Plen
Ședința Camerei Deputaților din 30 martie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.44/07-04-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 30-03-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 30 martie 2006

10. Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.183/2005 pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind înființarea Fundației Publice Româno-Ungare "Gojdu", semnat la București, la 20 octombrie 2005 (supunerea la votul final; respins).  
 
consultă fișa PL nr. 1/2006

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

  ................................................

Trecem la dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.183/2005 privind ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind înființarea Fundației Publice Româno-Ungare "Gojdu", semnat la București, la 20 octombrie 2005.

Rog, din partea inițiatorului. Domnul secretar de stat.

Iertați-mă, domnule secretar de stat, numai cu titlu de recomandare, dacă vă puteți referi și la noul raport al comisiei și amendamentul adus. Dacă nu, vă susțineți proiectul. Vă rog.

Domnul Lucian Leuștean (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În primul rând, aș dori să vă spun că ministrul Mihai-Răzvan Ungureanu și-a dorit să fie prezent aici, astăzi. Din păcate, a trebuit să fie alături de domnul președinte Traian Băsescu, la Constanța, la o conferință pe tema Mării Negre.

Sunt, însă, împuternicit de domnia sa să vă asigur că Ministerul Afacerilor Externe crede în justețea logică, morală, istorică și politică a încheierii și ratificării acestui acord, asupra căruia sunteți astăzi chemați să vă pronunțați.

De asemenea, tocmai pentru că s-au adus numeroase critici acestui acord, aș dori să vă transmit că Ministerul Afacerilor Externe consideră oportună dezbaterea care se derulează pe marginea acestei teme. Este o chestiune foarte importantă și credem că este esențial ca Parlamentul României să fie informat în mod comprehensiv, astfel încât să adopte o decizie bine fundamentată.

Comisia juridică, de disciplină și imunități s-a pronunțat în favoarea ratificării acordului, completând textul ordonanței de urgență cu o declarație interpretativă, prin care se întărește faptul că interesele și drepturile fundației de la Sibiu nu sunt lezate de acest acord și se specifică faptul că Partea română consideră că Acordul din 1937 este în vigoare, poziție care a fost, de altfel, susținută și de diplomația română în negocierile cu Partea ungară.

Aș dori să vă prezint câteva clarificări. Ministerul Afacerilor Externe, Guvernul României nu au renunțat la moștenirea "Gojdu" și nu au cedat nimic Ungariei. O spunem cu toată responsabilitatea. Sunt două paliere de acțiune, care sunt diferite: ceea ce poate face statul român și ceea ce poate face fundația de la Sibiu, care este continuatoarea Fundației "Gojdu".

Este important ca cele două paliere să nu se excludă - și nu se exclud - prin acordul care s-a încheiat la 20 octombrie 2005. Propunerea încheierii acestui acord aparține fostului Guvern. Și spunem acest lucru, pentru că actualul Guvern consideră că este important ca acest lucru să se cunoască. Este un proiect la care s-a reflectat mult timp pentru negocierea căruia au acționat atât fostul Guvern, cât și actualul Guvern.

În al doilea rând, Biserica Ortodoxă Română a fost permanent consultată prin reprezentanții săi în conducerea executivă a Fundației "Gojdu" de la Sibiu, cu privire la propunerea de înființare a Fundației Publice Româno-Ungare.

Au fost dezbateri publice coorganizate de Ministerul Afacerilor Externe, Fundația "Gojdu" de la Sibiu, Academia Română, în 2002 și 2003, la care s-a prezentat și propunerea de înființare a unei fundații comune.

Biserica Ortodoxă Română joacă un rol foarte important în problematica "Gojdu", rol pe care Guvernul nu l-a contestat și nu-l va contesta vreodată.

Testamentul lui Emanuil "Gojdu" lasă cu limbă de moarte unei fundații patronate de Biserică să se ocupe de administrarea averii sale. Acest lucru este cât se poate de clar. Este și motivul pentru care o parte a imobilelor care au aparținut Fundației "Gojdu", însoțită de o despăgubire în bani, a fost retrocedată Vicariatului Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria în anul 1993, în baza legii nr.1991 privind reglementarea situației fostelor proprietăți imobiliare ale bisericilor din Ungaria. În acest spațiu, funcționează în prezent Capela Ortodoxă a Românilor din Ungaria.

Aplicarea Testamentului lui Emanuil Gojdu, care continuă să rămână un act juridic valabil, este misiunea Fundației "Gojdu" de la Sibiu, continuatoarea de drept a Fundației "Gojdu", întemeiate de Emanuil Gojdu.

Inspirându-se din gândirea lui Emanuil Gojdu, cele două Guverne nu au dorit să uzurpe drepturile și îndatoririle fundației de la Sibiu. Ar fi fost un demers imoral, nejustificat și irațional.

Totodată, faptul că Fundația Publică Româno-Ungară poartă patronimul lui Emanuil Gojdu nu este de natură să genereze confuzie între nou-creata fundație, care va fi persoană juridică ungară, și cea deja existentă la Sibiu. Echipa română care a negociat acordul din 20 octombrie 2005 s-a îngrijit ca denumirea Fundației Publice Româno-Ungare să fie diferită de cea consacrată în Testamentul lui Gojdu.

Între Fundația Publică Româno-Ungară "Gojdu" și Fundația "Gojdu" există - nu doar în ceea ce privește modul de funcționare, conceptul, sediul și chiar și în ceea ce privește denumirea - diferențe clare. Numele ales pentru Fundația Româno-Ungară a fost acesta, și nu altul, pentru că, pe bună dreptate, Emanuil Gojdu este considerat a fi o personalitate-liant între România și Ungaria, care a știut să îmbine într-un mod unic și foarte personal, fără contradicții, calitatea sa de bun român și pe aceea de cetățean loial ungar.

Interpretarea potrivit căreia Guvernul român, prin încheierea acestui acord, ar fi urmărit să se derobeze de problema "Gojdu" și să lase Biserica singură în demersurile sale de punere în aplicare a Testamentului lui Emanuil Gojdu și de îndreptare a nedreptăților pe care vicisitudinile istoriei le-au impus fundației create de Emanuil Gojdu este complet eronată.

Statul român a obținut foarte mult sau, mai precis, a obținut ceea ce putea obține de către stat, ca persoană de drept public. Statul nu se poate substitui Fundației "Gojdu". Fundația are la fel de multe șanse să câștige imobilele, independent de existența acordului. Acordul nu abrogă implicit sau explicit nici un alt acord anterior. Acordul, însă, asigură creșterea prezenței românești în Curțile "Gojdu" și nu împiedică fundația să obțină mai mult. Este un demers care asigură prezența amintirii lui Gojdu în aceste curți.

Statul ungar nu este actualul proprietar al Curților "Gojdu", pentru a se putea negocia cu statul ungar problemele legate de proprietatea asupra acestor curți. Curțile "Gojdu" au trecut în luna decembrie 2004 în proprietatea unei firme private care se află în plin proces de restaurare a imobilelor, planul inițial al firmei fiind ca aceste clădiri să fie transformate integral într-un complex comercial.

Imobilele "Gojdu" din Budapesta sunt în acest moment vândute sau închiriate de compania privată. În memoria întemeietorului acestora, este datoria morală a statului român de a se asigura că aceste curți vor păstra, sfidând timpul și transformările economico-sociale, memoria marelui Mecena Emanuil Gojdu.

Inițial, șansele proiectului Fundației Publice erau reduse. Partea ungară a acceptat, după negocieri dificile, să se implice în succesul acestui proiect. Acordul încheiat nu prevede nimic altceva decât înființarea Fundației Publice Româno-Ungare "Gojdu", cu sediul în Curțile "Gojdu" din Budapesta.

Sub egida Fundației Publice, se vor înființa în acele curți Institutul Parteneriatului Strategic Româno-Ungar "Emanuil Gojdu", Biblioteca și Muzeul "Emanuil Gojdu".

În prezent, Curțile "Gojdu" sunt în curs de renovare și urmează să devină unul dintre reperele capitalei ungare atât din punct de vedere economic, cât și cultural.

Activitatea Fundației Publice Româno-Ungare "Gojdu", a Institutului Parteneriatului Strategic Româno-Ungar, a Muzeului și a Bibliotecii "Emanuil Gojdu" reprezintă o garanție a faptului că personalitatea lui Emanuil Gojdu va continua să fie emblematică pentru Curțile "Gojdu" din Budapesta.

Ministerul Afacerilor Externe a fost învinuit pe nedrept, întâi că ar fi cedat Ungariei moștenirea Gojdu prin Acordul din octombrie 2005, apoi s-a clarificat faptul că nu s-a cedat nimic.

Ministerul Afacerilor Externe a fost acuzat că nu a obținut în negocieri bunurile fundației de la Sibiu, spre a-i fi restituite acesteia. Or, statul ungar, nemaifiind proprietar, obținerea prin negocieri nu ar fi fost posibilă. Acest lucru nu este posibil decât printr-un demers în justiție, pe care nu statul român îl poate întreprinde, ci fundația de la Sibiu. Statul român nu este proprietar pentru a face un demers în justiție.

Când nimeni nu se preocupa de problema "Gojdu", Ministerul Afacerilor Externe a adus în negocierile româno-ungare problematica "Gojdu" încă din anul 1998.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe a plătit bani pentru restaurarea monumentului funerar al lui Emanul Gojdu care, altfel, nu s-ar fi realizat, fundația nedispunând de suficiente fonduri. Este eronat să se spună că Ministerul Afacerilor Externe nu s-a preocupat de problematica "Gojdu". A făcut-o când această problemă era ignorată de mulți, din păcate.

Problema este să se înțeleagă că statul nu se poate substitui Fundației "Gojdu". Fundația de la Sibiu nu a inițiat, până acum, un proces bine pregătit în justiția ungară și, în loc să fie pregătit un asemenea demers sau să înceapă să-l pregătească, își îndreaptă criticile și energia împotriva acestui acord, care nu are nici o legătură cu revendicarea bunurilor din Budapesta.

Independent de decizia Fundației "Gojdu" de la Sibiu, referitoare la un eventual proces, trebuie să se ia măsurile necesare, astfel încât să nu ne găsim în situația în care firma proprietară a imobilelor le transformă integral într-un centru comercial, din care dispar prezența românească și orice amintire despre Gojdu, cu excepția Capelei.

Aș dori să mai adaug câteva cuvinte referitoare la Acordul din 1937, care, potrivit unor opinii, ar fi invalidat de Acordul încheiat în octombrie 2005.

Partea ungară consideră că, prin Convenția din 1953, Partea română a renunțat la pretențiile sale asupra imobilelor "Gojdu". În schimb, Partea română a interpretat textul Convenției din 1953, în sensul că statul nu putea renunța la acele drepturi sau pretenții care nu-i aparțineau, întrucât în Acordul din 1937 nu avea calitate de proprietar.

Acordul din 2005 nu invalidează Acordul din 1937. Obiectul acordului este diferit. În plus, un tratat bilateral nu poate afecta drepturile și obligațiile unor terți. Prin urmare, drepturile Fundației private "Gojdu" nu pot fi afectate de Tratatul româno-ungar, la fel cum nu au fost afectate de Convenția din 1953.

Statul român și cel ungar vor achiziționa o suprafață relativ restrânsă din cele șapte blocuri care conțin Curțile "Gojdu", numai acele spații necesare pentru realizarea muzeului, bibliotecii și a Institutului Parteneriatului Strategic Româno-ungar.

Fundația "Gojdu" poate, în continuare, demara un proces care să aibă ca obiect revendicarea bunurilor care au aparținut Fundației "Gojdu" în Ungaria, cu luarea în considerare a șanselor pe care un asemenea proces le poate avea, în special în ceea ce privește imobilele, în lipsa unui cadru juridic intern în Ungaria, care să permită retrocedarea imobilelor naționalizate.

Procesul pe care fundația îl poate intenta și realizarea proiectelor in memoriam Emanuil Gojdu, la care este asociată și Fundația "Gojdu" de la Sibiu, nu se exclud reciproc. Până la eventuala intentare de către fundația de la Sibiu a unui proces în Ungaria și la finalizarea unui asemenea proces, care poate dura ani, este important ca statul român să se asigure că va exista o prezență românească în Curțile Gojdu, care în prezent se supun regulilor pieței, întrucât aparțin unei firme private.

Voi încheia, rezumând argumentele care au stat la baza încheierii Acordului din 20 octombrie 2005.

Primul: curțile să nu se transforme integral într-un complex comercial impersonal, din care să dispară orice prezență românească. Este importantă o prezență românească substanțială în centrul Budapestei.

Al doilea: soluția să nu prejudicieze dreptul Fundației "Gojdu" de a întreprinde orice demersuri în justiție, care sunt necesare pentru reconstituirea drepturilor sale, dar cu luarea în considerare a șanselor pe care un astfel de proces le-ar avea.

Al treilea: minoritatea românească din Ungaria să fie implicată în deciziile Fundației Publice Româno-Ungare.

Al patrulea: întregul ansamblu de soluții să se transforme într-un model de transpunere în planul cultural-educativ și al reflecției politico-strategice, al reconcilierii româno-ungare prin înființarea muzeului, a bibliotecii, a Institutului Parteneriatului Strategic Româno-Ungar.

Iată că Ministerul Afacerilor Externe nu a urmărit să nesocotească interesele și drepturile nimănui. Soluția pe care diplomația română a găsit-o este singura la îndemâna statului român. Putem și spune că nu dorim să ne implicăm deloc în această chestiune. Putem s-o facem. Vrem, însă, s-o facem? Fundația are la fel de multe șanse să câștige imobilele, indiferent de existența acestui acord.

Susținem acordul, pentru că este un acord bun. Este o etapă într-un proces care include mai mulți pași. Fundația de la Sibiu nu exclude ideea unui proces în justiție, pentru a-și recupera bunurile.

Acordul ne asigură, însă, o prezență românească certă în Curțile "Gojdu" și nu împiedică fundația să obțină mai mult.

Dacă nu facem diferența și separarea între cele două teme care, greșit sunt puse laolaltă, - ce face fundația de la Sibiu și ce face Fundația Publică Româno-Ungară -, dând acordul la o parte, dăm, de fapt, la o parte o oportunitate foarte bună ca România să-și crească prezența în exterior. România câștigă, și nu pierde, prin acest acord.

Am convingerea că, analizând toate aceste argumente, veți fi de acord că acordul încheiat este oportun să fie aprobat în Camera Deputaților.

Vă mulțumesc pentru atenția dumneavoastră.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul secretar Victor Ponta, pe o problemă de procedură.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am discutat și în Biroul permanent și aici, în plen. Colegii noștri liberali au solicitat în mod expres prezența ministrului la această discuție. Nu era vorba de a-l chema pe domnul ministru Ungureanu ca să purtăm o discuție, așa, cu dânsul, deși oricând o discuție cu domnul Ungureanu este interesantă și plăcută. Era vorba despre o problemă mai mult decât importantă. Dacă nu mă înșel, este prima dată, în istoria Parlamentului, când un acord internațional poate fi, o să vedem prin votul dumneavoastră, poate fi respins.

N-aș fi luat din nou cuvântul, considerînd că, probabil, domnul Ungureanu, ori, Doamne ferește!, este bolnav, ori se află la vreo reuniune a Consiliului de Securitate, un lucru care poate fi chiar mai important decât situația Fundației "Gojdu". Aflu, însă, că domnul ministru Ungureanu este cu președintele Traian Băsescu. Discută despre Marea Neagră. Și mi se pare că deja ne aflăm foarte aproape de un conflict constituțional. Dacă era vorba de doamna ministru Macovei, nu m-ar fi mirat. Cum spunea distinsul meu coleg, domnul Crin Antonescu, doamna Macovei are un singur stăpân. Dar nu mă așteptam ca și ministrul Ungureanu să aibă un singur stăpân. Mă așteptam să-l intereseze foarte mult, așa cum au solicitat colegii săi de partid, așa cum am solicitat noi, cei din Opoziție, să fie prezent aici.

Dacă, de acum încolo, trebuie să facem programul și ordinea de zi a Camerei Deputaților și a Senatului în funcție de programul de seminarii al președintelui Traian Băsescu, mi se pare un lucru foarte grav. Dacă președintele Traian Băsescu n-a știut că astăzi ministrul Ungureanu avea de susținut un proiect extrem de important, e rău; dacă a știut și i-a spus "nu mă interesează de Parlamentul ăla, vino cu mine să vorbim de Marea Neagră", e și mai rău! Dar, cred că, în această situație, indiferent de ceea ce se va vota, ne aflăm foarte aproape, spun, de un conflict constituțional. Și trebuie să stabilim, poate, la un moment dat, dacă un Guvern și membrii unui Guvern trebuie să se prezinte pe probleme importante în fața Parlamentului, sau dacă seminarul pe Marea Neagră al președintelui Traian Băsescu este întotdeauna mai important decât o dezbatere extrem de serioasă în Parlament.

Nu intru pe fond, vor face lucrul acesta colegii mei din Grupul social democrat, dar cred, domnule președinte și stimați colegi, că avem o gravă problemă privind modul în care o parte din membrii Guvernului se raportează la președintele țării și la Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Pe probleme de procedură? A, iertați-mă a fost o problemă de procedură, a fost ridicată. Dumneavoastră, ca reprezentant al Guvernului, aveți dreptul să susțineți inițiativa legislativă. Nu este nici un impediment ca datorită prezenței dumneavoastră dezbaterile să se desfășoare regulamentar. Celelalte probleme sunt problemele de procedură ale Camerei, în care nu aveți cuvântul.

Pe această procedură, dacă mai dorește cineva? Da. Domnule deputat Magheru. Vă rog. Două minute, domnule deputat.

Domnul Paul Magheru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După cum sublinia și domnul președinte de ședință, nu mă și cred că nu ne împiedică absența ministrului de externe să continuăm dezbaterea punctului pe care îl avem la ordinea de zi. Dimpotrivă, aș dori să se consemneze o convingere și cred că sunteți foarte mulți convinși de acest lucru. Ministrul de externe, deliberat nu a venit astăzi, mizând pe tehnica acceptării tacite. Cred că se înșeală. Avem posibilitatea să luăm cuvântul, să aducem argumente prin care să dovedim și să acuzăm inclusiv această strategie care, din păcate, n-ar trebui să se manifeste la un ministru de externe al României.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Putem continua dezbaterile, luând act de aceste susțineri, vă rog. Iertați-mă, doamna deputat Vasilescu.

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Se întâmplă exact ce am spus marți că urmează să se întâmple. Luăm astăzi cuvântul foarte mult și pe proceduri parlamentare, probabil o să ne întindem foarte mult și pe articole, pe amendamente și o să vedem că ieșim din timpul de dezbateri cu această Fundație "Gojdu" și că tot tacit se va aproba. Dar, nu puteam să nu vin la microfon, când constat că pentru a treia oară în decurs de două săptămâni suntem sfidați de ministrul afacerilor externe, care de fiecare dată ne-a promis că vine la Parlament pentru a discuta acest proiect de lege și de fiecare dată și-a găsit probleme mai importante. A cerut domnia-sa marți ca să fie amânat acest proiect de lege, să fie discutat joi, și nici de această dată nu este prezent aici.

Eu consider că în conformitate cu Constituția României și cu Regulamentul Camerei Deputaților, atunci când se solicită prezența unui ministru în sala de ședințe, este obligatorie.

Ca atare, având în vedere că de trei ori consecutiv ne-a sfidat în decurs de două săptămâni eu cer demisia ministrului diplomației românești.(Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM.)

Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

S-a luat act, vreau să vă spun că în ceea ce privește dezbaterile noastre, pentru că la atât se limitează drepturile mele de președinte de ședință, acestea au demarat datorită prezenței domnului secretar de stat și nu putem decât să luăm act de încălcarea prevederilor art.140 alin.2 de către domnul ministru, căruia i s-a solicitat participarea, condiții în care prezența domniei sale ar fi fost obligatorie.

Eu vă asigur, în continuare, că vom putea să dezbatem și să supunem votului acest proiect de lege.

Iertați-mă, aș ruga un domn chestor să-l cheme la ordine pe domnul deputat. (Domnul deputat Kerekes Karoly vorbește tare la telefonul dat de doamna secretar de stat din Ministerul Muncii, în fața băncii Guvernului ")

Cine este chestor? Domnule chestor Oltean, vă rog să-l chemați la ordine pe domnul deputat. (Aplauze) Și vă rog să dispuneți evacuarea din sală a doamnei care a împrumutat telefonul. Parlamentul României nu este circ. Vă rog să dispuneți evacuarea din sală a doamnei.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nu discutați cu mine, vă rog să părăsiți sala de ședințe. (Doamna secretar de stat părăsește sala de ședințe.)

Vă rog să consemnați în procesul-verbal de ședință că în conformitate cu art.213 lit.b) din Regulamentul Camerei Deputaților îl sancționez pe domnul deputat cu chemare la ordine. Se va trece în procesul-verbal de ședință.

Vă mulțumesc.

Eu aș dori să trecem la dezbateri, pentru ca să nu se împlinească ora în care nu mai putem efectua aceste dezbateri.

Procedură, domnule deputat?

Vă rog, dar numai procedură.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da, domnule președinte, procedură.

Domnule președinte,

În opinia mea, cred că disciplina de ședință trebuie respectată, și dacă reușiți să o impuneți și dumneavoastră, din fericire, reușiți s-o impuneți de câte ori conduceți ședința, este un lucru foarte bun. Și îl susțin, și cred că așa este, din respect pentru Parlament, respect pentru instituția ca atare. Dar pentru că suntem într-o perioadă a multor excese pe care le vedem pe scena politică a României, cred că de data aceasta dumneavoastră ați fost puțin cam exigent cu această doamnă secretar de stat.

E o opinie personală pe o temă de procedură. Asta nu înseamnă că simpatia și respectul meu pentru modul în care conduceți ședințele s-au diminuat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Am luat act de cuvântul dumneavoastră, domnule deputat. Aș dori ca asemenea situații să nu se mai repete, mai ales când avem de dezbătut un proiect de lege important.

Din partea comisiei...

vă rog, domnule chestor.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Ați observat că mi-am făcut datoria. Da... (Aplauze)

Domnule președinte,

E o situație neplăcută, nu e deloc plăcut să te duci și să inviți colegii deputați să ocupe loc în sală. Iar într-o asemenea situație cred că vinovați suntem noi, deputații. Domnii miniștri, domnii secretari de stat, dacă sunt solicitați pentru diverse lămuriri, pentru diverse informații n-au cum să ne spună să plecăm în sală.

De aceea, eu v-aș ruga ca întotdeauna, în asemenea situații să luăm atitudine față de deputați și să absolvim de vină miniștrii și secretarii de stat și, v-aș ruga, domnule președinte, în această situație, doamna secretar de stat, cred eu, este nevinovată și să-i îngăduiți să revin în sală, pentru că are câteva proiecte de acte normative extrem de importante, care trebuie susținute, iar sancțiunea în sine să se reverse doar asupra colegului nostru deputat.

Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnul deputat și stimați colegi,

Nu vreau ca să continuăm discuția pe o temă care este rezolvată, tulburarea ședinței s-a datorat convorbirii între domnul deputat și doamna secretar de stat, colorată cu o discuție telefonică. Doamna secretar de stat va reveni atunci când are să-și susțină proiectul respectiv. Dar am înlăturat tulburarea. Vă rog.

Poftiți. Da, iertați-mă, n-am respectat ordinea. (Către doamna Cornelia Ardelean, de la Grupul parlamentar al Partidul Conservator, care a cerut și dânsa cuvântul.)

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu înțeleg că trebuie respectată disciplina, dar și dumneavoastră sunteți în primul rând deputat ca și noi, și eu cred că nu vă este permis nici de regulament să ne trageți de urechi, că nu pentru asta ați fost învestit de noi, cu votul și pentru funcția pe care o aveți, ca să ne trageți de urechi.(Vociferări în cadrul Grupului parlamentar al PRM.)

Dacă vreți să vă trageți de urechi colegii care vociferează, puteți să o faceți, cu cea mai mare plăcere.

Eu, însă, personal nu permit să fiu tras de urechi de către nimeni.

Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog să luați act că nu-mi permit să trag de urechi pe nimeni, dar îmi permit să aplic regulamentul.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Cornelia Ardelean:

Nu vreau să mai pierdem timpul, domnule președinte, eu știu că trebuie să respectăm ordinea în sală, dar vreau să îmi cer scuze, sunt autorul moral al incidentului. Este vorba de Ordonanța pentru creșterea copilului, pentru care eu am bulversat niște probleme și îmi cer scuze față de doamna ministru și vă rog să-i permiteți să reintre în sală.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Desigur, nu va fi nici o problemă să reintre. Vă rog.

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Sigur că regretăm incidentul care s-a produs, dar noi avem o problemă importantă astăzi, proiectul de lege privind Fundația "Gojdu". rog să întrerupeți discuțiile, domnule președinte, să trecem la proiect.

Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Sunt de acord cu dumneavoastră. în ceea ce privește incidentul, este închis prin sancțiunea aplicată domnului deputat, incidentul fiind închis, doamna secretar de stat poate să reintre oricând în sală. Să continuăm, dați-mi voie să dau cuvântul reprezentantului comisiei raportoare.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Sper să nu cădem până la capăt în capcana transformării ședinței în circ, cel puțin datorită solemnității pe care ar trebui s-o impună acest proiect de lege, poate mai mult decât altele.

Domnule președinte și stimați colegi,

Raportul înlocuitor al Comisiei juridice, de disciplină și imunități va fi prezentat cât se poate în termenii obișnuiți ai prezentării unui raport, adică pe elementele informaționale strict necesare, și mă simt obligat să fac această precizare, deoarece expunerea reprezentantului ministerului afacerilor externe a dezechilibrat de la început dezbaterile, a fost un monolog pe care noi îl cunoaștem de la comisie, care monolog a evoluat de la atitudinea inițială de respingere a oricărei încercări de îmbunătățire a proiectului de lege privind aprobarea acordului, și, zicem noi, din fericire, a sfârșit prin a se cădea de acord cu soluția pe care o propune comisia.

Acesta fiind aspectul esențial pe care îl învederez Camerei Deputaților cu rugămintea de a-l avea în vedere, restul poliloghiei fiind un final tragi-comic cu care Ministerul de Externe se retrage din această dezbatere, așa cum a făcut-o și la comisie, așa cum încearcă și astăzi, respectiv făcând un efort inutil de a-și drege imaginea și de a masca ceea ce putea fi un eșec. Și ar putea să fie un eșec, în condițiile în care acordul ar trece așa cum ne-a venit.

Au fost foarte multe aluzii la ideea că toată strădania de a găsi o soluție de compromis, repet, soluție pe care în prezent și ministerul și guvernul le acceptă, și le mulțumim, dar, pe de altă parte, sunt paradoxali, și dumnealor prezintă lucrurile ca și cum noi ne-am fi aflat în treabă, am fi căutat pete în soare, am fi creat suspiciuni și temeri inutile legate de acord.

Onorați colegi,

Nouă puncte de vedere trebuie să prezint în cadrul raportului, nouă critici punctuale la nouă articole din acord constituie suportul juridic și constituțional al îndoielilor pe care de la bun început le-a avut comisia în legătură cu valabilitatea acestui acord și cu faptul că el slujește interesele României.

În final, s-a ajuns la chintesența acestui amendament. Dar, depășesc această discuție, doar am vrut, pentru că în mod nedrept și incorect, dumneavoastră, parlamentarii care cu atâta sobrietate doriți să participați la această dezbatere, cu atâta efort de a evita comicul în care suntem împinși de unele situații, deci... (Vociferări în sala de ședințe.) Deci, am să tac până o să fie liniște, dacă nu o asigurați, domnule președinte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, domnule președinte. Vă rog, domnilor deputați, aveți dreptul la dezbateri generale să vă pronunțați asupra raportului.

Continuați, domnule președinte.

Domnul Sergiu Andon:

Eu trebuie să prezint raportul într-o manieră în care deputații să fie informați, și informare înseamnă a trage atenția că în conținutul lui succint raportul dezice, combate în totalitate încercarea de a arăta că acordul n-a constituit o problemă.

Așadar, este vorba de înlocuirea raportului nostru inițial, din 21 februarie 2006, practic prin completarea lui cu anexa care a lipsit, și anume anexa de propunere a unui amendament la proiectul legii de aprobare. Amendament care, de asemenea, vă informez, a fost completat și îmbunătățit, inclusiv cu participarea reprezentanților ministerului în, la, cu ocazia retrimiterii la comisie. Proiectul de lege este avizat de Consiliul Legislativ. Am dispus de avizele favorabile ale Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și Comisiei pentru politică externă, precum și a Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă. Proiectul a fost dezbătut în mai multe ședințe; cum spuneam, raportul inițial a fost elaborat la data de 21 februarie 2006.

Reamintesc că în plenul Camerei Deputaților s-au hotărât două lucruri importante: pe de o parte, tratarea proiectului de lege ca fiind de complexitate deosebită și prelungirea termenului de dezbatere și adoptare până astăzi, iar pe de altă parte, retrimiterea la comisie pentru completarea raportului. Dezbaterile au fost reluate în ședința din 15 martie 2006. Au fost prezenți 24 de deputați din totalul de 25 de membri ai comisiei. A participat, din partea Ministerului Afacerilor Externe, o delegație în frunte cu domnul ministru Mihai Răzvan Ungureanu. De asemenea, au fost invitați și au participat trei înalți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române cu eparhiile în zona de interes, de aplicabilitate a fundației. S-au formulat două amendamente: un amendament de respingere a proiectului de lege și implicit de neratificare a raportului, pentru care s-au exprimat 4 voturi în favoarea respingerii proiectului de lege, 18 voturi împotrivă și o abținere, propunerea căzând. Și un amendament care în final a fost însușit ca amendament al comisiei și pentru care s-au exprimat 17 voturi pentru, 3 voturi împotrivă și două abțineri.

Legat de acest amendament, permiteți-mi, ca să nu mai iau o dată cuvântul, să semnalez că în cuprinsul lui, iată încă se mai strecoară o eroare pe care putem s-o considerăm eroare materială, dar voi lua cuvântul. Vă rog să-mi dați cuvântul când vom discuta pe amendamente, dacă vom ajunge acolo, și, cu numărul de voturi anunțate, deci, comisia a hotărât să supună Camerei proiectul de lege cu propunere pentru adoptare și respectiv aprobarea ordonanței de urgență, cu amendamentul interpretativ la care m-am referit.

În final arăt că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Procedură, domnule deputat? Sau dezbateri generale? Da, la dezbateri generale, câte un reprezentant al grupurilor parlamentare. Vă rog să vă înscrieți.

Poftiți, domnule deputat.

Vă rog, domnii secretari să... Procedură, vă rog.

Domnul Titus Corlățean:

Domnule președinte de ședință, aș dori să clarificăm un aspect. Este vorba, și aceasta a fost și interpretarea și votul dat data trecută de plenul Camerei Deputaților, este vorba de o problemă extrem de complexă, extrem de importantă și, bazându-ne și pe regulile de procedură și pe regulament, nu cred că aveți dreptul sau nu cred că este o interpretare corectă să limitați intervențiile la dezbaterile generale la o singură persoană în numele grupului parlamentar.

Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnul deputat, v-aș ruga să citiți Regulamentul Camerei Deputaților, în care se prevede în mod expres, "la dezbaterile generale participă un singur reprezentant din partea grupurilor parlamentare". Deci am și voie, am și dreptul și mi-l exercit. Sunt dezbateri generale, câte un reprezentant.

Vă rog, domnule deputat, care v-aș înscris la dezbateri generale?

Rog pe fiecare dintre domnii deputați să precizeze și grupul pe care îl reprezintă, ca nu cumva să se producă vreo eroare.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Petre Ungureanu:

Din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Două lucruri vreau să relev.

Primul este cel legat de modul în care s-au desfășurat lucrurile la Comisia juridică, de disciplină și imunități și, după mai multe runde, avem acest ultim raport, raport pe care domnul președinte al comisiei trebuia să-l prezinte și atât. Sigur că putea face orice fel de comentarii, este deputat și are toate drepturile care i se cuvin, dar în numele grupului parlamentar pe care îl reprezintă sau în nume personal. În numele comisiei, nu putea să spună decât concluziile din raport.

Pe de altă parte, vă rog să vedeți că... cred, dacă nu mă înșel, că este pentru prima dată când membri ai comisiei juridice, și mă refer aici din partea grupului pe care îl reprezint, ne exprimăm punctul de vedere. El este foarte tranșant. Dacă la Comisia juridică, de disciplină și imunități ne-ați creditat cu părerea și cu încrederea că noi putem interpreta unele lucruri, și de cele mai multe ori trimiteți acolo legi și ne cereți puncte de vedere, ar trebui să ne acordați beneficiul bunei credințe și al competenței.

Sigur că dincolo de problemele politice inerente și doctrinare sunt chestiuni punctuale de drept asupra cărora noi cu toții am convenit. Cel puțin cu privire la acest aspect, la Acordul cu Ungaria, noi am convenit și trebuie să știți, că foarte mulți dintre dumneavoastră nu sunteți juriști, noi am ajuns la esența problemei, dincolo de toate celelalte vreau să vă spun că există cam trei categorii de persoane care au înțeles în mod diferit această problemă.

Prima categorie este cea care are o abordare logică, aproape dialectică să-i spun, realistă. A doua dintre categorii, este cea care are o abordare, zic eu, mai mult patriotardă, populistă. Iar a treia este sentimentală.

Primii din această categorie sunt cei care știu foarte bine care este realitatea și cred că juriștii pot să vă spună acest lucru și eu o să vă spun punctul nostru de vedere.

Cea de-a doua categorie, respectiv a celor patriotarzi, să le zic așa, știu și ei, sunt foarte inteligenți, știu și ei, numai că interpretează altfel, din diverse motive. Iar cei sentimentali o interpretează: nu știu, dar cred că știu, și uneori cred că fac bine.

De aceea, eu vă spun că din punctul de vedere al primei categorii, a juriștilor, a celor care știu bine realitatea, vreau să vă spun că nu statul român este vinovat, oricare, indiferent de cine a fost el reprezentat din 1990 încoace.

Biserica Ortodoxă Română în 1993, prin reprezentanții săi din Ungaria, respectiv Episcopia de la Gyor, a primit 400 de mii de dolari ca despăgubire. Era atributul și datoria acesteia, dacă dorea și considera necesar, să atace în instanțele maghiare decizia de despăgubire. Știm cu toții că statul maghiar în 1991 nu a despăgubit în natură, așa cum am făcut-o noi. Dar este voința suverană a fiecărui stat.

Dacă s-a primit o sumă mică, dacă nu s-a primit în natură, toate celelalte lucruri puteau fi contestate la comisia inițială de restituire, după care în instanțele maghiare și poate chiar internaționale.

Trebuie să vă spun în calitate de avocat și în calitate de om care am studiat documentele, împreună cu colegii mei din Comisia juridică, de disciplină și imunități, că nu avem nici un fel de contencios cu statul maghiar legat de acest lucru.

Suma, indiferent cât ar fi fost, dacă a fost mulțumitoare e una, dacă a fost neîndestulătoare e alta, termenul, repet, termenul pentru a ataca despăgubirea a fost pierdut. Trebuie pedepsiți cei care au pierdut termenul. Trebuie certați, este o altă problemă.

Dincolo de asta rămâne ca fundația de la Sibiu, Biserica Ortodoxă Română să atace și-și poate găsi oricând un avocat, și au un avocat, și nu știu de ce s-a supărat domnul Aurelian Pavelescu, pentru că-l apreciez ca fiind un bun avocat, au un avocat, numai că el mai mult agită spiritele decât să-i ajute.

Deci, după ce se termină această problemă, după ce trece valul sentimentalist și patriotard, Biserica sau Fundația poate să angajeze pe cine dorește și cu banii ei să revendice bunurile mobiliare din ceea ce a mai rămas nerestituit. Imobilele nu mai pot fi restituite, iar statul maghiar a pierdut proprietatea asupra lor, pentru că sunt ale unei firme private. Asta este situația, dincolo de asta, este doar, sigur, discuție.

A doua problemă, și aici vreau să pun lucrurile la punct în legătură cu intervenția președintelui comisiei noastre, vreau să vă spun că, domnule președinte, îmi cer scuze că mă exprim așa, nu este prima dată și cred că recidivați în a excede punctelor de vedere ale comisiei. Este cred că a doua oară, cel puțin de la această tribună, când ați vorbit altceva, în nume personal, dar ați spus că vorbiți în numele comisiei.

Prima dată ați făcut-o atunci când ați dat o interpretare, cum o nume profesorul Prișcă, Dumnezeu să-l ierte, sui generis, când nu știi cum să-i spui, zici sui generis, ați dat o interpretare personală modului în care Comisia juridică, de disciplină și imunități a interpretat sau a votat asupra percheziției domnului deputat Năstase, și acolo nu a fost punctul nostru de vedere. Astăzi ați dat o interpretare personală raportului pe care noi l-am susținut. De aceea, noi, membrii Comisiei juridice, mulți dintre noi, avem câteva gânduri în ceea ce privește, dar vi le spunem la comisie. Așa, deci, vă rog, domnule președinte, să nu mai vorbiți în numele comisiei decât în limitele și spiritul raportului pe care v-am îndreptățit să-l faceți. În rest, sigur, aveți dorința suverană să dați socoteală, dacă vi se cere, în fața grupului, uneori a partidului, pentru că uneori sunteți în contradicție chiar cu grupul din care faceți parte.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

În continuare, la dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare, și apoi din partea deputaților independenți.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile Pușcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Suntem și noi de acord cu toți cei care spun că discutarea unui Acord bilateral între România și Ungaria este o acțiune care înseamnă încurajarea dezvoltării relațiilor de cooperare între cele două state și cred că aici, în Parlament, nu există nici un motiv de dispută sau nu există nici un motiv de dubii că nu s-ar încuraja o asemenea cooperare bilaterală între cele două state.

Amintiți-vă că, săptămâna trecută, acest Parlament, cu unanimitate, a votat Acordul bilateral de reglementare a granițelor, a frontierelor, fără nici o problemă sensibilă, fără nici o chestiune.

Dar aici, domnul secretar de stat a vorbit de oportunități. Este perfect adevărat că este oportunitate politică excelentă, aceea de a încuraja raporturile bilaterale și noi am crezut că acest acord care este astăzi în dezbatere va folosi această oportunitate.

Numai ce constatăm la modul empiric, faptual. Constatăm că România a acceptat introducerea unei variabile perturbatorii în relațiile bilaterale cu bună știință, bănuiesc, din moment ce uitându-ne pe cronologia negocierii bilaterale la acest domeniu al Testamentului Gojdu și Fundației Gojdu, a acceptat în octombrie 2005 să semneze acest acord.

Opinia publică s-a manifestat extraordinar de virulent. Este adevărat că opinia publică, nu o societate civilă care a spus tot timpul că se bate pentru cetățean. S-a manifestat Academia Română, s-a manifestat sinodul Bisericii Ortodoxe Române, s-au manifestat foarte, foarte mulți intelectuali, zeci de mii de grupuri, mă refer la Grupul de Bihor, spre exemplu, 34.000 de semnături. Uitați-vă câte portaluri există cu semnături, mai ales în Transilvania, care contestă această reală oportunitate că ar fi susținută de acest acord.

În schimb, Ungaria a reușit un lucru excelent și trebuie felicitată. A reușit să transfere un subiect de drept civil intern într-o chestiune de drept internațional, așa cum am mai făcut-o și cu alte prilejuri și sunt cazuri foarte, foarte interesante.

Foarte interesant este că, prin acest Acord, din punctul de vedere al dreptului european, și a dreptului internațional, statul ungar consideră că îi cresc șansele, și vedeți și interpretarea care a fost dată în Parlamentul Ungariei, la momentul ratificării și de către oficialii Guvernului ungar, îi cresc șansele stingerii acestei teme a raporturilor financiare și patrimoniale legate de Fundația Gojdu.

O fi un succes acesta al României? O fi un succes acesta al Guvernului României? Vă dau un caz din punctul de vedere al dreptului internațional, domnilor colegi, dar și a experienței noastre triste. E vorba de așa-zisa chestiune a optanților care în anii '20 a făcut mare vâlvă de succesul pe care diplomația română l-a înregistrat în dezbaterea bilaterală cu Ungaria și, într-adevăr, într-o primă instanță, partea română a câștigat în această chestiune a optanților.

Printr-o revenire ulterioară a Ministerului de Externe care, din păcate, lipsește din manualele de istorie și chiar din cărțile de istorie, printr-o revenire ulterioară, partea română introduce această chestiune patrimonială în Consiliul Societății Națiunilor și se decide ca această temă a optanților să fie recunoscută ca o acoperire a datoriilor de război ale Ungariei față de România.

România a pierdut prestigiul, a pierdut finanțări, a pierdut dreptul la infrastructură și acces la ceea era prevăzut în tratatele internaționale și în acordurile bilaterale. Cam așa ceva ne așteaptă și în momentul de față pe baza acestei oportunități.

Încă o dată, repet, din nefericire, o oportunitate excelentă politică derulată în ultimii ani în relațiile bilaterale, riscă să fie acum alterată de acest demers juridic.

Aș dori să vă mai spun pentru colegii juriști că există și cazul Corso care se referă, tot așa, la o chestiune patrimonială între actori privați și actori publici, între Germania și Polonia, și care arată că demersul care s-a făcut în momentul de față ar da câștig de cauză Ungariei, indiscutabil și partea română ar fi nedreptățită.

S-a spus aici că spiritul lui Gojdu este urmărit de fapt prin Acord. Și dacă citim Acordul și dacă citim ceea ce s-a discutat, inclusiv Ordonanța de urgență, și îi cred pe colegii din comisie care au studiat acest document, trebuie să le dau dreptate. Este spiritul lui Gojdu.

Mai mult, se spune în intervenția colegului de la Ministerul de Externe, că nu se face nici o referire la testamentul lui Gojdu, este vorba numai de spiritul acestuia. Care este spiritul Testamentului Gojdu? Este sprijinirea membrilor comunității căreia îi aparținea, a celei românești, a instituțiilor care sprijină identitatea națională, biserica și școala, sprijinirea și încurajarea elitei națională în devenire să intre în competiție de valori în cadrul mediului pluricultural din regiunea în care este situată.

Regăsim aceste elemente ale spiritului lui Gojdu în acest document, în acest Acord? Am și eu rugămintea: descifrați-mi-l!

Acum, se va spune: "Sunt alte vremurile! Interpretăm spiritul lui Gojdu în vremurile noastre". Probabil, acum, acest spirit este definit mai bine de Fundația Söros, și nu de Fundația Gojdu (Aplauze din partea deputaților aflați în Opoziție) care, cu toate stabilimentele sale culturale, educaționale, civice, realmente, a făcut niște demersuri și niște dezvoltări impresionante în Europa Centrală.

Eu cred că am putea fi chiar ajutați să asociem probabil acest spirit al Fundației Gojdu de Fundația Söros. Profesorul Sorin Antohi, distinsul meu coleg din Iași care este prorector al Universității Central-Europene, și este director am înțeles, sau liderul acestei noi inițiate fundații publice româno-ungare, ar putea să le asocieze și, probabil, scoatem ceva interesant.

Dar ce credeți, doamnelor și domnilor colegi? Ce ar spune statul ungar dacă statele din Europa Centrală, cărora se adresează demersul Fundației Söros, ar solicita anumite pretenții patrimoniale față de stabilimentele făcute de Söros? Ce ar spune Parlamentul Ungariei? Ce ar spune Guvernul Ungariei? Nu mai întreb ce ar spune Soros și nu întreb ce ar spune Guvernul Statelor Unite într-un asemenea context! Iată spiritul!

Eu cred că ar trebui să încurajăm spiritul, dar dacă vrem ca acest spirit al lui Gojdu să-l aducem în contemporaneitate, poate este mai bine să-l asociem tandemului Ady-Goga??? Sau de ce nu? Haideți să-l aducem chiar în contemporaneitate. Aș fi fost foarte bucuros să văd o fundație făcută de doi dintre magnații din România și Ungaria, Tăriceanu și Ghiurcioni??? care să continue acest spirit legat de Mecena Emanuil Gojdu.

Cred că ar fi fost, într-adevăr, ceva legat de-adevăratelea de contemporaneitate.

Domnule președinte,

Am fost destul de curios să văd ce se întâmplă cu acest Acord și ați văzut că nici Partidul Social Democrat și nici noi nu am avut intervenții publice ca să nu fie nici cotate ca intervenții politicianiste, pentru că, realmente, am ținut la această oportunitate.

Într-adevăr, în 2002, a început negocierea pe un asemenea subiect, dar trebuie să spunem că el s-a înghețat la sfârșitul lui 2004, datorită faptului că statul ungar, autoritatea publică de la Budapesta a înstrăinat, a început înstrăinarea și că nu am fost de acord să continuăm cu așa ceva. Faptul că în 17 ianuarie 2005, la prima vizită a primului-ministru, s-a atacat această problemă, ne dăm seama cât de importantă este din punctul de vedere a statului ungar și cât de majoră a fost cedarea rapidă pe care a făcut-o statul român prin Guvernul pe care acuma îl avem.

Ei bine! Am avut curiozitatea să mă intereseze negocierile, să adresez o interpelare Ministerului de Externe, dar culmea! Nu pe conținutul Acordului, pentru că știam deja conținutul testamentar și știam și Acordul. Ei bine, vreau să vă spun că am fost surprins. Am cerut să mi se dea mandatele de negociere pe care le-a avut Guvernul și Ministerul de Externe, inclusiv în componenta tehnică, și am mai cerut, a doua chestiune, să ni se dea etapele negocierii într-o prezentare structurală, așa cum se face într-un ricor de negociere.

Aș vrea să vă spun că mi-am amintit când am văzut răspunsul Ministerului de Externe venit în urmă cu câteva zile numai de dictonul latin pe care-l translatez: "A greși este omenește, dar a persevera în greșeală este diabolic!"

Vreau să vă spun foarte interesant este în acest răspuns care este document public, care vă stă la dispoziție și o să-l pun și la dispoziția comisiei, foarte interesant este cum, practic, și e extraordinar, se evită o dezbatere, sunt de acord cu colegul meu de la Partidul Liberal, se evită o discuție rațională și juridică. Se merge, exact așa cum s-a făcut și aici, pe un discurs politic populist, încercând să se arate că este Biserica Ortodoxă, că este Fundația Gojdu cu pricină și nu este Ministerul de Externe, și nu este Guvernul, și nu este statul român.

Aș vrea să vă spun că am putea să intrăm pe baza acestui răspuns la Fundația Gojdu într-o discuție doctrinară privind doctrina juridică a statului acum. Dacă așa se consideră că este statul, iertați-mă, într-adevăr, nu numai Fundația Gojdu este în primejdie, dar noi, cetățenii, cetățenii de rând, individual, suntem în primejdie.

Ei bine, am avut curiozitatea să mă duc, așa cum s-a făcut foarte frecvent pe o analiză istorico-juridică, așa cum trebuie făcută aici, punând deoparte Testamentul, de altă parte cadrul juridic intern și bilateral și, pe de altă parte, cadrul european și cadrul internațional. Fiți liniștiți, n-am să dezvolt aici toate concluziile. Numai că am fost nevoit să mă duc la un alt document pe care vi-l indic și dumneavoastră. Am fost nevoit să mă duc la actul constitutiv al fundației care, de fapt, exprimă materia Acordului despre care vorbim și dați-mi voie să vă citez ce scrie la art.5.1. în actul constitutiv semnat de aceleași părți: "Scopul fundației publice îl reprezintă sprijinirea îndeplinirii obiectivelor cuprinse în Testamentul lui Emanuil Gojdu." Datat, 4 noiembrie 1869.

Cine dă dreptul să se substituie prin aceste obiective Testamentului Gojdu? S-a spus aici, colegul de la Externe, că nu s-a făcut nici o referire în document la testament. E adevărat, nu s-a făcut în acord, dar se face în actul constitutiv care înseamnă de fapt documentul de aplicare a Acordului. Cum se numește în limbajul științelor politice? Se numește abuz de putere. În limbajul științelor administrative se numește abuz de autoritate și în limbajul științelor juridice se numește abuz de drept.

Acesta este ceea ce a făcut acest guvern, prin demersul pe care l-a întreprins vizavi de Fundația Gojdu.

Și am să vă mai dau încă un element foarte interesant. Citiți, vă rog, testamentul, art.7.S. Testamentul Gojdu. Care spune că "în afară de autoritatea îndrituită..." respectiv Fundația Gojdu, "...nicicând sub nici un titlu nu se poate face obiect de distorțiune, ceea ce este conținut în acest testament."

Cine și-a putut permite totuși să introducă obiectivele în această formulă? Se spune că nu se face referire. Este încă un element referitor la abuzul de drept și abuzul de putere care s-a făcut prin acest document.

M-am dus, după aceea, domnilor colegi, la Legea nr.4 privind încheierea și ratificarea tratatelor, pentru că m-am întâlnit cu altă problemă. M-am întâlnit cu următoarea chestiune: în articolul 10 al acestei legi, se spune despre atribuțiile Parlamentului, Guvernului, Președintelui vizavi de ratificare și de aplicarea acordurilor. Vreau să vă spun următoarea chestiune: noi, în momentul de față, discutăm să ratificăm un document internațional.

Noi, în acest moment, putem să citim la art.6 o clauză în acord, în care se spune că el va intra în aplicare numai după ce trec toate procedurile tehnice și juridice de ratificare și de schimb al instrumentelor.

Cu toate acestea, citim că s-a dat o ordonanță de urgență pentru a se facilita o operațiune comercială, domnilor colegi, pentru a se achiziționa, conform Acordului, un spațiu de către Guvernul României și Guvernul Ungariei și asta înseamnă aplicarea deja a Acordului, înainte ca noi să ne exprimăm asupra lui.

Dar ce mai înseamnă această operațiune comercială? Că, din start, Guvernul României a recunoscut operațiunea vânzător-cumpărător-proprietar-cumpărător și prin aceasta a îngreunat orice demers al fundației viitoare. Degeaba se spune că fundația poate să facă demersurile juridice. Sigur că le poate. Dar, iată, Guvernul României introduce obstacole suplimentare în ceea ce privește un eventual demers în instanțele internaționale.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule deputat, să încercați să finalizați. Astăzi trebuie neapărat să ne exprimăm și votul. De aceea, vă limitez timpul.

Vă rog.

Domnul Vasile Pușcaș:

Domnule președinte, mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

Subiectul aplicării Acordului din punctul de vedere al dreptului internațional, vă este cât se poate de clar și prin operațiunea aceasta comercială și prin faptul că deja a fost numită direcțiunea și structurile de operare ale fundației.

Ca atare, suntem chemați să ne exprimăm prin vot, cu da sau nu, după conștiință și opțiuni, asupra unui act internațional care nu a fost încă ratificat, dar a cărei aplicare deja se realizează, se efectuează în sine. Este un alt element al abuzului de putere care se exercită prin acest demers.

Or, nu mă refer aici numai la doctrina pacta sunt servanta pentru că este foarte cunoscut, dar cert este, domnule președinte, domnilor și doamnelor colegi, că prin acest abuz de putere, Guvernul a eludat prerogativele Parlamentului, a eludat prerogativele chiar ale statului român în relațiile internaționale, a inițiat acțiuni de aplicare contra procedurilor și prevederilor dreptului internațional, au fost încălcate prevederile testamentare, iar în dreptul european, ca și în cel internațional, acestea sunt sacrosante, oriunde ne-am duce și, nu în ultimul rând, este cert că s-a încălcat prin acest abuz de putere interesul național al statului român și al cetățenilor români care ar fi trebuit să facă demersurile și care ar fi trebuit să fie sprijinit cetățeanul român și această fundație până la ultima suflare pentru a-și atinge obiectivele.

Eu nu pot decât să dau ca exemplu modul în care Guvernul Ungariei, Parlamentul Ungariei se bat nu numai pentru interesul statului, pentru interesul național, se bate pentru interesul grupurilor, a bisericilor și al fiecărui cetățean din Ungaria.

Când oare vom ajunge și noi măcar așa să ne avem instituțiile operaționale în ceea ce privește relația cu cetățeanul și în ceea ce privește relația cu comunitatea.

Domnule președinte,

Propun să se voteze prin cartelă pentru ca să fie înregistrat nominal fiecare deputat, fiecare votant, pentru că este vorba aici de o responsabilizare nu numai a noastră, ca parlamentari, dar și a noastră, ca trimiși aici de către circumscripții, și vă rog foarte mult să votați, doamnelor și domnilor colegi, așa cum vă dictează conștiința și cum vă puteți uita seara la evaluarea activității în raportul de interes național pe care-l susțineți pentru România.

Mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim, domnule deputat.

Vreau să vă spun numai că votul deschis prin mijloace electronice este regula.

Domnul deputat Rădulescu, nu cu recomandarea, cu rugămintea de a ne gândi și la încadrarea în timp.

Vă rog.

Domnul Cristian Rădulescu:

Mulțumesc, domnule președinte, inclusiv pentru recomandare. Voi fi foarte scurt.

În primul rând, spun și eu că aveam speranța ca domnul ministru Ungureanu să-și ierarhizeze mai bine prioritățile, dat fiind că dânsul știa că astăzi va avea planificate cele două activități, prezența la Constanța și, pe de altă parte, prezența în Parlament. Și, astfel, el ar fi găsit o cale mai bună de a răspunde, potrivit eleganței, Parlamentului, care în ședința Biroului permanent de luni a hotărât să translateze acest proiect care era pe locul întâi pentru ziua de luni, astăzi, cu tot riscul unei aprobări tacite datorită expirării termenului.

De aceea, de asemenea, aș face precizarea pentru toți colegii că eu am cerut și s-a aprobat în ședința Biroului permanent de luni ca astăzi să discutăm această lege până la epuizare, a legii, bineînțeles, nu a noastră, pentru ca să nu fie o adoptare tacită.

Pe fond intrând, vreau să spun că noi susținem acest Acord și această lege în forma în care a fost găsită, o susținem însă nu cu prea mult entuziasm, mai mult din considerație pentru hotărârea care a fost luată pentru această formulă în Consiliul Național de Conducere al Alianței D.A., hotărâre pe care înțelegem s-o respectăm și ceva mai puțin cu încrederea în valoarea practică a acestei rezolvări care vă este propusă în momentul de față.

Trebuie însă să spun că această soluție nu este grozavă, însă este cea mai bună dintre soluțiile proaste care pot fi găsite pentru această situație foarte complicată pe care anii au acumulat-o și au dus-o până în acest moment. Vom vota această lege, parlamentarii Partidului Democrat, cu speranța că fundația privată va putea face mai mult decât fundația publică în ceea ce privește recuperarea moștenirii Gojdu în toate aspectele sale pentru România.

Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog, la dezbateri generale, din partea Grupului P.R.M.

(Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. i se strigă domnului deputat Mircea Costache să ia cuvântul pe procedură)

Domnul Mircea Costache:

Am să respect ce mi s-a spus.

Vreau să atrag atenția că unii dintre noi n-au înțeles ce caută statul român ca executor testamentar al lui Emanuil Gojdu care și-a lăsat averea altcuiva. Unu.

Doi. Pentru mulți dintre cetățenii români de astăzi, reprezentați sau nu în această sală, statul român post-decembrist care se implică acum în acordul în discuție, nu a fost grijuliu cu rezervele de petrol, de aur, cu pădurile, cu oțelul, cu cimentul și cu toată averea, în așa fel încât să-l credităm să se implice acolo unde nu-i este locul în acest moment.

Din acest punct de vedere, domnul ministru secretar de stat n-a dat lămuririle necesare ale principiilor și bazei pe care se implică Ministerul de Externe în această chestiune, a făcut doar tangențial o referire la faptul că prezentul Acord nu ar împiedica implicarea unor terți în această chestiune.

(Din nou, deputații din Grupul parlamentar al P.R.M. îi strigă domnului deputat Mircea Costache să se pronunțe și pe procedură)

Am înțeles. O singură precizare vreau să fac, în legătură cu faptul că Emanuil Gojdu a fost un patriot, văd că nu se îndoiește nimeni. Cu faptul că aceia care se preocupă de testamentul său că aceia ar fi patrioți, văd că se îndoiesc numindu-i patriotarzi. Aceasta înseamnă gândire de apatrid.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Pe procedură. Aveți două minute, domnule deputat, pentru procedură.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Este cert pentru toată lumea că în teritoriu, în țară, cei mai mulți oameni cunosc despre ce este vorba în legătură cu această făcătură, dacă mă lăsați să spun în timp de două minute și puteți să fiți atenți două minute concentrați, lucru foarte greu pentru unii, atunci, veți înțelege.

(Vociferări din partea deputaților aflați la Putere)

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă atrag atenția, domnule deputat, să nu aveți dialog cu sala.

Domnul Marcu Tudor:

Să aveți dumneavoastră atunci cu ei să mă lase să vorbesc. Deci, dacă-i lăsați să vorbească, tac eu. Dacă mă lăsați pe mine să vorbesc, faceți-i pe ei să tacă.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule deputat, nu aveți dreptul la un dialog cu sala.

Domnul Marcu Tudor:

Dar cu dumneavoastră vorbesc, nu cu sala.

Domnule președinte, cu dumneavoastră vorbesc, nu cu sala.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă ascult.

Domnul Marcu Tudor:

Ascultați-mă așa. Vă solicit să faceți liniște în sală, să-mi pot spune punctul de vedere pe procedură.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă ascult.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc.

Era mai simplu de la început.

Domnilor, repet, pentru cei care n-au putut zece secunde să fie atenți, în patru-cinci secunde, în toată țara, cea mai mare parte a oamenilor cu care stăm de vorbă, sunt în temă destul de bine cu ce se întâmplă în legătură cu această propunere a Guvernului României, în coaliție cu Guvernul maghiar pentru însușirea în mod particular a unui testament al averii unui român.

Ca atare, la ultima emisiune televizată pe care am avut-o în județul Prahova, am fost întrebat cum facem noi...(Vociferări din partea deputaților aflați la Putere) Imediat! Ascultați! Am două minute, domnilor! ... cum facem noi să afle toată țara modul în care se votează aici.

Iată ce vă propun, domnule președinte. Solicităm, în numele Partidului România Mare, listele complete cu toți parlamentarii din Camera Deputaților, cei absenți în mod deosebit, deoarece și absența este un răspuns, teama de a hotărî ceva să nu supere Guvernul, dar nici să dea prost la populație. Și unii, pur și simplu, lipsesc. Acești absenți, împreună cu cei care au votat așa cum au votat, noi ne vom îngriji ca în toate județele țării unde avem foarte multe posibilități să afișăm în școli, în absolut toate locurile unde pot fi văzute, listele cu parlamentarii care au votat așa cum vor vota.

Vreau să facem din acest amendament al meu pe procedură un motiv să ne mândrim sau să ne rușinăm printre alegătorii noștri, în virtutea noilor alegeri parlamentare.

Vă mulțumesc, domnule președinte, și vă asigur că vom face caz mult mai mult decât vă puteți închipui acum despre modul în care se desfășoară ședința și votul de astăzi, pe care-l vom da, în toată țara, vă mulțumesc, și pe INTERNET, în străinătate.

Sănătate!

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule deputat, am luat act de solicitarea grupului parlamentar, pentru a primi listingul votului, după acest vot.

Dacă va fi un vot electronic deschis, veți primi acest lucru. Secretariatul să ia act de solicitare.

Vă rog, domnule deputat, pe procedură.

Domnul Marian Sorin Paveliu :

Domnule președinte,

Nu vă ascund că dumneavoastră, personal, vă bucurați de un respect deosebit din partea mea, nu știu dacă contează, pentru modul în care înțelegeți să vă faceți meseria și să vă exercitați funcția de vicepreședinte.

Totuși, în mod repetat, această situație în care, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., se solicită intervenție pe procedură, nu se discută pe procedură, ba mai mult întreaga alocuțiune are un strict caracter de declarație politică, și dumneavoastră nu întrerupeți acest lucru, cred că nu vă face cinste și nici nu este productiv.

Vă rog, din toată inima, ca acest lucru să încercați să-l preîntâmpinați, să vă comportați în mod echitabil pentru toți cei care se află în această sală.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, domnule deputat, am luat act de recomandarea dumneavoastră. Am reținut problema de procedură, în interiorul celor două minute pe care domnul deputat l-a folosit cum a considerat de cuviință.

Domnul deputat Pavelescu, doreați ca deputat independent să luați cuvântul. Vă rog, aveți cuvântul, cu aceeași rugăminte de a ne gândi la timp.

Domnul Aurelian Pavelescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur că este o situație extrem de tensionată, iar domnul ministru Ungureanu a tensionat-o și mai tare nerăspunzând solicitării pe care cred că Biroul permanent a făcut-o după ziua de luni.

Pe de altă parte, vreau să-l felicit pe domnul Pușkaș pentru discursul pe care l-a ținut și achiesez la toate concluziile domniei sale. Nu o să mă mai refer asupra unor aspecte pe care domnia sa le-a expus și aproape le-a epuizat.

Aș vrea să mă refer mai întâi asupra câtorva chestiuni ridicate de reprezentantul Ministerului de Externe, care cred că, nu numai că nu au lămurit situația, dar încearcă să îi inducă în eroare pe deputați. Afirmă reprezentantul Ministerului de Externe că Fundația este cea care urmează să câștige sau să piardă în justiție moștenirea Gojdu, iar statul nu se poate substitui Fundației în acest proces pe care urmează Fundația să-l realizeze.

Din păcate, Acordul din 1937, despre care Ministerul de Externe afirmă că este în vigoare, arată punctual, și aș vrea chiar să citez: "Ungaria va preda României în cele 30 de zile care urmează intrării în vigoare a Acordului de față, întregul patrimoniu Fundațiunii "Gojdu" care se găsește pe teritoriul Ungariei".

Acordul este simplu: Ungaria predă României, nu Fundației Gojdu. România preluând moștenirea, urmează să o pună în mâinile Fundației.

Este și a fost responsabilitatea statului român de a prelua moștenirea din mâinile Ungariei, iar această obligație a fost practic abandonată, a fost trecută cu vederea, este esența Acordului din 1937. Întreaga pledoarie a Guvernului se bazează deci pe un fals, se bazează pe o inducere în eroare, încearcă să se scuze Guvernul spunând că nu este treaba lui, când de fapt este numai problema Guvernului.

Ministrul Ungureanu, venind la Comisia juridică, de disciplină și imunități, a fost foarte darnic, și pe aceeași temă s-a oferit să pună la dispoziția Fundației mijloace financiare și chiar asistență juridică pentru ca Fundația să demareze procesul.

L-am întrebat pe ministru de ce nu o face chiar statul român și mi s-a părut că nu cunoaște textul Acordului din 1937. Eu cred că Fundația nu are nevoie de dărnicia ministrului Ungureanu și Ministerului de Externe, ci are nevoie ca statul român să-i protejeze drepturile, și statul român să își asume responsabilitățile care s-au născut din acest acord bilateral.

Dar, ca să mergem ceva mai departe, ce reprezintă acest Acord din 1937? Acest Acord din 1937 reprezintă o punere în aplicare a Tratatului de la Trianon, din 1920, care obliga Ungaria să lase în proprietate și deplină folosință moștenirea Gojdu Fundației "Gojdu".

Ungaria a încălcat Trianon-ul, a încălcat Acordul din 1937, care a fost ratificat de România în 1938, de Ungaria în 1940, și încalcă acest acord până în ziua de astăzi, 2006. De 86 de ani, Ungaria încalcă acordurile și, în special, cu privire la Fundațiunea "Gojdu".

Ce a făcut Guvernul României în replică? În replică, Guvernul României ajută Guvernul Ungariei să nu mai cedeze niciodată și să pună la dispoziția României moștenirea Gojdu. Și cum a făcut acest lucru? Prin niște instrumente juridice foarte simple: înăuntrul Acordului din 2005 se arată că Fundația publică va cumpăra un sediu în Curțile "Gojdu".

Faptul că Fundația publică româno-ungară cumpără un sediu în Curțile "Gojdu" nu înseamnă decât o recunoaștere a faptului că Ungaria a intrat în proprietatea acelor imobile la un moment dat. Or, Acordul din 1937 chiar lucrul acesta îl spune că Fundația nu a intrat niciodată în proprietatea Ungariei.

Iată care este instrumentul juridic esențial prin care, de fapt, se denunță Acordul din 1937, singurul suport juridic pe care Fundația îl poate folosi pentru a-și mai recupera vreodată moștenirea.

Alt instrument juridic foarte subtil este chiar denumirea Fundației: de ce Guvernul maghiar și Guvernul român au pus această denumire "Fundația Gojdu" fundației publice. Tocmai pentru că este vorba despre o uzurpare.

Denumirea "Fundația Gojdu" este dată chiar de Emanuil Gojdu prin testament. În testament se spune: se va înființa o fundație cu denumirea Fundația "Gojdu", această denumire este o marcă care a intrat în patrimoniul cultural al României, al românilor ortodocși, din 1870, de 135 de ani. Este o marcă românească prin voința testamentară a lui Emanuil Gojdu. De ce cele două Guverne vin și uzurpă această marcă? Răspunsul este simplu: pentru faptul că Fundația "Gojdu" de la Sibiu trebuie să dispară.

Distrus prin suportul juridic, Acordul din 1937, ce se întâmplă? Fundația, sigur, că nimeni nu-i poate lua sau interzice într-un fel dreptul de a se adresa justiției, și Ministerul de Externe chiar lucrul ăsta îl spune. Are dreptul Fundația să se adreseze justiției, ca și cum ministerul ar putea să interzică un asemenea drept.

Care este problema juridică? Desființând Acordul din '37, Fundația se poate adresa justiției, dar numai pe legea ungară, nu se mai poate întemeia pe un acord bilateral, care desigur i-ar da foarte multe șanse într-un proces. Iar Ministerul de Externe știe foarte bine că legea ungară nu permite restituiri.

Ne invită ministrul Ungureanu și domnul secretar de stat Leuștean să avem încredere în domniile lor; nu am încredere în buna credință a domniilor lor, pentru că toată susținerea acestui Acord este bazată pe falsuri și pe rea-credință.

Mai spune domnul secretar de stat aici, Leuștean, și lucrul acesta a fost susținut și de colegul Ungureanu, că Biserica ar fi fost despăgubită. Dacă domnul Ungureanu invita la logică și nu la sentimentalism sau patriotardism, i-aș spune: Biserica Ortodoxă este cu totul altceva decât Fundația. Fundația este o persoană juridică de drept privat și nu se confundă cu instituția Bisericii Ortodoxe.

Dacă Ungaria a făcut o plată nedatorată Bisericii de la Ghyula, este problema Ungariei și a Bisericii Ortodoxe Române, iar nu a Fundațiunii "Gojdu" de la Sibiu.

A mai spus domnul secretar de stat că Biserica ar fi fost consultată Fals! Și aș spune mai degrabă mincinos! Biserica nu a fost consultată. Am cerut în Comisia juridică, de disciplină și imunități să mi se prezinte un protocol care ar fi fost semnat direct între reprezentanții fundației și minister. Nu există un asemenea protocol.

Înalții ierarhi ai Bisericii Ortodoxe din Transilvania, care sunt reprezentanții de drept ai Fundației, nu au fost consultați niciodată, iar în momentul în care au aflat, după semnarea Acordului, s-au opus și se opun acestui Acord.

Faptul că ministerul vine și, cu atâta ușurință, aruncă în dezbaterea parlamentară niște informații false, este condamnabil și evocă din nou reaua credință.

L-am auzit pe domnul Leuștean că se va păstra amintirea lui Emanuil Gojdu la Budapesta și că acesta ar fi scopul acestui Acord. Eu zic că amintirea lui Emanuil Gojdu trebuie s-o lase Ministerul de Externe în grija altor persoane.

Dragi colegi,

Eu cred că, dacă de la început nu este vorba de o înșelătorie, a fost la început vorba despre o naivitate, o eroare în care Guvernul României a căzut. Dar, după ce a avut loc dezbaterea publică, după ce la Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost puse toate aceste probleme, ministerul a continuat să susțină Acordul inițial, așa cum a făcut-o și astăzi, și îi dau dreptate domnului Sergiu Andon, într-un mod neconvingător.

Eu cred că astăzi trebuie să dăm fiecare din noi un vot de conștiință. Și apreciez în mod deosebit intervenția domnului Cristian Rădulescu, șeful Grupului parlamentar al P.D., care recunoaște că acest Acord nu este cel mai fericit și că Partidul Democrat nu este foarte încântat de soluția la care s-a ajuns.

Eu cred că este o sugestie subtilă pe care liderul Grupului parlamentar al P.D. a dat-o colegilor domniei sale, de a da un vot de conștiință.

Închei prin a face publică susținerea, și sunt autorizat pentru aceasta de către Arhiepiscopul Arhiepiscopiei Romano-Catolice din România, Ioan Robu; de asemenea, sunt autorizat de către Mitropolitul Lucian al Blajului și de Episcopul de la Oradea al Bisericii Greco-Catolice să afirm că cele două Biserici susțin Biserica Ortodoxă în acțiunea ei de recuperare a moștenirii Gojdu, susțin respectarea testamentului lui Emanuil Gojdu, așa cum a fost scris.

Este vorba de un gest de solidaritate, de ecumenism din partea celorlalte două Biserici mari din Transilvania, și cred că deputații ar trebui să țină seama de această poziție și solidaritate a Bisericilor românești.

Mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Sergiu Andon, cu aceeași recomandare a drămuirii timpului. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Sergiu Andon:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În multe privințe, votul pe care-l exprimăm în legătură cu Fundația Gojdu încheie un caz de referință din activitatea acestei legislaturi.

Mai întâi, prin aceea că un proiect de lege aparent anodin, din fluxul de prea multe sute de proiecte analizate anual la kilogram, deci un proiect a cărui adoptare putea fi un gest fugitiv și de rutină, a devenit temă pentru aprofundate și serioase dezbateri.

Ele se soldează cu mai multe variante de finalizare, dintre care varianta adoptării cu amendament interpretativ ar constitui un precedent cu valoare de caz clasic în chiar dreptul tratatelor.

Un alt aspect semnificativ este acela că într-o perioadă în care interesul public și parlamentar excelează prin intrigi politice, manevre de culise, lovituri penale și parapenale, suspiciuni și acuze mereu întețite, apare, iată, marea excepție: interesul și pasiunile se întorc spre istorie, spre Biserică, spre un testament de acum 137 de ani, spre o figură de înaintaș ilustru.

Ce bine ar fi să se întâmple cât mai des astfel!

La fel de memorabilă este și capacitatea deputaților acestei legislaturi de a sparge rutina, de a avea curajul, competența și libertatea de gândire să pună la îndoială un acord internațional, să transforme actul ratificării unui acord internațional într-o analiză reală, efectivă, serioasă, a conținutului și constituționalității sale.

Într-o perioadă în care Parlamentul traversează o catastrofală criză de imagine, iată exemplul că poate exista și lucru serios, că există disponibilitate de conlucrare pe deasupra intereselor partinice sau de grup, că există capacitate pentru a influența în bine politica țării și exercițiul drepturilor supușilor săi.

Aș încheia enumerarea acestor semnificații ale cazului "Gojdu", fără să epuizez șirul lor, cu menționarea faptului că și iscusita soluție de evitare a ghilotinei adaptării tacite, tot în legătură cu acest caz a fost găsită.

În acest moment se pare că nici unul dintre noi nu mai optează pentru aprobarea ordonanței de urgență așa cum ne-a fost propusă. Alternativa reală este aprobare cu amendamentul de interpretare sau respingerea ordonanței, adică neratificarea Acordului.

Grupul parlamentar al Partidului Conservator se declară categoric împotriva soluției extreme a neratificării. Este lesne de imaginat costul diplomatic imens al acelei soluții, iar acel cost l-ar plăti nu cei vinovați de a fi încheiat din incompetență, superficialitate ori incultură un Acord păgubos și nedemn, nici măcar acei deputați care nu pierd nici o ocazie de a caricaturiza prestația parlamentară ori de a-și refula complexele, ci l-ar plăti însăși populația care, în oarecare măsură, fie și indirect, ar resimți dezavantajele răcirii bunelor relații pe care dorim să le avem - și le avem - cu țara vecină.

Acea soluție dură a ruperii Acordului nu are nici o consecință pozitivă. Eu sunt convins că cei care o susțin sunt animate de bună credință, dar a spera că pe calea acordului interstatal se poate obține ceea ce se obținuse în 1937, respectiv ceva care să ignore separația puterilor din fiecare dintre cele două republici, este mult prea nerealist.

Drepturile Fundației "Gojdu" inițiale, cea cu sediul la Sibiu, nu prin acest Acord se realizează. Ele trebuie promovate în justiție, cum s-a și arătat.

Ceea ce trebuie să prevenim noi este riscul ca justiția statului ungar sau, în final, organismele internaționale de justiție să contrapună Acordul demersului juridic al românilor. Dacă noi nu ratificăm Acordul, el continuă să existe ratificat numai de partea ungară, dar iscălit și parafat de reprezentanții Executivului României, ca și cum ar fi în curs de ratificare, pentru că Acordul există și va continua să existe chiar și neratificat. Se poate spune, deocamdată, neratificat decât de o singură parte. Iar dificultăților juridice obiective, pe care demersul moștenitorilor "Gojdu" le vor avea oricum de întâmpinat, li s-ar adăuga contrapunerea acestui Acord, purtând semnătura reprezentantului României.

Încercarea în această ipoteză a scuzei că Parlamentul nu a ratificat Acordul, încercare în justiție, nu ar putea să creeze decât efectul de penibil și nu un efect juridic. În schimb, dacă noi blindăm Acordul cu o interpretare, acesta devine o armă la dispoziția supușilor statului nostru - nu cea mai bună, nu cea mai perfectă, dar totuși o armă - atunci când aceștia se vor adresa justiției ungare sau internaționale. Oricum vom face imposibilă invocarea Acordului în ambiguitatea și echivocul său împotriva intereselor Fundației inițiale.

Un alt avantaj - și mai important - este acela al soluției amendamentului, că în actualul său conținut amendamentul reconsideră Acordul din 1937, care își are valoarea lui, prin care partea ungară recunoștea drepturile Fundației de la Sibiu, dar să ținem seama că guvernele comuniste ale celor două țări s-au dezis între timp de Acordul din 1937, prin Convenția încheiată în 1953. Deci, un alt obstacol ar fi să demonstrăm că peste această Convenție, din 1953, la rândul ei semnată de reprezentanți ai României, noi vrem să luăm în considerare numai Acordul din 1937.

În schimb, amendamentul pe care vi-l propune Comisia juridică, de disciplină și imunități, supus votului domniilor voastre, are și valoarea de a reafirma valabilitatea Acordului din 1937, prin care se recunosc drepturile părții române.

Bineînțeles că șansa readucerii în discuție a Acordului din 1937 nu există în cazul soluției dure, dar gratuite, a neratificării, a respingerii ordonanței de urgență.

Adepții soluției severe argumentează că partea ungară a ratificat deja Acordul. Argumentul însă nu conferă un în plus de șansă soluției neratificării de către noi, pentru că se nasc trei scenarii posibile.

  1. În eventualitate în care acceptați amendamentul și ratificăm, adoptăm legea cu amendamentul de interpretare, România comunică instrumentul de ratificare și partea ungară, deci scenariul 1 nu reacționează, ceea ce semnifică o acceptare tacită, ar fi soluția cea mai bună, a amendamentului de interpretare, deci am avea un rezultat pozitiv.
  2. Primind instrumentul de ratificare, partea ungară cere redeschiderea negocierilor, deci un rezultat relativ tot pozitiv, urmând ca diplomații să nu mai repete greșeala cu prilejul renegocierii.
  3. Partea ungară să denunțe Acordul, dar chiar și această soluție, a ruperii Acordului de către partener, i se pare mai bună sub aspectul responsabilității diplomatice decât dacă l-am rupe noi prin votul de respingere.

Pentru motivele și argumentele arătate, Grupul parlamentar al Partidului Conservator va vota Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență de Ratificare a Acordului Româno-Ungar din 20 octombrie 2005, cu amendamentul cuprinzând interpretarea ce se dă Acordului.

Mulțumesc.

 

Domnul Tudor Marcu (din sală):

Rușine, Andoane, rușine! (Rumoare și vociferări din partea stângă).

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnilor deputați, să ne respectăm punctele de vedere.

Domnul deputat Sergiu Andon, în calitate de președinte al comisiei, de data aceasta, în procedură de urgență, vă rog să propuneți timpii de dezbateri.

A, iertați-mă, poftiți vă rog! Vă cer scuze în numele domnilor secretari care trebuiau să mă atenționeze.

Poftiți, domnule deputat Marton Arpad.

Domnul Márton Árpad Fráncisc:

Da, domnule președinte, văd că pe undeva, totuși, cu riscul de a mă chema la ordine, aveți o severitate din când în când, să zic așa, partinică, care vizează în primul rând persoanele aparținând grupului nostru parlamentar. Mă rog, noi suntem mai la dreapta, este adevărat, nu prea sunt observat când ridic mâna.

Cu toate că la acest microfon a vorbit o persoană al cărui nume n-o să-l spun pentru a nu da dreptul la replică, și vă spun sincer, nu mi-am dat seama în numele cărui grup parlamentar a luat cuvântul, destul de lung!, eu voi fi ...

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

V-aș ruga să primiți încă o dată scuzele mele publice, pentru că nu v-am observat. Lipsa mea de atenție nu a fost partinică, ci puteți să o taxați cel mult ca o nepolitețe.

Vă rog, domnule deputat.

Voci din PRM:

UDMR, nu e partid!

Domnul Márton-Árpád Francisc:

Și vă rog să chemați la ordine și deputații Grupului parlamentar al PRM, dacă nu permit vorbitorului să-și țină cuvântul. Eventual...

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Atrag încă o dată atenția tuturor domnilor deputați să nu întrerupem, pentru că trebuie să intrăm și în procedura dezbaterilor și a votului. Vă mulțumesc.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Toate acestea fiind spuse, voi fi scurt.

Îmi pare bine că această discuție a avut loc într-o formă foarte responsabilă, vă spun sincer, și mă refer la majoritatea vorbitorilor. Pentru că dacă ați reușit și ați fost atenți să urmăriți toate discursurile de la acest microfon, în sfârșit, într-adevăr, s-a conturat întreaga problematică a acestui acord, cu toate problemele care există într-adevăr. S-au spus multe lucruri de la acest microfon pe care, până acum, nu le-am auzit, pe care, din păcate, acea parte a populației le cunoaște mai puțin și poate vor ajuta deputații din această Cameră, prezenți la acest punct de pe ordinea de zi, să ia o decizie corectă.

Problematica, într-adevăr, este întortocheată, s-a spus, există un acord din '37, mai există unul din '53, prin care, în fond, a dispărut acel acord din '37. S-a enunțat cum că n-ar fi avut dreptul statul român să renunțe la anumite drepturi care nu sunt ale lui, deci, proprietăți. Corect spus, la fel, nici statutul maghiar n-ar fi trebuit să renunțe, tot în '53, la alte astfel de proprietăți.

Aduc în discuție doar una care are aproape o situație identică, este Casa Maghiară de la Timișoara, care a fost vândută unei societăți comerciale, cumpărată, este în instanță și se pare că va câștiga, pentru că a fost un cumpărător de bună-credință, statul român i-a vândut, deși a fost a unei societăți civile acea proprietate. Eu cred că colegii mei din Timișoara ar fi foarte bucuroși dacă statul român și statul maghiar, împreună, ar recumpăra acel imobil și ar reuși să facă o societate comună, prin care să se dea acest imobil în folosința comunității maghiare de acolo.

Dar ne aflăm în situația de a ratifica un acord între două Guverne. Într-adevăr, a început discuția acestui acord cu vechiul Guvern, care, într-adevăr, la un moment dat, a fost sistată, probabil, din acele considerente care au fost enunțate aici.

Grupul nostru parlamentar va vota acest...

Voci din PRM:

Ighen!

Domnul Márton Árpád-Francisc:

...această ordonanță de urgență, chiar cu modificarea care i-a fost adusă în Comisia juridică. Evident, partea ungară va trebui să dea o interpretare sau un accept acesteia. Dar noi credem că, probabil, e în interesul comunității românești din Ungaria... și accentuez acest lucru...

 

Domnul Mircea Costache (din sală):

Mai rar!

Domnul Márton Árpád-Francisc:

..., pentru că spiritul Fundației Gojdu a fost crearea unei fundații în sprijinirea tinerilor români care trăiesc pe teritoriul altui stat decât România.

 

Domnul Bogdan Pascu (din sală):

Nu e adevărat!

 

Doamna Daniela Popa (din sală):

Haideți, că nu e așa!

 

Doamna Lia Olguța Vasilescu (din sală):

Lasă, că avem noi grijă de el!

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Pentru că Gojdu nu trăia în România, și în momentul în care el își făcea testamentul, inclusiv Transilvania și Ungaria făceau parte dintr-un alt stat decât România. Deci, aș văd eu lucrurile.

Noi credem că acesta este o posibilitate, poate nu este cea mai bună soluție, este însă o posibilitate ca să se folosească acest imobil, poate, care va fi recumpărat în interesul comunității românești din Ungaria. Și noi sprijinim orice act, al oricărui stat, care va încerca să sprijine o minoritate națională din statul respectiv.

Vă mulțumesc.

 

Doamna Lia Olguța Vasilescu (din sală):

Și românii din Ungaria? Cu ei ce faceți?

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Au luat cuvântul toate grupurile parlamentare, s-a vorbit din partea deputaților independenți.

V-aș ruga, domnule președinte al comisiei, să fixați timpii de dezbatere.

 

Domnul Ioan Aurel Rus (din sală):

O intervenție pe procedură, domnule președinte!

 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Procedură!

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, domnule deputat Tudor, aveți două minute pentru procedură, vă ascult.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule președinte, vă mulțumesc foarte mult.

Am înțeles, ați căzut pradă unui ton mai mieros, așa, și vă îndreptați mereu privirile către dreapta și nu ne mai băgați pe noi în seamă, în stânga. Cu toate astea, sunteți acuzat că ne băgați prea mult în seamă! Ce s-ar fi întâmplat dacă într-adevăr ne băgați prea mult în seamă?

Eu vă amintesc, domnule președinte, că și eu și domnul deputat..., am luat cuvântul pe probleme de procedură. Vi le-am explicat foarte clar și dacă înțelegerea unora dintre noi, dovedită de fapt până acum, este greoaie și n-au înțeles până în final care a fost motivul pentru care am intrat pe procedură, aceasta nu înseamnă că nu a fost chiar procedură.

De aceea, Partidul România Mare, neluând cuvântul în ideea în care au luat toate celelalte formațiuni politice, și nu partide, cum a zis domnul u.d.m.r.-ist, vă solicit, domnule președinte, să dați cuvântul și reprezentantului Partidului România Mare, domnul Rus.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule deputat,

Într-adevăr, dumneavoastră, pe procedură, ați cerut listingul votului electronic în numele grupului și am consemnat. Când a luat cuvântul domnul deputat Mircea Costache am menționat de trei ori la rând că ia cuvântul la dezbateri generale, este consemnat în stenogramă.

Dacă grupul parlamentar pe care îl reprezentați are vreo obiecție, că nu mai dau cuvântul la dezbateri generale, să se adreseze Biroului permanent, care să confrunte cu stenograma.

Vă rog, domnule președinte Andon, timpii pentru dezbateri.

 

Domnul Ioan Aurel Rus (din sală):

Pe procedură!

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, vă rog, domnule. Dacă dumneavoastră nu doriți să dezbatem și să votăm astăzi, ca să treacă prin aprobare tacită, vă rog, luați cuvântul.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Domnule președinte,

Pe procedură voi vorbi, nu voi vorbi la dezbateri generale, deși am fost frustrat de acest drept.

Dar vreau totuși să întreb, acordul bilateral a fost semnat la București de reprezentanții celor două Guverne, or, noi, astăzi schimbăm titlul acestei legi, prin amendamentul care se aduce, unilateral. Guvernul Ungariei va accepta ordonanța sau proiectul pe care îl facem noi? Că, noi, astăzi, suntem chemați să-l aprobăm, dar ei ce vor face? Nu intrăm într-un incident de procedură?

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Reținem întrebarea dumneavoastră și pentru dezbaterile la articolul unic și la titlu, în care aveți dreptul.

Vă rog, domnule Andon, fixați timpii de dezbatere, ca președinte al comisiei.

 

Domnul Adrian Moisoiu (din sală):

Pe procedură, dacă îmi dați voie!

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, domnule deputat, poftiți, vă cer scuze.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte, dar aș dori să stabilim aici o treabă foarte interesantă, pe care, spun cinstit, acum am observat-o. Care acord îl discutăm? Pentru că aici sunt două acorduri: unul în limba română, unde scrie despre Gojdu cu "j" și este vorba despre "Emanuil Gojdu", și unul în limba maghiară, unde se scrie Gozsdu cu "zs", și nu e "Emanuil", ci "Mano".

Numele și prenumele unor personalități - și mai ales într-un caz de față - trebuie să fie exact același, fie că este vorba în limba română, fie că este în limba maghiară.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule deputat,

Acestea sunt actele oficiale care sunt supuse aprobării noastre.

În ceea ce privește ortografia în limba maghiară, cred că nu avem probleme de discutat.

Domnule deputat, în sfârșit, în calitate de președinte, vă rog să fixați timpii de dezbateri.

Domnul Sergiu Andon:

Domnule președinte,

Biroul comisiei, având în vedere că e un singur articol și că dezbaterile, în general, au cuprins cam și ceea ce se poate spune despre cuprinsul articolului unic, propune 10 minute.

Pe de altă parte, dacă apreciați și doriți și plenul e de acord să răspund ultimului incident de procedură, cel legat de ortografierea numelui, o pot face acum.

Mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

S-au propus 10 minute de către președintele comisiei.

10 minute pentru fiecare articol, pentru că e titlu, articol, titlul ordonanței?

Deci, pentru fiecare, 10 minute.

Dacă sunteți de acord? Prin ridicare de mâini, vă rog.

Vă mulțumesc.

Împotrivă este cineva? Nu.

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii: "Lege privind aprobarea ordonanței", titlu nemodificat de către comisie.

Vă rog, domnule deputat, pentru titlul legii, dacă aveți observații?

Domnul Támas Sándor:

Vă mulțumesc, domnule președinte, nu mai vroiam să iau cuvântul la dezbateri generale, după ce un coleg din PRM a invocat aici titlul legii.

Aș vrea, totodată, să-i informez pe cei care nu știu - așa am citit și eu pe internet și în ziare - că, deja, Guvernul maghiar, dar nu numai Guvernul, pentru că Guvernul a semnat aici, la București, Parlamentul din Ungaria a ratificat acest acord bilateral, nemodificat. Și, desigur, se pune întrebarea pe care a pus-o și PRM-ul, ce se va întâmpla după?

Iar referitor la titlu, dacă sunt neconcordanțe, desigur, în textul în limba maghiară, care este un text oficial, conform uzanțelor internaționale, figurează "Gozsdu Manó", pentru că toți cei care în Ungaria l-au iubit și i-au fost și prieteni și nemaivorbind, după câte știu eu, după actele de stare civilă ale domnului Emanoil Gojdu, avocat, figura, în statul maghiar, conform acelor legi, uzanțe, din vremea respectivă. Deci, nu văd nici o problemă în chestiunea ridicată de domnul coleg din PRM.

Deci, i-aș sugera, nu știu dacă e atent și dânsul? Deci, v-aș sugera, să nu mai puneți această problemă, cu textul maghiar...

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Iertați-mă, precizarea a fost corectă din partea dumneavoastră, dar fără dialog cu colegii.

Vă rog să continuați.

Domnul Támas Sándor:

Da, păi, asta vroiam să sugerez și eu, puțin mai subtil, dar, dacă vine din partea dumneavoastră...

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule deputat, acum vă făceam observație să nu dialogați cu colegii din sală. Precizarea dumneavoastră a fost valoroasă, dar continuați.

Domnul Támas Sándor:

Vă mulțumesc, domnule președinte, și vă rog să mă scuzați, nu o să se mai întâmple, cred.

Deci, atât textul în limba română, cât și textul în limba maghiară este text oficial, indiferent cum este scris și cu ce ortografie, numele domnului Emanoil Gojdu sau, cum vă spuneam, după cunoștințele mele, prietenii și admiratorii dânsului, chiar așa ziceau, Gozsdo Monó.

Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

La titlul legii? Vă rog.

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru, care nu ați binevoit astăzi să veniți la întâlnirea noastră, deși ați promis, ceea ce înseamnă lipsă de respect și considerație față de Parlamentul României, și sper să nu se mai întâmple acest lucru,

Înalt Prea Sființiile Voastre, care n-ați fost invitate astăzi, aici, deși Secretariatul general avea în sarcină să facă acest lucru,

Doamnelor și domnilor colegi,

De regulă, nu sunt un laș! De aceea am și venit la microfon, să explic de ce nu sunt laș și vreau să merg cu lucrurile până la capăt, pentru că eu am propus un amendament de respingere privind Proiectul de Lege în legătură cu ratificarea Ordonanței nr. 183/2005, împreună cu domnul Călian.

Și de ce fac acest lucru? Pentru că nu vreau să se meargă, ca în politica românească: "Uite popa, nu e popa!"

Ca atare, eu am avut două argumente destul de serioase, atunci când am depus acest amendament de respingere.

În primul rând că, după prima discuție care a avut loc în Comisia juridică, Ministerul de Externe a venit și a comunicat prin toată presa că își va retrage proiectul de lege. Sigur că nu putea să realizeze acest lucru, legal nu era posibil. Dar, atunci, am venit noi în ajutorul Ministerului de Externe și am propus acest amendament, de respingere.

Un al doilea motiv, care este la fel de serios, este cel legat de atitudinea înalților ierarhi ai Bisericii Ortodoxe din Transilvania și din Ungaria, a celor 15 ierarhi care au semnat această hârtie - și uitați și semnăturile lor aici! -, printre care figurează: I.P.S. Bartolomeu, Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului; Mitropolitul Banatului; I.P.S. Andrei, Ioan Sălăjeanu, de la Harghita și Covasna ș.a.m.d. Și, bineînțeles, dânșii, reprezentând peste 4 milioane și jumătate de români, au solicitat într-un singur gând respingerea acestui proiect de lege.

Voci din Majoritate:

La subiect! Titlul legii!

Domnul Nicolae Popa:

Stimați colegi,

Indiferent care ar fi cutumele juridice, pe care trebuie să le respectăm, în primul rând, trebuie să manifestăm respect față de biserică și față de reprezentanții ei, pentru că biserica reprezintă valoarea morală a neamului românesc, de unitate. Și, ca atare, nu avem voie să o sfidăm și nu avem voie să intrăm într-o dispută cu biserica, pentru că noi suntem cei care pierdem din această luptă cu biserica. Uitați-vă și în sondajele de opinie, biserica are 90% în topul de încredere în rândul opiniei publice, iar noi avem doar 8% și poate și mai puțin. (Vociferări în rândurile Majorității.)

Voci din sală:

Timpul!

Domnul Nicolae Popa:

Vă rog să faceți liniște, domnule președinte!

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Accept rugămintea dumneavoastră, cu rugămintea de a încheia, pentru că se epuizează timpul.

Domnul Nicolae Popa:

Mai am câteva fraze, domnule președinte.

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog.

Domnul Nicolae Popa:

Eu vreau să vă întreb pe dumneavoastră, pe cine reprezentăm noi în Parlamentul României? Reprezentăm Ministerul de Externe? Ne-a ales pe noi Ministerul de Externe în Parlamentul României? Ne-a ales pe noi Ungaria, să o reprezentăm în Parlamentul României? Sau pe noi ne-a ales poporul? Păi, dacă poporul ne-a ales și este suveran, haideți să mai facem și cum vrea poporul, să respectăm și voința lui, pentru că așa este firesc! La Alba Iulia, acolo unde s-au adunat 800 de români din toată Transilvania, unde am discutat despre limba română, au cerut într-un cor să nu se aprobe și să nu fim de acord cu acest proiect de lege!

Și atunci, de ce venim noi împotriva voinței poporului? Pentru că noi îi reprezentăm pe ei aici! Ce le spunem noi, când mergem în teritoriu?

De aceea, termin cu un cuvânt de învățătură, stimați colegi, care spune cam așa: "Maica Domnului, luminează-ne întunericul!" Sperăm să fim luminați și fiecare dintre dumneavoastră să voteze așa cum îi dictează conștiința.

Vă mulțumesc. (Aplauze. Deputații PRM strigă: "Bravo!")

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Pentru acest amendament? Vă rog, domnule deputat Dorneanu, mai concis.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Domnule președinte de ședință,

Pentru a nu fin întrerupt, vreau să spun că tot ceea ce am de gând să dezvolt are în vedere propunerea de respingere a proiectului de lege, de modificare a titlului legii, din "lege de aprobare" în "lege de respingere".

Vă mărturisesc că abordez acest tratat cu oarecare stânjeneală, cu foarte multă emoție și cu multă durere. Stânjeneală pentru că, lunea trecută, eram președinte de ședință și am dat credit cererii unui ministru, pe care îl respect foarte mult, de a se amâna această dezbatere pentru ziua de astăzi, pentru că dorește personal să vină. La protestele dumneavoastră, am temperat elanul dumneavoastră critic și am spus că trebuie să dăm credit unui ministru al Guvernului României, pentru că, probabil, are un motiv serios.

Îmi pare rău că nu a venit, cu atât mai mult cu cât îl prețuiesc foarte mult pe intelectualul Ungureanu, pe omul din circumscripția mea electorală, din Iași, și pe diplomatul care a avut o bună prestație în spațiul ex-iugoslav. Îl înțeleg însă că n-a venit, probabil, are o ultimă străfulgerare de conștiință și vede că ceea ce a făcut Guvernul României, probabil, presat de diverse interese, inclusiv electorale, nu electorale la noi, nu este corect.

Am spus că am și multe emoții în legătură cu acest tratat. Le am, pentru că am vizitat așezămintele Gojdu și ca turist, și în calitatea oficială pe care am avut-o în legislatura trecută, am văzut ce reprezintă ele pentru arhitectura Budapestei, pentru istoria ei și pentru istoria relațiilor noastre bilaterale.

Eu cred că noi nu avem motive să jubilăm acum, că am venit cu un proiect de lege prin care aprobăm un tratat prin care se pretinde că am rezolvat o problemă istorică, o problemă veche. Pentru că rezolvarea propusă nu este deloc, nici onorantă și nici corectă pentru România.

Din păcate, stimați colegi, nu este prima dată când vecinii noștri de acolo au fost mult mai abili, mult mai subtili, mult mai insistenți și, de multe ori, au rezolvat dispute istorice prin faptele împlinite, prin politica faptelor împlinite. Și, se pare că, și acum, noi suntem puși în situația de a consacra prin acest acord o situație juridică deja rezolvată. Noi consacrăm faptul că toate bunurile imobiliare ale Fundației Gojdu au trecut, cu bunăvoința Guvernului maghiar, din sectorul public în sectorul privat, și nu întâmplător.

Ce facem prin acest tratat? Înființăm o fundație, care, cu o subtilitate care nu e a noastră, e a vecinilor noștri, spune chiar art. 2, dacă nu mă înșel, după ce se menționează că: "Părțile contractante convin ca sediul fundației să fie în Curțile Gojdu", pe urmă, se spune: "Contribuția necesară pentru cumpărarea imobilelor va fi asigurată pe baze paritare de părțile contractante".

Se sugerează ideea că, până la urmă, noi am avea posibilitatea să recuperăm acele bunuri, dar, în realitate, prin acest acord, noi constatăm și consacrăm definitiv un statut în dauna românilor, în dauna relațiilor de colaborare dintre noi, în baza istoriei noastre comune.

Stimați colegi,

Gojdu nu a lăsat moștenire românilor ortodocși niște facilități sau numai niște facilități: niște burse, niște muzee, posibilitatea ca românii să vadă acest monumente. Gojdu a lăsat în primul rând un simbol, a lăsat acolo niște valori perene, a lăsat istoriei un monument care se poate încadra fără nici o exagerare în patrimoniul culturii universale, și ca o realizare a culturii române, și ca o mărturie a contribuției românilor la istoria maghiarilor, dar și ca un simbol al cooperării dintre noi. Pentru că Gojdu nu a fost deloc un extremist, Gojdu a fost un român asimilat perfect de către statul ungar, a fost nu numai un excelent cărturar, dar a fost un avocat care a lucrat în interesul statului ungar, a câștigat procese și tocmai din acest motiv dorința lui ar fi trebuit să fie respectată.

Și, repet, dorința lui nu a fost numai aceea de a lăsa niște burse, a fost aceea de a lăsa niște simboluri. Or, ceea ce facem noi, lăsăm aceste simboluri să dispară.

Și amintesc tuturor celor care ne ascultă faptul că românii nu au tratat așa monumentele ungurești de pe teritoriul României. Dimpotrivă, au vrut să pună în valoare aceste monumente, ca o cimentare a relațiilor noastre comune, ca o cimentare a recunoașterii îngemănării culturilor noastre.

 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Să ni-l însușim!

Domnul Valer Dorneanu:

Vreau să vă amintesc un lucru care e destul de sensibil în raporturile dintre România și Ungaria, situația monumentului generalilor. Noi n-am înființat o fundație acolo, care să creeze o bursă, prin care să se aducă aminte de monumentul generalilor. Am păstrat acel monument și am dorim să-l încastrăm într-un monument comun al prieteniei dintre noi.

Ceea ce fac ungurii, au desființat un simbol al românilor de acolo, aflat chiar în inima Budapestei. Și, dacă vă spuneam că vă vorbesc cu foarte multă emoție, este pentru că, atunci când am vizitat în calitatea oficială pe care o aveam, aceste așezăminte, au venit la mine foarte mulți români, fie aflați în vizită acolo, fie români stabiliți de veacuri acolo, care plângeau și care ne spuneau că nu numai acele clădiri trebuie păstrate, ci spiritul lor.

Ce am făcut noi cu spiritul acestor clădiri?

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă cer scuze, domnule deputat, că intervin, vă rog să reveniți la obiectul discuției. Pentru că monumentul de la Arad a fost ridicat de Guvernul PSD. Vă mulțumesc. (Aplauze ale deputaților PRM.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc pentru prietenia pe care o arătați întotdeauna grupului nostru parlamentar, am să revin la obiect.

Obiectul erau motivele pentru care noi, Grupul PSD-ului, nu suntem de acord cu titlul legii: "aprobarea Legii Ordonanței de urgență".

Și pentru că un distins de al meu coleg vorbea de Fundația Sörös, haideți să dăm același tratament celor două fundații, pe care noi românii îl dăm operei pe care Sörös o poartă aici și bunurilor pe care le-a realizat aici.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Rus, pentru acest amendament de respingere. Vă rog.

Am notat și prezența dumneavoastră, și a dumneavoastră, domnule deputat Pavelescu.

Probabil că dezbaterile la titlul legii vor epuiza substanța celorlalte dezbateri și ne vom încadra în timp.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu voi relua, voi fi foarte scurt astăzi.

Susținem amendamentul de respingere al colegilor din Partidul Conservator, Popa și Călian, mai ales că aici ne-a fost dat să ascultăm din partea unui reprezentant al UDMR-ului că, de fapt, Guvernul maghiar și Parlamentul maghiar au ratificat acordul semnat în 20 octombrie.

Ca o dovadă în plus că aici s-a făcut un troc și că asistăm la un meci de fotbal între Brazilia-Lichtenstein, arbitru onor secretar de stat, care și-a permis să spună că așa ne pricepem la acorduri și distanța este ca între cele două echipe de fotbal, este și problema între Ungaria și România, asistăm la acest troc făcut de liberali și de UDMR prin care Statul român este înjosit, pus să-și recupereze ceea ce i-a aparținut și acesta este cel mai jalnic și cel mai dureros lucru, să-mi cumpăr eu ce este al meu. Pentru că nu vrem să recunoaștem că s-a greșit. Pentru că nu vrem să recunoaștem că Sfatul Popular din Budapesta a înregistrat, în domeniile Statului maghiar, averea Fundației Gojdu în 1950. Pentru că nu vrem să recunoaștem că astăzi asistăm la acel troc făcut împotriva nației române și împotriva bunului simț românesc.

Brătienii, astăzi, se învârtesc în mormânt când văd că urmașii lor reușesc să vândă ce aparține poporului român. Și vreau să vă întreb, frați liberali, astăzi, voi mai aveți curajul să mergeți în Ardeal și să le spuneți românilor de acolo că le vindeți cele ce le-au aparținut lor? Aveți voi curajul să spuneți fraților români din Ardeal că studenții lor - și sunt și românii noștri - nu mai au dreptul să meargă acolo, numai dacă dau bani și banii dați prin Guvernul condus de un membru al Partidului Liberal.

Iată pentru ce nu suntem de acord astăzi să asistăm la acest troc.

Și acuz public de trădare a interesului național și de vânzare a patrimoniului pe premierul Tăriceanu și pe ministrul Ungureanu.

Îi cer ministrului Ungureanu demisia astăzi. Dacă mai mare curaj să mai simtă românește, ar trebui să demisioneze.

O dată că a neglijat instituția Parlamentului.

Doi că a întocmit acest acord de vânzare a bunurilor naționale care nu aparțin statului de drept, ci aparțin Fundației Gojdu care, prin testament, lasă bunurile Bisericii Ortodoxe Române.

Au fost chemați trei ierarhi în comisiile reunite. Au fost înjosiți acei trei ierarhi. Aproape au mers plângând când au văzut colegi de-ai noștri că nu i-au ascultat și nu au înțeles că românismul din noi nu piere și că noi trebuie să apărăm ceea ce este al nostru, nicidecum să înstrăinăm. N-am vrut să înțelegem că, prin Legea 247, de anul trecut, dăm bisericilor istorice din Transilvania toate centrele marilor orașe și comune.

Și, iată că ce este al nostru în Budapesta, ce-i românesc acolo, am cedat atât de simplu, prin semnarea unui acord.

Susținem amendamentul colegilor din Partidul Conservator și cerem respingerea acestei ordonanțe. (Aplauze din partea grupurilor parlamentare ale PRM și PC.)

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Poftiți, vă rog.

Vă avertizeze că, prin epuizarea timpului, conform Regulamentului, vom pune numai la vot, fără dezbateri, celelalte articole.

Așa că, vă rog, domnule deputat, să apreciați.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este multă încărcătură emoțională astăzi, în sala Camerei Deputaților și este normal să fie așa.

Mi-am permis să iau cuvântul pe această problemă, întrucât în luna noiembrie 2005, am adresat o întrebare la Ministerul Afacerilor Externe și am cerut lămuriri legat de acest tratat. Am primit răspunsul, l-am citit, am încercat să mă documentez, atât cât poate face un om care nu este jurist de profesie și am tras câteva concluzii.

Discuțiile de astăzi au, din punctul meu de vedere, trei paliere. Pe de o parte este vorba de Fundația Gojdu, înființată în 1869 - nu vreau să revin pentru că știm testamentul, știm care sunt obiectivele, știm ceea ce a făcut această fundație în decursul anilor.

A doua problemă este Tratatul din 1937, nu vreau să revin deoarece colegii mei ne-au spus lucruri deosebite, pe care eu nu le-am știut. Însă, s-a vorbit foarte puțin de perioada 1951-1953 până în 1989.

Deci, aceste bunuri au fost confiscate de statul maghiar. Am avut posibilitatea, în 1993, atunci când Guvernul ungar a stabilit niște legi privind retrocedarea bunurilor confiscate și noi nu aveam nici un drept, nu puteam să intervenim pe legislația din Ungaria. Deci spun: atât diplomația românească cât și Biserica Ortodoxă Română, la 1993, dacă aveau ca obiectiv această Fundație Gojdu, se putea, la vremea respectivă, să facă recurs la legea dată de statul ungar, ceea ce spunea domnul deputat Ungureanu. N-am făcut acest lucru. Din 1993 până în anul 2003, când au fost vândute aceste proprietăți unei firme, am înțeles, din Israel, diplomația română și Biserica Ortodoxă Română nu au făcut intervenții directe.

Iertați-mă, nu sunt diplomat de carieră. Știu că, în diplomație, lucrurile pot fi tergiversate, se lasă pe mâine, poimâine. Dar, în situații de importanță națională și din punctul meu de vedere, această fundație este un simbol, dacă vreți, pentru poporul român, trebuia, la acea perioadă, să se intervină. Nu s-a intervenit.

Revin, de fapt, și acesta este subiectul pe care voiam să-l dezvolt puțin mai mult, cea de a treia componentă: Tratatul dintre România și Ungaria.

Stimați colegi, vă rog să nu vă supărați pe mine, dacă în politica internă putem folosi balcanismul, putem folosi acea situație în care azi promitem una și mâine facem alta, când intrăm în niște convenții și hotărâm să facem un lucru pe plan intern și, a doua zi, ne hotărâm să fie altceva, poate este acceptabil. Nu este onorabil, de aceea avem și sondajele pe care le avem noi, parlamentarii. Nu este corect.

Dar, în relațiile internaționale, în care Guvernul României și-a pus semnătura pe un tratat, trebuie să respectăm acest lucru. Dacă o să mergem pe situații...

 

Doamna Lia Olguța Vasilescu (din bancă):

De ce și-a pus-o?

 

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Ne mănâncă din timp.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnilor deputați, vă rog să-l ascultăm pe colegul nostru, așa cum și el ne-a ascultat pe noi.

Vă rog continuați și vă rog să vă explicați.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Dacă considerați că a respecta semnătura pe un tratat este o prostie, înseamnă că noi nu ne găsim locul în această sală. Dacă sunteți nemulțumiți de modul în care Guvernul a negociat, dacă sunteți nemulțumiți de faptul că ministrul de externe nu a semnat, este o problemă a noastră, internă, nu trebuie s-o transferăm în relațiile cu Ungaria.

Deci, dacă, așa cum prevede amendamentul care este aprobat de comisie că actuala Fundație Publică Gojdu nu afectează Fundația Gojdu de drept, care poate revendica în justiție drepturile pe care le are, trebuie să votăm acest tratat, pentru că nu putem ieși în relațiile internaționale, una spune Guvernul, alta face Parlamentul. N-avem decât noi între noi să cerem sancțiunea ministrului de externe. Dumneavoastră ați cerut demisia. Putem să cerem orice.

Problema este că relațiile între două state nu se rezolvă în felul acesta. Suntem oameni pragmatici și nu putem, în anul 2006, să ne dezicem de un tratat pe care Guvernul l-a semnat și este deja pus în aplicare.

Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Procedură.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Procedură, domnule Tudor?

Domnul Marcu Tudor:

Domnule președinte,

Am rugămintea să nu ne forțați mâna cu intervențiile dumneavoastră care se fac numai în defavoarea stângii din această sală.

Dumneavoastră lăsați să vorbească, de frică sau nu știu din ce sentiment, pe toți cei care susțin acest abominabil tratat.

Imediat ce vrea cineva să ia cuvântul de aici, invocați timpul, ne atrageți atenția, ne admonestați, ca și când noi suntem de vină că dumneavoastră îi lăsați pe toți cei din partea dreaptă să vorbească atâta timp cât doresc, iar noi nu putem nici măcar un minut să vorbim.

Vă atrag atenția, domnule președinte, acum chiar vă atrag atenția să vă comportați în mod egal cu toți și nu să dați impresia, ca să nu fiți acuzat cumva de parti-pris - este un cuvânt românesc, domnilor de la partea dreaptă. Parti-pris-ul este un cuvânt franțuzesc, acceptat și de români. Dacă nu-l înțelegeți, vi-l explică în limba maghiară UDMR-ul.

Deci, ca să nu fiți acuzat de parti-pris, dumneavoastră, pur și simplu, ne închideți nouă gura și dați cuvântul în neștire la toate bazaconiile pe care le vorbesc cei din partea dreaptă - unii dintre ei.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule deputat,

Vă rog să...

Domnul Marcu Tudor:

Bun, am înțeles.

Rețineți că v-am atras atenția în mod oficial.

Doi. Vă rog să ascultați și cuvântul meu.

Domnilor, toți invocăm reaua credință a PNL-ului în acest tratat mârșav.

Eu, însă, vă rog, domnilor PNL-iști, că despre PD sunt convins că habar nu au avut când s-a semnat acest tratat, iar PC a și demonstrat că nu știe despre ce este vorba, din moment ce nu este de acord cu el. În Alianță, deci, nu s-a discutat. Simplu, PNL-ul.

Dar, eu întreb pe membrii corecți, colegii mei din PNL - pe unii chiar îi apreciez foarte mult - ați avut habar de ce fac domnii Tăriceanu și Ungureanu pe pârtia aceasta foarte des bătătorită a lor către Budapesta? V-au pus în fața unui fapt împlinit. Ca atare, eu nu acuz nici un PNL-ist.

Voci din partea Grupului parlamentar al PSD:

Timpul!

Domnul Marcu Tudor:

Imediat, am terminat. Vom vota. Dar, vă rog, am atras atenția să mă lase să vorbesc și eu... (Proteste, bătăi în pupitre.)

 

Doamna Aurelia Vasile (din sală):

După vot să vorbești.

Domnul Marcu Tudor:

Nu, domnule, de ce să explic votul dacă eu vreau înainte. Nu mă obligă nimeni să fac asta la sfârșit.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule deputat, vă permit să vă adresați direct mie, dar dialogul cu sala este interzis de Regulament.

În al doilea rând, vreau să vă atrag atenția că ne aflăm în procedură de urgență și dezbaterile sunt pentru titlul legii. S-a fixat un anume timp.

Vă rog să încheiați expunerea punctului dumneavoastră de vedere. Aveți cuvântul pentru o frază de încheiere.

Domnul Marcu Tudor:

Închei, dar nu știam pe Aura ați numit-o sala. Am avut un dialog cu Aura, nu cu sala. (Râsete din partea PSD și PRM.) Dacă așa i-ați pus numele, dați-i un miel.

Deci, domnilor de la PNL, aveți toată considerația noastră. Nu aveți nici o vină în acest tratat semnat de doi oameni care, de teamă să nu dea socoteală aici, în Parlament, timp de trei săptămâni, asupra interesului sau prostiei care i-a mânat în semnătura aceasta, nu s-au prezentat niciodată la aceste discuții, cu toate că sunt parlamentari.

Deci, domnule președinte, vă rog luați în considerare faptul că vom fi întru totul de acord cu propunerea membrilor Alianței de a fi împotriva semnării acestui Tratat.

Acum, pe procedură. (Râsete în toată sala.) Am dreptul pe procedură și nu se pune la timp.

 

Domnul Ioan Bivolaru (din bancă):

Ba da!

Domnul Marcu Tudor:

Nu se pune la timp. Altă sală? Bivolaru, ești sala?

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule deputat, a doua oară...

Domnul Marcu Tudor:

Procedură și am terminat. Un minut pe procedură.

Domnule președinte, noi votăm un acord care validează semnăturile... (i se întrerupe microfonul.)

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule deputat, ați luat cuvântul pe procedură, v-am ascultat reproșurile, v-ați expus punctul de vedere, l-am ascultat. Ceasul merge independent de forma în care vorbiți.

Vă rog să vă încheiați expunerea.

Domnul Marcu Tudor:

Vorbesc de câte ori este nevoie. Pe procedură nu mă puteți opri. Procedura este foarte simplă. Deci, la procedură: se invocă, chiar de unii oameni care au pretenția că știu ceva procese juridice, că nu putem face decât să semnăm ce a semnat și Guvernul.

Domnilor, dacă semnăm sau nu, validăm sau invalidăm acel tratat. Deci eu am dreptul meu să-l invalidez și să-l fac neposibil a fi pus în practică. De aceea trece prin Parlament un tratat, altfel nu ar mai fi nevoie să treacă prin Parlament.

Așa că, domnule Andon, puneți mâna, vă rog, și înțelegeți ce înseamnă validarea de către Parlament a unui tratat făcut de Guvern. Nu suntem subordonați Guvernului.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog să încheiați, domnule deputat.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă propun sistarea discuțiilor aici pentru titlul legii și supunerea la vot a amendamentului. Se mai pot face discuții și pe articolul unic, atunci.

Vă supun la vot amendamentul privind titlul legii: proiect de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 183/2005, astfel cum a fost formulat de autorii săi.

Vă rog să vă marcați prezența.

Cine este pentru amendament, vă rog să votați. (Vociferări ale Grupului parlamentar al PRM.)

Vă mulțumesc.

Vă rog să afișați: 205 prezenți, 98 pentru, 101 împotrivă, 3 abțineri. Este rezultatul votului care marchează o egalitate perfectă, în aceste condiții.

Vă rog, domnule Gheorghiof.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Invoc două prevederi ale legii noastre care reglementează organizarea și programul de lucru al Camerei Deputaților. potrivit art. 31, lit. i și art. 37 din Regulamentul Camerei Deputaților, programul de lucru și ordinea de zi se aprobă de, la propunerea Biroului permanent al Camerei Deputaților, de liderii grupurilor parlamentare, în baza ponderii politice care rezultă din alegeri.

Ca atare, programul a fost aprobat până la 12,30.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, domnule deputat. (Comentarii în toată sala.)

Vă rog să mă lăsați să continui dezbaterile. Domnilor deputați, vă rog să continuăm dezbaterile. (Proteste, unii deputați chiar părăsesc sala.) Vă rog să luați loc să putem continua dezbaterile.

Vă reamintesc ceea ce și domnul deputat Rădulescu a spus, Biroul permanent a hotărât că, fiind ultima zi astăzi, înainte de aprobarea tacită, pentru a evita o asemenea situație, s-a hotărât să dezbatem acest proiect de lege până când se va pronunța Camera prin vot. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Credeam că nu mai este necesar să fac această precizare, așa că vom continua dezbaterile.

Vă rog, domnule Gheorghiof.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte,

Eu știu că tot ce hotărăște Biroul permanent și Comitetul liderilor se trece pe site-ul Camerei Deputaților. N-am nimic împotrivă ca să nu se adopte, într-o situație în care am fost puși acum de discursuri care ne-au adus până la limita timpului, dar vă rog să observați pe site-ul Camerei Deputaților și în actele oficiale ale Camerei Deputaților nu apare acest asterisc în care să se vorbească de ce-ați discutat dumneavoastră, acolo. Apare programul de lucru: 12,30 astăzi. Nu apare niciunde.

Dacă dumneavoastră considerați necesar, sigur, liderii se pot înțelege și pot să prelungească acest termen.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc pentru sugestie.

Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să se apropie pentru o discuție.

 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu (din sală):

Procedură.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș: (Adresându-se domnului Cristian Sorin Dumitrescu)

Nu vă dau cuvântul, domnule deputat. Am dat altă dispoziție. Vă rog, domnilor lideri.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Dumneavoastră nu-mi dați dispoziție, domnule. Extraordinar!

 

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

A vorbit ăla un sfert de oră și eu nu pot. Toți vin să-mi spună ce să vorbesc și pe urmă se găsește unul să-mi spună de ce vorbesc. Sunteți lași.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

La această reuniune fulger a liderilor grupurilor parlamentare s-a reiterat ideea expusă și la Biroul permanent, care nu știm de ce nu a apărut pe site, dar acum nu mai are nici un fel de importanță, de a continua dezbaterile până la votul final cu privire la acest proiect de lege.

Imediat vă dau cuvântul, domnilor deputați. De altfel, ca să nu punem în discuție o eroare sau nu, Comitetul liderilor a hotărât acum prelungirea timpului de lucru până la epuizarea dezbaterilor. Vom continua.

Voci din sală:

Nu plecați, votăm.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Deci am supus la vot amendamentul de respingere.

Vă rog, domnilor deputați, liniște.

Rog Grupul parlamentar al PSD să păstreze liniștea. Vă rog și pe dumneavoastră, domnilor colegi.

S-a consemnat rezultatul votului. (Adresându-se domnului deputat Aurelian Pavelescu.) Vă rog, domnule deputat, dacă aveți o problemă de procedură, numai. Nu.

Titul legii s-a votat. Amendamentul s-a votat.

Domnul deputat Ponta, pe procedură. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule președinte,

În calitate de secretar de ședință aș vrea să vă rog să faceți încă o dată un apel ca votul prin cartele să reflecte prezența în sală. Pentru că, pe baza experienței pe care o am dinainte de introducerea votului pe cartelă, din păcate sunt mai multe voturi exprimate prin cartelă decât prezențe fizice în sală.

Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Deci, iertați-mă, să repet rezultatul votului. Domnule Popescu?

Da, votul fiind absolut egal, conform Regulamentului, ca urmare a consultărilor pe care le-am avut... vă rog, domnule.

 

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Câtă disperare să treacă legea pentru UDMR.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Eu am urmat un liceu realist, unde 98 și cu 103 nu sunt egale. Așa m-au învățat profesorii mei de matematică.

Deci au fost 98 de voturi pentru, 101 împotrivă și 3 abțineri. Abținerile nu se adaugă la voturile pentru, ci voturile pentru trebuie să fie majoritatea din totalul voturilor exprimate. 98 nu sunt majoritatea și nici jumătatea voturilor exprimate.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Este corectă interpretarea dumneavoastră. Nu mai fac nici un fel de discuție în legătură cu aceasta.

Repet rezultatul votului: 101 împotrivă, 98 pentru amendament, 3 abțineri. Amendamentul a fost respins.

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Procedură.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule președinte, Contest complet acest vot. Dacă vă uitați în băncile din care lipsesc unii dintre membrii PD și PNL, sunt pline de cartele. În schimb, la noi au dispărut două cartele acum câteva minute. (Râsete și aplauze în sală).

Au fost ridicate, subtilizate, furate, dacă vreți, din pupitru. Este vorba de cartelele domnilor Purceld și doamna Petrescu. Ca atare, domnule președinte, venim în întâmpinarea aceleași intervenții pe care a avut-o anterior domnul Ponta, vă rog să contabilizați prezența fizică cu numărul de voturi exprimate și să vedeți că prezența este mult mai mică decât numărul de voturi exprimate.

Așa că acel vot este incorect.

Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, domnule deputat.

Rog personalul tehnic să ne comunice dacă apar ca votanți pe votul deschis electronic domnul deputat Purceld și doamna deputat Anca Petrescu. Vă rog să comunicați de pe listă, ca să rezolvăm operativ problema. trebuie să verificăm. Este corect să verificăm. De aceea, Biroul permanent a dispus să avem în permanență doi tehnicieni în sală. Nu suspicionăm pe nimeni.

Vă rog să-mi comunicați. Vă ascult. Vă comunic și dumneavoastră verificările. Pe lista de votanți a Grupului parlamentar al PRM, pentru amendament apar ca votanți domnul Purceld Octavian Mircea, deci intenția grupului cu prezența cartelei se confirmă. Nu apare votantă pe nici un fel de listă doamna deputat Anca Petrescu Mărculeț. Probabil că nu a folosit cartela.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Tamás Sándor:

Domnule președinte,

Aș vrea să vă rog pe dumneavoastră, cred că și în numele colegilor mei, să nu mai dați girul la vorbitori care vor să deruteze această ședință. Și, în plus, dacă unii deputați și-au uitat acasă cartela, este cel puțin jenant să vină un alt deputat și să ne acuze că cineva din sală i-a furat cartela.

Deci, vă rog respectuos, domnule președinte, să trecem cât mai rapid la discutarea amendamentelor sau propunerilor care mai sunt și, după aceea, la trecerea la vot și să conduceți mai serios această ședință.

Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, doamna Mărculeț, pe problemă de procedură.

Doamna Mira Anca Victoria Mărculeț Petrescu:

Aș dori să spun că am avut cartela aici, în aparatul de vot. Azi dimineață am avut-o. Acum n-am mai găsit-o.

Mulțumesc.

 

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

UDMR are metode pe care nu le cunoașteți.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

De această situație, răspunderea pentru fiecare cartelă este a fiecărui deputat. Nu putem fi prezumțioși.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ion Mînzînă:

Domnule președinte,

Ne aflăm în situația în care, cei care la ora aceasta vor să derulăm cât mai repede programul și strigă "hoții sunt în partea cealaltă", să fie ei cei mai mari hoți, pentru că, dacă se numără cu atenție, vom constata că nu au de unde să obțină numărul acesta de voturi.

Prin urmare, cerem vot prin apel nominal, domnule președinte. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM.)

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Este o propunere procedurală care ar putea să fie primită numai prin votul dumneavoastră.

Cu privire la procedura de vot prin apel nominal. Vă rog să vă pronunțați. Vă rog să vă marcați prezența.

 

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Procedură.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nu, am început procedura de vot, nu se ia cuvântul.

Vă rog să vă exprimați votul. Prezența dumneavoastră.

Cine este pentru această procedură? Vă rog să votați. Vă rog să afișați rezultatele votului. (Domnul deputat Marcu Tudor vociferează din bancă.)

Vă rog, domnule deputat, să luați loc în bancă.

Prezenți - 182; 72 pentru procedura de vot pentru apel nominal, 107 împotrivă. Rămânem la procedura de vot normală.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Eu cred că trebuie să ne calmăm un pic. Da, așa este. Da, așa este, domnilor colegi.

 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Lipsesc 20 de oameni. I-am numărat. Sunt 30 de voturi în plus.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Nu pot să-mi rețin, domnule președinte, fără să fiu malițios, să vă atrag atenția în mod respectuos, că dumneavoastră acolo nu dați dispoziții. Ați spus că ați dat altă dispoziție când am cerut procedură.

Deci, dumneavoastră sunteți președinte de ședință. Însuși președintele Camerei este primul sinter pares, unul dintre noi este egal în drepturi, care conduce ședința.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Îmi cer scuze, domnule deputat, dacă ați fost afectat personal și rectific: am hotărât, în calitate de președinte de ședință. A hotărî înseamnă a-ți asuma o răspundere.

Continuați, vă rog.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte, vă mulțumesc foarte mult. Nu scuzele dumneavoastră mă interesau. Dar mă interesa ca să respectăm - și-mi pare bine că ați revenit la regulament și la modul corect de conducere. Sigur, tensiunea este foarte mare, deci vă respect în continuare și nu v-am făcut o acuză din asta. Dar, dar, domnule președinte, în momentul în care s-a ridicat o problemă legată de vot, și mai ales de votul electronic, adică s-a pus sub semnul întrebării modul de vot electronic, din diverse motive, nu știu care, sau dacă sunt adevărate, sau nu. Iar dumneavoastră ați luat o decizie în legătură cu un vot, tocmai prin sistemul de vot electronic, care era incriminat.

 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Asta e o prostie!

Domnul Cristian Sorin dumitrescu:

Nu, nu, nu este o prostie. Eu nu sunt așa de ... Nu, nu vreau să fiu exagerat, dar cred că tot așa, luat de viteza unei ... (Rumoare, vociferări) Vă rog să asigurați liniștea ședinței.

Domnule președinte,

Nu cred că este corect. Dacă sistemul de vot incriminat este cel electronic și luăm o decizie - dacă este bun sau nu votul electronic - pe baza votului electronic. Cred că logica mea aici nu are cum să mă încurce pe mine, sau să vă încurce pe dumneavoastră, pentru că este perfectă.

Din acest punct de vedere, decizia pe care am luat-o, prin vot electronic, sigur că n-a fost corectă. Eu vă propun - și acum văd că sunt mulți în sală - o altă soluție: să votăm prin ridicare de mână. (Rumoare, vociferări)

Nu, să votăm prin ridicare de mână, dacă suntem pentru sau împotriva apelului nominal care se poate lua prin decizia plenului.

 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Din lipsă de cartele!

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Cristian Sorin dumitrescu:

Vă mulțumesc și vă rog să mă scuzați. N-am vrut să fiu astăzi deloc cu ... dumneavoastră ...

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nu, nu este nici un fel de problemă și am făcut precizarea ...

Domnul Cristian Sorin dumitrescu:

În focul luptei se formează marile caractere!

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Procedură, domnule președinte!

Iată procedura de care vă spuneam ... (În acest moment, domnul președinte de ședință întrerupe microfonul.)

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nu vă dau cuvântul, domnule deputat.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Trebuie să-mi dați ...

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nu vă dau cuvântul, domnule deputat, aveți răbdare! (Domnul Marcu Tudor vorbește de la tribună, cu microfonul închis, adresându-se deputaților din partea dreaptă a sălii de ședință. Rumoare, vociferări)

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nu vă dau cuvântul, domnule deputat. Aveți răbdare.

 

Domnul Marcu Tudor (de la tribună, cu microfonul închis):

În numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, privind procedura de vot. Lăsați-ne să vă dăm demonstrația ... Iată care este: 182 de voturi numărate clar!

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule deputat, nu v-am dat cuvântul. Vă rog să aveți răbdare. Erau înscriși doi colegi înaintea dumneavoastră. După aceea vă dau cuvântul.

 

Domnul Marcu Tudor (de la tribună, cu microfonul închis):

Pe procedură, eu am fost primul care am intervenit adineauri!

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Regret. Ordinea o stabilesc secretarii de ședință și cu președintele de ședință.

Vă rog, domnule deputat, să aveți înțelegerea și să găsim o soluție.

 

Domnul Marcu Tudor (de la tribună, cu microfonul închis):

Dar, ce, trebuia să-l las pe protejatul dumneavoastră să ...

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Cred că problema este ușor verificabilă, dar aștept o propunere constructivă. (Domnul deputat Marcu Tudor vociferează, de la tribună, cu microfonul închis.)

Domnule deputat Marcu, așteptați, vă rog, să vă dau cuvântul. Vă rog frumos.

Domnul Marcu Tudor (de la tribună, cu microfonul închis):

Da. Păi, dați-mi cuvântul!

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog să luați loc în bancă și vă dau cuvântul după ceilalți colegi care s-au înscris.

Domnul Marcu Tudor (de la tribună, cu microfonul închis):

Dar, eu m-am înscris primul, domnule!

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule deputat, să luați loc în bancă.

Domnul Marcu Tudor (de la tribună, cu microfonul închis):

Poftiți, domnule protejat al Guvernului și al Parlamentului!

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule Marton.

Domnul Márton Árpad Francisc:

Și domnul Marcu poate va avea o altă intervenție, dacă mă ascultă cu atenție.

În mod evident, s-a constatat că sunt prea multe voturi aici.

 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Prea multe cartele!

Domnul Márton Árpad Francisc:

Prea multe voturi în partea dreaptă. Și, de aceea, n-a trecut amendamentul propus.

Trebuie să vă spun că, dacă sunt prea multe voturi aici - și în partea dreaptă în fond ar trebui să existe cel puțin cu un vot mai puțin decât cel dat pentru -, înseamnă că, adunând aceste două cifre, n-avem cvorum de lucru și trebuie să suspendați ședința Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

La votarea pe articole, pot să supun la vot.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ion Mînzînă:

Domnule președinte,

În primul rând, Grupul parlamentar al P.R.M. a avut procedură, pentru a solicita listele de vot. Ne-ați aprobat procedura. Am aruncat o privire asupra lor. Este greu să înțeleg cum unii dintre colegii de la Alianța D.A. devin slugi la patru mâini pentru U.D.M.R., care apare cu 16 voturi, deși sunt doar 6 în sală. Nu vreau să mai vorbesc că doamna Mona Muscă n-a ajuns la calitatea de a fi în două locuri în același timp. Eu n-o văd în sală și apare votată, ca și alți colegi, cărora nu le mai dau numele.

Vă mulțumesc. (Aplauze în Grupul parlamentar al P.R.M.)

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, vă rog, domnule Tudor Marcu.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule președinte, din nefericire, pentru dumneavoastră și pentru o parte dintre cei din sală, noi avem și școală, nu numai interese particulare și nu numai rea-credință.

Voci din partea dreaptă a sălii:

Tonul mai încet!

Domnul Marcu Tudor:

Mă puteți asculta acum?

Voci din sală:

Nu!

Domnul Marcu Tudor:

Văd că aveți mustață de honved. Stați dincolo, atunci, și lăsați-mă să vorbesc.

Domnule președinte, la primul vot contestat de noi, au fost 202 voturi exprimate pe cartelă. Imediat, la două minute după aceea, sau câteva minute, aceiași oameni, numărați de dumneavoastră tot pe cartelă, au fost 182. Diferența de 20 de cartele votate m-a făcut pe mine să am astfel de atitudine de enervare. Pentru că dumneavoastră acceptați furtul pe față al Alianței, împreună cu U.D.M.R. Exceptăm P.C.-ul, cu scuzele de rigoare. (Aplauze în Grupul parlamentar al P.R.M.)

De aceea, domnule președinte, intervenția mea a fost perfect justificată. Nu mi-ați dat răspuns: unde sunt 20 de voturi în plus? De aceea am contestat votul, de aceea am vrut vot nominal. Și nu să repetăm votul prin minciună.

Vă rog să răspundeți, domnule președinte, în egalitatea pe care ne-o dă tuturor mandatul pe care-l avem, la acuzele pe care eu vi le aduc și dumneavoastră și celor de aici, care patronați împreună un furt pe față, dovedit scriptic.

Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

E pentru prima dată când mi se spune că patronez un furt.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Kerekes Károly:

Domnule președinte,

Eu mă simt profund neîndreptățit. Cu o oră în urmă, pe mine m-ați chemat la ordine, probabil din simplă și profundă - dacă vreți - simpatie față de U.D.M.R. Dumneavoastră tolerați tot ce se face din partea P.R.M.-ului. Domnul deputat Tudor i-a acuzat de furt pe membrii Coaliției.

Domnule președinte, legea, regula este aceeași pentru toată lumea. Vă rog să-l chemați la ordine și pe deputatul Tudor. (Domnul deputat Marcu Tudor vociferează din sală.)

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule deputat, vă mărturisesc că așa aș fi făcut, dacă nu era vorba și de o acuză personală, adresată mie. Nu-mi pot folosi atributele de președinte al Camerei, pentru a respinge acuzele ce mi se aduc mie.

Am următoarea situație, dacă-mi permiteți, înainte de a lua cuvântul, pentru ca să tranșăm problema simplu și rapid.

Aș vrea ca, din toate aceste declarații pătimașe, să reținem următoarele lucruri ce mi se par corect a fi reținute. Grupul parlamentar al P.R.M., prin liderul său și prin deputații săi, contestă rezultatele votului. Pentru contestarea acestor rezultate ale votului, au folosit listingul pe care l-au solicitat și li s-a pus la dispoziție. Pe acest listing apare ca votantă doamna deputat Mona Muscă, care nu este în sală, este la o altă activitate.

În aceste condiții, vă propun, și am dreptul, ca președinte de ședință să fac acest lucru, independent de acest paradox, că votăm cu cartele electronice, ce fel de vot să luăm. Așa este paradoxul regulamentului, este adevărat, recunosc că este un paradox. Vă propun, în primul rând, pentru confruntarea listingului de vot cu prezența, apelul nominal.

Îl rog pe domnul secretar Ponta să facă apelul nominal.

Dar, înainte de aceasta ...

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Mă uit la colegul nostru, distinsul deputat Tudor, și vreau să-l asigur că mustața mea nu este de honved. Dacă face dovada că este, o tai.

În al doilea rând, domnule președinte, doamnelor și domnilor colegi, libertatea de opinie politică în Parlament nu poate fi îngrădită și nu poate fi impusă de către nimeni.

Respectul pe care ni-l datorăm unii altora, de asemenea, cred că nu trebuie să facem trafic cu el și nici să-l subestimăm.

Am rămas stupefiat, domnule președinte, și cred că n-ați observat, dar cei care am fost în primele rânduri, aici, în față, am sesizat când domnul deputat Mînzînă, liderul Grupului parlamentar al P.R.M., a venit și ni s-a adresat în felul următor: nu vă e rușine, mă, nesimțiților? Este o expresie pe care eu n-am mai auzit-o în Parlament, folosită în felul acesta, adresată unei părți majoritare din Parlament, domnule președinte, și cred că nu există nici un fel de justificare pentru asemenea demers și l-aș ruga pe domnul deputat să vină și să-și ceară scuze. Eu, unul, nu cred că pot fi considerat în felul acesta și jignit în felul acesta. Cred că este sub demnitatea noastră, a parlamentarilor, de a folosi asemenea expresii și nu cred că este normal.

Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nu v-am dat cuvântul, domnule deputat, iertați-mă.

Domnul deputat Tudor Marcu. S-a referit la dumneavoastră. Dacă aveți de răspuns, scurt?

Domnul Marcu Tudor:

Scurt, scurt. Nu m-am referit la domnia sa, pentru care am respect.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Bun. Vă mulțumesc.

Domnule Márton Árpad, domnul deputat Ponta, a fost înscris înaintea dumneavoastră.

Vă rog.

Domnul Márton Árpad Francisc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu știu că în această Cameră suntem două categorii de deputați. Da, suntem. (Rumoare, vociferări) Unii au domiciliul stabil în București, iar alții au domiciliul stabil în diferite localități ale țării. Este normal ca, atunci când avem un program până la ora 12,30, acești colegi care au domiciliul stabil în alte localități, conform procedurilor, să-și rezerve bilete de tren și de avion și, când acelea pleacă, pleacă și ei. (Rumoare, vociferări) Iată un răspuns corect la acea diminuare și, cu cât poți trage de timp, cu atât vom fi mai puțini în sală și nu vom avea cvorumul de lucru pentru vot final.

Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Am înțeles. Să așteptăm și această eventualitate.

Domnul deputat Ponta. Domnul deputat Mînzînă. Imediat.

Vă rog.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am primit de la secretariat lista cu cei care au votat puțin mai devreme. După cum știți, sistemul de înregistrare este pe grupuri parlamentare, nu în ordinea alfabetică, așa cum erați obișnuiți.

Deci, voi începe cu Grupul parlamentar al U.D.M.R. Îi strig doar pe cei 15 care ...

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nu, domnule deputat, iertați-mă. Nu facem apelul și nu facem strigarea acum. Era o problemă de procedură.

Domnul deputat Mînzînă. Vă rog, pe probleme de procedură. Și apelul se face după lista tuturor deputaților.

Vă rog, domnule deputat Mînzînă, și apoi să trecem la apel.

Domnul Ion Mînzînă:

Îmi cer scuze, în primul rând, tuturor colegilor parlamentari prezenți. Sigur, ieșirea mea o regret. Dar, în același timp, nu pot observa faptul că, totuși, anumiți colegi de-ai noștri pot fi nesimțiți, lipsind de la o asemenea întâlnire.

Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, domnule deputat.

Vă rog, domnule deputat Ponta, apelul nominal după lista deputaților, care se va confrunta apoi cu acest listing.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule președinte,

Îmi cer scuze, dar eu sunt secretar. Trebuie să vă asist cu condiția să înțelegem toți ce anume ne cereți.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Grupul parlamentar al P.R.M. a pretins că au fost colegi care au votat, fără să fie în sală. ați aprobat ca să citesc lista cu cei care au votat pe cartelă.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nu, domnule deputat, din fericire, eu nu sunt președintele Grupului parlamentar al P.S.D., ci sunt președintele de ședință a Camerei. Am propus și am hotărât, conform regulamentului, care-mi permite, înainte de vot, apelul nominal pentru verificarea cvorumului. Citirea de pe anumite liste este altceva. Că se vor confrunta, este altceva.

Vă rog, am dispus, am hotărât, iertați-mă, apelul nominal. Vă rog să citiți lista de apel nominal, domnule secretar.

Vă rog frumos să vă îndepliniți atribuția de secretar și să citiți lista de apel nominal. (Rumoare, vociferări)

Vă rog. Domnule Popescu, dați-i lista, vă rog. Pe urmă, fiecare grup parlamentar își face confruntările pentru contestările necesare.

Vă rog, domnule secretar.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule președinte, nu sunt de acord cu faptul că nu vrem să arătăm oamenilor cine a votat cu o cartelă, fără să fie prezent. Dar, mă rog, este decizia dumneavoastră și bănuiesc că vă asumați și responsabilitatea, inclusiv a faptului că nu dați cuvântul pe procedură.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule deputat. Faceți apelul, vă rog.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Fac apelul cartelelor, dacă doriți.

- Adomnicăi Mirela Elena - absentă
- Adomniței Cristian Mihai - prezent
- Albu Gheorghe - prezent
- Almăjanu Marin - prezent
- Almășan Liviu - absent
- Amarie Constantin - prezent
- Amet Aledin - prezent
- Anastase Roberta Alma - absentă
- Andea Petru - absent
- Andon Sergiu - prezent
- Andreica Romică - prezent
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Antal Árpád-András - prezent
- Antal István - absent
- Antonescu George Crin Laurențiu - prezent
- Apostolache Mihai Cristian - absent
- Ardelean Cornelia - prezentă
- Asztalos Ferenc - absent
- Avram Dumitru - prezent
- Baban Ștefan - prezent
- Bara Nicolae - prezent
- Barbu Gheorghe - absent
- Bardan Cornel Ștefan - absent
- Bădălău Niculae - prezent
- Băeșu George - prezent
- Bănicioiu Nicolae - absent
- Bărbulețiu Tiberiu - absent
- Becsek-Garda Dezső-Kálmán - absent
- Becșenescu Dumitru - absent
- Bejinariu Eugen - prezent
- Bentu Dumitru - absent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bîrsan Iulian-Gabriel - prezent
- Boagiu Anca-Daniela - absentă
- Bobeanu Răzvan-Petrică - absent
- Boeriu Valeriu-Victor - absent
- Bolcaș Lucian Augustin - prezent
- Bonis Istvan - prezent
- Borbély László - absent
- Boureanu Cristian Alexandru - absent
- Brânză William Gabriel - absent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Bruchental-Pop Ionela - absentă
- Buciu Angela - absentă
- Buciuta Ștefan - absent
- Buda Daniel - prezent
- Buda Ioan - prezent
- Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu - absent
- Buruiană Aprodu Daniela - absentă
- Bușoi Cristian Silviu - prezent
- Buzatu Dan Horațiu - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - prezent
- Calimente Mihăiță - prezent
- Canacheu Costică - prezent
- Cantaragiu Bogdan - absent
- Cazan Romeo Gheorghe Leonard - prezent
- Călian Petru - absent
- Călin Ion - absent
- Câmpanu Liviu - prezent
- Chiper Gheorghe - absent
- Chiș Filonaș - prezent
- Cindrea Ioan - prezent
- Ciocâlteu Alexandru - prezent
- Ciontu Corneliu - prezent
- Ciopraga Mircea - prezent
- Ciucă Liviu Bogdan - prezent
- Cliveti Minodora - absentă
- Cocrea Olguța - absentă
- Codîrlă Liviu - prezent
- Constantinescu Anca - prezentă
- Constantinescu Viorel - absent
- Corlățean Titus - prezent
- Coșea Dumitru Gheorghe Mircea - absent
- Crăciunescu Grigore - prezent
- Crețu Gabriela - prezentă
- Cutean Vasile Emilian - prezent
- Dan Iosif - prezent
- Diaconescu Marin - absent
- Diaconescu Renică - absent
- Dida Corneliu Ioan - prezent
- Dobre Traian - absent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragomir Gheorghe - prezent
- Drăguș Radu-Cătălin - prezent
- Drețcanu Doina Micșunica - absentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitrescu Liana - absentă
- Dumitrescu Zamfir - absent
- Dumitriu Dragoș Petre - prezent
- Dumitriu Mihai - absent
- Dumitru Ion - absent
- Dușa Mircea - absent
- Duțu Stelian - prezent
- Erdei-Dolóczki István - prezent
- Eserghep Gelil - prezent
- Faina Constantin - prezent
- Fârșirotu Vladimir Mircea - prezent
- Fenechiu Relu - absent
- Firczak Gheorghe - absent
- Florea Damian - prezent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Frâncu Emilian Valentin - prezent
- Furo Iuliu Ioan - prezent
- Gabor Gheorghe - prezent
- Ganț Ovidiu Victor - absent
- Găleteanu Monalisa - absentă
- Georgescu Filip - absent
- Gerea Andrei Dominic - prezent
- Gheorghe Valeriu - absent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Ghiorghioni Ionesie - absent
- Ghișe Ioan - absent
- Giurescu Ion - absent
- Giurgiu Mircia - absent
- Glăvan Ștefan - prezent
- Godja Petru - absent
- Gonțea Ion - absent
- Grigore Dan - prezent
- Grosaru Mircea - prezent
- Gubandru Aurel - absent
- Gușă Cozmin Horea - absent
- Gvozdenovici Slavomir - absent
- Hanganu Romeo Octavian - prezent
- Helivig Eduard Raul - absent
- Hoban Ioan - prezent
- Hogea Vlad Gabriel - absent
- Hoinaru Marian - prezent
- Hrebenciuc Viorel - absent
- Iacob Ridzi Monica Maria - absentă
- Iancu Iulian - prezent
- Ibram Iusein - absent
- Ifrim Mircea - prezent
- Igaș Traian Constantin - absent
- Ignat Miron - absent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionescu Daniel - prezent
- Iordache Florin - prezent
- Iordache Grațiela Denisa - absentă
- Iriza Marius - prezent
- Iustian Mircea Teodor - prezent
- Jipa Florina Ruxandra - prezentă
- Kelemen Attila Béla Ladislau - absent
- Kelemen Hunor - absent
- Kerekes Károly - prezent
- Király Andrei-Gheorghe - absent
- Kónya-Hamar Sándor - absent
- Kovacs Attila - absent
- Lakatos Petru - absent
- Lambrino Radu - absent
- Lari-Iorga Leonida - absentă
- Lificiu Petru - absent
- Liga Dănuț - absent
- Longher Ghervazen - prezent
- Luchian Ion - absent
- Macaleți Costică - absent
- Magheru Paul - prezent
- Man Mircea - prezent
- Manda Iulian Claudiu - absent
- Manolescu Oana - prezentă
- Manta Pantelimon - prezent
- Marian Dan Mihai - absent
- Marin Constantin - prezent
- Marinescu Marian-Jean - absent
- Martin Eduard-Stelian - absent
- Márton Árpád-Francisc - absent
- Máté András-Levente - prezent
- Matei Cătălin Lucian - prezent
- Mazăre Alexandru - absent
- Mălaimare Mihai Adrian - prezent
- Mănăstireanu Vladimir Alexandru - prezent
- Mănescu Rareș Șerban - prezent
- Mărculeț Petrescu Mira Anca Victoria - prezentă
- Mătușa Tudor - absent
- Meir Nati - absent
- Merce Ilie - absent
- Merka Adrian-Miroslav - prezent
- Micula Cătălin - prezent
- Mihalache Sorin Dan - prezent
- Mihei Andrian-Sirojea - absent
- Mircea Costache - prezent
- Mircovici Niculae - absent
- Mironescu Laurențiu - absent
- Miroșeanu Liviu Alexandru - prezent
- Mitrea Manuela - absent
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Miuțescu Gheorghe Adrian - prezent
- Mînzînă Ion - prezent
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocanu Vasile - absent
- Mocănescu Coloros Dan Constantin - absent
- Mocioalcă Ion - absent
- Mohora Tudor - absent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moldovan Emil Radu - prezent
- Momanu Corneliu - prezent
- Motreanu Dan Ștefan - prezent
- Movilă Petru - prezent
- Munteanu Ioan - absent
- Muscă Monica Octavia - absent
- Mușetescu Tiberiu-Ovidiu - absent
- Nassar Rodica - absent
- Năstase Adrian - absent
- Nechita Aurel - absent
- Nedelcu Gabriela - absent
- Nica Dan - absent
- Miuțescu Gheorghe Adrian - prezent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - absent
- Nicolicea Eugen - absent
- Nicula Vasile Cosmin - absent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - absent
- Nistoran Dorin-Liviu - absent
- Niță Constantin - absent
- Nițulescu Teodor - absent
- Nosa Iuliu - prezent
- Oancea Viorel - absent
- Olarean Aurel - absent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Bogdan - absent
- Oprea Gabriel - absent
- Ovidenie Costel - prezent
- Palăr Ionel - prezent
- Pambuccian Varujan - absent
- Pardău Dumitru - absent
- Pascu Bogdan - prezent
- Pașcu Ioan Mircea - absent
- Pavelescu Aurelian - prezent
- Paveliu Marian Sorin - prezent
- Păun Nicolae - absent
- Petrea Constantin - prezent
- Plumb Rovana - absent
- Podgorean Radu - prezent
- Ponta Victor-Viorel - prezent
- Pop Claudiu Adrian - absent
- Popa Cornel - absent
- Popa Daniela - prezent
- Popa Nicolae - prezent
- Popeangă Petre - absent
- Popescu Florin Aurelian - prezent
- Popescu Ioan Dan - prezent
- Popescu Ionica Constanța - prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin ConstantinAnton - absent
- Pop Cosmin Gabriel - prezent
- Preda Cezar Florin - prezent
- Preda Ion - prezent
- Pruteanu Vasile - absent
- Puchianu Ioan Dumitru - prezent
- Pupeză Viorel - prezent
- Purceld Octavian-Mircea - prezent
- Pușcaș Vasile - prezent
- Pușcă Mircea Valer - prezent
- Puzdrea Dumitru - prezent
- Racoceanu Viorel - absent
- Radan Mihai - absent
- Raicu Romeo Marius - absent
- Rădulescu Cristian - prezent
- Rogin Marius - absent
- Romanescu Marcel Laurențiu - prezent
- Rus Ioan Aurel - prezent
- Rusu Mihaela Adriana - absent
- Rușanu Dan Radu - prezent
- Sanda Victor - prezent
- Sandu-Capră Mihai - prezent
- Sandu Gabriel - prezent
- Sasu Ion - prezent
- Săniuță Marian Florian - absent
- Săpunaru Nini - absent
- Sârb Gheorghe - prezent
- Sârbu Daciana Octavia - prezent
- Sârbu Marian - prezent
- Sârbu Mugurel Liviu - absent
- Scutaru Adrian George - absent
- Semcu Adrian Emanuil - absent
- Seres Dénes - absent
- Severin Adrian - absent
- Silaghi Ovidiu Ioan - absent
- Sirețeanu Mihail - absent
- Sóki Béla - prezent
- Soporan Vasile Filip - absent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stanciu Anghel - absent
- Stănescu Cristian - absent
- Stănescu Mircea - absent
- Stănișoară Mihai - absent
- Stoica Ion - absent
- Străchinaru Petre - prezent
- Strungă Emil - prezent
- Szekely Levente Csaba - prezent
- Știrbeț Cornel - prezent
- Știrbu Monica-Mihaela - prezent
- Știreanu Octavian - absent
- Știucă Alecsandru - absent
- Tabără Valeriu - prezent
- Tamás Sándor - prezent
- Tămagă Constantin - prezent
- Tănăsescu Mihai Nicolae - prezent
- Tărniceru Petru - absent
- Teodorescu George Alin - absent
- Timar Liviu - absent
- Timiș Ioan - absent
- Todoran Pavel - absent
- Toma Florentina Marilena - prezent
- Toma Horia-Victor - prezent
- Tóro Tiberiu - prezent
- Tudor Constantin - absent
- Tudor Marcu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Turcan Raluca - prezent
- Țundrea Ioan - absent
- Uioreanu Horea Dorin - absent
- Ujeniuc Dragoș - prezent
- Ungureanu Petre - prezent
- Ungureanu Valeriu Alexandru - prezent
- Ursărescu Dorinel - prezent
- Vainer Aurel - prezent
- Varga Attila - absent
- Vasile Aurelia - prezent
- Vasilescu Lia Olguța - prezent
- Vălean Adina Ioana - prezent
- Văsioiu Horia - absent
- Vâlcov-Șandru Marcela Lavinia - absent
- Vlase Petru Gabriel - absent
- Vlădoiu Aurel - absent
- Voicu Cătălin - absent
- Voicu Mihai Alexandru - absent
- Voinea Florea - absent
- Zaharia Claudius Mihail - prezent
- Zamfir Gabriel Sorin - absent
- Zamfirescu Dan Dumitru - prezent
- Zegrean Augustin - prezent
- Zgonea Valeriu Ștefan - prezent

A mai sosit doamna Bruchental-Pop Ionela - Prezent
- Hellvig Eduard Raul - Prezent

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog să vă reluați locurile, doamnelor și domnilor deputați.

Îl rog pe domnul deputat Sergiu Andon, dacă este aici. Chiar fără prezența domnului deputat, care probabil că acum vine în sală...

Dacă-mi permiteți, două constatări: în primul rând, ne aflăm în cadrul unei proceduri de urgență, și timpul pentru dezbateri afectat a fost epuizat. Așa că nu ne rămâne la această oră decât problema votului pentru fiecare articol și fiecare amendament existent la acest articol.

În al doilea rând, vreau să vă spun că în raport de prezența efectuată și de constatările tehnice, contestația făcută de liderul Grupului parlamentar al PRM cu privire la votul electronic care s-a desfășurat, contestație făcută în conformitate cu art. 123 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților, este întemeiată, nimeni nu poate contesta că deși apare pe lista de vot electronic doamna deputat Mona Muscă, aceasta n-a fost prezentă în sală.

În aceste condiții..., vă rog, doamna deputat.

Doamna Raluca Turcan:

Mă scuzați, dar sunt datoare să vă spun că doamna Mona Muscă a fost în sală, dar a fost nevoită să plece. (Comentarii zgomotoase din partea opoziției).

Doamna Mona Muscă a stat cu mine în bancă, bănuiesc că toate camerele de luat vederi pot să confirme că a fost în sală.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnul deputat Gheorghiof.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Mulțumesc, domnule președinte.

E adevărat, art.123 alin. 3 spune că dacă un lider de grup contestă corectitudinea numărării votului, deci și prin vot electronic, și dacă plenul Camerei Deputaților aprobă reluarea, atunci președintele va realiza această modalitate de vot aprobată de Cameră.

Deci va trebui să supuneți aprobării plenului Camerei ceea ce dumneavoastră ați solicitat. Aceasta e procedura, e aici în regulament, vă spun și la ce pagină, ca să nu pierdeți timpul căutând, 104. (Din sală se aud discuții zgomotoase).

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, fără nici un fel de discuție, domnul deputat Gheorghiof este corect cu textul regulamentului. Așa trebuie să procedez.

Deci, voi supune la vot hotărârea de a se relua votul pentru amendamentul la titlul legii, în condițiile în care, iertați-mă, în condițiile în care votul dumneavoastră va însemna că sunteți de acord ca doamna deputat Mona Muscă să voteze în lipsă sau nu sunteți de acord cu acest lucru.

Vă rog să vă exprimați votul, în conformitate cu art. 123 alin. 3 dacă se reia votul pentru amendamentul la titlul legii, ca urmare a contestației Grupului PRM.

Vă rog să votați. Exprimați-vă prezența.

Vă mulțumesc.

Vă rog să afișați. (Conform afișajului electronic, sunt prezenți 176 deputați.).

71 de voturi pentru reluarea votului, 98 împotrivă, nici un fel de abținere. Deci votul considerat incorect nu se reia, conform regulamentului.

Vă rog să anunțați, domnule secretar prezența.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma apelului nominal, inclusiv colegii care n-au răspuns la primul apel și au venit după aceea și s-au înregistrat, ne aflăm în sală 168 de deputați.

Votul pe care tocmai l-ați cerut a arătat 176. (În sală au loc discuții contradictorii și zgomotoase).

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, vă rog, domnul Marton Arpad, doriți să contestați rezultatele votului? Vă rog.

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Vreau să fac numai o singură specificare. S-a ținut un apel nominal care a constatat că în momentul respectiv persoanele respective nu se aflau în sală. De exemplu, nici eu. Cred că nu contestați că eu am fost în sală când s-a dat acel vot pentru articolul respectiv.

Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nu contestăm, de altfel problema a fost tranșată; prin votul dumneavoastră nu s-a admis reluarea votului.

Deci, ca urmare a votului deja exprimat, amendamentul la titlul legii a fost respins.

Putem continua cu procedura de vot.

Articolul unic.

Vă rog, poftiți, procedură.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte de ședință, nu credeți că am ceva cu dumneavoastră. A fost o zi temperamentală și este în continuare.

Deoarece noi am supus la vot un amendament legat de titlul legii, un amendament respins, în mod normal și pe cale de consecință trebuie să supuneți la vot titlul legii.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Mi se pare o formalitate corectă, deși, dacă respingerea unui amendament îl exclude pe celălalt.

Vă mulțumesc.

Vă rog, deci, să vă pronunțați prin vot asupra titlului legii, nemodificat.

Nefiind modificat nu știu de ce trebuie să votăm, dar să fim corecți.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc. Vă rog să afișați. (Conform afișajului, sunt 171 deputați prezenți.)

95 pentru, 72 împotrivă și 3 abțineri.

Titlul legii adoptat.

 

Domnul Tudor Marcu:

Procedură, domnule președinte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, pentru procedură.

Domnul Tudor Marcu:

Domnule președinte, dați-mi voie să nu mai înțeleg nimic.

Prezența stipulată prin catalog a fost de 168. Imediat vin la vot încă 8. Domnul Marton zice: "Eu n-am fost aici!" Deci, precis nici ăilalți, pe cale de consecință, cum se zice, luați-mă, de bună-credință, ca și pe cei în plus, cu alte cuvinte să accept ca cei în plus, tot ca dânsul, n-au fost în sală. Dar, revenind, de ce sunt numai 171 acum, în loc de 176? În ce situație ne aflăm, chiar nu nimeresc voturile pe cartelele alea suplimentare sau cum se întâmplă?

Eu vă rog, domnule președinte, să faceți apel la toată lumea să trateze cu seriozitate acest vot deoarece intenția UDMR-ului și a PNL-ului este să facă astfel, să obstrucționeze astfel voturile încât să intre tacit această lege în funcțiune.

Vă rog, domnule președinte, să intrați vă în atribuții și să constatați realitatea votului: 168, 176, 171, e vorba de mulți, nu un neatent care doarme pe undeva, cum dormea cineva pe la Senat dat tot timpul prin camerele de luat vederi.

Nu doarme nimeni aici, pur și simplu uită, sau pur și simplu nu știe, sau e de rea-credință sau fură pur și simplu și nu e egal cu el însuși la furt permanent.

Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule deputat, îmi sunt în atribuții de azi dimineață de la 8,30, le exercit așa cum pot și eu în continuare, fluctuațiile de prezență și de vot nu pot să însemneze neapărat o manieră de contestare, iar dacă aveți semne de întrebare vă invit ca, în conformitate cu regulamentul și bazat pe textele regulamentului, să ne dați și soluții.

În rest, invitația la seriozitatea votului se acceptă și v-o adresez.

Articolul unic.

Da, doamnă, vă rog, procedură? Poftiți.

Nu se mai fac dezbateri, timpul fiind epuizat.

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Domnule președinte, cred că cel mai simplu ar fi să votăm deschis, cu mâna ridicată, și atunci nu mai poate nimeni să conteste.

Mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

S-a făcut o propunere de vot pentru articolul unic cu amendamentul comisiei. Va trebui să vă pronunțați prin vot electronic deschis dacă vom vota cu mâna ridicată.

Vă rog să votați propunerea doamnei Vasilescu, vot cu mâna.

Cine este pentru, cine este împotrivă, cine se abține.

Vă rog să afișați.

Vă mulțumesc.

Vă rog să afișați. (Conform afișajului, sunt prezenți 171 deputați.)

57 pentru, 106 împotrivă și 2 abțineri.

Propunerea nu a fost acceptată.

Continuăm.

Articolul unic.

Comisia dă articolului unic o altă redactare, introducând o clauză de interpretare.

Supun la vot..., vă rog, dar numai pe proceduri, domnule președinte.

Domnul Sergiu Andon:

Nu vin cu procedură, vin cu o eroare materială. Anunțam că deja s-a strecurat o eroare materială pe care cred că o să fiți de acord să o eliminăm, și anume, în ultimele 5 rânduri ale alineatului se repetă de 2 ori anul 1937 și textul sună așa: "Prevederilor Acordului din 1937..., - curge text -, semnat la București la 27 octombrie 1937".

E suficient să rămână "semnat la București la 27 octombrie 1937" prin eliminarea prepoziției "din" și a anului "1937" de prima dată.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, este o corectură normală de redactare, mi se pare că este admisibilă.

La acest articol unic avem două amendamente.

Vă rog, domnul deputat, dar numai procedură.

Domnul Titus Corlățean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Fac apel la judecata dumneavoastră înțeleaptă și, realmente, cred că nu va dura mai mult de câteva minute, pe procedură. Rugămintea este ca ceea ce ați decis anterior, alocarea a câte 10 minute pentru fiecare subiect, chiar dacă generozitatea de a discuta mai mult timp pe primul subiect și este de apreciat această chestiune, a dus la ceea ce afirmați, epuizarea timpului, să permiteți totuși o declarație care este importantă față de acest articol 1, care trebuie să rămână înscrisă ca declarație în Parlamentul României, indiferent de votul final.

Deci, rugămintea este de a da dreptul la o declarație, nu mai mult de 2 minute, vis-à-vis de partea a doua a art. 1, această declarație interpretativă. Este foarte important ca și colegii noștri să știe exact despre ce este vorba.

Mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, domnule deputat.

Vreau să spun că normal, procedural, nu se poate și nici măcar nu pot să pun la vot propunerea dumneavoastră. Dacă liderii grupurilor parlamentare acceptă o declarație de 2 minute din partea fiecărui grup parlamentar.

Vă rog să vă pronunțați. (Din sală se cere explicarea votului).

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Perfect, domnilor, vă mulțumesc pentru cooperare.

În aceste condiții vă supun la vot articolul unic, amendamentul propus de comisie.

Vă rog să votați articolul unic, în redactarea comisiei.

Vă rog să afișați rezultatul votului. (Conform afișajului, sunt prezenți 171deputați.)

90 pentru, 71 împotrivă și 7 abțineri.

Amendamentul comisiei a fost adoptat.

Avem și un amendament respins, privind neaprobarea ordonanței de urgență.

Supun la vot amendamentul respins la articolul unic.

Vă rog să votați.

Amendamentul respins, prin care se solicită neaprobarea ordonanței. Vă rog să afișați. (Conform afișajului, sunt prezenți 164 deputați.)

76 pentru, 75 împotrivă și 2 abțineri.

164 de voturi pentru un amendament, nu pentru tot proiectul de lege. (În sală au loc discuții zgomotoase).

Deci, pentru amendamentul de respingere a Ordonanței de urgență prin articolul unic s-au pronunțat 76 pentru, 75 împotrivă și 2 abțineri. Adăugându-se abținerile la voturile împotrivă, amendamentul a căzut.

Trecem pe textul ordonanței de urgență. Titlul ordonanței de urgență a Guvernului, nemodificat. Nu există amendamente. Adoptat.

Comisia a trecut și preambulul ordonanței pe care nu l-a modificat, dar nici nu-l supun la vot, pentru că așa ceva nu se votează.

Articolul unic al ordonanței de urgență a Guvernului, nemodificat. Nu există intervenții.

În aceste condiții, supun votului final proiectul de Lege privind aprobarea ...

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte,

Conform Regulamentului Camerei Deputaților și cutumei Camerei Deputaților și Biroului permanent, există o zi de vot final, care eu știu că este marți la ora 12,30.

În programul Camerei Deputaților, nu am văzut stipulat vot final azi la ora 13,45. Deci, pe această situație, din nou va trebui Biroul permanent al Camerei să propună liderilor pe situația votului final.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Iertați-mă, înainte de a interveni, vă dau cuvântul la toți, pentru că așa a dorit domnul Gheorghiof, liderii care s-au întrunit acum au hotărât prelungirea programului de lucru până după votul final. Deci au hotărât și votul final.

În al doilea rând, eu aș vrea să mulțumesc tuturor liderilor grupurilor parlamentare că au stăruit ca acest proiect de lege să se dezbată și să se voteze pentru prestigiul Camerei Deputaților și nu înțeleg, în acest context atitudinea colegului nostru, care stăruie totuși pentru aprobare tacită.

Vă rog, domnule deputat.

Mi-am exprimat numai o nedumerire.

Domnul Marcu Tudor:

Același lucru am vrut, domnule președinte, să constat, în mod un corect, pe procedură, suspiciunea pe care o avem noi cu toții, constatată real, asupra unor membri din PNL care fac tot posibilul să obstrucționeze ședința, să o mute, să nu se desfășoare, ca să se accepte aprobarea tacită propusă de UDMR.

Domnule Titu Nicolae Gheorghiof, ați face bine să vă înscrieți în această uniune antinațională antipatriotică denumită UDMR.

Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Replica dumneavoastră, tot două minute, domnule Gheorghiof.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Am o replică matematică: 76 cu 75 fac 149 și cu 2 abțineri fac 151. Nu avem cvorum de vot final.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule Arpad.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

După cum vedeți, ne apropiem de ora 14, eu la ora 14 trebuie să plec și eu, ca și ceilalți colegi de ai mei, iar ceea ce s-a întâmplat aici, ca să fim corecți, este din cauza tragerii de timp, din cauza unor ieșiri necontrolate ale unui membru al grupului dumneavoastră parlamentar, care de data asta a jignit grupul UDMR, nu pe dumneavoastră și vă rog respectuos să-l chemați la ordine. (Rumoare.)

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog să rămâneți în banca dumneavoastră. Ne apropiem de votul final și orice problemă de ordin disciplinar pe care o considerați mai gravă să o deduceți Biroului permanent sau Comisiei juridice.

În orice caz, vă rog, domnilor deputați, și, dacă vreți, acesta este și un avertisment, astfel cum este prevăzut de regulament pentru cei care au luat cuvântul și au folosit expresii neparlamentare la adresa unor colegi.

Vă rog, domnule deputat Pavelescu, dar numai pe procedură, ca să putem epuiza și votul final.

Domnul Aurelian Pavelescu:

Domnule președinte, aș dori să trecem la votul final. Îmi pare rău că observ la colegii mei de la PNL, UDMR un asemenea comportament absolut imoral și îmi pare rău, domnule Gheorghiof, că trebuie să vorbesc despre dumneavoastră. (Vociferări.)

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog. Da. Două drepturi la replică. Vă rog.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte, să trecem totuși la vot final dacă considerați că suntem în cvorum, pentru că ceea ce se spune în Camera Deputaților de mult n-am auzit... Eu vreau să se respecte doar Regulamentul Camerei Deputaților și nu vreau să se ajungă în altă parte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Este corect. Da. (Domnul Marcu Tudor vociferează, gesticulează.)

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule Gheorghiof, hai să păstrăm aceeași măsură a lucrurilor și când ne convine și când nu ne convine. Dacă n-aș ști că stăpâniți cel puțin la fel de bine ca mine Regulamentul acesta, v-aș spune că s-a întâmplat ceva. Nu. Atâta timp cât s-a făcut un apel nominal, cvorumul de ședință este cel care a fost stabilit în momentul în care s-a făcut apelul nominal. Până în momentul în care se contestă acest cvorum.

Să înțelegem că dumneavoastră vreți să contestați cvorumul să facem acum un apel nominal? Păi, nu, că nu vă lasă nici un șef de ...

Deci, domnilor colegi, ne aflăm în situația în care este cvorumul de ședință întrunit. Din păcate, pentru că votul o să fie...

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Problema este ușor rezolvabilă, apelul nominal s-a făcut pentru stabilirea cvorumului, acesta este cvorumul, iar dacă el va fi infirmat de voturile exprimate, o să vedem.

Deci, supun la vot, votul final, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 183/2005.

Vă rog să votați. Vă rog să afișați. Vă mulțumesc. 177 prezenți, votanți, coincide cu cifra apelului nominal. Pentru 88, împotrivă 83 și 4 abțineri.

În aceste condiții, cu un vot, proiectul de lege a fost adoptat.

Jumătate plus unu. (Vociferări)

Vă rog să luați cuvântul pe procedură. Poftiți, vă rog. Este o lege ordinară, nu este o lege...

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte, suntem prezenți 177 de deputați. Pentru ca să treacă, avea nevoie de 89 de voturi pentru. A căzut. (Aplauze)

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da. Rog pe domnul Popescu... Domnule Popescu, vă rog să-mi confirmați rezultatele votului.

Vă rog, pe procedură, domnule Arpad.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Totuși, dacă veți avea timp, să-l chemați la ordine pe distinsul dumneavoastră coleg, să nu vă atac și pe dumneavoastră la Comisia juridică. Dacă aveți timp. Pentru ieșirile necontrolate.

Pe de altă parte, tot o problemă de matematică este și faptul că și-au exprimat votul un număr de deputați. Sunt 177. Din aceștia, cei care și-au exprimat votul, se iau în considerare, jumătate dintre aceștia au votat pentru, mai mult de jumătate pentru această lege.

Pe de altă parte, nu mi-ați dat cuvântul să-mi exprim nedumerirea că un deputat, care într-un an și-a schimbat trei partide, vorbește despre imoralitatea altora.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Problema este de a stabili, conform regulamentului, dacă este vorba de voturile celor prezenți, independent dacă aceștia și-au exprimat sau nu votul sau dacă este vorba de jumătate plus unu din voturile exprimate. Una din aceste două e ...

Vă rog, domnule deputat, luați cuvântul.

Domnul Tamás Sándor:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc pentru cuvânt și aș vrea să conduceți puțin mai calm ședința. Cei care au fost prezenți s-au contabilizat la votul la mașină de prezenți. Nu, nu. Deci am apăsat butonul prezent, da? Au fost prezenți în sală. Deputații au posibilitatea și dreptul să nu voteze, să nu-și exprime votul, dar cei care și-au exprimat votul sunt de trei feluri: da, nu și abțineri. Din aceste trei numere adunate se poate obține cu precizie majoritatea voturilor pentru da. Deci, votul este jumătatea celor care și-au exprimat votul este pentru da.

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Procedură, domnule președinte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da.

Domnul Marcu Tudor:

Lăsând la o parte să mai verificăm o dată prezența lor, pentru că nici acum nu sunt convins că n-au băgat cartele suplimentare, pentru că tot le aveau în buzunare și nu le-au lăsat nefolosite, dar este de constatat că o dată stabilit cvorumul pentru care noi suntem sau nu în sală, nu mai pot invoca alte cifre. Noi am rămas în sală pentru ca acela era cvorumul și, ca atare, în baza acelui cvorum trebuie îndeplinit un număr de jumătate plus unu ca să treacă o lege sau nu. Dacă nu s-a îndeplinit acest număr, legea nu a trecut. Acesta este regulamentul, indiferent de speculațiile pe care le face UDMR-ul și văd că a tăcut PNL-ul de rușine.

Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, poftiți, pe textul de regulament și pe urmă completăm și cu un text din Constituție.

Vă rog.

Domnul Emil Radu Moldovan:

Domnule președinte,

Art.129 alin.3: "Legile ordinare și hotărârile luate în procesul legiferării se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți în condițiile existenței cvorumului legal."

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

V-aș ruga să adăugați la aceasta și art.76 alin.2 din Constituția României: "Legile ordinare și hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră." E text constituțional.

Proiectul de lege nu a fost adoptat. (Aplauze, vociferări, rumoare.)

Stimați colegi, declar închise fructuoasele dezbateri de astăzi ale plenului Camerei Deputaților.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule președinte, îmi dați voie să fac o propunere.

Vă solicit, domnule președinte, ca pe cei care au absentat astăzi să-i treceți la absență nemotivată și să le tăiați diurna din ziua de astăzi.

Al doilea, datorită faptului că cea mai mare parte a membrilor Grupului parlamentar al PSDR este lipsă de 3 zile, dar își iau leafa ca fiind prezenți în aceste trei zile, însă ei sunt prin teritoriu și sparg capetele unii altora, vă rog, domnule președinte, să considerați aceste absențe ca fiind nemotivate și pentru aceste trei zile să dispuneți tăierea salariilor cuvenite ca fiind necuvenite.

Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

După încheierea dezbaterilor, atribuțiile mele de președinte temporar de ședință au încetat.

Deci, vă rog să vă adresați Biroului permanent sau direct președintelui în exercițiu al Camerei.

Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 14,15.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 1 decembrie 2021, 9:03
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro