Plen
Ședința Senatului din 27 martie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.42/06-04-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 27-03-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 27 martie 2006

  1. Declarații politice prezentate de senatori:

 

Ședința începe la ora 15.30.

Lucrările ședinței sunt conduse domnul senator Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, asistat de domnii senatori Gheorghe Funar și Gavrilă Vasilescu, secretari ai Senatului.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Vă propun să începem cu declarațiile politice.

 
Cornelia Cazacu - Discreditarea și discriminarea femeii în politică

Invit la microfon pe doamna senator Cornelia Cazacu, din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD.

Urmează domnul senator Adrian Păunescu.

Doamna senator, vă rog, aveți cuvântul.

 

Doamna Cornelia Cazacu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Doresc să încep declarația mea politică de astăzi prin a releva faptul că între socialism și democrație nu există decât un singur punct comun, și anume egalitatea.

Dar, în timp ce democrația înseamnă egalitatea în șanse și incapacitatea de a crea, socialismul înseamnă egalitatea în mizerie...(rumoare)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna senator, numai o secundă.

Rog fotoreporterii să părăsească sala.

Îmi cer scuze pentru întrerupere.

Aveți cuvântul.

 
 

Doamna Cornelia Cazacu:

Din păcate, în calitate de femeie, înainte de funcția politică, am constatat cu regret că încă mai sunt persoane care trăiesc astfel.

Nu mai departe de zilele trecute, afirmații ca, citez, "femeile nu trebuie să treacă mai întâi prin patul șefului lor pentru a obține funcții de conducere", vin să întărească afirmațiile de mai sus.

Stimate colege, stimați colegi,

Aceste afirmații venite chiar din partea unor colegi de-ai noștri sunt lipsite de profesionalism, de bun simț, sunt gesturi care distrug și nu construiesc.

În societate, drepturile individului și egalitatea sunt garantate de Constituție. Principiul egalității între bărbat și femeie este stabilit și reglementat prin normele dreptului comunitar european.

Dreptul fiecărei persoane la egalitate în fața legii și la protecție împotriva discriminărilor constituie un drept universal recunoscut prin Declarația drepturilor omului, prin Convenția Națiunilor Unite privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei, prin Pactul Națiunilor Unite privind drepturile civile, politice, economice, sociale și culturale, precum și prin Convenția europeană de apărare a drepturilor omului și libertăților fundamentale semnate de toate statele membre.

Nu pot să nu iau atitudine în astfel de situații în care prin nominalizări jignitoare se observă cu ochiul liber intenția de marginalizare și de discriminare a femeii. Chiar dacă reprezentarea femeilor în funcțiile de decizie, în instituțiile statului, este mai mică decât reprezentarea dumneavoastră, stimați domni, nimănui nu-i este permis să discrediteze activitatea doamnelor din mediul politic care au pus suflet, muncă, speranță în ceea ce au întreprins și întreprind.

În acest sens, ne vom baza în continuare pe suportul și colegialitatea dumneavoastră, înainte de a face astfel de declarații.

Vă mulțumesc foarte mult. (aplauze)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
Adrian Păunescu - 88 de ani de la Unirea Basarabiei cu România; Procesul de dezindustrializare și distrugere a țării

Invit la microfon pe domnul senator Adrian Păunescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Se pregătește domnul senator Eugen Mihăiescu. Domnule senator, aveți cuvântul.

 

Domnul Adrian Păunescu:

Aproape că nu există, domnule președinte, sărbătoare pe care să nu o încolțească și să nu o umbrească problemele de fiecare zi.

Mi-aș așeza sufletul pe calendarul acestei țări și aș spune cât de importantă rămâne, la 88 de ani de când s-a petrecut, unirea Basarabiei cu restul României. Astăzi, sunt 88 de ani de la întoarcerea Basarabiei acasă.

Avem multe, foarte multe complicații în viața de fiecare zi și basarabenii au la rândul lor nenumărate alte complicații. Asta nu înseamnă că nu ar trebui măcar atât, să ne aducem aminte de această zi măreață. Această zi măreață a gloriosului an, 1918, când România a devenit întreagă.

Astfel, de la tribuna Senatului României, ridic glasul meu și transmit omagiul meu Basarabiei eterne, parte a României eterne. Dar problemele de fiecare zi ne biruie treptat. Pregătim parcă o sărbătoare de Paști cu foarte multe necazuri. Mereu prohodul premerge Învierea. Avem știri noi, parcă potrivite pentru a fi comunicate Senatului, pentru a fi comentate și respinse.

Premierul ne-a anunțat că vor crește prețurile la gaze de la 1 aprilie și că nu va fi totuși atât de rău precum ne așteptăm. Dar cifrele sunt dezastruoase. Ministerul Finanțelor Publice vorbește în mod explicit despre modificarea și completarea capitolului din Codul Fiscal referitor la accizele armonizate. Ce cuvinte frumoase pentru niște realități înfiorătoare! Auziți: Accizele armonizate... Aproape că ar urma să înceapă o simfonie. Nu începe nici o simfonie. Continuă un dezastru. Accizele pentru electricitate, benzina cu plumb, gazele naturale, alcoolul etilic și țigărilor vor fi majorate începând cu 1 iulie. Astfel, în cazul energiei electrice utilizate în scop comercial, probabil se exceptează scaunele electrice, acciza va urca de la 0,14 la 0,26 euro, o creștere de 85,7%, iar în cazul energiei electrice destinată populației, de la 0,30 la 0,52 euro pe megawatt/oră. Creștere de 73%. Acești termeni sunt cei reali și văd că nu stă în puterea nimănui să potolească puțin dezastrul. Să mai amâne incendiul. Acciza pentru benzina cu plumb va crește cu 14%, de la 480 euro pe tonă, la 547 euro pe tonă.

Pentru prima dată, se introduce accizarea gazelor și a celorlalți combustibili utilizați pentru încălzirea locuințelor. Ce premieră de coșmar! Ce batjocură cinică! A devenit, probabil, un lux încălzirea locuințelor dacă se introduce acciza și la gaze, și la ceilalți combustibili, gaze și combustibili scumpiți până acum pe celelalte căi. Acciza la alcool etilic va crește cu 18%, iar pentru țuică și rachiurile destinate consumului în gospodărie se va achita o taxă de 275 euro pe hectolitru pentru o cantitate de maximum 50 de litri.

Firește, aceste creșteri uriașe de prețuri nu se pot însoți decât cu măsuri, în continuare, de dezindustrializare. Combinatul de la Tg. Mureș, Azomureș, își încetează activitatea de producție. Asistăm la premiere sinistre. Cel mai important obiectiv economic din județ va trimite acasă 3.000 de oameni. Care nu sunt niște necalificați. Sunt niște meseriași, ei au făcut până acum treabă din care au câștigat și ei, a câștigat și industria în care lucrau, a câștigat și țara. A câștigat și județul lor. 3.000 de oameni, încă 3.000 de oameni, pe drumuri, iar bugetul local va pierde lunar peste 800 milioane lei. Degeaba vrea acționarul principal, care-i turc, și cu care văd că bunul-simț se înțelege mai degrabă, degeaba vrea acționarul turc să continue treaba, n-are ce face, trebuie să meargă în altă parte, eventual, în Egipt, pentru că prețul gazului în dolari la mia de metri cubi este acolo sub jumătate față de cel din România.

În acest timp, în afară de dezindustrializare, continuă opera de jupuire a țării în toate felurile. Liderul UDMR anunță că va discuta cu partenerii din Coaliție modificarea unui act normativ din 1945, tot pentru restituiri. Pe colegul nostru nu pare a-l interesa foarte mult ce se întâmplă cu Fundația și cu Casele Gojdu ale României de la Budapesta. Dar o nouă restituire din partea și așa vlăguitei Românii îl interesează, deși țara vecină nu a făcut asemenea gesturi nici pentru români și nici pentru alți cetățeni care au avut și au bunuri neretrocedate în Ungaria.

Tot acest proces de dezindustrializare, de jupuire, de distrugere a țării, conduce la o foarte adâncă înstrăinare a fraților de dincolo de Prut, a românilor de pretutindeni care ar avea ceva de făcut acasă.

Ar fi important să-i regăsim și să ne regăsim întru același destin.

Din păcate, condițiile grele în care se trăiește, condițiile cumplite în care se anunță că se va trăi nu îngăduie nici un vis.

Voi încheia declarația mea politică dedicată pe de o parte sărbătoririi a 88 de ani de la întoarcerea Basarabiei acasă și, pe de altă parte, grijii față de problemele de fiecare zi ale industriei românești și, deci, neapărat, ale societății românești - cu câteva versuri dedicate dragostei față de Basarabia.

"Săracă soră basarabă,
Tu, cea mai tristă dintre toate,
Zadarnic mama te întreabă
Dacă trăiești în libertate.

Tu știi mai bine decât dânsa
Ce s-a pierdut și ce există,
Singurătatea ei, prea plânsa,
Pe tine te găsește tristă.

Tu, Basarabie română,
Cu fierul roșu într-un clește,
Mereu le-ai fost la îndemână
Cu-o deportare în rusește.

Mereu o dramă se petrece
La un hotar al țării noastre,
E când prea cald, e când prea rece,
Sunt două feluri de dezastre.

Și nu putem, măcar o vreme,
S-alegem calea norocoasă
Și mama-n juru-i să ne cheme
Și toți să ne găsim acasă.

Să spunem: "Sărut mâna, mamă,
Noi suntem cei ce te adoră
Și, de la cea din urmă vamă,
Venim cu trista noastră soră."

Și-n vremea asta, sora noastră
Își duce lanțul mai departe,
În chip de Daniil Sihastră
Și de bolnavă fără moarte.

Căci sora noastră e bolnavă
De-atâta temniță străină,
De-atâta crimă și gâlceavă,
De-atâta vină fără vină.

Singurătățile se cheamă
Și între ele se imploră:
"Adună-ne la tine, mamă,
Bine-ai venit acasă, soră."

Furată soră basarabă,
Tu, cea mai sfântă dintre toate,
Zadarnic mama te întreabă
Dacă trăiești în libertate". (Aplauze)
 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
Eugen Mihăescu - Retragerea calității de observator al Parlamentului European senatorului Viorel Duca Senior, fost membru PRM

Invit la microfon pe domnul senator Eugen Mihăescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare și se pregătește domnul senator Zoltan Valentin Puskas.

Domnule senator, aveți cuvântul.

 

Domnul Eugen Mihăescu:

Dragi colegi, mi-e foarte greu să încerc să spun câteva cuvinte după colegul Păunescu.

Mă gândesc că, poate, de-acum încolo, ar fi bine, înainte de a vorbi, să vă distribui câte un mic desen, tras la xerox, care să spună aceleași lucruri frumoase sau percutante pe care le spune o poezie.

Aș fi vrut astăzi să vorbesc, între patru ochi, cu domnul președinte Văcăroiu, am să vă iau însă și pe dumneavoastră martori la ceea ce aș fi vrut să-i spun.

Aș fi vrut să vorbesc despre traseismul nostru politic, despre ce se întâmplă cu onoarea noastră trecând dintr-un partid în altul sau, pentru un moment, devenind independenți.

Demisionând din partid, fostul meu coleg Duca, a demisionat, în consecință, din toate funcțiile în care a fost numit de partidul al cărui membru era.

El nu mai poate fi, după părerea mea, reprezentantul Partidului România Mare în Parlamentul European, ca observator.

În Parlamentul European nu există observatori independenți, deci, el nu mai reprezintă pe nimeni dacă nu mai reprezintă Partidul România Mare.

Această problemă nu am luat-o în discuție atunci când s-a negociat plecarea observatorilor noștri în Parlamentul European.

Am avut o discuție particulară cu un om pe care am onoarea să-l cunosc și îndrăznesc să-l numesc prieten, domnul Joseph Borrell, președintele Parlamentul European.

Domnul Borrell mi-a spus că "Senatul..., Parlamentul României care l-a trimis acolo pe observator, este în drept să rezolve această chestiune, în conformitate cu interesele României și cu algoritmul folosit la numirea acestora."

Aș vrea să vă spun un lucru, Regulamentul observatorilor este diferit, domnule președinte, de Regulamentul Deputaților Europeni, și am încercat să vă explic, pe scurt, în ultima mea intervenție ce se întâmplă cu noi, ca observatori la Parlamentul European.

Există aici mai multe puncte de întrerupere a mandatului de observator:

Punctul 1 - în caz de deces;

Punctul 2 - în caz de demisie din Parlamentul European;

Punctul 3 - în caz de încetare a mandatului observatorului în Parlamentul său național... Aici vorbim de onoare!

Eu, dacă s-ar fi întâmplat, Doamne ferește, să părăsesc viața politică, aș fi demisionat din Senatul României, lăsând partidului meu dreptul ca, următorul pe listă, să îmi ia locul, pentru că nu am fost ales pe numele Eugen Mihăescu, ci am fost ales pe numele Partidului România Mare și pe numele senatorului Corneliu Vadim Tudor.

Punctul 4, stipulează: "În caz de incompatibilitate de funcții, președintele Parlamentului național în cauză - sau observatorul -informează președintele Parlamentului European, care constată încetarea mandatului observatorului".

În baza punctului 4, consider că președintele Senatului, poate chiar într-o ședință comună, pentru că vor mai fi și alte schimbări - sunt colegi parlamentari observatori care, din cauza cursului politicii naționale, vor să fie în țară, pentru că nu pot să fie în două părți, și observatori și tot timpul prezenți la lucrările Parlamentului Român.

Trebuie precizat că observatorii nu au același statut cu parlamentarii europeni, care sunt aleși de către electorat, au mandatul din mâna electoratului...În cazul nostru, mandatul vine din mâna partidelor, în urma unui algoritm.

Aș vrea să-l rog pe domnul președinte Văcăroiu ca, împreună cu președintele Partidului România Mare, să ia o decizie asupra acestei probleme care, totuși, din punctul de vedere al onoarei, e supărătoare.(Aplauze)

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Vă aștept la mine în cursul zilei de mâine, dacă sunteți, și vom discuta în detaliu această problemă.

 
Puskas Valentin Zoltan - Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură și ajutorarea agricultorilor

Invit la microfon pe domnul senator Puskas Valentin Zoltan, din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România. Se pregătește domnul senator Cucuian Cristian.

 

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat,

Ne apropiem de data de 1 ianuarie 2007 când, după speranțele noastre, vom fi în Uniunea Europeană. Sunt câțiva ani de când ne tot străduim să îndeplinim anumite criterii care sunt necesare pentru a ne vedea, în sfârșit, în Uniunea Europeană și, la rândul ei, Uniunea Europeană ne ajută cu anumite fonduri care, din păcate, sunt folosite doar într-un procent redus la noi, din această cauză nici pregătirea noastră, a oamenilor de fiecare zi, a agenților economici, a agricultorilor și așa mai departe, nu este suficientă la ora actuală și, dacă rămâne așa, nu o să facem față sau o să facem față greu concurenței care ne așteaptă odată cu intrarea în Uniunea Europeană.

Am ridicat aceste probleme având în vedere că o nouă problemă a apărut, problemă care birocratizează excesiv accederea la unele fonduri europene și pune pe drumuri pe cei cărora li se adresează aceste fonduri.

Este vorba de Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură care, și acum, dar și în viitor, va primi sume importante pentru a veni în ajutorul agricultorilor pentru a-și dezvolta activitatea.

Și acest fapt că trebuie să vină în ajutorul agricultorilor este foarte important, pentru că agricultorii, în marea lor majoritate, sunt la țară, în sate, în comune, iar Guvernul, printr-o hotărâre de Guvern, a decis că aceste sume, care sunt adresate agricultorilor, pot fi virate de către Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură numai în conturile deschise la Băncile Comerciale.

După cum știm, aceste bănci, în marea lor majoritate, se află în orașe, în mediul rural își desfășoară activitatea Cooperativele de Credit care, conform Ordonanței de urgență nr.97/2000, pot efectua operațiuni bancare, inclusiv pot deschide conturi "IBAN", și oamenii pot lucra ca și cu orice altă instituție financiară, au voie să-și desfășoare activitatea ca o instituție financiară și de credit.

Nu știu de ce când a fost organizată această activitate a Agenției de Plăți și Intervenții nu s-au gândit și la omul care, în sfârșit, va primi o sumă anume pentru dezvoltarea activității pe care o desfășoară, anume să aibă voie să lucreze prin aceste Cooperative de Credit care sunt acolo, în satul lor, în comuna lor, nu trebuie să meargă 20 - 30 - 40 km până la Banca Comercială care poate accesa aceste fonduri.

Eu am și adresat o întrebare în acest sens domnului premier Călin Popescu Tăriceanu și, cu această declarație politică, vreau să vin în sprijinul celor care locuiesc la sate și care vor accesa aceste fonduri, ca să schimbe domnul premier prevederile Hotărârii de Guvern nr.1853/2005, în care se specifică faptul că numai Băncile Comerciale pot accede la aceste fonduri, să introducă deci și Cooperativele de Credit, care sunt la sate, la țărani...

Sper ca intervenția mea să fie primită cu aceeași bună-voință cu care am spus-o aici, și de către Executiv.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
Cristian Cucuian - Situația taberelor școlare din județul Bacău

Invit la microfon pe domnul Cucuian Cristian, din partea Alianței PNL-PD, se pregătește domnul senator Ion Moraru.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Cristian Cucuian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Situația taberelor școlare din județul Bacău este delicată, existența lor fiind pusă sub semnul unei continue degradări.

Dacă până în 1989 taberele aparțineau de Inspectoratul Școlar, prin Hotărârea Guvernului nr.86/1999, ele au trecut la Agenția Teritorială a Taberelor și Turismului Școlar.

Mutarea sub o altă gestiune a avut un efect nefast, din punctul de vedere al investiției în infrastructura taberelor. În afara unor reparații minore, nu mai exista, practic, program de investiții.

De anul trecut, taberele școlare au încetat să mai fie doar oaze de relaxare a elevilor și asta deoarece în aceste baze de agrement, special amenajate pentru tinerii din cadrul instituțiilor de învățământ, au acces și cei care au încheiat socotelile cu tot ceea ce înseamnă mediul didactic și a căror limită de vârstă este de 35 ani.

Această schimbare se datorează unei hotărâri guvernamentale care a intrat în vigoare la începutul anului 2005, prin care Autoritatea Națională pentru Tineret este împroprietărită cu administrarea taberelor școlare.

Vestea că în taberele școlare organizate vor avea acces toți tinerii, indiferent dacă sunt incluși sau nu într-un program de învățământ, a născut controverse atât în rândul celor care și-au propus să-și trimită copiii în aceste baze de agrement, cât și în rândul dascălilor.

Cât timp a existat Agenția Națională pentru Tineret, regimul construcțiilor era ținut sub control unic, la nivelul național al baremurilor stabilite pentru unitățile educației.

Din cele șase tabere existente pe teritoriul județului Bacău, autorizația de funcționare pentru anul 2006 o au doar două, "Sărătuc" și "Valea Budului".

La fața locului, priveliștea este dezolantă. Tabăra "Geamăna" este o tabără bună pentru sportivi, oferind condiții foarte bune de antrenament. În acest an au rămas fără autorizație în urma gravelor inundații de anul trecut.

ANT Bacău nu poate, din motive financiare, să cupleze o stație de epurare, de menționat că în această tabără a început să fie ridicată o altă clădire dar, de câți va ani, lucrările au încetat. Tabăra "Sărătuc", cu toate că are posibilități de agrement interesante și o capacitate de 125 locuri de cazare, nu este prea frecventată, deoarece este amplasată în zona de la baza Barajului de acumulare de la Poiana Uzului.

Tabăra Valea Uzului, de obicei, funcționa pe perioada sezonului cald. Datorită peisajului, aici a funcționat mulți ani Tabăra de ecologie SOS - Natura.

Din păcate, Tabăra din Valea Uzului nu are autorizație de funcționare, îi trebuie o stație de epurare care costă însă câteva miliarde lei.

Cea mai frumoasă tabără din județul Bacău este Tabăra "Castel"Dărmănești, amplasată într-un vechi castel care a aparținut prințului Gheorghe Știrbei.

Aici deveniseră tradiționale Taberele de matematică și diverse obiceiuri de iarnă, castelul a fost însă retrocedat.

Probabil, cea mai degradată tabără pentru tineret este cea de la Poiana Sărată, construită prin anii 1960. Pentru a funcționa numai pe perioada sezonului cald, tabăra nu a primit autorizație de funcționare, motivele sunt destule: "mobilier stricat, cazare, spații de cazare neigienizate, grupuri sanitare aflate în afara clădirii.

La Poiana Sărată era tradițională Tabăra de Pictură și Sculptură "George Apostol", imposibil de întreținut în condițiile actuale.

Punctul de rezistență al Agenției pentru Tineret Bacău este tabăra de la Valea Budului, care funcționează doar pe perioada sezonului cald. Tradițională este și tabăra pentru cursurile pentru limba engleză, având ca animatori studenți din Marea Britanie.

După cum spuneam, doar două tabere au primit aviz de funcționare, astfel că anul acesta locurile în taberele școlare sunt sensibil mai mici, este adevărat că interesul și disponibilitățile financiare ale băcăuanilor sunt limitate.

Conducerea ANT Bacău a precizat că nu se dorește nicidecum închiderea vreunei tabere, însă rezolvarea vine tot din crearea unor parteneriate publice - private pentru că statul nu are bani pentru realizarea investițiilor. Estimările preliminare pentru aducerea clădirilor la condiții normale de funcționare și pentru a le dota corespunzător ar costa ANT Bacău multe miliarde de lei, în condițiile în care sumele anuale prevăzute la buget sunt destul de anemice.

O a doua soluție propusă pentru taberele închise este transferarea lor în administrarea consiliilor locale, pentru a le orienta și folosi în funcție de necesități.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
Ion Moraru - Legislația actuală din domeniul achizițiilor publice

Invit la microfon pe domnul senator Ion Moraru din partea Grupului parlamentar PSD. Se pregătește doamna senator Verginia Vedinaș.

 

Domnul Ion Moraru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a aborda tema pe care mi-am propus să v-o prezint astăzi, aș vrea să mă declar de acord cu intervenția doamnei senator Cazacu, fără însă să nu menționez sau să nu fac o remarcă. Cred că ar fi fost foarte bine ca doamna senator să fi avut aceeași atitudine critică și atunci când domnul Traian Băsescu a trimis-o pe Lavinia Șandru pe linia de centură.

În sfârșit, revenind la tema propriu-zisă a intervenției mele, aș vrea să remarc faptul că nimeni nu poate contesta că problema corupției a devenit punctul principal de pe agenda publică, dezbătut uneori de pe poziții prea partizane, pentru a nu da de gândit, de toți cei implicați în vreun fel sau altul în viața publică: presă, partide, organizații neguvernamentale, observatori străini.

Nu puțini sunt cei care consideră corupția ca fiind principalul obstacol în calea aderării noastre la Uniunea Europeană. Alții folosesc această temă, dar ca pe o modalitate confortabilă de atac asupra adversarilor politici care, inevitabil, sunt mai corupți sau, dacă este o campanie profesionistă, chiar unicii deținători ai corupției din România.

Să nu uităm, chiar președintele Băsescu spunea că, de prea multe ori, mafia a ajuns pe masa Guvernului.

Din păcate, în toată această vâltoare mediatică, de prea multe ori, afirmații dure, tranșante rămân doar la nivelul generalității, fără a se veni cu nimic concret, ceea ce nu ajută deloc la eliminarea cauzelor.

Tocmai de aceea vă propun să vedem care sunt, concret, unele dintre principalele căi prin care se manifestă corupția în sectorul public.

Dacă ar fi să facem un top, bazat și pe frecvența materialelor din presă, atunci pe primele trei locuri am găsi, detașat, achizițiile publice. Nu degeaba România trebuie să elaboreze un nou set legislativ în domeniul achizițiilor publice, pe care-l așteptăm cu nerăbdare și care sperăm că va fi adoptat în urma unei dezbateri publice serioase și nu prin ocolirea Parlamentului, așa cum, din păcate, ne-a obișnuit actualul Guvern.

Dintre toate metodele de a încălca legislația privind achizițiile publice cea mai interesantă, dar și cea mai periculoasă din punctul de vedere al credibilității Guvernului, este metoda legală și anume să încalci legea printr-o hotărâre a Guvernului. Și, pentru a nu ne limita iarăși la generalități, iată un exemplu concret: în ședința sa din 5 mai 2005, Guvernul Tăriceanu a adoptat Hotărârea Guvernului nr.411/2005 privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.461/2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2001 privind achizițiile publice și pentru modificarea art.3 din Hotărârea Guvernului nr.841/1995 privind procedurile de transmitere fără plată și de valorificare a bunurilor aparținând instituțiilor. În spatele acestei denumiri tehnic neutre se ascund unele prevederi pe care nu mă sfiesc să le numesc scandaloase. Printre numeroasele prevederi ale acestui act normativ, a fost strecurat și punctul 19 care prevede, nici mai mult, nici mai puțin decât că, citez: "Punctul 3.1 - Autoritatea contractantă are dreptul de a prelungi contractele de furnizare sau de servicii cu caracter de regularitate încheiate în anul precedent și - atenție ! - a căror durată normală de îndeplinire a expirat la data de 31 decembrie, dacă se îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții..." Sunt mai multe condiții prevăzute. Eu aș vrea să mă refer numai la cele prevăzute la lit.d) și anume: "Prelungirea contractului inițial nu poate depăși o durată de 4 luni de la data expirării duratei de îndeplinire a acestuia".

Stimați colegi, în traducere liberă, înseamnă că unele contracte de achiziții publice care legal nu mai există, sunt înviate și produc efecte juridice în baza acestei hotărâri a Guvernului Tăriceanu. Este vorba de o încălcare flagrantă a legii, căci discutăm despre contracte care nu mai există și care continuă senin să producă efecte.

Consecința - pe cale legală, se evită discret organizarea de licitații pentru atribuirea contractelor.

În aceste condiții, solicit următoarele:

  • Abrogarea de către Guvern a acestor prevederi din Hotărârea Guvernului nr.411/2005 și reintrarea în legalitate. În cazul în care Guvernul nu va abroga aceste dispoziții, vom ataca în contencios administrativ această hotărâre de Guvern și vom solicita anularea prevederilor ilegale.
  • Centralizarea de către Ministerul Finanțelor publice, prin organismul său de resort, a situației contractelor de achiziții publice prelungite în temeiul acestor prevederi și transmiterea acestei situații la Parlament, inclusiv valoarea fiecărui astfel de contract. Acest lucru este absolut necesar pentru a se vedea clar cine a profitat de pe urma acestei aberații juridice.

Stimați colegi, eu cred că, pentru a elimina portițele legislative care permit acte de corupție, avem nevoie, desigur, de o legislație de calitate în domeniul achizițiilor publice.

Iată de ce declar că Partidul Social-Democrat nu va accepta ca legile esențiale în acest domeniu să fie adoptate altfel decât prin dezbatere parlamentară deschisă.

Vă mulțumesc. (aplauze din partea opoziției)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
Verginia Vedinaș - Declarația domnului senator Marko Bela, membru al Guvernului României, referitoare la necesitatea cunoașterii limbii maghiare de către funcționarii din administrația publică

Invit la microfon pe doamna senator Vedinaș Verginia și se pregătește domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

Doamna senator, din partea Grupului parlamentar România Mare, aveți cuvântul!

 

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat, țin să precizez de la început că o declarație în care am abordat probleme învecinate celor pe care le voi aborda astăzi am avut și săptămâna trecută, însă condițiile în care s-a petrecut acest lucru și gravitatea faptelor abordate mă determină să revin asupra lor.

Am în vedere declarația făcută de domnul Markó Béla care nu este un simplu parlamentar, nu este un simplu membru al Guvernului, este liderul unei formațiuni aflate la guvernare, guvernare în care domnia-sa este unul dintre cei mai importanți oameni, fiind ministru de stat sau, cum se exprimă impropriu în limbajul cotidian, vicepremier.

Domnia-sa declara: "Funcționarii de la ghișee care nu cunosc limba maghiară, trebuie să-i punem să învețe, și polițistul, și poștașul, toți cei ce mănâncă pâinea noastră, fiindcă de acum așa trebuie să vedem lucrurile - cel care e funcționar aici, în Ținutul secuiesc, mănâncă pâinea noastră, își ia salariul din impozitul nostru. Atunci ar trebui să învețe limba noastră sfântă maghiară, dacă nu - subliniez - să părăsească ținutul nostru. Trebuie să trecem la fapte pentru a ne câștiga libertatea și pământul nostru", am încheiat citatul.

Mă întreb, retoric, firește, cum se împacă o asemenea declarație cu statutul celui care a făcut-o, care ca senator a jurat pe Constituție, care ca membru al Guvernului a jurat pe Constituție, Constituție care proclamă România ca stat național, suveran, unitar, independent, indivizibil, care proclamă ca limbă oficială în stat limba română ?

Vă reamintesc sau vă precizez, domnilor colegi, că la puțin timp după adoptarea, în 1923, a Constituției către care ne îndreptăm ca și către un reper democratic, s-a adoptat o lege privind statutul funcționarilor publici care obliga toți funcționarii aflați la post să dea examen de limbă română, iar, dacă nu promovau examenul, puteau să repete de două ori și, dacă nici a treia oară nu reușeau, erau destituiți din funcție. Și actuala lege privind statutul funcționarilor publici prevede, printre condițiile generale de ocupare a unei funcții, cunoașterea limbii române. Aceasta este o condiție care trebuie respectată de toți funcționarii, inclusiv de cei de altă etnie.

Limba oficială înseamnă limba în care vorbesc și scriu autoritățile și se derulează raporturile cetățean - autoritate. Existența unor situații speciale, prevăzute prin legi organice, nu permite transformarea excepției în regulă.

Grave sunt și afirmațiile referitoare la Ținutul secuiesc, pâinea secuiască, la faptul că "trebuie să trecem la fapte pentru a câștiga libertatea și pământul nostru". Ce înseamnă aceasta, decât îndemn la separatism teritorial, la sciziune pe criteriul apartenenței la o anumită minoritate națională ?

Vă amintesc, domnilor colegi, că art.30 alin.7 interzice, printre altele, îndemnurile la separatism teritorial și la ură națională. Vă mai amintesc că Guvernul, din care face parte și declarantul respectivelor afirmații, are misiunea, potrivit art.102 din Constituție, să asigure realizarea politicii interne și externe a țării.Să înțelegem că politica actualului Guvern este cea care rezultă din declarația pe care am abordat-o ?

În final, vă mai amintesc că tot în Constituția țării se află chiar printre primele articole unul intitulat "Unitatea poporului român și solidaritatea cetățenilor".

Prin declarația făcută, domnul Markó Béla se plasează în afara Constituției pe care a jurat, de două ori în decembrie 2004, să o respecte. Teritoriul la care se referă domnia-sa că trebuie recucerit este românesc, nu secuiesc, cum românească este și pâinea pe care o mâncăm, și limba pe care o vorbim noi și autoritățile statului. Vă reamintesc - și nu voi obosi să o fac cât voi fi parlamentar - că prevederile constituționale, și astăzi invocate, reprezintă limite ale revizuirii Constituției sustrase prin 152 posibilități de a fi revizuită.

Apreciem că declarația făcută îl pune pe domnul Markó Béla într-o stare de incompatibilitate cu statutul de parlamentar și de ministru de stat și ne rezervăm dreptul de a cere declanșarea procedurilor constituționale pentru ca membrii Guvernului României să nu mai declare și să nu mai acționeze împotriva intereselor statului român și împotriva Constituției României.

Vă mulțumesc. (aplauze din partea Grupului parlamentar PRM)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Vă anunț că Grupul parlamentar România Mare mai are la dispoziție 5 minute.

 
Mario-Ovidiu Oprea - Pregătirea autorităților locale pentru prevenirea inundațiilor din 2006

Dau cuvântul domnului senator Mario-Ovidiu Oprea, din partea Alianței D.A PNL-PD. Se pregătește domnul senator Ion Florescu.

 

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Cunoscând faptul că trăim în țara unde se poate întâmpla orice, cred că nu mai este o glumă faptul că aceste vorbe devin o realitate cotidiană pe zi ce trece.

Astfel, ca țară care dorește să se integreze în Uniunea Europeană se pune întrebarea când unele autorități locale, prin mentalitățile arhaice pe care încă le au, vor fi pregătite de adaptare la standardele comunitare ?

Într-o societate în care tragediile, dramele cauzate de inundațiile de anul trecut, precum și de alte catastrofe naturale sunt speculate de tot felul de oportuniști care văd o afacere din suferințele oamenilor sau din mediatizarea lor în scopuri propagandistice, strategiile guvernamentale și programele europene de reconstrucție a zonelor afectate de intemperii sunt tratate cu superficialitate de către liderii locali care sunt îndreptățiți să le aplice.

Efortul Guvernului, stimați colegi, este blocat, în acest sens, de astfel de atitudini și Executivul este găsit țap ispășitor de primarii și de președinții de consilii județene obișnuiți cu beneficiile, avantajele și laudele de pe urma eforturilor altora.

Conform datelor meteo de la sfârșitul lui 2005, anul acesta se previzionează a fi la fel de afectat de inundații, în multe județe din țară, ca anul trecut. Se pune întrebarea: cum sunt pregătite anumite autorități locale, în special cele reticente la ajutoarele guvernamentale sau care preferă să critice sau să se plângă că nu au fonduri, în loc să găsească soluții după evenimentele de anul trecut? Răspuns: la fel! De ce? Din obișnuință, comoditate sau concepții de secretari de partid care așteaptă mură în gură ca cei de la centru să le rezolve problemele locale.

Colegi parlamentari, ne așteaptă vremuri ploioase, iar cei care gestionează afacerile publice locale din multe județe ale țării, nu sunt în stare să se adapteze la cerințele actuale. În fiecare an, indiferent de catastrofele naturale care apar, din incompetență și lenevie, zeci de primari sau președinți de consilii județene din țară se plâng că nu sunt sprijiniți financiar de Guvern sau nu au fonduri europene necesare pentru a face față stihiilor naturii. Dar, când este vorba de gospodărirea banului public, de eficiență și de buna conducere a lucrărilor privind infrastructura publică, de poduri, de diguri, drumuri, șanțuri, apeducte, se prefac că nu se pricep sau îl iau pe nu pot în brațe și ei strecoară sume din finanțările venite de la diferite instituții naționale și internaționale. Această atitudine face loc lipsei de răspundere în finalizarea unor lucrări necesare comunității pe care o conduc.

Doamnelor și domnilor colegi, consider greu de calificat atitudinea unora dintre autoritățile locale, care nu se pregătesc administrativ de inundațiile ce ne vor aștepta în această vară, cu efecte dezastruoase în economia țării.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
Ion Florescu - Economia românească în derapaj, nivelul de trai al românilor, în picaj

Invit la microfon pe domnul senator Ion Florescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Urmează domnul senator Claudiu Tănăsescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnule senator, aveți cuvântul.

 

Domnul Ion Florescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege și stimați colegi, declarația mea politică se intitulează Economia românească în derapaj, nivelul de trai al românilor în picaj.

Când actuala Putere se afla în opoziție nu scăpa nici un prilej de a lua atitudine publică, criticând fosta guvernare de toate relele din lume. Cu șiroaie de lacrimi, invocau tragismul vieții românilor, invocau drepturile ciuntite ale cetățenilor. Loviți brusc de amnezie, după preluarea puterii, măsurile pe care le întreprind nu au nimic comun cu îmbunătățirea vieții, ci, dimpotrivă, duc la înrăutățirea ei.

După ce președintele țării, Guvernul, Executivul în ansamblul său au promis, în campania electorală că, în România, în anii ce urmează, inclusiv anul 2005, vor curge râuri de lapte îndulcit cu miere, munți vor fi de pâine și dealuri de cozonac, realitatea este reflectată printr-un tablou în culori sumbre. Competitivitatea economiei, cât era ea, a scăzut dramatic, inflația s-a inflamat și nu dă semne de dezumflare, la fel, deficitul de cont curent. Activitatea industrială a scăzut, creșterea PIB-ului s-a înjumătățit, cota unică de impozitare a fost și rămâne o reglementare cu efecte benefice pentru cei bogați, iar fondurile lipsă de la buget se adună la cei săraci.

Politicile economico-financiare ale unei guvernări așa-zis liberală au dus la derapajul tuturor indicatorilor macro-economici, nepriceperea în a gestiona bugetul țării au dus la o spirală aberantă a fiscalității. Creșterea economică, echilibrele macroeconomice, țintirea inflației, transporturile, sănătatea, învățământul, calitatea vieții, în general, sunt serioase motive de îngrijorare. Creșterea prețurilor la gaze și energie electrică, coroborate cu scăderea față de leu a valutelor euro și dolar, duc la falimentarea exporturilor din construcțiile de mașini, industria sticlei, industria lemnului, textile, confecții, a exporturilor, în general, dar, mai ales, a celor consumatoare de gaze, generând alte mari și greu de suportat costuri sociale.

Altfel spus, caracteristicile dezvoltării economice pe anul 2006 sunt departe de așteptările electoratului:

  1. Cea mai mică creștere economică din ultimii ani;
  2. Acțiunile guvernamentale nu au legătură cu angajamentele din Programul de guvernare;
  3. Activitatea se desfășoară în virtutea inerției, fără inițierea de proiecte importante, vitale pentru economia românească;
  4. Reducerea volumului de activități economice și blocarea unor proiecte anterioare în mai toate sectoarele economiei.

Fondul Monetar Internațional, Comisia europeană constată și exprimă îngrijorare față de acest gen de probleme. Ceea ce simte cetățeanul român este efectul realității economice, un adevăr trist care nu se poate ascunde după cuvinte, cât ar fi ele de euforice. Introducerea cotei unice a dus la scăderea veniturilor bugetare. Încercând să compenseze o parte din ele, s-a procedat la majorarea cotelor de accize în avans față de înțelegerile fostului guvern cu Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional. Aceste creșteri s-au reflectat în prețuri, cu efect în lanț asupra tuturor produselor și serviciilor. Reducerea veniturilor bugetare nu a permis indexarea pensiilor, a alocațiilor de stat pentru copii, a ajutoarelor sociale și a altor drepturi acordate de la buget în raport cu noua evoluție a prețurilor și tarifelor, astfel încât cetățeanul să facă față, fără scăderea dramatică a nivelului de trai. Realizarea unor venituri reale mai mici rezultă și din evoluția economiilor populației, care, în termeni reali, ca rată lunară, au scăzut la 0,3 în prezent, față de 1,7% în 2004.

Rezultă clar și indubitabil că economia țării este într-un grav impas și nici nu sunt speranțe de mai bine în viitorul apropiat. La aproape o treime din mandat, Puterea actuală a oferit, în loc de trai decent cetățenilor, circ, circ și iar circ. Pâine, în schimb, din ce în ce mai puțină. Țara toată asistă la un spectacol mai sumbru și mai înfricoșător ca oricând. Principala preocupare a celor care sunt, acum, la guvernare a fost și rămâne lupta pentru un loc situat cât mai aproape de ciolanul politic, suculent și gustos. Atât.

Se schimbă partidele precum mijloacele de transport în comun, se metamorfozează doctrinele într-o noapte, adormi social democrat și te trezești dimineața popular. S-au uitat promisiunile. Nu vă interesează, în mod sigur, altceva decât satisfacerea clientelei politice proprii. Interesul public, dorința pentru propășirea țării, bunăstarea omului de rând, a alegătorului au rămas doar lozinci de campanie electorală și atât. Românul devine tot mai sărac și fără nici o perspectivă în propria țară.

Față de această situație socială deosebit de gravă, cu indicii că viața românilor va avea costuri tot mai ridicate, însă fără venituri pe măsură, se impun de la sine întrebările: de ce, onorat Guvern? Până când, domnule ministru?

Eu, unul, nu aștept răspuns, dar aștept, în schimb, împreună cu cetățenii pe care-i reprezint în Senatului României, soluții viabile pentru redresarea economiei românești.

Deocamdată, noua CDR-PNL, PD, PC + UDMR, față de vechea Convenție Democrată, a reușit doar "performanța" trecerii de la strânsul curelei, principiul promovat de guvernul Ciorbea, la strânsul șurubului, recomandat de Guvernul Tăriceanu, singura realizare, din păcate.

Mulțumesc. (aplauze)

 
Claudiu Tănăsescu - Dezastrul economic din județul Dâmbovița

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ultima luare de cuvânt, dar nu cea din urmă, domnul senator Dan Claudiu Tănăsescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnule senator, aveți cuvântul.

 

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege și stimați colegi, declarația mea aș putea-o intitula Dezastrul economic în județul Dâmbovița.

Speranțele celor mai mulți dintre locuitori, dar și dintre salariații județului Dâmbovița se îndreaptă, în momentele actuale, spre Senatului României. Cu siguranță, numai Parlamentul mai are curajul să atace, într-un fel, starea jalnică în care se află județul Dâmbovița, stare cauzată de hienele care au guvernat, după teribilul Decembrie 1989, dată de referință a apogeului economic înregistrat în România. Poate că numai prin intermediul Parlamentului, strigătul de disperare al cetățenilor din Dâmbovița ar putea fi auzit. Sindicatele s-au unit, cu mulți ani în urmă, și au format o asociație intitulată Alianța Intersindicală Dâmbovița, care se luptă din răsputeri să scoată la lumină adevărul din negura căzută peste economia din jurul Chindiei.

Combinatul de oțeluri speciale Târgoviște, unitate de referință a României, a fost măcinat de cei care au guvernat, apoi, tot ei, au dat marele combinat pe mâna unor ruși, care îi pregătesc sfârșitul sinistru. În cadrul unui dialog social, de față cu toate sindicatele, inclusiv parlamentari din coaliție, directorul slav a anunțat că Uniunea Europeană îl determină să dea, în această vară, 2000 de oameni afară din cei 5000 existenți, oferind salariaților plăți compensatorii de 5.000.000 de dolari, știind că tot combinatul l-a cumpărat cu 2.000.000 de dolari. De unde acești bani? Simplu. Din vânzarea, bucată cu bucată, a acestui combinat.

Județul Dâmbovița, extrem de puternic în 1989 din punct de vedere industrial, însuma aproximativ 200.000 de salariați dintr-o populație de 500.000 de persoane. Acum, au mai rămas câteva zeci de mii, după ce, unitate cu unitate, a fost rasă de pe harta industrială, pentru a pregăti terenul de intrare în Uniunea Europeană, gata ecologizat, unde oamenii vor supraviețui, probabil, în rezervații, aruncându-li-se din elicopterele Uniunii Europene, când și când, hrană și cazane cu apă fiartă.

La Moreni, Fabrica de armament, excelent dotată și care, după 1990, a avut comenzi enorme, și ca valoare, și ca volum, a fost redusă până aproape de lichidare. Schela de foraj desființată, cea de extracție, așijderea, iar Uzina de utilaj scoasă din circuit. Șomajul, la Moreni, a ajuns la 80%, în schimb, din pricina sărăciei, cimitirele orașului s-a extins spre răcoarea pădurii dinspre apus, iar crucile dau năvale spre Târgoviște. La Titu a amuțit aproape totul, lăsând oamenii să trăiască din te miri ce și cum. Uzina de utilaj petrolier din Târgoviște exporta, în 1989, în 35 de țări din 5 continente și aducea valută cu nemiluita, având peste 11.000 de salariați.

Norul radioactiv al marii privatizări a redus numărul salariaților la 3000, după care, ministrul finanțelor, Mircea Ciumara, în cârdășie cu alții, a vândut, la ofertă publică, pe mai nimic, acțiunile fără contract de vânzare, unei echipe de foști sovietici. La început, UPET-ul era așezat la marginea orașului, dar, de-a lungul anilor, a crescut forța de muncă și cadrele de pregătire pentru mai târziu. Apoi, s-au construit alte platforme industriale, SARO-ul, ROMLUX-ul și așa mai departe. În jurul UPET-ului s-a dezvoltat orașul, uzina rămânând în mijlocul său. De aici începe marea dramă a celor aproximativ 2000 de salariați, pentru că proprietarii ruși au început să vândă hale, terenuri colaterale și utilaje de fier vechi. Și disperarea vine de la faptul că, anul acesta, producția nu este acoperită cu contracte, salariile se dau cu întârziere și, în curând, se va intra în șomaj, mai ales că autoritățile locale invocă autorizația de mediu, care, bineînțeles, nu va fi obținută niciodată, fiindcă aceasta ar fi - vezi, Doamne! - drumul spre Uniunea Europeană. Ba, mai mult, se știe că se vor construi pe vechile amplasamente ale UPET-ului, în afară de actualul magazin XXL, încă două mari supermarket-uri. Dar neregulile s-au tot ținut lanț în județul Dâmbovița. Vă dau un singur exemplu: când s-a început modulul 2 la Cernavodă, au fost comandați în străinătate robineți din fabricația UPET. La nivelul unui singur an, s-au importat robineți nucleari de 187.000.000 de dolari, care ar fi costat la UPET doar 40.000.000 de dolari. Este de știut că UPET a fabricat, înainte de 1989, toți robineții pentru hidrogenul sulfurat necesar apei grele de la Drobeta și pe cei de la Cernavodă și, iată că, aceștia au funcționat 30 de ani, precum ceasurile elvețiene, iar acum nu se mai poate? Așa se luptă cu corupția? Ia să-i căutăm pe cei care au atras importuri de 4 ori mai scumpe?

Dar despre corupție vă mai dau câteva exemple: Fabrica de strunguri, exportatoare pe toate continentele, de strunguri automate, semiautomate, cu comandă-program, cu tehnică de ultimă oră, a fost cumpărată de un american cu mare fast sau cu focuri de artificii de Ziua Americii,cu invitați de onoare, precum James Rosapepe, și a dispărut prima de pe platforma industrială. Ce-i drept, americanii au fost mai sârguincioși și au terminat mai repede.

ROMLUX-ul, Fabrica de becuri și corpuri de iluminat, a câștigat licitațiile pentru multe orașe din țară, cu prețuri corecte. Apoi, licitațiile au fost anulate și firme conduse de Dispeceratul iluminatului public sau alți aligatori, au obținut lucrările cu oferte de 5 ori mai scumpe. Cum să mai poată exista o firmă românească performantă exportatoare în tot județul, dacă este ocolită pentru o altă încărcătură de interese meschine, care foarte des este, de fapt, o firmă de apartament? Nimeni nu mai comentează la televizor starea socială a națiunii, în schimb, asistăm cum se porcesc, seară de seară, pe banii poporului, tot soiul de neaveniți.

La Dialogul Social din sala Prefecturii Dâmbovița, președintele Consiliului județean, Gheorghe Ana, a anunțat clar, de față cu presa, că județul Dâmbovița este închis economic. Ar exista o rată de salvare, ca toți parlamentarii de Dâmbovița să se unească și să ceară Guvernului continuarea autostrăzii București-Sinaia prin Târgoviște. Drumul este început de Guvernul PSD și construit doar până la Tărtășești. Drumul acesta, care ar traversa județul, ar aduce, în primul rând, investitori, cum au adus cele din Prahova, Brașov și Argeș. Așa, nu vom mai duce lipsă, pentru o vreme, de locuri de muncă, iar ponderea economică s-ar sălta oleacă. Să se lase orgoliile de partid, pentru că drumul este al cetățeanului, nu este al nici unui partid. Spun asta întrucât actuala putere a sugrumat proiectul cu pricina, lăsând totul baltă, de parcă acea cale ar fi luată în moștenire de PSD.

Să se renunța odată la tot soiul de ambiții care sunt în detrimentul oamenilor și poate că a sosit momentul ca guvernarea actuală să pună poporul la muncă, fiindcă numai așa putem scăpa de sărăcie și de dezastrul creat în ultima vreme.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Stimați colegi, încheiem aici declarațiile politice.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 30 noiembrie 2021, 15:26
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro