György Frunda
György Frunda
Ședința Senatului din 13 februarie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.10/23-02-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2012-prezent
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video
Video in format Real MediaTransmisie în direct
format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
Video in format Real Media17-09-2014
Video in format Real Media17-09-2014 (comună)
Video in format Real Media16-09-2014
Arhiva video:2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 13-02-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 13 februarie 2006

3. Declarații politice formulate de senatori:
  3.5 Frunda Gyorgy - conceptul de națiune.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îl invit la microfon pe domnul senator György Frunda, din partea Grupului parlamentar al UDMR și se pregătește domnul senator Ștefan Mihail Antonie, independent.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul Frunda György:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin Rezoluția nr. 1335/2003 privind tratamentul preferențial aplicat minoritățile naționale de către statul înrudit, cazul Legii maghiare din 19 iunie 2001 privind maghiarii din țările vecine, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în pct. 10 al acestei Rezoluții, a cerut Comisiei juridice să denumească un raportor care să întocmească un raport privind conceptul de națiune.

Comisia m-a ales raportor pentru această temă și din acel moment, în numele Comisiei juridice a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, mi-am început munca.

A fost o muncă grea, știam asta de la început, pentru asta, ca o primă etapă de informare, am trimis un chestionar tuturor țărilor membre ale Consiliului Europei, în care le-am cerut aspecte cu privire la prevederile constituționale: dacă se definesc sau nu naționale, național-etnice, național-civice, dacă sunt state ale popoarelor sau nu se definesc.

Am ținut o conferință la Berlin la care am invitat trei profesori universitari în drept constituțional, din Franța, Croația și Ungaria. Toată această muncă a durat peste un an de zile și, spre lauda României, a fost una dintre cele 35 de țări membre care au răspuns chestionarului.

O dată având răspunsurile la chestionar, am încercat să fac o primă prezentare orală.

Am găsit state care se declară naționale. Definirea statelor naționale o găsim doar în trei cazuri: Ucraina, Lituania și Croația, trei state noi, tinere, care au simțit nevoia de a se autodefini naționale, în sensul etnic al cuvântului, pentru a putea să se apere.

Un al doilea grup de state, este cel al națiunilor civice care sunt țări membre care nu se definesc ca state naționale, dar, prin prevederile constituționale în care spun că puterea emană de la națiune, că reglementează dreptul de națiune, aceste state sunt considerate națiuni civice. Este vorba, printre altele, de Belgia, Franța, Polonia, Slovacia.

Alte state fac diferența între națiune și popor, de exemplu: Spania, Estonia, Ungaria, Italia, Slovenia sau Grecia.

Sunt alte state care nu vorbesc de națiunile țării respective, ci de popoarele care trăiesc pe teritoriul lor, ca de exemplu: Andora, Austria, Republica Cehă, Finlanda, Portugalia, Suedia, Germania, Elveția.

Și, în sfârșit, avem un al cincilea grup de state care nu se definesc nici naționale și nu vorbesc nici în numele poporului. Este vorba despre: Bosnia și Herțegovina, Cipru, Danemarca, Islanda, Lichtenstein, Luxemburg, Norvegia, Olanda și fosta Republică a Iugoslaviei și a Macedoniei.

Atunci când am făcut informația orală, am prezentat toate aceste aspecte și am arătat că în definiția clasică a națiunilor avem două teorii clasice: teoria franceză care spune: un stat, o națiune; și teoria germană care spune că părți ale națiunii pot trăi în afara hotarelor țării respective.

A încerca să aducem cele două noțiuni, cele două principii la numitor comun, era imposibil. Era clar, din dezbaterile ședinței, că acest lucru este imposibil și atunci am dus toate discuțiile spre abordarea modernă a ideii de națiune, a națiunii civice care este mult mai apropiată de definiția germană.

Națiunea civică înseamnă un contract între cetățean și cetate, între cetățean și stat, în aceste situații statul acceptând multietnicitatea.

Și, în sfârșit, la sugestia colegilor, am acceptat și o proiectare înspre viitor, spre o Europă unită, vorbind despre națiunea cosmopolită.

Din ședința respectivă am tras concluzia că nu este important să găsesc o nouă definire a noțiunii de națiune, ci un nou concept, un concept european, elastic, tolerant, dornic de a cunoaște cultura celeilalte nații, de a-i cunoaște tradițiile, istoria, de a fi mai deschisă spre ea și aici s-a ridicat, implicit, problema minorităților naționale, pentru că, fie că accept ideea franceză sau ideea germană, minoritățile fac parte fie din națiunea majoritară, în ideea franceză, fie din națiunea culturală, în ideea germană.

Acesta a fost punctul pe care l-am dezbătut în mai 2004, la ședința din Cipru a Comisiei juridice. La această comisie, doi colegi Adrian Năstase, de la PSD și Erik Jurgens, socialist olandez..., pardon, Adrian Severin, vă rog să mă scuzați, au obiectat că proiectul de raport cuprinde prea multe elemente privind minoritățile naționale și au propus respingerea proiectului de raport. Propunerea lor a căzut la vot, a căzut cu o largă majoritate.

Vă reamintesc, este vorba despre mai 2005.

În octombrie 2005, înainte de sesiunea de la Strasbourg a Adunării Parlamentare, colegul nostru, domnul Severin, de altfel singurul membru din cei zece membri ai delegației României, a făcut 23 de amendamente la proiectul meu.

În ședința din noiembrie, de la Paris, din nou Adrian Severin și Erik Jurgens au propus respingerea raportului meu și, din nou, propunerea lor a fost respinsă întrucât nu a obținut majoritatea de voturi necesară.

S-au dezbătut amendamentele propuse, o parte din propunerile făcute de domnul Severin au fost admise tale-quale, altele au fost admise cu subamendamente și o parte au fost respinse.

Din momentul în care proiectul de raport a fost definitivat în comisie, el a devenit public. Din acel moment, nu numai că fiecare membru al delegației României a avut acces la acest raport, dar el a fost publicat pe Internet și prin reprezentantul Ambasadei române de la Strasbourg, care a participat la toate lucrările ședinței, la toate fazele ei pe care le-a transmis Guvernului României. Acest raport a fost cunoscut de către toți membri delegației române, zece colegi senatori și deputați.

La sfârșitul lunii noiembrie au avut loc...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă atenționez că trebuie să încheiați, timpul alocat grupului este de șapte minute, ați vorbit deja opt minute și jumătate, vă rog să vă apropiați de final.

Domnul Frunda György:

Încerc, dar vă rog, vă cer permisiunea de a termina ideea, domnule președinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îmi pare foarte rău, aveți multe de spus pe tema aceasta...

Domnul Frunda György:

Domnule președinte,

Și acuzatului care este condamnat la moarte i se dă dreptul de a se apăra. Dumneavoastră, aici, m-ați atacat din toate pozițiile, nu mi-ați permis...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg...

Domnul Frunda György:

Dați-mi voie, vă rog, domnule președinte. Dacă dumneavoastră dispuneți să încetez, încetez acum.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, nu, eu nu am spus să încetați. Am spus să vă pregătiți să ...

Domnul Frunda György:

Dați-mi, vă rog, voie, să finalizez expunerea mea. Ați trecut de atâtea ori peste acest timp limită, nu vă cer altceva decât să termin. Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am trecut și la dumneavoastră și mai trec un minut, dar aveți multe de spus.

Domnul Frunda György:

Dați-mi voie, domnule președinte, este important ca toți colegii, ca presa să aibă informații despre ceea ce s-a întâmplat.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

O să avem ședință în Camere reunite, pe raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și acolo o să aveți un timp larg la dispoziție.

Domnul Frunda György:

Nu se poate, o să mă refer și la asta.

Deci, dacă-mi permiteți să continui, în decembrie, din momentul în care s-a publicat agenda pe luna ianuarie a Adunării Parlamentare, raportul meu figura pe ziua de 26 ianuarie, zi de joi. Din noiembrie, până în ianuarie, nici un membru al delegației României, nu a făcut nici un amendament cu excepția propriei persoane care am cerut să se introducă standarde minimale pentru drepturile minorităților, nu modele.

Din 22 ianuarie, de când am fost la Strasbourg, fiecare coleg a primit în mână raportul meu, puteau face amendamente până miercuri. Nu s-a făcut nici un amendament, iar în discuția cu președintele Băsescu, de marți seara, nimeni nu a ridicat această problemă.

Raportul a fost adoptat cu o majoritate de peste două treimi, joi, 26 ianuarie 2006.

Doamnelor și domnilor senatori,

Din acel moment, din 26 ianuarie, criticile dumneavoastră nu sunt împotriva mea, a raportorului, ci sunt împotriva recomandării Consiliului Europei.

Am fost atacat că aș fi declarat că nu reprezint România. Este o nedreptate. Am reprezentat și voi reprezenta întotdeauna țara mea, cu demnitate și după bunele mele cunoștințe.

Dar am spus, și este adevărat, că acest raport nu l-am făcut în calitate de senator român, l-am făcut din împuternicirea și cu mandatul Comisiei juridice a Consiliului Europei, tot așa cum atunci...

Domnul Antonie Iorgovan (din sală):

Dar cum ai ajuns acolo, te-ai parașutat sau ai fost trimis de România ?!

Domnul Verestoy Attila (din sală):

Taci !

Domnul Antonie Iorgovan (din sală):

Ce ai căutat acolo ?! Nu te-a trimis România ?!

Domnul Verestoy Attila (din sală):

Taci ! Taci !

Domnul Frunda György:

Domnule Iorgovan...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Iorgovan, vă rog foarte mult.

Domnul Antonie Iorgovan (din sală):

Cum poți să ai o asemenea prestație?! Nu ți-e rușine?!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Iorgovan, vă rog foarte mult !

Domnul Frunda György:

Domnule senator Iorgovan, intervenția dumneavoastră îmi aduce aminte de sfatul pe care mi l-a spus...

Domnul Antonie Iorgovan (din sală):

Domnule președinte,

Nu aveți voie să îi dați cuvântul să insulte România de la această tribună !

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, aveți cuvântul, după aceea, la microfon, vă vine rândul, până atunci vă rog să ascultați.

Vă rog să încheiați, domnule Frunda.

Domnul Frunda György:

Am spus, asemenea manifestări arată de ce am ajuns aici și este foarte trist că vrem să intrăm, cu asemenea senatori, în Uniunea Europeană, unde veți avea proiecte de lege care se vor adopta la Strasbourg și vor fi aplicabile aici, domnule Iorgovan. Acesta este ceea ce nu vreți să...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, vă rog să vă referiți la cazul în speță.

Domnul Frunda György:

V-am spus, din acel moment, domnilor, am fost atacat pe nedrept.

Da, reprezint România, dar tot așa reprezint UDMR-ul, reprezint comunitatea maghiară, cum dumneavoastră PSD-ul, când ați fost în opoziție, nu o dată ați atacat la Consiliul Europei Coaliția guvernamentală, și tot așa cum Coaliția actuală, atunci când era în opoziție, a atacat PSD-ul, guvernul român. Guvernul român este reprezentat de ambasadorul României în Comitetul de miniștri care are un mandat imperativ. Ceilalți...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să ...

Domnul Frunda György:

Ceilalți care suntem în Adunarea Parlamentară lucrăm pe grupuri ideologice și avem punctele noastre de vedere. Aceasta este.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnul Frunda György:

Pentru acestea, domnilor - și dați-mi voie să termin cu o frază - voi răspunde invitației Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Nu am nimic de ascuns, sunt mândru de raportul pe care l-am făcut și care cred că este un punct roșu pentru România.

De asta voi merge și voi prezenta, dar cred eu că nimeni nu are dreptul, potrivit prevederilor constituționale, să-mi pună sub semnul întrebării crezul meu politic, susținerile mele politice și declar de aici, de la înalta tribună a Senatului că, în cazul în care dorește cineva, sunt dispus să mă pun la dispoziția Parchetului.

Acuzați-mă oficial, cu toate consecințele ce decurg din asta, pentru trădare de țară sau pentru ce vreți dumneavoastră. Am vorbit zilele trecute cu Strasbourg-ul și este prima dată în istoria Consiliului Europei...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, vă rog foarte mult să încheiați...

Domnul Frunda Gyorgy:

...când un raportor care câștigă o dezbatere grea de trei ani de zile în Consiliul Europei este atacat în bloc în țară. Nu eu am de ce să-mi fie rușine. Winston Churchil avea dreptate: "Oamenii politici mari sunt patrioți. Micii politicieni sunt numai mici". Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului UDMR).

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 18 septembrie 2014, 4:34
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro