și oamenii.

Mă voi referi, în rândurile următoare, la situația municipiului Rădăuți, localitatea unde un primar PSD conduce de aproximativ 30 de ani, cu unele intermitențe, controlând personal sau prin interpuși destinația unor sume din bugetul local. La începutul acestui an, Primăria Rădăuți și-a mobilizat întregul aparat din subordine pentru a-și putea trece organigrama prin Consiliul local.

Extrem de stufoasă, cu numeroase persoane angajate pe diverse posturi plătite din banii contribuabililor, organigrama Primăriei Rădăuți depășește sensibil organigramele altor primării din județul Suceava, apropiate ca număr de locuitori de municipiul rădăuți. Deloc întâmplător, printre beneficiarii acestei organigrame se regăsesc, alături de persoane competente, rude directe ale primarului sau ale altor persoane care dețin funcții în cadrul Primăriei municipiului Rădăuți. În felul acesta, primăria municipiului Rădăuți a devenit unul dintre angajatorii constanți și importanți din localitate.

Mă întreb pe mine și vă întreb pe dumneavoastră : Ce se va întâmpla cu organigrama primăriei Rădăuți (construită după modelul social-democrat) după 1 ianuarie 2007? Vom fi oare, atât de credibili încât să le explicăm europenilor că, la nivelul unei administrații locale contează mai puțin eficiența, competența decât gradul de rudenie sau culoarea politică? Sigur, întrebarea mea este realmente retorică, întrucât răspunsul îl cunoaștem cu toții.

Însă, sunt de părere că situația municipiului Rădăuți reprezintă un caz semnificativ pentru direcționarea și gestionarea banilor contribuabililor de către aleșii PSD-ului. În locul unei profesionalizări a angajaților din administrația publică locală, în spiritul normelor și reglementărilor europene, a formării unor tineri în scopul atragerilor sumelor repartizate de Uniunea Europeană pe diverse proiecte de investiții și dezvoltare, administrațiile PSD-iste direcționează banii publici prioritar pentru plata salariilor unor funcționari, astfel, fidelizați.

Primăria municipiului Rădăuți ar fi putut să renunțe la o parte din angajații săi, după o analiză chibzuită și competentă, pentru a se putea astfel identifica o soluție viabilă în cadrul Grădinii Zoologice din localitate. Insă, se pare că, aleșii PSD-ului din administrația publică locală nu pot proceda altfel decât s-au învățat: direcționarea banului public spre zone, domenii și persoane care țin de cele mai multe ori de culoarea politică.

  Minodora Cliveti - pledoarie pentru reconsiderarea condiției femeilor și a respectării drepturilor acestora;

Doamna Minodora Cliveti:

Societatea românească renunță greu la mentalitățile și stereotipurile sexiste. Este greu să se modifice conștiința publică privind egalitatea de șanse și de tratament pentru femei și bărbați în direcția reconsiderării condiției femeilor și a respectării drepturilor acestora, atunci când persoane publice utilizează formulări ce susțin, în mod evident, discriminările de gen.

Eforturile legislative și instituționale făcute în ultimii ani sunt prejudiciate de exprimări ale unor personalități care fac referiri derizorii, cu conotații sexuale, în confruntarea politică. De curând, un reprezentant important al unui partid din coaliția de guvernământ a comparat situația unui lider din opoziție cu cea a unei fete mari puse să conducă o casă de toleranță. Nu numai că termenii sunt jignitori în orice situație, dar această comparație aduce atingere demnității persoanelor și, în acest context, lezează drepturile femeilor.

Acest exemplu îmi susține convingerea că oamenii politici (de ce oare numai bărbații?) nu și-au reformat mentalitățile privind (ne) recunoașterea statutului egal al femeilor și bărbaților în viața publică și privată. Acest mod de exprimare ce defavorizează imaginea femeilor reprezintă o recidivă. Să ne amintim că un înalt personaj și-a trimis o colegă pe "centura politicii" atunci când opiniile acesteia l-au deranjat.

În calitate de președintă a Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați din Camera Deputaților nu pot trece cu vederea astfel de afirmații publice. Femeile și bărbații sunt parteneri cu drepturi egale și nu există nici o rațiune pentru care unii sau alții să fie subapreciați sau denigrați. Consider că discursul politic este important pentru formarea opiniei publice și că argumentele aduse trebuie să fie civilizate, "politically correct" și nu cu accente triviale, tocmai pentru că noi avem o mare responsabilitate morală și civică față de cei pe care îi reprezentăm.

  Doina Micșunica Drețcanu - apel adresat instituțiilor abilitate în problema rezolvării câinilor comunitari;

Doamna Doina Micșunica Drețcanu:

Unul dintre drepturile fundamentale ale oamenilor este dreptul la libertate și protecție. Asigurarea unui mediu de viață sănătos ar trebui să reprezinte o prioritate a tuturor instituțiilor abilitate ale statului, pentru că, în fond, cetățenii plătesc, prin impozite și taxe substanțiale, serviciile publice menite să le apere viața.

De mulți ani se discută despre rezolvarea problemei câinilor comunitari și al pericolului acestora pentru securitatea cetățenilor. În sprijinul autorităților au sărit organizații internaționale. Sumele de bani cheltuite nu numai că nu au dus la rezolvarea problemei, dar nici măcar nu se mai știe cum au fost cheltuite. Puși în fața acestei întrebări, cei care trebuie să răspundă nu au putut justifica nici gestionarea fondurilor, dar nici a situației în sine. În fiecare zi există nenumărate cazuri de oameni atacați și mușcați de câinii comunitari. Evenimentul dramatic al omului de afaceri japonez a deschis ochii autorităților.

În locul răspunsurilor concrete și coerente la întrebările românilor, din partea autorităților, în acest caz a edilului șef al capitalei, vin răspunsuri surprinzătoare: "păziți-vă de câini".

Este sterilizarea o soluție? Cât timp va dura strângerea și sterilizarea câinilor de pe străzi și în ce măsură va fi eficientă această soluție dacă oamenii vor adopta și vor elibera câinii? Cum pot fi trași la răspundere proprietarii care nu au grijă de animalele lor de companie?

În această situație, oamenii se întreabă care este eficiența păstrării unor servicii publice care se ocupă cu paza și protecția lor. Situația este cu atât mai neplăcută cu cât, uitându-ne la statistici, observăm că majoritatea victimelor sunt copii și bătrâni. Cât timp trebuie să mai treacă până se va găsi o soluție pentru această problemă? Sau deja câinii comunitari au fost șterși de pe lista de priorități a Alianței, care este foarte ocupată cu posibila fuziune. Câți oameni mai trebuie să fie mușcați ca aceasta problemă să fie pusă în discuție?

Cred că reprezentanții administrațiilor locale ar trebui să ofere, în loc de sfaturi, soluții concrete, realiste și sigure, de natură să prevină și să înlăture acest coșmar care se adaugă la multe altele în această etapă de "trăit bine".

  Petru Movilă - declarație politică cu tema Ordonanța DNA și clasa politică;

Domnul Petru Movilă:

Am urmărit cu toții vâlva produsă de respingerea de către Senat săptămâna trecută a ordonanței Guvernului privind înființarea Departamentul Național Anticorupție.

După părerea mea, această vâlvă este îndreptățită deoarece nu este vorba despre o ordonanță sau un proiect de lege oarecare, ci despre un act esențial și necesar în lupta împotriva corupției care macină de ani buni societatea românească.

Fără îndoială, la nivel declarativ, toate guvernele de până acum, precum și justiția, au luptat împotriva acestui flagel; este adevărat că, odată cu negocierile de aderare la Uniunea Europeană, s-au creat și unele instrumente legislative și juridice menite să facă mai eficientă această luptă: mă gândesc la pachetul de legi pentru combaterea corupției adoptat în 2002 și la înființarea P.N.A.

Rezultatele au fost însă sub așteptări. Aceste rezultate au fost sugestiv comentate în expresia "corupție fără corupți".

În consecință, presiunile din partea Comisiei Europene, dar și a unor guverne aliate (de exemplu, SUA) pe această temă au sporit, iar Alianța D.A., în campania electorală din toamna lui 2004 a înscris în programul său, ca prioritară, lupta reală împotriva corupției.

Odată ajunsă la guvernare, Alianța D.A. și-a ținut cuvântul și, împreună cu partenerii săi, a emis Ordonanța de înființare a Departamentul Național Anticorupție

Stimați colegi,

Sunt convins că respingerea de către Senat a Ordonanței de înființare a DNA își are cauza tocmai aici: au fost afectate cercuri de interese și persoane din vârful clasei politice. Este o reacție instinctivă de apărare a celor care au adunat averi uriașe și care s-au crezut, ani în șir, intangibili.

Poate că unii dintre dumneavoastră vor spune că această respingere se înscrie în lupta obișnuită dintre opoziție și putere și că este doar un episod obișnuit al acestei lupte, episod în care a câștigat opoziția.

Nu opoziția a câștigat, ci doar acei indivizi care, în numele opoziției, luptă cu disperare pentru a păstra ceea ce au acumulat alături de lege. În asemenea situații, pentru asemenea oameni, interesul național sunt doar vorbe goale.

Și spun acest lucru deoarece se știe foarte bine că respingerea ordonanței Departamentul Național Anticorupție va avea consecințe foarte negative pentru România în anul decisiv al aderării.

Dar victoria lor este efemeră.

În ceea ce privește PD, afirm cu toată certitudinea că toți senatorii partidului nostru, prezenți în sală, au votat pentru ordonanță și toți parlamentarii noștri vor susține instituția Departamentului Național Anticorupție care, într-un timp foarte scurt, și-a dovedit eficiența.

  Aurel Gubandru - despre situația de criză din învățământul românesc;

Domnul Aurel Gubandru:

După ceva mai bine de două luni de la încheierea grevei, profesorii se pregătesc de inițierea unui nou protest. Nemulțumirea sindicaliștilor pornește de la faptul că reprezentanții lor nu au fost consultați în elaborarea calendarului de acțiuni, pentru realizarea proiectelor, precum și a ghidului pentru accesarea acestora, atât pentru anul în curs, cât și pentru perioada 2007 - 2008. În acordul încheiat cu cadrele didactice pentru încetarea grevei, a fost stipulat în mod foarte clar că părțile semnatare se angajează să constituie comisii mixte, compuse din reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării, Ministerului Finanțelor Publice și federațiilor reprezentative din învățământ, care ar trebui să monitorizeze elaborarea și implementarea proiectelor.

Din nefericire, guvernanții au preferat să poarte aceste discuții într-un mediu oarecum restrâns, ferit de ochii celor direct interesați. Dacă luăm în considerare comunicatul emis de primul ministru și de ministrul educației și cercetării, procentul de 1,1% promis nu va avea destinația precizată în acord. Conform acordului menționat, programele care urmau să fie finanțate în acest an se referă, în principal, la asigurarea calității învățământului preuniversitar, perfecționarea cadrelor didactice și facilitarea accesului la educație și la activități extrașcolare. Dar, având în vedere că reprezentanții sindicaliștilor nici măcar nu au fost chemați la discuții, nu se pune problema de a se ține cont de părerile lor.

De asemenea, profesorii din învățământul preuniversitar sunt nemulțumiți că, după greva de trei săptămâni, singurele drepturi salariale pe care le-au primit au fost, de fapt, comune tuturor bugetarilor, fără ca profesorii să aibă un avantaj financiar.

Din informațiile pe care le dețin, se pare că astăzi se întrunește Colegiul Liderilor Sindicali care va hotărî atitudinea formațiunilor sindicale în legătură cu acordul semnat. Este o situație de criză în acest moment, pentru că acțiunile revendicative pot fi reluate.

  Cătălin Lucian Matei - declarație politică cu titlul Puiul ilegal al tricefalei sare la bătaie!;

Domnul Cătălin Lucian Matei:

"Puiul ilegal al tricefalei sare la bătaie!"

Dragi și stimați colegi de Parlament!

O scurtă incursiune în istoria ultimului an al țării noastre ne oferă triste exemple ale unor copilării politice, infantile luări de poziții, răbufniri penibile de egoism, răzbunare ieftină și mai ales o ură atavică împotriva PSD, personificat, în mințile bolnave ale celor aflați în poziții de conducere, ca Răul absolut.

Desigur, în orice societate normală, aceste elucubrații ar fi fost, în mod firesc, tratate medical, medicamentos, cu repaos la pat, și lungi plimbări în aer curat, într-o stațiune montană.

Apelând numai la bun simț și tot nu poți explica logic de ce un procuror numit de un ministru eminamente politic, deoarece face parte dintr-un Guvern, care prin definiție, face politică (sau cel putin așa ar trebui), este imparțial, iar unul numit de Colegiul Superior al Magistraturii, organism ales prin alegeri libere, de magistrați, care nu sunt membrii nici unui partid, nu este imparțial.

Apelând atât la bun simț, dar și la codul penal, codul civil, codurile de procedura civilă sau penală, și tot nu poți explica de ce, învinuit fiind de cumpărarea sub prețul pieței a unui teren, se cere percheziționarea domiciliului președintelui Camerei Deputaților.

A.... pentru distracția poporului, pentru circ? Pentru târârea în ridicol si în bancurile din cârciumi? Da, așa da! Așa ințelegem. Da, asta e politică, frate!

Această isterie malignă a actualei alianțe tricefale a cuprins și puiul avorton numit PC, prin vocea primadonei sale, Dan Voiculescu.

Cuprins de febra guvernării, dar nu a puterii, așa cum a încercat să disimuleze oratoric, acesta a început să înjure însăși mîna care l-a ajutat să treacă pragul Parlamentului.

Profitând de amețeala și deruta psihică a colegilor de guvernare, individul cu lavetă de bebeluș la gât caracterizează PSD ca balaur, ca partid-stat, dar ... bun a fost acest balaur ca partener de Uniune, coleg de campanie electorală, umăr de nădejde la ridicarea nivelului electoral...și asta nu mai departe de un an de zile în urmă...

Nu degeaba are românul vorba "câinele care își părăsește stăpânul și se ia după tine, gonește-l cu piatra"!

Un sfat nesolicitat dat alianței: vă așteaptă zile grele din partea propriilor colegi; noi vi i-am urcat în mașină, înșelați de inocența din privirile lor și de ideile frumoase, dar să nu uitați că voi le-ați dat accesul la frâne!

Vă mulțumesc.

  Claudius Mihail Zaharia - declarație politică despre situația politică care încetinește reglementările privind DNA;

Domnul Claudius Mihail Zaharia:

Declarație politică despre situația politică care încetinește reglementările privind DNA.

Domnule președinte, stimați colegi,

Voi intra direct în subiect fără nici un fel de introducere. Mi se pare absolut surprinzător ca și astăzi ne lovim de problema lipsei de interes în lupta împotriva corupției și, chiar mai mult, de dorința partidelor din opoziție de a bloca lupta împotriva acestui flagel.

Am ajuns ca, datorită acestei inconștiențe politice și a lipsei de maturitate a acestor partide, ziare ca "Financial Times" să scrie că "parlamentarii români vor fi presați de UE pentru a rediscuta o lege-cheie anticorupție", în timp ce "Le Monde" titra: "Partidele românești se razvrătesc împotriva politicii anticorupție". "Le Monde" observă că datorită unei "cote mari de absenteism" a parlamentarilor din Coaliție, "PSD-ul (post-comunist)", aliat cu "partidul extremist Romania Mare", a reușit să blocheze "o politică ce a dus la punerea sub acuzare a mai multor lideri politici".

Stimați colegi parlamentari, nu ne putem juca cu imaginea țării noastre în condițiile în care toți ne dorim integrarea europeană, subiect pe care îl fluturăm electoratului de fiecare dată când vorbim despre programul partidului pe care îl reprezentăm.

Opoziția zilelor noastre arată că ține neapărat să se constituie ca opoziție indiferent de proiectul care este discutat. Și în cazul respingerii de către Senat a reglementărilor privind DNA, liderul PSD a ținut să-și justifice opoziția prin faptul că în forma dezbătută în Senat, DNA "rămâne o armă nucleară care riscă să scape de sub control" datorită "tentației folosirii DNA pentru a-i ținti pe adversarii politici".

Voi folosi această declarație pentru a analiza poziția opoziției privind lupta împotriva corupției:

  1. mă simt dator să le reamintesc colegilor că dacă nu ar exista corupți și îmbogățiți din banii statului în rândul membrilor partidelor politice care s-au opus acestei legi probabil că nu ar trebui să ne fie frică de țintirea "adversarilor politici" prin comandă politică pentru că nu ar exista obiectul activității;
  2. lupta împotriva corupției nu se poate face numai pentru viitor, stimați colegi PSD și PRM, pentru că sunt politicieni români care s-au îmbogățit ilicit și ei nu pot fi trecuți cu vederea de organele de anchetă;
  3. prin poziția luată tăiați elanul anchetatorilor și, din punctul meu de vedere, ea reprezintă și o atenționare discretă la adresa celor care lucrează la deconspirarea celor vizați de anchetele DNA.

Din fericire, toate aceste derapări ale Parlamentului sunt corectate de Guvern prin ținuta și dorința acestuia de a reforma România. Apreciez poziția fermă a primului ministru care luptă pentru punerea în funcțiune a DNA și este gata chiar să-și asume răspunderea pentru ca eficiența luptei împotriva marii corupții să crească și ca astfel drumul către integrarea europeană să fie netezită.

Țin, totuși, să adresez rugămintea parlamentarilor României să facă front comun împotriva corupției și să cântărească mai mult efectele pozitive și cele negative în momentul în care votează pro sau contra o lege pentru că și Parlamentul României trebuie să fie o instituție care funcționează și care lucrează pentru popor.

Vă mulțumesc,

  Constantin Traian Igaș - declarație politică având ca subiect Situația gravă a românilor din Timoc;

Domnul Constantin Traian Igaș:

"Situația gravă a românilor din Timoc"

Doamnelor și domnilor deputați,

În urmă cu mai bine de un an de zile nu mi-ar fi putut trece prin gând că o comunitate de români poate să mai treacă în acești ani prin momente ca cele care mi-au fost aduse la cunoștință. Ca să fiu sincer, nici nu știam prea multe despre românii timoceni care au trăit, trăiesc și vor trăi pe teritoriul actualei Serbii. Cunoșteam, asemenea altor oameni simpli, că și în Iugoslavia trăiesc mulți frați de-ai noștri, dar nu mi-aș fi putut închipui că aceștia trăiesc de mult timp sub o presiune continuă care-i duce până acolo încât le e teamă să-și mai spună români. Situația lor mi-a fost adusă însă la cunoștință anul trecut și de atunci am încercat, în mai multe feluri, să o prezint mai departe, în speranța că se vor lua totuși unele măsuri pentru ca situația lor să nu mai continue ca în prezent.

Românii timoceni sunt mai mulți și ca număr și ca pondere locală decât cei bănățeni, dar nu au nici cel mai neînsemnat drept la păstrarea identității naționale. Nu sunt reprezentați nici în Consiliul Național al Românilor din Serbia prin "bunăvoința" Belgradului. În decembrie 2003, nici o minoritate nu a intrat în parlamentul Serbiei, deși voci oficiale apreciază că minoritățile din statul sârb sunt cel puțin 25%. Românilor din Timoc li s-a impus încetul cu încetul titulatura de "valah" și cu toate că numărul lor atinge câteva sute de mii de suflete, aceștia nu sunt reprezentați la nivelul conducerii administrative nici măcar în Homolie sau Valea Timocului, unde aceștia sunt majoritari.

De 14 ani, ori de câte ori România a abordat acest subiect, Serbia a refuzat sau a tergiversat acordarea unor minime drepturi pentru românii din Timoc. Dacă în Ucraina sunt 90 de școli unde se studiază toate materiile în română, dacă Ungaria oferă de drept aceleași drepturi firavei comunități românești de acolo, dacă Bulgaria măcar discută despre viitoare drepturi pentru români, Serbia refuză măcar o oră de limbă română pe săptămână în localități din Valea Timocului unde, conform recensământului din 2002, românii-valahii reprezintă 30% din populație (în fapt cele mai multe localități sunt curat românești).

Organizațiile politice românești din aceste ținuturi sunt des ținta atacurilor naționaliștilor sârbi. Doar în anul trecut au scris de două ori pe ușa acestora "Marș din Serbia!" și au desenat obscenități fără ca poliția să descopere autorii. Comunitatea Românilor din Iugoslavia, de când a început un parteneriat cu timocenii, a fost scoasă afară din sediul pe care l-a ridicat chiar ea și se judecă și acum.

În Serbia, Biserica Ortodoxă Sârbă nu manifestă nici cel mai mic sentiment frățesc sau ecumenic. Episcopul de Timoc nu a permis nici măcar intrarea în biserica din Slatina Borului la o aniversare a unui preot român din Vârșeț invitat de localnici.

Au fost fără ecou și apelurile mitropolitului Corneanu și listele de semnături adunate de românii timoceni pentru slujbă în limba română. Aceeași soartă au avut-o listele cu semnături pentru ținerea în școli a unor ore de limba română. Deși vorbitori buni de limbă română (arhaică), dar fără posibilitatea de a folosi această limbă maternă în public și în scris, românii timoceni nu beneficiază de statut de minoritate națională în statul sârb în care trăiesc.

Situația lor este semnalată din ce în ce mai des autorităților române, dar până acum nici o schimbare. Iată cum o mare de români este lipsită de cele mai elementare drepturi naționale. Nici un minut de limbă română în școli, nici un cuvânt românesc în bisericile lor, nici un cuvânt românesc la televiziunea sau radioul public sârbești care să se recepționeze în zonă.

Atât de mare este presiunea psihologică (și nu numai) asupra lor încât la sediul central al Mișcării Democrate a Românilor din Serbia care este partid politic înregistrat oficial, nu este nici o firmă afișată. Trebuie să-ți asumi riscuri serioase în Serbia ca să te declari și să te aperi de o mașină infernală care te face să îți pară amarnic de grea crucea ce ți-ai luat-o fiind altceva decât sârb într-o zonă pe care Serbia se teme că ar putea să o piardă. Serbia este suspicioasă și inventează peste tot posibili inamici.

Românii de la sud de Dunăre sunt fără școli, fără reprezentare parlamentară și nici măcar nu sunt lăsați să-și asculte slujba ortodoxă în limba maternă, recent un preot român fiind aspru pedepsit de autorități pentru faptul ca "a îndrăznit" să țină slujba în limba română. În prezent acestuia îi este deschis proces prin care este judecat pentru "grava" faptă săvârșită. Nu este vorba numai de nerecunoașterea minorităților române, ci chiar de opresarea reprezentanților acesteia, prin mijloace polițienești, retardate și rudimentare. În schimb, la noi, fără a jigni pe cineva, cei aproximativ 10 000 de bulgari au locul lor, în Parlament, un liceu, patru școli și secție la Universitate. Ucrainenii și sârbii așișderea, iar de unguri nu mai vorbim.

Românii din Valea Timocului, după cum ne-au declarat liderii acestora nu doresc decât "aceleași drepturi pe care le au sârbii din România și care se încadrează în normele europene, inclusiv în recomandările Comisiei de la Veneția".

Deși autoritățile române nu s-au prea implicat în schimbarea acestei situații, eu, și poate cu sprijinul și al altor colegi parlamentari, voi continua să semnalez și să urmăresc îndeaproape situația fraților noștri români timoceni și, ca să închei, aș vrea să îmi permiteți să redau vorbele unui om de litere preocupat de această problemă: " Oare eu aș mai ține la originea mea română dacă nu aș ști scrie și citi românește, dacă nu aș fi auzit măcar că există o cultură română cu o sumedenie de poeți, prozatori, artiști care au scris în limba mamei mele? Oare eu aș fi mândru de numele de român dacă nu aș ști de Ștefan cel Mare, de Brâncoveanu, de Avram Iancu, de Horia și la școală aș învăța doar de cărturarii și eroii altei nații? Sper să nu cadă nici asupra dușmanilor un astfel de blestem care să îți ia orice punte spre neamul tău. Sper, de asemenea, să trăiesc să văd luat acest blestem și de pe capul fraților timoceni."

Vă mulțumesc.

  Corneliu Momanu - Despre aberația poliției politice în lupta împotriva corupției;

Domnul Corneliu Momanu:

«Despre aberația "poliției politice" în lupta împotriva corupției»

Stimați colegi,

Angajamentul României în lupta anticorupție a fost salutat, cel puțin în ultimele luni, atât de Uniunea Europeana, cât și de țările care constituie pentru noi un reper în aplicarea normelor statului de drept.

Acest angajament nu constă doar în elaborarea și aplicarea unor legi, ci în primul rând, în funcționarea independentă și eficientă a justiției. Nu s-a așteptat nimeni ca acest proces de revenire la normal să se producă fără reacții dintre cele mai dure ale celor aflați în vizorul structurilor specializate în lupta împotriva corupției.

După experiența totalitară a anilor de comunism, după anii mai recenți în care "partidul-stat", PSD, a călcat în picioare tot ce a însemnat opoziție, câteva voci lansează acum sintagma "poliție politică". Este o aberație greu de egalat.

Atât presa, cât și opinia publică, în general, au semnalat în nenumărate rânduri ineficiența luptei împotriva corupției, măsură care condiționează aderarea României la UE în 2007. O lungă perioadă, ziarele au semnalat fapte de corupție din cele mai grave, având ca autori înalți demnitari și funcționari din aparatul de stat. Nici un organ de cercetare nu s-a autosesizat. PNA a reprezentat, pană nu demult, o creație birocratică artificială, un capitol bifat doar pe hârtie în tentativa de a duce de nas oficialii europeni.

Acum, într-adevar, lucrurile au început sa se miște. Primele dosare "grele" ale foștilor demnitari sunt în lucru la DNA. Și tot acum apar primele acuze de "poliție politica". Evident, cei care le lansează sunt tocmai cei aflați în cercetări. Care, în disperare de cauză, se agață de tot ce le cade la îndemână pentru a se victimiza înainte de vreme. Românii au o vorbă de duh, pe care personajele în cauză par să o fi uitat: "Hoțul strigă hoții". Pe cine vor să convingă domniile lor printr-un astfel de comportament, absolut patetic și neconvingător?

Justiția din România are datoria și are libertatea să facă ce este drept și ce este corect. Justiția din România permite celor nevinovați să se apere și celor vinovați să plătească. Acesta este statul de drept.

Vă mulțumesc.

  Mihai Cristian Apostolache - intervenție în sprijinul finalizării locuințelor ANL din județul Prahova;

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Stimați colegi,

În luna mai a anului trecut, vă rețineam atenția cu o declarație politică prin care nu doream altceva decât să fiu vocea tinerilor români care visează să își poată cumpăra o locuință.

Vă spuneam, atunci că m-am adresat și Executivului, cerându-i, punctual, sprijin pentru finalizarea lucrărilor la blocurile ANL din Ploiești, care, deși aflate într-un stadiu avansat de execuție, nu au mai beneficiat de finanțare.

Spre plăcuta mea surprindere, am primit un răspuns favorabil din partea domnului ministru Gheorghe Dobre, întărit prin semnătura domnului Laszlo Borbely, prin care sunt informat că "pentru programul pe anul 2006 se au în vedere reluarea lucrărilor la obiectivele sistate din municipiul Ploiești, continuarea lucrărilor la blocul din orașul Sinaia, precum și includerea la finanțare a unui obiectiv din Azuga".

Iată de ce, deși ar putea părea ciudat în contextul actualelor conflicte putere-opoziție, doresc să îi mulțumesc domnului ministru Borbely, dar și să îl rog să aibă grijă ca fondurile promise să și ajungă în Prahova, în timp util.

Spre binele tinerilor, indiferent de simpatiile lor politice, mi-aș dori să am mai des motive de mulțumire.

Ar fi și un semn că, iată, când este vorba despre interese majore, putem discuta civilizat chiar și în Parlamentul României!

Vă mulțumesc.

  Constantin Marin - referire la reforma în domeniul sănătății;

Domnul Constantin Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Legile privind reforma în domeniul sănătății au fost dezbătute și mediatizate excesiv de mult, parcă acest serviciu de asistență medicală s-ar înființa pentru prima dată acum. Legea este ca un copil din flori. În conceperea ei nu s-a ținut cont de experiența românească în domeniu, de rezultatele pozitive obținute de-a lungul timpului și de condițiile concrete în domeniu.

Pornind de la aceste considerente cred că, până la urmă, rezultatele nu vor fi cele scontate, vor apărea serioase contradicții pe diferite paliere organizatorice și de conducere. Să nu creadă cineva că PSD-ul nu a făcut o restructurare a sistemului de sănătate în România, așezarea sa pe principii de eficiență, valorificarea potențialului uman și material de care dispunem, dar de fiecare dată, ne-am lovit de unele împotriviri venite din interiorul sistemului care, în acele momente, s-a închis și nu a dat voie să pătrundă noul, mai precis, măsurile de structurare și restructurare. De aceea, ne îngrijorează faptul că nu s-a făcut suficientă popularizare, dezbatere cu personalul sanitar, a măsurilor de restructurare a asistenței în ambulator și a celei cu paturi.

Din studiul legii, se constată o implementare forțată a acquis-ului comunitar fără a ține seama de condițiile specifice din România.

Modul dictatorial în care actualul ministru al sănătății se poartă cu cadrele medicale denotă lipsă de respect față de acești oameni care salvează vieți omenești. Îi târăsc prin procese, aducându-le o serie de injurii și etichetări, demonstrând încă o dată că nu știm să ne respectăm valorile.

Faptul că acest pachet de legi este aprobat prin răspundere guvernamentală, constituie o dovadă a faptului că acest Guvern sfidează democrația, minimalizează rolul Parlamentului și aruncă o umbră de neîncredere și suspiciune asupra acestuia. Guvernanții nu conștientizează că acest sector de activitate este un domeniu sensibil, cu impact asupra populației, unde niciodată nu poți spune că s-au epuizat toate soluțiile de modernizare și reorganizare. De aceea, consider că adoptarea acestui pachet legislativ trebuie făcută cu o consultare largă a întregului personal medical din România și numai atunci putem spune că am făcut o treabă bună, durabilă și pe termen lung. Dacă de fiecare dată, la patru ani, când se schimbă echipa guvernamentală, vom modificat regulile jocului, consecințele vor fi foarte grave și vor fi suportate de cetățeanul aflat în suferință dar și pe cheltuiala lui.

De aceea noi, Grupul parlamentar al PSD, protestăm în numele poporului român, față de modul în care este privită asistența sanitară în România ca o activitate aducătoare de venituri în buzunarele unora.

Dacă avem în vedere faptul că domnul Nicolăescu privește bolnavul ca o marfă căruia la intrarea în spital i se deschide o fișă de materiale, alta decât fișa de observație, ne dăm seama cât de bine se pricepe la medicină. Cerem domnului Nicolăescu să-și prezinte neîntârziat demisia deoarece cadrele medicale nu-l recunosc ca ministru. Este puternic contestat chiar de colegii liberali cărora le este rușine că sunt colegi cu acesta. Ne exprimăm speranța că în cadrul votului vom cântări serios dacă această lege răspunde exigențelor pe care le așteaptă populația României, cu atât mai mult că aceasta nu reflectă unitatea de voință și gândire a Parlamentului.

  Cristian Silviu Bușoi - declarație politică având ca temă Legea lustrației, o necesitate reală sau imaginară?;

Domnul Cristian Silviu Bușoi:

"Legea lustrației, o necesitate reală sau imaginară?"

De 16 ani încoace, Legea lustrației a fost mereu amânată și tergiversată de guvernările trecute. Proiectul de lege a fost lăsat prin tot felul de sertare, nu pentru că ar fi fost uitat, nu din cine știe ce motive minore, ci pentru că ar fi însemnat o lovitură serioasă la adresa celor care se aflau la conducerea României.

Pentru început cred că e bine să ne aducem aminte că "lustratio" din latină înseamnă purificare, o nevoie exprimată de nenumărate ori în cei 16 ani de la Revoluția Română de membri ai societății civile din Timișoara, din București sau din alte părți ale țării. Aceștia doreau promovarea unei legi care să acționeze ca un filtru moral, ce ne-ar permite să intrăm în Europa cu un sistem politic reformat, constituit din politicieni și funcționari care nu au colaborat cu poliția politică comunistă.

Această soluție a lustrației a apărut pentru prima dată în anul 1990 prin eforturile membrilor Societății Timișoara, iar mai târziu scriitorul George Șerban s-a implicat activ în realizarea acestei legi. Promovarea ei a fost imposibilă, deoarece populația României se află sub efectul amneziei colective provocate de Ion Iliescu.

Puntul 8 din cele 13 ale Proclamației din Timișoara viza o deșteptare a României prin toate mijloacele, o reclădire a sistemului de valori românești.

O asemenea lege aduce în prim plan cel puțin două semnificații: una este pur etică, fiecare ar trebui să primească pedeapsa cuvenită. A doua semnificație este generată de suficiente raționamente politice. O parte a societății românești poate fi șantajată de diverse persoane "binevoitoare", ca urmare a legăturilor pe care le-a avut cu securitatea.

După 1990, aceste personaje s-au integrat cu ușurință în noul sistem devenind politicieni sau cunoscuți oameni de afaceri, transformându-se în baroni locali sau naționali. S-au opus mereu adevăratelor reforme pentru că le erau întru totul defavorabile. Se opun și Legii lustrației pentru că ea reprezintă sfârșitul carierei lor de reprezentanți ai propriilor interese în instituțiile statului.

Legea lustrației nu ar fi o noutate. Cehia, Polonia sau Ungaria au adoptat o astfel de lege.

Pentru că cei care au avut de suferit din pricina regimului comunist să primească măcar o reparație morală și pentru că lăsa în urmă un trecut mereu potrivnic de care nu ne-am debarasat nici după 16 ani de la evenimentele din 1989, Legea lustrației se impune ca o necesitate absolută.

România are nevoie de aceasta lege, cei 16 ani de la Revoluția Română au dovedit cu prisosință acest lucru, este o necesitate reală, benefică pentru bunul mers al societății românești în drumul către Uniunea Europeană. Un cunoscut proverb românesc spune "mai bine mai târziu decât niciodată", iar acum prin această lege, probabil este ultima șansă ca România să scape odată pentru totdeauna de rămășițele și tenebrele comuniste.

  Daniela Popa - declarație politică privind creșterea costurilor pentru întreținere și căldură la blocuri;

Doamna Daniela Popa:

Declaratie politică privind creșterea costurilor pentru întreținere și căldură la blocuri.

În urma sesizărilor primite din partea Ligii Asociațiilor de Proprietari, HABITAT, referitoare la diverse aspecte privind buna gospodărire a proprietăților imobiliare aflate în blocurile din București, dăm curs prezentei declarații care se înscrie în numărul sesizărilor legate de nivelul de suportabilitate al costurilor întreținerii locuințelor la bloc, în care majoritatea populației din București viețuiește.

În această ultimă scrisoare de protest a Ligii HABITAT se arată că cetățenii sunt condamnați la neplata întreținerii datorită creșterii cu 150% a facturilor pentru consumul de apă caldă și căldură, ca urmare a solicitării Termoelectrica de a majora cu 56% a prețului de livrare a agentului termic, ceea ce duce implicit la mărirea costului arătat mai sus.

Consecințele acestor măsuri aberante pot duce la o debranșare majoră și chiar a dispariției sistemului centralizat de încălzire, debranșări care și în prezent au atins cote alarmante. Trebuie avut în vedere că peste 50% dintre cetățeni plătesc pe întreținerea și încălzirea locuinței 80% din venitul lunar. Ne întrebăm cum se vor descurca cu astfel de creșteri în continuare.

Se solicită de urgență:

  1. un program coerent de asistență socială a cetățenilor în incapacitate de plată din partea municipalității;
  2. programe clare de reglementare a situației anormale din București și se propune chiar trecerea tuturor capacităților de producție, transport și distribuție la Primăria Municipiului București;
  3. un program de eficiență energetică aplicat atât producătorilor, cât și consumatorilor pentru demararea reabilitării termice a blocurilor de locuit din București.

Prin prezenta declarație sprijinim necondiționat doleanțele bucureștenilor ce locuiesc la bloc pentru crearea unui nivel normal de suportabilitate a cheltuielilor de întreținere a locuințelor.

  Victor Sanda - declarație politică: «Politica momirii, singura politică pe care Alianța PNL-PD o aplică cu real succes»;

Domnul Victor Sanda:

«Politica "momirii", singura politică pe care Alianța PNL-PD o aplică cu real succes»

A trecut un an de când Alianța PNL-PD se străduiește din răsputeri să demonstreze unei țări întregi că știe să guverneze, adică, să-și pună politicile enunțate în campania electorală în practică pentru ca promisiunea "să trăiți bine!" să devină o realitate.

Am spus "se străduiește", dar cred că termenul cel mai indicat este "se chinuie". După cum știm, Alianța PNL-PD a format coaliția de guvernare "chiu cu vai", momindu-i pe trădătorii Partidul Social Democrat cu funcții înalte în Guvern și cu îndeplinirea unor anumite interese. Trădători care iată, acum, când a venit vremea scadenței, își ascut colții, plini de venin, amenințând cu părăsirea Coaliției!

Tot în chinuri s-au născut și primele și importantele reforme enunțate în campania electoral a Alianței: reforma justiției și reforma proprietății, fentând Parlamentul care avea rol de "ochi limpede" - ziariștii știu ce înseamnă - în elaborarea unei legi bune, corecte.

Rezultatul s-a dovedit a fi chinuitor, atât pentru guvernanții, care acum nu știu cum să dreagă busuiocul și să repare erorile grave, cât mai ales pentru cetățeni care își dau seama, treptat, că nu au nici o vină pentru ce au votat. Pentru că, iată, aflăm din presă că însuși ministrul justiției este nemulțumit de propria reformă și vrea să aducă nu mai puțin de 160 de amendamente la propriul pachet legislativ, adoptat în urmă cu aproape un an.

În aceeași notă, "restitutio in integrum" creează mari bătăi de cap administrațiilor locale și, în special, primarilor, inclusiv cei ai Alianței PNL-PD din Capitală, care se trezesc peste noapte fără parcuri și spații verzi, lăsându-i pe bucureșteni fără aer!

La rândul său, ministrul sănătății nu putea face notă discordantă și astfel, prin propunerile sale de reformare a sănătății românești, a chinuit întreg mediul sănătății, dar s-a chiuit și pe sine, primind zilnic palme fie de la mass-media, fie de la justiție, fie de la cei care lucrează în sănătate, chiar și de la propriii colegi de alianță, neînțelegând zicala: "dacă ești prost, rămâi acasă!".

În privința reformei fiscale, aici chinuitoare este lipsa cu desăvârșire a acesteia, în ciuda promisiunilor mai-marilor finanțelor de a elabora o strategie în acest sens pe termen mediu și lung. E adevărat, cota unică a fost cel mai simplu de aplicat, dar a generat numai dezechilibre bugetare pe care tot românii le-au suportat și le suportă.

Recent, Alianța PNL-PD și-a aruncat vizibil pe piață o altă politică, vădit negată în campania electorală, politica racolării aleșilor locali ai PSD și, în special, a primarilor, promițându-le, în mod evident, sprijin financiar pentru refacerea drumurilor, școlilor, bisericilor etc.

Această tactică de momire reprezintă unicul succes al Alianței PNL-PD. Iată numai câteva dintre victoriile politicii "de momire" a Alianței, singura care îi reușește 100%: momirea electoratului în 2004, momirea partenerilor de coaliție, momirea aleșilor locali ai PSD și nu în ultimul rând momirea oficialilor Uniunii Europeane, care odată ce-și vor da seama că marile reforme ale Guvernului Tăriceanu există doar la nivel de vorbe în vânt, dar nu și scriptic, faptic, vor întoarce spatele României, în 2007.

Închei prin a atrage atenția Alianței că vremea scadenței se apropie!

  Ioan Cindrea - declarație politică privind creșterea accelerată a sărăciei în România;

Domnul Ioan Cindrea:

"Declarație politică privind creșterea accelerată a sărăciei în România"

Anul 2006 va fi unul în care veniturile românilor vor scădea vertiginos ca urmare a politicii fiscale a actualului Guvern, iar acest lucru va duce la creșterea semnificativă a numărului de săraci.

Prima categorie de oameni care va fi puternic afectată este cea a pensionarilor, în condițiile în care valoarea punctului de pensie va scădea în anul 2006 cu cinci procente, de la 35%, la 30% din salariul mediu brut pe economie.

Guvernul actual nu îi protejează nici pe cei cu retribuții mici, salariul minim brut pe țară înregistrând cea mai mică creștere din ultimii cinci ani, cu doar 20 de lei, ajungând la 330 de lei, de la 310 lei, iar prin această majorare infimă nu se acoperă nici măcar inflația prognozată.

Nici agricultorii nu au scăpat de politica economică falimentară a Guvernului portocaliu. Subvențiile pentru agricultură sunt tot mai mici, iar impozitul pe terenul agricol crește de zece ori în acest an, de la 1 la 10 la sută.

Totuși, cineva are de câștigat, deoarece alianța portocalie le sporește mult averea celor bogați, care formează și Cabinetul de la Palatul Victoria, în detrimentul celor aproximativ 12 milioane de români, formați din 6 milioane de pensionari, 4 milioane de salariați și 2 milioane de agricultori, care sunt grav afectați de măsurile fiscale pe care actualul executiv le-a luat la începutul noului an.

Astfel, jumătate din populația României va avea de suferit, iar din cauza politicii duse de Alianță vor fi afectate și intervențiile declarate, dar nu și susținute de integrarea în Uniunea Europeană.

Încă o dată se dovedește că sloganul "Să trăiți bine!" este unul mincinos pentru români.

  Mihai Adrian Mălaimare - declarație politică: Fundamentul pentru un stat este să își educe tinerii;

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

"Fundamental pentru un stat este să își educe tinerii"

Această frază care este și titlul declarației mele politice a fost rostită de Diogenes Laertios acum două milenii și totuși ea este la fel de adevărată și astăzi.

De ce? Pentru că, educându-și tinerii, un stat își poate crea elitele care-i vor duce tradiția mai departe.

Dar ce se întâmplă cu educația în România?

Auzim pe zi ce trece tot mai multe voci, studenți sau profesori, care susțin că ea a decăzut într-un hal fără de hal. Și se prea poate ca acești domni să aibă dreptate. Reforma ratată a universităților din România a tras în jos cu ea tot sistemul educațional.

La începutul anilor 90, guvernanții acestei țrăi au luat decizia de a transforma universitățile în învățământ de masă. Astăzi, toate orașele din România care au un parc și o baie publică au neapărat și o universitate. Doctoratul este un mod de a parveni social, nicidecum un titlu de excelență academică. Oricine poate astăzi frecventa o universitate și obține o diplomă, chiar dacă își petrece timpul mai degrabă în cafenele decât în biblioteci. Din această cauză liceele și-au pierdut rațiunea de a fi și au scăzut drastic calitatea învățământului. Înainte de '89, frecventarea unui liceu anonim era un pașaport către nicăieri, mai ales pentru cei care doreau să ajungă la o univeristate de elită. Asta stimula concurența între diferitele licee și creștea performanța.

Vremuri trecute, vremuri uitate.

Am auzit de atâtea ori în ultimii 16 ani că sunt insuficienți bani pentru educație!

Bani sunt, dar ei sunt înghițiți de instituții de învățământ anonime. Guvernele României au subvenționat incompetența universitară la fel cum au făcut și în economie, când cetățenii au trebuit să plătească ani de-a rândul datoriile marilor companii falimentare. Diferența este că la Sidex Galați sau Roman Brașov ne pierdeam doar banii, dar în pseudo-universitățile românești de astăzi ne pierdem demnitatea.

Televiziunea publică cheltuiește milioane de dolari anual pentru a transmite în direct meciuri de fotbal sau emisiuni de divertisment de prost gust, pe când emisiunile de cultură au bugetul cât să încapă într-o pușculiță și sunt difuzate la ore când doar insomniacii nu s-au dus încă la culcare.

Vă întreb, domnilor, de unde ne așteptăm să se nască noua elită politică a României?

Mereu ne lăudăm că la cumpărăm tinerilor calculatoare. Foarte frumos. Dar demonstrați-mi vă rog că vegetând în fața Internetului tinerii noștri vor învăța istoria, matematica sau filozofia!

Mai bine le-am costrui biblioteci!

Unde vrem să ajungem?

Eu mi-aș dori ca noua elită politică a României să le semene Brătienilor, dar în ritmul acesta îi va semăna cu siguranță lui Emil Bobu.

Noi nu am avut șansa unei adevărate educații liberale. Am crescut într-un odios regim totalitar care și-a bătut joc de educație. Dar tinerii noștri de astăzi nu mai au în față acest impediment. Trebuie să avem grijă de ei.

Mereu îi comparăm pe tinerii români cu cei americani, disprețuindu-i pe cei din urmă. Dar elitele Americii sunt educate la Harvard, Stanford sau Yale, nume pe lângă care universitățile românești sunt doar o glumă tristă.

Nesocotind educația, nesocotim, de fapt, viitorul acestei țări. Căci ce este un stat fără un cap și mai ales un cap pregătit temeinic să îl ducă pe calea cea bună?

Ce este o democrație dacă cetățenii ei nu au habar de ce este o democrație și ce implică acest lucru?

"Fundamental pentru un stat este să își educe tinerii".

Nu uitați acest lucru!

  Dumitru Avram - declarație politică cu titlul Joaca de-a România;

Domnul Dumitru Avram:

"Joaca de-a România"

"La București se simte miros de pește prăjit" scria, în ultimul său număr, revista "The Economist", imediat ce fuseseră puși sub acuzare Adrian Năstase, George Copos și Dan Ioan Popescu. Era, în gândirea publicației londoneze, și, mai nou, în aceea a oficialilor de la Bruxelles, un semn al strădaniei Guvernului român de a arăta că există progrese în privința combaterii corupției la nivelurile cele mai înalte ale Puterii. Dar, dintr-o dată, a venit marea nenorocire. Joi seară, 9 februarie, Senatul de la București a respins ordonanța guvernamentală prin care Parchetul Național Anticorupție (PNA) devenea Departamentul Național Anticorupție (DNA). Las la o parte explicația penibilă care s-a dat acestui gest - rata mare a absenteismului în rândul senatorilor aparținând majorității - dar a spune că alierea dintre PSD și PRM a reușit să blocheze o politică ce a antrenat anchetarea a numeroși lideri politici în ultimele 3 luni mi se pare a da dovadă de o necunoaștere impardonabilă a realităților din România.

Dacă nici PRM nu și-a făcut o prioritate din lupta împotriva corupției, dacă nici liderul său incontestabil, Corneliu Vadim Tudor, n-a cerut, cu o fermitate unică, anchetarea și confiscarea averilor acelora care se fac vinovați de distrugerea economiei naționale și înfometarea Poporului Român, atunci n-a mai făcut-o nimeni!

Cum se știe, Tribunul, consecvent convingerilor sale, a anunțat că va merge la Cotroceni pentru consultările pe această temă. Este primul lucru pe care trebuie să-l înțeleagă Bruxelles-ul - cine sunt PRM și liderul său, Corneliu Vadim Tudor, și cum se explică ascensiunea lor fulminantă, constantă, de altfel, în ultimii ani, în preferințele electoratului.

Ei bine, ce știe Occidentul despre ceea ce se întâmplă în România? Revenind la "The Economist", nu putem să nu remarcăm aceeași privire simplistă, impregnată de prejudecăți bine servite asupra țării noastre. "Două figuri simbolizează noua atitudine din România. Este vorba despre ministrul justiției, Monica Macovei, care înainte s-a aflat la conducerea Comitetului Helsinki pentru România, și despre președintele Traian Băsescu, fost căpitan de navă și după aceea primarul București-ului" scriu, cu o lejeritate cel puțin surprinzătoare cei de la "The Economist", reflectând, desigur, și părerile Bruxelles-ului.

Dar lucrurile nu se opresc aici. Se vorbește despre "impresionantul" ministru independent al justiției, despre "Doamna Curățenie", care a reușit să obțină, în septembrie 2005, elaborarea unui pachet anticorupție care vizează exclusiv ilegalitățile parlamentarilor și miniștrilor. Nu mai încape nici o îndoială că Occidentul se joacă uneori de-a România. Deși se recunoaște că integrarea țării noastre în UE face obiectul unei clauze de salvgardare deosebit de severe, care prevede amânarea cu un an, adică pentru 2008, dacă Bucureștiul nu este "în mod evident" gata să se alăture celor 25, că este țara cea mai săracă și mai prost administrată, în comparație cu altele, se admite, totuși, este prea mare pentru a fi ignorată.

Ultimele 10 noi state membre au fost primite în principal datorită propriilor realizări - chiar dacă unii dintre cei nou intrați regretă aceasta -, dar, în ceea ce privește România, există multe lucruri din cauza cărora UE este nemulțumită. Acum, cu 3 luni înaintea publicării unui raport crucial pentru aderarea la Uniunea Europeană, prevăzută pentru ianuarie 2007, are Bruxelles-ul convingerea că în România totul este așa cum i se raportează, că măsurile anticorupție vizează problemele de fond ale societății românești, că oamenii pe care pariază sunt cei mai nimeriți să ducă toate acestea către un final convingător?

Sigur că între controversele legate de casa părinților doamnei Macovei și voluminosul și cutremurătorul dosar "Flota" este o diferență ca de la cer la pământ, dar există destule semne de întrebare legate de cei doi "corifei" ai justiției românești. De ce a ținut doamna ministru să-l pună neapărat pe post de Del Pietro pe acest domn neconvingător, aureolat de niște sentințe mai mult decât compromițătoare? De ce este lăsat să lâncezească Parchetul General, suspectat că poate bloca anchetele pentru cel puțin un an și jumătate? De ce, atunci când a fost întrebat despre dosarul în care este implicat președintele, unul dintre șefii Alianței DA n-a putut spune decât că acesta are imunitate? Cât de convingătoare poate fi doamna ministru atunci când califică votul de la 9 februarie din Senatul României drept "catastrofal"?

La București se simte, într-adevăr, miros de pește prăjit, dar se pare că este vorba de unul cam expirat. Nu uitați, domnilor de la Bruxelles, singurii care au deplină autoritate morală de a se lupta cu infernala caracatiță a corupției sunt Partidul România Mare și conducătorul justițiar al acestuia, Corneliu Vadim Tudor! Ceea ce se întâmplă acum pe la București nu pare a fi decât o simplă vendetă politică, cu percheziții de cercevele și termopane, o joacă de-a România.

  Ioan Aurel Rus - declarație politică: Fapte, nu vorbe!;

Domnul Ioan Aurel Rus:

"Fapte, nu vorbe!"

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Partidul România Mare propune măsuri concrete pentru prevenirea, combaterea și eradicarea corupției și a crimei organizate, în primul rând în domeniul structurilor chemate să asigure aplicarea și respectarea legii, cum sunt: Poliția, Justiția, Serviciile secrete etc. Activitatea acestor structuri trebuie să ofere cetățeanului de rând certitudinea că viața și proprietatea îi sunt asigurate. Nu întâmplător, la alegerile parlamentare și prezidențiale din anul 2000, populația a apreciat la superlativ deviza PRM: "Jos Mafia! Sus Patria!"

Spaima paralizantă care i-a cuprins pe marii infractori în fața perspectivei ca la Putere să acceadă, în mod democratic, PRM reprezintă cea mai clară dovadă a eficienței și justeții politicii pe care o promovează, încă de la înființare, formațiunea noastră politică. Atât Adrian Nastase, cât și baronii din P.S.D au lucrat la defăimarea P.R.M și a liderului său Corneliu Vadim Tudor. Adevărul spus de noi, iată, iese la suprafață. Gașca lui Hrebenciuc devine posibilă chiriașă în pușcăriile României. Acolo le vor putrezi oasele pentru toate nemerniciile săvârșite.

Ce te faci însă cu trădarea interesului național și promovarea șovinilor unguri în structurile parlamentare din țară și din Consiliul Europei. Iată de ce numai PRM își face, periodic,"curățenia de uscături", cu toate riscurile de rigoare, printre care și declanșarea unor campanii de insulte și calomnii care, departe de a șubrezi partidul, mai mult l-au întărit. În fine, iată de ce numai PRM se luptă cu corupția concretă și cu terorismul real, nu cu proiecții sau imagini ale lor. Partidul nostru a înțeles, înaintea tuturor, imperativul formării unei echipe de incoruptibili, în conformitate cu cerințele formulate de UE și de NATO. De ce a trebuit să se aștepte atât timp până la declanșarea urmăririi penale a rechinilor? Numai în P.S.D sunt rechini? Ce te faci cu cei din "patrulaterul negru" care decimează economia românească și nu sunt puțini?

Este inadmisibil ca un popor cinstit și cu frica lui Dumnezeu să aibă un stat necinstit, unde sunt acceptate și chiar încurajate toate samavolniciile. În mod evident, nu poate lupta cu corupția o Putere coruptă. E ceva ilogic. Înființarea așa-zisului Departament Național Anticorupție reprezintă cea mai grăitoare dovadă a modului ridicol pe care unii înțeleg să facă politică, să maimuțărească recomandările organismelor internaționale. De ce-și bagă nasul în viața parlamentară ambasadorii Queen și Taubman? Mai bine să întrebe cum a fost posibilă găsirea ca nevinovat a criminalului pușcaș marin, asasinul lui Teo Peter.

Voturile din Parlamentul României nu sunt la dispoziția acestora. Partidul România Mare a cerut președintelui României să retrimită la Parlament Ordonanța de Guvern privind transformarea PNA în DNA pentru că nouă nu este indiferentă lupta împotriva corupției și a corupților. Noi respectăm țările lor cu valorile culturale și naționale și nu cred că e bine ca domniile lor să se amestece în treburile Parlamentului. Totul e o mascaradă. Totul e o farsă, o batjocură la adresa populației, care e lipsită de orice apărare în fața unei faune de o rapacitate animalică. Specialiștii cinstiți, de care țara nu duce lipsă, au apreciat că, în ultimii 16 ani, pagubele înregistrate de România datorită distrugerii fondurilor fixe (uzine, fabrici, flotă, bănci, mine, stațiuni turistice, IAS-uri, sisteme de irigații ș.a.) și a prăbușirii producției au depășit câteva mii de miliarde de dolari. Adăugați și pagubele produse de jaf și corupție, precum și cele naturale!

În plan extern, România are o imagine dezastruoasă, fiind percepută ca un spațiu în are corupția a luat o amploare fără precedent și paralizează dezvoltarea țării, cu premierii cei mai corupți, supuși urmăririlor penale, ei și prietenii lor.

Ce ne facem însă și cu parlamentarii trimiși la Consiliul Europei să reprezinte interesele țării și ei se exprimă împotriva noastră?, cazul senatorului Gyorgy Frunda, fiind strigător la cer. Cei ce-l acoperă și apără sunt dușmani pe față ai poporului român și luptă nu pentru integrarea noastră în U.E., ci pentru compromiterea șanselor în acest sens. Ne pronunțăm ferm pentru înlăturarea acestui intrus din Delegația română la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, pentru a salva ce se mai poate din imaginea României.

Partidul România Mare apreciază că această imagine poate fi corectată în bine și este ferm hotărât să transpună în viață programul său politic. În acest domeniu ne exprimăm convingerea fermă că Poporul Român are forța necesară eliminării răului și construirii unor relații civilizate, de cooperare între oameni.

  Mihai Dumitriu - declarație politică având ca subiect Guvernarea portocalie și țăranul român;

Domnul Mihai Dumitriu:

"Guvernarea portocalie și țăranul român"

Prin intervenția de astăzi vă aduc în atenție starea actuală a țăranului român, căruia Guvernul Alianței D.A., ministrul Fluture, marele pădurar al țării, i-a pus gând "bun" de a-l transforma în fermier.

Populația rurală din România care reprezintă peste 50%, se află într-o situație disperată. Țăranul român care a reprezentat și reprezintă "talpa țării" și care sute de ani a asigurat hrana tuturor românilor, trăiește momente de nedescris, de o gravitate deosebită, fiind tratat cu dispreț:

  • nu primesc subvenții pentru culturile de bază (porumb, floarea soarelui, grâu etc.) strict necesare traiului zilnic. Cuponiada Ministrului Fluture a fost un fiasco și un dezastru. Foarte multe cupoane au rămas nevalorificate datorită procedurii greoaie de a le deconta. Piața neagră a cupoanelor a asigurat unora câștiguri substanțiale;
  • impozitul pentru terenul agricol între 300.000 -600.000 lei vechi/ha, ce reprezintă, în medie, contravaloarea a 800 kg porumb știuleți, îl împovărează și mai mult pe bietul țăran:
  • cota de impozitare de 16% pe orice venit agricol este un alt bir pus pe gospodăria țărănești;
  • nu au unde să-și valorifice produsele agricole, produsele animaliere, iar dacă o fac din disperare și dintr-o mare nevoie, o fac la prețuri derizorii: 4000 lei/litru de lapte, 2000 lei/kg de grăunțe, 1000 lei/kg știuleți de porumb, în timp ce produsele industriale necesare în gospodăria țărănească sunt foarte scumpe;
  • din cauza prețurilor, țăranul român folosește, în loc de lemne de foc, știuleți de porumb din pătulele proprii. De ce ? O tonă de lemne este echivalentă cu 2,5 tone de știuleți de porumb, și au ajuns la o constatare dureroasă: au o putere calorică mai mare. Între timp, tăierile pădurilor continuă. Imaginați-vă situația dezastruoasă în care se află familiile din mediul rural, care au ajuns să-și pună pe foc munca de o vară, recolta obținută cu sudoarea brațelor.

Se vede de la sine, cu ochiul liber, de oricine, că se dorește exterminarea comunității țărănești, iar cei care vor scăpa de acest proces, sigur vor deveni fermieri sau slugi pe moșiile noilor ciocoi.

Stimați colegi, agricultura românească este în derivă pentru că ministrul agriculturii nu se ocupă de problemele importante ale țăranilor, ci de retrocedarea pădurilor statului, gripa aviară, inundații.

Peste 50% din suprafața arabilă a țării a rămas nearată. De ce ? Ce interese meschine stau la baza acestei stări din agricultură ? Cine are interes să distrugă agricultura românească ?

Atenție români, țara nu este condusă!

Atenție români, ne așteaptă zile grele! Treziți-vă cei de la Guvernare! Aruncați vălul portocaliu care vă acoperă ochii și luați în considerare sărăcia și necazurile poporului.

  Alecsandru Știucă - declarație politică cu titlul Primitivism politic;

Domnul Alecsandru Știucă:

"Primitivism politic"

Suficiența puterii vine din reflexul că are întotdeauna dreptate. Analizei atente și riguroase îi preferă asumarea neselectivă a răspunderilor și creditarea maximă a colaboratorilor, "colegi de partid".

La interpelările noastre referitoare la modul discreționar (adică politic) în care au fost repartizate fondurile alocate bugetelor locale, în urma rectificării bugetare, de către Prefectul județului Ialomița, Ministerul Administrației și Internelor ne servește o lecție de suficiență cu accente de reproș, explicându-ne cum ar fi fost legal să se întâmple și că trimiterea noastră la politizare este nefondată.

În realitate, ordonanța de urgență a Guvernului invocată de Ministerul Administrației și Internelor nu a fost respectată, iar lista primăriilor a fost stabilită de prefect fără consultarea Consiliului județean și a primarilor. Fondurile puse la dispoziție au fost repartizate (ce întâmplare!) celor 16 primari PD din județul Ialomița.

Răspunsul justificativ al Ministerul Administrației și Internelor este tardiv, formal și ignoră realitatea. Din toată această situație rezultă o problemă extrem de gravă. Nu reușim să depășim anumite complexe care marchează nefericit bunul mers al lucrurilor. Mimăm europenismul în politică, dar folosim mijloace tipic dâmbovițene.

Sacrificăm principii și criterii pe altarul consacratei expresii românești "Merge și-așa!". În planul scenei politice ținem discursuri care proclamă democrația și condamnă compromisurile, iar în culise ne batem pe umăr și lansăm încurajări partinice: "voi vedeți-vă de treabă, că avem noi grijă!".

Neputința de a pune capăt odată pentru totdeauna unei astfel de "politici" ne ține prizonieri într-o zonă sufocantă și fără perspectiva evadării în spațiul democrației autentice și eficiente.

A ne împăca cu gândul, care din păcate persistă în politica românească, că "o să ne vină și nouă rândul și atunci vă arătăm noi", înseamnă că nu am depășit un anumit primitivism politic. Iar ceea ce se întâmplă astăzi, în situații ca cea prezentată, este dovada peremptorie că acest mod rudimentar de a face politică persistă.

  Vasile Filip Soporan - declarație politică: Reforma funcției publice, între obiective și realitate;

Domnul Vasile Filip Soporan:

Domnule președinte, stimați colegi

Doresc să vă prezint următoarea declarație politică: "Reforma funcției publice, între obiective și realitate"

Reforma din administrația publică nu se poate realiza fără o reformă reală a funcției publice. În analiza acesteia trebuie pornit de la aprecierile făcute în cadrul Raportului Comprehensiv de Monitorizare 2005 privind România, în care se afirmă:

"1. Se înregistrează un progres limitat în ceea ce privește conceptul, stadiul de implementare și eficiența reformei funcției publice. Există încă o lipsă de coerență și claritate în activitățile principalilor actori implicați. Încetinirea reformei este generată, în principal, de lipsa unui angajament politic real.

Un proces limitat poate fi observat în practică, inclusiv în ceea ce privește politica de remunerare sau abilitatea de a preveni și rezista la corupție.

Principiile de bază ale Codului etic pentru funcționarii publici din februarie 2004 ( supremația interesului public asupra intereselor private sau personale și loialitate către autoritățile publice, profesionalism, deschidere și transparență în toate activitățile publice ) sunt excelente, dar respectarea lor nu este bine controlată și monitorizarea implementărilor acestora rămâne slabă. Funcția publică mai are nevoie de progrese înainte de a putea fi descrisă ca fiind apolitică și profesionistă.

Nu poate fi observat nici un progres în ceea ce privește cariera, promovarea și procedura de evaluare a funcționarilor publici. Mobilitatea funcționarilor publici rămâne o problemă nerezolvată, existând o mobilitate redusă în cadrul instituțiilor și în cadrul nivelelor de guvernare."

Aceste aprecieri nu au fost și nu sunt luate în considerare, existând o singură dorință, aceea de angajare în posturi publice a clientelei politice. Numai așa se explică faptul că numărul funcționarilor din administrația publică era la sfârșitul lunii septembrie 2005 de circa 172.700 persoane, cu aproape 15.000 de funcționări mai mult decât la începutul anului. Practic, actuala administrație a angajat în plus tot atâția funcționari cât fosta administrație în întreaga perioadă 2001 - 2004.

Din păcate, această angajare masivă nu s-a făcut în baza necesităților existente la nivelul administrației, nu au funcționat criterii care să ateste profesionalismul, ci s-a urmărit în baza "aplicării și îndeplinirii politicii guvernamentale", care a dus la aberația unei propuneri legislative în care șefii serviciilor deconcentrate să nu fie funcționari publici, ci angajați contractuali pe durata mandatului guvernamental, să apară concursuri în care posturile să poată să fie ocupate numai de militanți ai partidelor componente ale coaliției, de rude apropiate sau dobândite prin cununie, botez, în urma unor probe cu puncte obligatorii și liber prestabilite, în funcție de candidați.

Aceste aprecieri sunt confirmate de fișa de evaluare a directorilor și șefilor serviciilor deconcentrate, document trimis la secret de către PNL Mehedinți, în care sunt punctate în mod corespunzător următoarele activități:

  • angajarea membrilor PNL cu avizul organizației județene;
  • angajarea sau promovarea membrilor PNL pe funcții de decizie în instituție;
  • îndepărtarea membrilor PSD din funcțiile de decizie de la nivelul instituției;
  • rezilierea sau încetarea contractelor pentru servicii sau lucrări cu firme apropiate PSD.

După o asemenea fișă de evaluare putem să afirmăm, așa după cum o făcea și mass media, că politizarea administrației publice locale a atins cote nebănuite.

Dorim să cunoaștem punctul de vedere al primului-ministru cu privire la reforma funcției publice.

Dorim să ne prezentați numărul funcționarilor publici din funcțiile de conducere care au fost schimbați pe parcursul anului 2005, care au fost criteriile profesionale și nepolitice care au stat la baza numirilor făcute, cum au fost împărțite funcțiile de conducere la nivelul administrațiilor deconcentrate județene.

Vă rugăm să ne precizați criteriile reale care sunt cuprinse în fișele de apreciere ale funcțiilor de conducere pentru fiecare minister în parte și rezultatele acestora.

Vă îndemn să luați în serios, domnule prim-ministru, aprecierile făcute în Raportul de țară. Este spre binele Guvernului pe care-l conduceți și spre binele României.

  Bogdan Liviu Ciucă - intervenție intitulată Organisme modificate genetic;

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

"Organisme modificate genetic"

În condițiile în care industria produselor modificate genetic capătă proporții uluitoare, riscurile ingineriei genetice asupra sănătății omului și impactul asupra mediului reprezintă o problemă majoră.

Problematica ingineriei genetice este foarte controversată în Uniunea Europeană, oficialii europeni încercând să creeze un cadru legal cât mai complet în domeniu pentru a înlătura orice temere a consumatorului european față de plantele modificate genetic. Astfel, în 2003, Parlamentul European și Consiliul Europei adoptau Regulamentul 1829 privind alimentele și hrana pentru animale, modificate genetic, care obliga firmele producătoare de alimente modificate genetic să facă teste și să le publice. Numai că, în momentul de față, acest lucru nu se întâmplă.

Pe plan mondial, principalele specii de plante modificate genetic sunt: soia (36,5%), porumbul(12,4%), bumbacul (6,8%), rapița (3%).

Pe plan național, principala cultură de plante modificate genetic este cea de soia, România fiind principala producătoare de soia roundup din Europa.

La nivel guvernamental, se afirmă că în România, dintr-o suprafață de 140.000 ha, 50% este cultivată cu soia transgenetică, dar, potrivit Green Peace, în realitate, ar fi peste 80% din totalul suprafeței, ceea ce este destul de grav dacă ne gândim la consecințele consumului de astfel de produse, românii fiind luați drept cobai pentru că lumea n-o să știe ce mănâncă.

Organismele modificate genetic constituie un risc serios pentru sănătate. Consumul alimentelor ce conțin gene provenind de la insecte, pești și animale pot provoca efecte imprevizibile în organism, insuficient studiate. Alimentele procesate genetic adeseori apar pe piață fără o informare adecvată a consumatorilor.

Efectele negative se mențin și asupra mediului căruia i se aduc serioase prejudicii prin: poluare genetică, prin transferul orizontal de gene de la speciile de cultură la speciile sălbatice înrudite, răspândirea pe cale naturală a semințelor și a polenului transgenetic, etc.

Deci, așa-zisa valoare nutrițională îmbunătățită a organismelor modificate genetic nu este decât o poveste frumoasă, menită să ademenească credulii. Nu ne putem imagina cât de nelimitate pot fi efectele secundare și accidentele în cazul tuturor acestor tehnologii care se "joacă'' cu ordinea și echilibrul atât de fragil al celulelor vieții.

  Liviu Câmpanu - declarație cu titlul Au ieșit băieții!...;

Domnul Liviu Câmpanu:

"Au ieșit băieții!..."

După citirea pachetului de legi privind reforma în sănătate în plenul Parlamentului României, "niște băieți încruntați" de vreun an și ceva, pe motiv că electoratul le-a ridicat accesul la volanul țării datorită excesului de spume la gură și prea multului verde nejustificat ieșit la controlul buzunarelor, s-au grăbit să se exhibiționeze în fața camerelor de filmat și a ziariștilor.

Din gașca de ''nervoși'' s-au remarcat trei: Mircea, Ovidiu și Sorin, care amenințau că niciodată nu vor fi ''pentru'',...transformându-și numele de ''Gică contra'' în renume.

Cum să fie ei de acord cu ordinea în sistemul sanitar când degringolada pe care au oblăduit-o era raiul hoților?

Cum să fie ei pentru responsabilizarea factorilor de decizie când butada ''după mine potopul'' le-a guvernat existența?

Să nu mai poată folosi banii sănătății pentru finanțarea PSD-ului sau pentru campanii electorale ori pentru astuparea oricăror găuri negre bugetare?...niciodată!

Mircică, la chitară rece, înfiera politica Alianței care nu-l bagă în seamă și nu-l consultă, pe el, ''El lider maximo'', uitând că pe vremea guvernării PSD nici măcar oamenii lui nu-l luau în serios.

Sorinel făcea joc de glezne și mima vocalize făcând aluzii nostalgice la timpurile când era tare în ''brand'' și se lua la trântă cu Blănculescu.

Și Ovidiu ... ei, Ovidiu jongla ușor la castagnete, cu ochii mai mult pe acestea ca să nu-i scape din mână.

Băieți , îngrămădiți-vă acum până nu vi se micșorează orizontul, nu ăla politic, ci acela strict vizual , care ar putea să vă fie limitat, cât de curând, de niște zăbrele!

Și nu uitați: niciodată să nu spui niciodată!

  Valeriu Gheorghe - intervenție referitoare la aderarea României susținută de ALDE;

Domnul Valeriu Gheorghe:

Declarație politică referitoare la aderarea României susținută de Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa.

Conferința de presă susținută de liderul ALDE, Graham Watson, președintele ELDR, Annemie Neyts, președintele PNL premierul Călin-Popescu Tăriceanu din data de 8.02.2006, a fost marcată de aprecierea Grupului ALDE față de progresele înregistrate de România în îndeplinirea anganjamentelor asumate în vederea aderării la Uniunea Europeană.

Susținerea acordată de domnul Graham Watson are o importanță deosebită în contextul actual al integrării. Suntem la câteva luni de momentul aderării, iar susținerea președintelui Grupului ALDE poate fi considerată o mână de ajutor acordată Guvernului și progreselor înregistrate în domeniul reformelor economice și sociale.

Astfel, reprezentantul ALDE din Parlamentul European susține demersurile politice ale PNL, partid cu identitate liberal-europeană, membru al familiei liberale europene.

Suntem conștienți că ajutorul liberal european reprezintă un atu pentru România și un pas de stabilitate pentru actuala guvernare. Vorbim de o susținere externă, dar aceasta nu poate avea efecte pozitive fără o susținere internă prin care înțelegem realizarea măsurilor din programul de guvernare, îndeosebi cele de integrare și cele cu impact semnificativ social și economic.

In actuala etapă a integrării mai trebuie realizate măsuri care să asigure la momentul 2007 afirmarea României ca țară cu un sistem administrativ-instituțional sănătos, cu o economie de piață funcțională. Bineînțeles, trebuie asigurată funcționalitatea principiilor statului de drept, respectarea drepturilor cetățenilor, consolidarea democrației și a unui climat investițional bun pentru eventualii investitori.

Consider că nu a fost doar un exercițiu de imagine, ci un semn al deschiderii către un nou tip de politică, care ne va fi de ajutor în momentul integrării în Uniunea Europeană.

  Dragoș Ujeniuc - declarație politică despre ...animale;

Domnul Dragoș Ujeniuc:

"Declarație politică despre ... animale"

Într-o pădure mare cam cât Camera Deputaților s-a instalat președinte peste viețuitoare un urs mare cam cât domnul Adrian Năstase.

La un moment dat, ursul s-a speriat foarte tare pentru că alte viețuitoare dintr-o altă pădurice de anchetă, mare cam cât D.N.A., au început să scormonească în trecut pentru a stabili cam câtă miere a păpat el, ursul, din scorburile cu stupi, care nu erau ai lui.

Și așa s-a iscat o gâlceavă teribilă mai ales atunci când acele viețuitoare de control au decis că trebuie să scotocească în bârlogul ursului ca să afle cam câte chesele cu miere a agonisit el. Numai că legile pădurii ursului nu permit așa ceva fără acordul viețuitoarelor din subordine.

Ca să-i convingă pe supuși cât de vânat este el, a transformat un iepuraș sprinten ales mai mare peste toate pădurile din țară, în lup. Și a început să strige cât îl ține gura că... a înnebunit lupul.

Totodată, a început să facă tot ce-i stă în putință, dar nu și în competență, pentru a stabili amestecul altor viețuitoare în cheselele lui, care n-ar fi ale lui.

Astfel se face că ursul a făcut pe dracu în patru ca el să nu fie la mâna viețuitoarelor din subordine care, în treacăt fie spus, nu prea îl mai au la suflet. Și a hotărât că nici măcar nu trebuie să arate supușilor cererea de socoteală, de teamă că aceștia să nu spună "da".

Numai că supușii au aflat și au început să se foiască și să-i ceară socoteală, cum că de ce nu-i bagă în seamă în mod regulamentar. S-a răstit însă ursul la ei, dar nu personal, ci printr-un ursuleț, logofăt din divanul său domnesc, care le-a spus că nu e treaba lor.

Și atunci au pus viețuitoarele lăbuțele pe tăblițele cu regulile pădurii și au văzut că nu e deloc așa și că de fapt ele hotărăsc dacă blana ursului trebuie luată la puricat.

Dar au constatat supușii că în timp ce ei strigă, răcnesc sau... latră, ursul merge.

Iar unul, cam ca subsemnatul, din grupul mai liberal și mai nesupus de viețuitoare, a strigat în gura mare: "A înnebunit ursul!"

  Ion Luchian - intervenție despre justiția română;

Domnul Ion Luchian:

Evenimentele la care am fost martori în ultimele săptămâni nu fac decât să demonstreze faptul că justiția română se află, în sfârșit, după mulți ani de rătăciri și presiuni, pe drumul cel bun.

Datorită reformelor reale în justiție puse în aplicare de guvernul condus de domnul Tăriceanu, s-a reușit refacerea independenței justiției și credibilizarea ei într-o mare măsură.

Acțiuni aparent minore, cum a fost modificarea, de către actualul guvern, a declarațiilor de avere pe care sunt obligați să le depună demnitarii, au produs efecte deosebite, scoțând în evidență o parte din numeroasele nereguli care s-au petrecut în România în timpul celor patru ani ai guvernării PSD.

De asemenea, prin reformele justiției s-a reușit ca magistrații români să aibă un grad necesar de independență, pentru a putea acționa fără a se teme de intervenții exterioare propriei lor conștiințe.

Și, într-adevăr, evenimentele din ultimul timp demonstrează faptul că aceștia nu se mai tem, ca în urmă cu un an, să acționeze conform legii, indiferent de numele sau poziția politică a persoanei avute în vedere.

Aceste acțiuni ale justiției au, de asemenea, darul de a reface și încrederea românilor în actul de justiție și, în cele din urmă, în instituțiile esențiale pentru democrație, demonstrându-le cetățenilor români faptul că ceea ce este înscris în articolul 16 din Constituție, și anume că "Nimeni nu este mai presus de lege", nu sunt doar cuvinte goale, lipsite de conținut, ci începe să fie realitatea de zi cu zi din România.

Aș vrea să fac și câteva remarci referitoare la ipocrizia extraordinară a celor de la PSD și la lipsa profundă de respect a acestora față de instituția de bază a democrației, parlamentul.

Astfel, este interesant cum domnul Adrian Năstase, actualul președinte al Camerei Deputaților, a găsit de cuviință, în urma acuzațiilor ce i-au fost aduse de către procurori, să se retragă din funcția de conducere pe care o deținea la PSD, pentru a nu afecta imaginea partidului, însă a considerat că este absolut normal faptul de a rămâne la conducerea Camerei, nefiind, se pare, deloc îngrijorat de imaginea, internă și externă, a Parlamentului României, care și așa nu se bucură de o încredere prea mare în rândurile românilor.

  Ionel Palăr - declarație cu titlul Voința politică și integrarea în Uniunea Europeană;

Domnul Ionel Palăr:

"Voința politică și integrarea în Uniunea Europeană "

Săptămâna trecută, trei state europene au acordat votul de încredere României, ratificând tratatul de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană. Olanda, Marea Britanie și Cehia au consimțit la primirea României în familia europeană. În tot acest timp, la București, clasa politică ține primele pagini ale ziarelor prin scandaluri sau, în cel mai bun caz, polemici create pe teme diferite. Opoziția joacă un rol activ, atacând și lansând fumigene declarative fără nici o bază reală. Toate acțiunile sunt susținute doar de rațiunea de a fi în opoziție, fapt ce garantează a priori dreptul la contestare. Este exemplul recent al discursului președintelui PSD, Mircea Geoană, care punctează radical "regulile incomode", după cum le denumește domnia sa, ale integrării în Uniunea Europeană. Reguli incomode pentru cine? Pentru acea parte a clasei politice roasă de scandaluri, acuzații de corupție și de lupte interne pentru frânturi de putere coagulate artificial? Se prea poate.

Președintele PSD atrage atenția asupra "propagandei" făcute pe seama integrării și asupra pericolului ca poporul român să creadă ca a fost "păcălit" după aderare. Câtă vreme au fost la putere, social-democrații au folosit integrarea ca port drapel al politicii externe, clădind o imagine triumfalistă în mentalul colectiv, dându-se drept călăuze ale poporului român pe drumul către civilizata Europă. Ajunși în opoziție, brusc, social-democrații au accese de luciditate și conștientizează pericole care ne pândesc o dată ce vom fi primiți în familia europeană. Cât este propagandă și cât este păcăleală? Căci bunele intenții nu par a intra în ecuația PSD-istă.

Sub pretextul grijii pentru popor, PSD lansează avertismente nefondate. Președintele Mircea Geoană nu concepe o aderare fără consultarea populară prin referendum. Cu toate acestea, domnia sa consideră că un referendum ar trebui făcut după primirea statutului de țară membră a Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, intrăm în Europa și apoi consultăm populația, pentru a bifa exercițiul democratic doar la capitolul imagine. Aceasta, în condițiile în care multiple barometre de opinie și sondaje executate cu instrumente specifice demonstrează dorința reală a românilor de a se integra în Uniunea Europeană.

Dincolo de vorbe, declarații politice și discursuri cu adevărat propagandistice stau faptele. Ce beneficii au adus 10 ani de social democrație dâmbovițeană României? Note proaste la mai toate capitolele de integrare și scepticism european generalizat față de țara noastră. Singurul gest politic demn care ar mai putea fi făcut acum de opoziție ar fi tăcerea, dacă voința politică e mai greu de îndeplinit, pentru atingerea acestui obiectiv, care ar trebui să fie al întregii clase politice și a cetățenilor României - integrarea în Uniunea Europeană.

  Costache Mircea - intervenție intitulată Recurs la memorie;

Domnul Costache Mircea:

"Recurs la memorie"

Se vorbește azi atât de mult despre reformă și despre "reforme" încât ai crede că nimeni în țara noastră de la începuturi și până azi nu a mai schimbat nimic și că generațiile s-au succedat lin, evoluând ca neam într-o albie de stabilitate și devenire progresivă ancestrală.

Cunoaștem însă, unii mai mult, alții mai puțin, că în zbuciumatul nostru trecut, Țara a parcurs perioade de primenire când s-au înfăptuit reforme uneori adevărate, care și-au arătat efectul asupra cursului vieții românilor. Dar, din păcate, de cele mai multe ori, reformele, fie au rămas proiecte nobile pe hârtie, fie au fost încet - încet deturnate de prezențe malefice în grupările reformatoare.

Venind la actualitate, constatăm cu surprindere că unul dintre cei mai mari reformatori din istoria națională, fondatorul Statului Modern, al Reformei Învățământului, Reformei Armatei, Reformei Agrare, înfăptuitorul primei Uniri de la 1859, Alexandru Ioan Cuza, este astăzi ocolit cu premeditare de factorii care influențează agenda publică a manifestărilor culturale naționale. Cu ce și pe cine a deranjat el atât de mult în epocă, se știe, deși unii supralicitează aprecierile negative asupra unor defecte omenești care au fost atât de mult exagerate, încât tind acum să scufunde cu totul în uitare toate marile merite ale Domnului Unirii. Așa se face că, în timp ce aceia care duceau dorul Unirii cu Țara, frații din Transilvania, aveau un adevărat cult față de el, la București, unii îi pregăteau detronarea și chiar alungarea din Țară.

Așadar, în vreme ce Alexandru Papiu - Ilarian afirma că românii de peste munți "bărbați și femei, bătrâni și tineri, toți ar fi gata să moară pentru domnul Cuza" pe care îl considerau demn "să răzbune cu înțelepciune moartea lui Mihai Viteazul" și să pună în operă "planul celui mai mare domn român ce a avut vreodată Dacia lui Traian" adică unirea deplină și definitivă a tuturor românilor începută la 1600 și terminată abia în 1918 (după aproape 3 secole și jumătate de sacrificii, de frământări și de lupte aprige). În acest timp, la București, sforarii politici unelteau debarcarea lui Cuza și exilarea lui departe de țară. Nu au mai contat reformele statuate prin o serie de legi care pot funcționa și azi :

1. Legea sistemului de măsuri și greutăți metrice (15/27 septembrie 1866); 2. Legea Camerelor de Comerț; 3. Legea înființării Școlii de poduri și șosele, predecesoarea Politehnicii din București (după model francez); 4. Legea exproprierii pentru cauze de utilitate publică; 5. Legea instrucțiunii (adică a învățământului); 6. Codul civil (alcătuit după Codul lui Napoleon), legi care constituiau, indubitabil, tot atâtea contribuții la organizarea și consolidarea statului român modern.

Principele Cuza a întâmpinat dificultăți din partea celor lezați de legea rurală, dar și de încercarea de instituire a unei decorații românești, idee inspirată încă din 1859 de Vasile Alecsandri, inițial numită "Ordinul jerbei de aur", contestat de Poartă, ca semn de independență și suveranitate, apoi în 1861, încearcă inițierea "Ordinului Unirii" la care Poarta se opune din nou, prima decorație românească apărând abia la 1877 cu numele "Steaua României" care va înnobila piepturile eroilor Independenței.

Legea rurală, care desființa claca și îi împroprietărea pe țărani a stârnit entuziasm în Camera Deputaților și în Senat, dar doar de fațadă. În fond, s-a văzut mai târziu că aceste succese au constituit începutul căderii guvernului Kogălniceanu, sub presiunea lui Kretzulescu, ministrul justiției și al lui Ludovic Steege, ministrul finanțelor, urmați de alți miniștri și deputați care declanșează reacția ostilă și din exterior finalizată cu aportul presei străine în compromiterea totală a Principelui Unirii.

Astfel, în timp ce Cuza, după marile reforme, intenționa să renunțe la domnie pentru a îndeplini și ultimul deziderat al divanurilor ad-hoc, adversarii săi acreditau în presă ideea că el dorește să se proclame rege, să instituie dinastia ereditară către primul din cei doi copii pe care îi avea cu Maria Obrenovici, văduva principelui sârb Efrem. Mai era acuzat că vrea să rupă legăturile cu Poarta. Toate acestea, în timp ce Cuza se pregătea să plece în Germania pentru îngrijirea sănătății. Absența din țară folosește opoziției pentru a se organiza să-l răstoarne folosindu-se de nemulțumirile precupeților opriți de la practicarea comerțului ambulant care degenerează într-o răzmeriță soldată cu vreo 20 de morți.

Întoarcerea în țară îi determină pe opozanți să-și intensifice acțiunile pentru înlăturarea sa. Și ca să nu mai fie bănuiți de setea de putere, care de altfel îi anima, adversarii lansează dezideratul : "prinț străin, dintr-o dinastie apuseană". În noaptea de 11 februarie 1866, complotiștii îl forțează pe Cuza să semneze actul de abdicare și să părăsească Bucureștii, făcând următoarea urare : "Să dea Dumnezeu să-i meargă țării mai bine fără mine decât cu mine. Să trăiască România!" Și România a trăit, dar n-a trăit niciodată cu adevărat bine, în liniște și în prosperitate.

Pentru că ziua abdicării sale forțate nu a fost semnalată de nimeni în România, azi 14 februarie 2006, constat că Domnul Alexandru Ioan Cuza nu a fost iertat nici de urmașii complotiștilor de atunci, aflați din nou la putere cu ochii spre străinătate și mai puțin spre propriul popor.

Mai atrag atenția și asupra faptului că nimeni din familia Prințului Unirii nu are azi revendicări către Statul Român, nimeni nu cere mii de hectare, nici de imobile, de palate, de castele și nici zeci de milioane de euro, precum urmașii celor aduși din afară săraci și deveniți pe tronul sărmanei Românii bogați, îmbuibați, plini de ifose și de pretenții de care nu mai scăpăm nici azi.

Statul Român a decăzut în ultimele decenii atât de mult încât nu mai știe nimeni cu precizie dacă suntem Republică sau Monarhie, după pișcotăreala dintre guvernanți și fosilele monarhice.

Și destrămarea continuă nestingherită, inclusiv prin promovarea de către cei aflați vremelnic la putere a unor legi cel puțin ciudate, dacă nu antiromânești sadea.

Azi merg la Comisia de Învățământ, unde se discută statutul minorităților care doresc autonomie teritorială și legea cultelor care vor să dijmuiască patrimoniul comunităților confesionale și să adâncească tulburarea din viața unei societăți în derivă.

  Florin Iordache - declarație intitulată Daniel Morar, anexa Executivului, sfidează Parlamentul;

Domnul Florin Iordache:

Declarație politică: "Daniel Morar, anexa Executivului, sfidează Parlamentul".

1. Refuzul Procurorului Șef al Departamentului Național Anticorupție de a se prezenta în fața Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții a Camerei Deputaților reprezintă o sfidare la adresa Parlamentului și oferă încă o dovadă că Procurorul Șef încalcă intenționat principiul echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, așa cum este el prevăzut în art.1 alin.4 din Constituția României.

În același timp, prin ultimele declarații publice, acesta a demonstrat că nu este un reprezentant al procurorilor, a căror activitate se bazează pe principiul legalității, ci un reprezentant al Executivului.

2. în conținutul refuzului său se menționează că există o imposibilitate obiectivă de a răspunde invitației, în condițiile în care "dosarele se află în faza de urmărire penală, iar investigarea presupuselor încălcări ale drepturilor învinuiților nu poate face obiectul unor cercetări penale".

3. Invitarea domnului Daniel Morar în fața Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții a Camerei Deputaților nu reprezintă o imixtiune în actul de justiție și nici o investigare a presupuselor încălcări ale drepturilor procesuale atribute care exced controlului parlamentar.

În art.51 din Constituție se prevede dreptul de petiționare și obligația autorităților publice de a răspunde la petiții. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții are ca atribuție examinarea petițiilor primite și cercetarea abuzurilor semnalate.

În condițiile în care concluziile privind Raportul anual de activitate al D.N.A. este prezentat Parlamentului de către ministrul Justiției, solicitarea Comisiei ca Procurorul Șef al D.N.A. să se prezinte la audieri nu reprezintă o încălcare a independenței Justiției.

Procurorii din D.N.A. fac parte din autoritatea judecătorească, conform prevederilor constituționale, și aceștia nu au fost invitați la comisie. Procurorul șef al D.N.A. este, însă, reprezentantul puterii executive în cadrul D.N.A., în raport de dreptul exclusiv al ministrului Justiției de a propune numirea sau revocarea acestuia, avizul Secției pentru procurori din cadrul Consiliul Superior al Magistraturii fiind doar consultativ.

În concluzie, îl invit pe domnul Daniel Morar, Procuror Șef al D.N.A., să-și reconsidere atitudinea sfidătoare și să manifeste respectul datorat "organului reprezentativ suprem al poporului român", Parlamentul României.

  Mirela Elena Adomnicăi - declarație politică despre politizarea justiției;

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Declarație politică: "Despre politizarea justiției".

Este Justiția română comandată politic? Întrebarea este veche și a fost subiectul a nesfârșite dezbateri jurnalistice, simpozioane, dispute politice, analize ale ONG-urilor și, de ani buni, chiar tema unor rapoarte internaționale și monitorizări ale Uniunii Europene.

Tentativa de anul trecut a doamnei ministru Macovei de a-și adjudeca direct numirea șefilor de Parchete, reprezintă o modalitate legislativă de încălecare a magistraților.

Valeriu Stoica a suspendat din condei o bucată din Codul Penal pentru 24 de ore, ca să golească penitenciarele de delapidatori, cu celebra Lege pentru dezincriminarea bancrutei frauduloase.

Mai târziu, telefonul scurt către șeful Parchetului sau intervențiile directe ale ministrului Justiției au devenit un obicei pentru a rezolva un dosar.

Venind în zilele noastre, referitor la votul din Senat cu privire la DNA, ministrul Macovei și șeful DNA, Daniel Morar, aruncă verdicte catastrofice: De azi, lupta anticorupție a murit! S-a blocat orice reformă în Justiție! Atitudinea defetistă pe care deja o afișează unii dintre cei sus-numiți, e la fel de păguboasă ca și talpa pusă pe senatori.

Dacă există cu adevărat voință politică și competență pentru a duce la bun sfârșit cercetarea penală în dosare de corupție, rebotezarea sau desființarea PNA-DNA-urilor nu poate fi o piedică reală.

Întrebarea care se ridică este, însă, următoarea: există voință politică pentru eradicarea corupției, sau asistăm doar la anihilarea unor adversari politici?

Sunt convinsă că răspunsul îl vom primi în curând.

  Viorel Oancea - intervenție legată de (Ne) Declarațiile de a-vere;

Domnul Viorel Oancea:

Declarație politică: "(Ne)Declarațiile de a-vere".

Încet, dar sigur, se face lumină și prin desișurile corupției. Ultimele săptămâni au fost edificatoare pentru toți cetățenii acestei țări în ceea ce privește moralitatea principalului partid de opoziție.

Din tenebrele mlăștinoase ale P.S.D.-ului încep să iasă la iveală tot felul de afaceri dubioase, moșteniri suspecte și încrengături familiale. Din simple salarii de bugetari, liderii P.S.D. au devenit, peste noapte, multimilionari. În dolari!!! Și am putea crede, cu naivitate, că nu e nimic ciudat la o moștenire de peste un milion de dolari.

S-ar putea crede că e o simplă coincidență ca moștenitoarea averii să fie tocmai familia Năstase, din cei peste 20 milioane de români. Dar, cu siguranță, nu mai poate fi o coincidență dosarul Zambaccian, cazul verișorului lui Mircea Geoană, averea nejustificată de 46 de miliarde de lei a lui Dan Ioan Popescu, cazurile Miron Mitrea, Viorel Hrebenciuc, Ovidiu Mușetescu, Mircea Ursache sau Gabriel Oprea.

Fenomenul corupției pleacă de la însuși tatăl partidului, Ion Iliescu, și se extinde precum niște tentacule otrăvitoare înspre filialele P.S.D. din țară, veritabile crescătorii de baroni locali.

Sub pulpana lui Ion Iliescu au crescut nestingheriți acești baroni ai corupției. Sub înalta lui oblăduire au înflorit averi imense și nejustificate. Și toate acestea în timp ce domnul Ion Iliescu poza în cel mai sărac și mai cinstit dintre politicieni, apărătorul dreptății și al oamenilor sărmani.

Vreau să vă reamintesc, însă, faptul că împotriva "celui mai cinstit politician" s-a început o urmărire penală. El este învinuit de mai multe infracțiuni în dosarul "Mineriada". Lui Ion Iliescu i se aduc învinuiri dintre cele mai grave, precum subminarea puterii de stat, subminarea economiei naționale și crime împotriva umanității ... Orice comentariu este de prisos!

Domnilor parlamentari, principala modalitate de verificare a averilor demnitarilor ar trebui să fie declarațiile de avere. Legea este foarte bună, doar că nu e respectată. Ordonanța de urgență privind declarațiile demnitarilor arată foarte clar că orice modificare a averii trebuie consemnată și declarația depusă trebuie reactualizată.

Câți dintre domnii P.S.D.-iști și-au reactualizat declarațiile de avere?

Președintele partidului, Mircea Geoană, și-a început mandatul prin tot felul de declarații belicoase de genul "Voi tăia răul din rădăcină!", "Nimeni să nu mai calce pe bec!", și tocmai domnia-sa a călcat în picioare legile și regulile bunului simț, netrecând în declarația de avere terenul cumpărat de la un verișor.

În consecință, cred că se impune crearea unei instituții speciale care să monitorizeze și să verifice declarațiile de avere.

Cred cu convingere că ministrul Justiției, doamna Monica Macovei, va găsi o soluție în acest sens, pentru ca legea să fie respectată și de către cei care de ani buni încearcă să lege Justiția la ochi.

  Dragoș Petre Dumitriu - declarație cu titlul Primăriei Capitalei nu-i pasă de demnitatea românilor;

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Declarație politică: "Primăriei Capitalei nu-i pasă de demnitatea românilor".

Săptămâna trecută am făcut o declarație politică primită favorabil de opinia publică și de mass-media. Era vorba de schimbarea numelui străzii pe care se află Ambasada SUA, în Teo Peter. Spuneam atunci că nu este vorba de un act vindicativ, ci despre o modalitate elegantă, conformă spiritului românesc și european, de a atrage atenția comunității internaționale că demnitatea românilor nu poate fi cumpărată cu "despăgubiri financiare".

Tuturora ne-ar fi făcut plăcere să știm că pe toate documentele Ambasadei - de la adresele către Departamentul de Stat până la cărțile de vizită ale angajaților - apare numele celui pe care colegul lor l-a ucis.

Între timp, americanul criminal, fost angajat al Ambasadei SUA în România, a avut tupeul să declare că, pentru omuciderea de la București, i se pare prea mare chiar și sancțiunea administrativă hotărâtă de Justiția Americană.

În consecință, el intenționează să atace în instanță și această măsură, jignitor de blândă.

Din păcate, din partea oficialităților române în drept - Primăria și Consiliul general al Capitalei - nu am primit, încă, nici o reacție. În tot acest timp, mii de tineri din Capitală și din alte orașe au manifestat pentru dreptate - și, până la urmă, pentru demnitatea noastră națională.

Pentru că, nepedepsirea uciderii unui român -darămite a unui simbol al muzicii românești - este o gravă ofensă adusă demnității noastre - ca națiune!

În consecință, mă adresez și domnului ministru Vasile Blaga, pe care îl cunosc ca om politic demn și patriot, și îi cer ca prin Prefectul Capitalei să susțină această măsură reparatorie atât de apreciată de opinia publică.

  Filip Georgescu - pledoarie pentru regenerarea pădurilor;

Domnul Filip Georgescu:

În anii copilăriei, mă bucuram nespus, ori de câte ori mă aflam în preajma pomului de Crăciun, strămutat din munte la noi în casă și împodobit de părinți cu tot felul de daruri pentru noi, cei mici. Și astăzi retrăiesc asemenea clipe, dar cu bucuriile și rezervele maturității, gândindu-mă că brăduțul care moare încet, încet lângă calorifer, ar putea să ajungă un arbore falnic și viguros, cu atâtea și atâtea binefaceri pentru oameni. Este adevărat, mulți brăduți sunt cultivați anume pentru a fi sacrificați de Crăciun și de Anul Nou, dar foarte mulți cad pradă neghiobiei unor indivizi lacomi de bani. De aceea m-am bucurat aflând că, în perioada premergătoare sărbătorilor, autoritățile au confiscat 12.000 de brazi, de la cei care încercau să-i comercializeze ilegal în București și în județele Vrancea, Bacău și Suceava. Mai bine era dacă un asemenea jaf ar fi fost prevenit. M-am bucurat, de asemenea, aflând că, în anul 2005 Regia Națională a Pădurilor a pus la dispoziția populației 135.000 de brazi, cu 50.000 mai puțini decât anul trecut, alți 60.000 de brăduți fiind aduși pe piață de către proprietarii particulari de păduri. În acest din urmă caz n-am mai încercat nici o satisfacție, gândindu-mă că, în timp ce Romsilva livrează în mare măsură brazi din culturi specializate, create în acest scop, proprietarii de păduri taie fără nici o noimă. De altfel, autoritățile sucevene au confiscat 500 de brazi de Crăciun de la un cetățean care-i tăiase fără aprobare din pădurea proprie.

În silvicultură apar deseori asemenea contradicții între interesele economice și cele ecologice, mai ales astăzi când 1,5 milioane hectare de pădure se află în proprietate particulară. Sunt semne, este adevărat, timide, că raporturile dintre om și pădure se vor așeza și la noi pe temelii raționale. Nu putem rămâne la infinit tributari ai mentalităților agresive față de pădure, mentalitate pe care am cultivat-o vreme îndelungată și de pe urma căreia, în mai puțin de un secol, în țara noastră au dispărut aproape 3 milioane hectare de pădure. Nota de plată a unei asemenea politici prădalnice o plătim noi, cei de azi, ca martori și victime ale unor fenomene naturale dezastruoase - supraîncălzirea climei, furtuni neobișnuite, iscate din senin, ploi de lungă durată care provoacă inundații grave, alunecări de teren și alte fenomene de-a dreptul improprii vieții.

De aceea, considerăm că sunt salutare măsurile care se întreprind, de la o vreme, în țara noastră, pentru regenerarea pădurilor după exploatarea masei lemnoase, ca și împădurirea terenurilor goale, preluate de la stat sau de la alți posesori. Potrivit programului în curs de desfășurare, în anul 2005 Romsilva urma să regenereze pădurile de pe 7.430 ha și să realizeze lucrări de împădurire pe o suprafață de 13.095 ha. Este un program timid, dacă ne gândim că, în urmă cu 25 de ani, în Finlanda, ritmul anual de împădurire era de 120.000-130.000 ha, în Spania și Japonia de 80.000 ha, iar în China de 400.000-500.000 ha. Din păcate, inundațiile catastrofale din 2005 au dat peste cap până și aceste modeste prevederi. Să sperăm că în 2006 se va acționa pentru recuperarea întârzierilor în această direcție. Opiniem că autoritățile în materie trebuie să-și concentreze atenția în direcția împăduririi terenurilor degradate, unde lucrările se desfășoară anevoios. Din cele 16.000 ha achiziționate în ultimii cinci ani, n-au fost împădurite decât 7.500 ha. În această privință, anul 2005 s-a dovedit total neprielnic, ceea ce impune ca, în 2006, să fie împădurită o suprafață mult mai mare dcât cea prevăzută inițial, deși Legea 247/2005 privind retrocedările nu stimulează lucrările în acest domeniu, Romsilva neputând să cheltuiască bani pentru regenerarea unor suprafețe forestiere care, ulterior, ar urma să intre în patrimoniul privat.

Ideea de conservare a pădurilor existente și de înființare a altora noi trebuie să se înscrie și în țara noastră în sfera preocupărilor majore, de optimizare a raporturilor dintre om și mediul lui de viață. În același timp, se impune schimbarea actualei mentalități, în așa fel încât să se înțeleagă că ocrotirea pădurii nu poate fi lăsată doar în grija silvicultorilor, ci trebuie să constituie o preocupare generală, care să antreneze întreaga societate, știut fiind că marile binefaceri ale sectorului forestier se răsfrâng, direct sau indirect, asupra întregii societăți.

  Gheorghe Dragomir - un îndemn pentru domeniul medical: Dacă se vrea, se poate;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Dacă se vrea, se poate!"

Așa cum am mai semnalat, sistemul de sănătate la nivelul județului Constanța s-a confruntat cu numeroase probleme atât la nivelul managementului spitalului județean cât și la nivelul programelor pentru boli cronice și în special programul destinat diabeticilor.

În cadrul spitalului județean a fost efectuată o misiune de audit, aprobată de fosta conducere a Direcției de Sănătate Publică Constanța, în urma căreia s-au detașat numeroase încălcări ale legii achizițiilor publice în mai multe domenii, de la contractul de reparații al spitalului și până la contractele referitoare la achiziții de materiale sanitare sau alimente.

Conform Legii auditului public intern nr. 672 / 2002 art. 11 alin g), auditorul trebuie să aducă la cunoștința instituției care a comandat auditul, concluziile acestuia, iar instituția, în cazul de față, Direcția de Sănătate Publică Constanța, trebuie să avizeze organismele de cercetare financiară pentru a se vedea dacă încălcările respective au dus la prejudicierea instituției, iar acestea să stabilească responsabilii și sancțiunile care se impun.

D.S.P. Constanța a impus de anul acesta, de la 1 ianuarie, implementarea programului Hipocrate, deocamdată pentru diabetici, cu mențiunea că acest lucru s-a dorit încă din anul 2005, dar nu a fost posibil datorită trenărilor administrative dar și politice ale foștilor responsabili, motivația acestora fiind că nu sunt bani pentru implementarea corectă și upgradarea programului. Ei bine, acum s-au găsit fonduri pentru acest program, iar concluziile sunt, pot spune, uimitoare: pentru luna ianuarie 2006, în condițiile în care nu au lipsit medicamentele, nivelul de cheltuieli pentru medicamente și materiale s-a ridicat la 6,9 miliarde ROL, în timp ce pentru luna ianuarie 2005, în condiții de lipsuri evidente și consemnate, cheltuielile s-au ridicat la 10,5 miliarde ROL, adică o diferență de 30%, care nu poate fi explicată.

Problema diabeticilor din județul Constanța și nu numai a fost semnalată cu 2 - 3 ani în urmă când s-a constatat că programul de diabet a mers prost, medicamente sporadice și chiar lipsa lor, cozi la farmacii. Direcția de Sănătate Publică Constanța a luat inițiativa de a realiza o evidență electronică a bolnavilor și a medicamentelor prin programul național respectiv.

Evidența a fost deja realizată pe baza programului Hipocrate, devenind astfel compatibilă cu programele spitalului județean, ale Casei Județene de Asigurări de Sănătate, ale centrului național de diabet din cadrul ministerului de resort dar și eurocompatibilă. Acest program a fost realizat ca proiect pilot în care a fost antrenat și centrul județean de diabet precum și CJAS. În ciuda opoziției și a unor tentative de blocaj, în doar câteva luni s-a dovedit că în județ există cu 3000 de pacienți mai puțini decât datele anterioare.

De asemenea, a fost creată o legătură funcțională între cabinete și farmacii ce cu siguranță va duce la eliminarea cozilor, a lipsei medicamentelor, la care mai pot adăuga și avantaje de evidență prin faptul că medicamentele vor fi oferite pacienților pe unități de timp. Ministerul Sănătății a asimilat acest program pilot al Constanței, astfel încât sistemul constănțean va fi implementat obligatoriu în toată țara.

Pentru perioada următoare, DSP Constanța are proiecte ambițioase, pe care cu siguranță le va duce la bun sfârșit, și anume înzestrarea tuturor asiguraților cu carduri magnetice de sănătate pentru anul 2007 (proiect început deja în cadrul programului pentru diabetici), informatizarea programelor pentru boli cronice, TBC, cancer pentru anul 2006, informatizarea medicilor de familie pentru anul 2007, iar pentru perioada imediat următoare, mai 2006, din fonduri private începerea activității centrului SMURD Constanța alături de cel de la Mangalia finanțat din bugetul local.

Partidul Național Liberal are în vedere pentru județul Constanța obținerea de fonduri pentru construcția de unități sanitare cu paturi, întrucât fără sanatorii, ce sunt administrate de minister, pentru locuitorii județului sunt alocate 3,2 paturi la 1000 de locuitori ceea ce reprezintă jumătate din normativul european dar și 1/3 din paturile pe care le dețin județe cu tradiție în medicină precum Cluj sau Iași.

Am toată încrederea în noua conducere a sistemului de sănătate a județului Constanța care a dovedit că se pot realiza schimbări esențiale în sistem în ciuda presiunilor din partea unor medici sau "directori" uitați prin posturi care dau în continuare vina pe managementul defectuos și cer suplimentări bugetare, dar nu fac nimic pentru a construi un management riguros care duce la cheltuirea eficientă a banului public.

  Horea Dorin Uioreanu - declarație despre sănătatea națiunii: Noi să fim sănătoși!;

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

"Noi să fim sănătoși!"

Ministerul Sănătății a fost probabil, în anii postdecembriști, vedeta știrilor de senzație, legat de el s-au ivit cele mai mari scandaluri de presă, cele mai crunte crize guvernamentale, pentru că trăim într-o Românie a nevoilor minime încă nesatisfăcute, a iresponsabilității față de sănătatea noastră. Minți luminate, doctori de renume și-au stricat de cele mai multe ori reputația profesională încercând să gestioneze un minister de funcționalitatea căruia depinde cea mai mare parte a românilor.

De 15 ani de zile, în sistemul de sănătate se pompează sume imense de bani și, în ciuda acestui lucru, realitatea este sumbră, situația este degradantă. Pe zi ce trece, românii sunt mai bolnavi, mai puțin tratați și mai nemulțumiți de serviciile oferite de medici. Asigurarea stării de sănătate a oamenilor care cotizează la asigurările de sănătate seamănă din ce în ce mai mult cu o gaură neagră în care se afundă deopotrivă politicieni, medici și pacienți. Cozile, cu bătrâni abia ținându-se pe picioare în fața farmaciilor, au devenit un laitmotiv care ilustrează cel mai bine unde s-a ajuns, cu câtă superficialitate și iresponsabilitate a fost gestionat acest domeniu, de-a lungul anilor.

Când toată lumea era consternată de faptul că PNL a nominalizat un economist pentru portofoliul Sănătății, am fost printre primii care au primit cu entuziasm vestea: problema Sănătății în România nu este că avem medici slab pregătiți sau oameni mai bolnavi decât alții, nici măcar că nu sunt bani - baiul cel mai mare era că nici un ministru medic nu a știut să creeze o ecuație între aceste variabile; pentru că formația sa era cu totul alta, pentru că venea din sistem și tindea să nu vadă bubele mici, pentru că avea prea mulți prieteni în sistem, prea multe obligații și era nevoit să facă prea multe compromisuri. Este clar de ce miniștrii doctori s-au sfiit, în ultimii 15 ani, de la a folosi bisturiul dreptății pentru a face ordine în propria ogradă.

De când a fost desemnat să coordoneze Ministerul Sănătății, Eugen Nicolăescu a început o adevărată luptă cu obiceiurile, cutumele din sistem; pentru început, a reușit să acopere datoriile cumulate de 15 ani de către medicii miniștri, apoi a propus o modalitate mai bună de cheltuire a banilor din sistem; acum a reușit să realizeze un set de legi care spun adio cumulului de funcții, ce duc la un cras conflict de interese. Ce a primit la schimb: atacuri neîntrerupte de la cei vizați, proteste mârșave, afirmații neadevărate, acuze demagogice.

Sunt convins că în zilele imediat următoare PSD va depune o moțiune de cenzură la pachetul de legi ale Sănătății, o ultima încercare de intimidare a celui care sper sincer că va pune Sănătatea pe picioare. Este o falsă problemă: parlamentarii PSD sunt ultimii în măsură să verse lacrimi pentru situația din Sănătate - guvernarea falimentară 2000-2004 este autorul moral al acestei situații nedorite, din cauza neregulilor lăsate în sistem, a datoriilor și a debandadei necontrolate în cei patru ani de guvernare.

Consider aceste declarații și atacuri împotriva pachetului de legi ale Sănătății ca fiind o ultimă zvâcnire a celor care încă mai speră la eternul "las-o, mă, să meargă așa, ne-am obișnuit cu ea". Spre binele tuturor, sunt convins că circul mediatic de dat jos ministrul nu va reuși, că reforma va merge până la capăt pentru a-și atinge scopul.

În scurt timp, legile necesare reformării din temelii a sistemului medical vor intra în vigoare: prin urmare, sute de directori de spitale care sunt și medici, în același timp, vor trebui să renunțe la una dintre cele două funcții - un principiu normal și moral. Deși pare o altă discuție, sunt convins că revenirea subiectului Sănătății în prim planul dezbaterilor din ultima vreme nu este întâmplătoare. De ambiția ministrului Nicolăescu depinde în acest moment însănătoșirea Sănătății din România și îndeplinirea unei dorințe ancestrale a românului - "Noi să fim sănătoși!".

  Ilie Merce - comentariu legat de legea privind prevenirea și combaterea spălării banilor;

Domnul Ilie Merce:

În aceste zile se află în Parlament un proiect de modificare a Legii nr. 656/2002 privind prevenirea și combaterea spălării banilor, precum și unele măsuri privind prevenirea și combaterea finanțării actelor de terorism.

Modificările aflate în prezent în Parlament sunt în special de natură tehnică, însă modificarea care ar trebui cuprinsă în acest proiect legislativ nu se regăsește aici. Este vorba de subordonarea oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. După cum știți probabil, oficiul se subordonează, în prezent, Guvernului României, prin această subordonare fiind întrunite condiții pentru ca oficiul să poată fi folosit ca instrument eficace împotriva adversarilor politici ai Guvernului.

Sunteți cu toții familiari cu scandalul "Mătușa Tamara". După cum cunoașteți, ziarele au prezentat, pe larg, felul în care membri ai Plenului Oficiului au votat pentru soluționarea dosarului referitor la existența unor indicii de spălare de bani. Ei bine, membri ai Oficiului care au votat pentru sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au fost schimbați din funcțiile deținute în cadrul ONPCSB.

Toate aceste schimbări în aparatul de conducere al instituției, deși oamenii aceștia nu își făceau decât datoria, au fost posibile din cauza faptului că Oficiul este în subordinea Guvernului. Rezultă clar că în formula actuală de conducere, există pericolul ca Oficiul să fie folosit ca un instrument împotriva unor adversari politici sau diverși oameni de afaceri.

În prezent, Plenul Oficiului este structura deliberativă și de decizie, formată din reprezentanți ai unor ministere și instituții publice: Ministerul de Finanțe, Ministerul de Justiție, Ministerul Administrației și Internelor, Banca Națională a României, Curtea de Conturi, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Asociația Română a Băncilor. Din rândul acestora, Guvernul numește Președintele Oficiului. În țările Uniunii Europene, instituții similare Oficiului sunt conduse de un singur om. În atare condiții, reprezentanții Uniunii Europene, care au întocmit raportul peer-review și-ar fi exprimat dubii asupra eficienței conducerii Oficiului de către Plen, existând chiar posibilitatea ca, în viitor, Plenul să fie retras, iar conducerea instituției să fie încredințată unui singur om, numit de Guvern. Imaginați-vă ce consecințe ar putea avea acest lucru asupra fragilei independențe a Oficiului. Dacă, în prezent, există în Plen și reprezentanți ai unor instituții publice independente, ca BNR, Curtea de Conturi, PICCJ sau ARB, care asigură un echilibru activității desfășurate de Oficiu, în cazul dispariției reprezentanților acestor instituții din conducerea Oficiului, practic, Oficiul ar deveni cu adevărat un instrument periculos în mâinile Guvernului. Numirea, de către Guvern, a unui singur om la conducerea Oficiului, ar crea premisele controlării totale a acestei instituții de către Guvern. Soluția problemei ar fi subordonarea ONPCSB Parlamentului României. În aceste condiții, chiar retragerea Plenului și încredințarea conducerii instituției unui singur om, care să răspundă în fața Parlamentului, ar reprezenta o soluție care ar răspunde nevoii de echilibru în activitatea Oficiului.

Știu că în presă s-a vehiculat subordonarea Oficiului- Consiliului Național Suprem de Apărare a Țării, însă nici aceasta nu este o soluție propice, căci cine se află în componența CSAT ?

Singura soluție viabilă este, cu adevărat, subordonarea Oficiului Parlamentului României.

  Gheorghe Chiper - susținerea unei mai bune reglementări a investițiilor locale;

Domnul Gheorghe Chiper:

Prezenta declarație este inspirată de o practică tot mai evidentă în sistemul autorităților locale. Este vorba de o adevărată frenezie a promovării unor investiții de interes public, vizând în special lucrări ample de infrastructură urbană, scumpe și cauzatoare de mari dereglări ale activității cotidiene, cu fonduri împrumutate de la organisme de credit europene sau mondiale, dar și cu mari participări ale comunităților locale la cofinanțarea obiectivelor propuse.

Că se promovează astfel de lucrări nu este rău. Ele sunt de cele mai multe ori necesare, binevenite și în orice caz aducătoare de un plus de confort urban - și el necesar și de mult timp așteptat.

Regretabil este însă faptul că sunt destule situațiile în care raportul între contribuția lor pe planul utilităților urbane și costurile necesare este atât de nefavorabil, încât investițiile nu se justifică în nici un fel. Mai mult decât atât, sunt și cazuri în care la aceleași bunuri patrimoniale s-au efectuat lucrări în anii anteriori, care nu și-au îndeplinit norma de utilizare, făcându-se o nouă investiție deosebit de oneroasă.

Precizez că afirmațiile de mai sus au corespondent în realitatea imediată; exemplele putând fi luate atât din București, cât și din alte municipii din țară. Am aflat astfel, recent, că în Capitală, câteva sute de străzi și bulevarde din administrarea Primăriei Generale a Capitalei urmează un amplu proces de modernizare, investindu-se peste 1,6 miliarde euro, atât în refacerea carosabilului, cât și pentru reabilitarea instalațiilor de apă, canal, gaze, termoficare etc., dar, spun bucureștenii, o parte din acestea s-au refăcut recent, în nici un caz nefiind îndeplinită durata normală de utilizare.

La Arad se pregătește un proiect amplu de așa-zisă refacere și modernizare a unei magistrale rutiere - care prevede înlocuirea liniilor de tramvai, a conductelor de apă, gaze și termoficare, a carosabilului și a altor dotări, deși toate acestea nu rezolvă aproape nimic pe plan edilitar, cele mai multe dotări de pe această magistrală fiind realizate relativ recent. Ele însă costă municipalitatea peste 4 milioane euro, la care se adaugă alte 20 milioane euro împrumutate de la B.E.R.D., care trebuie rambursate în timp, cu dobânzi și comisioane aferente.

Sunt două exemple edificatoare în acest sens, dar nu sunt singurele, a căror promovare trebuie prevenită sau în cel mai bun caz, trebuie controlată. Deși se cunoaște faptul, ele sunt sub autoritatea și în proprietatea consiliilor locale, care pot să dispună după bunul plac asupra alocării fondurilor, mai ales atunci când există și interese pentru contracte de proiecte și pentru execuția acestora.

Consider că în fața acestei ofensive de a dezvolta proiecte costisitoare și prea puțin folositoare (dar interesante pentru unitățile de proiectare și construcții) se impune un mai bun control din partea autorităților centrale - în baza de aprobare a garanțiilor guvernamentale sau, dacă acestea nu sunt cerute, completarea legislației care reglementează promovarea investițiilor locale cu condiții suplimentare, care să țină seama de îndeplinirea duratelor normale de utilizare a bunurilor publice.

  Alexandru Mocanu - declarație avertisment: Grupurile de interese nelegitime ies la iveală;

Domnul Alexandru Mocanu:

"Grupurile de interese nelegitime ies la iveală"

Vineri, 10 februarie, un post de televiziune cu acoperire națională a prezentat ca fiind o știre senzațională faptul că Proiectul de Lege privind unele măsuri financiare pentru societățile comeciale din industria berii, inițiat de mine în septembrie 2005 și intrat recent în dezbaterea Senatului, ar fi de fapt o afacere de familie, evident oneroasă, prin care doresc să-mi ajut soția care este inginer-șef la o astfel de fabrică. Ieri, un cotidian central cerea, nimic mai mult nici mai puțin, decât anchetarea mea de către DNA! De ce? Probabil pentru delictul unui deputat în exercițiul mandatului de a iniția un proiect de lege!?

Bineînțeles că nu televiziunea și ziarul respectiv sunt vinovate pentru acest lucru. Acestea, bănuiesc că au primit "subiectul" din partea exponenților unui grup de interese reprezentând marii producători de bere și, fără să analizeze fondul problemei, au jucat totul pe imagine. În realitate, sunt convins că nu deputatul Mocanu și cu atât mai puțin soția acestuia sunt ținta în această afacere. Adevărata țintă o reprezintă imm-urile din industria berii din România, cărora se adresează acest proiect de lege. Iată, pe scurt, despre ce este vorba.

Proiectul de lege dorește să instituie un cadru legal, armonizat perfect cu cerințele U.E. și legislația română în vigoare, de la care să se plece în eventualitatea unor solicitări de ajutor de stat din partea firmelor din industria berii aflate în dificultate. Și aceasta pentru că, spune legea, eventualele ajutoare de stat nu se pot acorda decât în baza unor legi speciale. Dar legea cadru nu este totul, potențialii beneficiari ai ajutorului de stat fiind obligați să promoveze un program de restructurare, în deplin acord cu Direcția Finanțelor Publice teritorială, cu ANAF și, în final, aprobarea Consiliului Concurenței. Fără aceste avize, acorduri și aprobări legea cadru nu produce nici un efect.

În mod evident, acest proiect de lege nu este pe placul marilor fabrici de bere, companii multinaționale, a căror atitudine poate fi de înțeles. De aceea, imediat după depunerea proiectului de lege, acestea au angajat o firmă de consultanță care să influențeze deciziile Guvernului și Parlamentului, astfel ca proiectul de lege să fie respins. Atât timp cât acțiunea acestora s-a desfășurat în limitele onestității, fair-play-ului și a fost complet transparentă, nu am avut nimic a-i reproșa, chiar dacă, pe fond, nu împărtășesc susținerile acestora.

Din momentul în care proiectul de lege a început să fie aprobat în comisiile de specialitate ale Senatului, acțiunea firmei de consultanță, bine recompensată financiar, devine nu doar lipsită de transparență și fair-play, dar este de-a dreptul murdară.

Lupta este pe viață și pe moarte, dar aceasta nu are nici în clin nici în mânecă cu deputatul Alexandru Mocanu sau familia sa. În joc este viața sau moartea, la propriu, a zece imm-uri din industria berii, aflate în dificultate datorită tratamentului aberant din punct de vedere fiscal la care au fost supuse din 1993 până în decembrie 2004. Astfel, în timp ce în U.E., în industria berii se practică o acciză diferențiată, funcție de capacitatea de producție a fabricilor, la noi s-a practicat același nivel de acciză, și aceasta a dezavantajat flagrant micii producători de bere a căror producție nu depășește 200.000 hl/an. Începând cu ianuarie 2005, în România s-a introdus acciză diferențiată în acest sector de activitate, micii producători plătind doar 58% din acciza datorată de fabricile mari. Semnificativ este faptul că din acel moment, micii producători au reușit să-și plătească lună de lună obligațiile fiscale curente și chiar să recupereze, puțin, ce-i drept, din datoriile istorice. Aceasta ne arată că, indiferent ce s-ar întâmpla, micii producători nu au nici o șansă să plătească datoriile istorice până la 01.01.2007, iar acest lucru pentru ei este sinonim cu lichidarea. În această situație, cu ce se alege statul? Cu 15-20% cel mult, cum rezultă din practica lichidărilor ultimilor ani?

Proiectul inițiat de mine va crea un cadru în care cu eforturi atât din partea statului, cât și din partea imm-urilor în cauză, acestea să aibă o șansă să iasă din situația în care nu din vina lor au ajuns.

Nu știu cum vor decurge în continuare "ostilitățile". Pentru sănătatea dezbaterii publice sper că, dacă se dorește disecarea acestei chestiuni până la cele mai mici amănunte, atunci ea să aibă loc și "pe fond" și nu exclusiv "pe imagine".

Ca parlamentar, eu înțeleg perfect de ce nu se dorește o dezbatere serioasă, "pe fond" a acestei probleme, chiar dacă nu sunt de acord cu o astfel de abordare.

Ca parlamentar, înțeleg să respect investitorii, străini sau autohtoni, inclusiv trusturile multinaționale, să le apreciez eforturile și să le înțeleg interesele legitime.

Ca parlamentar român, nu înțeleg însă de ce aceste multinaționale au cumpărat spre a le închide pur și simplu fabrici de bere ca Reghin, Pitești, Grivița, Arad etc., iar efectele acestui mod de lucru au rămas să fie suportate de contribuabilii români!

Ca parlamentar român înțeleg să susțin imm-urile din industria berii și pentru că peste 90% din materiile prime și auxiliare folosite de ele sunt din țară, spre deosebire de companiile multinaționale ce și le asigură în proporție de 80% din import!

Ca parlamentar român înțeleg să nu las să moară micile fabrici și pentru faptul că acestea creează sau susțin 3 locuri de muncă cu fiecare hectolitru de bere produs, în timp ce multinaționalele, din același hectolitru, susțin abia unul singur!

Ca parlamentar român înțeleg ca, în limita legii aflată deja în vigoare, să susțin imm-urile din industria berii și pentru că pentru fiecare hectolitru de bere produs acestea plătesc statului, cu titlu de impozite și taxe, o sumă cu puțin mai mare decât cea plătită de companiile multinaționale!

Ca parlamentar român înțeleg să sprijin supraviețuirea imm-urilor din industria berii și pentru că pe lângă fiecare dintre acestea s-a dezvoltat o rețea de mici distribuitori a căror contribuție la bugetele locale nu este de neglijat, în timp ce companiile multinaționale desfac mare parte din producție prin rețeaua de hypermarket-uri!

Ca parlamentar român am datoria să susțin rămânerea pe piață și a berii fabricată de imm-uri, produs ce are un preț convenabil pentru un segment de populație care acoperă 4,2% din piața berii din România. În opinia mea, acesta este adevăratul motiv pentru care se dorește eliminarea micilor producători: dispariția din piață a concurenților ce desfac bere la prețuri modice!

Dacă astăzi imm-urile vând la poarta fabricii 0,5 l bere cu circa 10.000 lei vechi, în cazul multinaționalelor, prețul este aproximativ dublu. Sunt convins că dacă imm-urile ar dispărea din piață, a doua zi, prețul de la poarta fabricii pentru 0,5 l bere s-ar apropia vertiginos de echivalentul unui euro!

Acesta este adevărul pe care unii încearcă să-l ascundă în spatele soției deputatului Alexandru Mocanu și să împroaște cu noroi imaginea Partidului Democrat. Mă rog ca bunul Dumnezeu să nu-mi demonstreze, mai târziu, că am avut dreptate.

Personal, n-am ce să-mi reproșez, decât poate încăpățânarea de a crede că în România anului 2006 ar trebui să avem un comportament normal și nicidecum unul ipocrit.

Prin această inițiativă nu am făcut nimic reprobabil. Nu am nici un interes ilegitim, ascuns sau la vedere. Nimeni din familia mea nu are acțiuni la vreo fabrică de bere din România sau de aiurea. Din acest punct de vedere vă asigur că dorm liniștit.

Ca parlamentar român, mi-am asumat promovarea acestui proiect de lege pentru a putea da o șansă restructurării a 10 mici fabrici de bere care asigură 2.500 locuri de muncă, în mod nemijlocit, plus alte peste 7.000 în industria pe orizontală.

Ca membru al Partidului Democrat, încă de la începuturile sale, m-am străduit în permanență ca prin tot ceea ce fac să nu aduc, sub nici o formă, nici un fel de prejudiciu imaginii Partidului Democrat. Din păcate, scandalul iscat în ultimele zile pe marginea proiectului de lege mai sus amintit tinde să aducă prejudicii de imagine partidului meu, cu toate că proiectul nu conține nimic ilegitim și nu poate fi catalogat ca neîntemeiat ori inoportun. Întâmplarea face ca el să fi intrat în dezbaterea Senatului într-o perioadă în care viața politică se raportează aproape exclusiv la ce a făcut, ce face, sau ce va face DNA. În nici un moment nu a existat dorința nimănui de a discuta despre această inițiativă legislativă și pe fond, nu doar pe imagine.

Ca om politic, înțeleg bine această situație conjuncturală și, pentru a evita menținerea Partidului Democrat în mijlocul unui scandal mediatic, am anunțat Biroul Permanent Național al Partidului Democrat că îmi retrag proiectul de lege ce a stârnit atâtea valuri, chiar dacă, pe fond, personal nu aș fi de acord cu această soluție.

Sugerez Guvernului să analizeze pe fond legalitatea și oportunitatea unei astfel de reglementări prin hotărâre de Guvern. În același timp, sugerez tuturor parlamentarilor din cele 8 județe în care ființează cele 10 imm-uri din industria berii să analizeze și domniile lor oportunitatea preluării în comun a acestei inițiative.

Mulțumesc tuturor celor care, înțelegând dedesubturile acestei campanii de imagine, m-au felicitat și încurajat, asigurându-mă de tot suportul domniilor lor.

  Ioan Țundrea - un apel către conducerea Radioteleviziunii Române;

Domnul Ioan Țundrea:

Apel către Conducerea Radioteleviziunii Române.

În urmă cu două seri, programul Cultural transmitea după miezul nopții un eveniment întâmplat la Covent Garden.

Binecunoscutul tenor Placido Domingo era încadrat la finalul spectacolului de două mari valori ale liricii universale, fermecătoarele Leontina Ciobanu Văduva si Angela Gheorghiu.

În mod normal, oricare națiune de pe această planetă ar fi fost mândră să aibă o reprezentare de o asemenea ținută, pe una din cele mai mari scene ale lumii.

Noi, românii, ne jeluim permanent că în occident suntem subiectul favorit al știrilor negative, în care suntem prezentați ca cerșetori, schingiuitori de copii etc.

Dacă televiziunile străine și cele private își fac ratingul din drame personale, consider că televiziunea națională plătită din bani publici are obligația morală să prezinte și să mediatizeze valorile excepționale pe care le avem.

Este inadmisibil ca tinerilor din această țară să li se prezinte continuu ca primă știre așa-zisele telenovele ale unor tinere, care, în ritm manelist, se căpătuiesc cu persoane care ar putea să le fie bunici și să nu știe că prim solista Covent Gardenului este o tânără româncă , Alina Cojocaru.

Eu și colegii conservatori tragem un semnal de alarmă conducerii TVR, atenționând o că trebuiască să-și schimbe atitudinea și să își asume responsabilitatea pentru crasa incultură în care se zbat cei mai mulți tineri.

Oare chiar nu realizați, distinși conducători ai Radioteleviziunii, că în absența modelelor reale precum Leontina Ciobanu Vaduva, Angela Gheorghiu sau Alina Cojocaru, acești tineri fără de vină devin niște victime ale surogatelor din telenovele.

  Constantin Marin - despre climatul insuportabil ce s-a creat la nivelul tuturor structurilor statului;

Domnul Constantin Marin:

Ca reprezentant, din partea PSD, al alegătorilor din județul Prahova, doresc să ridic în fața plenului Camerei câteva probleme privitoare la climatul insuportabil ce s-a creat la nivelul tuturor structurilor statului.

țara traversează o perioadă deosebit de tensionată, în care viața politică, economică și socială se degradează tot mai mult, ca urmare a unei lupte politice ieșite din granițele responsabilității și ale spiritului constructiv.

Din păcate, această stare de fapt afectează în mod decisiv imaginea României, într-o perioadă hotărâtoare, premergătoare deciziei de integrare în Uniunea Europeană.

Partidele s-au transformat în tabere inamice ireconciliabile, iar instituțiile publice, încăpute pe mâna Puterii actuale, cu binecuvântarea instituției prezidențiale, au devenit redute ale intereselor politice, ale răfuielilor cu Opoziția și, în special, cu PSD-ul, în dauna soluțiilor trâmbițate în alegeri, care promiteau un trai mai bun pentru populație. or, oamenii pe care îi reprezentăm aici, în Parlamentul țării sau în structurile administrative și guvernamentale, s-au săturat de meschinăria și minciunile partidelor aflate la guvernare, de încercările interminabile ale acestora de zdrobire cu forța a celor care încearcă să aplice principiile și normele democratice și ale statului de drept.

S-a ajuns în situația paradoxală ca străinii, reprezentanții Uniunii Europene, FMI, ai Băncii Mondiale și chiar ai unor ambasade să recurgă la intervenții și presiuni de tot felul, pentru a nu se pune în pericol interesele naționale ale românilor.

În ultima vreme, asistăm la încercările disperate ale Puterii actuale de discreditare a adversarilor politici, de minimalizare și desființare a rezultatelor obținute de guvernarea PSD, prin inventarea celor mai josnice acuzații, prin crearea unei stări de intoleranță și agresiune, toate puse sub semnul așa-zisei "lupte împotriva corupției", în care campionul ar fi, cine altcineva, decât Puterea, atacată ea însăși, cum recunoștea chiar președintele Băsescu, din interior, la nivel guvernamental, și nu numai, de agresivitatea unor grupuri de interese.

În acest scop, se recurge la crearea unor suprastructuri juridice, la atacare, prin norme structurale impuse prin ordonanțe, a prevederilor constituționale și de drept penal, cu scopul declarat de răfuială politică și juridică cu adversarii, pentru a elibera scena politică în vederea perpetuării actualei puteri, inclusiv prin alegeri anticipate și prin schimbări de fond în legea fundamentală.

Asistăm, de asemenea, la diversiuni de tot felul, inclusiv în Camera Deputaților, și la încercarea josnică de a arunca tot asupra Opoziției propriile neputințe legislative și procedurale ale Alianței D.A. Ultima expresie a lipsei de coerență și coeziune a Alianței D.A. a fost respingerea de către senatori, printre care inclusiv reprezentanți ai Puterii, a proiectului de lege privind transformarea PNA în DNA, prin care se încearcă statuarea unor pârghii juridice aservite puterii politice și administrative.

Nerespectarea legii a devenit o regulă la actualii guvernanți, fie ei la Parlament, la justiție, la sănătate, la interne și administrația centrală, fie în administrația locală. Este cu atât mai grav când aceasta devine o practică în plan teritorial.

Prahova nu face excepție. O serie de programe și proiecte de mare interes public, lansate și realizate de PSD în anii anteriori, în toate zonele județului (infrastructuri rutiere, rețele de apă, gaze, canalizare, rampe ecologice, crearea de parcuri industriale și de facilități turistice în localități defavorizate, modernizarea instituțiilor de învățământ și cultură), cu susținerea locală și europeană, au fost abandonate sau tratate clientelar.

Iată de ce, în numele alegătorilor PSD din Prahova, cerem actualei Puteri să își intre în atribuțiile legale, să renunțe la practicile periculoase ale unei guvernări dictatoriale, bazate pe răfuiala politică și judiciară.

Alegătorii care ne-au trimis în Parlamentul țării au nevoie de măsuri ferme pentru un trai decent, pentru despovărarea de impozite și taxe aberante, de creșterea criminală a costurilor la servicii și a prețurilor la bunurile de supraviețuire. Calamitățile de tot felul și greutățile iernii impun soluții concrete, nu improvizații și promisiuni demagogice. PSD-ul combate cu tărie aceste neajunsuri, dar adoptă un spirit constructiv, bazat pe realizări și experiență, punând accentul pe unitate și solidaritate în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

  Ion Dumitru - declarație politică intitulată: Imagine și... imaginație!;

Domnul Ion Dumitru:

"Imagine și... imaginație!"

Ministrul Gheorghe Flutur îndrăgește foarte mult declarațiile fără suport, fapt ce dovedește că imaginea și imaginația sunt două elemente de care se folosește demnitarul în actul de guvernare pe care îl întreprinde.

De curînd, ministrul agriculturii a rostit un lucru de senzație, care, cu siguranță, pe cunoscători i-a pus în dificultate. Vrea ministrul descălecat în București din nordul Moldovei să împădurească vecinătățile Capitalei. Sute, mii de hectare de perdele de protecție.

Dar, în goana sa după senzație cu orice preț, a uitat să precizeze de unde va cumpăra teren sau cine-l va pune la dispoziție necondiționat pentru a fi împădurit. Sau, probabil, s-a gândit liberalul Flutur că o să rechiziționeze teren pentru a-și duce planul până la capăt.

Dar, chiar și așa, nu se pot împăduri în jurul Bucureștiului nici măcar un sfert din suprafețele vehiculate. Nu trebuie să ne mai mirăm! De când se află la guvernare, reprezentanții Alianței DA nu au fost preocupați decât să creeze alambicate planuri de imagine, să iasă în față cu dosare pline cu proiecte.

  Valeriu Alexandru Ungureanu - intervenție politică intitulată Sănătatea portocalie... sau... mai trăiți încă?!;

Domnul Valeriu Alexandru Ungureanu:

Declarație politică: "Sănătatea portocalie... sau... mai trăiți încă?!"

De ceva vreme, domnul Nicolăescu se află în corzi... și nu e vorba de Sergiu Nicolaescu în filmul "Ringul". "Specialistul " în imagine al Alianței D.A. face eforturi disperate de a-și salva propria imagine, dar nu reușește altceva decât să-și taie singur craca de sub picioare, prin aberația monumentală pe care o numește "reforma sistemului sanitar".

Pachetul legislativ pentru care Guvernul a optat să-și asume răspunderea nu reprezintă decât o nouă țeapă portocalie! Dar pe seama cui?!?! Bineînțeles, pe seama populației, căreia nu demult Alianța D.A., în frunte cu "marinerul șef", dom' căpitan Traian Băsescu, în campania electorală, îi ura: "Să trăiți bine!"

Iată cum se traduc pe înțelesul tuturor "găselnițele" actualei Puteri, prin reforma sistemului sanitar: coplata înseamnă că ceea ce primeam până acum pe gratis vom primi de acum contra cost; pachetul minim de servicii arată așa cum îl indică și numele: dacă până acum populația primea puțin, de acum înainte va primi și mai puțin; promovarea unor noi taxe ilegale, cum este impozitul de 6,5% asupra veniturilor unice din drepturile de autor; extinderea bazei de impozitare și asupra tuturor pensionarilor.

Dorința actualei puteri, prin "vârful ei de lance", ministrul Nicolăescu, nu este alta decât de a-și drege imaginea, și așa șifonată și în pericol de avarie (portocalie). Incapacitaea de adaptare a actualei Puteri la situația reală din România nu reprezintă decât neputința ei creatoare, prin înăbușirea vieții noastre publice și politice. Și, în aceste condiții, nu avem a remarca la Alianța D.A. decât lipsa de personalitate și generozitate, lașitatea în gândire și creație.

Avem, însă, totuși, ce remarca la același Guvern: lipsa demnității, tiranici cu cei mici, invidioși, spirit de combinații oculte și nu în ultimă instanță, oroarea aproape fizică de a ataca problemele de fond ale țării. Aceasta este atitudinea actualei Puteri, care face zilnic efortul de a călca prea des în picioare necazurile populației, în timp ce aceeași Putere își realizează poftele individuale, care, de fapt, nici nu se suprapun cu nici măcar una din nevoile națiunii pe care mimează că o conduc.

De aproape un an o spunem și o cerem: în numele cui, reprezentanții Alianței D.A. duc această politică, care este împotriva realității românești ignorate, înfometate și schingiuite? Nu vom osteni a spune, în toate chipurile, pe toate glasurile, că Alianța D.A. duce o politică abstractă și nerod gîndită de papagalii portocalii!

Vreau să cred că politica este o îndeletnicire în care fantezia (proprie Alianței D.A.!) este cu totul exclusă, lucrurile întâmplându-se după o strictă necesitate, ale cărei resorturi și desfășurări nu scapă rațiunii și bunei judecăți.

În final, la un pachet de 17 legi ale reformei în sănătate propusă de Guvernul Tăriceanu nu poate fi spus decât: "Cum sistemu-i la pământ/ Îngropați suntem de vii,/ pacienții - în mormânt!/ Doctorii - între hârtii!"

  Marius Iriza - despre uitarea promisiunilor îndrugate de-a lungul campaniilor electorale;

Domnul Marius Iriza:

În urmă cu cincisprezece ani, mii de români, tineri și bătrâni, au ieșit în stradă pentru a cere mâncare, căldură, libertate și justiție. Mulți dintre aceștia au murit pentru a ne oferi nouă posibilitatea de a trăi într-o țară liberă. Numele lor este astăzi inscripționat pe monumentele eroilor din întreaga țară.

Astăzi, la atâția ani după evenimentele din decembrie 1989, situația rămâne neschimbată. Decorate cu trandafiri sau colorate în portocaliu, problemele rămân, în mare parte, aceleași. Oamenii tremură de frig în apartamente, suferă de foame în casele sărăcăcioase de la periferiile orașelor, iar singura libertate certă a românilor, obținută acum 16 ani, este libertatea de muri de foame.

În 16 ani de așa-zisă democrație, românii încă așteaptă vremea în care să trăiască fără grija zilei de mâine. Nenorocirea lor constă în faptul că la fiecare 4 ani sunt păcăliți cu tot felul de promisiuni și slogane, de unii care doar asta știu să facă.

În urmă cu câțiva ani, într-o deplasare în județ, am văzut o bătrână cu chipul blajin, rezemată de gard. Chipul ei mi-a rămas întipărit în minte, deoarece din asemenea oameni ca ea este format poporul român. Fără nici o îndoială, pentru ei o promisiune este sfântă, și dacă îți promit că te vor ajuta, așa vor face. Nu e de mirare că se lasă atât de ușor păcăliți de escrocii campaniilor electorale, deoarece ei nu se pot pune în pielea lor, știu că o promisiune trebuie respectată, și dacă ei țin promisiunea și îl votează pe cel care le-a promis marea cu sarea, se așteaptă ca și acesta să își țină promisiunea la rândul lui.

Însă, din experiența post decembristă, am învățat că cei care au ajuns la guvernare în acești ani au uitat de popor, și odată cocoțați pe scaune "guvernamentale" au uitat cu desăvârșire de cei pe care îi reprezintă și de promisiunile pe care le-au îndrugat de-a lungul campaniilor electorale.

  Miron Ignat - prezentarea principalelor probleme discutate la întâlnirea miniștrilor de finanțe ai grupului G8, care a avut loc la Moscova la 11 februarie 2006;

Domnul Miron Ignat:

Începând cu acest an, Federația Rusă deține președinția grupului G8, al celor mai industrializate țări ale lumii, iar pe data de 11 februarie a.c. a avut loc la Moscova întâlnirea miniștrilor de finanțe ai grupului, prima reuniune prezidată de statul rus.

Această importantă reuniune a avut ca subiect principal securitatea energetică a lumii și s-a propus o analiză curată a tuturor problemelor acumulate în domeniul mondial al energeticii.

După cum bine știm, Rusia joacă rolul de verigă de legătură importantă între consumatorii și furnizorii de resurse energetice, iar cu ocazia acestei reuniuni, Federația Rusă a propus elaborarea unei strategii comune de acțiune, care să prevadă măsuri îndreptate spre asigurarea stabilității piețelor resurselor energetice, stimularea investițiilor în principalele ramuri ale energeticii mondiale, dezvoltarea energiei alternative, creșterea gradului de eficiență al sistemelor de depozitare a resurselor energetice, precum și pentru rezolvarea problemei vizând accesul general la serviciile energetice moderne.

Întâlnirea de la Moscova de săptămâna trecută pregătește summit-ul din iulie a.c. al președinților statelor ce alcătuiesc grupul G8, ce va avea loc la Sankt-Petersburg.

Stimate colege și stimați colegi, suntem cu toții conștienți de importanța pe care Rusia o are în contextul mondial în problemele nu numai politice și de securitate, dar și economice, tehnologice și culturale. Preluarea președinției G8 de către Rusia anul acesta este încă o confirmare a statutului de partener politic și economic important pe scena mondială. Subiectele supuse analizei la întâlnirea care a avut loc la Moscova dovedesc încă o dată că participarea activă a statului rus la analiza și dezbaterea problemelor stringente mondiale denotă garanția găsirii soluțiilor și a strategiilor de rezolvare a crizelor de pe mapamond.

Viitorul omenirii depinde în foarte mare măsură și de participarea activă a Federației Ruse la gestionarea problemelor stringente și grave ce ne amenință. În acest sens, Rusia a precizat că pe ordinea de zi a viitorului summit G8 vor figura, pe lângă reluarea analizei problemelor securității energetice, și teme deosebit de importante, precum lupta împotriva bolilor infecțioase (căci gripa aviară a devenit o amenințare serioasă pentru din ce în ce mai multe țări de pe mai multe continente) și învățământul.

Sunt convins că anul 2006 este unul decisiv pentru securitatea și pacea mondială. Asta și pentru că Federația Rusă, stat căruia nu-i putem nega importanța vitală pentru noi toți pe scena mondială, are un rol activ și determinant în prevenirea și eradicarea problemelor ce ne amenință pe toți. Sunt bucuros că reuniunea miniștrilor de finanțe ale celor mai industrializate state ale lumii a fost un succes și îmi exprim pe această cale convingerea că întâlnirea șefilor de stat, ce va avea loc în iulie a acestui an la Sankt-Petersburg, va oferi strategii viabile și concrete pentru securitatea mondială și pentru un viitor mai bun pentru întreaga omenire.

Vă mulțumesc.

  Ovidiu Ioan Silaghi - declarație politică intitulată Demagogia stă cu PSD la masă;

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

"Demagogia stă cu PSD la masă"

"Când comedia era rege" este titlul unui film care conținea scurt metraje din anii 1920 în care apăreau Charlie Chaplin, Stan și Bran, Buster Keaton și mulți alți comici celebri ai marelui ecran. "Când demagogia este rege" este tot un fel de film, de fapt un serial care "rulează" în realitate, în mai multe episoade, începând cu luna ianuarie a anului 2005. În rolurile principale nu sunt actori de box-office ai zilelor noastre, ci liderii PSD.

Un ultim episod din film s-a jucat zilele trecute. Domnul Mircea Geoană a declarat, așa cum numai domnia sa știe să o facă: "PSD nu va mai accepta nici o ordonanță de urgență a Guvernului Tăriceanu dacă nu va exista o prealabilă consultare cu partidul care a fost, pe bună dreptate, botezat, partidul-stat". Recunosc, actualul Guvern a emis multe ordonanțe de urgență de la 1 ianuarie și până săptămâna trecută - 209. Numai că, domnul Geoană, în calitatea de președinte al PSD și în fosta calitate de ministru al Guvernului Năstase este penultima persoană (ultima este chiar fostul premier Adrian Năstase) din România care are dreptul să vorbească în acest domeniu. De ce? Pentru simplu fapt că în aceeași perioadă de guvernare - ianuarie 2001-februarie 2002 - Guvernul PSD a emis tot ... 209 ordonanțe. Deci, domnule Geoană, domnilor din PSD, se pare că nu vedeți pădurea din cauza copacilor. Sau din cauza propriilor ordonanțe de urgență. Nu am fost parlamentar în legislatura trecută, dar colegii cu vechime în Parlament mi-au confirmat ceea ce doar bănuiam: niciodată PSD nu s-a consultat cu Opoziția când a emis vreo ordonanță de urgență. Și atunci, stimați domni, cu ce drept cereți acum tratament preferențial?

Evident, nu este un motiv de laudă pentru actualul Cabinet că a emis tot atîtea ordonanțe de urgență câte a emis PSD în perioada similară de guvernare. Dar există o uriașă diferență între modul de a legifera prin ordonanțe de urgență al PSD și cel al actualilor guvernanți. Acum, cabinetul Tăriceanu a fost constrâns să apeleze mai des la acestea pentru că perioada de timp dintre preluarea puterii și ultimul Raport de țară era de nici un an și jumătate și se impunea o manieră de legiferare rapidă. Or, Cabinetul Năstase, când a preluat puterea, avea ... șase ani la dispoziție pentru legiferare.

Și, să nu uităm, mai există o uriașă diferență de comportament între fosta și actuala Putere. În perioada 2001-2002, Opoziția de atunci, PNL și PD, nu a tras NICIODATĂ de timp la dezbateri. PNL și PD, în legislatura trecută nu utilizau în practica lor parlamentară "pauza de consultări" și alte instrumente de tragere de timp și de tărăgănare a dezbaterilor. Adică ceea ce a demonstrat PSD că practică cu profesionalism. Tragerile de timp ale PSD-ului constituie o altă cauză pentru numărul egal de ordonanțe de urgență pe care Cabinetul Tăriceanu le-a emis de când a venit la Putere. Dacă nu s-ar fi uzat de aceste ordonanțe, cu siguranță că de pe acum vorbeam de integrare în 2010.

PS: Câțiva colegi de partid mi-au atras atenția că nu este corect să pun alături termenii "demagog" și "PSD". Din punct de vedere gramatical. Pentru că am să comit un pleonasm.

  Petre Popeangă - intervenție politică intitulată Posibile efecte ale integrării României în Uniunea Europeană;

Domnul Petre Popeangă:

"Posibile efecte ale integrării României în Uniunea Europeană"

Integrarea în Uniunea Europeană este un proces complex care, prin implicațiile deosebite de natură politică, economică, socială și chiar culturală a afectat, mai mult sau mai puțin, toate cele zece state integrate în anul 2004.

Este cert că nici următoarele nu vor fi ferite de astfel de consecințe; am spus-o și voi continua să o spun: integrarea în Uniunea Europeană este benefică unei țări în măsura în care guvernanții, și nu numai, acesteia vor înțelege să-și adapteze întregul sistem național la cel unional. Măsurile pe care aceștia vor fi obligați a le dispune sunt, uneori, deosebit de dure, dureroase chiar, deoarece au drept consecință înlocuirea unor sisteme cu altele noi, ale căror efecte nu par întotdeauna a fi și benefice pe termen mediu și scurt.

În aceste condiții, populația trebuie informată asupra acestor posibile efecte, atât cât acestea pot fi anticipate sau estimate, pornind de la experiența altor state, pentru a ști cât mai exact la ce se poate aștepta.

Consider că numai prezentarea posibilelor efecte benefice ale integrării în Uniunea Europeană, fără a menționa eforturile din toate domeniile - economic, social, politic, chiar al tradițiilor și cutumelor, la care întreaga populație va fi uneori constrânsă, este o eroare politică impardonabilă, care mai devreme sau mai târziu va fi taxată de către electorat.

În ceea ce mă privește, ca și până acum, voi prezenta aspectele legate de integrarea României în structurile europene de o manieră cât mai reală, fără accente patetice - a ceea ce urmează să ni se întâmple, dar nici fals euforic - a binelui care o să ne copleșească în urma "miliardelor de euro" pe care Uniunea se grăbește să ni le pună la dispoziție. Îndrăznesc să afirm că cel care gândește numai că Uniunea și mai ales contribuabilul european ar accepta să renunțe la o parte din sumele colectate, în favoarea noilor state, fără a avea convingerea că acest efort îi va fi, mai devreme sau mai târziu, într-o formă sau alta benefic, se află încă în zona crepusculară a politicii.

Așa cum am mai spus, este necesar ca populația să fie din timp pregătită și pentru ceea ce e mai dificil de suportat ca urmare a schimbării unor sisteme așa cum stabilesc prevederile aquis-ului comunitar "

Recenta criză a gazului este numai un avertisment a ceea ce se poate întâmpla unei țări ca România, dependentă de unele resurse energetice limitate. În perspectiva aderării la Uniunea Europeană, o astfel de problemă ar trebui cu foarte mare atenție abordată, cu atât mai mult cu cât integrarea nu o poate rezolva, cunoscut fiind faptul ca aceasta, Uniunea Europeană, se confruntă, ea însăși, cu anumite dificultăți determinate de insuficiența resurselor energetice.

Însă spre deosebire de guvernanții noștri structurile europene au făcut din problema asigurării necesarului de energie una dintre problemele importante ale politicii economice pe termen scurt și mediu. Una dintre realizările importante ale acestei politici o constituie Raportul întocmit de către Comisia Europeană, adresat Parlamentului și Consiliului Europei, intitulat "Strategia europeană de asigurare a aprovizionării energetice", care analizează perspectiva energetică pe următorii 20 - 30 de ani și pune în evidență atât dificultățile structurale în aprovizionarea cu energie ale Uniunii Europene, cât și pe cele de natură geopolitică, socială și de mediu ale acesteia, în special față de angajamentele asumate în cadrul Protocolului de la Kyoto.

"Extinderea Uniunii Europene - se arată în Raport - nu modifică această situație, în sensul că problema asigurării necesarului de resurse energetice nu se rezolvă prin admiterea de noi state, din contră o potențează cu noi valențe, având în vedere că oferta comunitară de energie acoperă doar jumătate din necesar".

Pe de altă parte, pornind de la faptul ca 4/5 din necesarul de energie este format din combustibili "fosili" (petrol, cărbune și gaz natural) iar 2/3 din acest necesar este importat (numai gazul natural importat din Rusia, de către Uniune, reprezintă 20% din consumul total al acesteia), necesitatea unei strategii în domeniul siguranței aprovizionării cu energie apare mai mult decât evidentă.

De altfel, în contextul celor menționate în Raportul sus- menționat, problema necesității siguranței energetice și a surselor alternative a fost prezentată și de Cancelarul Wolfgang Schussel, cu ocazia preluării de către Austria a președinției Uniunii Europene. Problema asigurării surselor energetice este una care, cu siguranță, va crea câteva efecte și în România, poate și numai datorită faptului că autoritățile românești nu vor mai avea libertatea de a negocia importurile la orice preț, așa cum s-a întâmplat recent cu gazul importat din Federația Rusă.

Nu știu dacă guvernul actual sau cele care l-au precedat la putere a elaborat o asemenea strategie. Ceea ce știu, însă, este faptul că se închid minele de cărbuni, unele dintre acestea încă active, și că se importă gaze naturale la prețuri de două-trei ori mai mari decât cele ale pieței, și pe care nu le mai plătește nici un alt beneficiar. Mai știu că pentru închiderea minelor a fost contractat un împrumut în sumă de 120 milioane de dolari, din care ar fi trebuit să se realizeze și programele de reconversie profesională pentru minerii disponibilizați.

Ce s-a realizat din toate aceste programe? Nimic, în afară de închiderea minelor și disponibilizarea minerilor cărora, cu excepția câtorva salarii repede consumate de consumul familial zilnic, nu li se asigură nici o altă perspectivă. Citeam, zilele trecute, că în luna februarie, alți 500 de mineri din județul Gorj urmează a fi disponibilizați. În curând, lipsa locurilor de muncă din această zonă foarte săracă și indolența guvernanților în a găsi alternative profesionale vor face ca și aceștia să se adauge masei tot mai importante a șomerilor proveniți din minerit.

  Petre Ungureanu - declarație politică intitulată Cine este proprietarul unei proprietăți de stat?;

Domnul Petre Ungureanu:

"Cine este proprietarul unei "proprietăți" de stat ?"

Ca deputat de Vâlcea, mi-am propus, încă din timpul campaniei electorale, revigorarea turismului vâlcean.

În acest sens, am cuprins în programul meu electoral și am și acționat ca atare în vederea "descâlcirii" încurcatelor ițe ale proprietății asupra stațiunii montane Vidra.

Nu mă surprinde deloc faptul că după un an de mandat, în ciuda eforturilor, nu am reușit să ridic vălul de pe racla ce adăpostește moaștele acestei superbe stațiuni vâlcene.

Mărturisesc că încă din 1996, de când am devenit pentru prima dată consilier județean, apoi în 2004, când am obținut un alt mandat de consilier județean, am făcut eforturi detectivistice în privința subiectului de mai sus.

Recunosc că, deși am cunoștințe juridice, nu mi-a fost deloc ușor să dau de urma proprietarilor stațiunii din munții Lotrului.

Am purtat, de-a lungul timpului, discuții cu liderii de sindicat din Vâlcea (din toate forurile sindicale), dar ori am fost aburit cu cele mai fanteziste variante, ori am fost pus pe piste false.

Mai mult, toate sindicatele ce par a avea interese în zonă - CNSLR Frăția, Alfa, SIND România - pretind că ar fi proprietare, în calitate de urmași demni și legitimi ai fostului Sindicat de dinainte de '89.

Sub o aparență de "legitimitate" a proprietății pe care nimeni nu a putut să o dovedească, sindicatele și-au "împărțit" frățește hălci din stațiune. Am aflat că sunt "proprietare" și SRL-uri ale unor lideri naționali ai sindicatelor.

Pentru că nu s-au înțeles la capul mortului, moștenitorii au început să se judece. Toți se consideră descendenți ai acelorași părinți, Uniunea Generală a Sindicatelor din România.

Nici un "moștenitor" nu a adus acte. Nici testamente, nici acte de vânzare-cumpărare, nici măcar un certificat de moștenitor. Am încercat, fără rezultat, să le fac o analiză a ADN-ului pentru a stabili ascendența. Nu poți preleva probe de sânge, pentru că toți ori fug, ori zic că sângele lor este roșu.

Unele dintre cele mai dăruite de Dumnezeu stațiuni montane din țară, Vidra și Voineasa, zac în anonimat, dar sunt mulse.

Cred că a venit vremea să ridicăm vălul și să verificăm dacă mortul mai este în coșciug. Mi-e teamă să nu fi emigrat în paradisuri fiscale, iar noi să plângem la capul unei fantome.

  Daniela Popa - declarație politică privind măsura pensionării profesorilor universitari care au împlinit vârsta de 65 de ani;

Doamna Daniela Popa:

Declarație politică privind măsura pensionării profesorilor universitari care au împlinit vârsta de 65 de ani.

Prezenta declarație politică se înscrie în dezbaterea recentă privind oportunitatea pensionării profesorilor universitari care au împlinit vârsta de 65 de ani.

În abordarea acestei probleme trebuie avut în vedere faptul că Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, la articolul 129 alineatul (1) prevede că "Profesorii universitari și conferențiarii universitari cu titlul științific de doctor pot rămâne în activitate până la vârsta de 65 de ani." La alineatul (2) al aceluiași articol se menționează că, "la împlinirea vârstei de pensionare, profesorii universitari și conferențiarii universitari cu titlul științific de doctor, care dovedesc competență profesională deosebită, pot fi menținuți ca titulari în funcția didactică, la cerere, cu acordul consiliului facultății și cu aprobarea anuală a senatului universitar, prin vot nominal deschis, până la împlinirea vârstei de 70 de ani".

Considerăm că a se reveni asupra acestor dispoziții legale, în sensul limitării dreptului de a profesa pentru cadrele universitare cu experiență de excepție în domeniul cercetării și formării tinerilor studenți, ar fi o măsură nedreaptă, care ar demostra o totală lipsă de recunoștință față de cei care s-au dedicat atâtor generații de studenți și care în foarte multe cazuri au dat rezultate deosebite până la vârsta de 70 de ani și chiar peste această vârstă.

Să nu uităm faptul că majoritatea dintre noi, dacă nu chiar toți, am studiat sub directa coordonare a celor pe care, acum, dorim să îi "sancționăm" și să le spunem că nu mai avem nevoie de ei și că sunt prea în vârstă pentru nevoia noastră de cunoaștere. Ar fi un gest inadmisibil și o ingratitudine fără limite din partea noastră să cerem profesorilor să sa renunțe la cursul sau disciplina care i-a consacrat.

Avem în vedere și practica din țările europene, precum și cea din Statele Unite ale americii, unde profesorii universitari sunt pensionați la 70 de ani și menținuți în calitate de consultanți mult după această vârstă.

Considerăm că actuala prevedere legală este judicioasă, iar în cel mai rău caz, măsura să se aplice în sistemul învățământului universitar de stat, dând posibilitatea cadrelor universitare să activeze în sectorul privat, care trebuie să funcționeze, în continuare, în virtutea principiilor sale intrinseci.

  Rareș Șerban Mănescu - salutarea ratificării de către Camera Reprezentanților a Parlamentului olandez a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană;

Domnul Rareș Șerban Mănescu:

După ce săptămâna trecută membrii partidului creștin-democrat olandez amenințau că vor vota împotriva ratificării tratatului de aderare a României și Bulgariei și se declarau pentru amânarea cu un an a aderării celor două țări la Uniunea Europeană, iată că parlamentul Olandei a ratificat tratatul de aderare a României. Astfel, a fost ratificat tratatul de aderare a României și Bulgariei, cu 95 de voturi pentru și 55 de voturi împotrivă.

Salut astfel cu deosebită satisfacție ratificarea cu o largă majoritate de către Camera Reprezentanților a Parlamentului olandez, a Tratatului de Aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană. Decizia pozitivă a Camerei Reprezențantilor reprezintă o etapă importantă în procesul de ratificare de către Olanda a Tratatului de Aderare a României, proiectul legii de ratificare fiind transmis, în continuare, Senatului olandez.

Votul deputaților olandezi reconfirmă obiectivul comun al aderării României la Uniune la 1 ianuarie 2007. În același timp, acest vot încurajează autoritățile române să continue cu aceeași responsabilitate și seriozitate pregătirea internă de aderare, astfel încât România sa fie pe deplin pregatită sa devină membru al Uniunii la data stabilită.

De aceea, atat în urmatoarele luni, înainte de raportul de monitorizare al Comisiei, cât și după acest moment, până la data aderării, instituțiile competente din România vor acționa pentru a îndeplini în totalitate angajamentele asumate în procesul de aderare, cu accent asupra măsurilor vizând combaterea corupției, îndeosebi a corupției la nivel înalt, securitatea frontierelor, continuarea progreselor la toate capitolele de acquis.

  Relu Fenechiu - intervenție politică intitulată PSD trebuie să decidă: este pro sau contra integrării?;

Domnul Relu Fenechiu:

"PSD trebuie să decidă: este pro sau contra integrării"

De câteva zile scena politică este agitată din cauza scandalului respingerii Ordonanței, popular denumită, DNA. Nu vreau să insist asupra disfuncționalităților de comunicare sau asupra unor deficiențe organizatorice ale reprezentanților Coaliției de la Senat. Vreau să insist asupra intenției de vot. Cu excepția a trei abțineri, senatorii Coaliției au votat PENTRU Ordonanța care transforma Parchetul Național Anticorupție în Departamentul Național Anticorupție.

În schimb, senatorii PSD și colegii lor din PRM au votat CONTRA. Și, nu numai atât, conducerea acestui partid a declarat negru pe alb că nu agrează transformarea PNA în DNA. Președintele Camerei Deputaților merge mai departe și declară că DNA "este considerat un comando politic. Nu este vorba de lupta împotriva corupție, ci despre introducerea unei forme de justiție stalinistă". Atât votul contra dat în Senat, cât și aceste declarații sunt de o gravitate majoră, ținând cont că DNA, practic înființarea și funcționarea instituției este monitorizată de organismele europene. Sau, mai pe românește spus, DNA reprezintă o cerință expresă a Uniunii Europene. Or, PSD, de câțiva ani se erijează în promotor al integrării. Promotor în teorie, pentru că practica demonstrează contrariul.

Este timpul ca PSD să declare deschis: dorește cu adevărat integrarea României în Uniunea Europeană, sau dorește să contribuie la menținerea acestei țări într-o izolare gri, în afara civilizației europene. Românii trebuie să afle care sunt adevăratele intenții ale PSD. Nu contest faptul că DNA este o instituție detestată de către PSD. O instituție care nu-i convine. Dar, pentru un scop capital, cum este integrarea în Uniunea Europeană, câteodată trebuie să accepți și ceea ce nu-ți convine, cu alte cuvinte, să lași la o parte interesul personal sau cel de partid.

Integrarea în Uniunea Europeană va genera și o serie de probleme poate mai puțin plăcute pentru diverse categorii de cetățeni. Prețul din Uniunea Europeană al țigărilor nu va bucura fumătorii. Dar cu toate acestea nu am auzit ca împătimiții tutunului să protesteze. Agricultorii vor avea o serie de probleme în plus de rezolvat după integrare. Iarăși nu știu să fi venit un veto din partea acestei categorii. O serie de IMM-uri vor trebui să cheltuiască foarte mult pentru a se alinia la standardele europene. Nu cunosc să existe proteste din această zonă. Am dat câteva exemple generale.

Repet, PSD trebuie să se decidă: vrea spre Europa sau vrea stagnare. Și opinia publică trebuie să știe, în cazul în care integrarea va fi amânată, cine este adevăratul responsabil al eșecului.

P.S. Nu mai rețin foarte exact cifrele, dar știu, din sondaje, că în jur de 80% dintre români se pronunță în favoarea integrării la 1 ianuarie 2007. În acești 80% intră și cel puțin 60% din electoratul care a votat PSD. Nu cumva senatori PSD și dl Adrian Năstase, prin atitudinea față de o cerință imperativă a Uniunii Europene, au încălcat mandatul primit de la cei care i-au votat?

  Marius Rogin - declarație politică intitulată O analiză a guvernării de până acum;

Domnul Marius Rogin:

"O analiză a guvernării de până acum"

Se cuvine ca la mai bine de un an de la instalarea actualului guvern, să aruncăm o privire asupra activității de până acum. Și cum acest guvern numără în rândurile lui și câțiva miniștri din "grădina" Partidului Democrat, este firesc să analizăm activitatea domniilor lor, lăsând-o pe cea a colegilor din Partidul Național Liberal în atenția celor mai îndreptățiți să o facă.

Guvernul Tăriceanu, aflat în acest moment la finele unui sfert de mandat, nu este unul tocmai lipsit de griji. Chiar din contră, aș putea spune. El vine după mulți ani de guvernare în care nu s-a făcut, sau, mai bine zis, nu s-a dorit a se face prea mult, cei aflați în această situație ocupându-se mai mult de guvernarea propriilor interese, și mai puțin de ale țării. Din aceste motive, actualului guvern îi revine sarcina nu numai de a guverna într-un mod cât mai bun și eficient, cât mai ales de "a aduna cioburile sparte" de vechea guvernare.

Revenind însă la subiectul acestei declarații pe care doresc a v-o prezenta astăzi, ea dorește să arunce o privire cât se poate de obiectivă asupra activității acelor ministere coordonate până acum, așa cum am spus puțin mai devreme, de oameni din rândul nostru, al democraților. Doresc însă să precizez faptul că nici unul dintre ele, ministerele, nu a avut o sarcină mai puțin ușoară decât altul, fiecare având, atât cel al Integrării Europene, al Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, al Administrației și Internelor, al Educației și Cercetării, al Justiției, al Mediului și Gospodăririi Apelor sau al Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, impunând nevoia unor reale reforme, pentru ca la 1 ianuarie 2007 să se poată asigura intrarea în Uniunea Europeană.

Primul lucru pozitiv pe care doresc să-l prezint este faptul că o evaluare a modului de punere în practică a Programului de Guvernare cu care ne-am prezentat în fața cetățenilor, inclusiv prin compararea realizărilor cu prevederile Calendarului de măsuri, conduce la concluzia că practic în acest moment nu sunt restanțe în raport cu angajamentele asumate de către miniștri la începutul anului. Mai mult decât atât, al doilea punct pozitiv pe care pot să-l remarc este faptul că în fiecare domeniu au fost întreprinse fie acțiuni suplimentare pentru asigurarea cadrului legislativ, instituțional sau organizatoric necesar punerii în practică a măsurilor din Programul de Guvernare, fie acțiuni pregătitoare pentru punerea în aplicare în anii următori a prevederilor programului.

Pentru că este un sector care a beneficiat de aprecieri pozitive la ultimul raport de monitorizare ce ne-a fost prezentat, am să încep cu Ministerul Administrației și Internelor, unul care a impus și continuă să impună luarea mai multor măsuri de refacere a imaginii și nu numai. Astfel, conducerea ministerului a identificat unele domenii asupra cărora a fost acordată o atenție deosebită, cum ar fi: securizarea frontierelor, lupta împotriva crimei organizate și corupției, separarea competențelor între Jandarmerie și Poliție, precum și calendarul încadrărilor posturilor vacante în Poliția de Frontieră, Poliție și Jandarmerie. Astfel, pentru securizarea frontierelor s-a revizuit și s-a trecut la implementarea Planului de Acțiune Schange, dar s-au întreprins măsuri și în ceea ce privește modernizarea infrastructurii și a echipamentului. Aceste măsuri s-au concretizat, deja, într-o reducere a numărului actelor ilegale săvârșite la frontierele României. De asemenea, pentru combaterea migrației ilegale și a traficului cu persoane umane, s-a acționat pentru completarea legislației existente și întărirea cadrului internațional. Sub aspect legislativ, eforturile MAI s-au concretizat în acest domeniu în legi, hotărâri de guvern, ordine ale ministrului, precum și printr-o actualizare a Planului de acțiune împotriva corupției în rândul personalului Poliției Române în perioada 2005-2007.

Un alt aspect calitativ, demn de a fi remarcat, este și creșterea calității informațiilor obținute și a actelor de procedură întocmite, sau identificarea unui număr semnificativ de grupări și rețele criminale, dintre care mai mult de jumătate au fost destrămate. În acest moment putem spune că România dispune de cadrul legislativ și instituțional necesar gestionării și combaterii traficului de droguri. În același timp, pentru perfecționarea administrației publice, principalele acțiuni ale ministerului au urmărit în permanență: accelerarea procesului de descentralizare a serviciilor publice și reorganizarea acestora în raport cu cerințele populației, operaționalizarea serviciilor publice de eliberare și evidența pașapoartelor din cadrul prefecturilor, întărirea capacității instituționale a structurilor din administrația publică și creșterea transparenței și integrității în domeniu. Acestea sunt însă doar câteva dintre realizările obținute de minister și datorate, în primul rând, bunei coordonări care există la nivelul conducerii ministerului.

Un alt segment în care s-a trecut la o reformă adevărată și cu realizări remarcabile este și cel al Ministerului Justiției. În acest domeniu, reforma sistemului judiciar a inclus luarea unor măsuri care vizau: garantarea unei independențe efective a puterii judecătorești, simplificarea procedurilor judiciare și a celor administrative și asigurarea celerității soluționării litigiilor, și nu în ultimul rând, îmbunătățirea monitorizării implementării noii legislații. Pentru a se ajunge la o creștere a integrității și a rezistenței la corupție a sistemului judiciar a fost actualizat, adoptat și publicat Codul deontologic al magistraților și al personalului auxiliar. În ce privește asigurarea eficienței procedurilor penale, creșterea celerității în urmărirea penală și în procesul penal, a fost modificat Codul de procedură penală. Un alt fapt pe care doresc să-l remarc este și stabilirea procedurilor de comunicare și semnarea protocoalelor cu privire la sesizarea de îndată a procurorului care instrumentează cazuri de crimă organizată sau corupție.

Sunt doar câteva dintre măsurile ce au fost luate și care sunt puse în aplicare în acest domeniu atât de nevralgic al justiției, în care mai sunt încă multe de îndreptat, după atâția ani de guvernare p.s.d.-istă în care măsurile luate, sau mai bine zis cele care n-au fost luate, n-au făcut decât să dea frâu liber corupției la nivel înalt și nu numai.

Aș dori să mă opresc puțin și asupra Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, unul în care activitatea a fost din nou una foarte intensă și concentrată pe respectarea clară a unor puncte cuprinse în Programul de Guvernare. Aici s-au luat câteva măsuri care trebuiau de mult să fie luate în calcul. Nu s-a întâmplat însă acest lucru, și din acest motiv, o categorie deloc de neglijat a populației, mă refer aici la pensionari, a avut de suferit. Astfel, s-a impus în mod prioritar, reformarea sistemului public de pensii, precum și eliminarea inechităților din sistem. Creșterea medie a pensiilor ca urmare a recalculării, în cele trei etape încheiate, este de 19,08%. Pentru creșterea puterii de cumpărare a pensionarilor din agricultură, începând cu data de 1 septembrie 2005, s-a majorat cu 10% punctajul mediu anual al acestei categorii de pensionari, de aceste prevederi beneficiind circa 1,6 milioane de pensionari. Au fost introduse noi alternative de finanțare și de administrare a pensiilor, de tipul sistemelor de pensii capitalizate, administrate privat.

Aș dori să mai amintesc aici alte două măsuri importante pentru populație: indemnizația de șomaj ca o sumă neimpozabilă lunară, ce reprezintă 75% din salariul de bază minim brut pe țară, stimularea suplimentară a angajatorilor care încadrează în muncă pe perioadă nedeterminată absolvenți ai unor instituții de învățământ și șomeri în vârstă de peste 45 ani sau șomeri care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale.

Rezultate s-au obținut, în mod sigur, și în cadrul celorlalte ministere. Am dorit însă să mă opresc cu precădere asupra a doar câteva dintre ele. N-aș vrea să se creadă că celelalte ar fi mai puțin lipsite de importanță, dar nici să se creadă că aceste cuvinte ar fi doar o înșiruire de laude. Ele sunt lucruri cât se poate de reale, concrete, palpabile, care nu fac altceva decât să se aducă asupra țării noastre o altfel de lumină, diferită de cea de până acum, în ce privește alinierea noastră alături de celelalte țări europene.

  Romeo Marius Raicu - declarație politică privitoare la necesitatea modificării legislației privind sponsorizarea din perspectiva unui management mai eficient al situațiilor de urgență;

Domnul Romeo Marius Raicu:

Declarație politică privitoare la necesitatea modificării legislației privind sponsorizarea, din perspectiva unui management mai eficient al situațiilor de urgență.

În perspectiva integrării României în Uniunea Europeană, va trebui să ne adaptăm inclusiv sub aspectul protecției populației pe sectoarele de protecție civilă. Standardele europene ne impun nu numai adoptarea unor reglementări legislative, ci și implicarea activă, atât în vederea implementării unui sistem eficient de asistență în dezastre și urgențe civile, cât și a educării civice a cetățenilor în acest domeniu.

Dezastrele, indiferent de natura lor, așa cum sunt acestea definite de legislația română în vigoare, respectiv de Legea nr.481 din 8 noiembrie 2004 privind protecția civilă, au un potențial distructiv deosebit. Rolul noii reglementări legislative va fi să minimizeze efectul acestora, prin modificări legislative menite să asigure în mod coerent asistența post - dezastru.

Capacitatea de răspuns a statului în situații de criză dă măsura nu numai a dimensiunii sale democratice, ci și a stabilității sale. Securitatea individuală este o componentă a securității naționale. Se impune astfel adoptarea unor norme legislative care să optimizeze capacitatea de răspuns a instituțiilor statului în condițiile unor situații de criză.

Imposibilitatea statului de a garanta proprietatea, și mai ales integritatea fizică a cetățenilor în timpul unor astfel de catastrofe, nu face decât să scadă încrederea populației în instituțiile statului, creând un mediu de insecuritate și constituindu-se ca o amenințare gravă la adresa siguranței naționale.

Deși cetățenii care au suferit pagube ca urmare a efectelor unui dezastru sau ale unui conflict armat sau ca urmare a executării unei intervenții a serviciilor de urgență au dreptul să solicite despăgubiri, conform art. 17 din Legea nr.481/2004, evenimentele din ultimii ani din România, respectiv ciclicitatea unor dezastre naturale de tipul inundațiilor, au arătat că de multe ori statul nu face față necesităților imediate, în scopul protecției victimelor acestor dezastre. Aceste ajutoare se acordă, potrivit aceleiași legi, din fondurile prevăzute în bugetul local sau din fonduri aprobate prin Hotărâre a Guvernului.

Modificarea Codului fiscal, prin eliminarea, cu caracter de excepție, a pragului de 20% (în sensul că actuala legislație prevede că suma destinată cheltuielilor cu sponsorizarea sau alte acte de mecenat se scade din impozitul pe profit datorat, în limita a 3 ‰ din cifra de afaceri, dar să nu depășească mai mult de 20 %) nu va face altceva decât să direcționeze sumele de bani care ar fi fost destinate bugetului de stat către persoane fizice sau juridice care asigură asistența post dezastru sau care sunt îndreptățite să beneficieze de ea. Astfel, acțiunea componentei neguvernamentale a societății va acționa complementar acțiunilor statului, care de multe ori tergiversează nepermis de mult acțiunile reparatorii, acționând necoerent și în mod discontinuu.

Aceste prevederi având caracter excepțional, în sensul că nu sunt aplicabile decât în condițiile producerii unor dezastre, așa cum sunt ele definite de legislația în vigoare, sunt menite, pe de o parte, să satisfacă standardele Uniunii Europene în domeniul asistenței post - dezastru, iar pe de altă parte, eventualele reticențe legate de apariția unui eventual dezechilibru bugetar sunt înlăturate de existența a trei principii în domeniul asistenței post-dezastru: 1. securitatea cetățenilor primează în fața oricăror interese, constituindu-se ca rațiune de stat; 2. în aceste situații excepționale oricum statul este obligat să aloce sumele necesare de la bugetul de stat. 3. reparația trebuie să fie integrală, în sensul că ea trebuie să se raporteze la toți cetățenii-victime ale dezastrelor din zonele afectate, și să se asigure cel puțin condițiile avute anterior.

Considerăm că, prin promovarea inițiativei legislative, în acest mod statul ca putea realiza în mod mai coerent asistența post- dezastru, contribuind la creșterea încrederii populației în instituțiile statului și în capacitatea acestuia de a reacționa în situații de criză.

  Mihai Sandu-Capră - alegorie politică;

Domnul Mihai Sandu-Capră:

Nu a înnebunit lupul! A inceput doar să o caute pe Scufița Roșie, atât de roșie încât nici Bunicuța, obișnuită cu nuanțele sovietice de roșu, nu o mai poate ascunde. La prima vedere, aceasta pare a fi o scurtă introducere a unei povești pentru adormit copiii. Dar realitatea este mai crudă câteodată. Așa este și pentru Adrian Năstase, cel obișnuit cu Parchetul Anticorupție din timpul guvernării PSD, în rolul Frumoasei din Pădurea Adormită.

Așa cum bine declara, Adrian Năstase nu este Albă-ca-Zăpada. Este mai degrabă unul dintre cei șapte pitici, care a descoperit cutia cu "bomboane" și a început să se înfrupte cu o poftă animalică din acestea, depășind nivelul coatelor atunci când bagă mâna în banii publici. Insă povestioara are un final neașteptat. Proaspat autosuspendatul președinte executiv al PSD, Adrian Năstase, este pus sub urmărire penală de procurorii DNA. Și atunci, cum să nu înțelegem votul opoziției din Senat împotriva Ordonanței de urgență a Guvernului ce înființa Departamentul Național Anticorupție.

Din păcate, coaliția Pro-Năstase, prin votul său, pune în pericol integrarea europeană a României, obiectiv "chipurile" unanim acceptat.

Comandă politică în acest caz? I-aș spune mai degrabă un derapaj istoric, ceva de altfel foarte posibil când nu ai o doctrină clară, începutul asimilării unor practici dictatoriale induse în tinerețe, și anume cramponarea de putere, și o aură luminoasă dată de statutul de "cel mai iubit fiu al poporului român" și... de o altă manifestare psihiatrică, numită de specialiști paranoia, când domnul președinte al Camerei Deputaților este axis mundi, iar tot ce se întâmplă în jurul său reprezintă comploturile celor care doresc să-i știrbească imaginea, dar și începutul sfârșitului influențelor politice în justiție. După atâția ani de mâini legate la spate, justiția pare a avea în sfârșit "dreptul" de a ancheta și marii corupți ai țării. "Poliție politică" din partea DNA? Poate că Adrian Năstase are mai multă experiență în acest domeniu, însă noi credem, așa cum o fac și oficiali europeni, că este doar drumul corect pe care trebuie să meargă justiția în lupta cu marea corupție.

Vorbind despre acest caz, Adrian Năstase face referire la o anume boală la creier a celui care poate crede că un fost prim-ministru poate lua mită. Cred totuși că această boală i se poate asocia aceluia care a putut crede că poate acoperi cu nisip, precum pisica, toate mizeriile făcute în anii de guvernare.

Poate ar trebui totuși rechemată în rândurile formatorilor de opinii și "bunicuța", nu de altceva, dar poate ne-ar lămuri dacă PSD rămâne un partid social democrat, sau numai social, pentru că nu se mai poate vorbi de democrație în această situație.

  Tiberiu Bărbulețiu - informare privind prezentarea, la Bruxelles, a filmului Made în România despre viața ceangăilor din România;

Domnul Tiberiu Bărbulețiu:

De curând, la Bruxelles, toți parlamentarii europeni au primit o invitație la un film care se numea "Made in Romania". Filmul, care a rulat pe 7 februarie sub egida Partidului Popular European (EPP-ED), prezenta viața ceangăilor din România și a fost promovat de europarlamentarul maghiar Győrgy Schőpflin. Din materialele promoționale care au însoțit invitația reieșea faptul că drepturile minorităților din România sunt încălcate, iar ceangăii sunt persecutați pentru că își folosesc limba maternă și doresc să-și păstreze identitatea culturală.

În prezentarea filmului, regizoarea maghiară a insistat pe evidențierea umilințelor la care sunt suspuși copiii ceangăilor în școli, unde sunt dați ca exemplu negativ copiilor români, iar în biserici, preoții români continuă persecutarea, arătând că acești copii sunt sortiți pierzaniei.

Pentru a avea un impact puternic, prezentarea era însoțită de două hărți ale României, pe care erau conturate teritoriile locuite de maghiari și ceangăi, pentru a convinge de amploarea fenomenului.

Față de această situație, un grup de euro-observatori români liberali au întocmit o scrisoare de protest adresată președintelui grupului popular din Parlamentul European, domnului Hans-Gert Poettering.

Cu toate eforturile noastre, filmul a rulat, noi continuându-ne lobby-ul și prezentându-ne punctul de vedere și la intrarea în sală, în timp ce colegii de la PD au refuzat să semneze protestul.

Filmul în sine a fost o farsă tristă. Sub pretextul că se dorește să se păstreze autenticitatea, ne-a fost prezentat un film cu regie de cămin cultural. Așa cum a fost el conceput, s-a văzut clar că acei copii erau îndrumați să spună ceea ce nu gândeau, jucându-și rolurile cu stângăcia specifică vărstei. Erau momente când scăpau cuvinte românești și chiar au cântat un refren într-o limbă română perfectă.

Pe fond, ni s-a livrat de fapt un mesaj forțat, propagandistic și puternic emoțional. Dacă ținem cont de faptul că invitația a fost trimisă cu obstinație, fiecare parlamentar primind câte cinci apeluri, urmărindu-se astfel crearea unui eveniment, în final, impactul a fost minor. La aceasta a contribuit și poziția Partidului Popular European, care cu o zi înainte s-a dezis de această acțiune.

Toate acestea se petrec într-un context mai larg. Dacă luăm în considerare și poziția exprimată de curând de colegul nostru maghiar la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și faptul că europarlamentarul maghiar Győrgy Schőpflin face parte din PC FIDES, aflat acum în opoziție în Ungaria, în condițiile în care anul acesta Ungaria se pregătește de alegeri, vă las pe dumneavoastră să faceți conexiunile necesare și să discerneți cui folosesc asemenea acțiuni.

Cât despre subiectul filmului la care mă refer în această declarație, mi se pare josnic și pervers să folosești niște copii în scop politic și pentru a terfeli imaginea unei țări.

  Vasile Cosmin Nicula - intervenție politică intitulată Țara fără sărbători;

Domnul Vasile Cosmin Nicula:

"Țara fără sărbători"

Dacă în vremurile de demult românii aveau - pe lângă sărbătorile tradiționale religioase - și alte forme de manifestări publice, menite să marcheze momentele importante din viața lor, astăzi am devenit Țara Parastaselor.

Din istorie se știe că ei participau cu entuziasm la petreceri câmpenești în care se săvârșeau ritualuri emoționante precum decapitarea, spânzurarea, tragerea în țeapă sau pe roată, ori alte forme mai plăcute de trecere în eternitate. De atunci datează strigăturile intrate în folclor ,, la țepe...la țepe...", pe care le aduce în actualitate însuși Cel mai iubit dintre pământenii portocalii -Președintele " Spectacolul era grandios și asigura publicitate gratuită, în absența mijloacelor de informare în masă.

După consumarea momentului solemn, se duceau să se răcorească la o bere și la un grătar, ca în vremurile bune de 1 Mai sau la 23 August, iar când ajungeau acasă se răzbunau și pe neveste, ceea ce asigura și creșterea natalității. Și toată lumea era mulțumită! Nu ca astăzi, când ne-am pierdut vigoarea și așteptăm ordonante de urgență ca să vedem pe câți bani ne învrednicim să facem un copil după tehnologii naturale, însămânțare artificială cu un tată din eprubetă, din frigider sau ,,in vitro" " Plăcerea este asigurată 100% "

Astăzi ne-am ramolit ți ne-am făcut de râsul lumii, căci n-am reușit să ne însușim nici o tehnologie mai acătării în materie , de la campioana mondială a democrației, așa cum ar fi scaunul electric și injecția letală.Ce spectacole grandioase ar fi pus în scenă Sergiu Nicolaescu pentru a suplini lipsa de sărbători ! Vă asigur că populația ar renunța și la indexări dacă i-ar vedea în fotoliile electrice confortabile pe distinșii noștri mafioți ! Poate că unii dintre ei ar avea șansa să fie sanctificați. Și ce plăcut ne-ar gâdila pe noi la ureche numele unor candidați la eternizare precum: Fane, Dinu și mulți alții pe care vă las plăcerea să-i nominalizați, ca la Premiile Oscar. Până și șomerii ar lăsa la buget jumătate din ajutoare, iar handicapații adevărați ar renunța la micile pomeni guvernamentale.

Cea mai mare realizare ar fi aceea că s-ar întoarce acasă și investitorii din străinătate, lăsând lebedele să-și vadă liniștite de dansul lor grațios. Sărbătorile se vor selecta singure din bogăția de evenimente care au loc zilnic, cum ar fi; Victoria de la Stoenești asupra minerilor, Pacea de la Tismana, Botezul odraslei lui Fane Spoitoru, Războiul Țărănist, Debarcarea lui Petrică, Întoarcerea Fiului Risipitor la moșiile străbune, Genocidul canin, Acțiunile Țigareta I, II, III, Răpirea din Serai a jurnaliștilor, Crucificarea de la Tanacu, Învierea lui Stolo, Drumul Crucii spre Europa, reabilitarea lui Pacepa, moartea la pachet legislativ și multe altele, pe care geniul popular le mai poate scornici.

Poate că până la urmă se va descoperi și 1 Decembrie național la care să se raporteze cu demnitate toți românii. Zilele tulburi, sângeroase, violente și funebre ale lunii decembrie să le declarăm momente de doliu și de pietate.

  Vasile Pușcaș - declarație politică privind semnalele îngrijorătoare primite de către România în ceea ce privește stadiul pregătirii pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Domnul Vasile Pușcaș:

Declarație politică privind semnalele îngrijorătoare primite de către România în ceea ce privește stadiul pregătirii pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Devin tot mai frecvente semnele de îngrijorare din partea cetățenilor UE privind capacitatea României de a face față statutului de membru al Uniunii, la 1 ianuarie 2007.

Un studiu recent dat publicității de Reuters, semnalează faptul că, față de luna noiembrie 2005, probabilitatea aderării României la UE în 2007 s-a redus cu 10%. Cum își explică oficialii români această constatare?

În noiembrie 2005, după ce Comisia Europeană a transmis Raportul de monitorizare care conținea avertismente pentru cele câteva domenii critice din procesul de pregătire pentru aderare, Executivul clama pe toate canalele de știri că "suntem în grafic", că este respectat calendarul de pregătire. Astăzi, la trei luni de la Raportul de monitorizare al Comisiei Europene, efectele dubitative ale gestionării acestui calendar își fac simțite efectele.

Tentativa de luptă împotriva corupției este viciată de un lanț de scenarii prefabricate, care au drept țintă adversarii politici reali și imaginari ai actualei administrații. Se încearcă deliberat provocarea unei crize instituționale în sistemul juridic, pentru a ascunde întârzierea reformei justiției. Timp de un an am avertizat că așa zisa reformă a justiției pleacă de la o premisă falsă: nu legislația în sine era o problemă, ci modul de aplicare și implementare a legislației comunitare.

Pe de altă parte, relația dintre Executiv și Legislativ nu este una firească. Este anormal ca în fața propriilor eșecuri, miniștrii să critice deciziile Parlamentului. Într-un sistem democratic, membrii Guvernului ar trebui să vină în fața Parlamentului pentru a-și argumenta proiectele de lege pe care vor să le promoveze. Până la urmă, capacitatea legiferării aparține acestui for.

Oare nu au înțeles guvernanții noștri că procesul de pregătire este un act de voință internă, iar nu efectul unor avertizări externe?

Câte alte rapoarte și avertizări mai trebuie să citească unii din membrii actualului Guvern pentru a înțelege că este necesară continuarea implementării angajamentelor asumate prin Tratatul de aderare și, mai ales, dezvoltarea unor politici coerente și consecvente?

În 2005, Guvernul a irosit timp prețios în procesul de pregătire internă, încercând tot felul de stratageme, care nu au făcut decât să complice aplicarea strategiei naționale de pregătire pentru aderare. Modul cum funcționează procesul de coordonare a pregătirii pentru aderare este un exemplu grăitor.

Doamnelor și domnilor colegi,

Solicităm Coaliției de Guvernare să-și tempereze luptele interne pentru influențe clientelare și căutarea dușmanilor externi, cu orice pretext, și să-și dedice efortul mandatului imperativ pe care-l are, acela de a pregăti corespunzător România pentru momentul aderării la Uniunea Europeană, 1 ianuarie 2007.

Vă mulțumesc.

   

(Pauză între orele 10,00 - 10,25)

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 11 decembrie 2017, 2:11
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro