Marius Rogin
Marius Rogin
Ședința Camerei Deputaților din 4 aprilie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.48/14-04-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 04-04-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 aprilie 2006

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.36 Marius Rogin - intervenție cu tema "România, la doi ani de la aderarea în structurile NATO";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Marius Rogin:

"România, la doi ani de la aderarea în structurile NATO"

Doamnelor și domnilor deputați,

Oricât de agitată este viața politică din România în aceste zile, nu putem trece mai departe fără a saluta de la această tribună un eveniment de o importanță deosebită în istoria noastră, cum este cel al aderării României la structurile Organizației Tratatului Atlanticului de Nord. La data de 2 aprilie 2004, țara noastră devine parte componentă a acestei organizații, membru cu drepturi depline, asemeni celorlalți membri din cadrul organizației.

La 4 aprilie 1949, la Washington, are loc semnarea unui tratat între zece națiuni independente din Europa și două nord-americane, tratat ce are ca principal scop crearea unei alianțe între aceste state, ce vizează cu precădere o apărare reciprocă.

Tratatul prevede ca toate țările membre să conlucreze pentru menținerea și dezvoltarea capacității de apărare. Organizația nu este însă deloc una rigidă. Din contră, de-a lungul timpului, a oferit și altor state, cu precădere celor europene, posibilitatea de a intra în structurile ei. Aceasta, desigur, după parcurgerea unor etape, în urma cărora să poată deveni acel partener nu doar cu drepturi egale, ci și cel care să poată îndeplini obligațiile ce-i revin, asemeni celorlalți parteneri.

Astăzi, Organizația numără 26 de state membre. După cele 12 care au pus bazele Organizației (Belgia, Canada, Danemarca, Franța, Islanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii și Statele Unite), au urmat apoi alte 14 state - Grecia și Turcia într-o primă etapă, apoi Germania în cea de-a doua, Spania într-o a treia, Cehia, Ungaria, Polonia în cea de-a patra etapă, iar în cea de-a cincea: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia.

Un alt rol important al Organizației este și cel de coordonare. Astfel, NATO a coordonat operațiunile de ajutorare a populației afectate în 1998 de inundațiile din vestul Ucrainei, a inițiat campanii umanitare pentru ameliorarea gravelor situații în care se aflau refugiații din Kosovo.

Deși obiectivul principal al Alianței este acela de a menține și de a asigura siguranța statelor care fac parte din organizație, NATO stabilește parteneriate și cu țări care nu fac parte din Organizație. De-a lungul timpului s-a acordat o atenție deosebită relațiilor cu Rusia și Ucraina, relații care la un moment dat au cam avut de suferit, dar care, suntem încrezători, vor fi reluate și se vor dezvolta într-un cadru mai larg.

O altă zonă de interes deosebit este și Mediterana. Securitatea în Europa este strâns legată și de securitatea și stabilitatea în această zonă. Între statele membre NATO și statele partenere, se stabilesc relații de cooperare activă, ajutor în caz de dezastre naturale, precum și programe științifice și ecologice.

Urmărind politica sa de menținere a păcii, prevenire a războiului, întărire a securității și stabilității, în conformitate cu sarcinile sale de securitate, NATO va căuta, ca prin cooperare cu alte organizații, să prevină conflictele, sau, în situația apariției unei crize, să contribuie la gestionarea sa efectivă, cu evidenta aplicare a normelor dreptului internațional.

România a început demersurile pentru apropierea de NATO imediat după revoluție. La mai bine de 14 ani după acest eveniment, România participă pentru prima dată la un Summit NATO în calitate de membru cu drepturi depline. Am demonstrat astfel că putem deveni parte a procesului transatlantic de luare a deciziilor în privința securității. Beneficiem în acest moment de cele mai solide garanții de securitate din istoria României. Avem șansa de a ne promova interesele naționale, în cadrul unui sistem de apărare colectivă bazat pe valori democratice.

Pentru că investiția în securitate este una de lungă durată, integrarea României în NATO este un câștig nu doar în ce privește siguranța țării noastre, ci și pentru stabilitatea și securitatea Europei.

NATO rămâne piatra de temelie a securității europene și fundamentul apărării colective în spațiul euroatlantic.

Ca țară europeană, România trebuie să-și exprime sprijinul pentru o Alianță puternică și capabilă să răspundă eficient noilor amenințări la adresa securității. Este important însă ca frontiera comunității euro-atlantice să nu se oprească la frontiera estică a României. În acest moment România participă la proiecte multinaționale de transport strategic aerian și maritim, contribuie la toate misiunile Alianței, inclusiv la cele din afara spațiului euro-atlantic (Irak, Afganistan) și s-a angajat în acțiunile pentru combaterea terorismului.

Această calitate de membru al Alianței, pe care ne-am câștigat-o în aprilie 2004, pe care multe state și-o doresc, dar de care n-au reușit încă să beneficieze, consolidează posibilitățile noastre de protejare a securității. Această securitate nu înseamnă numai putere militară sau apărare, ea presupune și cooperare, valori comune, capacități noi și o implicare activă a tuturor palierelor societății.

Îmi doresc ca România să-și îndeplinească în continuare misiunile la care va participa și obligațiile care-i revin, așa cum a făcut-o și până acum.

Vă mulțumesc.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 30 noiembrie 2021, 3:01
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro