Traian Constantin Igaș
Traian Constantin Igaș
Ședința Camerei Deputaților din 7 martie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.27/17-03-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-12-2018 (comună)
12-12-2018
10-12-2018
05-12-2018
28-11-2018 (comună)
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 07-03-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 7 martie 2006

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.77 Constantin Traian Igaș - declarație politică intitulată "Moștenirea lăsată națiunii române de către Emanuil Gojdu";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Constantin Traian Igaș:

Declarație politică: "Moștenirea lăsată națiunii române de către Emanuil Gojdu".

Ne aflăm în aceste zile puși în situația de a lua o decizie, de a hotărî soarta unei fundații care a făcut, de-a lungul timpului, nenumărate lucruri beneficie pentru intelectualitatea română.

Mă refer astăzi la fundația creată de un român în sprijinul românilor, iar, astăzi, nouă, românilor, ni se cere să ne lepădăm de tot ceea ce Emanuil Gojdu a creat pentru noi, românii.

Din dorința de a se evita posibile viitoare sau eventuale conflicte româno-maghiare, România este pe punctul de a da înapoi, încă o dată, trecând peste dorințele marelui Emanuil Gojdu, dorințe lăsate prin testament, și care acum se dorește a fi anulate.

Celor care poate nu cunosc activitatea sau viața lui Emanuil Gojdu, aș dori să le spun câteva cuvinte, pentru a înțelege mai bine ceea ce el ne-a lăsat nouă, românilor, moștenire.

Emanuil Gojdu, român stabilit în Ungaria, dar care nu și-a uitat originile, s-a afirmat aici ca unul dintre cei mai buni avocați din Pesta, devenind o autoritate juridică foarte respectată și căutată în Ungaria. Treptat, îmbrățișează și cariera politică, devenind unul dintre semnatarii Programului Politic de la Pesta, al Revoluției din 1848, în care se stipula necesitatea folosirii neîngrădite a limbii române în școli.

Devine, în acest timp, un promotor consecvent al intereselor românești. În calitate de deputat de Tinca-Bihor, a susținut în Parlamentul de la Budapesta recunoașterea drepturilor comunității românești, în special cu privire la învățământul în limba română. Același Parlament de la Budapesta salută acum, cu mult entuziasm, votând, aproape în unanimitate, acest tratat româno-maghiar prin care practic noi românii renunțăm, de bună voie și nesiliți de nimeni, la o bogăție moștenită prin voința lui Emanuil Gojdu, și facem părții maghiare un cadou nesperat de aceasta.

Revin, însă, la Emanuil Gojdu, care - cu literă de moarte - lasă averea sa în administrarea unei fundații ce-i va purta numele. Aceasta a funcționat efectiv între 1870 și 1917. Insist asupra faptului că, în testamentul său, redactat în anul 1869, Emanuil Gojdu a "lăsat moștenire averea sa națiunii române din Transilvania și Ungaria", acordând burse române pentru tinerii români.

Până în prezent, bursierii Gojdu au beneficiat de studii în prestigioase universități europene din Berlin, Graz, Heidellberg, Innsbruck, Munchen, Budapesta, Lausanne, Lemberg, Paris, Tubingen, Schemnitz, Cernăuți sau Cluj.

Mai vreau să amintesc și câteva nume de personalități române care au beneficiat de bursele fundației, unele dintre acestea chiar găsindu-și găzduire în imobilele Fundației, pe parcursul studiilor: Octavian Goga, Constantin Daicoviciu, Traian Vuia sau Victor Babeș. Acum, prin acest tratat al domnului ministru Mihai Răzvan Ungureanu, față de care îmi exprim toată stima și considerația, renunțăm la această moștenire, facem Guvernului maghiar un cadou extraordinar, cadou care însă ne-a fost lăsat nouă, dar pe care nu știm să-l apreciem și să ne bucurăm de el.

Aflate în centrul Bucureștiului, imobilele Fundației Gojdu, reprezentate de un complex de opt corpuri de clădire, sunt evaluate astăzi la suma de 12 milioane de dolari, doamnelor și domnilor.

Un alt fapt pe care doresc să-l prezint în fața dumneavoastră, fapt ce reiese din documentele fundației, se referă la numărul de burse acordate până acum grație lui Emanuil Gojdu: 1492 de burse și 358 de ajutoare acordate între 1871-1900, iar între 1901-1919 - 2.134 de burse și 595 de ajutoare.

Astfel, Fundația Gojdu a format peste 1.000 dintre intelectualii români din perioada 1871 - 1918. Specific faptul că o parte dintre burse au fost acordate pentru învățământul universitar, o parte pentru cel preuniversitar.

Nu pot să trec peste un alt lucru deosebit de important, pe care cred că ar trebui să-l ia în considerare cu toții: Fundația instituită sub numele lui Emanuil Gojdu este una de natură privată, asupra căreia nici o altă autoritate, fie chiar statală, nu poate interveni, nu o poate anula din punct de vedere juridic și nu poate dispune în vreun fel de Patrimoniul lăsat națiunii române de proprietarul acestuia.

Salut, în acest moment, votul colegilor mei parlamentari, vot prin care au hotărât remiterea Ordonanței privind Acordul româno-ungar de utilizare la Budapesta a Fundației publice Gojdu.

Prin acest acord bilateral, semnat de ministrul de externe, domnul Mihai Răzvan Ungureanu, la 20 octombrie 2005, se prevede înființarea unei Fundații Gojdu ungaro-române, supusă legilor maghiare, care să achiziționeze câteva încăperi în complexul de clădiri Gojdu din Budapesta.

Semnăm, însă, acest tratat, fără a lua în considerare nici vocea Bisericii Ortodoxe Române, nici pe cea a Academiei Române, care își exprimă nemulțumirea față de acest act de cedare al Guvernului României în problema Gojdu.

Acest tratat nu face altceva decât să înființeze o nouă fundație ungaro-română, prin care orice pretenții ale românilor ortodocși din Ardeal, față de bunurile Fundației Gojdu, sunt anulate pentru totdeauna.

Cred că esența acestei probleme poate fi exprimată într-o propoziție cât se poate de simplistă și clară: România renunță la revendicarea bunurilor materiale ce aparțin acestei fundații.

Nu pot decât să salut, încă o dată, avizul negativ dat de Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților, pronunțat pe 21 februarie. Consider că problema Fundației Gojdu se impune și merită a fi rediscutată și reanalizată, cu atât mai mult cu cât am reușit să trecem peste campaniile de dezinformare asupra unei probleme foarte importante pentru noi, toți românii, dar cu precădere a acelora dintre români care se vor putea bucura de bursele fundației.

Această problemă este una care implică, așa după cum spuneau înalții ierarhi ai ortodoxiei române "nu doar materialitatea unei moșteniri fabuloase, ci și demnitatea noastră națională".

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 16 decembrie 2018, 3:59
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro