Plen
Ședința Senatului din 27 februarie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.21/09-03-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-09-2022
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 27-02-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 27 februarie 2006

Declarații politice formulate de senatori:  

Ședința începe la ora 15,25.

Lucrările sunt conduse de domnul senator Teodor Viorel Meleșcanu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Gavrilă Vasilescu și Gheorghe Funar, secretari ai Senatului.

   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă rog să introduceți cartelele cu toții.

Vă rog frumos să vă reluați locurile în sală și vă propun să începem, ca de obicei, prin declarațiile politice. Dacă ar putea cineva să-l invite în sală pe primul care intervine, domnul Puiu Hașotti, din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD, îl așteptăm cu nerăbdare să-și prezinte declarația politică. Mircea Mereuță este aici? Sper că n-o să se supere colegul nostru, domnul Puiu Hașotti... Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința în plen a Senatului. Vă propun să începem cu declarațiile politice. Din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr, care are 32 de minute, s-au înscris domnii Puiu Hașotti, Mircea Mereuță, Nicolae-Vlad Popa, Alexandru Morțun și Adrian Cioroianu.

Din partea Grupului parlamentar PSD, care are 30 de minute, s-au înscris domnii: Dan Mircea Popescu, Ioan Vărgău, Adrian Păunescu și Ion Florescu.

Din partea Grupului parlamentar PRM, care are 14 minute, s-au înscris la declarații politice domnii Eugen Mihăescu și Aurel Ardelean.

Din partea Partidului Conservator, domnul Pascu Corneliu.

Din partea UDMR, tot 7 minute, Nemeth Csaba.

Din partea independenților - 2 minute - nu avem pe nimeni înscris.

Cu acordul domnului senator Funar, trecem la declarații politice. Am spus cu acordul domnului Funar, întrucât lipsesc mai mulți colegi care au în continuare întâlniri și discuții în cadrul grupului. Sperăm că între timp vor veni și dânșii în sală.

 
  Puiu Hașotti - De mult venise vremea

Îl invit la microfon pe domnul senator Puiu Hașotti, pentru o declarație politică din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD. Microfonul central, vă rog.

   

Domnul Puiu Hașotti:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică se numește: "De mult venise vremea". Vă este, desigur, prea bine cunoscută vechea și populara zicală românească: "Ca la noi, la nimeni". Nu insist asupra conotațiilor ei preponderent negative și nici n-am să fac recurs la memorie, pentru a vă da o sumedenie de exemple din trecutul nostru național care, toate și fiecare în parte, sunt ilustrative pentru beteșugurile românești, perfect devoalate de această vorbă de veche tradiție. Dacă mă folosesc de ea, o fac numai pentru că zicala cu pricina mi se pare cât se poate de nimerită în ceea ce privește o anume direcție în care a evoluat societatea românească post-decembristă. Mai concret, mă refer la ceea ce și noi, la rând cu alte state și națiuni plasate până în miraculosul an 1989, dincoace de nefasta cortină de fier, ar fi trebuit să facem imediat după prăbușirea sistemului comunist, anume să elaborăm și să implementăm un sistem juridic, dublat de unul, la fel de important moral, vizând oamenii și instituțiile fundamentale pe care s-a sprijinit profund nocivul regim de sorginte stalinistă cu care România s-a procopsit de îndată după al doilea război mondial, din pricini de ordin politic, asupra cărora nu mai este cazul să insist acum. România s-a trezit cu o lentoare impardonabilă și cu grave consecințe pe termen lung, din plin resimțite și astăzi din noaptea totalitară. Ani în șir, guvernele noastre n-au mișcat un deget pentru a da satisfacție așteptărilor firești ale societății civile, atâta și cum este ea în România, de a asana spațiul public prin îndepărtarea celor care au fost nu numai slujitori fervenți ai regimului comunist, dar și în egală măsură marii lui beneficiari. Ba, mai mult, aceleași guvernări au avut grijă ca orice inițiativă în acest sens, venită dinspre partea sănătoasă a societății noastre, să fie dacă nu înăbușită în fașă, atunci cel puțin intens discreditată printr-un formidabil arsenal propagandistic demn de practicile curente de până în decembrie 1989. Rezultatele le cunoașteți. Rezultatele le vedeți. Rezultatele le simțiți la tot pasul și astăzi, la mai bine de 16 ani de la acel neuitat moment de cotitură din viața țării. Bunăoară, cazul fostei Securități, înțeleasă ca instituție de poliție politică a regimului comunist, brațul înarmat și lung al partidului totalitar. În țări din jurul nostru sau din fostul imperiu de mijloc al Moscovei, arhivele poliției politice, odată intrate în custodia autorităților democratice, au fost prezervate, catalogate și, mai ales, foarte rapid, grație unei legislații exigente și transparente, au fost puse fără întârziere la dispoziția cercetării pentru a demonta și a cunoaște în detaliu cine și cum a făcut poliție politică în respectivele țări. La noi, în schimb, au trebuit să treacă exact 10 ani până la apariția Legii privind accesul la propriul dosar și deconspirare a Securității ca poliție politică, lege în temeiul căreia s-a înființat Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, instituție supusă controlului Parlamentului. Despre felul cum CNSAS și-a desfășurat activitatea în acești prim ani din existența sa nu este cazul să mă pronunț acum. Este un subiect despre care s-a vorbit și s-a scris enorm, insistându-se cu precădere asupra interferențelor și presiunilor politice asupra CNSAS din partea celor interesați nu a deconspira, ci a conspira poliția politică sau măcar să obstrucționeze cercetările în materie. În ceea ce ne privește pe noi ca partid național liberal aflat în coaliția de guvernare, mi se pare mult mai productiv de a sublinia importanța deosebită a modificării, săptămâna trecută, în ședința Guvernului, a legii respective, modificare în urma căreia s-au adus precizări și corective de substanță, dintre care mă rezum a aminti doar trei:

  1. clarificarea termenului de poliție politică în care sunt incluse toate instituțiile și toate persoanele care prin acțiunile lor, din perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, au lezat drepturile cetățenilor acestei țări;
  2. facilitarea accesului la propriul dosar pentru toate persoanele care au avut cetățenie română după 1945, dar și dreptul de acces la propriul dosar pentru cetățenii statelor NATO și după aderarea României la Uniunea Europeană, pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, cărora, într-o perioadă sau alta, fosta Securitate a regimului comunist de la București le-a întocmit dosare de supraveghere și urmărire informativă;
  3. obligația instituțiilor deținătoare de arhivă, ce intră sub incidența și competența legii privind deconspirarea Securității ca poliție politică, de a preda CNSAS toate tipurile de documente întocmite de Securitate: acte, dosare, registre, înregistrări foto și video, audio și informatice, baze de date, inclusiv dosare de cadre ale ofițerilor de securitate, evident, cu excepția celor care privesc securitatea națională.

Doamnelor și domnilor senatori,

Veți fi, sper, de acord cu mine, ca aceste prevederi reprezintă un pas major înainte pentru soluționarea firească a unui deziderat vital al societății românești democratice. Trecutul, oricât ar dori unii și alții, nu poate și, mai ales, nu trebuie să fie modificat, alterat, mistificat. În schimb, trecutul poate și trebuie să fie cunoscut. Aceasta, dacă nu dorim să repetăm erorile și ororile. Demult venise vremea să spunem: "la noi, ca la toată lumea". Vă mulțumesc.

 
  Dan Mircea Popescu - Reformele promovate de Putere.

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnului senator Hașotti pentru declarația politică, și-l invit la microfon pe domnul senator Dan Mircea Popescu, din partea Grupului parlamentar PSD. Microfonul central, vă rog.

   

Domnul Dan Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, afirmam recent, într-o reuniune de partid, faptul că România pare să se fi desprins definitiv de ceea ce cu toții am denumit perioada de tranziție. După cum cunoașteți, în tranziție, vechea ordine politică, economică, socială și juridică este în regresie, totuși, prezentă, în timp ce noua ordine este în majoritatea elementelor și dimensiunilor ei în stare de latență in statu nascendi cum se spune, ceea ce trebuie să recunoaștem, pentru România anului 2006 nu mai este cazul. Suntem cu 10 luni înainte de integrarea în Uniunea Europeană iar democrația, economia de piață, noile relații de muncă și statul de drept au devenit de-acum realități palpabile prin contribuția noastră, a tuturor, chiar dacă în funcționarea lor există încă mari sincope, derapaje și chiar vicii de fond. Aceste lucruri nu pun însă sub semnul întrebării faptul că în România capitalismul s-a desprins în câștigător, ci, cel mult, pun în discuție natura acestui capitalism și maniera în care el poate fi îmblânzit în favoarea celor mulți. Aceasta ne și diferențiază pe noi, Partidul Social Democrat, ca partid de centru stânga, de restul partidelor de pe eșichierul politic românesc. Aș încheia această primă idee spunând că a continua reformele nu înseamnă în mod necesar că perioada de tranziție se prelungește, căci tranziția nu se confundă neapărat cu reforma, sau nu se reduce la reforme, deși le presupun.

Așadar, și pentru perioada următoare problema nu este aceea dacă avem sau nu nevoie de reforme, ci, dimpotrivă, problema cu care ne confruntăm este, mai ales, cea legată de descifrarea conținutului reformelor și în folosul cui sunt ele promovate. Aceasta este și rațiunea prezentei luări de poziție în legătură cu trei din cele 4 așa-zise reforme promovate de actuala putere și anume: reforma fiscală, cea a proprietății și cea din domeniul sănătății. Așa-zisa reformă a justiției merită, desigur, o abordare separată.

În viziunea noastră orice reformă trebuie să răspundă unor cerințe minime de echitate, de calitate și de sustenabilitate ale domeniului în care ea operează, aceasta, pe de o parte, pentru a fi validată de realitate, iar, pe de altă parte, pentru a corespunde așteptărilor și nevoilor populației.

Din acest punct de vedere, așa-zisa reformă fiscală, respectiv, introducerea cotei unice de impozitare a veniturilor populației și egalizarea acesteia cu rata de impozitare a profiturilor a constituit în opinia noastră principala cauză a contra-performanțelor Guvernului la nivelul anului 2005. Scopul declarat al acestei reforme a fost stimularea investițiilor și a mediului de afaceri, precum și creșterea puterii de cumpărare a cetățeanului, conform principiului vădit demagogic: "Nimeni nu pierde, toată lumea câștigă". Spun vădit demagogic, căci, în realitate, din totalul de 4, 5 milioane de salariați, cca 4,1 milioane, reprezentând 91% au primit în plus sume cuprinse între 75.000 și 250.000 lei pe lună, în timp ce aproximativ 350.000 de persoane, reprezentând doar 9% din totalul salariaților din România, au beneficiat de un spor al veniturilor cuprins între 5 milioane și 150 milioane lei pe lună. Ceea ce trebuie reținut aici este faptul că avantajele cotei unice s-au localizat la cei cu venituri deja mari și foarte mari, ceea ce a condus, practic, la o polarizare și mai accentuată a societății românești. Această așa-zisă reformă este în opinia noastră vădit inechitabilă și imorală, ea reprezentând o nouă capitalizare a oligarhiei economice românești, realizată nu prin efort propriu, nu prin dezvoltarea spiritului antreprenorial sau prin mecanisme de piață concurențiale, principii mult trâmbițate de dreapta politică, ci, dimpotrivă, ea este realizată în mod deliberat printr-o măsură impusă administrativ, respectiv, prin voința politică ridicată la rang de lege. În plus, chiar și acele creșteri salariale nesemnificative, pentru cei 91% dintre salariații României, au fost rapid anulate prin majorările aberante ale prețurilor la utilități și alte produse de bază, lucru cu atât mai evident în această perioadă de iarnă când factura de întreținere a devenit cu adevărat de nesuportat. Suntem, de asemenea, în măsură să evaluăm mai exact și ceea ce înseamnă așa-zisa reformă a proprietății, inițiată în mai 2005 de actuala putere, prin aplicarea faimosului principiu: restitutio in integrum. După cum cunoașteți, acest principiu de restituire al averilor in integrum nu s-a aplicat în nici o altă țară fostă comunistă, problema proprietății rezolvându-se prin despăgubiri bănești sau titluri de stat, precum și prin restituirea parțială în natură, dar în mod proporțional cu averea deja deținută. Așadar, restituirea a fost limitată în toate țările, numai în România ea a fost și este integrală, prin reforma actualei puteri de dreapta. Iată, pe scurt, amploarea acestui fenomen în cifre statistice, la nivelul anului 2005.

Nu suntem încă în posesia datelor la începutul anului 2006 dar principiul este același. Numărul solicitărilor de retrocedare: 210 mii, din care 128 mii pentru restituiri în natură și 82 mii pentru obținerea de despăgubiri bănești. Suma estimată era de 5,3 miliarde dolari, la care se mai adaugă valoarea măsurilor reparatorii, respectiv atribuirea de acțiuni și titluri de valoare nominală, care se ridică la încă 3,5 miliarde dolari. În total, stimați colegi, era vorba la nivelul anului 2005 de aproximativ 9 miliarde dolari, de care vor beneficia circa 200 mii persoane și pentru care vor plăti toți ceilalți cetățeni ai României, mulți ani de acum încolo. Aceasta este imensa povară aruncată de actuala putere de dreapta asupra noastră a tuturor, și tot printr-o măsură administrativă care nu ține cont de evoluția realității din țară, o măsură profund inechitabilă și nesustenabilă din punct de vedere financiar, fără a amaneta viitorul și dezvoltarea țării pentru satisfacerea cerințelor a 200 mii cetățeni, în marea lor majoritate oameni înstăriți deja dar, desigur, adepți și clienți ai dreptei politice din România. Aceste măsuri vor contribui și ele, din plin, la adâncirea severă a polarizării societății în săraci și foarte săraci, pe de o parte și, respectiv, bogați și foarte bogați, pe de altă parte. S-a ajuns la chestiuni absolut halucinante, încât sunt revendicați munți întregi, teritoriul unor orașe, parcuri, sute de mii de hectare de pădure și pământ, școli, spitale, grădinițe, case de cultură etc. Totul este posibil în România acestor ani, sub privirile duioase ale celui ce ne îndemna în campania electorală "să trăim bine!" În sfârșit, așa-zisa reformă a sănătății este înfăptuită și ea, așa cum am demonstrat recent, tot în folosul celor bogați și foarte bogați din această țară. Practic, aici este vorba de restrângerea vădită a accesului egal și universal al cetățenilor obișnuiți la dreptul elementar la ocrotirea sănătății, prin generalizarea sistemului de co-plată a serviciilor de sănătate, prin introducerea pachetului minim de servicii medicale pentru cei lipsiți de posibilități materiale și prin obligarea agricultorilor și a pensionarilor la plata serviciilor de care beneficiază. Avem încă o dovadă concretă a unei așa-zise reforme ce este îndreptată, practic, împotriva majorității populației, deci a unei reforme profund inechitabile, ce slujește cel mult unei minorități bogate și creează noi bariere tuturor celorlalți. O reformă nesustenabilă, căci finanțarea sistemului rămâne aceeași, fondul unic de sănătate rămânând parte a bugetului consolidat al României. În final, și calitatea actului medical, atâta câtă este, va avea de suferit, nu numai datorită lipsei resurselor financiare dar, în plus, și datorită decuplării învățământului superior medical, de actul medical în sine. Iată, stimați colegi, în cuvinte puține, adevăratul conținut al acestor așa-zise reforme ale actualei puteri de dreapta, din țară! Măsurile respective slujesc, în mod clar, unei minorități bogate, contravenind, în mod flagrant, intereselor și nevoilor marii majorități a populației din România. În plus, așa cum am încercat să arătăm, ele aduc atingere dezvoltării în viitor a țării, accentuând și mai mult polarizarea societății românești, dar și decalajele de dezvoltare dintre noi și restul statelor europene, membre ale Uniunii Europene. Un ultim aspect este legat de maniera de promovare a acestor, așa-zise, reforme. Chiar dacă asumarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului este constituțională și, deci, democratică, a o folosi în mod repetat și mai ales atunci când este vorba de schimbări esențiale în domenii de mare sensibilitate pentru o întreagă rațiune, așa cum au și fost cele legate de fiscalitate, de regimul proprietății sau sănătate, mi se pare nu numai contraproductiv, ci de-a dreptul insultător, nu numai pentru Parlament, ca principală instituție democratică a țării, dar chiar pentru un popor întreg. Dacă adăugăm la aceasta și referiri ale unor personalități publice ale actualei puteri, care asemuiesc Parlamentul cu o stațiune de odihnă sau, mai recent, își exprimă temerea că această instituție, mai degrabă strică legile, fiind compusă din incompetenți, avem deja o imagine a unor adevărate derapaje de la democrație ale actualului Guvern, care se consideră, iată, singurul depozitar al adevărului, al democrației și al competenței românești. O asemenea abordare mi se pare de două ori imorală și antidemocratică. În primul rând, pentru că ea nesocotește și ocolește dezbaterea deschisă în forul suprem reprezentativ al țării, a cărui menire și rațiune de a fi este tocmai aceasta, și în al doilea rând, pentru că actuala putere uită, în mod voit, de lipsa sa de legitimitate, ceea ce în mod concret ar trebui să o facă mult mai prudentă în acțiunile sale. Așadar, când ai pierdut în mod clar alegerile, dar te afli în mod conjunctural la putere, a ocoli sistematic Parlamentul țării, ba, mai mult, a-l stigmatiza și apostrofa în continuare și chiar în momente de maximă importanță, este o manieră profund nedemocratică și periculoasă pentru viitorul acestei țări. Cer, în numele partidului pe care-l reprezint, tuturor partidelor parlamentare o atitudine mult mai fermă împotriva degradării vieții democratice din România, căci responsabilitatea este comună. Opriți, stimați colegi, acest curs periculos al politicii românești! Acest lucru mai este încă posibil prin voința și prin acțiunea noastră comună. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Eugen Mihăescu - Imaginea Parlamentului României și a parlamentarilor români.

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu domnului senator Dan Mircea Popescu pentru declarația politică, 13 minute, și îl invit la microfon, din partea Grupului senatorial al PRM, pe domnul senator Eugen Mihăescu. Microfonul central, vă rog!

   

Domnul Eugen Mihăescu:

Domnule președinte de ședință!

Stimați colegi, nu aș vrea să fie o declarație politică, în sensul celor care se aud, de obicei, sub cupola Senatului României. Observator fiind la Parlamentul European văd, aici, în sală o mulțime de colegi: domnul senator Morțun, domnul senator Popa, domnul senator Athanasiu, Șerban Nicolae, domnul Cioroianu, un apropiat de-al meu, care mă vor amenda dacă aș lua-o razna în observațiile mele de...observator. În calitatea mea de artist (artiștii sunt frații clar-văzători), eu văd niște lucruri pe care ceilalți, deși au ochii larg deschiși, nu le văd, trec deasupra lor fără să le bage în seamă. Primul lucru pe care l-am observat sosind la Parlamentul European este că sunt mult mai multe scaune, fotolii, ca să spun așa, decât sunt deputați. În aceste fotolii sunt așezați deputații Parlamentului European, nume celebre, printre care foști candidați la președinția Franței: Michel Rocard, Le Pen, De Villiers și foarte mulți politicieni deputați importanți, alături de foarte mulți funcționari, membri ai comisiilor. Observatorilor nu li s-au găsit locuri! Deci noi, când participam la ședințele în plen, și chiar la ședințele comisiilor, trebuie sa ne căutăm un loc liber, ca la cinematograf sau la teatru, pe care nu s-a așezat nimeni. Mulți stau în picioare, alții se așează pe locuri, care au, ca și în Parlamentul nostru, numele unor stimabili parlamentari, care nu vin sau au venit, au semnat și au plecat. Deci, aceasta ar fi o primă impresie, "a vol d'oiseau", Parlamentul European văzut așa, de sus. Până și cărțile noastre de identitate nu sunt de aceeași culoare cu cele ale parlamentarilor, care sunt un albastru ultramarin închis, iar ale noastre sunt galbene, chiar dacă, totuși, nu au forma unei stele. Nu vreau să am nici un fel complex de marginalizat, dar m-am întrebat dacă și celelalte 10 națiuni care au fost în situația noastră, observatori, au avut același tratament. Mi s-a spus că da! In acest moment, în această postură, nu putem face prea mult în Parlamentul European decât să asistăm la ședințe. Eu fac parte, împreună cu colegii mei din Partidul România Mare, din Grupul celor neatașați, sau neînscriși. Sigur că pentru "copiii" din presă, care au scris mai mult decât au citit, chestiunea aceasta a fost considerată ca un eșec. Nu ne-a luat în brațe nici PPE, nici Partidul Socialist European, nici Partidul Europa Națiunilor. Greșeală! Sunt foarte mulți conservatori englezi, polonezi, care fac parte din acest grup. Ca să nu mai vorbesc de francezi, de olandezi și de alte naționalități. Dacă aș fi fost în Grupul Socialist, (pentru că m-am considerat totdeauna un om de stânga), probabil că nu aș fi fost membru al Comisiei de politică externă a Parlamentului European, pentru că aș putea spune că s-au bătut pe un loc din Comisia de politică externă greii politicii externe din PSD. Fiind neînscris, am apucat și eu un loc într-una din comisiile cele mai importante, în Comisia de politică externă. Ce am văzut acolo? Am văzut-o pe doamna ministru Anca Boagiu, pe doamna ministru Monica Macovei participând la o întâlnire a unei comisii, după ce s-a citit Raportul domnul Pierre Moscovici. Dânsul cred că a vorbit puțin. Raportul a fost destul de favorabil, - stropit cu foarte multă apă de trandafiri- și, după aceea, am auzit-o pe doamna ministru Macovei vorbind mai mult decât domnul raportor. Ne-a ținut o lungă conferință însoțită de un foarte lung curriculum vitae al său. Ce este important ne-a spus la sfârșit: "că ea are dosarele pregătite"!?! Aceasta se întâmpla acum o lună, o lună și jumătate! Avea dosarele pregătite, ca și cum dosarele respective ar fi fost gata judecate, și oamenii și arestați, și închiși și am terminat cu corupția! Vreau să vă spun că "panorama" care se desfășoară la ora actuală, ca să zic așa, acest joc de umbre, joc de glezne ...ne prezintă rău. Eu pot să am părerea mea personală, cum aveți și dumneavoastră părerea dumneavoastră. Pentru mine politica românească seamănă foarte mult cu football-ul dâmbovițean. Eu aș putea să vă spun că, fiind prezent, cu părere de rău, mai mult acolo decât aici, România se vede foarte prost de la Bruxelles! Venind la București sâmbătă, am văzut un afiș al unui comic, care este un fel de Mircea Crișan al generației actuale, - îmi scapă numele acum - un afiș albastru, cu un titlu mare: "Șmecher în UE!" Cam așa suntem văzuți la ora actuală de la Bruxelles. Trebuie sa întelegeți frustrarea noastră! Asistăm la discuții, vedem cum se prezintă oficialii români și nu putem interveni. Singurul ajutor pe care îl putem da este lobby-ul pe culoarele instituțiilor europene. Doar așa putem încerca să mai cârpim imaginea României.Timpul nu-mi permite să va relatez discuția pe care am purtat-o cu un prieten, domnul Josep Borrell, Președintele Parlamentului European sau cu parlamentarul X, nu vreau să citez nume, dar să știți că eu reușesc să mă dedublez și să îmi dau seama cum se vede din afară scena politică a prăfăriei noastre natale.

Nu se vede bine și nu vom putea, cu aceste fumuri bengale și cu niște persecuții, să schimbăm părerea pe care o au parlamentarii europeni. Nu aș vrea să par că țin partea unui politician sau a altuia dar cred că veți fi de acord cu mine că în politica românească puțini sunt cei care sunt destul de curați ca să se aplece și să ridice piatra!

L-am văzut pe domnul Cristian Tudor Popescu, în prima seară când am debarcat în România, era o reluare a emisiunii "Cap și pajură" în care spunea... cita - "vox populi" - un șofer de taxi pentru că, în general, cam așa se spune: "am fost la frizer și frizerul mi-a spus următorul lucru...", "am vorbit cu un șofer de taxi și - uite ce deștept e! Bineînțeles domnul Cristian Tudor Popescu într-o zi o să se propună să avem un Parlament, un Senat din șoferi de taxi și din frizeri".

Când l-am auzit citându-l pe șoferul de taxi, "că în țara asta se va schimba ceva în momentul când un președinte de Cameră va fi băgat într-o mașină cu mâna polițistului pe cap", mi s-a părut un lucru îngrozitor! N-a spus "dacă se va dovedi că este vinovat"! Pentru că de la Strasbourg sau de la Bruxelles, așa ceva nu arată a curățenie.

Dacă, Doamne ferește, se va întâmpla așa ceva, noi cu toții suntem compromiși. Pentru că așa se vede de acolo. Lucrurile ar fi trebuit făcute complet altfel într-un stat de drept. După părerea mea, sunt contraproductive pentru integrarea României văzută de Parlamentul European.

Vreau să vă mai spun un lucru. Domnul ministru de externe Ungureanu, pe care eu personal l-am primit cu foarte multă simpatie și chiar, aș zice, cu admirația pe care o are un om cu părul alb pentru un tânăr, nu l-am văzut și nu l-am simțit alături - în afară de o urare de bună plecare spre Bruxelles și o ședință pe care o avem mâine dimineață cu el - sprijinul Ministerului de Externe.

Nu am văzut diplomații români venind pe lângă noi, poate ceilalți colegi ai mei, poate cei care fac parte din coaliția puterii sau din opoziție și îi cunosc dinainte să-i fi văzut, eu nu i-am văzut câtuși de puțin alături de noi, - măcar o susținere logistică și atenție meritam din partea Ministerului Afacerilor Externe.

Mai mult decât atât, domnul ministru nu găsește necesar nici să răspundă la întrebările și interpelările care i se fac. În schimb, pentru intervențiile pe care le-am avut de la această tribună, de exemplu am făcut câteva interpelări la adresa Ministerului de Externe, câteva interpelări în care am întrebat dacă șeful cadrelor Ministerului de Externe, domnul Alexandru Mugurel Buje - pardon, nu șeful cadrelor... șeful resurselor umane - provine de la DIE-SIE ? Ei, această interpelare a fost reluată într-un articol în presă și m-am trezit cu un proces din partea funcționarului respectiv.

Dacă un senator care se exprimă de la această tribună este chemat la Parchet să dea explicații și el demonstrează, cu hârtii, că sunt niște interpelări senatoriale, mie mi se pare că, dacă lucrurile merg așa, înseamnă că nimic nu s-a schimbat în țara aceasta și voi începe să contemplez o a doua emigrație. Nu mă voi lăsa hărțuit juridic!

Vă mulțumesc foarte mult. (aplauze)

 
  Corneliu Pascu - Orașul Victoria și necesitatea completării Legii protecției mediului.

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu domnului senator Eugen Mihăescu pentru intervenția care a durat 11 minute.

Invit la microfon, din partea Grupului senatorial al Partidului Conservator, pe domnul senator Pascu Corneliu. Aveți cuvântul. Microfonul central. Vă rog, domnule senator.

   

Domnul Corneliu Pascu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule președinte,

Stimate doamne și domni senatori,

Aș vrea ca înainte de a supune atenției dumneavoastră o situație ce nu mai poate fi tolerată în România și în continuarea celor spuse de domnul senator mai înainte, aș vrea să fac o propunere că, având în vedere degradarea continuă a imaginii Parlamentului și parlamentarilor, propun ca o comisie specială, formată din membrii celor două Camere, să analizeze cauzele și să propună măsuri pentru reabilitarea imaginii parlamentarului.

Acum aș vrea să vă spun atenției o situație care nu mai poate fi tolerată în România și anume că viața oamenilor și menținerea unui mediu natural favorabil vieții nu poate fi batjocorit de nimeni și nici negociat.

În acest sens, vreau să vă supun atenției starea deosebit de gravă a locuitorilor din orașul Victoria și a comunelor și satelor învecinate.

Combinatul chimic din orașul Victoria, creație a economiei socialiste nesăbuite, continuă să-și manifeste efectele dezastruoase asupra vieții oamenilor și astăzi. După cum mulți din dumneavoastră știți, deja în cadrul fostului Combinat chimic al orașului Victoria, din județul Brașov, a funcționat o secție de producție numită "Anioniți", care este deosebit de poluantă.

Toți foștii angajați ai acestei secții sunt astăzi, în proporție de 80%, decedați de cancer, la vârste foarte fragede de până la 40 de ani, întrucât substanțele degajate în cursul procesului tehnologic sunt cancerigene.

După 1989, această secție a fost preluată de societatea comercială a doi cetățeni americani, VIROLITE, și dezvoltată cu o nouă investiție pusă în funcțiune în anul 1996 pe același profil tehnologic poluant: schimbătorii de ioni.

În 2004, S.C. VIROLITE se transformă în S.C. PUROLITE prin aducerea în orașul Victoria și a instalațiilor secțiilor lor din Anglia, de unde au trebuit să plece datorită scandalurilor publice și datorită poluării mediului în acele localități.

Aceste societăți, VIROLITE și PUROLIT au funcționat toată perioada fără autorizație de mediu. În prezent, este poluată atmosfera prin distrugerea vegetației și, în special, copacii și pomii fructiferi din toată zona înconjurătoare a orașului Victoria, a localităților Ucea de Sus, Ucea de Jos, Viiștea și așa mai departe.

Este poluată apa râului Olt, prin afluentul său, râul Corbișor, în care sunt deversate reziduurile procesului tehnologic, insuficient tratate în stația de epurare complet neeficientă.

Este poluată și infectată pânza freatică și toate fântânile cetățenilor din satul Corbi și satele învecinate sunt nefolosibile. Sunt afectate animalele prin numeroasele avorturi și feți morți. În schimb, toată producția merge la export și profitul expatriat, neînregistrându-se profit la această societate.

În prezent, se solicită un nou aviz de mediu pentru o nouă dezvoltare a capacităților de producție la fel de poluante. Având în vedere efectele deosebit de nocive asupra mediului și vieții oamenilor, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor ar trebui să dispună măsuri imediate de închidere a activității acestei secții, să dispună măsuri de reparare a daunelor create mediului și oamenilor pe principiul de bază că poluatorul plătește și să se interzică dezvoltarea unei noi activități pe așa-zise programe de conformare în spatele cărora poluatorii se ascund și-și legalizează activitățile poluante.

În loc să se aplice legea, Ministerul Mediului emite o nouă Lege a protecției mediului care are un caracter de strategie ce dă recomandări în toate domeniile, pe baza lor întreaga activitate economică și toți cetățenii acestei țări sunt apriori vinovați și posibil de sancționat cu amenzi pe care 90% din cetățenii țării nu le pot achita.

Ar fi de dorit ca Ministerul Mediului să revadă această lege emisă prin ordonanță de urgență și să completeze legea existentă sau să facă o lege care să fie lege și nu strategie. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu domnului senator Pascu pentru intervenția dânsului de 4 minute.

 
  Nemeth Csaba - Despre ceangăi.

Invit la microfon, din partea Grupului UDMR, pe domnul senator Németh Csaba. Se pregătește domnul senator Mircea Mereuță, din partea Grupului D.A., microfonul central pentru domnul Németh Csaba.

   

Domnul Németh Csaba:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Acum două săptămâni, la 13 februarie, a fost prezentată o declarație politică intitulată "Ceangăii - de la enigmă la adevăr".

Autorul acestei declarații - printre altele - spunea: "În problema romano-catolicilor din Moldova, există o linie de abordare care aparține părții maghiare și care pornește de la scrierile unui misionar catolic secui din 1781, Zöld Péter. Sosit în Moldova, el a produs, conștient sau nu de ceea ce face, o inovație lingvistică, «ceangăii maghiari», raportându-o la comunitatea romano-catolicilor și creând astfel un fals etnonim. Din acest moment, cercetătorii unguri s-au lansat în căutarea originilor acestei etnii imaginare, ajungându-se să se vorbească, succesiv, de ceangăi de origine cumană, cabară, peceneagă, hunică sau maghiară."

Dar ce au spus și ce au scris istoricii și cercetătorii români despre această comunitate? Pentru început îmi permit totuși să fac trimitere la un autor neromân.

În anul 1648, Marcus Bandinus, călugăr franciscan, originar din Bosnia, "administratorul apostolic al Sfântului Scaun din Moldova, între anii 1644-1647, întocmise cea mai amplă dare se seamă despre comunitățile catolice din Moldova, cunoscută sub numele de Codex Bandinus".

Pe lângă starea sufletească jalnică în care s-au aflat catolicii din Moldova la mijlocul secolului al XVII-lea, Codex Bandinus evocă și conviețuirea bună între români, unguri și sași din acea vreme.

Despre Huși scrie: "... Locuitorii acestui oraș sunt unguri și români, dar mai mulți sunt unguri, și în toate sunt în frunte. Îndeplinirea între ei a funcțiilor de dregători este astfel rânduită, încât dacă într-un an funcția de jude (adică primar al orașului) este îndeplinită de un ungur, în anul următor funcționează în aceeași funcție un român și în felul acesta dregătorii sunt schimbați alternativ".

În orașul Cotnari "locuitorii sunt sași, unguri și români, dar cei mai mulți sunt ungurii, cu toate că sașii sunt mai bogați și mai presus în autoritate ca ungurii. Românii sunt mai puțini. Pentru conducerea mai bună a orașului din vechime este o instituție, care înainte era compusă din trei persoane, un ungur și doi sași, dar din aceștia doi a rămas numai unul".

Cu o jumătate de secol mai târziu, Dimitrie Cantemir scria: "În afară de moldoveni... mai trăiesc în Moldova și greci, albanezi, sârbi, bulgari, leși, cazaci, ruși, unguri, nemți, armeni evrei și țigani..."; "Fiindcă ungurii au rămași neclintiți în legea lor papistășească, și-au păstrat și limba țării lor." (Dimitrie Cantemir - Descrierea Moldovei, Ed. Academiei, Buc. 1973 pag. 181 și 184.)

Nicolae Iorga, în opera sa "România cum era până la 1918" (Ed. Minerva, Buc. 1972) face o informare întemeiată, pe date, de la fața locului. Marele savant în această carte susține originea ungurească a ceangăilor din Moldova: "Fără legea catolică ungurească de care se țin, ei ar fi uitat de mult, cu desăvârșire, neamul din care se trag. Și se trag ei cu adevărat din acest neam? E sigur că pe la anul 1200 o mare parte din ținutul de peste Siretiu, era socotit ca unguresc".

Despre orașul Huși, Iorga scrie printre altele: "Pe un deal te urci la satul catolicilor. Locuitorii, care nu știu decât românește, sunt catolici, și-și aduc aminte că sunt unguri".

Luând în evidență satele tecucene, marele savant scrie: "Ploscuțenii, întemeiați cândva de românul Ploscuță sunt într-adevăr un sat de unguri pripășiți aici din ținutul de față al Bacăului. Legea singură și aici îi ține așa de deosebiți de români. Ea a păstrat desigur și limba. Sunt copii care nu știu mai deloc pe a noastră; femeile spun că învață românește pentru nevoia de a se înțelege când ies din cuprinsul satului".

"Ungurii din Valea Slănicului, citez, au luat portul, datinile, apucăturile românilor, dar și-au păstrat limba, vechea lor limbă secuiască și legea...".

În ședința din 12 noiembrie 1857 a Adunării ad-hoc din Moldova, Costache Negri a spus că în acest principat locuiesc aproximativ 50 - 60 de mii de unguri catolici.

Dumitru Mărtinaș, în cartea sa "Originea ceangăilor din Moldova" (Editura Științifică și Enciclopedică București, 1985), constată cu regret că, până nu de mult (aproximativ până în anul 1985), și istoricii români erau de acord că ceangăii reprezintă, la origine, o populație de "neam maghiar". El susține că ceangăii sunt urmașii unei populații românești maghiarizate sau secuizate în Transilvania, care a emigrat în Moldova, în mai multe valuri (1234, 1345-1354, 1420 și 1764).

"Multă vreme ni s-a părut prezumțios a lua poziție împotriva unor învățați de talia lui Weigand, Xenopol, Szarvas ș.a. Cum să te ridici împotriva concluziilor tradiționale ale științei maghiare și românești, adică împotriva concluziilor unor autorități științifice consacrate?" - scrie Mărtinaș în cartea sa, la pag.19.

În încheiere, consider că originea etnică nu este și nu trebuie să fie astăzi o problemă pentru această comunitate. Aici sunt de acord, cu o completare, cu domnul senator Ioan Chelaru - autorul declarației politice de acum două săptămâni - simțământul apartenenței reprezintă principalul reper de identitate a catolicilor din Moldova. Acest simțământ al lor trebuie respectat, identitatea lor trebuie apărată și conservată, indiferent de ce simțământ al apartenenței sau de ce identitate este vorba.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc pentru declarația dumneavoastră politică. Ați vorbit 7 minute, deci timpul UDMR-ului a fost folosit.

 
  Mircea Mereuță - Scăderea popularității PSD.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mircea Mereuță, din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD.

Se pregătește domnul senator Ion Vărgău, din partea Grupului parlamentar PSD.

Microfonul central. Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Mircea Mereuță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Asistăm la o perioadă în care sondajele arată o scădere accentuată a popularității fostului partid de guvernământ, scădere datorată, în principal, apariției în mass-media a scandalurilor pe tema corupției, în care sunt implicați membri marcanți ai conducerii PSD.

Este cu atât mai grav cu cât cazul care a ținut cel mai mult atenția opiniei publice îl are în centru nu pe un oarecare "baron local", ci pe fostul prim-ministru al României, fostul candidat la președinția țării, actualul suspendat președinte executiv al social-democraților. Mai mult decât atât, este cazul care atrage după sine percepția corupției asupra întregului partid. Și iată cum consideră opoziția pesedistă că poate lupta cel mai bine împotriva corupției din interior. Adoptă un cod deontologic, o anexă a Statutului partidului, intitulată "Normele etice, morale, profesionale și de conduită ale membrilor PSD", care PSD face încă o dată dovada demagogiei sale politice, prin adoptarea acestui cod, sperând că prin crearea unor anumite reguli de morală și de etică, mai poate obține voturile naivilor și idealiștilor care au crezut în iluziile vândute, cu zâmbet larg, timp de 14 ani. Pentru că este absolut clar că acest cod nu se adresează nici pe departe membrilor PSD și, cu atât mai puțin, membrilor marcanți ai PSD. Etica, moralitatea și disciplina în fața legii sunt destinate exclusiv electoratului naiv, celor care își plătesc constant datoriile financiare către stat, pensionarilor care, în pofida pensiilor mici, sunt primii care plătesc sumele imense afișate la întreținere, oamenilor obișnuiți care cred că legea este făcută pentru a proteja, cetățenilor care încă vin să voteze, din patru în patru ani, în speranța că, măcar de data aceasta, vor putea alege conducătorii onești și morali care să-i reprezinte și să-i conducă cu înțelepciune.

În ceea ce privește PSD, dacă ne gândim la propriile afaceri și grupuri de interese cu care intervin la nivelul tuturor factorilor de decizie economico-politică, liderii PSD ar trebui să-și facă un alt fel de cod, care i-ar reprezenta, într-adevăr pe liderii față de care justiția începe, în sfârșit, să-și facă datoria. Și asta, cu atât mai mult cu cât este clar că cei care au conceput prezentul set de reguli morale nici nu le înțeleg, nici nu au intenția de a și le însuși vreodată.

Atunci când se vorbește despre hotărârile organelor de conducere ale partidului care trebuie să fie - citez - "în conformitate cu legea", corifeii PSD stabilesc reguli care până acum nu ar fi trebuit să fie în conformitate cu legea sau, mai mult, liderii partidului nu știau care sunt prevederile legale atunci când au fraudat, cu nonșalanță, statul român și de-abia acum trebuie să înceapă să se informeze vizavi de ceva despre care cetățeanul obișnuit a aflat de mult.

Oricum, una dintre cele mai interesante prevederi vorbește despre datoria pesedistului de a se abține în a-și exercita funcția sau mandatul pentru interesul propriu, recunoscând, astfel, înclinația naturală a acestuia spre încălcarea legii și faptul că numai sancțiunile aspre pot stăvili, cu greu, această înclinație care face parte din felul de a fi al liderilor. Oare statutul sau anexele sale pot opri ceea ce legea nu poate: corupția la nivelul structurilor de conducere? Sau dacă, măcar în urma adoptării sale, se va înceta a se mai vorbi chiar și la nivel european despre aceste cazuri de corupție.

Aș încheia, stimați colegi, prin a mă întreba dacă este măcar cineva care chiar ia în serios această tentativă de convingere a electoratului privind dorința reală de reformare a PSD.

În fond, nu este prima schimbare la față prin care pesediștii încearcă să se camufleze, în numele social-democrației, iar timpul va dovedi că nu este nici ultima.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului senator Mereuță pentru declarația dânsului. 4 minute.

 
  Ion Vărgău - Imaginea satului nord-dobrogean (Tulcea și Delta Dunării)

Îl invit la microfon pe domnul senator Ion Vărgău, din partea Grupului parlamentar PSD.

Se pregătește domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar PRM.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Ion Vărgău:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează "Imaginea satului nord-dobrogean".

Doamnelor și domnilor senatori,

Domnule președinte de ședință,

Regiunea Dobrogea, așa cum se află așezată, în vecinătatea mării și la gurile Dunării, a jucat întotdeauna un rol important în evoluția statului român, din cel puțin două motive: economic și strategic.

Interesul pentru provincia dintre Dunăre și mare a crescut la jumătatea secolului al XIX-lea, când Dunărea a devenit cea mai importantă arteră economică pentru Europa, iar Dobrogea însemna o zonă strategică de mare interes în Sud-Estul Europei.

Continuând această politică pentru ținutul nord-dobrogean, în contextul în care România avea ca obiectiv principal integrarea în Uniunea Europeană, Guvernul Partidului Social Democrat din perioada 2000 - 2004 a promovat și implementat programe care au condus la relansarea agriculturii și turismului românesc. Acest lucru a însemnat pentru județul Tulcea o șansă în plus pentru relansarea economiei, ținând cont de faptul că agricultura și turismul sunt, poate, singurele domenii ce pot fi exploatate în zonă și care pot constitui surse importante de venituri pentru locuitorii județului Tulcea.

Delta Dunării, o importantă parte din suprafața județului, reprezintă cea mai mare rezervație de ținuturi umede din Europa și acest lucru a permis operatorilor din turism să investească în această zonă. Rezultatele au fost pe măsură, în sensul că s-a reușit limitarea procesului de migrare a populației tinere din Deltă spre municipiu sau alte localități din țară, s-a realizat un grad mare de ocupare a forței de muncă, precum și asigurarea unui trai decent, prin posibilitatea de a desfășura și alte activități, în afară de cea de pescuit. Astfel, la sfârșitul anului 2004, în județul Tulcea, activitatea turistică era în plină ascensiune, numărul turiștilor crescând de aproape 30 de ori față de anul 2001.

Concomitent cu dezvoltarea turismului, activitățile din agricultură au fost încurajate prin acordarea subvențiilor, cu scopul de a încuraja performanța și în acest sector. Astfel, s-au acordat subvenții pentru crescătorii de animale și pentru cei din sectorul vegetal, astfel încât lucrătorii din sectorul agricol să fie sprijiniți și încurajați să-și dezvolte activitatea după normele europene.

În acest moment, în sectorul zootehnic, performanța este descurajată, în sensul că subvențiile nu se mai acordă pe kilogramul de carne sau litrul de lapte obținut, ci pe cap de animal. Astfel, zootehniștii nu mai sunt încurajați să facă producție de calitate și sunt stimulați să crească un număr din ce în ce mai mare de animale, pentru a-și încasa subvenția, indiferent că producția pe cap de animal este sau nu performantă.

Mai mult decât atât, începând cu 1 martie 2006, subvențiile se vor acorda în funcție de clasificarea carcasei de porc, eliminându-se, astfel, crescătorii de animale persoane fizice. Trebuie menționat că județul Tulcea nu are nici un clasificator autorizat în acest sens.

De asemenea, s-au eliminat subvențiile pentru principalele culturi agricole, astfel că agricultorii nu mai au puterea financiară pentru a-și susține lucrările și vor renunța la aceste culturi, fiind descurajați, în plus, și de faptul că sunt nevoiți să plătească în avans o parte din apa ce urmează s-o folosească pentru irigarea acestor culturi.

Temperaturile excesiv de scăzute din această iarnă au produs pagube însemnate la culturile agricole din județul Tulcea, astfel că peste 20.000 hectare de grâu au fost calamitate, din care 10.000 hectare în proporție de 100%, iar la culturile de orz, orzoaică și rapiță, din 12.000 hectare, sunt compromise, în procent de 100%, în jur de 9.000 hectare.

Referitor la turismul tulcean, acesta aproape că nu mai există. Apariția virusului gripei aviare în Delta Dunării a indus un sentiment de insecuritate zecilor de mii de turiști, care au renunțat la sejur și mini-vacanță, programate pentru județul Tulcea. Ba, mai mult, ministrul Flutur declara la momentul respectiv "Ocoliți turismul în județul Tulcea", bineînțeles, pentru a se evita contactul cu focarele de gripă aviară, fără să realizeze implicațiile pe care această afirmație le va avea asupra imaginii turismului tulcean pe termen mediu și lung. Acest lucru a condus la blocarea tuturor contractelor economice încheiate pentru sezonul următor, iar anul turistic 2006 era compromis.

Am realizat atunci implicațiile acestui mod de a gestiona situația creată și în octombrie 2005 solicitam Guvernului să acorde sprijin operatorilor din turism, astfel încât să resimtă mai ușor efectele distructive ale gripei aviare, dar acest demers a rămas fără ecou.

În aceste condiții, în care județul Tulcea se află într-o situație critică, mă simt obligat, stimați colegi, să atrag din nou atenția guvernanților asupra problemelor apărute în mediul rural tulcean, care vor avea un impact social deosebit, mai ales în vara și toamna acestui an.

Domnilor guvernanți, domnilor colegi, fac un apel către dumneavoastră ca măcar acum să faceți o analiză atentă a situației delicate în care se află locuitorii județului Tulcea și să decideți măsuri concrete pentru sprijinirea populației rurale, care acum se află la limita sărăciei.

Vă mulțumesc pentru atenție. (aplauze)

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu mulțumesc domnului senator Ion Vărgău pentru declarația politică. 6 minute.

 
  Aurel Ardelean - Situația locurilor de muncă din sectorul de stat în anul 2006.

Îl invit la microfon pe domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar PRM, cu rugămintea să se înscrie în cele 3 minute care au mai rămas Grupului parlamentar PRM.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul central.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Tema declarației mele politice privește situația locurilor de muncă din sectorul de stat în anul 2006.

În acest an, 26.000 de angajați din sectorul de stat vor rămâne fără slujbe. Guvernul a stabilit ca societățile de stat pe care le monitorizează să disponibilizeze, recurgând, în special, la concedieri, peste 25. 717 angajați, cele mai multe persoane urmând să fie concediate în primul trimestru al acestui an.

Aproape jumătate din persoanele care vor rămâne fără slujbe în 2006 sunt angajate în societăți din subordinea Ministerului Economiei și Comerțului. Din cele 14.435 de persoane vizate cu disponibilizarea, 10.900 vor fi concediate, din care aproape 4000, în primele trei luni ale anului, cei mai afectați fiind minerii.

În plus, în primul trimestru, societățile din subordinea Ministerului Economiei și Comerțului vor face externalizări de activități, renunțând, astfel, la personalul aferent, aproape 2.500 de angajați.

Societățile Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale vor disponibiliza, la rândul lor, peste 8.700 de angajați în acest an, iar întreprinderile coordonate de A.V.A.S. vor concedia peste 2.200 de salariați.

La Ministerul Culturii și Cultelor, societățile monitorizate din subordine vor avea obligația să desființeze circa 200 de posturi.

Cu toate aceste concedieri, care nu constituie un act social, societățile monitorizate de Guvern nu pot crește salariile angajaților rămași și au restricții la plata primelor.

Este doar începutul, stimați colegi. Nu putem să trecem cu vederea acest aspect. Situația socială care rezultă este una delicată. Doresc să subliniez faptul că locurile de muncă își au importanța lor, fiind o dovadă a competitivității segmentului economic. Or, despre ce competiție este vorba atunci când 26.000 de oameni își pierd locurile de muncă? Economia românească din sectorul de stat mai are mult de recuperat la acest capitol, iar dacă nu vor fi luate măsurile necesare pentru reabilitarea acestui sector, integrarea europeană nu va aduce decât și mai multe locuri de muncă pierdute, pentru că standardele Uniunii Europene sunt acum mult peste nivelul actual al acestor societăți de stat.

Doamnelor și domnilor, anul 2006 mai oferă încă un răstimp celor care conduc acest sector, pentru a aplica măsurile necesare transformării acestor societăți în entități competitive și compatibile cu standardele europene.

Așteptăm ca Guvernul să răspundă la aceste probleme.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu domnului senator Aurel Ardelean, care a vorbit 3 minute. Timpul pentru Grupul parlamentar PRM a expirat.

 
  Nicolae-Vlad Popa - Reforma clasei politice.

Îl invit la microfon pe domnul senator Nicolae-Vlad Popa, din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD.

Se pregătește domnul senator Adrian Păunescu, din partea Grupului parlamentar PSD.

Microfonul central, vă rog, pentru domnul senator Popa.

   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Să ne închipuim, să presupunem că noi avem un mandat să supraveghem, să apărăm legalitatea în România, în vederea soluționării unei plângeri cu următorul cuprins. Persoana X a obținut de la persoana Y o funcție și în contrapartidă a primit un obiect de foarte mare valoare.

Ce putem face? Proba absolută o constituie identificarea obiectului transmis, singura probă posibilă pentru un astfel de demers fiind percheziția. Acest lucru a fost decis și în cazul Năstase de către procurori care și-au făcut datoria.

Ce a făcut însă Parlamentul României, recte Camera Deputaților, prin Comisia juridică?

A respins, sub anonimatul votului secret, cererea de percheziție, obstrucționând desfășurarea actului de justiție, abuzând de dreptul său de a verifica legalitatea procedurii. Cum era de presupus, parlamentarii PSD și PRM și-au anunțat dinainte în ședință intenția de a vota pentru respingerea cererii de percheziție.

Cred că într-o stare de normalitate, votul de la Camera Deputaților ar trebui să fie o simplă formalitate, asemenea votului de validare al parlamentarilor, în realitate, însă, el poate să ocolească Constituția României care, prin modificările aduse, nu acceptă imunitatea parlamentară pentru infracțiuni de drept comun.

Trebuie să reamintesc faptul că Parlamentul României, ca instituție, și parlamentarii ca persoane, din păcate, au o imagine foarte proastă, situându-se în cvasitotalitatea sondajelor pe ultimele locuri în încrederea populației.

Declarativ, noi, clasa politică, ne pronunțăm pentru statul de drept, dar, prin asemenea gesturi, constat că mâhnire că devenim susținători și complici ai statului, abuzului de drept.

Se pune în mod firesc întrebarea, de ce nu putem fi solidari într-o luptă grea împotriva corupției, dar, în schimb, devenim solidari în blocarea acestei lupte, exemplul din Senat este nevotarea ordonanței DNA!

Consider că este firesc să ne delimităm de această decizie imorală a Comisiei juridice de la Camera Deputaților și să cerem colegilor noștri deputați să infirme în plen hotărârea respectivă pentru că, în cazul în care plângerea are un conținut nereal, numai printr-o astfel de procedură se poate demonstra acest lucru.

Pentru a câștiga, recâștiga încrederea românilor, este necesar ca reforma clasei politice să fie una reală, chiar dacă această implică o curățenie de primăvară în partidele politice.

Europa așteaptă o Românie cinstită, serioasă și harnică, nu gesturi teatrale, de fațadă sau de situare deasupra legii a unor cetățeni. Numai în felul acesta vom putea considera că suntem racordați la valorile europene spre care ne îndreptăm.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu domnului senator Nicolae Vlad-Popa.

 
  Adrian Păunescu - Presiunea separatismului și segregației din Ardeal; - Marin Sorescu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Adrian Păunescu și se pregătește domnul senator Alexandru Morțun din partea Grupului Dreptate și Adevăr.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă rog să faceți liniște și-l rog pe domnul senator Vlad-Popa să continue pe culoar discuțiile.

Domnul senator Păunescu, aveți cuvântul.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Ar fi, desigur, și în această săptămână destule de spus, destule de comentat, sunt evenimente importante, există un anumit tip de presiune în Ardeal, pe care nu ar trebui să o lăsăm să se exercite fără replica autorităților române de la București, presiunea separatismului și a segregației, gesturi tot mai multe în această direcție, există evenimente neplăcute, de fiecare zi, cum ar fi sporirea facturilor la gaze naturale și electricitate și amenințarea unor noi scumpiri, în sensul în care cea mai mare parte a acestui popor nu poate să-și onoreze aceste datorii, există însă și lucruri absurde, datorii pe care anumite state le au față de România și pe care România le preia la a treia parte din standardul firesc.

Dar nici asupra acestui lucru nu voi stărui pentru că mi se pare că trebuie din când în când să ne aducem aminte și de temele spirituale și să găsim în noi resursele de a sublinia cât de importantă este identitatea pentru fiecare dintre noi și pentru noi ca popor.

Ar fi împlinit poimâine 70 de ani marele poet român, marele dramaturg român, și unul dintre cei mai interesanți scriitori universali ai vremii noastre, Marin Sorescu.

Am fost coleg de generație cu el, am debutat împreună, ne-am bucurat la Revista "Luceafărul" a lui Eugen Barbu de înțelegerea și sprijinul atât de necesare în anii începutului. Ne-am bătut împreună cu cenzura, am trecut prin evenimentele grave ale istoriei, el, mai mult decât oricare dintre noi, a știut să și râdă de cele rele și urâte.

Marin Sorescu a murit încolțit în propria lui țară de dușmanii pe care nu i-a bănuit și pe care nu i-a stârnit și care l-au urât pur și simplu pentru că era un om de geniu, chiar dacă un om discret și care nu lua nimic, nici măcar din umbra altora.

A murit, conform unui titlu pe care-l dăduse cu 20 de ani înainte de moartea sa, a murit tușind.

Scrisese la tinerețe o carte, "Tușiți". Și vorbeam în ultimele zile la telefon cu el și spuneam: "Ce faci, Marine" și el zicea "Ce să fac, mă? Fac ce-am scris acum 20 de ani că fac. Tușesc".

A fost un experimentator "de șindrile", cum zice Geo Dumitrescu, undeva, adică un zburător care s-a prăbușit după ce și-a rostit mesajul esențial. Moartea lui însă nu a fost mai puțin tragică, pentru că orice moarte a unui om de valoare vine la nevreme.

Sunt năpârci care mor conform unei longevități de care nici ele nu-și dau seama și sunt oameni care trăiesc cinci decenii și ceva, șase decenii și parcă nu e destul pentru a ne bucura de existența lor.

Dar Marin Sorescu confirmă, împreună cu generația `60, cu marii ei lideri, ideea că în orice condiții, chiar și în condiții de cenzură, o mare cultură rămâne ea însăși. Știu că există, undeva, în Senat intenția unei Legi a lustrației. Aș vrea să le spun celor care o sprijină că, dacă Marin Sorescu ar trăi și dacă prin absurd Legea lustrației ar acționa, el nu ar mai avea voie, pentru că a fost redactor șef la "Ramuri", a fost director la alte publicații, nu ar mai avea voie să participe la scena publică românească.

Nuanțele sunt obligatorii în cultură și întoarcerea noastră, astăzi, prin acest cuvânt al meu, la Marin Sorescu, cel născut într-o zi de 29 februarie, până și în această chestiune Sorescu a fost un tip special, s-a născut într-un an bisect, întoarcerea la Marin Sorescu ar trebui să ne oblige la mai mult respect și față de alți reprezentanți ai spiritualității românești.

Mă tem că luptele permanente dintre noi, de obicei, lupte fără finalitate, lupte în care, mai degrabă, vedem răul vecinului și nu pe al nostru, luptele dintre noi nu ne dau limpezimea necesară unei priviri recuperatoare și integratoare a valorilor care ne-au premers sau cu care am fost contemporani și pe care în abureala temperamentală a unei eventuale gelozii nu le putem observa.

Iată că, de dincolo de anul 1989, ne vine acest semnal că, și în vreme de război, și în vreme de ocupație străine, și în vreme de dogmă obligatorie, marile spirite, ori aliindu-se formal cu ele, ori dinamitându-le dinăuntru, au reușit să exprime originalitatea acestui popor.

Sunteți, desigur, niște oameni ocupați și nu ați avut nici răbdarea și nici beneficiul de parcurge ultima carte a lui Marin Sorescu. Ultima carte a lui Marin Sorescu este o capodoperă absolută și poate că fiecare dintre noi are nevoie pentru clipele ultime ale vieții de un reper la care să se refere, așa cum fiecare dintre noi are nevoie de un pahar cu apă. Știe că atunci când îi este rău trebuie să ceară un pahar cu apă. Acest pahar cu apă e prezent în această carte extraordinară.

"Dă-te jos de pe linia asta închipuită/ Nu înțelegi că totul s-a terminat?

Sunt azvârlit, trântit, dat cu capul de pereți/ mă sprijin,/ m-agăț, mă ridic,/ nu știam că viața e o linie închipuită/ Zic.

Oprește!/ A răcnit sufletul/ Oprește să mă dau jos/ Sunt sătul de atâtea corvezi/ De atâtea determinări/ Obligații și legi/ Eu am fost făcut să fiu liber/ Nu pot să mă opresc/ I-a răspuns pământul/ Dă-te jos din mers/ Dacă îți dă mâna/ Și fă-o chiar acum/ Când eu o virez spre scârbă și tină/ Dă-te jos încet/ Prietene de-o viață/ Te iau când revin".

Iată-l pe bolnavul de ciroză, descriindu-și cu exactitate și luciditate boala. Pentru toți bolnavii viitori.

"Simt aripile vulturului, întinzând marginile ficatului meu/

Îi simt ghearele, îi simt pliscul de fier/ Ii simt pofta uriașă de viață/ Setea lui de zbor/ Cu mine în gheare. Și zbor!"

Și ne spunea că "sunt înlănțuit" sau "asist la propriu meu priveghi" sau "sângele s-a-ntins puțin pe sugativă", "îngerul îndoliat pune sugative". "Ochii mi s-au dus în fundul capului,/ Mă duc să-mi aduc ochii înapoi/ Din fundul capului".

"Am devenit moș și strămoș", spune poetul, încă tânăr, care nu a avut norocul să împlinească alături de noi 70 de ani.

"De ce te-ncearcă tot mai des un preget și-o uitare,/Zicea mama săraca/

Am schimbat condeiul pe-un toiag/ Mă-mpiedic/ Și lucrurile din casă/ Toate au devenit agresive/ Mă agață.

Sper să fie cât mai târziu,/ cândva, într-o noapte cu multe stele și cu salcâmi înfloriți/

Totul ar fi cum ar fi/ zice muribundul/ dacă nu s-ar auzi atâtea clopote.

Iată, dacă ațipesc, o să mă-nece iar tusea/

O, ce grea este haina!

Lângă cruce era pusă și o cutie de scrisori/

Încă mai primea corespondență.

Mă întorc/ cu fața/ înspre perete/ și le spun/ prietenilor îndurerați/

Revin repede.

Ziarele informează cititorii cu oarecare ironie/ Despre starea mea penibilă/

Dacă aș fi sub morfină,/ Dacă mi-aș petrece ultimele zile la țară.

Mi se pare că din fiecare tramvai coboară un om

Și vine în fugă să-mi aducă o veste

Îmi bate la ușă, / Cine e? / Întreb eu plin de speranță/

Intră! Sunt eu, macazul!

Te anunț că a trecut și tramvaiul 14".

Iată o capodoperă!

"Mi-am amintit de toți câinii noștri/Când să moară de bătrânețe/ Stăteau ascunși pe sub magazie,/ pe sub pătul,/ le duceai mâncare, apă,/ deschideau încet pleoapele,/ se uitau, înălțau ochii spre tine și îi închideau la loc,/ nu mai puteau să dea din coadă să-ți mulțumească. Cumplită intrarea asta la strungă și pentru om și pentru animal."

O să închei cu ceea ce este încheierea absolută, plecarea lui Marin Sorescu în pământ și la cer, și o să vă rog să lăsați unul din gândurile dumneavoastră să fie liber azi, să se gândească la marele poet și la marea poezie română care a salvat, de-atâtea ori, sufletul românesc.

E o "Scară la cer". "Un fir de păianjen,/Atârnă de tavan./ Exact deasupra patului meu.

În fiecare zi observ /Cum se lasă tot mai jos./Mi se trimite și /Scara la cer - zic,/Mi se aruncă de sus.

Deși am slăbit îngrozitor de mult/Sunt doar fantoma celui ce am fost /Mă gândesc că trupul meu/ Este totuși prea greu /Pentru scara asta delicată.

- Suflete, ia-o tu înainte./ Pâș! Pâș!" (Aplauze puternice)

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului senator Adrian Păunescu pentru intervenția dânsului. Din păcate, a depășit cu trei minute timpul alocat PSD-ului și îmi cer scuze față de domnul Ion Florescu, va trebui să vă raportați declarația pentru o viitoare ședință.

 
  Alexandru Ioan Morțun - Permisul de mic trafic frontalier.

Îl invit la microfon pe domnul euro-parlamentar Alexandru Ioan Morțun pentru declarația dânsului, se pregătește domnul Adrian Mihai Cioroianu.

   

Domnul Alexandru Ioan Morțun:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

După cum se știe, în urmă cu doi ani, datorită cerințelor impuse de aderarea României la Uniunea Europeană, acordul de mic trafic de frontieră, cu toate țările vecine României a fost suspendat.

Pe relația cu Republica Serbia și Muntenegru, spre exemplu, s-a introdus un regim de vize, care a provocat, normal, o reacție de reciprocitate din partea statului vecin, lucru ce a generat multă nemulțumire de-o parte și de alta a Dunării.

Probabil că același lucru s-a produs și în relația cu Ucraina, iar în ceea ce privește Republica Moldova, introducerea vizelor este preconizată pentru 1 ianuarie 2007.

Iată motivele care m-au determinat să susțin alături de colegii mei euro-observatori, în cadrul Grupului politic al liberalilor europeni, urgentarea și, după caz, modificarea prin amendamente a Regulamentului european cu putere de lege, care consfințește, în fine, după ani, micul trafic de frontieră la granițele Uniunii Europene prin instituirea unui permis de mic trafic, frontalier local, pentru cetățenii care au rezidența de cel puțin un an, în localitățile situate, până la 50 km de granițele Uniunii Europene.

Am susținut aici, de la bun început, amendamentele care vizau eliminarea, pe cât posibil a formalităților birocratice cuprinse în propunerea inițială a Comisiei europene și am avut mulțumirea ca, alături de colegii mei, ele să fie adoptate.

Astfel, după votul favorabil, care a avut loc în 14 februarie, în loc de aplicarea de vize și ștampile în pașaport, vor fi acordate permise speciale cu valabilitate de până la 5 ani.

De asemenea, s-a reușit extinderea zonei localităților de frontieră beneficiare, de la 35 km până la, așa cum am spus anterior, 50 km.

Este de reținut faptul că deținerea unui astfel de permis, nu va exclude posibilitatea obținerii altor tipuri de viză în pașapoarte.

Validitatea permisului este limitată la zona frontalieră a statului care l-a emis, iar durata de ședere la o trecere, nu poate depăși trei luni.

Ceea ce este extrem de important este faptul că statele membre trebuie să se asigure prin intermediul acordurilor încheiate cu țările terțe, că se va acorda cetățenilor lor, cel puțin același tratament privind dreptul de liberă mișcare pe care ele îl acordă celorlalți.

Iată de ce Guvernul României și Ministerul Afacerilor Externe trebuie să înceapă, în baza acestui Regulament, cât mai urgent negocierile cu statele vecine și prietene, nemembre ale Uniunii Europene, în așa fel încât să se faciliteze urgentarea aplicării odată cu aderarea pe care o dorim, a României la Uniunea Europeană.

Comisiile permanente ale celor două Camere, domnule președinte de ședință, trebuie să facă, de asemenea, licențele necesare în acest sens, pe lângă comisiile omologe din statele vecine nemembre.

Trebuie ca în baza aceluiași regulament să se faciliteze din timp trecerea prin cât mai multe puncte de frontieră.

Urgentarea demersurilor de aplicare pe care o cer în mod oficial, trebuie să țină seama nu numai de aderarea României la Uniunea Europeană, dar și de rapiditatea cu care acest nou Regulament va fi pus în aplicare odată cu publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Ca reprezentant în Parlament al județului Mehedinți, consider că reușita votării acestui Regulament, asociată încheierii, în baza lui, a unui acord de mic trafic frontalier cu Republica Serbia și Muntenegru în special, va reprezenta rezolvarea dorințelor a mii de români și sârbi.

De asemenea, această reușită din Parlamentul Europei le va dovedi prietenilor și fraților noștri din Republica Serbia-Muntenegru și din Ucraina, dar și din Republica Moldova că aderarea României la Uniunea Europeană nu va ridica, în viitor, un zid între țările noastre ci, dimpotrivă, va întări cooperarea regională.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu domnului senator Morțun, patru minute.

 
  Adrian Mihai Cioroianu - Adunarea din 15 martie a.c. de la Odorheiul Secuiesc, pregătită de Uniunea Civică Maghiară.

Îl invit la microfon pe domnul Adrian Mihai Cioroiau, din partea Grupului parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr, microfonul central.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Adrian Mihai Cioroianu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

O mică, aș putea chiar să-i spun replică în deschidere la cele spuse de onorabilul nostru coleg, domnul Eugen Mihăescu, un om pe care îl prețuiesc în deosebită măsură și fără riscul de a comite o indiscreție, vă pot spune că în urmă cu câteva zile am luat un mic dejun admirabil în compania domniei-sale la Primăria orașului Strasbourg cu admirabila doamnă primar a Strasbourg-ului și spuneam că, fără să comit o indiscreție, vă pot spune că domnul Mihăescu este foarte aproape de a avea la Strasbourg o expoziție de artă grafică ce va reprezenta, evident, în primul rând România, dincolo de orice diferențe politice, și îmi aduc aminte cu mare plăcere de acest mic dejun, dar în același timp mă simt dator că, deși în bună parte cele spuse de domnia-sa, tehnic vorbind sunt reale, aș spune că Monica Macovei și doamna Bertzi, cea din conducerea Direcției Autorității pentru Protecția Copilului, sunt două dintre persoanele care au cea mai bună presă la Parlamentul European și au fost salutate ca atare, de fiecare dată.

În rest, în legătură cu scaunele din sală, evident, noi nu avem dreptul să votăm în plen, din acest motiv nu avem scaune în plen, în schimb, evident în grupurile parlamentare, ne bucurăm de toate drepturile de care se bucură observatorii, dar repet, o serie dintre observațiile sale sunt reale, dar am simțit nevoia de a vă spune că Monica Macovei și doamna Bertzi și, sigur, și alții, cine a mai venit la Bruxelles, mulți dintre dumneavoastră chiar, au lăsat o bună impresie.

Trec acum la textul ca tare, la ideile, mai bine spus, intervenției mele, bănuiesc că mai am, domnule președinte, cred că puține minute, dar nu aș vrea să vă stric neapărat începutul de săptămână prin a vă aduce aminte o cugetare a lui Lenin, Lenin spunea la un moment dat că "Cinematograful este din toate artele cea mai apropiată de propagandă".

Nu mă refer aici la filmul regizoarei Zsofia Vitezy, o regizoare din Ungaria, despre filmul ce se referă la ceangăii din România. Noi, atunci, de la Bruxelles, am făcut o serie de remarci, aș spune, la ideea proiectării acestui film, am trimis alături de colegii noștri din Partidul Democrat, eu, senatorul Nicolae - Vlad Popa și Mircea Coșea, o scrisoare către domnul Hans Gerd Potering, liderul Partidului Popular European, colegii noștri democrați de asemenea, nu intru în detalii, cred că acest film, în sine, era benign, în schimb continuu să cred că materialul ce însoțea această invitație era foarte aproape de granița dintre realitate și propagandă, oricine este doritor să afle mai multe detalii, le pot da.

Mă refer în schimb acum la un film care face valuri în Germania, poate ați văzut ceva ecouri și în presa noastră, este vorba de un film semi-ficțiune, semi-documentar, intitulat "Valea Lupilor - Irak", este o producție a unui regizor turc. Filmul a avut un mare succes în Turcia și acum este pe cale să aibă un mare succes în Germania, numai că în acea Germanie, alcătuită în principal din, mă rog, cetățenii germani musulmani, de etnie turcească. Filmul prezintă soldați americani care apasă pe trăgaci, după care se gândesc la ceea ce fac, prezintă un chirurg evreu care face trafic de organe cu rămășițele unor irakieni care i-au trecut prin față și, evident, vă dați seama că, probabil, acest gen de stereotipuri, au încurajat producătorii să-i facă oarecare reclamă în mediile musulmane și islamiste din Turcia, dar și din Europa.

Ei bine, ministrul general al culturii, Leib Nahman Noiman, din Germania a spus: "creația concetățenilor musulmani la acest film, pune în discuție valorile societății germane", iar premierul Land-ului Bavaria, domnul Edmund Stoiber a propus nici mai mult, nici mai puțin decât interzicerea filmului ca fiind antioccidental și rasist.

Ce arată acest episod, peste care trec repede? Arată cât de delicată este chimia acestor relații interetnice și interconfesionale, cât de atenți trebui să fim atunci când promovăm vreun mesaj și, vedeți nu vreau să fac o comparație între lucruri care nu se aseamănă, dar aș vrea de aici, din Senatul României, să fac un apel, un apel către Uniunea Civică Maghiară care, aflu din presa locală, pregătește pentru 15 martie o mare adunare la Odorheiul Secuiesc.

Evident, că noi toți sau în orice caz, marea majoritate aflați în această sală, suntem pentru ca toți maghiarii din România să-și poată păstra identitatea și să o poată valorifica pe deplin, așa cum este normal într-o țară europeană, dar cu atât mai mult cred că trebuie să ne și respectăm reciproc sensibilitățile.

Nu cred că dacă acolo va fi arborată o placardă pe care se va scrie "Vrem să scăpăm din robie!", fiind unul dintre sloganurile acestei adunări, nu cred că acest slogan, va îmbunătăți prin ceva relațiile interetnice din Ardeal?

Singur că eu am șansa de a fi senator de Timiș, în Timiș e o situație, din acest punct de vedere particular în sensul bun.

Sigur că noi știm că sunt o serie de declarații care sunt făcute tocmai pentru a atrage atenția presei asupra lor, dar în nume personal, și, totodată în numele colegilor din Alianța D.A. din Senat, aș ruga liderii Uniunii Civice Maghiare să se abțină de la declarații, gesturi sau fapte care ar fi niște paie puse peste un foc, care chiar dac nu există acum, în opinia mea, se poate aprinde foarte ușor oricând.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu domnului senator Cioroianu pentru declarația politică pe care a făcut-o.

 
Aprobarea ordinii de zi.  

Stimați colegi,

Am epuizat primul punct din ordinea de zi, declarațiile politice, o să rog să mi se afișeze prezența.

Avem 99 senatori prezenți, 8 domni senatori motivați, 6 sunt miniștri, un senator în delegație și un senator în concediu medical.

Prin urmare, avem cvorum și vă propun să trecem la aprobarea ordinii de zi pe care ați găsit-o la casetă.

Este o ordine de zi care cuprinde 27 de puncte în procedură legislativă, plus întrebări și interpelări.

Vă rog, stimați colegi, dacă sunt observații sau comentarii pe marginea ordinii de zi?

Dacă nu sunt, vă rog să votați!

Este vorba despre ordinea de zi.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Vă rog, să votați, "Da", "Nu" sau "Abțineri".

Cu 59 voturi pentru, un vot împotrivă și nici o abținere a fost aprobată ordinea de zi.

Aprobarea programului de lucru.  

Trecem la aprobarea programului de lucru.

Între orele 15.00 și 19.30 urma să se desfășoare această ședință în plen; 15.00 - 16.30: declarații politice, pe care le-am terminat, cu o întârziere de o jumătate de oră; 16.30 - 18.00: dezbaterea proiectelor de lege; 18.00-19.30: interpelări, întrebări și răspunsuri.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu, vă rog, microfonul central.

   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, dacă ne uităm bine este ora 16.55. Deci, programul legislativ ar trebui să se deruleze până la ora 18.00, numai o singură oră. Sunt 22 de proiecte de acte normative și inițiative, pe care ar trebui să le votăm. Știți foarte bine, comisiile sunt extraordinar de aglomerate.

V-aș ruga, dacă sunteți de acord, în numele Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD, pe care îl reprezint, am discutat și cu cei din conducerea celorlalte grupuri, numai doamna senator Maria Petre nu a fost.

Propunerea mea este să epuizăm programul legislativ, iar întrebările, interpelările și răspunsurile să fie după aceea.

Vreau să vă informez că îmi permit să fac acest lucru pentru că nu este transmis de posturile de radio acest ultim punct de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului senator Vasilescu.

Dacă sunt observații?

Domnul senator Mihai Ungheanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare. Microfonul nr.2, vă rog.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte de ședință, am avut o discuție, mai înainte, care avea și un alt aspect, pe care vi-l supun atenției: să prelungim cu o jumătate de oră programul de astăzi, și nu până când se termină programul. Este o chestiune de suspence și, în orice caz, nu trebuie să ne deprindem cu eliminarea întrebărilor și interpelărilor sau cu bagatelizarea lor.

Eu sunt de acord cu o jumătate de oră de prelungire.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Stimate colege și stimați colegi, în acest caz, vă voi supune la vot propunerea domnului senator Gavrilă Vasilescu, astfel cum a fost amendată de domnul senator Mihai Ungheanu, adică, dacă nu se epuizează ordinea de zi, proiectele legislative, până la ora 18.00, să prelungim cu o jumătate de oră procesul legislativ, după care să trecem la întrebări, interpelări și răspunsuri.

Dacă sunt observații față de această propunere amendată?

Domnul senator Gavrilă Vasilescu, vă rog, microfonul central. (discuții și vociferări în sală)

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Este adevărat, așa am discutat, domnule senator Ungheanu, trebuie să recunosc, dar jumătatea aceea de oră deja s-a dus, noi trebuia să începem de-acum o jumătate de oră programul legislativ.

V-aș ruga, domnule președinte, pentru că sunt două propuneri, pe care să le supuneți votului în ordinea în care s-au făcut: o propunere pe care v-am făcut-o eu și propunerea domnului senator Mihai Ungheanu, numai cu o jumătate de oră. Mi se pare că așa ar fi foarte corect și vedem care dintre propuneri va fi acceptată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc. Stimate colege și stimați colegi...

Vă rog, domnul senator Valentin Dinescu, microfonul nr.1.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte, cu tot respectul pe care îl port tuturor colegilor noștri, noi, la grup, ne stabilim o anumită strategie în funcție de programul care ni se înaintează. Această strategie își are doza ei de flexibilitate, dar de fiecare dată, cineva să vină și să spună: propun să prelungim... gândiți-vă că și dumneavoastră, probabil, și noi ne stabilim, după orele de program, diverse întâlniri, diverse contacte cu diverși oameni. Nu le putem amâna, așa, pe picior, pentru că astea sunt bătute în cuie de săptămâni întregi.

De aceea, vă rog să fiți de acord să supuneți la vot exact cum ați propus: propunerea domnului senator Gavrilă Vasilescu, amendată de domnul senator Mihai Ungheanu.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc frumos.

Stimate colege și stimați colegi, eu sunt aici doar ca să asigur buna desfășurare a lucrărilor.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu insistă pe propunerea pe care a făcut-o. Deci, o să supun, mai întâi, la vot propunerea domnului senator Vasilescu. Dacă această propunere nu trece, voi supune la vot propunerea domnului senator Mihai Ungheanu.

Deci, urmează să votăm în legătură cu un program de lucru care să se continue până la epuizarea ordinii de zi a proiectelor legislative, după care să fie întrebări, interpelări și răspunsuri.

Vă rog frumos, stimate colege și stimați colegi, să votați!

Cu 25 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă și 4 abțineri, propunerea domnului senator Gavrilă Vasilescu a fost respinsă.

Supun la vot, acum, propunerea domnului senator Mihai Ungheanu, rescpectiv, prelungirea procesului legislativ cu o jumătate de oră, iar întrebările, interpelările și răspunsurile să aibă loc în continuare, fără a afecta timpul destinat lor, deci de la ora 18.30 la ora 20.00.

Vă rog, stimate colege și stimați colegi, să vă exprimați prin vot asupra acestei propuneri a Grupului parlamentar al Partidului România Mare, făcută de domnul senator Mihai Ungheanu. Vă rog să votați.

Cu 35 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă și 4 abțineri, s-a aprobat prelungirea procesului legislativ cu o jumătate de oră.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Stimate colege și stimați colegi, vă propun să trecem la pct.2 al ordinii de zi și să-mi permiteți să vă prezintă o notă pentru informarea dumneavoastră în legătură cu exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art.17 alineatele (2) și (3) din Legea nr.47 din 1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, vă informez că s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice;
  • Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Consiliul de Miniștri al Bosniei și Herțegovina privind readmisia propriilor cetățeni și a străinilor, semnat la București, la 10 octombrie 2005;
  • Lege privind înființarea satelor Dobrinăuți-Hapăi, Maghera și Pustoaia, prin reorganizarea comunei Vîrfu Cîmpului din județul Botoșani;
  • Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Sper că ați luat notă de această comunicare și, dacă va fi cazul, vă veți exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale.

Retragerea de către inițiator a propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, prevăzută a fi dezbătută în procedură de urgență.  

Vă propun să trecem la pct.3 din ordinea de zi: aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unei inițiative legislative. Este vorba de propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii.

Inițiatorul mi-a comunicat că renunță la această inițiativă.

În consecință, nota privind aprobarea procedurii de urgență pentru această propunere legislativă nu se mai supune la vot și nu se adoptă.

Adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între România și Confederația Elvețiană privind cooperarea în combaterea terorismului, criminalității organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și precursori, precum și a altor infracțiuni transnaționale, semnat la București, la 19 septembrie 2005.  

Pct.4 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România și Confederația Elvețiană privind cooperarea în combaterea terorismului, criminalității organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și precursori, precum și a altor infracțiuni transnaționale, semnat la București, la 19 septembrie 2005.

Inițiator: Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Afacerilor Externe.

Din partea Guvernului cred că participă domnul secretar de stat, Mihai Gheorghiu, de la Ministerul Afacerilor Externe.

Rog inițiatorul să ne prezinte, pe scurt, proiectul de lege.

Aveți cuvântul, microfonul nr.8.

   

Domnul Mihai Gheorghiu - secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe:

Domnule președinte,

doamnelor și domnilor senatori,

Acest acord creează bazele unei colaborări bilaterale eficiente în domeniile combaterii terorismului, criminalității organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și precursori, precum și a altor infracțiuni transnaționale și cuprinde dispoziții privind domeniile și modalitățile concrete de cooperare, procedura de realizare practică a cooperării, problematica protecției datelor personale și informațiilor clasificate, precum și autoritățile competente pentru aplicarea prevederilor acordului.

Acordul a fost semnat, la 19 septembrie 2005, de către domnul Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor, și de domnul Cristophe Bloché, consilier federal din cadrul Departamentul Federal de Justiție și Poliție.

Având în vedere că părțile la acord sunt statele, precum și art.19 alin.1, lit.a) din Legea Tratatelor nr.590/2003, este necesară ratificarea prin lege a acordului menționat.

Propunem ratificarea acordului de către Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

La această inițiativă legislativă avem un raport comun al Comisiei pentru apărare, ordine publică și securitate națională și al Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări.

Îl invit pe domnul președinte George Cristian Maiorsă prezinte raportul.

 
   

Domnul George Cristian Maior:

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, ambele comisii, atât Comisia pentru apărare, ordine publică și securitate națională, cât și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, au analizat acest proiect de lege pentru ratificarea Acordului între România și Confederația Elvețiană și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport comun de admitere.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Stimate colege și stimați colegi, la dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu pare să fie cazul.

În consecință, vă supun la vot adoptarea raportului comun, raport de admitere, fără amendamente. Dacă veți vota pentru, vom avea adoptate și raportul, și proiectul de lege.

Deci, vă invit, stimate colege și stimați colegi, să votați pentru adoptarea raportului comisiilor și a proiectului de lege.

Vă rog să votați cu toții!

Cu 50 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 3 abțineri, a fost adoptat proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România și Confederația Elvețiană privind cooperarea în combaterea terorismului, criminalității organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și precursori, precum și a altor infracțiuni transnaționale, semnat la București, la 19 septembrie 2005.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru acceptarea Amendamentelor privind limitarea sumelor din Protocolul din 1992 pentru amendarea Convenției internaționale privind răspunderea civilă pentru pagubele produse din poluare cu hidrocarburi, 1969, încheiat la Londra, la 27 noiembrie 1992.  

Pct.5 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru acceptarea Amendamentelor privind limitarea sumelor din Protocolul din 1992 pentru amendarea Convenției internaționale privind răspunderea civilă pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi, 1969, încheiat la Londra, la 27 noiembrie 1992.

Este o lege ordinară.

Raport: Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Inițiator: Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Îl invit pe domnul secretar de stat, Ioan Andreica, să ne prezinte proiectul. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul nr.9.

   

Domnul Ioan Andreica - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

Organizația Maritimă Internațională, cu sediul în Londra, stabilește cerințele minime care se impun navelor comerciale care efectuează voiaje internaționale.

România este membră a acestei organizații și, în această calitate, este parte la convențiile internaționale majore privind siguranța navigației și prevenirea poluării în apele maritime.

Una dintre problemele care intră în competența acestei organizații o constituie răspunderea civilă pentru pagubele produse de nave prin poluarea cu hidrocarburi.

În ultima perioadă, datorită, în principal, a două incidente majore care au avut loc în Japonia și, respectiv, în Franța, Comitetul Juridic din cadrul acestei Organizații Maritime Internaționale a adoptat, la sfârșitul anului 2000, prin Rezoluția Leg 1, amendamente la limitarea sumelor ridicate prin Protocolul din 1992. Aceste amendamente constau în mărirea cu peste 50% a limitei sumelor respective, pe care trebuie să le plătească armatorul navei respective, în caz de incidente cu poluare de hidrocarburi.

Prin acest proiect de lege, România acceptă aceste amendamente privind limitarea sumelor cu peste 50%, sume plătibile celor care suferă ca urmare a acestor evenimente. Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnule Andreica.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Peter Kovacs Eckstein ne prezintă raportul.

 
   

Domnul Eckstein Peter Kovacs:

Mulțumesc. Raportul este de admitere în forma adoptată de Camera Deputaților. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnule președinte Eckstein Peter Kovacs.

Dezbateri generale, dacă dorește să intervină cineva ?! Nu pare să fie cazul.

În consecință, voi supune la vot raportul, iar în cazul în care veți vota "pentru", neexistând amendamente, veți vota și în favoarea adoptării proiectului de lege. Vă rog să votați, stimați colegi.

Cu 60 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și o abținere, a fost adoptat proiectul de Lege pentru acceptarea Amendamentelor privind limitarea sumelor din Protocolul din 1992 pentru amendarea Convenției internaționale privind răspunderea civilă pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi, 1969, încheiat la Londra, la 27 noiembrie 1992.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 365/2002 privind comerțul electronic.  

Trecem la pct. 6 de pe ordinea de zi, este vorba de proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 365/2002 privind comerțul electronic.

Este o lege ordinară. Avem raport făcut de Comisia economică, industrii și servicii; inițiator - Ministerul Comunicației și Tehnologiei Informației, tot dumneavoastră sunteți, domnul Florin Bejan, secretar de stat. O să vă rog să vă prezentați inițiativa. Microfonul nr. 10, vă rog.

   

Domnul Florin Bejan - secretar de stat în Ministerul Comunicației și Tehnologiei Informației:

Mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor senatori,

În anul 2002, România a adoptat Legea nr. 365 privind comerțul electronic, inspirată din legislația europeană, care oferă protecție consumatorului final, în cadrul acestui tip de comerț.

Existența cadrului legislativ a mărit încrederea consumatorilor și viteza operațiunilor interbancare, constatându-se o creștere a tranzacțiilor comerciale on-line.

Legea nr. 365/2002 transpune dispozițiile Directivei nr. 31/2000 a Parlamentului European și a Consiliului Europei, din 8 iunie 2000, referitoare la anumite aspecte juridice privind serviciile societății informaționale, în special comerțul electronic, în cadrul pieței interne.

Modificarea legii s-a făcut în scopul alinierii complete la directiva menționată, mai ales în ceea ce privește originea și principiul țării de origine.

Menționăm faptul că din partea Comisiei economice, industrii și servicii a fost formulat un amendament pe care ministerul îl susține. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Comisiei economice, industrii și servicii, domnul președinte, senatorul Claudiu Tănăsescu. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte

Stimați colegi, este vorba de un proiect de lege privind comerțul electronic, așa cum ați auzit.

Față de cele prezentate de domnul secretar de stat, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, în unanimitate, să întocmească un raport favorabil cu un amendament, aflat în anexă.

Menționez că natura reglementărilor face ca această lege să facă parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnule președinte Tănăsescu.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale ?! Nu este cazul.

Având în vedere că avem un amendament pe care îl regăsiți în Anexa nr. 1, un amendament acceptat de comisie și de inițiator, voi supune, mai întâi, la vot adoptarea acestui amendament.

Vă rog să votați cei care sunteți în favoarea amendamentului. Deci cei care votați în favoarea raportului cu amendamentul acceptat, vă cer scuze.

Să reluăm votul, este vorba de adoptarea raportului cu amendamentul din anexă care a fost acceptat de comisie și de inițiator. Vă rog să votați.

Cu 68 de voturi pentru, un vot împotrivă și nici o abținere, a fost adoptat raportul cu amendamentul inclus.

Vă supun votului, acum, proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 365/2002 privind comerțul electronic. Vă rog să votați.

Cu 70 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, a fost adoptat proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 365/2002 privind comerțul electronic.

 
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 165/2005 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (aprobarea retrimiterii la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital).  

Trecem la pct. 7 de pe ordinea de zi, este vorba de proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 165/2005 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Inițiatori sunt Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Economiei și Comerțului.

Legea are caracter ordinar. Raportul este făcut de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Voi ruga, din partea inițiatorilor, pe domnul Cătălin Doică, secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice, să ne prezinte materialul. Microfonul nr. 9.

   

Domnul Cătălin Doică - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

În primul și în primul rând, am avea o mare rugăminte, dacă se poate accepta, am avut o discuție și cu domnul președinte Vosganian și ne-am permite, dacă sunteți de acord și este posibil, să cerem retrimiterea la comisiei pentru un termen foarte scurt, o perioadă scurtă, având în vedere unele divergențe care există între inițiatori și o serie de amendamente.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Dacă există sprijin din partea comisiei pentru această propunere, domnul senator Vosganian.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte,

Nu este vorba propriu-zis de divergențe, ci doar de faptul că inițiatori au fost Ministerul Economiei și Comerțului și Ministerul Finanțelor Publice, iar la dezbaterile din cadrul comisiei au fost numai reprezentanți ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală. S-a acceptat un amendament care nu fusese convenit de toți inițiatorii, iar inițiatorii doresc să retrimită la comisie, pentru a fi de față cu toții și să redezbatem acest amendament. Aceasta este explicația.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Am înțeles, vă mulțumim.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Deci suntem de acord.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnul senator Funar, microfonul central. Dezbateri generale sau procedură ?!

 
   

Domnul Gheorghe Funar (din sală):

Dezbateri generale.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Dezbateri generale, domnul senator Funar, din partea Grupului - probabil - parlamentar România Mare. Poftiți ?!

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Mai întâi votăm dacă se retrimite la comisie.

Din sală: Dacă intrăm pe dezbateri generale, nu mai poate fi retrimis la comisie.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule senator Funar, aveți îngăduința să supunem mai întâi la vot propunerea care a fost făcută - de retrimitere la comisie - după care, dacă nu trece această propunere, intrăm pe dezbateri generale și procedură de vot. Vă rog frumos, dacă sunteți de acord...

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte de ședință,

Onorat Senat,

Cred că este bine să beneficiați de câteva informații suplimentare, în afară de cele care au fost prezentate și apoi, în cunoștință de cauză, să votați această solicitare.

Am constatat, domnule președinte, că nu a fost prezentat decât parțial adevărul în legătură cu această ordonanță și, dacă-mi permiteți, la dezbateri generale, să-mi expun câteva idei.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule senator Funar, nu putem face dezbateri generale. Dacă vreți să interveniți pe procedură față de această propunere, este OK, dacă nu, va trebui să supun la vot și numai dacă nu trece propunerea de retrimitere la comisie, doar atunci vom avea dezbateri generale și intrăm în procedură de vot.

Vă rog, pe procedură, dacă aveți ceva de spus.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Pe procedură, dacă-mi acceptați, domnule președinte.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Onorat Senat,

Lucrurile s-au prezentat la comisie în felul următor: cele 33 de amendamente acceptate nu au fost prezentate de către domnul senator Ioțcu Nicolae, care le-a semnat, ci au fost prezentate, au fost susținute, au fost acceptate - era culmea să nu le accepte - de președintele ANAF-ului, domnul Sebastian Bodu. Deci amendamentele aparțin Guvernului, la Ordonanța Guvernului din 24 noiembrie 2005 a venit cu 33 de amendamente, au fost acceptate și acum ni se propune retrimiterea la comisie. Eu nu înțeleg de ce, din moment ce inițiatorul a prezentat aceste amendamente și le-a susținut singur, comisia le-a acceptat pe toate.

Se poate veni, eventual, ulterior, cu o modificare a viitoarei legi. Altfel, dacă ajungem în situația ca inițiatorul să nu își mai recunoască propriile amendamente, vom avea de lucru în continuare dacă acceptăm această procedură. Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului senator Funar care s-a pronunțat împotriva propunerii de retrimitere la comisie.

Domnul senator Ioțcu, microfonul nr. 2.

 
   

Domnul Nicolae Ioțcu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Mi s-a pronunțat numele și, pentru o corectă informare, aș vrea să spun că, de fapt, aceste amendamente le-am depus la comisie, domnul președinte al comisiei a avut o discuție cu reprezentantul ANAF-ului, vizavi de aceste amendamente, o discuție și comentarii pe marginea lor, ele fiind admise în comisie.

Nu este - cum să spun - chiar foarte adevărat, ceea ce spunea domnul senator Funar, nu văd de ce trebuia să le prezint și eu, din moment ce ele erau depuse la comisie, iar domnul președinte nu și-a făcut decât datoria de a discuta cu reprezentantul Guvernului, în calitate de președinte al comisie, aceste amendamente.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi, avem o propunere de retrimitere la comisie, o propunere care a fost contestată de domnul senator Funar. Mai dorește cineva să intervină ?

Domnul președinte Vosganian, microfonul nr. 7.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Voiam doar să spun că argumentul legat de cine a prezentat amendamentul, nu are legătură cu tema noastră, iar în legătură cu cealaltă chestiune, domnul senator Funar nu a făcut decât să întărească cele pe care le-am spus: nefiind toți inițiatorii de față, ei doresc să se pună de acord, pentru că este vorba de o modificare, o nouă construcție instituțională și doresc să reluăm această temă.

Nu este prima oară, nu este un capăt de lume și mi se pare că o lege trebuie să fie făcută așa cum trebuie și nu să folosim acest fel de dezbateri cu sofisme procedurale. Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnului senator Vosganian.

Voi supune votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect de lege. Cei care veți vota DA, veți vota în favoarea retrimiterii la comisie. Vă rog să votați. Vă rog, stimați colegi, să votați.

Cu 48 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 2 abțineri, proiectul de lege a fost retrimis la comisie. Este vorba de proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 165/2005 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2006 pentru prorogarea termenului prevăzut de art. 19 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației.  

Trecem la punctul următor de pe ordinea de zi, este vorba de proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2006 pentru prorogarea termenului prevăzut de art.19 alin. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației.

Inițiator - Ministerul Educației și Cercetării. Înțeleg că domnul Dumitru Miron, secretar de stat, este din partea inițiatorilor. Microfonul nr. 10, vă rog.

   

Domnul Dumitru Miron - secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Solicităm aprobarea acestei Ordonanțe de urgență a Guvernului nr. 6/2006 pentru prorogarea termenelor prevăzute la art.19 alin. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației.

Știți și dumneavoastră că, datorită dinamicii legislative, ordonanța de urgență nu s-a transformat încă în lege. Sperăm ca acest lucru să se întâmple cât mai repede și această prorogare să aibă o viață mai scurtă decât perioada pentru care am cerut-o noi. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnul senator Cismaru, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ivan Cismaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Și la noi la comisie s-a luat în discuție această propunere și, bineînțeles, că având în vedere că legea a avut traseul pe care-l știm și că își produce efecte, tocmai, venim prin această prorogare pentru a pune de acord legea cu ceea ce se întâmplă în realitate. Mulțumesc. Raportul e de admitere.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc. Avem un raport de admitere, fără amendamente. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Vă rog, domnule senator Ardelean, microfonul nr. 1-

 
   

Domnul Aurel Ardelean:

Având în vedere complexitatea activității organizațiilor furnizoare de educație și faptul că dimensiunea procesului de preluare nu a putut fi anticipat cu exactitate, în elaborarea ordonanței inițiale, Grupul parlamentar al Partidului România Mare susține prorogarea termenului prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnului senator Ardelean. Dacă mai sunt alte intervenții. Nu pare să fie cazul.

Stimați colegi, voi supune la vot raportul, care este un raport de admitere, fără amendamente și o dată cu el și proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței. Vă rog frumos să votați.

Cu 67 de voturi pentru, un vot împotrivă și nici o abținere, raportul și proiectul de Lege pentru prorogarea termenului prevăzut din Ordonanța de urgență a Guvernului privind asigurarea calității educației au fost adoptate.

 
Propunerea legislativă privind creșterea participării tinerilor și îmbunătățirea calității vieții acestora - Legea Tinerilor (aprobarea retrimiterii la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport).  

Trecem la pct. 9 de pe ordinea de zi. Este vorba de o propunere legislativă: Legea tinerilor. Inițiatori un grup de deputați ai Partidului Democrat, UDMR, PNL. Din partea inițiatorilor, cine dorește să intervină? Citesc lista ca să n-avem probleme: Roberta Anastase, deputat PD de Prahova, Cristian Adomniței, deputat PNL de Iași, Antal Arpad Andraș, deputat UDMR de Covasna, Cristian Boureanu, deputat PNL de Argeș, Kovacs Attila, deputat UDMR de Brașov, Monica Iacob Ridzi, deputat PD de Hunedoara, Cosmin Pop, deputat PD de București, Dan Ștefan Motreanu, deputat PNL de București, Liviu Nistoran, deputat PD de Călărași. Este vreunul din inițiatori prezenți? (Doamna senator Maria Petre ridică mâna)

   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Doamna senator Maria Petre, sunteți inițiator? Ce doriți? Pe procedură sau ce doriți? Nu... Haideți, să ne înțelegem. În condițiile în care nu există nici un inițiator, proiectul de lege nu poate fi luat în dezbatere. Deci, dacă aveți o chestiune de procedură, vă rog frumos să poftiți la microfon. O chestiune de procedură, doamna Maria Petre. Aveți cuvântul.

 
   

Doamna Maria Petre:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi, regret faptul că nici unul dintre colegii noștri inițiatori a celor două legi, pentru că și la poziția următoare avem de-a face tot cu o inițiativă a acelorași autori, și dacă ar fi fost prezenți propunerea pe care v-aș fi făcut-o, dar, din păcate, trebuie s-o fac mai devreme decât dacă dumnealor ar fi fost prezenți în sală, ar fi fost aceia de a fi cu toții de acord de a retrimite aceste legi la comisia sesizată în fond cu ele, deoarece între punctul de vedere al Guvernului, care este unul favorabil și care propune, totuși, niște îmbunătățiri ale conținutului legii și raportul comisiei noastre, așa cum el este acum, este o diferență și, ca atare, propunerea pe care v-o fac este aceea de a fi cu toții de acord, cu regretul că nu sunt aici colegii inițiatori, de retrimitere a celor două legi, repectiv, punctul 9 și 10 la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Senatului. Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Eu vă mulțumesc pentru cuvintele frumoase. Vă informez, însă, doamna Maria Petre că avem un Regulament și trebuie să-l respectăm noi primii. În consecință, nefiind inițiatorii, pentru a-și susține proiectul, proiectul este respins. Vă rog... Nu,nu, nu... nu poate fi aprobat. (rumoare, discuții) Vă rog, numai un moment.

Microfonul 2.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Aș dori respectuos să vă întreb dacă suntem în termen, pentru că riscăm să intrăm în aprobare tacită?

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnul senator Cismaru, vicepreședintele comisiei.

 
   

Domnul Ivan Cismaru:

În 16 martie este ultimul termen.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Da, e-n regulă.

 
   

Domnul Theodor Viorel Meleșcanu:

Vă rog, pe procedură, domnul senator Vasilescu și domnul senator Frunda.

Domnul senator Vasilescu, mai întâi, urmat de domnul Frunda, pe procedură, vă rog. Microfonul central.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi, constat că nu suntem prima dată în situația în care propunerile legislative venite din partea colegilor noștri de la Camera Deputaților nu știu că trebuie să vină aici. Eu cred că trebuie să lămurim această problemă. Nu este pentru prima oară când ni se întâmplă așa ceva. Nu este nici colegial... Nu sunt inițiator, sunt alți colegi de-ai noștri, iar ei nu sunt prezenți. Trebuie văzut dacă neprezența lor se datorează faptului că n-au vrut să fie prezenți sau n-au fost încunoștiințați. Din toate constatările pe care le-am avut în asemenea situații, vreau să vă spun că ei nu au avut la cunoștință că noi astăzi dezbatem propunerea lor legislativă. Este o muncă pe care au desfășurat-o ei, este o muncă pe care a desfășurat-o inclusiv, specialiștii din Guvern, unde și-au spus un punct de vedere, comisiile și așa mai departe. Propunerea mea, într-o asemenea situație, dacă suntem în termen, este să amânăm votul pentru acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc. Domnul senator Frunda, microfonul 2.

 
   

Domnul Frunda Gyorgy:

Mulțumesc, domnule președinte.

Merg în continuarea ideii dezvoltată de domnul senator Vasilescu, cu care sunt de acord. Este evident că în cazul unor proiecte elaborate de colegi deputați este obligația Senatului și dreptul lor corelat de a fi invitați să-și susțină proiectul, altfel, ei nu pot să-și exercite dreptul de a prezenta motivele pentru care au inițiat proiectul respectiv și de a-și susține proiectul în plenul Senatului. De aceea, prima întrebare ar fi dacă au fost invitați în scris și se știe treaba aceasta, dacă nu, nu putem să dezbatem cu bună credință acest proiect de lege și mă raliez cererii domnului senator Vasilescu de a amâna dezbaterea acestui proiect de lege, pentru ziua de joi, pe cea mai apropiată zi de dezbateri și să rugăm staff-ul să invite pe toți inițiatorii, ei să hotărască cine va fi prezent. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, eu cred că propunerea are partea ei de înțelepciune, și a domnului Vasilescu, susținută de domnul Frunda. Având în vedere că nu intrăm în aprobare tacită, vă propun să amânăm dezbaterea și adoptarea ... (discuții) Sunt două propuneri, atunci: o propunere de retrimitere la comisie a doamnei senator Maria Petre și o propunere de amânare a dezbaterii și votului pentru joi. Vă rog... Microfonul nr. 2, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să spun că nici în cadrul comisiei nu au fost prezenți, nu știu din ce motive, n-aș putea să spun eu acum. Tocmai pentru aceasta aș cere și ceea ce domnul senator a spus mai înainte: retrimiterea la comisie pentru un raport suplimentar și apoi să vină în plen, ca să nu ne trezim că nu mai este timp pentru retrimiterea la comisie din cauza aprobării tacite.

 
   

Domnul Theodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc. Avem două propuneri care în ordine cronologică sunt următoarele: prima este o propunere de retrimitere la comisie, cea de a doua este propunerea de amânare a dezbaterii și votului pentru joi. Le voi supune votului în această ordine, urmând ca, în funcție de rezultatul înregistrat, dacă trece propunerea de retrimitere la comisie, n-o să mai supunem la vot, în mod evident, propunerea de amânare a dezbaterii. Vă rog, pe procedură, microfonul nr. 3.

 
   

Domnul Ion Rădoi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am ridicat mâna mai demult, dar privirea dumneavoastră este atrasă spre stânga dumneavoastră, de aceea m-ați văzut mai greu. Pe procedură, susținând propunerea domnului Vasilescu. Este clar că niciodată nu sunt invitați inițiatorii la plen, pentru că și noi știm, ordinea de zi, uneori, este pusă la casete cu zece minute înainte de a intra în sală și dacă ne limităm numai la a trimite acest proiect înapoi, fie la comisie, fie să-l reprogramăm, n-am rezolvat nimic. Ar trebui Biroul permanent să ia și o măsură în sensul acesta de a impune secretariatului, în momentul când este definitivată ordinea de zi să și trimită automat invitație scrisă. Mulțumesc.

 
   

Domnul Theodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi, este, de fapt, o propunere suplimentară. Noi, în legătură cu modul de a proceda avem două propuneri: una să trimitem la comisie, a doua să amânăm dezbaterea și votul pe joi. În ambele cazuri se impune să fie anunțați, din timp, inițiatorii pentru a-și putea prezenta, fie în comisie, fie în plen, joi, punctul de vedere și a-și apăra inițiativa.

Vi le supun la vot, în ordinea în care au fost făcute. Prima propunere: de retrimitere la comisie a propunerii legislative privind creșterea participării tinerilor și îmbunătățirea calității vieții acestora - Legea tinerilor. Vă rog să vă exprimați prin vot. Cine este pentru, cine este împotriva retrimiterii la comisie?

Cu 58 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și 5 abțineri, propunerea legislativă privind Legea tinerilor a fost retrimisă la comisie. Rog secretariatul să ia notă de recomandarea care a fost formulată, de fapt, e mai mult ca o recomandare, de cererea care a fost făcută de mai mulți senatori privind asigurarea informării inițiatorilor despre discutare. Rog, de asemenea, pe domnul Cismaru, ca vicepreședinte al comisiei, întrucât a fost retrimisă la comisie, să verifice, înainte de a programa dezbaterea, posibilitatea inițiatorilor de a fi prezenți.

 
Propunerea legislativă - Legea Centrelor de Informare și Consiliere pentru Tineret (aprobarea retrimiterii la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport)  

Vă propun să trecem la pct. 10 de pe ordinea de zi. Este o propunere legislativă privind centrele de informare și consiliere pentru tineret. Din ceea ce văd este, practic, același grup de inițiatori și cu aceleași probleme. În consecință, dacă mi-ați permite v-aș supune direct la vot propunerea de retrimitere la comisie, împreună cu celălalt proiect privind Legea tinerilor, și v-aș ruga să vă exprimați prin vot. În cazul că nu va trece această propunere, vom vedea alte modalități de acțiune.

Dacă sunteți în favoarea retrimiterii la comisie, vă rog să votați "da".

Cu 53 de voturi pentru, 15 împotrivă și o abținere, am trimis la comisie și propunerea legislativă - Legea centrelor de informare și consiliere pentru tineret.

Dezbaterea și respingerea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii Învățământului nr. 84/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606/10.12.1999, cu modificările și completările ulterioare.  

Trecem la pct. 11 de pe ordinea de zi. Este vorba de un proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr. 84/1995, republicată în Monitorul Oficial al România, Partea I, nr. 606, 10 XII 1999, cu modificările și completările ulterioare. Este o propunere legislativă... Unde sunt inițiatorii? Văd semnătura domnului deputat Slavomir Gvozdenovici. Dacă este prezent, Vă rog, domnul deputat să luați loc la microfon și să prezentați inițiativa. Vă rog.

   

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Domnule președinte,

Domnilor senatori,

Am avut o întâlnire și o discuție cu comisia de specialitate, unde, în urma acestor discuții, mi-am retras celelalte amendamente, însă, vin în fața dumneavoastră cu unul singur și anume: la alin. 1 art. 158 se completează cu litera d, astfel:

"În situații speciale, o clasă sau o grupă poate funcționa și cu efectiv de sub 7 preșcolari, respectiv 10 elevi, dar nu mai puțin de 3 preșcolari, respectiv 3 elevi". Iată și câteva argumente, deși aveți în fața dumneavoastră respingerea comisiei, la Camera Deputaților a fost adoptată. Practic, toate amendamentele au fost adoptate tacit, dar eu vin aici și afirm că acceptarea acestui amendament nu schimbă regula, o completează, aduce anumite clarificări și vreau să vă spun că ne face activitatea mai ușoară la fiecare început de an școlar, când sunt mari probleme de funcționare normală a acestor școli și a acestor clase cu minorități, mai mici, și nu numai minorități, chiar și acolo unde este populație cu un număr mai mic. Aducând aceste clarificări, se aduc și anumite garanții de care avem nevoie pentru o activitate liniștită, și consider normală, pentru că într-adevăr avem mari greutăți și eu vă rog respectuos să gândiți bine asupra acestui amendament și, de asemenea, apelez la dumneavoastră să susțineți această modificare care, încă o dată, clarifică anumite lucruri, nu schimbă regula și, bineînțeles, vine în sprijinul acelor minorități mici și nu numai.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat!

Instituția guvernamentală vizată este Ministerul Educației și Cercetării. O să-l rog pe domnul secretar de stat Dumitru Miron să ne prezinte poziția Guvernului față de această inițiativă legislativă. Microfonul nr.10. Aveți cuvântul!

 
   

Domnul Dumitru Miron - secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Este adevărat că Ministerul Educației și Cercetării vrea să internalizeze și să proceseze adecvat toate situațiile punctuale. Legea învățământului, în varianta în care există, are elasticitate la art.158 și lasă posibilitatea ca și sub 10 elevi, la solicitarea și cu acordul inspectoratelor școlare, să se organizeze formații de studii până la 7 elevi. Programul nostru de descentralizare, care își propune ca să asigure o optimizare dinamică a formațiilor de studiu și o utilizare cât se poate de apropiată de optima resurselor umane, ar primi niște provocări, în cazul în care am coborî cu formațiile de studii la 3 preșcolari sau la 5 elevi. În aceste circumstanțe, noi avem pregătite mecanismele metodologice, inclusiv pentru predarea simultană. Sigur că aici este o parte sensibilă, dar se pot organiza clasele acestea în forma de învățământ primar, cu predare simultană 3 și cu 2 și cu 5. Nu susținem o astfel de atomizare a formațiilor de studii, datorită faptului că ne încurcă în întreaga arhitectură educațională sau creează probleme. Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu. Din partea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnul profesor Cismaru, vă rog!

 
   

Domnul Ivan Cismaru:

Domnule președinte,

Și noi am luat în discuție, în cadrul comisiei această propunere și am constatat că absolut toate doleanțele inițiatorului sunt cuprinse în legislația actuală a României, din domeniul învățământului iar, așa cum vă spunea și domnul ministru, chiar și acest art.158 spune că se pot organiza clase cu mai puțin de 7 elevi, în cazul în care, la nivel de inspectorate școlare, se acceptă acest lucru. Deci, legea este permisivă, fără să pună limita inferioară de 3. Deci, iată ... Dar este o chestiune de organizare, pe care Ministerul Educației și Cercetării o poate accepta sau nu. Din punctul nostru de vedere, însă, am apreciat că toate dorințele inițiatorului sunt cuprinse integral în legislația actuală.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Dacă sunt luări de cuvânt? Nu văd. Vă rog, domnul deputat Gvozdenovici, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Permiteți-mi, totuși, să completez ceva, poate am omis: reprezentantul Ministerului Educației și Cercetării a spus că pot funcționa aceste clase sau grupuri și cu predare simultană. Păi, eu doresc să vă spun că nu există o minoritate în care o singură școală funcționează altfel. Numai simultan, și simultan nu cu două clase, cu toate patru clase este simultan! De aceea cerem aceasta. Poate cineva o să zică, - așa mi s-a spus la comisie - că am îngrădi cu acest număr de 3, am îngrădi posibilitatea de a exista cu 1 și cu 2. Vreau să vă spun că aici este problema noastră, că, în general, în jurul acestei cifre de 7 se consideră sub 10 și se aduce o clarificare și o garanție. Nu apar mai multe școli, nu complicăm procesul de învățământ în acest sens, ci, dimpotrivă, clarificăm anumite lucruri și este dreptul nostru de a avea, mai ales acele minorități care am avut 300 de ani un sistem educațional în limba maternă în toate țările de care am aparținut în diferite perioade istorice și sub toate regimurile. Se va întâmpla un paradox că vom pierde acest învățământ acum când suntem cei mai liberi într-o societate democrată, o să pierdem ce nu ne-a luat nici Ceaușescu. Îmi pare rău că trebuie să susțin și cu acest argument acest lucru. Este, totuși, o clarificare, și o garanție, și un drept al nostru, pe care îl cerem. Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc. În cadrul dezbaterilor generale, domnul senator Daea are cuvântul. Microfonul nr.4.

 
   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Cu respectul cuvenit, vreau să-l rog pe inițiator, pe domnul deputat, să ne precizeze dacă inițiatorul acestui act normativ renunță la celelalte articole. Eu am înțeles, din pledoaria domniei-sale în ședința Senatului, că și-a reconsiderat atitudinea și că numai art.158 face obiectul discuțiilor de astăzi. Să înțeleg că așa este?

 
   

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Da, așa este! Dar toate amendamentele ...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă rog, domnul Gvozdenovici, și la dumneavoastră, probabil, în Cameră, ca și la noi, cineva trebuie să dea cuvântul ca să se poată vorbi.

 
   

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Mi-au aprins microfonul, de aceea ... Îmi cer scuze!

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului senator Daea. Îl rog pe domnul Gvozdenovici să răspundă la întrebare.

 
   

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Îmi cer scuze! Deci, sigur, toate amendamentele sunt legate de art.158. Renunț, am spus, în urma discuției cu comisia de specialitate, am renunțat la celelalte amendamente, dar acesta, pe care-l susțin în fața dumneavoastră, încă o dată, îl susțin cu un argument că el clarifică, completează, nu schimbă regula, o completează, o clarifică și ne aduce o garanție de care avem nevoie, pentru că întâmpinăm mari greutăți la începutul fiecărui an școlar. Și, în mod sigur, nu vor apărea mai multe școli din cauza acestui amendament pe care-l susțin, pentru că, lucrul este clar, sunt tot mai puține!

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnul deputat Gvozdenovici. Dacă domnul senator Daea mai dorește? Dacă nu, domnul Varujan Vosganian. Microfonul nr.2.

Domnul Varujan Vosganian:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte,

Am să încep pledoaria în favoarea acestui proiect de lege, propunere a domnului Slavomir Gvozdenovici, în formula convenită cu Guvernul, pornind nu de la situația minorităților naționale din România, ci pornind de la situația minorității românești din țările vecine României. Chestiunea este că noi putem să ne susținem învățământul românesc în Ucraina, în Serbia sau în Ungaria, numai dacă dăm o pildă că noi, în România, înțelegem necesitățile minorităților naționale și dorim să facem efectiv învățământul în limba maternă prin susținerea pe care o dăm și prin recunoașterea situației speciale în care se află învățământul în limbile minorităților naționale. De aceea, pentru noi, soluționarea aceasta, în favoarea acestei propuneri legislative ar putea să fie un argument în plus, atunci când susținem cauza românilor din afara granițelor, care se află, uneori, în situație chiar mai grea decât a minorităților naționale din România. De aceea, îmi manifest susținerea pentru acest proiect de lege și îmi manifest speranța că și dumneavoastră veți face la fel. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc. La dezbateri generale, domnul senator Solcanu. Microfonul nr.3.

Domnul Ioan Solcanu:

Domnule președinte,

Vă rog să vă rugați secretarii de ședință, inclusiv pe domnul senator Funar, care vorbește la telefon, să fie atenți pe durata dezbaterilor, pentru a-și îndeplini obligațiile pe care le solicită postul pe care îl ocupă. Domnule președinte, la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnul deputat Gvozdenovici a fost prezent la dezbateri și am avut de o parte textul Legii învățământului, de altă parte, textul propunerii domniei-sale. Paragraf cu paragraf, i s-a demonstrat că legea actuală este întru-totul acoperitoare. Repet, întru-totul acoperitoare și mai bună chiar decât prevederea pe care distinsul coleg deputat o aduce în discuție aici. Pentru că vă dați seama, dacă nu ar fi fost așa, absolut toți membrii comisiei ar fi susținut o asemenea propunere, pentru că nu concepem să rămână un elev fără posibilitatea de a învăța în limba maternă. Deci, textul Legii pe care o avem astăzi și funcționează în România este îndestulător, inclusiv pentru propunerea pe care o face domnul deputat Gvozdenovici.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc. Stimați colegi,

La dezbateri generale, domnul profesor Ardelean, din partea Grupului PRM. Vă rog, domnul senator Ardelean, microfonul nr.1.

 
   

Domnul Aurel Ardelean:

Întrucât propunerea domnului coleg, domnului deputat, poate fi încadrată în art.158 al Legii învățământului și întrucât ar exista anumite influențe financiare rezultate din organizarea unor grupe numai de către 3 preșcolari, cred că propunerea făcută de domnul secretar de stat este binevenită, aceea de a găsi soluții la nivelul inspectoratului școlar, în actuala legislație care este prevăzută.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc. Domnul senator Peter Eckstein Kovacs, microfonul nr.2, vă rog.

 
   

Domnul Peter Eckstein Kovacs:

Mulțumesc, domnule președinte,

Grupul parlamentar al UDMR susține această propunere legislativă. Este adevărat că și cadrul legal existent permite aceste măsuri, dar acest lucru concretizează practic prevederile din Legea învățământului. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, de altfel, a avizat favorabil acest proiect de lege.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator. Microfonul 2. (rumoare, discuții)

 
   

Domnul Gheorghe Șerbu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea legislativă a colegului nostru, domnul deputat Gvozdenovici, introduce, față de legislația actuală, o restricție, limitează posibilitatea, la învățământ simultan, la numărul de 3 elevi. Actuala legislație permite funcționarea și sub numărul de 3 elevi. Deci nu înțeleg de ce domnul deputat, în urma discuțiilor avute la comisie, nu și-a însușit această propunere de a rămâne în cadrul legislației actuale. (rumoare, discuții)

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Stimați colegi, dacă la dezbateri generale nu mai dorește nimeni să intervină, vă rog să-mi permiteți să rezum situația. Avem o inițiativă legislativă introdusă și argumentată de domnul deputat Gvozdenovici. Am ascultat opinia ministerului de specialitate, raportul comisiei este un raport adoptat cu unanimitate de voturi pentru respingerea acestei inițiative legislative. În dezbaterile generale s-au exprimat păreri pro și contra. Potrivit procedurii noastre, sunt obligat să supun la vot raportul comisiei. (discuții)

Cei care veți vota pentru raportul comisiei, veți vota, implicit, și pentru respingerea inițiativei legislative. Cei care veți vota împotrivă, sunteți împotriva raportului și, în același timp, în favoarea propunerii legislative. (rumoare, discuții)

Deci, încă o dată, stimați colegi, vă rog să luați loc, să păstrați liniștea și să votați.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport. Raport de respingere. Vă rog să votați.

Cu 63 de voturi pentru, 12 împotrivă și 2 abțineri, a fost adoptat raportul comisiei, un raport de respingere și respins proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii învățământului.

 
Dezbaterea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de joi, 2 martie a.c.).  

Stimați colegi, vă propun să trecem la pct.12 de pe ordinea de zi. Este vorba de proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi. Este un proiect de lege în procedură de urgență, al cărui termen de adoptare tacită este 8 martie.

Avem un raport din partea Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări. Domnul Eckstein Kovacs Peter. Caracterul legii este organic, deci votul se va da joi. Inițiator este Ministerul Justiției. Participă doamna Katalin Kibedi, pe care o invit să prezinte proiectul legislativ. Microfonul 10.

Aveți cuvântul, doamna secretar de stat.

   

Doamna Katalin Kibedi - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat, având în vedere că este destul de vast materialul supus atenției și votului dumneavoastră, nu aș dori să prezint ce anume modificări cuprinde acest proiect, ci, mai mult, să argumentez din ce punct de vedere au fost ele necesare. În primul rând, ele sunt cerințe, și sunt ca urmare a negocierilor cu Uniunea Europeană, și aici aș sublinia introducerea unui capitol nou privind răspunderea persoanei juridice. (discuții)

Pe de altă parte, este de observat că urmează să pună de acord garanțiile procesuale cu ceea ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în mai multe cauze și, în al treilea rând, să asigure ceea ce este important și în strategia de reformă a justiției, respectiv asigurarea independenței justiției, prin a da eficiență nu numai independenței judecătorului, dar și a procurorului, cel puțin pentru considerentul că în măsura în care urmărirea penală nu este garantată a fi independentă, deja faza de judecată ar putea să fie viciată. (rumoare, discuții)

În aceste condiții, s-a dat posibilitatea ca independența procurorului să nu poată fi cenzurată fără posibilitate de cale de atac din partea șefilor ierarhici superiori, ci asigurată prin faptul că însuși actul emis de organul ierarhic superior să poată fi supus unei căi de atac.

De aceea, și în cadrul Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări, toate aceste aspecte fiind cu atenție analizate, s-a ajuns la un raport unde veți observa că, sigur, acele amendamente - foarte bine venite, care se refereau la ascultarea persoanelor și la garantarea drepturilor procesuale ale acestora și de a nu se abuza ele sunt însușite. (discuții)

Aș dori să fac o singură subliniere, dat fiind faptul că a fost amendamentul care a comportat cele mai mari dispute, deși în cadrul Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări acest amendament a fost respins: este vorba de a se lărgi posibilitatea unor persoane implicate într-o cauză penală de a ataca la instanță, pentru motive întemeiate, soluția pe care o dă procurorul, dar aceasta extinzându-se la orice se administrează în cursul urmăririi penale, bunăoară și mijloace de probă.

Aici aș vrea să vă aduc aminte că procesul penal are două faze foarte bine delimitate: faza de urmărire penală și faza de judecată. Ceea ce distinge, în primul rând, cele două faze este că fazei de urmărire penală nu îi este propriu principiul contradictorialității care este, în schimb, obligatoriu pentru faza de judecată. (discuții)

Or, în aceste condiții, dacă noi dăm posibilitate ca fiecare mijloc de probă, fiecare cerere să fie cenzurată de către judecător, mă întreb la ce mai servește faza de urmărire penală, pentru că, practic, o transformăm într-o fază de judecată și ajungem să nu ne mai ajungă judecătorii să soluționeze o cauză dedusă în final prin sesizarea instanței cu rechizitoriu. (rumoare, discuții)

Și atunci, degeaba ne-am străduit să încercăm să fixăm alte condiții pentru, de pildă, instituția recuzării, pentru a nu ne trezi ca o instanță recuzată să nu mai poată soluționa o cauză, mai ales dacă este vorba de măsuri preventive, ci, prin această modalitate, să punem în imposibilitate un tribunal de a judeca o cauză dedusă judecății.

Cu aceste precizări, eu apreciez că, așa cum a fost dat raportul Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări, este cel corect și vă rog să votați în acest sens. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Îi mulțumesc doamnei Kibedi. Stimați colegi, nu am vrut să o întrerup, fiind și o doamnă, și o reprezentantă din partea Guvernului, dar vă adresez rugămintea să păstrăm liniștea necesară pentru a putea asculta măcar argumentele prezentate. Îi rog chiar și pe euro-observatori, chiar și pe domnul Nicolae-Vlad Popa, să vă luați locul pe scaun și să păstrați liniștea în timpul lucrărilor. Pe domnul prof. dr. Dan Sabău, dacă are de discutat, îl rog să poftească în hol.

Vă rog să păstrăm, cât de cât, o atmosferă care ne permite măcar să ne auzim, chiar dacă nu ne înțelegem întotdeauna.

Îl invit la microfon din partea Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări pe domnul Eckstein Kovacs Peter să ne prezinte raportul comisiei. Microfonul 4. (discuții)

 
   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Raportul este de admitere cu amendamente. La acest proiect de lege important sunt 55 de amendamente admise care provin, practic, de la toate grupurile parlamentare. Poate că aici este momentul să-i mulțumesc doamnei Rodica Stănoiu care mi-a atras atenția la o greșeală, dacă vreți materială, care s-a strecurat la numărul curent 19 privitor la art.148 alin.1 unde, pe tot parcursul a, b, c, d, am folosit noțiunea de "date certe", iar la lit.g ne-a scăpat la redactare că există "probe certe". Ceea ce s-a hotărât în comisie, și în cauza lit.g este sintagma "date certe", și să rog să considerați ca o omisiune materială și, fără a-l supune la vot, staff-ul să o corecteze.

La lucrările comisiei au participat reprezentanții Ministerului Justiției, a unor organizații neguvernamentale, ai tribunalelor militare, care au trimis amendamentele lor în bună parte aprobate.

Amendamentele respinse, puține la număr, se găsesc în anexa 2 la raport. Proiectul de lege face parte, indiscutabil, din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată. (discuții)

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule Eckstein Kovacs Peter. Dezbateri generale. Sunt colegi care doresc să intervină? (discuții) Microfonul 3.

 
   

Doamna Rodica Mihaela Stănoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș începe cu o precizare. Au fost multe discuții în legătură cu modul în care s-a votat, cu niște zile în urmă, Legea pentru aprobarea DNA-ului. Speculații de tot felul, culpabilizări de tot felul. (rumoare, discuții)

De ce fac această precizare? Pentru a vă atrage atenția, cu tot respectul, că avem în față o lege organică. Că în sală, din arcul guvernamental sunt în jur de 40 și ceva de senatori. Grupul nostru parlamentar susține acest proiect de lege, dar precizează că fără noi, acest proiect de lege n-ar trece. (discuții, rumoare, vociferări)

Noi luasem o hotărâre...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Doamna senator Stănoiu, mă scuzați că vă întrerup. Eu am spus de la bun început că, fiind o lege organică, votul se va da joi. Deci dezbaterile...

 
   

Doamna Rodica Mihaela Stănoiu:

Nu, nu, nu. Ați spus dumneavoastră, dar această chestiune rămâne, pentru că și în acea zi am fost rugați, în etape succesive...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Rodica Mihaela Stănoiu:

...să amânăm de la o zi la alta votul, să amânăm de la o oră la alta votul, pentru că erau ocupați colegii noștri, am făcut-o cu bună-credință și apoi lucrurile au luat întorsătura pe care au luat-o.

Hotârârea noastră este clară, cu foarte mici excepții și care, într-adevăr, privesc integrarea europeană și legi importante, să votăm atunci când lucrurile sunt bine făcute, dar nu să o facem în locul dumneavoastră. (discuții) Nu înțelegem să-i suplinim pe acei senatori de la putere care absentează. Aceasta era precizarea.

Acum în legătură cu proiectul pe care îl dezbatem.

În timpul în care am fost la guvernare, cel puțin o parte, atunci când eram la Ministerul Justiției ca ministru efemer, mi-am îndeplinit obligația de a face Codul penal, lege promulgată de președintele Ion Iliescu și pusă acum la dospit, și un proiect al Codului civil, aprobat de Senat, pe care l-am continuat preluat de la Valeriu Stoica, și nu am avut fericirea să-l terminăm și să fim alături de cei care au sărbătorit bi-centenarul Codului civil napoleonian. Puteam să o facem. El stă acum în nelucrare la Camera Deputaților și este mare păcat. (discuții)

Acum doi ani, deci când am părăsit Ministerul Justiției, era formată comisia pentru elaborarea Codului de procedură penală. Dacă cei care au urmat și-ar fi făcut datoria, nu treaba, acum am fi avut un Cod de procedură penală în întregul său, nu am mai fi fost obligați să cerem prorogarea termenului la Codul penal și am fi evitat foarte multe din neplăcerile pe care le avem în momentul de față. (rumoare, discuții)

Este salutară însă, totuși, activitatea ministerului, reprezentat aici de doamna secretar de stat, de a ne aduce în față măcar acest proiect care, în mare, rezolvă câteva lucruri importante legate de niște exigențe pentru integrare, de punere în aplicare a unor decizii CEDO și de corectarea unor lucruri care sunt imperios necesare.

Stimați colegi, adoptarea unui nou Cod de procedură penală este imperios necesară. Marele profesor Dongoroz, care a condus echipa de elaborare a celor două Coduri din 1968, a reușit în Codul penal să facă lucruri importante. Nu a reușit, însă, din motivele cunoscute, în Codul de procedură penală.

Noi avem un Cod de procedură penală total depășit, și ca opțiune de politică penală, și ca politică, în general. Este un Cod care se bazează, mai ales în ceea ce privește urmărirea penală, pe tot ceea ce era în codul sovietic. Această împărțire în fază de cercetare penală, fază de urmărire penală, această întortochere de dispozițiuni privind învinuitul, inculpatul... Avem și dificultăți pentru traducere în străinătate, când trebuie să explicăm toate aceste concepte, când încep, cum încep, care sunt actele procesuale, care sunt actele procedurale. Vedem ce se întâmplă chiar în ultima perioadă, când și datorită acestor neclarități din Codul de procedură penală, ele, uneori, pun în imposibilitate pe cei care sunt actorii principali în procesul penal, să se descurce cum trebuie. De aici, o serie de neajunsuri.

M-aș opri, însă, foarte pe scurt - dacă n-o făcea doamna secretar de stat, o făceam eu -, asupra argumentării respingerii unuia dintre - după mine - cele mai interesante, mai novatoare amendamente, care, dimpotrivă, vin și în ideea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, amendamentul respins, care prevedea posibilitatea de atac a actelor procurorului la instanța de judecată.

Mărturisesc că nu m-au convins, o parte din argumente sunt valabile, dacă ar fi privit, în întregimea lor, toate actele, dar ne puteam limita la câteva chestiuni esențiale. Rămânem deci și vreau să vă atrag atenția asupra acestui aspect. Am rezolvat-o pentru judecători, vom vedea cât de bine, dar am rezolvat-o, o parte din ceea ce însemna responsabilitatea lor și răspunderea lor, atunci când lucrurile nu au fost corecte. Rămâne o categorie fără răspundere, în momentul de față, care este aceea a procurorilor și a invoca aici argumentele pe care le-am auzit nu cred că pot să lase, și pe viitor, o asemenea parte complet neacoperită de nici un fel de răspundere. Pentru o parte din actele procurorului se cere a fi posibilă intervenția părților, prin plângere la instanță. Este jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în acest sens și eu regret că acest amendament a fost respins la comisie.

Grupul nostru susține proiectul, sunt lucruri foarte bune, dar așteptăm de la Ministerul Justiției, cât mai grabnic, Codul de procedură penală. Din păcate, aflu că unii dintre cei mai buni specialiști, cum este, de exemplu, Nicoleta Iliescu, au părăsit, între timp, ministerul, dar eu sper că, de această dată, pentru procedura penală, ministerul va apela la cei mai buni profesioniști.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu mulțumesc doamnei senator Stănoiu.

Vreau să precizez încă o dată, ca să nu fie nici un fel de dubiu, că votul final asupra acestei legi... Vă reamintesc că votul final, potrivit deciziei noastre, se va da joi. Până atunci, mergem, însă, pe toate etapele, până la votul final.

La dezbateri generale, dorește cineva să intervină?

Doamna senator Norica Nicolai, la dezbateri generale. Microfonul nr.2.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Fără îndoială, ideea de a promova un Cod de procedură penală este una salutară, pentru că funcționăm într-o societate care se vrea democratică, de 16 ani, într-un Cod care reflectă o viziune sovietică. Codul penal și Codul de procedură penală de la 1969 sunt efectul apartenenței noastre la sistemul comunist. Și am trăit acest paradox de a judeca după principii democratice, dar pe reguli sovietice.

Salut această inițiativă, chiar dacă ea, din punctul meu de vedere - și aici vorbesc ca jurist - este doar o jumătate de pas spre ceea ce înseamnă coerență în materie de politici penale.

Există filosofii de politică penală, care sunt filosofii conforme cu o realitate democratică a unei țări. Acum, la noi, filosofia de îmbrățișat este cea europeană, o filozofie care privește și pune în primul plan apărarea libertăților, a drepturilor individuale, inclusiv prin elemente de drept substanțial - și aici mă refer la Codul penal - dar, în primul rând, prin elemente care țin de procedură.

Din păcate, și aș vrea să dau un citat pe care astăzi l-am găsit într-o abordare a societății civile, pentru că eu salut faptul că societatea civilă este preocupată de stabilirea regulii în materie de proces penal și libertate, "singura diferență dintre regulile procedurale existente în Uniunea Europeană și cele pe care încercăm astăzi să pășim în România rezidă în faptul că în Europa cultura drepturilor și libertăților civile este mai solidă și mai veche, iar respectarea procedurilor constituie regula, nu excepția". Cred că va trebui foarte mult timp, ca să înțelegem toți cei care sunt implicați în administrarea justiției... și aici aș vrea să subliniez un lucru. Din păcate, în România se face o confuzie gravă între administrarea justiției, care înseamnă procesul de efectuare a justiției, și administrația justiției. Există peroane care cred că administrarea justiției înseamnă administrație. Sunt departe de a avea o viziune coerentă asupra politicilor penale.

Există, însă, în această formulă de Cod de procedură penală, pentru că, deși este Guvernul meu, mă așteptam să vină cu o viziune foarte clară, cu privire la totalitatea instituțiilor prezente în Codul de procedură penală, există un pas înainte. Există un pas care privilegiază răspunderea magistraților pentru actul de justiție. Este prima oară când într-un Cod de procedură penală facem, efectiv, această răspundere, introducând obligativitatea acțiunii în regres față de cei care, prin soluțiile pe care le-au dat, au încălcat drepturile omului. Există hotărâri de condamnare ale C.E.D.O. în acest caz și cred că este un pas semnificativ spre responsabilizarea celei de a treia puteri în stat, pentru că nu este normal ca simplul cetățean să plătească, prin taxe și impozite, din buzunarul lui, pentru erorile voite sau nevoite... Admit și incompetența profesională, pentru că e o lume diversă, o lume complicată, în care un magistrat nu poate ști totul, dar este pentru prima oară când facem un act de responsabilizare. Este prima oară, în 16 ani, când renunțăm la formula sovietică a arestării preventive, indicii temeinice, bănuieli legitime ale unor indivizi, și încercăm să fixăm o regulă de obiectivitate în luarea unei măsuri care, în filosofia europeană a drepturilor omului, este o măsură de excepție și stabilim, prin acest cod, că regula este libertatea, pentru că, într-o democrație, regula este libertatea pentru individ, excepția este arestarea și impunem criterii clare, care țin de pericolul social al făptuitorului și pericolul social al faptei.

Sunt fără îndoială, și o serie de pași înainte cu privire la controlul jurisdicțional asupra actelor procurorului, deși eu regret că nu am definit o dată sau nu am avut nici timpul, nici curajul să definim egalitatea de tratament dintre stat și cetățean, vizavi de poziția procurorului, care este reprezentantul statului și al acuzării, și cetățeanul, care este, de asemenea, cel căruia statul trebuie să-i garanteze drepturile și libertățile individuale. Dar am făcut și aici o serie de pași înainte și am introdus un control jurisdicțional asupra unor acte de procedură penală. Eu am să declar că renunț la acea soluție a controlului jurisdicțional, pe care o promovasem. Din păcate, nu am avut cum avea o dezbatere corectă și profesionistă, cu privire la această chestiune, deși vreau să subliniez, în mod deosebit, că deschiderea doamnei secretar de stat Kibedi a fost absolut pozitivă în realizarea unui demers legislativ coerent și declar că noi vom susține acest Cod de procedură penală în forma în care a fost adoptat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Credem că un pas cât de mic înainte este un pas semnificativ pentru democrație și, chiar dacă șchiopătăm unii dintre noi, merită să-l facem aici, în Parlament, într-o instituție care beneficiază din plin de inegalitatea de tratament între părțile în procesul penal. Este prezumată a fi vinovată de obicei.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc doamnei senator Norica Nicolai.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dinescu, din partea Grupului parlamentar PRM.

Se pregătește domnul senator Frunda, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Microfonul nr.1, vă rog.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă mărturisesc că o bună parte din lucrurile pe care doream să le spun în cadrul acestei intervenții au fost spuse. Ceea ce este un bun câștigat, însă, și putem proclama acest lucru cu toată fermitatea este faptul că aceste modificări care au fost aduse Codului de procedură penală oferă mai multe garanții procesuale sau oferă garanții procesuale care nu au mai fost niciodată în Codurile de procedură penală.

Există, însă, un punct de vedere pe care mi-l însușesc, cel al onoratei doamne senator Rodica Stănoiu, și anume, că s-a creat un impas major prin faptul că nu am putut merge în paralel, atât cu Codul penal, cât și cu Codul de procedură penală. Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări își amintesc că a trebuit să facem față unor reglementări în ceea ce privește aspectul procedural, fără să avem garanția că ele există în Codul penal. Și am să mă refer aici la reglementarea privind violența domestică, de exemplu.

Dar poate că vom trăi încă în acest an perioada când orgoliile de la Ministerul Justiției vor fi subordonate unui scop oarecum mai nobil, și anume, cel de a promova o legislație care, cel puțin sub aspectul instituțiilor penale, să fie coerentă, să ofere suficiente garanții și să răspundă imperativelor europene la care noi suntem chemați.

În încheiere, doresc să vă spun că grupul nostru parlamentar va vota în favoarea acestui proiect.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului senator Dinescu.

Din partea Grupului parlamentar UDMR, domnul senator Gyorgy Frunda.

Microfonul nr.2, vă rog.

 
   

Domnul Frunda Gyorgy:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Acum aproximativ 10 ani în urmă, Grupul senatorial al UDMR propunea în plenul Senatului, în vechiul sediu al Senatului, ca Senatul să discute la pachet modificările Codului penal, ale procedurii penale și ale executării pedepselor.

Consideram atunci și chiar acceptam ideea ca Guvernul care era în funcție să-și asume răspunderea pentru pachetul de legi respective. Consideram atunci că era imperios necesar pentru cetățenii acestei țări ca legile care definesc infracțiunile, procedura penală și executarea pedepselor să fie modificate cât mai curând.

Susțineam acest lucru pentru că, atunci, Codul penal prevedea încă niște infracțiuni care numai în țările dictatoriale erau considerate ca atare, aveam și avem și acum o procedură care nu numai că este de sorginte sovietică, dar, dacă spunem lucrurilor pe nume, era traducerea din rusă în română a prevederilor Codului de procedură penală al Uniunii Sovietice. Și aveam o lege a executării pedepselor care, de asemenea, transpunea în România ceea ce se hotărâse la Moscova. Toate acestea nu erau și nu sunt la locul lor.

Avem probleme serioase și astăzi. Avem probleme, pentru că și acum se face distincție între urmărire penală și cercetare penală, procurorul poate să decidă ce vrea el, fără să existe o cenzură a judecătorului, hotărâri abuzive ale procurorului sau cele luate cu rea credință nu pot fi atacate și el nu are nici o răspundere, în cazul perchezițiilor domiciliare, la modă în zilele acestea, un procuror poate decide o percheziție domiciliară ori de câte ori vrea, în aceeași cauză penală, neindicând care este obiectul pe care îl caută în percheziția domiciliară respectivă și așa mai departe.

Ce încearcă acest proiect de modificare a Codului de procedură penală?

Încearcă să aducă la numitor comun și să implementeze principiul democrației, al statului de drept și al apărării drepturilor omului pentru că, pe de o parte, avem infractorii care trebuie să răspundă de faptele lor, și ei trebuie să răspundă potrivit prevederilor Codului penal, iar, pe de altă parte, avem procedura penală care trebuie să-l apere pe individ împotriva abuzului statului sau a reprezentanților acestuia din orice parte ar veni. Și cred că aici are loc schimbarea nu numai a punctului de vedere, ci a pietrei de aplicare a prevederilor procedurale de către instanțele de judecată.

Noile prevederi care acordă drepturile judecătorilor de a se pronunța nu numai asupra arestării, dar și asupra perchezițiilor, obligația de a-i spune inculpatului că are dreptul să tacă și că ceea ce spune poate fi folosit împotriva lui, implementarea principiului potrivit căruia fiecare om care este supus unei judecăți, indiferent că este cetățean român sau străin, este considerat nevinovat până când se adoptă o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, dreptul fiecărui cetățean de a se apăra, în principiu, în libertate și excepția când el poate fi arestat este mult mai bine prevăzut decât până acum și doar în cauze deosebite poate fi arestat, sunt prevederi exprese care vor asigura respectarea drepturilor omului în țara noastră.

De asemenea, un capitol important este cel care prevede implementarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului și obligativitatea părții române de a recunoaște și aplica hotărârile Curții Europene.

Am un dubiu, dar, care cred că nu poate să aibă un răspuns pe moment, ci cristalizarea procedurii în anii următori va arăta acest lucru, și el este legat de răspunderea judecătorilor față de hotărârile pe care le aduc.

Dacă suntem sinceri cu noi înșine, în România ultimilor 15 ani, judecătorii au răspuns de multe ori la comenzi politice, indiferent de cine se afla la guvernare. Era destul ca un judecător să audă sau să i se pară că aude un mesaj politic de la un președinte al țării și hotărârile Curții Supreme, cum se numeau, acum, Înaltei Curți de Casație și Justiție, se schimbau după doleanța și după sugestia președintelui țării.

Datorită acestui lucru, mulți oameni care, până atunci, au câștigat procese, au fost atacați prin recursuri în anulare sau prin recursuri extraordinare și au pierdut pe nedrept.

Prin prevederile actualului Cod de procedură penală, acest lucru nu va mai fi posibil pentru că judecătorul respectiv va ști că, dacă cu rea-credință, va aduce o hotărâre nedreaptă, el va răspunde pentru faptele sale.

Există și anumite întrebări pe care le-aș pune în mod direct.

Știu că acest lucru a ridicat multe dezbateri în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. La punctul 29, la art.68, se propune introducerea noțiunii de presupunere rezonabilă că persoana față de care s-au efectuat acte premergătoare sau acte de urmărire penală, a săvârșit fapta.

În justiția din România nu cunoaștem această denumire de presupunere rezonabilă. Ea este mai mult un termen politic, de cât un termen juridic. Juridic, presupunerea trebuie să fie întemeiată, fondată, motivată, probată, justificată, dar a fi rezonabilă mi se pare de data aceasta un termen foarte elastic, prea elastic, poate, care deschide posibilitatea, dă posibilitatea unor acte abuzive. Dar asemenea mici observații pot exista în mai multe texte ale propunerii legislative, ținând cont de faptul că această propunere este nu o jumătate de pas, cum spunea distinsa mea colega, doamna Norica Nicolai, ci cred că este o schimbare de principiu, de fundament, de esență a procedurii.

Grupul nostru parlamentar va vota această propunere, așa cum a fost făcută.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Stimați colegi, mai dorește cineva la dezbateri generale? Nu mai dorește nimeni. Deci, avem un raport al comisiei, un raport de admitere, cu amendamente.

Există un amendament respins în Anexa 2, la care a renunțat doamna Norica Nicolai.

În consecință, voi supune la vot aprobarea raportului cu amendamentele admise.(discuții la prezidiu)

Stimați colegi, joi vom da și votul pe raport și votul pe proiectul de lege.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Intrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatori:  

Stimați colegi, trecem acum la partea cea mai importantă, întrebări, interpelări, răspunsuri.

Vă mulțumesc pentru răbdarea pe care ați avut-o și bunăvoința care ne-a permis să parcurgem propunerea de modificare a Codului de procedură penală.

Cu aprobarea dumneavoastră, trecem la ultimul punct din ordinea de zi, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Vom începe cu interpelările, cu rugămintea să aveți bunăvoința, colegii care aveți și interpelări, și întrebări, dacă veniți la microfon, deși începem, repet, cu interpelările... (discuții la prezidiu)...

  Claudiu Tănăsescu

În mod excepțional, domnul senator Tănăsescu, care urmează să plece, îl invit la microfon pentru a adresa o interpelare și o întrebare.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare adresată primului-ministru, domnului Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

Obiectul întrebării:

Vă solicit să-mi comunicați pentru anul 2005 care dintre miniștrii și secretarii de stat au fost numiți în comisii de privatizare și ce indemnizații au încasat.

Solicit răspunsul scris și oral. Vă mulțumesc.

Interpelarea, dacă-mi permiteți, este adresată tot domnului prim-ministru, domnului Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

Obiectul interpelării este următorul:

Se știe că în anul 2005 a crescut mult prețul la gazele naturale fixate populației, iar pentru perioada 2006-2007, cetățenii României au fost anunțați prin mass-media că acest preț va crește până la 336 dolari pe mia de metri cubi.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați, pentru perioada 2005-2007, ce sumă din creșterea prețului gazelor naturale a intrat, respectiv, va intra în bugetul statului și în bugetul firmelor care au preluat Distrigaz Nord și Distrigaz Sud. Mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Dacă mai sunt colegi care la interpelări au și întrebări, ca să nu vină de mai multe ori la microfon, vă rog să le dați citire.

 
  Dan Sabău

Incepem cu domnul profesor universitar doctor Dan Sabău, care are o interpelare pe tema "La noi, la Brăila".

Aveți cuvântul, domnule senator. Vă rog să poftiți la microfonul central.

   

Domnul Dan Sabău:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea se adresează Ministerului Apărării Naționale, domnului ministru, în mod special, și începe de fapt prin a mulțumi pentru ajutorul pe care l-a dat Brăilei prin administrarea sau cedarea administrării aeroportului către Consiliul județean Brăila.

Domnule ministru, bilanțul apărării, modificarea rapidă a filozofiei apărării în România, dinamica actului conducerii armatei pun brăilenii în situația de a vă mulțumi pentru cedarea acestui aeroport și trecerea lui în administrarea județului.

Tradiția militară brăileană, bazele existente, Dunărea, cale fluvială și ultima poartă maritimă în amonte, aerodromul proaspăt obținut, rațiuni economice și strategice, rațiuni de dinamica deciziilor ne fac pe noi, brăilenii, să vă solicităm reconsiderarea militară în noile condiții și alianțe ale acestui east-point național.

Și acum o să-mi permiteți să ies puțin din textul interpelării și să spun că Brăila este pregătită să îngemăneze, la tanti Elvira, flota, flotila și bazele terestre pe un teritoriu care are nevoie de ordine și care i-a făcut altădată renumiți pe Terente, Codin și compania. Vă mulțumesc.

Solicit răspunsul oral și scris.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
   

Îl invit, din partea Grupului PSD, pe domnul senator Otilian Neagoe și se pregătește domnul senator Gheorghe Funar, din partea PRM.

Vă informez că Grupul PSD are 9 minute. Domnul senator Crețu, sunteți și dumneavoastră la lista suplimentară.

 
   

Domnul Ioan Chelaru:

Domnule președinte, domnul senator Otilian Neagoe nu este prezent, depunem atât întrebarea, cât și interpelarea, scris, la secretarul de ședință.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Îl invit la microfon pe domnul Gheorghe Funar, din partea grupului PRM, care are 5 minute.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte. Interpelarea este adresată primului-ministru.

Vă solicit să-mi comunicați ce indemnizație a primit fiecare ministru și fiecare secretar de stat în anul 2005, ca urmare a prezenței și a activității desfășurate în diverse comisii, consilii de administrație, comitete etc. în care au fost numiți conform legii.

Vă mulțumesc pentru colaborare în aflarea adevărului.

O întrebare adresată ministrului muncii, domnul Gheorghe Barbu.

Vă solicit să-mi comunicați pentru fiecare an în parte din perioada 1990-2005 care a fost la nivelul întregii țări numărul de salariați, de disponibilizați, de șomeri și de pensionari.

Și ultima întrebare adresată ministrului finanțelor publice, domnului ministru Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu.

Vă solicit să-mi comunicați la ce nivel s-a ridicat blocajul financiar în anul 2005, care sunt cauzele acestuia și ce program ați întocmit pentru reducerea substanțială a blocajului financiar în perioada 2006-2008.

Solicit răspunsul scris și oral. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului Funar.

 
  Ilie Sârbu

Invit la microfon pe domnul senator Ilie Sârbu.

Vă rog, domnul ministru.

   

Domnul Ilie Sârbu:

Interpelarea este adresată domnului ministru Gheorghe Flutur.

Vă supun atenției, domnule ministru, memoriul conducerii Societății SATIM ȘAG SA, județul Timiș, care face cunoscut faptul că societatea este privatizată prin metoda P.A.S., din data de 18 ianuarie 2002.

Societatea are achitate la zi toate obligațiile față de ADS Bucuești și investițiile conform contractului de privatizare realizate integral, îndeplinind astfel condițiile de a beneficia de prevederile Legii nr.190/2004 cu modificările Ordonanței nr.94/2004 apărută ulterior.

Cu toate acestea, nici până astăzi, societatea nu a intrat în posesia "Ordinului comun" al Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și Ministerului Finanțelor Publice.

Vă întreb, domnule ministru, în ce mod și cum veți rezolva problema acestei societăți.

Aștept răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Viorel Dumitrescu

Îl invit la microfon pe domnul senator Viorel Dumitrescu, din partea PRM. Vă rog, domnul senator, microfonul central, aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe Viorel Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Gheorghe Flutur.

Vă solicit să-mi comunicați care a fost în anul 2005, suprafața de teren agricol care nu a fost cultivat la nivelul țării noastre, pe fiecare județ în parte, precum și acțiunile pe care le-ați pregătit pentru anul 2006 cu scopul de a reduce substanțial suprafețele de teren agricol necultivate. Vă mulțumesc.

Am două întrebări:

Una este adresată Ministerului Administrației și Internelor, domnului ministru Vasile Blaga.

Sunt cunoscute o parte dintre acțiunile întreprinse în România pentru combaterea gripei aviare, precum și dispozițiile transmise către prefecți și consiliile locale.

Vă solicit să-mi comunicați, pentru fiecare județ în parte, care este valoarea bunurilor achiziționate de consiliile locale în anul 2005, luna ianuarie din acest an, pentru a preveni și combate gripa aviară?

O a doua întrebare este adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Gheorghe Flutur.

Aplicând principiul comunicării și transparenței, înscris în Programul de guvernare 2005 - 2008, vă solicit să-mi comunicați ce sumă a fost cheltuită, în anul 2005, de județe și la nivel național pentru combaterea gripei aviare, respectiv care a fost valoarea despăgubirilor acordate cetățenilor pentru păsările sacrificate?

Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

 
  Adrian Păunescu

Domnul senator Adrian Păunescu, aveți cuvântul. Vă rog frumos, mă scuzați, vorbiți la telefon, dacă sunteți amabil în hol, chiar se aude foarte tare.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Eu?

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Nu, domnul senator Stoica, vă rog să fiți amabil și să mergeți în hol. Domnul Stoica, vă rog, fiți amabil și vorbiți pe hol la telefon.

Domnul senator Adrian Păunescu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Am interpelările și întrebările în același grupaj.

Prima interpelare este adresată premierului Călin Popescu Tăriceanu.

Cum se explică faptul că la noi dacă leul crește, prețurile cresc, dacă leul scade prețurile cresc? Este un blestem, este un efect catastrofal pe dinafara sistemului? Din această dilemă, noi chiar nu putem ieși?

O a doua interpelare este adresată aceluiași domn premier.

Centrul de excelență neurochirurgie de la Spitalul Clinic de Urgență Bagdazar-Arsenie va fi desființat. Aceasta este o chestiune abominabilă!

Zilele trecute, ministrul sănătății, domnul Eugen Nicolăescu, a declarat, după ce a vizitat această unitate sanitară, e drept, în calitate de ministru, că acest centru va fi transformat într-o simplă unitate de primiri urgențe.

Deși acest centru a fost inaugurat la începutul anului 2005, 2005 repet, și beneficiază de aparatură de investigații de ultimă generație, precum și de un compartiment de cercetare, fiind unicul centru de acest fel din Balcani, din Balcani, așadar, cineva încearcă din răsputeri să-l închidă ca pe un magazin de mărunțișuri.

Care e situația de fapt a acestui centru, având în vedere că prin decizia ministrului sănătății se pune în pericol o investiție de peste 30 milioane euro.

Două întrebări.

Pentru integrarea în Uniunea Europeană se cere ca agricultura României să devină competitivă cu cea din spațiul comunitar. Pentru atingerea acestui deziderat, agricultorii au nevoie de utilaje și unelte agricole performante.

Cum vedeți, domnule premier, procesul de restructurare și reabilitare a Uzinei de Tractoare de la Brașov, din moment ce privatizarea nu s-a finalizat, soarta acestei întreprinderi fiind încă lipsită de orice viitor?

Și ultima, aceluiași domn premier:

Procesul de retrocedare a proprietăților e în plină desfășurare, în fiecare etapă istorică, de fapt, retrocedarea este luată de la început, de 16 ani, toate forțele politice se întrec în a face pași pe această cale sau în a stagna pe această cale.

În acest moment, nici nu mai este cazul să amintim situațiile absurde pe care le-a produs aplicarea legilor de restituire, un singur caz semnalez, cerându-vă explicații: ce se va întâmpla cu orașul Victoria?

Cum credeți că se va rezolva restituirea terenurilor către foștii proprietari din orașul Victoria, județul Brașov, având în vedere că această așezare este amplasată în întregime pe terenuri revendicate? Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Ilie Petrescu

Din partea Partidului România Mare, domnul Ilie Petrescu, vă rog. Având în vedere însă, că timpul de 5 minute, practic, vi s-a epuizat, o să vă rog să fiți foarte scurt, domnule Petrescu, deși este o problemă importantă legată de "Braconajul de la Pesciana".

Vă rog, aveți cuvântul la microfonul central.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, nu sunt radiodifuzate aceste întrebări și interpelări, dar pentru stenogramă, dacă-mi permiteți, vă rog.

O întrebare este adresată Ministerului Educației și Cercetării, domnului ministru Mihai Hârdău.

Vreau să exprim poziția față de deplasarea mea în județul Gorj, în satul natal al marelui sculptor Constantin Brâncuși, unde există un grup școlar și o școală generală. Solicit trimiterea în zonă a unei comisii pentru evaluarea internatului din cadrul școlii respective, unde sunt 600 locuri, și de a folosi acest potențial turistic de la Pesciani pentru o tabără școlară la nivel național.

A doua întrebare este adresată domnului ministru al muncii, privind disponibilizările din minerit.

Foarte mulți salariați din minerit sunt și consilieri locali, orășenești, municipali și județeni. După disponibilizare nu mai pot beneficia de indemnizația de șomaj, datorită faptului că primesc acel venit de la consiliul local. În condițiile în care ar fi lucrat, ei beneficiau de acea indemnizație în lucru.

O interpelare o am adresată Ministerului Administrației și Internelor, domnului Vasile Blaga.

Mă refer la braconajul care este realizat în județul Gorj de directorul Direcției de Sănătate Publică, care a fost prins în braconaj, și rog să se ia măsuri cu acest individ care nu face onoare județului, Direcției de Sănătate Publică și Asociației de Vânători și Pescuit a județului Gorj, pe nume Moroșanu Aristică.

Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și oral întrebărilor și interpelării.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
  George-Cristian Maior

Domnul senator George Maior, din partea Grupului parlamentar PSD. Microfonul central, vă rog.

   

Domnul George-Cristian Maior:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare adresată domnului Călin Popescu Anton Tăriceanu, prim-ministru al Guvernului României.

Începând cu anii 1997 - 1998, odată cu aplicarea strategiei Guvernului Ciorbea, din care ați făcut parte, de restructurare a mineritului în România, în fapt, de falimentare a unei ramuri extrem de importante a economiei naționale, care, după opinia noastră ar trebui revigorată prin aplicarea unei tehnologii avansate, și nu lichidată, mineritul din Apuseni a intrat pe toboganul dispariției. Acum a ajuns, practic, la capăt.

Exploatările miniere din zonă au fost fie închise, așa cum s-a întâmplat cu cele din Slatna și Baia de Arieș, fie își dau ultima suflare ca aceea de la Roșia Montana sau Combinatul Cuprului de la Abrud, Roșia Poieni.

Odată cu închiderea acestor ultime rămășițe istorice ale mineritului din Apuseni, vestita țară de piatră, în lipsa unor programe alternative de dezvoltare, riscă să devină o țară a sărăciei iar locuitorii ei să redevină ceea ce au fost, cerșetori din poartă în poartă, și asta, desigur, pentru scurt timp, deoarece cu o guvernare ca aceea pe care o avem, nu vor mai avea nici de la cine să cerșească.

În aceste condiții, aș vrea să știu dacă până acum, după un an de guvernare, aveți conturat un program de redresare a activității economice a zonei Munților Apuseni. În mod concret, aș vrea să mă informați dacă există un program sau grafic de închidere a unităților miniere inactive și, dacă este, care sunt termenele fixate pentru începerea și finalizarea lucrărilor, ce fonduri au fost sau vor fi alocate și cât din forța de muncă disponibilizată va fi cuprinsă în aceste activități?

Dacă un asemenea program nu există, ce preconizați să faceți în viitorul apropiat?

Ce activități productive vor fi sprijinite guvernamental pentru a constitui o alternativă viabilă la minerit?

Insist asupra sintagmei activități productive, fiindcă agroturismul sau culesul ciupercilor și al fructelor de pădure, deși importante, nu vor asigura menținerea, oricum precară, a stării economice și a nivelului de viață al moților.

Ar mai fi de adăugat că rezolvarea problemelor legate...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă rog, domnule senator, deja ați depășit timpii Gradual, adresați interpelarea sau întrebarea, vă rog.

 
   

Domnul Cristian-George Maior:

Fix, 5 secunde, vă rog. Ar mai fi de adăugat că rezolvarea problemelor legate de închiderea minelor are implicații deosebite asupra mediului, extrem de afectat din lipsa unor măsuri de protecție determinate de încetarea activității de exploatare a minereurilor neferoase.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

 
  Ioan Corodan

Urmează domnul senator Ioan Corodan, vă rog. Și Grupul parlamentar PRM, ați depășit amplu timpul, așa că o să vă rog să adresați interpelarea pe scurt. (Discuții în sală.)

Se pregătește, din partea independenților, domnul senator Ioan Talpeș.

   

Domnul Ioan Corodan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare adresată Ministerului Administrației și Internelor, domnului ministru Vasile Blaga.

Având în vedere memoriul adresat de cetățenii din satele maramureșene, respectiv Ciocotiș, Ferneziu, Mesteacăn, Bîrgău, Bușag, Cicîrlău, Făurești, Fînațe, Curțuiușul Mare și Tăuții de Sus, având ca obiect retrocedarea pădurilor și pășunilor comunale primite de aceștia prin legea pentru reforma agrară din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, în 1921, și exploatate pe baza unor statute-cadru din această perioadă.

Întrucât prin Legea nr.247/2005 Titlul 5 s-a modificat, Legea nr.1/2000 prevăzând dreptul formelor asociative de proprietate, cetățenii celor 10 sate s-au organizat în asociații de proprietari cu personalitate juridică, cerând să li se restituie, conform acestei legi, suprafețele de pășune și pădure.

Întrucât cererile depuse la comisiile locale, de aplicare a Legii fondului funciar, le-au fost respinse, contrar legii sus-menționate, vă rugăm, domnule ministru, să dispuneți analizarea situației țăranilor din satele maramureșene, din satele sus-menționate și să ne comunicați modalitatea de rezolvare.

Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

 
  Ioan Talpeș

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnul senator Ioan Talpeș, se pregătește domnul senator Petre Daea. Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Ioan Talpeș:

Prima interpelarea se referă la Rafinările RAFO și PETROMIDIA și achitarea datoriilor acestora la bugetul de stat și este adresată domnului Călin Popescu Tăriceanu, primul-ministru al României.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Nu ați fost înscris cu ea să știți!

 
   

Domnul Ioan Talpeș:

Întrucât m-am ocupat în mod direct de încheierea capitolelor de negociere cu Uniunea Europeană, doresc să vă reamintesc o serie de prevederi la capitolul concurență, prevederi care reprezintă angajamente pe care România și le-a luat și trebuie respectate.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule senator, o să vă rog să adresați interpelarea și nu să faceți o declarație politică, vă rog mult.

 
   

Domnul Ioan Talpeș:

Eu vă mulțumesc iarăși pentru precizare, deși am văzut că aceste lucruri sunt foarte apropiate, dar dacă dumneavoastră considerați așa, am să înțeleg.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Nu, nu, este Regulamentul, vă rog. Din partea mea, îmi este indiferent

 
   

Domnul Ioan Talpeș:

Care sunt măsurile pe care le veți lua pentru a asigura funcționarea continuă și la capacitatea maximă a celor două rafinării?

În afară de asta, există a doua întrebare:

Care este modalitatea pe care o aveți în vedere pentru a recupera, în cel mai scurt timp, aceste datorii pe care le-au acumulat cele două rafinării. Cred că textul va fi publicat.

Cealaltă se referă la imobilul alocat Bisericii Ortodoxe Române în Covasna. Întrucât acest imobil - după ce un an de zile, fiind și înscris în Cartea funciară - a aparținut Bisericii Ortodoxe Române din Covasna, acum a fost retrocedat printr-o altă hotărâre dată, Consiliului județean Covasna.

Cum este posibil ca în cadrul Guvernului pe care îl conduceți să fie emise, referitor la același imobil, două hotărâri de Guvern contradictorii?

Care este motivul pentru care un imobil dat inițial în folosință românilor ortodocși în Covasna, ați preferat ulterior să revină Consiliul județean Covasna?

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Petre Daea

Am o rugăminte pentru domnul Daea, ați depășit și dumneavoastră de două ori timpul acordat PSD-ului, o să vă rog frumos, pe scurt.

   

Domnul Petre Daea:

Domnule președinte, vă mulțumesc pentru clemența acordată.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului.

După cum se cunoaște, DN 57, care face legătura între Municipiul Orșova și Moldova Nouă, este de mai mult timp în stare de avarie. Acest aspect a fost comunicat în mai multe rânduri conducerii ministerului și Companiei naționale de autostrăzi, drumuri naționale din România, de către autoritățile locale care nu au posibilitatea practică de a interveni.

Din nefericire, nu s-a intervenit la timp, iar astăzi circulația în zonă este întreruptă, iar zecile de mii de cetățeni întâmpină mari greutăți în aprovizionarea cu cele necesare existenței.

Copiii se deplasează la școli pe rute ocolite, pierzând timp, iar situațiile de urgență care pot apărea nu pot fi rezolvate operativ.

Vă rog, domnule ministru, analizați starea de fapt și găsiți soluția remedierii porțiunii de drum pentru reluarea circulației în această zonă pentru a evita accentuarea problemelor sociale și economice.

Vă mulțumesc. Aștept răspunsul dumneavoastră scris și oral.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator Petre Daea.

 
  Ovidiu Teodor Crețu

Domnul senator Ovidiu Teodor Crețu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnul senator Crețu este ultimul la interpelări. Apoi, vom trece la întrebări.

Se pregătește domnul senator Aron Ioan Popa, Grupul parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD.

Vă rog, domnule senator Crețu.

   

Domnul Ovidiu Teodor Crețu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Gheorghe Flutur.

Am plecat de la constatarea faptului că, în județul Bistrița-Năsăud, Casa Agronomului nu mai funcționează de mult ca instituție și este, de fapt, o clădire dărăpănată, asupra căreia, dacă nu se intervine repede, vom vorbi la timpul trecut. Am aflat, apoi, că situația este similară în mai toate județele din țară și de aici vine o interpelare: care este strategia ministerului, referitoare la Casa Agronomului, ca instituție.

Și o întrebare: ce intenționează ministerul să facă cu baza materială a Casei Agronomului din Bistrița?

Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Aron Ioan Popa

Trecem la întrebări. Primul pe listă este domnul senator Aron Ioan Popa. Microfonul central.

   

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor.

În perspectiva integrării în Uniunea Europeană, mediul rămâne unul din domeniile cele mai problematice, la care țara noastră are o serie de restanțe.

Întrebarea pe care o pun se referă la: care sunt programele de mediu ce vor fi finanțate și/sau derulate de Ministerul Mediului în acest an și din ce surse este asigurată finanțarea acestora.

Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Viorel Arcaș

Urmează domnul senator Viorel Arcaș, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Se pregătește domnul senator Aurel Ardelean, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

   

Domnul Viorel Arcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări.

O întrebare adresată ministrului educației și cercetării, domnul Mihail Hărdău.

Învățământul românesc a fost zguduit, anul trecut, de o grevă fără precedent, determinată de subfinanțarea sistemului educațional.

Domnule ministru, cu prilejul negocierilor cu greviștii, Guvernul și-a luat angajamentul ferm privind finanțarea suplimentară a învățământului, prin inițierea unor proiecte de refacere a infrastructurii școlare.

Ați stabilit, până acum, stimate domnule ministru, o strategie distinctă și fermă privind obiectivele care trebuie acoperite prin aceste proiecte?

Mai concret, există deja o comisie județeană sau națională care validează derularea acestor proiecte și plafonul de care va beneficia fiecare școală, localitate sau județ?

Pe aceeași temă, am o întrebare și către domnul viceprim-ministru Gheorghe Pogea:

Vă întreb, domnule viceprim-ministru, care sunt criteriile de eligibilitate pentru obținerea finanțării acestor proiecte și cine va stabili plafonul sumei ce va fi alocată pentru fiecare școală, localitate sau județ?

Aștept răspuns scris și oral. Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Aurel Ardelean

Îl invit la microfon pe domnul senator Aurel Ardelean.

Se pregătește domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Întrebare adresată domnului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, prim-ministru al Guvernului României.

Domnule prim-ministru, care sunt acele centre universitare și de cercetare din Occident, care au fost identificate ca având potențialul de a face cunoscută cultura română în străinătate și de ce sume au beneficiat în cursul anului 2005?

A doua întrebare adresată domnului prim-ministru:

Vă solicit să-mi comunicați, la nivelul județului Arad, în anul 2005, care au fost acele programe sociale, educaționale, caritabile, de orientare socio-profesională și formare continuă, care au fost realizate în urma acestei prevederi din cadrul Programului de guvernare?

Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Gheorghe David

Domnul senator Gheorghe David.

Se pregătește domnul senator Ioan Chelaru, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

   

Domnul Gheorghe David:

Întrebarea mea este adresată ministrului finanțelor publice, domnul Sebastian Vlădescu.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1 din 29 ianuarie 2006 precizează, la art.3 alin.1, că, în perioada 1 februarie - 31 decembrie 2006 se suspendă ocuparea prin concurs a posturilor vacante la data de 31 ianuarie 2006, din cadrul autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare a acestora.

Art.3 alin.2 exceptează de la prevederile alin.1 ocuparea posturilor în anumite domenii de activitate.

Întrebarea mea se referă la ocuparea prin concurs, în anul 2006, a posturilor pentru care candidează cadrele didactice din învățământ. Aceste posturi nu sunt cuprinse în excepțiile precizate de ordonanță.

Ca urmare, vă rog să precizați dacă, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1 din 2006, se pot organiza concursuri pentru ocuparea posturilor vacante din învățământ.

Doresc răspuns scris. Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Ioan Chelaru

Domnul senator Ioan Chelaru.

Se pregătește domnul senator Vasile Ioan Dănuț Ungureanu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

   

Domnul Ioan Chelaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul întrebării: incompetența angajaților din cadrul Casei Județene de Pensii Neamț.

Domnule ministru, vă rog să priviți cu seriozitate o problemă ce tinde să devină o practică constantă între angajații Casei Județene de Pensii Neamț, aflată în subordinea dumneavoastră.

Astfel, un număr de cetățeni ai județului, pe care îl reprezint, se află la cheremul sau, mai bine zis, la lipsa totală de înțelegere și de interes, dar și de necunoaștere a legislației în materie a acestora.

Spre exemplu: doamna Grădinaru Anișoara a depus dosarul nr.36.404 pentru pensionare la limită de vârstă, dar, deși a depus dosarul la data de 4 aprilie 2005, a trebuit să aștepte aproape un an de zile pentru a primi decizia de pensionare, care, pe lângă întârzierea nemotivată, nici nu a corespuns realității, doamna în cauză fiind încadrată într-o grupă greșită de pensionare, fără a se ține seama de documentele aflate la dosar.

Domnule ministru, care sunt măsurile pe care le-ați luat sau le veți lua pentru a remedia această situație?

Solicit răspuns scris și oral. Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

 
  Vasile Ioan Dănuț Ungureanu

Domnul senator Vasile Ioan Dănuț Ungureanu.

   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cele două întrebări sunt adresate domnului ministru Gheorghe Barbu.

Prima întrebare:

Acțiunea de recalculare a pensiilor s-a încheiat cu mult sub așteptările pensionarilor și, mai ales, cu promisiunile actualei guvernări, de această recalculare beneficiind, efectiv, numai 40% dintre pensionari.

La un calcul simplu rezultă că 60% dintre pensionarii acestei țări, în 2005, au obținut venituri mai mici, dacă ținem cont de indiciile inflației și, mai ales, de sarabanda scumpirii în domeniul serviciilor.

Vă întrebăm, domnul ministru:

Ce veți întreprinde pentru corectarea efectelor negative ale recalculării, astfel ca toți pensionarii să beneficieze de o creștere reală și eficientă a pensiilor în anul 2006?

A doua întrebare:

Administratorii de bloc sunt plătiți de către asociațiile de proprietari, care au în componența lor foarte mulți pensionari și oameni cu un venit modest, fiecare leu însemnând foarte mult.

Ar fi posibilă angajarea administratorilor pe bază de convenție, și nu prin contract de muncă, astfel încât majoritatea celor din asociație să plătească mai puțin pentru un serviciu permanent?

Vă întrebăm, domnule ministru: credeți că acestei categorii de personal - administratorii de bloc - i se poate permite funcționarea ca angajat pe bază de convenție, știindu-se că această formă a fost desființată prin noul Cod al muncii din anul 2003?

Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Stimate colege și stimați colegi, am încheiat interpelările și întrebările.

 
Din partea Guvernului au răspuns:  

Trecem, acum, la partea ședinței consacrată răspunsurilor orale la interpelări și întrebări.

Văd persoane deosebit de importante din Guvern, dar eu nu voi invita la microfon persoane în ordinea importanței, ci a simpatiei.

Doamna Katalin Kibedi, secretar de stat în Ministerul Justiției. Dacă îmi permiteți, sunt mai multe întrebări care vă sunt adresate.

Prima întrebare adresată de către domnul senator Valentin Dinescu. Este în sală?

   

Doamna Katalin Kibedi - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Am înaintat răspunsul domnului senator, care a fost mulțumit de răspuns, probabil de aceea nu a mai rămas în sală, am dat dosarul să studieze răspunsul nostru.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Deci, la domnul senator Valentin Dinescu s-a rezolvat.

 
  Ilie Petrescu - de la Katalin Kibedi, secretar de stat la Ministerul Justiției;

Unde mai sunteți solicitată?

   

Doamna Katalin Kibedi:

La domnul senator Ilie Petrescu.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnul senator Ilie Petrescu, da, memoriul CMM-Lemnul Construcției-Novaci, Gorj.

Vă rog, doamna secretar de stat.

 
   

Doamna Katalin Kibedi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule senator, am formulat și răspunsul în scris, însă, ceea ce aș vrea să mai adaug personal, având în vedere că am avut constatări în teren, ciudat este că, într-adevăr, mai există primării care se opun să pună în executare hotărârile judecătorești, deși chiar România, statul român deja a avut probleme la CEDO, tot din pricina unei primării care nu a pus în executare hotărârea judecătorească și a fost obligat la daune destul de consistente.

Eu nu m-aș opri la acțiunea disciplinară împotriva persoanei vinovate de a nu pune în executare hotărârea judecătorească, ci, în măsura în care, așa cum răzbate din solicitarea acelei societăți petente, s-au respectat toți pașii în ceea ce înseamnă punerea în executare, respectiv, este învestită cu formulă executorie, s-a depus cerere la primărie, pentru acea hotărâre judecătorească, să se facă plângere penală împotriva persoanei vinovate pentru abuz în serviciu contra intereselor legitime, pentru că este clar că sunt întrunite, în aceste condiții, elementele constitutive și cred că ar trebui să fim mai aspri atunci când trebuie să parăm, să nu compărăm din fața CEDO și să fim, din nou, obligați la daune.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc frumos.

Întrucât răspunsurile nu se transmit la radio, sper că nu sunt probleme.

Trecem la următorul răspuns.

Un număr mare de interpelări și întrebări are domnul secretar de stat Vasile Lupu. Deci, dacă îmi dați voie să le trec în revistă.

 
   

Domnul Ilie Petrescu (din sală):

Solicit cuvântul, domnule președinte.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă rog?

 
   

Domnul Ilie Petrescu (din sală):

Permiteți-mi câteva cuvinte!

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Răspunsurile nu sunt transmise la radio, domnule senator.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Știu, dar vreau să spun câteva cuvinte pentru stenogramă, întrucât este o treabă foarte importantă.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă rog, domnule senator Petrescu!

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Domnule președinte, știu că răspunsurile nu sunt transmise la radio, dar este o situație foarte complicată la primăria din Novaci, un angajat, un funcționar public care ia banii de la contribuabili, își permite să nu pună în practică o hotărâre judecătorească.

O rog pe doamna ministru Kibedi, prin Judecătoria de la Novaci, să luăm toate măsurile acolo. Funcționarul care este angajat în primăria din Novaci este și soția unui comisar și probabil că aceasta este cauza pentru care nu se aplică o lege în localitate, o localitate cu mari probleme, și sociale, și economice.

Aceasta am vrut să spun. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu domnului senator Ilie Petrescu.

 
   

Vă propun să îl invităm pe domnul Vasile Lupu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Prima interpelare este a doamnei senator Doina Silistru.

 
   

Domnul Vasile Lupu - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Am înaintat răspunsul în scris doamnei senator.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Ați dat răspunsul în scris.

Următoarea interpelare - domnul senator Angel Tîlvăr nu este aici.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Am răspunsul aici.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă rog să îl dați în scris.

Domnul senator Ion Vărgău nu este, îi veți da răspunsul în scris. Domnul senator Ioan Corodan este aici?

Din sală: Da.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Deci, vă rog, domnului senator Ioan Corodan să-i răspundeți în legătură cu problema apicultorilor din România.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Cu respect, vă spun că am amânat răspunsul de comun acord, pentru ședința următoare.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Am înțeles.

 
  Gheorghe Funar - de la Vasile Lupu, secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale;

Aveți răspunsuri și la câteva întrebări.

   

Domnul Vasile Lupu:

Da, pentru domnul senator Gheorghe Funar.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnul senator Gheorghe Funar, dar cred că nu insistă.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a făcut demersurile necesare pentru identificarea disfuncționalităților apărute în vederea restituirii proprietăților, la care dumneavoastră ați făcut referire.

Demersurile, în vederea clarificării aspectelor legate de operațiunile de punere în posesie privind stabilirea vecinătăților și întocmirea proceselor verbale de punere în posesie, au început în toamna anului 2004. Întrucât persoanele îndreptățite nu se prezintă la fața locului, la data stabilită, și nu-și recunosc reciproc limitele proprietății, acest proces se desfășoară într-un ritm extrem de anevoios, împiedicându-se, astfel, completarea proceselor verbale de punere în posesie.

O altă problemă identificată o reprezintă fluctuația specialiștilor în măsurători topografice, care nu au finalizat operațiunile de delimitare pe planul cadastral.

De asemenea, o parte din lucrări au fost realizate de SC INTERMERTACO SA-Hunedoara, societate care nu a predat documentația datorită neachitării contravalorii acestora.

În ce privește parohia ortodoxă Feleacu, Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Feleacu a înscris, în mod eronat, această unitate de cult în tabelul-anexă nr.34, citez: "Persoanele fizice cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate", și nu așa cum ar fi fost corect, la persoanele juridice, competența teritorială revenind exclusiv Comisiei municipale Cluj-Napoca.

Totodată, Comisia locală Cluj-Napoca, pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a propus aprobarea aceluiași teren și în favoarea parohiei române unite cu Roma greco-catolică Mănăștur. Constatându-se că acest teren a fost aprobat în favoarea a două unități de cult de rit diferit, divergențele, astfel apărute între cele două instituții, nefiind soluționate pe cale amiabilă, s-a dispus reanalizarea cererilor și actelor doveditoare, urmând ca măsurile stabilite de Comisia municipală Cluj-Napoca, să fie înaintate Comisiei județene, pentru verificare și validare. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Funar. Microfonul nr. 2, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Am o singură întrebare: când se vor înainta acestea pentru rezolvarea problemei, pentru că, de un an și jumătate, lucrurile staționează ?

Unele informații pe care le-ați prezentat, domnule secretar de stat, nu este vina dumneavoastră, alții nu v-au prezentat realitatea, sunt vechi. Pe vremea când eram primar, am reziliat contractul cu cei de la Deva, că nu și-au îndeplinit atribuțiile și așa mai departe.

Dar, de un an și jumătate, lucrurile staționează, sunt peste 600 de familii nemulțumite de această stare de fapt și trebuie urnite lucrurile din loc.

Revin la întrebare: când se vor trimite acestea, pentru eliberarea titlurilor de proprietate, pentru că este păcat, în inima Ardealului, să fie blocată eliberarea titlurilor de proprietate.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Așa cum este răspunsul, domnule senator, după ce se soluționează analizarea acestora în cadrul comisiei și, probabil, atunci o să vă dau și răspunsul, dacă doriți, la întâlnirea care vine.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnule secretar de stat Vasile Lupu.

 
   

Domnul senator Petre Daea mai este aici ?!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Nu, i-am dat răspunsul.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

I-ați dat răspunsul în scris. Din hârtiile mele apare că nu mai aveți alte întrebări sau interpelări la care să răspundeți.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Sever Șter - de la Cătălin Doica, secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice;

Domnul Cătălin Doica este aici ?!

   

Domnul Cătălin Doica - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Da.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă rog. Prima întrebare este din partea domnului senator Sever Șter, de la PSD. Este problema producătorilor sau consumatorilor de palincă ?! A producătorilor.

Deci domnul senator Sever Șter, privind problema producătorilor de palincă din județul Satu Mare. Microfonul nr. 9.

 
   

Domnul Cătălin Doica:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule senator, referitor la scrisoarea dumneavoastră în legătură cu interpelarea privind regimul accizelor pentru palinca naturală din fructe, în condițiile aplicării prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, prezentăm următoarele: o condiție a aderării României la Uniunea Europeană o constituie implementarea în legislația națională a acquis-ului comunitar.

Spre deosebire de alte impozite, în cazul accizelor, directivele Uniunii Europene în domeniu prevăd atât principiile generale de impozitare și sfera de aplicare a acestora, respectiv alcool și băuturi alcoolice, produse din tutun, produse energetice și electricitate, cât și nivelurile de accizare minime, obligatorii pentru toate statele membre, pe grupe de produse.

În ceea ce privește categoriile de băuturi alcoolice care intră sub incidența accizelor, menționăm că acestea sunt definite strict în concordanță cu directivele comunitare în domeniu.

Referitor la țuică și rachiurile din fructe, inclusiv palinca naturală, precizăm că acestea intră în grupa alcoolului etilic a cărui definiție se regăsește în Codul Fiscal.

În legătură cu regimul aferent producției produselor supuse accizelor armonizate, inclusiv țuică și rachiuri din fructe, al circulației acestor produse și al accizelor datorate, menționăm că, în perioada actuală, acesta sunt în curs de modificare și completare, urmare transpunerii în totalitate a prevederilor directivelor comunitare care reglementează regimul accizelor pentru alcool, precum și pentru băuturi alcoolice.

În aceste condiții, la Titlul VII - "Accize" din proiectul de act normativ de modificare a Codului fiscal, pentru țuica și rachiurile din fructe, obținute atât în micile distilerii, cât și de gospodăriile individuale pentru consum propriu, se prevede aplicarea unei cote reduse de accize din nivelul standard aplicat alcoolului etilic, respectiv de 50%. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu...

 
   

Domnul Sever Șter:

Domnule președinte, numai...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Numai un moment, la mine nu mai figurați, mai aveți alte răspunsuri de dat ?

 
   

Domnul Cătălin Doica:

Nu, eu știu că nu.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Nu. Voi ruga pe domnul senator Șter..., aveți cuvântul.

 
   

Domnul Sever Șter:

Nu sunt mulțumit pentru că eu am cerut să se facă o corelare între accizele care sunt percepute pentru alcoolul care provine din fructe și cel care provine din cereale, pentru că alcoolul care provine din cereale are un randament de 80%, pe când cel care provine din fructe are un randament de 8%, de zece ori mai puțin.

Întrucât o foarte mare parte a cetățenilor, în special cei care sunt din zonele colinare, trăiesc din aceste livezi din care produc această țuică, iar dacă le percepem o acciză ca și la alcoolul care provine din cereale, ei ies în pierdere și atunci trebuie să le dăm și lor posibilitatea să trăiască.

Aici trebuie făcută corelarea, sigur, în concordanță cu prevederile pentru integrarea în Uniunea Europeană.

Eu sunt nemulțumit de răspuns, în numele electoratului pe care îl reprezint.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, doriți să mai comentați ceva, domnule Doica ?

 
   

Domnul Cătălin Doica:

Nu, mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu. Repet, la mine nu mai apăreți că ați mai avea alte datorii față de noi, deci vă mulțumim foarte mult.

 
  Sogor Csaba - de la Mihai Șeitan, secretar de stat la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei;

Domnul Mihai Șeitan ?! Aveți un răspuns la o interpelare a domnului senator Sogor Csaba, privind ajutoarele pentru încălzire.

   

Domnul Mihai Șeitan: - secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, președintele Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi Sociale

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule senator, pentru interpelare.

Aș vrea să vă spun că am făcut un răspuns scris, trebuie doar să îl comentez puțin, nu aș vrea să îl recitesc.

Trebuie să vă spun că aici există o problemă, într-adevăr, pentru cei care au încălzire centralizată pe sistem cazan care este finanțat de o firmă sau un terț.

Conform legii, acum, persoanele sau terții care pot să deschidă un cont tip angajament, de tip escrow, pot primi acest ajutor. Dacă nu pot obține un astfel de cont, să deschidă un astfel de cont - și este situația din localitatea pe care ați menționat-o - probabil, conform legislației actuale și normelor care au fost scoase pentru această acordare de ajutor pentru încălzire pentru perioada rece, nu pot să obțină acest lucru.

Noi nu am avut situația aceasta, am luat-o în considerație acum și vom analiza posibilitatea de a o integra.

În ceea ce privește acordarea retroactivă a unui astfel de ajutor, în perioada integrală a lunilor de iarnă, așa cum stipulează legea, ajutorul se acordă în momentul în care ai făcut cererea, înainte de perioada respectivă, sau când ai făcut cererea. Deci, nu ai cum, dacă cererea nu a fost făcută, să o faci retroactiv.

Noi studiem acum posibilitatea aceasta de a le integra, posibilitatea în cazurile acestea pe care le-ați ridicat dumneavoastră. Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Domnule senator Sogor Csaba, doriți să comentați ?

 
   

Domnul Sogor Csaba:

Nu.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Nu, vă mulțumesc foarte mult. Mai aveți...

 
   

Domnul Mihai Șeitan:

Mai avem din partea domnului senator Corodan.

 
  Ioan Corodan - de la Mihai Șeitan, secretar de stat la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Din partea domnului Corodan, referitor la discriminările între pensionarii mineri. Dacă doriți să dați un răspuns, mulțumesc.

   

Domnul Mihai Șeitan:

Vă mulțumesc, domnule senator pentru întrebare. Nici în cazul acesta nu aș vrea să citesc, pentru că am să înaintez în scris, dar aș vrea să comentez puțin întrebarea dumneavoastră, cu câteva elemente suplimentare față de ceea ce am prevăzut și vă transmit în scris.

Ați ridicat două probleme, de fapt, și anume că această acțiune de recorelare, care s-a petrecut anul trecut, a mărit inechitățile în sistemul de pensii, ceea ce nu este adevărat.

Ea tocmai asta a făcut, a pus pe aceleași baze modalitățile de calcul, indiferent de momentul în care persoanele au ieșit la pensie.

Spuneați dumneavoastră că, în județul Maramureș, peste 45.000 persoane au făcut cereri pentru reverificarea dosarelor. Este normal și evident, în toată țara au făcut cereri peste 650.000 persoane, dar nu de verificare și reverificare, marea majoritate aducând acte suplimentare care ne dau dreptul să le recalculăm pensia recalculată, completându-și datele din cărțile de muncă, tocmai pentru a le mări pensiile pe care le-au obținut numai cu datele pe care le-au avut în cartea de muncă.

În ceea ce privește minerii, care este problema ridicată esențial de dumneavoastră și nu numai de dumneavoastră, este o problemă pe care o știm și ne confruntăm cu ea, există două acte normative care sunt disjuncte într-un fel: este Hotărârea Guvernului nr. 267 care, în 1990, a stabilit anumite condiții de ieșire la pensie, ca o lege specială, o hotărâre specială referitor la numărul de ani lucrați în subteran sau lucrați în alte cariere și vârsta de pensionare, pe când Legea nr. 19/2000, apărută ulterior, a acordat alte date pentru lucrurile acestea.

Este clar că între cele două categorii, cei ieșiți înainte de 1990 și cei ieșiți după 1990, există discrepanța aceasta, luându-se mai puțini ani în calcul pentru cei din urmă, față de cei dintâi, sigur și o diferență de pensie, motiv pentru care există motivații care spun așa: înainte de 1990, contribuția plătită de persoanele care ieșeau la pensie nu era diferențiată, nu se plătea grupă suplimentară, cum se plătește acum. Deci ei au plătit normal, ca și mine, ca și dumneavoastră, probabil, și au avut dreptul la un spor la pensie care era dictat tocmai de această participare la grupa de muncă.

Pe de altă parte, ieșirea la 30 de ani include o reducere a vârstei, datorită celor 6 luni care se acordau ca bonus.

În orice caz, există discrepanța care nu este așa de mare, cât ar însemna diferența de la 20 ani, la 30 ani, datorită acestor condiții, motiv pentru care noi suntem acum în faza de modificare a Legii nr. 19/2000, pentru că numai prin lege putem modifica acest lucru, avem un termen legislativ, sfârșitul lui aprilie, să propunem în Guvern acest proiect de lege și încercăm în acest proiect de lege să facem și această reparație de care spuneați dumneavoastră. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule Mihai Șeitan. Domnule senator Corodan, este în regulă ? Microfonul nr. 1, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Corodan:

În mare, sunt mulțumit de răspuns, în sensul că dumneavoastră îmi garantați că va fi o lege care să reglementeze problema privitor la 20 și 30 de ani, pentru că asta era problema de fond a întrebării, iar celelalte aspecte referitor la cariere, este altă treabă, care nu face obiectul acestei discuții, ca să spun așa. Vă mulțumesc.

Iar, dacă într-adevăr se va justifica sau va apărea în perioada următoare acea lege care să reglementeze, este bine. Mulțumesc.

 
   

Domnul Mihai Șeitan:

Categoric da.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc.

 
   

Îi cer scuze colegului nostru, domnul Ilie Petrescu, dar domnul Erwin Zoltan Szekely care urma să îi răspundă la întrebare este la Camera Deputaților. Fie vă poate trimite răspuns în scris, fie îl puteți amâna pentru data viitoare.

Înțeleg că domnul senator Petrescu vrea să spună ceva, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Domnule președinte, dacă-mi permiteți, în primul rând, mai aveam un răspuns la o interpelare adresată Ministerului Economiei și Comerțului.

Am vorbit cu domnul secretar de stat, dânsul este în județul Gorj pentru instalarea unor directori la Turceni și la SREN Târgu Jiu, am discutat și sunt mulțumit, vom merge pe programele pentru unitățile miniere care s-au închis în zonele și comunitățile din zonele respective și răspunsul l-am primit de la domnul ministru Manțoc.

În ceea ce-l privește pe domnul secretar de stat de la Ministerul Sănătății, am cerut amânare, pentru că este o chestiune foarte importantă pentru gorjenii care m-au trimis în Parlament și m-aș referi la ambulanțele acestea. Știm și noi ce se întâmplă, este o situație extraordinară, podul este construit din blăni de cherestea, în loc de tablă, nu este corespunzător.

Cer de la tribuna Senatului rezolvarea acestei probleme. Trebuie rezolvată pentru bolnavii care sunt în județul nostru. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu foarte mult, stimați colegi care mai sunteți, deci stimate coleg, că am rămas între noi.

Vă propun să închidem aici lucrările ședinței în plen, mulțumindu-vă, în special, celor câțiva eroi care ați rămas până la final. Mulțumesc foarte mult.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19,25.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 30 septembrie 2022, 19:20
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro