Plen
Ședința Senatului din 6 martie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.26/16-03-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 06-03-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 6 martie 2006

Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:  

Ședința începe la ora 15,35.

Lucrările sunt conduse de domnul senator Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, asistat de domnul senator Valentin Zoltan Puskas și domnul senator Gheorghe Funar, secretari ai Senatului.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă propun să începem ședința cu declarații politice și după aceea vom supune votului și ordinea de zi. De acord ?

Din sală: Da, da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

 
  Cornelia Cazacu - Participarea la Forumul pentru promovarea egalității de șanse între femei și bărbați

Dau cuvântul doamnei senator Cornelia Cazacu, din partea Alianței PNL-PD. Urmează domnul senator Ion Florescu.

Aveți cuvântul, doamna senator.

   

Doamna Cornelia Cazacu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Zâmbetul înseamnă, pentru fiecare femeie, o mică și stranie victorie, o revanșă efemeră asupra dezamăgirilor, asupra rarității lucrurilor frumoase și adevărate din această lume.

Cu inima deschisă pentru eterna sărbătoare a frumuseții sufletului, nu încetez să cred în lucrurile frumoase, în simțămintele adevărate.

Având în vedere că peste 2 zile vom sărbători Ziua internațională a femeii, doresc, pe această cale, tuturor femeilor un sincer și călduros "La mulți ani!" (aplauze)

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor colegi,

Ca președinte al Comisia pentru egalitate de șanse, voi sprijini o reprezentare cât mai echilibrată a femeilor în raport cu bărbații în viața politică.

În această calitate, am fost invitată vineri, 3 martie, de Consiliul județean Timiș, în parteneriat cu Asociația pentru Promovarea Femeilor din România, la Forumul pentru promovarea egalității de șanse între femei și bărbați. În cadrul acestui forum, a fost dezbătută problematica egalității de șanse, fiind identificate direcții de acțiune pe termen scurt și mediu, privind accesul femeilor în sfera decizională.

România și-a armonizat în mare parte legislația cu normele europene, însă domeniul în care avem deficiențe este cel al aplicării cadrului existent. Societatea românească a rămas în mare parte tributară modelului tradițional, patriarhal și este încă departe de construirea unui model partenerial care să presupună afirmarea și dezvoltarea liberă a fiecăruia, indiferent de sexul său.

Personal, am susținut și voi sprijini inițiativele adoptate în cadrul acestui forum, pe durata mandatului în care am fost învestită și spun asta amintind de inițiativa Consiliului European de a înființa Institutul European pentru Egalitatea de Gen. În acest sens, aș vrea să reamintesc o recomandare a Uniunii Europene care prevede că, până în anul 2010, 40% din funcțiile decizionale să fie ocupate de către femei. (aplauze)

Să nu vă bucurați prea mult.

După 16 ani de democrație, consider că este nevoie de o reprezentare mai echilibrată în sferele decizionale a femeilor în raport cu bărbații.

Cred că este momentul să ne gândim mai serios la aceste aspecte, punând chiar noi piatra de temelie prin legile pe care le vom iniția.

Vă mulțumesc foarte mult.(aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
  Ion Florescu - Recalcularea pensiilor prin micșorarea veniturilor

Invit la microfon pe domnul senator Ion Florescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social-Democrat și urmează domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

   

Domnul Ion Florescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică are ca titlu "Recalcularea pensiilor prin micșorarea veniturilor".

Cu vreo 14 luni în urmă, Alianța Dreptate și Adevăr, promițând tuturor cetățenilor că vor trăi mai bine, vărsa în averse promisiuni pe tot cuprinsul patriei, de la tânăr la vârstnic, de la țăran la orășean.

Venerabililor noștri pensionari li se promitea, la acea vreme, printre multe altele, recalcularea pensiilor, astfel încât să fie respectat principiul la muncă și vechime egale - pensie egală, promovarea de programe speciale pentru creșterea calității vieții, construcția de noi cămine, modernizarea celor existente, elaborarea de standarde de calitate în domeniul serviciilor de îngrijire la domiciliu, rezolvarea unor servicii integrate socio-medicale la domiciliu și altele.

Ce s-a întâmplat până acum deja se știe. Creșterea pensiilor a devenit - aș putea spune - o bășcălie. Puterea de cumpărare a pensiilor scade de la lună la lună. Potrivit statisticilor, aproape jumătate din pensionarii noștri aveau, la sfârșitul anului abia încheiat, pensia lunară sub 2 milioane lei, iar numărul celor care au pensie între 2 milioane și 3 milioane lei era de aproape 1 milion.

Dulcea iluzie creată de mincinoasele promisiuni ale Alianței Dreptate și Adevăr s-a transformat în dramă. Drama este cu atât mai mare cu cât subvențiile din agricultură au dispărut, gazele s-au scumpit, curentul electric la fel, întreținerea la bloc a crescut cu milioane de lei. În loc de un trai promis a fi mai bun, pensionarii se confruntă cu o situație fără precedent de grea.

Ei nu se revoltă, nu fac mitinguri, nu blochează drumuri sau aeroporturi, nu fac greve de lucru. O fac fără voia lor, în schimb, dar din vina puterii, pe cea a foamei. Ei tac, tac și suferă cu demnitate, așteptând să moară, ceea ce este posibil să aștepte și unii dintre politicieni, dintre politicienii care conduc acum această țară, așa cum, de altfel, s-au și pronunțat într-un mandat anterior.

În ziua de 1 octombrie 2006, Ziua internațională a persoanelor vârstnice, mă aflam în municipiul Motru la sărbătorirea zilei pensionarilor. Cu acea ocazie, s-a dat citire din partea Guvernului și a Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei unei scrisori triumfaliste prin care se promitea urmărirea atingerii mai multor obiective strategice, deci încă un șir de promisiuni, printre care reducerea sărăciei și a marginalizării sociale, îmbunătățirea standardului de viață pentru persoanele vârstnice. Se viza, printre altele, și modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2004 privind acordarea unor facilități familiilor de pensionari, aprobată prin Legea nr. 565/2004, în sensul compensării în bani a tichetelor de călătorie neutilizate de către pensionari.

Ordonanța de urgență pentru valorificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2004 privind acordarea unor facilități familiilor de pensionari, aprobată prin Legea nr. 565/2004 a fost adoptată, într-adevăr. Art.4 alin.1 prevede că, începând cu anul 2006, anual se compensează în bani, tichetele de călătorie acordate în baza Legii nr.147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern, cu modificările ulterioare. Mai mult decât atât, în art.29 din Legea nr.379/2005, respectiv Legea bugetului de stat pe anul 2006, se specifică faptul că prevederile art.4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2004 privind acordarea unor facilități familiilor de pensionari nu se aplică în anul 2006.

Prin Scrisoarea nr.308/9.01.2006, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei trimite Consiliului Județean al Persoanelor Vârstnice Gorj un răspuns la această problemă, "foarte încurajator", specific, cu ghilimelele de rigoare. Citez din scrisoare: "Data la care această măsură va fi aplicată se va stabili în funcție de posibilitățile bugetare, prin hotărârea Guvernului". Ce să înțelegem ? Că nici principiul dreptului câștigat nu se mai respectă ?

Este foarte gravă această desconsiderare față de această categorie de oameni care și-au făcut datoria față de țară, iar statul îi împinge acum spre suferință, spre prăpastie, nefăcându-și datoria față de ei.

Ca minim gest de respect, de considerație față de părinții și bunicii noștri, vă solicit, domnilor guvernanți, să faceți un minuscul efort în găsirea soluției favorabile de recompensare în bani a tichetelor de călătorie rămase neutilizate de anul trecut. Măcar atât!

Mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Corneliu Vadim Tudor - Contracararea proclamării autonomiei teritoriale a unui ținut secuiesc

Invit la microfon pe domnul senator Corneliu Vadim Tudor, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare. Urmeazădomnul senator Puskas Valentin.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Având în vedere atentatul pe care șovinii unguri îl pun la cale împotriva statului național unitar român, ei fiind hotărâți să proclame autonomia teritorială a unui aberant "ținut secuiesc", în mod concret, proclamarea și instituirea unei republici independente secuiești, cu guvern, parlament, poliție, jandarmerie proprii, prin smulgerea județelor Harghita, Covasna și Mureș din componența României și luând în considerare lipsa de reacție a autorităților statului, care parcă sunt paralizate de frică, deși sunt obligate să vegheze la respectarea Constituției și la apărarea integrității țării, am decis următoarele:

  1. Partidul România Mare organizează un uriaș miting de protest care se va desfășura miercuri, 15 martie, la Odorheiu Secuiesc și la care sunt așteptați peste 100.000 patrioți din țară și din străinătate, la fel ca la Alba Iulia, în 1 Decembrie 1918.
  2. Am să conduc personal această manifestare pe care o doresc pașnică, dar suficient de fermă ca să le scoată din minte revizioniștilor unguri definitiv ideile de autonomie teritorială și de sfârtecare a României.
  3. În vederea mobilizării oamenilor și a bunei desfășurări a mitingului de protest, am stabilit ca persoanele de contact să fie senatorii Gheorghe Funar, Ilie Ilașcu și Nicolae Iorga.

Fraților, veniți, cu mic, cu mare, să ne apărăm Țara, istoria, demnitatea națională.

Pentru Ardeal, au murit, în cele două războaie mondiale, peste 1 milion de români, iar nouă ne e frică acum de o mână de bezmetici cărora le fierbe palinca în cap ?!

Fac apel la ordine, disciplină și respectarea valorilor creștine.

Deșteptarea ! Patria în primejdie !

O informație de ultimă oră: la întâlnirea pe care am avut-o în această zi cu domnul Traian Băsescu, la Palatul Cotroceni, acesta ne-a asigurat că va găsi o soluție pentru detensionarea situației, pe care n-am creat-o noi, și respectarea ordinii constituționale. Deși gazda noastră nu a spus exact la ce anume se gândește, noi avem motive temeinice să credem că președintele se va deplasa el însuși la Odorheiu Secuiesc și nu cred că este nimeni atât de iresponsabil să proclame autonomia teritorială a acelei zone în fața șefului statului care nu va fi singur, bineînțeles, ci însoțit de o întreagă suită.

Să dea Dumnezeu să triumfe rațiunea și legea!

Noi, cei de la Partidul România Mare, suntem pregătiți pentru orice eventualitate.

Vă mulțumesc. (aplauze din partea Partidului România Mare)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Puskas Valentin Zoltan - Creșterea nejustificată a prețurilor și repercusiunile asupra populației

Invit la microfon pe domnul senator Puskas Valentin, din partea UDMR. Se pregătește domnul senator Mihai Țâbuleac.

Aveți cuvântul !

   

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Domnule președinte,

Distins Senat,

Văd că sunt primul care vine să-și apere țara. Vreau să-mi apăr țara împotriva bișnițarilor și celor care fac praf economia românească.

Evoluția prețurilor în România de după 1989 reprezintă o enigmă nu numai pentru oamenii obișnuiți, dar și pentru specialiștii în domeniu.

Anii cu inflații mari ne-au obișnuit cu creșterea aproape zilnică a prețurilor și aceste creșteri erau contabilizate pe seama inflației și a cursului de schimb leu - dolar sau alte valute, nefiind invocați niciodată factori ca: proasta organizare a sistemului economic, cheltuieli mari de administrație, productivitatea muncii redusă, setea de îmbogățire rapidă și așa mai departe.

Și, uite, așa, înainte de orice tratative, orice protocoale care se refereau la integrarea României în Uniunea Europeană, prețurile noastre au început să concureze, ba chiar să doboare pe cele din Europa.

Au fost și unele încercări timide și sporadice de a ține în frâu explozia prețurilor, dar toate încercările s-au dovedit ineficiente.

Creșterea continuă a cursului leu - dolar în defavoarea monedei naționale a însemnat refugiu pentru firme în explicarea creșterii prețurilor.

Dar iată că a venit și timpul, începând cu 2005, când leul a început să se întărească. Zi cu zi, săptămână de săptămână, leul românesc devine mai puternic și oamenii de rând s-au gândit, pe bună dreptate, că va urma și o scădere a prețurilor. Nici vorbă. Cu cât a scăzut cursul leu-dolar sau euro, cu atât au crescut și prețurile, pentru că - vezi, Doamne! - valuta valorează, acum, mai puțin și firmele au intrat în pierdere. Au fost și alte încercări de a diminua prețurile, de a reduce prețurile, în special în domeniul sănătății, la medicamente, sau la alimentele de bază, prin reducerea cotei de TVA, dar și acest lucru fără succes.

Îmi amintesc că, în momentul în care s-a votat în Senat, în vechea legislatură, reducerea cotei TVA la medicamente, am pus pariu, de la acest microfon, că prețul medicamentelor va rămâne același. Din păcate, nu am avut dreptate. Prețul medicamentelor nu a rămas același, ci a crescut, cu tot TVA-ul redus și cu cursul valutei mai scăzut.

Am vrut să reiau aceste gânduri și acum, când există anumite propuneri atât din partea colegilor parlamentari, cât și din partea Guvernului, de a micșora anumite taxe și, în special, de a micșora TVA-ul la anumite produse.

Sunt convins că aceste măsuri, nici de data aceasta, nu vor ajuta populația. După mine, este mai bine dacă rămâne TVA-ul așa cum este și, din TVA-ul încasat, încercăm să dăm mai multe pensii, încercăm să îmbunătățim sistemul de asigurări sociale de sănătate și așa mai departe.

Asta spre binele celor mulți din România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Mihai Țâbuleac - Jocul politic, în general, și arta politicianului român de a folosi imaginea

Invit la microfon pe domnul senator Mihai Țâbuleac, din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD.

Urmează domnul senator Viorel Ștefan, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

Declarația mea politică de astăzi nu se vrea prea filosofică, ci, mai degrabă, simplă și concisă. Ea se va referi la jocul politic, la acea activitate pe care majoritatea dintre noi o realizăm, direct sau indirect, în detrimentul celor care ne-au ales și în așa-zisul nostru avantaj.

Jocul politic, pe care îl practicăm noi, este slujba noastră, job-ul nostru, în limbajul consacrat. Dar atunci când, din cauza acestei munci, suferă diferite categorii sociale, femei, bătrâni, tineri, copii, nu mai este o simplă activitate, ci este o manipulare, o bătaie de joc a visurilor generațiilor întregi.

În acest sens, zilele trecute, am asistat, ca spectator, la jurnalele TV, care mi-au prezentat ramura cea mai puternică a jocului politic: arta de a folosi imaginea. Astfel, am observat cum un om politic, anchetat de DNA, și-a deschis larg porțile casei sale către presă și, printr-un gest grandoman, a încercat să arate că nu are nimic de ascuns atunci când este menționat numele său în diverse scandaluri. Interesant este că aceeași figură politică emblematică s-a ferit și a criticat dur reprezentanții Procuraturii, care au venit în percheziție la aceeași locuință.

Se pune, astfel, întrebarea: care a fost rostul acțiunii de invitare a presei în casa cu pricina, atunci când gazda nu se supune rigorilor legii, ca și orice cetățean anchetat de justiție? Răspunsul este simplu: jocul de-a victima face bine la imaginea personală și se hrănește din încrederea omului simplu și amărât, căruia îi plac telenovelele politice și se lasă furat și condus de ele.

Arta de a ști cum să te joci cu imaginea și comunicarea, pentru un scop populist, m-a surprins și atunci când un înalt demnitar, într-o ședință județeană a unui important partid politic, și-a încălcat propriile principii și respectul față de partenerii politici. Într-un discurs social, cu tentă propagandistică, și-a contrazis politica partidului pe care îl reprezintă, sprijinind migrația politică locală.

Sperând într-o creștere a notorietății personale, respectivul lider politic și-a învățat rolul mecanic și, într-o exuberanță actoricească, și-a individualizat exagerat importanța politică a propriului partid. Aceasta nu ar fi o problemă, fiecare politician face ce vrea, atâta timp cât respectă înțelegerile politice pe care le-a încheiat. Jocul respectivului actor politic poate deveni, însă, periculos, stârnind, voit sau nevoit, scânteia unor conflicte ce așteaptă un pretext. (discuții și vociferări în sală)

Stimate colege și stimați colegi, am încercat, astfel, să evidențiez acea parte din fișa postului de politician, pe care o interpretăm foarte bine și prin care încercăm să ne materializăm acele slăbiciuni personale numite nevoi sociale, financiare, politice etc.

Pornind de la aceste interpretări actoricești, pe care le facem în scopuri electorale, cred că este timpul să jucăm și pentru cei care au nevoie de noi și care ne votează, chiar dacă, în ultima vreme, își cam pierd speranța privind finalitatea activității noastre parlamentare.

Doamnelor și domnilor senatori,

Dacă nu avem capacitatea să lăsăm de o parte slăbiciunile și actele teatrale folosite în mass-media, să nu ne închipuim că în Uniunea Europeană ne putem permite aceste jocuri. Atât cetățenii români care se maturizează politic, treptat, treptat, cât și cei europeni vor sancționa aceste atitudini ale noastre, iar rezultatul va fi dramatic pentru marea majoritate dintre parlamentari.

Totul depinde de noi înșine!

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
  Viorel Ștefan - Aplicarea cotei unice de impozitare și degradarea stării economice a României

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe domnul senator Viorel Ștefan, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Urmează domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Aveți cuvântul, domnule senator Ștefan.

   

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori,

La sfârșitul lunii ianuarie 2005, de la aceeași tribună de aici, făceam un apel către dumneavoastră, lansând rugămintea să rezistăm tentației jocurilor politicianiste și să abordăm problema modificării sistemului fiscal prin introducerea cotei unice, cu maturitate, fără prejudecăți, fără patimă, dar cu maximă responsabilitate față de mandatul pe care ni l-au încredințat cetățenii.

Atrăgeam atenția, atunci, asupra faptului că avantajele salariale aparente își vor pierde orice relevanță dacă, din lipsă de resurse bugetare, se pune în pericol buna funcționare a serviciilor sociale, se trimite o lovitură sub centură întreprinderilor mici și mijlocii, se renunță la reducerea cotei de contribuții la asigurări sociale, se amputează resursele financiare necesare refacerii și modernizării infrastructurii sau cele necesare restructurării și modernizării administrației publice locale și toate acestea pe fondul deteriorării iminente a echilibrelor macroeconomice, ceea ce va crea dificultăți suplimentare în procesul de integrare în Uniunea Europeană. Din păcate, acest semnal de alarmă a rămas fără ecou.

La scurt timp după acel moment, misiunea Fondului Monetar Internațional, sosită la București pentru a evalua politicile macroeconomice ale Guvernului proaspăt instalat, manifesta o poziție fermă, somând România să renunțe la cota unică și să continue politicile prudente implementate în anii anteriori. Neclintiți, fermi pe poziție, cu dezinvoltura, nonșalanța și agresivitatea caracteristice doar celor care niciodată în viață nu au fost măcinați de vreo îndoială, liderii noii Puteri, răspunzând doar presiunilor exercitate de cei care le-au finanțat campaniile electorale, au sacrificat acordul preventiv cu Fondul Monetar Internațional și au continuat să aplice cota unică, creând premisele derapajelor macroeconomice înregistrate ulterior.

Încercările disperate de a estompa efectele nefaste asupra constituirii resurselor bugetare au condus la adoptarea mai târziu a unor măsuri ce au adus la disperare pe românii cu venituri medii și mici:

  • impozitul pe dobânzile la depozitele bancare a crescut, într-o primă etapă, de 10 ori, ulterior, de 16 ori;
  • impozitul pe terenul agricol a crescut de 44 de ori, de la 11.000 de lei vechi, la 440.000 de lei vechi;
  • impozitul pe activitatea microîntreprinderilor s-a dublat;
  • s-au introdus accize pentru consumul de curent electric într-o manieră nesăbuită, disonantă cu reglementările și practicile din țările europene;
  • prețurile la utilități și produse energetice au crescut într-un ritm superior celui programat;
  • graficul de aliniere a nivelului accizelor la directivele europene a fost devansat cu 15 luni, conducând la o creștere a acestora cu 13,5% mai mare decât nivelul negociat.

Și lista ar putea continua.

În legătură cu faptul că nivelul accizelor la produsele petroliere a crescut, în mod nejustificat, în aprilie 2005, cu circa 50 de euro pe tonă peste angajamentul european, se mai impune o precizare: criza petrolului a făcut ca, dimpotrivă, unele țări membre ale Uniunii Europene să adopte, în regim excepțional, de salvgardare a economiilor naționale, reduceri de fiscalitate în legătură cu produsele energetice.

Doamnelor și domnilor senatori,

Doar 9% dintre salariații din România - circa 350.000 de persoane - au reușit să amortizeze șocul provocat de aceste măsuri, pentru că aceștia, realizând venituri mari și foarte mari, au beneficiat din aplicarea cotei unice de avantaje financiare de peste 5.000.000 de lei vechi, iar uneori chiar de peste 150.000.000 de lei vechi.

Cum suportă 91% dintre salariați, cărora cota unică le-a adus avantaje de câteva sute sau chiar câteva zeci de mii de lei vechi?

Cum suportă pensionarii, bătrânii, bolnavii, șomerii consecințele acestor măsuri necugetate?

Sunt întrebări la care primim răspuns ori de câte ori avem curajul să ne întâlnim cu cetățenii și nu suntem onorați de aceste răspunsuri, nici unul dintre noi, stimate colege și stimați colegi, și nici reprezentanții Executivului nu sunt onorați, la fel cum nu ne onorează nici mesajele primite de la reprezentanții mediului de afaceri.

Punându-și mari speranțe într-o guvernare orientată după sloganul Prin noi înșine!, întreprinzătorii români constată, acum, că au fost păcăliți, că, de fapt, părerea lor nu contează, iar soarta lor nu interesează pe nimeni.

Într-un sistem caracterizat prin incoerență, instabilitate, impredictibilitate, într-o economie cu cele mai mari prețuri la utilități și cea mai mică productivitate a muncii, orice inițiativă, fie chiar și una genială, nu se poate materializa decât într-un eșec. Dacă nu puteți sprijini mediul de afaceri, stimați guvernanți, măcar nu-l încurcați. Oamenii de afaceri au cerut o strategie de reducere a dependenței energetice a României și au primit, la schimb, un circ mediatic, cu actori, persoane importante din industria petrolului.

Doamnelor și domnilor senatori,

Anul 2005, anul speranțelor legate de miraculoasele efecte ale cotei unice, s-a încheiat.

Fac, din nou, un apel la rațiune și responsabilitate, propunându-vă o succintă analiză comparată între starea economiei românești în anul 2004 și anul 2005.

Sfârșitul anului 2004 și începutul anului 2005 găsește economia românească cu motoarele în funcțiune, e adevărat, ușor supraîncălzite, după o perioadă de creștere economică de 4 ani, cu o medie anuală de 6%. Nivelul maxim a fost atins în anul 2004, când România a înregistrat cea mai importantă creștere economică dintre țările Central și Est Europene, cu un ritm anual de 8,3%, o creștere a productivității muncii de 11,5% și un spor al producției industriale de 5,3%.

Ritmul de creștere economică se situa la limita suportabilității, fără a pune în pericol ținta de inflație și deficitul extern programat.

Rata inflației a coborât, în cursul anului 2004, de la 14,1% la 9,3%, deci 4,8 puncte procentuale.

Deficitul de cont curent se situa, la sfârșitul anului, la nivel de 8,6% din PIB, adică 5,1 miliarde euro, fiind finanțat din investițiile străine directe realizate, cu un grad de acoperire de 104%.

În aceste condiții, se impunea, mai mult ca oricând, continuarea politicilor prudente, menite să prevină derapaje majore în păstrarea echilibrelor macroeconomice.

Din păcate, introducerea cotei unice ca punct de plecare într-o așa-zisă "revoluție fiscală", s-a dovedit a fi cauza principală a degradării stării economice din România, în tot cursul anului 2005.

Ritmul de creștere economică a scăzut sub 4%, pe fondul unei creșteri a productivității muncii de doar 5%, realizându-se o producție industrială cu doar 2% mai mare decât cea înregistrată în anul precedent.

Ținta de inflație de 7%, ajustată ulterior la 7,5%, a fost compromisă, realizându-se o rată anuală de inflație de 8,6%, cu doar 0,7 puncte procentuale mai mică decât în anul anterior, cu o medie lunară, practic, egală cu cea realizată în anul 2004.

Deficitul de cont curent a crescut cu 33% față de anul anterior, de la 5,1 miliarde euro, la 6,8 miliarde euro, adică la un nivel de 9,4% din produsul intern brut, fiind finanțat -este foarte important de făcut și această precizare - din investiții străine directe doar în proporție de 90%.

Ca urmare a deteriorării situației economice din ramurile productive a scăzut numărul locurilor de muncă în acest domeniu. Știu, stimați colegi, o să-mi spuneți că, în cursul anului 2005, s-au creat circa 103.000 locuri de muncă, numai că o analiză mai atentă ne arată faptul că peste 80% dintre aceste locuri de muncă le regăsim în domeniul comerțului, sunt locuri de muncă create în super, hiper market-uri, unde sunt comercializate, într-o proporție covârșitoare, mărfuri din import și care absorb, în mare parte, miliardele de euro aduse în țară de românii plecați la muncă în străinătate.

Stimați colegi,

Acesta este tabloul dureros al evoluției stării economice a României, ca urmare a introducerii cotei unice. Situația este cunoscută și apreciată ca atare atât la Washington, cât și la Bruxelles, dar numai prin ferestrele Palatului Victoria lucrurile se văd altfel.

Acordul preventiv cu Fondul Monetar Internațional este întrerupt, fără șanse reale de a se relua, atâta timp cât Guvernul de la București nu își revizuiește comportamentul fiscal.

Uniunea Europeană, prin comisarul pentru politici economice și financiare, ne atenționează de o manieră fără echivoc atât asupra politicii fiscale nepotrivite unei țări care își dorește integrarea la 1 ianuarie 2007, cât și asupra nivelului mare al inflației și al deficitelor externe, incompatibile cu criteriile europene.

Cu siguranță raportul din luna mai va conține atenționări concrete în legătură cu aceste aspecte. Este bine să nu uităm că Uniunea Europeană ne-a alocat, deja, resurse bugetare pentru anii 2007-2013, iar noi încă nu știm cum vom realiza veniturile bugetare proprii care trebuie să atingă un nivel minim de 35% din PIB.

Conform prevederilor Legii bugetului de stat pentru 2006 veniturile se situează la circa 30% din PIB, iar proiecția pentru anii 2008-2009 ne indică un nivel de 29,4% din PIB.

Doamnelor și domnilor senatori,

Readucerea parametrilor macroeconomici ai României în limita standardelor europene, presupune o schimbare radicală a comportamentului guvernamental, prin adoptarea unei politici prudente în domeniul fiscal și accelerarea reformelor structurale.

Creșterea competitivității economiei românești bazată pe o productivitate a muncii comparabilă cu cea din Uniunea Europeană, dublată de o politică fiscală proprie spațiului european, adică una construită pe principiul impozitării progresive, reprezintă condiții minime pentru ca visul european să devină realitate la 1 ianuarie 2007.

Vă mulțumesc pentru atenția cu care m-ați urmărit. (aplauze)

 
  Gheorghe Funar - Revocarea din funcție a ministrului de externe al României

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Înainte de a da cuvântul domnului senator Funar Gheorghe, Grupul parlamentar România Mare, vă anunț că Grupul parlamentar al Alianței PNL-PD mai are la dispoziție 22 minute și 2 vorbitori, Grupul parlamentar PSD - 12 minute și 6 domni senatori înscriși la cuvânt, Grupul parlamentar PRM - 10 minute, Grupul parlamentar UDMR - 3 minute.

Domnule senator Funar Gheorghe, aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

În ziua de 4 martie a.c., Agenția "Die Presse", din Austria, a publicat un interviu cu titlul: "România ca o nouă țară federală".

Acest interviu a fost luat ministrului de externe al României, domnului Mihai Răzvan Ungureanu, despre temerile Austriei înaintea aderării României la Uniunea Europeană.

Am să citesc pentru dumneavoastră - și citez - din acest interviu doar câteva întrebări și răspunsurile date de către ministrul de externe al României.

"Reporter: Care sunt provocările pe care trebuie să le surmonteze România pe drumul spre Uniunea Europeană?

Mihai Răzvan Ungureanu: România trebuie să își facă temele pentru acasă la subiectele pe care le-a precizat Ollie Rehn, în scrisoarea sa care a urmat după raportul de țară din 25 octombrie. O sarcină importantă constă în a pregăti țara să folosească, în viitor, fonduri UE; la acestea se adaugă reformele din justiție și problemele de securitate.

Reporter: Ce s-ar întâmpla dacă Uniunea Europeană va amâna cu un an aderarea României ?

Mihai Răzvan Ungureanu: Acestea sunt speculații. Ne așteptăm ca raportul UE din mai să conțină o apreciere tehnică a ceea ce am realizat. O amânare a aderării nu poate avea, din punctul nostru de vedere, motive tehnice.

Reporter: Există posibilitatea ca, în caz de nevoie, România să adere la Uniunea Europeană și fără Bulgaria ?

Mihai Răzvan Ungureanu: Aceasta este o întrebare dură, nu avem nici o alternativă. Ne-am concentrat toate energiile asupra unei aderări în 2007.

Reporter: Mulți austrieci sunt sceptici în privința aderării la UE.

Mihai Răzvan Ungureanu: În momentul de față, Austria este cel mai important investitor străin în România. România trebuie privită aproape ca un nou stat federal."

Având în vedere această declarație a ministrului de externe al României, Partidul România Mare solicită primului-ministru să propună președintelui țării, domnului Traian Băsescu, revocarea din funcție a ministrului de externe al României, domnul Mihai Răzvan Ungureanu care nu a făcut această declarație întâmplător, ci în preajma zilei de 15 martie, când UDMR-ul, sub masca Consiliului Național Secuiesc care nu există ca persoană juridică, și în condițiile în care în România, la recensământul populației din 1992 s-au declarat secui 84 de cetățeni, iar la recensământul populației din anul 2002 s-au declarat 299 cetățeni români ca fiind secui, această acțiune a UDMR-ului vizând proclamarea autonomiei Ținutului Secuiesc, este, din păcate, susținută, prin asemenea declarații, de ministrul de externe al României.

Noi nădăjduim că președintele țării noastre, așa cum ne-a asigurat în întrevederea desfășurată în urmă cu câteva ceasuri, la Palatul Cotroceni, va găsi soluțiile potrivite pentru a aplica Constituția României și să avem pace și liniște în țară. Iar cei care atentează la integritatea teritorială a României să suporte rigorile legii. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Eckstein Kovacs Peter - Lipsa de respect față de persoana senatorului în interiorul instituției Senatului, dar și percepția din exterior (ziariști, guvern, președinție)

Invit la microfon pe domnul senator Eckstein Kovacs. Aveți la dispoziție trei minute. Urmează domnul senator Ion Talpeș.

   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă urc în liftul Senatului și cer să fiu adus la plen și mi se spune: "Nu, mai întâi urcăm la etajul VII !", ca să aducă și un ficus în lift.

Discutăm în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări despre Legea DNA-ului; un înalt funcționar al Senatului spune: "Ce, nu mai puteți să terminați o dată, dar ce discutați atât ?!".

Stau în birou și vine un domn care se prezintă, de altfel, și îmi înmânează patru formulare de bază cu anexe, în care să-mi declar rudele din străinătate și bolile psihice pe care le am, fără ca acestea să fie însoțite de o adresă purtând antetul Senatului.

Cam acesta este statutul senatorului în cadrul Senatului.

Dar cum este perceput din afară ?!

Un ziar, de altfel, un jurnalist care-mi place: "Ce clică de îmbuibați, fără frică de Dumnezeu. De aceea i-au trimis săracii în Parlament, să își apere tunurile cu ajutorul funcției, nu să fie model de cinste, onoare și obraz subțire. Nici Partidul Comunist nu a emanat o așa nerușinare."

Vine Guvernul care ne năpădește cu ordonanțe de urgență și când este cazul și când nu este cazul. Acum am discutat, recent, în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări o ordonanță, de această dată, nu de urgență, care are un caracter vădit neconstituțional. Cum suntem noi priviți de către Guvern ?!

Vine Președinția, este un act normativ ce ne-a fost trimis spre reexaminare cu privire la statutul nostru, acum este căutată Curtea Constituțională.

Eu, personal, am venit în Parlamentul României acum 16 ani, nu știu, demult, pentru că am vrut să pun și eu umărul, dacă vreți, la o societate mai bună, am și eu copii pe care vreau să îi cresc aici, în România.

Mulți mi-au călcat pragul, au văzut casa mea - mă rog, fără termopane deosebite, în fine -, am călcat și eu pragul multor colegi și pot să afirm că pentru majoritatea colegilor, legislaturi de-a rândul, eu am încredere în cinstea lor și în dorința lor sinceră de a aduce ceva bun acestei țări.

Ca atare, eu aș citi art. 61 din Constituția României care spune: "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării".

Apelul meu nu este către "lichele", ca al domnului Liiceanu, ci un apel către colegii noștri: să fim conștienți ce menire avem, să ne respectăm și să nu ne lăsăm influențați de nimeni. Mulțumesc. (aplauze puternice)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vreau să mulțumesc domnului senator Eckstein pentru această intervenție și poate că vom și pune în aplicare gândurile prezentate aici de domnul senator Eckstein.

Apropo de ordonanțe de urgență, să își facă Parlamentul datoria și să nu mai aprobe nici o ordonanță de urgență și să vedeți cum ne respectă lumea și cum trebuie să impunem în comisii o anumită disciplină și față de funcționari care, într-adevăr, unii dintre ei încearcă să se comporte la un nivel chiar superior nouă, senatorilor și deputaților.

Mai sunt multe alte lucruri de spus, mergem, însă, mai departe. Invit la microfon pe domnul senator Ioan Talpeș, independent. Urmează domnul senator Gheorghe David.

Apropo de prestigiu, ce ar fi fost dacă erau acum în sală vreo 137 de senatori ?!

 
   

Domnul Ion Solcanu (din sală):

Era prea cald, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Era prea cald, înțeleg.

 
  Ioan Talpeș - Pericolele reprezentate de proiectul Legii minorităților pentru stabilitatea instituțională

Aveți cuvântul, domnule senator Talpeș.

   

Domnul Ioan Talpeș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Trecem printr-un moment istoric foarte important, un moment care va rescrie viitorul României.

Integrarea europeană va fi momentul în care așezarea instituțională a României se va stabiliza. De aceea, este decisiv ca noua formulă instituțională pe care o construim să fie adaptată atât la mecanismele europene și mondiale, pentru a putea să beneficiem de toate avantajele sistemului în care vom fi parte, dar, mai ales, trebuie să fie aptă să apere interesele României și ale poporului român.

Legea minorității propune o schimbare instituțională și nu ține seama de raportul instituțional cu Uniunea Europeană și transformă România într-un caz unic și periculos riscând să afecteze procesul de integrare. Democrația înseamnă atât alegeri libere, cât și respectul față de minorități, indiferent de natura lor. Dar respectul față de minorități trebuie să se concretizeze în egalitatea de șanse și în egalitatea în fața legii, iar nu în atribuirea unor drepturi colective care să pună în inferioritate majoritatea și să-i pericliteze viitorul și integrarea în sistemul occidental de valori. Într-o lume a interdependențelor, a globalizării există posibilitatea ca unele comunități să-și dorească o întoarcere la societatea închisă, lucru ce se întoarce împotriva propriilor membri și, mai grav, poate să afecteze sistemul social din care această comunitate face parte.

Doamnelor și domnilor, declarația mea de astăzi are rolul de a atrage atenția asupra gravității și a pericolelor pe care le reprezintă proiectul Legii minorităților pentru stabilitatea instituțională și, chiar, pentru democrația din Români. Este evident că actuala formulă de guvernare este supusă presiunilor politice pentru a ceda în favoarea acestei legi. Această situație duce la cedări constante în defavoarea poporului român, cedări care vor duce la costuri politice enorme pentru actuala coaliție și la tensiuni pe care riscăm să le exportăm. Este inadmisibilă negocierea șovăitoare a interesului național în fața agresivității unui pretins alt interes național. Este incorect față de poporul român, cred eu, și față de minoritatea maghiară din România introducerea principiului bantustanizării într-o Europă care se vrea tot mai comună tuturor componentelor ei. Suntem de acord că România și Ungaria vor fi părți constitutive ale Europei, dar nu putem să înțelegem cum românii și ungurii sunt părți constitutive ale statului român.

Doamnelor și domnilor, vă cer insistent să reflectați și să decideți ca aceste cedări continue să ia o dată pentru totdeauna sfârșit. Nu acceptăm să i se impune României alte principii și reguli decât cele care sunt acceptate pentru un stat unitar. Vă cer să gândiți la viitor, nu numai la prezent. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe David din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD și se pregătește domnul senator Ion Moraru.

 
  Gheorghe David - Statutul de spital euro-regional pentru Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea are un titlul din care se pot extrage chiar și concluziile: "Statutul de spital euro-regional pentru Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara". Deși datoriile de 16,5 milioane lei acumulate anterior au scăzut, la finele lui 2005 ele au fost de 15,8 milioane din care peste 12 milioane lei reprezintă datoriile către furnizorii de medicamente, facturile provenind din luna septembrie 2004 până la sfârșitul anului trecut. Diferența o reprezintă plățile neefectuate la materiale sanitare, reactivi și prestările de servicii. Nivelul bugetului trimestrului I din anul 2006 nu permite efectuarea plăților restante, drept urmare se impune eșalonarea acestora la înțelegere cu furnizorii. Pentru îmbunătățirea actului medical conducerea Spitalului județean a înaintat un memoriu Direcției de Sănătate Publică Timiș și Ministerului Sănătății din care am extras următoarele propuneri: creșterea tarifului pe caz ponderat conform cu expertiza spitalului și cu creșterea continuă a fondului de salarii, a costurilor cu utilitățile, cu hrana și medicamentele; posibilitatea de a interveni local la nivel de consiliu de administrație și de consiliu director pentru modificarea structurii spitalului, de exemplu: comasarea clinicilor de chirurgie generală, medicină internă și secției de specialitate pentru mobilitatea și eficientizarea personalului prin redistribuire și reducere; crearea de alternative rezonabile pentru personalul medical superior și mediu supranumerar, care ar putea să fie disponibilizat în cazurile în care prin nivelul activității nu se justifică menținerea lor la locul de muncă; deblocarea de urgență a posturilor pentru a da posibilitatea de a disponibiliza personalul incompetent, indisciplinat și de încadrare de personal calificat corespunzător și deblocarea de urgență a externalizării serviciilor. De exemplu, externalizarea blocului alimentar ar permite preluarea personalului de către firme experte, investiții importante, reducerea de cheltuieli și creșterea calității serviciilor. Pentru ameliorarea cât de cât a situației dramatice existente, conducerea spitalului, a luat câteva măsuri, firește, în limita competențelor sale, însă, problema fundamentală pentru noi, spune directorul general al spitalului, prof. dr. Mihai Ionac, este finanțarea. În opinia sa și a colegilor săi, ieșirea din criza prelungită în care se află ar trebui să înceapă cu acordarea statutului de spital euro-regional. Este un deziderat aflat de multă vreme în discuție, dar numai atât. Argumentele în favoarea obținerii unui astfel de statut nu pot fi nici pe departe neglijate. Iată, doar, câteva dintre ele: faptul că se află într-un puternic centru universitar medical cu o tradiție de peste șase decenii și că asigură tratamente bolnavilor din județele limitrofe, care datorită complexității și gravității bolilor de care suferă nu pot fi tratate în spitalele județene de reședință, este unul dintre ele. Din conținutul său decurge și cel de-al doilea argument, și anume: existența unui personal medical foarte bine pregătit, care, de-a lungul anilor, a izbutit să-și demonstreze competența, atât prin natura complexității intervențiilor și reușita lor în îndepărtarea suferințelor, cât și prin înregistrarea unor premiere la nivel național, multe dintre ele foarte apropiate ca timp de premierele absolute înregistrate în țările puternic dezvoltate. Faptul că Timișul este unul dintre cele patru județe componente ale euro-regiunii DCMT (Dunăre - Criș - Mureș-Tisa) este, de asemenea, un argument. Acestora li se adaugă relațiile foarte bune de colaborare cu clinici, spitale și instituții de peste hotare, ca Germania, Franța, Austria, materializate în echipe mixte de intervenție și asistență medicală, în operațiile și tratamentele unor maladii considerate greu de eradicat prin procedee clasice. Nu sunt lipsite de importanță nici reuniunile și manifestările științifice organizate la Timișoara, în colaborare cu instituții similare de peste hotare, înscrise deja în calendarul anual de manifestări științifice internaționale. La urma urmelor, dobândirea unui astfel de statut i-ar permite spitalului timișorean să devină un concurent serios în sensul bun al cuvântului, al puternicului centru medical din Szeget - Ungaria. În funcție de complexitate, fiecare maladie este cuantificată cu un anumit indice. În toate țările dezvoltate, și nu numai, dimensionarea bugetului se face înmulțind numărul mediu de pacienți cu tariful ponderat și cu indicele respectiv. Spre deosebire de Ungaria și Germania, unde tariful ponderat este de circa 1.000 și respectiv, 3.000 de euro, pentru 2006, Spitalul Județean Timiș poate conta pe numai 350 euro. Cu acest tarif ponderat, cu creșterile salariale, cu achiziția de utilități și alte cheltuieli, bugetul aprobat pe anul în curs este de 540 miliarde lei. Estimările deja făcute au condus spre concluzia că, la sfârșitul anului, datoriile spitalului se vor cifra la circa 4 miliarde lei și aceasta în condițiile în care conducerea instituției și-a prevăzut pentru acest an un program de reducere drastică a costurilor și creștere a veniturilor.

În opinia staff-ului medical și administrativ, în calcularea bugetului, și acesta la limita austerității, tariful ponderat ar trebui să fie de cel puțin 550 euro, ceea ce ar însemna ca bugetul să fie de 720 miliarde lei. În ceea ce privește efortul propriu de creștere a veniturilor sunt avute în vedere ieșirea pe piață cu noi tipuri de servicii medicale, extinderea spitalizării de zi, crearea unui birou care să întocmească o bună codificare a bolilor și, respectiv, a facturilor de plată înaintate Casei de Asigurări. Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara nu are în stoc medicamente despre care să se poată spune că au fost cumpărate de predecesorii actualei echipe de conducere cu scopul încasării de comisioane, în schimb am aflat că fără să fie întrebat, ministerul a dotat acest spital, în anii trecuți, cu nu mai puțin de 19 aparate de radiologie performante, în vreme ce folosite efectiv, în concordanță cu necesitățile, sunt aproximativ jumătate dintre ele. Prețul unui astfel de aparat poate ajunge până la un milion de euro. Comentariile sunt de prisos. Vă mulțumesc.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Ion Moraru - Nivelul de credibilitate a Parlamentului în România și subminarea Parlamentului ca for legislativ și de dezbatere de către guvern

Invit la microfon pe domnul senator Ion Moraru, din partea Grupului Social Democrat și se pregătește domnul senator Ardelean Aurel.

Domnule senator, aveți cuvântul.

   

Domnul Ion Moraru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Continuând unele dintre ideile exprimate astăzi de câțiva colegi, nu vreau să fiu patetic și să deplâng și eu, acum, soarta parlamentarismului românesc. De aceea, am să spun doar o cifră: 15%. Aceasta este, conform ultimelor sondaje de opinie, nivelul de credibilitate în România a instituției fundamentale a democrației - Parlamentul. Numai 15% dintre cetățenii acestei țări mai au încredere în Parlament, care a ajuns printre ultimele în ierarhia credibilității instituțiilor din România. Poate o să ne mirăm, dar în actualele condiții, eu mă întreb cum de mai sunt încă 15% dintre cetățeni care să mai creadă în Parlament? Cum s-a ajuns la acest rezultat? Performanțele instituționale sau individuale, mai mult sau mai puțin slabe, nu pot explica în totalitate decredibilizarea atât de drastică a acestei instituții. Cred că este clar pentru oricine că avem, în mare, două categorii de cauze care conduc la acest rezultat periculos pentru democrație. Cele mai vizibile sunt cauzele de imagine asupra cărora nu insist, pentru că au fost deja disecate în numeroase analize publice și care au devenit clișee în imaginarul colectiv, precum privilegiile parlamentarilor, sala de ședințe goală, parlamentarii chiulangii, Parlamentul care moțăie, parlamentarul corupt și umbrela imunității și altele de acest fel. Cauzele asupra cărora vreau să insist sunt, însă, mult mai grave: este vorba despre subminarea Parlamentului ca for legislativ și de dezbateri, și preluarea atribuțiilor de legiferare de către Guvern. În acest moment, în România, orice lege importantă este adoptată, fie prin ordonanță de urgență a Guvernului, fie prin asumarea răspunderii Guvernului. Și am ajuns în situația că nu mai e vorba de o lege sau de alta care se adoptă așa, ci de pachete de legi, de sute de pagini din domenii vitale ale societății, ca: justiția, sănătatea și așa mai departe. În aceste condiții, e perfect logic că Parlamentul nu mai e prezent în spațiul public decât prin scandaluri, iar rolul său de legiferare începe să fie uitat. Sigur, că orice guvernare s-a confruntat cu problema ordonanțelor de urgență. Guvernul PSD a luat, însă, o serie de măsuri pentru limitarea numărului acestora, cea mai importantă fiind chiar modificarea dispozițiilor Constituției. În urma modificării Constituției, condițiile de emitere a ordonanțelor de urgență de către Guvern au revenit mult mai restrictive, prin urmare, numărul lor trebuia să scadă dramatic. Ca să nu mai vorbim că Alianța D.A. a folosit această temă până la banalizare în campania electorală și a promis că va reduce numărul ordonanțelor de urgență și "va reda rolul și demnitatea Parlamentului". Haideți, să vedem cu cât a scăzut numărul ordonanțelor de urgență. În anul 2004 au fost 137 de ordonanțe de urgență. În 2005 - 210. În fața acestor cifre, cred că orice comentariu despre modul în care înțelege actuala putere rolul Parlamentului sau despre respectarea de către Alianța D.A. a promisiunilor electorale este de prost gust. Așa cum de prost gust, de lipsă de cultură politică, de obrăznicie, chiar, poate fi caracterizată și atitudinea primului-ministru Călin Popescu Tăriceanu, care, cu prilejul recentei moțiuni de cenzură, și-a permis să insulte grav Parlamentul, prin afirmația potrivit căreia dezbaterile parlamentare realizate în procesul de legiferare nu pot să contribuie la adoptarea unor legi bune. Pentru a trece, însă, mai departe de cifre, am realizat o evaluare de fond a acestor acte normative. Potrivit Constituției, "ordonanțele de urgență se dau în situații extraordinare și de urgență". Guvernul a insistat mult pe faptul că astfel de acte normative sunt necesare pentru îndeplinirea obiectivelor necesare integrării europene. Surpriza este, însă, și mai mare: din 210 ordonanțe de urgență adoptate de Guvern în 2005, mai puțin de un sfert au o legătură, uneori, foarte vagă cu problematica integrării europene, iar despre caracterul de urgență nici nu mai are sens să discutăm. De asemenea, se discută prea puțin despre calitatea acestor ordonanțe de urgență, care de multe ori sunt neconstituționale.

Foarte multe au fost atacate la Curtea Constituțională. Nu știu dacă Guvernul realizează care sunt consecințele adoptării unor ordonanțe de urgență neconstituționale. Nu este vorba doar de consecințele în planul bătăliei politice, pentru că PSD nu va accepta niciodată promovarea unor acte normative neconstituționale, ci este vorba de consecințele asupra justițiabililor, care pot oricând invoca neconstituționalitatea, bulversându-se astfel sistemul și așa încâlcit al proceselor. Nu vreau să construiesc teorii ale conspirației, dar decredibilizarea Parlamentului este un excelent prilej pentru ca: "Mafia să ajungă pe masa Guvernului". Și asta nu o spune PSD. La adăpostul valului de ordonanțe de urgență și al diverselor pachete de reformă, cu un Parlament prezentat ca redută a corupției, Guvernul își permite să discute într-o ședință, spre exemplu, de acum 3 săptămâni, propunerea unui distins membru al Guvernului, de a se atribui un contract de aproape 4 milioane Euro, fără parcurgerea etapelor de atribuire a contractelor de achiziție publică. 4 milioane de Euro, prin negociere cu o singură sursă, pentru achiziția suplimentară a unor echipamente de tehnică de calcul. Evident că atunci când este vorba de o astfel de propunere aflată pe agenda de lucru a Guvernului, principiul transparenței decizionale rămâne doar o lozincă pentru presă, iar documentele se discută în regim confidențial. Stimați colegi, PSD nu va mai accepta ignorarea sistematică a Parlamentului și eliminarea dezbaterii publice asupra măsurilor legislative care influențează societatea românească. Așa cum am anunțat deja public, PSD va vota împotriva tuturor ordonanțelor al căror caracter de urgență nu se justifică și care nu au fost discutate, în prealabil, cu opoziția. Iar dacă Guvernul își va asuma răspunderea pe legi care nu au fost negociate cu opoziția, atunci va depune moțiune de cenzură. Acestea nu sunt măsuri îndreptate împotriva cuiva, ci sunt pur și simplu pași minimi pentru însănătoșirea mediului democratic și parlamentar. Sper ca demersul meu să fie corect înțeles de către toți colegii, căci, altfel, vom ajunge cu toții, parlamentari ai puterii și ai opoziției, în situații ca cea de acum câteva zile, când actele normative ale Guvernului au fost susținute în fața Parlamentului de șefa de cabinet a unui ministru. Vă mulțumesc. (Aplauze în sală)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Aurel Ardelean - Fundația Emanuel Gojdu

Invit la microfon pe domnul senator Ardelean Aurel, din partea Grupului România Mare.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Subiectul declarației mele politice de astăzi abordează situația creată în jurul "Fundației Emanuel Gojdu". În urmă cu un an de zile am susținut o declarație politică privind acest subiect, considerat de unii delicat. Sunt profund dezamăgit de evoluția lucrurilor în acest răstimp și doresc să mă adresez dumneavoastră acum, nu doar în calitate de senator, ci și de român simplu, de cetățean al acestei țări, care a făcut donații însemnate pentru repararea capelei ortodoxe din "curțile Gojdu", așa cum este cunoscut patrimoniul Gojdu de la Budapesta. Vă mărturisesc că am primit cu satisfacție vestea respingerii acestei ordonanțe Gojdu de către colegii noștri din Camera Deputaților, respectiv de către Comisia juridică a Camerei. Colegii noștri deputați nu au acordat votul lor acestei ordonanțe de urgență, prin care urma să se ratifice un acord rușinos privind "Fundația Gojdu", pe motive de neconstituționalitate. Intenția celor două guverne era de a crea o fundație publică Emanuel Gojdu, care să se substituie fundației private, înființată legal, în anul 1996, de către biserică, după voința testatorului. Fundația Emanuel Gojdu a fost cea mai mare fundație a românilor din Imperiul austro-ungar în anul 1918, fiind evaluată la o valoare de peste 10 milioane coroane sau, astăzi, la câteva miliarde de Euro. Fundația a desfășurat o activitate extrem de amplă. A acordat numeroase burse pentru studii de gimnazii, licee, școli comerciale, școli tehnice, școli de ofițeri, academii și universități pentru tineri. Discuțiile se concentrează asupra proprietăților imobiliare ale fundației, dar aceste clădiri nu sunt unicele valori care au fost în proprietatea fundației. Despre conturile de bani nu se discută astăzi nimic. Guvernul român și ungar încearcă să împartă moștenirea lăsată de Emanuel Gojdu Bisericii Ortodoxe și poporului român. Acești bani, clădiri și toate celelalte proprietăți nu aparțin nici Guvernului României și, cu siguranță, nu aparțin guvernului maghiar. Inițiativa este în dezavantajul țării noastre și încalcă nu numai testamentul avocatului Gojdu, dar și legislația românească. Dorința marelui român Emanuel Gojdu a fost aceea de a promova tineretul românesc din Transilvania, asuprită de stăpânire străină, o Transilvanie în care tinerii români aveau șanse minime de afirmare, dacă nu ar fi fost sprijiniți de către Gojdu. Mari personalități s-au numărat printre cei care au beneficiat de susținerea Fundației Gojdu, români care au influențat soarta poporului român și care au contribuit la consolidarea interesului național. Această ordonanță, stimați colegi, este un act anticonstituțional care încalcă dreptul la proprietate, la moștenire și la libertatea cultelor religioase. Reacția reprezentanților guvernului român a fost una neavenită. Vă rog să mă scuzați că spun acest lucru, dar mă întreb: ce caută în diplomația românească oameni care compară acest eveniment cu meciul de fotbal? Este absolut infantil și de prost gust. Consider că asemenea personaje nu aduc avantaje interesului poporului român, pentru că, în definitiv, doamnelor și domnilor, aceasta este esența problemei: interesul poporului român. Care este avantajul poporului român în toată această poveste? Chiar nu există în acest moment români în diplomația României, care să reprezinte interesele, cu cinste, ale acestei țări? Semnarea Acordului dintre România și Ungaria cu privire la bunurile Fundației Gojdu a fost urmat de ratificarea acestuia prin Ordonanța de urgență nr.183/2005. Această ordonanță nu a făcut altceva, decât să blocheze dezbaterile parlamentare pe marginea moștenirii Gojdu, să pună Parlamentul în fața faptului împlinit și să ofere Ungariei posibilitatea de a trece la acțiune și să pună România în dificultate. Patrimoniul Gojdu trebuie să devină un centru cultural românesc, așa cum l-a gândit marele patriot Emanuel Gojdu, unul dintre marii oameni ai poporului român, un promotor al culturii românești și al valorilor noastre ca popor creștin-ortodox. Mulțumesc. (Aplauze în sală)

 
  Tiberiu Prodan - Statutul aleșilor locali și reacția organizațiilor civice

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe domnul senator Tiberiu Prodan, din partea Alianței PNL-PD și urmează, ultima luare de cuvânt, domnul senator Adrian Păunescu.

   

Domnul Tiberiu Prodan:

Mulțumesc, domnule președinte!

În scurta mea alocuțiune am să mă refer la o lege care a fost dezbătută de curând în Senatul României. Este vorba despre Statutul aleșilor locali. După cum se știe, modificările la proiectul de Lege privind statutul aleșilor locali vizează îndeobște stoparea migrației de la un partid la altul. Potrivit legii, consilierii județeni, cei locali și viceprimarii care-și dau demisia dintr-un partid sau sunt demiși își vor pierde funcțiile. Pentru acest mandat, în termen de 45 zile de la apariția legii, respectivii consilieri sau primari trebuie să depună la secretarul unității administrativ-teritoriale în raza căreia își desfășoară activitatea un document prin care să-și declare, pe propria răspundere, apartenența politică la o anumită formațiune. Deci, practic, legea intră în vigoare pentru toți aleșii locali din 2008 și este valabilă din acest moment pentru cei care rămân la formațiunea politică pe listele căreia au candidat. Consilierii care și-au schimbat formațiunea politică sau și-o vor schimba în termen de 45 zile, nu vor suporta rigorile acestei legi până în anul 2008. Acest termen de grație a fost propus de colega noastră din Comisia de administrație, doamna senator Verginia Vedinaș, și a fost acceptată de întreaga comisie. Față de aceste modificări menite, în definitiv, să creeze stabilitate și coerență în decizii la nivelul administrației locale, mai multe ONG-uri și-au exprimat public protestul, susținând nici mai mult, nici mai puțin, că modificările aduse Statutului aleșilor locali încalcă articole din Constituție, privitoare la dreptul de liberă asociere în partide politice și că această lege ar conduce la legiferarea sclaviei de partid. Organizațiile civice respective mai invocă în argumentația lor faptul că, potrivit Constituției, orice persoană aleasă poate fi demisă doar de către cei care au ales-o. Dar aceste ONG-uri uită să menționeze că prima alegere a fost cea a Birourilor permanente ale fiecărui partid, care au desemnat un anumit cetățean pe acea listă, pentru care s-a făcut campanie, pentru care s-au investit bani și pentru care s-a investit muncă. Stimați colegi, Partidul Național Liberal a votat aceste modificări nu de teama migrației membrilor săi din consiliile județene și locale către alte partide. Din contră, fiecare membru al partidului nostru este liber să meargă unde dorește. Vreau să menționez, însă, și celălalt aspect: că nimeni dintre membrii Partidului Național Liberal, de la președintele Călin Popescu Tăriceanu până la ultimul președinte de organizație nu a făcut presiuni în consiliile locale asupra nici unui alt membru de partid, condiționând votul sau sprijinul, prin a-l obliga pe respectivul membru de partid să vină în cadrul Partidului Național Liberal. Și, de aceea am susținut legea, tocmai pentru a rămâne consecvenți cu poziția pe care am avut-o când ne aflam în opoziție și semnalam cazurile de PDSR-izare a administrației locale. Nu credem nici o clipă că se va instaura sclavia în partid. Dimpotrivă, considerăm că după 16 ani de la abolirea adevăratei sclavii în partid, democrația permite fiecăruia să opteze pentru o formațiune politică sau alta. În momentul când o persoană a făcut alegerea, aceasta a fost un act de maturitate, cu o analiză prealabilă a modului în care partidul pentru care a optat răspunde propriilor aspirații. Cu alte cuvinte, permanenta pendulare de la un partid la altul, în funcție de succesiunea acestuia la putere, mi se pare cel puțin o dovadă de neseriozitate, greu de acceptat la ora actuală. Stimați colegi, a fi ales pe listele unui partid înseamnă, înainte de toate, că acesta ți-a acordat încrederea, dar și că, la rândul tău, trebuie să-ți faci datoria și să reprezinți politica acestuia în administrația locală. Altfel, poate fiecare să candideze independent. Există și această variantă pentru cei care nu doresc sclavia de partid. Reacția organizațiilor civice este cel puțin surprinzătoare pentru mine. Cu atât mai mult, cu cât aceste organizații sunt cele care critică inconsecvența clasei politice. Pentru că nu putem admite la nesfârșit acest mod de a face politică la întâmplare, în funcție de conjunctură. Cred și credem cu convingere că alinierea la valorile europene înseamnă și adoptarea unui nou stil în politică, bazat pe verticalitate și consecvență. Altfel, nu putem vorbi de consolidarea democrației. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Adrian Păunescu - Fabrica de dosare penale și lăcomia oamenilor politici de acumulare a puterii

Ultima luare de cuvânt. Dau cuvântul domnului senator Adrian Păunescu, din partea Grupului Social Democrat. Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Nu mi-am închipuit niciodată că democrația poate cădea așa de ușor de la înălțimea ei normală și poate să se transforme în atmosferă polițienească, în boxă de acuzați, în spectacol degradant, în acuzatori și acuzați, care până mai ieri împărțeau același destin.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, îmi cer scuze, v-aș ruga să vă opriți! Domnule Bodu, evacuez Guvernul! Vă rog, reprezentanții Guvernului! Domnule Hașotti, luați loc! Vă rog foarte mult! Se vorbește, se aude! Nu este frumos! Să ne ascultăm! Este o treabă de respect! Deci, vă rog liniște! Domnule senator, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Da. Numai că efectele ar fi numai asupra secretarilor de stat, domnule președinte! România arată ca o țară bolnavă care nu-și mai găsește leacul. Foști colegi de guvernare asmut împotriva altora instrumentele oarbe ale revanșei. Puterea visează pușcării pentru toți adversarii politici. Câtă obidă, câtă otravă, câtă lipsă de orizont!

În Albania, acum câțiva ani, un om politic de stânga, Nano, a fost băgat la gherlă. Părea că nu mai e nimic de făcut. I se instrumentaseră riguros dosarele, dar nu a trecut mult timp și o scurtă răbufnire populară împotriva dezechilibratului președinte al momentului a curățat scena politică de tot acel mecanism monstruos. Oamenii l-au scos din pușcărie pe Nano și el a devenit - atenție! - prim-ministru. Atenție la experiența albaneză! Iar în chestiunea lui Adrian Năstase, grijă mare: prea multe gloanțe într-un om pot să-l facă invulnerabil.

Problema noastră, a României, nu este neapărat să vină stânga la putere ca să se răzbune pe dreptașii revanșiști și uituci. Dacă așa ceva s-ar întâmpla, aș protesta ca și astăzi, căci durerea noastră este alta: întreaga clasă politică este în primejdie, liniștea țării este în primejdie, ideea prezumției de nevinovăție este în primejdie. Unii dintre dumneavoastră se miră că fostul prim-ministru Năstase nu-i primește cu entuziasm pe cei ce doresc să-i percheziționeze locuința. Nu ar fi cazul să gândim și invers? Ce îi așteaptă pe cetățenii simpli dacă pe fostul prim-ministru și, în același timp, fost lider al celui mai mare partid din România, îl țin (cei trimiși la adresa lui) în amenințări și teroare?

Ce țară am ajuns noi între timp, dacă aproape toți liderii celui mai puternic partid de opoziție sunt târâți în toate anchetele și procesele penale? Care este deosebirea între urmăririle staliniste sau din vremea socialismului românesc (în cea mai rea perioadă a lui) și urmăririle propriu-zise, reale, urmăririle telefonice din vremea noastră? Poate ar trebui să ne și bucurăm că în apartamentul nostru central-european, înciuda faptului că într-o odaie e teroare, în cealaltă e democrație.

Ce circ și ce minciună!

Apar proiectele legislative aberante, menite să restituie puteri supraomenești serviciilor secrete. Oameni politici grăbiți și lacomi vor să acumuleze putere pentru a-și perpetua puterea. Aparenta solidaritate politică a puterii are la bază nu numai interese convergente de grup sau personale, ci și teama unora care nu au acces la magazia de cătușe, că responsabilii cu cătușele îi vor trimite și pe ei la pușcărie, nu târziu. (Discuții) Da, da.

În România merge acum o singură fabrică: fabrica de dosare penale. Șantajul este arma preferată a nopților noastre imorale. România pare o țară dinamică dacă dârdâitul de frică e semn de dinamism. Sunt asmuțite toate energiile negative din oameni: se toarnă vechi prieteni, colegi, cunoștințe, vecini și se măsoară astfel propria invidie pe averea sau pe starea intelectuală a acelor vecini, colegi, cunoștințe. (Discuții)

S-a ajuns mult înapoi în istorie. Dacă se va declanșa și acțiunea privitoare la declararea de către toți cetățenii a averilor, putem confirma că lupta de clasă a reizbucnit. Îi puteți vedea pe cei amărâți atacând orbește întreaga clasă politică, fără nuanțe, la o emisiune recentă, de la REALITATEA TV. Se va reedita vremea de întuneric și sânge a luptei împotriva chiaburilor și burghezilor. Nu știu dacă dumneavoastră evaluați către ce ne îndreptăm! Către lupta de clasă. Să nu ziceți că nu v-am spus.

Rostul cuvântului meu de astăzi este acesta. Vreau să vă sensibilizez asupra dezastrului care ne așteaptă și pe care îl pregătim minuțios cu toții. Vă narcotizează, poate, vă face fericiți ideea că vor fi chinuiți niște social-democrați și unii vor ajunge și în pușcărie, ca să facă și deliciul unor elite perverse din Europa, ce uită propria mare corupție din țările lor și cu bucurie de voyeuri caută exemple în posaca Sofie și în înnămolitul București. (Discuții)

Haideți la lupta cea mare, doamnelor și domnilor! Păi nu? Împușcați-i pe adversarii politici, dar nu uitați să cereți familiilor lor să vă dea înapoi banii să deconteze gloanțele cu care îi veți termina.

Nu este destul că România se află mai mult sub apă decât la suprafață. Nu contează că nu avem medicamente pentru toți cei suferinzi. Este lipsit de semnificație faptul că trei sferturi din populația României se află în situația de a nu-și mai putea plăti facturile la căldură și lumină. Noi salvăm totul prin recursul la circ.

De unde să mai aibă presa resurse pentru niște reportaje despre catastrofa socială, care se petrece nu neapărat în primul rând datorită corupției, ci, cu prioritate, din cauza orientării greșite a țării care nu mai produce nimic decât lanțuri, gratii și cătușe. Nu ascultați diversiunile!

Deocamdată, pe unii dintre dumneavoastră problema asta nu pare să-i atingă, din moment ce lanțurile, cătușele și gratiile par destinate celorlalți - adică adversarilor politici. Și de unde știți dumneavoastră că nu sunteți de pe acum adversari politici? Și de ce uitați că toate campionatele au și tur, și retur? Nu sunteți veșnici, dragilor, cum nici noi nu suntem veșnici. Trebuie să ne consolăm cu gândul că suntem pasageri, dar parcă nu ar trebui să ne scurtăm cu atâta suferință viețile unii altora. (Discuții)

Doamnelor și domnilor, îmi este greu să vă transmit formula rezolută la care am ajuns, gândindu-mă la situația țării mele într-un moment în care se întâmplă să trăiesc și eu (asta este, totuși, singura mea viață, ca și a dumneavoastră), analizând nenorocirile care se petrec de atâta vreme, dar, cu deosebire în ultimii ani.

Uitați-vă la ce spune lumea. Oamenii nu ne deosebesc între noi. Nu știu ce sunt alea partide, ei ajung să ne urască pe total. Totuși nu vreau să mă simt vinovat că nu v-am făcut mărturisirea până la capăt: trăim falimentul clasei politice românești. Și contribuim la el. Așa ceva s-a mai întâmplat în istorie. Și, prin propaganda antidemocratică, s-au pregătit fie dictaturi eficiente în locul democrațiilor laxe, fie lovituri de stat conduse de indivizi neguroși și elementari. Nici mișcarea legionară, care este un fenomen totuși complex, în prima ei etapă, nici impunerea violentă a bolșevismului în România nu ar fi putut avea loc dacă și clasa politică din vremea care a premers aceste abuzuri ale istoriei nu ar fi fost slăbită, erodată, parcă pregătită de faliment, nici ruperea țării, nici cedarea a jumătate din Ardeal nu ar fi putut să se petreacă dacă exista o clasă politică într-adevăr solidară. (Rumoare, discuții)

La toate acestea, care se întâmplă astăzi, niște colegi vin să mai adauge propunerea privind așa-zisa Lege a lustrației,menită să scoată din lupta politică sau din viața publică oameni care au lucrat și au ajuns în diverse ranguri în societatea socialistă. Se lucrează la o nouă prăpastie între toate categoriile sociale.

În loc de reconciliere, ni se propune, după aproape 17 ani, eternizarea urii, a incompatibilității, a stării de conflict, a luptei de clasă, căci nu este vorba, în fapt, despre altceva.

În Rusia vecină, un fost securist de vârf a ajuns, prin alegeri, șeful statului și Rusia este mai respectată decât ieri, marii lideri ai Occidentului tutuindu-se cu securistul Vladimir Putin. (rumoare, discuții)

 
   

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Nu este democratică.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Domnul Hașotti spune că nu e democratică. Cine?

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Rusia.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Mă rog, e de discutat! (rumoare, discuții) Da, nu afirm, că e democratică sau nu, vreau să vă spun o chestie, am aflat-o între timp, Rusia există! (aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu pierdeți, că mai aveți două minute. Vă rog frumos.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Da, domnule președinte. La noi, însă, trebuie răscolite iarăși cicatricile. Nu ne interesează producția, nu ne interesează pâinea, nu ne interesează știința, lăsați-o dracu' de cultură! Noi facem din corupție un mod de a ne distruge adversarii politici, că propria noastră corupție nu o vedem și jupânul ne mai iartă până o întoarce o dată ochii aceia rotunzi și pătrunzători către martorii procesului privitor la acțiunile privind micșorarea și mărirea unor acțiuni și s-o întreba: de ce să fiți voi martori când trebuie să fiți învinovățiți? Asta este o adresă directă la cineva din PNL. Mă bucur că ați înțeles-o, domnule Hașotti!

Dar și replica dură a celor amenințați nu se lasă așteptată. Ei vor să facă aici republică parlamentară. Să-i sporească puterile jupânului până la rangul de deschizător de expoziții. În chestiunea scoaterii din viața publică a foștilor comuniști și securiști, mi-aș permite să o întreb pe doamna Muscă, una din autoarele legii, ce știe dânsa despre acea studentă timișoreană, de acum câteva decenii, care, pe baza talentului personal la limbi străine, dar și pe baza caracterului și intransigenței sale, a lucrat pentru statul român, aș putea spune chiar că a prestat pentru statul român, prin hotelurile marelui oraș, întâlnindu-se apropiat cu diverși oaspeți străini cărora le obținea secretele dându-și în doze jertfelnice viața pentru ei? Îmi amintesc o teribilă ieșire a lui Mircea Dinescu, în această problemă, la niște emisiuni de televiziune, dar nu țin minte despre cine a fost vorba. Și-o fi făcut fătuca aceea vreun viitor?

Cum o fi reușit ea să toarne atâta amar de vreme, dar actele ei doveditoare să fie puse și azi la secret, sub parafă de interes național? Nu ar fi păcat ca o persoană atât de inocentă, care și-a sacrificat atâtea nopți ca să cunoască și să-i toarne pestrăini să fie obligată acum să cadă sub păcatul lustrației?

Astfel de timpuri paradoxale trăim. Timpuri contradictorii, sinucigașe. Știți și dumneavoastră, doamnelor și domnilor, ce multe probleme are țara. Ritmul în care construiește ea nu este satisfăcător și una dintre urgențele momentului este ridicarea de noi închisori, atâta vreme cât cele vechi sunt suprapline. Actualul Guvern face eforturi supraomenești pentru a fi la înălțimea situației. Însă, oricât s-ar strădui, noile închisori ale României nu vor putea fi gata înainte de alegerile viitoare. Să nu vă temeți, dragi adversari, Guvernul dumneavoastră pregătește închisori pentru cei ce vor pierde alegerile viitoare și care s-ar putea să fiți chiar dumneavoastră. Vă anunț de pe acum că voi rămâne credincios convingerilor mele de azi și de ieri și voi pleda pentru libertate. (Rumoare, aplauze)

Aceste convingeri le-am exprimat și în urmă cu 30 de ani, într-o poezie către Nicolae Ceaușescu, în care spuneam:

"Eu cânt conducătorul care-a știut și știe
Că sufletele noastre nu-s niște căi pustii,
Că spre-a avea o țară bogată, demnă, vie
Sunt necesare fabrici și cărți, nu pușcării." (Aplauze)
 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Încheiem, stimați colegi, declarațiile politice. Invit colegii senatori în sală.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.  

La conducerea lucrărilor, după cum vedeți, voi fi ajutat de cei doi colegi secretari: domnul senator Gheorghe Funar și domnul senator Puskas Valentin Zoltan.

Vă anunț că din totalul de 137 de senatori și-au anunțat prezența un număr de 103 prin votul electroni. Avem 19 colegi absenți motivați.

Aveți, stimați colegi, ordinea de zi. Vă rog, dacă sunt observații la ordinea de zi.

Vă rog, domnule senator Solcanu.

   

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Stimate colege,

Din cele 20 de puncte de pe ordinea de zi, primele două aproape le-am consumat. Restul sunt proiecte de lege. Dintre aceste 18 proiecte de lege pe care noi trebuie să le adoptăm, nouă sunt propuneri legislative, două sunt ordonanțe de Guvern - emise în baza legii de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe - iar șapte sunt ordonanțe de urgență. (discuții)

Deci, practic, noi, astăzi, nu avem nici o lege care să fie elaborată de Guvern și înaintată nouă spre aprobare. Sunt ordonanțe de urgență - șapte - și, două, repet, sunt ordonanțe emise de Guvern în baza legii de abilitare pentru a emite ordonanțe, iar restul sunt propuneri legislative.

Anul trecut Guvernul României a emis 210 ordonanțe de urgență.

Vrem să-i atenționăm pe colegii de la putere că Grupul Social Democrat din Senat nu va vota ordonanțele de urgență. Deci, poziția noastră aceasta va fi și o reiterăm, pentru că, prin atitudinea Guvernului de a emite ordonanțe de urgență cu sutele, Parlamentul este aruncat în desuetudine.

Și vreau să vă mai spun ceva, stimați colegi, și anume, m-am uitat pe ordonanțele de urgență și pe motivația cu care vine Guvernul în emiterea acestor ordonanțe. Pe absolut toate aceste motivații figurează nevoia de a corela vechea legislație cu elementele noi care apar. Or, potrivit Constituției, Guvernul poate să emită ordonanțe de urgență decât în cazuri excepționale. Ca atare, vrem să vă reiterăm atitudinea Grupului Social Democrat, iar în anumite cazuri, firește, ne vom spune punctul de vedere, punctual, pentru fiecare ordonanță de urgență, pentru că nu se justifică în nici caz această situație.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles, domnule senator.

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Și înțeleg foarte mult ce a spus aici colegul Eckstein. Sunt de acord întru totul cu atitudinea domniei sale. Probabil că este și ca urmare a unei stări acumulate drept consecință a întâlnirii de la Cotroceni cu liderii partidelor politice. Dacă ne mai convoacă președintele acolo, s-ar putea să mai asistăm la asemenea declarații din partea domnului Eckstein.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule senator.

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc. (Domnul senator Puiu Hașotti solicită cuvântul.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă dau cuvântul, pentru că i-am dat cuvântul domnului Solcanu, care, practic, nu s-a referit la ordinea de zi.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Doar un minut, domnule președinte.

Într-adevăr, distinsul nostru coleg, domnul profesor Solcanu, nu s-a referit la ordinea de zi, dar am venit la tribuna Senatului să-i spun că, în principiu, are dreptate. Au fost foarte multe ordonanțe de urgență, dar fac un apel la memoria dumneavoastră, cei care ați fost la guvernare în legislatura trecută, și vă reamintesc că în primul an de guvernare, Guvernul precedent a elaborat - și am aici martori care au fost în Guvern - peste 300 de ordonanțe de urgență. (rumoare în sală; proteste)

În al doilea rând... Acum degeaba protestați. În al doilea rând, ordonanțele de urgență, care sunt mai necesare pentru guvernare în primul an, cum spuneam, pot fi adoptate sau respinse de Parlament. Nu asta este problema, însă, sigur, numărul de ordonanțe de urgență întotdeauna a fost mare. Întotdeauna a fost mare și întotdeauna opoziția protestează față de această realitate. Iar eu vin și spun: da, aveți dreptate, e un număr mare de ordonanțe...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator...

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

... numai că așa s-a întâmplat întotdeauna.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, să informăm corect. Nu întotdeauna. În legislatura 1992 - 1996, eu, ca prim-ministru, am dat, în patru ani, 19 ordonanțe de urgență.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Da, domnule președinte, dar.... (aplauze)

Reacția sălii este o dovadă elocventă asupra performanței Guvernului pe care, cu onoare, l-ați condus.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, haideți să intrăm în ordinea de zi.

Sunt observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Vă rog să votați, stimați colegi.

Vă rog să votați.

Cu 57 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă, 2 abțineri, ordinea de zi a fost aprobată.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru, până la ora 19.30.

Vă rog să votați.

Cu 61 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă, 4 abțineri, programul de lucru a fost aprobat.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Stimați colegi, vă anunț că, în conformitate cu Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, la secretarul general al Senatului s-au depus următoarele proiecte de legi, deci puteți sesiza Curtea Constituțională:

  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.134/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție;
  • Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.111/1996 privind desfășurarea în siguranță a activităților nucleare;
  • Lege privind completarea Legii locuinței nr.114/1996;
  • Lege privind protecția drepturilor salariaților în cazul transferului întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acestora;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.144/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea forței de muncă;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.157/2005 pentru modificarea alin.3 al art.3 din Legea nr.682/2002 privind protecția martorilor;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.143/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.49/2005 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.156/2005 privind suplimentarea numărului maxim de posturi finanțat pentru Cancelaria Primului-Ministru;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.173/2005 pentru modificarea alin.2 al art.8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.147/2005 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.44/2005 privind unele măsuri pentru construirea și/sau reabilitarea caselor de locuit din zonele afectate de inundațiile produse în anul 2005;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.169/2005 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.33/2004 privind aprobarea Programului de dezvoltare a Sistemului național de transport al gazelor naturale pentru alimentarea cu gaze naturale a unor localități în perioada mai 2004 - noiembrie 2005;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.168/2005 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantități de combustibil pentru Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice și Termice "Termoelectrica" S.A., filialele sale, complexurile energetice Craiova, Rovinari și Turceni, Regia Autonomă pentru Activități Nucleare - Sucursala "ROMAG-TERMO" și centralele termice și electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor județene și locale;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.164/2005 privind diminuarea valorii bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului în vederea recuperării valorii rămase neautorizate de către Compania Națională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" S.A..;
  • Lege pentru consacrarea zilei de 8 aprilie ca "Sărbătoarea etniei rromilor din România".
Continuarea dezbaterilor și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii  

Trecem, stimați colegi, la pct.3 din ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.27/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii.

Suntem aici pe un raport suplimentar și vom continua dezbaterile generale.

Invit Comisia economică, industrii și servicii, pe domnul Claudiu Tănăsescu.

Aveți cuvântul, domnule președinte. Vă rog să prezentați raportul suplimentar.

   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Reamintesc că, în urma hotărârii plenului Senatului din 23.02.2006, proiectul de lege a fost retrimis la comisie pentru completarea anexei cu unele amendamente.

Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, în unanimitate, adoptarea amendamentelor din Anexa nr.1, care înlocuiește anexa inițială din raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Cameră decizională este Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, dezbateri generale, continuăm luările de cuvânt, vă rog, dacă mai sunt.

Domnul senator Puskas Valentin Zoltan.

 
   

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat,

Bineînțeles că noi vom vota pentru acest proiect de lege, împreună cu amendamentele care au fost acceptate în cadrul Comisiei economice, industrii și servicii. Avem doar o întrebare și, în funcție de răspuns, vom vedea dacă acest amendament va rămâne.

La pct.3 din anexa cu amendamente admise, domnule președinte și reprezentantul întreprinderilor mici și mijlocii, la art.28, s-a propus modificarea... (gălăgie în sală)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Puskas...

 
   

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, numai puțin, pentru că văd că colegii dumneavoastră țin o conferință în spate, membrii Guvernului, la fel, vorbesc la telefon.

Vă rog să vă ascultați colegul. Vă rog să luați loc.

Vă ascultăm, domnule senator.

 
   

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Deci, la art.28 este o modificare care spune "...Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație, ca reprezentant al statului, în calitate de acționar unic al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru I.M.M.-uri...".

După părerea mea, aici, ori au intervenit deja schimbări, ori vor interveni schimbări pe baza legii de adoptare a ordonanței de urgență, pentru că, la anumite județe... în județul de unde provin eu, județul Covasna, și Asociația Întreprinderilor Mici și Mijlocii - ASIMCOV - a intrat ca acționar în acest fond, și consiliul județean, și Camera de Comerț și Industrie, și atunci, această modificare ori schimbă situația de fapt, ori este neavenită.

Vă rog, la această întrebare, un răspuns din partea comisiei și din partea Agenției.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Țin să vă informez, stimați colegi... Vă rog, puțină liniște. Aș fi îndatorat colegilor senatori, măcar să nu stea cu spatele la prezidiu, atunci când vorbesc, în spate, acolo.

Vă rog, domnule senator Prodan, să luați loc.

Poate și președintele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital... Domnule Vosganian, poate sunteți interesat de lucrările în plen ale Senatului.

Vreau să vă informez că în urmă cu 30 de secunde, 14 colegi senatori vorbeau la telefonul mobil și vorbeau unii atât de tare, încât, mai mult auzeam ce vorbesc dânșii decât ce se prezenta de la tribună.

Vă amintesc faptul că avem o hotărâre a Senatului, că nu aveți voie cu telefoane mobile în sala de plen. Dacă aveți vreo problemă, avem un hol imens, unde nu vă aude nimeni, vă duceți într-un colț sau altul. Deci, haideți să ne respectăm. Nu cer altceva.

Dacă mai sunt luări de cuvânt la dezbateri generale?

Doamna senator Ciornei, vă rog. Microfonul 3.

 
   

Doamna Silvia Ciornei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să continuu ideea domnului senator Puskas și, dacă este adevărat ceea ce domnia-sa a invocat, cum că filialele Fondului de garantare ar avea acționari privați, aș dori să întreb Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație care a fost baza legală în care au acceptat acționari privați, având în vedere că acest fond de garantare s-a constituit cu acționar unic statul român, iar hotărârea de Guvern care reglementează statutul organizării și funcționării acestui fond de garantare stipulează faptul că Fondul de Garantare are acționar unic statul român.

A doua întrebare ar fi, dacă este, totuși, adevărat, mi-a scăpat ceva din baza legală, deși... nu am cunoștință de așa ceva, aș dori să întreb Agenția ce măsuri a luat pentru a nu se repeta experiența Fondului de Garantare a Creditelor pentru Întreprinzătorii Privați, fond constituit în prima parte a anilor '90 de către statul român, statul vânzându-și, ulterior, acțiunile către reprezentanții sectorului privat, ajungându-se, în prezent, în situația în care acel fond de garantare este decapitalizat și nu-și mai poate îndeplini obiectivul de garantare a creditelor, obiectiv cu care a fost înființat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Dau cuvântul doamnei vicepreședinte Gabriela Vasile - microfonul 8 - pentru a răspunde la cele două întrebări.

 
   

Doamna Gabriela Vasile - vicepreședinte la Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație:

Vă mulțumesc.

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri are asociat unic statul român.

Ceea ce ați adus în discuție domnul senator și dumneavoastră se referă la fondurile locale de garantare, care, conform Legii nr.31/1990, pot atrage - și aici ne referim, probabil, la o cotă foarte mică de participare a acționarilor respectivi, finanțare prin aport la capital, majorarea capitalului, deci cumpărarea de acțiuni.

De ce se face acest lucru? Pentru că fondurile locale de garantare trebuie să aibă o capacitate mai mare, deci și mai mulți bani la dispoziție, ca să garanteze afacerile care au un risc mult mai mare - deci, aici vorbim de capital de risc - dar Fondul, la nivel național, are ca asociat unic statul și așa rămâne.

Dacă s-a făcut acest lucru la nivelul fondurilor locale de garantare, s-a făcut ca urmare a Hotărârii de Guvern promovată în luna octombrie 2005, care privește descentralizarea fondului național și creșterea accesului la finanțare a IMM-urilor.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, mulțumesc.

Doamna senator Ciornei Silvia, microfonul 3, vă rog.

 
   

Doamna Silvia Ciornei:

Cred că este o neclaritate, domnule președinte.

Vorbim de filiale ale Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și, în mod normal, filialele trebuie să aibă același acționariat ca societatea mamă.

Dumneavoastră ne-ați confirmat acum că societatea mamă, F.N.G.C.I.M.M.-ul are acționar unic, statul român, deci, înseamnă că ceea ce domnul senator Puskas a invocat este altceva.

Este o altă societate și în aceste condiții amendamentul care este prevăzut la punctul 3 este perfect justificat de baza legală în vigoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Puskas.

 
   

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Din ceea ce a spus doamna vicepreședinte, există deci acționari la nivel județean, alți acționari decât statul.

În acest caz, nu se poate să fie vorba de o altă societate, există o singură societate, persoana juridică, societate pentru garantarea fondului de împrumut a întreprinderilor mici și mijlocii sau cum se numește, este o singură persoană juridică, cu filiale, pe județe. Deci, asta înseamnă că nu este statul acționar unic. Mai sunt și alți acționari, într-adevăr, mici, cu cote mai mici, dar există. Și în acest caz, nu se poate trece în lege, trebuie să rămână cum a fost formulată propoziția înainte, "în calitate de acționar majoritar", nu "în calitate de acționar unic".

Dacă există un singur acționar, dacă există o cotă, cât de mică ar fi cota celorlalți, există acționari.

Dacă există acești acționari la nivel județean înseamnă că există și la nivel național. Nu se pot separa aceste două lucruri. Și atunci, vă rog să vă pronunțați în acest caz.

Vă rog, uitați-vă la amendamente admise, pct.3 art.28, textul inițial era "în calitate de acționar majoritar", iar amendamentul propus de comisie "în calitate de acționar unic". Și atunci nu poate fi acționar unic dacă există și acționari.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna vicepreședinte, răspunsul dumneavoastră trebuie să fie extrem de simplu.

Statul este acționar unic sau acționar majoritar? Mai sunt și alți acționari?

 
   

Doamna Gabriela Vasile:

Dacă luăm în considerare și fondurile...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Care e situația de fapt? Statul e acționar sută la sută la fond de garantare sau mai sunt și alții care au 2-3%?

 
   

Doamna Gabriela Vasile:

La Fondul Național de Garantare statul este acționar unic, deci sută la sută. La fondurile locale există acționari, alții decât statul, dar aici s-a făcut referire la Fondul Național de Garantare.

Dacă vreți, trecem că statul român este acționar majoritar, luând în considerare și fondurile locale de garantare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și atunci sunteți de acord cu punctul 3, referitor la art.28, în redactarea prezentată de comisie?

 
   

Doamna Gabriela Vasile:

Deci, rămânem la forma pe care noi am propus-o, Fondul Național de Garantare are ca acționar majoritar statul român.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul președinte Claudiu Tănăsescu.

Deci, la poziția 3, în loc de acționar unitar...

 
   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Deci, art.28 prevedea "Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație, în calitate de acționar majoritar al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, se aprobă anual prin ordin al președintelui" și așa mai departe, modificarea ar fi așa "Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație, ca reprezentant al statului, în calitate de acționar unic"...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Păi, am înțeles că nu e unic...

 
   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Cine e cel care garantează atunci local? Că zice "poate fi și altul"... Care e acela? Să ni se precizeze care e acela.

Doamna senator Ciornei mai dorește să facă o completare, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, sunt niște lucruri atât de simple încât le puteați clarifica la comisie.

Vă rog eu să mă înțelegeți foarte bine.

Domnul senator Vasilescu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu nu sunt specialist și nici nu știu dacă a fost la comisia noastră pentru vreun aviz acest proiect de act normativ, dar nu înțeleg un lucru. Ori este acționar unic și filialele pe care le are au același regim pentru că dacă sunt asociat într-o societate comercială și-mi deschid filiale, nu schimb acționariatul filialei respective, dar asta este o problemă de principiu.

Deci, asta este problemă de principiu. Nu pot să spun că aici sunt unic, și în localitatea nu știu care sunt majoritar. Aceasta este societatea, are un singur acționariat, statul român, deci, nu înțeleg de unde majoritar. Înseamnă că vorbiți despre altceva, și atunci să ne spună ce este acel altceva. Pentru că, uitați, vorbeam cu colegii noștri care au lucrat în comisii, care nu știu despre ce este vorba. Să ne lămurească atunci reprezentantul Guvernului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aș ruga puțină liniște.

Doamna Gabriela Vasile, aveți la nivelul anului 1995, pe plan local, filialele acestea, toate la un loc, cât reprezentau statul și cât acționarii privați în Fondul național de garantare.

 
   

Doamna Gabriela Vasile:

Era vorba de 1%.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și cine a dat dreptul să introducă privați la Fondul de Garantare, în contextul în care în lege se prevede că statul este unicul acționar? Este un act normativ, o hotărâre de guvern, măcar, ceva?

 
   

Doamna Gabriela Vasile:

Da, se organizează conform Legii nr.31/1990 și prin Hotărârea de Guvern nr.1318/2005 care dădea voie filialelor Fondului de Garantare să poată să atragă finanțare de la nivel local, tocmai în ideea de a avea mult mai multe fonduri, de a capitaliza mult mai bine și a putea oferi garanții pentru creditele care sunt garantate, plus că această sintagmă pe care noi am folosit-o, ca statul român să fie acționar majoritar, și nu asociat unic, deoarece vrem să atragem mult mai mulți bani, deci să capitalizăm cu mult mai mulți bani acest fond, chiar prin fonduri provenite din surse externe, și aici mă refer la fondul european de investiții, tocmai în ideea de a crește capacitatea de garantare a acestui fond și bineînțeles cu garantarea la nivelul local prin fondurile locale de garantare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Colegii au înțeles foarte bine.

Singura problemă pe care o punem este de respectare a legii.

Deci, stimați colegi, doamna vicepreședinte ne spune așa. Am avut o lege prin care am spus că Fondul Național de Garantare are drept acționar statul, în proporție de sută la sută.

Ulterior, s-a dat o hotărâre de guvern, așa am înțeles, pentru care s-a spus, domnule, dacă puteți să atrageți fonduri private la acest fond de garantare pentru a-l face mai solid și să funcționeze mai bine, aveți posibilitatea... În felul acestea am ajuns ca la nivelul unor filiale să fie atrași unii privați sau fonduri externe care au participat și reprezintă acest 1% la nivelul unui an.

Domnul Ștefan Viorel, microfonul 3.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pe măsură ce discuția avansează, lucrurile se complică.

Vreau să vă spun că afirmațiile reprezentantului Executivului sunt total pe alături. Am putea să spunem că sunt chiar foarte grave. Reamintesc că acest fond de garantare, de fapt, administrează resurse bugetare alocate prin Legea bugetului de stat în scopul sprijinirii întreprinderilor mici și mijlocii.

Nu dă garanții și nu administrează resursele acționarilor fondului. De aceea el a fost înființat cu acționar unic statul și așa trebuie să rămână.

Dacă ne aplecăm cu atenție asupra textului din conținutul ordonanței, aici s-a mai introdus o chestiune care nu este în regulă.

Vă rog să observați că în text scrie că nu statul este acționar, ci agenția. Este o altă modificare care am senzația că vrea să se introducă pe ușa laterală. Opinia mea este că singura soluție este să se întoarcă de urgență la comisie, cu obiectiv clar, să se clarifice aceste aspecte.

Și dacă s-a hotărât altfel, să deschidem acest fond către persoane private, atunci trebuie să stabilim tot prin lege și cum pot aceste persoane să vină și la constituirea resurselor cu care se garantează, și nu numai la împărțirea dividendelor care rezultă din acest fond.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul președinte Claudiu Tănăsescu, vă rog.

 
   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Domnule președinte,

În cadrul comisiei, noi am analizat, am discutat de câteva ori, am revenit, după cum știți, și am stabilit că reprezentant al statului, în calitate de acționar unic...

Deci, comisia susține această idee, dacă plenul vrea să se revină la comisie și să o luăm de la început, nu avem nimic împotrivă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Tărăcilă, după care domnul Marinescu.

Microfonul 3, vă rog.

 
   

Domnul Doru-Ioan Tărăcilă:

Da, domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu susțin punctul de vedere expus în plenul Senatului de doamna senator Silvia Ciornei, rugându-vă să observați că în art.28 alin.1, atunci când se vorbește despre Fondul Național de Garantare a Creditelor, acesta este înființat prin Hotărârea Guvernului și este singurul cu personalitate juridică. Acest fond poate să deschidă filiale sau unități teritoriale fără personalitate juridică.

Deci, dacă aceste unități deschise în teritoriu nu au personalitate juridică, ele pot să intre în fel de fel de asocieri și să schimbe structura acționariatului?! Păi, este absurd.

Eu, personal, nu cred acest lucru și deci refuz să cred explicațiile date în plen. (gălăgie foarte mare în sală)

Totuși, lăsând de o parte explicațiile primite din partea doamnei vicepreședinte, vă rog să observați că există neconcordanțe de text. Pentru că, dacă...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă...

 
   

Domnul Doru-Ioan Tărăcilă:

Deci, dacă statul...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator, am spus să așteptați o secundă...

Poate colegii au dorința să asculte și nu pot pentru că au ceva important...

Acum, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Doru-Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc, domnule președinte.

Deci, în acest alin.3 al art.28 se arată însă că Agenția Națională pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii participă în calitate de acționar majoritar. Dacă este acționar majoritar, în mod obligatoriu, mai există și alți acționari.

Sigur că acum putem să luăm în discuție afirmațiile făcute în plen de către doamna vicepreședinte. Acești acționari minoritari, unde apar și când?

Este amendament, dar dacă Fondul este înființat prin Hotărârea Guvernului, și personalitatea juridică este acolo, pot să apară anumite relații pe parcurs în planul filialei prin intermediul căreia să fie modificat acționariatul? Răspunsul nu poate fi decât "nu", motiv pentru care eu cred că putem să rezolvăm în plen cu amendamentele propuse de colegii noștri, arătând în mod expres că Agenția și că acest Fond nu au decât un singur acționar, care este statul.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Am ascultat toate argumentele posibile. Este o propunere, și anume să respectăm legea.

Legea înseamnă Fond Național Unic de Garantare, statul acționar unic.

Deci, suntem prima Cameră sesizată. Să fim de acord cu propunerea comisiei pe cele patru amendamente și colegii de la agenție, dacă nu este așa, demonstrează la Camera Deputaților că au și altceva în spate și statul nu mai este acționar unic, ci e majoritar, pentru ca să mișcăm lucrurile din loc. E păcat să o mai ținem o săptămână.

Sunteți de acord cu formula asta?

Din sală: De acord.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai sunt intervenții pe cele patru amendamente?

Domnule Ștefan Viorel, aveți cuvântul.

Vă rog, microfonul 3.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Vreau să reiterez ce a spus domnul Tărăcilă. În legislația românească, filiala este o entitate cu personalitate juridică afiliată la o firmă-mamă, or aici, noi nu putem să ne facem că nu vedem, că trece un text unde spune că filiala nu are personalitate juridică și nu s-a făcut amendament pe această temă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator,

S-a înțeles perfect ce a spus domnul Tărăcilă, nu era nevoie să mai repetați.

Stimați colegi,

Supunem votului dumneavoastră raportul comisiei cu cele patru amendamente.

Ne-am pus de acord și nu are rost să blocăm o lege pe această chestiune.

Vă rog să votați.

Cu 60 voturi pentru, 25 voturi împotrivă și nici o abținere, s-a adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 69 voturi pentru, 25 voturi împotrivă și o abținere, a fost adoptat și proiectul de lege unde vom introduce cele patru amendamente.

 
Continuarea dezbaterilor asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 203/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal (retrimitere la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital).  

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.203/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, vă rog. (Discuții în sală.)

Domnule Vosganian, poate vă lasă domnul Meleșcanu. Vă dă acceptul să veniți aici? Dacă nu, așteptăm până terminați discuția, nici o problemă.

Vă rog să luați loc.

Domnul secretar de stat Claudiu Doltu, da?

Vă rog să luați loc, microfonul 8, vă rog.

Vă ascultăm, domnule secretar de stat.

Foarte pe scut, vă rog.

   

Domnul Claudiu Doltu - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Mulțumesc.

Este vorba de două aspecte: primul dintre acestea privește permiterea deductibilităților unor cheltuieli suportate de către R.A.P.P.S., din care se acoperă cheltuieli înregistrate de Senat, Camera Deputaților, Administrația Penitenciarelor, Guvern și Curtea de Conturi, iar al doilea aspect se referă la accize care, potrivit Directivelor Europene în materie, reglementează regimul general, deținerea, circulația și controlul produselor supuse accizelor, iar toate produsele supuse accizelor se armonizează, și intră sub incidența sistemului de antrepozitare fiscală.

După intrarea în vigoare a acestor ultime directive europene, începând cu data de 1 ianuarie 2004, sfera de aplicarea a accizelor, armonizată a fost completată cu noi produse, printre care gazul natural și electricitatea, dar fără să se reglementeze și regimul de antrepozitare fiscală pentru gaz și pentru electricitate.

Prin urmare, a fost necesar ca în legislația românească să se prevadă, în mod expres, că pentru aceste produse, gaz și electricitate, nu se aplică sistemul de antrepozitare fiscală.

Față de aceste aspecte, Ministerul Finanțelor Publice, în numele Guvernului României propune și susține adoptarea actului normativ.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul președinte Vosganian, s-a retrimis la comisie, dacă veniți cu ceva nou, vă ascultăm, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte,

Singura noutate este că am adoptat raport de admitere fără amendamente. Există un amendament respins în Anexă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt luări de cuvânt la dezbateri generale?

Doamna senator Vedinaș Verginia, aveți cuvântul.

Microfonul 2, vă rog.

 
   

Doamna Vedinaș Verginia:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

În ordinea de zi am constatat că proiectul de act normativ înscris la punctul 4 reprezintă o prioritate de integrare.

Analizând conținutul acestei Ordonanțe de urgență a Guvernului nr.203/2005 constatăm că, prin obiectul ei de reglementare, vizează scăderea unor cheltuieli din calculul profitului impozabil al R.A.P.P.S., Regia Autonomă a Protocolului de Stat.

Mă întreb, retoric, firește, nu sunt de specialitate, oare un asemenea conținut de reglementare al reglementării poate să fie calificat ca fiind o prioritate de integrare?

Ceea ce a spus reprezentantul Guvernului nu m-a convins, dar și dacă ar fi așa, domnule președinte, admițând acest lucru, urmează să ne întrebăm în continuare, că o facem de la începutul ședinței, în ce măsură trebuia, din nou, Guvernul să apeleze la procedura extraordinară a ordonanțelor de urgență?

Domnule președinte,

S-a argumentat chiar la începutul ședinței, de către distinși colegi și s-a indus ideea că ar trebui, într-un fel sau altul, să ne complăcem cu perspectiva că toate guvernele care au fost până acum și care vor fi de-acum încolo vor apela la ordonanța de urgență.

Ce se uită însă, și nu voi obosi să amintesc până când nu voi constata că se schimbă ceva în bine din acest punct de vedere, domnule președinte Nicolae Văcăroiu, este faptul că din anul 2003 am modificat Constituția României și că modificând această Constituție, am modificat, printre altele, regimul ordonanțelor de urgență, tocmai în scopul de a se elimina fenomenul abuziv, antidemocratic al Guvernării prin ordonanțe simple sau de urgență.

Analizând art. 115 și conținutul acestei ordonanțe de urgență vom constata, domnule președinte și dragi colegi, că ele "nu bat deloc", ca să mă exprim neacademic, în sensul că proiectul de act normativ care ni se propune nu are nimic, nici o legătură cu exigențele pe care le impune legea fundamentală pentru ordonanțele de urgență.

Haideți să vorbim mai întâi despre situația extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată cu obligația motivării. Citim din motivarea acestei ordonanțe de urgență și vedem că spune "în vederea susținerii programului de aderare și pentru corelarea unor dispoziții din legislația fiscală". Să fie oare aceasta o situație extraordinară care nu poate să fie amânată? Mai mult chiar, același art.115 impune niște limite, impune existența, cum spuneam, a unor situații extraordinare, impune afectarea instituțiilor statului, impune interdicția ca ordonanța de urgență să afecteze drepturi și libertăți fundamentale, nici una din exigențele constituționale nu se regăsește încorporată în conținutul acestei ordonanțe.

Acestea sunt argumentele de fond, responsabile, care ne determină, domnule președinte și distinși colegi, să nu putem susține un asemenea demers legislativ și să votăm împotriva lui.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Ștefan Viorel, aveți cuvântul.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Sigur că de când am constatat că ne confruntăm cu o avalanșă de ordonanțe de urgență, citim cu mai multă atenție expunerea de motive și v-aș recomanda și dumneavoastră ca atunci când luăm în dezbatere ordonanțe de urgență, primul lucru pe care să-l citim să fie motivarea la care Constituia îl obligă pe inițiator să o detalieze în expunerea de motive, legat de situația excepțională care a apărut și care impune măsuri în regim de maximă urgență care, dacă nu ar fi luate, ar produce mari nenorociri, cataclisme... știu eu ce s-ar putea întâmpla, s-ar produce niște chestiuni iremediabile, niște pierderi sau ceva de genul acesta.

Sigur că astfel am încercat să înțeleg și eu expunerea de motive și, în prima parte a analizei eram la fel de nedumerit ca și doamna senator, după aceea, cu multă insistență am reușit să înțeleg, de fapt care este situația excepțională care a apărut în decembrie 2005 în România, care reclama apelul la procedura excepțională, extraordinară de legiferare care se numește ordonanță de urgență.

Stimați domni, Agenția Națională de Administrare Fiscală din România, în Decembrie 2005, a constatat că se face contrabandă cu electricitate și gaze naturale în România și pentru că regimul de antrepozitare fiscală a acestor produse nu este reglementat ca în Uniunea Europeană, refuz să cred că trebuie, în fața plenului Senatului, să detaliem acest subiect care este jenant, să creadă cineva că aceste produse pot fi depozitate, manipulate, scoase în regim de evaziune fiscală dintr-un depozit, dar ideea că am putea depozita în butoaie sau containere electricitatea este hazlie!

Refuz să cred că cei care au scris această expunere de motive s-au gândit la acest lucru și atunci răspunsul pe care l-am găsit nu ne avantajează pe noi, ca și reprezentanți ai Parlamentului.

Cel care a scris și a inițiat această ordonanță a vrut să-și bată joc din noi și s-a agățat de Constituție cu această chestiune. A remarcat faptul că în reglementările fiscale din România, spre deosebire de Uniunea Europeană, nu se scrie nicăieri că aceste produse nu pot fi antrepozitate și, atunci, invocând urgența reglementării acestei chestiuni, au dat o ordonanță de urgență care de fapt, reglementează ce? Reglementează preluarea pe rezultatele financiare la sfârșit de an a Regiei de Stat pentru Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat, a diferențelor dintre încasările pe care această regie le-a realizat pe relația cu instituțiile publice ale statului, cu Președinție, cu Guvern, cu Parlament și așa mai departe și costurile efective pe care le-a avut această regie s-au regăsit într-o pierdere majoră.

Mai mult decât atât, în premieră absolută, tot pe această reglementare au fost introduse sub același tratament și diferențele neacoperite legate de costurile de întreținere și exploatare a Palatului Elisabeta.

Deci, iată, stimați colegi, care este situația excepțională cu care s-a confruntat Guvernul Tăriceanu, în prag de Crăciun, la finele anului 2005 și care a făcut ca el să se întrunească într-o ședință extraordinară și să adopte fără întârziere Ordonanța de urgență a Guvernului nr.203/2005.

De aici încolo, vă las pe dumneavoastră să apreciați dacă este cazul să acceptăm această bătaie de joc sau să votăm împotrivă pentru a da un semnal foarte clar că ceea ce s-a spus astăzi de la acest microfon, va deveni o conduită fermă a Senatului României.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt luări de cuvânt pe această temă?

Dacă aveți întrebări, cu mare plăcere, vă invităm, domnule senator Doru Ioan Tărăcilă, aveți cuvântul.

Microfonul 3, vă rog.

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru amabilitatea pe care o manifestați față de noi, colegii dumneavoastră.

Vă rog să-mi permiteți să adresez o întrebare reprezentantului Executivului, întrucât nu-mi este foarte clar acest alin.5 al art.21.

Alin.5 lit.b: "Cheltuielile efectuate, în condițiile legii, pentru asigurarea administrării, păstrării integrității și protejării imobilului Palat Elisabeta din Domeniul Public al Statului".

Vreau să-l întreb pe reprezentantul Executivului dacă în baza legii privind drepturile foștilor șefi ai statului român, cumva acest imobil nu a fost dat, în prima fază, ca locuință de protocol, iar apoi ca reședință fostului suveran al României, Mihai?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cine răspunde ?

Numai o secundă. (discuții în sală)

Numai o secundă. Dumneavoastră trebuie să răspundeți la următoarea întrebare: conform legii, Palatul Elisabeta, dat fostului suveran, fiind asimilat cu șeful de stat, ca și palatul dat lui Emil Constantinescu, regia are o singură obligație - să repare acoperișul, conform legii. dacă plouă, restul este treaba celui care stă acolo.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nici atunci, domnule președinte, doar reparațiile capitale.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, dacă sunt și alte cheltuieli, pentru a completa răspunsul.

Vă rog, vă ascultăm. Microfonul nr.8.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Repet întrebarea: dacă această locație nu este prevăzută expres în lege ?

 
   

Domnul Claudiu Doltu:

Domnule senator, mulțumesc pentru întrebare însă, din poziția Ministerului Finanțelor, nu pot să fiu foarte explicit aici. Este vorba însă de un contract de prestări servicii pe anul 2006 pe care regia respectivă îl are și cred că răspunsul se află la ei. (discuții în sală, rumoare)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul Tărăcilă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Atunci, dați-mi voie să pun a doua întrebare reprezentantului Executivului: dacă domnia-sa cunoaște prevederile legale în ceea ce privește, pe de o parte, obligația statului român față de fostul suveran și, pe de altă parte, obligațiile fostului suveran al României, în conformitate cu legea, în sensul de a-și susține cheltuielile în această reședință ?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar de stat ?

 
   

Domnul Claudiu Doltu:

Cu certitudine, numai cheltuielile conform legii sunt acoperite din banii publici, cele menționate de domnul președinte mai devreme, cele privind acoperișul și cele de întreținere.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Din partea regiei este cineva aici ? Nu.

Este și o propunere a președintelui Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, s-o restituim la comisie pentru a analiza acest aspect. Repet, toți foștii șefi de stat care au dreptul la aceste vile de protocol, cum este Palatul Elisabeta, trebuie să fie pe același regim, care beneficiază... Din câte pot să vă spun eu, legea pe care am dat-o pentru șefii de stat, în cazul Palatului Elisabeta, regia plătește numai reparațiile capitale, dacă plouă în casă și dacă se întâmplă ceva, se sparge... nu știu... În rest, nu este nici o cheltuială. Nu plătim servitori, nu dăm mese, nu dăm nu știu ce.

Deci trebuie verificat acest lucru.

Supun votului dumneavoastră propunerea președintelui Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital de retrimitere la comisie pentru a fi analizat și acest aspect și pentru a da răspuns la întrebări.

Vă rog să votați.

Cu 54 de voturi pentru, 18 de voturi împotrivă și o abținere, s-a aprobat retrimiterea la comisie pentru a fi analizată.

 
Continuarea dezbaterilor asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 165/2005 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (dezbaterile se vor relua joi, 9 martie a.c.)  

Trecem la punctul 5 - Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 165/2005 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Stimați colegi, avem un raport suplimentar. O să-l ascultăm întâi pe președintele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul Varujan Vosganian, cu raportul suplimentar. S-a eliminat un amendament de la nr.crt.2.

Vă ascultăm, domnule președinte.

   

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte, am solicitat retrimiterea la comisie dat fiind că era, în ce privește inițiatorii, o divergență în legătură cu solicitarea ANAF de înființare a unei Comisii centrale de proceduri fiscale. Ulterior, rechemând cei trei reprezentanți ai inițiatorului, am convenit să eliminăm această prevedere din proiect, astfel încât inițiatorul se prezintă, astăzi, cu o viziune unitară și poate să susțină în fața plenului raportul, inclusiv raportul suplimentar.

Vă mulțumesc foarte mult pentru înțelegere.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles. Vă atenționez, stimați colegi, că, la raportul de bază - vă rog să mă urmăriți - avem 32 de amendamente admise de către comisie, dintre care pe unul comisia l-a revizuit și a propus eliminarea și avem un amendament respins. Vă reamintesc pentru luările de cuvânt.

Domnul Bodu ! Microfonul nr.8, vă rog! (discuții, rumoare)

V-aș ruga puțină liniște !

 
   

Domnul Sebastian Bodu - președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală:

Este vorba de modificarea Codului de procedură fiscală în următoarele aspecte: în primul rând, extinderea noțiunii de suspendare a popririi. Înainte de această modificare, suspendarea popririi funcționa numai atunci când obiect al popririi erau conturile bancare, dar, deoarece Fiscul face executări silite și asupra terților, pentru identitate de rațiuni, s-a extins noțiunea de poprire și asupra acestor terți.

A doua modificare prin ordonanța de urgență este aceea a definiției insolvabilității. Este vorba de o aliniere la noțiunea de insolvabilitate, așa cum este ea în dreptul civil, respectiv pasivul mai mare ca activul. În varianta inițială a codului, definiția era cu totul alta.

În afară de aceste modificări aduse prin ordonanța de urgență, în comisii s-au mai adus și alte modificări ale codului, marea majoritate a acestora fiind niște modificări care dau mai multă flexibilitate organului fiscal în relația cu contribuabilul.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă sunt luări de cuvânt ? Domnul senator Ștefan Viorel și după aceea domnul senator Puskas Valentin Zoltan.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Consecvent celor spuse mai devreme, și în acest caz am analizat justificarea pe care inițiatorul o prezintă în expunerea de motive legat de prezența unei situații excepționale care reclamă măsuri urgente și trebuie să vă spun că, de această dată, motivația, în opinia mea, este corectă.

Deci, ne aflam în prag de iarnă, furnizorii de utilități către comunitățile locale, unii dintre ei aveau conturile blocate, în procese de executare silită și, atunci, pentru a depăși această situație, Guvernul a apreciat că este cazul să intervină printr-o ordonanță de urgență, care să se constituie ca temei legal, legat de demersurile pe care executorii le fac referitor la acești operatori economici, care să le permită ridicarea popririi de pe conturi și înlocuirea acestei popriri cu o garanție reală pe alte mijloace din proprietatea respectivilor datornici. Și am apreciat că Guvernul a procedat corect, a intervenit cu o ordonanță de urgență și a rezolvat problema.

Numai că, de această dată, avem o problemă la comisia de specialitate. Comisia de specialitate din Senat, în loc să se pronunțe strict în limita domeniului de reglementare a acestei ordonanțe, a introdus cred că 33 de amendamente, la unul s-a renunțat, deci au rămas 32 de amendamente, modificând alte 22 de articole din Codul de procedură fiscală.

Deci primul aspect pe care aș vrea să-l supun atenției dumneavoastră: ne străduim să avem o legislație fiscală coerentă, stabilă. Iată că numai printr-o anexă la un raport al unei comisii de specialitate se introduc modificări la 22 de articole, 22 de articole care n-au nici o legătură cu articolele din conținutul ordonanței. Deci nu sunt nici modificări pe cale de consecință, nici colaterale, de nici un fel, altfel de reglementări.

Și atunci - am susținut acest punct de vedere și la comisie, dar prin vot am fost înfrânți - se pune problema dacă nu cumva aceste prevederi din viitoarea lege de aprobare a ordonanței sunt neconstituționale, pentru că sunt prevederi care reglementează alte chestiuni, total separate, decât cele legate de situația excepțională la care face trimitere Constituția.

Pentru a fi mai explicit, o să încerc să vă sugerez și un exemplu foarte concret: imaginați-vă un contribuabil de rea credință care nu-și plătește dările la stat, ANAF-ul îl somează, îl amenință și, într-un final, trece la o procedură de executare silită și respectivul contribuabil se duce în instanță, invocând neconstituționalitatea uneia dintre cele 32 de noi prevederi introduse de o manieră neconstituțională în lege și ANAF-ul nu-l mai poate executa, câștigă în instanță.

Vă atrag atenția că, tot prin aceste amendamente, se introduce o prevedere care detaliază regimul certificatului de obligații fiscale. Imaginați-vă că eu mă duc la o licitație la o instituție publică și sunt obligat să pun la dosar un certificat care atestă cum stau eu cu datoriile la stat. Vine un coleg de-al meu, licitează împotriva mea, eu câștig, el depune contestație și invocă faptul că acest certificat de atestare a obligațiilor fiscale este emis în temeiul unei legi neconstituționale. Și ne putem imagina o mulțime de alte încurcături.

Argumentul principal care s-a adus în toate dezbaterile, că de aceea a fost dezbătută o dată la comisie, s-a cerut retrimiterea la comisie - deci dezbaterile au fost furtunoase - argumentul principal a fost: "Da, domnule, dar s-au mai făcut dintr-astea." S-or mai fi făcut, nu zic ba, dar și eu am trecut strada pe roșu de multe ori. Asta nu înseamnă că, dacă mă vede polițistul trecând pe roșu, nu mă amendează. Deci nu este un argument acesta, că s-au mai făcut.

Se creează o chestiune, o breșă deosebit de periculoasă în legislația fiscală dacă acceptăm această propunere a comisiei.

De aceea, eu v-aș ruga, cu toată responsabilitatea, să votați pentru proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței, dar împotriva raportului comisiei, deci împotriva Anexei 1 la raport, care propune aceste amendamente care vor avea ca efect niște prevederi legale neconstituționale. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă mai sunt alte luări de cuvânt ? Nu observ eu, a dorit cineva ? Nu. Deci nu mai sunt luări de cuvânt.

Stimați colegi, suntem în fața unui raport care are, cu corecturile de ultimă oră, 32 de amendamente admise. Avem și un amendament respins. Întreb dacă se mai susține amendamentul respins ? Înțeleg că nu.

Vă consult dacă sunt observații, în afară de observația generală a domnului Ștefan Viorel, dacă sunt observații la cele 32 de amendamente admise ? Înțeleg că nu sunt. (Doamna senator Vedinaș cere cuvântul)

Doamna Vedinaș, nu puteți vorbi și la telefon, și să țineți și mâna așa, sub... Aveți cuvântul ! Vă rog frumos, nu puteți face două lucruri deodată.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vreau să vă asigur, domnule președinte - am vrut să am o confirmare de la un specialist înainte de a-mi spune punctul de vedere pe această chestiune - pentru că punctul de vedere pe care vreau să-l exprim în fața domniilor voastre este, într-un fel, asemănător cu cel al colegului care a vorbit anterior.

Eu am reprezentarea că, prin amendamentele care au fost propuse față de conținutul ordonanței de urgență, practic, avem de-a face cu un alt act normativ, că, prin amendamentele care au fost propuse, practic, ne-am îndepărtat de la condițiile care trebuiau îndeplinite pentru o ordonanță de urgență și, mai mult, multe din dispozițiile care au fost introduse sunt discutabile. V-aș da exemplu un amendament care vizează prevederile Legii nr.554 din 2004, este vorba despre amendamentul de la pct.29 în care se spune că dispozițiile prezentului articol nu aduc atingere dreptului contribuabilului de a cere suspendarea în condițiile Legii nr.554 din 2004, cu condiția depunerii unei garanții la nivelul sumei contestate.

Legea nr.554 din 2004 a Contenciosului administrativ, care este dreptul comun în materie, nu face vorbire de nici o garanție care să fie depusă în cazul suspendării actului administrativ depus judecății.

Deci, multe din amendamentele care au fost propuse, nu numai că sunt nelegitime, pentru că ele modifică, practic, înlocuiesc vechea ordonanță, dar ele nici nu concordă cu conținutul și rigorile unor instituții, cum este în exemplul de față instituția Contenciosului administrativ.

Și, în final, vreau să mai adaug un lucru, domnule președinte.

Noi le spunem studenților noștri că un cod este o categorie de act normativ, care se particularizează față de alte categorii prin stabilitate, prin faptul că ea conține norme de maximă generalitate, care trebuie să se bucure de o stabilitate în timp. Or, dacă vom continua în același ritm în a adopta ordonanțe de urgență, care să modifice Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Codul muncii etc., în nici un caz nu facem bine democrației și statului de drept.

Pentru aceste considerente, vom vota împotriva acestui proiect și vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Eckstein Kovacs Peter. Microfonul nr.2.

 
   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc.

Foarte pe scurt, numai textele din Constituție și din Regulamentul nostru cer a se aplica.

Este vorba de art.115 alin.6 și 7 din Constituție, alin.6 spunând care sunt acele materii în care nu se pot adopta ordonanțe de urgență.

Codul de procedură fiscală nu se încadrează în aceste categorii. Dacă, totuși, cineva susține că s-ar încadra, noi ne supunem, desigur, deciziei Curții Constituționale.

Alin.7 al art.115 din Constituție prevede care este procedura de adoptare a acestor ordonanțe de urgență, care se aprobă sau se resping printr-o lege.

După aceea, mergem la Regulamentul Senatului, procedura legislativă, începând cu art.88, dar incidente sunt cele de la art.92 și următoarele din Regulament, care prevăd procedura de adoptare a proiectelor de lege - da? -, unde nu există nici o prevedere derogatorie în cazul legilor de adoptare a unor ordonanțe de urgență.

Deci, eu consider că, din punct de vedere procedural, această amendare a ordonanței de urgență se încadrează în limitele Constituției și ale Regulamentului Senatului.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu mai avem timp, stăm până terminăm acest proiect de lege, pentru că are termen de adoptare tacită poimâine. (discuții și vociferări în sală)

Domnule senator Tărăcilă, atunci trecem pe aprobare tacită. Nu am înțeles de ce ridicați mâna. Vă rog eu mult.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă (din sală):

Insist, domnule președinte, să-mi acordați cuvântul!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Poftiți, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte, vreau să reamintesc colegilor din Senat că adoptarea tacită este o formă constituțională de aprobare a unei legi. Deci, nu este un capăt de țară dacă o lege trece prin aprobare tacită.

Colegii mei au ridicat, însă, o cu totul altă problemă, care este extrem de importantă. În momentul în care Guvernul a emis o ordonanță de urgență într-un domeniu, dacă noi, senatorii, avem posibilitatea constituțională să extindem mandatul cu care am fost sesizați, vă rog să observați că ordonanța de urgență are 4 articole, iar Comisia pentru buget, finanțe și bănci, prezidată de domnul președinte Varujan Vorganian, nu a făcut decât 35 de amendamente, a modificat toată legea. (discuții și vociferări în sală)

La alte articole, Guvernul a determinat o serie de modificări.

În această situație, din punct de vedere constituțional, se ridică prima problemă: în condițiile în care Guvernul a apreciat să modifice, prin ordonanță de urgență, anumite articole, Parlamentul are posibilitatea să admită acele modificări, să le admită cu modificări sau să le respingă. Sau, în cea de-a doua variantă, cea agreată de colegii noștri din Comisia pentru buget, finanțe și bănci, ca Parlamentul să se bucure de faptul că, la nivelul Guvernului, inițiativa legislativă viza modificarea unui paragraf, iar Parlamentul să modifice, prin acea inițiativă legislativă, întreaga lege.

Deci, vă rog să observați că, la dezbaterea acestei ordonanțe de urgență în Comisia pentru buget, finanțe și bănci, s-au depășit cu mult limitele de sesizare din partea Executivului.

Motiv pentru care, în condițiile în care va fi aprobat raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe și bănci, cu siguranță, vom da o lege care are caracter neconstituțional. (discuții și vociferări în sală)

Din sală: Curtea Constituțională

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul președinte Sebastian Bodu.

 
   

Domnul Sebastian Bodu:

Mulțumesc.

În ceea ce privește aceste probleme de constituționalitate, pe care le invocați, vreau să vă spun că Guvernul nu a emis ordonanță într-un domeniu nou, punctual, care nu a mai existat, ci a emis ordonanță de modificare a Codului de procedură fiscală, având ca obiect fluidizarea administrării fiscale.

Colegii noștri din Comisia pentru buget, finanțe și bănci nu au făcut decât să aducă amendamente în același spirit, de fluidizare a administrării fiscale, deci în același cadru al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2003. Nu au adăugat. Faptul că sunt alte articole, nu are nici o relevanță, toate se referă la același lucru, fluidizarea administrării fiscale. Aceasta, în primul rând.

În al doilea rând, în ceea ce privește stabilitatea, vreau să vă spun foarte clar că se fac confuzii. Nu este vorba de o lege fiscală, ci este vorba de o lege de administrare fiscală, stabilitate trebuie să existe în domeniul fiscal, adică să nu se modifice redevențele și impozitele.

În ceea ce privește administrarea fiscală, legiuitorul nu poate avea în vedere, de la început, toate spețele care se vor ivi în practică. Sunt spețe la care nici dracu' nu s-a gândit. Nu avem cum să ne gândim, la început. (discuții și vociferări în sală) Nu se poate. (aplauze) Mă bucur că sunteți de acord.

Așadar, noi nu facem decât să corectăm din mers probleme ivite pe parcursul administrării fiscale.

Deci, repet, nu confundați Legea de administrare fiscală, care este Codul de procedură fiscală, cu Codul fiscal, care, într-adevăr, trebuie să se bucure de stabilitate. (discuții și vociferări în sală)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bun. Domnul senator Ion Iliescu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ion Iliescu:

Doar câteva cuvinte în legătură cu intervenția domnului Sebastian Bodu.

Deci, pe de o parte, discutăm o ordonanță de urgență. Ea nu are motivare pentru o ordonanță de urgență, în primul rând. Dar, pe lângă aceasta, ordonanța de urgență se referea la 4 puncte și, discutând despre materia ordonanței de urgență, se introduc, pe ușa din dos, 33 de tot felul de amendamente.

Putem fi de acord cu orice fel de argumentație, faceți-o în mod normal, pe cale normală, legislativă, veniți cu inițiativă, dați posibilitatea Parlamentului să stea, să judece, să delibereze și să voteze.

Așadar, vă propun să fiți împotriva acestor amendamente și discutăm separat doar cele 4 puncte ale ordonanței, fără amendamente. (aplauze; discuții și vociferări în sală)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Un minut, domnul senator Varujan Vosganian.

Trebuie să trecem la întrebări, interpelări și răspunsuri. Vă rog.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Stimate colege și stimați colegi, nu luam cuvântul, însă, lucrurile deja încep să depășească o anumită limită.

Domnule senator Iliescu, este vorba despre un act al unei Autorități care s-a consultat cu Guvernul. Eu socotesc că nu suntem, aici, ușa din dos pentru nimic, eu cred că, dimpotrivă, suntem ușa din față a democrației și, în acest cadru, aceste amendamente au fost discutate cu inițiatorul, sunt rezultatul unei inițiative legislative, și noi nu putem să spunem parlamentarilor: Te rog foarte mult, la ordonanța asta ai drept de inițiativă legislativă, la articolul acesta și la următorul care are legătură, dar la al treilea trebuie să discutăm dacă are sau nu legătură cu obiectul de reglementare al ordonanței.

Vă rog să mă credeți, dincolo de plăcerea de a avea o dezbatere de natură speculativă, eu cred că, totuși, începem să exagerăm, pentru că domeniul de reglementare este un domeniu de reglementare, și nu un articol de reglementare. Deci, pe domeniul de reglementare suntem în regulă.

În al doilea rând, aceste amendamente au respectat toată procedura. Așadar, ele intră pe ușa din față.

În al treilea rând, pe fondul problemei am fost cu toții de acord. Dacă la procedură colegii de la PSD au avut ceva împotrivă, ei, în conținutul articolelor, au fost în regulă. Ca să nu mai vorbim de faptul, stimate colege și stimați colegi de la PSD, că această practică dumneavoastră ați utilizat-o în exces...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule senator.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Deci, toate argumentele pledează în favoarea votării de către noi, în situația în care, evident, sunteți de acord cu fondul problemei. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule senator.

Se va introduce continuarea dezbaterii acestui proiect, prima pe ordinea de zi, joi, 9 martie.

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatori:  

Trecem la întrebări, interpelări și răspunsuri.

Invit pe domnul senator Dan Sabău, Grupul parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD.

Are o interpelare, întrucât are și o problemă.

Vă rog să o prezentați. (discuții și vociferări în sală)

Rog, în liniște!

Stimate colege și stimați colegi, vă rog să părăsiți sala în liniște!

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog, liniște!

Domnule senator Varujan Vosganian, am intrat pe întrebări, interpelări și răspunsuri, sunt radiodifuzate, vă rog, liniște!

  Dan Sabău

Domnule senator Sabău, aveți cuvântul!

   

Domnul Dan Sabău:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege și stimați colegi, interpelarea mea se adresează domnului ministru al apărării naționale, Teodor Atanasiu.

Obiectul și motivarea interpelării.

Stimate domnule ministru,

Ca urmare a strategiei României privind restructurarea forțelor armate și creșterea performanței în domeniul militar, în municipiul Brăila, apreciem că se vor disponibiliza o serie de imobile ce au servit ca bază de instrucție.

În același timp, municipiul Brăila se confruntă cu o acută lipsă de spații pentru sănătate, învățământ, în domeniul social și altele.

În funcție de cele prezentate și dramatismul situației economice a municipiului Brăila, vă solicităm, domnule ministru, evaluarea posibilităților instituției dumneavoastră, a ministerului pe care îl conduceți, în vederea transferării spațiilor disponibilizate și/sau pentru a dezvolta un parteneriat cu administrația municipală și județeană în beneficiul părților, cu un semnificativ câștig economic, social și politic.

Solicit răspuns oral și scris.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Aurel Gabriel Simionescu

O întrebare către Ministerul Apărării Naționale are și domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Vă rog, microfonul nr.3.

Urmează domnul senator Aurel Ardelean, Grupul parlamentar al Partidului România Mare

   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este legată de spațiile care se disponibilizează de către Ministerul Apărării Naționale și l-am rugat pe domnul ministru să ne comunice care este poziția ministerului, pe care îl conduce, în legătură cu solicitarea făcută de autoritățile locale din județul Brăila.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Aurel Ardelean

Dau cuvântul domnului senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Urmează doamna senator Ciornei Silvia, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Vă rog, microfonul nr.1.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Întrebarea este adresată domnului Mihail Hărdău, ministrul educației și cercetării, care este prezent aici.

În Programul de guvernare 2005-2008, Capitolul V: Politica în domeniul educației, se menționează că reconstrucția sistemului de învățământ în mediul rural reprezintă o prioritate a Guvernului. Se va avea în vedere asigurarea de personal didactic calificat în mediul rural, prin sporuri salariale stimulative.

Vă solicit, domnule ministru, să precizați ce sporuri salariale sunt acordate cadrelor didactice care lucrează în mediul rural și care dintre astfel de cadre beneficiază de aceste sporuri, în prezent, în localitățile enunțate în Programul de guvernare, la nivelul județului Arad.

Solicit răspuns scris și oral. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Silvia Ciornei

Invit la microfon pe doamna senator Ciornei Silvia, din partea Partidului Conservator. Urmează domnul senator Puskas Valentin Zoltan.

   

Doamna Silvia Ciornei:

Întrebare adresată domnului ministru Mihail Hărdău, ministrul educației și cercetării.

Mai multe articole apărute în presa centrală, au sesizat faptul că instituția de învățământ The American International School of Bucharest, administrată de Fundația "The American International School of Bucharest", filiala din România, cu sediul în București, str. Aviator Mircea Zorileanu, nr. 39, sector 1, ar funcționa ilegal, întrucât nu ar deține atestarea Ministerului Educației și Cercetării, conform prevederilor legale în vigoare privind evaluarea și acreditarea învățământului preuniversitar.

Doresc să îl întreb pe domnul ministru Mihail Hărdău dacă aceste informații apărute în presă sunt reale și, dacă da, ce măsuri intenționează să ia Ministerul Educației și Cercetării în această problemă și în ce perioadă de timp ?

Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Puskas Valentin Zoltan

Invit pe domnul senator Puskas Zoltan Valentin, din partea UDMR, pentru o întrebare. Urmează domnul senator Viorel Duca, este ?!

   

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Întrebarea este adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarității sociale și familiei.

Conținutul întrebării: prin Legea nr.578/2004 s-a reglementat acordarea unui ajutor pentru soțul supraviețuitor. Art. 9 din legea respectivă prevede că aplicarea se va face după recalcularea pensiilor din sistemul public și se va elabora o hotărâre de guvern.

Având în vedere că s-au recalculat pensiile, întrebarea este: când va fi elaborată hotărârea de guvern prin care se va acorda ajutorul pentru soțul supraviețuitor în cazul pensionarilor ?

Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Ion Moraru

Înțeleg că domnul senator Duca nu este. Invit pe domnul senator Ion Moraru din partea Grupului Partidului Social Democrat, pentru o întrebare. Urmează domnul senator Gheorghe Funar.

Domnule senator Moraru, aveți cuvântul.

   

Domnul Ion Moraru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarității sociale și familiei.

În Monitorul Oficial al României nr. 130 din 10 februarie 2006, a fost publicat Ordinul emis de dumneavoastră privind stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul I - 2006.

Surprinzător este că această valoare indexată este de 7 RON, în situația în care prin ordinul precedent, pentru semestrul II al anului 2005, valoarea era tot de 7 RON.

Vă rugăm să ne explicați în ce anume constă indexarea de la 7 lei, la 7 lei, în situația în care inflația pentru semestrul II al anului trecut a fost de 4,3%.

Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Dau cuvântul domnului senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare. Urmează domnul senator Angel Tîlvăr.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare adresată ministrului administrației și internelor, domnului Vasile Blaga.

Conform principiilor înscrise în Programul de guvernare 2005-2008, vă solicit să-mi comunicați, pe fiecare județ, câte consilii locale nu au trecut, după 1 ianuarie 2006, la aplicarea prevederilor Legii nr. 247/2005 și nu au început încasarea impozitului pe terenurile agricole din extravilan, precum și cauzele acestor întârzieri.

Vă mulțumesc. Solicit răspuns și oral.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, suntem la întrebări.

 
  Angel Tîlvăr

Domnul senator Angel Tîlvăr, o întrebare. Urmează domnul senator Viorel Dumitrescu.

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Vineri, 24 februarie 2006, în incinta Centrului Medical Focșani, peste 300 de vrânceni s-au călcat efectiv în picioare pentru a fi programați la Laboratorul clinic "Garofa Gaspar", pentru analize gratuite în luna martie.

Aflând că nu pot fi programați toți, din cauza fondurilor insuficiente alocate de CJAS Vrancea, oamenii disperați, mulți dintre ei cu afecțiuni extrem de grave, au sechestrat-o pe șefa laboratorului și au creat o situație care exprimă revolta și disperarea unor oameni ajunși la capătul răbdării.

Îl întreb pe domnul ministru al sănătății, Eugen Nicolăescu, veți aloca fonduri suplimentare pentru ca aceste lucruri să nu se mai repete?

A doua întrebare: de ce s-a ajuns în această situație și cine este responsabil ?

Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

 
  Viorel Dumitrescu

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îl invit la microfon pe domnul senator Viorel Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar România Mare. Urmează domnul senator Ion Vărgău, din partea Grupului parlamentar PSD.

Domnule senator, aveți cuvântul.

   

Domnul Viorel Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru Vasile Blaga, Ministerul Administrației și Internelor.

În baza principiului transparenței, înscris în Programul de guvernare, vă rog să-mi comunicați care a fost numărul cetățenilor români care au părăsit România în perioada 1990-2005, respectiv care este numărul cetățenilor români care au plecat la muncă în străinătate, în perioada 2000-2005. Vă mulțumesc.

În legătură cu o întrebare pe care am adresat-o domnului ministru Blaga, la data de 23 februarie 2006, am primit răspunsul scris și mă declar satisfăcut. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Ion Vărgău

Invit la microfon pe domnul senator Ion Vărgău din partea Grupului parlamentar Social-Democrat. Urmează domnul senator Ilie Petrescu.

   

Domnul Ion Vărgău:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru Mihail Hărdău.

Obiectul întrebării: în județul Tulcea sunt cadre didactice remunerare de unitățile școlare în care activează, prin cumul de funcții, ele având funcția de bază la altă instituție decât una de învățământ, fapt permis de Legea nr. 53/2003 care, la art. 35, prevede faptul că personalul contractual poate cumula mai multe funcții, beneficiind de drepturile salariale corespunzătoare.

Vă întreb dacă este legal să nu li se acorde sporul de vechime, indemnizația de concediu de odihnă și al 13-lea salariu, în condițiile în care li se rețin toate contribuțiile pentru bugetul de stat.

Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Ilie Petrescu

Invit pe domnul senator Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar România Mare, pentru o interpelare, v-aș ruga, domnule senator Petrescu, nu mai aveți timp.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Am două întrebări.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

O întrebare, nu două, pentru că nu mai aveți timpul necesar.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Da, o întrebare.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mă adresez domnului ministru Vasile Blaga. În județul Gorj mai multe localități se află într-o situație deosebită, datorită alunecărilor de teren.

Vă solicit, domnule ministru, să mă informați cu privire la toate localitățile aflate în această situație și care sunt acțiunile desfășurate de consiliul județean, prefectură și autoritățile locale, pentru fiecare localitate afectată, precum și ce programe sunt pentru remedierea acestei situații din județul Gorj.

Vă mulțumesc. Senator de Gorj Ilie Petrescu, Partidul România Mare.

 
  Vasile Dan Ungureanu

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit pe domnul senator Vasile Dan Ungureanu, din partea Partidului Social Democrat. Microfonul nr. 2, vă rog. Nu, la tribună, poftiți. O întrebare adresată primului ministru, ministrului finanțelor publice și Agenției Naționale pentru Protecția Consumatorului.

   

Domnul Vasile Dan Ungureanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cadrul legislativ ce reglementează funcționarea caselor de schimb valutar, respectiv Ordinul nr. 484 din 11 octombrie 2005, generează numeroase probleme în teritoriu.

Tot mai mulți cetățeni reclamă faptul că au fost păcăliți la casele de schimb valutar. Astfel, pe afișajul cu tarifele de schimb apar mai multe oferte, cele mai tentante fiind scrise în partea superioară care se referă, în mod deosebit, la schimburi de sume foarte mari, iar în partea inferioară apare prețul oferit pentru sume mici, diferența de preț fiind substanțială.

Pentru o mai corectă informare și protejare a cetățenilor, solicit Ministerului Finanțelor și Oficiului Național pentru Protecția Consumatorului să oblige casele de schimb valutar să afișeze, în două locuri distincte și vizibile, atât ofertele de vânzare-cumpărare, dacă sunt diferențiate după sumele schimbate, cât și faptul dacă se percepe sau nu comision.

De aceea vă întreb: ce măsuri va lua ministrul finanțelor publice și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului pentru a proteja cetățenii în fața acestor inginerii financiare la casele de schimb?

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Fac un apel, întrebările și interpelările să fie foarte, foarte scurte, sinteză, dacă se poate.

 
  Petre Daea

Invit pe domnul senator Petre Daea, după care urmează domnul senator Adrian Păunescu.

   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte.

O interpelare adresată domnului Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor.

În comuna Vrata, județul Mehedinți, postul de Poliție își are sediul într-o locație improprie - Căminul cultural.

Cu respectul cuvenit, vă întreb, domnule ministru, dacă se are în vedere construirea unui sediu propriu sau altă variantă, în vederea desfășurării în bune condiții a activității specifice domeniului.

Vă mulțumesc. Aștept răspunsul dumneavoastră scris și oral.

Și o întrebare adresată domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

Dacă s-a întocmit programul campaniei agricole de primăvară și care este stadiul aplicării lui ? Câți producători agricoli nu au primit subvenția pe luna ianuarie 2006, pentru fiecare formă de sprijin, care este suma și cauzele neacordării ?

Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

 
  Adrian Păunescu

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit pe domnul senator Adrian Păunescu, din partea Grupului parlamentar PSD.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Sunt aici, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog. Microfonul nr. 4.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Am două întrebări și două interpelări.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ocupați tot timpul și atunci Grupul PSD nu mai are de pus nici o întrebare și nici o interpelare. Tot grupul are la dispoziție, pentru tot ce s-a făcut până acum...

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Bine, domnule președinte, nu mai pun nici o întrebare și nu mai fac nici o interpelare....

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, puneți o întrebare și faceți o interpelare, asta este procedura.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Nu, dar eu văd că sunt mereu probleme cu mine.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, domnule senator.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Atunci, vreau să reiterez cele două întrebări pe care le-am pus primului ministru acum două luni: de ce și până când ?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, două întrebări și o interpelare, așa prevede Regulamentul. Aveți cuvântul. Vă rog foarte mult să vă încadrați.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Sindicatele din județul Hunedoara, domnule prim-ministru, se plâng de faptul că persoanele care lucrează în condiții speciale de muncă nu au fost încadrate, în perioada 2001-2006, în grupa I de muncă.

Este nevoie să știm care este situația de fapt a salariaților care au lucrat conform prevederilor legale anterioare apariției Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, în grupa I de muncă, iar apoi, nemaifiind încadrate în această categorie de muncă, vârsta de pensionare s-a majorat cu șapte ani. Șapte ani !

A doua interpelare, autoritățile române au ratat negocierile în tratativele..., au ratat negocierile cu Irakul pentru recuperarea datoriei de 2,5 miliarde dolari, pe care statutul arab a recunoscut că o are față de țara noastră.

Prin acordul parafat săptămâna trecută, statul român a acceptat ca irakienii să restituie, în 23 ani, doar 976 milioane dolari, din suma totală.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să prezentați public motivele pentru care România a renunțat la mai bine de 1,5 miliarde dolari și până când această politică de capitulare în raporturile cu țările care ne sunt datoare ?! Noi ne plătim întreit, înzecit datoriile, iar țările care ne sunt datoare mereu își micșorează datoria față de noi.

Întrebare: dacă gazele se vor scumpi, de la 1 aprilie, cu 9-10%, după scumpirea de 17% de la începutul anului, cine crede că vor mai exista cetățeni cu nivel minim și mediu de viață care își vor putea plăti aceste nenorocite de datorii față de stat ?!

Cum se gândește actualul Guvern să ieșim din criza energetică pe care, în permanență, o resimt cetățenii, chiar dacă ea nu e decretată ca atare ?!

Facturile la gaze și lumină au ajuns un coșmar. Sigur că există destule diversiuni pe piața politică și a justiției ca să nu ne dăm seama de dimensiunea acestei catastrofe, dar este timpul să o spunem: nu se mai poate.

Și, dacă-mi permiteți...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator...

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Da?!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, nu vă supărați, tot grupul are 9 minute, ați vorbit 5 minute dumneavoastră. Tot grupul are la dispoziție 9 minute. Acesta este timpul, ce să facem ?!

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Să fiți bucuros de minutele la care renunț.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aș da, cu dragă inimă, să vorbiți o oră.

 
  Verginia Vedinaș

Doamna senator Verginia Vedinaș, Grupul parlamentar România Mare, aveți o interpelare. Urmează domnul senator Ion Florescu.

   

Doamna Verginia Vedinaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată ministrului economiei și comerțului.

Pe teritoriul județului Bihor, mai exact al comunei Borod, a existat o mină care a fost închisă în anul 2000.

Terenul aferent minei aparținea unui număr de peste 20 de proprietari care, din anul 2000, nu au mai primit nici o sumă de bani cu titlu de chirie.

Mina a avut în proprietate o construcție foarte frumoasă care, din anul 2000, de când s-a închis mina, a fost lăsată de izbeliște și vandalizată.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna senator, nu ne descrieți, spuneți...

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Întrebările pe care le adresez sunt următoarele: solicit ministrului să analizeze situația chiriilor neacordate pentru proprietari, situația clădirii abandonate și să ia măsurile ce se impun. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Ion Florescu

Invit pe domnul senator Ion Florescu. Vă rog, nu faceți descrieri, puneți, pur și simplu, întrebarea sau interpelarea.

Domnul senator Ion Florescu, urmează domnul senator Ilie Petrescu.

   

Domnul Ion Florescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu și are următorul conținut:

De o bucată de vreme presa Gorjului este plină de acuzele președintelui Organizației județene PNL, fost subprefect, cum că în Gorj se fură mereu și peste tot. Aceste afirmații, făcute non-stop, adevărate sau nu, fac mult rău județului. Cetățenii Gorjului sunt interesați să afle adevărul și, bineînțeles, să se întreprindă măsurile necesare pentru rezolvarea, conform legilor în vigoare, a cazurilor de furt, corupție, evaziune fiscală și așa mai departe. În acest sens, eu vă rog, domnule prim-ministru, să ordonați constituirea unei comisii de control, care să verifice concret cazurile semnalate de domnul Dan Ilie Morega. Rog, de asemenea, să fiu informat despre rezultatul controlului, pe care am toată încrederea că-l veți ordona. Anexez la prezenta doar câteva cazuri reflectate de presa Gorjului în acest sens. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Ilie Petrescu

Invit la microfon pe domnul senator Ilie Petrescu. Urmează domnul senator Simionescu.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă adresez domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu în legătură cu problemele din localitatea Albeni, unde au avut loc alunecări de teren și sunt distruse 4 case. Vă solicit, domnule prim-ministru, să trimiteți o comisie în zonă pentru a analiza situația reală, deoarece această comunitate este formată din majoritatea persoanelor disponibilizate din minerit. Am pus întrebări și am făcut interpelări domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, doamnei Sulfina Barbu, ministrul mediului și apelor. Vă solicit să mă informați asupra măsurilor pe care intenționați să le luați pentru rezolvarea situațiilor din aceste localități. Vă mulțumesc.

Solicit răspuns și oral. Senator de Gorj - Ilie Petrescu, senator al Partidului România Mare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Să știți că nu trebuie să vă mai prezentați pe final, că vă prezint eu la început. Și-i păcat de Dumnezeu, pe urmă vă învață lumea și nu e bine...

 
  Vasile Dan Ungureanu

Dau cuvântul domnului senator Aurel Gabriel Simionescu pentru o interpelare. Urmează domnul senator Gheorghe Funar.

   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Vasile Blaga. În județul Brăila, odată cu transferul serviciului de publicitate imobiliară din subordinea judecătoriilor Brăila, Însurăței și Făurei, la Oficiul pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară Brăila, numărul salariaților a scăzut cu aproape 40%. Cunoscând volumul important de muncă al acestui serviciu, Autoritatea Națională a aprobat alocarea unui număr suplimentar de 5 posturi pentru serviciul de publicitate imobiliară de la Brăila, însă, nici până în prezent nu s-a organizat concursul pentru angajarea de personal. Având în vedere creșterea în continuare a volumului de muncă și importanța lucrărilor de carte funciară, inclusiv, din perspectiva aprobării legilor proprietății, vă adresăm, domnule ministru, rugămintea de a analiza situația creată și a dispune măsurile necesare pentru ca această activitate să se desfășoare în cele mai bune condiții și în județul Brăila. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Dau cuvântul domnului senator Gheorghe Funar, din partea Grupului România Mare, urmează domnul Angel Tîlvăr.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului.

Această interpelare este adresată Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, doamnei ministru Sulfina Barbu.

După cum cunoașteți, în județul Cluj au existat și există preocupări importante pentru protecția mediului. În acest context, vă solicit să-mi comunicați care a fost valoarea investiției realizate de Consiliul județean Cluj, prin RAJA Cluj, în municipiile Câmpia Turzii și Gherla, materializate în utilaje second hand pentru împachetat gunoaie în baloți; cât timp au funcționat cele două stații, ce cantitate de gunoaie menajere a fost balotată, ce destinație s-a dat baloților, de ce stațiile respective nu mai funcționează și dacă a fost și este respectată legislația de mediu în zona celor două stații. Vă mulțumesc. Aștept răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Angel Tîlvăr

Invit la cuvânt pe domnul Angel Tîlvăr, din partea Grupului Social Democrat. Urmează domnul senator Ion Moraru, din partea aceluiași grup.

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prefectul județului Vrancea a emis, la data de 21 septembrie 2005, un ordin prin care a înființat două comisii de control care să verifice modul în care Consiliul județean refăcea drumurile județene și comunale afectate de inundații. Ulterior, instanța de Contencios a anulat respectivul ordin. Alte două ordine referitoare la declanșarea privatizării la S.C. Drumuri și Poduri și unul privind acordarea de sporuri de vechime persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică din cadrul instituției au fost anulate de către instanțe și s-a demonstrat că legalitatea actelor emise de Consiliul județean Vrancea era justă. Ținând seama de cele menționate și având în vedere obligația noastră de a contribui la normalizarea relațiilor dintre prefect și instituțiile din județul Vrancea vă întreb: domnule ministru al administrației și internelor, Vasile Blaga, cunoșteați situațiile sus-menționate și, în al doilea rând, ce măsuri veți lua pentru ca aceste lucruri să nu se mai repete? Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Ion Moraru

Invit la microfon pe domnul senator Ion Moraru. Urmează domnul senator Ioan Corodan.

   

Domnul Ion Moraru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Gheorghe Flutur. Legea apiculturii, nr. 89/1998, prevede în sarcina ministerului pe care-l conduceți o serie de prevederi menționate la articolele 2, 3, 10, 13. În ultima perioadă, sectorul apicol din România se confruntă cu o situație de criză, ce ne-a fost semnalată de crescătorii de albine din județul Bacău, dar avem certitudinea că probleme similare se întâlnesc la nivel național, în sensul nerespectării prevederilor articolelor mai sus-menționate. Vă rugăm să ne comunicați dacă intenționați să acordați atenție și acestui sector agro-alimentar și ce măsuri aveți în vedere pentru îndeplinirea obligațiilor legale ce revin instituției dumneavoastră și alinierea la politica europeană de acordarea subvențiilor pentru polenizare. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Ioan Corodan

Îl invit la microfon pe domnul senator Ioan Corodan. Microfonul 1, vă rog. Urmează doamna senator Silvia Adriana Țicău.

   

Domnul Ioan Corodan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare adresată primului-ministru, domnului Călin Popescu Tăriceanu. În anul 2003, S.C. UNIO Satu-Mare și AGECOM Baia Mare au cumpărat de la CNMPN REMIN Baia Mare o suprafață de 245.000 m.p. Ulterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare, s-a constatat că nu toată suprafața din contract revenea REMIN. Astfel, o suprafață de 5.000 m.p. era, de fapt, proprietatea unor persoane fizice și o suprafață de 2.500 m.p. era traversată de conducte de steril ale Societății S.C. "AURUM", aparținând REMIN. Practic, cele două societăți au primit numai 7.661 m. p. Au urmat tratative cu REMIN și în 23.02.2005 se încheie un protocol prin care aceasta se obligă să inițieze demersurile pentru efectuarea unui schimb de terenuri, astfel ca suprafața de 2.500 m. p. traversată de conducta de steril să revină în proprietatea REMIN, iar păgubiții să primească în schimb o altă suprafață, alăturată celei cumpărate. În plus, prin același protocol, se convine ca AGECOM să aibă proprietate și la cumpărarea terenului rămas după efectuarea schimbului, în trecut intenționa să construiască un cartier de locuințe. Deși a trecut un an de la semnarea protocolului, REMIN nu a finalizat schimburile, iar la începutul anului 2006...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, numai o secundă... Sunteți senator nou, da?

 
   

Domnul Ioan Corodan:

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Interpelarea dumneavoastră nu trebuie să depășească 30 de secunde, ca să fiu mai pe înțeles. Deci, nu ne citiți acum un roman... Aveți declarații politice unde puteți face acest lucru. Vă rog... Vă rog să încheiați.

 
   

Domnul Ioan Corodan:

O să concluzionez. Această suprafață de teren a fost luată de AVAS la licitație și a fost câștigată de către o firmă, o firmă terță, și interpelarea se referă la licitația care a fost contestată atât de AGECOM, cât și de REMIN, cum întreaga procedură de licitație, utilizată de AVAS Maramureș aduce serioase prejudicii atât AGECOM, cât și REMIN, al cărui teren a fost vândut la un preț mult subevaluat. Vă rugăm să dispuneți o analiză amănunțită a situației prezentate și să ne comunicați măsurile pe care le veți dispune. Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule senator. Dați în scris la minister, ca să înțeleagă foarte clar, dar, aici, vă rog să prezentați o scurtă sinteză.

 
  Silvia Țicău

Doamna senator Silvia Adriana Țicău, din partea PSD.

   

Doamna Silvia Adriana Țicău:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea se adresează domnului ministru Ioan Codruț Șereș. În municipiul Galați sunt încălzite în regim de termoficare, cu generare, circa 90.000 de locuințe din cele 123.000 construite. Pentru încălzirea centralizată, singura sursă este societatea "Electrocentrale" Galați. Prețurile de producție, precum și tarifele pentru distribuția energiei termice sunt stabilite la nivel național de Agenția Națională de Reglementare Energetică. Astfel, pentru trimestrul IV al anului 2005 au fost aprobate următoarele nivele: preț de referință la nivel național - 1.075.000 lei pe Gcal. Acesta este prețul de taxare pentru toate asociațiile de proprietari. Preț de producție pentru "Electrocentrale" - Galați, aprobat de ANRE, 1.062.600 lei pe Gcal; taxa de distribuție energie termică aprobată de ANRE - 794.300 lei...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu trebuie să prezentați toate aceste date...

 
   

Doamna Silvia Adriana Țicău:

Valoarea peste nivelul de referință se transformă în subvenții și se plătesc centralizat, prin bugetul statului și bugetele consiliilor locale. Astfel, până în anul 2004, bugetul de stat suporta 45% din costuri, iar bugetul local 55% din aceste costuri. Pentru anul 2005, valoarea subvenției pentru încălzire s-a ridicat în municipiul Galați la 527 miliarde lei, din care, prin bugetul de stat, s-au asigurat...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să încheiați. Ne dați o statistică de declarație politică. Nu vă supărați pe mine. Faceți interpelarea și atât...

 
   

Doamna Silvia Adriana Țicău:

Pentru soluționarea acestei situații grave în care se află municipiul Galați propunem: analiza costurilor de producție ale Societății "Electrocentrale" Galați, analiza posibilității de preluare a Societății "Electrocentrale" Galați de către Consiliul municipal Galați, situație care ar permite, ca și în cazul altor municipii, de ștergerea datoriilor istorice, a penalităților și a majorărilor de întârziere, cu atât mai mult, cu cât încercarea de privatizare a societății a eșuat în mai multe rânduri. Față de cele prezentate, solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Ion Vărgău

Domnul senator Ion Vărgău, din partea Partidului Social Democrat. Microfonul 3, după care, domnul senator Ion Vasile.

   

Domnul Ion Vărgău:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru Mihail Hărdău. Referitor la reglementarea pe cale administrativă a prejudiciilor salariale produse cadrelor didactice, prin acordul semnat cu sindicatele din învățământ, s-a recunoscut acest prejudiciu și, mai mult decât atât, împreună cu Ministerul Finanțelor Publice s-a transmis o notă în teritoriu către Consiliul județean, consiliile locale și inspectoratul școlar, atenționând să achite integral și la termen aceste sume, conform legii.

Domnule ministru, având în vedere că se recunoaște acest prejudiciu adus cadrelor didactice, care, oricum, au salarii foarte mici, vă întreb de ce se aplică acest tratament diferențial condiționat de o simplă formalitate? Doriți neapărat ca toți profesorii să acționeze în instanță ministerul pentru a-și primi drepturile cuvenite? Solicit răspuns oral și scris. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Ion Vasile

Microfonul 3, domnul senator Ion Vasile, din partea Grupului parlamentar PSD.

   

Domnul Ion Vasile:

Domnule președinte, mă adresez domnului ministru al telecomunicațiilor, în subordinea căruia am înțeles că se găsește și Compania "Poșta Română". Din informațiile pe care le avem, cu ocazia zilei de 1 Martie, directorul "Poștei Române" de la Buzău a dispus transmiterea unor felicitări din partea Partidului Democrat, care n-au fost nici timbrate și nici ștampilate de poștă. Solicit efectuarea unei anchete și informarea Senatului în legătură cu acest lucru.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Viorel Arcaș

Ultima interpelare, domnul senator Viorel Arcaș. Microfonul 4, vă rog.

   

Domnul Viorel Arcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Gheorghe Barbu. Un număr mare de pensionari reclamă faptul că la recalcularea pensiei, conform Legii nr. 19/2001, nu au fost luate în considerare sporurile: cele de noapte, de condiții deosebite, de rețea etc. deși pentru aceste sporuri au fost achitate contribuții la pensii. Este adevărat că pensia în plată nu a fost diminuată, odată cu recalcularea, dar acei cetățeni nu vor beneficia de mărirea valorii punctului, ca urmare a faptului că valoarea punctului rezultat din calcul este mai mică decât cea existentă în plată. Întrucât un drept o dată câștigat printr-o lege nu poate fi anulat de o altă lege în defavoarea pensionarului, vă rugăm a ne da un răspuns în scris, vizavi de posibilitatea de reglementare a acestei situații, care defavorizează un grup numeros de pensionari. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri senatorii:  

Trecem la răspunsuri.

  Viorel Arcaș - de la Mihail Hărdău, ministrul educației și cercetării;

Domnul ministru Mihail Hărdău, ministrul educației și cercetării, microfonul 10 sau la tribună, unde vă este mai la îndemână. Poftiți la tribună, aici... Rămâneți acolo, da? Luați loc, atunci. Domnule ministru, nu vă grăbiți... Aveți patru întrebări: Viorel Arcaș de la PSD, legat de refacerea infrastructurii școlare... Răspundeți, mai întâi, la asta sau după ordinea pe care o aveți dumneavoastră... Vă ascultăm.

   

Domnul Mihail Hărdău - ministrul educației și cercetării:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am 6 interpelări la mine pregătite pentru astăzi.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți 4 întrebări și 2 interpelări.

 
   

Domnul Mihail Hărdău:

Da, de la domnul senator Viorel Arcaș, o întrebare care coincide cu, să-i spunem, ca și conținut cu...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Trageți microfonul un pic mai jos.

 
   

Domnul Mihail Hărdău:

Vreau să informez că noi avem un program foarte clar pentru finalizarea proiectelor, în baza finanțării, de 1,1 miliarde euro promiși de către Guvern, în urma grevelor din luna noiembrie. Aș dori să spun că până la această dată am realizat toate întâlnirile cu federațiile sindicale, cu federațiile studențești. Sistemul funcționează.

Avem informarea completă. Am clasificat. Avem date la nivelul ministerului, care cuprind inventarul tuturor investițiilor, obiective noi, obiective de investiții, lucrări de consolidare, structuri de rezistență, calcule ale clădirilor, lucrări de reabilitare și reparații capitale. Am clasificat aceste obiective în trei categorii și urmează ca să finalizăm până în sfârșitul acestei luni clasificarea tuturor acestor obiective, în funcție de valoarea de finanțare. Doresc să vă informez că în cadrul strategiei pe care o avem la nivelul ministerului, am făcut o repartiție de circa 400 milioane Euro spre învățământul universitar, respectiv circa 700 milioane Euro spre învățământul preuniversitar. Repartiția la nivelul regional se face în baza unor criterii pentru populația școlară sau numărul studenților care sunt cuprinși în învățământ, respectiv, la nivelul județelor luăm în calcul și un indicator de sărăcie. Se realizează un plafon de referință pentru fiecare județ. Deci, repartiția sumelor la nivelul județelor se va face pe aceste criterii și tot ceea ce realizăm la nivelul ministerului se găsește pe site-ul ministerului. Are transparență totală. Cât privește alegerea obiectivelor, fiecare județ a prezentat până în prezent, unii mai repede, alții cu întârziere, dar avem un tablou al portofoliului de obiective pe care și le doresc. Sunt înființate comisii de experți la nivelul ministerului, respectiv, comisii de monitorizare conform acordurilor încheiate cu partenerii noștri. Vom analiza prioritățile în cadrul acestor obiective, evident ținând cont de obiectivele fiecărui județ, inspectorate școlare, consilii județene. Dorim ca și idee strategică, ca finanțarea acestor obiective să fie descentralizată, finanțarea să se facă prin sau la nivelul unităților școlare. În prima fază, veți sesiza în această lună că în prima parte ...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule ministru, este suficient! Aveți și răspunsul scris dacă ...

 
   

Domnul Mihail Hărdău - ministrul educației și cercetării:

Aș vrea, totuși, să mai spun ceva, că interesează pe multă lume. Dorim, în prima parte, să finalizăm toate obiectivele care sunt lucrări începute din anii 1990, 1991 dacă localitățile, unitățile școlare sau mediul economic din acea zonă consideră oportună finalizarea lucrărilor. Dorim finalizarea lucrărilor și aceste obiective vor fi primele care vor fi lansate în lucru.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Arcaș, microfonul nr.4, dacă sunteți satisfăcut de răspuns?

 
   

Domnul Viorel Arcaș:

Mulțumesc, domnule ministru!

Poate, dacă s-ar face o singură completare. Ne puteți spune cât la sută din promisiunea de 1,1 miliarde se va finaliza anul acesta?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aproximativ, că nu puteți spune exact!

 
   

Domnul Mihail Hărdău:

Eu pot să vă spun că aș dori să consumăm toată suma. Un proiect ... Putem să facem o comparație. Proiecte care s-au derulat la nivelul ministerului, am făcut verificări în timp, în sumă de 80 - 100 milioane Euro au fost pregătite într-un an, un an și jumătate. Am promisiunea acestor bani de la sfârșitul lunii decembrie și există o stare de febrilitate, pe care nu o înțeleg, ca în două luni de zile să prezint proiecte și să lucreze deja macaralele. Deci, nu se vor lansa în execuție decât lucrări bine fundamentate și depinde de mobilitatea celor din, să zicem, județe dacă banii vor fi să-și finalizeze lucrările. Eu nu pot să fac o previziune. Eu doresc, dacă am da toți banii spre universități, toți banii să se consume. Pot să vă asigur.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule ministru, vă rog, nu extindeți atât! Mai aveți vreo 4,5 răspunsuri de dat. Îi transmiteți în scris și dacă va fi nevoie mai continuați.

 
  Ilie Petrescu - de la Mihail Hărdău, ministrul educației și cercetării;

Răspundeți-i domnului senator Ilie Petrescu. O întrebare legată de Grupul școlar industrial Brâncuși.

   

Domnul Mihail Hărdău:

Da. Dumnealui solicită un răspuns privind posibilitatea ca să fie unificat Grupul școlar industrial Brâncuși. Există acolo școală generală care funcționează împreună cu încă o unitate de grup școlar. Este această posibilitate. Noi vom solicita inspectoratului școlar să se pronunțe asupra oportunității. Ne mai solicită ca la acel nivel să realizăm o tabără. Noi am transmis domnului senator că taberele sunt sub autoritatea națională de tineret. Deci, nu sunt sub competența noastră și Direcția județeană de tineret Gorj poate să realizeze acest obiectiv. I-am transmis și a fost mulțumit de răspuns.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bun, vă mulțumesc! Domnul Petrescu, microfonul nr.1.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Domnule președinte, am discutat cu domnul ministru. Am înțeles problema. Trebuie să facem intervenție către direcția județeană și o să fac acest lucru pentru că acolo este locul natal al lui Constantin Brâncuși și trebuie să facem ceva pentru județul Gorj.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles. Vă mulțumesc foarte mult.

 
  Mario-Ovidiu Oprea - de la Mihail Hărdău, ministrul educației și cercetării;

Domnule ministru Hărădău aveți de dat un răspuns domnului senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Alianței PNL-PD, legat de proiectele din domeniul învățământului, pe anul 2006.

   

Domnul Mihail Hărdău:

Numai puțin, că era aici!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, este o ... Domnul senator Mario este aici? Deci, a avut o întrebare legat de proiectele de învățământ pe anul 2006.

 
   

Domnul Mihail Hărdău - ministrul educației și cercetării:

Dacă este legată de proiect, nu am interpelarea, dar am răspunsul.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dați răspunsul!

 
   

Domnul Mihail Hărdău:

Da, am găsit-o! Mă scuzați! Noi avem direcțiile strategice. Vi le pot enumera. Sunt pe site-ul ministerului, au fost aprobate în luna ianuarie printr-un memorandum în cadrul unei ședințe de Guvern. Avem asigurarea egalității de șanse și sporirea accesului la educație cu un număr de 9 proiecte. Avem asigurarea calității educației și compatibilizarea sistemului național de învățământ cu sistemul european de educație și formare profesională, cu un număr de 4 proiecte. Avem, de asemenea, descentralizarea și autonomia sistemului educativ la nivelul unităților, instituțiilor de învățământ. Avem dezvoltarea formării profesionale și educația permanentă. De asemenea, reforma educației timpurii. Vă enumăr: creșterea capacității instituționale pentru elaborarea și cesionarea proiectelor, respectiv susținerea manierei integrate a educației, cercetării și inovării. Acestea sunt direcțiile strategice ale noastre, cu proiectele respective, în afară de ce i-am prezentat domnului senator Arcaș, anterior. De asemenea, avem programe și proiecte în derulare în 2006, care continuă din anii anteriori, cu finanțare externă. Avem 2 proiecte PHARE pentru modernizarea învățământului profesional și tehnic, în valoare de 33 milioane Euro, respectiv avem PHARE ROMI privind accesul la educație a grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe rromi, cu o valoare de 630 mii Euro. Respectiv, avem proiecte pentru învățământul rural și reabilitarea infrastructurii școlare, în valoare de 17 milioane dolari, respectiv sistemul educațional informatizat care se continuă și în acest an și finalizăm dotarea școlilor cu calculatoare, cu rețele de calculatoare și cu programe de calcul, cu o valoare de 11,9 milioane dolari.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Mario, microfonul nr.2.

 
   

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte!

Îi mulțumesc domnului ministru. Este răspunsul pe care-l așteptam.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnule ministru mai aveți o întrebare a domnului Gheorghe Funar, de la Grupul parlamentar România Mare, la Universitatea de la Iași, dacă se introduce sau nu specializarea pe tehnologia tricotajelor și confecțiilor? Îl interesa da sau nu?

 
   

Domnul Mihail Hărdău:

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Deci s-a luat măsura să se introducă. Este mulțumit de răspuns.

 
  Mario-Ovidiu Oprea - de la Mihail Hărdău, ministrul educației și cercetării;

Aveți, domnule ministru, interpelarea domnului senator Gabriel Simionescu, legat de aplicarea art.180 alin.3 din Legea învățământului, da? Vă rog!

   

Domnul Mihail Hărdău:

Stați să o găsesc! Da, este! Este o modificare legislativă din anul 2003, nu a fost pusă în aplicare metodologia și îl asigur pe domnul senator că împreună cu Ministerul Administrației și Internelor, cât mai curând vom emite un ordin comun. Este vorba de nerespectarea unei prevederi din culpa părintelui sau a tutorelui legal instituit sau a susținătorului legal constituit, care constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 500 mii lei la 2 milioane lei și întrebarea este: dacă ministerele de resort au elaborat metodologia? Nu au elaborat-o și vreau să-l asigur pe domnul senator că mă voi ocupa de această chestiune. Este o problemă care vine din timp.

 
   

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Este o confirmare a ceea ce am sesizat. Pentru că tot sunteți aici, domnule ministru, dacă am înțeles eu bine, veți finanța din fondurile respective, în primul rând, construcțiile de școli începute, care se află în diverse stadii?

 
   

Domnul Mihail Hărdău:

Pot să vă informez că am făcut o evaluare la tot ce se poate termina până în toamnă. Până în 42 milioane Euro ar fi sumele necesare ca la începutul anului școlar să finalizăm, pe învățământul preuniversitar, tot ce este început, cu posibilități tehnice de finalizare.

 
   

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Am înțeles. Am să vă rog să fiți de acord să vă deranjăm la minister. Bine, vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Ion Florescu - de la Mihail Hărdău, ministrul educației și cercetării;

Domnule ministru Hărădău, mai aveți un ultim răspuns la o interpelare. Numai o secundă ... a domnului senator Ion Florescu, de la Grupul Social Democrat, legat de reabilitarea infrastructurii școlare. Întrucât ați răspuns domnului senator Viorel Arcaș pe aceeași temă, îl întreb pe domnul senator Florescu dacă doriți să primiți răspunsul în scris, și dacă este vreo problemă, ulterior vom vedea.

   

Domnul Mihail Hărdău:

Dar, nu! Pot să dau răspunsul. Deci, am primit confirmarea că școala respectivă este cuprinsă în programul de reabilitare.

 
   

Domnul Ion Florescu:

Mulțumesc, domnule ministru! Răspunsul scris nu l-am primit, drept pentru care vă rog să se întâmple acest lucru! Mulțumesc încă o dată.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, domnule ministru, rugămintea este să transmiteți răspunsul scris. Vă mulțumesc foarte mult pentru prezență.

 
   

Domnul Mihail Hărdău:

Mulțumesc, domnule președinte!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mergem mai departe! Vă rog, domnule senator, vă ascultăm!

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

În primul rând, mulțumesc ca senator domnului ministru că a venit, personal, în Senat. Este un semn de stimă față de această instituție a democrației și cred că încă un punct alb marcat de dumnealui. Dar eu vă pun o problemă: de 6 săptămâni, de 5 săptămâni, de 4, de 3, de 2 săptămâni am pus întrebări, am făcut interpelări și, din păcate, nu mi se răspunde. V-aș ruga, domnule președinte, să vă exercitați atribuțiunile și să cereți în numele Senatului, Guvernului să respecte termenul dat. Sunt chestiuni urgente. Unele dintre ele sunt eterne, dar cele urgente necesitau un timp mai scurt pentru a se elabora un răspuns.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am să vă dau și un răspuns, domnule senator! Deci, cu evidența pe care o am, nu figurați aici! Dar, repet, dacă, de exemplu săptămâna trecută, luni, nu ați fost prezent, în toate astfel de situații când senatorii nu pot fi prezenți la răspunsuri, atunci, obligatoriu este vina lor, li se dă răspunsul scris.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Ei, dar am fost!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă nu ați primit nici măcar răspunsul scris, vă rog să veniți la mine, vedem evidența ...

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Nu am primit răspuns scris și sunt, repet, 6 săptămâni. Și la morți se face parastas după 6 săptămâni.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Rog pe domnul secretar Funar să vadă evidența aceasta și vom ... Înseamnă că este vina noastră, nu a miniștrilor. Mulțumesc foarte mult. Mergem mai departe. Vă rog să mă urmăriți, reprezentanții Guvernului, puțin! Domnul secretar de stat Attila Korodi, aveți o întrebare legată de proiectele în domeniul mediului, de la domnul Aron Ioan Popa, la Alianța PNL-PD. Nu mai este prezent. Rugămintea este să-i dați răspunsul scris, da? S-a rezolvat. Domnul secretar de stat Vasile Lupu, de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Ați avut o întrebare pusă de domnul senator Viorel Dumitrescu, de la Grupul România Mare, legată de despăgubiri în cazuri de gripă aviară. Vă rog să-i dați răspunsul în scris și, dacă nu mă înșel, mai aveți, domnule Vasile Lupu, o interpelare a domnului Ilie Sârbu. Nu este. Îi dați răspunsul scris, da? I l-ați dat!

 
  Ioan Corodan - de la Vasile Lupu, secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale;

Și o interpelare a domnului Ioan Corodan. Este aici, da? Domnul Corodan, vă rog, mi-ar face mare plăcere să urmăriți răspunsul. Domnule secretar de stat, vă ascultăm! Microfonul nr.9.

   

Domnul Vasile Lupu - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Profit de ocazie să vă spun ce am încercat să vă spun adineauri. Domnul ministru Flutur trebuia să vină astăzi în Senatul României dar, dat fiind faptul că însoțește 4 miniștri pe problema gripei aviare din Moldova, Ucraina, Turcia și Bulgaria, își cere scuze că nu poate veni. Și urmează, probabil, să fie reprogramat. Referitor la întrebarea domnului senator Corodan, legată de rovigneta de la transportul de stupi, eu sintetizez răspunsul, urmând să vi-l dau chiar astăzi dacă vreți.

Conducerea ministerului a transmis Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, prin adresa nr.81200/17 martie 2005 solicitarea de a completa art.4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2002 în sensul solicitării dumneavoastră. Citez:

"Utilizatorii români, producătorii agricoli înregistrați în evidențele agricole, care dețin vehicule care transportă produse specifice necesare realizării producției agricole, precum și produsele rezultate, vor achita tariful de utilizare în funcție de durata de parcurs și de staționare pe rețeaua de drumuri naționale din România, astfel: o zi, 7 zile, o lună, 6 luni, 12 luni.

Propunerea nu urmărește scutirea de taxe, ci are în vedere aplicarea ei, în funcție de caracterul sezonier al utilizării drumurilor, de producătorii agricoli înregistrați unde intră, evident, și producătorii și transportul stupilor." Răspunsul mai urmează, dar am înțeles că răspunsul trebuie să fie foarte scurt. Vă mulțumesc și pot să vi-l dau.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Domnul Corodan, microfonul 1.

 
   

Domnul Ioan Corodan:

Domnule președinte, pot să vă spun că sunt mulțumit de răspuns, dar nu sunt mulțumit de ceea ce se întâmplă, pentru că problema nu este rezolvată. Este un an de zile de când s-a trimis o adresă, nu s-a rezolvat și acum trebuie să fac, se pare, o nouă interpelare la Ministerul Transporturilor.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Veți găsi continuarea, aici, la răspuns, despre demersuri.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să primiți răspunsul scris și dacă va fi cazul mai stăm de vorbă.

Mergem mai departe. Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul secretar de stat Ionel Manțoc a trimis răspunsul scris, înțeleg, domnului senator Ion Florescu de la PSD, legat de redarea haldelor de steril în circuit agricol sau silvic. Domnul senator Ilie Petrescu, de la PRM, legat de minele care beneficiază de programe aprobate de Ministerul Economiei și Comerțului, și domnului Otilian Neagoe, legat de taxa de revizie la gazul metan. Da? Mulțumesc foarte mult.

 
  Gheorghe Funar - de la Claudiu Doltu, secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice;

Trecem la domnul secretar de stat Claudiu Doltu. E aici? Vă rog să veniți mai aproape. Aveți de răspuns, în primul rând, la o întrebare a domnului senator Gheorghe Funar de la PRM, legat de blocajul financiar.

Vă ascultăm. Microfonul 9. Vă rog, domnule secretar de stat.

   

Domnul Claudiu Doltu - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru întrebarea domnului senator Funar, referitoare la nivelul blocajului financiar, ceea ce noi înțelegem prin arierate, datele disponibile la Ministerul Finanțelor Publice pentru 31 decembrie 2005 se referă nu la toți agenții economici cu arierate, bilanțurile acestora nefiind disponibile decât după 120 sau 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar.

Răspunsul meu se va referi la datele certe pe care le avem, și anume la 51 de agenți economici monitorizați.

Arieratele totale la 31 decembrie au însumat 8944,5 milioane lei, ceea ce înseamnă, ca procent din PIB, 3,2%...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar de stat, aveți răspunsul scris?

 
   

Domnul Claudiu Doltu:

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să dați răspunsul scris domnului senator Funar și, dacă va fi ceva, vă va contacta ulterior, fiindcă este o întrebare complexă la care răspunsul este mai pe îndelete.

 
  Ion Chelaru - de la Silviu Bian, secretar de stat la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei;

Domnul secretar de stat Silviu Bian, de la Ministerul Muncii, este, da? Ce rugăminte am? Aveți o întrebare a domnului Ion Chelaru, legat de Casele județene de pensii de la Neamț, vă rog să-i transmiteți răspunsul scris.

   

Domnul Silviu Bian - secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei:

Da, domnule președinte, l-am transmis. Cred că l-a și primit domnul senator.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și domnului Vasile Ungureanu la fel.

 
   

Domnul Silviu Bian:

Da, da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bun.

 
  Gheorghe Funar, Ilie Petrescu - de la Silviu Bian, secretar de stat la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei;

Domnul Silviu Bian:

Cu domnul Funar și Petrescu...

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți o întrebare a domnului Funar.

 
   

Domnul Silviu Bian:

Eu am discutat cu domnul senator Funar și cu domnul senator Petrescu. Le-am dat răspunsurile în scris. Dânșii sunt mulțumiți.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Funar, ați primit răspunsul scris? Bine. Dacă vor dori completări, probabil că vor reveni cu întrebările. Vă mulțumesc.

 
  Ilie Petrescu - de la Erwin Zoltan Szekely, secretar de stat la Ministerul Sănătății.

Domnul secretar de stat Erwin Szekely. Nu mai este aici. Ați primit răspunsul scris. Domnule Petrescu, microfonul 1.

   

Domnul Ilie Petrescu:

L-am primit, dar solicit și oral răspunsul, fiindcă este o problemă foarte importantă pentru județul Gorj. Ambulanțele, care sunt într-un stadiu foarte degradant, nu mai pot funcționa pe drumurile publice din Gorj. Cer deci amânarea și răspunsul, oral, în plen, pentru lunea viitoare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Rugămintea este să revenim lunea viitoare pentru domnul senator Petrescu, legat de serviciile de ambulanță din Gorj. Da?

 
  Ilie Petrescu - de la Mircea Alexandru, secretar de stat la Ministerul Administrației și Internelor;

Domnule secretar de stat, Mircea Alexandru, Ministerul Administrației și Internelor. V-a venit rândul. Administrația. Microfonul 8.

Vă rog, domnule secretar de stat. Numai o secundă, domnule secretar de stat. Vă rog să rețineți că domnului Viorel Dumitrescu îi trimiteți răspunsul în scris, deoarece nu este aici.

   

Domnul Alexandru Mircea - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

I l-am transmis deja.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bravo! Și mai aveți două întrebări: una a domnului Petrescu, de la PRM, legat de braconajul de la Peșteana, județul Gorj, și domnului senator Ioan Corodan, PRM, retrocedarea pădurilor și pășunilor comunale. Vă rog să răspundeți cum doriți dumneavoastră, dar, pe scurt, vă rog.

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

În ordinea citată, domnului senator Petrescu.

Stimate domnule senator, la data de 12.02.2006, lucrătorilor Biroului arme, muniții, explozivi și substanțe toxice, din Inspectoratul de Poliție Gorj, li s-a solicitat de către Directorul Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi participarea la o acțiune de prevenire a actelor de braconaj. În acest sens, la scurt timp a fost constituită o echipă de control căreia i-a fost stabilită misiunea de a identifica și reține persoanele suspectate cu privire la desfășurarea unor activități ilegale pe teritoriul Fondului de Vânătoare nr.33 Peșteana, aparținând Clubului de Vânătoare Târgu-Cărbunești.

Precizăm faptul că, urmare misiunii executate de echipa respectivă au fost identificate și reținute 3 persoane care dețineau arme de vânătoare și erau suspectate de comiterea unor fapte de braconaj pe fondul de vânătoare menționat.

În dosarul respectiv, în cauza de referință s-a întocmit Dosarul penal 247/P/2006, în care lucrătorii Biroului arme, explozivi, substanțe toxice, din IPJ Gorj, efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de braconaj cinegetic de către toate persoanele implicate.

Menționăm faptul că la dosarul penal în discuție a fost conexată și Sesizarea nr.231/13.02.2006, transmisă de către Directorul AGVPS, Inspectoratului Județean de Poliție.

După definitivarea cercetărilor, dosarul va fi înaintat cu propunerile polițiștilor care au desfășurat activități cu privire la acest caz procurorului competent din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, care va dispune soluția legală. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Petrescu, microfonul 1.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Întrebarea a fost adresată unei persoane, care este și directorul Direcției Publice și se numește Moroșanu Aristică...

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

Da.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

...acesta a fost prins în această activitate de braconaj, iar pe mine m-a interesat numele domniei-sale. Ce a făcut domnia-sa acolo, deoarece este o persoană cu multe răspunderi: e președinte la vânători, director de direcție și are și cabinet particular de pediatrie. Este deci un om complex, iar noi trebuie să ne interesăm de soarta județului.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

Eu nu am înțeles ce...

 
   

Domnul Ilie Petrescu (din sală):

Vorbeam de Moroșanu Aristică. Există dosar? Mi-ați relatat o situație generală. Mi-ați spus de 3 persoane. Situația este Aristică Moroșanu. În legătură cu această problemă am cerut lămuriri, iar dumneavoastră mi-ați vorbit de 3 persoane. 3 persoane nu înseamnă Aristică Moroșanu. Aici este problema, domnule președinte. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

Cele 3 persoane sunt: Moroșanu Aristică, Băran Pompiliu și Păsărin Constantin.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc. Mie mi-ați spus 3 persoane, fără să nominalizați.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles foarte bine acum. Pentru domnul Corodan? E în ordine, da? Mai sunt probleme? Domnului senator Corodan i-ați răspuns? Nu.

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

Nu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

 
  Ioan Corodan - de la Mircea Alexandru, secretar de stat la Ministerul Administrației și Internelor;

Răspundeți-i și domnului Corodan. Vă rog, domnule secretar de stat.

   

Domnul Alexandru Mircea:

Stimate domnule senator, în legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitați ministrului să întreprindă măsuri în vederea soluționării litigiului dintre cetățenii din satele Ciocotești, Freneziu, Mesteacăn, Bârgău, Bușag, Cocârlău, Făurei, Finațe și așa mai departe și Tăuții de Sus din județul Maramureș și comisiile locale, respectiv Comisia județeană de Fond Funciar, vă comunicăm următoarele:

Este un litigiu între aceste comunități de pășunari - să le zic - și consiliul județean și consiliile locale.

În conformitate cu dispozițiile Legii fondului funciar nr.18/1991, în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuire efectivă a terenurilor celor îndreptățiți și eliberării titlurilor de proprietate, în fiecare comună, oraș și municipiu s-a constituit, prin ordin al prefectului, o comisie locală condusă de primar.

În acest context, menționăm că: în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.890, preluarea și analizarea cererilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate, verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de actele normative incidente domeniului, stabilirea mărimii și amplasamentului suprafeței de teren pentru care se constituie dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit legii, precum și întocmirea situației definitive, privind persoanele fizice și juridice îndreptățite să li se atribuie teren, sunt atribuții ale comisiei locale.

Ministerul Administrației și Internelor nu are competența, deci nu are abilitarea legală, de a impune decizii, de a face dreptate, cum se cere în memoriul respectiv, deci nu are competența și abilitarea legală de a impune decizii pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

Având în vedere aceste aspecte, precum și dispozițiile art.53 din Legea nr.18/1991, potrivit cărora comisiile de fond funciar pot avea calitate procesuală pasivă, precizăm faptul că în cazul de natura celui semnalat de dumneavoastră, în ipoteza apariției unor litigii - și este evident că au apărut - competența de soluționare aparține instanței de judecată.

Menționăm, de asemenea, că în conformitate cu art.2 Titlul 4 din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, asigură aplicare unitară a legilor în domeniul restituirii proprietății funciare, la nivelul acestei instituții funcționând, de altfel, o direcție de coordonare și control al aplicării legislației în domeniul restituirii proprietății funciare de către instituțiile administrației de stat și comisiile de fond funciar.

Vreau să vă spun cu tot respectul că mingea nu este în curtea Ministerului Administrației și Internelor pe această componentă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Corodan, sunteți mulțumit de răspuns?

 
   

Domnul Ioan Corodan:

În parte sunt mulțumit de răspuns, dar vreau să spun că nu numai aceasta este problema. În interpelarea mea, s-au mai ridicat și probleme referitoare la faptul că acestor asociații nu le-au fost primite cererile și că, în unele situații, nu se cunoaște cine sunt în acele comisii care sunt constituite. Deci au venit cu cereri de retrocedare și nu s-au primit. Este anexată la interpelare și o hârtie referitoare la această situație, deci oamenii sunt nemulțumiți pentru că asociațiile respective nu au avut înțelegere să fie primite aceste cereri pentru retrocedări.

Și, mergând mai departe, oamenii își pun pe bună dreptate întrebarea: dacă pășunile sunt comunale, de ce sunt în domeniul privat al primăriilor și de ce sunt date și vândute de către primării, iar oamenii rămân fără zone de pășunat?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles. Deci doriți o completare a răspunsului.

 
   

Domnul Ioan Corodan:

O completare a răspunsului la întrebarea care este stipulată în interpelare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar de stat, vă rog să mai analizați și trimiteți răspunsul scris domnului senator Corodan.

 
  Ilie Petrescu - de la Erwin Zoltan Szekely, secretar de stat la Ministerul Sănătății.

A venit domnul secretar de stat Erwin Szekely Zoltan, de la Ministerul Sănătății privind serviciul de ambulanță din județul Gorj. Domnului senator Ilie Petrescu. Vă ascultăm. Microfonul 9.

   

Domnul Erwin Zoltan Szekely - secretar de stat în Ministerul Sănătății:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la întrebarea domnului senator Ilie Petrescu privind înnoirea parcului auto... (discuții)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Ilie Petrescu, ascultați răspunsul, că pe urmă... Vă rog, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Erwin Zoltan Szekely:

...din cadrul Serviciului de ambulanță al Județului Gorj, vă comunicăm următoarele:

"În ceea ce privește solicitarea de înnoire a parcului auto, menționăm că în prezent nu există fonduri suplimentare pentru acest fel de investiții, urmând ca imediat ce pachetul de legi privind sănătatea va intra în vigoare să se suplimenteze fondurile bugetului de stat și să se aloce sume cu această destinație." Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Petrescu, de la tribună, să vă vadă și sala. Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

E foarte important. Domnule ministru, vreau să fac următoarea precizare.

Situația parcului auto de ambulanțe din județul Gorj este într-o situație degradantă. Și m-aș referi, în primul rând, la podelele mașinilor care circulă în județ, mașina break, care are podea de lemn... Deci siguranța cetățeanului care pleacă în județ - județul Gorj sunt probleme de infrastructură foarte mari - sunt probleme deosebite. Și cer de la tribuna Senatului o analiză serioasă a acestei situații din județul Gorj. Nu luați informații numai de la direcțiile care vă dezinformează, domnule secretar de stat.

Eu vă spun din teren, merg în județ și cunosc situația în județul Gorj. Vă cer de la tribuna Senatului o situație lămuritoare în această chestiune. Și pentru stenogramă. Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. S-a înțeles. Domnule secretar de stat, rugămintea este să fie prioritatea nr.1 când vor fi fonduri...

 
   

Domnul Erwin Zoltan Szekely:

Doar o propoziție, aș vrea să spun. Începând cu 1 ianuarie 2007, când România va fi membru al Uniunii Europene, nu mai putem să circulăm cu ambulanțe care au depășit 10 ani de uz. Deci oricum problema se va soluționa. Din păcate, în acest moment, nu avem banii necesari.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Rugămintea este să o treceți pe lista de priorități a dumneavoastră.

Vă mulțumesc foarte mult.

Închidem ședința noastră de astăzi.

 
   

Ședința se încheie la ora 19.20.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 4 decembrie 2021, 23:59
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro