Plen
Ședința Senatului din 10 aprilie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.55/20-04-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-09-2022
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 10-04-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 10 aprilie 2006

Declarații politice prezentate de senatori:  

Ședința începe la ora 15.25.

Ședința este condusă de domnul senator Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, asistat de domnii senatori Gavrilă Vasilescu și Gheorghe Funar, secretari ai Senatului.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile.

Vă propun să păstrăm formula convenită.

Vă propun să începem declarațiile politice, urmând ca după aceea să votăm ordinea de zi și programul de lucru.

 
  Nicolae Vlad Popa - Demersuri pentru integrarea României în U.E.

Invit la microfon pe domnul senator Nicolae-Vlad Popa, din partea Alianței PNL-PD. Se pregătește domnul senator Ion Vârgău. Nu, nu, te pregătești.

Vă rog să vă ocupați locurile. Aveți cuvântul. Nu vă grăbiți. Vă rog, domnule senator.

   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, cine afirmă că ne aflăm în campania electorală are dreptate. Numai că de data aceasta avem de-a face cu un vot atipic, pentru că nu va fi votată o persoană fizică, ci una juridică, iar alegătorii nu sunt din România, ci sunt primi-miniștrii ai celor 25 de state membre ale Uniunii Europene.

Aleasa va fi România!

Pentru prima oară este absolut necesar ca toate forțele politice să facă eforturi pentru un interes comun, acela de a demonstra celor 25 că și noi avem dreptul de a fi membru al Uniunii Europene.

Sigur, pentru această campanie electorală avem nevoie de o minimă solidaritate politică în interior și de eforturi diplomatice excepționale în exterior. Trebuie să folosim toate mijloacele de care dispunem pentru ca partenerii noștri să aibă o imagine corectă și reală despre România. Aș sublinia în această ordine de idei că unul dintre mijloacele de mare impact asupra colegilor noștri europeni este reprezentat de cultura și arta românească.

Un eveniment cultural de amploare a avut loc la Berlin, în seara zilei de 5 aprilie, când Ambasada României, sprijinită de companiile germane cu sediul în România, a organizat o seară culturală pentru membrii Bundestag-ului german. Evenimentul a coincis, în mod fericit, cu decizia guvernului german de a declanșa procedurile de ratificare a tratatului de aderare. Manifestarea s-a bucurat de un extraordinar succes, fiind susținută de maestrul Dan Puric, care, pur și simplu, s-a autodepășit.

Am avut onoarea să fiu invitat la acest spectacol și, ulterior, am purtat discuții cu numeroși parlamentari germani dintre care vicepreședinta Bundestag-ului german, Suzanne Kastner, deputații Gunter Krickhbaum, Verner Fritz, Helga Lopez, Sabine Bätzing, dr. Gerhard Botz și alții, care m-au asigurat că vor susține accelerarea procedurilor de ratificare a Tratatului de Aderare și, ulterior, vor vota în favoarea ratificării acestuia.

Stimați colegi, profit de această situație pentru a vă informa că o delegație importantă de parlamentari germani va sosi în România la începutul lunii mai.

Cred că în această perioadă scurtă, până în luna iunie când va avea loc votul asupra raportului Comisiei Europene, vom demonstra cu toții maturitatea politică și vom lăsa în plan secundar disensiunile inerente vieții politice interne.

Se impune, mai mult decât oricând, să facem dovada coerenței și seriozității actului politic.

Am convingerea că numai astfel România își va putea ocupa cu demnitate locul pe care îl merită pe deplin în marea familie a țărilor Uniunii Europene.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Ion Vărgău - Clasa politică românească în ochii cetățenilor.

Invit la microfon pe domnul senator Ion Vărgău, din partea Grupului Social-Democrat. Se pregătește domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

   

Domnul Ion Vărgău:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică se intitulează: "Clasa politică românească în ochii cetățenilor."

Apropierea sărbătorilor de Paști, ar trebui să fie un prilej de bucurie pentru toți românii, mai ales pentru cei care, în anul 2004, au ales schimbarea, sperând într-un viitor mai bun, într-o viață mai ușoară, cu mai puține griji și nevoi, așteptând ca aleșii lor să-și îndrepte atenția asupra problemelor reale ale populației.

De mai bine de un an pe scena politică românească se petrec tot felul de evenimente care nu fac altceva decât să degradeze imaginea clasei politice.

De la jocul de-a demisia la nivelul Guvernului, la lupta pentru schimbarea directorilor de spitale și a președinților celor două Camere ale Parlamentului, dosarul RAFO și Zambaccian, crizele din Alianța D.A. cu amenințări privind ieșirea de la guvernare a unor parteneri de coaliție, Legea lustrației și războiul CNSAS.

După tensiunile din principalul partid de opoziție, vine rândul coaliției de guvernământ, care în loc să se ocupe de problemele reale ale țării, nu face altceva decât să-și dispute orgoliile politice.

Stimați colegi, în urma nenumăratelor deplasări pe care le-am efectuat, am constatat că cetățenii sunt realmente îngrijorați de viitorul lor și al familiilor lor, având senzația că aleșii, cărora le-au acordat votul de încredere, nu tratează cu interes și responsabilitate nevoile populației. Sătui de sărăcie, pensionarii se pregătesc de proteste și amenință cu revolte de stradă. Impulsionați de insuficiența veniturilor lunare care nu le pot asigura hrana zilnică și plata utilităților, nemaivorbind de costul exagerat al medicamentelor, fără de care nu ar putea supraviețui.

Sunt convins că majoritatea pensionarilor din țară se confruntă cu aceste probleme.

Săptămâna trecută, studiind presa, am fost marcat de o frază rostită de un pensionar la finalul unei întâlniri între pensionari și autoritățile implicate în problemele cu care se confruntă această categorie socială. Iată mesajul pensionarului:

"Vă bateți joc de noi și vreți să murim mai repede. Nici bani de înmormântare nu mai avem pentru că trebuie să plătim milioane pentru rețete. Nici să murim, nici să trăim, pentru că ne-ați lăsat cu pensiile acestea mizere. Înainte de alegeri ne-ați promis marea cu sarea și acum nu vă mai pasă."

Stimați colegi, aș putea spune că, în urma deplasărilor mele în teritoriu, cunosc în mare parte nemulțumirile acestor oameni, dar glasul acestui cetățean, a venit ca o confirmare a unei realități crude trăită de foarte multe familii. Evenimentele petrecute de la începutul anului 2005, până în prezent, și mă refer aici la inundații, gripa aviară, temperaturi foarte scăzute din timpul iernii, creșterea prețului la utilități au afectat o mare parte din populație, astfel că sărbătorile creștine nu mai reprezintă de mult un prilej de bucurie și împlinire sufletească.

De aceea, fac un apel la rațiune către toți colegii parlamentari și, mai ales, către actuala guvernare să analizăm și să tratăm cu multă seriozitate și responsabilitate problemele reale ale românilor și permanent să ne gândim că suntem aici pentru că cetățenii ne-au acordat votul lor, iar dacă noi nu ne vom ridica la nivelul așteptărilor, acest lucru va fi drastic sancționat în momentul în care își vor exprima votul. Vă mulțumesc pentru atenție. (aplauze)

 
  Corneliu Vadim Tudor - Demascarea Securității și comunismului, lăsată pe mâna torționarilor.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îl invit la microfon pe domnul președinte Corneliu Vadim Tudor, din partea PRM. Urmează domnul senator Puskas Valentin Zoltan.

   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Doamnelor și domnilor, am să mă refer la eforturile unora de a demasca securitatea și comunismul. Ca să demaști ceva, trebuie să ai o anumită autoritate morală. Și să fii credibil. Numai așa, demascarea de dragul demascării nu merge, parcă asistăm la un joc de copii întârziați mintal. Și întârziați temporal, dacă ne gândim mai bine, fiindcă, efectiv, nu mai interesează pe nimeni astfel de lupte cu umbrele trecutului. I-aș sfătui pe încrâncenații inchizitori să țină perorații din astea acum în fața bătrânilor care stau la coadă ore-n șir pentru medicamente compensate. Sau într-o piață agro-alimentară unde săracii își numără ultimii bănuți cu degete tremurânde. Sau la un miting și marș de protest al sindicaliștilor din industrie și agricultură.

Oameni buni, haideți să punem la stâlpul infamiei securitatea și comunismul, lăsați totul baltă și veniți după noi. "Europa ne privește" etc. etc. Cred că palavragii ar lua-o zdravăn pe cocoașă și abia ar scăpa cu fuga. Prezentul are cu totul alte priorități. Anticomunismul nu ține de foame, domnilor, mai ales într-o țară ruinată cu o populație înfometată. Agitația asta este creată și întreținută artificial de niște pigmei care nu se pot face remarcați prin nimic altceva decât prin țipete guturale, răfuieli personale, excomunicări. Pentru unii primitivi, războiul rece încă nu s-a încheiat, dimpotrivă. Forțând metafora, aș putea spune că în România războiul rece este o ciorbă reîncălzită de către unii impostori care nu au nici o meserie și se află în criză de identitate. Ce-i drept, la spatele lor se află unii mccarthyști îmbătrâniți în rele din America, de la Freedom House și de la Open Society, indivizi care nu pot pricepe că lumea s-a schimbat și că nu ne putem răfui la infinit cu fantomele unor vremuri de mult apuse.

Stimați intoleranți, generația aia cu care vă tot luptați voi a murit. Nu mai aveți obiectul muncii decât dacă vreți să-i dezgropați pe Ana Pauker, Teohari Georgescu, Alexandru Drăghici, Leonte Răutu, Vladimir Tismenițchi și, eventual, să le spânzurați scheletele, așa cum au făcut monarhiștii englezi cu cadavrul lui Oliver Cromwell când au revenit la putere. Iar crimele comunismului nu sunt cu nimic mai prejos decât crimele capitalismului pe care nu le puteți ignora sau mușamaliza.

Nu mai faceți pe deștepții cu noi, că nu ne impresionați. Nu ați obosit să vă tot luptați cu umbrele, mințind că voi condamnați un sistem, când, de fapt, aveți niște polițe precise de plătit?

De ce întoarceți spatele României reale cu veritabilele ei tragedii provocate de jungla capitalistă a ultimilor 16 ani, nicidecum de "dictatura de dezvoltare"?! Cu ce drept moral înjurați voi comunismul tocmai în clădiri construite pe timpul comunismului, cum sunt: Televiziunea Română, Casa Scânteii, Casa Poporului?

Eu nu sunt comunist, domnilor, sunt naționalist și creștin, și știți asta prea bine. Fac parte din generația care a avut o copilărie și o adolescență plină de privațiuni, tocmai datorită vânzării barbare de la Yalta. "Istoria, un coșmar din care încerc să mă trezesc" - spunea un scriitor celebru.

Dacă nici noi nu am urât comunismul adus pe tancurile sovietice, atunci nu a mai făcut-o nimeni în țara asta. Dar pentru numele lui Dumnezeu, dacă tot vreți să condamnați ceva și nu aveți altă treabă, atunci puneți la zid comunismul stalinist, instaurat în România prin trădarea săvârșită la Yalta de Franklin, Roosevelt și Winston Churchill!

Devălmășia asta, confundarea intenționată a anului 1950 cu anul 1970, adică a regimului străin care a băgat la Canal floarea intelectualității române cu regimul autohton care, cu greutate, a scos din temnițele bolșevice ce se mai putea scoate și i-a ajutat pe supraviețuitori să revină la o viață demnă, nu vă face deloc cinste și se întoarce împotriva voastră ca un bumerang.

Dar voi nu îndrăzniți să atacați răul la rădăcină, fiindcă atunci ar trebui să spuneți cine conducea partidul și securitatea acelei epoci barbare: cei mai mulți torționari erau evrei, unguri și ruși. Hai, începeți cu ei, dacă vă dă mâna! Eu, ca doctor în istorie și cunoscător al documentelor, știu bine ce spun și am curajul răspunderii.

Printr-un contorsionism josnic voi însă îi bălăcăriți pe românii care au avut curajul să românizeze aparatul de partid și de stat, îndepărtându-i din funcție pe veneticii sangvinari și înlocuindu-i cu elementul autohton.

Au apărut deja mai multe lucrări de reabilitare a amantei lui Stalin, Ana Pauker, ca semn că linia a doua a Cominternismului nepotist a intrat în funcțiune și încearcă să intoxice sufletele românilor.

În ceea ce mă privește, aș vota cu două mâini o lege de condamnare a crimelor comise de comunismul-stalinist, repet, deși e târziu și nu mai ajută la nimic. Aș vota, tot cu două mâini, și o lege de condamnare a securității, dacă prin același act normativ s-ar repudia și serviciile secrete străine, care au acționat și acționează pe teritoriul României și împotriva interesului său național.

Dar propagandiștii de profesie nu vor asta. Ei vor să-i pedepsească pe români și să le inducă un permanent sentiment de vinovăție, ca nu care cumva să le treacă prin minte să-și mai creeze vreodată vreun sistem de auto-apărare!

În loc să demaște Mafia, care e vie, palpabilă și face ravagii, agitatorii noștri demască o utopie, întrucât asta a fost comunismul, o utopie. El nu a existat, fiindcă nu se poate construi un sistem politic din lozinci și manifeste, începând cu Manifestul Partidului Comunist din 1848. "O stafie cutreieră Europa", scria în acel manifest.

Dar acea stafie mai cutreieră Europa și acum, după mai bine de 150 de ani, ea este prostia umană, intoleranța, lăcomia.

Doamnelor și domnilor, am tăcut și am tăcut până am considerat că a venit timpul să spun și eu punctul meu de vedere pe tema asta: o temă falsă, repet, și superfluă care seamănă cu gluma aceea referitoare la un român care îl pedepsește pe un ungur pentru uciderea lui Mihai Viteazul. "Bine, dar asta s-a întâmplat acum 400 de ani", zice ungurul. "Nu-i bai, eu unu' abia acu' am aflat!" îi răspunde românul.

Păstrând proporțiile, cam așa și cu acest "tribunal" excepțional, care vrea să se constituie într-un pluton de execuție anacronic, ce trage după colț sau chiar îndărăt, orbește. Și toate aceste eforturi sterile sunt încununate de cea mai sinistră alegere care se putea face: în fruntea Comisiei pentru studierea și condamnarea crimelor comunismului a fost desemnat fiul unui agent al Moscovei! Fiindcă până acum numai prin asta s-a remarcat numitul Vladimir Tismăneanu, alintat Volodea. Frumos nume românesc. Este odrasla lui Leon Tismenițchi, agent NKVD, poreclit "Ciungul".

E ca și cum la conducerea unei Comisii pentru studierea și condamnarea nazismului ar fi cocoțat un copil al lui Hitler!

Ce oroare! Fi-su să-l atace pe ta-su! Volodea să sară la beregata lui Leonea! Dar e ridicol! Așa ceva parcă e desprins din rețeta realismului socialist al "obsedantului deceniu", unde părinții își turnau copiii și copiii își turnau părinții.

Iată o notă, pe care am primit-o astăzi, despre biografia acestui impostor.

Citez:

"VLADIMIR TISMĂNEANU

Născut la 4 iulie 1951, la Brașov. Absolvent al Facultății de Filozofie din București. Sociolog la Institutul de Proiectări pentru Construcții Tipizate. Lector al Comisiei de Propagandă a Comitetului Municipal București al P.C.R. și al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist.

În octombrie 1981 a plecat într-o călătorie turistică în Franța și Spania, refuzând să se întoarcă în România. După o escală în America Latină a emigrat în S.U.A.

Mama - Ermina Tismenițchi, medic, membră a PCR din anul 1933; participantă la războiul civil din Spania, în tabăra comunistă, tabăra accea, care incendia biserici și omora preoți. După 23 august 1944 a deținut funcții semnificative în aparatul de partid de la București.

Tatăl - Leon Tismenițchi, agent NKVD în România, membru al "nucleului dur" cominternist al PCR, făcând, în permanență, jocul Moscovei, torționar stalinist, care are multe victime pe conștiință."

Am încheiat citatul.

Acest Vladimir Tismăneanu e o nulitate absolută, deși pozează în profesor pe la o universitate americană. Mai știu eu niște profesori sau dramaturgi din aceștia, care se produc prin garaje, în fața unei asistențe de câțiva ciumeți.

Prin numirea acestui tiz al lui Vladimir Ilici Lenin - fiindcă la Lenin s-a gândit Tismenițchi când a ales numele pentru progenitura sa - toate demersurile așa-zișilor anticomuniști de azi sunt compromise. E de-a dreptul grotesc să coordoneze o comisie anticomunistă fiul unui călău comunist! Desigur, nu poți condamna urmașii pentru păcatele înaintașilor, dar când ei, urmașii aceștia, sar peste cal, se obrăznicesc și vor să șteargă cu buretele istoria de 45 de ani a unui popor întreg, atunci se pot aștepta la reacții pe măsură. Să nu mai vină toți aventurierii și veneticii, să ne dea lecții! De "gauleiteri" din ăștia suntem sătui până în gât. Aici e Țara românilor, asta să nu se uite niciodată!

Am să mă refer acum la dosarele Securității. Cine face cea mai mare gură pe tema asta, și ea răsuflată? Tot unul cu bube în cap: Ticu Dumitrescu. Nu sunt singurul care l-a acuzat pe acest individ complexat și răzbunător de colaborare cu securitatea. Primii au fost deținuții politici, care l-au cunoscut în închisoare și știu ce-i poate pielea.

Coloneii de securitate Ghețu și Căldare îl cunosc și ei foarte bine, fiindcă lor le dădea raportul. Așa că nu voi repeta cele afirmate sau publicate până acum.

În ciuda celor debitate de Radu Filip, de la C.N.A., care și-a permis să oprească emisia unui post de televiziune timp de trei ore, există dovezi din belșug, cu privire la statutul de securist și torționar al lui Ticu Dumitrescu. Dacă toate acestea nu au devenit publice și Ticu Dumitrescu a fost lăsat să facă un vacarm infernal, aceasta se datorează, în principal, Serviciului Român de Informații.

Iată o notă specială, pe care am primit-o recent, pe filiera unor ofițeri S.R.I., care nu au vrut să mai consimtă la mascarada asta, așa că au rupt "legea tăcerii". Să vedem dacă are cineva curajul să conteste cele spuse aici. Și fac apel la presă să rețină ce voi cita, pentru că e în premieră absolută.

Citez:

"A. În anul 1994, primul adjunct al directorului S.R.I., generalul Victor Marcu, a solicitat de la secția Argeș a S.R.I. fișa lui Constantin Ticu Dumitrescu, din arhiva fostei Securități. Fișa conține, în general, datele din dosarele sale: F.P. (Fond Personal), U.I. (Urmărire Informativă) și I (Informator).

B. Cum documentele respective nu se găseau la Pitești, ci la Ploiești (probabil, o confuzie între cele două orașe), ofițerul Florea Ciobotea de la Biroul de Informatică și Documentare Argeș a solicitat respectivele documente de la S.R.I. Prahova.

După obținerea documentelor, ele au fost înaintate generalului Victor Marcu, prim-adjunct al lui Virgil Măgureanu.

C. Datele obținute din fișa lui Constantin Ticu Dumitrescu sunt următoarele - să vedeți și dumneavoastră sub steagul cui defilați -:

  • a fost condamnat pentru fals și uz de fals, participând la un furt de 4000 metri liniari de țeavă galvanizată și o benă de cărămizi. Mai era un țărănist, prin 1997 - 2000, care furase ciment. Aceluia i-a rămas numele "Ciment", acestuia o să-i rămână numele "Omul de Tinichea sau de Tablă". Să furi 4 km de țeavă galvanizată, da, e o performanță.
  • Ticu Dumitrescu a fost racolat ca informator de ofițerul de contrainformații al închisorii;
  • pentru activitatea sa ca informator a fost recompensat cu titlul neoficial de "șef de culoar", răspunzând de "reeducarea" a circa 200 de deținuți de drept comun; "reeducarea" consta, de cele mai multe ori, în bătăi la tălpi cu furtunul de cauciuc, operațiune executată personal de Ticu; ofițerul care l-a recrutat se numește Marius Racoviță;
  • la eliberarea din închisoare (mai devreme cu doi ani, pentru serviciile aduse), a devenit coordonatorul unui grup de circa 20 de informatori, care lucrau pe marile șantiere de construcții (unde se înregistrau furturi enorme de materiale și echipamente).

D. În anul 1997, Ticu Dumitrescu, având o aprobare a directorului S.R.I. Costin Georgescu, s-a prezentat la S.R.I. Argeș și a studiat dosarele de securitate ale unor lideri țărăniști și liberali, printre care: Ion Diaconescu, Nicolae Ionescu-Galbeni și Mircea Ionescu- Quintus - colegul dumneavoastră de la PNL. Atunci au apărut în presă acuzații împotriva celor trei. Ticu Dumitrescu l-a dat în gât pe Quintus, cum tot el spunea baliverne despre Coposu și Diaconescu.

E. Într-o discuție pe care Ticu Dumitrescu a avut-o cu șeful B.I.D., Florea Ciobotea, acesta din urmă a făcut o referire la informația din "fișa" cerută de generalul Marcu. Imediat după această discuție, Ticu Dumitrescu a plecat din Pitești.

F. Informațiile complete, cu lux de amănunte, despre Ticu Dumitrescu, respectiv, Fondul Personal, dosarul de Urmărire Informativă și dosarul Informator, se găsesc în arhiva S.R.I. Prahova, precum și în Fondul microfilmat al Securității, în câte 5 exemplare. Așa că, la începutul anilor '90, când el l-a șantajat pe generalul de justiție Gheorghe Mihail Șerbănescu, să-i dea dosarul, și acesta i l-a dat, el nu știa că sunt și microfilme, care vor ieși în curând la iveală."

Am încheiat citatul - repet - dintr-o Notă specială, pe care am primit-o de la unii ofițeri S.R.I. Dacă vreți adevărul! Dacă vreți numai adevărul dumneavoastră, nu aveți decât să mergeți cu el, să-l faceți și șef de stat!

Așadar, Ticu Dumitrescu a fost șef de rețea, adică rezident al Securității și torționar. Să mă dea în judecată, dacă îi dă mâna.

Trebuie să recunoașteți că nu oricine primea Ordinul Muncii, decorație valoroasă, care aducea o serie de privilegii.

Iată de ce, ca membru al Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și ca vicepreședinte al Senatului României, eu cer, acum și aici, în mod oficial, conducerii Serviciului Român de Informații să publice dosarul numitului Ticu Dumitrescu - fiindcă dosar are, cu siguranță - și, dacă acest individ, care - nu-i așa? - are o personalitate atât de puternică, după cum se lăuda el, nu are motiv să se ascundă, atunci, hai să-i vedem cu toții dosarul. Eu mi l-am publicat pe al meu. Ei de ce nu-și publică dosarele lor? Ca să știm și noi cine are dreptul să scormonească prin dosarele altora. Și am vrea să se publice și dosarul colonelului de securitate Nicolae Chiroiu, care a activat în echipa generalului Pacepa, sub numele conspirativ Nicolae Ivașcu. Imediat după dezertarea lui Pacepa, în 1978, acest Chiroiu, alias Ivașcu - ca în filmele cu spioni - a fost mutat la miliție, dar tot cu însărcinări pe linie de securitate.

Dacă nu știți cine este acesta, am să vă spun eu. Tatăl mult prea guralivei demascatoare de securiști, Germina Nagâț, pe care un alt "securist cu față umană", Mircea Dinescu, alt port-drapel al unora dintre dumneavoastră, a luat-o de la revista "Secolul XX", în anul 2000, și a instalat-o în funcția extrem de importantă de șefă a Direcției de investigații a C.N.S.A.S., peste un colectiv de 55 de oameni foarte bine plătiți de la bugetul de stat.

Am să-i dau un sfat acestei fete născută la Oradea, din tată securist și mamă unguroaică, să-i trăiască: dacă arzi de nerăbdare să vânezi securiști, care să mărturisească totul în fața ta, ca la spovedanie, pentru a fi iertați, începe cu părintele matale, fetițo!

Atât am avut de spus, deocamdată, despre șmecherii care umblă cu "cioara vopsită" prin istoria mai veche și mai nouă a României. Și sunt plătiți pe banii statului român, să nu uitați! Uite, de-aia a ajuns România "oaia neagră" a Europei: fiindcă fac "gâți" toți... Nagâții!

Și o frază în încheiere, pentru că nu mai avem când să ne pronunțăm.

Partidul România Mare va vota împotriva aberantei legi a lustrației. Este anticonstituțională, împarte cetățenii României în mai multe categorii, ia dreptul unor cetățeni ai României de a alege și de a fi aleși. Se vrea crearea unui gol de generație. Cine ar profita dacă specialiști ca Ion Iliescu, de pildă, Carol Dina, Dan Claudiu Tănăsescu și alții, chiar Mihai Răzvan Ungureanu, care este un tânăr foarte inteligent, n-ar mai putea să candideze? Vă spun eu. În mare parte, golanii și bișnițarii de dinainte de decembrie 1989, pentru că aceia nu intrau în P.C.R., că nici P.C.R.-ul acesta nu era prost, să bage toate secăturile acolo.

Prin urmare, gândiți-vă bine înainte de a vota această lege, pentru că este o lege a frustrației. Vă faceți de râs. Sunteți, stimați colegi, de aproape un an și jumătate la guvernare. Ați rezolvat problema pensionarilor? Ați rezolvat problema copiilor străzii? Ați rezolvat problema traficului de ființe vii și de organe? Ați rezolvat problema nivelului de trai? Când le veți rezolva pe acestea, o să mai discutăm.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Puskas Valentin Zoltan - Creșterea prețului la gazele naturale.

Îl invit la microfon pe domnul senator Puskas Valentin Zoltan, din partea U.D.M.R.

Se pregătește domnul senator Apostol Neculai.

   

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat,

Deși a venit primăvara, populația țării încă resimte și va resimți și în continuare creșterea prețului la gazele naturale.

Ridic această problemă aici și acum, având în vedere faptul că nu numai creșterea prețului la gazele naturale este o problemă pentru consumatorii casnici, dar și pentru cei industriali, dar și calitatea gazului livrat.

Deși în contractul privind furnizarea gazele naturale se prevede, la un moment dat, că furnizorul trebuie să asigure calitatea acestui gaz, deși în Legea nr.288/2005, prin care am aprobat Ordonanța de urgență a Guvernului nr.116/2005, la propunerea subsemnatului, am trecut răspunderea furnizorului pentru asigurarea valorii calorice a gazele naturale, acest lucru nu s-a întâmplat și nu se întâmplă nici în momentul de față.

Astfel se explică faptul că iarna, atunci când avem nevoie de mai mult gaz și de gaz cu putere calorică mai ridicată, pentru un ceai, trebuie să fierbem apa 20 de minute, când, pentru a încălzi locuința folosim cantitativ de două ori mai mult gaz decât ar fi necesar, dacă am asigura această calitate a gazului.

Am ridicat această problemă săptămâna trecută, atunci când, în Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, am avut discuții cu domnul ministru Șereș, și l-am rugat pe domnul ministru - și rog acum și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale - să introducă în contractul de furnizare pentru consumatorii casnici valoarea calorică ce trebuie să fie asigurată pe metrul cub de gaz, deoarece constatăm zilnic că populația consumă o anumită cantitate de gaz, dar nu poate asigura, prin această cantitate, încălzirea locuinței sau valoarea calorică necesară pentru prepararea hranei.

De aceea, propunem ca, începând cu luna următoare, A.N.R.G.N. să revadă contractul care a fost conceput acum 3-4 ani și se aplică în continuare, și să se prevadă la art.3, acolo unde sunt obligațiile furnizorului, valoarea calorică a gazului care trebuie să fie asigurată pentru populație și, pe baza acestor indicatori, să ne putem adresa, dacă va fi cazul, la instituțiile care apără interesele consumatorilor, pentru a preveni, în continuare, scumpirea de facto a consumului de gaz la consumatorii casnici.

Să sperăm că începând cu sezonul iarnă 2006 - 2007 și valoarea calorică a gazului va fi cea care este prevăzută de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Neculai Apostol - Considerații privind evoluția economico-socială a județului Iași - 2002 - 2005.

Invit la microfon pe domnul senator Apostol Neculai și se pregătește domnul senator Varujan Vosganian.

   

Domnul Neculai Apostol:

Domnule președinte,

Dragi colegi,

Am intitulat declarația mea politică de astăzi "Polul sărăciei extreme a ajuns, cum era de așteptat, și la Iași". Și am să fac câteva considerații privind evoluția economico-socială a județului Iași, în perioada 2002-2005.

Situația actuală a județului Iași, din punctul de vedere al nivelului și caracteristicilor dezvoltării sale economice și sociale, nu reprezintă doar un motiv de dezamăgire, îndeosebi pentru generațiile tinere, prin discrepanțele enorme între ceea ce s-a așteptat de la evenimentele revoluționare din Decembrie 1989 și ceea ce s-a reușit, efectiv, după acest moment istoric, ci trebuie luată în considerare ca un avertisment deosebit de serios pentru factorii de conducere și decizie politică, cât și de administrația publică locală și centrală.

Făcând recurs la istorie trebuie să ne reamintim riscurile aferente segregării și diferențierii regionale pe baza dezvoltării economice și nivelului de trai.

La Iași, în iunie 1927, în mediul universitar și intelectual, s-a înființat Mișcarea Legionară care a potențat tocmai o astfel de stare de frustrare și de nemulțumire față de dimensiunea extremă a sărăciei, a subdezvoltării economice și a rămânerilor în urmă.

A urmat apoi tranzacția cinică a marilor puteri la Yalta prin care am fost încorporați cu forța într-un alt sistem politic și economic în care, în pofida declaratului principiu al dezvoltării economice echilibrate în profil teritorial, Moldova a continuat să fie o regiune marginalizată, existând o virtuală linie de demarcație economico-socială în raport cu cealaltă parte a țării.

În condițiile nerealizării Culoarului IV European, care ar fi asigurat conectarea Moldovei la celelalte regiuni românești cu statele comunitare, dar și cu cele extra comunitare, cum ar fi Rusia și Ucraina, care reprezintă insondabile piețe de resurse și de consum, starea de sărăcie și dimensiunea rămânerilor în urmă a acestei regiuni nu mai trebuie să surprindă pe nimeni.

Semnificativ este faptul că de la Budapesta la Moscova funcționează trei curse aeriene pe zi, iar de la București spre capitala Federației Ruse trei curse săptămânal.

Sunt ungurii mai filoruși? Investesc rușii în Ungaria și doar oportunitățile de afaceri întrețin această realitate?

În schimb, noi am reușit marea performanță de a plăti un preț înalt și usturător la gazele naturale rusesc, crescând astfel prețul la majoritatea utilităților atât în economie, cât și în zona socialului.

Dragi colegi, chiar dacă este incomod, trebuie să se recunoască, pe baza documentelor statistice și a cutremurătoarelor realități trăite zi de zi, că, în perioada de tranziție, post centralism în economie și post socialism în ideologie, economia județului Iași a fost, cu mici excepții, în cădere liberă, reîntorcându-se prin tunelul timpului cu câteva decenii în urmă. Da, cu câteva decenii în urmă, dragi colegi! Aceasta a cunoscut o involuție pregnantă și generalizată, ritmurile și consecințele declinului economic fiind mai accentuate decât cele înregistrate la nivelul țării, resimțindu-se cu deosebire în domeniile producției materiale și serviciilor productive, în dinamica veniturilor populației, în indicatorii stării de sănătate și morbiditate ale acesteia.

Imaginea veridică a situației dezastruoase în care se află economia județului Iași nu poate fi redată însă numai prin cuvinte. O expresie mult mai concludentă o oferă indicatorii economico-sociali care, prin nivelul de dinamică, arată adevărata dimensiune a realităților, pe de o parte, precum și sensurile și intensitatea de evoluție, pe de altă parte.

Vă voi prezenta foarte succint principalii indicatori economico-sociali ai județului Iași, comparativ cu media țării, care, din 1990 până astăzi, sunt într-o continuă scădere.

Producția industrială, din 1990, este în continuă scădere, dar o să mă refer doar la 2005 față de 2004.

La producția industrială, la nivel național, 102%. La nivelul județului, 86,3%, deci, un minus de 15,7%.

La cifra de afaceri, un minus de 9,1%.

La export, minus 13%, la import, minus 3,7%.

Volumul investițiilor, per total, a fost în creștere cu 19%, dar, aici, există un dar. Și anume, la partea de construcții-montaj unde s-au realizat hale, depozite, unități comerciale, super-market-uri, care nu produc valoare adăugată, ci sunt adevărate aspiratoare de bani, aici, s-a investit foarte mult. Deci, proporția este de 156%, mai mult decât la nivel național cu 46,4%.

În schimb, la utilaje și mijloace de transport din sfera producției, unde se realizează valoare adăugată, avem minus 11,4%, comparativ cu 114,7%, la nivel național.

La locuințe construite, minus 28,3%, la efectivul de salariați, minus 2,4%, iar în sectoarele industriei și construcției, minus 7,8%. Câștigurile salariale și ele sunt în descreștere. Minus 1,2%, raportat la nivel național.

Numărul șomerilor a crescut cu 10%, față de cel înregistrat la nivel național, iar numărul mediu al pensionarilor de asigurări de stat a crescut cu 1,1%.

Evaluările statistice făcute pe baza unor date și în condiții comparabile conturează declinul absolut al economiei județului Iași în anii 1990-2005.

Consecința imediată și nemijlocită a unor astfel de evoluții o reprezintă accentuarea decalajului în ceea ce privește dezvoltarea economico-socială între județul Iași și celelalte județe din Moldova, care nici ele nu au avut rezultate demne de invidiat.

Ca urmare, fosta capitală a Moldovei se impune treptat, dar sigur, alături de județele vecine, în principal, Vaslui și Botoșani, ca un pol al sărăciei extreme, cum se menționează în Raportul național al dezvoltării umane, în perioada 2003-2005, document în cadrul căruia experți români și străini în materie de administrație publică și sociologie, sub supravegherea și îndrumarea experților Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, au analizat problemele legate de guvernarea locală și dezvoltarea umană.

Stimați colegi, nu ne-am propus prin această analiză să criticăm, neapărat, actualul Guvern, ci, doar, să tragem un semnal de alarmă, prezentând o stare de fapt care are atât cauze obiective, atomizarea economiei centralizate în tranziția către economia de piață, cât și cauze subiective, de natura managementului guvernamental și local, dublat de lipsa de fermitate în angajarea unor decizii de reformare reală la momentul oportun, și aici m-aș referi la privatizări care nu s-au făcut la timp sau cele care s-au făcut nu s-au făcut în concordanță cu administrația publică locală, cu mediul de afaceri locali, ci s-au făcut numai la nivel central.

Noi propunem Președinției, Guvernului și Primului-ministru, structurarea unei evaluări sincere și corecte a economiei României pe regiuni de dezvoltare până la nivel de județ, pe domenii de activitate, evaluare care să analizeze resursele materiale și umane, gradul de tehnologizare, disponibilitățile și oportunitățile specifice, tendințele pieței, pe baza căreia să se elaboreze o strategie de dezvoltare economică pe o perioadă de 10-15 ani, strategie agreată de întreg spectrul politic.

Doar astfel vom putea scoate în evidență zonele de interes investițional, prioritățile fiecărei regiuni și județ, oportunitățile economice spre care pot fi atrase fonduri europene pre și post aderare.

Această declarație politică reprezintă un semnal de alarmă pentru Guvernul României și pentru primul-ministru ca, printr-o decizie politico-administrativă, să se trimită în teritoriu, într-un timp foarte scurt, specialiști abilitați și cu putere decizională, pentru a face analize punctuale la nivelul fiecărui județ din regiunea de dezvoltare nord-est, pentru a evalua starea de sărăcie extremă și a angaja de urgență demersurile ce se impun.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnul senator.

 
  Varujan Vosganian - Evocarea idealului reîntregirii cu Basarabia.

Invit la microfon pe domnul senator Varujan Vosganina, din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD.

Se pregătește domnul senator Otilian Neagoe.

   

Domnul Varujan Vosganian:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Cuvântul meu de astăzi este un apel, aproape patetic, pe care îl fac la evocarea idealului reîntregirii.

Duminică, pe stil vechi, am sărbătorit, împreună cu oameni de cultură din Basarabia, alipirea Basarabiei la patria-mamă. În acest context, aș dori să vă transmit câteva din gândurile mele și nu numai dumneavoastră, dar și autorităților României.

La 1 ianuarie 2007, momentul în care vom intra în Uniunea Europeană, căci, de integrat, probabil că ne vom integra, cu adevărat, câțiva ani mai târziu, vom introduce sistemul de vize cu Republica Moldova. Prutul va fi frontiera Uniunii Europene. S-ar putea ca, în acest fel, Prutul să devină o frontieră mai greu de trecut decât era pe vremea când Republica Moldova aparținea Imperiului Sovietic.

În 1991, am avut o șansă unică de a ne uni cu Basarabia, dar, fiindcă autoritățile acelor vremuri atât de la București, cât și de la Chișinău, în loc să privească înainte spre destinul românesc, au privit înapoi peste umăr la ce spunea Moscova, acest moment fundamental în existența poporului român a eșuat.

În acest moment, nu putem forța reîntregirea. Există tratate internaționale, există un stat Republica Moldova independent, căruia îi respectăm existența, Constituția și suveranitatea. În același timp, nu putem accepta, în timp ce alte țări - Vietnamul s-a unit, Germania s-a unificat, mai devreme sau mai târziu și cele două Coree vor fi una singură - ca noi, poporul român, să rămânem ultimii cu rușinea de a fi despărțiți de o graniță artificială.

De aceea, în aceste condiții trebuie să reafirmăm, cel puțin, reîntregirea spirituală.

Aș vrea să vă dau câteva cifre dramatice despre ceea ce se întâmplă astăzi în Republica Moldova.

În timp ce Ambasada României, la Chișinău, numără, cu portar cu tot, 14 funcționari, Ambasada Federației Ruse are peste 1.000 de funcționari.

În timp de Televiziunea și Radioul din România au numai doi corespondenți în Republica Moldova, organele de presă rusești au aproape 800.

Peste 80% din economia Republicii Moldova este controlată de centre de influență care au surse în afara graniței, și anume în spațiul economic rusesc.

În Republica Moldova, aproape, nu există presă românească. Oficiul pentru românii de pretutindeni al Ministerului de Externe, practic, nu sprijină publicațiile românești din Republica Moldova. Relațiile economice sunt extrem de precare. Ambasada noastră, din păcate, nu este pregătită pentru a deservi traficul de frontieră de după 1 ianuarie 2007. În ultimii ani, acordarea de cetățenie și permisiunea de repatriere au fost extrem de îngrădite din Republica Moldova către România.

Eu sunt un unionist incurabil. Socotesc că idealul reîntregirii trebuie să rămână pentru clasa politică românească o aspirație fundamentală.

Mai mult decât atât, noi trebuie să convingem opinia publică românească de faptul că destinul românesc nu va putea să reintre pe făgașul său decât în momentul în care ținuturi românești de pe cele două maluri ale Prutului se vor reunifica.

Am construit niște poduri de flori, dar ele s-au dovedit numai niște sărbători populare, fără rezonanță în viitor.

Asumarea noastră în această privință trebuie să fie clară.

Basarabia trebuie să fie pentru noi ca un altar pentru că de la altar, chiar și că te îndepărtezi, te îndepărtezi cu fața, nu te poți întoarce cu spatele.

Solicit Guvernului României, Președinției României, conducerii Parlamentului să creeze o strategie pentru cele două maluri ale Prutului, pentru momentul în care România va intra în Uniunea Europeană și când apropierea de Bruxelles riscă să ne depărteze de Basarabia. Iar dacă ar fi să ne întrebăm ce alegem, Uniunea Europeană sau Basarabia, noi trebuie să spunem că această alegere nu există pentru că nu poți alege între ceva din afara trupului tău și ceva dinlăuntrul tău.

Și atunci, trebuie să facem astfel încât integrarea noastră să netezească reîntregirea în interiorul Uniunii Europene și nu să ne depărteze de frații noștri, pentru că eu consider că istoria noastră, dacă e bună sau rea, se judecă numai în modul în care noi suntem mai aproape sau mai departe de România reunificată.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
  Otilian Neagoe - Târgul Național de Turism, 6-9 aprilie, București.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe domnul senator Otilian Neagoe, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, se pregătește pentru trei minute domnul senator Szabo Karoly Ferenc.

   

Domnul Otilian Neagoe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Aș dori să mă refer, în declarația mea politică, la un eveniment care s-a desfășurat săptămâna trecută, în perioada 6-9 aprilie în București, s-a organizat Târgul Național de Turism.

Tot în această săptămână a avut loc și un eveniment sportiv care a captat atenția tuturor românilor, este vorba de meciul de fotbal Steaua - Rapid, gazetarii au numit acest meci, "Meciul unei națiuni".

Din păcate, evenimentul despre care vorbeam la început, Târgul Național de Turism s-a desfășurat într-un anonimat aproape perfect, din punctul de vedere al atenției pe care au acordat-o guvernanții acestei manifestări care a cuprins peste 300 agenții de turism și prestatori de servicii din turism.

Numai în a doua zi a târgului, domnul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu a făcut o vizită, i-aș spune, mai mult de serviciu, în cadrul Târgului, în rest, alți membri ai Guvernului nu au vizitat standurile acestui târg.

Turismul reprezintă o șansă pentru România, turismul reprezintă o resursă economică despre care foarte mulți politicieni și guvernanți vorbesc ca o alternativă de dezvoltare, dar, din păcate, atunci când este nevoie să sprijinim dezvoltarea turismului, atunci când este nevoie să punem de acord politici și strategii de dezvoltare, constatăm că nu există sprijinul necesar.

Ar fi fost foarte frumos dacă domnul prim-ministru ar fi fost însoțit, chiar și în a doua zi a târgului, de ministrul agriculturii spre exemplu, ministrul finanțelor, dacă ar fi fost prezent acolo, de asemenea, ministrul culturii, ministrul sănătății, ministrul de externe poate ar fi fost necesar să organizeze, într-una din zile, o vizită împreună cu șefii misiunilor diplomatice, acreditați la București, pentru a vizita standurile din Târgul de la ROMEXPO.

Este păcat, pentru că astăzi, după 16 ani de restructurare economică profundă, ani în care multe din industriile, multe din activitățile care deveniseră tradiționale pentru România au dispărut, este necesar să punem alte activități într-un start favorabil, să punem turismul ca o alternativă la dezvoltarea României.

România se situează pe locul 4, după cum îl apreciază mulți într-un clasament al Consiliului Mondial al Turismului, în ceea ce privește potențialul turistic, oportunitățile de dezvoltare care se pot realiza în turismul românesc.

Avem un turism care poate fi dezvoltat, avem o țară care se pretează la turismul de circuite, avem turismul montan, turismul de litoral, turismul de deltă, turismul cultural, turismul balnear, turismul ecumenic și nu sunt multe țări în lume care pot să ofere vacanțe de o asemenea complexitate.

Din păcate, durata medie a sejurului în România este de 2-4 zile/turist, în timp ce în Spania se ajunge la 10 -11 zile.

Este limpede că rentabilitatea, în aceste condiții, este foarte slabă în cazul turismului din România.

Contribuția turismului în 2005, la Produsul Intern Brut este numai de 500 milioane euro, în timp ce Bulgaria realizează venituri de peste 2 miliarde și jumătate de euro, în timp ce Ungaria realizează peste 6 miliarde euro, în timp ce Cehia realizează circa 9 miliarde euro.

Deci, iată, de fapt, unde ne situăm!

Avem numai 200 mii de lucrători în turismul din România, este nevoie de o școală de turism, este nevoie să facem o promovare mai agresivă a turismului românesc.

Am văzut, în anii din urmă, la Târgul de la Berlin într-una din serile din perioada în care se desfășura Târgul, pe postul național de televiziune se proiecta un film despre Ungaria, un film de promovare a turismului din Ungaria, de 45 minute, și îmi spuneau cunoscătorii din cadrul televiziunii din Germania că un asemenea film costă peste 500 mii de euro.

De aceea, este nevoie să implicăm, atât administrațiile locale, cât și administrația centrală pentru a face o promovare mai mare turismului românesc.

Nu se poate, Târgul Național de Turism de la ROMEXPO a fost în organizarea Federației Patronatelor din Turism, a Asociației Naționale a Agențiilor de Turism, a Organizației Patronale din Turismul Balnear, a Asociației Naționale a Turismului Rural, iată că Guvernul nu a sprijinit și nu sprijină cu fonduri organizarea unor asemenea reuniuni.

Mai există o ediție a Târgului de Turism și în toamnă, să sperăm că la acesta va veni un sprijin și din partea Guvernului, dar mai presus de toate, este nevoie de facilități fiscale, nici acum agenții de turism nu știu cât va fi TVA-ul anul viitor, pentru ca în perioada contractărilor să știe exact pe ce prețuri să meargă.

De asemenea, este nevoie să creăm facilități fiscale mai mari, să încurajăm incoming-ul, să se știe că deja în ultimii ani, outgoing-ul a fost cel care a deținut, până la urmă, ponderea în activitatea agențiilor de turism.

Este nevoie de o strategie de relansare a turismului românesc, Partidul Social Democrat a constituit un grup, în acest sens, care se ocupă de elaborarea unui Program pentru relansarea turismului românesc.

Sunt resurse care se risipesc, sunt resurse care ne stau la îndemână și așteaptă să fie puse în valoare.

Să sperăm că în anii ce vor veni, în lunile următoare, din perspectiva integrării noastre în Uniunea Europeană, vom lua mult mai în serios această resursă care, până la urmă, este un dat al naturii, este un "dat" de la Dumnezeu și este păcat să nu îl punem în valoare.

Un slogan care este deja consacrat în turism spune "Să vii ca turist și să revii, ca prieten", dar pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie de promovare, este nevoie de implicarea administrațiilor locale și a administrațiilor centrale integrate, de politici armonioase.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Szabo Karoly Ferenc - Lucrările de investiții pentru spitalul din Carei; - Predarea către C.N.S.A.S. a cheilor de la arhiva fostei Securități.

Invit la microfon pe domnul senator Szabo Karoly Ferenc, din partea Grupului parlamentar UDMR, se pregătește domnul senator Adrian Mihai Cioroianu.

   

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În organizarea constituțională a statului nostru există prevederi desul de clare care stipulează obligativitatea Guvernului de a pune în aplicare legile, relația dintre Legislativ și Executiv are în vedere această axiomă, dacă vreți, acest principiu.

Este extrem de neplăcut să observi cazuri, atunci când Guvernul se abate de la prevederile legale pe care Parlamentul le-a adoptat și, așa cum am spus, le-a pus în sarcina Executivului.

Cu deosebire, acest lucru este jenant atunci când avem de-a face cu Legea bugetului de stat.

Să vă dau un exemplu, în Legea nr.397/2005, Legea bugetului pentru anul în care ne găsim acum, există o prevedere referitor la lucrări de investiții la un spital, de data asta în Carei, județul Satu-Mare, pe care îl reprezint aici, în Parlament.

În mod cu totul surprinzător, inexplicabil și imposibil de justificat, Ministerul Sănătății, ca ordonator principal de credite a considerat că poate și ne demonstrează, din păcate, că poate să facă abstracție de la o prevedere expresă, clară și fără nici un fel de nevoie de comentariu.

Este vorba de continuarea, mai precis imposibilitatea continuării unor lucrări la un spital care se află în construcție de mai mulți ani.

Este foarte neplăcut, mai ales din perspectiva unuia care aparține unei formațiuni constituind coaliția de guvernare, să ia act de asemenea chestiuni.

Deci, rog foarte mult pe cei în drept să ia notă de acest lucru.

Și, domnule președinte, cu permisiunea dumneavoastră voi aborda un subiect de o cu totul altă natură care se pare că interesează mai multă lume în țara asta, este vorba despre dificultatea predării Arhivei fostei securități, către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contextul în care știrile și informațiile legate de funcționarea acestei instituții foarte importante a statului nostru, țin capul de afiș, legat și de schimbarea conducerii.

Eu îmi permit să reiterez ceva ce am propus de la microfonul Senatului, nu de la acesta, ci de la acela din fosta noastră clădire, și care este de natură să rezolve și să faciliteze demersul cu care este investit CNSAS-ul, și anume, nu arhiva, nu dosarele trebuie predate, ci pur și simplu, cheile de la arhivă și nimic altceva, repet, numai cheile de la arhivă.

Regret că această declarație a fost așa de scurtă, dar am speranța că nu v-am plictisit cu ea.

Mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Adrian Mihai Cioroianu - Pregătirea noii generații de funcționari europeni; - Ultimul sondaj pentru Alianța D.A.; - Poemul închinat lui Nicolae Ceaușescu.

Invit la microfon pe domnul senator Adrian Mihai Cioroianu, din partea Alianței PNL - PD Dreptate și Adevăr și urmează domnul senator Arcaș Viorel.

Domnule senator, aveți cuvântul.

   

Domnul Adrian Mihai Cioroianu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Numai trei idei foarte scurte, stimați colegi, dar, evident, că aș fi tentat să discut despre mai multe lucruri, cum ar fi un proiect de lege ce ne interesează în scurt timp sau despre raportul lui Olli Rehn prezentat exact acum o săptămână, într-o sală în care eram martor, dar voi spune doar trei idei, una cu trimitere către copiii noștri.

Încercați și spuneți, stimați colegi, atunci când mergeți în teritoriu, în conferințele dumneavoastră de presă, încurajații pe profesori, aduceți-le aminte acestor tineri care astăzi au suficient de multe tentații, astfel încât să uite de școală, că, în anii următori, va fi nevoie de mii de funcționari europeni, analiza și expertiza asupra României va continua și după aderare, vom avea nevoie de tineri pregătiți, astfel încât să-i pregătim moral noi înșine pe acești tineri, să învețe o limbă străină, să învețe Istoria României, Istoria Europei, limba română să știe să o vorbească bine pentru a ne putea reprezenta așa cum trebuie în Europa.

A doua idee, ei, bine, a doua idee este cu trimitere la colegii mei din Alianța PNL-PD Dreptate și Adevăr - astăzi, ați văzut, un sondaj, ne cotează cu 48%. Este un procentaj mulțumitor, dar care dă de înțeles că electoratul acestei țări încă mai speră că până în 2008, Alianța PNL-PD, împreună în alianță, vor putea să ducă la îndeplinire ceea ce atunci spuneam, în toamna anului 2004.

Deci, să beneficiem de această încredere care ne legitimează pe mai departe.

Și, în fine, a treia idee către unii dintre dumneavoastră.

Vă citez un fragment de poem: "Fără de moarte este crezul nostru/ Decât orice pe lume mi-e mai sfânt/ El fi-va-ne îndemn și călăuză/ Și far strălucitor și legământ."

Crezul era comunismul.

Poemul era la o zi de naștere, din ianuarie, la aniversarea lui Nicolae Ceaușescu.

Vă las pe dumneavoastră să ghiciți cine este autorul și dacă este, într-adevăr, îndrituit să dea lecții de integritate.

Stimați colegi, în perioada în care îmi pregăteam doctoratul, am întâlnit, cu tristețe, aprecierea unui politolog american Ken Jowep care a spus că, dacă zvonurile din România ar putea fi valorificate - e pe vremea lui Ceaușescu asta - România ar fi fost o țară mai bogată decât Germania.

Văzând anumiți colegi cum se produc la microfon, stau să mă întreb dacă nu cumva aceste ore de frazeologie, de demagogie și de populism, dacă ele ar fi transformate într-un metru, într-un centimetru de autostradă, România ar avea autostrăzi mai mari, mai multe decât Canada.

Mulțumesc, domnule președinte. (aplauze din partea puterii)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Cioroianu, să știți că aveți posibilitatea să faceți centimetru de autostradă.

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Drept la replică.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon...

Nu acum. După ce încheiem declarațiile.

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnule președinte, drept la replică.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Imediat. Mai avem două luări de cuvânt.

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Trebuie să-mi dea drepturi de autor.

Mai am două minute. E rândul meu...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vi le dau la urmă, am spus.

 
  Viorel Arcaș - Bulversarea legislației fiscale de către guvernarea Alianței D.A.

Domnul senator Arcaș Viorel, din partea Grupului parlamentar social-democrat. Urmează domnul senator Paul Păcuraru. Nu mai este.

Domnul senator Gheorghe David.

Din sală: E aici.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci va urma. Mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Arcaș:

Declarația mea politică se numește: "Uite taxa, nu e taxa"

Pe tot parcursul perioadei în care Partidul Social Democrat a fost la guvernare am auzit o serie de critici referitoare la lipsa interesului nostru față de mediul economic: luăm doar măsuri populiste, ne interesează doar șomerii și disponibilizații, ținem în viață coloși industriali numai pentru a ne păstra ca electorat clasa muncitoare, ne batem joc de mediul economic, nu încurajăm afacerile corecte și sănătoase, îi tratăm cu indiferență pe oamenii de afaceri, cei care în realitate pun bazele societății românești și viitoare. Acestea au fost doar câteva dintre acuzele fără nici un fundament logic și real pe care actuala putere ni le-a adus, în mod repetat, de-a lungul anilor de guvernare.

Pe de altă parte, discursul actualei puteri în perioada în care nu se afla la guvernare și mai ales în perioada de campanie electorală, a marșat tocmai pe sprijinirea mediului de business: "vom reduce taxele și impozitele, ne vom consulta cu reprezentanții mediului economic pentru fiecare inițiativă pe care o vom avea, vom transforma afacerile românești în motorul societății, vom asigura stabilitatea și transparența legislației fiscale, vom permite predictibilitatea sistemului financiar-fiscal, oamenii de afaceri vor putea să-și întocmească planuri financiare pe termen mediu și lung". Vă sunt cunoscute toate acestea? Ele au fost principalele teme folosite de actuala putere în competiția cu Partidul Social-Democrat pe vremea când nu era la guvernare. Ele au fost temele care au adus actualei puteri sprijinul unui număr mare de oameni de afaceri care nu au crezut, la vremea respectivă, că sunt mințiți pe față, cu nonșalanță și fără mustrări de conștiință.

Ce s-a ales din toate promisiunile actualei puteri față de mediul de business ? Praful! Cu excepția introducerii cotei unice de impozitare care, așa cum bine știm, a generat mai multe probleme decât beneficii, nici una dintre celelalte promisiuni n-a fost transpusă în realitate.

Niciodată în ultimii 6 ani, mediul economic nu a fost mai bulversat decât acum, dat fiind că niciodată în ultimii 6 ani legislația fiscală nu a fost mai impredictibilă, mai instabilă și mai incoerentă decât acum.

Partidul Social-Democrat a fost singurul care a reușit, la sfârșitul anului 2003, să ofere mediului economic un Cod fiscal unitar, coerent, complex. Noi am fost primii și singurii care au promis că vom păstra intactă legislația fiscală o perioadă îndelungată de timp, tocmai pentru a da stabilitate și posibilitate de predicție a mediului de afaceri, urmând ca orice modificare să se facă cu cel puțin 6 luni înainte de momentul aplicării.

Ce se întâmplă acum ? De aproape un an și jumătate, se analizează și se dezbat modificările Codului fiscal. De aproape un an și jumătate, mediul de afaceri aude noi și noi variante: astăzi se mărește cota unică, mâine se mărește taxa pe valoarea adăugată, peste o săptămână se renunță la cele două propuneri și se decide majorarea accizelor și a taxelor pe dividende sau pe proprietate, peste încă o săptămână se renunță la acestea din urmă și se reia teza obligativității creșterii TVA-ului sau a cotei unice. Mai trece o lună și, din nou, TVA-ul și cota unică sunt trecute pe planul secund, iar, în prim plan, sunt aduse alte taxe și impozite în direct.

După aproape un an și jumătate de guvernare a Alianței D.A., oamenii de afaceri nu știu cu ce legislație fiscală vor opera în următoarea perioadă, nu știu care dintre taxe și impozite vor crește la anul, nu știu care va fi procentul de majorare, nu știu după cât timp vor opera noi modificări, nu știu cu exactitate când va intra în vigoare noul Cod fiscal.

După aproape un an și jumătate de guvernare a Alianței D.A., oamenii de afaceri nu mai sunt siguri de nimic din ceea ce ține de sistemul fiscal.

Și atunci cum pot să-și creioneze planurile de afaceri pentru anul viitor, ca să nu mai vorbim de planuri de business pe 2-3 ani. Și atunci cum să-și facă bugetele de venituri și cheltuieli, cum să-și stabilească proiectele de investiții, cum să știe încotro să-și direcționeze afacerea, cum să se dezvolte și cum să ajute la dezvoltarea economiei și a societății ?

Stimați colegi, trebuie să se înțeleagă o dată pentru totdeauna că un mediu de afaceri sănătos este efectul unei legislații fiscale stabile și coerente, unui plan economic de guvernare predictibil și unitar, unei viziuni de ansamblu și pe termen lung.

Dacă actuala putere nu înțelege acest lucru, atunci toate șansele ca România să aibă un mediu economic sănătos și o reală economie de piață sunt sortite eșecului.

Vă mulțumesc pentru atenție. (aplauze din partea Grupului parlamentar PSD)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Gheorghe David - Natura privită din spațiu - participarea la Conferința cu privire la Directiva INSPIRE (Infrastructura pentru Informarea Spațială în Europa) - Suedia.

Mai avem ultima luare de cuvânt, domnul senator Gheorghe David, de la Alianța D.A. PNL-PD, după care domnul Corneliu Vadim Tudor are drept la replică.

Vă rog!

   

Domnul David Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea are ca titlu: Natura privită din spațiu.

Pe 16 iunie 1972 a fost dată publicității Declarația adoptată de Conferința Mondială a Națiunilor Unite, desfășurată la Stockholm, privitoare la mediul înconjurător. Prin acest document, adoptat de delegațiile statelor participante și apoi ratificat de către guvernele acestor țări, au fost stabilite liniile directoare de acțiune pentru protecția globală a mediului înconjurător și a dezvoltării economice, având ca principiu fundamental recunoașterea interdependenței existente între necesitatea conservării factorilor de mediu, ca bun comun al întregii umanități și creșterea bunăstării materiale a tuturor popoarelor lumii.

La conferințele cu tematică similară care au urmat, de aceeași amploare sau limitate la dezbaterea unor aspecte de stringentă actualitate - dezvoltarea durabilă, limitarea poluării, explozia demografică, siguranța alimentară - cum au fost cele desfășurate la Rio de Janeiro, Kyoto, Berlin, Cairo și Johanesburg, de fiecare dată a fost reiterată necesitatea conștientizării faptului că planeta Pământ este Casa comună a tuturor, indiferent de locul în care ne este dat să trăim, că resursele ei, inclusiv apa pe care o bem și aerul pe care îl respirăm, sunt limitate și că suntem singurii răspunzători de epuizarea ori afectarea calitativă a acestor bogății, în absența cărora viața ar fi de neconceput.

În perioada 2-4 aprilie a.c. în organizarea Parlamentului suedez și a Comisiei sale pentru locuințe, în orașul Gävle s-a desfășurat Conferința cu privire la Directiva INSPIRE (Infrastructură pentru Informarea Spațială în Europa), la care au participat delegați ai parlamentelor naționale din statele membre sau candidate ale Uniunii Europene, precum și din partea Parlamentului European.

Componența delegației Senatului României participantă la această conferință a fost formată din senatorii: Oprea Mario Ovidiu din Comisia pentru administrația publică și organizarea teritoriului și protecția mediului, Gheorghe Constantin - Comisia economică, industrii și servicii și subsemnatul - Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Directiva INSPIRE vizează crearea unui cadru juridic pentru realizarea și exploatarea unei infrastructuri a informațiilor spațiale în Europa, având ca obiectiv formularea, aplicarea, controlul și evaluarea politicilor comunitare în statele membre, la toate nivelele, precum și furnizarea de informații publice în materie.

În principiu, noul organism comunitar vizează, în principal, politica de mediu, dar, în același timp, și modul în care factorii de mediu - solul, apa și aerul - influențează nemijlocit agricultura, transporturile terestre, maritime și aeriene, producția și transportul energiei electrice, comunicațiile etc.

Practic, conferința a avut ca obiectiv crearea cadrului juridic de gestionare și exploatarea unei infrastructuri a informațiilor spațiale.

Grație sateliților anume echipați să "monitorizeze" tot ce se petrece în spațiul cosmic (radiații, de pildă), în atmosfera care înconjoară planeta noastră și la nivelul solului, noi suntem astăzi mult mai rapid informați și, astfel, avem posibilitatea de a lua din timp măsuri pentru limitarea daunelor produse de fenomenele naturale devastatoare, cum ar fi: inundațiile, incendiile, uraganele, invazii ale unor dăunători asupra culturilor agricole - cum ar fi, de pildă, lăcustele etc.

Dar nu numai atât. Foarte importante pentru luarea deciziilor menite să limiteze efectele poluării sunt și informațiile privitoare la emisiile de gaze nocive în atmosferă, acuzate, pe bună dreptate, de încălzirea planetei (efectul de seră), la existența așa-numitelor "găuri" în straturile de ozon, care ne protejează împotriva radiațiilor ultraviolete.

Toate aceste aspecte s-au aflat înscrise pe ordinea de zi a dezbaterilor, care s-au desfășurat sub patronajul președintelui Parlamentului suedez, domnul Björn von Sydow, și a președintei Comisiei pentru locuințe, doamna Raganwi Marcelind.

Printre temele abordate s-au aflat dezbaterile asupra rolului parlamentelor naționale, al Parlamentului și Consiliului de Miniștri European în promovarea Directivei INSPIRE.

Unul dintre subiectele de real interes este cel referitor la modul de utilizare a datelor spațiale și dezvoltarea unei infrastructuri adecvate valorificării lor. În afara dezbaterilor și a unei expoziții deschise cu acest prilej, din program nu au lipsit întâlnirile dintre grupurile parlamentare.

De asemenea, vreau să fac precizarea că un moment important a fost întâlnirea președintelui Parlamentului suedez cu noi, cei care am format delegația senatorială, ocazie cu care am discutat diferite probleme legate de aderarea României la Uniunea European. Asupra acestor probleme vom mai reveni.

Din câte cunosc, în acest moment, în România, pentru stabilirea unui punct de plecare din punct de vedere tehnic și tehnologic în implementarea unei infrastructuri naționale de date spațiale, există două instituții cu tradiție în domeniul informației spațiale: Centrul Național de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie și Teledetecție și Direcția Topografică Militară.

Aceștia sunt principalii piloni pe care România îi are, în momentul de față, în încercarea stabilirii unei infrastructuri naționale de date spațiale durabile. Cele două instituții posedă personal calificat și tehnologia necesară pentru a face cu succes față acestei noi provocări. Ele pot contribui la construcția bazei viitoarei infrastructuri naționale de date spațiale și mai ales la integrarea informațiilor ce vor veni din alte surse și se vor constitui ca plus valoare la informația deja existentă.

Vă mulțumesc. (aplauze din partea puterii)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Corneliu Vadim Tudor - drept la replică.

Domnul Corneliu Vadim Tudor, un minut, drept la replică.

Aveți cuvântul!

   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnule Cioroianu, eu nu-mi falsific biografia, domnule, cum și-o falsifică foarte mulți dintre colegii voștri.

Da, aceea era o poezie scrisă de mine și n-o regret. Oricum, scriam mai bine decât propagandiștii voștri care "și-au dat la întors" biografia. Însă, dumneavoastră, tinere coleg, erați foarte mic atunci, nu știați condițiile epocii.

Pe vremea când voi vă jucați în țărână, cei care vreți să ne dați pe noi la o parte, acum, cei care n-au biografie și nici nu o să aveți biografie -vă spun eu - că sunteți săraci cu duhul, dar vedete pe la televizor, eu tipăream, eu cu Eugen Barbu - și avem istorici în sală, generalul Ioan Talpeș este aici, profesorul Hașotti era și el aici - dacă în anii '80 au apărut: "Dacia preistorică" de Nicolae Densușianu, "Getica" de Vasile Pârvan, "1848 la români" de Cornelia Bodea, "Marea Neagră" de Gheorghe Brătianu și Ediția Princeps de "Poezii" de Mihai Eminescu, incluzând "Doina", ediție anastatică, fotocopiată, singura în care puteam să redăm românilor de la Nistru până la Tisa, asta mi se datorează mie, domnule Cioroianu. Uitați-vă la mine, nu vă uitați în calculator.

Orice ați face voi, nu puteți face într-o viață cât am făcut eu într-un an pentru cultura română, eu, Adrian Păunescu, Răzvan Theodorescu și alții, care am populat această țară. Trebuia populată. Ce vină avem noi că ne-am născut cu o generație înaintea voastră. Eu, pe mâna lui Petre Ionache - Dumnezeu să-l ierte! - am tipărit aceste cărți, între care - repet - una a unui ilustru liberal, Gheorghe Brătianu.

Voi, acum, faceți pe extratereștrii, dar părinții voștri unde au trăit atunci ? Ați fost parașutați de pe altă planetă ?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, v-aș ruga să încheiați.

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Închei acum, întrebându-l pe tânărul Cioroianu - care-și asumă un mare risc că se leagă de mine din senin, eu nici nu l-am băgat în seamă până acum - câți bani murdari a luat el pe manualul acela alternativ pe care l-a făcut în anii '97 - '98, un manual alternativ de istorie care intoxica sufletul tinerei generații...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator...

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

...pe vreme când era Andrei Marga Cernobâl ministru la învățământ.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

... v-aș ruga să încheiați. Ați avut un minut.

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Ați mai dat un sondaj de 48%. Trăiți voi cu iluzia că aveți 48% și veți vedea că veți avea 4,8% în final. Și vă mai spun ceva, dacă nu eram eu, domnule Cioroianu, PNL nu avea președinte la Camera Deputaților acum. Măcar un telefon să-mi dați sau să spuneți: "Mulțumim că dezinteresat ne-ați ajutat".

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, v-aș ruga să încheiați. Vă opresc microfonul.

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Închei, spunând că eu, în discursul meu, i-am acuzat pe unii că umblă cu cioara vopsită, dar vedem că există și un Cioroian vopsit.

Vă mulțumesc. (aplauze din partea Grupului parlamentar PRM)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.  

Stimați colegi,

Înainte de a intra pe punctul următor, trebuie să rezolvăm câteva probleme. În primul rând, să vă anunț că voi fi ajutat în conducerea lucrărilor de către domnul senator Gavrilă Vasilescu și de către domnul senator Gheorghe Funar, secretari ai Senatului.

Vă anunț că, din totalul de 137 de senatori, și-au anunțat prezența, până la ora actuală, un număr de 113, avem 27 de colegi absenți motivat.

De asemenea, stimate colege și stimați colegi, aveți în mapele dumneavoastră ordinea de zi. Vă consult dacă aveți obiecțiuni la ordinea de zi?

Astăzi este ziua în care votăm legile organice.

Nu sunt obiecțiuni. Deci, supun votului dumneavoastră ordinea de zi de astăzi. Vă rog să votați.

Cu 81 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și o abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru - până la ora 19.30.

Vom încheia cu întrebări, interpelări și răspunsuri. Nu sunt radiodifuzate.

Așadar, supun votului dumneavoastră programul de lucru. Vă rog să votați. (discuții și vociferări în sală)

Cu 79 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și nici o abținere, programul de lucru a fost aprobat.

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Vă rog să-mi permiteți, de asemenea, că, în conformitate cu prevederile Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, la secretarul general al Senatului se află următoarele legi - deci, aveți posibilitatea să vă adresați, dacă doriți, Curții Constituționale:

  • Lege privind azilul în România;
  • Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.365/2002 privind comerțul electronic;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere;
  • Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.255/1998 privind protecția noilor soiuri de plante;
  • Legea Serviciului de salubrizare a localităților;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind fondul pentru mediu;
  • Lege privind statutul personalului din serviciile de probațiune;
  • Lege pentru ratificarea Protocolului nr.12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adoptată la Roma, la 4 noiembrie 2002.
Respingerea propunerii legislative privind atribuirea unei locuințe celui mai tânăr erou al Armatei Române, celui mai tânăr veteran de război, decorat cu patru medalii de război și supraviețuitor al unui lagăr nazist.  

Intrăm, stimate colege și stimați colegi, în programul nostru de legiferare.

Trecem la pct.2 din ordinea de zi, propunerea legislativă privind atribuirea unei locuințe celui mai tânăr erou al Armatei Române, celui mai tânăr veteran de război, decorat cu 4 medalii de război și supraviețuitor al unui lagăr nazist.

Au avut loc dezbateri, suntem în faza votului final.

Vă anunț că avem un raport de respingere... (discuții și vociferări în sală)

   

Domnul Mihai Ungheanu (din sală):

Solicit cuvântul, domnule președinte!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, domnule senator Ungheanu.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte, la dezbaterea care a avut loc și s-a prelungit, în legătură cu această lege, a existat și o întâlnire a liderilor, iar rezultatul a fost cel pe care l-am comunicat de la tribună, dar trebuie să vă informez pe dumneavoastră și să aduc aminte colegilor.

S-a hotărât așa: o amânare a votului pentru astăzi. De ce? Pentru ca în cazul în care primăria sectorului în cauză dă casă generalului prevăzut în lege, atunci noi renunțăm la votul nostru sau votăm respingere. În cazul în care problema nu s-a rezolvat, noi intrăm pe vot și adoptăm această lege. Aceasta a fost înțelegere liderilor. Or, ce nu știm noi acum este: care e situația, dacă, într-adevăr, s-a rezolvat la nivel administrativ, de sector, municipal sau suntem în situația în care trebuie să purcedem la vot, așa cum am hotărât. Nu știu cine trebuie să dea informația respectivă. (discuții și vociferări în sală)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, nu am această informație. Noi suntem aici pentru a vota legi. Deci, dumneavoastră trebuie să vă exprimați prin vot asupra acestui proiect de lege. Înțeleg că foarte multe grupuri parlamentare au susținut proiectul de lege... (discuții și vociferări în sală)

 
   

Domnul Mihai Ungheanu (din sală):

Domnule președinte, vă rog să-mi acordați cuvântul!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Un moment, domnule senator Ungheanu!

Nu v-am dat cuvântul, vă rog să luați loc!

În al doilea rând, trebuie să știți că astăzi este ultima zi de adoptare. Deci, dacă nu se votează astăzi, trece prin adoptare tacită. Nu avem soluție alternativă, ci trebuie să votăm.

Repet încă o dată: în dezbaterile generale am văzut că multe grupuri parlamentare au mers pe un cuvânt pozitiv, legat de acest proiect de lege.

Dacă vreți să vă interesați la primărie, îmi este greu să cred că, în 3 zile, primăria a găsit o locuință pe care să o pună la dispoziția celui în cauză. Dar dacă mai doriți să adăugați ceva? Obligația mea este să supun la vot. Vă rog.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte, nu vreau să împiedic votul plenului. Intervenția mea privește altceva: o înțelegere a liderilor trebuie respectată în plen și eu nu am făcut decât să o reamintesc plenului și să v-o comunic dumneavoastră. N-aș vrea să rezulte din ce am spus că aceste înțelegeri între lideri nu sunt valabile.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ba da. (discuții și vociferări în sală)

Sunt perfect valabile. Dacă ați înțeles și v-ați pus de acord și asupra votului, cred că putem trece la vot.

Rog colegii senatori să ia loc!

Vă rog foarte mult!

Deci, stimate colege și stimați colegi, voi supun votului dumneavoastră raportul de respingere prezentat de comisie. Votând da, sunteți de acord cu respingerea, votând nu, sunteți împotrivă și susțineți proiectul de lege. Vă rog să votați.

Așadar, nu, sunteți împotriva raportului de respingere.

Vă rog să votați.

38 de voturi pentru, 52 de voturi împotrivă, 2 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. (discuții și vociferări în sală)

Am avut și amendamente, nu? (discuții la prezidiu)

Nu au fost amendamente. Atunci, și proiectul de lege a fost respins.

 
Adoptarea propunerii legislative referitoare la Legea Lustrației, privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere din aparatul represiv al regimului comunist.  

Trecem la propunerea legislativă referitoare la Legea Lustrației, privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere din aparatul represiv al regimului comunist. (discuții și vociferări în sală; discuții la prezidiu)

   

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Procedură, domnule președinte!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Dinescu, vă rog eu, fiți atent! Vreți să fac un exercițiu? Rog să nu umble nimeni la aparat. Vă rog să introduceți acolo vot Dinescu și votează numai domnul senator Dinescu. Sunteți de acord? Numai o secundă. Domnul senator Dinescu, de acord? (discuții și vociferări în sală)

Deci, rugămintea este să așteptați când vă spun eu să votați și merge.

Mai doriți să interveniți, domnule senator Dinescu?

 
   

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Nu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate colege și stimați colegi, trecem la propunerea legislativă referitoare la Legea Lustrației privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice, pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere din aparatul represiv al regimului comunist.

Au avut loc dezbateri. (discuții la prezidiu)

Liste la votul anterior! De acord.

Deci, stimate colege și stimați colegi, suntem în faza votului pe raport, distinct, cu amendamentele discutate și admise în ședința anterior.

 
   

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Solicit cuvântul, domnule președinte!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, domnule senator Hașotti, vă rog.(discuții și vociferări în sală)

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte, stimate colege și stimați colegi,

În numele grupului parlamentar, pe care îl reprezint, vă rog să supuneți votului ca raportul și votul final pe proiectul de lege să fie unul nominal. Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a făcut o propunere, este o practică, un lider de grup a cerut acest lucru, nu văd nici un impediment, doar că pierdem foarte mult timp cu treaba asta. (discuții și vociferări în sală)

Supun votului dumneavoastră această propunere pentru vot nominal. Cine este pentru vot nominal votează da, cine este împotriva votului nominal votează nu. Acum, vă rog să votați.

72 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă, 8 abțineri.

Îl invit pe domnul secretar Gavrilă Vasilescu. Vă rog, numai puțină atenție!

Vreau să înțelegeți ce ne-a cerut domnul senator Puiu Hașotti. (discuții și vociferări în sală)

Numai o secundă.

Deci, votăm raportul cu amendamente, pe vot nominal și se citește, după care facem votul pe lege și se citește. (discuții în sală)

Nu am procedură în Regulament atunci când am amendamente. După care, domnul secretar Gheorghe Funar va face apelul pentru celălalt vot pe lege. Vă rog, votul pe raport, cu amendamente.

Vă rog să citiți! (discuții la prezidiu)

Așadar, votăm pentru sau contra, da?

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu (de la prezidiu):

Vă rog să citiți textul de lege, domnule președinte!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu citesc nici un text. Dumneavoastră faceți direct apelul, vă auziți strigați, spuneți pentru sau contra. (discuții și vociferări în sală)

Vă rog, votul pe raport, cu amendamente.

Vă rog, liniște!

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Deci, conținutul raportului îl cunoașteți, iar votul îl dăm pentru fiecare amendament acceptat în parte... (discuții în sală)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, raportul, cu amendamentele admise. Trageți microfoanele mai aproape unul de altul, citiți și bifați pentru sau contra. Vă rog! (discuții și vociferări în sală)

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Cu adresa nr.L642 din... (discuții în sală)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar Vasilescu, strigați apelul și fiecare senator se ridică, spune pentru și scrieți p, contra - scrieți c.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

- Antonie Ștefan Mihail - pentru
- Apostol Neculai - pentru
- Arcaș Viorel - pentru
- Ardelean Aurel - contra
- Arion Viorel - pentru
- Athanasiu Alexandru - pentru
- Basgan Ion - pentru
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Blaga Vasile - pentru
- Bobeș Marin - pentru
- Cazacu Cornelia - pentru
- Câmpeanu Radu-Anton - pentru
- Cârlan Dan - pentru
- Chelaru Ioan - pentru
- Cinteză Mircea - pentru
- Ciornei Silvia - pentru
- Cioroianu Adrian Mihai - pentru
- Cismaru Ivan - pentru
- Copos Gheorghe - pentru
- Corodan Ioan - contra
- Cozmâncă Octav - absent
- Crețu Corina - euroobservator
- Crețu Ovidiu Teodor - pentru
- Cucuian Cristian - pentru
- Cutaș George Sabin - pentru
- Daea Petre - pentru
- David Cristian - pentru
- David Gheorghe - pentru
- Diaconescu Cristian - pentru
- Dina Carol - contra
- Dinescu Valentin - contra
- Dîncu Vasile - pentru
- Duca Viorel Senior - pentru
- Dumitrescu Ion Mihai - pentru
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - contra
- Dumitru Constantin - pentru
- Eckstein Kovacs Peter - delegație
- Fekete Szabo Andras Levente - absent
- Filipescu Teodor - concediu medical
- Florescu Ion - pentru
- Flutur Gheorghe - Guvern
- Frunda György - delegație
- Funar Gheorghe - contra
- Găucan Constantin - contra
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - pentru
- Gheorghe Constantin - pentru
- Hașotti Puiu - pentru
- Ilașcu Ilie - absent
- Iliescu Ion - pentru
- Ilușcă Daniel - pentru
- Ion Vasile - absent
- Iorga Nicolae - contra
- Iorgovan Antonie -
- Ioțcu Petru Nicolae - pentru
- Ivănescu Paula Maria - pentru
- Jurcan Dorel - pentru
- Loghin Irina - absent
- Lupoi Mihail - delegație
- Maior George Cristian - delegație
- Mardare Radu Cătălin - pentru
- Marinescu Marius - pentru
- Markó Bela - pentru
- Meleșcanu Teodor Viorel - pentru
- Mereuță Mircea - pentru
- Mihăescu Eugen - contra
- Mihăilescu Petru Șerban - pentru
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - contra
- Moraru Ion - pentru
- Morțun Alexandru Ioan - pentru
- Neagoe Otilian - pentru
- Neagu Nicolae - pentru
- Nemeth Csaba - pentru
- Nicolae Șerban - pentru
- Nicolai Norica - pentru
- Novolan Traian - pentru
- Onaca Dorel Constantin - pentru
- Oprea Mario-Ovidiu - pentru
- Oprescu Sorin Mircea - pentru
- Pascu Corneliu - pentru
- Păcuraru Paul - pentru
- Păunescu Adrian - absent
- Pereș Alexandru - pentru
- Pete Ștefan - pentru
- Petre Maria - pentru
- Petrescu Ilie - contra
- Popa Aron Ioan - pentru
- Popa Dan Gabriel - pentru
- Popa Nicolae-Vlad - pentru
- Popescu Dan Mircea - absent
- Popescu Ionel - pentru
- Popescu Irinel - pentru
- Popescu Mihail - pentru
- Prodan Tiberiu Aurelian - pentru
- Puskas Valentin Zoltan - pentru
- Rădoi Ion - pentru
- Rădoi Ovidiu - pentru
- Rădulescu Cristache - pentru
- Roibu Aristide - absent
- Sabău Dan - pentru
- Sârbu Ilie - pentru
- Silistru Doina - pentru
- Simionescu Aurel Gabriel - pentru
- Sogor Csaba - pentru
- Solcanu Ion - pentru
- Stan Petru - contra
- Stănoiu Mihaela Rodica - delegație
- Stoica Ilie - pentru
- Strătilă Șerban-Cezar - pentru
- Stroe Radu - pentru
- Szabó Karoly Ferenc - pentru
- Șerbănescu Verginia - pentru
- Șerbu Gheorghe Vergil - pentru
- Șereș Ioan Codruț - pentru
- Ștefan Viorel -
- Șter Sever - pentru
- Talpeș Ioan - absent
- Tănăsescu Claudiu - contra
- Tărăcilă Doru Ioan - pentru
- Terinte Radu - pentru
- Theodorescu Emil Răzvan - pentru
- Tîlvăr Angel - pentru
- Toma Ion - pentru
- Tudor Corneliu Vadim - contra
- Țâbuleac Mihai - pentru
- Țicău Silvia Adriana - pentru
- Țîrle Radu - pentru
- Ungheanu Mihai - contra
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - pentru
- Vasilescu Gavrilă - pentru
- Văcăroiu Nicolae - pentru
- Vărgău Ion - pentru
- Vedinaș Verginia - contra
- Verestóy Attila - pentru
- Voiculescu Dan - pentru
- Vosganian Varujan - pentru
- Vraciu Jan - pentru

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Domnule președinte, mai sunt persoane care...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cine nu a votat ?! Domnul senator Marko Bela și domnul senator Berceanu.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Numai puțin, domnul Radu Berceanu - pentru; domnul Marko Bela - pentru; domnul Mircea Geoană - pentru, mulțumesc...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și domnul senator Ștefan Viorel.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Domnul Ștefan Viorel, numai puțin, vă rog, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ștefan Viorel. Mai este cineva care nu a votat ?!

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Ștefan Viorel - pentru; domnul Iorgovan Antonie - pentru.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai este cineva ?! Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă (din sală):

Procedură!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vreau să vă anunț că, în conformitate cu prevederile Regulamentului nou pe care l-am aprobat, noi vom trece acum la votul pe lege, vot final pe lege. Dacă o votăm, dacă avem 69 de voturi pentru, înseamnă că vom introduce amendamentele și legea a fost adoptată.

Vreau să vă anunț că votul dumneavoastră poate să fie: pentru, contra sau abținere. Deci, pentru, contra sau abținere, asta este prevederea regulamentară.

Îl invit pe domnul secretar Funar pentru a face apelul. Vom trece la votul pe lege, după care vom anunța rezultatele.

Rog, cu mare atenție, apelul și votăm legea. Până acum s-a votat raportul cu amendamente. Acum este acum, da.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

- Antonie Ștefan Mihail - pentru
- Apostol Neculai - abținere
- Arcaș Viorel - abținere
- Ardelean Aurel - contra
- Arion Viorel - pentru
- Athanasiu Alexandru - abținere
- Basgan Ion - pentru
- Berceanu Radu Mircea - pentru
- Blaga Vasile - pentru
- Bobeș Marin - pentru
- Cazacu Cornelia - pentru
- Câmpeanu Radu-Anton - pentru
- Cârlan Dan - pentru
- Chelaru Ioan - contra
- Cinteză Mircea - pentru
- Ciornei Silvia - pentru
- Cioroianu Adrian Mihai - pentru
- Cismaru Ivan - pentru
- Copos Gheorghe - pentru
- Corodan Ioan - abținere
- Cozmâncă Octav - absent
- Crețu Corina - euroobservator
- Crețu Ovidiu Teodor - contra
- Cucuian Cristian - pentru
- Cutaș George Sabin - pentru
- Daea Petre - contra
- David Cristian - pentru
- David Gheorghe - pentru
- Diaconescu Cristian - abținere
- Dina Carol - contra
- Dinescu Valentin - contra
- Dîncu Vasile - abținere
- Duca Viorel Senior - pentru
- Dumitrescu Ion Mihai - pentru
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - contra
- Dumitru Constantin - pentru
- Eckstein Kovacs Peter - delegație
- Fekete Szabo Andras Levente - absent
- Filipescu Teodor - concediu medical
- Florescu Ion - abținere
- Flutur Gheorghe - pentru
- Frunda György - absent
- Funar Gheorghe - contra
- Găucan Constantin - contra
- Geoană Mircea Dan - contra
- Georgescu Radu Cristian - contra
- Gheorghe Constantin - pentru
- Hașotti Puiu - pentru
- Ilașcu Ilie - absent
- Iliescu Ion - contra
- Ilușcă Daniel - pentru
- Ion Vasile - contra
- Iorga Nicolae - contra
- Iorgovan Antonie - contra
- Ioțcu Petru Nicolae - pentru
- Ivănescu Paula Maria - pentru
- Jurcan Dorel - pentru
- Loghin Irina - absent
- Lupoi Mihail - delegație
- Maior George Cristian - delegație
- Mardare Radu Cătălin - contra
- Marinescu Marius - pentru
- Markó Bela - pentru
- Meleșcanu Teodor Viorel - pentru
- Mereuță Mircea - pentru
- Mihăescu Eugen - contra
- Mihăilescu Petru Șerban - contra
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - contra
- Moraru Ion - contra
- Morțun Alexandru Ioan - pentru
- Neagoe Otilian - contra
- Neagu Nicolae - pentru
- Nemeth Csaba - pentru
- Nicolae Șerban - contra
- Nicolai Norica - pentru
- Novolan Traian - absent
- Onaca Dorel Constantin - pentru
- Oprea Mario-Ovidiu - pentru
- Oprescu Sorin Mircea - contra
- Pascu Corneliu - pentru
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - pentru
- Păunescu Adrian - absent
- Pereș Alexandru - pentru
- Pete Ștefan - pentru
- Petre Maria - pentru
- Petrescu Ilie - contra
- Popa Aron Ioan - pentru
- Popa Dan Gabriel - pentru
- Popa Nicolae-Vlad - pentru
- Popescu Dan Mircea - absent
- Popescu Ionel - pentru
- Popescu Irinel - pentru
- Popescu Mihail - contra
- Prodan Tiberiu Aurelian - pentru
- Puskas Valentin Zoltan - pentru
- Rădoi Ion - abținere
- Rădoi Ovidiu - pentru
- Rădulescu Cristache - pentru
- Roibu Aristide - absent
- Sabău Dan - pentru
- Sârbu Ilie - contra
- Silistru Doina - abținere
- Simionescu Aurel Gabriel - abținere
- Sogor Csaba - pentru
- Solcanu Ion - contra
- Stan Petru - contra
- Stănoiu Mihaela Rodica - delegație
- Stoica Ilie - pentru
- Strătilă Șerban-Cezar - pentru
- Stroe Radu - pentru
- Szabó Karoly Ferenc - pentru
- Șerbănescu Verginia - pentru
- Șerbu Gheorghe Vergil - pentru
- Șereș Ioan Codruț - pentru
- Ștefan Viorel - contra
- Șter Sever - contra
- Talpeș Ioan - contra
- Tănăsescu Claudiu - contra
- Tărăcilă Doru Ioan - contra
- Theodorescu Răzvan Emil - contra
- Terinte Radu - pentru
- Tîlvăr Angel - contra
- Toma Ion - abținere
- Tudor Corneliu Vadim - contra
- Țâbuleac Mihai - pentru
- Țicău Silvia Adriana - contra
- Țîrle Radu - pentru
- Ungheanu Mihai - contra
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - contra
- Vasilescu Gavrilă - pentru
- Văcăroiu Nicolae - contra
- Vărgău Ion - contra
- Vedinaș Verginia - contra
- Verestóy Attila - pentru
- Voiculescu Dan - pentru
- Vosganian Varujan - pentru
- Vraciu Jan - pentru

A sosit domnul senator Flutur. Dacă acceptați, domnule președinte să-i corectăm votul, în funcție de opțiunea dânsului?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Pentru, da?

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnul Gheorghe Flutur - pentru

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă mai este cineva care nu a votat? Mulțumesc foarte mult.

Deci, domnule senator Funar, vă rog să faceți numărătoarea voturilor. (rumoare, discuții)

Stimați colegi, la raportul comisiei, cu amendamentele admise discutate am avut următorul rezultat: 101 voturi pentru, 16 voturi împotrivă, nici o abținere.

Pe cale de consecință, raportul, cu amendamente, a fost votat în condiții de lege organică.

Vă rog, rezultatul la lege. Mai verificați încă o dată. Votul pe lege este următorul: 69 de voturi pentru, 42 împotrivă și 9 abțineri. Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Aș avea de spus câteva cuvinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu... Stimate coleg, avem 12-14 legi organice astăzi... (rumoare)

 
   

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Vroiam să spun că legea trebuie corectată la Camera Deputaților.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Lăsați, că o corectează ei... Nu vă faceți probleme.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.  

Trecem la pct. 4 - proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

Vă rog foarte mult să mă ascultați. Vă rog să vă ocupați locurile.

(rumoare, vociferări) Vă rog să vă ocupați locurile în bancă.

Stimați colegi, se poate puțină liniște? Domnule senator Constantin, se poate să continuăm lucrările? Vă mulțumesc foarte mult. Domnule senator Șerban Nicolae, vă rog să luați loc în bancă.

Stimați colegi, suntem în fața unei legi ordinare, care datorită amendamentelor s-a transformat în lege organică. Pe cale de consecință, suntem pe vot final.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente. Vă rog să votați.

Cu 55 de voturi pentru, 11 împotrivă, o abținere, raportul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Legea are caracter organic. Vă rog să votați.

Cu 66 de voturi pentru, 28 împotrivă, 3 abțineri, proiectul de lege a fost respins.

Adoptarea proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic.  

Trecem la pct. 5 - proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 415/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic. Vă rog să vă ocupați locurile. Legea are caracter organic. Raportul este fără amendamente.

Da, domnule senator Tărăcilă, procedură, da? Microfonul 3.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, domnule președinte.

Rugămintea mea este să observați că la proiectul de lege de la poziția 4, respectiv, proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 raportul comisiei a fost respins. În raport existau texte de natură a legii organice, motiv pentru care legea are caracter de lege ordinară, iar prin votul dat, dacă nu mă înșel, 66 de voturi pentru sau câte ați anunțat, legea a fost aprobată, dar ca lege ordinară. Nu a fost respinsă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Corect, corect, corect. Domnule senator Tărăcilă aveți dreptate, întrucât amendamentele pe care le-am admis dădeau legii caracter de lege organică.

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege. Legea are caracter organic. Vă rog să votați.

Cu 76 de voturi pentru, 25 împotrivă, 4 abțineri, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

 
Respingerea propunerii legislative privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor, doctrinelor și ideologiilor comuniste.  

Trecem la pct. 6 - propunere legislativă privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor, doctrinelor și ideologiilor comuniste - lege organică. Comisia ne-a propus raport de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votați.

Cu 101 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și nici o abținere, raportul de respingere a fost adoptat. Deci, proiectul de lege a căzut.

Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2006 privind măsurile ce se aplică pentru monitorizarea, combaterea și eradicarea gripei aviare pe teritoriul României.  

Trecem la punctul 7, proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.11/2006 privind măsurile ce se aplică pentru monitorizarea, combaterea și eradicarea gripei aviare pe teritoriul României. Legea are caracter organic. Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentele admise. Vă rog să votați.

Cu 72 de voturi pentru, 29 voturi împotrivă și 4 abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să așteptați puțin. Legea are caracter organic. Este vot final pe lege. Vă rog să votați.

Cu 72 de voturi pentru, 29 voturi împotrivă și 3 abțineri, a fost adoptată și legea.

Adoptarea proiectului de Lege pentru înființarea comunei Bucerdea Grânoasă, prin reorganizarea comunei Crăciunelu de Jos, județul Alba.  

Trecem la punctul 8, proiectul de lege pentru înființarea comunei Bucerdea Grânoasă, prin reorganizarea comunei Crăciunelu de Jos, județul Alba. Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente. Vă rog să votați.

Cu 87 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și o abținere, s-a adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în care vom opera toate aceste amendamente. Vă rog să votați.

Cu 87 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 3 abțineri, s-a adoptat și proiectul de lege.

Adoptarea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, nr. 333/2003.  

Trecem la punctul 9, propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.333/2004 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor. De asemenea, lege organică. Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentele admise. Vă rog să votați.

Cu 82 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și 5 abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Cu 75 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă și 4 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat. (Discuții la tribună)

Amânăm puțin, stimați colegi, punctul 10. Urmează să sosească reprezentantul Guvernului. (Discuții la tribună)

Continuarea dezbaterilor și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii din spațiul rural.  

Trecem la punctul 11 de pe ordinea de zi, proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.7/2006 privind instituirea "Programului de dezvoltare a infrastructurii din spațiul rural". Termen de adoptare tacită: 24.04.2006. Vă rog, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, domnul președinte Cârlan Dan, Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură. Domnul secretar de stat Cristian David, da? Microfonul 8. Prezentarea proiectului de lege.

   

Domnul Cristian David - ministru delegat pentru controlul implementării programelor cu finanțare internațională:

Vă mulțumesc, domnule președinte!

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă propun spre aprobare proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.7/2006 privind instituirea programului de dezvoltare a infrastructurii din mediul rural, program care are ca obiectiv general dezvoltarea și modernizarea satelor prin legarea localităților unde se aplică proiectul la rețeaua de drumuri publice comunale, județene și naționale și la asigurarea accesului populației din aceste zone la sistemele de alimentare cu apă potabilă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Domnul președinte Cârlan Dan ne prezintă raportul comun: Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură. Aveți cuvântul!

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Mulțumesc, domnule președinte!

Dezbaterile generale au fost într-o ședință anterioară. Proiectul de lege a fost retrimis la comisii pentru raport suplimentar. Raportul suplimentar pe care îl aveți anexat, al Comisiilor pentru administrație publică și organizarea teritoriului, respectiv, Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură, prevede menținerea raportului inițial, având în anexă un amendament respins.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Stimați colegi, dacă sunt intervenții pe raportul suplimentar? Domnul senator Daea, microfonul 4, vă rog!

 
   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului!

Aș vrea să întreb inițiatorul dacă a elaborat normele metodologice de aplicare a acestei ordonanțe și cu ce act normativ, în ce dată au fost puse în mișcare pentru cunoaștere, interpretare și punere în operă?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Mai sunt intervenții? Doamna senator Verginia Vedinaș, microfonul 2, vă rog!

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte!

Dragi colegi,

Eu am venit la microfon spre a spune că grupul nostru parlamentar va da un vot pozitiv acestui proiect de lege, dar vreau, în același timp, este de datoria noastră, să semnalăm faptul că tot grupul nostru parlamentar, prin mai mulți colegi senatori, a avut inițiative cu obiect similar sau apropiat de reglementare și este de datoria noastră să remarcăm acest lucru, propuneri pe care colegii noștri de la Putere le-au refuzat fără a sta prea mult pe gânduri, dar măcar, faptul că s-au inspirat din ele și au făcut acest proiect de lege, care sperăm să aducă un plus de bine vieții și sistemului existent, condițiilor de viață din mediul rural, este o satisfacție cu care ne declarăm mulțumiți. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc și eu. Mai sunt intervenții? Înțeleg că nu. Dacă sunt intervenții pe amendamentele respinse? Domnul senator Funar, vă rog!

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte!

Onorat Senat,

Am 3 amendamente la acest proiect de lege. Primul dintre amendamente se referă la durata de desfășurare a programului de dezvoltare a infrastructurii în mediul rural. Guvernul a propus doar 3 ani de zile prin ordonanță. Amendamentul meu vizează 5 ani, cu posibilitatea prelungirii acesteia. Ceea ce nu s-a realizat în zeci de ani de zile, mă îndoiesc că Guvernul va reuși să realizeze în numai 3 ani. De aceea am propus o perioadă mai lungă, de 5 ani.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Comisia, domnul senator Pascu, microfonul 6!

 
   

Domnul Corneliu Pascu:

Comisia a respins acest amendament pe motivul că acest milion sau miliard de lei îl folosim în 3 ani mai eficient decât în 5 ani. Aceeași sumă folosită în 3 ani este mai eficientă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, mă rog! Era vorba de program, nu de obiectiv! Stimați colegi, dacă nu mai sunt intervenții, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Funar, respins de cele două comisii pe argumentația dată. Deci, vă rog să votați amendamentul de la poziția 1. Da, sunteți de acord cu amendamentul.

Cu 18 voturi pentru, 54 voturi împotrivă și nici o abținere, amendamentul a fost respins.

Vă rog, domnule senator Funar, poziția 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Cel de-al doilea amendament se referă la denumirea comisiei. Guvernul a propus constituirea Comisiei privind determinarea oportunității proiectelor, denumită în continuare comisie, care să-și desfășoare activitatea în București. Așa cum cunoașteți, doamnelor și domnilor senatori, Guvernul este adeptul descentralizării în domeniul administrației publice locale și, ca atare, cred că este neinspirată și denumirea comisiei, și locul unde să vină oamenii din toată țara pentru aprobări. De fapt, în opinia mea, inițiatorul urmărește să asigure proliferarea corupției în România. Denumirea comisiei de Comisie privind determinarea oportunității proiectelor este inadecvată pentru că oportunitatea proiectelor o cunosc primarii și consiliile locale. Având în vedere aceste argumente, am propus în amendamentul meu schimbarea denumirii comisiei, Comisia națională pentru aprobarea proiectelor, care la nivelul fiecărui județ să aibă un corespondent, o comisie județeană pentru aprobarea proiectelor, care va primi cererile de finanțare. Nu mi se pare normal ca din toate localitățile României să se vină la București pentru aprobarea proiectelor, în condițiile în care asemenea comisii pot fi constituite la nivelul fiecărui județ.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Comisia? Domnul senator Cârlan?

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Comisia nu susține amendamentul, pe considerentul că nu este necesară introducerea unei verigi intermediare de analiză la nivelul județului. Soluția adoptată în ordonanță este corectă. Toate proiectele din țară intră într-o singură competiție, la nivel național, acolo unde, pe baza criteriilor de evaluare rezultă poziționarea fiecărui proiect în clasament și, pe cale de consecință, aprobarea la finanțare a celor mai performante criterii.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Mai sunt intervenții? Nu. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Funar, respins de comisie, pe argumentele pe care le-ați auzit. Vă rog să votați.

Cu 15 voturi pentru, 46 de voturi împotrivă și 2 abțineri, amendamentul a fost respins.

La ultimul s-a renunțat. Ultimul amendament înțeleg că nu se mai susține. Stimați colegi, pe cale de consecință, supun votului dumneavoastră raportul, cu amendamentele admise. Legea are caracter ordinar. Vă rog să votați. (Intervenție din sală)

Data viitoare, ce să fac! Suntem în procedura de vot. Nu v-am văzut, îmi cer scuze, domnule ...

Cu 73 voturi pentru, 3 voturi împotrivă și o abținere, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votați.

Numai o secundă. Greșeala este a mea! Reluăm. Vă rog să aveți puțină răbdare. (Discuții la tribună)

Aveați procedură? Da, domnule senator Daea, pe procedură acceptăm oricând!

 
   

Domnul Petre Daea:

Acceptăm, domnule președinte, pentru că ne obligă Regulamentul. Făcând trimitere tot la Regulament, am pus o întrebare și aștept răspunsul la întrebarea pe care am pus-o.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Votul s-a dat pe raport, stimate coleg! Deci, voi supune la vot proiectul de lege. Vot final pe lege. Vă rog să votați.

Cu 65 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 2 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Adoptarea raportului de respingere a reexaminarii, la solicitarea președintelui României, asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești.  

Trecem la pct.l2. Legea pentru modificarea Legii nr.188/2000 privind executorii judecătorești. Reexaminare. Legea are caracter organic, stimați colegi.

Vă rog, microfonul 8, doamna secretar de stat Katalin Kibedi. Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări? Domnul Meleșcanu, da? O mare onoare pentru noi.

   

Doamna Katalin Kibedi - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat, raționamentul pentru care Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări a dat un raport de respingere, și cu care, la rândul nostru am fost de acord, este pentru că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2005 trata foarte multe din problemele executării silite și, în speță, a executorilor judecătorești, pentru a aduce corecturile necesare impuse de Uniunea Europeană, dat fiind faptul că în materia executării silite avem multe puncte negre.

În măsura în care ordonanța de urgență, în schimb, la o diferență de două voturi, fiind lege organică, nu a trecut, rămâne la aprecierea dumneavoastră dacă acest raport trebuie să rămână în continuare de respingere. Vă mulțumesc. (discuții)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Îl invităm pe domnul senator Meleșcanu să ne prezinte raportul Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări a examinat cererea de reexaminare și a constatat că cererea de reexaminare era întemeiată la data formulării ei, adică înainte de apariția Ordonanței de urgență a Guvernului nr.190/2005, după aceea nu mai are obiect, și am hotărât respingerea acestei inițiative rămasă fără obiect.

Ministerul Justiției, așa cum ați auzit și astăzi, prin doamna Katalin Kibedi, a fost de acord cu această poziție, deci am întocmit un raport de respingere. Vă mulțumesc. (discuții)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere, deci legea nu mai are obiect întrucât prevederile au fost preluate în altă lege. (discuții)

Vă rog să votați, stimați colegi, respingerea. Toată lumea a fost de acord, și Guvernul, și comisiile, și sunt convins că și dumneavoastră. Vă rog să votați.

Cu 73 de voturi pentru, 2 împotrivă și o abținere, cererea de reexaminare a fost respinsă.

 
Adoptarea proiectului de Lege privind prevenirea și combaterea dopajului în sport.  

Trecem la pct.13. Proiectul de lege privind prevenirea și combaterea dopajului în sport. Avem raport comun: Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport. (rumoare, discuții)

Am înțeles. Mi s-a comunicat, domnule Tărăcilă, din timp.

Suntem la pct.13. Doamna președinte Grațiela Jianu. Microfonul 10. Cele două comisii sunt? Vă mulțumesc. Aveți cuvântul, doamna secretar de stat. (rumoare, discuții)

   

Doamna Grațiela Elena Vâjâială - președinta Agenției Naționale Antidoping:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, vă propun spre adoptare prezentul proiect de Lege care modifică Legea nr. 552/2004 privind prevenirea și combaterea dopajului în sport. Modificarea aceasta a fost imperios necesară la solicitarea Agenției Mondiale Antidoping care a cerut Guvernului României, în mai 2005, să modifice Legea, în concordanță cu prevederile Codului Mondial Antidoping. De asemenea, dumneavoastră știți foarte bine că România a ratificat Convenția Antidoping a Consiliului Europei, prin Legea nr.171/1998, ceea ce ne obligă să ne aliniem legislația în domeniu la legislația europeană. (rumoare, discuții)

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. domnul Meleșcanu ne prezintă raportul comun al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport și al Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări. Vă rog, domnule senator. (rumoare, discuții)

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, împreună cu Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări au adoptat un raport de admitere, cu amendamentele care fac parte din anexă.

Nu există nici un amendament respins.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă. Domnule Puiu Hașotti, eu vă atenționez că toți colegii de Guvern au cam plecat, intrăm în continuare pe legi organice.

Bine, vă mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale, luări de cuvânt? Nu sunt. Stimați colegi, avem un raport cu 9 amendamente admise. Sunt intervenții la vreunul din cele 9 amendamente? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul cu cele 9 amendamente admise. Vă rog să votați. (rumoare, discuții)

Cu 66 de voturi pentru, 6 împotrivă și 4 abțineri, raportul a fost respins.

Din sală, mai multe voci: Listă... listă!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Liste pentru Grupuri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. (rumoare, discuții)

 
   

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Stați puțin.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votați. (rumoare, discuții) Doamna Paula Ivănescu, numai la dumneavoastră să votați.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu (din sală):

Da, da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog eu foarte mult, că anulez votul.

Cu 73 de voturi pentru, 2 împotrivă și 4 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Respingerea propunerii legislative pentru completarea articolului 286 din Codul penal.  

Trecem la pct.1]4. Propunerea legislativă pentru completarea art.286 din Codul penal.

Inițiatorul, domnul Funar, microfonul 8. Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul Meleșcanu.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, așa cum cunoașteți, nu de mult, s-a introdus sistemul de vot electronic. Acest domeniu nu a fost reglementat și, implicit, nu a fost prevăzut în legea specială un capitol de sancțiuni în privința votului multiplu, al falsului privind contrafacerea instrumentului de vot, respectiv cartela de vot, precum și a folosirii acesteia de către o altă persoană în vederea creării de consecințe juridice pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii, votul în fals servește pentru producerea acelor consecințe.

Spre deosebire de falsul în înscrisuri oficiale, care se pedepsește indiferent dacă actul a fost întrebuințat, votul în fals nu se pedepsește deoarece nu există încă o reglementare juridică în acest domeniu.

Nu a fost reglementată nici situația folosirii unui instrument de vot de către o altă persoană, inclusiv atunci când aceasta conduce la alterarea adevărului și la vicierea rezultatului votului.

În consecință, inițiatorii, mai mulți senatori ai PRM, vin cu această propunere legislativă care vizează modificarea art.286 din Codul penal, cu următorul cuprins:

"Întrebuințarea unui instrument de vot folosit în cadrul autorităților sau instituțiilor publice de o altă persoană decât aceea îndreptățită să-și exprime poziția, se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 3 ani."

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Meleșcanu ne va prezenta raportul Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări a examinat propunerea legislativă și a constatat că ea urmărește, în fapt, instituirea pedepsei cu închisoare de la 1 la 3 ani pentru o persoană alta decât cea îndreptățită să-și exprime poziția, deci care întrebuințează un instrument de vot folosit în cadrul autorităților sau instituțiilor publice. (rumoare, discuții)

În analiza noastră am pornit de la faptul că art.286 din Codul penal incriminează numai falsificarea instrumentelor oficiale, respectiv a unui sigiliu, a unei ștampile sau a unui instrument de marcare, și nu probleme legate de folosirea unui instrument de vot de către o altă persoană. (discuții)

Mai mult, din examinarea pe care am făcut-o, rezultă că atât Regulamentul Senatului, cât și cel al Camerei Deputaților reglementează această problemă și conțin sancțiuni cu privire la nerespectarea dispozițiilor imperative referitoare la utilizarea cartelei de vot, respectiv la netransmiterea acesteia.

În consecință, membrii comisiei au constatat că obiectul acestei propuneri legislative, care poate să fie interesantă ar putea fi luat în considerare la discuțiile pentru elaborarea Codului electoral, dar nu pot fi reținute în Codul penal. (discuții)

Având în vedere aceste argumente, vă supunem votului propunerea legislativă care face parte din categoria legilor organice. Aveți în fața dumneavoastră un raport de respingere a propunerii legislative. De aceea, doresc să vă informez... (rumoare, discuții)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Trageți de timp, domnule vicepreședinte. Dau cuvântul doamnei secretar de stat Katalin Kibedi.

 
   

Doamna Katalin Kibedi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat, argumentele pe care le folosesc inițiatorii sunt corect justificate...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aș ruga liniște! (rumoare, discuții)

 
   

Doamna Katalin Kibedi:

... în expunere. Punctul de vedere al Guvernului a fost unul negativ...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna secretar de stat, vă rog eu faceți puțină pauză și vă cer scuze pentru colegii mei. (rumoare, discuții)

Vă mulțumesc. Aveți cuvântul, doamna secretar de stat.

 
   

Doamna Katalin Kibedi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Repet. Argumentele sunt corect justificate de către inițiatori. Motivul pentru care punctul de vedere al Guvernului a fost unul negativ este axat, în primul rând, pe locul unde dorește situarea acestei infracțiuni, respectiv art.286 din Codul penal care are în vedere alterarea în orice mod a ștampilelor, sigiliilor, instrumentelor de marcat care înseamnă cu totul altceva decât doresc inițiatorii, de a pedepsi acea persoană care utilizează în mod incorect acest instrument, respectiv cadrul de vot.

Pe de altă parte, s-a considerat, tot din punctul de vedere al Guvernului, că în condițiile în care legiuitorul și-a spus un punct de vedere, prevăzând în Regulamentul Senatului sancțiunile pe care le dorește împotriva persoanelor care utilizează în mod fraudulos acest instrument și aceste sancțiuni sunt prevăzute, să nu se substituie a veni cu alte idei.

De altfel, și dacă se insistă, este corect spus de către Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări, întrucât se construiește noul Cod penal, să se găsească atunci textul de lege și unde anume se poate regăsi, în capitolul de infracțiuni, cel mai adecvat această infracțiune. De aceea, ne menținem deocamdată punctul de vedere comunicat dumneavoastră. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Sunt luări de cuvânt? Domnul senator Funar.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Senat, țin să-i mulțumesc secretarului de stat de la Ministerul Justiției pentru că apreciază justețea propunerii noastre legislative. Ne pare rău că nu ne-a ajutat și cu o sugestie privind locul potrivit pentru acest articol, dar, în același timp, constat, domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori, că Regulamentul Senatului are un viciu și nu am putut să-l recuz din prezentarea raportului pe domnul senator Meleșcanu, distinsul nostru coleg, care a recurs la votul multiplu folosind procedura "mână lungă". (rumoare, discuții)

Nu cred că era omul potrivit să susțină raportul din moment ce dânsul a fost unul dintre cei care încalcă prevederile legale. Dar, fiind acum în perioada postului, îi sugerez să meargă la preot și să mărturisească faptele pe care le-a săvârșit în Senat.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu a putut fi atent, dar îi vom transmite. Mai sunt luări de cuvânt? (discuții, rumoare, vociferări) Legea are caracter... Domnul Meleșcanu, ați primit un mesaj sau ne puteți vorbi de pe mobil? Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Da. Am primit un mesaj și îl rog pe distinsul meu coleg, domnul Funar, să nu mai facă acuzații de "mână lungă" altor colegi, pentru că vom fi tentați să vă spunem "limbă lungă" și că o băgați nu întotdeauna unde trebuie, domnule senator. (discuții, rumoare, vociferări, aplauze)

Și, mai mult, vreau să vă spun că atunci când faceți asemenea acuzații, vă rog să aduceți și probe, pentru că altfel voi fi obligat să vă supun și eu - să urmez exemplul dumneavoastră extrem de inteligent - Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări și Biroului permanent o plângere împotriva dumneavoastră. Vă mulțumesc. (rumoare, discuții)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Mă așteptam la mai mult, domnule Meleșcanu. V-aș propune totuși să ne oprim aici. Mai doriți să interveniți?

Stimați colegi, nu mai sunt luări de cuvânt. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Votați da, votați cu propunerea comisiei de respingere, ceea ce înseamnă că legea cade.

Vă rog să votați. (rumoare, discuții)

Cu 62 de voturi pentru, 17 împotrivă și 3 abțineri, nu s-a aprobat raportul de respingere. Deci nu a căzut legea.

Pe cale de consecință, voi supune votului dumneavoastră proiectul de lege, în forma prezentată.

Vă rog să votați.

Cu 16 voturi pentru, 65 de voturi împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost respins.

 
Adoptarea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice.  

Revenim la pct.10 din ordinea de zi. Înțeleg că a sosit și reprezentantul Guvernului.

Ca să fiu sincer cu dumneavoastră, nu mai avem timp, avem foarte multe amendamente aici. Numai o secundă.

Vă propun să continuăm cu pct.15, propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice. Este tot o lege organică.

Inițiator, doamna senator Maria Petre.

Vă rog, microfonul 8.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială este aici.

Aveți cuvântul, doamna senator.

   

Doamna Maria Petre:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Este vorba de modificarea doar a două articole din această lege, modificare ce vine din două rațiuni. Prima dintre ele este aceea de a da competență autorităților administrației publice locale, din ale căror bugete se finanțează aceste servicii, de a stabili nivelul costului mediu lunar de întreținere la căminele pentru persoane vârstnice. A doua rațiune este aceea care ține de diferențierea între persoanele care pot să achite o anumită parte a costului acesta mediu lunar de întreținere, pentru că au pensii sau au întreținători de familie, și celelalte persoane, care beneficiază de asistență 100%.

Mai fac o singură precizare. Sunt de acord cu toate amendamentele care au fost formulate în comisiile avizatoare și îi rog pe toți colegii să susțină această lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul președinte Aron ne va prezenta raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

 
   

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a analizat această propunere legislativă. Ținând cont de avizul favorabil dat de Guvern, am hotărât să adoptăm un raport de admitere, cu amendamentele din Anexa 1. Avem și amendamente respinse, cuprinse în Anexa 2.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul secretar de stat Silviu Bian, microfonul 10.

 
   

Domnul Silviu Bian - secretar de stat la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere considerentele prezentate, Guvernul susține adoptarea propunerii legislative, sub rezerva însușirii observațiilor și propunerilor de la pct.2.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale, dacă sunt luări de cuvânt? Înțeleg că nu sunt.

Avem un amendament admis și un amendament respins.

Se mai susține amendamentul respins? Nu se susține.

Sunt obiecții la amendamentul admis? Nu sunt obiecții.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu amendamentul admis.

Vă rog să votați.

Cu 67 de voturi pentru, cu votul doamnei senator Maria Petre, 10 voturi împotrivă, o abținere, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 71 de voturi pentru, 9 împotrivă, 2 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Vă mulțumesc.

 
Respingerea propunerii legislative privind modificarea alin. (1) al art. 95 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.  

Trecem la pct. 16, propunerea legislativă privind modificarea alin.1 al art.95 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Este o propunere legislativă, stimați colegi.

Domnul deputat Kerekes Karoly este prezent?

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială este aici.

Vă ascultăm, domnule secretar de stat.

   

Domnul Silviu Bian:

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Inițiatorul este prezent? Nu este. A fost anunțat? A fost anunțat.

Domnule președinte Aron, vă rog să prezentați raportul.

 
   

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ținând cont de faptul că Guvernul și-a exprimat un punct de vedere negativ, de asemenea, Consiliul Economic și Social nu susține această propunere legislativă, comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere a propunerii legislative.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Dezbateri generale. Sunt luări de cuvânt? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere a proiectului de lege. Votând raportul, votați căderea legii.

Vă rog să votați.

Cu 69 de voturi pentru, 5 împotrivă, 3 abțineri, a fost aprobat raportul, deci a căzut legea.

 
Respingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 108/1999 privind înființarea și organizarea Inspecției Muncii.  

Trecem la pct.17, propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.108/1999 privind înființarea și organizarea Inspecției Muncii.

Inițiatorii sunt prezenți? Nu sunt. Au fost anunțați? Da.

Domnule președinte Aron, vă rog, vă ascultăm.

   

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a fost sesizată cu această propunere legislativă. Ca urmare a examinării în ședința din 15 martie a.c., comisia a hotărât să adopte un raport de respingere, spre a fi dezbătut și adoptat de plenul Senatului.

Fac precizarea că avem în față o lege organică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Guvernul este de acord cu respingerea, da?

Microfonul 10.

 
   

Domnul Silviu Bian:

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles.

Dezbateri generale. Sunt luări de cuvânt? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Legea are caracter organic. Votând raportul, votați căderea legii. Nu trebuie să mai repet.

Vă rog să votați.

Votând "nu", sunteți de acord cu legea. Vă rog!

Cu 63 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 6 abțineri, raportul a fost adoptat.

Deci, supun votului dumneavoastră proiectul de lege, în forma prezentată de inițiatori.

Vă rog să votați.

Cu 11 voturi pentru, 59 de voturi împotrivă și 4 abțineri, proiectul de lege a fost respins.

 
Respingerea propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.  

Suntem la pct.18, propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Inițiatorii sunt prezenți? Nu sunt.

Domnule președinte Aron, vă rog să prezentați raportul comisiei.

   

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă a primit un aviz negativ de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. De asemenea, Guvernul și Consiliul Economic și Social nu susțin adoptarea acestei propuneri. Ca urmare, comisia a hotărât să adopte un raport de respingere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Dezbateri generale. Sunt luări de cuvânt? Înțeleg că nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Legea are caracter organic.

62 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă, 5 abțineri. Nu a întrunit numărul de voturi, deci raportul a căzut.

Supun votului dumneavoastră acum proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 14 voturi pentru, 58 de voturi împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost respins.

 
Respingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.  

Trecem la pct.19, propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Inițiatorii sunt prezenți? Nu sunt.

Domnule președinte Aron, vă rog să prezentați raportul.

   

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă nu a întrunit voturile membrilor comisiei. Drept urmare, am adoptat un raport de respingere.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnul secretar de stat Silviu Bian. Microfonul 10.

 
   

Domnul Silviu Bian:

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Dezbateri generale, luări de cuvânt, dacă sunt. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere al comisiei.

Vă rog să votați.

57 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 2 abțineri. Nu a întrunit numărul de voturi, nu s-a adoptat raportul de respingere.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 8 voturi pentru, 57 de voturi împotrivă și 2 abțineri, proiectul de lege a fost respins.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru completarea Legii nr.61/1993 privind alocația de stat pentru copii.  

Trecem la pct.20, propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.61/1993 privind alocația de stat pentru copii.

Vă rog, inițiatorii, vă rog să poftiți. Chiar acolo... sau la tribună, unde vreți dumneavoastră. Aveți și acolo microfoanele 5 și 6.

Dau cuvântul domnului senator Ion Toma.

   

Domnul Ion Toma:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

În ultimii ani, toată opinia publică, ca și mass-media din țara noastră, au fost atenționate de problemele complexe legate de integrarea socială a tinerilor care au împlinit 18 ani în rezidența centrelor de plasament și care, din cauza vârstei și a încetării pregătirii școlare, nu mai pot locui și beneficia de acele drepturi specifice acestor așezăminte. Majoritatea acestora nu-și cunosc familiile naturale sau provin din familii monoparentale sau disfuncționale.

În aceste condiții, reintegrarea socială și familială este pentru această categorie de tineri, de multe ori, un vis, iar societatea românească, în ansamblul ei, nu dispune de resurse financiare care să le asigure un minim de subzistență la începutul vieții sociale.

Legea nr.61/1993 privind alocația de stat pentru copii, cu modificările ulterioare, stabilește cadrul juridic pentru acordarea alocației de stat pentru copii. Acesta este un drept universal, de care beneficiază toți copiii din România, până la vârsta de 16 ani sau 18 ani, după caz, atunci când aceștia își continuă pregătirea școlară.

Condițiile de acordare a alocației și modalitățile de plată sunt stabilite în mod riguros. Astfel, beneficiază de acest drept copiii care urmează una dintre formele de învățământ prevăzute de lege, copiii încadrați în gradul I și II de invaliditate și copiii cu handicap, cât și copiii cetățenilor străini și ai persoanelor fără cetățenie, rezidenți în condițiile legii din România.

În textul legii respective nu se face referire, însă, la posibilitatea acordării alocației de stat pentru copiii instituționalizați în centrele de plasament ale statului. Este necesar ca și aceste categorii de copii să beneficieze de plata alocațiilor de stat, pornindu-se de la principiul universalității acestui drept.

Având în vedere necesitatea completării reglementării în vigoare, în sensul acordării alocației de stat și copiilor instituționalizați, care să le servească drept ajutor la începutul vieții lor sociale, vă propunem inițiativa legislativă pentru completarea Legii nr.61/1993 privind alocația pentru copii.

Fac precizarea că efortul financiar pentru acești copii se ridică la suma de 12 miliarde lei vechi, care cred eu că nu ar afecta atât de mult bugetul, mai ales că această inițiativă afectează bugetul începând cu anul viitor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul președinte Aron, vă rog să ne prezentați raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

 
   

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ținând cont de faptul că colegul nostru a făcut o expunere de motive în vederea susținerii acestei propuneri legislative, vreau să vă spun că atunci când comisia a dat vot de respingere, a apreciat că alocația este un drept care se acordă familiei pentru a crește și educa copilul în mediu familial, iar ce solicită inițiatorii se referă la copiii instituționalizați care, oricum, primesc și au drepturi legat de creșterea și întreținerea lor în cămine, fapt pentru care rog plenul Senatului să ia act de raportul de respingere pe care l-a întocmit comisia.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles, domnul senator.

Eu credeam, după toate teoriile care le știam și le știu, că alocația pentru copii este pentru copil, și nu un ajutor pentru familie. Dar, mă rog, asta este cu totul altceva.

Domnul Silviu Bian, microfonul 10.

 
   

Domnul Silviu Bian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Inițiatorii propunerii legislative nu precizează sursele financiare necesare acordării sprijinului financiar propus, se încalcă astfel dispoziția art.138 alin.5 din Constituția României, care prevede că nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare.

În același sens, în art.5 alin.1 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice se prevede că în cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat, s-a înțeles.

Vă rog, dezbateri generale, dacă sunt luări de cuvânt.

Aveți cuvântul, domnul senator Florescu, microfonul 5.

 
   

Domnul Ion Florescu:

Argumentația adusă de domnul secretar de stat nu mi se pare suficient de solidă, ba, dimpotrivă, având în vedere că această lege poate fi aplicată de la 1 ianuarie 2007. Or, se știe că bugetul este structurat, conceput pe acte normative votate. Acesta poate deveni un act normativ votat și bugetul pentru anul viitor va trebui să țină cont de acest act normativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Funar.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc,domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Permiteți-mi să-i adresez doar o singură întrebare reprezentantului Guvernului.

În condițiile în care s-a anunțat că pe primele trei luni ale acestui an s-au încasat la bugetul statului, în plus, față de prevederile bugetare, 45.000 miliarde lei, și când conducătorii Alianței D.A. vor să împartă acești bani, și e foarte bine, pentru pensionari, dumneavoastră de ce nu susțineți să se dea această creștere a alocației și pentru copii, pentru că bani există.

Întrebarea este de ce nu doriți să-i ajutați pe puii de români?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul secretar de stat, microfonul 10.

 
   

Domnul Silviu Bian:

Ne menținem poziția pe care am avut-o inițial.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles.

Stimați colegi, mai sunt luări de cuvânt?

Vă rog, domnul senator, microfonul 3.

 
   

Domnul Ovidiu Crețu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

S-au dezbătut câteva aspecte referitoare la această inițiativă legislativă. Ceea ce ține de moralitate, ceea ce ține de legalitate. Aș vrea să relev un aspect care se referă la umanitate. Acești copii care nu au părinți, care, practic, sunt singuri pe lume, ajung la vârsta maturității și, de obicei, sunt scoși din instituțiile de ocrotire, practic, rămânand pe drumuri.

Sigur că o sumă de bani, la ora respectivă, cu care să-și poată cumpăra câteva lucruri strict necesare vieții, mă refer la un frigider, la un televizor și așa mai departe, să-și plătească chiria pe o lună, două, trei, undeva, într-un apartament, ar fi nemaipomenit de binevenită. Am întâlnit situații de acest gen, tineri care erau angajați, care lucrau, deci, care nu pierdeau vremea, dar, neavând o bază, neavând un ajutor din partea unei familii, s-au descurcat incredibil de greu. Or, noi cred că am putea să punem în acest demers un pic din sufletul nostru și să dăm un aviz favorabil.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Mai sunt luări de cuvânt?

Domnul senator Vasilescu.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș fi foarte fericit dacă colegii mei conservatori ar fi de acord cu ceea ce spun, deci, fac precizarea că vorbesc în nume propriu.

Eu cred că dacă am ști foarte bine conținutul acestei inițiative legislative, nu am avea cum să votăm împotriva ei. Vă spun foarte sincer.

Deci, în comisie au fost trei voturi pentru și patru abțineri, deci, au fost șapte membri ai comisiei. De fapt, aș vrea să vă citesc, ca să înțelegeți despre ce este vorba. E vorba despre copiii instituționalizați cărora se dorește să li se vină în ajutor, li se întinde o mână de ajutor. O să vreau să fac o precizare: alocația nu este pentru familie, pentru cei care îngrijesc, ci alocația aparține copilului.

Deci, domnul senator, cu tot respectul, vă spun că așa stau lucrurile în această situație.

Deci, gândindu-ne că legea va intra în vigoare începând cu anul viitor, deci, cu următorul buget, părerea mea este, domnilor colegi, că ar trebui să o votăm.

Eu, personal, vă spun că voi vota în favoarea acestei legi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Ardelean, microfonul l, vă rog.

 
   

Domnul Aurel Ardelean:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare sprijină această inițiativă pe care o apreciem ca venind în sprijinul copiilor defavorizați.

Deci, susținem inițiativa colegilor noștri.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Antonie Ștefan, microfonul 2, vă rog.

 
   

Domnul Ștefan-Mihail Antonie:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și eu sunt inițiator la această lege, întrucât consider că acești copii instituționalizați, în momentul în care împlinesc 18 ani, sunt scoși în stradă fără să aibă, măcar pentru o lună, bani să-și ia o gazdă, fără să aibă ce mânca până își găsesc un loc de muncă. Este un minim necesar și societatea trebuie să facă un efort minim pentru acești copii defavorizați.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul președinte Aron, microfonul 7.

 
   

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să fac o precizare foarte scurtă.

Într-adevăr, alocația de stat este adresată copiilor, dar este adresată copiilor care trăiesc într-un mediu familial. Restul sunt copii instituționalizați.

Deci, aceasta este motivația. Acești copii trăiesc într-un mediu unde primesc, de la produse igienico-sanitare, tot ceea ce au nevoie.

Pe de altă parte, și aici vorbesc în nume personal, sunt o serie întreagă de copii care ajung la vârsta de 18 ani, din familii dezorganizate, din familii foarte sărace, care nu primesc nimic, tot așa iau viața în piept ca și cei care ies de pe porțile instituțiilor de ocrotire a copiilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, deci, raport de respingere.

Votând "da", votați respingerea acestei propuneri privind alocația de stat pentru copii.

Vă rog să votați.

Votând "nu", sunteți de acord cu inițiatorii.

Cu 30 de voturi pentru, 26 voturi împotrivă, 4 abțineri... Rog secretarii să facă o numărătoare în sală...Deci, suntem 76 prezenți... Vă mulțumesc.

Deci, nu s-a adoptat raportul de respingere.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 28 voturi pentru, 34 voturi împotrivă și 6 abțineri, proiectul de lege a fost respins.

Liste, vă rog.

 
Respingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii sindicatelor nr. 54/2003.  

Trecem la propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii sindicatelor nr.53/2003.

Avem inițiatorii?

Nu sunt prezenți.

Avem raport, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, domnul președinte Aron, vă rog să prezentați raportul.

   

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii, întrunite separat, au dezbătut proiectul de lege și au hotărât să adopte cu majoritate de voturi un raport de respingere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

De acord și Guvernul cu acest raport?

Microfonul 9.

 
   

Domnul Cătălin Ionel Dănilă - secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei:

De acord.

Guvernul nu susține această propunere legislativă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luări de cuvânt?

Nu sunt.

Supun la vot raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Cu 47 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și o abținere, raportul de respingere nu a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

11 voturi pentru, 47 voturi împotrivă și 3 abțineri, proiectul de lege a fost respins.

Trecem la propunerea legislativă de modificare a Legii nr.75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliului cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

 
Intrebări și interpelări adresate Guvernului de senatori:  

Stimați colegi, îmi cer scuze, vă propun să ne oprim aici, totuși, să trecem la punctul următor, întrebări - interpelări.

  Jan Vraciu

Invit pe domnul senator Jan Vraciu și urmează domnul senator Angel Tîlvăr.

Domnule senator, vă rog, aveți cuvântul!

   

Domnul Jan Vraciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

O întrebare comună, adresată domnului Sebastian Vlădescu, ministrul finanțelor publice și domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

Având în vedere prevederile Ordonanței Guvernului nr. 20/2006 privind acordarea de facilități producătorilor agricoli și crescătorilor de animale în perioada de preaderare la Uniunea Europeană și corelarea acesteia cu precizările referitoare la impozitul veniturilor din agricultură cuprinse în Legea nr.571/2003 vă informăm următoarele:

Persoanele care solicită accesarea Programului "Fermierul" sunt trimiși la Consiliile locale, în vederea obținerii autorizațiilor de persoane fizice autorizate în care sunt cuprinse activități din desfășurarea cărora rezultă venituri care, conform Codului fiscal, sunt venituri comerciale și sunt supuse impozitului pe venit.

Având în vedere că nu avem încă ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale privind procedurile de atestare a fermelor familiare, în acest moment nu sunt clare următoarele aspecte:

Persoanele care doresc să acceseze Programul "Fermierul" au obligația să obțină autorizație de comercializare a produselor menționate anterior, de la Consiliile locale?

Cine este, în acest caz, proprietarul sau arendașul terenului: persoană fizică, producător individual sau persoană autorizată?

Din punct de vedere fiscal, cum delimităm în acest caz veniturile neimpozabile din veniturile comerciale ale persoanei fizice autorizate?

Pe marginea acestor chestiuni, solicit răspuns oral și scris.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Angel Tîlvăr

Domnul senator Angel Tîlvăr, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, urmează domnul senator Gheorghe Funar.

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Am două întrebări, dacă-mi permiteți.

Prima este adresată domnului ministru Mihail Hârdău.

Conform declarațiilor publice ale reprezentaților Asociației editurilor cu profil pedagogic și cultural, Ministerul Educației și Cercetării, nu dispune de o strategie coerentă și de un calendar pe trei-patru ani, în domeniul manualelor, ceea ce face ca editurile și autorii săi, să realizeze manuale, într-un ritm sufocant de două-trei luni.

Având în vedere aspectele prezentate mai sus și ținând cont de faptul că o asemenea situație poate favoriza apariția unor erori în procesul de realizare al manualelor școlare, vă întreb:

Care sunt strategiile pe termen lung în acest domeniu, ale Ministerului Educației și Cercetării, și care sunt măsurile concrete pe care acestea le conțin?

A doua întrebare, domnule președinte, este adresată domnului Gheorghe Flutur:

În acest moment, peste 40% din terenul arabil din județul Vrancea este nearat. Cauzele cele mai importante ale acestei situații sunt: lipsa unui sprijin din partea statului, care a făcut ca multe din societățile de profil care cultivau suprafețe însemnate de teren să-și restrângă activitatea, modul în care statul a plătit despăgubire pentru culturile calamitate; prețul mare al motorinei folosite în agricultură, precum și prețul de valorificare al produselor agricole.

Având în vedere aspectele prezentate mai sus, vă întreb:

Care sunt măsurile pe care le aveți în vedere pentru a veni în sprijinul agriculturilor vrânceni?

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Gheorghe Funar

Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Funar, urmează doamna senator Verginia Șerbănescu.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebarea este adresată primului-ministru, domnului Călin Constantin Anton Popescu - Tăriceanu.

Cunoașteți că peste jumătate dintre județele României, de la începutul acestui an, au fost și sunt amenințate de inundații?

De regulă, Guvernul a transmis avertizări în legătură cu pericolul unor inundații.

Vă solicit să-mi comunicați ce acțiuni și măsuri ați dispus de la începutul anului 2006 și până în prezent, la nivel național și pe fiecare județ în parte, pentru prevenirea inundațiilor, respectiv, pentru ajutarea cetățenilor ale căror case și terenuri cultivate au fost inundate, precum și pentru sprijinirea autorităților administrației publice locale?

Cea de-a doua întrebare este adresată ministrului delegat pentru lucrările publice și amenajarea teritoriului, Laszlo Borbely.

Așa cum cunoașteți presa centrală și locală, la fel și președintele Consiliului județean și prefectul județului Cluj, precum și primarul municipiului Cluj-Napoca au semnalat sute de construcții ilegale și în municipiu reședință de județ.

Vă solicit, domnule ministru delegat, să-mi comunicați pentru perioada 1 iulie 2004 - 31 martie 2006, pentru municipiul Cluj-Napoca, următoarele informații, în legătură cu fiecare construcție ilegală, adresa, tipul construcției, regimul de înălțime, data procesului verbal de contravenție, măsurile dispuse, amenda aplicată și situația actuală a construcției ilegale.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Fac un apel încă o dată la dumneavoastră, mai ales către colegii din Grupul parlamentar al Partidului România Mare, știți că aveți doar cinci minute pentru toate întrebările și interpelările. Toți v-ați înscris cu două întrebări, deja ați consumat două minute și jumătate din cinci. Toți dintre dumneavoastră doriți să adresați câte două întrebări neapărat, și interpelări, dacă se poate. Asta este, nu am ce să fac!

 
  Verginia Șerbănescu

Doamna senator Verginia Șerbănescu, din partea Alianței PNL-PD Dreptate și Adevăr, vă rog.

   

Doamna Verginia Șerbănescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Gheorghe Florian, președintele Agenției Naționale pentru Sport și are următorul conținut:

Urmare a intervenției mele din plenul Senatului, din 13 februarie 2006, privind activitatea Direcției de sport a județului Buzău a fost efectuat un audit la instituția respectivă.

Prin întrebarea mea adresată președintelui Agenției Naționale pentru Sport, în intervenția anterioară, solicitam declanșarea unui control pe marginea performanțelor manageriale din perioada 2001 - 2005 ale conducerii Direcției de sport a județului Buzău și dispunerea unor măsuri urgente și eficiente.

Rezultatele audit-ului au evidențiat clar ilegalitățile semnalate privind contractele de închiriere a spațiilor, desfășurarea achizițiilor publice și contractele de publicitate.

În consecință, solicit finalizarea, printr-un raport a audit-ului intern, și dispunerea unor măsuri urgente împotriva celor care se fac vinovați de producerea ilegalităților semnalate.

Pe marginea chestiunilor respective, solicit răspuns oral și scris.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Vasile Ioan Dănuț Ungureanu

Domnul senator Vasile Ioan Dănuț Ungureanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social - Democrat, se pregătește domnul senator Ilie Petrescu.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Vasile Ioan Danuț Ungureanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată doamnei ministru Sulfina Barbu:

Râul Mureș a fost cunoscut în trecut ca un râu navigabil, întrebarea mea este adresată doamnei ministru în felul următor:

Care este stadiul actual al dragării râului Mureș și transformarea sa într-o cale navigabilă, astfel încât întreaga zonă să beneficieze de oportunitatea poziției geografice în relațiile cu Ungaria și Europa, dacă există un proiect în acest sens și dacă s-au identificat surse de finanțare.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Gheorghe Dobre:

Pe drumurile naționale și europene se constată un număr mic de locuri de parcare, iar cele existente sunt într-o stare mizeră, fără iluminație, fără bănci, mese sau toalete.

Întrebarea mea adresată domnului ministru este următoarea:

Câte parcări dotate după standardele europene, iluminație, bănci, toalete ecologice ați realizat în România și în județul Arad, în 2005, și câte veți mai realiza în anul 2006 în România și în județul Arad, și dacă aveți o strategie în acest domeniu?

Solicit răspuns scris și oral ambelor întrebări.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Ilie Petrescu

Domnul senator Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Microfonul 1, vă rog.

Pe scurt, vă rog.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că Partidul România Mare lucrează bine, domnule președinte, renunț la o întrebare și adresez azi doar o întrebare și o interpelare.

Întrebarea este adresată ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, domnului Gheorghe Flutur.

Localitatea Stănești, județul Gorj, a depus documentația pentru aprobarea modernizării drumului comunal, D.C. 143, cu finanțare din Fondul SAPARD.

Vă solicit să mă informați când vor beneficia de aprobarea acestui program, cetățenii din localitatea Stănești.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Interpelarea atunci când îi va veni rândul.

 
  Petre Daea

Dau cuvântul domnului senator Petre Daea, urmează domnul senator Aurel Ardelean.

   

Domnul Petre Daea:

Întrebarea este adresată domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

Cu respectul cuvenit, vă adresez următoarea întrebare:

Care este stadiul pregătirii sistemelor de irigații, ce suprafață s-a contractat în vederea irigării?

Rog situația pe total țară și județe.

Aștept răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Aurel Ardelean

Domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, urmează doamna Silvia Ciornei, din partea Partidului Conservator.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Întrebarea este adresată domnului prim-ministru.

Vă solicit să precizați cum anume a fost aplicată prevederea privind Capitolul 24 - "Politica în domeniul relațiilor cu românii de pretutindeni" la subcapitolul II "Direcții de acțiune"?

A doua întrebare, adresată domnului ministru Adrian Iorgulescu:

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați, la nivelul județului Arad, cum anume a fost aplicată prevederea de la Capitolul 22 "Politica în domeniul culturii", unde se stipulează că stimularea accesului la cultură și a fenomenului cultural, la nivelul comunităților locale, va fi susținută dincolo de disponibilitățile financiare ale autorităților publice prin co-finanțare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Silvia Ciornei

Dau cuvântul doamnei Silvia Ciornei, din partea Partidului Conservator, urmează domnul Viorel Dumitrescu.

   

Doamna Silvia Ciornei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Mihail Hârdău, ministrul educației și cercetării:

Urmare interpelării pe care am formulat-o în ședința Senatului din data de 6 martie a.c., prin răspunsul său nr. 9729/23 martie a.c., Ministerul Educației și Cercetării a comunicat că Fundația The American International School of Bucharest LLC - filiala din România, persoană juridică română, nu a depus notificarea și documentația necesară în scopul obținerii, din partea ministerului, autorizației de încredere, în vederea funcționării.

În aceste condiții, vă rog, domnule ministru, să faceți următoarele precizări:

  1. Care este persoana juridică, română sau străină care prestează activitățile de învățământ la sediul unității de învățământ The American International School of Bucharest LLC?
  2. Vă rugăm să ne comunicați numărul autorizației de încredere sau al oricărui alt act legal prin care persoana juridică identificată la punctul 1 este abilitată legal să desfășoare aceste activități de învățământ?
  3. Care este persoana juridică care s-a adresat ARACIP, la data de 8.03.2006, în vederea inițierii procedurii de recunoaștere, conform celor menționate în răspunsul dumneavoastră, cu precizarea denumirii complete și a datelor de identificare fiscală a acestei persoane juridice?
  4. Dacă se înțelege cu o școală care funcționează fără autorizație de încredere, funcționează ilegal? Să înțelegem că instituția de învățământ The American Internațional School of Bucharest", administrată de Fundația The American International School of Bucharest- LLC - filiala din România, pe care am invocat-o în interpelarea mea anterioară și care, conform răspunsului dumneavoastră nu a solicitat obținerea acestei adeverințe de încredere, funcționează ilegal?
  5. Când estimați că vor fi promovate de către Guvern noile reglementări în domeniul evaluării externe, având în vedere că din octombrie 2005, în acest domeniu este vid legislativ?

Solicit răspunsul în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Gheorghe Viorel Dumitrescu

Domnul senator Viorel Gheorghe Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar România Mare, după care domnul Dinescu. Mai este?

Din sală: Nu mai este.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu mai este! Domnule senator Dumitrescu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Viorel Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru Gheorghe Flutur, ministrul pădurilor, agriculturii și dezvoltării rurale.

Având în vedere sloganul electoral al Alianței PNL-PD Dreptate și Adevăr, "Să trăiți bine!", precum și grija Guvernului pentru a asigura românilor pâinea cea de toate zilele, vă rog să-mi comunicați, la nivel național și pe fiecare județ în parte, care a fost suprafața cultivată cu grâu în toamna anului 2005, comparativ cu toamna anului 1989.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

A doua întrebare, adresată domnului ministru Sebastian Gheorghe Vlădescu, ministrul finanțelor publice.

După cum cunoașteți, în baza Legii nr.247/2005 nedezbătută în Parlament, s-a pus la cale cea mai mare afacere din România, cu denumirea tentantă Fondul "Proprietatea".

Având în vedere prevederile Legii nr.297/2004 privind piața de capital, vă rog să-mi comunicați dacă Fondul "Proprietatea" este legal constituit și are sau nu autorizație în prealabil de la CNVM.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul senator Claudiu Tănăsescu, aveți o întrebare, o mai adresați?

Din sală: Nu, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Înțeleg că nu.

 
  Ovidiu Rădoi

Domnul senator Ovidiu Rădoi, din partea Alianței PNL-PD Dreptate și Adevăr, o interpelare și urmează domnul senator Gheorghe Funar, cu o interpelare.

   

Domnul Ovidiu Rădoi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului.

Pe șoseaua europeană București - Craiova - Timișoara au fost demarate lucrările de reasfaltare, recondiționare și reamenajare.

Pe tronsonul București - Craiova și Craiova - Drobeta Turnu Severin sunt finalizate sau în curs de finalizare lucrările, iar pe tronsonul Drobeta - Turnu-Severin - Caransebeș - Lugoj, pe o distanță de 146 km, operațiunile de recondiționare și reasfaltare nu au început.

Având în vedere finalizarea lucrărilor pe tronsonul București - Drobeta - Turnu-Severin, vă rog, domnule ministru, să precizați când vor începe lucrările și pe traseul Drobeta Turnu-Severin - Carasebeș - Lugoj.

De asemenea, vă rog să ne informați care este perioada de derulare a lucrărilor pe acest traseu și dacă ați avut în vedere o strategie privind durata lucrărilor pe tronsonul Turnu Severin - Lugoj.

Solicit răspuns scris și oral. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Din partea Grupului parlamentar PRM, domnul Gheorghe Funar cu o interpelare. Urmează domnul Ion Toma.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este scurtă. Este adresată primului-ministru.

Cunoașteți că Titlul 7 din Legea nr.247/2005 încalcă două principii majore ale Constituției României, respectiv principiul garantării proprietății și principiul libertății de asociere. Vă solicit să-mi comunicați de ce nu suspendați prin ordonanță de urgență a Guvernului prevederile din Legea nr.247/2005 referitoare la Fondul - "Proprietatea", care este contestat de către marea majoritate a proprietarilor de drept, beneficiari ai acestei legi.

Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și oral.

 
  Ion Toma

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe domnul senator Ion Toma, din partea Grupului parlamentar PSD. Urmează domnul senator Ilie Petrescu, cu o interpelare.

   

Domnul Ion Toma:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Eugen Nicolaescu, ministrul sănătății.

Domnule ministru,

În ultima perioadă s-a pus un accent foarte mare pe reducerea cheltuielilor nejustificate din sănătate.

Buna intenție nu este de ajuns, domnule ministru, atâta timp cât lipsesc două lucruri de bază din legislația medicală și anume:

  1. O salarizare diferențiată a corpului medical în funcție de specialitate și locul de muncă. În prezent, un medic chirurg care operează zilnic 5 ore pe zi are același salariu de încadrare cu un medic de medicină internă care lucrează într-un cabinet medical sau a unui medic la statistică. Diferența este dată de sporuri. Acest lucru nu va stimula însă profesionistul în dorința continuă de perfecționare sau de a practica specialități dificile și care astăzi sunt deficitare în România.
  2. Ghiduri de practică și protocoale, fișa fiecărei specialități cu competența acesteia, implementate obligatoriu, în special pentru a eficientiza activitatea controlului banilor. Exagerarea cheltuielilor într-un spital nu se face exclusiv din cauza personalului economic, ci în mare măsură a personalului medical care recomandă un număr excesiv de investigații medicale. În prezent, este greu să demonstrezi, ca organ de control, unui profesionist că nu a avut o conduită ...
 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să restrângeți, stimate coleg. Deja sunteți... Mai sunt 50 de secunde și mai sunt 6 colegi să vorbească.

 
   

Domnul Ion Toma:

Vă întreb, domnule ministru, în condițiile de mai sus, cum putem tinde spre o activitate medicală eficientă și eficace, în care fiecare ban să fie cheltuit cu discernământ ?

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Ilie Petrescu

Domnul senator Ilie Petrescu, cu o interpelare. Urmează domnul Angel Tîlvăr.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru al economiei și comerțului Ioan-Codruț Șereș.

Începând cu anul 2002, de nenumărate ori am întrebat și am interpelat Ministerul Economiei și Comerțului, pentru a informa mai bine cetățenii din municipiul Motru cu privire la Centrul de afaceri Leurda, care se află la distanța de 4 km față de municipiul Motru.

În anul 2004, la nivelul Ministerului Economiei și Comerțului, a avut loc o licitație privind contracte de execuție drumuri și amenajarea canalului din Leurda.

Vă solicit să mă informați când vor beneficia de acest proiect cetățenii din Leurda, arondați municipiului Motru.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Angel Tîlvăr

Invit la microfon pe domnul Angel Tîlvă, din partea Grupului parlamentar PSD. Urmează domnul Viorel Dumitrescu.

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Mihail Hărdău, ministrul educației și cercetării.

Conform unor declarații publice făcute de dumneavoastră, există inspectorate școlare județene care, citez: "nu au trimis nici până acum rapoartele pentru obținerea fondurilor promise de Guvern pentru proiect", am încheiat citatul.

Având în vedere acest lucru, vă întreb care este stadiul elaborării de proiecte în vederea implementării prevederii din acordul încheiat între Guvernul României și sindicatele din învățământ cu privire la alocarea unei sume de peste 1 miliard euro pentru susținerea investițiilor din educație.

Solicit răspuns scris.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Gheorghe Viorel Dumitrescu

Domnul senator Viorel Dumitrescu. Microfonul nr.2.

Urmează domnul senator Claudiu Tănăsescu.

   

Domnul Viorel Dumitrescu:

Interpelarea este adresată primului-ministru, domnul Călin Constantin Popescu Tăriceanu.

După cum se știe, Titlul 7 din Legea nr.247/2005, după opinia noastră, încalcă principiul libertății de asociere. Foștii proprietari, cărora, în loc de restituire în natură, li se oferă titluri de despăgubire, sunt obligați să devină acționari la Fondul "Proprietatea", adică să se asocieze cu statul și cu alți proprietari, cu riscul unei afaceri.

Dumneavoastră cunoașteți că, prin Constituție, este interzisă asocierea forțată.

Vă rog, domnule prim-ministru, să-mi comunicați care sunt argumentele și motivele pentru care susțineți Fondul "Proprietatea", care, pe de o parte, reprezintă o încălcare a Constituției, iar, pe de altă parte, constituie un risc uriaș pentru mai multe sute de mii de români.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Dan Claudiu Tănăsescu

Domnul senator Claudiu Tănăsescu, din partea Grupului parlamentar România Mare. Tot microfonul nr.2.

   

Domnul Dan Claudiu Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare adresată primului-ministru, domnul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

Obiectul interpelării este următorul: după cum cunoașteți, în baza Legii nr.187/1999, s-a organizat și s-a desfășurat activitatea CNSAS-ului.
Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați, pentru fiecare an dintre cei 6 ani de activitate ai CNSAS, care au fost cheltuielile suportate de la bugetul statului, din care cheltuielile cu salariile.

De asemenea, vă solicit să-mi comunicați, pe aceeași perioadă, cu defalcarea pe fiecare an, care a fost numărul de dosare cercetate și numărul dovezilor eliberate anual.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

Am și o întrebare, adresată tot domnului prim-ministru Călin Popescu Anton Tăriceanu.

Am aflat din mass-media despre grupul de prieteni ai dumneavoastră, de politicieni controversați și specialiști în privatizări controversate, pe care i-ați numit la conducerea Fondului "Proprietatea".

Vă solicit să-mi comunicați ce sume a încasat până la sfârșitul lunii martie a.c., fiecare membru al Consiliului de Supraveghere-Administrație al Fondului "Proprietatea".

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

Și ultima întrebare, tot domnului...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, mulțumesc, vă rog să luați loc. Haideți să nu depășim...

 
   

Domnul Dan Claudiu Tănăsescu:

Vă mulțumesc. Data viitoare. Am văzut că e puțină lume.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Data viitoare, mai puneți întrebări, vă mai dau dreptul.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri orale senatorii:  

Stimați colegi, trecem la răspunsuri la întrebări și interpelări.

Vă rog, reprezentanții Guvernului, să mă urmăriți numai o secundă.

Domnul secretar de stat - pe cine avem întâi aici - domnul Alexandros Galiatatos, urmăriți-mă întâi, doamnei senator Verginia Vedinaș de la PRM îi dați răspunsul scris, domnului senator Viorel Dumitrescu, la fel; domnului senator Petre Daea, la fel. Nu. Vedeți că sunt mai mulți... Doamnei senator Vedinaș.

Domnule Octavian Bîgiu, domnului senator Viorel Dumitrescu, vă rog să-i transmiteți în scris răspunsul.

Domnule Dănuț Apetrei, domnului senator Petre Daea îi dați răspunsul scris. Același lucru și domnului senator Viorel Dumitrescu, răspuns scris. Nu sunt aici și atunci nu aveți obligația să răspundeți oral. Le trimiteți răspunsul scris. Nu mai este cazul să mai reveniți a doua oară.

Domnul secretar de stat Dumitru Miron, domnului senator Aurel Ardelean îi dați răspunsul scris în legătură cu taxele școlare pentru cetățenii străini.

Domnul Cătălin Doică, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice, pentru domnul senator Ilie Petrescu răspuns în scris în legătură cu închiderea întreprinderilor din Gorj.

Domnul Adrian Ciocănea, secretar de stat în Ministerul Integrării Europene, domnului senator Ion Vârgău îi dă răspuns în scris în legătură cu agricultura ecologică în România.

Domnul Ervin-Zoltan Szekely, secretar de stat în Ministerul Sănătății, îi dă răspuns în scris domnului senator Ion Toma, în legătură cu normarea personalului medical. Tot răspuns scris și tot domnului senator Ion Toma, în legătură cu tratarea bolnavilor cronici și a vârstnicilor.

Domnul Gabriel Popa nu este prezent, a solicitat o amânare.

La interpelări, domnul secretar de stat Octavian Bîgiu, Ministerul Economiei și Comerțului, dă răspunsul scris domnului senator Ilie Petrescu, de la PRM, în legătură cu disponibilizările în minerit.

Domnul secretar de stat Dănuț Apetrei, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, dă răspunsul scris domnului senator Sogor Csaba, UDMR, în legătură cu proprietatea asupra drumurilor și construcțiilor de pe terenurile forestiere.

Domnul secretar de stat Dumitru Miron dă răspunsul scris domnului senator Aurel Ardelean, PRM, în legătură cu studiile universitare de masterat. Tot răspuns scris domnului senator Ștefan Mihail Antonie, independent, în legătură cu problema specialiștilor în științe agricole.

Tot la interpelări, domnul secretar de stat Ervin-Zoltan Szekely, Ministerul Sănătății, două răspunsuri scrise la interpelările domnului senator Ion Popa, legat de schimbarea conducerilor spitalelor și legat de modificarea Legii opioidelor.

Domnul Adrian Ciocănea, secretar de stat în Ministerul Integrării Europene, dă răspunsul scris domnului senator Ion Vărgău, PSD, în legătură cu programul de acțiune de mediu pentru comunitatea europeană.

Doamna Katalin Kibedi, secretar de stat în Ministerul Justiției, dă răspunsul scris domnului senator Stan Petru, în legătură cu înființarea Judecătoriei Jiphău, județul Sălaj.

Domnul Cătălin Dănilă, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, dă răspunsul scris domnul senator Radu Cristian Georgescu, privind majorări de pensii Târnăveni, Mureș.

Și domnul Ilie Sârbu mai avea, privind agricultura, o întrebare la care s-a solicitat amânare.

  Ioan Corodan - de la Alexandros Galiatatos, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului;

Pe cale de consecință, îl invit pe domnul secretar de stat Alexandros Galiatatos pentru a da răspuns domnului senator Ioan Corodan, prezent aici, cu privire la repararea și întreținerea drumului. După aceea, un răspuns domnului senator Ioan Talpeș, cu privire la concesionarea unor activități din portul Constanța.

Aveți cuvântul! Microfonul nr.10, vă rog.

   

Domnul Alexandros Galiatatos - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului:

Domnule președinte,

Domnule senator,

Referitor la întrebarea dumneavoastră adresată Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, vă comunicăm următoarele:

Bugetele direcțiilor regionale de drumuri și poduri se defalcă după aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2006 al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale. Bugetul de venituri și cheltuieli al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.412/2006, pentru aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli pe anul 2006 ale operatorilor economici monitorizați, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2001 privind întărirea disciplinei economico-financiare și alte dispoziții cu caracter financiar, care funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, a pachetului minim necesar pentru serviciul public-social în transportul feroviar de călători pentru Compania Națională de Căi Ferate CFR S.A., precum și a unor programe ale Societății Comerciale Compania Națională de Transporturi Aeriene Române Tarom S.A.

Sumele s-au defalcat pe direcțiile regionale de drumuri și poduri și se urmărește demararea lucrărilor.

Cu deosebită considerație, domnul ministru Dobre.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, sunteți mulțumit de răspuns, da ? E în ordine.

 
  Ioan Talpeș - de la Alexandros Galiatatos, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului;

Vă rog să dați răspuns și domnului senator Ioan Talpeș, cu privire la concesionarea unor activități din portul Constanța.

   

Domnul Alexandros Galiatatos:

Domnule președinte,

Domnul senator,

Referitor la interpelarea dumneavoastră adresată Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, vă comunicăm următoarele:

În conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.22/1999 privind administrarea porturilor și căilor navigabile, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căi navigabile, republicată, serviciile Remorcaj de manevră și Legare-Dezlegare a Navelor Maritime constituie servicii de siguranță în zonele unde este instituită obligativitatea efectuării acestor servicii publice de interes național. La art.44 al aceleiași ordonanțe, se precizează că aceste servicii publice de interes național pot fi concesionate de minister, în condițiile legii, persoanelor juridice române, ceea ce înseamnă că textul legii nu instituie o obligativitate de a concesiona, ci numai o posibilitate.

Ordonanța Guvernului nr.22/1999 privind administrarea porturilor și căilor navigabile, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căi navigabile a fost elaborată în anul 1999, când încă nu începuseră negocierile României cu Uniunea Europeană. Prin Hotărârea Guvernului nr.2190/2004 s-a luat decizia începerii procedurilor de concesionare a serviciilor publice de Remorcaj de manevră și Legare-dezlegare nave. Urma să se finalizeze în luna martie 2005 pentru navele maritime din Portul Constanța.

În luna octombrie 2004, a fost propus spre aprobare de către Comisia Europeană un proiect de directivă privind accesul pe piața serviciilor portuare.

În conformitate cu textul acestei directive, serviciile portuare, inclusiv remorcajul și legarea-dezlegarea navelor, se desfășoară în condiții de liberă concurență. Cei care efectuează aceste activități trebuie să îndeplinească anumite condiții stabilite de autoritățile competente. Prevederile acestei directive erau în contradicție cu concesionarea serviciilor de legare-dezlegare și remorcaj nave. În cazul în care directiva mai sus menționată era aprobată, trebuia preluată în legislația română, conducând, astfel, la anularea contractelor de concesiune.

De asemenea, în art.44 al Ordonanței Guvernului nr. ...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, înțeleg că ați făcut un răspuns amplu, i-l dați domnului senator Ioan Talpeș și, dacă va fi nevoie, mai intervine o dată la dumneavoastră. Nu putem asculta 20 de minute un răspuns tehnic.

De acord, domnul senator?

 
   

Domnul Ioan Talpeș (din sală):

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Ioan Talpeș mai are o interpelare la dumneavoastră privind reabilitarea DN 6 - secțiunea Drobeta-Turnu Severin-Lugoj.

Vă rog, foarte pe scurt.

 
   

Domnul Alexandros Galiatatos:

Răspunsul este foarte tehnic și foarte lung.

Pe scurt, referitor la interpelarea dumneavoastră, în mod particular, la declarația exprimată public cu privire la propunerea de desemnare a câștigătorului pentru Lotul nr.1 Garboli Conicos și Tirrena Scavi și, de asemenea, la conținutul strict confidențial al ofertelor firmelor câștigătoare, fapt ce reprezintă o încălcare a normelor cu privire la procedura de achiziție publică, avem procesul de achiziție terenuri.

Având în vedere problemele întâmpinate în derularea procesului de achiziție în sectorul rutier, în baza Legii nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului a depus eforturi pentru îmbunătățirea cadrului legislativ. Astfel, au fost inițiate: Legea nr.198/2004, precum și Hotărârea de Guvern nr.941/2004 privind normele metodologice de aplicare.

Normele de aplicare a Legii nr.198/2004 impun o procedură laborioasă, care necesită un timp dificil de estimat, deoarece sunt foarte mulți factori implicați, iar interdependența dintre aceștia face ca un termen exact pentru finalizarea procesului de expropriere să nu poată fi stabilit.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule secretar de stat. S-a înțeles, vă rog să transmiteți, pe larg, expozeul acestui răspuns.

 
   

Domnul senator Ioan Corodan, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, văd că nu mai este în sală.

Doamna secretar de stat, Katalin Kibedi, vă rog să-i dați răspunsul în scris.

Domnul secretar de stat, Cătălin Doică... Nu, scuzați-mă! Numai o secundă, pentru că mai avem, pentru domnul senator Ioan Corodan, o problemă...

Și domnul secretar de stat, Octavian Bîciu, Ministerul Economiei și Comerțului, protecția socială a minerilor disponibilizați, pentru domnul senator Ioan Corodan, tot scris, da?

 
  Gheorghe Funar - de la Dănuț Apetrei, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale;

Și acum, domnul Dănuț Apetrei, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, cu un răspuns către domnul senator Gheorghe Funar, legat de bonurile valorice acordate producătorilor agricoli, în loc de subvenții.

Vă rog, o sinteză a răspunsului. Microfonul nr.9.

   

Domnul Dănuț Apetrei - Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule senator, Gheorghe Funar, la întrebarea formulată de dumneavoastră și înregistrată la Senat, în data de 30 martie 2006, vă comunicăm următoarele:

În anul 2005, s-a atribuit sprijin financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, sub formă de bonuri valorice, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/2005 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr.178/2005. Conform acestor ordonanțe, tipărirea bonurilor valorice s-a realizat pe bază de contract încheiat între Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și Compania Națională "Imprimeria Națională"-SA, în condițiile Ordonanței Guvernului nr.199/2000 privind înființarea Companiei Naționale "Imprimeria Națională"-SA. Tipărirea bonurilor valorice, distribuite producătorilor agricoli, conform prevederilor acestei ordonanțe, s-a făcut în baza contractului încheiat în 10 martie 2005, în valoare de 6.995 mii lei RON, pentru un număr de 786.956 de carnete cu bonuri valorice a câte 100 de file, cu diferite valori: 25.000 - 500.000 și 1.000.000 de lei vechi.

În cazul Ordonanței de urgență a Guvernului nr.178/2005, tipărirea bonurilor valorice s-a făcut în baza contractului din 12 august 2005, în valoare de 600.000 lei RON, pentru un număr de 93.000 de carnete de bonuri valorice a câte 100 de file, fără valori pe ele, deci fără valori tipizate.

Pentru anul 2006, conform prevederilor art.7 alin.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.20/2006 privind sprijinul direct al statului acordat producătorilor agricoli din sectorul vegetal, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale va achiziționa bonuri valorice, potrivit prevederilor legale privind achizițiile publice, în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.60/2001 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare. Pentru atribuirea contractului de servicii tipărire bonuri valorice s-a folosit metoda cererii de ofertă. Practic, din cele 9 societăți care au cumpărat documentația pentru elaborarea și prezentarea ofertei, au depus oferta 6 societăți, iar câștigătoare a fost declarată Regia Autonomă "Imprimeria Băncii Naționale", care a îndeplinit toate cerințele de calificare în documentație și a avut cel mai mic preț. Valoarea contractului este de 26.000 lei pentru 9.503 carnete bonuri valorice a câte 100 de file.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnul senator Gheorghe Funar?

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

De acord.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord, da? Mulțumesc foarte mult.

 
  Gheorghe Funar - de la Cătălin Doica, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice;

Și mai aveam... Domnul secretar de stat, Cătălin Doică, da? Ministerul Finanțelor Publice, Lista impozitelor și taxelor din România, către domnul senator Gheorghe Funar. Dacă n-o aveți, îi propun domnului senator Gheorghe Funar să v-o dea? Spuneți numărul și, restul, i-o dați, dacă se poate.

   

Domnul Cătălin Doică - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Nu, nu, este foarte scurt răspunsul.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

 
   

Domnul Cătălin Doică:

Referitor la Lista impozitelor și taxelor, pe care le-au plătit cetățenii României în 2005 și a celor pe care le- au de plătit în 2006, acestea sunt: impozitul pe venit, impozitele și taxele locale, stabilite potrivit prevederilor Titlului III, respectiv, Titlul IX din Legea nr.573 din 2003 privind Codul fiscal, precum și alte impozite și taxe incidente, conform...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar de stat, câte sunt? Le avem în Lista bugetului de stat, să știți?

 
   

Domnul Cătălin Doică:

Știu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Câte sunt? 80?

 
   

Domnul Cătălin Doică:

Nu sunt numărate.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Câte sunt, ca număr, asta vrea domnul senator Gheorghe Funar să știe?

 
   

Domnul Cătălin Doică:

Nu, nu sunt numărate. Nu apar în răspuns numărate.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Propun să-i dați lista domnului senator Funar, să le vedem și o confruntăm cu ce avem pe Lista bugetului de stat.

Vă mulțumesc foarte mult.

Declarăm închisă ședința noastră de astăzi.

 
   

Ședința se încheie la ora 19.10.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 30 septembrie 2022, 18:51
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro