Plen
Ședința Senatului din 20 martie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.36/30-03-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-09-2022
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 20-03-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 20 martie 2006

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.  

Ședința începe la ora 15,20.

Lucrările sunt conduse de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Gheorghe Funar și Puskas Valentin Zoltan, secretari ai Senatului.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La lucrările Senatului absentează motivat un număr de 24 de colegi: 6 sunt membri ai Guvernului, sunt colegii plecați ca observatori la Parlamentul European, 4 colegi sunt în delegație și un coleg este în concediu fără plată. Cvorumul de ședință este de 69 de parlamentari. Programul de lucru al zilei de astăzi: lucrări în plen până la ora 20,30, cu următoarea ordine de zi: în primul rând dezbaterea moțiunii "La ieșirea din iarnă, facturile și prețurile i-au ruinat pe români", formulată de un număr de 40 de parlamentari, până la ora 18,00. De la ora 18,00 la ora 19,10 întrebări, interpelări și răspunsuri din partea reprezentanților executivului. Vă reamintesc, stimați colegi, că de această dată, această parte a programului nostru este radiodifuzată. Iar de la ora 19,00 avem declarații politice. Vă consult dacă în legătură cu programul de lucru aveți observații. Nu sunt observații! Dacă în legătură cu ordinea de zi sunt observații? Nu sunt. Vă rog să vă pronunțați prin vot, în această situație, asupra programului de lucru. Rog colegii senatori să voteze. Vă rog să votați, domnilor senatori, programul de lucru al Senatului.

Programul de lucru a fost aprobat de plen cu 37 de voturi pentru, cvorumul de ședință fiind de 69 de parlamentari.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi, cea pe care v-am prezentat-o. Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Ordinea de zi a fost aprobată de plen în unanimitate, cu 41 de voturi.

 
Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență pentru următoarele inițiative legislative:  

Stimați colegi, la punctul 2 de pe ordinea de zi avem înscrisă aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea a trei acte normative, respectiv:

  • Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernului Republicii Ungare privind funcționarea Institutului Cultural Român la Budapesta și a Centrului Cultural al Republicii Ungare la București, semnat la București la 20 octombrie 2005;
  • Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.195/2001 privind Legea voluntariatului;
  • Propunere legislativă privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din sistemul sanitar-veterinar

Vă consult dacă aveți observații. Dacă nu,... observații în legătură cu procedura de urgență? Vă rog! Această procedură este discutată și pusă pe ordinea de zi a plenului la solicitarea Biroului permanent. Vă rog! Aveți cuvântul, microfonul 1, domnule senator Dinescu.

   

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte!

Domnule președinte, vă rog să luați act de faptul că Grupul nostru parlamentar, respectiv Partidul România Mare, nu consideră că se impune procedura de urgență la nici una dintre cele trei legi la care ați făcut referire. În mod deosebit, având în vedere declarațiile viceprim-ministrului Guvernului României, domnul Marko Bella, considerăm că trebuie reanalizat acel document privind schimbul cultural cu Ungaria. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Vă consult dacă mai sunt și alte observații? Având în vedere susținerile domnului senator Dinescu, sunt nevoit, potrivit Regulamentului, să supun votului dumneavoastră cele trei propuneri, de fapt, această notă cu cele trei propuneri, întrucât Grupul parlamentar al Partidului România Mare s-a opus în legătură cu procedura de urgență. Deci, supun votului dumneavoastră aprobarea procedurii de urgență pentru cele trei proiecte de lege. Deci, rog colegii senatori să se pronunțe prin vot. Vă rog să votați.

Deci, solicitarea venită din partea Executivului, în sensul dezbaterii în procedură de urgență a celor trei proiecte de lege, a fost aprobată de plenul Senatului cu 36 de voturi pentru și 22 de voturi împotrivă.

 
Dezbaterea și respingerea moțiunii simple La ieșirea din iarnă, facturile și prețurile i-au ruinat pe români.  

La punctul 1 de pe ordinea de zi, stimați colegi, avem înscrisă, potrivit ordinii de zi aprobată de plenul Senatului, dezbaterea moțiunii simple "La ieșirea din iarnă, facturile și prețurile i-au ruinat pe români", semnată de 40 de senatori. Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator. Domnul senator Mihai Ungheanu, microfonul 2.

   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte,

După cifra pe care ați văzut-o pe ecran, noi nu avem un număr suficient de senatori în sală, ca să putem să începem această lectură și dezbatere. Eu știu ce o să-mi răspundeți, dar jocul acesta cu cartelele care stau în teacă și oamenii sunt afară nu este bun. O moțiune este o moțiune. Deci, eu cred că trebuie să mai așteptăm până se împlinesc locurile acestea cu prezenții.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc, domnule senator. I-am rugat pe colegii secretari de ședință să verifice cvorumul. În acest moment, în sală, sunt 73 de senatori. Este adevărat că nu și-au exprimat votul circa 20 de colegi dar aceasta este o altă chestiune. Cunoașteți prevederile Regulamentului privind dezbaterea unei moțiuni simple. Dați-mi voie să întreb, în primul rând, înainte de a fi prezentată, dacă, printre colegii care au semnat moțiunea simplă, există și colegi care-și retrag semnătura, dintre cei 40. Pentru că această semnătură nu mai poate fi retrasă după începerea dezbaterilor. Nu sunt. Invit, din partea grupului de inițiatori, pe domnul senator Iorga, la prezidiu, pentru a prezenta moțiunea. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Domnule președinte de ședință!

Distinși reprezentanți ai Guvernului,

Doamnelor și domnilor colegi,

Având în vedere:

  • scăderea dramatică a nivelului de trai al populației, sfidarea și disprețul guvernanților față de disperarea oamenilor care au ajuns la sacrificiul suprem pentru a nu muri de umilință, de foame și de frig;
  • isteria scumpirii gazului metan, a electricității și a utilităților publice care ne vor împingepopulația către scăderea drastică a consumului alimentar și a bunurilor nealimentare, neplata costurilor locative și o debranșare masivă de la căldură și apă caldă;
  • pierderea a aproape un miliard de euro, venituri bugetare, prin adoptarea cotei unice de impozitare, este compensată de guvernul portocaliu prin impunerea brutală a unor majorări de prețuri, taxe, tarife și accize, în avans față de planurile stabilite cu partenerii europeni;
  • instabilitatea economică, politică, determinată de neînțelegerile din coaliție și deciziile economice, de regulă perdante, care produc acutizarea dezechilibrelor economice și care determină Guvernul Tăriceanu să impună noi biruri care lovesc din plin peste 95% din populație, obligată astfel să trăiască din ce în ce mai rău;
  • apariția "tele-justiției" și transformarea Parchetului General și a DNA în producători de spectacole televizate, fără rezultate concrete în lupta contra corupției; corupția existentă în structurile statului continuă să devalizeze avuția națională, reducând astfel considerabil veniturile bugetare;
  • lipsa unui program economic și social viabil care să ofere perspective reale de îmbunătățire a nivelului de trai și a calității vieții.

Art.47 alin.1 din Constituția României, potrivit căreia "Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent", subsemnații senatori menționați în listele anexe, în temeiul art. 112 alin.2 din Constituția României și în baza prevederilor art.153 și următoarele din Regulamentul Senatului, supunem dezbaterii Senatului următoarea moțiune simplă "LA IEȘIREA DIN IARNĂ, FACTURILE ȘI PREȚURILE I-AU RUINAT PE ROMÂNI"

Doamnelor și domnilor senatori,

România se pregătește de o nouă criză. Guvernul Tăriceanu este, din nou, mai preocupat de rezolvarea tensiunilor interne din cadrul Alianței D.A. și a coaliției guvernamentale, decât de adevăratele probleme ale economiei și societății românești, aflată în fața unei încercări dificile, în acest ultim an dinaintea intrării în Uniunea Europeană.

Analizând Programul de guvernare aprobat la învestirea Guvernului, constatăm că acesta a rămas la stadiul declarativ și că nici măcar una dintre prevederile lui nu a fost îndeplinită. În contradicție flagrantă cu promisiunile făcute și cu angajamentele asumate la învestire, Guvernul nu a realizat, practic, nimic, nici în domeniul social; din contră, starea de lucruri s-a degradat din ce în ce mai mult.

Politica anti-socială în primul an de guvernare al coaliției PNL-PD-UDMR-PC, caracterizată prin cinism și demagogie, a pornit de la alocarea a numai 10,2% din PIB pentru protecție socială, mă refer aici la bugetul asigurărilor sociale, bugetul fondului de șomaj și fondul de asigurări sociale și de sănătate față de 11,66% din PIB, media perioadei 2000-2004 și 27,6% din PIB, media europeană.

Matricea de model social impusă de actuala putere este bântuită de un liberalism necontrolat, sintetizată prin:

  • o țară care să aparțină în fapt numai proprietarilor și deținătorilor de capital,
  • o forță de muncă achiziționată la prețuri din ce în ce mai mici, ca urmare a dereglementărilor, fără protecție legală;
  • o mare parte a populației lăsată deliberat la periferia societății prin neintervenționism statal și supremația pieții.

Reamintim domnilor guvernanți angajamentele asumate în fața Parlamentului, în ședința Camerelor Reunite, din 29 decembrie 2004:

  • creșterea competitivității și performanțelor industriei românești;
  • relansarea creșterii economice;
  • reducerea sărăciei și a marginalizării sociale;
  • restaurarea bunăstării românilor;
  • creșterea gradului de ocupare a locurilor de muncă și scăderea reală a ratei șomajului;
  • îmbunătățirea standardului de viață pentru persoanele vârstnice;
  • creșterea calității vieții;
  • combaterea corupției printr-o abordare de tip integrat;
  • reformarea serviciilor publice;
  • întărirea capacității instituționale a structurilor din administrație pentru refacerea autorității statului și a instituțiilor sale.

În realitate, în anul 2005, conform Raportului Global al Dezvoltării Umane al PNUP, adică Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, mai mult de jumătate din populația României trăiește în sărăcie.

Tragedia a milioane de români în această iarnă o reprezintă majorarea galopantă a tarifelor la utilități.

În anul 2005 a avut loc o majorare galopantă a tarifelor la utilități, cu mult peste țintele asumate de către România în acordurile cu organismele financiare internaționale.

Creșterea substanțială a prețurilor și tarifelor, cu deosebire la utilități, a creat și creează mari probleme cetățenilor țării, mai ales categoriilor defavorizate: șomeri, pensionari, tineri cu salarii indecente.

Institutul Național de Statistică publică următoarele creșteri de tarife pentru decembrie 2005 față de decembrie 2004:

  • + 36,5% la gaze naturale (import scump)
  • + 20,0% la energie termică
  • + 25,7% la apă, canal și salubritate
  • + 15,0% la îngrijiri medicale
  • + 22,4% la transport urban

La această situație se adaugă creșterile de prețuri la alimentele de bază, care au ajuns în decembrie 2005 mult mai mari decât rata inflației (8,6%) luată în calculul eventualelor indexări. Acestea au fost îndeosebi la legume (+ 21,4%), carne de porc și de pasăre, pâine (cu scumpiri repetate și micșorări de gramaj), iar laptele a ajuns la prețul din țările Uniunii Europene.

În paralel, scumpirea prețului combustibililor cu peste 20% a anulat șansa de a atinge ținta inflației pentru anul 2005 și a determinat o creștere în lanț a prețurilor pentru serviciile de transport, precum și a produselor și serviciilor.

În contrast cu majorările substanțiale de prețuri și tarife, sporurile de venituri sunt situate cu mult sub creșterile prezentate.

  • Astfel, pensia medie a crescut cu numai 12,9%, iar alocațiile și ajutoarele sociale cu numai 5,5%.
  • Este evidentă reducerea drastică a puterii de cumpărare a veniturilor populației în 2005 cu circa 10-14%, iar perspectiva acestui an este și mai întunecată.

În această iarnă milioane de români resimt acut frigul în propriile locuințe datorită creșterii cu 20% a prețului național de referință la energia termică și nerealizării programului de alimentare cu combustibil a CET-urilor din subordinea Consiliilor locale.

Permanenta creștere a prețurilor la utilități determină o majorare a facturii de întreținere cu 28% în această iarnă, în condițiile în care majorările de 200.000 lei - 300.000 lei la salarii sau pensii se cheltuiesc imediat în piața țărănească, cu prețuri în creștere, inclusiv ca urmare a sporirii cheltuielilor de transport.

Deja mai mult de un sfert din populația României - aproape 6 milioane români - declară că trăiesc mai rău decât cu un an în urmă. Aceasta, în contrast evident cu lozinca să trăiți bine folosită cu cinism în campania electorală de actuala Putere.

Scumpirea fără precedent a gazelor naturale de la 1 ianuarie 2006 cu peste 17%, ceea ce va ridica prețul pentru consumatorii casnici la 9.600.000 lei vechi/1.000 mc de gaz, afectează direct nivelul de trai al românilor, atât prin consumul propriu de gaze naturale și creșterea inevitabilă a gigacaloriei, cât și prin creșterea prețurilor la alimentele de bază și a încălțămintei, textilelor și aparaturii de uz casnic.

Prognoza este sumbră în continuare:

În cursul acestui an, conform comunicatului difuzat de Ministerul Economiei, prețul gazelor naturale va crește cu încă circa 40%. Astfel, 1000 mc gaze naturale vor echivala cu 3 salarii minime pe economie, în condițiile în care 40% dintre români trăiesc din venitul minim garantat.

Dacă în prezent plătim 263 dolari/1.000 mc de gaze, în cel de al doilea trimestru se va ajunge la 282 dolari/1.000 mc, în cel de al treilea trimestru la 288 dolari/1.000 mc, iar în ultimul trimestru la 294 dolari/1.000 mc de gaze. Majorările succesive vor continua și pe parcursul anului 2007 și vor ajunge la finele anului la 336 dolari/1.000 mc.

Triplarea prețului gazelor din producția internă este o decizie politică gravă cu consecințe incalculabile, neimpusă din afară, așa cum pretinde Guvernul. Recent într-un comunicat de presă se afirmă:

"Delegația Comisiei Europene în România dorește să asigure publicul român că aderarea la Uniunea Europeană nu comportă obligația expresă de a tripla prețul gazelor naturale interne față de nivelul lor actual."

De menționat, că prețul gazelor din producție internă este de 90 - 100 dolari/1.000 mc.

Autoritățile de la București încearcă abia acum să renegocieze acest capitol din condițiile de aderare privind energia, astfel încât prețul gazelor din producția internă să țină seama de veniturile reale ale populației.

Scumpirea gazelor se resimte din plin începând cu luna februarie 2006, când consumatorii vor primi facturile pentru luna ianuarie.

Factura la întreținere a ajuns să fie în 2006 mai mare decât veniturile multora dintre români.

Rezultatele calculelor Asociației HABITAT privind valoarea facturii numai pentru apă caldă și căldură, arată creșteri cu 60% mai mari față de decembrie 2005.

Astfel, numai pentru agentul termic factura reprezintă:

  • 1.600.000 lei la o garsonieră:
  • 2.500.000 lei la un apartament cu 2 camere;
  • 3.500.000 lei la un apartament cu 3 camere;
  • 4.000.000 lei la un apartament cu 4 camere.

Și prețul energiei electrice a crescut începând cu luna ianuarie, de la 4.367.000 lei vechi/Mwh la 4.480.000 lei vechi/Mwh.

De remarcat că energia electrică este de 2 ori mai scumpă pentru consumatorii casnici considerați captivi (80 euro/Mwh), față de ceilalți consumatori (40 euro/Mwh).

Cu prețurile la carburanți ne aflăm de acum în Europa.

Prețul mediu al benzinei din România de 1,10 euro/litru a depășit media Uniunii Europene de 1,0 euro/litru și prețul mediu al motorinei de 0,92 euro/litru a depășit media Uniunii Europene.

La o medie de 1,10 euro/litru benzină, România depășește state precum Grecia, Cipru, Lituania, Estonia, Letonia, aflându-se foarte aproape de Austria, Irlanda, Franța, Suedia și Danemarca, țări în care salariul minim pe economie este de 7-20 ori mai mare decât în România.

România se situează pe ultimul loc în rândul statelor Uniunii Europene și a celor candidate, în ceea ce privește salariul minim pe economie. Cu cei doar 89 euro pe lună, ne plasăm și în urma Bulgariei, unde salariul minim lunar este de 98 euro. Comparativ, în alte state comunitare salariul minim lunar este: Letonia 116 euro, Lituania 145 euro Polonia 205 euro, Ungaria 232 euro, Franța și Anglia 1197 euro, Belgia 1210 euro, Olanda 1265 euro, Luxemburg 1467 euro.

După creșterile de prețuri la combustibili încep binecunoscutele scumpiri în lanț. De la transportatorii rutieri la țăranul care vine cu legume la piață, toți vor adăuga câte ceva în plus peste costurile reale. Legumele și fructele au deja prețuri prohibitive pentru mulți.

Transportul pe calea ferată se va scumpi treptat, cu până la 50 la sută.

Laptele produs în România este aproape la fel de scump ca cel din statele Uniunii Europene - în condițiile în care veniturile în România sunt de 12-15 ori mai mici.

Deși în România, prețul laptelui care ajunge la consumator este în medie de 0,6 euro/litru iar în UE este în medie de 0,7 euro/litru, urmează să se scumpească cu încă 5%.

Scumpiri vor fi înregistrate și la carnea de pasăre și de porc, în principal pe seama majorării taxelor vamale, având în vedere că în acest moment în România se produce doar 60% din necesarul de carne de pasăre și doar 40% din necesarul de carne de porc.

Prețul la carnea de porc ar putea să se majoreze cu 20%, iar la carnea de pasăre cu 25%.

Creșterea costurilor cu gazele și energia electrică se va regăsi în prețul pâinii din acest an. Pâinea va fi mai scumpă cu 10-15%.

Uleiul și zahărul se scumpesc cu 7.000-10.000 lei pe unitatea de produs (litru și/sau Kg.).

Creșterile de prețuri nu se vor opri în această iarnă. Până la mijlocul anului, se anunță noi posibile majorări la utilități: la gazele naturale, în aprilie și iulie, la energia electrică în iulie și tot în vară, la energia termică. Sunt așteptate noi majorări și la carburanți.

Efectele acestor scumpiri vor provoca noi drame pentru milioane de cetățeni din România, iar traiul pensionarilor și al familiilor cu venituri reduse va deveni insuportabil.

Jumătate din pensionari primesc sub două milioane de lei pe lună. Potrivit Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, 2.894.523 de pensionari au primit în luna decembrie sub două milioane de lei, iar numărul celor care au pensia între două milioane și trei milioane este de 908.062. Cu acești bani, persoanele de vârsta a treia sunt nevoite să își plătească facturile și impozitele, să își cumpere mâncare și medicamente.

Statisticile - de regulă proguvernamentale - arată că din cele 21 milioane de români, 40 la sută trăiesc din salariul minim garantat. Acesta este cuprins între 920.000 lei pentru o persoană singură, 1.660.000 lei pentru o familie de două persoane, 2.320.000 lei pentru o familie de trei persoane până la 3.410.000 lei pentru o familie de cinci persoane.

De la 1 ianuarie 2006 peste 630.000 angajați au salariul minim brut de 3.3000.000 lei. Adâncirea discrepanței dintre venituri și prețuri a prăbușit puterea de cumpărare a românilor la doar 50% din nivelul anului 1989. Nici o justificare, oricât de savantă ar fi și indiferent cât de multe argumente speculative și teoretice ar invoca, nu îi încălzește, cu nimic, pe români, nu le umple cămările, nu îi face să-și recapete bucuria de a trăi.

Laudele propagandistice ale guvernanților, sentimentul lor de auto-mulțumire, asezonate cu tot felul de cifre statistice, despre o pretinsă creștere economică, demonstrează cât de mult s-au rupt aceștia de popor și ce departe sunt de nevoile de zi cu zi ale atâtor milioane de români.

Adăugăm, la toate acestea, și bolile mizeriei, care au început să slăbească fibra biologică a poporului. Explozia prețurilor a devenit insuportabilă pentru populație și este inadmisibil ca România să trăiască, pe timp de pace, mai rău ca pe timp de război.

Cifrele vorbesc de la sine. Am înfățișat angajamentele guvernului. Am prezentat și situația reală a țării. Am prezentat și măsurile

guvernamentale care în loc să ușureze situația majorității cetățenilor o împovărează prin impozite care-i lasă pe cei mai mulți cu buzunarul gol. Am înlăturat orice frază de prisos. Astfel stau lucrurile și orice întâmpinare a Executivului care ar încerca să nege aceste dramatice constatări rămâne sortită eșecului. Ripostele arogante sau pur și simplu insolente, practicate de Guvernul Tăriceanu în relația cu Parlamentul se izbesc de crudele realități comunicate mai sus. Există un singur răspuns la această retorică de guvernanți bogați, care sfidează lățirea sărăciei în România.

E un răspuns de la Parlament la Executiv: "Treceți la treabă, domnilor guvernanți!"

Expunând toate aceste probleme în fața Senatului, în virtutea mandatului de a reprezenta interesele electoratului, semnatarii prezentei MOȚIUNI SIMPLE cer Guvernului:

  1. Revizuirea întregii politici sociale a Guvernului, în sensul asigurării unui trai decent pentru cetățenii României, mai ales pentru cei vulnerabili;
  2. Stabilirea unui salariu minim adecvat condițiilor de trai actuale și corelarea lui cu nivelul salariului minim din Uniunea Europeană, conform calendarului de aderare pe care și l-a asumat țara noastră.

Luând în calcul valoarea coșului minim de consum, precum și raportul inflației, creșterea productivității muncii și alinierea la standardele europene (media salariului minim în statele europene este de cel puțin 180 de euro) se impune un salariu minim pe economie de 4.300.000 lei (430 lei RON).

Analiza urgentă a problemelor de ordin social, uman și economic ale României rurale, în care trăiesc 10,1 milioane de locuitori, dintre care aproape 9,0 milioane sunt săraci.

Pornind de la opinia experților Băncii Mondiale, conform căreia agricultura este componenta cheie și motorul dezvoltării în România, Guvernul este chemat să elaboreze și să prezinte Parlamentului un program complex, concentrat asupra agriculturii, politicilor agricole și, în mod specific, asupra politicii agricole comunitare.

Revizuirea sistemului de pensii, atât din mediul urban, cât și din cel rural, astfel încât persoanele vârstnice să evite situațiile degradante cu care se confruntă în lupta pentru supraviețuire.

În prezent, discrepanța dintre pensii și prețuri este foarte mare; pensia medie, de 3.300.000 lei (330 lei RON) pe care o primește un vârstnic după zeci de ani de muncă și de cotizații la asigurările sociale, este absolut insuficientă pentru supraviețuire.

Un calcul simplu al cheltuielilor lunare arată că, pentru a-și asigura traiul de pe o zi pe alta, bătrânii au nevoie de minimum 4.000.000 lei (400 lei RON)

Majorarea pensiilor agricultorilor în trepte succesive, pentru a le aduce la nivelul venitului minim garantat.

Accesul persoanelor vârstnice, fără venituri și fără acces la sistemul de asigurări de sănătate, prin suportarea contribuțiilor de către Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale.

2. Revizuirea și amendarea, în regim de urgență, a tuturor actelor normative care au înăsprit fiscalitatea (taxe și impozite) astfel încât efectele administrative și economice ale acestora să fie resimțite cât mai puțin de către cetățeni.

Astfel, considerăm că sunt necesare următoarele măsuri:

  1. diminuarea cotei de TVA la 6-8 procente la produsele esențiale: pâine, lapte, unt, ulei, zahăr, carne, medicamente, combustibili pentru încălzire;
  2. la produsele petroliere (benzină, motorină) să se reducă TVA de la 19% la 15%, iar accizele să scadă cu 15%.

3. Înghețarea costurilor locative, pentru persoanele cu venituri reduse, la nivelul perioadei 31 octombrie 2004 - 31 martie 2005.

În concluzie, semnatarii prezentei Moțiuni solicită Executivului să revină cu picioarele pe pământ, în planul vieții reale, în țara reală și să pună capăt acestei dramatice "curbe de sacrificiu".

Domnilor guvernanți, luați aminte: continuând această politică anti-socială, în curând nu veți mai avea pe cine să guvernați! (aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc domnului senator Nicolae Iorga pentru prezentarea în plenul Senatului a moțiunii inițiate de cei 40 de colegi.

Stimați colegi, vă rog să-mi permiteți să vă aduc la cunoștință prevederile art.157 din Regulamentul Senatului.

"Dezbaterea unei moțiuni simple se face cu respectarea dispozițiilor cuprinse în art.116 - 129 și se adoptă cu votul secret al majorității senatorilor."

Alin.2: "Moțiunile simple adoptate de Senat se publică în Monitorul Oficial al României, partea I, și sunt obligatorii pentru Guvern și membrii săi, precum și pentru celelalte persoane vizate."

Biroul permanent, împreună cu liderii grupurilor parlamentare, în ședința de Birou permanent, propun următoarea repartizare a timpilor de dezbateri:

- punctul de vedere al Guvernului, prezentat la început, în circa 45 de minute, urmând ca, la final, reprezentantul Guvernului să poată oferi răspunsuri la întrebările formulate de colegii senatori în cadrul dezbaterilor, pe parcursul a 15 minute.

Deci, timpul total este de o oră. Sigur că reprezentantul Executivului stabilește cum și-l gestionează.

- grupurile parlamentare: Grupul parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD - 27 de minute; Grupul parlamentar PSD - 25 de minute; Grupul parlamentar PRM - 11 minute; Grupul parlamentar Conservator - 6 minute; Grupul parlamentar UDMR - 6 minute, iar colegii senatori independenți - 3 minute.

Dacă aveți observații în legătură cu această programare a dezbaterii?

Domnul senator Dinescu.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte, cu tot respectul, îmi amintesc că la ultimul Birou permanent s-a pus în discuție acest timp care revine Partidului România Mare și s-a ajuns la concluzia că se iau în calcul rezultatele obținute la alegeri. În mod normal, ne-ar reveni 14 minute.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur că nu o să pierdem timpul, atunci când mai este necesar, întotdeauna s-au acceptat, atât pentru colegii senatori, cât și pentru Guvern, câteva minute în plus, pentru a oferi răspunsuri pertinente.

La calcularea timpului total, pentru fiecare coleg senator au fost luate în calcul 32 de secunde.

Invit reprezentantul Guvernului, pe domnul viceprim-ministru Gheorghe Pogea, să ofere răspuns colegilor senatori.

Domnule viceprim-ministru, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Pogea - viceprim-ministru, ministru de stat pentru coordonarea activităților din domeniul economic:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Cu permisiunea dumneavoastră, am să prezint, în numele Guvernului, răspunsul la moțiunea simplă depusă de un grup de senatori din partea PRM și PSD, moțiune intitulată - citez: "La ieșirea din iarnă, facturile și prețurile i-au ruinat pe români".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați invitați,

În primul rând, mă adresez dumneavoastră cu întreaga responsabilitate pe care o am, în calitatea mea, de ministru de stat, pentru a răspunde la această moțiune simplă - citez: "La ieșirea din iarnă, facturile și prețurile i-au ruinat pe români", moțiune ce nu face decât să readucă în discuție aceleași atitudini politicianiste și aceleași subiecte, ce au mai fost ridicate și cu prilejul a trei moțiuni anterioare.

Profit de această ocazie pentru a vă prezenta nu numai simple răspunsuri la interpelarea dumneavoastră, ci și realizările Guvernului, înregistrate prin implementarea cu succes a Programului de guvernare pe care ni l-am asumat.

Subiectele atinse în moțiune fac referire, cu precădere, la situația nivelului de trai al cetățeanului. Este adevărat, mai sunt multe de făcut pentru a putea spune că am atins gradul de grijă socială față de cetățean comparabil cu cel din Uniunea Europeană, și aceasta nu din lipsa preocupării sau din lipsa unei politici coerente, ci doar datorită lipsei resurselor, lucru pe care îl cunoașteți și dumneavoastră, semnatari ai moțiunii.

Totuși, faptul că, în loc să conștientizați pașii înainte pe calea creșterii standardului de viață, ca urmare a unei mai bune gestionări a bogățiilor țării și reducerii faptelor de corupție în actul de guvernare, puneți sub semnul întrebării succesul unui program de guvernare ce își arată roadele, dovedește conținutul pur demagogic al inițiativei dumneavoastră, tocmai în această perioadă, când gravele ilegalități comise în timpul guvernării PSD au început să ajungă la scadență.

Cu patru moțiuni pe teme apropiate, în termen de 6 luni, vă arătați și mai activi, și mai preocupați de soarta cetățeanului decât în cei 4 ani în care ați guvernat, iar o serie din măsurile pe care le propuneți nu le-ați implementat, tocmai pentru că știți că resursele nu permiteau acest lucru.

În aceste condiții, mă întreb dacă, într-adevăr, sunteți interesați de realizările importante ale Guvernului, care sunt răspunsuri la interpelările dumneavoastră, sau ați dorit, pur și simplu, să încercați să câștigați simpatia alegătorilor prin mimarea grijii față de cetățean și față de nivelul de trai al acestuia.

Așa cum se poate dovedi, dar acestea sunt lucruri pe care le cunoașteți deja, o mare parte a creșterii prețurilor produselor cu implicarea în costurile de zi cu zi vin și ca urmare a modului ineficient în care și dumneavoastră ați negociat programul de aliniere a acestor prețuri la cerințele Uniunii Europene, iar o parte provin din instabilitatea piețelor externe și creșterile masive ale costurilor facturii produselor energetice.

Referitor la o altă problemă ridicată de dumneavoastră, în sensul revizuirii politicii sociale a Guvernului, îmi revine în minte împărțirea pe care fostul dumneavoastră lider Adrian Năstase a făcut-o după pierderea alegerilor din 2004. Citez: "o Românie rurală și una urbană".

Actualul Guvern este Guvernul unei singure Românii, o Românie în care nu există cetățeni împărțiți pe categorii, sunt doar probleme specifice fiecărei zone în parte, probleme pe care le rezolvăm cu toată responsabilitatea cu care am fost investiți de Parlamentul României în urma votului popular.

Solicitați diminuarea cotei de TVA, în condițiile în care una din principalele realizări ale guvernării actuale, introducerea cotei unice de impozitare, a fost atacată, ca fiind o măsură ce va duce la colapsul încasărilor bugetare.

Vom răspunde, din respect pentru dumneavoastră, pentru cetățeni, ca și la celelalte precedente moțiuni, cu prezentarea măsurilor și rezultatelor actualului Guvern, deși la un asemenea text de moțiune plin de afirmații nefundamentate, pentru a nu le numi neadevărate, unele dintre ele, răspunsul ar fi trebuit să fie pe măsură.

Totuși, nu putem să nu amintim că, dacă guvernarea precedentă s-ar fi ocupat în mod concret de aplicarea reformelor în economie și ar fi pus semnul egalității între declarații și fapte, astăzi, Guvernul nu mai era obligat să caute, în multe cazuri, soluții pentru îndreptarea lucrurilor. De ce să nu fim onești și să recunoaștem că guvernarea PSD a avut grijă să trâmbițeze în afară că face reforme, iar în fața propriilor cetățeni doar le mima. De ce? Pentru că nu a avut curaj, de teamă că deveneau impopulari sau pentru că au fost preocupați de alte lucruri.

Vă asigurăm că acordăm toată atenția documentelor supuse atenției Parlamentului și tratăm cu respect gesturile politice ale opoziției, dar a vorbi despre - citez: "facturile și prețurile care i-au ruinat pe români", atunci când o parte dintre susținătorii moțiunii au negociat pentru România angajamente clare de creștere a prețurilor produselor energetice, amânate în 2004 pentru anul 2005, ni se pare un gest de politicianism populist, și nu de opoziție constructivă.

Altfel, cum se poate eticheta gestul politic al celor care au promis în campania electorală din 2004 majorări de salarii fără acoperire bugetară și care acum arată că sunt îngrijorați pentru bunăstarea populației.

Nu ne îngăduim să tratăm cu indiferență sau să oferim răspunsuri în același ton cu moțiunea dumneavoastră, pentru că problemele abordate sunt importante și vă asigurăm că le tratăm cu maximă atenție, că avem identificate soluții, iar rezultatele de până acum și cele viitoare vor arăta cetățenilor cine se preocupă cu adevărat de creșterea bunăstării.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați invitați,

O primă solicitare a semnatarilor moțiunii se referă la - citez: "revizuirea întregii politici fiscale a Guvernului, în sensul asigurării unui trai decent pentru cetățenii României, mai ales pentru cei vulnerabili".

În consens cu opțiunea fundamentală pe care Guvernul României și-a asumat-o prin Programul de guvernare, de creștere a bunăstării cetățenilor și de reducere a sărăciei, prin politica promovată în condițiile grele ale anului 2005, despre care știm cu toții, am reușit un pas înainte în privința creșterii nivelului de trai, a continuării reformelor și, mai ales a progreselor înregistrate în privința procesului de integrare.

Revenind la această primă solicitare, dacă în realizarea acestui obiectiv ne-am fi limitat la același nivel de resurse ca cele alocate de Guvernul PSD, la bugetul asigurărilor sociale de stat am fi avut cu circa 400 milioane RON mai puțin pentru plata drepturilor unui număr de 1,4 milioane de pensionari din agricultură, iar pentru plata indemnizațiilor aferente veteranilor de război, pensionarilor IOVR, persoanelor care au efectuat stagiul militar în detașamentele Serviciului Muncii, am fi alocat fonduri mai mici cu circa 200 milioane RON.

Mai mult, deși în campania electorală, ca și acum, vă declarați apărătorii cetățenilor, ați fost împotriva măsurilor propuse de Alianță privind introducerea cotei unice, măsuri care aveau darul de a asigura creșterea nivelului de trai, prin încurajarea muncii și a investițiilor.

Noi am acționat cu fermitate și rezultatele s-au văzut. În primul rând, doresc să subliniez progresul în creșterea veniturilor populației, în concordanță cu dezvoltarea economică, atât prin creșterea reală a veniturilor salariale, cât și prin îmbunătățirea gradului de ocupare.

Stabilitatea economică a generat locuri de muncă și le-a consolidat pe cele vechi, evidențiindu-se un număr de 607.000 de locuri vacante, din care 541.000 de locuri au fost solicitate de angajatori, iar 66.000 de locuri de muncă puse la dispoziția șomerilor pentru lucrări de interes pentru comunitățile locale, prin intermediul Agenției Naționale de Ocupare și Formare Profesională, pentru ocupare temporară.

Pe acest fond, politicile adresate pieței forței de muncă s-au concretizat în încadrarea în muncă a peste 507.000 de persoane, ceea ce a însemnat pentru aceștia venituri suplimentare importante.

Sugestiv pentru politica activă a Guvernului, orientată pentru creșterea nivelului de trai prin stimularea muncii, și nu prin asistare socială, este faptul că programul de ocupare a fost realizat în 2005 cu un plus de 37% față de cel inițial.

De asemenea, doresc să evidențiez faptul că peste 208.000 de persoane, respectiv 41% din totalul celor încadrați în muncă, au provenit din mediul rural.

Ca urmare, deși în anul 2005 o serie de activități au întâmpinat dificultăți și au trebuit să-și reducă efectivele, totuși, pe ansamblul economiei, numărul mediu de salariați s-a majorat cu 116.000 de persoane, această creștere fiind cea mai mare de după anul 2000.

Totodată, numărul șomerilor înregistrați s-a redus cu 35.000 de persoane, de la circa 558.000 persoane la sfârșitul anului 2004, la 523.000 la finele anului 2005.

Îmbunătățirea ocupării s-a reflectat în mod corespunzător și în creșterea veniturilor salariale. Și nu trebuie să uităm că un rol important l-a avut - și insist - introducerea cotei unice, care a asigurat venituri nete suplimentare pentru toți salariații.

Pe total economie, câștigul salarial mediu net a fost, în luna decembrie 2005, de 848 RON, față de 688 RON în decembrie 2004.

Este important să spunem despre nivelul mediu, care a însemnat o creștere pe întregul an 2005, cu 23,7%. Vorbesc de salariul mediu net nominal.

Astfel, salariul real, indicatorul cel mai expresiv pentru nivelul de trai, a crescut cu 13,5 procente, comparativ cu 10,5% în anul 2004, deși - precizez - inflația a fost superioară estimărilor inițiale.

Doamnelor și domnilor senatori,

Ne miră că semnatarii moțiunii continuă să solicite revizuirea politicii noastre sociale și, mai ales, cea privind pensionarii. Ne miră, întrucât, prin Programul de guvernare, noi avem o politică socială ce nu înseamnă "pomeni electorale" și scheme ce riscă să ducă la colaps sistemul asigurărilor sociale, ci avem o politică socială ce își dorește să ofere soluția unei Românii integrate în piața forței de muncă europene.

De altfel, această categorie a populației, care, într-adevăr, se confruntă cu probleme serioase, este foarte des invocată în moțiune, semnatarii uitând că nu noi, ci guvernele domniilor lor nu au făcut prea mare lucru pentru pensionari.

Mai mult, prin politica socială din perioada 2001 - 2004, s-au mărit inechitățile din sistemul public de pensii și venim și ne întrebăm din nou: de ce nu ați reușit să rezolvați toate aceste lucruri în timpul guvernării dumneavoastră? Poate pentru că nu era un capitol prioritar sau poate că nu deveneau interesanți acești pensionari decât în preajma alegerilor.

Însă și în acest caz Guvernul a acționat rapid, obiectivul de recalculare a pensiilor s-a realizat conform angajamentului inițial pe parcursul unui singur an. Aș vrea să precizez câteva lucruri legate de acest aspect. Rezultatele amplei acțiuni de recalculare a pensiilor, fiind cunoscute și resimțite direct de beneficiari, nu am să mă refer pe larg la acestea. Totuși, doresc să evidențiez încă o dată că circa 45% dintre pensionari au primit o pensie recalculată mai mare.

Pensia medie a celor peste 1,6 milioane de persoane beneficiare s-a majorat, în 2005, cu 21,3%. Politica Guvernului de creștere a puterii de cumpărare a pensionarilor continuă. De la 1 ianuarie 2006, valoarea punctului de pensie s-a majorat cu 9,3%, respectiv de la 295,6 RON la 323,1 RON. Precizăm că această creștere acoperă în procent de sută la sută rata inflației prognozată pentru anul 2006 și diferența de circa două puncte procentuale corespunzătoare depășirii inflației prognozate pentru anul 2005.

De asemenea, a început și a doua fază, ce se va derula pe o perioadă de trei ani, care constă în revizuirea dosarelor de pensii recalculate, ca urmare a depunerii de acte în completare, pentru dovedirea unor salarii sau sporuri suplimentare pentru care până în prezent au fost depuse un număr de 675.000 de cereri de revizuire a pensiilor.

În aceste condiții, măsurile privind recalcularea și revalorizarea punctului de pensie au condus la o creștere a pensiei medii din sistemul public de pensii cu 26%, cifră care reprezintă diferența, în intervalul de timp, decembrie 2004 - ianuarie 2006.

În termeni reali, reprezintă o creștere de aproximativ 15%. Această creștere în termeni reali a pensiei medii realizată în circa 13 luni de guvernare demonstrează nu numai preocuparea, dar și capacitatea actualului Guvern de a realiza un alt obiectiv prevăzut în Programul de guvernare, respectiv cel de creștere până în anul 2008 a puterii de cumpărare a veniturilor provenite din pensii cu până la 30%.

De asemenea, dorim să-i asigurăm pe semnatarii moțiunii să nu-și facă griji nici în privința pensiilor agricultorilor. După cum se cunoaște, începând cu luna septembrie 2005, punctajul mediu anual al acestei categorii de pensionari s-a majorat cu 10%, de aceste prevederi beneficiind circa 1,6 milioane de pensionari.

Această măsură a condus la o creștere a pensiei medii a agricultorilor cu 40%, în ianuarie 2006, față de decembrie 2004, asigurând în termeni reali o creștere a puterii de cumpărare cu circa 28%.

Dorim să vă informăm că vom acționa în continuare pentru ca obiectivul din Programul de guvernare, respectiv acela ca rata de creștere a pensiilor pentru agricultori să o devanseze pe cea a celorlalte pensii din sistemul public, să fie realizat.

Atunci când se vorbește de politica socială, nu trebuie uitat faptul că Guvernul actual a început, încă din anul 2005, un proces complex de reformă a sistemului de pensii, atât pentru a-i asigura sustenabilitatea financiară distrusă de multe imixtiuni ale politicului în evoluția sistemului de pensii, dar și pentru a introduce componente suplimentare de pensii capitalizate, administrate privat, pe care guvernarea anterioară le-a legiferat doar pentru a bifa un punct pe agenda reformei sistemului de pensii, fără a avea în vedere directivele europene, interesul oamenilor de a putea să-și asigure o pensie decentă și, mai ales, desprinderea acestor sisteme de protecție socială de sub influența politică.

În cadrul acestui proces, responsabilitățile privind finanțarea și gestionarea prestațiilor de asigurări sociale care nu au legătură directă cu pensiile au fost transferate către alte surse de finanțare. Practic, începând din ianuarie 2006, prestațiile pentru creșterea copiilor sunt suportate de la bugetul de stat și sunt gestionate prin intermediul direcțiilor teritoriale de muncă, solidaritate socială și familie, iar prestațiile aferente concediilor medicale sunt finanțate și gestionate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Recunoscând necesitatea asigurării de sănătate a pensionarilor, prin pachetul legislativ din domeniul sănătății, am stabilit ca pentru pensionarii ce se află sub un anumit plafon de venituri asigurarea de sănătate să fie suportată de la bugetul de stat, așa încât propunerea semnatarilor moțiunii de a asigura "accesul persoanelor vârstnice fără venituri" la sistemul de sănătate pe seama bugetului administrat de Casa Națională de Pensii și alte drepturi de asigurări sociale, nu este în vederea noastră întrucât o asemenea propunere nu poate să aducă decât atingere situației financiare acestui buget, urmând ca această asigurare de sănătate să fie suportată de bugetul de stat.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Revenind la politica socială vă precizăm încă o dată că aceasta a fost revizuită, ca să folosesc termenul atât de drag semnatarilor moțiunii pe această temă, încă din momentul elaborării Programului de guvernare.

Practic, față de politica socială anterioară care urmărea să transforme pe majoritatea cetățenilor în asistați și dependenți de ajutoarele puterii, actualul Guvern promovează o politică socială activă orientată către creșterea bunăstării și reducerea sărăciei, prin dezvoltarea veniturilor prin muncă.

Se acordă o atenție sporită măsurilor de activizare a categoriilor sociale cu risc major de excluziune, concomitent cu eficientizarea sistemului de prestații și servicii sociale acordate categoriilor celor mai defavorizate.

Din acest punct de vedere, fiți sigur că nu vom face, așa cum ați făcut dumneavoastră, ca milioane de cetățeni să stea cu mâna întinsă după ajutoare. Aceasta nu înseamnă în opinia noastră o revizuire a politicii sociale. Noi acordăm prioritate investițiilor, inclusiv în mediul rural, dezvoltării de activități și creării de locuri de muncă, ca tot mai mulți cetățeni să aibă posibilitatea să obțină venituri suficiente pentru ei și familiile lor.

Unul din scopurile introducerii cotei unice și al diminuării cotelor de contribuții de asigurări sociale cu două puncte procentuale, începând cu 1 ianuarie 2006, a fost și acesta de a încuraja munca, de încuraja investițiile, de a asigura un mediu de afaceri atractiv și stabil, prin aceasta, de a permite crearea de noi locuri de muncă.

Deja, în 2005, efectele s-au văzut. Sectorul privat a înregistrat cea mai mare creștere a investițiilor din ultimii zece ani, respectiv 24,9%. Acestea au dus la cel mai mare spor net de salariați din ultimii cinci ani.

Mai mult, monitorizăm permanent și acționăm pentru intensificarea implementării programelor de asistență cu Uniunea Europeană, din care Programul SAPARD are incidență directă asupra nivelului de trai al populației rurale. Ne pregătim să asigurăm toate condițiile pentru absorbția într-un procent cât mai rapid a fondurilor structurale. Am alocat, din acest punct de vedere, începând cu 2006, fonduri bugetare suplimentare pentru investiții. Este, de asemenea, de menționat că, de la 1 ianuarie 2006, angajatorii care încadrează absolvenți sau persoane din categorii defavorizate sunt scutiți de plata contribuțiilor la bugetul asigurărilor pentru șomaj aferente acestor persoane, pentru o perioadă de 12 luni. Aceasta este adevărata politică de creștere a nivelului de trai și de reducere a sărăciei și nu "pomana pe care PSD-ul o practica adesea".

În acest context, dorim să vă dăm doar un exemplu de modul în care punem în practică politica socială la care ne-am angajat prin Programul de guvernare. Începând cu anul 2005, am intensificat sprijinul acordat din bugetul asigurărilor pentru șomaj pentru măsuri active de ocupare. Ponderea cheltuielilor cu astfel de măsuri active, în totalul cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru șomaj, a fost de 19%, în anul 2005, față de numai 16,5%, în 2004.

Pe ansamblu, în anul 2005, sumele alocate și utilizate de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei pentru acordarea alocațiilor familiale și altor prestații existente au fost mai mari, față de anul 2004, cu aproape 16 puncte procentuale.

De altfel, toate cheltuielile aferente celor trei bugete de securitate socială efectuate, în anul 2005, au fost cu circa 3,1 miliarde RON mai mari, față de anul 2004, și aceasta în condițiile în care anul 2004, după cum bine știm cu toții, a fost un an electoral iar, în disperare, fostul Guvern a majorat cheltuieli sociale, în scopuri pur electorale.

Persoanele defavorizate nu se hrănesc cu procente din PIB, ci au nevoie de bani. Și pentru a face o comparație clară, dacă ar fi să ne raportăm la un an normal și unul influențat de propagandă electorală, creșterea cheltuielilor sociale din 2005 este practic la același nivel cu cel din 2003, când nu a fost an electoral. Dar chiar și în termenii comparației eronate a semnatarilor moțiunii, o reducere cu până la un punct procentual a cheltuielilor sociale în produsul intern brut, în condițiile reducerii beneficiarilor sau alocării eficiente către cei îndreptățiți, și nu pentru voturi, înseamnă în fapt un ajutor mai mare pentru fiecare beneficiar.

Pentru 2006, prestațiile de asistență socială au fost indexate cu 5% și se referă în special la alocația de stat pentru copii, alocația familială complementară, alocația de susținere pentru familia monoparentală, alocația de plasament, drepturile persoanelor cu handicap vizual, indemnizația de hrană pentru persoanele infectate sau bolnave cu virusul HIV-SIDA.

Totodată, au fost indexate nivelul nivelului minim garant și ajutorul care se acordă soțiilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați invitați,

O a doua solicitare din prezenta moțiune simplă se referă la "revizuirea și amendarea în regim de urgență a tuturor actelor normative care au înăsprit fiscalitatea, taxe și impozite, astfel încât efectele administrative și economice ale acestora să fie resimțite cât mai puțin de cetățean".

Înainte de a vă prezenta argumentele care arată că măsurile propuse de reducerea TVA și accizelor sunt inoperante, permiteți-mi să fac un scurt comentariu asupra manierei de abordare a fiscalității de către cei ce propovăduiau în campania electorală că totul se va duce de râpă dacă vom aplica angajamentul nostru de reducere a impozitului pe profit și a impozitului pe salarii.

În primul rând, doresc să vă spun că nu mai înțelegem nimic din poziția semnatarilor moțiunii cu privire la fiscalitate. Pe de o parte, vorbesc că s-au pierdut venituri bugetare de un miliard de euro prin introducerea cotei unice de 16%, adică prin relaxare fiscală, iar pe de altă parte semnatarii moțiunii afirmă că a avut loc o înăsprire fiscală. Dar, evident că, după rezultatele de până acum nu mai pot cere așa ceva.

În sinteză, dorim să vă amintim că veniturile bugetului general consolidat, la finele anului 2005, au fost cu circa 18% mai mari decât în anul 2004, iar, în primele două luni din acest an, cu circa 22%, față de primele două luni din anul 2005. Asta nu înseamnă că România nu are nevoie în viitor de venituri publice mai mari.

Valoric, în anul 2005, s-au încasat la bugetul general consolidat, și e bine să știm, în plus, față de anul 2004, 3,5 miliarde euro. Mai mult, în cazul celor două impozite la care s-au operat reduceri importante, impozitul pe profit și impozitul pe salarii, s-au înregistrat chiar creșteri de venituri bugetare.

În privința impozitului pe venit, așa cum am previzionat, încă de la aplicarea cotei unice, după o scădere a încasărilor cu 5,3%, în 2005, în primele două luni s-au încasat la buget cu 10,4% mai mult.

Prin urmare, ar trebui să recunoașteți că prin politica fiscală a Guvernului au venit bani la buget și că trâmbițata opoziție a PSD-ului referitoare la reducerea fiscalității a fost eroare.

S-ar putea spune că o parte din veniturile bugetare nu sunt rezultata directă a introducerii cotei unice, ci vin din "înăsprirea disciplinei financiare și din încasări din trecut". Așa este. Pentru că politica clientelară a PSD-ului a mărit arieratele și a făcut din disciplina financiară o vorbă goală. Deși vechiul Guvern, la presiunea externă, a legiferat încă din anul 2001 celebra Ordonanță 79 privind necesitatea întăririi disciplinei economico-financiare, pe parcursul celor patru ani nu a făcut aproape nimic pentru aplicarea prevederilor acesteia.

Dar să fim corecți și să recunoaștem că nu se puteau satisface cerințele clienților politici și, în același timp, să obligăm pe aceștia să-și plătească datoriile la buget.

Ce mai putem spune despre politica fostului Guvern dacă semnatarii moțiunii ne propun nouă să reducem TVA-ul la produsele esențiale, o măsură pe care ei și-au trecut-o, în 2001, în Programul de guvernare, și timp de patru ani nu au făcut nimic? Și ca să mai amintesc, în acest domeniu, încă un lucru. Se solicită scăderea accizelor, când programul de aliniere a acestora la cerințele Uniunii Europene a fost stabilit chiar de domniile lor.

Dar să revenim la argumentele de ordin procedural și legislativ, în speranța că problematica taxei pe valoarea adăugată și accizelor va fi în sfârșit înțeleasă și nu va mai fi reluată în alte moțiuni.

Cotele de taxă pe valoarea adăugată au fost stabilite cu respectarea regulilor prevăzute de sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, adoptat prin Directiva 6 a Consiliului Comunității Europene cu care legislația în domeniu este în curs de armonizare în vederea aderării României la Uniunea Europeană.

Deși, Directiva șase prevede posibilitatea aplicării uneia sau două cote reduse de impozitare, nu mai mici de 5%, numai pentru bunurile și serviciile prevăzute în Anexa H la această directivă, propunerea este nerealistă și fără efect asupra standardului de viață. Am să argumentez.

Pe de o parte, din experiența anilor precedenți, când în țara noastră s-au aplicate cote reduse de TVA, a rezultat că aplicarea unei astfel de cote pentru produse alimentare de bază nu ar conduce la efectul scontat, respectiv reducerea prețului produsului la consumatorul final, deoarece marea majoritate a agenților economici preferă să-și mărească veniturile, propriile profituri, păstrând în consecință aceleași prețuri.

Creșterea prețurilor la produsele alimentare propuse pentru cota redusă nu mai constituie astăzi, în acest moment, un factor major de reducere a puterii de cumpărare a populației, ca în anii trecuți.

În anul 2005, în cazul produselor alimentare nominalizate de dumneavoastră, creșterile de preț au fost sub inflația medie, aș dori să precizez doar câteva: la pâine prețurile au crescut cu 1,2% în anul anterior, la ulei cu 1,7%, la zahăr și produse zaharoase cu 3,2%, iar la carne și lapte cu circa 5,6%.

În ce privește medicamentele, precizăm că România aplică în prezent o cotă redusă de 9%, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal.

În condițiile în care, în 2005, prețurile la medicamente s-au redus cu 5,1%, propunerea de diminuare a cotei reduse nu mai este de actualitate.

Referitor la aplicarea unei cote reduse de TVA pentru combustibil, pentru încălzire, menționăm că Directiva a VI-a CE prevede la art. 12 punctul 3 și litera b, și e bine să știm acest lucru, posibilitatea unei cote reduse de TVA pentru livrările de gaz natural și electricitate, cu condiția să nu se producă distorsiuni concurențiale, însă adoptarea unei astfel de măsuri în legislația națională privind TVA-ul ar avea un impact deosebit asupra veniturilor bugetului de stat, având în vedere că de această facilitate ar beneficia nu numai populația, ci toți consumatorii de energie electrică și gaze naturale.

De aceea, dacă propunerea dumneavoastră de reducere a cotei la produsele petroliere ar fi operat, aceasta ar însemna de fapt, introducerea unei cote standard de 15%.

Rezultă că autorii moțiunii propun, în fapt, reducerea cotei TVA de la 19% la 15% fără a prezenta soluțiile pentru asigurarea și suplimentarea veniturilor bugetare.

Referitor la accize, menționăm că spre deosebire de alte impozite, directivele Uniunii Europene, în domeniu, prevăd nu numai sfera de aplicare obligatorie a acestor impozite, respectiv alcool și băuturi alcoolice, produse din tutun și produse energetice și niveluri minime de accizare, obligatoriu, pe fiecare din aceste grupe de produse în parte.

După cum se știe, acest capitol cuprinde un calendar de majorare graduală a accizelor până la atingerea nivelurilor minime impuse de directivele europene in domeniu.

Acest calendar, și vreau să precizez, a fost stabilit de guvernarea anterioară, încheierea Capitolului X - "Impozitarea" fiind considerată în acel moment o mare realizare a Guvernului PSD.

Cu alte cuvinte, puneți în surdină măsurile nepopulare pe care le-ați angajat și trâmbițați când alții le aplică.

Având în vedere cele arătate mai sus, ne întrebăm ce soluții ar fi putut fi adoptate, în domeniul accizelor, de către guvernare, indiferent de culoarea politică a acesteia, astfel încât să se respecte angajamentele asumate în timpul negocierilor, astfel încât să nu fie încetinit procesul de aderare a României la Uniunea Europeană, proces care, după cum bine știți, este atent monitorizat de Comisia Europeană care va întocmi viitorul raport de țară în toamna acestui an.

Doamnelor și domnilor senatori,

Dați-mi voie să vă răspund acum și la solicitarea privind înghețarea costurilor locative pentru persoanele cu venituri reduse la nivelul perioadei 31 octombrie 2004 - 31 martie 2005.

Dacă, totuși, am lua în considerare o asemenea solicitare în condițiile în care prețul utilităților crește în mod obiectiv odată cu creșterea prețurilor de pe piața internațională și alinierea la exigențele Uniunii Europene, mă întreb din ce capitol bugetar ar dori colegii noștri din opoziție să luăm surplusuri pentru a acoperi diferențele. De la învățământ, care a fost cenușăreasa guvernării trecute? De la apărare, pentru a pune sub semnul întrebării respectarea angajamentelor militare internaționale sau de la sănătate pentru a le da ocazia lansării unei noi moțiuni?

De altfel, prin înghețarea costurilor, nici mai mult, nici mai puțin, se solicită de semnatarii moțiunii, desigur, să dăm dispoziții ca mai ales persoanele cu venituri reduse să-și înghețe consumul cu întreținerea locuinței și chiar să reducă pentru a-și "îngheța costurile locative".

Înțelegem că este doar o formulă în linia populismului și că în fapt, autorii se referă, de fapt, la prețurile și tarifele utilităților, dar, sincer, nu ne așteptam la o asemenea confuzie între prețuri și costul fiecărei gospodării.

Costurile locative cresc datorită modificării prețurilor, dar și datorită consumului diferențiat al fiecărei gospodării, în funcție de necesitățile și dorințele fiecărei familii.

Noi am înțeles totuși mesajul și vă vom prezenta în continuare cauzele majorării prețurilor utilităților și măsurile luate, este important să precizez, pentru sprijinirea persoanelor cu venituri reduse.

Încă de la început dorim să vă reamintim care au fost angajamentele luate în septembrie 2004 prin Acordul semnat cu Fondul Monetar Internațional privind prețurile din sectorul energetic: creșterea prețurilor la gaze la producătorii interni pentru a atinge nivelul parității de import până la finele anului 2006, creșterea anuală a prețului la gaz administrat la consumatorul final, stabilit printr-o Ordonanță de urgență din 18 decembrie 2003 și actualizată ulterior și, precizez, conform acestei reglementări dată în 18 decembrie 2003, se prevedea creșterea cu cel puțin 25dolari/1000 m3 de la 1 ianuarie 2005.

Am făcut această precizare nu pentru că majorările de prețuri din sectorul energetic nu ar fi necesare, ci pentru a sublinia faptul că și PSD-ul, chiar dacă numai la presiunea organismelor internaționale, a recunoscut că unele prețuri trebuie să crească.

În fapt, prețurile din sectorul energetic sunt afectate de două fenomene: pe de-o parte, acestea depind de prețurile internaționale ale resurselor, iar anumite angajamente de creștere au fost luate chiar de guvernarea PSD, iar pe de altă parte, pentru celelalte servicii este nevoie de o creștere a calității acestora, fapt ce impune creșterea investițiilor în echipamente și modernizări.

Interesant este anul 2004 când creșterile prețurilor la utilități au valori reduse, motivul poate fi foarte ușor de intuit, anul 2004 a fost un an electoral și Guvernul a preferat să ascundă costurile ridicate.

O bună parte din creșterile amânate din 2004 se regăsesc în creșterile din 2005.

Conform sarcinilor asumate de Guvernul României în procesul de integrare în Uniunea Europeană, strategia privind evoluția pieții interne de gaze naturale, până la data integrării României în Uniunea Europeană are în vedere integrarea pieții interne a gazelor naturale în piața unică europeană, ceea ce presupune liberalizarea pieții, dezvoltarea concurenței la nivelul furnizorilor de gaze și implementarea unei metodologii de tarifare care să asigure recunoașterea costurilor justificate.

Necesitatea implementării unui nou sistem de gaze naturale a fost prevăzută în acordurile României cu instituțiile financiare internaționale și a fost făcut public încă din decembrie 2003.

În conformitate cu prevederile foii de parcurs din domeniul energetic, aprobate printr-o Hotărâre de Guvern nr.890/2003 pentru eliminarea subvenției încrucișate între categoriile de consumatori, a fost implementat începând cu 1 aprilie 2005 un sistem de tarife de distribuție și prețuri finale reglementate, care să reflecte costurile corespunzătoare furnizării gazelor naturale pentru fiecare categorie în parte.

Majorarea prețului gazelor naturale se datorează, în primul rând, creșterii prețului gazelor naturale din import.

Pentru Trimestrul II al anului 2006 s-a decis ca prețul gazului din producția internă să nu crească, să păstreze același nivel de 110 dolari/1000 m3 pentru a ușura sarcina fiscală a consumatorilor.

Totodată, vă informăm că Guvernul a făcut demersuri pentru prelungirea perioadei de aliniere a prețului gazului din intern cu doi ani, respectiv de la 1 ianuarie 2007 - la 1 ianuarie 2009.

Trebuie precizat că în conformitate cu prevederile Legii gazelor sunt interzise "orice practici care utilizează sistemele de prețuri și tarife ca instrumente de protecție socială sau pentru subvenționarea directă ori indirectă a consumatorilor.

În același timp, suntem conștienți și depunem eforturi pentru ca asigurarea de către stat a unui anumit nivel de protecție socială pentru unele categorii de consumatori să se poată realiza prin acordarea de ajutoare pentru încălzire, așa cum am procedat în anul 2005 și cum vom proceda și în viitor, venind astfel în sprijinul familiilor cu venituri scăzute.

Am vrut să precizez aceste condiții care au dus la creșterea prețului gazelor naturale, cu atât mai mult cu cât prețurile internaționale, știți bine, au explodat la finele anului 2005.

Cu toate acestea, doresc să precizez că majorarea de preț la gazele naturale s-a situat sub rata medie anuală din perioada Guvernării PSD, care a fost de peste 40%.

Semnificativ aici ar fi fost de comentat grija fostului guvern pentru nivelul de trai al românilor din primul an de guvernare când în perioada august - septembrie s-au aplicat trei majorări consecutive, 63% în luna august, 16,6% în septembrie și 5% în octombrie, ceea ce a condus practic la o dublare a prețului numai în trei luni.

În condițiile liberalizării prețului țițeiului, încă din anul 1996, știți foarte bine că a fost elaborat un model de stabilire a prețului țițeiului indigen, prin corelare cu un țiței similar comercializat pe piața internațională în funcție de potențialul de prelucrare.

De altfel, majorarea prețului la combustibil, la finele anului 2005 a fost cea mai mică din ultimii 15 ani, și e bine să precizăm, situându-se aproape de creșterea medie a prețurilor de consum, respectiv 8,8% și nu 20% cum greșit menționați în textul moțiunii.

Pentru energia electrică prețurile sunt stabilite prin metodologii de calcul a tarifelor de transport și a tarifelor de distribuție. Astfel, dacă e să discutăm despre aceste lucruri, doresc să vă spun că au fost instituite măsuri de protecție socială pentru consumatorii casnici de energie electrică, acestea se regăsesc în îmbunătățirea tarifului social, cu aplicare din luna ianuarie 2005, prin introducerea unei tranșe de consum suplimentare pe care doresc să o precizez.

Astfel, cele două tranșe cu preț redus însumează un consum lunar de 75KW/h, cu 25% mai mult decât vechiul tarif social la care tranșa de preț redus era de 60KW/h.

Această măsură a crescut eficiența acestui tarif ca un instrument de protecție socială.

Și în cazul energiei electrice, anul 2005 a marcat un record în ultimii 15 ani, fiind anul cu cele mai mici majorări de preț, respectiv 9,6% conform datelor statistice.

Pentru anul 2006, menționăm diminuări semnificative în ritmul de creștere al prețurilor pentru energia electrică.

În noiembrie 2005, prin Hotărârea de Guvern nr.1254/2005 prețul național de referință pentru energia termică livrată populației a fost majorat cu 20%.

Totuși, doresc să precizez că pentru evitarea impactului negativ al prețului național de referință asupra facturilor pe care le plătește populația s-au luat măsuri de eficientizare a utilizării energiei termice și de compensare a plăților efectuate suplimentar de cetățeni.

Doamnelor și domnilor senatori,

Pentru a îmbunătăți această situație, aș dori să fac câteva precizări importante referitoare la măsurile pe care le avem în vedere pentru ca cetățenii să scoată cât mai puțini bani din buzunar pentru plata facturilor.

S-a continuat astfel programul de acordare a ajutoarelor pentru încălzirea locuinței și au fost majorate limitele de venituri și cuantumurile ajutoarelor pentru încălzirea locuinței.

Majorarea limitelor de venituri până la care se acordă ajutorul cu 11,8% față de anul 2004, s-au majorat cuantumurile ajutoarelor cu 20% la energie termică, cu 48% la gaze naturale, din care circa 35% până la finele anului 2005, cu încă 10% din 1 ianuarie 2006.

O altă măsură se referă la majorarea ajutorului pentru încălzirea locuinței cu gaze naturale cu încă 7% pentru perioada ianuarie - martie 2006.

Ajutoarele aprobate pentru 1, 4 milioane familii și persoane singure, 495 mii de ajutoare au fost date pentru încălzirea cu energie termică în sistem centralizat, circa 593 mii ajutoare pentru încălzire cu gaze naturale, 320 mii ajutoare pentru încălzirea cu lemne, cărbuni și combustibil petrolier.

În domeniul investițiilor în sistemele de termoficare s-a realizat alocarea prin bugetul de stat pe anul 2005 a sumei de 250 milioane RON pentru reabilitarea și modernizarea sistemelor de distribuție contorizată a căldurii.

Precizez că în anul 2006 această sumă va fi de 500 milioane lei, iar în 2007 de 750 milioane RON.

Cu acești bani s-au reparat o parte din rețelele secundare, s-au modernizat punctele termice și rețele principale de distribuție.

Așa cum s-a solicitat în moțiune, aș dori să precizez că au fost deblocate din rezerva de stat 3 milioane tone de cărbune și 200 tone păcură pentru completarea stocurilor de combustibil ale centralelor, în vederea asigurării continuității funcționării în perioada de iarnă, de asemenea, s-au acordat garanții de stat în valoare de 268 milioane RON, aproape 268 miliarde bani vechi pentru un număr de 23 de producători din 23 de orașe ale țării, începând din Bacău, Bistrița, Iași, Onești, Oradea, Brad, Râmnicu-Vâlcea, Târgu-Mureș.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.143/2005 a fost introdus tariful binom pentru plata facturilor la energia termică, în acest fel utilizatorii putând să-și plătească o parte din facturile din iarnă, care sunt mai ridicate, în perioada de vară când facturile sunt mai mici, fără a plăti penalizări.

De asemenea, prin Ordonanța de urgență nr.143/2005 s-a introdus un sistem de discount pentru cei care utilizează acest binom și plătesc facturile la termen.

În încheiere, aș dori să precizez că în perspectiva anilor 2006 - 2009 s-au inițiat o serie de programe care vor crește calitatea serviciului de distribuție a energiei termice și vor menține facturile la niveluri suportabile.

Prin intermediul Agenției Române de Conservare a Energiei s-a inițiat Programul pentru reducerea costurilor la energia pentru populație prin creșterea eficienței, în valoare de 50 milioane RON.

A fost inițiat programul "Termoficare - calitate și eficiență", prin care vor fi alocate fonduri în valoare de 12 mii milioane RON, atât pentru producție, transport și distribuția de energie termică, cât și pentru izolarea termică a apartamentelor.

În baza acestui program, autoritățile locale vor întocmi, începând din acest an, studii termice, astfel încât să poată fi accesate aceste fonduri.

În obiectivele guvernării noastre se urmărește ca la finele anului 2009 termoficarea să devină, într-adevăr, un serviciu public, astfel încât fiecare cetățean să consume cât are nevoie, să știe exact cât a consumat și să plătească doar pentru ce a consumat.

Doamnelor și domnilor senatori,

Considerăm că răspunsurile pe care vi le-am prezentat se constituie atât în argumente ce demonstrează inițiativa dumneavoastră politicianistă, cât și exemple ale realizărilor cu care a fost implementat Programul de guvernare.

Ne bucură faptul că asemenea prilejuri ne dau ocazia de a face mai vizibilă activitatea Executivului și implicarea sa la modul profesionist în implementarea unor politici sociale pe termen lung.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă mulțumim pentru această ocazie și, apreciind că am demonstrat pe larg caracterul nefundat al moțiunii depuse, solicităm plenului Senatului să respingă, prin votul său, moțiunea care a făcut obiectul dezbaterii noastre de astăzi.

Vă mulțumesc pentru răbdare și înțelegere. (aplauze din partea Alianței Dreptate și Adevăr PNL-PD)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Stimați colegi, vă propun ca dezbaterile să continue prin alternanța grupurilor parlamentare, motiv pentru care invit, întâi, la cuvânt reprezentantul Grupului parlamentar PSD, urmând ca după aceea să ofer cuvântul reprezentantului Grupului parlamentar D.A., P.R.M. și așa mai departe.

Dacă sunteți de acord, invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar PSD, domnul senator Mircea Geoană, președinte PSD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Mircea Geoană:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să-i amintesc domnului viceprim-ministru Pogea că moțiunea a fost inițiată de colegii de la PRM. După câte știu, până acum nu au fost la guvernare. Și vreau să îi spun că delirul anti-PSD-ist, care s-a transformat într-o rațiune de a exista a acestei coaliții precare, nu-i mai interesează pe români.

L-aș invita pe domnul ministru Pogea să vină să citească ceea ce ne-a prezentat nouă în fața pensionarilor de la Galați care au fost bătuți cu bestialitate de către jandarmi. Aș vrea să meargă să vorbească cu cei 40% dintre români care, practic, nu-și pot acoperi cheltuielile cu întreținerea, cu apa curentă și cu electricitatea. Aș vrea să-i aduc aminte domnului viceprim-ministru că actuala guvernare a liberalizat în avans pe zona de electricitate pentru a da satisfacție unor grupuri de interese din sfera PNL-istă, inclusiv proprietari de echipe de fotbal din Moldova și, dacă doriți precizări suplimentare, vi le dăm.

Pe un ton mai serios, nu știu dacă domnul viceprim-ministru Pogea și ministrul economiei, domnul Șereș, pe care-l văd aici, în sală, colegul nostru, vor face parte din delegația României la Consiliul European care se va derula peste câteva zile ? Nu știu dacă domnul viceprim-ministru Pogea, ocupat de problemele de guvernare, inclusiv de social, pe care văd că le cunoaște foarte bine din lectură, a urmărit ce se întâmplă la Moscova, la Grupul celor 8 care discută despre energie ?

Și vreau să-l întreb pe domnul viceprim-ministru Pogea dacă există vreo poziție pe care România o va prezenta la Consiliul European când întreaga Europă discută politică energetică ? Vreau să-l întreb pe domnul ministru Șereș, cu toată prietenia și simpatia, dacă are vreo explicație plauzibilă de ce România plătește cel mai scump preț de import de gaz natural din Federația Rusă, dacă a fost atât de bucuros să asiste la semnarea contractului ? Vreau să-l întreb pe domnul Pogea - să transmită și primului-ministru și ministrului de externe - dacă știe cumva, din informația pe care o are Guvernul, că ambasadorul României la Moscova, domnul Donca, plecat de aici în luna august, nu a fost primit nici până astăzi de președintele Putin ? Dacă este cumva vreo legătură între această dimensiune și celelalte ?

Și am sperat că domnul Pogea vine aici cu mai puțin delir anti-PSD-ist și cu niște răspunsuri concrete.

Dacă ceea ce se acordă ca subvenții pentru familiile care nu-și permit să plătească aceste costuri enorm de mari, indiferent de cauze, înseamnă să îi ții pe oameni cu mâna întinsă și dacă politică socială activă înseamnă a transfera către bugetele locale sume infime care nu permit acoperirea acestor costuri, dacă, în perioada în care ROMGAZ face un profit record, de aproape 700 milioane euro și nu știm unde se duc acești bani, dacă nu cumva este momentul să oprim privatizarea ROMGAZ, dacă nu cumva este momentul să oprim privatizările de la HIDRO ?

Stau și mă întreb cât crede actuala guvernare că va putea să păcălească opinia publică care, efectiv, nu mai rezistă la aceste costuri de nesuportat ?

Această moțiune nu a fost dictată de rațiuni populiste. Ea este dictată de o necesitate socială și de o presiune a opiniei publice.

Nu mergeți în teritoriu ? Nu sunteți parlamentari ? Nu vă întreabă lumea, pensionarii și oamenii cu venituri mici că nu mai au de unde să plătească ?

Cum puteți să spuneți că această cotă unică de 16% a adus bani la buget ? Din TVA s-au adunat bani la buget, dar gaura la buget este de 1 miliard de euro. V-a spus-o comisarul european Almunia, la București.

Vreau să vă aduc aminte că, dacă am avut un acord cu Fondul Monetar, cred că a fost bine. Nu mai aveți acord cu Fondul Monetar. Sunteți liberi să faceți ce vreți ? De ce nu rezolvați aceste probleme ?

Este o situație dramatică. Este o situație care riscă să facă din România, care este țara cu cel mai ineficient sistem energetic din Europa, țara cu cea mai rapidă creștere la prețurile pentru utilități din Europa și țara cea mai săracă din Europa, o victimă sigură la întâlnirea cu Uniunea Europeană.

Eu am așteptat ca, la această moțiune, să răspundă domnul ministru Șereș, care este de specialitate. Vine domnul vicepremier Pogea care ne vorbește despre social, de care nu are habar și păstrăm această retorică că vechea guvernare este de vină pentru ce este rău în România. Sunteți în al doilea an de guvernare, dragi colegi. Asumați-vă răspunderile !

 
   

Doamna Paula Ivănescu (din sală):

Asumați-vi-le și dumneavoastră.

 
   

Domnul Mircea Geoană:

Deci, din punctul nostru de vedere, actualul Guvern este obligat să vină în fața opiniei publice cu o strategie coerentă de sprijinire a categoriilor defavorizate, trebuie să venim cu o strategie clară cu privire la eficientizarea sistemului energetic, nu povești care o să rodească peste 5 ani de zile.

Și vă încurajez, la modul cel mai serios, ascultați puțin ce zice populația acestei țări. Cum puteți să spuneți că sunt milogi cu mâna întinsă 40% din români care nu-și permit să plătească facturile în timp de iarnă ? Ce fel de țară este asta ?

Și nu trebuie să fii de stânga ca să fii sensibil la aceste probleme.

Vă rog foarte mult, sunt subiecte care riscă să distrugă fibra socială a acestei țări, sunt sisteme care fac economia țării să fie necompetitivă, sunt chestiuni care ne vor afecta integrarea europeană și în sens economic, și în sens social.

Nu sunteți sensibili la zecile de mii de angajați cărora li s-au închis întreprinderile în industria de îngrășăminte chimice în această țară. Chiar trăim în lumi paralele ?

Deci fac un apel la responsabilitate și la găsirea de soluții comune. Scopul acestei moțiuni este alertarea Guvernului pe un subiect extrem de complex.

Veniți în fața Parlamentului cu o strategie. Suntem dispuși să o discutăm. Spuneți-ne cu ce mergeți la Bruxelles. Polonia a venit cu o strategie națională pe problema de energie, cu care s-a dus în Europa. Cu ce mergeți la Consiliul European ? Cu avionul ?

Sunt miniștrii responsabili ? Au un mandat pentru a merge la Consiliul European când întreaga Europă discută o strategie pentru energie, împreună cu Federația Rusă ? De ce președintele Putin s-a oprit la Budapesta și a decis să facă depozite comune de gaze împreună cu ungurii și cu noi nu a făcut ? De ce nu ia domnul ministru Șereș, care este șeful acestui minister, decizia să treacă în rezervele statului măcar două depozite de gaze naturale pe care să le folosim ca tampon pentru prețul ridicat ? De ce nu spunem OMV-ului și PETROM-ului că acel aranjament de 40% din obligația de a consuma de la intern se aplică și pentru PETROM ?

Haideți să fim puțin serioși! Lăsați demagogia la o parte. Lucrurile sunt serioase. Țara asta nu mai rezistă !

Fac un apel la extrem de multă responsabilitate. Lăsați acest joc de a da vina pe nu știu cine a fost acum 2 ani sau 4 ani la guvernare.

Guvernați țara - răspundeți pentru aceste chestiuni! Lucrurile nu merg bine. Și așteptam răspunsuri, nu demagogie din partea domnului ministru Pogea pe care-l respect și sunt surprins neplăcut de tenta extrem de populistă pe care a dat-o prezentării și răspunsului Guvernului la o moțiune de cenzură pe care PRM-ul și PSD-ul, cu bună credință, a introdus-o pentru a avea niște răspunsuri serioase. Haideți să devenim oameni serioși.

Aveți o răspundere, asumați-v-o, guvernați!

Vă mulțumesc. (aplauze din partea Grupului parlamentar PSD)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator. Grupul parlamentar PSD mai are 21 de minute.

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar D.A., domnul senator Paul Păcuraru.

Aveți cuvântul, domnule senator. Grupul parlamentar are 27 de minute. Aveți cuvântul!

 
   

Domnul Paul Păcuraru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, intervenția domnului Geoană m-a obligat să ajustez puțin din alocuțiunea mea și pot să spun că noi nu avem, cel puțin nu am simțit la nimeni, nici din guvernare, nici din Grupurile parlamentare ale Alianței D.A nici un fel de delir anti-PSD. Noi avem doar un șoc permanent, dacă vreți, la faptul că semnați permanent cu PRM-ul, că sunteți asociați politic, că lucruri pe care întotdeauna le-ați dezavuat în plan politic, în plan practic le faceți exact pe dos.

Evident, Grupul parlamentar PRM are nevinovăția că nu a fost la guvernare. Sigur că întrebarea, retorică sau neretorică, ar fi ce ar fi făcut dacă ar fi fost la guvernare sau ce s-ar fi întâmplat ?

Acum, sunt obligat, ca gălățean de data aceasta, să fac o mică corectare: nici un pensionar nu a fost molestat de jandarmi. Prefectul județului Galați a stat, în trei rânduri, de vorbă cu pensionarii, a făcut și comisii de dialog social, și cu casa de pensii. Am stat și noi, parlamentarii de vorbă cu ei. A fost un incident care nu a avut nici o legătură cu modul în care autoritățile s-au implicat în acest subiect și sunt obligat să spun că, până și ieri, am stat de vorbă cu pensionarii, care m-au invitat, de altfel, și la o partidă de șah, acolo unde se organizează mitingurile pe care le fac.

Tot domnul președinte a făcut niște afirmații care pe mine mă lasă, cumva, știu eu, într-o neînțelegere totală. Nu am văzut niciodată până acum ca PSD-ul să spună, prin vocea președintelui, a nimănui altcuiva, că ar trebui să oprim privatizarea ROMGAZ, ar trebui să o comunicăm și pe la societăți, și prin toate părțile, că ar trebui să oprim și alte privatizări dacă ele se dovedesc defectuoase, pentru că ne-am asociat cu PRM-ul ca să înghețăm prețurile. Este o frază care ține, dacă vreți, de retorica anilor '90, este un discurs completamente depășit politic, care nu-și mai face loc nici măcar în amintirile veteranilor comunismului, darămite în condițiile în care România, astăzi, bate la porțile Uniunii Europene, cu speranțe reale să ne integrăm începând cu 1 ianuarie 2007.

Spunea domnul președinte că ar fi bine să ascultăm ce spune populația. Vă garantăm că o facem tot timpul. Vă pot prezenta date mult mai precise și mai exacte privind costurile și prețurile pe care le suportă populația pe kWh, pe gigacalorie, pe toate serviciile și utilitățile de care are parte astăzi, dar nu cred că aceasta este problema.

Sunt obligat să spun că, încă din titlul său, moțiunea se auto-prezintă. Moțiunea este o problemă de conjunctură. "Dacă tot s-a terminat iarna, hai să facem o moțiune, că prindem un moment sensibil, în care prețurile și facturile sunt încărcate - e o realitate, facturile sunt mari, prețurile mari - și poate mai dăm o lovitură de imagine în plan politic.

Vreau să spun clar că scăderea dramatică a nivelului de trai în România nu are nici un fel de acoperire în momentul de față. Dacă ne uităm în datele statistice - statistica le publică trimestrial - putem să ne uităm atât în veniturile și consumurile populației României, ultimul raport, și vom vedea o dinamică pozitivă atât la venituri, la consumuri, cât și la cheltuieli, deci nu regăsim nici un fel de acoperire, în datele oficiale, a afirmațiilor care se fac în moțiune. La fel, putem analiza condițiile de viață ale populației, în dinamică, tot un raport al statisticii. Îl pot pune la dispoziția celor ce doresc, pentru că este o contradicție flagrantă între ceea ce autorii moțiunii au pus pe hârtie și ceea ce se raportează ca indicatori oficiali ai guvernării.

În ceea ce privește scumpirea gazului metan și al electricității, numai dintr-un simț al responsabilității și nimic altceva - îmi pare rău că domnul președinte nu mai este în țară - sunt obligat să citez, de data aceasta citez: Capitolul 14 - Energie - încheiat pe 23.03.2004 de autoritățile române - în care, în documentul complementar de poziție Conf.ro.6/04, la pag.10, se spune: "În intervalul 2005-2007, prețul gazelor din producția internă va înregistra o creștere anuală de 25 dolari/1000 m3 - atenție ! acum vine sublinierea - ajungând la paritate cu prețul gazelor naturale din import, în momentul integrării", adică în 2007, 1 ianuarie. Aceste majorări de 25 dolari/1000 m3 s-au produs. Ceea ce a intervenit dincolo sau mult pe deasupra capului Guvernului Tăriceanu a fost evoluția pieței mondiale, care a înregistrat, spre regretul tuturor, în mod evident, o creștere a prețului barilului de petrol la niveluri record, neatinse până acum în lume. Se știe că prețul gazelor vine ca o undă de șoc, ca un val, în urmă cu 6-8 luni după creșterea barilului de țiței. Unda de șoc pentru gaze s-a resimțit exact în trimestrul IV și în trimestrul I actual.

Noi suntem obligați, în momentul de față, și Guvernul este obligat, în momentul de față, să facă ceea ce spunea domnul ministru Pogea, să încerce să obțină o amânare pe 2 ani, pentru că, dacă noi nu avem soluții tehnice, să răspundem la acest angajament politic pe care, totuși, cu responsabilitatea, pe care ne-o cerea domnul Geoană, ne-o asumăm, pe care, totuși, Guvernul l-a făcut, pentru că, în momentul integrării, ar trebui să ajungem și noi la 180 sau 200 și ceva de dolari pe m3 la import, cât este, în momentul de față, prețul gazelor.

Deci nu este nici un fel de factor intern care să fi condus la această situație, ci un angajament punctual - tot capitolul Energie - pe care Guvernul ar trebui să-l onoreze, că nu are de ales, a avut și negocieri suplimentare cu Banca Mondială, probabil că domnul ministru Șereș vă va da detalii, și se încearcă, în momentul de față, tocmai datorită imposibilității pentru populație de a susține acest nivel, să obținem o amânare pentru 2 ani.

În ceea ce privește prețul la energie, aici, problema era limpede, prețurile sunt alineate, nu era o problemă de ajustare și de venire la un acord făcut cu Uniunea Europeană. Singura problemă care rămânea de rezolvat, și autoritățile o au în față, este problema acoperirii costurilor. Sigur că, din acest punct de vedere, au fost ajustări, sigur, nu atât de semnificative ca la gaze, dar au fost ajustări, pe care Guvernul trebuie să le facă în continuare pentru că activitățile economice trebuie să se autosusțină și nu să fie subvenționate, neexistând de unde să fie subvenționate, în mod evident.

Și în 2004, la energie, de fapt, am avut o majorare mascată, prin raportul dintre prețurile pentru consumatorii industriali și consumatorii casnici și consumatorii captivi, dar nu este momentul să intrăm în detalii.

Pentru că PSD-ul - vorbesc cu PSD-ul pentru că-l consider serios implicat în răspunderea privind nivelul de trai al populației - se arată în textul moțiunii atât de implicat în acest subiect, sunt obligat să spun, ca o persoană care analizează aceste subiecte, că a întreprins un lucru absolut nelalocul său în ceea ce privește cunoașterea situației populației, în ceea ce privește nivelul de trai. Și am să fiu mai explicit. În anul 2000, Guvernul Isărescu, tocmai pentru a încerca să vadă cum evoluează nivelul de trai, a aprobat, prin ordonanță de urgență, un instrument de lucru care se numea "Coșul minim de consum lunar". Este legea pe care PSD-ul, venind la guvernare în 2001, a aprobat-o, prin Legea nr.554/2001. Ce spunea această lege ? Ca să nu ne facem politichie din fiecare subiect și să vorbim despre ce nu știm, hai să măsurăm lucrurile pe trei categorii mari de produse alimentare, nealimentare și servicii, inclusiv serviciile de care vorbeam anterior, și să fundamentăm indicatorii privind salariile, venitul minim și așa mai departe, funcție de evoluția coșului minim.

Ce a făcut onorabilul partid de guvernământ, atât de grav și responsabil preocupat de nivelul de trai al populației, după ce s-a trezit cu realitatea față în față, că una declara și alta se întâmpla?

În pofida presiunilor sindicatelor, la momentul respectiv, a aplicat actul normativ vreme de doi ani și jumătate, a înființat și o comisie națională, care nu făcea nimic altceva decât să elaboreze standardul, adică instrumentul de măsurare a coșului minim, tocmai ca să înțelegem ce trebuie să facem ca să acoperim nevoile populației și să reducem nivelul de sărăcie absolută sau relativă din România, a înființat această comisie, dovezile sunt aici, actele sunt, pentru ca, în 2003, cu de la sine putere, în momentul în care a văzut că nu are acoperire, că nivelul de trai al populației se deteriorează, în momentul acela a suspendat, practic, cu de la sine putere și fără nici măcar un act normativ în vigoare, a suspendat. Baza mea de date se oprește, din neșansă pentru mine, în trimestrul 3, 2003, pentru că, din acel moment, Guvernul nu a mai vrut să calculeze coșul minim. De ce nu-l calcula? Simplu ca bună ziua, pentru că, de fapt, situația se înrăutățea. În pofida declarațiilor pe care le făcea, situația se deteriora.

Ultima raportare serioasă în problema nivelului de trai, făcută în România, în guvernarea trecută, ține de raportul pe care l-a făcut Banca Mondială în 2003, prezentat cu mult fast la vremea respectivă de cabinetul Năstase. Ce era bun în acel raport? Sigur că starea nivelului de trai al populației se deteriora. În acel raport era bun faptul că, urmare a introducerii venitului minim garantat, al lui 416, cum este el cunoscut, nivelul veniturilor și al consumurilor pe anumite categorii ale populației a crescut și atunci, statistic, înregistram o reducere a pragurilor de sărăcie de la 36 la 29%. Mare poveste. Sigur că era un câștig, dacă și asta se obținea.

Acesta este ultimul moment în care, în România, s-au prezentat date, cercetări, fundamentări pe indicatori și a discuta la obiect.

În 2004 s-a intrat în campania electorală, s-a umplut pomul electoral cu cadouri de Moș Crăciun, se făceau de toate cu sau fără acoperire, de regulă, evident, fără acoperire, dar sigur că toate s-au transferat pe guvernarea care a urmat.

Am spus acest lucru legat de cum a abordat responsabil PSD nivelul de trai, tocmai pentru că așa ceva eu nu cred că s-a mai întâmplat, să abandonezi singurul instrument de lucru pe care guvernul și autoritățile îl aveau, să-l arunce la coșul de gunoi, să uite de el și, în rest, să vorbim vorbe despre un astfel de subiect.

Dacă mă întrebați ce cred? Eu cred că, într-adevăr, sărăcia este o mare problemă, cred că nivelul de trai este cea mai mare problemă a României, mai ales acum când intrăm în Uniunea Europeană, cred că preocuparea tuturor trebuie să fie adunarea eforturilor și măsurarea fiecărui pas care se face, în așa fel încât să îmbunătățim cumva condiția de viață a populației.

Despre ce eforturi s-au făcut, domnul ministru a vorbit pe larg. Și a luat ambele capitole mari, atât pe partea de asigurări,unde programul, în momentul de față, este îndeplinit și în ceea ce privește indexarea, și în ceea ce privește recalcularea. Sigur, și aici, sunt obligat să fac o observație. Dacă am fi avut mai multă înțelepciune în țara asta, înainte de recalculare am fi făcut un pilot, un eșantion de 1000 de oameni și am fi văzut ce se întâmplă ca urmare a recalculării. Pentru că, fără voia nimănui, nefăcându-se acest lucru, rezultatele recalculării nu au încântat foarte multă lume, adică doar 40% din pensionari au beneficiat de recalculare, alte categorii nu au fost beneficiari financiari ai recalculării și sigur că se miră sau sunt nemulțumiți de ce nu beneficiază de o creștere a pensiei, în momentul în care s-a trecut pe formula din Legea nr.19/2000, care a înlocuit formula de calcul din Legea nr.3/1974.

Un lucru bun care s-a făcut, însă, pe linia asigurărilor, sunt obligat să o spun, este această indexare cu 9%, pentru prima dată, ante-inflație. Toate indexările anterioare, care se făceau în sistemele de asigurări, se făceau post-inflație, adică mai întâi se tocau resursele, după care se făcea indexarea, care, de regulă, nu acoperea inflația. Îmi aduc aminte, împreună cu colegii din Parlamentul trecut, că ne-am bătut tocmai pe acest lucru și anume, să acoperim măcar inflația. Ei, de data asta, în condițiile în care inflația prognozată este undeva, la 6 - 7 procente, este o indexare pe asigurări de 9 procente.

S-au făcut și pe toate capitolele de asistență, pe programe și așa mai departe. Domnul ministru a prezentat în detaliu fiecare realizare, inclusiv pe venitul minim garantat, acum, în lucru.

Pot spune chiar, deși nu cred că timpul ne permite să facem o analiză foarte atentă, ce s-a întâmplat în politica socială românească din 1990 până astăzi. Este foarte interesant și poate că asta este o dezbatere pe care membrii din Guvern sau membrii din Parlament ar trebui să o inițieze, pentru că este extrem de interesantă.

Se afirmă în textul moțiunii că România are un model rezidual de protecție socială din 2000 până astăzi. Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că, în raport cu ponderea altor țări - hai să numim Suedia sau modelul scandinav, care cheltuie foarte mult pe programele și pe pachetele de protecție și asistență socială -, în România niciodată nu s-au cheltuit mai mult de 20 de procente. În textul moțiunii se afirmă 11%, dacă punem sănătatea și educația ajungem la 20%, iar domnii din opoziție, prezenți aici, pot spune că nu este nici o modificare sensibilă a ponderilor alocate pe capitole de cheltuieli bugetare.

Noi nu ne putem compara, din păcate, cu Suedia, cu Danemarca, cu Olanda, nu ne putem compara decât cu propriile noastre resurse. Este adevărat faptul că modelul românesc a fost un model rezidual, cu alocări mici pentru protecția socială, pentru că industria trebuia menținută, politica de privatizare și de restructurare a trenat ani în șir și doar crearea de resurse economice poate să ducă la un alt model cu o generozitate mai mare.

Sunt obligat să spun că această moțiune nici măcar nu poate să fie votată. Domnul ministru a analizat cele trei cerințe pe care le are moțiunea. Ele nu pot fi susținute, pentru că sunt ilogice. Nu se pot îngheța prețurile, adică nu putem introduce în limbajul economiei de piață noțiuni de mult apuse, inexistente în limbajul economiei de piață. Furnizorii de servicii trebuie plătiți. Nu a inventat nimeni economia de piață în care furnizorii de servicii nu sunt plătiți și funcționează. Pe ce, pe consumul cui? Unde regăsim aceste cheltuieli pe care dânșii le fac? Deci, spuneam că nici nu pot fi făcute.

Inițiatorii moțiunii vorbesc de măsuri fiscale. Păi, înseamnă că vrem să diminuăm bugetele de asigurări sociale, de șomaj sau bugetul de stat, adică exact sursa din care alimentăm programele.

În mod evident, singura rațiune a acestei moțiuni este un gest conjunctural, un gest de primăvară, după părerea mea, un gest politic, prin care s-a încercat schimbarea atenției, deși o recunosc, o recunosc și colegii din Alianță, este o realitate problema cu care se confruntă România, problema pensionarilor, problema coșului zilnic, problema nivelului de trai, sunt cele mai dure și mai severe realități, dar calea lor de rezolvare nu este o moțiune care, din păcate, nu are coerență între premise, dispozitiv și concluzii.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

V-ați prezentat discursul 20 de minute. Grupul parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD mai are 7 minute la dispoziție.

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Valentin Dinescu.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a intra în ceea doresc să vă spun efectiv, vreau să-l întreb pe domnul senator Paul Păcuraru dacă este adevărat că, în județul Galați, 5000 de persoane nu mai beneficiază de apă rece și dacă și familia domniei-sale, printr-un joc conjunctural, face parte din această categorie? Vă spun eu, este adevărat! Și acum vă răspund ce am fi făcut noi dacă eram la guvernare, domnule senator Paul Păcuraru: ați fi avut apă.

De asemenea, vreau să-i răspund domnului viceprim-ministru că a intrat în aceeași capcană în care au intrat cam toți reprezentanții Guvernului, care au reacționat la moțiunile noastre simple, dând, în exclusivitate, vina pe guvernarea PSD.

Această moțiune, cum bine a precizat aici domnul președinte al PSD, a fost inițiată, în primul rând, de Partidul România Mare, care nu a fost la guvernare și care dorește, prin aceste moțiuni, să vă atragă atenția că sunteți pe un drum greșit. Luați numai facturile care vă vin dumneavoastră și familiilor dumneavoastră și veți ajunge la concluzia că ați luat-o razna.

"Umilitoarei doamne, sărăcia,
Cumplit e semnul ei din zodiac
Și nu-i nimic mai tragic decât cerul
Răsfrânt în ochii de copil sărac".

Mi-am început această intervenție pe marginea moțiunii noastre simple, pe versurile poetului Corneliu Vadim Tudor, pentru că, la mai bine de 14 luni de guvernare a coaliției... (discuții și vociferări în sală)

Din sală: Felicitări!

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc.

Este bine să-l și citiți, domnilor. Faptul că-l aplaudați este un semn bun, dar citiți-l! (discuții și vociferări în sală)

Domnule președinte, vă rog să-mi asigurați posibilitatea să-mi rostesc alocuțiunea.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimate colege și stimați colegi, vă rog să faceți liniște în sală! (discuții în sală)

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

...pentru că, la mai bine de 14 luni de guvernare a coaliției PNL-PD-PC și nelipsitul, de 16 ani încoace, UDMR, nivelul de trai al românilor continuă procesul de nestăvilit al prăbușirii. Parcă se vrea acest lucru. De 16 ani încoace, toți politicienii, aflați în competițiile electorale, au promis raiul pe pământ, minciuni și promisiuni deșarte, care l-au tot amăgit pe bietul român.

Suntem acuzați, când de unii, când de alții, noi, membri ai Partidului România Mare, de extremism. Ei bine, domnilor colegi, adevăratul și singurul extremism îl reprezintă distrugerea țării și sărăcirea extremă a populației în toți acești ani de democrație post-revoluționară. Toate guvernele ce au fericit România au scris o istorie dureroasă acestui neam. Noi putem să furnizăm mii de dovezi ale extremismului acestor forțe politice antinaționale, fiindcă urmele dezastrului se văd în nivelul de trai catastrofal, în explozia aberantă și necontrolată a prețurilor.

România se confruntă cu o creștere alarmantă a nivelului arieratelor, scăderea gradului de colectare a veniturilor și, în general, o fiscalitate excesivă. Ce spuneți despre aceasta, domnilor, pentru că nu am mai spus-o noi?

Autoritățile României nu au reușit să stabilească un pachet coerent de acțiuni și aplică măsuri din domeniul fiscal, indiferent de consecințe - este opinia Fondului Monetar Internațional.

Dreptate și adevăr? Mai poate exista dreptate și adevăr într-o țară unde se moare de foame și de frig, în care părinților, dacă mai au un loc de muncă, le este tot mai greu să pună pe masă o bucată de pâine, iar bătrânii, după 30-40 de ani de trudă, beneficiază de pensii umilitoare, care nu le ajung nici măcar pentru plata întreținerii, nemaivorbind de coșul zilnic, de medicamente și de alte stricte necesități?

După bătaia de joc a pachetului de Legi pentru sănătate, ne așteptăm și la alte surprize gen: "Să trăiți bine!"

Epictet spunea despre dreptate: "Să nu mergi înaintea judecății, până nu te-ai judecat înaintea dreptății", iar Nicolae Iorga spunea: "La ușa dreptății să păzească mila, dar să nu stea pe scaunul de judecată".

Câți oameni politici se regăsesc în aceste înțelepte vorbe pe care le-au poleit cu minciunea scopului care scuză mijloacele ?! Ați făcut din "Dreptate și Adevăr" un slogan de campanie electorală cu care ați mințit un popor întreg: "Să trăiți bine!". Cu ce, domnilor ?! Cu prețuri mai mari decât în Uniunea Europeană ?! Cu salarii și pensii de 10-15 ori mai mici ?!

Treziți-vă, coborâți la viața reală ! Țara este lovită de stihiile naturii, ca un blestem, dar și de cei care ne vor parcelați numai de ei.

Dar să revenim la problemele prețurilor și ale facturilor de întreținere. Drama a milioane de români, în această iarnă, o reprezintă majorarea iresponsabilă a tarifelor la utilități, fapt ce creează mari probleme mai ales categoriilor defavorizate: șomeri, pensionari, tineri cu salarii indecente.

În această iarnă, milioane de români resimt dureros frigul în propriile locuințe, din cauza creșterii cu 20% a prețului național de referință la energia termică, fapt ce a dus și duce, în continuare, la debranșări de la sistemul de încălzire.

Scumpirea cu 17% a gazelor naturale afectează direct nivelul de trai atât prin consumul propriu de gaze naturale, cât și prin creșterea gigacaloriei, a prețurilor la alimentele de bază, confecții, încălțăminte, articole de uz casnic etc.

Urmează noi creșteri de prețuri, începând chiar din luna aprilie, la gaze naturale, energie electrică, energie termică și carburanți, care vor duce la majorări în lanț la toate categoriile de produse și servicii.

Efectele acestor scumpiri vor provoca noi drame umane, iar viața pensionarilor și familiilor cu venituri mici va deveni insuportabilă.

Faceți un calcul simplu: pentru un litru de lapte și o pâine, pe zi, îți trebuie 100 RON, 1.000.000 lei (vechi)/lună și sunt oameni care au încă o pensie de 3-400.000 lei/lună, iar asta în plin secol XXI, într-o țară ca România care poate hrăni 70-80.000.000 de oameni, cu o condiție: să fie guvernată pentru oameni, pentru un trai cel puțin decent al acestora.

Prea mult a suferit acest popor, istorie făcută și scrisă de alții, ca să nu merite o viață mai bună.

Pentru toate acestea și pentru multe altele, vă îndemn, doamnelor și domnilor senatori, să votați această moțiune, cât mai putem încă să ne uităm senin în ochii celor care ne-au trimis în Senatul României.

Am să închei cu două strofe dintr-o poezie de o îngrijorătoare actualitate, scrisă, în urmă cu mulți ani, de poetul Corneliu Vadim Tudor, ce sună astăzi ca o pecete în timp:

"Ajută-i Doamne pe români,
Tu nu vezi ce ușor se moare?!
Fă-i să se simtă iar stăpâni
Pe trupul ca un tei în floare,
Iar orice patimă de-a lor
Se stinge în stelele incerte
Și-n ceasul grav în care mor
Ajută-i Doamne să ne ierte."

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator. Grupul parlamentar PRM mai are 4 minute.

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Conservator, pe domnul senator, domnul ministru Codruț Șereș. Grupul parlamentar PC are alocate 6 minute, dar a mai primit din partea colegilor de la PD - 7 minute. Deci, în total, aveți la dispoziție 13 minute, deși a solicitat și un alt coleg din Partidul Conservator să îi lăsați cel puțin un minut. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ioan Codruț Șereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru de stat,

Domnilor și doamnelor colegi senatori,

În primul rând, aș începe cu o remarcă la cele două strofe prezentate de colegul senator de la PRM: și eu, înainte de 1989, la școală, recitam poezii, ca toți cei de vârsta mea, din "lumina gândirii farului" de până la acel moment. Eu cred că a trecut momentul în care să dăm citate din președinți de partide și alte lucruri.

Moțiunea, inițiată de Partidul România Mare și partenerul său de opoziție, PSD, nu dorește să atragă atenția asupra problemelor din economie și din societate, ci dorește să ascundă procesul de autodesființare prin care trec cele două partide.

Personal, mă îndoiesc că cineva de la PRM și de la PSD a mai avut timp să citească documentele pe care le prezintă Ministerul Economiei și Comerțului, documente din care rezultă cu totul altceva decât ceea ce au scris semnatarii acestei moțiuni.

Din acest punct de vedere sunt de înțeles prezentările de date false, scăpările și interpretările total eronate care îmbogățesc textul acestei moțiuni, nu simplă, ci simplistă.

Poate și de aceea, în concluziile moțiunii, deși critică politica Guvernului în privința prețurilor la utilități, colegii de la PRM și de la PSD nu fac nici o solicitare în ceea ce privește prețul la gaze și la energie electrică, deci recunosc justețea acțiunilor Guvernului.

Este din ce în ce mai vizibil că există o problemă a lipsei de competență în rândul celor două partide, dar, în egală măsură, și multă demagogie.

Din ce în ce mai puțini oameni capabili și integri doresc să se apropie de cele două partide, din ce în ce mai mulți oameni competenți pleacă sau doresc să plece din cele două partide.

Pentru România, aderarea la Uniunea Europeană implică și creșteri de prețuri și, în general, o serie de lucruri mai puțin plăcute, dar necesare pentru integrarea noastră în piața comună.

Partidul Social Democrat, însă, încearcă să transforme aderarea României la Uniunea Europeană într-o armă electorală, afirmând că eforturile unei națiuni întregi sunt greșelile Guvernului.

Partidul Social Democrat, care a negociat cu Uniunea Europeană termene imposibile pentru creșterea tarifelor la gaze - de fapt nici nu a negociat ceva - vine acum și ne critică pentru că am reușit să reeșalonăm aceste creșteri spre binele cetățenilor. Și, ca o paranteză, poate că domnul ministru Geoană sau ex-minstru Geoană a uitat ce a semnat la momentul în care, prin Guvern, s-au prezentat trei memorandumuri pe tema Capitolului 14 - "Energie", poate că domnul ex-ministru Geoană, fiind foarte ocupat cu relațiile externe, a uitat să se uite ce se poate întâmpla în România în cazul în care nu se negociază nimic la Capitolul 14 - "Energie".

Într-adevăr, am fi putut și noi să ne facem că lucrăm, să acceptăm condițiile cele mai dure și apoi să acordăm o serie de pomeni guvernamentale. Este ceea ce PSD-ul, cel puțin, a uzat din plin, în ultimii 14 ani.

Noi, însă, ne gândim, deopotrivă, la sănătatea economiei și a fiecărui cetățean. Nu vom accepta să păcălim populația acordându-i, așa cum a făcut fostul Guvern, bani, în schimbul incompetenței, bani care, la urma urmelor, veneau tot de la contribuabilul român.

Am susținut și susținem, în continuare, finanțarea Programelor de eficiență energetică și a Programului de asistență socială destinat familiilor cu venituri reduse.

Nu vom accepta, de asemenea, să plătim, cu banii populației, propria noastră campanie electorală, așa cum s-a făcut în anii anteriori.

Pentru cei interesați cu adevărat de dezvoltarea acestei țări mai trebuie să mai adaug un lucru: problema esențială, în acest moment, nu e să discutăm, an de an, subiecte pe care nu le putem influența, cum ar fi prețul gazelor în Europa sau prețul internațional al barilului de petrol, doar ca să ne vadă lumea lacrimile la televizor, nici să cârpim, an de an, propria noastră neputință cu ajutoare sociale.

Problema prețului plătit de populație pentru gaz, ca și alte prețuri, este, de fapt, problema puterii de cumpărare din România, iar actualul Guvern s-a aplecat cu foarte multă seriozitate asupra acestui subiect și domnul ministru de stat a prezentat inițiativele Guvernului pe această temă.

Iar veniturile mici sunt rezultatul anilor când s-a pus accentul pe pomană și nu pe dezvoltare, ani de impozite mari, de birocrații uriașe, de piețe dominate fie de monopoluri de stat, fie de monopoluri politice cărora presa la spune "găști".

Să ne aplecăm asupra achizițiilor de cărbune și păcură din import, în perioada 2001-2004, în condițiile în care România produce și cărbune, și păcură. Costurile acestor achiziții le plătim cu toții, astăzi. Companiile de stat îndatorate trec prin programe de restructurare, pentru că ne pasă, deopotrivă, să asigurăm locuri de muncă și, în același timp, populația să plătească cel mai mic preț posibil pentru utilități.

Această politică ucigașă, din perioada 2001-2004, i-a adus pe oameni să fie neputincioși în fața prețurilor la gaze sau la carne. Evident, nu pe toți oamenii. Sunt sigur că semnatarii acestei moțiuni și prietenii lor nu trebuie să rezolve problema pe care dânșii o clamează în această moțiune.

A venit primăvara dar se pare că nu și pentru PSD și pentru PRM. Această moțiune nu va reuși să dovedească nimic altceva decât că aceste partide au rămas împotmolite în iarna vrajbei.

Doresc să vă precizez că Partidul Conservator va vota împotriva acestei moțiuni.

Și pentru că, domnule președinte de ședință, domnul Geoană a făcut o serie de afirmații, sigur că, probabil, domnia sa a uitat, pe de o parte că, în calitate de senator, are posibilitatea de a adresa interpelări Guvernului, dacă chiar dorește să afle răspunsuri la anumite întrebări, și, în egală măsură, constatăm că politica de genul "mușcă și fugi", face parte din arsenalul politic al domnului Geoană.

În ceea ce privește privatizările pe care domnia sa le menționa, cred că ne răcim gura de pomană, pentru că, cel puțin din luna septembrie, presa a prezentat foarte clar că Guvernul nu dorește să privatizeze ROMGAZ-ul.

A veni astăzi, la aproape 6-7 luni de la acel moment, și a cere același lucru, nu face decât să arunce în derizoriu orice astfel de solicitare.

Cât despre politica energetică la nivelul Uniunii Europene, îl sfătuiesc pe domnul Geoană să intre pe site-ul Ministerului Industriilor și să verifice acolo poziția pe care România a prezentat-o în Consiliul Europei pentru această...

 
   

Domnul Șerban Nicolae (din sală):

Care minister ?! Ce minister ați spus ?!

 
   

Domnul Ioan Codruț Șereș:

...la participarea în cadrul Consiliului Miniștrilor.

 
   

Domnul Șerban Nicolae (din sală):

Încă o dată, pe ce site ?!

 
   

Domnul Ioan Codruț Șereș:

Pe site-ul ministerului. (aplauze)

 
   

Domnul Șerban Nicolae (din sală):

Nu mai există Ministerul Industriilor.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc, stimați colegi.

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar UDMR, domnul senator Valentin Zoltan Puskas.

(discuții în sală)

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Valentin Zoltan Puskas:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat,

Poate că și colegii termină discuțiile și atunci, dacă se poate, voi lua și eu cuvântul.

Stimate colege și stimați colegi,

Prezenta moțiune, ca oricare dintre moțiuni, trage un semnal de alarmă și Senatul dezbate, cu mai multă sau mai puțină atenție, problemele semnalate în moțiunea respectivă. (discuții în sală)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rog colegii senatori să facă liniște în sală. Vă rog să vă ocupați locurile.

 
   

Domnul Valentin Zoltan Puskas:

Din păcate, problemele ridicate în prezenta moțiune ar merita mai multă atenție din partea tuturor senatorilor și o mai multă aplecare asupra posibilităților de rezolvare a acestor probleme, din partea tuturor partidelor parlamentare.

Se pregătește o nouă criză ?! Eu zic că nu. Persistă o criză a sărăciei și a prețurilor. Această criză este veche și a supraviețuit multor guvernări, multor parlamente.

Oare poate fi atribuită criza prețurilor numai taxelor și impozitelor ?! După mine, nu. Aici este vorba de influența mai multor factori: economici, sociali, politici, organizatorici.

Este suficientă doar protejarea producătorilor interni, prin măsuri vremelnice cum este protecția vamală ?! Nu, aceste măsuri nu sunt suficiente și, odată cu intrarea noastră în Uniunea Europeană, vom avea o concurență foarte acerbă, iar această concurență ne va putea omorî sau trebuie să facem față acestei concurențe, depinde de noi ce urmează.

Oare prețurile la combustibili au fost stabilite numai acum ?! Nu, de-a lungul perioadei de după 1989, aceste prețuri au tot fost ajustate și s-a spus aici cum și de către cine.

Ar trebui renegociate aceste prețuri ?! Da, ar trebui renegociate, având în vedere situația economică în care ne aflăm în momentul de față.

Oare consumul mare de combustibili la încălzire se poate rezolva într-un an ?! Eu zic că nu. Starea locuințelor, eficiența redusă a instalațiilor de încălzire și așa mai departe necesită o activitate îndelungată și care trebuie făcută pe o perioadă mai mare.

Bolile mizeriei, așa cum s-au numit în moțiune, există, oare, doar din pricina taxelor sau impozitelor sau este și o delăsare, atât din partea organelor locale, cât și a altor instituții de stat și, de aceea, nu putem face o curățenie și la propriu și la figurat în localitățile noastre­? Cum se folosesc fondurile puse la dispoziția noastră de Uniunea Europeană? Oare am făcut totul ca aceste fonduri să ajungă acolo unde pot fi folosite și pentru dezvoltarea economică, și pentru eradicarea sărăciei, și pentru curățenia localităților? Nu. Sunt multe, multe de făcut în toate aceste domenii. Acum două săptămâni am avut o declarație politică care a ridicat multe dintre problemele care se regăsesc astăzi în moțiunea depusă, dar, oare, putem rezolva problema prețurilor prin reducerea TVA-ului la anumite produse? Am spus și atunci și o spun și acum: nu. Reducerea TVA-ului nu înseamnă și o reducere a prețurilor. Poate va crea o majorare a profiturilor, dar nu va reduce în mod sigur prețurile. Oare cine este vinovat pentru toate problemele care s-au creat de-a lungul anilor în România cu prețurile, cu sărăcia, cu imposibilitatea majorității românilor de a plăti facturile? Este o vină a noastră, a politicienilor din toate vremurile, pentru că nu a existat până acum o strategie națională pentru eradicarea sărăciei, o strategie care să fie urmată de toate guvernările care s-au succedat după 89 și să existe o politică a tuturor partidelor care să conveargă pentru reducerea sărăciei, pentru o viață mai bună. Iată că UDMR-ul va propune ca în loc de moțiuni să avem o strategie națională la care să adere toate partidele politice și care să fie acceptată de toate guvernele, indiferent de culoarea lor politică, și să începem, cel puțin de aici încolo să eradicăm sărăcia, să asigurăm o viață mai bună poporului român.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să încercați să concluzionați, domnule senator.

 
   

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Voi concluziona. Din această cauză, UDMR-ul va vota împotriva moțiunii, dar, întotdeauna, va vota pentru o strategie națională, pentru bunăstarea poporului român. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc. Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar PSD, domnul senator Otilian Neagoe. Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Otilian Neagoe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Dezbatem, astăzi, o moțiune care este extrem de importantă pentru nivelul de viață al românilor. Din păcate, după o iarnă lungă, iată că românii ies ruinați de prețurile și tarifele care au ajuns la un nivel exorbitant. Un brașovean a dat luna trecută un anunț într-un ziar local și spunea așa: "Poporul este în pragul disperării. Plânge și guvernanții nu-l ascultă". Iată că românii sunt nu numai ruinați, dar sunt și disperați. Am auzit, astăzi, aici, prezentat de domnul vicepremier Pogea, un eseu despre faptele întreprinse de Guvern pentru ca românii s-o ducă mai bine. I-aș prezenta domnului vicepremier trei cifre care sunt extrem de relevante pentru modul în care o duc românii astăzi. Dacă în 2000 rata sărăciei, calculată de Banca Mondială, era de 35,9%, în 2004, la sfârșitul guvernării PSD, această rată a inflației, tot conform Băncii Mondiale, a ajuns la 18,8% După 15 luni de guvernare, rata sărăciei a ajuns la 25%. Iată, deci, că sunt cifre și situații care ne îngrijorează. Până la urmă, puterea nu trebuie să se supere pe opoziție că inițiază moțiuni de cenzură. Menirea puterii și opoziției este aceea de a se pune de acord, constituțional, asupra binelui public și trebuie să facem cu toții mai mult în această direcție a binelui public. Trebuie să vă spun că am în față cifre care ne arată că, din 1990 până astăzi, au fost creșteri foarte mari ale tarifelor la energia electrică, la gaze, la energia termică, la apă, la poștă și telecomunicații. Vreau să vă spun că la energia electrică tarifele au crescut de 5.300 de ori, la gaze tarifele au crescut de 9.400 de ori, la energia termică de 4.800 de ori, în cazul Brașovului, la apă, la Brașov, tarifele au crescut de 12.000 de ori, iar la poștă și telecomunicații de 4.000 de ori. Deci, iată, niște cifre care ne înspăimântă când le auzim. Trebuie să vă spun că în această perioadă, la Brașov, pensia a crescut de 1.651 de ori. Comparați dumneavoastră creșterile salariale cu creșterea pensiilor și cu aceste creșteri la energie, la gaze naturale și, sigur, trebuie să spunem că, din păcate, în această succesiune de creșteri, în top se află anul 1993, când știm că inflația era cu trei cifre, și perioada 1997-2000 și anul 2005. Iată că, astăzi, la gazul metan, numai dacă luăm în considerare creșterile care s-au produs în ultima perioadă, în decembrie 2005, prețul la gaz metan era de 6,8 milioane pe mia de metri cubi. La 1 ianuarie 2006, prețul pe mia de metri cubi a ajuns la 9,8 milioane lei, urmând ca de la 1 aprilie să ajungă la 10,2 milioane lei. Pe acest fond, Guvernul vine cu măsuri compensatorii. Ce compensații se acordă? Se acordă compensații de 1,9 milioane lei la familiile sau cetățenii care au 1,1 milioane lei pe membru de familie. Se acordă 5 milioane lei la cei care vor să-și procure centrale termice. Până acum se acordau 10 milioane, acum se acordă un spor de 5 milioane. De asemenea, se acordă un ajutor pentru cei care-și cumpără arzătoare, de la 2 milioane de lei, cât era până acum, la 3 milioane lei. Deci, iată că sunt lucruri care nu compensează în nici un fel toate aceste creșteri. Disperarea oamenilor este justificată. Românii au ajuns la capătul răbdării. Trebuie, de aceea, să venim și să corelăm lucrurile. Acum, la această oră, există o necorelare între aceste tarife și veniturile pe care le realizează populația. Trebuie să vă spun că la coșul mediu zilnic... Aici, s-a vorbit mai devreme, vorbea domnul senator Păcuraru de coșul mediu zilnic, dacă în 2000 coșul mediu lunar era de 3 milioane lei... Deci, cheltuielile care se făceau erau de 3.136.000 lei, și din aceste 3.136.000, 51% reprezentau cheltuielile cu alimente, 18,4% cu produsele nealimentare, iar cheltuielile cu serviciile, utilități, transport, taxe și impozite reprezentau 30,3%. În august 2003 a ajuns la 5.410.000 lei - coșul mediu lunar pe o gospodărie - care include 2,8 persoane. Dar creșterile au urmat o curbă spectaculoasă și au ajuns în trimestrul III 2005, la 11.384.000 lei. Din păcate, raporturile s-au inversat: 50 și ceva la sută cheltuiesc românii pe utilități, pe servicii de transport, pe taxe și impozite. Taxele și impozitele au adus teamă și frică în casele românilor, dar nu numai în casele românilor. Au adus teamă și frică și în zona agenților economici. Sunt 420 de taxe și impozite pe care le plătesc astăzi agenții economici. La Brașov, deja, din 20.000 de întreprinderi mici și mijlocii, 3.000 de întreprinderi și-au încetat activitatea. Este, de aceea, îngrijorător că, pe de o parte, cetățenii trebuie să plătească tarife tot mai mari, iar, pe de altă parte, agenții economici nu mai fac față acestor cheltuieli și trebuie să-și închidă porțile. Este un strigăt de alarmă, pe care-l facem prin intermediul acestei moțiuni de cenzură, pentru că, iată că lucrurile nu mai pot evolua așa. Este nevoie, de asemenea, de o redistribuire a subvențiilor pentru energia termică livrată populației, după criterii care să țină mai bine seama de specificul fiecărui județ și aș sugera aici ca să ținem seama și de factorii geografici. Nu se poate, la Brașov, am ajuns ca suma defalcată din TVA, care a fost repartizată pentru subvenționarea energiei termice livrată populației să scadă de la 222 miliarde lei în 2004, la 75 miliarde în 2006.

În 2005 a fost de 148 miliarde. Iată, deci, că sunt lucruri care ne fac pe toți să fim îngrijorați de ce va urma în continuare, întrucât creșterile la tarife vor fi până la sfârșitul anului majorate în continuare. Sigur că este neplăcut atunci când ești la putere să te critice cei din opoziție, dar vreau să vă spun, doamnelor și domnilor, un senior de la Brașov îmi spunea zilele trecute: "domnule senator, să le spuneți politicienilor care sunt foarte vocali că realitățile românești le știu cei care suferă și tac. Și, de asemenea, să le mai spuneți că acei care sunt foarte entuziasmați de cifrele pe care le au în sondaje, să nu uite că, în situații electorale, românii una spun și alta fac!". Vă mulțumesc. (Aplauze în sală)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator! Ați epuizat 11 minute din cele 21 minute pe care le mai avea grupul. Grupul parlamentar mai are 10 minute. Deci, invit la tribună pe domnul senator Ioan Corodan, Grupul parlamentar PRM. Rog colegii senatori să-și ocupe locurile și să păstrăm liniște în sală. Vă rog, domnilor senatori, să vă ocupați locurile! Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ioan Corodan:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință!

Doamnelor și domnilor senatori,

Moțiunea simplă de astăzi analizează situația deosebit de dramatică pentru cea mai mare parte a populației din România. Deși România dispune de un potențial industrial și agricol uriaș, totuși, printr-o politică aberantă, dictată mai mult de interese de grup decât de interesele naționale, s-a ajuns în situația ca majoritatea locuitorilor să trăiască sub pragul minim de existență, într-o țară care dorește să devină membră a Uniunii Europene. Și aici mă refer la produsele care stau la baza stabilirii coșului minim de consum, precum și raportul inflație și creșterea productivității muncii. Alinierea la standardele europene, unde media salariului minim este de peste 180 Euro, raportată la salariul minim pe economie de Guvernul Tăriceanu, de 330 lei RON, nu permite în această situație și alinierea prețurilor, astfel încât se cuvine ca acest Guvern să realizeze pârghiile care stau la îndemână pentru a îmbunătăți starea socială a cetățenilor. Un exemplu concludent pentru această stare creată se regăsește în județele Maramureș, Gorj, Hunedoara, Prahova și alte zone miniere, unde, în această perioadă, sunt disponibilizați peste 11 mii de mineri. Doresc să afirm de la această înaltă tribună a Senatului României că aceste disponibilizări au două repercusiuni devastatoare pentru societatea românească: una, prin închiderea unităților miniere, comunitățile locale sunt grevate de venituri la bugetele locale; doi, disponibilizarea minerilor va crea pentru familiile acestora un trai indecent, situație ce se regăsește în această moțiune simplă, prin faptul că autoritățile locale vor mai avea de gestionat încă o problemă socială foarte grea pentru zonele monoindustriale. În această iarnă, milioane de români au resimțit acut frigul din propriile locuințe, datorită creșterii cu 20% a prețurilor naționale de referință la energia termică și a nerealizării programului de alimentare cu combustibil la centralele termice din subordinea consiliilor locale. Este posibil, domnule prim-ministru, să-mi spuneți ce argumente științifice sau ce studii de impact au determinat guvernanții să treacă la majorarea, fără precedent, a prețurilor la energia termică și gaze naturale? Eu am obligația, ca senator al Partidului România Mare, care mă aflu tot timpul lângă cetățenii acestei țări, blagoslovite de Dumnezeu dar bătută de soartă, să vă informez că sunt pensionari din agricultură care primesc 41 lei RON pe lună, adică 410 mii lei vechi. Nu știu dacă aveți aceste informații. Sunt convins că nu le aveți, dar doresc să vă reamintesc că în campania electorală portocalie, unde promiteați recorelarea pensiilor tuturor categoriilor sociale din România, spuneați că veți face prima mare dreptate pensionarilor. Ce răspuns aveți pentru acest segment al populației, cel mai defavorizat, de altfel, și, în general, ce răspuns aveți pentru întreaga populație a României? Ideatic vorbind, intențiile bune s-au revărsat asupra acestei țări, cu abundență care, dacă ar fi fost materializată, țări din Uniunea Europeană s-ar fi uitat cu jind la bunăstarea românilor. Meschinăria a luat, însă, locul devotamentului iar argumentele au rămas simple declarații de intenție. "Munții noștri aur poartă, Noi cerșim din poartă-n poartă!", spune poetul. Înainte de a încheia, aș vrea să vă spun că am fost în teritoriu să văd dacă, într-adevăr, datele care sunt prinse în această moțiune simplă, a noastră, sunt oarecum aproape de realitate. Dați-mi voie să vă spun că aceste date, care au fost luate de la instituțiile de statistică și de la Guvernul României, nu sunt, într-adevăr, reale. Sunt mult, mult, ... adică în teren este mult, mult mai rău și mai greu decât ceea ce am scris noi aici. Și îmi este jenă când văd că dumneavoastră veniți toți în fața noastră și ne spuneți că aceste lucruri nu sunt adevărate, că am mințit în ceea ce noi am spus în această moțiune. Luând legătură cu terenul, vreau să vă spun că am fost la o mănăstire, la Mânăstirea Bârsana, în Maramureș, chiar ieri, unde, cu regret vreau să vă spun că m-am rugat pentru ca Dumnezeu să dea minte guvernanților și nouă, tuturor, ca să facem lucruri bune pentru această țară. Îmi pare rău să constat că aceste rugăminți ale mele, și nu numai, nu dau roade, dar, să sperăm că Dumnezeu ne va îndrepta mințile și vom face numai lucruri bune. Vă îndemn, așadar, stimați colegi, să votați această moțiune cu convingerea că măcar acum Guvernul trebuie să se îndrepte spre oamenii cei mulți și suferinzi. Vă mulțumesc. (Aplauze în sală)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator! Ați epuizat timpul alocat Grupului parlamentar al PRM. Invit la tribună pe domnul senator Gheorghe Constantin, Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Vă rog, aveți cuvântul. Invit colegii senatori să-și ocupe locurile și vă rog să păstrați liniștea în sală.

 
   

Domnul Gheorghe Constantin:

Domnule președinte de ședință!

Stimați colegi,

Domnilor invitați,

Spre regretul unei părți dintre colegii noștri, nu voi recita versuri nici din clasici, nici din actuali, dar aș vrea să spun că în contextul celor discutate astăzi, pe marginea acestei dezbateri, a moțiunii introduse de Grupul parlamentar al PRM, în colaborare cu PSD, Partidul Conservator are un punct de vedere mult mai pragmatic, ca de obicei, și a căutat și a găsit o soluție în ceea ce privește reducerea poverii cheltuielilor zilnice ale cetățenilor. Astfel, Partidul Conservator a depus la Parlament o inițiativă legislativă care prevede reducerea cotei de TVA la produsele alimentare de bază, cum ar fi: pâinea, carnea, laptele, inițiativă legislativă care are nevoie de o susținere importantă atât în Legislativ, cât și în Executiv. Această inițiativă, vreau să vă precizez că are și sprijinul sindicatelor și patronatelor din domeniu iar ea are adresabilitate mai ales persoanelor cu venituri mici din această țară și trebuie să reținem acest aspect. În acest sens, facem un apel, pentru ca această inițiativă să fie dezbătută în regim de urgență de Parlament și susținută de toți deputații și senatorii de bună credință, care sunt interesați de soarta cetățenilor. Reiterez și eu, în final, faptul că Grupul senatorial al Partidului Conservator va vota împotriva moțiunii depuse. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc, domnule senator! Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Aurel Simionescu, Grupul parlamentar PSD. Aveți cuvântul. Invit colegii senatori să-și ocupe locurile.

 
   

Domnul Aurel Simionescu:

Mulțumesc, domnule președinte!

Stimați colegi,

Experiența citită și trăită a moțiunilor simple sau de cenzură ne arată că reprezentanții puterii ne spun "ce bine este și cât de bine gestionează problema respectivă" iar opoziția "cât de rău este și cât de prost gestionează domeniul respectiv cei de la putere". Ajungem astăzi la politicianism, un cuvânt, se pare drag, inclusiv celor care au vorbit din partea puterii, ajungem la o serie întreagă de alte afirmații. Și fiecare înțelege ce vrea, ce poate să înțeleagă sau ceea ce-i convine să înțeleagă. De aceea, vă propun astăzi o nouă abordare, și anume, din perspectiva a ceea ce trainerii numesc jocuri de rol, în principiu fiind vorba de abordarea unei teme, ceea ce încearcă să ofere soluții, primind diferite roluri și trebuind să găsească soluții de pe poziția pe care i-o conferă rolul respectiv. Funcție de tema moțiunii de astăzi și plecând de la datele prezentate, vă propun următoarele 10 roluri pentru cei care guvernează astăzi România: rolul a 3,5 milioane de români care trăiesc cu un venit de sub 2,5 milioane lei lunar și care trebuie să plătească întreținerea la un apartament cu două camere, ce depășește 3 milioane lei pe lună. Și pentru că unul din colegii noștri a vorbit despre multe lucruri legate de statistică, din comunicatul Institutului Național de Statistică, din martie 2006, la acest punct v-aș aduce la cunoștință faptul că serviciile de apă, canal și salubritate au crescut cu 1,42% în luna februarie. Înmulțiți dumneavoastră cu 10, nu cu 12 și o să vedeți care este creșterea la total an! Aș propune membrilor Guvernului să se substituie unei familii din cele peste un milion, care au un venit de circa 3 milioane lei pe lună, pentru care coșul zilnic, numai pentru mâncare, depășește 2,5 milioane lei pe lună. În același comunicat al Institutului Național de Statistică, la cele 50 de poziții de la capitolul mărfuri alimentare, 43 au creșteri și, dintre aceste creșteri, prețul legumelor a crescut cu 2,38%, repet este vorba numai de februarie, numai pe o lună de zile, cartofii, cu 5,96%, zahărul, cu 23,11%. Este adevărat că scade prețul la carnea de porc cu 0,02%. De asemenea, aș propune conducerii Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, precum și conducerii Casei Naționale de Pensii să se substituie unui pensionar cu până la 2 milioane lei pe lună pensie, pentru 2,5 milioane pensionari...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, vă invit să vă ocupați locurile!

 
   

Domnul Aurel Simionescu:

Peste 2,5 milioane de pensionari au o astfel de pensie și ei ar dori să-și cumpere medicamentele necesare. Ca o paralelă, creșterea la medicamente, că noi tot am vorbit despre grija pentru medicamente, prețuri ș.a.m.d, creșterea la medicamente, în februarie, față de ianuarie, este comparabilă cu creșterea de la tricotaje, de la articole chimice ș.a.m.d. Deci, avem o grijă extraordinară și de medicamente, așa cum o avem față de tricotaje sau față de articolele chimice. Aș propune ministrului sănătății și conducerii acestui minister să joace rolul unei persoane cu probleme cardiace, de diabet etc., care trebuie să ajungă la farmacie în primele 10 zile din lună pentru a putea beneficia de rețete compensate sau gratuite, pentru că altfel fondul se termină și trebuie să cumpere aceste medicamente; ca și rolul unei familii cu un venit de 5 milioane lei pe lună, cu doi copii care trebuie să meargă la școală și pentru care numai începutul școlii înseamnă peste 3 milioane lei pe copil; rolul unei familii ce trebuie să-și motiveze copilul, care este în ultimii ani de liceu, îndreptându-l către o facultate, când profesorul debutant pe care care-l vede la catedră are un salariu de 4,5 milioane lei, a se vedea ce poate să facă cineva cu acești 4,5 milioane lei; ca și rolul unei familii tinere, care cu un venit de 10 milioane lei pe lună și coș zilnic ce atinge, lunar, 5-6 milioane lei și care ar dori să strângă bani pentru a-și cumpăra un apartament modest care, astăzi, înseamnă 20-30 mii Euro, adică circa un miliard de lei. Vă atrag atenția tuturor celor care mai credeți astăzi că la guvernare satul românesc a beneficiat de grija dumneavoastră în cazul unei familii care locuiește în mediul rural și are de întreținut doi copii, unul la facultate și unul la liceu, ca și în cazul unui pensionar care a muncit 30 de ani în Turnătoria de la Prolex Brăila sau pe Platforma Chimică Brăila și care, acum, are o pensie mai mică decât cea pe care a avut-o la 1 ianuarie 2005. Și sunt peste un milion șase sute de oameni în țară, în astfel de cazuri. Dacă ați reuși să supraviețuiți, trăind și nu jucând aceste roluri, vă dorim să mai credeți, domnilor guvernanți, măcar că puteți juca rolul unui român care trăiește bine în România de astăzi. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator. Ultimul coleg din partea Grupului PSD, 5 minute, domnul senator Ștefan Viorel. 30 de secunde le-a și pierdut.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, sigur 5 minute sunt prea puține pentru a dezbate într-o manieră riguroasă tema discuției de astăzi. De aceea, nici nu mi-am propus să intru într-o abordare tehnică din mai multe rațiuni și una dintre acelea ar fi și faptul că nu vreau să fac ceea ce ar fi trebuit să facă reprezentanții guvernului aici. (discuții)

Oricum, apreciez faptul că moțiunea și-a atins scopul. Și-a atins scopul în sensul că în sfârșit avem pe centrul sălii o prezență corespunzătoare la dezbaterile parlamentare din Senat, că, altminteri, când se discută proiecte de lege din programul de integrare sau știu eu ce alte chestiuni clamate public a fi foarte importante pentru viitorul țării strigăm catalogul ca să constatăm că nu avem cvorum uneori, că uneori nu se întrunește votul pentru o lege organică și de vină este opoziția și așa mai departe.

Sigur, am constatat astăzi că până și pentru insuccesele guvernării din ultimele 15 luni de vină ar trebui să fie tot PSD. Eventual, dacă s-ar putea modifica Constituția, stimați colegi de la putere, poate ar fi posibil să depuneți o moțiune împotriva PSD-ului, că văd că de fiecare dată când actuala guvernare trebuie să răspundă unei moțiuni vine cu atacuri la vechea guvernare. E o soluție și aceasta. (discuții)

De altminteri, nimic nu ne mai miră, pentru că, ascultam mai devreme un discurs foarte pasional al unui coleg de-al nostru care vorbea aproximativ în aceiași termeni din campania electorală de la sfârșitul anului 2004, numai că atunci folosea acest limbaj pentru a critica programul cu care se prezentau partenerii noștri politici - am vrut să evit cuvântul adversari - în competiția electorală. Iată că în politică limbajul este o problemă, s-ar părea, simplă. Cu aceleași cuvinte, numai schimbând ținta, poți să-ți rezolvi problema. Da. O fi aceasta o soluție, nu știu cât de morală este.

Nu știu cât de moral este un discurs din partea unui coleg care, dacă nu ar fi intrat pe listele PSD-ului în Parlamentul României, astăzi ne-am fi amintit despre domnia-sa ca despre un tânăr candidat la Președinția României, fără nici o șansă.

Dar iată că astăzi vine și ne explică cum dânsul, fiind ocupat cu cercetările privind investițiile făcute în regim de maximă prioritate de către ministerul pe care îl guvernează, în mături, în mopuri, dacă vă amintiți povestea, nu a fost atent cine și în ce termeni a negociat prețul la gazele naturale de import. O fi și aceasta o soluție. Nu știu. (rumoare, discuții)

Este un comportament pe care l-aș caracteriza - parafrazându-l pe același stimabil coleg - de tipul "intră în Parlament și fugi, fugi la altă formațiune că poate este mai bine". (aplauze la Grupul PSD)

Aș vrea să răspund fiecăruia cu moneda pe care consider că o merită și de aceea aș vrea să-i răspund într-o manieră foarte sobră, la fel ca și discursul prezentat aici de domnia-sa, domnului senator Păcuraru.

Domnule senator Păcuraru, nu este nimic care se abate de la o stare de normalitate dacă noi, ca și senatori ai PSD, am semnat o moțiune împreună cu colegii noștri din opoziție, reprezentanții PRM! Și drept dovadă că ține de normalitatea comportamentului nostru este faptul că atunci când noi eram la guvernare și dumneavoastră în opoziție semnați moțiuni împreună cu PRM și noi nu ne-am declarat șocați de această chestiune absolut niciodată. Considerăm că așa este normal să fie. (rumoare, discuții)

De asemenea, tot din dorința... sau plecând de la premisa că spusele, afirmațiile domnului senator Păcuraru au fost de cea mai bună credință, aș vrea să corectez cifrele prezentate de domnia-sa în fața Parlamentului.

Raportul Băncii Mondiale constata, la nivelul anului 2005, un indice de sărăcie, o rată medie a sărăciei în România de 35,9%. În 2003, această rată medie, constatată tot de Banca Mondială, se situa la 25,3. Este adevărat că Banca Mondială nu a mai efectuat măsurători după 2003, dar, pe baza aceleiași metodologii ale Băncii Mondiale, Institutul pentru Cercetarea Calității Vieții a stabilit la sfârșitul anului 2004, adică la predarea mandatului de către guvernarea social-democrată, o rată medie a sărăciei de 18,8%. (rumoare, discuții)

Din păcate, cifrele preliminare ne indică - deci vor fi concluziile făcute publice de același institut, cifre stabilite pe aceeași metodologie - că la nivelul lunii martie 2006, această rată a crescut la 25%.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să încercați să concluzionați.

Din sală: Timpul!

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Cu aceste cifre, cred că am reușit, într-o formulă foarte condensată, să spun că lucrurile în guvernarea PSD, din punct de vedere al nivelului de trai au fost mai bune decât acum.

Vă mulțumesc pentru atenția pe care mi-ați acordat-o. (aplauze la Grupul PRM și PSD)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator. Stimați colegi, atât timpii alocați grupurilor parlamentare, cât și parlamentarii înscriși la cuvânt și-au epuizat discursurile, îl invit pe domnul ministru Pogea dacă dorește să ofere răspunsuri la întrebările sau criticile adresate de colegii parlamentari. (rumoare, discuții)

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Pogea:

Domnule președinte de ședință,

Aș vrea să spun niște lucruri cu responsabilitate dar în același timp foarte degajat pentru că sunt pentru prima oară în Senatul României...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai o secundă. Stimați colegi, am promovat o moțiune simplă iar domnul ministru ne oferă răspunsuri. Vă adresez rugămintea să-l ascultăm. Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Pogea:

...și doresc, foarte scurt, să fac câteva completări.

În primul rând, îmi pare foarte rău că domnul senator Geoană nu este prezent pentru că a început discursul spunând că este neplăcut surprins de un discurs politic și populist.

Politic, da, pentru că sunt membru al Guvernul României și sunt numit politic, așa cum a fost și domnia-sa, iar populist, nu, pentru că nu am fost niciodată și nu am dorit decât să arăt - și nu să critic - că este nevoie de responsabilitate în acest parcurs trans-electoral și era nevoie să se arate că decizii pe care le-a luat guvernarea anterioară - și pe care eu nu le critic și pe care noi le aplicăm - nu trebuie să le țină în surdină, ci trebuie să le aplice populației.

Al doilea răspuns este că eu nici pe departe nu am atacat PSD-ul. Nu am știut, dar am constatat un lucru. Din cei 40 de semnatari ai moțiunii am constatat că 22 sunt din partea PSD-ului și nu am de unde să știu că altcineva a făcut această moțiune. Știu că un semnatar al moțiunii este și un inițiator. Nici pe departe nu mi-a trecut prin cap să fac acest lucru. (rumoare, discuții)

Vreau să dau niște răspunsuri foarte punctuale.

Au spus că arieratele au crescut și gradul de colectare a scăzut. Stimați colegi semnatari ai moțiunii, aș vrea să spun un lucru foarte simplu despre economie, pentru că unii încep să vorbească la fel cum vorbim despre fotbal. Economia are legile ei obiective și noi, prin demersurile noastre, nu putem să facem decât două lucruri: să grăbim apariția efectelor sau să le încetinim, dar în nici un caz de oprit nu putem să le oprim. Din această perspectivă, doresc să vă spun că afirmația pe care am făcut-o vizavi de creșterea veniturilor nominale de 17,9% este reală și invit pe domnii senatori să verifice.

În al doilea rând, ar fi trebuit să observe un singur lucru, fiindcă a făcut obiectul multor discuții în presă: colegul nostru de Alianță, Sebastian Bodu, nu iartă pe nimeni. Câteodată a sechestrat și gările, motiv pentru care ar trebui să înțelegeți că, într-adevăr, în ultima perioadă nu mai există clienți politici și măsurile pe care le-a luat se regăsesc în creșterea veniturilor publice. (discuții)

Aș spune un lucru extrem de important la care țin foarte mult.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Sărăcia într-o țară nu apare într-un an de zile. Iar semnatarii moțiunii și noi discutăm acest lucru de mulți ani. Ceea ce noi azi punem în evidență, de fapt, sunt efectele și ne interesează mai puțin cauzele. (rumoare, discuții)

Dacă vrei mai mulți bani la buget, ne întrebăm de ce astăzi în România - repet, de ce astăzi în România - întreprinderi care au fost privatizate în ultimii 4-5 ani se întorc la statul român grevând asupra bugetului, vezi NICOLINA Iași, ARO Câmpulung. Oare aceste privatizări nereușite nu își au efectul în mai puține venituri publice și în capacitatea noastră de a genera mai multe resurse pentru pensionarii despre care, pe bună dreptate, discutăm?

Eu nu am venit și nu am spus, în tot conținutul moțiunii, că o ducem mai bine, și dacă l-ați fi citit cu atenție, iertați-mă, în paragraful 4 al moțiunii pe care am prezentat-o, am spus un lucru clar: nici pe departe standardul de viață al cetățenilor României nu este cel aproape de Uniunea Europeană. Și am făcut toate aceste precizări amintind de trecut, pentru că trebuie să avem o dată curajul să spunem lucrurile adevărat. Sunt măsuri pe care le-am luat, pe care le-au semnat guvernele anterioare. Putem greși, și noi putem greși ca oameni, ca ministru, dar cel mai important lucru este că trebuie să avem curajul să ne asumăm această responsabilitate.

Doresc să vă asigur - și cu asta închei - că nu este așa cum spune domnul președinte Geoană, și doresc să-l asigur - pentru că am văzut că a făcut un atac - eu am umblat în această economie și cunosc problemele sociale mai mult decât își imaginează dânsul. Și sunt aplecat asupra lor mai mult decât își imaginează.

Și dacă cineva stă de vorbă cu sindicatele din această națiune, începând de la învățământ și terminând cu cei din industria mobilei, sunt membri ai Guvernului actual și încearcă să găsească soluții la multe dintre problemele pe care, de-a lungul timpului, nu am avut curajul să le facem.

Închei spunându-vă, cu preocuparea pentru pensionari, pentru standardul de viață de zi cu zi, pe care trebuie să-l îmbunătățim cu toții, să ne solidarizăm pentru că nu cunosc vreo națiune care a trecut de la un sistem la altul fără o solidaritate, fără o transparență totală și fără o asumare a răspunderii. (discuții)

Nu am făcut această critică și doresc să vă spun că invit partidele politice să ne solidarizăm cu toții și să avem curajul ca atunci când greșim să spunem cetățenilor României că am greșit și că drumul, pe care noi îl urmăm și îl clamăm cu toții, nu întotdeauna este presărat numai cu lucruri bune.(rumoare, discuții)

Vă asigur de toată disponibilitatea Guvernului și sunt sensibil la multe dintre propunerile pe care reprezentanții opoziției le-au făcut, dar, totodată, nu pot fi de acord cu multe dintre cele afirmate în moțiune, ca fiind nefondate, motiv pentru care solicit, în încheiere, plenului Parlamentului să respingă această moțiune. Vă mulțumesc. (aplauze la Alianța D.A.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Stimați colegi, în primul rând, vă invit să vă ocupați locurile, pentru a încerca să finalizăm dezbaterea acestei moțiuni. Vă reamintesc că, potrivit prevederilor art.157 din Regulamentul Senatului, votul pentru o moțiune simplă este vot secret și că o moțiune se consideră adoptată doar dacă este aprobată de majoritatea senatorilor. (rumoare, discuții)

Mă uitam în sală. Erau mai mulți colegi, fie deputați, fie staff. Rugămintea este să nu voteze decât cei care sunt senatori.

Voi supun votului dumneavoastră moțiunea dezbătută. Votul este secret, potrivit Regulamentului. Dacă veți vota da, votați în favoarea moțiunii, dacă votați nu, votați împotrivă, dacă votați împotrivă, înseamnă că vă rezervați pentru moțiunea viitoare.

Deci, stimați colegi, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra moțiunii dezbătute de noi în plenul Senatului, astăzi.

Vă rog să votați.

Tasta 2 înseamnă "nu", tasta 3 înseamnă "abținere", tasta 4 înseamnă "da".

Deci, moțiunea simplă a fost votată de 44 de senatori, 2 colegi s-au abținut și 62 au fost împotrivă.

Pe cale de consecință, moțiunea a fost respinsă.

Stimați colegi, vă propun o pauză de 3 minute. Îi rog pe colegii care nu doresc să rămână la dezbateri să părăsească sala, pentru a continua cu cel de-al treilea punct înscris în ordinea de zi: întrebări, interpelări și răspunsuri.

 
   

- pauză

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatori:  

Doamnelor și domnilor senatori, vă invit să vă ocupați locurile.

Vă propun să trecem la pct. 3 din ordinea de zi: întrebări, interpelări și răspunsuri din partea reprezentanților Executivului.

  Aurel Gabriel Simionescu

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Aurel Gabriel Simionescu.

Vă rog să formulați întrebarea pentru Ministerul Educației și Cercetării.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Rog colegii senatori să-și ocupe locurile.

   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Este o întrebare pentru Ministerul Finanțelor Publice, domnule președinte. Este o întrebare pentru ministrul finanțelor, domnul Sebastian Vlădescu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu eu am făcut acest tabel. Așa l-am primit.

 
   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Întrebarea mea vizează colectarea impozitelor și taxelor în anul 2005 de către Ministerul Finanțelor Publice, la nivel național și pe fiecare dintre județele țării.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Vasile Ioan Dănuț Ungureanu

Domnul senator Vasile Ioan Dănuț Ungureanu.

   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea se adresează domnului ministru Mihail Hârdău.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rog colegii senatori care nu au de formulat întrebări să-și ocupe locurile în sală.

 
   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

În zilele de 10 și 11 martie 2006 s-a aflat la Arad doamna ministru secretar de stat Paloma Cecilia Petrescu. Am aflat din presa locală că a făcut acest lucru la inițiativa organizației județene a Partidului Democrat.

Consider că a face o deplasare politică în teritoriu, pe banii Guvernului, și să nu fie un ministru al tuturor este o abatere de la cele mai elementare îndatoriri.

Domnule ministru Mihail Hârdău, știați de vizita doamnei secretar de stat în județul Arad? Dacă da, considerați că modul de lucru al doamnei Paloma Petrescu este în concordanță cu funcția și menirea unui secretar de stat?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Angel Tîlvăr

Îl invit la tribună pe domnul senator Angel Tîlvăr.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Am două întrebări, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog.

 
   

Domnul Angel Tîlvăr:

Prima este adresată domnului ministru al educației și cercetării Mihail Hârdău.

Joi, 9.03.2006, Inspectoratul Școlar Județean Vrancea a organizat o ședință cu directorii unităților școlare, principalul subiect fiind raportul privind starea învățământului pe semestrul I.

Una din cele mai grave probleme semnalate cu această ocazie este legată de faptul că după primul semestru al anului școlar 2005 - 2006, conform datelor prezentate de către oficialii inspectoratului, peste 900 de elevi au renunțat la frecventarea cursurilor școlare, după cum urmează: 574 în ciclul primar, 83 în ciclul gimnazial, 228 ciclul liceal, 59 cursuri serale.

Având în vedere aspectele prezentate mai sus și ținând cont de faptul că o creștere a numărului de copii neșcolarizați poate avea importante consecințe economico-sociale la nivelul comunităților, vă întreb:

Care sunt măsurile efective pe care le aveți în vedere pentru reducerea numărului de copii care renunță la cursurile școlare și pentru prevenirea acutizării fenomenului abandonului școlar?

Vă mulțumesc și continui cu a doua întrebare, dacă-mi permiteți, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Doamna senator Silvia Adriana Țicău.

 
   

Domnul Angel Tîlvăr:

Mai am o întrebare, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog!

 
   

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc.

Domnului ministru al administrației și internelor Vasile Blaga.

Vineri, 9.03.2006, ar fi trebuit să aibă loc recepția tehnică a celor 146 de case construite de Guvern la Boțârlău, pentru sinistrații de la Vadu Roșca. Acest lucru nu a fost posibil și a fost amânat din nou pentru 30 aprilie 2006, pentru că, deși a beneficiat de două amânări, firma contractantă, S.C. American Romanian Company, din Târgu Cărbunești, nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, în pofida faptului că a încasat de la Guvernul României peste 18 miliarde lei vechi.

Cu ocazia îndeplinirii acestei proceduri, comisia însărcinată cu recepția tehnică a locuințelor a constatat lipsa finisajelor interioare, umflarea rigipsului de pe pereți, din cauza zăpezii, lipsa tencuielilor la coșurile de fum. Culmea a fost, însă, atinsă în momentul în care comisia a descoperit case în care mortarul și bucățile de BCA au fost înlocuite cu pământ.

Având în vedere aspectele prezentate mai sus...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să formulați întrebarea.

 
   

Domnul Angel Tîlvăr:

... și ținând cont de faptul că, dincolo de răspunderea contractuală a firmei contractante, intervine răspunderea reprezentanților Guvernului în teritoriu pentru gestionarea eficientă a banilor publici, vă întreb:

Cine este responsabil pentru situația prezentată mai sus și ce măsuri veți lua pentru remedierea acesteia?

Solicit răspuns scris.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Silvia Adriana Țicău

Doamna senator Silvia Adriana Țicău, Grupul parlamentar PSD.

Aveți cuvântul.

   

Doamna Silvia Adriana Țicău:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebare adresată Ministerului Administrației și Internelor, domnului ministru Vasile Blaga.

Satul Vameș, comuna Piscu, din județul Galați, a fost afectat în ultimii ani, în numeroase rânduri, de ploi torențiale și chiar de inundații. Anul 2005 a adus noi inundații, care au afectat grav localitatea: un număr de 48 de case au fost afectate în totalitate, iar 10 case în proporție de 50%.

Deși inundațiile au trecut, casele localnicilor au fost grav afectate, iar nivelul foarte ridicat al pânzei freatice creează și acum mari probleme locuitorilor. Astfel, locuințele a 10 familii, prezentate în anexă, nu mai sunt locuibile, iar sediul vechii școli este inutilizabil.

În contextul sprijinului pe care Guvernul României l-a acordat localităților sinistrate în urma inundațiilor din anul 2005, având în vedere complexitatea situației și starea de deteriorare a acestor locuințe, vă rugăm a investiga situația mai sus prezentată și a ne comunica măsurile pe care Ministerul Administrației și Internelor le are în vedere pentru soluționarea și sprijinirea celor 10 familii aflate în dificultate.

Solicit răspuns scris și oral.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Ion Vărgău

Domnul senator Ion Vărgău, Grupul parlamentar PSD.

   

Domnul Ion Vărgău:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru Gheorghe Flutur.

Domnule ministru,

Având în vedere efectele dezastruoase, cauzate de inundațiile din ultima perioadă, care în județul Tulcea au afectat mari suprafețe de culturi agricole, vă rog să precizați dacă aveți o strategie privind programul de împădurire pe următorii ani și în ce măsură județul Tulcea este inclus în acest program.

Solicit răspuns oral și scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Ion Toma

Domnul senator Ion Toma.

   

Domnul Ion Toma:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

Domnule ministru,

Ordinul ministrului sănătății nr.721/2005, Anexa nr.3, pct.B, alin.1 prevede acordarea unui spor de până la 15% din salariul de bază personalului de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar din cadrul mai multor specialități, între care și specialitatea "hemodializă".

Acest Regulament de sporuri a fost modificat prin Ordinul ministrului sănătății nr.171, publicat în Monitorul Oficial nr.200 din 3.03.2006, și s-au introdus noi specialități, dar, în schimb, nu se mai regăsește specialitatea "hemodializă".

Vă aduc al cunoștință că la nivelul Spitalului Județean Slatina, 40 de cadre medicale sunt afectate de această retragere a sporului.

Menționez că într-o unitate sanitară există cele mai mari riscuri de contaminare a personalului sanitar, deoarece mulți pacienți nu declară bolile infecțioase pe care le au.

Vă întreb, domnule ministru: care a fost motivul pentru care specialitatea hemodializă a fost exclusă din Regulamentul de sporuri?

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar PRM.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată primului-ministru, domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Vă solicit să-mi comunicați lista cuprinzând primele 100 dintre cele mai mari investiții realizate în anul 2005 în România, cu finanțare din bugetul de stat. Pentru fiecare investiție, vă rog să-mi comunicați următoarele informații: valoarea investiției, obiectivul investiției și localitatea în care s-a realizat.

Cea de-a doua întrebare este adresată ministrului finanțelor publice, domnului ministru Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu.

Vă solicit să-mi comunicați lista impozitelor și a taxelor pe care le-au plătit cetățenii români în anul 2005, precum și lista impozitelor și a taxelor pe care le au de plătit românii în acest an.

Presa a scris despre 300 de impozite și taxe în anul 2005 și despre peste 400 de impozite și taxe în anul 2006.

Solicit răspunsuri în scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Petre Daea

Îl invit la tribună pe domnul senator Petre Daea, Grupul parlamentar PSD. Microfonul 3.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea se adresează domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

Domnule ministru, cu respectul cuvenit, vă întreb: care sunt sumele accesate prin programul "Fermierul" și numărul de proiecte, pe județe și total țară?

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Viorel Dumitrescu

Îl invit la tribună pe domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar PRM.

Aveți două întrebări. Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Viorel Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O primă întrebare este adresată domnului ministru Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarității sociale și familiei.

În urma recalculării pensiilor, vă rog să-mi comunicați:

  • la câți pensionari le-au scăzut pensiile după recalculare?
  • la câți pensionari le-au fost recalculate greșit pensiile și din ce cauză?

Solicit răspuns scris și oral.

A doua întrebare este adresată doamnei ministru Anca Daniela Boagiu, ministrul integrării europene.

Ținând seama de apropiata aderare a României la Uniunea Europeană, vă rog să-mi comunicați programele pentru anul curent și pentru perioada 2007 - 2008, în vederea pregătirii populației și economiei românești în perioada de preaderare și de postaderare la Uniunea Europeană.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Puskas Valentin Zoltan

Îl invit la tribună pe domnul senator Valentin Zoltan Puskas, Grupul parlamentar UDMR, întrebare adresată primului-ministru.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebare adresată domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu.

De ce Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură nu virează sumele și în conturile producătorilor agricoli deschise la cooperativele de credit, având în vedere că beneficiarii acestor plăți domiciliază în mediul rural, unde nu sunt bănci comerciale, iar cooperativele de credit pot efectua asemenea operații, conform Ordonanței Guvernului nr.97/2000?

Nu considerați că o modificare în acest sens a Hotărârii Guvernului nr.1853/2005 ar fi binevenită?

Solicit răspuns scris.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Viorica Moisuc

O invit la tribună pe doamna senator Viorica Moisuc, Grupul parlamentar PRM. Microfonul 1.

Aveți cuvântul.

   

Doamna Viorica Georgeta Pompilia Moisuc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Lucian Leuștean, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe.

Vă rog să-mi explicați, în calitatea dumneavoastră de om politic, și nu de istoric, argumentele în virtutea cărora v-ați luat libertatea să afirmați că în ceea ce privește Convenția din 1937, prin care Ungaria se obliga să restituie integral țării noastre bunurile Fundației Gojdu, România se află, față de Ungaria, în situația Lichtenstein-ului față de Brazilia, într-un meci de fotbal?

Nu credeți, domnule secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe, că ar fi trebuit să onorați în alt mod diploma de licențiat în istorie, pe care v-a oferit-o facultatea de istorie a Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Verginia Vedinaș

O invit la tribună pe doamna senator Verginia Vedinaș. Microfonul 2.

Două întrebări. Aveți cuvântul.

   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să fac, de la început, precizarea că obiectul celor două întrebări mi-a fost sugerat de cetățeni din județul Bihor, pe care îi reprezint în Senatul României.

O primă întrebare este adresată domnului ministru Teodor Atanasiu, ministrul apărării naționale, și ea vizează statutul unei categorii de persoane care încă se mai regăsește în România, și anume, orfanii de război.

Mi s-a sesizat faptul că această categorie de persoane nu primește nici un drept și nici o formă de sprijin, motiv pentru care solicit să se precizeze dacă legile statului prevăd vreo formă de sprijin, iar dacă nu, ce demersuri intenționează să facă Guvernul, pentru ca ei să primească astfel de forme de ajutor.

O altă întrebare este adresată ministrului finanțelor publice și vizează regimul de impozitare al administratorilor din cadrul asociațiilor de proprietari, dacă este vorba despre un regim care se aplică persoanelor fizice autorizate sau de un regim care se aplică persoanelor care realizează venituri din activități independente.

Am și o interpelare, dacă îmi dați cuvântul.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, vă rog, după aceea.

 
  Ilie Petrescu

Domnul senator Ilie Petrescu.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată Ministerului Educației și Cercetării, domnului Mihail Hârdău.

În calitatea mea de senator de Gorj, am primit la Biroul senatorial un memoriu din partea părinților și a elevilor unei clase de la Școala Generală nr.1 Motru, care solicită ca diriginta clasei a V-a B, doamna Ardeiu Teodora, profesoară de limba română, datorită performanțelor școlare pe care le-a avut în activitatea școlară desfășurată de elevii claselor V-VIII și având în vedere faptul că aceștia s-au format și au acumulat o bază de cunoștințe, prin intermediul doamnei profesoare, în vederea examenului de capacitate, să rămână în continuare profesoară la școala respectivă, deși îndeplinește condițiile de pensionare.

Vă solicit, domnule ministru, să dispuneți analiza cazului prezentat și să-mi comunicați care sunt condițiile legale pentru ca solicitarea menționată mai sus să fie soluționată favorabil.

Mai am o întrebare, adresată domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să mă informați în legătură cu situația creată în județul Gorj după precipitațiile abundente căzute în ultima perioadă.

  1. Ce localități au fost afectate de inundații și alunecări de teren?
  2. Ce ajutor material aveți în vedere să acordați fiecărei familii afectate?
  3. Ce măsuri vor întreprinde autoritățile locale pentru oprirea alunecărilor de teren, pe fiecare localitate în parte?

Vă mulțumesc.

Senator de Gorj al Partidului România Mare, Ilie Petrescu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Adrian Păunescu

Îl invit la tribună pe domnul senator Adrian Păunescu, Grupul parlamentar PSD.

Rugămintea este să formulați, inițial, cele două întrebări, iar după aceea, sigur, prezentăm și interpelarea, întrucât au fost epuizate întrebările de către ceilalți colegi.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Întrebare adresată domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu.

Zilele trecute am primit câteva semnale legate de afacerea imobiliară pusă la cale pe seama Casei Oamenilor de Știință.

Din câte știu, până în acest moment, moștenitorii defuncților Florica și Gheorghe Gh.Assan, proprietarii de până în 1940 ai actualei Case a Oamenilor de Știință, au vândut revendicarea litigioasă către două persoane, Dumitrescu Tanți Virginica și Ciorobea Adrian. Astfel de cazuri nu sunt singulare.

S-a creat o adevărată industrie a cumpărătorilor de drepturi litigioase.

Care este strategia Guvernului cu privire la posibilitatea stopării abuzurilor ivite în procesul de retrocedare a proprietăților?

Această industrie a cumpărării de drepturi litigioase este cel puțin stranie, ea este paralelă cu legea și presupune o mare siguranță din partea celor ce cumpără drepturi litigioase, că li se vor întoarce banii pe care îi dau atunci când cumpără drepturi litigioase.

Dar înainte de a trece a doua întrebare, domnule președinte de ședință, sunt foarte intrigat, aș spune, chiar indignat, de faptul că nu mi se răspunde în Senat la întrebările și interpelările pe care le pun cu regularitate de la acest microfon.

În schimbul răspunsurilor orale și scrise primesc niște hârtii care închid dialogul.

Aceste răspunsuri sunt, din păcate, extrem de sărace și se ajunge la situația moștenirii Gojdu. Eu, de ani de zile, tot strig aici despre moștenirea Gojdu.

Acum, suntem în fața unei situații inadmisibile, și anume crearea de realitate printr-o lege care este discutată la Camera Deputaților.

Vă rog, domnule președinte, să dați vestea aceasta în Biroul permanent și să se ceară ca, atunci, când e vorba de răspunsuri scrise și orale, să se ajungă în Senat și cu răspunsurile orale care îmi dau voie să-mi exprim dezacordul cu sărăcia de idei cu care se răspunde întrebărilor mele și, aș zice, ale noastre.

Asta, după părerea mea, este o șmecherie. Se trimite câte o ... Gata, ne-am eliberat, salut, deci, vă rog mult de tot, în această privință să primim răspuns... Atunci, nu mai vreau răspunsuri scrise, vreau răspunsuri orale.

Cum zicea un fost... Am mai spus asta, văd că nu se învață... Cum spunea un fost primar al Capitalei ... verbal, oral, vocal, din gură...

O a doua întrebare, adresată aceluiași domn premier.

De câtva timp, circulă informații prin presă cu privire la un Memorandum semnat între Ministerul Economiei și Comerțului și Petrom, în legătură cu faptul că Petrom nu este obligat să efectueze import de gaze și nici să înmagazineze cantități de gaze suplimentare.

Acest lucru înseamnă că România nu poate conta pe sprijinul societății cumpărate de austriecii de la OMV pe timp de iarnă grea.

Care este, de fapt, situația creată în urma semnării acestui Memorandum, atâta vreme cât este cunoscut că diferența de preț dintre gazul românesc și cel de import este foarte mare?

Eu, domnule președinte, închei, sigur că, avem și interpelările, dar rămân în așteptare, spunând că ar fi foarte bine dacă în Senat s-ar ajunge la situația din Parlamentul londonez unde, în fiecare săptămână, se află față în față, în mod onest, fără să se ascundă unii de alții, membrii Executivului și ai Legislativului, într-un dialog viu care nu presupune răspunsuri țepene, ci, dimpotrivă, presupune posibilitatea ajungerii la adevăr.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

 
  Ionel Popescu

Îl invit la tribună pe domnul senator Ionel Popescu, Grupul parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD. Interpelarea este adresată AVAS, dacă nu mă-nșel.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Ionel Popescu:

Vă mulțumesc.

În cursul săptămânii trecute, m-am adresat Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului solicitând informații privind procesul de privatizare al Societății Comerciale "Unirea" S.A., Magazinul "Unirea", întrucât din informațiile pe care le dețineam la acea dată rezultă încălcarea clauzei din contractul de privatizare al respectivei societăți, și anume aceea de a investi 588 miliarde lei vechi pe o perioadă de patru ani de la privatizare.

Răspunsul primit de la AVAS a fost marcat de o serie de contradicții. Au fost avansate două date de privatizare a societății, decembrie 1997, și, respectiv, ianuarie 2001.

Deși răspunsul de la AVAS confirma termenul de patru ani în care trebuia făcută investiția stipulată în contract, în același text se menționează, decembrie 2003, ca termen scadent.

Prin răspunsul emis, AVAS admite nerespectarea clauzei din contract și faptul că a trecut un termen îndelungat de când ea ar fi trebuit să intre în vigoare, admite nerespectarea clauzei din contract, dar menționează că respectivul contract nu prevede clauze rezolutorii.

Admițând că o vânzare de asemenea anvergură s-a încheiat printr-un contract care nu prevede astfel de clauze, nereglementând și posibilitatea unui viitor litigiu, rămâne varianta aplicării dreptului comun care prevede exact o rezoluțiune pe cale judiciară.

Cu privire la această cale de atac juridic, AVAS a menționat că, citez, este de lungă durată. Consider acest argument reprobabil și solicit răspuns la următoarea întrebare.

De ce nu s-a pornit o acțiune în justiție până în acest moment pentru stabilirea unei rezoluțiuni pe cale judiciară și când se va porni o asemenea acțiune?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domul senator Mircea Mereuță. Este absent.

 
  Claudiu Tănăsescu

Domnul senator Claudiu Tănăsescu.

   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare care este adresată primului-ministru, domnului Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

Obiectul întrebării este următorul:

În baza principiului transparenței care ar trebui să caracterizeze Guvernul Tăriceanu, vă solicit să-mi comunicați ce indemnizație se acordă în fiecare lună membrilor Comisiei centrale pentru stabilirea despăgubirilor, constituită în baza art.13 din Legea nr.247/2005 - titlul 7.

Vă mulțumesc foarte mult.

Solicit răspunsul în scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Otilian Neagoe

Invit la tribună pentru a prezenta interpelarea pe domnul senator Otilian Neagoe, Grupul parlamentar PSD.

   

Domnul Otilian Neagoe:

Interpelarea este adresată domnului Vasile Blaga, ministrul Administrației și Internelor.

Legea nr.371/2004 a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.23/2005 și s-a dat competență consiliilor județene pentru înființarea unor servicii de specialitate privind asigurarea pazei și ordinii la obiectivele de interes județean. În acest fel o parte din gardienii care nu întruneau condiții pentru a deveni polițist comunitar au devenit agenți publici.

Consiliile județene au adoptat Regulamentul de organizare și funcționare a acestor servicii, dar unele probleme nu pot fi soluționate deoarece consiliul județean nu are competența necesară în acest domeniu.

Enumerăm câteva dintre aceste probleme:

  • dotarea cu arme letale se poate face conform art.6(1) din Legea nr.295/2004 numai prin legi speciale;
  • acordarea scutirii de TVA la prestațiile efectuate pentru instituțiile publice bugetare de interes județean, întrucât și aceste servicii de specialitate pentru pază și ordine sunt instituții publice cu personalitate juridică și funcționează sub autoritatea consiliului județean;
  • aprobarea unei uniforme la nivel național, care să reprezinte administrația publică județeană și să evite confuzii cu alte uniforme;
  • modificări la Legea nr.333/2003 privind paza obiectivelor, pentru a se înlocui prevederile referitoare la paza cu corpul gardienilor publici, cu paza executată de aceste servicii.

Sunt și alte numeroase probleme ce trebuie soluționate în legătură cu organizarea și funcționarea acestor servicii.

Având în vedere importanța acestor servicii pentru asigurarea ordinii publice și a siguranței cetățeanului, vă rugăm, domnule ministru Vasile Blaga, să precizați măsurile preconizate de Ministerul Administrației și Internelor pentru ca problemele legate de funcționarea optimă a serviciilor de pază și ordine de la nivelul consiliilor județene să poată fi soluționate printr-o reglementare adecvată.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar PRM.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am o interpelare adresată primului-ministru, domnul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

La data de 6 decembrie 2005, la București, a fost semnat Acordul dintre România și Statele Unite ale Americii privind activitățile forțelor Statelor Unite staționate pe teritoriul României.

Vă solicit să-mi comunicați de ce ați acceptat ca România să furnizeze forțelor Statelor Unite ale Americii, fără plata chiriei sau a altor costuri similare, toate facilitățile și zonele convenite. Este vorba de poligoanele de instrucție Smârdan, Babadag și Cincu, precum și baza aeriană Mihail Kogălniceanu, în timp ce Bulgaria încasează sute de milioane de dolari pentru bazele americane de pe teritoriul bulgar.

De asemenea, vă solicit să-mi comunicați care țară din lume a mai acceptat să găzduiască baze militare americane și să nu încaseze nici măcar un dolar chirie, așa cum a acceptat Guvernul Tăriceanu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

 
  Ștefan Mihail Antonie

Invit la tribună pe domnul senator Ștefan Mihail Antonie, senator independent.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Ștefan Mihail Antonie:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Codruț Ioan Sereș, ministrul Economiei și Comerțului.

Ordinul nr.245/2002 al M.I.R. aprobă Regulamentul pentru autorizarea persoanelor fizice și juridice care au dreptul să realizeze bilanțuri energetice, iar prin Ordinul nr.578/2002 s-au stabilit tarifele percepute de către Agenția Română pentru Conservarea Energiei pentru activități proprii de autorizare, avizare, certificare, atestare ce decurg din atribuțiile și responsabilitățile acesteia.

Analizând fenomenul energetic, se constată că în România consumurile energetice prezintă valori de 3-5 ori mai mari decât în Europa de Vest.

Totodată, se observă în legislația în vigoare o serie de neconcordanțe și neclarități pe care le-am semnalat în materialul anexat.

Față de cele expuse mai sus, vă rog, domnule ministru, să ne informați asupra soluțiilor pe care le aveți în vedere pentru a corecta și completa legislația în domeniu.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Ioan Talpeș

Îl invit la tribună pe domnul senator Ioan Talpeș, senator independent.

   

Domnul Ioan Talpeș:

Stimate domnule prim-ministru,

De curând, ați anunțat faptul că România se va angaja la un împrumut extern de aproximativ 600 milioane euro, pentru a demara un proiect de investiții în infrastructură, pentru a se putea face față inundațiilor.

Consider că este foarte corectă ideea de a aborda această problemă la nivel național și de a porni această investiție, tratând situația global și nu punctual cum s-a încercat pe parcursul anului trecut.

În același timp, nu mi se pare acceptabil ca România, în situația în care are de recuperat la bugetul statului și la fondurile speciale sume enorme de bani, să nu întreprindă nimic în acest sens și să recurgă la credite externe.

Doresc pe această cale să vă atrag atenția că, dacă, în cel mai scurt timp, nu veți întreprinde nimic pentru a face posibilă recuperarea cât mai rapidă a acestor datorii, voi iniția eu un proiect de lege în acest sens prin care să fie recuperate creanțele bugetare interne ale celor două rafinării, creanțele externe încasate de Rompetrol, și care trebuie să revină statului român, precum și abrogarea Legii nr.89/2005 referitoare la creanțele Petromidia.

Țin să vă atrag atenția că o astfel de măsură devine, în acest moment, pentru România din ce în ce mai necesară, dat fiind atât contribuția pe care trebuie să o avem ca țară la bugetul european, cât și nevoile interne pentru sănătate, învățământ sau infrastructură.

Încă o dată, vă precizez că nu este vorba doar de o îngrijorare a mea, personală, ci are la bază și semnalele primite din partea instituțiilor europene, conform cărora România va avea dificultăți dacă nivelul de colectare și cel al taxelor nu vor fi puse de acord cu necesarul de venituri la buget.

Cu speranța că doriți, într-adevăr, ca România să-și respecte angajamentele pe care și le-a luat, că doriți să se ajungă la un mod de funcționare economică sănătos și că sunteți interesat, de asemenea, de recuperarea tuturor datoriilor pe care aceste companii le au la bugetul de stat, vă rog să răspundeți la întrebările de mai sus în scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Viorica Moisuc

Invit la tribună pe doamna senator Viorica Moisuc, Grupul parlamentar PRM.

Microfonul 1.

   

Doamna Viorica Georgeta Moisuc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Răzvan Ungureanu, ministrul afacerilor externe.

Scandalul iscat în societatea românească de deciziile luate de ministerul pe care îl conduceți privind Acordul cu Ungaria, din octombrie 2005, prin care ați consfințit interesele acestei țări referitor la moștenirea lăsată de Emanuel Gojdu românilor ortodocși din Transilvania și Ungaria are la bază ignorarea realităților istorice, ignorarea bazei juridice a obligațiilor asumate de Ungaria, prin semnarea Tratatului de Pace de la Trianon, ignorarea intereselor societății românești în ansamblul ei ce decurg din respectarea Testamentului lui Gojdu.

În consecință, vă solicit, domnule ministru, să-mi explicați următoarele:

  1. Ale cui interese le servește Ministerul Afacerilor Externe, ale României sau ale Ungariei?
  2. În virtutea căror argumente de ordin istoric, juridic și politic ați semnat Acordul din octombrie 2005?
  3. Care au fost furnizorii de expertize care v-au argumentat necesitatea nesocotirii voinței testamentare a lui Emanuel Gojdu?

Precizez că această din urmă întrebare se referă direct la secțiunile domnului Vlad Nistor, directorul arheolog al Institutului Diplomatic român, publicate la 16 februarie 2006, în România liberă, referitor la faptul că specialiștii numitului Institut, furnizează expertize Ministerului de Externe.

Vă mulțumesc.

Reiterez și fac aluzii din nou la ceea ce domnul senator Adrian Păunescu a ridicat aici ca problemă, și anume aceea că doresc să am o discuție cu domnul ministru Răzvan Ungureanu, și nu să primesc un răspuns sec care duce în formalism tot ceea ce facem noi, aici.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Vă mulțumesc.

 
  Ion Vărgău

Invit la tribună pe domnul senator Ion Vărgău, senator PSD.

   

Domnul Ion Vărgău:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată domnului Vasile Blaga.

Este cunoscut faptul că nu toate instituțiile publice au în organigramă un compartiment specializat în efectuarea achizițiilor publice, iar funcționarii desemnați să se ocupe de aceste achiziții, nu sunt întotdeauna atestați profesional.

Având în vedere transparența și corectitudinea, în ceea ce privește cheltuirea banului public, vă rog, domnule ministru, să precizați dacă aveți în vedere elaborarea unui statut care să reglementeze atribuțiile și responsabilitățile achizitorilor publici.

Solicit răspuns oral și scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Mulțumesc.

 
  Ion Toma

Invit la tribună pe domnul senator Ion Toma, senator PSD.

   

Domnul Ion Toma:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată doamnei Sulfina Barbu, ministrul mediului și gospodăririi apelor.

Doamna ministru,

Comuna Corbu, din județul Olt, este traversată de la Nord la Sud de râul Vedea care face parte din Bazinul Vedea-Pitești, administrat de Direcția Apelor Argeș.

Râul Vedea străbate comuna Corbu pe o distanță de circa 20 km, iar pe raza comunei primește ca afluent pârâul Plapcea, creând o zonă inundabilă pe o distanță de 8 km.

Creșterea debitului râului Vedea prezintă un pericol permanent pentru cele 807 gospodării din zona inundabilă, determinând o stare de nesiguranță pentru cei 2.638 de locuitori ai comunei.

În anul 2005 râul Vedea s-a revărsat de cinci ori, iar în perioada 1995-2005 de zece ori.

Cu toate demersurile întreprinse pentru regularizarea zonei, nu s-a realizat aproape nimic în afara studiului de fezabilitate, și acesta în anul 1999.

Vă întreb, doamna ministru, până când va rămâne pe lista de așteptare investiția, regularizarea și îndiguirea râului Vedea din comuna Corbu, județul Olt.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Vă mulțumesc.

 
  Verginia Vedinaș

Invit la tribuna Senatului pe doamna senator Virginia Vedinaș.

Microfonul 2, aveți cuvântul.

   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al finanțelor publice, Sebastian Vlădescu, și vizează o categorie de persoane care încă se mai regăsește în România, anume cei care până în 1990 au avut depuse la CEC diferite sume de bani, altele decât cele care erau consacrate achiziționării unui autoturism.

Aceste persoane, cel puțin cele din județul Bihor mi-au sesizat că ducându-se la CEC să-și recupereze sumele respective, li s-a spus că pot arunca acele carnete pentru că nu mai au nici un drept și nu mai pot să beneficieze de nici un ban.

Vă rog să analizați această situație și să-mi comunicați dacă ea este reală și dacă este reală, dacă este corectă și ce intenționați să întreprindeți pentru ca astfel de persoane să fie despăgubite pentru sumele de bani, care spre pildă, o sumă de 5.000 lei la acea vreme, reprezenta cel puțin patru-cinci salarii lunare.

Vă mulțumesc.

Aștept răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Mulțumesc.

 
  Viorel Arcaș

Domnul senator Viorel Arcaș, Grupul parlamentar PSD, vă rog.

Domnul senator Sever Șter, mai este prezent?

Din sală: Nu.

   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Aveți cuvântul, domnule senator Arcaș.

 
   

Domnul Viorel Arcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea se adresează domnului prim-ministru.

Au început să se distribuie titluri la Fondul "Proprietatea".

Ce vor face beneficiarii lor cu aceste titluri, având în vedere că listarea Fondului Proprietatea pe piața de capital este încă o operațiune total incertă, atât în ce privește condițiile, cât și în ce privește momentul.

În toate discursurile publice, având ca subiect Fondul "Proprietatea", s-au scos în față doar câteva nume ale societăților cuprinse în listă, cum ar fi Electrica, Petrom, Distrigaz.

Nu ați făcut nici o referire la celelalte, care sunt cele mai multe și care nu au nici o valoare financiară, precum ar fi Agromec-ul din care nu au mai rămas decât zidurile, restaurante de cartier, firme falimentare, în general.

De ce încercați, în acest mod, să manipulați opinia publică, convinsă acum, că o posibilă investiție în Fondul Proprietatea este rentabilă?

De ce nu întreprindeți o amplă campanie de informare, astfel încât păgubiții regimului comunist să înțeleagă foarte clar ce obțin în schimbul imobilelor pierdute?

Foarte mulți dintre aceștia cred că vor obține acțiuni la societățile profitabile Petrom, Electrica sau Distrigaz, când în realitate obțin cu totul altceva.

Care dintre societățile de pe lista Fondului Proprietatea sunt profitabile și care la un pas de faliment?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Vă mulțumesc.

 
  Adrian Păunescu

Îl invit la tribună pe domnul senator Adrian Păunescu, mai sunt trei colegi care au formulat interpelări.

   

Domnul Adrian Păunescu:

E o interpelare mai bogată adresată aceluiași domn prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu.

Iată că, potrivit unei ordonanțe de Guvern, impozitul pe terenul extravilan, s-a dublat. Era mare nevoie!

Poporul român stătea în așteptare și speranță că i se va dubla și acest impozit, ca să se termine o dată și cu împroprietărirea aceasta nouă, că pământ, cu care nu poate face nimic țăranul pentru că toate îl costă așa de mult, că se va ajunge la ceea ce se dorește, la latifundii.

Impozitul pe terenul arabil va costa 28,6 lei noi, adică 280.000 pentru un hectar, față de 15 - 150.000 lei, pentru un hectar de pășune impozitul poate ajunge la 260 lei, față de maximum 120 lei, cât era prevăzut în Codul fiscal.

În aceste condiții sunt foarte curios cum crede Guvernul că va rezolva problema înființării de exploatații agricole competitive la nivel europeană, cu atât mai mult cu cât până în momentul de față, chiar și cu actualele impozite, fermele agricole nu au reușit să intre în concurență cu cele din Uniunea Europeană sau poate nu e nevoie să intre în concurență, poate trebuie să stăm, umili și să desființăm și agricultura.

Domnul vice prim-ministru Marko Bela a spus la o întrunire din Ardeal, recent, că toată lumea de-acolo, din localitate și din zonă, trebuie să învețe limba maghiară pentru că mănâncă pâine secuiască.

Eu aș vrea să adresez niște întrebări:

Dacă în alcătuirea pâinii respective, sarea este din Slănic Prahova sau din Slănic Moldova, când produsul final, pâinea e gata, cei ce o mănâncă, trebui să știe și graiul muntenesc și graiul moldovean?

Maiaua e din Coreea, urmează că trebuie să știe cel ce mănâncă pâinea și limba coreeană? Bine că nu mai sunt atât de multe diferențe între Coreea de Nord și Coreea de Sud la limbă.

Cuptorul este din Germania, pâine de coace într-un cuptor german, așadar locuitorii care mănâncă pâine făcută într-un cuptor din Germania, trebuie să învețe limba germană?

Noi suntem, cum preciza ministrul de externe român, un land al Austriei, așa că putem să ne umplem de beneficiile culturii austriece, în aceste situații în care mâncăm pâine secuiască.

Gazele, ei, gazele sunt din adâncul Rusiei, "milaia Rosia horoșoia", înseamnă că mai degrabă am rezolvat lucrurile învățând direct rusește?

Cât de secuiască mai e pâinea, dacă și făina e din Bărăgan sau importată din Ungaria, unde fusese exportată din județul Arad?

Eu aș vrea ca domnul vice-prim-ministru Marko Bela care încă înainte de a obține, ceea ce nu-i doresc niciodată, autonomia teritorială a unui județ sau a unui grup de județe, a început să dea ordine cu privire la felul în care trebuie să învețe populația ceea ce crede dânsul că e obligatoriu, nu ceea ce spune Constituția. Constituția vorbește de limba română că ar fi obligatorie în România, dar înainte de treaba aceasta, dânsul ne-a cerut să trecem la limba secuiască.

Aș vrea să facă o analiză dânsul și să vadă dacă este vorba, într-adevăr, de pâine secuiască, dacă nu cumva e o pâine care s-a internaționalizat, ca multe dintre problemele care ne frământă pe toți, și unele dintre cele litigioase sunt dorite să ajungă internaționale, să ajungă la nivelul de rezolvare internațional.

Aceasta era interpelarea mea.

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Mulțumesc.

 
  Ilie Petrescu

Îl invit la tribună pe domnul senator Ilie Petrescu, microfonul 1, vă rog.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată primului-ministru Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu:

Începând cu anul 1990 în industria minieră subteran și suprafață au avut loc disponibilizări masive de personal, iar începând cu anul 2007 nu se vor mai primi subvenții pentru industria minieră. Mulți dintre disponibilizați nu se pot reîncadra într-o activitate productivă, iar familiile lor nu beneficiază de nici o sursă de venit. Sunt persoane, bărbați și femei, în jurul vârstei de 40 ani, care au lucrat în industria minieră 10 - 15 -20 ani, unii chiar mai mult.

Nu pot beneficia de pensie, datorită faptului că nu îndeplinesc criteriul de vârstă.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să mă informați dacă aveți în vedere sau există în lucru un proiect de act normativ care să prevadă protecția socială a minerilor disponibilizați, pensii de serviciu similar pensiilor de stat și alte drepturi de asigurări sociale ca ale polițiștilor și ale celor din armată, respectiv Legea nr.179/2004 și Legea nr.168/2001. Constituția României revizuită, în art.16 alin.1 stipulează "egalitatea cetățenilor în fața legii, fără discriminări și fără privilegii".

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

De la tribuna Senatului ridic problema Statutului minerilor, ca și al polițiștilor și al celor din apărarea națională, care au chestiuni de disponibilizări privind integrarea în Uniunea Europeană și subvențiile.

Profit de prezența aici a domnului ministru Sereș, ca să concepem un proiect de lege pentru această categorie socială, năpăstuită de soartă, răspândită în 23 de județe din România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Petru Stan, Grupul parlamentar PRM, vă rog.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte,

Am o precizare, nu s-a înțeles ceva din ce s-a spus aici, și anume:

Cât este impozitul acum și cât era, practic impozitul s-a mărit de 30-40 ori, de la 11.000 la 280 mii, 400 mii, aceasta era precizarea.

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Mulțumesc.

 
  Petru Stan

Aveți cuvântul, domnule senator Stan.

   

Domnul Petru Stan:

Mulțumesc.

Interpelarea este adresată domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

Domnule ministru,

Având în vedere accesarea greoaie a creditelor pentru programul SAPARD și Programul "Fermierul", vă solicit următoarele:

  1. Dacă la scoaterea din circuitul agricol a terenurilor pentru construcții, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nu poate găsi soluții mai rapide privind circulația documentelor; documentația tehnică vine la București la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, la ministrul lucrărilor publice și se întoarce înapoi la județ, deci durează foarte mult.
  2. În ceea ce privește asigurarea utilităților - energie electrică, apă, canalizare, drumuri, aceasta să fie finanțată de către stat măcar în procent de 50%, jumătate din credite se dau pentru infrastructură.
  3. Asigurarea unor prețuri indicative conform Legii nr.307/2006, care să fie obligatorii pentru procesatori până la integrarea în Uniunea Europeană, respectând Programul de guvernare care prevede introducerea de prețuri minime la produsele agricole de bază.

Senator Petru Stan, Partidul România Mare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Ioan Corodan

Invit la tribună pe domnul senator Ioan Corodan, Grupul parlamentar PRM, interpelare adresată domnului ministru Șereș, cred.

   

Domnul Ioan Corodan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare adresată domnului ministru Codruț Șereș.

Având în vedere faptul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2001, art.7 alin.2, modificată cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 61/2001, și-a încetat aplicabilitatea la data de 31.12.2005 și nici până în prezent nu s-au făcut cunoscute formularele necesare eliberării autorizațiilor pentru colectarea deșeurilor metalice neferoase, societățile comerciale care desfășoară această activitate sunt puse în situația de a-și înceta activitatea.

Întrucât Prefectura județului Maramureș v-a solicitat clarificarea acestei situații prin adresa nr. 2508/III/14 februarie 2006, iar răspunsul nu a fost primit nici până la această dată, vă solicităm urgentarea emiterii documentațiilor necesare reluării activității de colectare a deșeurilor metalice neferoase și să mă informați care a fost motivația sau cine se face vinovat pentru această situație.

Solicit răspuns scris și oral.

Domnule președinte de ședință, dacă-mi permiteți, aș solicita să mi se răspundă la interpelarea din 6 martie, adresată domnului prim-ministru și la interpelarea din data de 13 martie, adresată Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, la care și astăzi ni se cere amânarea. Deci sunt două interpelări la care n-am primit răspuns.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Vom verifica.

Stimați colegi, am încheiat seria întrebărilor și interpelărilor.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri senatorii:  

Parte dintre reprezentanții Executivului au și prezentat răspunsurile scrise. În acest sens, vă rog să luați act că domnul secretar de stat Vasile Lupu a prezentat în scris răspunsul domnilor senatori Petre Daea, Ilie Petrescu și Ioan Talpeș.

  Adriana Țicău - de la Ioan-Codruț Șereș, ministrul economiei și comerțului;

Îl invit pe domnul ministru Codruț Șereș să prezinte răspunsuri.

Microfonul nr.9 sau 10. Microfonul 10, vă rog.

Deci vă rog să precizați cărora dintre colegi doriți să oferiți răspunsuri.

   

Domnul Ioan-Codruț Șereș - ministrul economiei și comerțului:

Primul răspuns este la interpelarea doamnei senator Adriana Țicău privind măsurile pe care Ministerul Economiei și Comerțului le are în vedere pentru soluționarea problemelor întâlnite în județul Galați și pentru diminuarea costurilor de producție a energiei termice.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să răspundeți doar senatorilor care sunt prezenți.

 
   

Domnul Ioan-Codruț Șereș:

Da.

Stimată doamnă senator, referitor la interpelarea dumneavoastră, vă comunicăm:

Prețurile energiei termice se stabilesc și se ajustează de către autoritățile de reglementare - Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Serviciilor de Gospodărie Comunală.

În cazul S.C. ELECTROCENTRALE Galați, prețul energiei termice la rețeaua de transport livrată furnizorului local este aprobat de ANR. Tariful de distribuție precizat în interpelare nu este stabilit și aprobat de către ANR, aprobarea acestuia fiind în competența ANRSC. Prețul energiei termice livrate de S.C. ELECTROCENTRALE Galați S.A., aprobat de ANR în ianuarie 2006, pe baza fundamentărilor transmise de agentul economic, a înregistrat o creștere de 21% față de prețul în vigoare din martie 2005, datorită, în principal, majorării semnificative a prețurilor de achiziție a combustibilului, centrala funcționând pe hidrocarburi - gaze și păcură. Costurile cu combustibilul reprezintă 78,7% din costurile totale ale energiei termice produse de S.C. ELECTROCENTRALE Galați S.A.

Strategia de accelerare a privatizării și atragerea de investiții pentru agenții economici din portofoliul MEC au în vedere și folosirea instrumentelor de restructurare a societăților comerciale din portofoliu, respectiv a filialelor acestora, în vederea asigurării viabilizării lor, așa cum este și cazul Societății Comerciale de Producere a Energiei Electrice și Termice TERMOELECTRICA S.A., inclusiv a filialelor sale de producere a energiei electrice și termice, printre care se numără și ELECTROCENTRALE Galați.

În ceea ce privește politicile cuprinse în strategie pentru sectorul energetic, se prevede faptul că, în cazul utilităților publice, trebuie să se asigure întărirea societăților din punct de vedere financiar și operațional, într-un sistem corespunzător de reglementări, pentru aceasta fiind necesară elaborarea unor programe de restructurare care să conducă la eficientizarea și creșterea gradului de atractivitate al acestor societăți.

În acest sens, TERMOELECTRICA a parcurs, succesiv, mai multe etape de restructurare - reorganizare, urmărindu-se separarea structurilor în entități cu un grad semnificativ de autonomie operațională și realizarea unui indicator de concentrare rezonabil.

Programul de restructurare propune soluții privind posibilitățile de diminuare, stingere a datoriilor societății aflate în insolvență, TERMOELECTRICA S.A., precum și modalități de aplicare a acestora într-un termen care să evite reluarea blocării conturilor și instituirea sechestrului asiguratoriu din partea Ministerului Finanțelor Publice, ANAF și, respectiv, AVAS asupra bunurilor societății, inclusiv asupra participațiilor TERMOELECTRICA S.A. la filialele din București, Deva și Galați.

Aceasta este motivația pentru care considerăm că analiza posibilității de preluare a S.C. ELECTROCENTRALE S.A. Galați de către Consiliul municipal Galați este posibilă și poate fi abordată numai după definitivarea implementării programului de restructurare a S.C. TERMOELECTRICA S.A., program care poate influența structural și filiala sa din Galați.

Menționăm însă că o analiză aprofundată și responsabilă a costurilor trebuie făcută și la distribuitorul local de energie termică, care acum plătește factura lunii iulie 2004, întrucât costurile mari realizate pe lanțul producere - transport - distribuție nu se înregistrează doar la producător.

De asemenea, întârzierea foarte mare cu care APATERM Galați achită contravaloarea energiei termice distribuite obligă producătorul la contractarea de credite care, prin costurile induse, cresc valoarea facturilor emise de ELECTROCENTRALE Galați.

Ca un element suplimentar, doresc să vă informez că, în acest an, nici ELECTROCENTRALE Galați și nici TERMOELECTRICA, spre deosebire de alți ani, nu a contractat împrumuturi cu garanția statului, finanțarea achiziției de combustibil făcându-se strict din fondurile societății.

Sperând că informațiile furnizate aduc lămuririle necesare referitoare la problema ridicată de dumneavoastră, vă asigurăm doamna senator de disponibilitatea Ministerului Economiei și Comerțului de a vă comunica în termen orice alt răspuns ce va fi solicitat de dumneavoastră.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc, domnule ministru. Dați-mi voie s-o consult pe doamna senator dacă este mulțumită de răspunsul pe care i l-ați oferit astăzi, în plenul Senatului.

 
   

Doamna Silvia Adriana Țicău:

Mulțumesc, domnule ministru. Mulțumesc pentru răspuns și pentru prezența în Parlament.

Înțeleg că voi primi și varianta scrisă.

 
   

Domnul Ioan-Codruț Șereș:

Absolut.

 
   

Doamna Silvia Adriana Țicău:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Verginia Vedinaș - de la Ioan-Codruț Șereș, ministrul economiei și comerțului;

Domnul Ioan-Codruț Șereș:

Domnule președinte de ședință, dacă-mi permiteți, există și o a doua interpelare adresată tot Ministerului Economiei și Comerțului, interpelarea doamnei senator Verginia Vedinaș privind soluționarea problemelor de la fosta mină Borod-Borozel, județul Buzău.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă rog să-i oferiți răspuns întrucât doamna senator este prezentă.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș (din sală):

Județul Bihor.

 
   

Domnul Ioan-Codruț Șereș:

Județul Bihor, corect.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aveți cuvântul!

 
   

Domnul Ioan-Codruț Șereș:

Stimată doamnă senator, referitor la interpelarea dumneavoastră privind soluționarea problemelor de la fosta mină Borod-Borozel, județul Bihor, vă comunicăm:

Mina Borod și-a încetat activitatea în baza Hotărârii de Guvern nr.816/1998, la data de 20 noiembrie 1998. În perioada 22 februarie 2001 - 24 august 2004, mina Borod a fost preluată de Asociația Minerilor Disponibilizați, care nu a reușit să-și continue activitatea decât până în luna august 2004. În toată această perioadă, obligațiile anuale curente, inclusiv obligațiile privind plata uzufructului proprietarilor de teren au privit asociația respectivă, conform protocolului încheiat cu aceasta, în baza mandatului Ministerului Economiei și Comerțului nr.138/2000.

Începând cu luna septembrie 2004 și până azi, plata uzufructului și a chiriilor pentru terenurile ocupate au fost și sunt obligații ale Societății Naționale a Cărbunelui S.A. Ploiești, obligații pe care însă aceasta nu a putut să le respecte din cauza lipsei disponibilităților bănești din conturi, a situației financiare precare, precum și a sechestrului instituit asupra averii mobile și imobile de către organele fiscale pentru datoriile bugetare. Operatorul minier, Societatea Națională a Cărbunelui S.A. Ploiești va angaja cu proprietarii, până cel mai târziu la 31 martie 2006, negocieri în vederea stabilirii unor despăgubiri juste și a eșalonării la plată a sumelor astfel stabilite.

Fac o paranteză, Societatea Națională a Cărbunelui S.A. Ploiești a fost restructurată în a doua jumătate a anului trecut. Practic, toate problemele care țineau de lipsa disponibilităților bănești fiind, în acest moment, soluționate.

Referitor la imobilul ce a reprezentat sediul exploatării miniere închise, s-a demarat acțiunea de valorificare încă din anul 1999, dar aceasta a fost împiedicată de către Asociația Minierilor Disponibilizați - Mina Borod și a făcut obiectul unui litigiu care s-a soluționat la Curtea Supremă de Justiție.

După restituirea imobilului de către asociație, în luna august 2004, au fost reluate demersurile în vederea valorificării activului ori darea în plată a acestuia în contul datoriilor bugetare, dar valoarea foarte mare, precum și lipsa intabulării în Cartea Funciară au împiedicat finalizarea acestei valorificări. Clădirea a fost trecută pe lista întocmită de Ministerul Economiei și Comerțului a activelor disponibile în vederea oferirii spre valorificare, listă care poate fi accesată pe pagina de web a Ministerului Economiei și Comerțului.

Obiectivul minier Borod urmează să fie reanalizat în cursul acestui an, în vederea închiderii și ecologizării. Și fac din nou o paranteză, și acest obiectiv minier este inclus în memorandumul pentru finanțare, în cadrul memorandumului prin care, pentru Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor și Ministerul Economiei și Comerțului, urmează să fie alocate, în acest an, fonduri în vederea ecologizării unor perimetre miniere, dacă vorbim de cazul Ministerului Economiei și Comerțului.

În funcție de aceste resurse financiare, vor începe procedurile privind încredințarea elaborării proiectului tehnic, execuția lucrărilor și asigurarea asistenței tehnice, încredințarea elaborării proiectului tehnic urmând să cadă în sarcina Societății Comerciale CONVERSMIN, de asemenea din portofoliul Ministerului Economiei și Comerțului.

Sperând că informațiile furnizate aduc lămuririle necesare referitoare la problema ridicată de dumneavoastră, vă asigurăm de disponibilitatea Ministerului Economiei și Comerțului, doamna senator, de a vă comunica în termen orice alt răspuns va fi solicitat de dumneavoastră.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Doamna senator, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vreau să-i mulțumesc domnului ministru pentru răspunsul elaborat și care acoperă problemele pe care eu le-am invocat. Vreau să-i adresez rugămintea de a urmări măsurile pe care le-a preconizat prin răspuns și să îl asigur că voi reveni cu noi lămuriri. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc. Sunt convins că, cu aceeași răbdare cu care a prezentat răspunsul în totalitate, în plenul restrâns al Senatului din această seară, va urmări aceste măsuri.

Mulțumim, domnule ministru.

 
   

Îl invit la tribună pe domnul secretar de stat Cătălin Teodorescu. Este prezent ? Da.

Microfonul nr.8.

Cui trebuie să oferiți răspuns ? Cărui coleg ?

 
   

Domnul Cătălin Teodorescu - secretar de stat Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor:

Domnule președinte,

Domnule senator,

Potrivit dispozițiilor...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai o secundă. Nu știu cui trebuie să oferiți răspuns.

 
   

Domnul Cătălin Teodorescu:

Domnului senator Vasile Dan Ungureanu.

Din sală: Nu este.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu este prezent, vă rog să-l oferiți în scris. Mai aveți și alte răspunsuri ?

 
   

Domnul Cătălin Teodorescu:

Este oferit deja.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Poftim ?

 
   

Domnul Cătălin Teodorescu:

L-am oferit deja în scris.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Mai aveți altcuiva ?

 
   

Domnul Cătălin Teodorescu:

Nu. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc mult. Vă dorim o seară bună.

 
  Gheorghe Funar - de la Cătălin Doica, secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice și de la Ioan-Codruț Șereș, ministrul economiei și comerțului;

Mai departe. Domnul secretar de stat Cătălin Doica.

Microfonul nr.9.

   

Domnul Cătălin Doica - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ce întrebări și interpelări aveți, vă rog ? Cărui coleg răspundeți?

 
   

Domnul Cătălin Doica:

Aș avea 4 întrebări, dar cred că numai domnul senator Funar este în sală.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Vasile Dan Ungureanu nu este, domnul senator Dumitrescu nu este.

 
   

Domnul Cătălin Doica:

Și domnul senator Sârbu ?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu este.

Deci vă rog să oferiți răspuns colegului Gheorghe Funar.

 
   

Domnul Cătălin Doica:

Referitor la întrebarea dumneavoastră, domnule senator, vă comunicăm următoarele:

În anul 2005, la bugetul de stat s-a încasat suma de 269.781.030 lei noi, reprezentând impozit pe țițeiul din producția internă și gaze naturale, denumire care se regăsește în clasificația funcțională, iar, la sfârșitul lunii februarie, suma încasată a fost de 58.903.910 lei noi.

Începând cu anul 2007, conform calendarului de majorare a impozitelor stabilit cu Uniunea Europeană, urmează să se aplice o acciză specifică asupra gazelor naturale utilizate în scop comercial și necomercial.

Veniturile estimate a se încasa la bugetul de stat prin aplicarea acestei accize pentru anul 2007 sunt în sumă de 172,7 milioane lei noi, iar pentru anul 2008 sunt în sumă de 171,5 milioane lei noi.

De asemenea, precizăm că stabilirea și modificarea prețului gazelor naturale este atributul exclusiv al Ministerului Economiei și Comerțului, prin Agenția Națională de Reglementare a Gazelor Naturale, cu avizul Consiliului Concurenței.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnule senator, să vă exprimați punctul de vedere.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sunt parțial mulțumit de răspunsul care a fost lecturat. Aștept și cifrele să le analizez.

Dar am o întrebare pentru domnul secretar de stat: în condițiile în care Guvernul, condus de premierul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, este, din informațiile pe care le am, singurul din lume care a renunțat, în primăvara anului trecut, la Acțiunea de aur, cum mai puteți dumneavoastră, ca membri ai Guvernului, să controlați prețul la gaze? Ce pârghii aveți, din moment ce ați renunțat la Acțiunea de aur?

Sau, eventual, domnul ministru Sereș poate vă ajută cu un răspuns corect, pentru ajutor.

 
   

Domnul Ioan Codruț Sereș:

În ceea ce privește Acțiunea de aur invocată, nu este nici un secret că reprezentanții Ministerului Economiei și Comerțului și alți membri ai Guvernului au participat, în repetate rânduri, la Bruxelles, pentru a oferi lămuriri în ceea ce privește această practică, considerată de Uniunea Europeană neconcurențială și care vine în contradicție cu capitolele asumate pentru integrare. De altfel, în solicitarea oficialilor europeni a fost formulată și o cerință punctuală, prin care să nu se regăsească în alte contracte de privatizare o astfel de clauză.

În ceea ce privește controlul prețului la gazele naturale, păi, nimeni nu a impus, până în acest moment, un control, toate prețurile care au fost, hai să spunem, practicate pe piață au fost asumate de către producători, în speță ROMGAZ și PETROM. Deci, nu impunem un control, ar fi și foarte dificil să impui încă un control, în condițiile în care piața trebuie să funcționeze și să reglementeze singură aceste lucruri. Totuși, PETROM și-a asumat și, în continuare, își asumă respectarea unui plafon, așa cum el rezultă din discuțiile cu reprezentanții Ministerului Economiei și Comerțului, cu reprezentanții Agenției Naționale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator Funar, sunteți mulțumit de răspuns?

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Parțial, sunt mulțumit de răspuns, domnule președinte, pentru că, în urmă cu puține minute, am încheiat dezbaterile la moțiunea simplă a PRM și a PSD și a rezultat, din cifrele prezentate de colegi, din dezbaterile de astăzi în plenul Senatului, faptul că, datorită lipsei acestui control, s-a ajuns ca românii să plătească cel mai mare preț pe mia de metri cubi la gaze naturale din Europa. Nu este nici un câștig, nici pentru români, ci este, cu siguranță, un câștig pentru cei care sunt apropiați Guvernului, ca să nu intru în alte detalii.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumim, domnule senator.

Vă rog, dacă doriți să mai comentați?

 
   

Domnul Ioan Codruț Sereș:

În ceea ce privește afirmațiile făcute în ultima vreme, cum că România plătește cel mai scump preț la gazele naturale, doresc să fac două precizări: în primul rând, informația este falsă, România nu plătește pentru importul de gaze naturale cel mai mare preț. Dacă domnii senatori ar avea acces la anumite date și informații, ar vedea că, de exemplu, Slovenia sau Austria, tot pentru gazul rusesc, la frontierele celor două țări, plătesc un preț cu 10 sau 15 dolari pe mia de metri cubi mai mare, începând de la 1 ianuarie 2006. Dacă vreți să facem o comparație pe tot parcursul anului trecut, media prețului la gazele naturale din import a fost de 218 de dolari pe mia de metri cubi în țara noastră. Și în alte țări s-a văzut foarte clar, din articolele din presă, că media pentru anul trecut a fost de 220 - 230 de dolari pe mia de metri cubi. Dacă vorbim de prețul gazelor din producția internă, iarăși, lucrurile sunt cunoscute, pentru că, în acest moment, producătorii români de gaze naturale, care asigură către 70% din necesarul acestei piețe, și-au asumat un preț de vânzare de 110 dolari pe mia de metri cubi, grosso modo.

Ca atare, nu știu de unde se vehiculează, poate din foarte mult spirit politicianist, că românii plătesc cel mai mare preț la gazele naturale din Europa. Nimic mai fals. Dacă veți lua o factură de la ambasadele noastre din străinătate, veți vedea că, în alte țări, tarifele care se plătesc de cetățenii altor țări sunt mult mai mari. Dacă vreți să facem o comparație corectă, poate că ar trebui să raportăm prețul sau tariful gazelor naturale la veniturile respectivelor persoane. Dacă am face o astfel de reflectare, nici acolo nu am ajunge la cel mai mare preț raportat la puterea de cumpărare. Sigur că sunt anumite costuri, însă, ale integrării europene. Nu doresc să intru în amănunte. Am precizat și pe parcursul răspunsului interpelării cum s-a ajuns la stabilirea acestor tarife.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Funar (de la prezidiu):

Îmi dați voie, domnule președinte?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, dar rugămintea este să nu extindem discuția, pentru că vom ajunge la o altă moțiune simplă, deoarece dintr-o interpelare totdeauna poți să ajungi la o moțiune.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte, fac un exercițiu, pentru a dovedi că a fost excelentă inițiativa domnului senator Adrian Păunescu, a unui dialog între parlamentari și membrii Guvernului.

Doar o singură precizare, pornind de la întrebarea pusă de către domnul ministru Sereș. Afirmația cu privire la nivelul prețului la gaze, pe care îl plătesc românii, îi aparține președintelui României, Traian Băsescu, care cred că este un om informat. Nu știu de ce este în divergență cu dumneavoastră, dar asta este o altă problemă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Să considerăm închis acest incident.

 
   

Îl invit la răspuns pe domnul secretar de stat, Florin Bejan.

 
   

Domnul Florin Bejan - secretar de stat pentru comunicații:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Răspunsul este adresat domnului senator Ion Vasile, care era aici, dar...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Era prezent. Domnul senator Ion Vasile? Bănuiesc că a plecat.

 
   

Domnul Florin Bejan:

Răspunsul a fost transmis în scris.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da? Vă mulțumesc.

Am luat act.

 
   

Domnul Florin Bejan:

Vă mulțumesc și eu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

O seară bună!

 
  Ilie Petrescu - de la Cătălin Ionel Dănilă, secretar de stat la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei;

Domnul secretar de stat Cătălin-Ionel Dănilă. Vă rog, microfonul nr.9.

Răspuns domnului senator Puskas Valentin Zoltan, da?

   

Domnul Cătălin-Ionel Dănilă - secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei:

Da.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și altcuiva?

 
   

Domnul Cătălin-Ionel Dănilă:

Am trei răspunsuri pentru domnii senatori: Puskas Valentin Zoltan, Ilie Petrescu și Otilian Neagoe.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să prezentați ultimele două răspunsuri.

Domnul senator Puskas a făcut afirmația că se mulțumește cu răspunsul scris.

 
   

Domnul Cătălin-Ionel Dănilă:

La întrebarea referitoare la personalul disponibilizat din minerit, adresată de către domnul senator Ilie Petrescu...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este prezent, este în sală.

 
   

Domnul Cătălin-Ionel Dănilă:

...ținând seama de faptul că Programul de restructurare a unităților miniere se desfășoară mult mai rapid decât Programul de restructurare prevăzut de strategia industriei miniere, prin intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.69/2005 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat, precum și a societăților și regiilor autonome subordonate autorităților administrației publice locale - aceasta este, din nefericire, titulatura acestei ordonanțe de urgență -, revin, prin această ordonanță de urgență au fost adoptate o serie de măsuri imediate pentru extinderea categoriilor de persoane disponibilizate, care beneficiază de drepturile prevăzute la art.2 alin.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.8/2003.

Astfel, în temeiul prevederilor art.2 alin.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.8/2003, persoanele disponibilizate prin concedieri colective, până la data de 31 decembrie 2006, ca urmare a restructurării sau reorganizării societăților naționale, a companiilor naționale și așa mai departe, beneficiază de următoarele drepturi: la momentul disponibilizării, respectiv, desfacerii contractului individual de muncă, de o sumă egală cu de două ori salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-au efectuat disponibilizările, comunicat de Institutul Național de Statistică. De asemenea, indemnizația de șomaj, stabilită potrivit reglementărilor legale în vigoare, precum și un venit lunar de completare. Venitul lunar de completare este egal cu diferența între salariul individual mediu net pe ultimele trei luni înainte de disponibilizare, stabilit în baza clauzelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mult decât salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-au făcut disponibilizările, comunicat de Institutul Național de Statistică și nivelul indemnizației de șomaj.

Potrivit alin.3 al aceluiași art. 2, venitul de completare se acordă lunar, de la data stabilirii indemnizației de șomaj, după cum urmează: pe o perioadă de 20 de luni, pentru salariații care au o vechime în muncă de până la 15 ani; pe o perioadă de 22 de luni, pentru salariații care au o vechime în muncă cuprinsă între 15 și 25 de ani; pentru o perioadă de 24 de luni, pentru salariații care o vechime în muncă de peste 25 de ani.

Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2003, după expirarea perioadei de acordare a indemnizației de șomaj, persoanele disponibilizate beneficiază, până la încheierea perioadei prevăzute la alin.3 art.2, pe care l-am amintit, de un venit lunar de completare egal cu salariul mediu net pe ultimele trei luni înainte de disponibilizare, stabilit pe baza elementelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mult decât salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-au făcut disponibilizările, stabilit de Institutul Național de Statistică.

Potrivit art.4 alin.51 din actul normativ menționat, perioada în care persoanele din sectorul minier, care dovedesc un stagiu de cotizare de cel puțin 17 ani în condiții speciale, 13,5 ani în condiții speciale în zona I de radiații, sau 15 ani în condiții speciale în zona II de radiații, beneficiază de un venit lunar de completare și de plăți compensatorii, potrivit ordonanței de urgență și constituie stagiu de cotizare realizat în condiții speciale de muncă, inclusiv în situațiile prevăzute de ordonanță, respectiv, în situațiile în care se încadrează în muncă la alte societăți comerciale decât cele cu capital majoritar de stat, sau se pensionează, conform legii, în perioada de acordare a venitului de completare prevăzută la art.2 alin.3.

Precizăm că persoanele disponibilizate prin concedieri colective, efectuate în condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.8/2003, pot beneficia și de plățile compensatorii, prevăzute conform contractului colectiv de muncă aplicabil, în vigoare la data disponibilizării colective, plățile compensatorii se acordă de către angajatori.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Îl consult pe domnul senator dacă este mulțumit de răspuns. Sigur, îl veți oferi și în scris, pentru a-l folosi în circumscripția electorală.

Vă rog.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule ministru, când eu am formulat întrebarea către dumneavoastră, am făcut-o în următorul context: la personalul disponibilizat, având în context lipsă de subvenție pentru minerit și disponibilizările care au avut loc, din 1990 până acum, în mare parte legate de trecerea în șomaj, iar alții nu au beneficiat de pensii, vroiam să vă întreb dacă putem să facem un proiect de lege, ca acești mineri să beneficieze de prevederile cuprinse în Statutul polițistului, de statutul celor din armată, împreună cu Ministerul Economiei și Comerțului, cu Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, pentru următoarele considerente: 1) sunt, la ora actuală, femei care au 40-50 de ani și nu mai pot fi integrate în nici o activitate, care au lucrat 10, 15, 20 de ani. Având în vedere Legea nr.19/2000, ele nu pot beneficia de pensii; 2) sunt oameni care au lucrat în minerit de la 10 până la 15 ani și nu pot beneficia de nici un drept salarial, în afară de ajutorul acesta de șomaj, de care mi-ați vorbit dumneavoastră, pe care eu l-am înțeles, este corect, este Ordonanța de urgență a Guvernului nr.8/2003 pe care am votat-o noi și am luat cuvântul de la acest microfon, dar nu rezolvă problemele de fond ale minerilor. La ora actuală, toate zonele miniere sunt zone monoindustriale, nu mai au nici o relație de serviciu cu zona și cu comunitatea respectivă. Sunt zone ca Motru, Mătăsari, județul Gorj, județul Maramureș, Valea Jiului, unde trebuie aplicate prevederile Statutului polițistului, Statutului militarului, care au același context, datorită închiderii unităților miniere, cei din armată datorită disponibilizării potrivit unui context. Și noi, mineritul, să beneficiem de aceleași prevederi.

De aceea, am întrebat dacă dumneavoastră aveți, în perspectivă, o imagine asupra acestei zone și categorii de mineri, dacă putem face acest proiect de lege, împreună cu Ministerul Economiei și Comerțului și să tranșăm această chestiune.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, stimate coleg.

 
  Otilian Neagoe - de la Cătălin Ionel Dănilă, secretar de stat la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei;

Haideți, că mai avem multe răspunsuri.

Vă rog, mai aveți alt răspuns?

   

Domnul Cătălin-Ionel Dănilă:

Domnului senator Otilian Neagoe, de asemenea, cât se poate de scurt.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este prezent.

 
   

Domnul Cătălin-Ionel Dănilă:

Întrebarea este referitoare la condițiile de muncă. Formulăm următorul răspuns: procesul de recalculare a pensiilor, stabilite potrivit legislației în vigoare până la data de 1 aprilie 2001, s-a derulat pe parcursul anului 2005, fiind finalizat la 31 decembrie 2005. Scopul acestei acțiuni a fost de a realiza egalitatea de tratament în menținerea drepturilor câștigate și unicitatea legislației aplicabile pentru pensiile din sistemul public. În acest mod, credem că s-a asigurat un raport de echitate între toți pensionarii din sistemul public de pensii.

Conform Hotărârii de Guvern nr.1550 din 2004 privind recalcularea pensiilor, stagiul complet de cotizare, utilizat la determinarea punctajului mediu anual îl reprezintă vechimea integrală în muncă, prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului de pensie.

Conform aceleiași Hotărâri de Guvern nr.1550 din 2004, pentru persoanele beneficiare de pensii, stabilite în condițiile actelor normative cu caracter special, stagiul complet de cotizare, utilizat la determinarea punctajului mediu anual, este vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului de pensie, prevăzut de aceste acte normative.

Astfel încât, pentru persoanele care și-au desfășurat activitatea în industria minieră, Hotărârea de Guvern nr.267/1990 stabilește, începând cu data de 1 februarie 1990, condiții specifice de pensionare și acestea sunt: 20 de ani lucrați în subteran sau 25 de ani lucrați în cariere și în instalații de preparare, pentru vârste de cel puțin 45 de ani; 15 ani lucrați în subteran sau 20 de ani lucrați în cariere și în instalații de preparare, pentru vârste de cel puțin 50 de ani.

Anterior datei de 1 februarie 1990, pentru această categorie de persoane, reglementările legale în vigoare, respectiv, cele ale Legii nr.3/1977, nu conțineau prevederi distincte referitoare la vechimea integrală în muncă necesară deschiderii dreptului de pensie, care, la momentul respectiv, erau de 30 de ani pentru bărbați și 25 de ani pentru femei.

Trebuie precizat faptul că, anterior anului 1990, pentru această categorie de persoane se acorda un spor la calculul pensiei proporțional cu timpul efectiv lucrat în Grupa I de muncă; pentru aceste perioade, nu se achitau contribuții de asigurări sociale diferențiate pe categorii de locuri de muncă.

Activitatea desfășurată de această categorie de persoane era încadrată în Grupa I de muncă, alături de alte categorii, cum ar fi: siderurgie, lucrători în fum, chimie, metalurgie și altele.

Astfel, bărbații care lucrau timp de 20 de ani în Grupa I de muncă se puteau pensiona la vârsta de 50 de ani. Menționăm că, pentru cei 30 de ani vechime completă, erau realizați prin adăugarea sporului de 6 luni pe an.

Aplicarea prevederilor H.G. nr. 267/1990 și persoanelor pensionate anterior de 1 februarie 1990, ar echivala cu încălcarea principiului neretroactivității legii.

Menționăm, însă, că această problemă face obiectul unei atente analize din punct de vedere juridic și financiar. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnule senator, vă consult dacă sunteți mulțumit de răspunsul ce v-a fost oferit în ședință ?

 
   

Domnul Otilian Neagoe:

Nu am înțeles exact ce se întâmplă cu cei din grupa I și grupa a II-a de muncă. Eu am pornit această interpelare de la faptul că, în Brașov, sunt mii de persoane aflate în această situație și, odată cu recalcularea pensiei, punctul valoric este mai mic decât pensia aflată în plată și, practic, ei - patru, cinci ani, de acum încolo - nu vor beneficia de nici o majorare, în situația în care au lucrat în condiții de muncă deosebite, majoritatea sunt bolnavi de silicoză și așa mai departe.

Deci, ce facem pentru acești oameni, veți reconsidera modul în care s-a făcut recalcularea ?! Veți veni cu niște măsuri care să recompenseze această pierdere ?!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog.

 
   

Domnul Cătălin-Ionel Dănilă:

Dacă-mi permiteți, s-a stabilit că, pentru cei care au pensiile în plată mai mari, ca și cuantum, decât la ce ar fi avut dreptul, așteptăm ca odată cu majorarea punctului de pensie, să nu se aștepte 4-5 ani, așa cum menționați dumneavoastră, pentru a se atinge aceeași limită.

Noi sperăm ca intervalul de timp să fie mult mai redus. Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

 
  Ilie Petrescu - de la Marius Bălu, secretar de stat la Ministerul Apărării Naționale;

Domnul secretar de stat Marius Bălu. Microfonul nr. 8.

   

Domnul Marius Bălu - secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Răspuns la interpelarea formulată de domnul senator Ilie Petrescu, referitoare la strategia de management a Ministerului Apărării Naționale, privind S.C. Uzina Mecanică Sadu S.A.

S.C. Uzina Mecanică Sadu S.A. este o filială a C.N. Romarm S.A. și funcționează, din 2001, sub autoritatea Ministerului Economiei și Comerțului.

Cu toate acestea, Ministerul Apărării Naționale, prin C.N. Romtehnica S.A., a întreprins o serie de măsuri pentru a veni în sprijinul acestei societăți, constând în:

  • exportul produselor aflate în nomenclatorul de fabricație al agentului economic, în anul 2005, acesta ajungând la o valoare de circa 9,5 milioane USD, iar în trimestrul I, din anul în curs, la 1,1 milioane USD;
  • achiziționarea unor produse în valoare de 460,8 mii lei, în cursul anului trecut; în anul 2006 a fost încheiat un contract cu S.C. Uzina Mecanică Sadu S.A., în valoare de 119,7 mii lei;
  • prospectarea pieței externe în vederea identificării de noi parteneri și oportunități de afaceri pentru produsele fabricate de către agentul economic sus-menționat, în condițiile accentuatei uzuri morale a acestora și lipsei de comenzi, generată de faptul că o serie de produse din nomenclatorul de fabricație nu mai sunt solicitate de partenerii externi.

Ministerul Apărării Naționale, în calitate de beneficiar al produselor societății, va sprijini în continuare activitatea acesteia atât prin promovarea la export a produselor sale specifice, cât și prin oportunitățile oferite de viitoarele achiziții necesare înzestrării categoriilor de forțe ale armatei, în funcție de necesitățile și fondurile alocate în acest scop prin bugetele anuale.

Pentru informații referitoare la perspectivele acestei societăți, precum și la alte aspecte legate de S.C. Uzina Mecanică Sadu S.A., precizăm că este necesară o consultare a factorilor responsabili din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule ministru. Îl consult pe domnul senator dacă este mulțumit de răspuns ? Vă rog să i-l înaintați și scris.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință, cu respectul pe care vi-l port.

Domnule secretar de stat,

Am discutat, săptămâna în curs - având în vedere situația din Gorj cu inundațiile, m-am deplasat la Sadu, pe zona Defileului Jiului - cu liderul de sindicat, cu directorul unității și vreau să vă informez, pentru toate datele pe care trebuie să le aveți în calcul, că la ora actuală sunt cartușe în stoc și nu pot fi livrate.

Din discuțiile pe care le-am avut cu liderul de sindicat a reieșit că au discutat cu Ministerul Apărării Naționale. Nu întâmplător am făcut această interpelare, deoarece este una din zonele sensibile sociale ale Gorjului, având în vedere zona de la Novaci, Crasna, Mușetești, Sadu, pentru că și comunitatea din Sadu are probleme deosebite, și mi s-a spus că Ministerul Apărării Naționale nu și-a onorat promisiunile.

De aceea nu am adresat interpelarea Ministerului Economiei și Comerțului, la C.N. Romtehnica S.A., pentru că știam de discuția cu domnul ministru Bâciu sau Bâlcu, Bâlciu, nu știu cum îl cheamă, dar am discutat de ideea Ministerul Economiei.

Acest lucru m-a determinat să vă interpelez și pe dumneavoastră, Ministerul Apărării Naționale, pentru a cunoaște exact fondul problemelor de acolo.

Domnule ministru,

De la tribuna Senatului vă cer o deplasare la E.M. Sadu, o analiză serioasă, pentru că acolo este un focar de probleme sociale. Repet, focar de probleme sociale ce cuprinde toată zona de la Novaci, Mușetești, Crasna, Sadu și o parte din municipiul Târgu-Jiu care lucrează la acea unitate.

De aceea, repet, solicit prezența dumneavoastră în Gorj, cu tot respectul, să analizăm situația unității.

Vă mulțumesc și, cu respectul pe care vi-l port, toată stima.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc. Doriți să mai comentați, domnule secretar de stat ?

 
   

Domnul Marius Bălu:

Nu, voi lua legătura cu domnul senator.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Vă rog să luați legătura cu domnul senator și să încercați să găsiți o soluție de rezolvare.

 
  Gheorghe Funar - de la Erwin Zoltan Szekely, secretar de stat la Ministerul Sănătății.

Îl invit la tribună pe domnul secretar de stat Erwin Zoltan Szekely, Ministerul Sănătății.

Domnul senator Vasile Dan Ungureanu nu este prezent, vă rog să îi prezentați răspunsul în scris. Domnul senator Ilie Sârbu nu este prezent, vă rog să îi dați răspunsul scris. Domnul senator Gheorghe Funar este prezent, vă rog să îi oferiți răspunsul legat de farmacii.

   

Domnul Erwin Zoltan Szekely - secretar de stat în Ministerul Sănătății:

Referitor la întrebarea domnului senator privind situația farmaciilor și punctelor de lucru din județele Cluj, Bistrița-Năsăud, Mureș, Sălaj și Alba, vă comunicăm următoarele:

Vă transmitem anexat situația farmaciilor și punctelor de lucru din cele cinci județe.

Pentru perioada 2006-2007, nu există un program stabilit pentru deschiderea de farmacii și puncte de lucru în comunele și satele din cele cinci județe menționate.

Înființarea unităților farmaceutice se face la solicitarea persoanelor fizice sau juridice, în conformitate cu legislația în vigoare, respectiv Ordinul ministrului sănătății și familiei nr. 626/2001 cu modificările și completările aduse de Ordinul ministrului sănătății nr. 1199/2004. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc. Îl consult pe domnul senator Funar dacă este mulțumit de răspunsul oferit ?

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Doar parțial mulțumit, domnule președinte de ședință.

Aștept să-mi fie comunicate datele în scris, dar era să îngheț, domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori, ascultând ceea ce ne-a relatat domnul secretar de stat, respectiv că pentru anul 2007 și 2008 nu există nici un program al Guvernului privind deschiderea de farmacii în comune și sate.

Sunt o mulțime de localități, în toată țara, din mediul rural, care nu au farmacii, iar Guvernul României, probabil după această interpelare a mea se va apuca, totuși, să facă un asemenea program.

Oricum, îi mulțumesc domnului secretar de stat pentru faptul că a fost cinstit și a spus că nu au un program, dar nu este târziu să începeți să pregătiți un asemenea program, bineînțeles, respectând prevederile legale, ținând seama de solicitările din partea cetățenilor, către autoritățile locale.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc. Vă consult dacă doriți să argumentați ?

 
   

Domnul Erwin Zoltan Szekely:

Dacă-mi permiteți, domnule senator, după cum cunoașteți și dumneavoastră, activitatea comercială farmaceutică este o activitate privată în România și Ministerul Sănătății nu poate să deschidă unități comerciale.

Este o problemă pentru Ministerul Sănătății faptul că, într-adevăr, în mediul rural, nu numai în aceste județe, sunt foarte puține farmacii și, prin pachetul legislativ, noi, inițial, am dorit să introducem mai multe facilități pentru acei operatori pe piața farmaceutică care se angajează să deschidă puncte de lucru în mediul rural.

Din păcate, Consiliul Concurenței a considerat că aceasta ar fi o formă de ajutor de stat și ar fi o măsură anticoncurențională care ar împiedica integrarea României în Uniunea Europeană.

Dar, în continuare, această problemă este pe agenda ministerului și dorim să găsim o soluție care să facă atractivă, pentru farmaciști, deschiderea de farmacii în mediul rural, fără să afectăm legislația acquis-ului comunitar.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Încheiem acest punct din ordinea de zi.

 
Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:  

Ultimul punct din ordinea de zi, declarații politice.

  Adriana Silvia Țicău - situația pensionarilor din județul Galați

Întrucât suntem puțini supraviețuitori ai acestei ședințe, nu cred că trebuie să vă spun care sunt timpii repartizați pentru grupurile parlamentare, ci să invit direct la tribuna Senatului, pe doamna senator Adriana Țicău, Grupul parlamentar PSD. Timp avem suficient, 30 de minute. Aveți cuvântul.

   

Doamna Adriana Silvia Țicău:

Mulțumesc, domnule președinte.

În județul Galați, în luna martie a anului 2006, există 146.712 pensionari. Dintre aceștia 36.243 sunt pensionari, având pensia provenită din sistemul asigurărilor sociale al agriculturilor, a căror pensie medie nu depășește valoarea de 1.300.000 lei și 9.795 dintre pensionari au pensie de invaliditate, iar pensia medie de invaliditate nu depășește 2.300.000 lei.

În județul Galați, 57% dintre pensionari au pensii sub 3.000.000 lei și doar 8,4% dintre aceștia pensii peste 5.000.000 lei.

În municipiul Galați, 83% din cei 62.484 de pensionari, au pensii sub 5.000.000 lei și doar 17% dintre pensionari au pensii peste 5.000.000 lei.

Cum își desfășoară acești pensionari viața, timp de o lună?! Care sunt cheltuielile principale ale acestora ?! Mai pot pensionarii din România să cumpere o carte, să vizioneze un film, să meargă la tratamente într-o stațiune balneară ?!

În condițiile în care costurile pentru încălzirea locuințelor au crescut, în luna februarie, cu aproximativ 20%, costurile medii ale întreținerii în municipiul Galați sunt:

  • Apartament - 1 cameră, 1 persoană: 1.422.900 lei;
  • Apartament - 1 cameră, 2 persoane: 1.749.200 lei;
  • Apartament - 1 cameră, 3 persoane: 1.948.300 lei;
  • Apartament - 2 camere, 1 persoană: 2.059.000 lei:
  • Apartament - 2 camere, 2 persoane: 2.390.000 lei;
  • Apartament - 2 camere, 3 persoane: 2.822.800 lei;
  • Apartament - 3 camere, 1 persoană: 2.835.000 lei;
  • Apartament - 3 camere, 2 persoane: 3.570.000 lei;
  • Apartament - 3 camere, 3 persoane: 3.900.000 lei.

Astfel, pentru o familie de pensionari, formată din două persoane care locuiesc într-un apartament cu trei camere, doar costul întreținerii se ridică la aproximativ 4.000.000 lei, valoare ce egalează pensia a aproximativ 60% dintre pensionarii municipiului Galați.

Nu trebuie să uităm că pensionarii au muncit o viață întreagă și-au plătit taxele și impozitele către stat, au fost și sunt buni cetățeni și acum au dreptul la un trai decent.

Mulți dintre aceștia au nevoie de medicamente al căror preț este, de asemenea, ridicat.

Bunicii doresc să ofere o ciocolată nepoților lor și nu acceptă să fie dependenți de copiii lor, pentru a-și acoperi parte din cheltuielile lunare.

Stimați colegi,

Cine nu își respectă trecutul, nu are nici viitor. Consider că toate partidele politice parlamentare și mai ales comisia de specialitate din Parlament, împreună cu alte instituții ale statului, ar trebui să se aplece, fără patimă politică, asupra problemelor pensionarilor și să găsească o soluție pentru a asigura un trai decent celor care au ajuns la a treia tinerețe. Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Verginia Vedinaș - Recenta declarație făcută de Marko Bela în legătură cu obligația funcționarilor din administrația locală de a cunoaște limba maghiară

Invit la tribună pe doamna senator Verginia Vedinaș. Aveți cuvântul.

   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dragi colegi,

În declarația mea politică mă voi referi la declarațiile făcute recent de domnul Marko Bela, ministru de stat în actualul Guvern, referitor la instituirea sau la intenția ca, în timp, prin negocieri politice, să se instituie obligația funcționarilor, tuturor funcționarilor din administrația publică, de a învăța limba minorităților naționale, cu referire, evident, la limba maghiară.

Potrivit art. 13 din Constituția României, limba oficială este limba română. În cea mai simplă și accesibilă definiție, conceptul de limbă oficială înseamnă limba în care scriu și vorbesc autoritățile.

Constituantul român nu s-a mulțumit doar să consacre caracterul de limbă oficială al limbii române, dar dispoziția respectivă se regăsește și printre limitele revizuirii Constituției.

Până în anul 2003, când s-a revizuit Constituția, nici un text al legii fundamentale nu recunoștea posibilitatea utilizării unei alte limbi în stat, iar legile administrației publice locale din 1996 și 2001, care recunoșteau o asemenea posibilitate erau, evident, contrare Constituției. În anul 2003, UDMR-ul, care se afla și pe atunci la guvernare, a impus actualul articol 120 alin. 2, care prevede că în unitățile administrativ-teritoriale în care există cetățeni aparținând unei minorități naționale care au o pondere semnificativă, aceștia pot folosi limba minorității naționale respective, în scris și oral în relațiile cu autoritățile administrației publice locale și cu serviciile publice deconcentrate, însă, nu oricum, ci în condițiile legii organice. Este acesta cel mai tipic exemplu până unde poate ajunge compromisul politic: rezultatul este acela că, începând cu 2003, avem o Constituție care se contrazice pe ea însăși, în care, pe de o parte, regăsim dispoziția privind caracterul de limbă oficială al limbii române, dispoziție care nu poate fi revizuită, ceea ce înseamnă că limba română se va utiliza și în raporturile cetățean-administrație, iar, pe de altă parte, regăsim o altă dispoziție care recunoaște posibilitatea folosirii și a altei limbi în raporturile cetățean-administrație.

Partidul România Mare s-a împotrivit, după cum vă este cunoscut, unei asemenea soluții, inclusiv prin votul negativ dat legii de revizuire. Dar nici această soluție nu satisface pretențiile nelegitime ale UDMR-ului, care vrea și mai mult, vrea negocieri pentru a-și impune limba maghiară. Vreau să evoc, pentru cei care emit astfel de pretenții, că după adoptarea Constituției din 1923, considerată cea mai democratică Constituție a României, a fost adoptată o Lege privind statutul funcționarilor publici care îi obliga pe toți funcționarii din administrație să dea un examen de cunoaștere a limbii române, pe care dacă nu îl promovau, mai aveau o șansă, și dacă nici a treia oară nu luau un asemenea examen de cunoaștere a limbii române, subliniez, nu al altei limbi, erau eliberați din funcție.

Aveți dreptate când afirmați că se impune instituirea unei obligații pentru toți funcționarii publici, domnilor colegi de la UDMR, numai că este vorba despre altă obligație, anume aceea de a cunoaște cu toții limba română, care este limba oficială în stat. Cunoașterea și a limbii unei minorități naționale este o situație de excepție, care trebuie să intervină, în condițiile legii, nu pe baza unor negocieri politice. Constituția nu se negociază, iar guvernanții ar trebui să știe acest lucru mai bine decât oricine, indiferent cărei naționalități aparțin. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Adrian Păunescu - Industria cumpărării de drepturi litigioase; controlul financiar la cluburile de fotbal

Îl invit la tribună pe domnul senator Adrian Păunescu, Grupul parlamentar PSD.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte de ședință, domnilor colegi,

E un gest de eroism să vorbești unei săli goale, și e și mai mare eroism ca ea să reacționeze.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Totuși, mai sunt și supraviețuitori.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Da, domnule președinte... Vreau să vă rostesc numele, pentru a se reține cine a fost cel ce mișca volanul, cine conducea mașina în seara în care mutarea declarațiilor politice, după toate celelalte activități, conducea la o situație absolut specială. Vorbeam și ne auzea mai degrabă istoria decât politica, domnule Doru Ioan Tărăcilă.

Eu mai am și situația specială că, în urmă cu o jumătate de oră, la o televiziune, faptul că am ochii puțin bolnavi și i-am ținut mai feriți de lumină, probabil oi fi și ațipit de oboseală și boală, a fost condamnat vehement. Le doresc eu atâta insomnie câtă a străbătut viața mea - colegilor care mi-au făcut acest portret.

Mă preocupă situația elitelor într-o Românie în care poporul o duce foarte rău. Situația elitelor, nu de bogătași, nu de natură financiară, situația elitelor științifice, culturale. Eu cred că rostul acestor elite e tocmai să creeze pentru poporul cel mare căi de ieșire din marasm și să militeze convingător pentru soluții. Din păcate, ca la noi la nimeni. Nici cei de jos n-o duc bine și nici cei de sus n-o duc bine. Nici analfabeții nu mai au cale, nici savanții nu mai au cale. E o fugăreală, o ură, o invidie aproape generale. Focarele de infecție ale societății acționează în așa fel încât aproape nimic să nu stea la locul lui. În condițiile în care acestea sunt năravurile, nu e de mirare că scriitorii și-au închiriat locul unde trebuia să fie Uniunea Scriitorilor, pentru a putea supraviețui, nu e de mirare că nu se mai vorbește despre oameni de știință și despre fapte de știință, nu e de mirare că oameni de mare valoare sunt fugăriți din casele lor, așa cum povesteam săptămâna trecută despre cazul clasicului literaturii române în viață, Fănuș Neagu. Dar, iată, pe aceeași linie, ceva absurd care se întâmplă sub ochii noștri. Am întrebat Guvernul dacă știe despre această categorie de cumpărători de drepturi litigioase. Am să insist acum asupra situației de la Casa Oamenilor de Știință. O casă aflată în centrul Bucureștilor, și care reprezenta unul din reperele Capitalei României.

E culmea, domnule președinte, suntem patru și trei trăncănesc. E ceva nemaipomenit.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Același lucru vroiam să spun și eu. Sunt doar bucuroși că au reușit să...

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Eu cred că fiecare vorbea cu eul său...

Da, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cu siguranță vor asculta, în continuare.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Așa stau lucrurile... E un reper în București: cinematograful "Patria", altul COȘ (Casa Oamenilor de Știință), e Universitatea... Încet, încet, pe baza a ceea ce actuala Putere a tot năzuit să facă și, în fine, i-a venit bine și a făcut, și anume retrocedarea in integrum, s-a ajuns la situația ca și Casa Oamenilor de Știință să fie pusă la îndoială și, eventual, retrocedată acestei categorii de drepturi litigioase. Fac, la ora aceasta, precizarea că Ungaria se prevalează de faptul că n-a retrocedat nimic și că, deci, nu poate da Fundația "Gojdu" înapoi României. Nouă, în permanență, mai ales, niște colegi de limbă maghiară, ne-au spus în anii ăștia să rămânem codași, că suntem niște nenorociți, că suntem niște comuniști, că nu retrocedăm atât cât trebuie, ca să aflăm cu stupoare că în Ungaria nu s-au dat înapoi nici măcar acele obiective care nu erau ale ei, nu erau ale statului numit Ungaria. Sigur că totul se poate petrece pentru că Guvernul de la București este violent cu cetățenii săi și capitulard cu guvernele din alte capitale. Nu știu cine e mai vinovat: un guvern care nu vrea să dea înapoi ceea ce nu este al său, nu e al țării sale, ci e al ortodocșilor din România, sau un guvern de la București care acceptă toată această situație penibilă, toată această înjugare la interesele străine. Ei, bine, în aceste condiții noi continuăm linia nesăbuită a unor retrocedări neîntemeiate. Industria despre care vorbesc, a cumpărătorilor de drepturi litigioase, a condus în toți acești ani și conduce în permanență la îmbogățirea aberantă a acestor indivizi inteligenți și care speculează slăbiciunile noastre legislative și de guvernare. Străzi întregi le aparțin acestor cumpărători de drepturi litigioase și ei încă lucrează, ei încă își îngăduie să acționeze nu numai împotriva persoanelor, cum a murit, așa va rămâne în legendă, marele actor George Constantin dat afară din casă, cum este, din nou, amenințat marele scriitor care este Fănuș Neagu, și atâția, și atâția alții...

Iată, Academia însăși, care a primit acum 50 de ani, pe lângă ea, Casa Oamenilor de Știință, este amenințată, este atrasă în procese. Ea respinge notificarea făcută de comoștenitorii antecesorilor Fl. și Gh. Gh. A., cu care n-am nimic, nici cu moștenitorii, nici cu cei ce au lăsat moșteniri. Eu discut chestiunea în principiu.

Decizia a fost comunicată la data de 13 august 2002 moștenitorilor prezumtivi. Aceștia au vândut revendicarea litigioasă lui D. T. V. și lui C. De asemenea, cele mai bune gânduri din partea mea, dar aceștia au introdus o acțiune tardivă față de prevederile art. 24 alin. 78 din Legea nr. 10/2001, în vigoare la acea dată.

Acțiunea civilă îndreptată împotriva dispoziției Academiei Române intentată de cei doi la Tribunalul București, Secția a V-a Civilă, Dosar 2604/2004 a fost formulată la doi ani și două luni față de momentul comunicării deciziei de respingere a notificării și nu în termenul legal de 30 de zile prevăzut de lege. Iarăși, e de observat acest fapt. Deci, până acum au existat trei termene pentru comunicarea hotărârii completului de judecată. Acesta amână pronunțarea. De notat implicarea în această afacere imobiliară a fostului președinte al Comisiei de aplicare a Legii nr. 10/2001, A. M., care și-a permis să-l someze, în scris, pe academicianul Eugen Simion, președintele Academiei, să renunțe la Casa Oamenilor de Știință. În plus, soția domnului M., doamna N., făcea parte din completul de judecată, cu toate că, astfel, se afla într-o situație clară de incompatibilitate. Oamenii cred că există o adevărată mafie a imobilelor în România. Eu cred că această industrie a cumpărării de drepturi litigioase face parte din ceva mult mai grav, și anume, dintr-o mafie a fărădelegii. Iar acolo unde nu există lege, unde este fărădelege, observăm cu tristețe că vine un guvern legitim, cât de legitim, ne poate spune numai domnul președinte Băsescu și face legea, creează legea pentru ca totul în România să intre sub zodia nesiguranței, sub zodia unui permanent tangaj și a unui permanent ruliu, ca să mă păstrez în domeniul marinăresc.

Nimic nu e sigur, de la libertate, până la proprietate. Știam, domnule președinte Doru Ioan Tărăcilă că societatea în care am intrat are o mie de defecte. Unii dintre noi nu au fost entuziaști ai acestei societăți, și mă număr printre ei. M-am convins între timp, însă, că odată creată, realitatea trebuie lăsată să lucreze și că nu putem din 10 în 10 ani, din 15 în 15 ani să schimbăm ordinea socială. Și că trebuie să ne supunem valului celui mare și să începem să căutăm soluții pentru a îmbunătăți societatea capitalistă în care am intrat. Știam, deci, că societatea capitalistă, mai ales într-un statut de incipient și sângeros, cum era cel prin care trecea România, are defectele ei grele, dar nu-mi închipuiam că unul dintre mobilurile unei societăți care se bazează pe concurență va fi călcat în picioare chiar de către reprezentanții societății capitaliste, și anume, proprietatea, și anume, libertatea, și anume, interesul omului. Îmi închipuiam că vor fi sacrificii la nivel de țară. Știam că se va inflama în mod exemplar problema drepturilor omului. Nu-mi închipuiam că tocmai drepturile omului vor fi, cu sârguință și încăpățânare, călcate în picioare, ceea ce îmi pune grave probleme cu privire la caracterul corect al societății pe care zicem că o construim.

Nu se poate să nu cultivi în rândurile populației respectul față de lege, dragostea față de Dumnezeu și prețuirea față de instituțiile țării. Ce înțelege România din faptul că și Academia Română este o bucată de hârtie pentru a se tampona la frunte îmbogățiții epocii, îmbogățiții războiului româno-român? Ce înțelege omul simplu? El nu mai are nici un reper. Toți suntem niște gângănii în palma marelui învingător. Dacă el dorește, strânge degetele, le face pumn și ne zdrobește. Dar nici măcar această sacrificare a oamenilor nu e cu nici un folos! Nimic din ceea ce ni se întâmplă nu poate fi lăsat să zdrobească oameni, să dărâme instituții și să contrazică principiile fundamentale ale dezvoltării sociale pe Pământ. Suntem într-o asemenea situație. Instituțiile României sunt grav avariate.

Când se găsește controlul să meargă la cluburile de fotbal? Și să înceapă o binemeritată dreptate, dar binemeritată acum 10 ani, acum 7 ani, când eu strigam în Senatul vechi să se facă niște controale la cluburi, să se facă niște controale, să se vadă unde și cum au plecat valorile din țară. Ei, nu! Toate astea se fac exact acum, parcă pentru a timora pe cele două mari echipe de fotbal: Steaua și Rapid, în tentativa lor de a fi campioane ale Europei. Toate sunt făcute cu picioarele, la nevreme, absurd!

Cineva trebuie să-și asume aceste obligații! Și cred că Guvernul României trebuie să înceapă să-și intre în obligațiile de reprezentant al tuturor cetățenilor, fie că l-au ales, fie că nu l-au ales. Și, mai ales, fie că nu l-au ales! Cer, de la tribuna Senatului, respect pentru Academia Română și pentru academicieni! Cer să ne întoarcem cu fața către știința românească și către oamenii de știință! Bâjbâim, orbecăim prin țară pentru soluții împotriva fenomenelor naturale pe care nu le mai putem stăpâni, și uităm că undeva, lângă noi, sunt oameni de știință care cunosc bine soluțiile și pe care ar trebui să-i întrebăm la vreme, și cu care ar trebui să conlucrăm. Avem oameni de cultură excepționali. S-a mai încercat recuperarea lor pentru societate. Nu e drept ca toate aceste lucruri să se întâmple și să se ajungă la situația ca, pe măsură ce sărăcește poporul, să-i moară și vârfurile.

Trebuie creată relația curată dintre popor și vârfurile sale. E o putere malefică, pe care o simțim pretutindeni, care împinge numai la rău! Împotriva ei ridic aici, în Senat, glasul meu și sper să se audă ceea ce spun. Voi continua să pledez pentru renașterea prin valori, - singura noastră, ultima noastră șansă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator! Colegii se uitau fie spre dumneavoastră, fie spre mine, fie spre ceas, dar nu știau că de multe ori v-am ascultat o noapte întreagă, ani în urmă, și că în seara aceasta, pentru problemele pe care le ridicați, nu v-aș fi întrerupt pentru nimic în lume!

 
  Viorel Arcaș - Fondul Proprietatea

Îl invit la tribună pe domnul senator Viorel Arcaș. Unde vă grăbiți? Domnule Petrescu, important este să avem răbdare! Noi, cel puțin, avem răbdare!

   

Domnul Viorel Arcaș:

Mulțumesc, domnule președinte!

Mă văd nevoit să aduc în fața dumneavoastră o problemă extrem de actuală și, din motive necunoscute, extrem de puțin dezbătută, deși nelămuririle și semnele de întrebare legate de ea nu sunt deloc puține. Este vorba despre Fondul Proprietatea, această mare cacealma, acest Caritas, SAFI și FNI, la un loc, acest mecanism de inducere în eroare a oamenilor și a opiniei publice, cum rar mi-a fost dat să întâlnesc în viață. În 1995, când s-a adoptat Legea nr.112 și mai apoi, în 2001, când am aprobat Legea nr.10, am fost acuzați de lipsă de interes față de sutele de mii de oameni nenorociți din regimul comunist deposedați, pe nedrept, de averile lor. Ni s-a reproșat că vrem să-i înșelăm, că vrem să-i amăgim și să-i furăm. Și aceasta, doar pentru că am avut curajul să le spunem acestor oameni, în față, că din motive obiective o bună parte a imobilelor lor nu poate fi restituită în natură și că pentru despăgubirile bănești, vor trebui să aștepte o perioadă de timp mai îndelungată, dat fiind că, efectiv, bugetul statului, și așa deficitar, nu putea face față sumelor mari solicitate ca desdăunări. Despăgubirile ...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimate coleg, dacă aveți în scris declarația politică, putem s-o depunem la secretariat, dar, doar dacă este foarte lizibilă, dacă este în scris.

 
   

Domnul Viorel Arcaș:

Da.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este? Putem s-o depunem direct, ca să nu o mai prezentați, acum, în totalitate? Deci, vă rog s-o înmânați stenodactilografei noastre, care o va înscrie, în totalitate, în stenograma ședinței. Deci, ideea este doar să fie scrisă, dactilografiată. Vă mulțumesc mult.

(Declarația politică a domnului senator Viorel Arcaș, necitită în plen)

Despăgubirea imediată și integrală a proprietarilor deposedați de regimul comunist a fost o promisiune dragă actualei Puteri, care a folosit-o din plin în campania electorală. Despăgubirea imediată și integrală a proprietarilor deposedați de regimul comunist a fost una dintre promisiunile cu care actuala Putere și-a câștigat capital electoral, dar, la fel, una dintre multele promisiuni pe care nu a fost capabilă să și le onoreze. Când a văzut că despăgubirea imediată și integrală, fie în natură, fie în bani este imposibilă și că Partidul Social Democrat nu a reușit să o ducă la bun sfârșit, nu pentru că nu a vrut, ci pentru că nu a putut efectiv, neavând de unde da atâția bani, actuala Putere a inventat unul dintre cele mai incredibile modalități de înșelăciune, și anume, Fondul Proprietatea. În acest Fond s-au vărsat, la grămadă, nu mai puțin de 114 societăți, dintre care maxim 10% sunt societăți viabile și profitabile, restul fiind firme falimentare.

S-au scos ochii opiniei publice și celor în drept să primească despăgubiri pentru imobilele pierdute cu pachetul de acțiuni de 10% din Petrom, cu pachetul de acțiuni de 12% din Distrigaz Sud, 12% din Electrica sau 20% din Compania Națională Loteria Română. Dar s-a păstrat o tăcere mormântală cu privire la lista lungă a celorlalte societăți: complexe energetice aflate pe butuci de multă vreme, agromecuri, din care nu au mai rămas decât stâlpii porții, restaurante care există doar pe hârtie, societăți de prestări servicii, service-uri auto, sere, firme de construcție, de care nimeni nu a auzit niciodată.

Având în vedere că, cu foarte puține excepții, societățile din Fondul Proprietatea nu sunt listate la bursă, nimeni nu știe cum s-a stabilit valoarea acestora, cine a stabilit-o, când a stabilit-o, în ce mod s-a ajuns la valoarea de 3,9 miliarde de Euro. Să înțeleg că toată această grămadă de firme numai bună de dus la fier vechi valorează aproape cât Banca Comercială Română? Dincolo de faptul că toate aceste societăți au fost supraevaluate, prin urmare, cei îndreptățiți la despăgubiri primesc niște titluri mult umflate ca valoare, cea mai mare cacealma legată de Fondul Proprietatea este faptul că în scop de campanie de imagine a premierului Tăriceanu și a Guvernului, titlurile la Fondul Proprietatea au început să fie distribuite înainte de a se ști exact când și cum vor putea fi vândute. În momentul de față, Fondul Proprietatea nu este listat pe piața de capital, ceea ce înseamnă că acțiunile care tocmai se distribuie, nu vor putea fi tranzacționate. În plus, semnalele din piață referitoare la o viitoare listare a Fondului Proprietatea nu sunt deloc îmbucurătoare. Pe de altă parte, chiar dacă s-ar decide listarea Fondului pe piața de capital, situația nu ar deveni cu nimic mai bună. Și acestea deoarece, în acel moment, sătui să tot aștepte de atâția ani despăgubire, titularii acțiunilor se vor grăbi să le vândă. Cum, având în vedere că marea majoritate a societăților din Fondul Proprietatea sunt falimentare, iar investitorii avizați știu acest lucru, cumpărătorii vor fi foarte puțini, este evident că valoarea titlurilor va ajunge la o sumă derizorie. Rezultatul: cea mai mare parte a proprietarilor de titluri nu vor reuși să le vândă pentru că nu vor găsi cumpărători, iar dacă, totuși, vor reuși să le vândă, o vor face la un preț de nimic, mult sub valoarea despăgubirilor la care ar fi avut dreptul. De fapt, este un cerc vicios: titularii au acțiuni la un fond care nu este listat la bursă, iar fondul, la rândul lui, are în componență companii cărora nu li se cunoaște valoarea. Vă mai amintiți de marea Cuponiadă? Dacă da, înseamnă că știți ce vorbesc, dacă nu, vă sfătuiesc să studiați articolele din presă, de la acea vreme. Vă mulțumesc.

 
  Ilie Petrescu - Efectele dezastrelor naturale asupra locuitorilor județului Gorj

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Ilie Petrescu. Vă rog s-o anunțați și, de asemenea, dacă este foarte lizibil ...

Sigur, faceți câteva precizări la început. Istoria nu iartă!

   

Domnul Ilie Petrescu:

Domnule președinte,

Nu pot spune și doamnelor și domnilor colegi,

Vreau să ...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, nu! Puteți să folosiți și doamne, pentru că s-ar putea, pe sus, pe după stâlpi, să mai fie cineva!

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Doresc să precizez că în aula Senatului, Partidul Democrat, Partidul Național Liberal, Partidul Conservator și Uniunea Democrată Maghiară din România nu se află la declarația mea politică, de astăzi. Pentru început vreau să declar efectele dezastrelor naturale asupra locuitorilor județului Gorj. La sfârșitul fiecărei săptămâni mă întâlnesc cu locuitorii județului Gorj, în funcție de programul și evenimentele care mă solicită.

Am instituit, prin intermediul organizațiilor Partidului România Mare din județ, un sistem de informare corectă, telefonul meu fiind deschis pentru orice gorjean. Săptămâna care s-a încheiat a fost marcată de ploile abundente, căzute în Gorj, între 10 și 14 martie a.c. Aceste ploi au produs alunecări de teren, inundații și distrugeri de case. În 34 de localități, incluzând municipiile Tg.Jiu și Motru, orașele: Tismana, Bumbești-Jiu, Novari, Rovinari și Turceni, și în numeroase comune s-au consemnat 82 de alunecări de teren, 48 dintre ele afectând gospodăriile gorjenilor.

Au fost inundate 31 de case, 5 curți și 123 de gospodării. Alunecările de teren au afectat și afectează încă drumurile naționale și județene, pe porțiuni de aproape 5 km, excluzând Defileul Jiului, care este și el afectat. Inundațiile au afectat peste 30 de km de drum comunal și 10 km de drum județean.

Au fost afectate 10 poduri, 16 podețe, 2 punți pietonale. Au fost inundate și colmatate peste 300 de fântâni. Apele au acoperit aproape 800 ha de teren agricol. Au fost evacuate 9 familii, care aveau în componență 24 de persoane.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator, dacă o aveți dactilografiată ... Chestiunea știți care este? Pentru că, integral, noi o prindem în stenogramă! O trageți la xerox... (Discuții la tribună)

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Am avut onoarea ca Puterea să-mi cunoască declarația politică.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur că da! Cu condiția ca ea să fie "trează" și să sperăm că Puterea este trează veșnic, nu pentru veșnicie. Deci, rugămintea este, dacă o aveți în copie, s-o transmiteți și o prindem în stenograma ședinței.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Dar pentru solicitările pe care le fac, vreau să fie precizate și în stenogramă de două ori.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De două ori nu se poate, pentru că, altfel, cine va citi, va rupe o pagină din stenogramă și va crede ... Domnule senator, cum o să scrie de două ori același lucru?

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

De patru ori, domnule președinte!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De patru ori? Înseamnă patru săptămâni, nu patru pagini! Da, vă mulțumesc! Rugămintea este, deci, să prezentați declarația politică doamnei stenodactilografe.

(Declarația politică a domnului senator Ilie Petrescu, necitită în plen)

... De asemenea, energia electrică a lipsit în 93 de gospodării. O colonie de romi din municipiul Motru a fost izolată timp de aproximativ 24 de ore și numai efortul autorităților locale a reușit să redreseze situația. La aceste dezastre se mai adaugă 30 ha de teren agricol, compromise definitiv de alunecările de teren.

Atrag atenția asupra faptului că DN 67, în localitatea Roșiuța, pe dealul Bujărăscu, s-a secționat și trebuie întreprinse măsuri de urgență, ca el să mai poată fi folosit. Dacă se rupe acest drum, peste 70 mii de oameni pierd legătura cu reședința de județ.

Atrag, de asemenea, atenția că datorită dezagregărilor de teren, provocate de lucrările miniere de subteran și suprafață, sate întregi sunt amenințate cu dispariția. Și vă pot cita satele: Prunești, Albeni, Roșiuța din municipiul Motru, Prigoria Roșia de Amaradia și altele. Cunosc personal situația din aceste localități ale județului, de unde se transmit, telefonic, datele pentru organismele în drept, în foarte rare cazuri oamenii actualei guvernări deplasându-se la locurile dezastrelor. Situația la fața locului este alta. Este o sărăcie lucie, sunt oameni disperați, care se văd puși în situația de a-și pierde munca de o viață sau agoniseala necesară supraviețuirii. Se anunță 3 luni ploioase. În zonele cu alunecări de teren, catastrofele sunt la început, iar consecințele vor fi inimaginabile, dacă nu se intervine de urgență.

De la înalta tribună a Senatului României solicit o analiză riguroasă la fața locului, cu specialiști din Ministerul Economiei și Comerțului pentru localitățile afectate de lucrările din minerit, având în vedere faptul că strămutările operează cu noile legi ale proprietății, dar și cu teribilul impact al dezrădăcinărilor.

Solicit Ministerului Mediului un studiu de sistematizare la nivelul județului Gorj care să reglementeze de acum încolo așezarea gospodăriilor.

Solicit Ministerului Lucrărilor Publice un studiu privind construcția de case și obiective economice atât în mediul rural, cât și în cel urban, în condiții de securitate și protecție față de alunecările de teren ori eventualele inundații.

Solicit Ministerului Transporturilor expertizarea calității drumurilor naționale, județene și comunale din județ și dispunerea de investiții, pe cheltuiala Consiliului Județean Gorj, pentru reabilitarea acestora.

Solicit Ministerului Administrației și Internelor un studiu complet privind nevoile reale ale familiilor ale căror gospodării au fost distruse total sau parțial și intervenția cu fonduri suficiente pentru remedierea acestei situații.

Sugerez Guvernului Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu să instituie un program de asigurări, subvenționat, pentru toate fermele agricole din Gorj, declarate conform legii și să facă această subvenționare, progresiv, în funcție de valoarea asigurată, pentru că, altfel, nu mai are nimeni curajul să facă agricultură în condițiile în care inundațiile distrug, în totalitate, munca oamenilor. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, dați-mi voie să declar închisă ședința Senatului, cu regretul că nu mai sunt și alți colegi care să intervină. Vă mulțumesc.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 20,15.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 30 septembrie 2022, 19:08
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro