Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of February 21, 2006
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.17/03-03-2006

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2006 > 21-02-2006 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of February 21, 2006

2. Dezbaterea moțiunii de cenzură cu tema "Antireforma sănătății" (supunerea la vot; respingerea moțiunii).  

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

  ................................................

Înainte de a trece, stimați colegi, la dezbaterea moțiunii de cenzură, vă informez că nu s-au înregistrat, din partea inițiatorilor, cereri de retragere a semnăturii. Întreb, însă, în plenul celor două Camere dacă există o astfel de cerere. Nu există.

În conformitate cu prevederilor art. 79 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului urmează, stimați colegi, prezentarea moțiunii de cenzură, după care vom asculta punctul de vedere al Guvernului și apoi vom trece la dezbateri.

Vă rog să-mi permiteți să dau cuvântul domnului deputat Titus Corlățean, pentru prezentarea moțiunii de cenzură.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Titus Corlățean:

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Stimați invitați,

În temeiul art. 113 din Constituția României și al art. 78-82 din Regulamentul ședințelor comune ale Senatului și Camerei Deputaților, 160 de senatori și deputați, aparținând Grupurilor PSD și PRM, au depus prezenta moțiune de cenzură cu titlul: "Antireforma sănătății" în legătură cu angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului de Lege privind reforma în domeniul sănătății.

Inițiatorii moțiunii de cenzură, respectiv partidele politice pe care aceștia le reprezintă, Partidul Social Democrat și Partidul România Mare, doresc să precizeze, de la bun început, că s-au manifestat și au acționat constant, de-a lungul anilor, pentru o reformă reală, de substanță, în domeniul sănătății.

În viziunea noastră, această reformă ar trebui să răspundă cerințelor de echitate, de calitate și de sustenabilitate ale sistemului în ansamblul său. Un echilibru și o armonizare a celor trei cerințe considerăm că pot contribui cu adevărat la reforma sănătății, de o manieră care să corespundă nevoilor și așteptărilor populației din România.

Ceea ce ne-a prezentat însă Guvernul Tăriceanu sub forma unui pachet de 17 legi, intitulat pompos "Lege privind reforma în domeniul sănătății", nu reprezintă altceva decât cel mult expresia unei antireforme în domeniu căci, în fapt, ni se propune să legitimăm prin votul nostru nimic altceva decât crearea unor noi surse de câștiguri pentru grupurile de interese clientelare din anturajul Guvernului.

Așa-zisa reformă se dovedește a fi o reformă împotriva pacienților și în general împotriva cetățenilor obișnuiți din această țară, consecința ei directă fiind restrângerea severă a dreptului fundamental la ocrotirea și garantarea sănătății - drept prevăzut la art. 34 din Constituție - pentru marea majoritate a populației.

Adevărații beneficiari ai acestei reforme mimate o reprezintă persoanele cu venituri mari și foarte mari din această țară.

De la acoperirea universală și accesul legal și gratuit la serviciile de asistență medicală, la pachetul minimal și restrângerea severă a accesului la ocrotirea sănătății, în funcție de mărimea veniturilor, iată uriașul pas înapoi pe care ministrul Nicolăescu îl propune prin antireforma sa.

Respingem categoric o asemenea soluție vădit antisocială și anticonstituțională.

Este încă un exemplu concludent a ceea ce înseamnă politica de dreapta în România, o politică și o guvernare în folosul celor bogați și împotriva marii majorități a cetățenilor țării, lăsați să se descurce fiecare cum poate.

În fapt, această așa-zisă reformă nu este altceva decât expresia legislativă a retragerii statului din încă unul din domeniile esențiale ale vieții sociale, și anume asigurarea serviciilor de sănătate pentru cetățenii României.

Iată, stimați colegi, motivele pentru care semnatarii introduc prezenta moțiune de cenzură. În plus, angajarea răspunderii Guvernului pe o temă atât de complexă și sensibilă pentru întreaga națiune, fără o dezbatere parlamentară temeinică, este, în opinia noastră, un act iresponsabil, o aventură pe care Parlamentul României are datoria să o sancționeze drastic.

Ceea ce ne-a prezentat Guvernul nu este o reformă reală, ci o mimare a reformei și crearea unor surse de câștiguri pentru grupurile de interese nelegitime din anturajul Guvernului, așa cum declara chiar președintele Băsescu. Este o "reformă" împotriva pacienților și a oamenilor bolnavi, care va accentua haosul din sistemul sanitar, pentru că pacienții sunt marii perdanți ai acestei așa-zise reforme. Lor nu li se oferă nimic în plus. Dimpotrivă. Li se ia un drept garantat, dreptul la sănătate.

În afara ministrului sănătății, care devine atotputernic, singurii care au de câștigat sunt cei cu bani, din nefericire cei foarte puțini, care-și pot permite să plătească asigurări private pentru serviciile medicale. Desigur, printre cei capabili să plătească servicii private de sănătate se numără și ministrul Nicolăescu. De altfel, întregul pachet de legi este făcut să distrugă sistemul public de sănătate pentru a favoriza firmele private de asigurări.

Cetățeanul obișnuit, cel căruia ar fi trebuit să i se adreseze de fapt această reformă a sănătății, este complet omis din cele peste 200 de pagini de text de lege. Pretinsa grijă pentru cetățeanul simplu apare doar în noile metode menite să-l mai jupoaie de un ban pe omul sărac aflat în impas. Am numit aici coplata, pachetul minim de servicii medicale și așa-numita extindere a bazei de impozitare care, puse în aplicare, vor diminua și mai mult calitatea serviciilor medicale, crescând, în același timp, costul suportat de contribuabili.

Iată ce înseamnă, mai simplu zis, aceste inovații, dincolo de fanfaronadă, traduse în românește. Coplata ministrului Nicolăescu înseamnă că ceea ce primeam până acum pe gratis vom primi, de acum înainte, contra cost. Pachetul minim de servicii medicale, inventat de același ministru, arată, așa cum indică și numele, că dacă până acum pacienții primeau destul de puțin, de acum înainte vor primi și mai puțin. Extinderea bazei de impozitare înseamnă că cei care până acum nu plăteau, adică pensionarii cu venituri mici și agricultorii, după promulgarea acestui pachet de legi, vor fi obligați să plătească pentru orice serviciu de sănătate.

Legile sănătății nu sunt doar antisociale prin conținutul lor, ci și neconstituționale. Ele reconfirmă maniera Guvernului de a trata cu dispreț dezbaterea politică parlamentară.

Din păcate, Cabinetul Tăriceanu a dus, după învestirea sa, o politică sistematică de eludare a Parlamentului, unicul for legislativ și instituția de bază a democrației într-un stat de drept.

Așa a procedat Guvernul și anul trecut, când a angajat răspunderea Guvernului pe legile justiției, iar acum, la doar câteva luni, același titular de la justiție vine cu circa 140 de amendamente la propriul pachet de legi, despre care și-a dat seama, într-un târziu, că are carențe majore. Așa a procedat Cabinetul Tăriceanu în iulie 2005 când, fapt fără precedent, într-o singură ședință de Guvern a emis 45 de ordonanțe de urgență, dintr-un total de 210 ordonanțe de urgență emise de-a lungul anului 2005, fără ca urgența să existe cu adevărat.

Așa procedează din nou Guvernul în cazul legilor din sănătate. Semnatarii prezentei moțiuni resping această manieră de lucru arbitrară și neconstituțională, care transformă Parlamentul într-o instituție decorativă și golește democrația românească de conținut.

Pachetul legislativ pe care-și asumă răspunderea Guvernul Tăriceanu reprezintă o recidivă a acestei echipe guvernamentale, de atac la ordinea constituțională.

De asemenea, apare ca fiind contrară articolului 41 din Constituție includerea, în conținut uneia și aceleiași bălțate și chinuite legi, a aspectelor care țin de protecția socială a muncii, sub forma asigurărilor de sănătate, alături de aspecte care vizează organizarea spitalelor, exercitarea profesiei de medic, de farmacist etc.

Caracterul neconstituțional al acestei legi privind reforma în domeniul sănătății rezultă, cu atât mai mult, dacă avem în vedere și faptul că, în această lege, cum s-a arătat mai sus, sunt introduse forțat și aspecte care țin de regimul juridic al funcției publice sau al contractului de muncă, materii pentru care în Constituție sunt prevăzute legi organice speciale.

Faptul că se apelează la această modalitate excepțională de legiferare, evitându-se discuțiile în comisiile de specialitate ale celor două Camere, posibilitatea formulării de amendamente, în procedura obișnuită de legiferare, și evitându-se dezbaterile în plenul Camerelor, scoate în evidență nu numai lipsa de respect a Guvernului față de Parlament în general, ci față de majoritatea Parlamentului, pe care se sprijină în particular, ci și conduita acestuia, contrară principiilor democratice constituționale, consacrate de Constituție.

Angajarea răspunderii Guvernului pe acest voluminos și pestriț pachet de legi este un act iresponsabil, care va spolia sistemul și va crea un haos generalizat în acest sector de activitate.

Constituția prevede, la art. 114, dreptul Guvernului de a-și angaja răspunderea în fața Parlamentului, drept pe care nu-l contestăm. Apreciem însă, că în cazul de față, angajarea răspunderii Guvernului pe acest pachet de legi este un abuz de drept și un abuz de putere. Asociațiile patronale și sindicale reprezentate în Consiliul Economic și Social, precum și instituții profesionale cu prestigiu și autoritate unanim recunoscute din Uniunea Europeană sunt în consens împotriva acestei așa-zise reforme din sănătate. Practic, în acest caz, Guvernul este împotriva tuturor: furnizori ai actului de asistență medicală și beneficiari ai acestuia. Adevăratele obiective ale inițiatorilor acestui demers sunt în număr de cel puțin trei.

Mai întâi, datorită scăderii la mai puțin de jumătate a creșterii economice în 2005 față de 2004, Guvernul nu are suficienți bani să susțină sistemul de sănătate și atunci creează o perdea de fum, o diversiune, înșelând populația cu o pretinsă, dar inexistentă, reformă a sistemului. Actualii guvernanți au promis, în campania electorală, o finanțare pentru sănătate de minimum 6 % din P.I.B. iar acum sunt în situația ca după un an să ofere doar 3,3 % din P.I.B..

2. Acapararea sistemului de sănătate în folosul exclusiv al unor grupări mafiote din anturajul Guvernului. Sunt de notorietate încercările nereușite până în prezent de a deposeda de terenuri intravilane o serie de spitale din București, cum ar fi Fundeni și Universitar, pentru ca ulterior acestea să fie speculate în tranzacții imobiliare.

3. Dorința acerbă de mediatizare și orgoliul de vătaf al ministrului Nicolăescu de a câștiga, fie și de o manieră iresponsabilă, măcar o luptă împotriva medicilor, profesorilor, personalului sanitar, bolnavilor, a întregului sistem sanitar față de care a manifestat un total dispreț de la numirea sa și până în prezent. Până și colegi din PNL, dintre care trebuie menționat fostul ministru, profesorul Mircea Cinteză, au solicitat Guvernului și domnului Nicolăescu înțelepciune și rațiune pentru stoparea angajării răspunderii Guvernului pe acest pachet de legi dezastruos.

De ce considerăm că așa-zisa reformă din sănătate este una împotriva pacienților?

1. Pentru că ea nu rezolvă principala problemă a sistemului de sănătate: subfinanțarea. În toate țările civilizate fondul unic de sănătate este un fond public, cu administrare autonomă, folosit exclusiv în actul medical. Am sperat că prin mult trâmbițata reformă în sănătate și la noi lucrurile să se schimbe. Din păcate, fondul unic, în viziunea domnului Nicolăescu, rămâne parte a bugetului consolidat, care poate fi deturnat prin intermediul Ministerului de Finanțe către numeroasele "găuri" ale bugetului de stat, în loc să fie folosit pentru sănătate.

2. Antireforma inițiată de actualul Guvern va crea noi bariere unor largi grupuri sociale pentru care accesul la servicii de sănătate va deveni imposibil. În primul rând, bolnavii în vârstă, în special cei din mediul rural sunt condamnați, prin așa-zisa reformă Nicolăescu, să aibă acces doar la medicina practicată de medicii de familie sau în spitale teritoriale, accesul la medicina de vârf - din marile centre - fiindu-le blocat, indiferent de complexitatea intervenției medicale pe care o implică afecțiunea de care suferă.

În al doilea rând, actualul pachet legislativ va desființa, practic, sistemul cabinetelor medicale școlare - cabinetele medicale din grădinițe, din școli, licee, universități. Aceste cabinete ofereau servicii medicale copiilor din comunitățile respective și aveau, totodată, rolul de a face educația sanitară la o vârstă la care însușirea noțiunilor de bază este mai facilă.

În al treilea rând, prin desființarea centrelor medico-sociale create în ultimii ani, bătrânii cu boli cronice, fără familie și fără resurse, sunt complet abandonați.

Așa-zisa reformă desființează gratuitățile de care beneficiau femeile gravide și copiii, un drept considerat, până acum, inatacabil. Astfel, medicamentele pentru nou-născuți și pentru femeile gravide nu vor mai fi gratuite, ci listate la "prețul de referință".

3. În continuare, în loc de descentralizare și de implicare a comunităților locale în managementul sistemului sanitar, curent dominant în Uniunea Europeană, asistăm la o recentralizare a luării deciziilor, concentrată în mâinile ministrului. În timp ce asigurații oferă resursele financiare, ministrul poate decide discreționar asupra sistemului. Prin proiectul noii Legi a spitalelor se desființează Consiliile de administrație ale acestor unități, ministrul sănătății fiind singurul care are drept să numească și să destituie directorii de spital. Problema rezidă în faptul că Ministerul Sănătății nu mai este demult proprietarul unităților spitalicești, acestea fiind trecute, aproape în totalitate în proprietatea comunităților locale, primării, respectiv consilii județene. În conducerea spitalelor nu se vor mai regăsi reprezentanți ai comunității locale, ai societății civile și ai mediului profesional, ci clientela politică a ministrului, așa cum s-a văzut și în recentele numiri la conducerea unor spitale.

De altfel, această tentație de centralizare este de înțeles, de vreme de prigoana medicilor, la care asistăm de când domnul Eugen Nicolăescu a preluat conducerea ministerului, este fără precedent. Deja au fost schimbate integral toate conducerile direcțiilor de sănătate publică, au fost demiși abuziv directori de spitale, care și-au câștigat apoi drepturile în justiție. Cu siguranță că prin această lege se urmărește ca întreg sistemul de sănătate publică să devină portocaliu. Reforma, însă, să fie sanitară, și nu politică.

4. Centralizarea excesivă imprimă un caracter antieuropean noilor reglementări. În Europa se vorbește despre descentralizare masivă în toate domeniile de activitate, în timp ce în România, Puterea centralizează sistemul sanitar până la sufocare. În acest sens, este elocvent punctul de vedere al președintelui Camerei Medicilor din Germania care atrage atenția ministrului sănătății român că se află pe un drum greșit: "Dacă aceste legi vor fi implementate, România se va separa de un sistem funcțional de autoadministrare, existent în Europa, și-și va periclita integrarea în Uniunea Europeană." se arată în scrisoarea semnată de profesor doctor Jorg - Dietrich Hoppe.

Tot unică în Europa este taxa pe viciu care, oricum nu va rezolva subfinanțarea din sistem, dar va conduce la evaziune fiscală și consumul unor produse de alcool și tutun contrafăcute, care vor afecta și mai grav sănătatea populației.

5. Actualul pachet legislativ frânează cercetarea și reduce calitatea actului medical. Principalul efect va fi o "mercantilizare" a jurământului lui Hipocrate. Cetățenii din zonele slab dezvoltate sunt practic abandonați, întrucât medicii de familie nu sunt stimulați să rămână și să practice medicina în zonele sărace, cu probleme sociale, unde nevoia de servicii medicale este acută ci să se orienteze preponderent înspre zonele dezvoltate, cu pacienți înstăriți.

6. Pachetul legislativ generează discriminări în interiorul sistemului de sănătate. Actuala reformă introduce o nouă categorie a directorilor de spitale bine plătiți, dar selectați și promovați politic, direct de către ministrul sănătății. Astfel, se deschide o poartă de acces pentru cei cu performanțe scăzute dar cu ambiții mari de a deveni directori de spitale.

Acest pachet contrafăcut de legi este o nouă și sperăm ultima probă a incapacității Cabinetului Tăriceanu de a guverna România și de a-și respecta promisiunile electorale. Este o culme a neputinței politice și a incompetenței administrative a acestui Guvern.

Executivul dovedește, încă o dată, că nu înțelege ce așteaptă societatea de la guvernanții săi, oferind din nou o dovadă a distanței care îi separă pe membrii miliardari ai Cabinetului de cetățeanul obișnuit, cu venituri obișnuite, cu speranțe și așteptări obișnuite.

Legea Nicolăescu este o lege a celor bogați, în dauna celor săraci. În fond, trebuie să vedem ce ascund acești termeni deliberat sofisticați ca și coplată, pachet minim sau extinderea impozitării.

Ei, cei săraci, vor fi obligați de acum să plătească ceea ce, până acum, era gratuitate.

Lor, celor săraci, prin așa-zisul "pachet minim", li se va restrânge și mai mult accesul la serviciile medicale de bază, devenind cu adevărat cetățeni de rangul al doilea în propria țară.

Ei, cei săraci, pensionarii cu venituri mici și agricultorii, vor fi obligați de acum încolo să scoată bani din buzunare pentru a-și plăti dreptul la sănătate.

De aceea, semnatarii moțiunii de cenzură fac un apel către toți membrii Parlamentului, indiferent de grupurile politice cărora le aparțin, de a vota în favoarea ei. Adoptarea acestei moțiuni ar constitui punctul de plecare pentru constituirea unui nou Cabinet, a cărui competență, corectitudine și unitate ar sluji unei reale stabilități politice, absolut necesare cu mai puțin de un an înaintea integrării României în Uniunea Europeană.

Mulțumesc. (Aplauze).

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Stimați colegi,

Vă informez că Birourile permanente ale celor două Camere, reunite astăzi de dimineață în ședință comună, cu participarea, bineînțeles, a liderilor grupurilor parlamentare, au hotărât să propună timpul maxim afectat pentru dezbaterea moțiunii de cenzură.

Astfel, Guvernul are la dispoziție 60 de minute pe care le utilizează la începutul și la finalul dezbaterilor.

Grupurilor parlamentare din Camera Deputaților și Senat li se acordă timpul corespunzător numărului de membri, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare parlamentar.

Deputații și senatorii care nu fac parte din grupurile parlamentare vor avea la dispoziție tot 20 de secunde pentru fiecare, timp care poate fi cedat între acești parlamentari sau poate fi cedat grupurilor parlamentare.

Rezultă, deci, următoarele limite maxime de timp: grupurile Alianței PNL-PD au la dispoziție 54 de minute; grupurile Partidului Social Democrat - 51 de minute; grupurile Partidului România Mare - 16 minute; grupurile UDMR - 10 minute; grupurile Partidului Conservator - 10 minute; Grupul minorităților naționale - 6 minute și deputații și senatorii fără apartenență la grupuri parlamentare - 6 minute. Un total de 153 de minute.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră această hotărâre a Birourilor permanente referitoare la repartizarea timpului maxim pentru dezbaterea moțiunii de cenzură.

Vă rog, dacă sunt obiecțiuni?

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

S-a votat în unanimitate.

Stimați colegi, vă rog să-mi permiteți să dau cuvântul domnului prim-ministru Călin Popeascu-Tăriceanu pentru prezentarea poziției Guvernului față de moțiunea de cenzură.

Domnule prim ministru, aveți cuvântul.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Da, mulțumesc.

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Am citit cu atenție textul moțiunii depuse de Partidul Social Democrat și de PRM. Am sperat să găsesc o idee bună, demnă să fie luată în considerare pentru a contribui la reforma sistemului sanitar din România. Din păcate, m-am înșelat.

M-am gândit că poate oferă un argument care să demonstreze că reforma pe care o propunem este sortită eșecului. Și vă pot spune că m-am relaxat, pentru că nu am găsit nici o urmă de idei sau argumente. Am găsit numai clișee demagogice și intoxicări preluate din bibliografia propagandiștilor de partid, și ați auzit, adineauri, textul moțiunii. Așa că dați-mi voie să înlătur confuzia de la bun început. Astăzi nu avem de-a face cu o moțiune de cenzură ci, mai degrabă, cu o poțiune de uzură.

Blocarea sau încetinirea reformelor, aruncarea anatemei pe valorile liberale, care stau la baza oricărei democrații moderne, cultivarea fricii de schimbare, populismul deșănțat, ignorarea nevoilor reale ale oamenilor, toate acestea sunt muniții obișnuite în războiul de uzură pe care PSD și PRM îl duc.

Practic, vreau să vă spun că acesta, de fapt, nu este un război împotriva Guvernului, este un război împotriva unei țări întregi, unei populații întregi, unei țări de 22 de milioane de români care au nevoie de un sistem de sănătate care să le asigure un minim de servicii de calitate.

Ingredientele care compun moțiunea de cenzură împotriva reformei sunt cele pe care le-ați auzit mai devreme.

Doamnelor și domnilor inițiatori ai moțiunii,

O moțiune de cenzură are o funcție foarte importantă în mecanismul democratic. Este instrumentul prin care Parlamentul poate să concedieze Guvernul. Când urmează asumării răspunderii, ea exprimă dezacordul cu proiectul de lege sau cu declarația de politică generală pe care a prezentat-o Executivul.

Din păcate, dumneavoastră ați depus această moțiune pentru a bloca reforma în domeniul sănătății.

Vă pot spune că Guvernul nu va cădea, în schimb, dumneavoastră ați transmis deja un mesaj foarte direct cetățenilor: doriți ca sănătatea să rămână în criză. Desigur, aceasta nu reprezintă o noutate. Reconfirmați ceea ce ați făcut în perioada când ați fost la guvernare.

Dacă astăzi sănătatea este la un pas de colaps este și pentru că dumneavoastră ați dus-o acolo, și am să vă dau două exemple concrete de practici abuzive din perioada guvernării dumneavoastră.

Vă propun, mai întâi, să vedem radiografia bugetului sănătății pe anul 2005, așa cum a fost lăsat de Guvernul PSD. Aș dori să mă urmăriți.

23.500 de miliarde, care reprezintă 25% din bugetul alocat sănătății pentru anul 2005, reprezentau arieratele sau dacă vreți mai explicit - sume neplătite la fondul național unic de sănătate de către diferiți operatori economici. Cei care erau "scăpați" de griji și datorită faptului că foarte multora li se permitea acest comportament, deci un sistem de sănătate care în primul rând era privat de resursele necesare, nu mai puțin de un sfert de resursele de care avea nevoie.

La capitolul "Cheltuieli", 12 mii de miliarde, care reprezintă 12,5% din bugetul alocat sănătății în anul 2005, datorii la furnizori ieșite din termenul de plată stabilit prin contract.

Alte 7 mii de miliarde influențe financiare neacoperite ca urmare a majorărilor salariale aprobate după publicarea legii bugetului de stat pe anul 2005, vă aduc aminte acest lucru se întâmpla în 2004, când a fost luată decizia de majorare a salariilor nefinanțată în buget. În plus, 2.500 de miliarde de lei necesar neacoperit la plafonul de credite externe pentru contracte ferme aflate în diferite faze de derulare.

Iată, așadar, modelul de gestionare a crizei din sănătate pe care l-ați practicat. În loc să se rezolve problemele din sistem, peste 50% din bugetul alocat sănătății pentru anul 2005 fusese cheltuit înainte de începerea anului 2005.

În al doilea rând, vreau să vorbim deschis despre deturnarea fondurilor de la sănătate, problemă ridicată de autorii moțiunii. În mod evident, vorbiți din proprie experiență, chiar și Curtea de Conturi a arătat că PSD a deturnat de la sănătate suma de peste 22 de mii de miliarde de lei.

Domnul profesor Sorin Oprescu, senator PSD, știe foarte bine acest lucru pentru că în trecut el însuși protesta public față de practicile ilegale ale Guvernului PSD. Este vorba despre sumele care erau colectate la bugetul de sănătate și care nu ajungeau în final în bugetul de sănătate. Anul 2005, prin decizia pe care am luat-o, a fost primul an în care toți banii colectați la fondul național unic de sănătate au rămas pentru sănătate.

Prin urmare, credeți că dacă dumneavoastră ați făcut o astfel de ilegalitate, atunci, în continuare, toată lumea va încălca legea. Este fals. De fapt, ne aflăm cu toții astăzi în fața unei alegeri cruciale pentru România, o alegere între practicile trecutului, așa cum le-a promovat PSD, și un model modern, de tip european, așa cum promovăm noi prin reforma sănătății.

Moțiunea de cenzură reprezintă, așadar, o opțiune. Reforma sănătății reprezintă o altă opțiune. Ce va alege fiecare dintre noi este numai o chestiune de conștiință. Unii vor opta pentru perpetuarea sistemului actual, pe care PSD-ul l-a consolidat în perioada în care a fost la guvernare, un sistem în care omul nu are valoare, iar prin om îi înțeleg în egală măsură pe pacienți, pe cetățenii sănătoși, care la un moment dat au interferență cu domeniul sanitar, dar și pe doctorii și personalul medical.

Știu foarte bine că în sistemul actual valoare au numai privilegiile. Vreau ca acest lucru să se schimbe, așa cum vrea fiecare cetățean al acestei țări. De aceea Guvernul și-a asumat răspunderea pentru reforma domeniului sanitar.

Ca prim-ministru eu nu am voie și nu vreau să protejez privilegiile unui grup sau altuia. Ca prim-ministru un singur lucru mă preocupă: interesul cetățeanului, ce vrea el, ce are nevoie. Și vreau să vă spun că analizând textul moțiunii mi-am dat seama de un lucru: toți au diferite interese, începând cu anumiți medici care au o seamă de privilegii, medici care sunt șefi de secții, directori de spital, profesori universitari, decani, rectori și parlamentari și, așa cum am spus și data trecută, când îi căutăm la Parlament sunt medici și, probabil, pacienții când îi caută la spital sunt parlamentari. Acesta reprezintă un mare grup de privilegii.

Firmele de medicamente au și ele, bineînțeles, o seamă de privilegii. Constatăm că cheltuim bani cu nemiluita pentru medicamente compensate, dar starea de sănătate nu s-a ameliorat. Cum vă explicați faptul că dacă în 3 ani de zile bugetul este mai mare practic de trei ori, calitatea serviciilor nu s-a îmbunătățit. Foarte simplu, pentru că acești bani în loc să ajungă la bolnavi se scurg către diferite zone. Vorbeam de medici, vorbeam de cei care sunt importatori sau producători de medicamente, vorbeam de problema medicamentelor compensate. Au mai apărut acum, bineînțeles, și firmele de țigări care sunt supărate de introducerea taxei de viciu. Vreau să vă spun că nu mă interesează aceste lucruri.

Furnizorii de medicamente și de servicii medicale, alt grup care este afectat, toată lumea are interese în sistemul medical. Sistemul de sănătate în România, în momentul de față, este una din cele mai bune vaci de muls. În loc să aibă grijă de cetățean, în loc ca sistemul de sănătate să-i poată da omului care are nevoie de îngrijire un serviciu minim, în condiții de standarde de calitate, sistemul de sănătate este o sursă de îmbogățire pentru diverse categorii, care mai de care, pe care vi le-am citat înainte. Întreaga reformă a sistemului sanitar, practic, se poate sintetiza din acest motiv într-o singură propoziție: punem sistemul de sănătate în folosul cetățeanului, și nu în folosul altora care lucrează în sistem.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Ați criticat insistent în textul moțiunii faptul că prin reforma sănătății introducem pachetul bazal de servicii și coplata și extindem baza de impozitare.

Dați-mi voie să vă ajut cu câteva date concrete. cu toate că astăzi îl criticați nu a fost introdus acum. Sistemul bazal de servicii și coplata au fost introduse de fapt prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 150/2003, care este în vigoare și astăzi. Autorii ordonanței au fost primul-ministru de atunci, domnul Adrian Năstase, și doamna ministru a sănătății, Daniela Bartoș.

Din păcate, astăzi dânșii fac parte dintre semnatarii moțiunii. Sigur că așa cum funcționează sistemul bazal de servicii și coplata, am constatat cu toții, nu funcționează bine, de aceea astăzi le îmbunătățim astfel încât ele să corespundă unui sistem sanitar care, spuneam mai devreme, servește cetățeanul.

În ceea ce privește baza de impozitare semnatarii moțiunii fac afirmații complet contradictorii.

Pe de o parte, susțin că reforma pe care o propunem va perpetua subfinanțarea sănătății, pe de altă parte, critică singura măsură eficientă prin care această problemă poate fi rezolvată, și anume lărgirea bazei de impozitare. În realitate, Guvernul PSD a fost cel care a gâtuit finanțarea sănătății prin scutiri de la plata contribuției la asigurările sociale. Printre beneficiari au fost și pensionari. Este trist că ați luat această decizie dintr-un calcul cinic, și nu dintr-o preocupare pentru problemele lor. Ați vrut voturile pensionarilor, chiar dacă prețul acestor voturi era sănătatea lor, pentru că ați afirmat: sănătatea este pe gratis. Eu cred că este o mare minciună, sănătatea costă bani, iar dacă acești bani vin de la contribuabili prin intermediul bugetului, atunci trebuie ca toți contribuabilii, dintr-o atitudine de solidaritate, să contribuie la acest buget. Ne trebuie acești bani pentru dotări, ne trebuie bani pentru medicamente compensate, bani pentru analize, bani pentru spitalizare, bani pentru salarii, bani pentru cercetare.

Situația în România este una paradoxală, astăzi, mai puțin de 5 milioane de contribuabili la fondul de asigurări sociale de sănătate, nu pot susține serviciile medicale pentru 22 de milioane de români. Dacă nimeni nu contribuie la bugetul sistemului sanitar atunci, evident, serviciile medicale uneori nu există sau sunt foarte proaste.

De aceea, practic, ceea ce astăzi am ascultat mai degrabă mi se pare că este mult populism și demagogie. Fără finanțare serviciile de sănătate sunt doar o cutie colorată în care înăuntru nu se află mai nimic, or, datoria noastră este să creăm un sistem de sănătate în slujba cetățeanului, un sistem de sănătate în care cetățeanul să aibă încredere și care să răspundă nevoilor lui. Și vă spun foarte sincer, acest lucru din păcate nu se poate face fără bani, fără contribuție. O bază de impozitare mai largă va asigura bani pentru sănătate, ceea ce va permite îmbunătățirea serviciilor medicale. Sănătatea presupune costuri, și încă unele foarte mari, și acest lucru nu se întâmplă numai în România, se întâmplă peste tot în lume.

Valoarea acestor servicii, valoarea acestor costuri trebuie să o suportăm noi toți, potrivit principiului solidarității, repudiat acum de PSD. Guvernul acționează potrivit principiului solidarității și va plăti contribuția pensionarilor cu un venit mai mic decât salariul mediu net pe economie. Guvernul a acționat deja potrivit principiului egalității în fața legii. Astfel, din 2005 încoace companiile cu datorii la bugetul asigurărilor de sănătate au fost determinate să-și achite obligațiile către stat.

Tot legat de subiectul banilor care merg la fondul de sănătate aș vrea să mai clarific o confuzie semănată de semnatarii moțiunii. Aceștia au criticat introducerea taxei pe viciu. Eu știu foarte bine că în amendamentele depuse, legate de această taxă, unii parlamentari au încercat să protejeze interesele unora dintre actorii de pe piața tutunului. Noi însă am acționat pornind strict de la interesul general: descurajăm fumatul, pentru a proteja starea de sănătate a populației. Așadar, scopul principal este să combatem acest viciu, și nu să protejăm interesele unora sau altora dintre producătorii de țigări.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Textul pe care-l discutăm astăzi este scris mai degrabă într-un stil după ureche, care se numește stil lăutăresc. Cine a scris-o a făcut ca lăutarul la nuntă, a însăilat după ureche formule demagogice care să-i ungă la suflet pe parlamentarii PSD. Nevoile punctuale ale cetățenilor nu-și găsesc ecou în această moțiune. Pacienții din spitale, care nu au medicamente și feșe, privilegiile de castă, condiționarea actului medical, medicii onești, care nu reușesc să-și împlinească vocația profesională, astfel de chestiuni, din păcate, nu i-au preocupat pe autorii moțiunii; pe mine însă mă preocupă și de asta mă aflu astăzi în fața dumneavoastră.

În aceste condiții, nici măcar nu merită să încerc să răspund la improvizații de genul: restrângerea severă a accesului la ocrotirea sănătății; mimarea reformei și crearea unor surse de câștiguri pentru interese nelegitime; reforma împotriva pacienților și a oamenilor bolnavi, care va accentua haosul din sistemul sanitar, sau acapararea sistemului de sănătate în folosul exclusiv al unor grupuri mafiote.

Am să vă mărturisesc sincer ceva: din toată moțiunea m-a amuzat ironia pledoariei pentru cei fără bani și a vituperărilor pline de mânie proletară împotriva capitaliștilor și a celor bogați.

Vă întreb, domnilor, cine vă mai crede? Poate mătușile și verii care speră să-și facă ucenicia în gestionarea afacerilor la școala de partid a PSD. (Aplauze.)

Și am să vă spun la fel de sincer și ce m-a iritat: minciuna că în acest moment serviciile de sănătate sunt gratis. Ce crede despre acest lucru cel care plătește la negru pentru a fi operat într-un spital de stat? Ce spun medicii care cumpără din salariul lor feșe și medicamente sau îi trimit pe pacienți să le cumpere din buzunarele proprii pentru a se trata? Nu ați auzit despre astfel de cazuri? Eu am auzit, și de aceea am promovat reforma în sănătate, pentru a încerca să rezolvăm aceste probleme.

Nu, doamnelor și domnilor, singurul lucru gratis în sistemul de sănătate dorit de PSD este mizeria, la care se dă un bonus pe măsură: umilința pacienților.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Dincolo de unele dispute politice normale în Parlament, am să revin acum la lucrurile cu adevărat importante, pentru care noi suntem astăzi aici. Adoptarea moțiunii ar bloca reforma sănătății și ar permite intrarea sistemului sanitar în colaps. Avem reponsabilitatea, în fața celor 22 de milioane de români, să respingem această moțiune. Avem responsabilitatea, în fața cetățenilor României, să reclădim sistemul de sănătate publică. Am spus-o și o repet cu toată sinceritatea: sunt foarte preocupat de situația din domeniul sanitar, de aceea am cerut Parlamentului să dea un vot de încredere Guvernului pentru reforma sănătății.

În anul 2005 Guvernul pe care-l conduc a făcut ceva ce nu a făcut nici un alt cabinet până acum. Am alocat o sumă uriașă, de peste 13 mii de miliarde de lei, echivalentul a 400 de milioane de euro, pentru a redresa sistemul sanitar. Am plătit datoriile acumulate în sistem pentru a preveni intrarea în colaps. Astfel, începem anul 2006 fără nici un fel de datorii în sistemul sanitar. Dar dacă nu corectăm rapid deficiențele majore din sistemul de sănătate, datoriile vor reapărea, iar banii vor fi prost gestionați în continuare.

Proiectul de Lege pentru reforma sănătății propune, prin cele 17 titluri ale sale, o abordare unitară și complexă. Luăm fiecare problemă sensibilă în parte și îi propunem o soluție: suplimentăm resursele financiare pentru sănătate. În același timp, blocăm drenarea banilor publici din sistemul de sănătate în buzunarele vreunei clientele.

Creăm instrumentele pentru o gestiune corectă a banilor publici, astfel încât crizele să nu mai fie la ordinea zilei.

Asigurăm accesul mai larg al cetățenilor la servicii medicale de calitate.

Introducem posibilitatea unor servicii medicale suplimentare, contra cost, pentru cei care doresc acest lucru.

Medicul de familie va deveni un adevărat consilier pentru cei pe care-i are în grijă.

Redăm valoarea medicului asumându-ne, de fapt, că școala românească de medicină creează profesioniști.

Dorim să le creăm doctorilor și asistenților medicali posibilitatea să se împlinească profesional.

Creăm mijloacele pentru a le recompensa financiar meritele, fără să mai trebuiască să recurgă la soluții de compromis pentru a-și suplimenta veniturile. În felul acesta, cetățeanul se va simți din ce în ce mai puțin obligat să recompenseze el, din buzunar, servicii care ar trebui să-i fie asigurate gratuit.

Creăm o adevărată școală de management medical care va forma viitorii manageri ai spitalelor, reglementăm incompatibilitățile din sistemul sanitar pentru a sparge monopolul pe funcții și pentru a permite accesul oamenilor competenți la pozițiile cheie.

Nu am să intru în mai multe detalii acum pentru că am prezentat reglementările propuse în discursul pentru asumarea răspunderii.

La definitivarea proiectului de lege am fost deschiși la amendamente din partea tuturor parlamentarilor. Mi-ar fi plăcut să putem prelua sută la sută din amendamente, dar acest lucru ar fi fost posibil doar dacă opoziția ar fi vrut să facă o reformă a sănătății. Din păcate, se pare că nu o vrea. Oricât s-ar ascunde în spatele unor formule demagogice, adevărul tot iese la suprafață. Opoziția este, din păcate, alergică la reformă. A fost alergică la reforma proprietății, a fost alergică la reforma justiției iar acum este alergică la reforma sănătății.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Așa cum știți, pentru Guvern, reforma sănătății este o prioritate strategică. Prin tot ceea ce am făcut de la elaborarea proiectului de lege pentru reforma sănătății și până la asumarea răspunderii Guvernului, fiecare gest, fiecare decizie luată de Ministrul Sănătății și de Guvern a fost în conformitate cu această opțiune politică majoră.

Poate vă întrebați de ce am transformat reforma sănătății într-o prioritate strategică? Nu am luat această decizie de capul nostru. Ne-au spus oamenii, în timpul campaniei electorale, că o problemă mai mare decât sănătatea nu există. Ne-au spus-o și după alegeri. I-am ascultat. am preluat de la ei această preocupare și ne-am asumat sarcina să o rezolvăm.

Este poate cea mai dificilă reformă pe care Guvernul și-a propus să o pună în practică, dar avem curajul să mergem mai departe. Primele 6 luni după începerea aplicării proiectului, sigur, vor fi dificile, cu multe schimbări. Poate constatăm că mai trebuie să mai ajustăm câte ceva, și dacă va fi nevoie, o vom face. Ca și până acum, rămânem atenți la semnalele din viața reală și luăm decizii în funcție de acestea. Principalul este să declanșăm mecanismul reformei care să repună sănătatea pe picioare.

Pe dumneavoastră, parlamentarii, ar trebui ca acest lucru, sigur, să vă preocupe într-un grad foarte mare. De dumneavoastră depinde acum pornirea reformei. aveți butonul roșu. Noi, Guvernul, am făcut tot ceea ce a stat în puterea noastră. Este rândul dumneavoastră să luați o decizie, iar ea se va materializa prin felul în care veți vota această moțiune de cenzură.

Ficare vot pentru moțiune va fi un vot nu împotriva Guvernului, ci a reformei în sănătate și împotriva oamenilor care doresc să aibă acces la servicii medicale de calitate.

De aceea, ca prim-ministru vă cer să luați în considerare interesele oamenilor, și nu vreun interes politic sau personal, și să votați împotriva moțiunii care blochează reforma sănătății.

Nimic, absolut nimic nu egalează satisfacția de a ști că ai contribuit la reconstrucția țării tale.

Reforma sănătății este parte a procesului de reconstrucție a României. Haideți să ne apucăm de treabă!

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule prim-ministru.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Trecem la dezbateri pe marginea moțiunii prezentate și, bineînțeles, a răspunsului la moțiune prezentat în numele Guvernului de către domnul prim-ministru.

Invit la microfon pe domnul senator Mircea Geoană, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat, se pregătește domnul senator Puiu Hașotti.

Domnul Mircea Geoană:

Domnilor președinți ai Camerelor Parlamentului României,

Domnule prim-ministru,

Distinși membri ai Guvernului,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Domnul prim-ministru are dreptate. N-ar fi trebuit să fie astăzi aici, pentru că în mod normal o reformă atât de importantă, un domeniu atât de sensibil cum este sistemul de sănătate din România nu ar fi trebuit să se producă prin asumarea răspunderii de către actualul și pasagerul Guvern al României.

Am asistat la o lecție de manual cum să nu se facă reforma, cum să se mimeze consultarea publică. O decizie care vizează 22 de milioane de români nu se poate face, domnule prim-ministru, prin asumarea răspunderii, așa cum v-ați obișnuit să treceți, prin nesocotirea Parlamentului și disprețul față de opinia publică, majoritatea pseudo-reformelor pe care le-ați propus.

Ca și în cazul cotei unice de 16%, de care au beneficiat doar 300 de mii de români, și plătesc mai multe taxe și trăiesc mai prost, și o economie care merge greșit, ca și asumarea răspunderii pentru legile proprietății, unde doar o mână de români au profitat, și ceilalți își bat capul prin tribunale cum să iasă din acest necaz, așa cum ați făcut și cu legile de reformă a justiției, pe care ne chinuim cu toții, mergând la președintele României ca să salvăm ceea ce ați făcut prost dumneavoastră și Guvern dumneavoastră, iată și astăzi, în domeniul sănătății (aplauze din partea opoziției.), asistăm la un simulacru de reformă și la niște triști epigoni ai marilor liberali dintre războaie. Nu este o reformă de tip liberal, așa cum o înțelege Europa liberală pe care o respectăm, ci este o reformă a unei noi clase de oligarhi care, dacă ar dori să contribuie la sistemul de sănătate din averile personale și din jocul la bursă în care v-ați specializat, ar putea să rezolve problemele spitalelor din România. (Aplauze).

Ce v-a oprit, domnule prim-ministru și domnule ministru Nicolăescu, să veniți într-o procedură normală de dezbatere publică, inclusiv în Parlamentul României? De ce v-a fost teamă? V-a fost cumva teamă de ceea v-au spus în timpul ultimelor luni totalitatea asociațiilor profesionale, nu numai doctorii de la PSD: Asociația medicilor de familie, Asociațiile farmaciștilor, sindicaliștii și patronatele din Consiliul economic și social, Uniunea profesiilor liberale, dacă vă spune ceva acest cuvânt, cu toții au respins acest pachet de sănătate (aplauze din partea opoziției.) și au dreptate, domnule prim-ministru, și partidul pe care-l conduc ar fi fost interesat să avem o dezbatere sinceră și constructivă asupra acestui necesar efort de reformă în sistemul de sănătate românească, dar ați refuzat, probabil de teamă sau poate din alte interese pe care nu vreau să le amintesc.

În al doilea rând, ați reușit să transformați unul dintre promițătorii tineri politicieni din România, și-mi aduc aminte de domnul Nicolăescu când era în Parlament, alături de noi, într-unul dintre cei mai antipatici oameni politici din România. (Aplauze din partea opoziției.)

Și nu-i fac domnului Nicolăescu un proces de intenție și nu mă leg de calificarea sa profesională, până la urmă fiecare trebuie să fie mândru de ceea ce a făcut în viață, sau mai puțin mândru, dar am senzația că cineva l-a împins în față din dorința de a-i rupe picioarele și cred că în această zi și în lunile următoare acest plan va reuși. Domnule Nicolăescu, felicitări pentru asumarea acestui proiect important de reformă. (Aplauze din partea Opoziției.)

Ce dorim să facem prin acest pachet de pseudoreformă în sănătate? Ceea ce a încercat să facă până acum această guvernare de dreapta. Se dorește, de fapt, asigurarea unor servicii de bună calitate pentru cei care-și permit să le plătească, de fapt introducem sistemul de clinici private în România. dar, domnule prim-ministru, așa și cum dumneavoastră, și colegii dumneavoastră și grupurile de interese care stau la masa Guvernului, tot la Viena o să mergeți să vă tratați, nu la clinicile private pe care vreți să le faceți. (Aplauze din partea opoziției.)

Ce rezolvă acest așa-zis pachet de reformă? rezolvă problema finanțării sistemului? răspunsul este nu.

Ce se rezolvă prin această minciună în care se spune că lărgirea bazei de impozitare se face de către Guvern în numele pensionarilor, dar banii de la Guvern sunt cumva banii de la averile cumulate ale membrilor Guvernului sau sunt tot bani de la buget? Nu este vorba de taxe și de impozite? Cum rezolvă acest pseudopachet de reformă, domnule prim-ministru, problema celor care trăiesc la țară și care vor avea aceeași dificultate să ajungă la un spital de minimă decență, undeva la București? Îngropați banii contribuabililor în nu știu câte spitale regionale universitare, care ar fi populate nu de profesori universitari, ci de pseudodoctori, probabil din clientela PNL-ului și PD-ului. Este o formă vicioasă de a încerca de a spune că se face reformă.

Domnul prim-ministru ne-a spus că îl doare inima de milioanele de români care trăiesc din pensii și salarii mici și care nu vor avea rezolvată problema medicamentelor compensate, și-mi pare rău să spun acest lucru, domnule prim ministru, pentru că în pachetul de legi sunt și câteva măsuri care sunt bune. Sunt chestiuni legate de legalizarea unor probleme legate de transplant, Legea medicamentului, deci în acest conglomerat de legi care ni se propun sunt și lucruri pozitive. Dar, ce opțiune avea Opoziția din această țară, și din această sală, - P.S.D.-ul și colegii de la P.R.M. -, în condițiile în care dumneavoastră sfidați democrația?! Decât să ne spunem punctul de vedere și să introducem o moțiune de cenzură! (Aplauze ale grupurilor parlamentare din Opoziție)

Și urmașii brătienilor să devină mânioși în mod proletar, acuzând, la un an și jumătate de la preluarea Guvernului, tot fosta guvernare. Probabil că, atunci când dumneavoastră și domnul Nicolăescu veți fi în opoziție, o să criticați problemele pe care viitoarea guvernare social-democrată le va aduce în fața Parlamentului. (Aplauze în Grupurile parlamentare ale P.S.D.)

Domnule prim-ministru,

Nu așa se rezolvă o problemă fundamentală pentru societatea românească. Ceea ce încercați să faceți astăzi cu forța nu va rodi. Alungarea din spitale a celor mai buni profesori și medici din această țară este din pornire un lucru greșit. Este un lucru greșit. Și vi l-ați ales la început ca țintă pe profesorul, doctorul, colegul nostru Sorin Oprescu ... (aplauze în Grupurile parlamentare ale P.S.D.) ... și, din încercarea de a-l termina politic și profesional, ați făcut din el aproape un erou național. Și, Sorine, vreau să-ți mulțumesc pentru modul cum te-ai bătut pe acest subiect important! (Aplauze în Grupurile parlamentare ale P.S.D.)

De ce este nevoie de controlul asupra spitalelor de către oligarhii P.N.L. și P.D.? Pentru că sunt și terenuri intravilane, pentru că este vorba de împărțit joburi în administrația locală, cum foarte bine v-ați apucat să o faceți. Este neserios.

Sunt foarte mulți medici și din rândurile majorității, și din rândurile opoziției de astăzi, în Guvernul României, și din grupul minorităților.

Pentru cei care au astăzi un minim de conștiință, stau și-i întreb pe cei care sunt medici, profesori și oameni care, într-adevăr, vor să aibă grijă de pacienții României: dacă au inima și conștiința împăcată votând în favoarea acestui pseudopachet de reformă în domeniul sănătății? Votați cu conștiința! Pentru că, până la urmă, carnetul de partid este mult mai puțin important decât onoarea de a fi în serviciul oamenilor și al pacienților! (Aplauze în Grupurile parlamentare ale P.S.D.)

Ceea ce se încearcă prin acest pachet de antireformă în sănătate este un lucru evident și nici măcar nu există prea multă abilitate din partea Guvernului să-l mascheze.

În primul rând, doresc să-și aducă clientela politică la conducerea spitalelor din România. Este parcelarea României, pe care această Coaliție de dreapta o face în mod sistematic. (Aplauze în Grupurile parlamentare ale P.S.D.)

În al doilea rând, este introducerea unei viziuni pseudoliberale despre privatizarea sistemului de sănătate. Știm bine că sunt probleme în sistemul de sănătate și știm bine că poate și noi, în timpul guvernării noastre, ar fi trebuit să facem mai mult și mai bine. Dar este antisocial, este antieuropean și este anticonstituțional ca acest pachet de pseudoreformă să ia bani de la cei care nu-și permit să plătească servicii de sănătate și să-i transfere pentru cei cu bani, care doresc să aibă acces la servicii private de sănătate. Aceasta nu este reformă. Aceasta este o dimensiune antisocială, este o dimensiune pe care românii trebuie să o respingă. (Aplauze în Grupurile parlamentare ale P.S.D.)

Și vă spun asta nu numai ca social-democrat, ci vă spun și ca cetățean al României. Este anormal ca acest pachet de reformă să propună ca un număr limitat de români, pe care-i respectăm și care, dacă au făcut banii cinstit, să fie sănătoși și să meargă la clinici private, cât mai bune, în România. Dar, scopul nostru, dragi colegi, și al celor de stânga, dar și al celor de dreapta, este că trebuie să oferim servicii de calitate în sistemul public de sănătate. Pentru că sectorul privat întotdeauna va fi capabil să ofere servicii de mai bună calitate.

Reforma în sănătate va fi cu adevărat una pozitivă pentru națiunea română atunci când un om cu bani va prefera să meargă la o clinică publică, pentru că și acolo găsește servicii de sănătate decente, nu numai la o clinică privată, unde doriți să vă băgați clientela și oligarhii cu care stați la masă, domnule prim-ministru! (aplauze în Grupurile parlamentare ale P.S.D.) Și cu care vă solidarizați înainte ca prieteni intimi să fie chemați la D.N.A. pentru audieri pentru speculații la bursă. Acesta este tristul adevăr. (Rumoare, vociferări în Grupurile parlamentare ale P.N.L.)

Stimați colegi,

V-o spun la modul cel mai deschis și cel mai sincer. Am fi preferat ca acest subiect să fie dezbătut în Parlament în mod corect și în mod normal. Am fi dorit ca amendamentele pe care le-am propus, peste 160 de amendamente numai de la P.S.D., iar P.R.M.-ul a propus prin doctorul Ifrim și ceilalți colegi multe alte amendamente, nici unul dintre amendamentele de bun-simț, cu adevărat importante, nu a fost reținut.

Aduceți în fața Parlamentului un pachet de antireformă care nu vă face cinste, este un pachet de reformă care trebuia dezbătut amplu în societate. Vreau să vă spun că, indiferent de votul de astăzi, de aici, noi, Partidul Social Democrat, nu ne considerăm legați de acest pachet de reformă pe care-l respingem pe fond și vom începe o dezbatere publică în toată țara, așa cum am început și la Ploiești, (aplauze) cu medicii, cu surorile medicale, cu pacienții, cu cei care doresc să însănătoșească sistemul, pentru ca la viitoarea guvernare să avem într-adevăr o reformă în sănătate care să-i ajute pe cei care au nevoie de aceste servicii. Este o formă de păcăleală a opiniei publice, se dorește încă o dată trecerea prin Parlament cu aroganță și cu lipsă de eleganță. Am fi putut să evităm încă un circ mediatic, am fi putut să folosim energiile pozitive ale acestui Parlament și ale națiunii pentru un pachet de reformă pe care să-l fi salutat și noi, dacă ar fi fost unul adevărat.

Domnule prim-ministru, nu știu câte zile mai are Guvernul dumneavoastră de trăit la cârma României. Dar, din păcate, v-ați legat numele și astăzi de un pachet care este antisocial, este antieuropean, este anticonstituțional și care nu vă face cinste. Și, dacă veți continua și în puținele luni pe care le mai aveți ca Guvern, să mergeți prin asumarea răspunderii pe teme fundamentale pentru societatea românească, nu veți face decât să vă binemeritați soarta. (Aplauze în Grupurile parlamentare ale P.S.D.) Avem nevoie, probabil, de un alt tip de guvernare în această țară.

Vă mulțumesc. (Aplauze în Grupurile parlamentare ale P.S.D.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să-mi permiteți să invit la microfon pe domnul senator Puiu Hașotti, din partea Alianței P.N.L.-P.D. Urmează domnul deputat Mircea Ifrim.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

Domnilor președinți ai Camerelor,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Înainte de toate, o chestiune de procedură.

Art.19 al Regulamentului ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului arată textual: "Persoanele care asistă la ședință trebuie să păstreze liniștea și să se abțină de la orice manifestare de aprobare ... (Rumoare, vociferări)

Reiau. "Persoanele care asistă la ședință trebuie să păstreze liniștea și să se abțină de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar, fiind evacuate din sală". (Rumoare, vociferări)

Domnule președinte ...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, stimați colegi, (rumoare, vociferări)

Vă rog, în primul rând, să păstrați liniștea în sală. (Rumoare, vociferări)

Vă rog foarte mult să păstrați liniștea! Fac apel, fac apel la toți cei invitați care se află acum în sală să înțeleagă că ședința noastră este într-adevăr publică, însă, trebuie să respectăm procedurile pe care le avem. Deci, vă rog să asigurați păstrarea liniștii! (Rumoare, vociferări)

Domnul Puiu Hașotti:

Nu pot trece mai departe, domnule președinte, fără a constata ...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

Domnul Puiu Hașotti:

... că nu ați respectat Regulamentul ședințelor comune.

Vă mulțumesc, însă, că acum, la sesizarea mea, ați cerut asistenței să respecte Regulamentul ședințelor comune.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog. Vă consumați timpul. Vă rog să vorbiți.

Domnul Puiu Hașotti:

Aceasta a fost o chestiune pe procedură. N-am consumat.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog frumos.

Domnul Puiu Hașotti:

Această moțiune este moțiunea cu cel mai lung text, dar și cel mai gol de conținut. Lucrurile importante și cele adevărate se spun în puține cuvinte. Ceea ce însă nu am înțeles cu adevărat din ceea ce ne-a relatat domnul deputat Corlățean, a fost faptul că, la un moment dat, domnia sa arată că moțiunea ar fi făcută pentru cei bogați în detrimentul celor săraci. Eu nu știu cât ține la dumneavoastră, la P.S.D., domnul ministru Nicolăescu, dar parcă n-aș crede așa ceva: s-o facă chiar în avantajul dumneavoastră?!

Domnule Mircea Geoană, nu știu dacă ați făcut ceva studii de actorie ... Ați făcut? Nu. Încă nu?

(Rumoare, vociferări)

Eu, dacă v-aș fi fost profesor, nu v-aș fi dat notă de trecere ...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, vă rog să nu dialogați cu sala, conform regulamentului. Vă rog foarte mult!

Domnul Puiu Hașotti:

Vorbeați despre cât de efemer este Guvernul. Gândiți-vă cât de efemere sunt funcțiile în fruntea partidelor, mai bine!

Dar, ați spus acolo o chestiune foarte interesantă, fapt ce mă face să cred că s-a vanghelizat P.S.D.-ul. Ați vorbit despre cota unică: "de cota unică au beneficiat decât ..."; nu, "doar", domnule Geoană, "doar". Acum, nu ați luat meditații de la Vanghelie, pentru numele lui Dumnezeu!

Sigur că pot face foarte multe comentarii la ceea ce ați spus dumneavoastră, că l-ar fi împins în față cineva pe domnul Nicolăescu. Asta cu împinsu-n față în diferite funcții, iarăși, s-o lăsăm pentru altă discuție. Așa, între noi doi.

Dar, să trec la textul moțiunii, ca atare.

Asistăm astăzi la dreptul constituțional al Opoziției de a depune moțiune de cenzură la pachetul de legi privind reforma în domeniul sănătății, pentru care Guvernul Tăriceanu și-a asumat răspunderea. Este un drept constituțional și este bine că Opoziția și-l exercită, pentru că numai așa putem avea o democrație reală și stabilă.

Încercând, însă, să înțeleg rațiunile pe care s-au fundamentat tezele-forță ale moțiunii, am constatat că ele, de fapt, nu există. Nu există, pur și simplu. Măsurile concrete care vizează buna funcționare a sistemului sanitar sunt combătute prin acuze nefondate, printr-o demagogie politică, demnă, poate, - poate, spun -, de o cauză mai bună.

Am ascultat argumentele colegilor din Opoziție, semnatari ai moțiunii și am constatat, din expunerea lor, că sunt pentru schimbare, dar aceasta să nu le afecteze privilegiile cu care s-au obișnuit în ultimii 16 ani. Domniile lor doresc revitalizarea sistemului de sănătate, dar, dacă este posibil, materialele sanitare trebuie să fie aduse de firmele nepoților, medicamentele de la farmaciile soției, iar hrănirea bolnavilor să se facă de către societatea "Soacra s.r.l.", sau "Mătușa s.r.l.", după caz. Ce mai contează că medicul rezident trăiește cu 4-5 milioane lei vechi pe lună, că promoții întregi de medici specialiști stau neîncadrate în posturi, bucurându-se că sunt lăsați să facă, acolo, câte o gardă, două. Nimic nu mai contează. Afacerile să meargă, iar bolnavul, care nu are altă alternativă, se va mulțumi cu ceea ce i s-ar oferi prin spitalul pe care cu onoare-l conduc dânșii, de peste 16 ani, și pentru care s-au sacrificat să rămână în funcția de director și peste onorabila vârstă de 80 de ani.

Așa se poate traduce așa-numita dorință de schimbare a opoziției. Și, pentru că, din păcate, această prezentare rezultă în mare parte din realitatea cotidiană, eu voi vota împotriva moțiunii și, ca mine, sunt convins că vor vota colegii mei din partidele aflate la guvernare și, de ce nu, și dintre cei aparținând partidelor de opoziție.

Nu putem să dezamăgim cetățenii onești care, de 16 ani, așteaptă o reformă reală în sănătate.

Acum, când pentru prima oară după 30 de ani de la adoptarea Legii nr.3, legea sănătății, Guvernul Tăriceanu propune un pachet legislativ construit coerent, unitar, care plasează pacientul în centrul sistemului de sănătate, nu putem decât să fim pentru; pentru o reformă făcută de medici pentru pacienți, pentru schimbări profunde și reale în domeniul sanitar, pentru responsabilitate și rigoare, pentru respect față de banul public, pentru eliminarea incompatibilitățile și conflictelor de interese și, nu în ultimul rând, împotriva moțiunii.

Iar, pe dumneavoastră, domnule președinte, vă rog respectuos, încă o dată, să aplicați Regulamentul ședințelor comune ale celor două Camere și să interziceți invitaților să se manifeste într-un fel sau altul.

Vă mulțumesc.

(Aplauze în Gruprile parlamentare ale P.N.L. și ale P.D.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Invit la microfon de domnul deputat Mircea Ifrim, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului România Mare. Urmează domnul deputat Bonis Istvan, din partea U.D.M.R.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați domni președinți,

Stimați miniștri,

Stimați colegi parlamentari,

Încep prin a emite o idee: o societate stă pe trei piloni, pe trei medici. Un medic este cel al psihicului și fizicului - suntem noi, medicii; un alt medic este cel al socialului, este cel cu pregătire în domeniul justiției, tribunalele sunt spitalele socialului; și al treilea este preotul - medicul spiritului.

Pot să vă spun, cu toată răspunderea activității și faptului că mă găsesc în sistemul de sănătate și mă simt un ambasador al sistemului de sănătate în această distinsă lume parlamentară.

Actualul pachet legislativ, structurat pe 17 capitole, nu aduce absolut nimic esențial pentru rezolvarea acestor probleme. Nu contest faptul că există lucruri bune - Legea transplantului, Legea medicamentului, Legea cardului, dar nu acestea sunt cele care rezolvă problemele de sănătate.

Principala problemă a sănătății este subfinanțarea cu care sistemul se confruntă an de an și din ce în ce mai accentuat, din 1990 până în prezent.

Cu tot respectul pe care-l am pentru dumneavoastră, domnule prim-ministru, trebuie să vă spun că fondurile pentru sănătate nu au crescut de 3 ori. Am aici datele exacte și le putem discuta.

Evoluția cheltuielilor date de la bugetul de stat înregistrează o scădere de 3 ori, în comparație cu anul 1997. Punând rata inflației, în 1997 aveam 45.248, iar actualmente avem 15.388.

Privind fondul de asigurări de sănătate, vă pot spune că în anul 2001 aveam 91.293, astăzi avem 90.106. Deci, fondurile au scăzut.

Problema fundamentală a acestui pachet este că la Capitolul "Asigurări de sănătate", acest capitol este o copie cosmetizată a Ordonanței nr.150.

Aveți dreptate, coplata și pachetul de servicii se regăsesc și în Ordonanța nr.150 și continuă în prezent, continuă la fel să fie în bugetul consolidat de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate, continuă să fie adunați banii de AVAS și noi să pierdem identitatea banilor.

Vreau să vă subliniez faptul că medicamentele sunt foarte scumpe, deoarece avem taxe vamale care nu există în toată lumea, avem un TVA de 9%, când maximum este de 4% în alte țări și avem marje.

În ce privește taxa pe viciu, sunt de acord în principiu cu faptul că cel care fumează și consumă alcool este cu o sănătate mai precară, dar de ce să nu adoptăm soluția mondială și să punem accizele? Noi știm că avem accize de 28 de euro. Trebuie să le urcăm la 68. Am cerut păsuirea Uniunii Europene trei ani și nu le ridicăm și, acum, punem o a doua taxă pe viciu, ceea ce reprezintă un lucru antieuropean, în loc să dăm accizele, sau să dăm un procent din accize.

Vorbim, la fel, de anumite lucruri care permit scurgerea de bani. Pentru ce este necesar un Institut Național de Management? Acest institut, de fapt, este continuarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Sănătate, care a fost sursa prin care Ministerul Sănătății a încheiat contracte, s-au dat bani din fondurile sale pentru lucruri complet nefolositoare. Noi avem învățământ superior, avem masterat organizat de institutele de învățământ superior. Deci, această instituție nu este necesară, este o instituție care ia din banii statului. Aceasta, privind problema bugetului.

A doua problemă este legată de învățământul medical. Avem o tradiție de integrare a învățământului medical cu practica. În această lege, nu apar indemnizațiile clinice, care sunt forma concretă de muncă a cadrului didactic, care este și profesor, și medic.

În ce privește conducerea spitalelor, acestea, în loc să fie stipulat să fie conduse de cadre didactice, cu funcție de predare, nu pot fi conduse de alte niveluri de pregătire, pentru că nu este bine. Avionul este condus de cel mai bun pilot, vaporul - cel cel mai bun marinar. Ajungem ca sistemul de sănătate să nu fie condus de cel mai bun medic. Nu cred că este bine.

De asemenea, privind privatizarea: dispare faptul că nu pot fi privatizate clinicile universitare. În toată lumea civilizată, clinicile universitare nu sunt privatizate dacă nu aparțin unor instituții de învățământ private. Vom ajunge în situația ca să reedităm faptul pe care Parlamentul României, cu răspundere, l-a stopat: privatizarea Spitalului Fundeni. Și aici ne-ați înțeles, domnule prim-ministru, poate ne veți înțelege și acum pe noi, medicii.

Al treilea lucru pe care aș vrea să-l subliniez este centralizarea excesivă pe care o aduce acest pachet. Nicăieri în lume, directorul de spital nu este numit și destituit de ministru. El are - spitalul - autonomia lui.

De asemenea, Comisia de acreditare a spitalelor - priviți, vă rog, în întreaga Europă! - este un organism independent. Și avem experiența - de la Învățământ - a Comisiei de acreditare și evaluare a instituțiilor de învățământ superior, că așa este bine. Această comisie nu are ce căuta să fie în subordinea Guvernului, sau a Ministerului Sănătății.

Și aș dori să vă spun, în acest context, că, făcând un fetiș, o marotă din acest management, s-a reușit să se creeze o atmosferă împotriva corpului medical.

Vă exprimați, domnule prim-ministru, și vă spun cu tot respectul, că Sănătatea este o vacă de muls. Cine o mulge? Noi, medicii?! Care stăm, la ora actuală, și vă dau o simplă comparație, cu un salariu, medicul primar șef de secție, de 280 de dolari, în timp ce în țara prietenă și vecină, Ungaria, are 1.850 de dolari?! Noi mulgem sistemul de sănătate?! Este păcat că această atmosferă s-a creat. Este păcat că personalități de renume ale vieții medicale, precum profesorul Căpâlneanu, Ciurea, Florin Popa și alții, au fost destituiți și terfeliți. Se vorbește de faptul că vor fi deferiți justiției. Foarte bine, dar, în toate țările civilizate, în momentul în care se începe o cercetare, se păstrează secretul atât de către partea cercetată, cât și de către cei care cercetează. Și există prezumția de nevinovăție. Mă îndoiesc că vreunul dintre personalitățile vieții medicale veți reuși să obțineți condamnare penală pentru management și risipă de bani.

Deci, aceste lucruri considerăm că sunt elemente esențiale, prin care acest pachet de legi nu aduce soluții.

Sperăm, însă, că va fi un dialog. Este păcat faptul că se face acest experiment pe corpul medical, corp care este de elită și fără de care o națiune nu poate exista și medicii sunt supuși acestui stres zi de zi, care nu este benefic pentru nimeni.

Dacă vom face finanțarea așa cum trebuie, dacă vom ajunge ca să dăm ... de ce Ungaria poate să dea 400 de dolari per capita, iar noi ajungem cu 128?! Pentru că există, de pildă, un ultim studiu: 20% din p.i.b. reprezintă neplăți. Să facem să se dea aceste plăți și, în aceste condiții, vom reuși.

În concluzie, aș dori să subliniez faptul că acest pachet este un pachet antieuropean, vă dau spre exemplu taxa pe viciu, antisocial, prin faptul că nu rezolvă problema asigurărilor de sănătate și ajunge la coplăți și la liste de așteptare, și v-aș spune antiliberal, pentru că noi, medicii, suntem o profesie liberală, și ne-am aștepta, mai mult decât oricând, acum, să fim stimați și prețuiți.

Vă mulțumesc. (Aplauze în Grupurile parlamentare ale P.R.M. și ale P.S.D.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare mai au la dispoziție 8 minute.

Urmează la microfon domnul deputat Bonis Istvan, din partea Grupurilor parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din România, și va urma după aceea domnul senator Irinel Popescu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Bonis Istvan:

Vă mulțumesc.

Domnilor președinți,

Stimate domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați colegi senatori și deputați,

Permiteți-mi ca, în urma lecturării textului Moțiunii de cenzură "Antireforma sănătății", să fac următoarea remarcă.

Apreciem actul de curaj al colegile semnatari ai moțiunii, care, în pofida cunoașterii situației reale în sistemul sanitar, se opun intenției actualului Guvern de a demarca un proces coerent și unitar de reformare a sistemului sanitar atât de mult așteptată de populație, cât și de majoritatea corpului medical.

Este cunoscut faptul că, de-a lungul anilor, au existat intenții de reformare în domeniul sănătății care, însă, s-au dovedit tatonări superficiale și nu au răspuns nevoilor și așteptăților populației din România.

În momentul de față, sistemul sanitar se află într-o situație în care, dacă nu se aplică o reformă rapidă și profundă, riscăm anchilozarea sistemului, cu toate deficiențele și neajunsurile sale actuale.

Acumulările de datorii, rostogolirea arieratelor de la un an la altul, utilizarea irațională a sumelor alocate, lipsa dotării unităților sanitare cu aparatura necesară investigațiilor medicale, diagnostizării și intervențiilor chirurgicale, lipsa de transparență, finanțarea unor unități în mod preferențial, cumulul de funcții, lipsa autonomiei Casei Naționale de Asigurări sociale de sănătate, lipsa motivării corespunzătoare a personalului sanitar, prosperarea parasolvenției, neacordarea importanței cuvenite furnizării serviciilor medicale prespitalicești, creșterea categoriilor de persoane care beneficiază de asigurări sociale fără plata contribuției.

Toate aceste deficiențe, coroborate cu multe altele, trebuie să determine orice Guvern responsabil și conștient de a se folosi de drepturile sale legale, capabile să elimine aceste lacune ale sistemului.

Guvernul actual al României a identificat în programul de guvernare sănătatea ca prioritate națională și folosindu-se de dreptul său constituțional, prevăzut la art. 114 alin. 1, își asumă răspunderea asupra pachetului de legi privind reforma în domeniul sănătății, care cuprinde 17 titluri, elaborate de Ministerul Sănătății.

Dacă actuala legislație permite unora cu posibilități materiale mai bune să beneficieze de servicii medicale duse până la extravaganță, pe seama fondului de asigurări sociale de sănătate, în detrimentul celor mulți și săraci, care sunt priviți ca cetățeni de rangul doi în propria lor țară, noul pachet legislativ propune un pachet de servicii medicale garantate, asigurând astfel accesul egal al cetățenilor la servicii prompte și ferm finanțate.

În acest context, devine imperios necesară extinderea bazei de contribuție la fondul asigurărilor de sănătate, ținându-se seama de numărul scăzut al persoanelor active, comparativ cu numărul persoanelor exceptate de la plata asigurărilor sociale de sănătate. De altfel, tocmai pentru consolidarea bazei de contribuție, se introduce și taxa pe viciu.

În ceea ce privește coplata unor servicii medicale, practic avem de-a face cu plata unei diferențe între valoarea serviciului medical, care este suportat din fondul asigurărilor sociale și valoarea reală a acestuia, la care urmează să contribuie și pacientul.

Coplata unor servicii medicale este un fenomen real, recunoscut, fără a avea un cadru juridic transparent. Acest pachet de lege rezolvă această carență, permițând în acest fel accesul echitabil pentru toți la serviciile medicale.

Pe de altă parte, pachetul de lege reglementează și felul în care un medic poate desfășura activități în afara locului de muncă de bază, conform competențelor profesionale.

Medicul care își desfășoară activitatea într-un spital public trebuie să fie loial acestui sistem, dar în același timp, nu i se îngrădește dreptul de a lucra și în sistemul particular. Diferențierea de salarizare pe unități se va face în funcție de complexitatea cazuisticii acreditate, iar în cadrul aceleiași unități, în funcție de solicitările particulare ale locului de muncă.

Separarea managementului spitalului de actul medical la patul bolnavului este o prevedere nouă, dar practicată de mult în țările Uniunii Europene, iar limpezirea cumulului de funcții ajută la dizolvarea unor tensiuni între medici. Managerii spitalelor vor fi selectați pe bază de concurs și numiți prin ordin al ministrului sănătății, conform art. 179 din lege.

Asistența medicală acordată pacienților în vârstă, din mediul rural, nu este restricționată, ci este încurajată prin stabilirea medicilor de familie, în urma acordării unor facilități.

Ne exprimăm convingerea că acest pachet de lege, pus în aplicare, va duce la reformarea profundă a sistemului sanitar actual, va realiza unul modern, eficient și compatibil cu celelalte sisteme de sănătate din Uniunea Europeană, pus atât în slujba intereselor pacienților, cât și ale personalului sanitar.

Din aceste considerente, grupurile parlamentare ale U.D.M.R. din Senat și Camera Deputaților votează împotriva moțiunii de cenzură.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Invit la microfon, din partea Grupurilor Partidului Conservator pe domnul senator Irinel Popescu și va urma domnul deputat Adrian Miroslav Merka.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Irinel Popescu:

Doamnelor și domnilor,

Onorat prezidiu,

Pentru Partidul Conservator sănătatea a reprezentat întotdeauna un domeniu prioritar. De aceea, reprezentanții săi s-au implicat activ în reforma sănătății și implicit în elaborarea pachetului de legi promovat de Guvern. Secretarul de stat din Ministerul Sănătății al Partidului Conservator a făcut parte din echipa care a elaborat proiectul inițial. Reprezentanții din cele două Comisii de sănătate ale Parlamentului au luat parte la discuțiile pe marginea pachetului de legi organizate în aceste comisii.

De altfel, cred că Ministerul Sănătății trebuie felicitat, pentru că a afișat pe site-ul ministerului pachetul de legi și l-a supus unei îndelungate și benefice dezbateri publice și cu aceasta cred că răspund și unora dintre criticile care au fost aduse aici.

Chiar și Partidul Conservator a organizat o dezbatere la care au luat parte reprezentanți ai altor partide, ai sindicatelor, ai Colegiului Medicilor și Farmaciștilor, ai societății civile etc. O delegație a Partidului Conservator a discutat direct cu ministrul sănătății pachetul de legi.

În sfârșit, după publicarea formei finale a pachetului de legi, Partidul Conservator a mai introdus încă patru amendamente, dintre care trei au fost acceptate. Menționăm că aceste ultime amendamente au fost dezbătute și în Conferința Națională a rectorilor și că reflectă punctul de vedere ale acestei prestigioase instituții.

Ca profesor, am fost și eu preocupat în mod serios de înțelegerea corectă a rolului universitarilor în spitalele clinice, de la nivelul Comitetului director până la nivelul secțiilor clinice universitare.

Considerăm că forma finală a pachetului de legi poate fi acceptată din acest punct de vedere, pentru că în această formă finală au fost acceptate acele amendamente care definesc în mod clar modul în care vor fi conduse spitalele, precum și rolul pe care-l joacă universitarii.

În lege se precizează că managerul general al spitalului va fi un profesionist cu program întreg. Aceasta este singura specificare majoră, nu este restricționat accesul universitarilor la funcția respectivă, în cazul în care vor dori să o exercite cu program întreg. În același timp, managerul general trebuie să se sprijine pe un consiliu medical, condus de directorul medical și pe un consiliu științific, în spitalele clinice și în institutele clinice, condus de directorul științific. Atât cele două consilii, cât și persoanele care le vor conduce trebuie să reprezinte corpul profesional, care să sprijine managerul general în conducerea spitalului.

Secțiile clinice universitare vor fi conduse de cadrul didactic cu gradul cel mai înalt. De regulă, acesta este profesor universitar care desfășoară în spital o activitate integrată de asistență medicală, învățământ și cercetare.

Precizări care să întărească poziția universitarilor în spitalele clinice vor fi făcute, probabil, și în Legea învățământului superior, care va ajunge nu peste mult timp în fața Parlamentului.

Acceptăm, însă, ideea că șeful de secție trebuie să manifeste, la rândul lui, responsabilitate față de modul în care se cheltuiesc banii asiguraților și că poate fi tras la răspundere și chiar schimbat, înlocuit, în caz contrar.

Dintre celelalte legi incluse în pachet am dori să mai remarcăm: Legea transplantului de organe și țesuturi, care aliniază România la normele europene și care este însoțită pentru prima dată în istoria transplantului românesc și de un program de finanțare adecvat.

De asemenea, considerăm că Legea asigurărilor de sănătate denotă o mai mare grijă pentru felul în care se cheltuiesc banii asiguraților și denotă un grad mai mare de responsabilizare a populației României, față de starea ei de sănătate.

Nu ne putem referi la toate cele 17 legi, dar în opinia noastră, pachetul, în ansamblu, reprezintă o viziune integrată și coerentă asupra organizării și funcționării sistemului sanitar.

În concluzie, Partidul Conservator a hotărât să susțină pachetul de legi din sănătate, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea.

Desigur, actualul pachet este perfectibil și, cu siguranță, el va mai suferi multe transformări, rezultate din confruntarea cu realitatea, într-un domeniu extrem de dificil, dar și cu maximum de impact asupra populației.

Totuși, considerăm că în acest context, moțiunea de cenzură pe care o dezbatem în prezent nu-și găsește justificarea. Am studiat cu atenție criticile aduse pachetului de legi, încercând să găsim acele capitole care ar putea fi într-adevăr amendate în beneficiul populației României. Nu am găsit, însă, nimic sau aproape nimic de această natură.

Însăși terminologia devine la un moment dat inacceptabilă, dacă se dorește o discuție serioasă. Iată un pasaj: "Ceea ce ne-a prezentat Guvernul nu este o reformă reală, ci o mimare a reformei și crearea unei noi surse de câștiguri pentru grupurile de interese nelegitime din anturajul Guvernului, așa cum declara chiar Traian Băsescu, președintele României. Este o reformă împotriva pacienților și a oamenilor bolnavi, care va accentua haosul din sistemul sanitar, pentru că pacienții sunt marii perdanți ai acestei așa-zise reforme. Lor nu li se oferă nimic în plus. Dimpotrivă, li se ia un drept garantat - dreptul la sănătate".

După cum se remarcă, pasajul conține acuzații grave și utilizează cuvinte mari, precum: surse de câștiguri pentru grupurile de interese nelegitime, haosul din sistemul sanitar, dreptul garantat la sănătate care li se ia pacienților.

Ce argumente se aduc în sprijinul acestor afirmații? După părerea noastră, nici unul cu adevărat serios, iar unele dintre ele se bat cap în cap.

A mai fost remarcată în luările de cuvânt anterioare contradicția între faptul că se susține că sistemul este subfinanțat, dar pe de altă parte este acuzată lărgirea bazei de colectare a fondurilor pentru sănătate.

În realitate, cum putem rezolva problema subfinanțării, dacă nu prin colectarea unor fonduri sporite? Măsura poate fi dureroasă pentru o populație încă săracă, dar pentru bolnavi ea ar fi benefică, deoarece ea ar însemna fonduri suplimentare destinate lor. Este greu de înțeles cum, prin atragerea unor astfel de fonduri suplimentare, li s-ar lua dreptul la sănătate bolnavilor.

Invers. Un sistem de sănătate insuficient alimentat cu fonduri va rămâne în continuare subfinanțat și nu va putea corespunde așteptărilor populației. Noi suntem de acord că în perioada actuală sistemul de sănătate din România continuă să fie subfinanțat, cu toate eforturile făcute în ultima perioadă și că va rămâne astfel pentru o lungă perioadă de timp. De aceea, eforturile vor trebui sporite în această direcție.

În moțiune se mai fac afirmații cel puțin curioase, precum: bolnavii în vârstă, în special cei din mediul rural sunt condamnați prin așa-numita reformă "Nicolăescu" să aibă acces doar la medicina practicată de medicii de familie sau în spitalele teritoriale, accesul la medicina de vârf din marile centre fiindu-le blocat, indiferent de complexitatea intervenției medicale pe care o implică afecțiunea de care suferă. Nu rezultă din nici una din legile conținute în pachet că s-ar putea să ajungem la o astfel de situație.

În realitate, ceea ce încearcă să facă actualul pachet legislativ, este să sporească responsabilitatea medicului de familie și pe cea a spitalelor teritoriale, astfel încât numai cazurile cu adevărat nerezolvabile în teritoriu să fie adresate unităților terțiare.

Crește în acest fel rolul medicilor de familie și al spitalelor teritoriale, economisindu-se în același timp resurse prețioase.

Se afirmă că se dorește acapararea sistemului de sănătate, în folosul exclusiv al unor grupări mafiote din anturajul Guvernului, susținând afirmația cu încercarea de a deposeda de terenuri intravilane o serie de spitale din București. Perfect adevărat în cazul Spitalului Fundeni, numai că încercarea respectivă nu aparține ministrului Eugen Nicolăescu.

La punctul 5 al moțiunii se afirmă: "Actualul pachet legislativ frânează cercetarea și reduce calitatea actului medical. Principalul efect va fi o mercantilizare a jurământului lui Hipocrate. Cetățenii din zonele slab dezvoltate sunt, practic, abandonați, întrucât medicii de familie nu sunt stimulați să rămână și să practice medicina în zonele sărace cu probleme sociale, unde nevoia de servicii medicale este acută și să se orienteze preponderent înspre zonele dezvoltate, cu pacienți înstăriți".

Este greu de spus ce legătură poate fi între cercetarea medicală, care se face, de regulă, în unitățile de vârf din centrele universitare și stimularea medicilor de familie care să practice medicina în zonele sărace și slab dezvoltate.

Mai multe decât atât, nu putem ști de ce actualul pachet de legi frânează cercetarea medicală și nici de ce se va ajunge la mercantilizarea jurământului lui Hipocrate.

De altfel, această suită de afirmații gratuite, în opinia noastră, caracterizează aproape întregul text al moțiunii, care nu poate fi considerată un demers întemeiat și bine intenționat.

Pachetul de legi al Guvernului, chiar dacă este, la rândul lui, perfectibil, oferă o viziune integrată și realistă asupra sistemului de sănătate din România, motiv pentru care Partidul Conservator îl susține și va vota împotriva moțiunii de cenzură.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Grupurile Partidului Conservator au epuizat timpul alocat.

Dau cuvântul domnului deputat Adrian Miroslav Merka, din partea Grupului parlamentar al Minorităților Naționale. Și se pregătește domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu.

Domnul Adrian Miroslav Merka:

Domnilor președinți de ședință,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Stimați invitați,

Unul dintre obiectivele prioritare ale Grupului parlamentar al minorităților naționale este și cel de aderare la structurile europene, cât și la Uniunea Europeană. Considerăm că acest obiectiv poate fi realizat într-un mediu stabil și pe baza unei stabilități politice.

Moțiunile, prin esența lor, pot provoca instabilități majore, care pot afecta grav procesul nostru de aderare. Astfel, noi ne-am manifestat consecvent împotriva moțiunilor de orice fel și, în consecință, Grupul parlamentar al minorităților naționale va vota împotriva moțiunii dezbătute astăzi.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Îl invit la microfon pe domnul Eugen Nicolăescu, deputat din partea Grupurilor Alianței P.N.L.-P.D. Se pregătește domnul senator Sorin Mircea Oprescu.

Aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Onorat prezidiu,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Moțiunea intitulată demagogic și mincinos "Antireforma în sănătate" nu este expresia grijii Opoziției față de starea de sănătate a națiunii. Nici măcar nu mimează acest lucru. Moțiunea opoziției este un banal demers politic, prin care P.S.D. încearcă să-și spele imaginea de partid penal.

Moțiunea de cenzură nu are nimic de-a face cu grija pentru sănătate a oamenilor. P.S.D. nu a fost interesat niciodată de acest lucru. O recunoaște însuși medicul de partid, distinsul senator Sorin Oprescu.

Citez din ce spune domnul Oprescu, la un interviu dat în urmă cu câteva luni la BBC. Mare atenție, citesc din domnul Oprescu: "Sănătatea nu a fost prioritate pentru nici unul dintre partidele care s-au aflat până acum la guvernare. Partidul Social Democrat, atâta timp cât s-a aflat la guvernare, nu a fost capabil să facă decât un proiect de lege pentru reforma în sănătate. Acesta s-a amânat în Parlament, s-a amânat pentru o joi, însă nu s-a spus în ce an. Și nici până în ziua de astăzi proiectul de lege nu a fost discutat". Interviul a fost acordat în februarie 2005 la BBC și am citat din domnul Oprescu.

Concluzia: P.S.D. nu a vrut să facă reformă în sănătate. Pentru că, deși se declară un partid de stânga, nu l-a interesat niciodată soarta celor mulți, cu atât mai puțin sănătatea lor.

Argumentul cel mai bun: de câteva zile, toată floarea cea vestită a social-democrației românești face coadă la DNA, iar opinia publică află cu stupoare ce averi uriașe a acumulat în 11 ani de guvernări burghezia proletară, anticipată de Lenin, parcă special pentru P.S.D.

Sorin Oprescu recunoaște public că P.S.D. nu a vrut să facă reformă în sănătate. A mințit doar ani la rând și a creat haos în sistem, pentru a redistribui subfinanțarea în buzunarele propriilor demnitari și clienți politici.

P.S.D. s-a jucat cu sănătatea oamenilor și a creat un popor care se teme de boală mai mult decât de orice! P.S.D. nu mai reprezintă o alternativă politică pentru România! P.S.D. este doar un partid în care cetățenii români nu trebuie să mai aibă niciodată încredere, indiferent de promisiunile făcute.

Doamnelor și domnilor colegi,

Autorii moțiunii strigă ca din gură de șarpe că reforma este îndreptată împotriva pacienților și pune în pericol dreptul cetățenilor la sănătate și îngrijiri medicale.

Atât de tare au fost marcați de grija față de pacient, încât majoritatea amendamentelor depuse de reprezentații opoziției au cerut scoaterea din proiectul de lege a prevederilor referitoare la incompatibilitățile și conflictele de interese din acest domeniu, care îi loveau pe privilegiați.

De 16 ani toată lumea vorbește de reforma sistemului sanitar, dar reforma s-a oprit de fiecare dată la poarta spitalelor.

P.S.D. nu a vrut să facă reformă, nu a fost interesat de sănătatea oamenilor! A făcut doar o lege a spitalelor, o lege care prevede că aceste instituții funcționează în folosul directorilor și a grupurilor de interese din jurul lor. Această lege a creat surse de câștiguri pentru potentații P.S.D. din sistem și nu a adus nici un beneficiu cetățenilor plătitori de asigurări sociale de sănătate.

Aceasta nu a fost reformă, nici grijă față de cetățean, nici descentralizarea sistemului! Aceasta a fost doar o operație de lobotomie, adică de tăiere a pârghiilor de control a zonei unde se consumă cei mai mulți bani ai sănătății, spitalele.

 

Domnul Victor Viorel Ponta (din sală):

Pinochio!

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Contabilul portocaliu a început să fie hulit și amenințat, numai în momentul în care a încercat să facă ordine financiară în sistem. Altfel, nimeni nu i-a remarcat și criticat nepriceperea medicală în legi specifice, cum sunt cea a transplantului, a medicinei primare, a medicamentului.

Sistemul sanitar este singurul sector care utilizează bani publici și în care nu se aplică legea conflictelor de interese. Iar conflictele de interese sunt una dintre cauzele datoriilor uriașe în sistem. Contabilul portocaliu a deranjat și deranjează, pentru că vrea să schimbe această stare de lucruri.

Medicii sunt persoane speciale, deosebite, care merită tot respectul și recunoașterile sociale pentru menirea pe care o au. Eu însumi îi respect în mod deosebit! Cu toate acestea, cred că nu trebuie plasați deasupra legii, care, în cazul de față, este cea a conflictului de interese. Medicii au marea și unica șansă de a obține respectul pentru ceea ce fac și nu cred că favorurile politice vremelnice sunt adevăratul lor preț.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Nu vreau să înlocuiesc demagogia P.S.D. cu o altă demagogie, dar vă asigur că reforma pe care Guvernul Tăriceanu a gândit-o are în centrul său omul, fie că este medic, fie că este pacient.

Esența liberalismului este tocmai grija pentru viața individului, cu tot ce implică ea! Reforma sistemului sanitar vrea să pună capăt exodului de medici tineri, vrea să dea medicului ce este al medicului, din punct de vedere financiar și profesional. Implicit, aceste măsuri vor duce la creșterea calității actului medical, care se exercită asupra pacientului.

Cu amendamentul că o reformă pe care P.S.D. nu a vrut să o facă 11 ani nu poate produce efecte în 11 zile, vă rog să respingeți moțiunea sa demagogică și mincinoasă. Reforma este ca un tratament: cu cât îl începi mai repede, cu atât este mai eficient. Și nu uitați că P.S.D. nu a vrut reformă în sănătate și dă acum cu pietre în pomul care începe să facă roade bune.

Mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Invit la microfon pe domnul senator Sorin Mircea Oprescu, din partea Grupurilor Social Democrate și urmează domnul senator Dan Claudiu Tănăsescu. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

Domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul Sorin Mircea Oprescu:

Vă mulțumesc.

Domnule prim-ministru,

Vă mulțumesc.

Aplauzele dumneavoastră m-au onorat întotdeauna, pentru simplul motiv că întotdeauna am avut senzația că dumneavoastră știți că eu am dreptate.

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor colegi,

Obiectul prezentei moțiuni îl constituie situația dezastruoasă în care se află în acest moment starea de sănătate a populației din România. Realitatea arată că astăzi, în România, înregistrăm cele mai mari niveluri ale bolilor și deceselor din Europa. Spitalele se confruntă încă cu lipsa de medicamente, materiale sanitare, căldură și hrană. La aceasta se adaugă imposibilitatea oamenilor de a beneficia de dreptul legal la medicamente compensate.

Toate acestea fac, practic, ca populației să nu i se asigure îngrijirile de sănătate de care are nevoie, fiind lăsată de actualii guvernanți fără nici un fel de șansă în fața bolilor și, în ultimă instanță, în fața evoluției finale.

Începând cu anul trecut, sistemul sanitar a intrat într-o criză cronică de o profunzime nemaiîntâlnită, așa cum rezultă din cele ce urmează: alocarea unor sume din ce în ce mai mici pentru sănătate, prin bugetul național și subfinanțarea actualului sistem de sănătate. Statistica ne arată că România se plasează pe ultimul loc în Europa, în ceea ce privește banii cheltuiți anual pentru sănătatea fiecărui locuitor.

Sistemul asigurărilor sociale de sănătate a fost subordonat legal regimului finanțelor publice, directorii de spitale având obligativitatea încadrării în prevederile bugetare, sub sancțiunea penală, în caz de încălcare a legii.

Deși existenți pe hârtie, banii Casei Naționale de Asigurări de Sănătate lipsesc efectiv din trezoreria statului, Ministerul Finanțelor decizând ce sume se pot elibera pentru sectorul sanitar.

Nu mai putem vorbi de echitate, când fondurile și așa insuficiente obligă medicii ca după câteva zile ale lunii să nu mai poată să prescrie rețete compensate. Și, mai grav, să facă economii la orice material sanitar și beneficiarii sunt aici în sală, la fel ca cetățenii care sunt sus, cei pe care i-a aplaudat cu respect domnul prim-ministru.

Pentru a nu avea nici un fel de opoziție din partea personalului medical față de insuficiența fondurilor alocate, cât și pentru a-și mulțumi propria clientelă, Guvernul și-a subordonat politic conducerile tuturor spitalelor, asupra cărora ministrul sănătății și-a creat drept discreționar de a le numi și destitui.

Deși statul ar trebui să finanțeze programe speciale pentru acoperirea unor probleme majore de morbiditate, precum combaterea bolilor cardiovasculare, a bolilor neoplastice, a diabetului, aceste programe sunt, însă, finanțate tot prin bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Din cauza lipsei banilor pentru sănătate și datorită stagnării reformei în sistemul sanitar, frigul, foamea, lipsurile de tot felul ce caracterizează societatea românească s-au mutat și în spitale. (Aplauze din partea P.S.D.-ului).

Doamnelor și domnilor,

Criza din sănătate a trecut de mult din faza acută în cea cronică. Conform obiceiului, ministrul responsabil nu sesizează acest lucru și în mod ciudat sunt căutați acarii păuni.

Cu alte cuvinte, directorii spitalelor sunt de vină pentru că bolnavii trebuie să mănânce, să fie tratați și operați, ocupând, cum este și firesc, un pat în spital.

De fapt, toți medicii sunt de vină pentru că prescriu medicamente scumpe. Este știut că un medicament ieftin dă rezultate slabe, iar un medicament eficient, bun, dar scump, are rezultate benefice.

Ce medicamente poți recomanda bolnavilor, în condițiile în care conștiința ta te îndeamnă să nu faci experiență pe ei? Este posibil să existe și cheltuieli nejustificate în sistem, dar întâi acestea trebuiesc dovedite, iar vinovații pedepsiți. Nu poate fi o răspundere la grămadă, îndreptată împotriva pacienților.

Ținând cont de toate acestea, considerăm că atitudinea pe care a avut-o ministrul și Ministerul Sănătății, în general, ca o atitudine sfidătoare și cinică și nu numai la adresa corpului medical, ci la adresa tuturor oamenilor care se află în nevoie de sănătate.

În loc să rezolve problemele reale ale sistemului de sănătate, cum este subfinanțarea, Ministerul Sănătății a ajuns să se războiască cu medicii și cu farmaciștii.

Îndârjirea cu care acest ministru se cramponează, deși a devenit evident pentru toată lumea că incompetența contabilului portocaliu, așa cum se definea domnul ministru (Aplauze din partea P.S.D.-ului), a creat un adevărat coșmar în sistemul sanitar, aproape că ține de domeniul patologicului.

Nu este încă prea târziu ca domnul prim-ministru să priceapă că ministrul sănătății dăunează grav sănătății românilor.(Aplauze din partea P.S.D.-ului.)

Nu este încă prea târziu să înțeleagă domnul prim-ministru că cerem cu toată fermitatea sistarea acestui circ, acestei reforme mimate din sănătate și trimiterea la plimbare a tuturor celor care au dus sistemul în halul în care el se prezintă astăzi. Nu înțelegeți că atunci când românul spune că este nemulțumit, spune de fapt că țara este prost condusă? Criza din sistemul sanitar nu poate să continue, iar guvernanții trebuie să înțeleagă că sănătatea acestui popor este deasupra intereselor personale sau de partid. Unitățile sanitare nu sunt coloși industriali care să consume, asemenea unor găuri negre, resurse materiale enorme pentru o producție nevandabilă; nu au mii de angajați care să necesite fonduri astronomice de salarii; marfa pe care o produc, adică serviciile de sănătate, are căutare dar, din păcate, necesită fonduri bănești.

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Tot ceea ce ați auzit până acum găsiți pe site-ul PNL.ro din cuvintele domnului Eugen Nicolăescu - 26.11.2002, intitulat "Falimentul sănătății". (Aplauze puternice din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Și închei spunându-vă cu toată responsabilitatea,

Domni deputați din sală, din partea PNL(din sală):

Da, spuneți ce ați făcut voi... Acela este faliment...

Domnul Sorin Oprescu:

Stați puțin, că vă răspund acum... Închei spunându-vă cu toată responsabilitatea, fără să doresc să jignesc pe nimeni, că ascultându-l pe domnul ministru Nicolăescu, ascultând reacțiile multora de aici din sală, îmi dau seama cât de multă dreptate avea bunicul meu care spunea așa: "Cu prostul care nu are școală te lupți puțin și ai izbutit, dar lupta este colosală cu prostul care are școală."

Vă mulțumesc. (Aplauze puternice din partea stângă a sălii și de la balcon.)

Doamna Daniela Popa:

Stimați colegi,

Din partea grupurilor parlamentare ale PRM, dau cuvântul domnului senator Dan Claudiu Tănăsescu. Până vine domnia-sa la microfon, rog asistența să nu se manifeste nici pro, nici contra, nici cu vociferări, nici cu aplauze. Conform Regulamentului comun al celor două Camere, ca președinte de ședință sunt obligată în altfel de condiții să iau măsurile care se impun.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul Dan Claudiu Tănăsescu:

Vă mulțumesc foarte mult. Ați văzut ce însemnează să iei conducerea "..

Domnilor președinți care nu mai sunteți,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi parlamentari,

Suntem împinși cu toții, cei de față, într-un cărucior care e îndreptat spre o prăpastie fără fund de mâna unui socotitor, un ins lipsit de cele mai elementare cunoștințe legate de regulile medicinei, reguli împământenite de ani mulți într-o știință care trebuie să ofere oamenilor acea picătură a vieții ce se numește sănătate.

Nevoia de sănătate a preocupat întreaga omenire și o dată cu scurgerea anilor grija pur caritabilă de a-i ajuta pe suferinzi a ajuns un adevărat sistem, în care muncesc milioane de oameni în halate albe, mânați de aceleași gânduri: îngrijirea semenilor lor.

În țara noastră s-au ridicat o mulțime de spitale și de policlinici și nu e de uitat că mulți dintre medicii români au ocupat, mulțumită priceperii lor, podiumul celor răsfățați. Acolo au tronat profesorii: Marinescu, Burghele, Paulescu, Arsene, Aurel Moga, Hațeganu, Paladi și mulți alții care au reușit să uimească o lume întreagă prin priceperea și dăruirea lor în bătălia cu suferința, această neplăcută și înspăimântătoare stare în care poate ajunge oricare dintre noi, oricât de puternic și fericit s-ar socoti că este.

Acest fapt ne poate obliga să gândim că dacă sănătate nu e, nimic nu e.

Stimați colegi,

Guvernul actual, condus de domnul prim-ministru Călin Anton Popescu-Tăriceanu, și-a pus în gând să schimbe prin cele 17 legi ale sănătății o mulțime de lucruri din activitatea medicală a țării noastre.

Un lucru bun, ați spune, dar, din păcate, aceste legi ale sănătății distrug bazele unor canoane de asistență medicală și sunt de o aberație neiertătoare. Această reformă a ministrului Nicolăescu este de fapt o legiferare a genocidului și veți vedea mai departe de ce afirmăm acest lucru.

Una dintre cele mai grave erori de care se face vinovat Parlamentul României prin validarea Guvernului Tăriceanu este prin consecințele sale aceea a validării în funcția de ministru al sănătății a unui economist deformat prin gargarism politic. Este o eroare care poate provoca o tragedie de proporții, deoarece o dată uns, domnul Eugen Nicolăescu a decis să înlocuiască după chipul și asemănarea sa directorii de spitale și policlinici cu economiști, neștiind că manageriatul unităților medicale este o disciplină aparte în cadrul facultăților de profil, care produc medici specialiști în acest domeniu.

Propunându-și să facă medicina rentabilă, mintea de contabil a domnului Nicolăescu i-a emis ideea rentabilizării spitalelor, transformându-le din surse de viață în surse de venituri. Dacă ar fi fost medic, ar fi cunoscut poate dictonul unui celebru chirurg american, potrivit căruia: "Tratarea onestă a unui pacient nu poate să aducă beneficii"., decât grație costurilor exorbitante, în sectorul privat, acesta adresându-se însă nu întregii populații a unei țări, ci vârfurilor cu putere economică peste medie și răpind, unui procent de peste 80% dintre români, dreptul la viață.

Se știe că în România orice muncă plătită sau aducătoare de venit este taxată, prin ea fiecare român cumpără atât timp cât este apt de muncă servicii medicale pentru prezent și viitor, pentru el și pentru persoanele aflate în întreținere. Servicii pe care cetățenii României nu le primesc integral, deoarece banii, în loc să se ducă la sănătate, se duc la Ministerul de Finanțe care reîntoarce Ministerului Sănătății cât și când îi convine.

Dacă ar fi fost un adevărat profesionist, în propria sa meserie, ministrul Nicolăescu ar fi luptat pentru stoparea deturnării de fonduri și a înșelării cumpărătorului - cetățean de servicii medicale, redând domeniului sănătății propriile fonduri, atât de necesare.

În toate statele civilizate există ghiduri de practică medicală, nu și în România. Prin intermediul lor, atât pacientul, cât și medicii, știu la ce consultații preventive, gratuite are dreptul anual asiguratul. În România de astăzi însă contabilizarea banilor, și nu a bolnavilor sau a categoriilor de risc, exclude medicina preventivă, deschizând larg porțile unei patologii din ce în ce mai ciudate, inclusiv bolile declarate eradicate, cum ar fi tuberculoza, holera și altele. Are idee, domnul ministru, că în condițiile declarării eradicării tuberculozei, flagelul este atât de puternic încât în așezămintele specializate, bolnavii de TBC stau câte doi într-un pat? Nu! Deoarece nefiind de specialitate, domnia-sa habar nu are de patologiile din țară și de situațiile aberante în care sunt puși pacienții și medicii, grație panseurilor și teoretizărilor domniei sale de manager.

Spre știința națiunii și a protectorilor senini ai domnului Nicolăescu deconspirăm faptul că în România medicii de familie și specialiștii de ambulatoriu funcționează ilegal în acest moment deoarece contractul cadru din anul 2006 pentru aceste categorii nu a fost încă elaborat, iar valabilitatea celui vechi a încetat la 31 decembrie anul trecut.

În schimb, medicii au fost avertizați de ministrul "contabil" că în viitorul contract va fi înscrisă o sumă limită până la care se pot întinde în consultarea, recomandarea investigației de specialitate și vindecarea bolnavilor. Dar nimeni nu știe încă la cât se ridică această sumă limită prin care se condiționează dreptul de viață al pacienților.

Ceea ce știu medicii în schimb este că la 1 ianuarie 2006 pentru fiecare pacient trebuie să întocmească din ordinul ministrului un decont în care să contabilizeze cheltuielile legate de consultații, de investigații, de operații, tratamente, rețete etc., stopând vindecarea bolnavului, în momentul în care decontul crescând este susceptibil de a depăși limita de buget și nici limita de internare fixată de domnul ministru nu poate fi depășită. Acesta este motivul pentru care muribunzi și bolnavi cu operații grave, internați în februarie, sunt trimiși pe targă acasă, cu drenele pe burtă, să moară în sânul familiei, fiindcă decontul și limita de internare nu permit spitalizarea până la vindecare. Dacă au noroc, iar familia are bani să le plătească asistența de specialitate la domiciliu, se pot întoarce în martie, pentru că este altă lună și alt decont.

De nenumărate ori, domnul Nicolăescu a declarat cu emfază, pentru urechile altor nespecialiști, puși să-i voteze în Parlament reforma, așa-zisa reformă, că grație mintoșeniei domniei sale medicii de familie și specialiștii din ambulatoriu ajung la venituri de 35 de milioane de lei pe lună, canalizând astfel ura pacienților plătitori nu numai de taxe, ci și de atenții asupra acestora.

Dar Munhausen-ul liberal uită de fiecare dată să precizeze că din suma menționată, medicii în cauză plătesc: impozitele la stat, salariile de minim 5 milioane și impozitele aferente lor, ale propriilor asistenți și îngrijitoare, taxele la primărie pentru închirierea încăperilor din policlinicile în care lucrează, întreținerea cabinetului, dischetele cu informații etc., rămânând cu un venit adesea mai mic decât al asistentei angajate.

În condițiile penuriei de cadre specializate, reforma domnului Nicolăescu a vizat aducerea României în plan sanitar la nivelul Biafrei, domnia-sa luând, prin sfidarea Codului muncii, a Constituției și a bunului simț, măsura dispensării de medici, indiferent de sex, care au trecut de vârsta de 60 de ani, pensionându-i forțat și retrăgându-le, în scopul lichidării concurenței, și dreptul de liberă practică. Cumulând anii de studii cu cei de stagiatură, pregătirea pentru rezidențiat, secundariat, primariat și fără a pune în discuție pregătirea printr-un masterat și doctorat, și faptul că meseria de medic presupune o continuă asimilare de cunoștințe, un medic este pe deplin format la 45 sau 46 de ani, și atunci se pune întrebarea: pentru ce au investit în el statul, familia și el însuși? Pentru o carieră de 14 ani?

Dar să trecem la concluzii. Față de toate cele expuse, concluzia nu poate fi decât una singură. Dincolo de orice suspiciune, așa-zisa reformă a "contabilului cu mânecuțe" Nicolăescu, legiferând furtul calificat de servicii anticipat plătite prin impozite speciale, distrugând corpul medical și înlocuind jurământul lui Hipocrat cu adorarea "Zeului Ban", legiferează totodată genocidul, condamnând la moarte, fără drept de apel, milioane de români și generalizând euthanasia.

Iar dacă asistăm pasivi, din lașitate, la distrugerea sistematică a statului, măcar din instinct de conservare nu putem asista pasivi la lichidarea noastră fizică. În cazul Nicolăescu nu poate fi vorba nici de imbecilism, nici de inconștiență sau primitivismul și incompetența unui infantil, ci de un act deliberat de trădare a națiunii române și de genocid.

Pe lângă Eugen Nicolăescu, Nicolae Ceaușescu, cel asasinat pentru falsa acuză de genocid, ne apare tot mai pregnant drept un pater, iar epoca lui, regretată azi de majoritatea românilor, comparativ cu epoca Tăriceanu, ce distruge statul, poporul și națiunea, drept una, într-adevăr, de aur. Pentru asta s-a vărsat sânge nevinovat în decembrie 1989? Ca să fim furați ca în codru, ca un Nicolăescu să ne decimeze? Datoria parlamentarilor aleși de națiune este, în aceste circumstanțe, aceea de a da un vot negativ reformei în sănătate, și implicit manageriatului lui Tăriceanu și de a-i trimite pe cei ce batjocoresc gloriosul nume al vechilor liberali pe urmele defunctului P.N.Ț.-C.D., spre dispariția rapidă și totală ca entitate politică, pentru protejarea vieții și a existenței națiunii române.

Stimați parlamentari,

Ne revine, așadar, obligația, născută din jurământul depus cu mâna pe Biblie și Constituție, să votăm pentru schimbarea acestui guvern mincinos și distrugător care s-a bătut cu pumnul în piept la instalarea sa, dar care, din păcate, pentru bunul nostru popor nu și-a ținut nici una din promisiuni.

Și, de ce să n-o spunem, o dată cu acest gest chirurgical îl vom face fericit și pe președintele țării, Traian Băsescu, cel care de mult visează la un nou guvern.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al PRM, din păcate, și-a epuizat timpul.

Invit la microfon pe domnul Renică Diaconescu, din partea Grupul parlamentar al Partidului Conservator, care a primit 5 minute din partea timpului alocat Alianței.

Urmează domnul deputat Ciocâlteu, independent.

Domnul Renică Diaconescu:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Trebuie să recunoaștem că sistemul sanitar din România se confruntă cu probleme de ordin economic și social și că în decursul anilor, cei 16 miniștri care au condus destinele sistemului sanitar post-decembrist au încercat pe rând să găsească o ieșire din această criză care se adâncește.

Acest pachet de legi promovat de Ministerul Sănătății încearcă să găsească soluții la cele două mari probleme: drepturile pacienților la tratament și îngrijiri medicale și drepturile personalului medical. Nimeni nu poate să afirme acum că legile sunt perfecte și s-a găsit soluția pentru ieșirea din criză a sistemului sanitar. Neliniștea însă care cuprinde acum personalul din sistemul sanitar apare și din necunoașterea acestui faimos pachet de legi sau poate că unii au dorit să facă din această necunoaștere o falsă problemă și să determine o neîncredere în rândul pacienților, și nu în ultimul rând, în rândul personalului medical.

Permiteți-mi să-l citez pe domnul Alexis Carrel, vedeți că nu citez de domnul Oprescu, care a pus bazele chirurgiei cardiovasculare mondiale. "Viața noastră este orientată de multe ori spre profit și satisfacția vanității, grade științifice, titluri științifice, poziții sociale. Sunt medici care sub masca devotamentului științei și carității disimulează adeseori fața crudă a interesului personal". Ce actuale par să fie aceste cugetări după aproape 100 de ani. Acest pachet de legi nu-l afectează pe medicul care lucrează efectiv la patul bolnavului, nu-l afectează pe profesorul universitar care desfășoară o adevărată școală de medicină românească.

De fapt, aceștia nu au apărut niciodată pe ecranele televiziunilor, deși ei au simțit precaritatea sistemului și au îndurat necazurile din sistem. Întrebarea este: cine este motivat să creeze acest zgomot de împotrivire față de aceste legi? Am să vă răspund: directorii de spitale. Ce au administrat acești directori? Banul public. Ce au făcut cu banul public? Ați fi uimiți, domnilor colegi, dacă Ministerul Sănătății ar fi dat publicității rezultatul controlului de audit făcut la marea majoritate a spitalelor din România.

Ați făcut o mare greșeală, domnule ministru, cu asta ar fi trebuit să începeți, ați enumerat doar datoriile unor spitale, și nu modul cum a fost jefuit banul public prin licitații frauduloase sau prin deturnări de fonduri. Populația României ar fi înțeles atunci că ați fost nevoit să schimbați unii directori și de ce trebuie să dați o nouă lege care să împiedice pe viitor abuzurile și dezastrul din spitalele din România. Mediatic, aceste crude realități au fost trecute ca simboluri ale unei răzbunări politice.

Partidul Conservator și-a făcut un țel din lupta împotriva corupției, chiar dacă unii doresc să arate cu degetul și în ograda noastră, noi nu vom abandona această luptă.

Iată de ce, domnule ministru, parlamentarii Partidului Conservator vă sprijină astăzi în această luptă împotriva corupției din sistemul sanitar, sistem care la acest capitol nu este cel din urmă.

Bineînțeles că legile propuse în acest pachet sun perfectibile. Noi am înaintat amendamente și propuneri venite din realitatea sistemelor. Unele se regăsesc ca acceptate. Altele, cu siguranță, vor fi acceptate ulterior, pentru că aceste propuneri ale noastre sunt realiste și dezinteresate. Cu toții știm că economia este dominantă în dezvoltarea societății. Iar pentru sănătate, economia, și Aristotel o spune, există pentru că natura este zgârcită și viața este scurtă. Resursele sunt limitate și de aceea, cea mai limitată resursă de pe pământ este timpul, care este ireversibil.

Deci, timpul discuțiilor a trecut, domnilor parlamentari, și nici medicii și nici pacienții nu mai pot aștepta.

Parlamentarii Partidului Conservator susțin acest pachet de legi și vor vota împotriva moțiunii de cenzură. Deși conservatori, noi credem că un sistem nu poate fi imobilizat în legi rigide, care să-i împiedice progresul.

Nu peste mult timp poate că și aceste legi vor fi modificate, pentru că legile trebuie să se schimbe o dată cu progresul societății. Noi acum avem nevoie de aceste legi.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul, din partea parlamentarilor independenți, domnul deputat Ciocâlteu. Și se pregătește domnul deptuat Cristian Rădulescu.

Domnul Alexandru Ciocâlteu:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru că sunt încă independent, n-o să aștept și n-o să doresc aplauzele dumneavoastră de grup și am să spun numai ceea ce cred eu că este adevărat din ceea ce se întâmplă astăzi aici și din ceea ce se întâmplă de câteva luni în sistemul sanitar.

De 16 ani, nimeni nu vrea să înțeleagă că sistemul sovietic sanitar s-a terminat în România și că intrăm într-o economie de piață care are niște legi foarte exacte și în care fiecare act medical pe care îl facem trebuie să fie plătit, trebuie să fie cuantificat, trebuie să aibă anumite calități. Lumea medicală nu este un colț de paradis în realitatea românească. În multe domenii - chirurgia laparoscopică, urologia endoscopică, tipizarea tisulară, transplantul, dializa - ne aflăm la nivelul anului 2000, și asta spre cinstea corpului medical românesc.

Mentalitatea însă nu s-a modificat esențial. Brancardierul te lasă la camera de gardă, asistenta nu-ți face tratamentul la timp sau își aruncă acul în fesă de la ușă, infirmiera nu-ți schimbă cearșaful, medicul nu-ți dă nici o atenție și orice gest al său trebuie plătit de către bolnav sau familia acestuia. Schimbarea antibioticului are un cost anume, proteza trebuie plătită, deși e dată de casa de asigurări, medici cam, să le zicem așa, obosiți intră în sala de operație, medici care dau indicații prin ușa camerei de gardă pentru a coborî abia dimineața să vadă bolnavul, dacă o fac, spitale și medici care au fost vizionari și au pus deja un preț la fiecare tip de intervenție chirurgicală, înainte să existe oficial o asemenea cuantificare, și mereu toate la limita legii. Sunt spitale care cu licitație sau fără, consumă de 10 ori mai multe medicamente decât spitale similare. Sunt spitale care au primit zeci, sute de miliarde de la comunitățile locale, și altele care n-au primit decât controale. Cele mai multe controale sunt trimise la spitalele care consumă mai puțin, la sfârșitul anului banii de la asigurări sunt primiți de cei care consumă mai mult, dar nu de cei care sunt mai eficienți.

În București sunt 14 spitale care vor cădea la un cutremur mai mic decât cel din 1977. În același timp, trebuie să vă spun că bani s-au dat pentru consolidări cât să se construiască alte 20 de spitale noi. Care este justificarea unui credit enorm pentru spitalul Colțea, care se repară din totdeauna, deși putea fi introdus într-un complex istoric, eventual ca muzeu al medicinei românești, iar creditul respectiv putea fi folosit pentru construcția a 3 spitale noi, superdotate. Acea limită discutabilă a legii are o altă fațetă, în care majoritatea personalului medical este an de an pusă la zid, culpabilizată pentru fapte de care nu e vinovată.

Cum poți semna ca procuror arestarea unui profesor universitar care ajunge acasă după două zile de nesomn, iar la sfârșitul lunii este plătit pentru munca sa cât o femeie de serviciu?

Cine a hotărât să existe plafon pentru rețete compensate sau gratuite?

Pedepsiți-i pe cei vinovați, stimați oameni din executiv, stimați colegi, pe cei care fac listele de medicamente, nu respectă programul național de vaccinări, nu oferă acel pachet minimal de servicii, nu pe ceilalți medici, și mai ales pe pacienți.

Din păcate, există încă lanțuri de farmacii, interzise prin lege, promovare direcționată a unora și doar a unora dintre medicamente, aprovizionare preferențială, promovare pe baza oricăror criterii, dar nu a celor profesionale, centre de diagnostic care primesc 3 milioane de euro pe an de la casa de asigurări, unde medicul de familie este obligat sau motivat să-și trimită pacienții, monopoluri păgubitoare pentru stat și bolnavi, astea s-au făcut în cursul guvernării anterioare.

În orice țară, banii pentru sănătate sunt insuficienți, și statul trebuie să intervină și să ajute cu fonduri de la buget pentru echilibrarea balanței de plăți.

Din păcate, rezultatul oricărei lupte pentru a avea mai mulți bani în asigurările de sănătate cred că va fi identic celui pe care l-am avut eu în înfruntarea cu finanțistul Remeș ori cu tovarășul Blănculescu.

Corpul medical, ca fals responsabil pentru necazurile cotidiene, poate constitui o supapă electorală pentru cei neavizați. PSD vorbea despre dezastrul din sănătate, dar a întreținut acest dezastru și l-a consolidat. Alianța vorbește despre sistemul medical ticăloșit.

În acest timp, un bătrân îți ține nevasta moartă în bloc așteptând pensia, pentru că altfel nu poate s-o înmormânteze. Alt bătrân vine și mă roagă la spital să-i mai ținem nevasta pe aparate până ies zambilele, ca să aibă ce să vândă, să poată să-și înmormânteze nevasta. O bolnavă care face dializă de 3 ori pe săptămână întreține doi copii dintr-o comună apropiată Bucureștiului și are loc de muncă "centura" Bucureștiului.

Domnilor parlamentari,

Nu mai oferiți mătrăgună medicilor, cei inteligenți și cei pragmatici știu că medicul este un agent electoral esențial, nu un permanent cal de bătaie.

Aș vrea să amintesc Partidului Conservator, colegilor, că în 1994 am publicat pe 4 pagini în "Jurnalul Național" un program de reformă sanitară. Aș vrea să amintesc colegilor din Partidul România Mare, care a semnat această moțiune de cenzură, că acel program de reformă sanitară include, pe lângă altele, întreg pachetul de legi care este astăzi propus de către actuala guvernare.

Aș vrea să amintesc Uniunii Democrate a Maghiarilor din România că am solicitat, atunci când am putut, sprijin de la firmele maghiare pentru ca să se producă medicamente în România, și nu l-am primit.

Aș vrea să le amintesc acea Ordonanță nr.30, prin care banii din bugetul casei de asigurări au fost băgați în bugetul consolidat, a fost dată sub conducerea UDMR-ului și, în același timp, aș vrea să vă spun și partea frumoasă, că acea perioadă a fost privită de cei mai mulți medici de familie, dar și de mulți alți colegi, drept cea mai bună din perioada postdecembristă.

Stimați parlamentari,

Sunt pentru reformă. Aș vrea să vă mai spun că m-a mirat foarte tare și mă mir și acum că-l îmbrățișați, după 16 ani, pe domnul senator Sorin Oprescu. Timp de 16 ani, de câte ori a spus ceva, a fost dat la o parte, a fost hăituit, i-ați trimis zeci, sute de controale, și astăzi l-ați făcut erou național. Eroul partidului dumneavoastră. Poate că acesta nu este un lucru decât politicianist și care nu aduce cu adevărat o faimă colegului meu, dar în nici un caz dumneavoastră.

În 1997, un activist de partid a venit, de asemenea, să-l demită pe Sorin Oprescu și am declarat atunci că dacă va fi demis din motive politice, și nu economice sau de altă natură, îmi voi da și eu demisia. Nu l-a ajutat P.S.D.-ul atunci și nu l-a ajutat nici în ultimii ani pe domnul senator Sorin Oprescu.

În același timp, apropo de acest moment, mă bucur că actuala guvernare a luat frâiele și s-a decis să pornească această reformă. În anul 2000, directorii de spitale din București au mers la domnul prim-ministru Mugur Isărescu și i-au cerut demiterea deoarece nu le dădeam voie să cheltuie bani, așa cum se cheltuie în momentul de față, sau cum s-au cheltuit, mai bine zis. Și au obținut-o.

Aș vrea să spun că sunt în afară de acele...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aș ruga să încheiați, domnule deputat!

Domnul Alexandru Ciocâlteu:

...incompatibilități propuse de Legea spitalelor, nu sunt lucruri deosebite și decât lucruri care ne apropie de Uniunea Europeană în pachetul de legi.

Nu voi mai fi director de spital, voi pierde 2,5 milioane lei vechi pe lună, dar și insomnia cvasi-permanentă produsă de multele probleme ale managementului din spital bombardat de regulile Uniunii Europeane și cu alte reguli produse de medici manageri care n-au îngrijit niciodată un bolnav.

Eu dau o șansă actualei guvernări care-și asumă o răspundere foarte mare și votez pentru pachetul de legi, deoarece este prima dată când o guvernare vorbește despre sănătatea românilor ca o prioritate.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Invit la microfon pe domnul deputat Cristian Rădulescu, din partea grupurilor P.N.L.-P.D., și urmează domnul deputat Ovidiu Brânzan.

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimat prezidiu,

Stimați colegi,

Stimați invitați,

Deputații și senatorii Partidului Democrat vor vota cu toții pentru susținerea Guvernului și împotriva moțiunii și fac acest anunț de la început pentru a liniști spiritele acelor persoane care din naivitate sau poate rea-voință își făceau iluzii cum că Partidul Democrat ar putea să voteze împotriva Guvernului din care face parte.

Sănătatea a devenit între timp unul dintre acele subiecte despre care își dau cu toții cu părerea, ca și agricultura, ca și fotbalul, ca și starea vremii, dar la care foarte puțini se pricep.

O să rezist tentației de a pune pe masa de disecție această moțiune, deși era tentant pentru mine, deși am pregătirea să o fac, ca și medic cu competență în politici sanitare, ca și coautor din partea Partidului Democrat al programului de guvernare pe domeniul despre care vorbim.

Importanța moțiunii pe care o dezbatem astăzi, însă, excede importanței unei simple moțiuni, fie ea și de cenzură, fiindcă aici este vorba de context, și ne referim la asumarea responsabilității guvernamentale, a treia oară în mai puțin de un an de zile, și ne referim la tema despre care vorbim și este una dintre temele principale care preocupă poporul român.

O să-mi pun întrebarea dacă era necesar ca Guvernul să-și asume răspunderea pe această temă. Categoric, da, în opinia noastră. Este sănătatea unul dintre cele cinci domenii prioritare de acțiune guvernamentală pe care le-a declarat de la început.

Este unul dintre acele domenii de acțiune prioritară pentru anul care a început, și mai mult de atât, este unul dintre cele trei domenii, cele mai importante, între grijile populației, alături de combaterea corupției și alături de sărăcie, de nivelul de trai.

Este, deci, un semn de responsabilitate ca Guvernul să se preocupe de principalele teme ale electoratului. A fost un act de voință politică asumarea răspunderii în vară pe legile justiției, este un act de voință politică asumarea, acum, a răspunderii sale pe sănătate și, încă o dată spun, asumarea de trei ori a răspunderii sale, în mai puțin de un an de zile, arată un comportament politic ferm, arată hotărârea de a parcurge repede etapele către Europa și de a rezolva cât mai repede problemele pe care le are populația.

Era necesară depunerea acestei moțiuni de cenzură, mă întreb?! La ce este bună ea? Categoric, era necesară depunerea moțiunii de cenzură, deși sunt sigur că această moțiune nu va tece. Va fi una într-un șir lung de moțiuni care au căzut, fiindcă asta este soarta moțiunilor să cadă. Deși s-au mai depus două moțiuni pe această temă.

Are ea șanse să fie votată? Nicidecum. Cuprinde ea niște sugestii, poate niște idei bune pe care actuala opoziție le face puterii? Nu cred într-un asemenea model de conviețuire fericită între Opoziție și Putere! Izvorăște această moțiune dintr-o grijă reală față de problemele populației? Poate. Dar cred că, mai presus de toate, această moțiune încearcă să acopere alte griji, mult mai importante care, în acest moment, preocupă partidele aflate în Opoziție și, mai ales, partidul care până mai an era la guvernare. Griji atât de mari încât umplu primele pagini ale ziarelor de câteva luni de zile și vor face ca rezultatul acestei moțiuni de cenzură care va fi, fără îndoială, respinsă, să ocupe doar o notiță într-un colț de pagină.

La ce este deci bună această moțiune? În opinia mea este bună într-o direcție, deoarece arată că în România există democrație. Numai într-o democrație este posibil ca un partid care a gestionat catastrofal patru ani de zile sistemul de sănătate din România, să vină și să tragă la răspundere actualul Guvern pentru ceea ce încearcă să facă.

Oare nu în timpul guvernării P.S.D. s-au furat zeci de mii de miliarde din banii sistemului de sănătate? Oare nu în timpul guvernării P.S.D. devenise o exprimare comună pentru toți specialiștii în management sanitar să spună că traversăm cea mai gravă criză pe care sistemul sanitar a traversat-o de la războiul mondial încoace, de la al doilea război mondial încoace, în ultimii șaizeci de ani?

Astea sunt lucruri care s-au petrecut în timpul guvernării P.S.D. Devenise o obișnuință, un loc comun pentru pensionari în timpul guvernării 2000-2004, să facă coadă la farmacii dimineața, la primele, ore pentru a prinde medicamente, la fel cum era obișnuință să facă coadă la alimentara în timpul guvernării Ceaușescu, în timpul puterii comuniste. Și acum, P.S.D., în timpul căruia s-au petrecu aceste lucruri, este aici, în Parlament, și Guvernul este obligat să stea aliniat în fața lui și să dea socoteală tocmai pe sănătate.

Doamnelor și domnilor, asta arată că în România există o veritabilă democrație și asta este singura veste bună pe care o vom putea da poporului român în legătură cu moțiunea de cenzură de astăzi.

Ca să închei, o să mă refer și la efectul pe care această moțiune poate să-l aibă asupra Guvernului și cred că se potrivește acestei situații o exprimare care-și are originile în medicină: "Ce nu te omoară, te întărește."

Succes Guvernului! (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

mulțumesc.

Invit la microfon pe domnul deputat Ovidiu Brînzan, din partea Grupului P.S.D., și se pregătește domnul Dan Gabriel Popa, senator.

Domnul Ovidiu Brînzan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mi se semnalează din sală că ar fi unele neclarități în spatele meu. (Se referă la faptul că domnul prim-ministru, domnul Constantin Anton Călin Popescu Tăriceanu era înconjurat de mai mulți deputați și senatori de la Putere și stătea cu spatele la sală)

S-a solicitat respectarea regulamentelor comune. Vă rugăm să se aplice și acum.

Onorat prezidiu,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Stimați invitați,

S-a discutat despre unele lucruri bune care ar fi conținute în acest pachet de legi și chiar ministrul Nicolăescu s-a lăudat cu o parte dintre ele. Într-adevăr, există și câteva legi bune. Dau exemplu: Legea transplantului este o lege dată de P.S.D. în anul 2004, o regăsim în pachet; Legea asigurărilor private de sănătate este dată de P.S.D în anul 2004, o regăsim în pachet cu titlul nou Legea asigurărilor facultative de sănătate; Legea cardului sau Legea medicamentului sunt directive europene traduse, într-adevăr, foarte corect.

Nu ne așteptăm ca actualul ministru să-și dea demisia de onoare pentru plagiat. Totuși, ne-am bucura ca măcar el să nu se mai laude cu lucruri care nu-i aparțin. Dar nu despre legile bune am dori să vorbim. Noi am introdus această moțiune de cenzură fiindcă celelalte legi conțin foarte multe tâmpenii cu care nu putem să fim de acord.

Privind în ansamblu pachetul de legi cu ochiul medicului, cu ochiul clinicianului, el are aspectul unui avorton, avorton de reformă sanitară plin de malformații grave și scos prematur cu forcepsul de către o mână nepricepută. Căci o adevărată reformă ar fi trebuit să aibă în primul rând o strategie, o minimă viziune de ansamblu asupra sistemului sanitar. Din păcate, experimentul eșuat de astăzi nu are la bază decât dorința meschină de reclamă a unui ministru nepriceput.

Stimați colegi,

În medicină există un principiu fundamental respectat de către toată lumea. El se numește primum non nocere, adică în primul rând să nu faci rău, sau cu alte cuvinte, pe românește, dacă nu te pricepi, nu te amesteci.

Cei care au elaborat legile pe care le discutăm astăzi, în funcție cu ministrul sănătății, nu se pricep. Acest lucru nu-i împiedică să facă rău crezând că improvizația și amatorismul pot ține loc de reformă. Pacienților li se oferă perspectiv sumbră a unor servicii medicale înjumătățite pentru care vor da mai muți bani.

Medicilor li se oferă perspectiva deprofesionalizării, pentru că doar cei care nu au realizat nimic în meserie până acum vor ajunge șefi, iar cei care au avut performanțe vor fi înlăturați. Singurul care se bucură și zâmbește tot timpul este Eugen Nicolăescu, care nu înțelege nimic din sistemul sanitar. (Aplauze din partea Opoziției)

Dacă ar înțelege ce se întâmplă, ar trebui să plângă. El este fericit, deoarece neștiind face tot timpul descoperiri. A descoperit deunăzi că medicii, în urma reformei, vor fac vizite la domiciliul bolnavului.

Domnule ministru, medicii fac vizită la domiciliul bolnavului de pe vremea lui Hipocrate. Domnia sa descoperă că asistența medicală este obligatorie.

Domnule ministru, așa funcționează medicina de sute de ani. Probabil că într-o zi o să descopere și piramidonul și, cu aceasta, reforma se va încheia. Ne pare rău, însă, că nu a reușit să descopere un lucru elementar, și anume că medicina este o profesie liberală, liberală, domnule ministru! Și ea funcționează după reguli proprii care nu au nici o legătură cu contabilitatea sau cu doctrina politică.

Între timp, oamenii mor fiindcă nu găsesc medicamente în farmacii, iar spitalele nu au nici măcar minimul necesar pentru un diagnostic sau tratament corect.

Medicina românească nu suferă de prea multă reformă, de prea puțină reformă, așa cum se spune, ci suferă de prea multă reformă, făcută alandala de miniștri ai sănătății schimbați înainte să apuce să se dezmeticească și mă tem că acesta va fi și cazul acum.

Medicina românească are nevoie, în primul rând, de bani pentru a putea face performanță, dar legile care ne sunt supuse aprobării nu rezolvă în nici un fel problema finanțării în condițiile în care anul 2006 este anul cu cea mai proastă finanțare în sănătate, de doar 3,3% din p.i.b. aprobat prin Legea bugetului. Este rușinos!

Contabilul (portocaliu înțeleg!) de la minister crede că dacă astăzi se cheltuiește ceva mai mult ca în 1990, lucrurile ar trebui să meargă ceva mai bine. Înțeleg că aceeași impresie o împărtășește și primul-ministru Tăriceanu.

Domnilor, nu este așa, căci medicina progresează cu noi achiziții tehnice și aceasta costă bani. Oamenii trăiesc mai mult și au alte boli a vârste înaintate.

Pe de altă parte, pacienții sunt mai bine informați și cer mai multe servicii medicale. Toate acestea înseamnă bani în plus pentru a păstra un standard decent, de calitate și echitate. Un sistem sanitar modern, în concepția europeană actuală, trebuie să asigure servicii medicale de calitate pentru toți cetățenii în condiții de sustenabilitate financiară, iar această sarcină revine exclusiv statului. Aceste imperative au fost exprimate și în recomandarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Legile din pachetul de antireformă pe care îl discutăm fac exact pe dos. Retrag statul din rezolvarea problemelor majore de sănătate publică și-i lasă pe doctori și bolnavi să se descurce care cum pot. Cei cu bani își vor face asigurări private de sănătate și vor avea o șansă. Cei fără bani intră într-o ruletă rusească și vor scăpa sau vor muri, după cum le este norocul.

Singurul loc în care statul se va implica va fi în numirea directorilor de spitale pe criterii politice pentru a pregăti terenul grupurilor de interese care vor să acapereze sistemul public de sănătate.

Acest lucru este inacceptabil și el trebuie curmat din fașă. Dacă Guvernul Tăriceanu nu are chef să se ocupe de sistemul sanitar, este mai bine să plece și să lase pe alții mai responsabili cu sănătatea cetățenilor pe care-i conduc.

De aceea, vă invit, stimați colegi, să votați actuala moțiune pentru a da o șansă sănătății în România.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Invit la microfon pe domnul senator Dan Gabriel Popa, din partea Grupurilor P.N.L.-P.D., și urmează domnul deputat Aurel Nichita.

Domnul Dan Gabriel Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați colegi senatori și deputați,

Am ascultat cu multă atenție moțiunea de cenzură inițiată de Opoziție și răspunsul Guvernului prezentat de domnul prim-ministru. Am ascultat, de asemenea, cu foarte multă atenție, toate luările de poziție de la acest pupitru.

M-am convins încă o dată, dacă mai era nevoie, de inconsecvența părerilor exprimate în moțiune, de lipsa de profunzime și amatorismul argumentelor promovate pentru a contracara pachetul legislativ. Nu pot să nu remarc diferența dintre vorbe și fapte. Atunci când se aflau la guvernare, parte din semnatarii moțiunii susțineau frecvent necesitatea de a promova o formă prin care asistența medicală primară să fie redefinită atât ca obiective, cât și ca modalitate de finanțare.

Aceasta pentru că sper că suntem cu toții de acord că este mult mai economic și mai eficient să previi decât să tratezi, pentru a evita pe cât posibil ca tratamentul să se facă în faze tardive ale bolii în spital.

Constat acum cu surprindere că modul dumnealor de gândire s-a schimbat. Constat faptul că un bolnav tratat de medicul de familie devine o limitare a acestuia la serviciile medicale.

Nu pot să nu remarc și ca medic, și ca parlamentar, că pare a fi o jignire gravă pentru miile de medici de familie și pentru milioanele de pacienți pe care aceștia îi au în îngrijire.

Același lucru se poate spune și despre alte acuzații nefondate. Autorii moțiunii critică cu mânie proletară elemente precum coplata pentru anumite servicii medical, pachetul minim de servicii medicale, uitând că acestea și încă multe alte lucruri criticate au fost introduse în sistemul de sănătate din propria lor voință politică, respectiv Ordonanța de urgență 150 privind organizarea și funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Critică, de asemenea, desființarea unităților medico-sociale, uitând să amintească faptul că acestor unități sanitare le-au fost repartizate, de la bun început, locațiile cele mai insalubre care necesitau urgent reparații capitale, fără să le fi fost alocate și fondurile necesare.

Ca urmare a neplății drepturilor salariale, personalul medical, aflat încă de la început în deficit, și-a găsit de lucru în cel mai fericit caz ca îngrijitor de bătrâni în alte țări. De altfel, lipsa de personal medical transformată de la an la an, într-una din gravele probleme ale sistemului de sănătate a afectat în primul rând aceste unități, astfel încât, în prezent, doar 50% din unitățile sanitare declarate ca fiind medico-sociale, mai funcționează.

Domniile lor, pe vremea când erau la guvernare, recunoșteau faptul că sistemul medico-sanitar se află într-o criză profundă, în cea mai profundă criză din ultimii 16 ani. Acum, însă, când Guvernul Tăriceanu oferă românilor o reformă reală, semnatarii moțiunii aduc în atenție lipsa ei de oportunitate.

Stimați colegi din Opoziție, chiar vreți să contraziceți evidențele, chiar nu vedeți că de 16 ani cetățenii așteaptă de la cei ce-au condus România o reformă adevărată, în care interesele pacienților să primeze? Credeți dumneavoastră că la nesfârșit puteți să vă opuneți nevoilor celor care s-au săturat să alerge din farmacie în farmacie ca să-și ridice o rețetă compensată?

Eu, ca medic și ca parlamentar, cred că a sosit momentul în care lucrurile trebuie clar despărțite. Ori ne prefacem că facem câte ceva, așa cum s-a întâmplat în perioada 2001-2004, ori schimbăm radical sistemul de sănătate, așa cum se propune prin legea pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea.

Eu voi vota pentru a doua situație împreună cu toți colegii mei din Partidul Democrat. Și în acest caz, vă invit chiar și pe dumneavoastră să votați împotriva moțiunii.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la cuvânt pe domnul deputat Aurel Nechita, din partea Grupului P.S.D. Este în sală? Domnul deputat Aurel Nechita?! Și va urma la cuvânt domnul deputat Grigore Crăciunescu.

Domnul Aurel Nechita:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am asistat încă o dată în Parlamentul României la încă o mostră cum poate să fie tratat un parlament ales de 10 milioane de români. Asistăm, în continuare, la modalitatea în care Guvernul României, Executivul, devine forul legiuitor al țării și aduce pachetul de legi în justiție și ni-l oferă en gros, aduce pachetul de legi în sănătate și ni-l oferă și pe acesta la calup, iar noi suntem obligați cel mult să facem o moțiune simplă sau de cenzură.

Domnului prim-ministru îi aduc aminte că sunt medic, că am peste 30 de ani de meserie la patul bolnavului în țara asta și că de un an și ceva sunt și parlamentar. Și nu cred că prim-ministru m-a căutat în Parlament pentru că eu am fost aici și nu eram la spital în momentul ăla, iar când am fost la spital, nu eram în Parlament.

Domnule prim-ministru, probabil că pe medicii parlamentari nu trebuie să-i căutați nici în spitale, nici în Parlament. Probabil la bursă, mai câștigă și ei ceva, că salariile sunt de mizerie! (Aplauze)

Ați spus, domnule prim-ministru, că Partidul Social Democrat a introdus pentru prima dată un pachet bazal de servicii. Îmi pare rău că nu cunoașteți termenul. Pachetul bazal de serviciu există în orice țară și arată că atâta poate să plătească din servicii Casa națională a țării respective, Franța, Anglia, care vreți dumneavoastră, și restul plătește pacientul.

Ordonanța nr.150 din care dumneavoastră ați copiat în proporție de 80% în noua lege a asigurărilor de sănătate...(vociferări din partea Puterii) Dar nu l-am acuzat de plagiat, stimate domn!

Practic, nu face și nu stabilește un pachet de servicii. Pachetul de servicii trebuie asigurat, domnule prim-ministru, prin hotărâre de guvern, în cadrul contractului cadru, domnule prim-ministru, și nu prin Ordonanța 150!

S-a pus problema și am auzit în cursul anului trecut că, atunci când a venit domnul ministru Nicolaescu la sănătate și ne-a fericit, că va privatiza spitalele, dacă se poate toate, cu excepția celor județene. Între timp, și-a mai schimbat părerea.

Principalul lucru pe care l-ați propus aici și l-ați trecut în preambulul discuției despre spitale, domnule ministru, este că veți face 8 spitale regionale. Eu știam din Constituție că România are județe și nu regiuni. Probabil vom face regiuni medicale! Unde vor fi amplasate? Probabil acolo unde este interesul personal al unora care se află la guvernare. Noi nu avem la ora actuală bani și în bugetul României pe 2006 nu există nici o sumă pentru a construi măcar fundația unui spital, darmite să construiești 8 spitale regionale și 20 de spitale județene de urgență. Probabil, bani de la BCR, probabil bani pe vicii. Și, apropo de vicii, domnule ministru, de ce nu impozitați toate viciile omului? că ați încasa mai mult, vorba aia, numai alcoolul și tutunul? Câte vicii nu are omul?!

Aș dori să vă mai spun, domnule prim-ministru, că, practic, așa cum spunea și un coleg mai înainte, facem proiecte megalomane, zice că face spitale regionale și județene și n-avem un leu să reparăm spitalele care actualmente, la un cutremur de gradul 6 sau 7, se duc la pământ.

Mergem în continuare și tratăm oamenii așa cum nu trebuie. Îi trimitem acasă să-și aducă medicamente, îi trimitem acasă să-și aducă alimente, îi punem la cozi la medicamente, am făcut praf programele de sănătate.

Spuneați de unde puteți să aduceți bani, domnule prim-ministru. Uitați-vă în legislația altor țări europene, domnule prim-ministru. Noi am încărcat Casa Națională de Asigurări a România cu tot, inclusiv cu programe de prevenție și programe curative. Și, practic, Guvernul României, după ce a făcut praf bugetul de stat, normal că nu mai are de unde să mai aducă și bani pentru sănătate.

Statul francez dă 30% din contul sănătății și 70% îl asigură Casa națională a Franței. Dumneavoastră nu oferiți nimic, practic, compensație de la bugetul de stat. De acolo trebuie să vină banii de programe, banii pentru vaccinări. Vă aduc aminte că aveți un buget, conform relatării dumneavoastră din programul de guvernare, din bugetul aprobat pe 2006, cu 5,6% mai mic la Ministerul Sănătății și cu 7,7% mai mare la Casa Națională de Asigurări, adică abia acoperă inflația pe acest an.

Spuneați de demografie, domnule prim-ministru, în urmă cu câteva zile, și constatați foarte corect că în România a scăzut natalitatea dramatic, că, în România, mortalitatea generală este una din cele mai mari din Europa, că avem cea mai mare mortalitate infantilă din România, ea depășește pe albanezi care erau întotdeauna înaintea noastră. Am ajuns purtătorii lanternei negre, nu roșii.

Domnule prim-ministru, în acest pachet de legi, la capitolul asigurări de sănătate, ați suspendat gratuitatea pentru femei gravide, pentru lăuze și pentru copii, domnule prim-ministru. I-ați trimis la prețul de referință, adică îi puneți să plătească până la prețul care există...stabilit de dumneavoastră.

Dar am văzut cu uimire, și, deși apreciez cele două categorii socio-profesionale, că ați acceptat un amendament în cadrul celor 80 în care serviciile medicale pentru armată și poliție se susțin integral din fond, nu la preț de referință, domnule. Eu n-am nimic, să primească, dar de ce nu și copiii și mamele din această țară? Așa sprijinim democrația României?

Aș fi avut foarte multe lucruri să vă spun, domnule prim-ministru, dar poate o dată o să vi le spun, nu de la tribună.

În final, dați-mi voie, pentru că i-ați acuzat pe directorii de spitale, pe profesorii universitari că fură, că din cauza lor nu sunt medicamente și materiale sanitare și dați-mi voie să-l parafrazez pe prietenul meu, pe Sorin Oprescu, care, cu câteva luni în urmă, spunea: "Domnule, ce vă oferă Casa Națională de Asigurări? O mângâiere pe frunte și o clismă cu grohotiș."

Domnule prim-ministru, cu acest pachet de legi, dumneavoastră îi asigurați românului o mângâiere pe frunte. Clisma nu se mai face pentru că doctorii au furat grohotișul!

Vă doresc multă sănătate. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe domnul deputat Grigore Crăciunescu, din partea Alianței PNL-PD, și urmează domnul senator Antonie Iorgovan.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi parlamentari,

Această moțiune de cenzură depusă azi de partidele din Opoziție oferă pentru prima dată prilejul unei dezbateri despre situația reală din sistemul de sănătate.

După cum bine știți, sănătatea este un subiect foarte bine mediatizat și foarte important într-o campanie electorală. Toate guvernele care s-au succedat de la 1989 încoace, din 1990, au promis marea cu sarea și n-au făcut nimic.

Spre deosebire de celelalte guvernări, guvernarea Tăriceanu dorește să schimbe și să facă cu adevărat ceva în domeniul sanitar.

Vrem să schimbăm actuala situație din domeniul sanitar, și avem în centrul atenției pacientul, calitatea actului medical.

Acuz colegii mei din Opoziție, pe cei care au depus această moțiune de cenzură, de demagogie și populism. Colegii noștri, ori n-au citit pachetul de legi și nu-l cunosc, ori l-au citit și-l interpretează pe invers.

Deci, caută să răstălmăcească ceea ce am spus noi acolo. Dacă ar fi numai demagogie și populism, n-ar fi încă mult. Dar eu acuz actuala Opoziție de faptul că în mandatul dintre 2000 - 2004 și-a bătut joc de sistemul de sănătate din România; și-a bătut joc de sănătatea cetățeanului, și am să argumentez. Faptul că ați deturnat 22.000 de miliarde de la Casa de Asigurări de Sănătate și le-ați folosit în alte scopuri și, în momentul în care scandalul a fost prea mare, ați trecut Casa de Asigurări de Sănătate în subordinea Guvernului, arată clar obiectivele dumneavoastră de a reforma sistemul sanitar de la acea perioadă.

Stimați colegi din Opoziție,

Ați tras cea mai mare cacialma și cea mai mare minciună, și cea mai, cum să spun, cel mai ... da? (Aplauze și vociferări din partea stângă a sălii.)

Vă mulțumesc! În felul ăsta mă ajutați.

Deci, ați tras o cacialma și ați păcălit 5 milioane de pensionari. Începând cu 1 ianuarie 2003, ați susținut sus și tare că pensionarii nu vor mai contribui la sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Ce ați făcut, domnilor colegi din Opoziție? Acea sumă care era evidențiată separat pe cuponul de pensie, ați luat-o și nu ați dat-o nici pensionarului, ca să-i măriți pensia cu suma respectivă, să-și poată lua o pastilă mai mult, și nu ați lăsat-o nici la Casa de Asigurări de Sănătate, pentru ca să se poată folosi sistemul de acei bani.

Spuneți că pachetul de legi are un caracter antisocial. Domnilor colegi, n-ați venit cu o soluție concretă, cum să facem ca sistemul de asigurări de sănătate să aibă mai mulți bani. Și noi am venit cu soluția - de fapt n-am venit, nu este o soluție proprie - am luat-o din Ordonanța nr.150, pe care dumneavoastră ați dat-o în anul 2002, în care spuneați că trebuie impozitați și cei care lucrează în agricultură.

În art.51 alin.2, art.2 alin.c) spune clar: "Veniturile din agricultură și silvicultură vor fi impozitate cu 6,5%". Deci, noi nu venim cu nici o noutate. Dar, spre deosebire de dumneavoastră, vrem să spunem celor din agricultură că trebuie să contribuie la sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Domnilor colegi din Opoziție,

De ce considerați că în agricultură există 4 milioane de oameni săraci?

Este adevărat, n-ați făcut nimic pentru a scoate agricultura din starea de subzistență, dar există în România - mergeți în satele din Bucovina, din Transilvania, din Banat, și veți vedea oameni înstăriți, oameni care lucrează în domeniul agriculturii și pot plăti, pot contribui la sistemul de asigurări de sănătate. Din 4 milioane vor contribui 2 milioane, dar vom aduce niște bani în sistem.

Nu trebuie să înțeleagă oamenii că cei care nu au venituri nu vor avea asistență medicală. Conform Constituției României, fiecare cetățean are dreptul la asistență medicală, asistență sanitară.

Mai departe, tot veniți și mințiți pe cei 5 milioane, peste 5 milioane de pensionari că vor plăti contribuții la Casa de Asigurări de Sănătate. Este o minciună, și oamenii trebuie să știe acest lucru! Acești bani vor fi susținuți, vor fi dați din bugetul de stat, și nici un pensionar nu va suferi la pensie, veniturile nete nu vor fi afectate.

Sunt foarte multe lucruri de spus legate de această moțiune de cenzură. Sunt foarte multe lucruri care trebuie făcute, și trebuie făcute bine. Și stau și mă întreb: de ce nici noi, cei care am fost la guvernare, de ce nici dumneavoastră, cei care sunteți în Opoziție, și mă întreb și de ce nici mass-media nu a făcut un sondaj de opinie, să întrebăm cetățenii: sunt mulțumiți de starea în care se află sistemul sanitar? Sunt mulțumiți de felul în care sunt tratați în spitale? Sunt mulțumiți de faptul că stau la cozi la farmacii ș.a.m.d.?

Nu, domnilor colegi din Opoziție! Cetățenii acestei țări doresc altceva de la noi. Și noi ne vom strădui și vom face tot ce se poate ca să le dăm acest lucru.

N-aș încheia fără a mai spune un singur lucru: iară demagogie! Noi vom favoriza pe cei cu stare, cei care sunt avuți, cei care au bani.

Domnilor colegi, ați văzut dumneavoastră un om înstărit stând la coadă la farmacie pentru a lua o rețetă compensată sau gratuită? Eu n-am văzut. Ați văzut un om cu stare să nu se interneze în spital, că n-are bani? Eu n-am văzut și cred că nici dumneavoastră n-ați văzut.

Ceea ce vrem noi este ca, cetățenii cu venituri modeste, să aibă acces la un act medical de calitate, și acest lucru nu se poate face dacă nu contribuim cu toții la finanțarea sistemului.

Trebuie să schimbăm mentalitatea cetățenilor acestei țări pe principiul că nu poți primi ceva fără să dai altceva în schimb. Și trebuie să-i facem pe oameni să înțeleagă că fiecare, după puterea lui, trebuie să contribuie la sistemul de asigurări sociale de sănătate, pentru a avea un sistem mai bun.

Noi vom susține respingerea acestei moțiuni de cenzură, vom vota împotriva acestei moțiuni de cenzură, și sperăm ca, într-un an de zile, lucrurile să arate altfel în domeniul sănătății.

Și, închei, spunându-vă un lucru: câtă gălăgie, cât scandal ați făcut atunci când am trecut prin asumarea răspunderii ministeriale Legea privind reforma în justiție?!

Domnilor colegi,

Vedeți ce s-a întâmplat după 6 luni de zile? S-a deschis sacul. Așa trebuie să se întâmple și cu reforma din domeniul sănătății. Trebuie luate măsuri radicale, pentru ca să ne fie mai bine.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Vă informez că grupurile parlamentare ale P.N.L.-P.D. mai au la dispoziție 8 minute.

Invit la cuvânt pe domnul senator Iorgovan Antonie, din partea grupurilor P.S.D.

Urmează domnul deputat Marian Sorin Paveliu.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Antonie Iorgovan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați membri ai Guvernului,

Stimați colegi parlamentari,

Suntem, fără îndoială, într-un moment care va rămâne, la aprecierea celui care vorbește, un criteriu de referință în istoria postdecembristă a parlamentarismului.

Suntem, după părerea mea, într-un moment în care, dacă Guvernul nu va cădea prin adoptarea moțiunii de cenzură, după părerea mea, n-are cum să treacă această monstruozitate juridică. N-are cum să treacă, pentru că va urma o sesizare la Curtea Constituțională.

Și am o bucurie pentru domnul prim-ministru, și una și mai mare pentru domnul ministru al sănătății, care se pricepe în probleme de Constituție cum mă pricep eu la limba chineză, că foarte recent - și o am în față - Curtea Constituțională, prin Decizia nr.95/8 februarie 2006, a declarat neconstituțional alin.5 de la art.20 din Ordonanța Guvernului nr.154/2005 cu privire la rectificarea bugetului. Dar este caz unic în istoria legiferării, ca într-o ordonanță de rectificare a bugetului să acroșăm un text prin care vizăm reforma în domeniul sănătății. Curtea Constituțională a declarat neconstituțional acest text. Numai că, această decizie a Curții Constituționale este deja o soluție de principiu. Curtea s-a pronunțat, și am să revin cu unele detalii.

Este adevărat, s-a pronunțat în legătură cu un text care era plasat într-o ordonanță de urgență, dar cum spune franțuzul "c'est la męme choise" pentru că, fie vorbim de o ordonanță de urgență care reglementează relații primare, și care nu trece prin filtrul Parlamentului până când nu vine proiectul de lege de aprobare a ordonanței, fie că vorbim de procedura legiferării prin modalitatea angajării răspunderii, este vorba despre aceeași esență, și anume: edificiul constituțional nu cumva obligă, până la urmă, la o similitudine în ceea ce privește regimul ordonanței de urgență cu regimul angajării răspunderii?

Mai exact, poți să-ți angajezi răspunderea chiar în orice domeniu, făcând abstracție de Constituție, deci eludând dezbaterea parlamentară și legiferarea firească? Răspunsul este categoric nu. Și este această decizie, este vorba de principiul pe care l-a reținut Curtea Constituțională, și care desigur că va fi reiterat într-o viitoare... dacă va fi cazul, îmi place să cred că nu va fi cazul, pentru că nu o să ajungem să atacăm la Curtea Constituțională dacă moțiunea de cenzură va avea succes.

Domnule președinte,

Onorat Parlament,

Chiar dacă am trece peste acest aspect, care până la urmă ține de o anumită subtilitate în ceea ce privește "cântarul" de constituționalitate, există o problemă peste care nu se poate trece și care este esențială în ceea ce privește racordarea, de fapt consonanța acestui "edificiu juridic", și vă rog să luați termenul între ghilimele, pe de o parte, și Constituția, pe de altă parte.

La prima vedere, noi suntem în prezența unui proiect de lege care se pretinde a fi articulat pe o idee a reformei în sănătatea publică, dar dacă luăm fiecare lege, pentru că până la urmă este vorba de 17 legi care sunt puse cap la cap, vom constata că de fapt ele nu prea se leagă.

Sigur, se va spune că a fost și Legea nr.161 a Guvernului Năstase, și se va mai spune că nu este foarte îndepăratată experiența Guvernului Tăriceanu, aici de față, Legea nr.247 - angajarea răspunderii pe acel pachet referitor la justiție, după cum se știe, și proprietate.

Îmi îngădui, însă, să rețin atenția asupra unei chestiuni care este de "a, b, c" în sfera dreptului. Dreptul înseamnă nuanță, dreptul înseamnă subtilitate, dreptul înseamnă aplicarea în concret la circumstanțe, la persoană, și dreptul înseamnă referirea la normă. Iar normativitatea, în cetatea care se cheamă România "normativitatea fundamentală", s-a schimbat între vreme.

Guvernul Năstase și-a angajat răspunderea în luna a 4-a 2003, iar Constituția s-a revizuit în noiembrie. Deci, a judeca Decizia Curții Constituționale, care a fost dată în baza viziunii constituționale din 1991 cu privire la Legea nr.161, și a face abstracție de faptul că în același an s-a revizuit Constituția, înseamnă o greșeală.

Apoi, pachetul de legi al Guvernului Tăriceanu, și eu nu vreau să insist asupra acestor chestiuni tehnice, decizia este cunoscută: nr.375 a Curții Constituționale.

Știți ce a spus Curtea Constituțională, onorați parlamentari? A spus că trebuie să treacă acel pachet, achiesând la argumentele Guvernului, pentru că în esență Guvernul a spus următorul lucru, în punctul de vedere înaintat Curții Constituționale: "Dacă nu se adoptă acest pachet legislativ, se declanșează clauza de salvgardare". Salvgardare, este - dați-mi voie să vă spun - un cinism, că abia este de amânare.

Când ne-am întrebat, într-o paranteză, la Bruxelles, de ce au botezat-o de "salvgardare", ne-au spus: "Păi, da, ne apărăm noi de România, care vine nepregătită". Dincolo de terminologie, aceste argumente ale Guvernului, din 2005, au fost însușite de Curtea Constituțională.

Unde este clauza, domnule prim-ministru, de salvgardare? Nu trebuie să fii specialist în drept ca să reții că nu este nici un text în Tratatul de aderare a României, care leagă problema aderării în ianuarie 2007, de așa-zisa "reformă în justiție".

Deci, nu mai aveți un criteriu obiectiv. Este un criteriu pur subiectiv: smuciturile ministrului sănătății. Sigur, dânsul este un personaj vesel, carismatic. Sunt convins că va fi unul dintre marii oameni politici ai liberalilor și ai României; va intra în Galeria Zeroni și alții. Dar, îmi îngădui să spun că, de data asta, o dă în bară cu această filozofie.

Și acum, care este filozofia?, pentru că, aparent, suntem în prezența a sute și sute de articole. Dar este, de fapt, ca un calup de cașcaval, care are tot felul de găuri esențiale. Și aceste găuri sunt la răboj cam vreo sută. Aceste goluri legislative urmează să fie acoperite prin ce? Prin ordine și instrucțiuni ale ministrului.

Deci, practic, este un fel de plasă, așa, foarte mare, cu ochiuri extraordinare, iar armătura juridică de bază va fi de sorginte ministerială. Corect?!

Domnule coleg,

Probabil că dumneavoastră aveți dificultăți în a manevra Constituția, dar îmi îngădui să vă rețin atenția asupra art.34, care în alin.3 spune negru pe alb următorul lucru: "Organizarea asistenței medicale și a sistemului de asigurări sociale pentru boală, accidente, maternitate și recuperare, controlul exercitării profesiilor medicale și a activităților paramedicale, precum și alte măsuri de protecție a sănătății fizice și mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii". Deci, potrivit legii.

Și spune Curtea Constituțională, în această decizie, că "potrivit legii nu înseamnă acte de sorginte guvernamentală sau ministerială". Este o problemă foarte serioasă de constituționalitate a acestui "melanj" legislativ, asupra căreia, dacă se va ajunge în fața Curții Constituționale, evident că aceasta urmează să se pronunțe.

Dincolo de aceste aspecte ...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aș ruga să vă apropiați de final. Mai aveți ...

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte, n-am știut câte minute am.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul Antonie Iorgovan:

Am vrut să spun, domnule președinte, într-o frază, și am plecat din fața microfonului, că dincolo de aceste aspecte care vizează legea în ansamblul ei, în fiecare capitol sunt articole de bază care intră în conflict cu textele Constituției. Nici nu știu la care să mă opresc mai întâi.

De pildă: se instituie, în mod obligatoriu, juridiscții administrative. Textul 21 din Constituție spune că acestea sunt facultative și gratuite. Se instituie, în mod obligatoriu, o anumită competență în materie de contencios administrativ, încălcându-se Legea contenciosului administrativ și principiul consacrat de art.126 din Constituție.

Sunt motive serioase care ridică, dincolo de aspectele de fond referitoare la oportunitatea unui asemenea act normativ, apropo de reforma în justiție, ridică semne de întrebare sub aspectul constituționalității. Motiv pentru care, dacă vrem să facem un bine procesului legislativ și actului de guvernare, trebuie să oprim această practică.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea stânga a sălii.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Invit la microfon pe domnul deputat Marian Sorin Paveliu, din partea Alianței P.N.L.-P.D.

Domnule deputat, vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Am asistat astăzi la prezentarea moțiunii de cenzură, antireformiste, în sănătate.

Autorii moțiunii au apelat la o logică simplistă și, de fapt, imorală. Indiferent care este realitatea, trebuie folosită orice ocazie pentru ca populația să mai audă o dată că P.S.D. ar apăra, vezi Doamne, persoanele sărace.

La aceasta se rezumă, de fapt, moțiunea P.S.D.

Stimați colegi, cred că liderii P.S.D. au gândirea tulburată. După ce au numit șef la filiala București, în locul lui Dan Ioan Popescu, autosuspendat din motive penale, tot o persoană cu dosar penal, Sorin Mircea Oprescu, strânși uniți, ca pe vremuri, în jurul deputatului P.S.D. Bivolaru, liderii P.S.D. vin să ceară căderea Guvernului Tăriceanu, luându-și ca portstindard același membru al frăției penale social-democrate, căruia domnul Geoană îi mulțumește public astăzi.

Dar, să spicuim, totuși, din moțiune. Ni se propune, "Să legitimăm prin votul nostru, nimic altceva decât crearea unor noi surse de câștiguri pentru grupurile de interese clientelare din anturajul Guvernului".

Pur și simplu, nu-mi vine să cred. A uitat, cumva, domnul Adrian Năstase, de afacerea "Euromedic". A uitat că în urmă cu trei ani, acorda ilegal, grăbit și generos, dar ilegal, un contract garantat pe 5 ani, cu plata în avans, prin care firma respectivă obținea, indiferent de numărul de prestații, un venit anual de 3 milioane de euro, pe fiecare policlinică deschisă, și au deschis nu mai puțin de patru policlinici.

Traficul de influență și abuzul în serviciu în dauna interesului public se întreved de la o poștă. Nu știu dacă vreo mătușă celebră a făcut afaceri cu patronii firmei menționate, însă, sper că DNA-ul, pe care ați încercat să-l desființați, dragi colegi P.S.D., ne va lămuri cât de curând și în această privință.

Nu este nici un secret faptul că principala durere a celor care au redactat moțiunea este modificarea Legii spitalelor. Să analizăm doar două exemple: directorul Spitalului Universitar a cheltuit, până acum, pentru consolidare, 10 milioane de euro, suficient pentru a construi un spital nou din temelie.

Am în față un raport de expertiză care certifică, însă, faptul că Spitalul Universitar se va prăbuși la primul cutremur de intensitate medie, datorită lucrului făcut de mântuială.

Pe de altă parte, raportul auditorilor arată că banii au fost cheltuiți fără licitație și, deseori, fără a se respecta destinația.

Caz penal. Așteptăm răspunsul Justiției.

Un al doilea exemplu: o parte din Spitalul Universitar a fost concesionată sub acoperirea unui contract de asociere în participațiune, începând cu anul 2004, contract prin care spitalul achită toate utilitățile și primește, sau mai bine zis ar trebui să primească - cât credeți? - fabuloasa sumă de 1 milion de lei lunar.

Cât credeți că a primit spitalul pentru paturile scoase din circuitul public până astăzi? Zero lei.

Ciudată generozitate pentru un manager, și, evident, încă un dosar penal.

Să citim din nou din moțiunea "Frăției P.S.D.": "prin proiectul noii Legi a spitalelor, ministrul sănătății va fi singurul care are dreptul să numească - și subliniez eu - să destituie, directorii de spitale".

Cine credeți, în opinia P.S.D., că ar fi singurul abilitat de lege să-l destituie și să-l dea pe mâna DNA-ului pe senatorul P.S.D., Sorin Mircea Oprescu, directorul Spitalului Universitar? Nimeni altul decât prietenul său de nădejde, președintele Consiliului de Administrație al spitalului, primarul "care este" pe numele său Marian Vanghelie.

Același Vanghelie, care se bătea deunăzi pentru înscăunarea lui Sorin Mircea Oprescu la filiala București, cu argumentul suprem, beton, că a contribuit cu 2 milioane de dolari la partid, și, mă întreb: "Oare de unde? Oare o fi adunat și contribuția generoasă a firmei care a consolidat Universitarul?"

Să mai citim pentru ultima oară din moțiunea antireformistă: De la acoperirea universală și accesul legal și gratuit, la pachetul minimal de servicii, iată uriașul pas înapoi pe care îl propune ministrul Nicolăescu".

Cred că v-ați lămurit până la această oră că autorii moțiunii trăiesc într-o altă lume, diferită de cea reală, deoarece pachetul minimal de servicii și coplată au fost introduse de Guvernul P.S.D., condus de Adrian Năstase, sunt și astăzi în vigore, și, de aceea, nici nu mă voi referi la ele.

Mă voi referi, însă, la cât de "universală, egală și gratuită" este sănătatea, așa cum P.S.D. ar vrea să rămână. În urmă cu 8 luni, am urmărit, întreaga țară, conferințele de presă ale medicului personal al fostului președinte al României, cu privire la starea de sănătate a acestuia și la intervenția chirurgicală la care a fost supus.

În mod incredibil, traseul urmat de fostul șef al statului seamănă izbitor cu cel al Dante Remus Lăzărescu, erou al unui șocant film cu valențe documentare.

Domnul Iliescu, beneficiar și el, ca orice cetățean, de îngrijiri de sănătate egale și universale, a aflat cu inima la gură, cardiograful de la Universitar nu merge, cel de la Fundeni s-a stricat și el tocmai când era în lift, și așa, pe nepusă masă, salvarea improvizată a trebuit să-l ducă la Spitalul Floreasca.

Domniei sale, sau poate numai medicului său personal, i s-a spus de la obraz, așa cum li se spune astăzi tuturor pacienților săraci și bogați, care se prezintă la o angioplastie: o fi gratuit, n-o fi gratuit, dar pentru arculețele acelea mici care se pun pe coronarele înfundate, sigur trebuie să plătiți, că n-avem.

Cei 15 mii de euro, cam cât au costat cele 5 seturi, n-au fost plătite nici de Spitalul Floreasca, nici de Casa de Asigurări, și nici de săracul domnul Iliescu.

Poate domnul senator, așa cum îl știm, cinstit, ne va spune de la acest microfon: cine a achitat nota de plată în numele domniei sale?

Domnule Iliescu, nu știu dacă sunteți în sală, dar dacă dumneavoastră nu ați putut beneficia de "îngrijiri universale, echitabile și gratuite", și cred că ați fi meritat, cum credeți că pot beneficia cei săraci?

Vă spun eu, domnule senator: nu beneficiază! Mor cu zile! Bagă mâna adânc în buzunar, dacă au unde, sau mor în fața spitalului. Aceasta este "universalitatea și gratuitatea" pe care o propăvăduiți, împreună cu semnatarii moțiunii. Stimați domni Năstase, Oprescu, Iliescu și toți acei care vă datorați funcțiile actuale nomenclaturii securisto-socialiste antidecembriste încercați să uitați privilegiile la care ați fost învățați! Nu vă apărați propriile interese, ci apărați interesul populației care v-a trimis aici, și care a crezut în dumneavoastră. Nu vă mai opuneți schimbării doar de dragul individualismului și al politicianismului ieftin. Indiferent de culoarea politică, aveți datoria morală să lăsați Guvernul României să facă această reformă în sănătate.

Aș fi vrut să folosesc timpul alocat pentru a vă vorbi de ceea ce înseamnă...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aș ruga, domnule deputat, să încheiați.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Ultima frază, domnule președinte.

...să vă vorbesc despre ceea ce înseamnă reforma sanitară pe care Guvernul Tăriceanu v-o propune astăzi, să vă vorbesc despre verticalizarea pacienților, prin introducerea pentru prima oară a contractului scris între asigurați și casele de asigurări, despre introducerea mijloacelor reale de apărare a drepturilor pacienților, despre echitate, despre eliminarea privilegiilor, despre introducerea incompatibilităților, despre creșterea semnificativă a banilor alocați sănătății și despre voința politică de a achita, pentru prima oară după revoluție, datoriile în sănătate.

Dacă nu am făcut-o, este pentru că, de mâine, va trebui să o facem zilnic, de la om la om, pentru ca fiecare cetățean să înțeleagă ceea ce membrii frăției penale social-democrate refuză astăzi să accepte.

Vă mulțumesc pentru atenție și aștept cu interes să faceți uz de dreptul dumneavoastră la replică. (Aplauze ale Majorității.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, am încheiat dezbaterile. Îl invit la microfon pentru 2 minute pe domnul deputat Eugen Nicolăescu, un drept la replică.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Nu mai solicitați dreptul la replică, pentru că am încheiat povestea asta.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Sper că dacă acum citez trei nume, asta nu înseamnă drept la replică pentru cei cărora le pronunț numele, le pronunț numele numai ca să știe că dreptul meu la replică este la ceea ce au spus dumnealor mai devreme.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Vă rog să nu pronunțați nume, că sunt obligat să le dau drept la replică.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Ei, atunci, o să încerc să mă feresc să pronunț nume.

Vorbim de președintele PSD senatori, vorbim de senatorul doctor, ultracunoscut, pentru că a condus multe spitale, și care au demonstrat aici că stăpânesc foarte bine...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Înseamnă, să știți, tot drept la replică! (vociferări, proteste.)

Aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte, eu cred că nu am pronunțat nume și regulamentul așa spune, de atâția ani de zile îl știm toți foarte bine, vă rog frumos, să nu-l interpretăm mai mult decât este nevoie.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

L-ați mai uitat, de când sunteți ministru.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Deci, dumnealor stăpânesc foarte bine arta pe care au învățat-o cel mai bine de la vechea securitate. (Aplauze ale Opoziției.) Vă mulțumesc pentru aplauze și, dacă vreți, vă mai provoc aplauze.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aș ruga să păstrați liniștea!

Voci din PSD:

S-a încălcat regulamentul!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aș ruga să păstrați liniștea, vă rog foarte mult!

Aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte, în sală sunt invitate grupuri de presiune ale PSD-ului, așa am fost informați, vă rog să luați măsuri, să-și vadă de treabă! Dacă nu, evacuați-i din sală! (Vociferări, proteste ale PSD.) Aceasta este democrația care vă place, stimați colegi, să urlați! Vă rog frumos, potoliți-vă!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, în primul rând, nu uitați că sunteți în Parlamentul României...

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Tocmai de aceea, domnule președinte!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

...și folosiți un limbaj civilizat. Vă rog foarte mult!

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

De aceea, vă rog să stăpâniți dumneavoastră sala, ca să pot să vorbesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog foarte mult să folosiți un limbaj civilizat, altfel vă opresc microfonul! (Vociferări, proteste.)

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Cei doi, de care discutam mai devreme, din păcate, au vorbit despre lucruri pe care nu le-au citit. Cred că n-au deschis proiectul de lege, ci, pur și simplu, s-au dus în vizită pe la mătuși, pe la veri, pe unde a mai apucat fiecare și au mai discutat despre lege. Eu cred că dacă fac politică în felul acesta, chiar nu o să mai aibă nici o șansă să mai conducă România!

Cei doi, de asemenea, cred că au învățat un singur limbaj: limbajul lui Vanghelie. Oare aceasta este politica care se face în Parlamentul României?

Din păcate, au politizat o activitate care sperie cel mai mult populația, și anume sănătatea. Știm foarte bine că spitalele sunt cele mai mari consumatoare de fonduri. De aceea este nevoie să luăm măsuri.

Și îi răspund domnului senator de la PRM, care spunea că "Trebuie să facem neapărat lucruri importante, să stopăm cheltuirea banului public!"

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aș ruga să încheiați, domnule deputat, ați epuizat timpul.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Mai am o singură frază, dacă îmi dați voie.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog frumos.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Trebuie să-i răspund și domnului deputat, fost ministru al sănătății, care vorbea de "consilieri". Da, eu, ca economist, am buni consilieri în sănătate; dumnealui, ca doctor, nu știe că piramidonul nu se mai folosește. (Aplauze ale Majorității.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, domnule senator Puiu Hașotti, vă rog. Procedură, da?

Domnul Puiu Hașotti:

Da.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Sper să fie atenți și cei pe care i-ați adus aici să vă aplaude.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Totdeauna vă ascultă cu atenție. Vă rog.

Domnul Puiu Hașotti:

Să vedem dacă vor regreta că și-au înroșit palmele de pomană.

S-a spus despre PSD o grămadă de chestiuni...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, procedură, altfel vă închid microfonul.

Domnul Puiu Hașotti:

Procedură. Domnule președinte, procedură. Eu voi veni în fața dumneavoastră cu o chestiune de procedură.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Procedură și atât. Vă rog.

Domnul Puiu Hașotti:

Și l-aș ruga, eventual, pe domnul senator Iorgovan să ne spună dacă este cumva vreo infracțiune.

Am în fața dumneavoastră lista cu semnăturile pentru susținerea moțiunii, lista cu deputații PSD care au susținut această moțiune. La pct. 5 și la pct. 70 figurează același nume, domnul Ioan Bivolaru. M-am gândit, domnule, să fi ajuns cumva domnul Sorin Oprescu sau domnul Brînzan la o asemenea artă medicală încât să facă din unul doi? Să-i fi clonat?

Mai sunt și alte posibilități, domnul deputat Bivolaru să fi semnat la început, când a venit cineva din aripa Năstase și, apoi, să fi semnat când a venit cineva din aripa Iliescu. Că aripa Geoană, oricum, nu există...

Când m-am uitat însă mai bine, și uitați-vă și dumneavoastră, veți vedea că sunt două semnături diferite. Vă las pe dumneavoastră să apreciați ce este acest lucru. Și mai ales pe aplaudacii dumneavoastră că le-am spus că și-au înroșit palmele de pomană. (Aplauze ale Majorității.)

 

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Așa semnează el! Avea altă stare de spirit!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mă rog, se va verifica acest lucru, oricum, sunt 160 de semnături, față de 117, necesarul de o pătrime. (Proteste ale Majorității.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Pe final, îl invit pe domnul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu să ia cuvântul.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

Domnul Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu:

Domnule președinte,

Stimate doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Astăzi am avut parte în Parlamentul României de un spectacol jalnic. Nu este de ajuns că Parlamentul este în percepția publică una din instituțiile cu cel mai scăzut grad de încredere...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu mai dați ordonanțe de urgență și atunci o să vedeți credibilitatea Parlamentului! (Aplauze ale Opoziției. Se strigă: "Bravo!")

Voci din Majoritate:

De la microfon! (Proteste, vociferări.)

Domnul Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu:

Datorită acestui sistem pe care îl practicați, acestui mod gregar, faceți din Parlament un bâlci. Transformăm Parlamentul în stadion.

Nu cred că aceasta este forma în care să se prezinte una din instituțiile fundamentale ale statului. Aducerea grupurilor de oameni care să aplaude fiecare intervenție a unui lider al Opoziției. Mi se pare absolut regretabil!

Vreau să vă rog să vă gândiți în mod serios la aceste practici, vorbesc de data aceasta în calitate de parlamentar și nu de prim-ministru.

De fapt, în manifestările pe care le-am văzut astăzi cu toții și pe care, mai cu seamnă le-am auzit, rezidă explicația de ce ne-am asumat răspunderea. Imaginați-vă ce s-ar fi întâmplat cu pachetul de 17 legi al sănătății dacă ar fi intrat în procedura parlamentară obișnuită. Ne imaginăm cu toții cum ar fi ajuns la sfârșit un pachet, practic, desființat și care nu ar fi făcut nimic altceva decât să păstreze multele și bogatele privilegii de care au beneficiat inclusiv unii din cei care au vorbit astăzi de la această tribună. (Rumoare, vociferări.)

Îmi pare foarte rău că am ascultat și un discurs al președintelui PSD, domnul senator Geoană, care, în lipsa unor argumente pe tema moțiunii, a venit să ne readucă aminte despre câteva din subiectele pe care nu poate să le digere. Cota unică de 16%: nu cred că am auzit o mai mare inepție, decât că de cota unică au beneficat 300 de mii de oameni în România.

Probabil că nu știți care este structura salarială, probabil că vă imaginați că au beneficiat așa de puțini, plecând de la premisa următoare: nu pot să beneficieze decât cei care fac afaceri curate. Oamenii dumneavoastră, clienții dumneavoastră politici, clientela de partid n-au beneficiat, domnule Geoană, pentru că nu sunt obișnuiți să facă afaceri vizibile și să plătească taxe la buget! (Aplauze ale Majorității.)

Toți cei care în România înțeleg să se comporte cu adevărat într-o economie de piață, fie că sunt salariați, fie că sunt întreprinzători, au beneficiat și au salutat acest lucru.

Dar sigur că aceasta a fost o demonstrație elocventă a lipsei de argumente și ați purtat discuția pe alte planuri.

Ați vorbit de un lucru care, pe mine, efectiv, m-a înfiorat! Ați încercat să puneți în antiteză reforma, care vizează cu prevădere sistemul public, încercând să argumentați că aceasta ar fi de fapt o reformă îndreptată către sprijinirea sectorului privat. Vreau să vă spun că dacă ar fi așa și tot n-ați avea dreptul să vorbiți în acest fel.

Domnule Geoană, veniți cu clișee pe care le auzeam în 1990! Sistemul privat de sănătate este un sistem alternativ la sectorul public. Ceea ce vrem în România este să punem bazele sănătoase pentru un sistem de sănătate public, care să se adreseze cetățeanului cu venituri obișnuite. Cei care au venituri mari, sigur, fără îndoială, vor putea să o facă și n-au nevoie să ceară voie de la PSD, să apeleze la un sistem privat. Dacă au muncit corect, au dreptul să se ducă să se trateze în România sau în altă parte. (Aplauze ale parlametnarilor din Majoritate.)

Nu mai faceți luptă de clasă și o transformați în ură de clasă! Este inadmisibil pentru un partid care se pretinde european! Eu am crezut că PSD-ul, după 4 ani de guvernare, timp în care s-a ocupat de integrarea europeană, și-a schimbat mentalitatea. Nu puteți să veniți cu aceleași clișee demagogice! (Aplauze ale Majorității. Se strigă: "Bravo!")

L-am aplaudat astăzi, însă, pe Sorin Oprescu și pentru că îl stimez, îl stimez foarte mult ca doctor, îl stimez ca politician, chiar dacă nu sunt de acord cu părerile lui. L-am aplaudat. Însă, în același timp, nu pot să mă abțin să spun că, după părerea mea, este și el, ca și alții, nu numai din partea Opoziției, într-o gravă eroare. Trebuie să ne hotărâm cu toții dacă vrem să fim oameni politici, să ne dedicăm activității politice sau mai vrem să facem altceva.

După cum știți foarte bine, Parlamentul a adoptat în trecut un sistem de legi care încadrează conflictul de interese și incompatibilitățile. Acest sistem se aplică aproape tuturor, cu excepția a două categorii. Cred că este vremea să rezolvăm pentru toți și să nu facem discriminări pozitive.

În momentul de față, au rămas două categorii în Parlament care pot să-și continue nestingherit activitatea profesională: medicii și avocații. Vreau să vă spun că îi apreciez pe toți cei care fac din profesiune, dacă vreți, un țel în viață. Dar, în același timp, trebuie să spunem foarte clar și să avem curajul să o spunem: Vreți să facem politică în mod profesionist? Făceți alegerea care credeți că vă este utilă. Ori vă orientați către politică ori vă orientați către profesie. Nu putem să continuăm în așa fel și nu cred că Parlamentul trebuie să permită excepții de acest gen.

Știți foarte că eliminarea acestor privilegii a fost unul din principalele obiective pe care și le-a asumat reforma sănătății. Există, din păcate, un mic număr de medici - și nu vreau să fac aici o referire generală - care încearcă să îmbine, aș spune, politica și cu profesia într-un mod care le afectează pe amândouă.

Vrem ca să avem în România un sistem performant de sănătate? Atunci, cei care lucrează în sistemul medical trebuie să se dedice exclusiv meseriei de medic, să lase politica de o parte, sau, evident, să facă cealaltă alegere.

În final, doresc să subliniez că pachetul de legi de reformă a sănătății are un singur obiectiv. Pe mine, ca prim-ministru, nu mă interesează interesele, nici ale celor care "vând sau distribuie medicamente, nici ale medicilor (unora din ei), nici ale furnizorilor de servicii sau de materiale pentru sănătate. Sunt foarte multe interse care sunt aici adunate, în sănătate.

Nu mă interesează aceste interese, mă interesează un singur lucru: ca omul obișnuit, care, atunci când este în spital, nu știe ce să facă ca să poată să aibă acces la servicii de calitate mai bună, se simte obligat să bage mâna în buzunar, să dea o atenție medicului, să nu mai fie nevoit să facă acest lucru. Vreau ca sistemul de sănătate să-i poată oferi cetățeanului simplu din România serviciile de sănătate urbane, normale de care are nevoie, așa încât el să poată spune: Da, intrarea României în Uniunea Europeană nu este numai o simplă ambiție a clasei politice, ci este ceva de pe urma căreia înțeleg și eu că s-au produs niște schimbări.

Acesta este sensul reformei: vrem o reformă pentru cetățean, ne interesează prea puțin interesele unora sau altora. Și, din acest motiv vă cer astăzi, doamnelor și domnilor senatori și deputați, să respingeți moțiunea depusă de PRM și PSD.

Vă mulțumesc.

(Aplauze îndelungate ale Majorității.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Mircea Geoană, 2 minute, drept la replică.

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnule președinte,

Sunt absolut surprins de inepția pe care primul ministru tocmai a rostit-o! (Proteste ale Majorității. Opoziția strigă: "Bravo!")

Și mă uit, acum, către arcul majoritar. Din câte știu, aveți majoritatea în Parlamentul României. Dacă este cumva fals, dați-ne și nouă de știre. Ce teamă ar fi avut domnul prim-ministru și Guvernul pe care îl conduceți, să vină în fața Parlamentului, unde aveți majoritatea? Ce teamă de Parlamentul României, în care aveți majoritatea și, dacă votați cu toții, puteți să vă impuneți voința politica, așa cum este firesc într-o democrație? Și de ce mergem pe o formulă de moțiune de cenzură, la care am fost obligați prin asumarea răspunderii de către dumneavoastră, de cine vă este teamă, de PSD sau de propriii dumneavoastră aliați? Asta e o întrebare importantă! (Aplauze ale Opoziției, se strigă: "Bravo!")

Mă uit în arcul majoritar și văd o mulțime de oameni competenți, lăsând la o parte patima politică care ne desparte. Dar de ce îi nesecotiți? N-aveți încredere îi ei? N-aveți cumva încredere că sunt și profesioniști, care pot să vină cu amendamente credibile? De ce vă bateți joc inclusiv de propria majoritate, nu numai de Opoziția din această sală? (Aplauze ale Opoziției, se strigă: "Bravo!")

La ridicat mâna, sunt buni! La consultare reală, se pare că nu vă sunt de folos. Vom vedea la vot.

Punctual. Am spus și repet și am cifrele oficiale în față, cota unică de 16%...

 

Domnul Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu (din sală):

Suntem la moțiunea sănătății, domnule Geoană, nu la a contabilității!

Domnul Mircea Geoană:

...au beneficiat 350.000 de persoane, 9%, între 5 milioane și 150 de milioane de lei, restul, de 91%, au primit între 75 de mii și 250 de mii de lei pe lună. Asta este viziunea liberală despre echitate socială! (Aplauze ale Opoziției, se strigă: "Bravo!")

Trei. Dacă tot îl respectați pe Sorin Oprescu ca medic și dacă tot ne dați nouă sfaturi, ce să alegem între parlamentar și statutul profesional...

Voci din Majoritate:

Timpul! Domnule președinte, a depășit timpul! (Vociferări, proteste.)

Domnul Mircea Geoană:

Stimați colegi, veți avea dreptul să votați imediat!

Un ultim comentariu. Dacă primul ministru are o dificultate cu faptul că avem și medici printre senatorii de la PSD și din altă parte, pot să-l întreb și eu, în final, cum de a selecționat un fost contabil de CAP să fie ministrul sănătății?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aș ruga să încheiați! (Aplauze furtunoase ale Opoziției. Se strigă: "Bravo!")

Vă propun...

(Către doamna deputat Monica Octavia Muscă, care solicită cuvântul:) Vă rog să luați loc, nici măcar n-ați fost pomenită!

 

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Procedură! (Proteste, vociferări ale Majorității.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă! Vă rog să ascultați o secundă!

Încheiem dezbaterea noastră și are cuvântul domnul prim-ministru, ultimul cuvânt, pentru 1 minut.

 

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Procedură, domnule președinte!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, doamnă Mona Muscă, ce procedură să aveți? Bine, vă rog, procedură.

Doamna Monica Octavia Muscă:

(Fiindcă domnul prim-ministru s-a îndreptat și dânsul spre microfon:) Mă scuzați, domnule prim-ministru, dar procedura are întâietate și domnul președinte văd că a realizat acest lucru.

Stimați colegi,

Și mă adresez în primul rând domnului Mircea Geoană, ca președinte de partid (vociferări și proteste ale parlamentarilor PSD), indiferent de relațiile dintre noi, indiferent de opiniile diverse dintre noi, a spune despre prim-ministru că este o inepție ceea ce propune, nu vă supărați, nu se practică! (Vociferări, proteste.)

Drept urmare, vă rog, domnule Mircea Geoană, ca un om civilizat, cum v-ați dovedit întotdeauna, să vă cereți scuze pentru această vorbă, cel puțin nelalocul ei, dar, din punctul meu de vedere, jignitoare. Vă rog frumos! (Aplauze ale Majorității. Vociferări și proteste ale parlamentarilor PSD.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, doamnă Mona Muscă. (Aplauze ale Majorității.) N-am găsit procedura, dar vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze ale parlamentarilor PSD.)

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul. Un minut, vă rog.

Încheiem, stimați colegi, că, altfel, nu ne mai oprim din dreptul la replică.

Vă rog.

Domnul Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu:

Domnule președinte al Senatului,

Vă rog foarte mult...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-am dat ultimul cuvântul!

Domnul Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu:

Dar nu-mi dați un minut cuvântul, pentru că nu știu dacă primul ministru, când vine în Parlament, poate fi restricționat...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ba da, domnule prim-ministru se poate! (Aplauze ale parlamentarilor PSD.)

Domnul Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu:

...iar liderul PSD-ului poate să vorbească la discreție! (Vociferări, proteste. Aplauze ale deputaților PSD.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog foarte mult, drept la replică, stimate coleg!

Domnul Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu:

Eu vorbesc acum în calitate de parlamentar, nu vorbesc în calitate de prim-ministru.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord.

Domnul Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu:

Cred că promovați o nouă procedură, prin aceea că după ce vorbește primul ministru începe să vorbească din nou liderul Opoziției. E un lucru interesant!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Absolut.

Voci din PSD:

Și Muscă!

Domnul Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu:

Dar ceea ce doresc să vă spun este altceva. Astăzi, prin modul în care ați condus ședința, nerespectând regulamentul, nerespectând procedurile, dovediți un lucru: că intenția pe care noi am avut-o, de a schimba președinții Camerelor, era perfect justificată!

Vă mulțumesc. (Aplauze furtunoase ale Majorității. Se strigă: "Bravo!")

Voci din PSD:

Lasă! Rompetrol!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule prim-ministru, în calitatea de președinte de Senat, vreau să vă spun două lucruri...

Voci din Opoziție:

Coborâți la tribună! Nu de acolo!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

În primul rând, puteți să reluați din nou procedura de schimbare, nu e nici o problemă.

În al doilea rând, domnule prim-ministru, o să vă rog să citiți stenograma, este pentru prima oară în 15 ani, când, în calitatea pe care o aveți, ați adus cea mai mare jignire Parlamentului României! (Aplauze furtunoase și îndelungate ale parlamentarilor PSD.) Dacă sesizați, ați spus următorul lucru, că v-ați asumat răspunderea pentru că Parlamentul n-ar fi fost în stare să dezbată un proiect de lege! Vă rog să vă uitați în stenogramă!

Voci din Majoritate:

De la tribună! Coborâți!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, este o problemă estrem de gravă, stimate domnule prim-ministru!

Voci din PSD:

Așa a spus!

 

Domnul Victor Viorel Ponta (din sală):

Este bine să-și ceară scuze!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Conform prevederilor Constituției, după cum știți, moțiunea de cenzură se adoptată cu votul majorității deputaților și senatorilor. Votul este secret și se exprimă cu bile.

În conformitate cu prevederile regulamentului, procedura de vot, v-o reamitesc, să nu greșiți, mai ales colegii de la Putere...

Deci, bilă albă în urnă albă și bilă neargă în urnă neargă, este vot pentru moțiune; bilă albă în urnă neagră și bilă neagră în urnă albă, este vot împotriva moțiunii.

Vom începe, stimați colegi, și vom trece direct la vot.

Vom începe cu Camera Deputaților, ultima dată am început cu Senatul, trebuie să respectăm rotația.

Numai o secundă, vă rog, să aducă urnele.

Invit chestorii, și de la Senat, domnul senator Chelaru, domnul senator Păcuraru, vă rog foarte mult!

Domnul Victor Viorel Ponta:

Putem începe, domnule președinte?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să faceți liniște!

Vă ascultăm, domnule secretar.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule președinte.

Există o solicitare din partea domnului Glăvan Ștefan, deoarece are o întâlnire oficială. Prezent, da?

- Adomnicăi Mirela Elena - prezentă
- Adomniței Cristian Mihai - prezent
- Albu Gheorghe - prezent
- Almăjanu Marin - prezent
- Almășan Liviu - prezent
- Amarie Constantin - prezent
- Amet Aledin - prezent
- Anastase Roberta Alma - prezentă
- Andea Petru - prezent
- Andon Sergiu - prezent
- Andronescu Ecaterina - prezentă
- Andreica Romică - prezent
- Antal Árpád-András - prezent
- Antal István - prezent
- Antonescu George Crin Laurențiu - prezent
- Apostolache Mihai Cristian - prezent

Domnule președinte Văcăroiu, o solicitare, înțeleg că sunteți de acord, pentru o întâlnire oficială, domnul senator Vadim Tudor?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulțumesc. Corneliu Vadim Tudor - prezent.

- Ardelean Cornelia - prezentă
- Asztalos Ferenc - prezent
- Avram Dumitru - prezent
- Baban Ștefan - prezent
- Bara Nicolae - prezent
- Barbu Gheorghe - prezent
- Bardan Cornel Ștefan - prezent
- Bădălău Nicolae - prezent
- Băeșu George - prezent
- Bănicioiu Nicolae - prezent
- Bărbulețiu Tiberiu - prezent
- Becsek-Garda Dezso-Kalman - prezent
- Becșenescu Dumitru - absent
- Bejinariu Eugen - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bîrsan Iulian-Gabriel - prezent
- Boagiu Anca-Daniela - prezentă
- Bobeanu Răzvan-Petrică - prezent
- Boeriu Valeriu-Victor - prezent
- Bolcaș Augustin Lucian - prezent
- Bonis Istvan - prezent
- Borbely Laszlo - prezent
- Boureanu Cristian Alexandru - prezent
- Brânză William Gabriel - prezent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Bruchental-Pop Ionela - absentă
- Buciu Angela - prezentă
- Buciuta Ștefan - prezent
- Buda Daniel - prezent
- Buda Ioan - prezent
- Buhăianu Obuf Cătăin Ovidiu - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - absentă
- Bușoi Cristian Silviu - prezent
- Buzatu Dan Horațiu - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - absent
- Calimente Măhăiță - prezent
- Câmpanu Liviu - prezent
- Canacheu Costică - prezent
- Cantaragiu Bogdan - prezent
- Cazan Romeo Gheorghe Leonard - prezent
- Călian Petru - prezent
- Călin Ion - prezent
- Chiper Gheorghe - prezent
- Chiș Filonaș - prezent
- Cindrea Ioan - prezent
- Ciocâlteu Alexandru - prezent
- Ciontu Corneliu - prezent
- Ciopraga Mircea - Prezent
- Ciucă Liviu Bogdan - Prezent
- Cliveti Minodora - Prezentă
- Cocrea Olguța - Prezentă
- Codîrlă Liviu - Prezent
- Constantinescu Anca - Prezentă
- Constantinescu Viorel - Prezent
- Corlățean Titus - Prezent
- Coșea Dumitru Gheorghe Mircea - Prezent
- Crăciunescu Grigore - Prezent
- Crețu Gabriela - Prezentă
- Cutean Vasile Emilian - Prezent
- Dan Iosif - Prezent
- Diaconescu Marin - Prezent
- Diaconescu Renică - Prezent
- Dida Corneliu Ioan - Prezent
- Dobre Traian - Prezent
- Dorneanu Valer - Prezent
- Dragomir Dumitru - Prezent
- Dragomir Gheorghe - Prezent
- Drăguș Radu-Cătălin - Prezent
- Drețcanu Doina Micșunica - Prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - Prezent
- Dumitrescu Liana - Prezentă
- Dumitrescu Zamfir - Prezent
- Dumitriu Dragoș Petre - Prezent
- Dumitriu Mihai - Prezent
- Dumitru Ion - Prezent
- Dușa Mircea - Prezent
- Duțu Stelian - Prezent
- Erdei-Dolóczki István - Prezent
- Eserghep Gelil - Prezent
- Faina Constantin - Prezent
- Fârșirotu Vladimir Mircea - Prezent
- Fenechiu Relu - Prezent
- Firczak Gheorghe - Prezent
- Florea Damian - Prezent
- Fotopolos Sotiris - Prezent
- Frâncu Emilian Valentin - Prezent
- Furo Iuliu Ioan - Prezent
- Gabor Gheorghe - Prezent
- Ganț Ovidiu Victor - Absent
- Găleteanu Monalisa - Prezentă
- Georgescu Filip - Prezent
- Gerea Andrei Dominic - Prezent
- Gheorghe Valeriu - Prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - Prezent
- Ghiorghioni Ionesie - Prezent
- Ghișe Ioan - Prezent
- Giurescu Ion - Prezent
- Giurgiu Mircia - Prezent
- Glăvan Ștefan - Prezent
- Godja Petru - Prezent
- Gonțea Ion - Prezent
- Grigore Dan - Prezent
- Grosaru Mircea - Prezent
- Gubandru Aurel - Absent
- Gușă Cozmin Horea - Prezent
- Gvozdenovici Slavomir - Prezent
- Hanganu Romeo Octavian - Prezent
- Hellvig Eduard Raul - Absent
- Hoban Ioan - Prezent
- Hogea Vlad Gabriel - Absent
- Hoinaru Marian - Prezent
- Hrebenciuc Viorel - Prezent
- Iacob Ridzi Monica Maria - Prezentă
- Iancu Iulian - Prezent
- Ibram Iusein - Prezent
- Ifrim Mircea - Prezent
- Igaș Traian Constantin - Prezent
- Ignat Miron - Prezent
- Iliescu Valentin Adrian - Prezent
- Ionescu Daniel - Prezent
- Iordache Florin - Prezent
- Iordache Grațiela Denisa - Prezentă
- Iriza Marius - Prezent
- Iustian Mircea Teodor - Prezent
- Jipa Florina Ruxandra - Prezentă
- Kelemen Attila Béla Ladislau - Prezent
- Kelemen Hunor - Prezent
- Kerekes Károly - Prezent
- Király Andrei-Gheorghe - Prezent
- Kónya-Hamar Sándor - Prezent
- Kovacs Attila - Absent
- Lakatos Petru - Prezent
- Lambrino Radu - Prezent
- Lari-Iorga Leonida - Prezentă
- Lificiu Petru - Prezent
- Liga Dănuț - Prezent
- Longher Ghervazen - Prezent
- Luchian Ion - Prezent
- Macaleți Costică - Prezent
- Magheru Paul - Prezent
- Man Mircea - Prezent
- Manda Iulian Claudiu - Prezent
- Manolescu Oana - Prezentă
- Manta Pantelimon - Prezent
- Marian Dan Mihai - Prezent
- Marin Constantin - Prezent
- Marinescu Marian-Jean - Prezent
- Martin Eduard-Stelian - Prezent
- Márton Árpád-Francisc - Prezent
- Máté András-Levente - Prezent
- Matei Cătălin Lucian - Prezent
- Mazăre Alexandru - Prezent
- Mălaimare Mihai Adrian - Prezent
- Mănăstireanu Vladimir Alexandru - Prezent
- Mănescu Rareș Șerban - Prezent
- Mărculeț Petrescu Mira Anca Victoria - Prezentă
- Mătușa Tudor - Prezent
- Meir Nati - Prezent
- Merce Ilie - Prezent
- Merka Adrian-Miroslav - Prezent
- Micula Cătălin - Prezent
- Mihalache Sorin Dan - Prezent
- Mihei Andrian-Sirojea - Prezent
- Mircea Costache - Prezent
- Mircovici Niculae - Prezent
- Mironescu Laurențiu - Prezent
- Miroșeanu Liviu Alexandru - Prezent
- Mitrea Manuela - Prezentă
- Mitrea Miron Tudor - Prezent
- Miuțescu Gheorghe Adrian - Prezent
- Mînzînă Ion - Prezent
- Mocanu Alexandru - Prezent
- Mocanu Vasile - Prezent
- Mocănescu Coloros Dan Constantin - Prezent
- Mocioalcă Ion - Prezent
- Mohora Tudor - Prezent
- Moisoiu Adrian - Prezent
- Moldovan Emil Radu - Prezent
- Momanu Corneliu - Prezent
- Motreanu Dan Ștefan - Prezent
- Movilă Petru - Absent
- Munteanu Ioan - Prezent
- Muscă Monica Octavia - Prezentă
- Mușetescu Tiberiu-Ovidiu - Prezent
- Nassar Rodica - Prezentă
- Năstase Adrian - Prezent
- Nechita Aurel - Prezent
- Nedelcu Gabriela - Prezentă
- Nica Dan - Prezent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - Prezent
- Nicolicea Eugen - Prezent
- Nicula Vasile Cosmin - Prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - Prezent
- Nistoran Dorin-Liviu - Prezent
- Niță Constantin - Absent
- Nițulescu Teodor - Prezent
- Nosa Iuliu - Prezent
- Oancea Viorel - Prezent
- Olarean Aurel - Prezent
- Oltean Ioan - Prezent
- Olteanu Bogdan - Prezent
- Oprea Gabriel - Prezent
- Ovidenie Costel - Prezent
- Palăr Ionel - Prezent
- Pambuccian Varujan - Prezent
- Pardău Dumitru - Prezent
- Pascu Bogdan - Prezent
- Pașcu Ioan Mircea - Prezent
- Pavelescu Aurelian - Prezent
- Paveliu Marian Sorin - Prezent
- Păun Nicolae - Prezent
- Petrea Constantin - Prezent
- Plumb Rovana - Prezentă
- Podgorean Radu - Prezent
- Ponta Victor-Viorel - Prezent
- Pop Claudiu Adrian - Prezent
- Popa Cornel - Prezent
- Popa Daniela - Prezentă
- Popa Nicolae - Prezent
- Popeangă Petre - Absent
- Popescu Dan Ioan - Prezent
- Popescu Florin Aurelian - Prezent
- Popescu Ionica Constanța - Prezentă
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - Prezent
- Popp Cosmin Gabriel - Prezent
- Preda Cezar Florin - Prezent
- Preda Ion - Prezent
- Pruteanu Vasile - Prezent
- Puchianu Ioan Dumitru - Prezent
- Pupeză Viorel - Prezent
- Purceld Octavian-Mircea - Prezent
- Pușcaș Vasile - Absent
- Pușcă Mircea Valer - Prezent
- Puzdrea Dumitru - Prezent
- Racoceanu Viorel - Prezent
- Radan Mihai - Prezent
- Raicu Romeo Marius - Prezent
- Rădulescu Cristian - Prezent
- Rogin Marius - Prezent
- Romanescu Marcel Laurențiu - Prezent
- Rus Ioan Aurel - Prezent
- Rusu Mihaela Adriana - Prezentă
- Rușanu Dan Radu - Prezent
- Sanda Victor - Prezent
- Sandu Gabriel - Prezent
- Sandu-Capră Mihai - Prezent
- Sasu Ion - Prezent
- Săniuță Marian Florian - Prezent
- Săpunaru Nini - Prezent
- Sârb Gheorghe - Prezent
- Sârbu Daciana Octavia - Prezentă
- Sârbu Marian - Prezent
- Sârbu Mugurel Liviu - Prezent
- Scutaru Adrian George - Prezent
- Semcu Adrian Emanuil - Prezent
- Seres Dénes - Prezent
- Severin Adrian - Prezent
- Silaghi Ovidiu Ioan - Prezent
- Sirețeanu Mihail - Prezent
- Sóki Béla - Prezent
- Soporan Vasile Filip - Prezent
- Stan Ioan - Prezent
- Stan Ion - Prezent
- Stanciu Anghel - Prezent
- Stănescu Cristian - Prezent
- Stănescu Mircea - Prezent
- Stănișoară Mihai - Prezent
- Stoica Ion - Prezent
- Străchinaru Petre - Prezent
- Strungă Emil - Prezent
- Szekely Levente Csaba - Prezent
- Știrbu Monica Mihaela - Prezentă
- Știrbeț Cornel - Prezent
- Știreanu Octavian - Prezent
- Știucă Alecsandru - Prezent
- Tabără Valeriu - Prezent
- Tamás Sándor - Prezent
- Tămagă Constantin - Prezent
- Tănăsescu Mihai Nicolae - Prezent
- Tărniceru Petru - Prezent
- Teodorescu George Alin - Prezent
- Timar Liviu - Prezent
- Timiș Ioan - Prezent
- Todoran Pavel - Prezent
- Toma Florentina Marilena - Prezentă
- Toma Horia-Victor - Prezent
- Toró Tiberiu - Prezent
- Tudor Constantin - Prezent
- Tudor Marcu - Absent
- Tudose Mihai - Prezent
- Turcan Raluca - Prezentă
- Țundrea Ioan - Prezent
- Uioreanu Horea Dorin - Prezent
- Ujeniuc Dragoș - Prezent
- Ungureanu Petre - Prezent
- Ungureanu Valeriu Alexandru - Prezent
- Ursărescu Dorinel - Prezent
- Vainer Aurel - Absent
- Varga Attila - Prezent
- Vasile Aurelia - Prezentă
- Vasilescu Lia Olguța - Prezentă
- Vălean Adina Ioana - Prezentă
- Văsioiu Horia - Prezent
- Vâlcov-Șandru Marcela Lavinia - Prezentă
- Vlase Petru Gabriel - Prezent
- Vlădoiu Aurel - Prezent
- Voicu Cătălin - Prezent
- Voicu Mihai Alexandru - Prezent
- Voinea Florea - Absent
- Zaharia Claudius Mihail - Prezent
- Zamfir Gabriel Sorin - Prezent
- Zamfirescu Dan Dumitru - Prezent
- Zegrean Augustin - Prezent
- Zgonea Valeriu Ștefan - Prezent

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să eliberați locul unde se votează. Vă rog foarte mult.

Nu uitați că votul este secret, stimați colegi.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Am terminat Camera Deputaților, domnule președinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul secretar Gheorghe Funar, vă rog apelul.

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Antonie Ștefan-Mihail - Prezent
- Apostol Neculai - Prezent
- Arcaș Viorel - Prezent
- Ardelean Aurel - Prezent
- Arion Viorel - Prezent
- Athanasiu Alexandru - Prezent
- Basgan Ioan - Absent
- Berceanu Radu Mircea - Prezent
- Blaga Vasile - Prezent
- Bobeș Marin - Prezent
- Cazacu Cornelia - Prezentă
- Câmpeanu Radu-Anton - Prezent
- Cârlan Dan - Prezent
- Chelaru Ioan - Prezent
- Cinteză Mircea - Absent
- Ciornei Silvia - Prezentă
- Cioroianu Adrian Mihai - Prezent
- Cismaru Ivan - Prezent
- Copos Gheorghe - Prezent
- Corodan Ioan - Prezent
- Cozmâncă Octav - Prezent
- Crețu Corina - Prezentă
- Crețu Ovidiu Teodor - Prezent
- Cucuian Cristian - Prezent
- Cutaș George Sabin - Prezent
- Daea Petre - Prezent
- David Cristian - Prezent
- David Gheorghe - Prezent
- Diaconescu Cristian - Prezent
- Dina Carol - Prezent
- Dinescu Valentin - Prezent
- Dîncu Vasile - Prezent
- Duca Viorel Senior - Absent
- Dumitrescu Ion Mihai - Prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - Prezent
- Dumitru Constantin - Prezent
- Eckstein Kovacs Peter - Prezent
- Fekete Szabó Andras Levente - Prezent
- Filipescu Teodor - Prezent
- Florescu Ion - Prezent
- Flutur Gheorghe - Prezent
- Frunda György - Prezent
- Funar Gheorghe - Prezent
- Găucan Constantin - Prezent
- Geoană Mircea Dan - Prezent
- Georgescu Radu Cristian - Prezent
- Gheorghe Constantin - Prezent
- Hașotti Puiu - Prezent
- Ilașcu Ilie - Absent
- Iliescu Ion - Prezent
- Ilușcă Daniel - Prezent
- Ion Vasile - Prezent
- Iorga Nicolae - Prezent
- Iorgovan Antonie - Prezent
- Ioțcu Nicolae Petru - Prezent
- Ivănescu Paula Maria - Prezentă
- Jurcan Dorel - Prezent
- Loghin Irina - Prezentă
- Lupoi Mihail - Prezent
- Maior George Cristian - Prezent
- Mardare Radu Cătălin - Prezent
- Marinescu Marius - Prezent
- Markó Bela - Prezent
- Meleșcanu Teodor Viorel - Prezent
- Mereuță Mircea - Prezent
- Mihăescu Eugen - Absent
- Mihăilescu Petru Șerban - Prezent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - Prezentă
- Moraru Ion - Prezent
- Morțun Alexandru Ioan - Prezent
- Neagu Nicolae - Prezent
- Neagoe Otilian - Prezent
- Néméth Csaba - Prezent
- Nicolae Șerban - Prezent
- Nicolai Norica - Prezentă
- Novolan Traian - Prezent
- Onaca Dorel-Constantin - Prezent
- Oprea Mario-Ovidiu - Prezent
- Oprescu Sorin Mircea - Prezent
- Pascu Corneliu - Prezent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - Prezent
- Păunescu Adrian - Prezent
- Pereș Alexandru - Prezent
- Pete Ștefan - Prezent
- Petre Maria - Prezentă
- Petrescu Ilie - Prezent
- Popa Aron Dan - Prezent
- Popa Dan Gabriel - Prezent
- Popa Nicolae-Vlad - Prezent
- Popescu Dan Mircea - Prezent
- Popescu Ionel - Prezent
- Popescu Irinel - Prezent
- Popescu Mihail - Prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - Prezent
- Puskas Valentin Zoltan - Prezent
- Rădoi Ion - Prezent
- Rădoi Ovidiu - Prezent
- Rădulescu Cristache - Prezent
- Roibu Aristide - Prezent
- Sabău Dan - Prezent
- Sârbu Ilie - Prezent
- Silistru Doina - Prezentă
- Simionescu Aurel Gabriel - Prezent
- Sogor Csqaba - Prezent
- Solcanu Ion - Prezent
- Stan Petru - Absent
- Stănoiu Mihaela Rodica - Prezentă
- Stoica Ilie - Prezent
- Strătilă Șerban-Cezar - Prezent
- Stroe Radu - Prezent
- Szabó Karkoly Ferenc - Prezent
- Șerbănescu Verginia - Prezentă
- Șerbu Gheorghe Vergil - Prezent
- Șereș Ioan-Codruț - Prezent
- Ștefan Viorel - Prezent
- Șter Sever - Prezent
- Talpeș Ioan - Absent
- Tănăsescu Claudiu - Prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - Prezent
- Terinte Radu - Prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - Prezent
- Tîlvăr Angel - Prezent
- Toma Ion - Prezent
- Tudor Corneliu Vadim - Prezent
- Țâbuleac Mihai - Prezent
- Țicău Adriana Silvia - Prezentă
- Țîrle Radu - Prezent
- Ungheanu Mihai - Prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - Prezent
- Vasilescu Gavrilă - Prezent
- Văcăroiu Nicolae - Prezent
- Vărgău Ion - Prezent
- Vedinaș Verginia - Prezentă
- Verestóy Attila - Prezent
- Voiculescu Dan - Prezent
- Vosganian Varujan - Prezent
- Vraciu Jan - Prezent

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Rog să se ridice urnele.

Invit Biroul permanent de la Senat și Camera Deputaților în sala de Birou permanent a Camerei Deputaților pentru numărarea voturilor.

Vă rog să luați urnele.

Membrii Birourilor permanente, vă rog.

 

(Pauză între orele 13,37 -13,50)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să luați loc, stimați colegi.

Invit pe domnul secretar Albu să dea citire procesului-verbal cu rezultatul votului.

Domnule secretar, vă rog.

Domnul Gheorghe Albu:

Proces-verbal referitor la rezultatul votului asupra moțiunii de cenzură inițiate de 160 de deputați și senatori.

În temeiul prevederilor art. 32 alin. 4 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, membrii Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați și senatori, prin vot secret cu bile, asupra moțiunii de cenzură inițiate de 160 de deputați și senatori, au constatat următoarele:

  • Numărul total al deputaților și senatorilor - 468.
  • Numărul deputaților și senatorilor prezenți - 460.
  • Numărul total de voturi exprimate - 460.
  • Numărul de voturi anulate - 0.
  • Numărul de voturi valabil exprimate, din care:
    • Voturi pentru adoptarea moțiunii 214.
    • Voturi contra moțiunii de cenzură 246.

În conformitate cu prevederile art. 113 alin. 1 și 114 alin. 2 din Constituția României, moțiunea de cenzură se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor, ceea ce reprezintă minimum 235 de voturi pentru.

Având în vedere că din totalul de 468 de deputați și senatori și-au exprimat votul 460, din care au votat pentru 214, iar 246 au votat contra, Camera Deputaților și Senatul constată că nu a fost întrunită majoritatea voturilor cerută de Constituție pentru adoptarea moțiunii de cenzură.

Semnează membrii comisiei de numărare a voturilor, membrii birourilor permanente. (Aplauze.)

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Proiectul de lege prezentat se consideră adoptat.

Stimați colegi, închidem ședința noastră de astăzi.

Vă mulțumesc pentru prezență.

Lucrările s-au încheiat la ora l4,15.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 4 december 2021, 7:59
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro