Plen
Ședința Senatului din 10 aprilie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.55/20-04-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-06-2019 (comună)
12-06-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 10-04-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 10 aprilie 2006

  1. Declarații politice prezentate de senatori:

 

Ședința începe la ora 15.25.

Ședința este condusă de domnul senator Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, asistat de domnii senatori Gavrilă Vasilescu și Gheorghe Funar, secretari ai Senatului.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile.

Vă propun să păstrăm formula convenită.

Vă propun să începem declarațiile politice, urmând ca după aceea să votăm ordinea de zi și programul de lucru.

 
Nicolae Vlad Popa - Demersuri pentru integrarea României în U.E.

Invit la microfon pe domnul senator Nicolae-Vlad Popa, din partea Alianței PNL-PD. Se pregătește domnul senator Ion Vârgău. Nu, nu, te pregătești.

Vă rog să vă ocupați locurile. Aveți cuvântul. Nu vă grăbiți. Vă rog, domnule senator.

 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, cine afirmă că ne aflăm în campania electorală are dreptate. Numai că de data aceasta avem de-a face cu un vot atipic, pentru că nu va fi votată o persoană fizică, ci una juridică, iar alegătorii nu sunt din România, ci sunt primi-miniștrii ai celor 25 de state membre ale Uniunii Europene.

Aleasa va fi România!

Pentru prima oară este absolut necesar ca toate forțele politice să facă eforturi pentru un interes comun, acela de a demonstra celor 25 că și noi avem dreptul de a fi membru al Uniunii Europene.

Sigur, pentru această campanie electorală avem nevoie de o minimă solidaritate politică în interior și de eforturi diplomatice excepționale în exterior. Trebuie să folosim toate mijloacele de care dispunem pentru ca partenerii noștri să aibă o imagine corectă și reală despre România. Aș sublinia în această ordine de idei că unul dintre mijloacele de mare impact asupra colegilor noștri europeni este reprezentat de cultura și arta românească.

Un eveniment cultural de amploare a avut loc la Berlin, în seara zilei de 5 aprilie, când Ambasada României, sprijinită de companiile germane cu sediul în România, a organizat o seară culturală pentru membrii Bundestag-ului german. Evenimentul a coincis, în mod fericit, cu decizia guvernului german de a declanșa procedurile de ratificare a tratatului de aderare. Manifestarea s-a bucurat de un extraordinar succes, fiind susținută de maestrul Dan Puric, care, pur și simplu, s-a autodepășit.

Am avut onoarea să fiu invitat la acest spectacol și, ulterior, am purtat discuții cu numeroși parlamentari germani dintre care vicepreședinta Bundestag-ului german, Suzanne Kastner, deputații Gunter Krickhbaum, Verner Fritz, Helga Lopez, Sabine Bätzing, dr. Gerhard Botz și alții, care m-au asigurat că vor susține accelerarea procedurilor de ratificare a Tratatului de Aderare și, ulterior, vor vota în favoarea ratificării acestuia.

Stimați colegi, profit de această situație pentru a vă informa că o delegație importantă de parlamentari germani va sosi în România la începutul lunii mai.

Cred că în această perioadă scurtă, până în luna iunie când va avea loc votul asupra raportului Comisiei Europene, vom demonstra cu toții maturitatea politică și vom lăsa în plan secundar disensiunile inerente vieții politice interne.

Se impune, mai mult decât oricând, să facem dovada coerenței și seriozității actului politic.

Am convingerea că numai astfel România își va putea ocupa cu demnitate locul pe care îl merită pe deplin în marea familie a țărilor Uniunii Europene.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
Ion Vărgău - Clasa politică românească în ochii cetățenilor.

Invit la microfon pe domnul senator Ion Vărgău, din partea Grupului Social-Democrat. Se pregătește domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

 

Domnul Ion Vărgău:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică se intitulează: "Clasa politică românească în ochii cetățenilor."

Apropierea sărbătorilor de Paști, ar trebui să fie un prilej de bucurie pentru toți românii, mai ales pentru cei care, în anul 2004, au ales schimbarea, sperând într-un viitor mai bun, într-o viață mai ușoară, cu mai puține griji și nevoi, așteptând ca aleșii lor să-și îndrepte atenția asupra problemelor reale ale populației.

De mai bine de un an pe scena politică românească se petrec tot felul de evenimente care nu fac altceva decât să degradeze imaginea clasei politice.

De la jocul de-a demisia la nivelul Guvernului, la lupta pentru schimbarea directorilor de spitale și a președinților celor două Camere ale Parlamentului, dosarul RAFO și Zambaccian, crizele din Alianța D.A. cu amenințări privind ieșirea de la guvernare a unor parteneri de coaliție, Legea lustrației și războiul CNSAS.

După tensiunile din principalul partid de opoziție, vine rândul coaliției de guvernământ, care în loc să se ocupe de problemele reale ale țării, nu face altceva decât să-și dispute orgoliile politice.

Stimați colegi, în urma nenumăratelor deplasări pe care le-am efectuat, am constatat că cetățenii sunt realmente îngrijorați de viitorul lor și al familiilor lor, având senzația că aleșii, cărora le-au acordat votul de încredere, nu tratează cu interes și responsabilitate nevoile populației. Sătui de sărăcie, pensionarii se pregătesc de proteste și amenință cu revolte de stradă. Impulsionați de insuficiența veniturilor lunare care nu le pot asigura hrana zilnică și plata utilităților, nemaivorbind de costul exagerat al medicamentelor, fără de care nu ar putea supraviețui.

Sunt convins că majoritatea pensionarilor din țară se confruntă cu aceste probleme.

Săptămâna trecută, studiind presa, am fost marcat de o frază rostită de un pensionar la finalul unei întâlniri între pensionari și autoritățile implicate în problemele cu care se confruntă această categorie socială. Iată mesajul pensionarului:

"Vă bateți joc de noi și vreți să murim mai repede. Nici bani de înmormântare nu mai avem pentru că trebuie să plătim milioane pentru rețete. Nici să murim, nici să trăim, pentru că ne-ați lăsat cu pensiile acestea mizere. Înainte de alegeri ne-ați promis marea cu sarea și acum nu vă mai pasă."

Stimați colegi, aș putea spune că, în urma deplasărilor mele în teritoriu, cunosc în mare parte nemulțumirile acestor oameni, dar glasul acestui cetățean, a venit ca o confirmare a unei realități crude trăită de foarte multe familii. Evenimentele petrecute de la începutul anului 2005, până în prezent, și mă refer aici la inundații, gripa aviară, temperaturi foarte scăzute din timpul iernii, creșterea prețului la utilități au afectat o mare parte din populație, astfel că sărbătorile creștine nu mai reprezintă de mult un prilej de bucurie și împlinire sufletească.

De aceea, fac un apel la rațiune către toți colegii parlamentari și, mai ales, către actuala guvernare să analizăm și să tratăm cu multă seriozitate și responsabilitate problemele reale ale românilor și permanent să ne gândim că suntem aici pentru că cetățenii ne-au acordat votul lor, iar dacă noi nu ne vom ridica la nivelul așteptărilor, acest lucru va fi drastic sancționat în momentul în care își vor exprima votul. Vă mulțumesc pentru atenție. (aplauze)

 
Corneliu Vadim Tudor - Demascarea Securității și comunismului, lăsată pe mâna torționarilor.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îl invit la microfon pe domnul președinte Corneliu Vadim Tudor, din partea PRM. Urmează domnul senator Puskas Valentin Zoltan.

 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Doamnelor și domnilor, am să mă refer la eforturile unora de a demasca securitatea și comunismul. Ca să demaști ceva, trebuie să ai o anumită autoritate morală. Și să fii credibil. Numai așa, demascarea de dragul demascării nu merge, parcă asistăm la un joc de copii întârziați mintal. Și întârziați temporal, dacă ne gândim mai bine, fiindcă, efectiv, nu mai interesează pe nimeni astfel de lupte cu umbrele trecutului. I-aș sfătui pe încrâncenații inchizitori să țină perorații din astea acum în fața bătrânilor care stau la coadă ore-n șir pentru medicamente compensate. Sau într-o piață agro-alimentară unde săracii își numără ultimii bănuți cu degete tremurânde. Sau la un miting și marș de protest al sindicaliștilor din industrie și agricultură.

Oameni buni, haideți să punem la stâlpul infamiei securitatea și comunismul, lăsați totul baltă și veniți după noi. "Europa ne privește" etc. etc. Cred că palavragii ar lua-o zdravăn pe cocoașă și abia ar scăpa cu fuga. Prezentul are cu totul alte priorități. Anticomunismul nu ține de foame, domnilor, mai ales într-o țară ruinată cu o populație înfometată. Agitația asta este creată și întreținută artificial de niște pigmei care nu se pot face remarcați prin nimic altceva decât prin țipete guturale, răfuieli personale, excomunicări. Pentru unii primitivi, războiul rece încă nu s-a încheiat, dimpotrivă. Forțând metafora, aș putea spune că în România războiul rece este o ciorbă reîncălzită de către unii impostori care nu au nici o meserie și se află în criză de identitate. Ce-i drept, la spatele lor se află unii mccarthyști îmbătrâniți în rele din America, de la Freedom House și de la Open Society, indivizi care nu pot pricepe că lumea s-a schimbat și că nu ne putem răfui la infinit cu fantomele unor vremuri de mult apuse.

Stimați intoleranți, generația aia cu care vă tot luptați voi a murit. Nu mai aveți obiectul muncii decât dacă vreți să-i dezgropați pe Ana Pauker, Teohari Georgescu, Alexandru Drăghici, Leonte Răutu, Vladimir Tismenițchi și, eventual, să le spânzurați scheletele, așa cum au făcut monarhiștii englezi cu cadavrul lui Oliver Cromwell când au revenit la putere. Iar crimele comunismului nu sunt cu nimic mai prejos decât crimele capitalismului pe care nu le puteți ignora sau mușamaliza.

Nu mai faceți pe deștepții cu noi, că nu ne impresionați. Nu ați obosit să vă tot luptați cu umbrele, mințind că voi condamnați un sistem, când, de fapt, aveți niște polițe precise de plătit?

De ce întoarceți spatele României reale cu veritabilele ei tragedii provocate de jungla capitalistă a ultimilor 16 ani, nicidecum de "dictatura de dezvoltare"?! Cu ce drept moral înjurați voi comunismul tocmai în clădiri construite pe timpul comunismului, cum sunt: Televiziunea Română, Casa Scânteii, Casa Poporului?

Eu nu sunt comunist, domnilor, sunt naționalist și creștin, și știți asta prea bine. Fac parte din generația care a avut o copilărie și o adolescență plină de privațiuni, tocmai datorită vânzării barbare de la Yalta. "Istoria, un coșmar din care încerc să mă trezesc" - spunea un scriitor celebru.

Dacă nici noi nu am urât comunismul adus pe tancurile sovietice, atunci nu a mai făcut-o nimeni în țara asta. Dar pentru numele lui Dumnezeu, dacă tot vreți să condamnați ceva și nu aveți altă treabă, atunci puneți la zid comunismul stalinist, instaurat în România prin trădarea săvârșită la Yalta de Franklin, Roosevelt și Winston Churchill!

Devălmășia asta, confundarea intenționată a anului 1950 cu anul 1970, adică a regimului străin care a băgat la Canal floarea intelectualității române cu regimul autohton care, cu greutate, a scos din temnițele bolșevice ce se mai putea scoate și i-a ajutat pe supraviețuitori să revină la o viață demnă, nu vă face deloc cinste și se întoarce împotriva voastră ca un bumerang.

Dar voi nu îndrăzniți să atacați răul la rădăcină, fiindcă atunci ar trebui să spuneți cine conducea partidul și securitatea acelei epoci barbare: cei mai mulți torționari erau evrei, unguri și ruși. Hai, începeți cu ei, dacă vă dă mâna! Eu, ca doctor în istorie și cunoscător al documentelor, știu bine ce spun și am curajul răspunderii.

Printr-un contorsionism josnic voi însă îi bălăcăriți pe românii care au avut curajul să românizeze aparatul de partid și de stat, îndepărtându-i din funcție pe veneticii sangvinari și înlocuindu-i cu elementul autohton.

Au apărut deja mai multe lucrări de reabilitare a amantei lui Stalin, Ana Pauker, ca semn că linia a doua a Cominternismului nepotist a intrat în funcțiune și încearcă să intoxice sufletele românilor.

În ceea ce mă privește, aș vota cu două mâini o lege de condamnare a crimelor comise de comunismul-stalinist, repet, deși e târziu și nu mai ajută la nimic. Aș vota, tot cu două mâini, și o lege de condamnare a securității, dacă prin același act normativ s-ar repudia și serviciile secrete străine, care au acționat și acționează pe teritoriul României și împotriva interesului său național.

Dar propagandiștii de profesie nu vor asta. Ei vor să-i pedepsească pe români și să le inducă un permanent sentiment de vinovăție, ca nu care cumva să le treacă prin minte să-și mai creeze vreodată vreun sistem de auto-apărare!

În loc să demaște Mafia, care e vie, palpabilă și face ravagii, agitatorii noștri demască o utopie, întrucât asta a fost comunismul, o utopie. El nu a existat, fiindcă nu se poate construi un sistem politic din lozinci și manifeste, începând cu Manifestul Partidului Comunist din 1848. "O stafie cutreieră Europa", scria în acel manifest.

Dar acea stafie mai cutreieră Europa și acum, după mai bine de 150 de ani, ea este prostia umană, intoleranța, lăcomia.

Doamnelor și domnilor, am tăcut și am tăcut până am considerat că a venit timpul să spun și eu punctul meu de vedere pe tema asta: o temă falsă, repet, și superfluă care seamănă cu gluma aceea referitoare la un român care îl pedepsește pe un ungur pentru uciderea lui Mihai Viteazul. "Bine, dar asta s-a întâmplat acum 400 de ani", zice ungurul. "Nu-i bai, eu unu' abia acu' am aflat!" îi răspunde românul.

Păstrând proporțiile, cam așa și cu acest "tribunal" excepțional, care vrea să se constituie într-un pluton de execuție anacronic, ce trage după colț sau chiar îndărăt, orbește. Și toate aceste eforturi sterile sunt încununate de cea mai sinistră alegere care se putea face: în fruntea Comisiei pentru studierea și condamnarea crimelor comunismului a fost desemnat fiul unui agent al Moscovei! Fiindcă până acum numai prin asta s-a remarcat numitul Vladimir Tismăneanu, alintat Volodea. Frumos nume românesc. Este odrasla lui Leon Tismenițchi, agent NKVD, poreclit "Ciungul".

E ca și cum la conducerea unei Comisii pentru studierea și condamnarea nazismului ar fi cocoțat un copil al lui Hitler!

Ce oroare! Fi-su să-l atace pe ta-su! Volodea să sară la beregata lui Leonea! Dar e ridicol! Așa ceva parcă e desprins din rețeta realismului socialist al "obsedantului deceniu", unde părinții își turnau copiii și copiii își turnau părinții.

Iată o notă, pe care am primit-o astăzi, despre biografia acestui impostor.

Citez:

"VLADIMIR TISMĂNEANU

Născut la 4 iulie 1951, la Brașov. Absolvent al Facultății de Filozofie din București. Sociolog la Institutul de Proiectări pentru Construcții Tipizate. Lector al Comisiei de Propagandă a Comitetului Municipal București al P.C.R. și al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist.

În octombrie 1981 a plecat într-o călătorie turistică în Franța și Spania, refuzând să se întoarcă în România. După o escală în America Latină a emigrat în S.U.A.

Mama - Ermina Tismenițchi, medic, membră a PCR din anul 1933; participantă la războiul civil din Spania, în tabăra comunistă, tabăra accea, care incendia biserici și omora preoți. După 23 august 1944 a deținut funcții semnificative în aparatul de partid de la București.

Tatăl - Leon Tismenițchi, agent NKVD în România, membru al "nucleului dur" cominternist al PCR, făcând, în permanență, jocul Moscovei, torționar stalinist, care are multe victime pe conștiință."

Am încheiat citatul.

Acest Vladimir Tismăneanu e o nulitate absolută, deși pozează în profesor pe la o universitate americană. Mai știu eu niște profesori sau dramaturgi din aceștia, care se produc prin garaje, în fața unei asistențe de câțiva ciumeți.

Prin numirea acestui tiz al lui Vladimir Ilici Lenin - fiindcă la Lenin s-a gândit Tismenițchi când a ales numele pentru progenitura sa - toate demersurile așa-zișilor anticomuniști de azi sunt compromise. E de-a dreptul grotesc să coordoneze o comisie anticomunistă fiul unui călău comunist! Desigur, nu poți condamna urmașii pentru păcatele înaintașilor, dar când ei, urmașii aceștia, sar peste cal, se obrăznicesc și vor să șteargă cu buretele istoria de 45 de ani a unui popor întreg, atunci se pot aștepta la reacții pe măsură. Să nu mai vină toți aventurierii și veneticii, să ne dea lecții! De "gauleiteri" din ăștia suntem sătui până în gât. Aici e Țara românilor, asta să nu se uite niciodată!

Am să mă refer acum la dosarele Securității. Cine face cea mai mare gură pe tema asta, și ea răsuflată? Tot unul cu bube în cap: Ticu Dumitrescu. Nu sunt singurul care l-a acuzat pe acest individ complexat și răzbunător de colaborare cu securitatea. Primii au fost deținuții politici, care l-au cunoscut în închisoare și știu ce-i poate pielea.

Coloneii de securitate Ghețu și Căldare îl cunosc și ei foarte bine, fiindcă lor le dădea raportul. Așa că nu voi repeta cele afirmate sau publicate până acum.

În ciuda celor debitate de Radu Filip, de la C.N.A., care și-a permis să oprească emisia unui post de televiziune timp de trei ore, există dovezi din belșug, cu privire la statutul de securist și torționar al lui Ticu Dumitrescu. Dacă toate acestea nu au devenit publice și Ticu Dumitrescu a fost lăsat să facă un vacarm infernal, aceasta se datorează, în principal, Serviciului Român de Informații.

Iată o notă specială, pe care am primit-o recent, pe filiera unor ofițeri S.R.I., care nu au vrut să mai consimtă la mascarada asta, așa că au rupt "legea tăcerii". Să vedem dacă are cineva curajul să conteste cele spuse aici. Și fac apel la presă să rețină ce voi cita, pentru că e în premieră absolută.

Citez:

"A. În anul 1994, primul adjunct al directorului S.R.I., generalul Victor Marcu, a solicitat de la secția Argeș a S.R.I. fișa lui Constantin Ticu Dumitrescu, din arhiva fostei Securități. Fișa conține, în general, datele din dosarele sale: F.P. (Fond Personal), U.I. (Urmărire Informativă) și I (Informator).

B. Cum documentele respective nu se găseau la Pitești, ci la Ploiești (probabil, o confuzie între cele două orașe), ofițerul Florea Ciobotea de la Biroul de Informatică și Documentare Argeș a solicitat respectivele documente de la S.R.I. Prahova.

După obținerea documentelor, ele au fost înaintate generalului Victor Marcu, prim-adjunct al lui Virgil Măgureanu.

C. Datele obținute din fișa lui Constantin Ticu Dumitrescu sunt următoarele - să vedeți și dumneavoastră sub steagul cui defilați -:

  • a fost condamnat pentru fals și uz de fals, participând la un furt de 4000 metri liniari de țeavă galvanizată și o benă de cărămizi. Mai era un țărănist, prin 1997 - 2000, care furase ciment. Aceluia i-a rămas numele "Ciment", acestuia o să-i rămână numele "Omul de Tinichea sau de Tablă". Să furi 4 km de țeavă galvanizată, da, e o performanță.
  • Ticu Dumitrescu a fost racolat ca informator de ofițerul de contrainformații al închisorii;
  • pentru activitatea sa ca informator a fost recompensat cu titlul neoficial de "șef de culoar", răspunzând de "reeducarea" a circa 200 de deținuți de drept comun; "reeducarea" consta, de cele mai multe ori, în bătăi la tălpi cu furtunul de cauciuc, operațiune executată personal de Ticu; ofițerul care l-a recrutat se numește Marius Racoviță;
  • la eliberarea din închisoare (mai devreme cu doi ani, pentru serviciile aduse), a devenit coordonatorul unui grup de circa 20 de informatori, care lucrau pe marile șantiere de construcții (unde se înregistrau furturi enorme de materiale și echipamente).

D. În anul 1997, Ticu Dumitrescu, având o aprobare a directorului S.R.I. Costin Georgescu, s-a prezentat la S.R.I. Argeș și a studiat dosarele de securitate ale unor lideri țărăniști și liberali, printre care: Ion Diaconescu, Nicolae Ionescu-Galbeni și Mircea Ionescu- Quintus - colegul dumneavoastră de la PNL. Atunci au apărut în presă acuzații împotriva celor trei. Ticu Dumitrescu l-a dat în gât pe Quintus, cum tot el spunea baliverne despre Coposu și Diaconescu.

E. Într-o discuție pe care Ticu Dumitrescu a avut-o cu șeful B.I.D., Florea Ciobotea, acesta din urmă a făcut o referire la informația din "fișa" cerută de generalul Marcu. Imediat după această discuție, Ticu Dumitrescu a plecat din Pitești.

F. Informațiile complete, cu lux de amănunte, despre Ticu Dumitrescu, respectiv, Fondul Personal, dosarul de Urmărire Informativă și dosarul Informator, se găsesc în arhiva S.R.I. Prahova, precum și în Fondul microfilmat al Securității, în câte 5 exemplare. Așa că, la începutul anilor '90, când el l-a șantajat pe generalul de justiție Gheorghe Mihail Șerbănescu, să-i dea dosarul, și acesta i l-a dat, el nu știa că sunt și microfilme, care vor ieși în curând la iveală."

Am încheiat citatul - repet - dintr-o Notă specială, pe care am primit-o de la unii ofițeri S.R.I. Dacă vreți adevărul! Dacă vreți numai adevărul dumneavoastră, nu aveți decât să mergeți cu el, să-l faceți și șef de stat!

Așadar, Ticu Dumitrescu a fost șef de rețea, adică rezident al Securității și torționar. Să mă dea în judecată, dacă îi dă mâna.

Trebuie să recunoașteți că nu oricine primea Ordinul Muncii, decorație valoroasă, care aducea o serie de privilegii.

Iată de ce, ca membru al Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și ca vicepreședinte al Senatului României, eu cer, acum și aici, în mod oficial, conducerii Serviciului Român de Informații să publice dosarul numitului Ticu Dumitrescu - fiindcă dosar are, cu siguranță - și, dacă acest individ, care - nu-i așa? - are o personalitate atât de puternică, după cum se lăuda el, nu are motiv să se ascundă, atunci, hai să-i vedem cu toții dosarul. Eu mi l-am publicat pe al meu. Ei de ce nu-și publică dosarele lor? Ca să știm și noi cine are dreptul să scormonească prin dosarele altora. Și am vrea să se publice și dosarul colonelului de securitate Nicolae Chiroiu, care a activat în echipa generalului Pacepa, sub numele conspirativ Nicolae Ivașcu. Imediat după dezertarea lui Pacepa, în 1978, acest Chiroiu, alias Ivașcu - ca în filmele cu spioni - a fost mutat la miliție, dar tot cu însărcinări pe linie de securitate.

Dacă nu știți cine este acesta, am să vă spun eu. Tatăl mult prea guralivei demascatoare de securiști, Germina Nagâț, pe care un alt "securist cu față umană", Mircea Dinescu, alt port-drapel al unora dintre dumneavoastră, a luat-o de la revista "Secolul XX", în anul 2000, și a instalat-o în funcția extrem de importantă de șefă a Direcției de investigații a C.N.S.A.S., peste un colectiv de 55 de oameni foarte bine plătiți de la bugetul de stat.

Am să-i dau un sfat acestei fete născută la Oradea, din tată securist și mamă unguroaică, să-i trăiască: dacă arzi de nerăbdare să vânezi securiști, care să mărturisească totul în fața ta, ca la spovedanie, pentru a fi iertați, începe cu părintele matale, fetițo!

Atât am avut de spus, deocamdată, despre șmecherii care umblă cu "cioara vopsită" prin istoria mai veche și mai nouă a României. Și sunt plătiți pe banii statului român, să nu uitați! Uite, de-aia a ajuns România "oaia neagră" a Europei: fiindcă fac "gâți" toți... Nagâții!

Și o frază în încheiere, pentru că nu mai avem când să ne pronunțăm.

Partidul România Mare va vota împotriva aberantei legi a lustrației. Este anticonstituțională, împarte cetățenii României în mai multe categorii, ia dreptul unor cetățeni ai României de a alege și de a fi aleși. Se vrea crearea unui gol de generație. Cine ar profita dacă specialiști ca Ion Iliescu, de pildă, Carol Dina, Dan Claudiu Tănăsescu și alții, chiar Mihai Răzvan Ungureanu, care este un tânăr foarte inteligent, n-ar mai putea să candideze? Vă spun eu. În mare parte, golanii și bișnițarii de dinainte de decembrie 1989, pentru că aceia nu intrau în P.C.R., că nici P.C.R.-ul acesta nu era prost, să bage toate secăturile acolo.

Prin urmare, gândiți-vă bine înainte de a vota această lege, pentru că este o lege a frustrației. Vă faceți de râs. Sunteți, stimați colegi, de aproape un an și jumătate la guvernare. Ați rezolvat problema pensionarilor? Ați rezolvat problema copiilor străzii? Ați rezolvat problema traficului de ființe vii și de organe? Ați rezolvat problema nivelului de trai? Când le veți rezolva pe acestea, o să mai discutăm.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
Puskas Valentin Zoltan - Creșterea prețului la gazele naturale.

Îl invit la microfon pe domnul senator Puskas Valentin Zoltan, din partea U.D.M.R.

Se pregătește domnul senator Apostol Neculai.

 

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat,

Deși a venit primăvara, populația țării încă resimte și va resimți și în continuare creșterea prețului la gazele naturale.

Ridic această problemă aici și acum, având în vedere faptul că nu numai creșterea prețului la gazele naturale este o problemă pentru consumatorii casnici, dar și pentru cei industriali, dar și calitatea gazului livrat.

Deși în contractul privind furnizarea gazele naturale se prevede, la un moment dat, că furnizorul trebuie să asigure calitatea acestui gaz, deși în Legea nr.288/2005, prin care am aprobat Ordonanța de urgență a Guvernului nr.116/2005, la propunerea subsemnatului, am trecut răspunderea furnizorului pentru asigurarea valorii calorice a gazele naturale, acest lucru nu s-a întâmplat și nu se întâmplă nici în momentul de față.

Astfel se explică faptul că iarna, atunci când avem nevoie de mai mult gaz și de gaz cu putere calorică mai ridicată, pentru un ceai, trebuie să fierbem apa 20 de minute, când, pentru a încălzi locuința folosim cantitativ de două ori mai mult gaz decât ar fi necesar, dacă am asigura această calitate a gazului.

Am ridicat această problemă săptămâna trecută, atunci când, în Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, am avut discuții cu domnul ministru Șereș, și l-am rugat pe domnul ministru - și rog acum și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale - să introducă în contractul de furnizare pentru consumatorii casnici valoarea calorică ce trebuie să fie asigurată pe metrul cub de gaz, deoarece constatăm zilnic că populația consumă o anumită cantitate de gaz, dar nu poate asigura, prin această cantitate, încălzirea locuinței sau valoarea calorică necesară pentru prepararea hranei.

De aceea, propunem ca, începând cu luna următoare, A.N.R.G.N. să revadă contractul care a fost conceput acum 3-4 ani și se aplică în continuare, și să se prevadă la art.3, acolo unde sunt obligațiile furnizorului, valoarea calorică a gazului care trebuie să fie asigurată pentru populație și, pe baza acestor indicatori, să ne putem adresa, dacă va fi cazul, la instituțiile care apără interesele consumatorilor, pentru a preveni, în continuare, scumpirea de facto a consumului de gaz la consumatorii casnici.

Să sperăm că începând cu sezonul iarnă 2006 - 2007 și valoarea calorică a gazului va fi cea care este prevăzută de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
Neculai Apostol - Considerații privind evoluția economico-socială a județului Iași - 2002 - 2005.

Invit la microfon pe domnul senator Apostol Neculai și se pregătește domnul senator Varujan Vosganian.

 

Domnul Neculai Apostol:

Domnule președinte,

Dragi colegi,

Am intitulat declarația mea politică de astăzi "Polul sărăciei extreme a ajuns, cum era de așteptat, și la Iași". Și am să fac câteva considerații privind evoluția economico-socială a județului Iași, în perioada 2002-2005.

Situația actuală a județului Iași, din punctul de vedere al nivelului și caracteristicilor dezvoltării sale economice și sociale, nu reprezintă doar un motiv de dezamăgire, îndeosebi pentru generațiile tinere, prin discrepanțele enorme între ceea ce s-a așteptat de la evenimentele revoluționare din Decembrie 1989 și ceea ce s-a reușit, efectiv, după acest moment istoric, ci trebuie luată în considerare ca un avertisment deosebit de serios pentru factorii de conducere și decizie politică, cât și de administrația publică locală și centrală.

Făcând recurs la istorie trebuie să ne reamintim riscurile aferente segregării și diferențierii regionale pe baza dezvoltării economice și nivelului de trai.

La Iași, în iunie 1927, în mediul universitar și intelectual, s-a înființat Mișcarea Legionară care a potențat tocmai o astfel de stare de frustrare și de nemulțumire față de dimensiunea extremă a sărăciei, a subdezvoltării economice și a rămânerilor în urmă.

A urmat apoi tranzacția cinică a marilor puteri la Yalta prin care am fost încorporați cu forța într-un alt sistem politic și economic în care, în pofida declaratului principiu al dezvoltării economice echilibrate în profil teritorial, Moldova a continuat să fie o regiune marginalizată, existând o virtuală linie de demarcație economico-socială în raport cu cealaltă parte a țării.

În condițiile nerealizării Culoarului IV European, care ar fi asigurat conectarea Moldovei la celelalte regiuni românești cu statele comunitare, dar și cu cele extra comunitare, cum ar fi Rusia și Ucraina, care reprezintă insondabile piețe de resurse și de consum, starea de sărăcie și dimensiunea rămânerilor în urmă a acestei regiuni nu mai trebuie să surprindă pe nimeni.

Semnificativ este faptul că de la Budapesta la Moscova funcționează trei curse aeriene pe zi, iar de la București spre capitala Federației Ruse trei curse săptămânal.

Sunt ungurii mai filoruși? Investesc rușii în Ungaria și doar oportunitățile de afaceri întrețin această realitate?

În schimb, noi am reușit marea performanță de a plăti un preț înalt și usturător la gazele naturale rusesc, crescând astfel prețul la majoritatea utilităților atât în economie, cât și în zona socialului.

Dragi colegi, chiar dacă este incomod, trebuie să se recunoască, pe baza documentelor statistice și a cutremurătoarelor realități trăite zi de zi, că, în perioada de tranziție, post centralism în economie și post socialism în ideologie, economia județului Iași a fost, cu mici excepții, în cădere liberă, reîntorcându-se prin tunelul timpului cu câteva decenii în urmă. Da, cu câteva decenii în urmă, dragi colegi! Aceasta a cunoscut o involuție pregnantă și generalizată, ritmurile și consecințele declinului economic fiind mai accentuate decât cele înregistrate la nivelul țării, resimțindu-se cu deosebire în domeniile producției materiale și serviciilor productive, în dinamica veniturilor populației, în indicatorii stării de sănătate și morbiditate ale acesteia.

Imaginea veridică a situației dezastruoase în care se află economia județului Iași nu poate fi redată însă numai prin cuvinte. O expresie mult mai concludentă o oferă indicatorii economico-sociali care, prin nivelul de dinamică, arată adevărata dimensiune a realităților, pe de o parte, precum și sensurile și intensitatea de evoluție, pe de altă parte.

Vă voi prezenta foarte succint principalii indicatori economico-sociali ai județului Iași, comparativ cu media țării, care, din 1990 până astăzi, sunt într-o continuă scădere.

Producția industrială, din 1990, este în continuă scădere, dar o să mă refer doar la 2005 față de 2004.

La producția industrială, la nivel național, 102%. La nivelul județului, 86,3%, deci, un minus de 15,7%.

La cifra de afaceri, un minus de 9,1%.

La export, minus 13%, la import, minus 3,7%.

Volumul investițiilor, per total, a fost în creștere cu 19%, dar, aici, există un dar. Și anume, la partea de construcții-montaj unde s-au realizat hale, depozite, unități comerciale, super-market-uri, care nu produc valoare adăugată, ci sunt adevărate aspiratoare de bani, aici, s-a investit foarte mult. Deci, proporția este de 156%, mai mult decât la nivel național cu 46,4%.

În schimb, la utilaje și mijloace de transport din sfera producției, unde se realizează valoare adăugată, avem minus 11,4%, comparativ cu 114,7%, la nivel național.

La locuințe construite, minus 28,3%, la efectivul de salariați, minus 2,4%, iar în sectoarele industriei și construcției, minus 7,8%. Câștigurile salariale și ele sunt în descreștere. Minus 1,2%, raportat la nivel național.

Numărul șomerilor a crescut cu 10%, față de cel înregistrat la nivel național, iar numărul mediu al pensionarilor de asigurări de stat a crescut cu 1,1%.

Evaluările statistice făcute pe baza unor date și în condiții comparabile conturează declinul absolut al economiei județului Iași în anii 1990-2005.

Consecința imediată și nemijlocită a unor astfel de evoluții o reprezintă accentuarea decalajului în ceea ce privește dezvoltarea economico-socială între județul Iași și celelalte județe din Moldova, care nici ele nu au avut rezultate demne de invidiat.

Ca urmare, fosta capitală a Moldovei se impune treptat, dar sigur, alături de județele vecine, în principal, Vaslui și Botoșani, ca un pol al sărăciei extreme, cum se menționează în Raportul național al dezvoltării umane, în perioada 2003-2005, document în cadrul căruia experți români și străini în materie de administrație publică și sociologie, sub supravegherea și îndrumarea experților Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, au analizat problemele legate de guvernarea locală și dezvoltarea umană.

Stimați colegi, nu ne-am propus prin această analiză să criticăm, neapărat, actualul Guvern, ci, doar, să tragem un semnal de alarmă, prezentând o stare de fapt care are atât cauze obiective, atomizarea economiei centralizate în tranziția către economia de piață, cât și cauze subiective, de natura managementului guvernamental și local, dublat de lipsa de fermitate în angajarea unor decizii de reformare reală la momentul oportun, și aici m-aș referi la privatizări care nu s-au făcut la timp sau cele care s-au făcut nu s-au făcut în concordanță cu administrația publică locală, cu mediul de afaceri locali, ci s-au făcut numai la nivel central.

Noi propunem Președinției, Guvernului și Primului-ministru, structurarea unei evaluări sincere și corecte a economiei României pe regiuni de dezvoltare până la nivel de județ, pe domenii de activitate, evaluare care să analizeze resursele materiale și umane, gradul de tehnologizare, disponibilitățile și oportunitățile specifice, tendințele pieței, pe baza căreia să se elaboreze o strategie de dezvoltare economică pe o perioadă de 10-15 ani, strategie agreată de întreg spectrul politic.

Doar astfel vom putea scoate în evidență zonele de interes investițional, prioritățile fiecărei regiuni și județ, oportunitățile economice spre care pot fi atrase fonduri europene pre și post aderare.

Această declarație politică reprezintă un semnal de alarmă pentru Guvernul României și pentru primul-ministru ca, printr-o decizie politico-administrativă, să se trimită în teritoriu, într-un timp foarte scurt, specialiști abilitați și cu putere decizională, pentru a face analize punctuale la nivelul fiecărui județ din regiunea de dezvoltare nord-est, pentru a evalua starea de sărăcie extremă și a angaja de urgență demersurile ce se impun.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnul senator.

 
Varujan Vosganian - Evocarea idealului reîntregirii cu Basarabia.

Invit la microfon pe domnul senator Varujan Vosganina, din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD.

Se pregătește domnul senator Otilian Neagoe.

 

Domnul Varujan Vosganian:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Cuvântul meu de astăzi este un apel, aproape patetic, pe care îl fac la evocarea idealului reîntregirii.

Duminică, pe stil vechi, am sărbătorit, împreună cu oameni de cultură din Basarabia, alipirea Basarabiei la patria-mamă. În acest context, aș dori să vă transmit câteva din gândurile mele și nu numai dumneavoastră, dar și autorităților României.

La 1 ianuarie 2007, momentul în care vom intra în Uniunea Europeană, căci, de integrat, probabil că ne vom integra, cu adevărat, câțiva ani mai târziu, vom introduce sistemul de vize cu Republica Moldova. Prutul va fi frontiera Uniunii Europene. S-ar putea ca, în acest fel, Prutul să devină o frontieră mai greu de trecut decât era pe vremea când Republica Moldova aparținea Imperiului Sovietic.

În 1991, am avut o șansă unică de a ne uni cu Basarabia, dar, fiindcă autoritățile acelor vremuri atât de la București, cât și de la Chișinău, în loc să privească înainte spre destinul românesc, au privit înapoi peste umăr la ce spunea Moscova, acest moment fundamental în existența poporului român a eșuat.

În acest moment, nu putem forța reîntregirea. Există tratate internaționale, există un stat Republica Moldova independent, căruia îi respectăm existența, Constituția și suveranitatea. În același timp, nu putem accepta, în timp ce alte țări - Vietnamul s-a unit, Germania s-a unificat, mai devreme sau mai târziu și cele două Coree vor fi una singură - ca noi, poporul român, să rămânem ultimii cu rușinea de a fi despărțiți de o graniță artificială.

De aceea, în aceste condiții trebuie să reafirmăm, cel puțin, reîntregirea spirituală.

Aș vrea să vă dau câteva cifre dramatice despre ceea ce se întâmplă astăzi în Republica Moldova.

În timp ce Ambasada României, la Chișinău, numără, cu portar cu tot, 14 funcționari, Ambasada Federației Ruse are peste 1.000 de funcționari.

În timp de Televiziunea și Radioul din România au numai doi corespondenți în Republica Moldova, organele de presă rusești au aproape 800.

Peste 80% din economia Republicii Moldova este controlată de centre de influență care au surse în afara graniței, și anume în spațiul economic rusesc.

În Republica Moldova, aproape, nu există presă românească. Oficiul pentru românii de pretutindeni al Ministerului de Externe, practic, nu sprijină publicațiile românești din Republica Moldova. Relațiile economice sunt extrem de precare. Ambasada noastră, din păcate, nu este pregătită pentru a deservi traficul de frontieră de după 1 ianuarie 2007. În ultimii ani, acordarea de cetățenie și permisiunea de repatriere au fost extrem de îngrădite din Republica Moldova către România.

Eu sunt un unionist incurabil. Socotesc că idealul reîntregirii trebuie să rămână pentru clasa politică românească o aspirație fundamentală.

Mai mult decât atât, noi trebuie să convingem opinia publică românească de faptul că destinul românesc nu va putea să reintre pe făgașul său decât în momentul în care ținuturi românești de pe cele două maluri ale Prutului se vor reunifica.

Am construit niște poduri de flori, dar ele s-au dovedit numai niște sărbători populare, fără rezonanță în viitor.

Asumarea noastră în această privință trebuie să fie clară.

Basarabia trebuie să fie pentru noi ca un altar pentru că de la altar, chiar și că te îndepărtezi, te îndepărtezi cu fața, nu te poți întoarce cu spatele.

Solicit Guvernului României, Președinției României, conducerii Parlamentului să creeze o strategie pentru cele două maluri ale Prutului, pentru momentul în care România va intra în Uniunea Europeană și când apropierea de Bruxelles riscă să ne depărteze de Basarabia. Iar dacă ar fi să ne întrebăm ce alegem, Uniunea Europeană sau Basarabia, noi trebuie să spunem că această alegere nu există pentru că nu poți alege între ceva din afara trupului tău și ceva dinlăuntrul tău.

Și atunci, trebuie să facem astfel încât integrarea noastră să netezească reîntregirea în interiorul Uniunii Europene și nu să ne depărteze de frații noștri, pentru că eu consider că istoria noastră, dacă e bună sau rea, se judecă numai în modul în care noi suntem mai aproape sau mai departe de România reunificată.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
Otilian Neagoe - Târgul Național de Turism, 6-9 aprilie, București.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe domnul senator Otilian Neagoe, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, se pregătește pentru trei minute domnul senator Szabo Karoly Ferenc.

 

Domnul Otilian Neagoe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Aș dori să mă refer, în declarația mea politică, la un eveniment care s-a desfășurat săptămâna trecută, în perioada 6-9 aprilie în București, s-a organizat Târgul Național de Turism.

Tot în această săptămână a avut loc și un eveniment sportiv care a captat atenția tuturor românilor, este vorba de meciul de fotbal Steaua - Rapid, gazetarii au numit acest meci, "Meciul unei națiuni".

Din păcate, evenimentul despre care vorbeam la început, Târgul Național de Turism s-a desfășurat într-un anonimat aproape perfect, din punctul de vedere al atenției pe care au acordat-o guvernanții acestei manifestări care a cuprins peste 300 agenții de turism și prestatori de servicii din turism.

Numai în a doua zi a târgului, domnul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu a făcut o vizită, i-aș spune, mai mult de serviciu, în cadrul Târgului, în rest, alți membri ai Guvernului nu au vizitat standurile acestui târg.

Turismul reprezintă o șansă pentru România, turismul reprezintă o resursă economică despre care foarte mulți politicieni și guvernanți vorbesc ca o alternativă de dezvoltare, dar, din păcate, atunci când este nevoie să sprijinim dezvoltarea turismului, atunci când este nevoie să punem de acord politici și strategii de dezvoltare, constatăm că nu există sprijinul necesar.

Ar fi fost foarte frumos dacă domnul prim-ministru ar fi fost însoțit, chiar și în a doua zi a târgului, de ministrul agriculturii spre exemplu, ministrul finanțelor, dacă ar fi fost prezent acolo, de asemenea, ministrul culturii, ministrul sănătății, ministrul de externe poate ar fi fost necesar să organizeze, într-una din zile, o vizită împreună cu șefii misiunilor diplomatice, acreditați la București, pentru a vizita standurile din Târgul de la ROMEXPO.

Este păcat, pentru că astăzi, după 16 ani de restructurare economică profundă, ani în care multe din industriile, multe din activitățile care deveniseră tradiționale pentru România au dispărut, este necesar să punem alte activități într-un start favorabil, să punem turismul ca o alternativă la dezvoltarea României.

România se situează pe locul 4, după cum îl apreciază mulți într-un clasament al Consiliului Mondial al Turismului, în ceea ce privește potențialul turistic, oportunitățile de dezvoltare care se pot realiza în turismul românesc.

Avem un turism care poate fi dezvoltat, avem o țară care se pretează la turismul de circuite, avem turismul montan, turismul de litoral, turismul de deltă, turismul cultural, turismul balnear, turismul ecumenic și nu sunt multe țări în lume care pot să ofere vacanțe de o asemenea complexitate.

Din păcate, durata medie a sejurului în România este de 2-4 zile/turist, în timp ce în Spania se ajunge la 10 -11 zile.

Este limpede că rentabilitatea, în aceste condiții, este foarte slabă în cazul turismului din România.

Contribuția turismului în 2005, la Produsul Intern Brut este numai de 500 milioane euro, în timp ce Bulgaria realizează venituri de peste 2 miliarde și jumătate de euro, în timp ce Ungaria realizează peste 6 miliarde euro, în timp ce Cehia realizează circa 9 miliarde euro.

Deci, iată, de fapt, unde ne situăm!

Avem numai 200 mii de lucrători în turismul din România, este nevoie de o școală de turism, este nevoie să facem o promovare mai agresivă a turismului românesc.

Am văzut, în anii din urmă, la Târgul de la Berlin într-una din serile din perioada în care se desfășura Târgul, pe postul național de televiziune se proiecta un film despre Ungaria, un film de promovare a turismului din Ungaria, de 45 minute, și îmi spuneau cunoscătorii din cadrul televiziunii din Germania că un asemenea film costă peste 500 mii de euro.

De aceea, este nevoie să implicăm, atât administrațiile locale, cât și administrația centrală pentru a face o promovare mai mare turismului românesc.

Nu se poate, Târgul Național de Turism de la ROMEXPO a fost în organizarea Federației Patronatelor din Turism, a Asociației Naționale a Agențiilor de Turism, a Organizației Patronale din Turismul Balnear, a Asociației Naționale a Turismului Rural, iată că Guvernul nu a sprijinit și nu sprijină cu fonduri organizarea unor asemenea reuniuni.

Mai există o ediție a Târgului de Turism și în toamnă, să sperăm că la acesta va veni un sprijin și din partea Guvernului, dar mai presus de toate, este nevoie de facilități fiscale, nici acum agenții de turism nu știu cât va fi TVA-ul anul viitor, pentru ca în perioada contractărilor să știe exact pe ce prețuri să meargă.

De asemenea, este nevoie să creăm facilități fiscale mai mari, să încurajăm incoming-ul, să se știe că deja în ultimii ani, outgoing-ul a fost cel care a deținut, până la urmă, ponderea în activitatea agențiilor de turism.

Este nevoie de o strategie de relansare a turismului românesc, Partidul Social Democrat a constituit un grup, în acest sens, care se ocupă de elaborarea unui Program pentru relansarea turismului românesc.

Sunt resurse care se risipesc, sunt resurse care ne stau la îndemână și așteaptă să fie puse în valoare.

Să sperăm că în anii ce vor veni, în lunile următoare, din perspectiva integrării noastre în Uniunea Europeană, vom lua mult mai în serios această resursă care, până la urmă, este un dat al naturii, este un "dat" de la Dumnezeu și este păcat să nu îl punem în valoare.

Un slogan care este deja consacrat în turism spune "Să vii ca turist și să revii, ca prieten", dar pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie de promovare, este nevoie de implicarea administrațiilor locale și a administrațiilor centrale integrate, de politici armonioase.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
Szabo Karoly Ferenc - Lucrările de investiții pentru spitalul din Carei; - Predarea către C.N.S.A.S. a cheilor de la arhiva fostei Securități.

Invit la microfon pe domnul senator Szabo Karoly Ferenc, din partea Grupului parlamentar UDMR, se pregătește domnul senator Adrian Mihai Cioroianu.

 

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În organizarea constituțională a statului nostru există prevederi desul de clare care stipulează obligativitatea Guvernului de a pune în aplicare legile, relația dintre Legislativ și Executiv are în vedere această axiomă, dacă vreți, acest principiu.

Este extrem de neplăcut să observi cazuri, atunci când Guvernul se abate de la prevederile legale pe care Parlamentul le-a adoptat și, așa cum am spus, le-a pus în sarcina Executivului.

Cu deosebire, acest lucru este jenant atunci când avem de-a face cu Legea bugetului de stat.

Să vă dau un exemplu, în Legea nr.397/2005, Legea bugetului pentru anul în care ne găsim acum, există o prevedere referitor la lucrări de investiții la un spital, de data asta în Carei, județul Satu-Mare, pe care îl reprezint aici, în Parlament.

În mod cu totul surprinzător, inexplicabil și imposibil de justificat, Ministerul Sănătății, ca ordonator principal de credite a considerat că poate și ne demonstrează, din păcate, că poate să facă abstracție de la o prevedere expresă, clară și fără nici un fel de nevoie de comentariu.

Este vorba de continuarea, mai precis imposibilitatea continuării unor lucrări la un spital care se află în construcție de mai mulți ani.

Este foarte neplăcut, mai ales din perspectiva unuia care aparține unei formațiuni constituind coaliția de guvernare, să ia act de asemenea chestiuni.

Deci, rog foarte mult pe cei în drept să ia notă de acest lucru.

Și, domnule președinte, cu permisiunea dumneavoastră voi aborda un subiect de o cu totul altă natură care se pare că interesează mai multă lume în țara asta, este vorba despre dificultatea predării Arhivei fostei securități, către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contextul în care știrile și informațiile legate de funcționarea acestei instituții foarte importante a statului nostru, țin capul de afiș, legat și de schimbarea conducerii.

Eu îmi permit să reiterez ceva ce am propus de la microfonul Senatului, nu de la acesta, ci de la acela din fosta noastră clădire, și care este de natură să rezolve și să faciliteze demersul cu care este investit CNSAS-ul, și anume, nu arhiva, nu dosarele trebuie predate, ci pur și simplu, cheile de la arhivă și nimic altceva, repet, numai cheile de la arhivă.

Regret că această declarație a fost așa de scurtă, dar am speranța că nu v-am plictisit cu ea.

Mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
Adrian Mihai Cioroianu - Pregătirea noii generații de funcționari europeni; - Ultimul sondaj pentru Alianța D.A.; - Poemul închinat lui Nicolae Ceaușescu.

Invit la microfon pe domnul senator Adrian Mihai Cioroianu, din partea Alianței PNL - PD Dreptate și Adevăr și urmează domnul senator Arcaș Viorel.

Domnule senator, aveți cuvântul.

 

Domnul Adrian Mihai Cioroianu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Numai trei idei foarte scurte, stimați colegi, dar, evident, că aș fi tentat să discut despre mai multe lucruri, cum ar fi un proiect de lege ce ne interesează în scurt timp sau despre raportul lui Olli Rehn prezentat exact acum o săptămână, într-o sală în care eram martor, dar voi spune doar trei idei, una cu trimitere către copiii noștri.

Încercați și spuneți, stimați colegi, atunci când mergeți în teritoriu, în conferințele dumneavoastră de presă, încurajații pe profesori, aduceți-le aminte acestor tineri care astăzi au suficient de multe tentații, astfel încât să uite de școală, că, în anii următori, va fi nevoie de mii de funcționari europeni, analiza și expertiza asupra României va continua și după aderare, vom avea nevoie de tineri pregătiți, astfel încât să-i pregătim moral noi înșine pe acești tineri, să învețe o limbă străină, să învețe Istoria României, Istoria Europei, limba română să știe să o vorbească bine pentru a ne putea reprezenta așa cum trebuie în Europa.

A doua idee, ei, bine, a doua idee este cu trimitere la colegii mei din Alianța PNL-PD Dreptate și Adevăr - astăzi, ați văzut, un sondaj, ne cotează cu 48%. Este un procentaj mulțumitor, dar care dă de înțeles că electoratul acestei țări încă mai speră că până în 2008, Alianța PNL-PD, împreună în alianță, vor putea să ducă la îndeplinire ceea ce atunci spuneam, în toamna anului 2004.

Deci, să beneficiem de această încredere care ne legitimează pe mai departe.

Și, în fine, a treia idee către unii dintre dumneavoastră.

Vă citez un fragment de poem: "Fără de moarte este crezul nostru/ Decât orice pe lume mi-e mai sfânt/ El fi-va-ne îndemn și călăuză/ Și far strălucitor și legământ."

Crezul era comunismul.

Poemul era la o zi de naștere, din ianuarie, la aniversarea lui Nicolae Ceaușescu.

Vă las pe dumneavoastră să ghiciți cine este autorul și dacă este, într-adevăr, îndrituit să dea lecții de integritate.

Stimați colegi, în perioada în care îmi pregăteam doctoratul, am întâlnit, cu tristețe, aprecierea unui politolog american Ken Jowep care a spus că, dacă zvonurile din România ar putea fi valorificate - e pe vremea lui Ceaușescu asta - România ar fi fost o țară mai bogată decât Germania.

Văzând anumiți colegi cum se produc la microfon, stau să mă întreb dacă nu cumva aceste ore de frazeologie, de demagogie și de populism, dacă ele ar fi transformate într-un metru, într-un centimetru de autostradă, România ar avea autostrăzi mai mari, mai multe decât Canada.

Mulțumesc, domnule președinte. (aplauze din partea puterii)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Cioroianu, să știți că aveți posibilitatea să faceți centimetru de autostradă.

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Drept la replică.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon...

Nu acum. După ce încheiem declarațiile.

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnule președinte, drept la replică.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Imediat. Mai avem două luări de cuvânt.

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Trebuie să-mi dea drepturi de autor.

Mai am două minute. E rândul meu...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vi le dau la urmă, am spus.

 
Viorel Arcaș - Bulversarea legislației fiscale de către guvernarea Alianței D.A.

Domnul senator Arcaș Viorel, din partea Grupului parlamentar social-democrat. Urmează domnul senator Paul Păcuraru. Nu mai este.

Domnul senator Gheorghe David.

Din sală: E aici.

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci va urma. Mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Arcaș:

Declarația mea politică se numește: "Uite taxa, nu e taxa"

Pe tot parcursul perioadei în care Partidul Social Democrat a fost la guvernare am auzit o serie de critici referitoare la lipsa interesului nostru față de mediul economic: luăm doar măsuri populiste, ne interesează doar șomerii și disponibilizații, ținem în viață coloși industriali numai pentru a ne păstra ca electorat clasa muncitoare, ne batem joc de mediul economic, nu încurajăm afacerile corecte și sănătoase, îi tratăm cu indiferență pe oamenii de afaceri, cei care în realitate pun bazele societății românești și viitoare. Acestea au fost doar câteva dintre acuzele fără nici un fundament logic și real pe care actuala putere ni le-a adus, în mod repetat, de-a lungul anilor de guvernare.

Pe de altă parte, discursul actualei puteri în perioada în care nu se afla la guvernare și mai ales în perioada de campanie electorală, a marșat tocmai pe sprijinirea mediului de business: "vom reduce taxele și impozitele, ne vom consulta cu reprezentanții mediului economic pentru fiecare inițiativă pe care o vom avea, vom transforma afacerile românești în motorul societății, vom asigura stabilitatea și transparența legislației fiscale, vom permite predictibilitatea sistemului financiar-fiscal, oamenii de afaceri vor putea să-și întocmească planuri financiare pe termen mediu și lung". Vă sunt cunoscute toate acestea? Ele au fost principalele teme folosite de actuala putere în competiția cu Partidul Social-Democrat pe vremea când nu era la guvernare. Ele au fost temele care au adus actualei puteri sprijinul unui număr mare de oameni de afaceri care nu au crezut, la vremea respectivă, că sunt mințiți pe față, cu nonșalanță și fără mustrări de conștiință.

Ce s-a ales din toate promisiunile actualei puteri față de mediul de business ? Praful! Cu excepția introducerii cotei unice de impozitare care, așa cum bine știm, a generat mai multe probleme decât beneficii, nici una dintre celelalte promisiuni n-a fost transpusă în realitate.

Niciodată în ultimii 6 ani, mediul economic nu a fost mai bulversat decât acum, dat fiind că niciodată în ultimii 6 ani legislația fiscală nu a fost mai impredictibilă, mai instabilă și mai incoerentă decât acum.

Partidul Social-Democrat a fost singurul care a reușit, la sfârșitul anului 2003, să ofere mediului economic un Cod fiscal unitar, coerent, complex. Noi am fost primii și singurii care au promis că vom păstra intactă legislația fiscală o perioadă îndelungată de timp, tocmai pentru a da stabilitate și posibilitate de predicție a mediului de afaceri, urmând ca orice modificare să se facă cu cel puțin 6 luni înainte de momentul aplicării.

Ce se întâmplă acum ? De aproape un an și jumătate, se analizează și se dezbat modificările Codului fiscal. De aproape un an și jumătate, mediul de afaceri aude noi și noi variante: astăzi se mărește cota unică, mâine se mărește taxa pe valoarea adăugată, peste o săptămână se renunță la cele două propuneri și se decide majorarea accizelor și a taxelor pe dividende sau pe proprietate, peste încă o săptămână se renunță la acestea din urmă și se reia teza obligativității creșterii TVA-ului sau a cotei unice. Mai trece o lună și, din nou, TVA-ul și cota unică sunt trecute pe planul secund, iar, în prim plan, sunt aduse alte taxe și impozite în direct.

După aproape un an și jumătate de guvernare a Alianței D.A., oamenii de afaceri nu știu cu ce legislație fiscală vor opera în următoarea perioadă, nu știu care dintre taxe și impozite vor crește la anul, nu știu care va fi procentul de majorare, nu știu după cât timp vor opera noi modificări, nu știu cu exactitate când va intra în vigoare noul Cod fiscal.

După aproape un an și jumătate de guvernare a Alianței D.A., oamenii de afaceri nu mai sunt siguri de nimic din ceea ce ține de sistemul fiscal.

Și atunci cum pot să-și creioneze planurile de afaceri pentru anul viitor, ca să nu mai vorbim de planuri de business pe 2-3 ani. Și atunci cum să-și facă bugetele de venituri și cheltuieli, cum să-și stabilească proiectele de investiții, cum să știe încotro să-și direcționeze afacerea, cum să se dezvolte și cum să ajute la dezvoltarea economiei și a societății ?

Stimați colegi, trebuie să se înțeleagă o dată pentru totdeauna că un mediu de afaceri sănătos este efectul unei legislații fiscale stabile și coerente, unui plan economic de guvernare predictibil și unitar, unei viziuni de ansamblu și pe termen lung.

Dacă actuala putere nu înțelege acest lucru, atunci toate șansele ca România să aibă un mediu economic sănătos și o reală economie de piață sunt sortite eșecului.

Vă mulțumesc pentru atenție. (aplauze din partea Grupului parlamentar PSD)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
Gheorghe David - Natura privită din spațiu - participarea la Conferința cu privire la Directiva INSPIRE (Infrastructura pentru Informarea Spațială în Europa) - Suedia.

Mai avem ultima luare de cuvânt, domnul senator Gheorghe David, de la Alianța D.A. PNL-PD, după care domnul Corneliu Vadim Tudor are drept la replică.

Vă rog!

 

Domnul David Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea are ca titlu: Natura privită din spațiu.

Pe 16 iunie 1972 a fost dată publicității Declarația adoptată de Conferința Mondială a Națiunilor Unite, desfășurată la Stockholm, privitoare la mediul înconjurător. Prin acest document, adoptat de delegațiile statelor participante și apoi ratificat de către guvernele acestor țări, au fost stabilite liniile directoare de acțiune pentru protecția globală a mediului înconjurător și a dezvoltării economice, având ca principiu fundamental recunoașterea interdependenței existente între necesitatea conservării factorilor de mediu, ca bun comun al întregii umanități și creșterea bunăstării materiale a tuturor popoarelor lumii.

La conferințele cu tematică similară care au urmat, de aceeași amploare sau limitate la dezbaterea unor aspecte de stringentă actualitate - dezvoltarea durabilă, limitarea poluării, explozia demografică, siguranța alimentară - cum au fost cele desfășurate la Rio de Janeiro, Kyoto, Berlin, Cairo și Johanesburg, de fiecare dată a fost reiterată necesitatea conștientizării faptului că planeta Pământ este Casa comună a tuturor, indiferent de locul în care ne este dat să trăim, că resursele ei, inclusiv apa pe care o bem și aerul pe care îl respirăm, sunt limitate și că suntem singurii răspunzători de epuizarea ori afectarea calitativă a acestor bogății, în absența cărora viața ar fi de neconceput.

În perioada 2-4 aprilie a.c. în organizarea Parlamentului suedez și a Comisiei sale pentru locuințe, în orașul Gävle s-a desfășurat Conferința cu privire la Directiva INSPIRE (Infrastructură pentru Informarea Spațială în Europa), la care au participat delegați ai parlamentelor naționale din statele membre sau candidate ale Uniunii Europene, precum și din partea Parlamentului European.

Componența delegației Senatului României participantă la această conferință a fost formată din senatorii: Oprea Mario Ovidiu din Comisia pentru administrația publică și organizarea teritoriului și protecția mediului, Gheorghe Constantin - Comisia economică, industrii și servicii și subsemnatul - Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Directiva INSPIRE vizează crearea unui cadru juridic pentru realizarea și exploatarea unei infrastructuri a informațiilor spațiale în Europa, având ca obiectiv formularea, aplicarea, controlul și evaluarea politicilor comunitare în statele membre, la toate nivelele, precum și furnizarea de informații publice în materie.

În principiu, noul organism comunitar vizează, în principal, politica de mediu, dar, în același timp, și modul în care factorii de mediu - solul, apa și aerul - influențează nemijlocit agricultura, transporturile terestre, maritime și aeriene, producția și transportul energiei electrice, comunicațiile etc.

Practic, conferința a avut ca obiectiv crearea cadrului juridic de gestionare și exploatarea unei infrastructuri a informațiilor spațiale.

Grație sateliților anume echipați să "monitorizeze" tot ce se petrece în spațiul cosmic (radiații, de pildă), în atmosfera care înconjoară planeta noastră și la nivelul solului, noi suntem astăzi mult mai rapid informați și, astfel, avem posibilitatea de a lua din timp măsuri pentru limitarea daunelor produse de fenomenele naturale devastatoare, cum ar fi: inundațiile, incendiile, uraganele, invazii ale unor dăunători asupra culturilor agricole - cum ar fi, de pildă, lăcustele etc.

Dar nu numai atât. Foarte importante pentru luarea deciziilor menite să limiteze efectele poluării sunt și informațiile privitoare la emisiile de gaze nocive în atmosferă, acuzate, pe bună dreptate, de încălzirea planetei (efectul de seră), la existența așa-numitelor "găuri" în straturile de ozon, care ne protejează împotriva radiațiilor ultraviolete.

Toate aceste aspecte s-au aflat înscrise pe ordinea de zi a dezbaterilor, care s-au desfășurat sub patronajul președintelui Parlamentului suedez, domnul Björn von Sydow, și a președintei Comisiei pentru locuințe, doamna Raganwi Marcelind.

Printre temele abordate s-au aflat dezbaterile asupra rolului parlamentelor naționale, al Parlamentului și Consiliului de Miniștri European în promovarea Directivei INSPIRE.

Unul dintre subiectele de real interes este cel referitor la modul de utilizare a datelor spațiale și dezvoltarea unei infrastructuri adecvate valorificării lor. În afara dezbaterilor și a unei expoziții deschise cu acest prilej, din program nu au lipsit întâlnirile dintre grupurile parlamentare.

De asemenea, vreau să fac precizarea că un moment important a fost întâlnirea președintelui Parlamentului suedez cu noi, cei care am format delegația senatorială, ocazie cu care am discutat diferite probleme legate de aderarea României la Uniunea European. Asupra acestor probleme vom mai reveni.

Din câte cunosc, în acest moment, în România, pentru stabilirea unui punct de plecare din punct de vedere tehnic și tehnologic în implementarea unei infrastructuri naționale de date spațiale, există două instituții cu tradiție în domeniul informației spațiale: Centrul Național de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie și Teledetecție și Direcția Topografică Militară.

Aceștia sunt principalii piloni pe care România îi are, în momentul de față, în încercarea stabilirii unei infrastructuri naționale de date spațiale durabile. Cele două instituții posedă personal calificat și tehnologia necesară pentru a face cu succes față acestei noi provocări. Ele pot contribui la construcția bazei viitoarei infrastructuri naționale de date spațiale și mai ales la integrarea informațiilor ce vor veni din alte surse și se vor constitui ca plus valoare la informația deja existentă.

Vă mulțumesc. (aplauze din partea puterii)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
Corneliu Vadim Tudor - drept la replică.

Domnul Corneliu Vadim Tudor, un minut, drept la replică.

Aveți cuvântul!

 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnule Cioroianu, eu nu-mi falsific biografia, domnule, cum și-o falsifică foarte mulți dintre colegii voștri.

Da, aceea era o poezie scrisă de mine și n-o regret. Oricum, scriam mai bine decât propagandiștii voștri care "și-au dat la întors" biografia. Însă, dumneavoastră, tinere coleg, erați foarte mic atunci, nu știați condițiile epocii.

Pe vremea când voi vă jucați în țărână, cei care vreți să ne dați pe noi la o parte, acum, cei care n-au biografie și nici nu o să aveți biografie -vă spun eu - că sunteți săraci cu duhul, dar vedete pe la televizor, eu tipăream, eu cu Eugen Barbu - și avem istorici în sală, generalul Ioan Talpeș este aici, profesorul Hașotti era și el aici - dacă în anii '80 au apărut: "Dacia preistorică" de Nicolae Densușianu, "Getica" de Vasile Pârvan, "1848 la români" de Cornelia Bodea, "Marea Neagră" de Gheorghe Brătianu și Ediția Princeps de "Poezii" de Mihai Eminescu, incluzând "Doina", ediție anastatică, fotocopiată, singura în care puteam să redăm românilor de la Nistru până la Tisa, asta mi se datorează mie, domnule Cioroianu. Uitați-vă la mine, nu vă uitați în calculator.

Orice ați face voi, nu puteți face într-o viață cât am făcut eu într-un an pentru cultura română, eu, Adrian Păunescu, Răzvan Theodorescu și alții, care am populat această țară. Trebuia populată. Ce vină avem noi că ne-am născut cu o generație înaintea voastră. Eu, pe mâna lui Petre Ionache - Dumnezeu să-l ierte! - am tipărit aceste cărți, între care - repet - una a unui ilustru liberal, Gheorghe Brătianu.

Voi, acum, faceți pe extratereștrii, dar părinții voștri unde au trăit atunci ? Ați fost parașutați de pe altă planetă ?

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, v-aș ruga să încheiați.

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Închei acum, întrebându-l pe tânărul Cioroianu - care-și asumă un mare risc că se leagă de mine din senin, eu nici nu l-am băgat în seamă până acum - câți bani murdari a luat el pe manualul acela alternativ pe care l-a făcut în anii '97 - '98, un manual alternativ de istorie care intoxica sufletul tinerei generații...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator...

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

...pe vreme când era Andrei Marga Cernobâl ministru la învățământ.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

... v-aș ruga să încheiați. Ați avut un minut.

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Ați mai dat un sondaj de 48%. Trăiți voi cu iluzia că aveți 48% și veți vedea că veți avea 4,8% în final. Și vă mai spun ceva, dacă nu eram eu, domnule Cioroianu, PNL nu avea președinte la Camera Deputaților acum. Măcar un telefon să-mi dați sau să spuneți: "Mulțumim că dezinteresat ne-ați ajutat".

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, v-aș ruga să încheiați. Vă opresc microfonul.

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Închei, spunând că eu, în discursul meu, i-am acuzat pe unii că umblă cu cioara vopsită, dar vedem că există și un Cioroian vopsit.

Vă mulțumesc. (aplauze din partea Grupului parlamentar PRM)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 18 iunie 2019, 23:48
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro