Plen
Ședința Camerei Deputaților din 18 aprilie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.60/28-04-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-09-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 18-04-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 18 aprilie 2006

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 16,40.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

  Ioan Ghișe - declarație politică cu tema Necesitatea apariției unei legi - cadru privind profesiile liberale

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Dați-mi voie să vă salut, să vă spun bun venit după sărbătorile de Paște ale catolicilor.

Dați-mi voie să declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din cei 331 de deputați și-au înregistrat prezența 213, fiind absenți 118, din care 33 participă la alte acțiuni parlamentare.

Nu vă uitați în sală când vă spun cifrele acestea, uitați-vă pe condicile de prezență și atunci veți vedea că nu sunt contradicții între ceea ce spun și ceea ce scriu.

Vă anunț, de asemenea, că, potrivit art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, la casetele dumneavoastră sunt distribuite, pentru fiecare dintre dumneavoastră, următoarele documente: ordinea de zi de miercuri 13 aprilie; programul de lucru pentru perioada 18-22 aprilie 2006; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente sesizate în fond, mai exact nu avizate, ci să se întocmească rapoartele pentru acele proiecte; lista legilor pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; sumarul privind conținutul fiecărui Monitorul Oficial al României, partea I, care a apărut în această perioadă.

Ședința noastră de astăzi va fi destinată, în prima parte, intervențiilor politice, iar de la ora 18,00 la 19,30 va avea loc primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului-ministru și membrilor Guvernului.

Potrivit practicii existente, voi da cuvântul, în ordine, fiecărui grup parlamentar alternativ și, de această dată, e rândul puterii să-și desemneze primul reprezentant și acesta este domnul deputat Ioan Ghișe.

Rugămintea pe care v-o fac, având în vedere că sunt foarte mulți colegi care s-au înscris, este să încercați să vă încadrați în termenul prevăzut de regulament, făcând, eventual, o sinteză și având garanția că în Monitorul Oficial va apare textul integral al intervenției dumneavoastră.

E o intervenție din sală, ce doriți să aflați?

     

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Să începem mai repede!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

I-am dat cuvântul domnului deputat Ghișe și nu-l lăsați să intervină, v-aș ruga foarte mult să faceți liniște.

 
   

Domnul Ioan Ghișe:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice este "necesitatea apariției unei legi cadru privind profesiile liberale".

Apropiata integrare a României în Uniunea Europeană implică și impune armonizarea legislativă și instituțională. Domeniul profesiilor liberale are importanță esențială pentru viitoarea dezvoltare a clasei de mijloc în România.

În prezent se manifestă pe piața serviciilor profesiilor liberale disfuncții majore și multiple, care fac astfel ca aceste servicii oferite cetățenilor să fie de cele mai multe ori prea scumpe și de o calitate care nu mulțumește.

Parlamentul european și Consiliul European au adoptat, la jumătatea anului trecut, directive care definesc conceptul de profesie liberală. Înființarea și dezvoltarea profesiilor liberale în România, după 1989, a adus până în prezent mai multe tipuri de abordări, funcție de lobby-ul pe care l-au făcut și interesele pe care diferite grupuri profesionale le-au promovat.

Legislația românească actuală, cu aplicare în domeniu, prezintă o lipsă de abordare concordantă cu Constituția României, în literă și spirit. În legislația actuală se menționează termenul de profesii liberale doar în acte normative cu caracter fiscal, în sensul de referire la anumite categorii de contribuabili.

Mai mult, lipsește chiar o abordare principială, coerentă și consecventă privind reglementarea profesiilor liberale. Avem în prezent profesii liberale aprobate ca atare în baza unor legi speciale, organice sau ordinare, aprobate de Parlament, profesii liberale recunoscut în baza unei Ordonanțe de Guvern privind asociațiile și fundațiile și profesii reglementate prin recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale.

Legislația actuală amestecă nepermis obligația și dreptul statului de a reglementa condițiile exercitării dreptului de liberă practică a profesiilor liberale cu drepturile și interesele unor grupuri private, asociații și corpuri profesionale, constituite în mod neconstituțional prin legi speciale.

Implicațiile acestei stări de confuzie și lipsa de principialitate sunt majore și decisive pentru societatea românească. Este vorba de domenii importante cum ar fi: auditori financiari, arhitecți, avocați, asistenți medicali, consultanți în domeniul transporturilor, evaluatori, executori judecătorești, experți contabili și contabili autorizați, experți tehnici, farmaciști, jurnaliști, medici, medici stomatologi, medici veterinari, notari publici, practicieni în reorganizare și lichidare, profesori din învățământul preuniversitar și superior, psihologi sau restauratori de monumente istorice.

În mod nepermis, intrarea pe piață a serviciilor pentru practicarea profesiilor liberale este, în multe situații, condiționată în mod neprincipial, de acceptul concurenților aflați deja în activitate și în condițiile stabilite de aceștia.

În mod nepermis ei impun regulile care, dacă nu se acceptă, nu se poate practica profesia liberală aleasă pentru care un tânăr s-a pregătit mulți ani de zile și pentru care a investit muncă, timp și bani.

Anumite reglementări legale în vigoare restricționează intrarea pe piața serviciilor oferite cetățenilor prin limitări numerice care sunt impuse de către cei care practică deja profesiile liberale.

Prin astfel de metode și practici, piața serviciilor este strangulată în mod forțat și incorect din partea celor care deja câștigă pe piață. Concurența și accesul liber pe piață sunt în acest mod îngrădite.

Tarifele pentru serviciile oferite cetățenilor sunt inaccesibile pentru o mare parte dintre aceștia. Cetățenii au șanse limitate de a găsi pe piață servicii de specialitate care, în mod rapid și eficient, să ajute la valorificarea unor drepturi prevăzute de lege.

Sunt domenii în care lipsa de specialiști în număr suficient creează mari disfuncții pentru aplicarea unor legi. Asociațiile reprezentative ale corpurilor profesionale ale profesiilor liberale reclamă lipsa unei legi-cadru și solicită apariția unei astfel de legi.

Cele prezentate mai sus demonstrează, credem, necesitatea și oportunitatea promovării unei legi cadru pentru profesiile liberale.

Închei prin a vă aduce la cunoștință că am redactat un astfel de proiect. El este în prezent semnat și susținut de mai mulți colegi liberali. Mâine va fi depus la Senat.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule coleg.

Anunț plenul că a depus de la Grupul liberal o intervenție scrisă și domnul Emil Strungă și, de asemenea, au depus intervenții scrise domnii Petru Movilă, Dumitru Ioan Puchianu, Liviu Miroșeanu de la PD, doamna Mihaela Rusu de la PSD și subsemnatul, Valer Dorneanu, de la PSD, care nu mă pot prezenta și într-o postură de președinte de ședință și de intervenient.

Vă mulțumesc.

 
  Mihai Cristian Apostolache - atenționare în privința tranzacțiilor imobiliare în perspectiva integrării în Uniunea Europeană;

Are cuvântul domnul Mihai Apostolache, de la PSD.

   

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Pe măsură ce se apropie momentul integrării în uniunea europeană cresc exponențial tranzacțiile imobiliare. Pe de o parte, persoane fizice sau juridice, bine informate, care au fler în afaceri și bani, cumpără clădiri și terenuri, indiferent de starea lor, situate în zone atractive ori în zone cu potențial european.

De cealaltă parte, vânzătorii care oferă chilipiruri: persoane în vârstă care nu își mai pot permite cheltuieli mari pentru întreținerea și impozitul proprietăților lor, moștenitori reîmproprietăriți, amărâți care au contractat credite pe care nu le mai pot duce.

Veți spune, poate, că astea sunt legile economiei de piață: unii pierd, alții câștigă! Și aveți perfectă dreptate!

Demersul meu, însă, nu se referă strict la aceste tranzacții. Am constatat că, mai ales în ultimul an, și autoritățile administrației publice locale și, mai ales cele din mediul rural, au fost cuprinse de febra tranzacțiilor de acest gen. Nu vreau să fiu înțeles greșit: demersul meu nu doresc, în nici un caz, să fie perceput ca un act de imixtiune, ca o încălcare a principiului autonomiei locale. Doresc numai să atrag atenția asupra câtorva lucruri importante pentru acestea. De pildă, cred că ar fi bine să le reamintim că, o dată cu momentul integrării, România va deveni din ce în ce mai atractivă pentru investitori și, în consecință, prețurile terenurilor și imobilelor vor crește. Dar ceea ce mi se pare și mai important de subliniat este faptul că aceste active aflate în domeniul privat al localităților se pot și se vor putea constitui drept garanții pentru credite interne sau externe, fără de care dezvoltarea infrastructurii nu mai este posibilă.

Poate că am fost obișnuiți, atâtea decenii, să ne descurcăm cum o fi. Cu șosele mai bune sau mai proaste, cu sau fără rețele de alimentare cu gaze, cu apă sau de canalizare, cu fabrici mai mult sau mai puțin poluante, cu alimente mai mult sau mai puțin sănătoase. Din 2007, dezvoltare durabilă vor fi cuvintele de ordine și pentru România, din București și până în cel mai îndepărtat cătun.

Am ales astăzi ca să vorbesc despre viitor, cu optimism, nu numai pentru că sunt tânăr și pentru că acest viitor mă interesează în mod direct, ci și pentru că ne aflăm în Săptămâna Patimilor, în care nu avem dreptul să fim politicieni, ci oameni politici, oameni ai cetății, oameni!

De aceea, închei cu un gând bun, de sănătate și sprijin pentru românii afectați de inundații și cu urarea "Un Paște fericit!" pentru dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
  Lia Olguța Vasilescu - sesizarea unui caz de incompatibilitate: domnul senator Radu Berceanu;

Domnul Valer Dorneanu:

În continuare, mulțumindu-i domnului deputat Apostolache, dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PRM, doamnei deputat Lia Olguța Vasilescu.

   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Astăzi am adresat două cereri: una Procurorului general al României, domnul Ilie Botoș, și alta doamnei ministru al justiției, Monica Macovei, prin care le-am sesizat falsurile din declarația de avere și de interese a senatorului Radu Berceanu care a uitat să treacă două firme la care are calitatea de administrator.

În declarațiile de avere și de interese ale domniei sale apare ca asociat, împreună cu soția, la SC AVIS SRL în proporție de 85%. Nu mai este amintită nici o altă societate comercială. Din cercetările întreprinse de mine a rezultat total altceva. Aceste cercetări le-am efectuat la Registrul Comerțului de unde am aflat că este asociat unic al firmei S.C. Parki SRL cu sediul în București, str. Vigilenței nr. 1, ap. 8 sectorul 5, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J 409703/1993 și, de asemenea, în Craiova este înregistrată firma SC Parki SRL București, sucursala Craiova, sub nr. J 161263/1994 al cărei unic acționar este SVC Parki SRL București, adică cealaltă firmă deținută de senatorul Radu Berceanu.

Adresez, de asemenea, o cerere și Biroului permanent al Senatului României, să ia act de faptul că domnul Radu Berceanu și-a pierdut calitatea de senator, conform legii, din momentul în care a ales să devină administrator al firmelor Parki SRL și Parki București, Sucursala Craiova. Fiind administrator de firmă, este clar că nu mai poate fi și senator al României datorită incompatibilității și atunci mandatul său încetează de drept.

Așadar, Senatul României are cu un senator mai puțin și trebuie făcute demersurile necesare pentru ca locul următor de pe lista Alianței să poată să devină senator al României.

Domnul Morar spunea, recent, că este anchetat în prezent un parlamentar al Partidului Democrat, de către Departamentul Național Anticorupție. Dacă nu este vorba de domnul senator Radu Berceanu, ar fi cazul să fie doi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, doamna deputat.

 
  Andrian-Sirojea Mihei - declarație politică cu titlul Cotcodăceala publică;

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, este cineva? Domnul Bogdan Ciucă, domnul Adrian Mihei. Poftiți.

Domnul Bogdan Ciucă vine, sau depune în scris?

Aveți cuvântul, domnul Adrian Mihei.

   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se intitulează "cotcodăceala publică".

Suntem sătui cu toții, până peste cap, de genul acela de afirmații lipsite de temei, fond și bun simț, în care unii își înțeleg activitatea zilnică prin a-i critica pe alții. Sunt capabili să comenteze direcțiile de abordare a nu știu cărui proiect, sunt capabili să denigreze instituții ale statului și sunt capabili să nu perceapă mizeriile din propria ogradă atunci când aruncă cu noroi în cea a vecinului. Și mă refer aici strict la afirmațiile voit dojenitoare ale ministrului integrării, doamna Anca Boagiu, afirmații care au eleganța de a evidenția cotcodăceala, starea de somnolență în care se complac parlamentarii la ora actuală și nu numai.

Și, dacă ora actuală n-ar fi cea a integrării europene probabil că doamna ministru n-ar mai fi atât de frustrată, la rândul domniei sale, de lipsa de activitate din curtea instituției, activitate bazată pe integrarea și postintegrarea României în Uniunea Europeană. Astfel, n-ar mai avea timp să-i critice pe alții.

Într-un banal sondaj pe care-l putem efectua, inopinat, pe stradă, în rândul tuturor categoriilor sociale vom putea sesiza diverse priorități naționale generate, în general, de nevoile pe care românii le au, fie că vorbim de creșterea pensiilor până la acel prag de decență și bun simț, fie că vizăm anticiparea ravagiilor generate de inundațiile din România, sau fie că ne referim strict la creșterea nivelului de trai, toate acestea converg într-un punct cheie, fiecare dintre noi să-și facă datoria de român, îngrijindu-se de sine și de aproapele său.

Aș putea să-i dau dreptate doamnei ministru Boagiu dacă se referă strict la domnul deputat Laurențiu Mironescu în contextul în care, în ciuda sfaturilor domnului președinte Traian Băsescu, domnul mironescu atrage atenția justiției asupra demersului pe care trebuie să le urmeze atunci când e vorba de luarea unor decizii în procesul dintre sindicatul portuar și Administrația porturilor maritime Constanța.

Principala problemă a guvernării la ora actuală, iar doamna ministru Boagiu ar trebui să știe foarte bine, este obligativitatea răspunderii la următoarea întrebare: ce facem după 1 ianuarie 2007?

Atrag în continuare atenția asupra conlucrării dintre Guvern și Parlament, asupra muncii intensive în comisiile parlamentare și asupra muncii reprezentanților statului pentru a răspunde nevoilor creșterii nivelului de trai al românilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Becsek-Garda Dezső-Kálmán - apel pentru susținerea parlamentarilor în exercitarea mandatului;

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul Becsek-Garda Dezideriu.

   

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Contrar legislației în vigoare referitoare la protecția mediului, la disciplina în construcții și a normelor tehnico-sanitare, patronul vilei nr. 15, numită Vila Ranova, din stațiunea turistică Lacul Roșu, recidivează în acțiuni dăunătoare mediului, peisajului și sănătății umane.

Numitul Trufaș Victor, începând din anul 2000 până în prezent, a primit numeroase amenzi pentru că deversa ape uzate, menajere din vila în care desfășoară activități de alimentație publică, printr-o țeavă ascunsă sub iarbă, direct în Lacul roșu.

Locul de deversare al apei uzate este amonte de captarea de apă potabilă a stațiunii, apă care este folosită de locuitori și turiști. țeava a fost scoasă de către angajații Agenției de protecția mediului harghita, în primăvara anului 2003, patronul vilei fiind observat de mai multe ori, în cursul anului 2004, de către angajații Administrației Parcului național Cheile Bicazului - Hășmaș, pompând ape uzate menajere din bazinul vidanjabil al vilei care nu îndeplinește nici o specificație tehnică, cu pompa, direct în lac. Aceste fapte au fost săvârșite pe timpul nopții, trădate de mirosul care se simțea prin stațiune.

În jurul vilei au fost realizate, în cursul anului 2005, construcții ilegale care nu sunt demolate nici în prezent, în ciuda avertismentelor și amenzilor Primăriei municipiului Gheorgheni.

Această practică a construirii anexelor și a lărgirii vilei este continuată și în anul 2006 fără nici o autorizație și studiu de impact în Parcul național Cheile Bicazului Hășmaș, punând în pericol și sănătatea populației sub ochii îngăduitori ai Gărzii naționale de mediu și Primăria municipiului Gheorghieni.

Observând acțiunile ilegale ale domnului Trufaș Victor, prin care periclita existența și viitorul ecosistemului din zona Lacului Roșu, în cursul lunii februarie a anului 2005 am interpelat-o pe doamna ministru Sulfina Barbu ca să nu acorde autorizația de mediu domnului Trufaș Victor pentru că construcția nu corespunde cerințelor privind protecția mediului.

Despre depunerea oficială a acestei interpelări am ținut și o conferință de presă prin care le-am amintit cititorilor ziarului local, Jaghioz Kisusag, despre acțiunea mea politică privind protejarea naturii și a eco-sistemului din zona Lacului Roșu.

Cu această ocazie am amintit și despre faptul că în sentința penală nr. 39/10 februarie 1998 a Judecătoriei Gheorgheni, pronunțată în dosarul nr. 399/1997, Trufaș Victor a fost condamnat la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune. Am fost informat că domnul Trufaș Victor ar fi plătit cu o filă de CEC fără acoperire.

În declarația mea am afirmat că voi cerceta această infracțiune, că nu se poate admite ca persoane dubioase să distrugă valorile naturii din zona Parcului Național Hășmaș - Cheile Bicazului și, în special, a colmatării Lacului Roșu prin pomparea apei uzate menajere și alte deșeuri umane de la Vila nr. 15, numită Vila Ranova.

Spre surprinderea mea, dintr-o citație a Ministerului public, am aflat că am fost dat în judecată pentru calomnie, conform art. 206 din Codul penal pentru interpelarea depusă la Camera Deputaților doamnei ministru Sulfina Barbu și declarația mea politică în fața presei.

Stimate domnule președinte, Bogdan Olteanu, Constituția din 2003 oare mai este în vigoare?

Deputații își pot exercita mandatul lor primit din partea electoratului?

Dreptul controlului parlamentar prevăzut de Constituție, se poate respecta?

Deputații de la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții au oare dreptul să lupte împotriva abuzurilor privind distrugerea ecosistemului produsă în zona Parcului național Hășmaș - Cheile Bicazului?

Stimate domnule președinte, Bogdan Olteanu, eu cred că acest caz reprezintă degradarea și denaturarea parlamentarismului în România.

Sper că veți lua măsurile necesare pentru susținerea legalității ca parlamentarii din Camera Deputaților să-și poată exercita mandatul lor fără îngrădiri de acest gen.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Aledin Amet - declarație politică intitulată Etnia tătară din România;

În continuare, ofer cuvântul domnului Aledin Amet din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

   

Domnul Aledin Amet:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Etnia tătară din România".

După anul 1878, Dobrogea redevine pământ românesc, context în care o însemnată comunitate a tătarilor turco-musulmani se va afla între hotarele unui stat preponderent creștin. În scurt timp, însă, această populație își va demonstra loialitatea față de noua țară, fapt dovedit ulterior prin participarea, în cadrul armatei române, la cele două războaie mondiale și, foarte important, la dezvoltarea spiritualității românești.

În egală măsură putem vorbi și de conservatorismul benefic pe care această populație l-a cultivat în sensul păstrării și transmiterii tradițiilor și limbii materne.

Am specificat "comunitatea tătarilor turco-musulmani din România", tocmai pentru a risipi mitul existenței acestei etnii doar în arealul dobrogean, mit dezvoltat până acum. Mulți tătari, îndeosebi cei refugiați din Crimeea, în urma ordinului criminal dat de Stalin (ne referim aici la genocidul din anul 1944), s-au stabilit în diferite orașe românești precum Sibiu, Brașov, Târgu Mureș. unii dintre acești tătari nu au uitat limba pe care o vorbeau acasă.

Etnia tătară din România o putem defini ca fiind una bine structurată, activă în toate domeniile vieții cotidiene. Specificul religios și specificul lingvistic au impus și impun rezolvarea unor probleme de reală importanță. Amintesc câteva dintre ele: acordarea unui teren, în București, pentru a fi amenajat un cimitir musulman, refacerea minaretului geamiei Esmahan Sultan, din Mangalia, revigorarea vechiului seminar din medgidia. Sunt aspecte ale existenței noastre, cetățeni români de naționalitate tătară.

Mulțumesc.

 
  Vasile Mocanu - declarație politică cu titlul Când Parlamentul tace, societatea este în pericol;

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea grupului parlamentar al PNL, domnul Marin Almăjanu. Nu este. Domnul Marian Sorin Paveliu. Nu este. Domnul Cristian Bușoi. Nu este. Domnul Rareș Mănescu. Nu este. Domnul Relu Fenechiu. Nu este. Domnul Ovidiu Ioan Silaghi. Nu este. Domnul Dan Ștefan Motreanu. Nu este. Domnul Horațiu Buzatu. Nu este. Domnul Horea Dorin Uioreanu. Nu este. Domnul Gabriel Sandu. Nu este. Domnul Claudiu Zaharia. Nu este nici dumnealui.

Trecem atunci la Grupul parlamentar al PSD-ului.

Domnul Vasile Mocanu.

   

Domnul Vasile Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Când Parlamentul tace, societatea este în pericol".

Un parlamentar vorbește în numele a zeci de mii de oameni. Nu este o figură de stil, ci însăși esența unei democrații.

Atunci când actuala putere recurge la toate mijloacele pentru a reduce la tăcere Parlamentul României, ea nu face decât să bage pumnul în gură fiecărui alegător care-și vrea reprezentate interesele în forul legislativ.

De un an și jumătate Parlamentului i s-a furat rolul său esențial, acela de cea mai înaltă tribună de dezbateri. Un Parlament trebuie, în primul rând, să producă legi, nu numai să accepte să voteze proiectele legislative ale guvernanților. În absența discuțiilor pe marginea celor mai importante proiecte legislative ne putem trezi în postura de a promova legi strâmbe, care să vină în contradicție flagrantă cu interesele populației.

Un parlamentar știe sau ar trebui să știe care sunt problemele întâmpinate de oamenii din circumscripția din care provine. Drept urmare, el poate propune anumite soluții menite a rezolva respectivele probleme. În schimb, de cele mai multe ori, un guvern acționează doar în direcția unei ideologii politice, funcție de circumstanțe sau - cel mai grav - în numele unor grupuri de interese. Așa se face că multe proiecte legislative nu au nimic de-a face cu dorința de mai bine a populației.

Nu este deloc o întâmplare că trăim o criză a medicamentelor, o criză a învățământului sau o criză a veniturilor bugetare. Toate aceste recesiuni au la bază tocmai legile strâmbe propuse de Executiv și votate, cu inconștiență, de parlamentarii Puterii.

Noi, ceilalți deputați și senatori, trebuie să refuzăm, în continuare, să devenim mașina de vot a guvernanților.

Când Parlamentul tace, societatea este în mare pericol.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Adrian Moisoiu - declarație politică intitulată: Campania electorală, ipocrită și populistă, a început;

Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul Adrian Moisoiu.

Fac precizarea că domnul Claudiu Zaharia de la PNL a depus, în scris, intervenția dumnealui politică.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Campania electorală, ipocrită și populistă, a început.

Plenul Senatului a adoptat joi, 13 aprilie, propunerea conservatorilor privind reducerea taxei pe valoarea adăugată de la 19 la 9%, pentru următoarele produse alimentare de bază: pâine și produse de panificație, carne și preparate din carne, pește și produse din pește, lapte și produse lactate, uleiuri vegetale și margarine, zahăr, orez, ouă.

Propunerea vizează modificarea art.140 alin.2 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal.

După cum se știe, propunerea a fost adoptată cu 65 de voturi pentru, exprimate de senatorii P.R.M., P.C., P.S.D. și P.D., și cu 34 de voturi împotrivă, aparținând senatorilor P.N.L. și U.D.M.R.

Acest fapt mi-a adus aminte de ziua de 11 decembrie 2003, când, la Camera Deputaților, au avut loc dezbaterile pe marginea Codului fiscal. Au fost dezbateri lungi, aproape la fiecare articol fiind depuse amendamente din rândul opoziției de atunci - P.R.M., P.N.L. și P.D.

Personal, am avut 16 amendamente. Doresc să prezint un fragment din intervenția mea de atunci, consemnată în stenogramă, privind completarea art.140 alin.2, cu introducerea unei litere - lit.g), nouă -, privind reducerea taxei pe valoarea adăugată de la 19 la 9%, pentru livrări de produse de panificație de orice fel: "domnule președinte, - și președinte erați tot dumneavoastră, atunci, domnule Dorneanu -, consider și cred că și dumneavoastră, ca ardelean, sunteți în asentimentul meu să mă exprim un pic ardelenește. Pentru un coltuc de pită, domnule președinte, pentru o bucățică de pâine, domnilor colegi, propun să se introducă o literă nouă - lit.g) -, cu următorul conținut: "livrări de produse de panificație de orice fel". Deoarece prețul grâului, în clipa de față, a crescut foarte mult, măcar o compensație ar fi necesară, deoarece, pe piață, o franzeluță care costa 3.500 lei se vinde cu 5-6 mii lei. Deci, în felul acesta, scăzând cota t.v.a., de la 19 la 9 la sută, am putea să punem o mică stavilă inflației, iar românii, în clipa de față, n-au ce să mănânce și singurul lucru la care mai pot să mai îndrăznească să spere că din pensiile mici, din salariile mizerabile, din ajutoarele de șomaj pe care le primesc, să fie capabili să-și cumpere o bucată de pâine. Prin această reducere, nu vom încălca nici o directivă europeană. Or fi ele directive europene, dar noi, românii, dacă nici pâine nu vom mânca, vom muri de foame. Dacă Uniunea Europeană ne livrează directive, noi ce vom livra Uniunii Europene? Oameni costelivi, copii rahitici, cadavre? În orice țară civilizată, alimentele - și mai ales pâinea - sunt ieftine. Ardeleanul, ca să poată trăi, are nevoie de pită și slană. N-am zis nimic de slană, dar o bucată de pită sau pâine, să poată cumpăra, este absolut necesar. În aceste condiții, exprim rugămintea de a admite acest amendament".

Atunci, la 11 decembrie 2003, democrații și liberalii, chiar prin glasul actualului ministru al sănătății, au susținut reducerea t.v.a. și la celelalte produse alimentare de bază: carne, zahăr, ulei etc., care se amintesc astăzi în inițiativa legislativă despre care discutăm.

P.S.D., atunci la guvernare, prin vocea doamnei Maria Manolescu, secretar de stat la Ministerul Finanțelor, a respins solicitarea, motivând că România nu este suficient de disciplinată pentru a putea reduce prețurile prin taxe și fiscalitate și se va încerca o protecție direcționată către persoanele dezavantajate social. Coaliția P.S.D.-P.C.-U.D.M.R. a respins amendamentul.

Au trecut doi ani și jumătate. Acum, Partidul Conservator introduce un amendament de modificare a t.v.a.-ului la alimentele de bază. De data aceasta, senatorii P.S.D., alături de cei ai P.R.M., susțin amendamentul, în timp ce P.D., - care l-a votat la Senat -, mai mult ca sigur, îl va respinge la Cameră. Vom discuta despre aceasta zilele viitoare; P.N.L. și U.D.M.R., care-și mențin părerea, îl vor respinge în continuare.

După cum se simte în aer, P.N.L., P.D., P.S.D., U.D.M.R., sau chiar Partidul Conservator, au intrat într-o campanie electorală ipocrită și populistă.

Sper ca, măcar de data aceasta, poporul român să discearnă cine-i vrea binele cu adevărat și să-i sancționeze pe demagogi.

Declarația mea de astăzi este o invitație mai mult decât directă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, distinse coleg.

Nu pot rezista ispitei, dacă ați făcut referire la calitatea mea de ardelean. V-aș sugera să nu vă limitați numai la această declarație politică și să vă susțineți inițiativa aceasta legislativă pe cale parlamentară, în cadrul unui amendament la proiectul de lege care există acum și va veni în Cameră.

După Grupul parlamentar al P.R.M., urmează Grupul parlamentar al Partidului Conservator, pe care i-ați criticat, - domnul deputat Ioan Țundrea. Dacă este? Poftiți.

Până veniți dumneavoastră, îmi permit să anunț colegii despre faptul că domnii deputați: Filonaș Chiș, Costică Macaleți, Mihai Dumitru, Titus Corlățean și Vasile Filip Soporan, toți de la Grupul parlamentar al P.S.D., au depus intervenții scrise.

 
  Ioan Țundrea - declarație politică cu titlul Starea de polemică;

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Ioan Țundrea:

Domnule președinte, vă mulțumesc pentru invitația de a participa la microfon exact după o cuvântare care, fără să știu, se nimerește ca o mănușă tocmai pe ceea ce vreau să spun eu acum.

Declarația mea politică este intitulată "Starea de polemică".

Într-un recent articol, scriitorul Mircea Cavadia spunea că imitațiile, oricât ar părea de naturale, tot imitații rămân, referindu-se la faptul că anumiți politicieni au încercat în aceste zile să-și însușească într-un mod populist inițiativa legislativă a conservatorilor, de reducere a t.v.a. la produsele alimentare.

Din nefericire pentru noi, conservatorii, dar și pentru cetățenii acestei țări, puține inițiative legislative au reușit să capaciteze interesul preocupat al guvernanților mai tot timpul, de a ne menține într-o stare de tensiune continuă, generată de polemici sterile.

Apropo de polemică: etimologia cuvântului desemnează o stare de război. Și, fiind săptămâna patimilor, după atâta război politic, divinitatea ne oferă alt tip de război, și anume cel al apelor, care revine și devine necruțător, la fel ca și acum un an.

În aceste momente dramatice pentru miile de cetățeni din această țară, politicienii ar trebui să renunțe la meschinăria oricăror calcule care nu mai conving pe nimeni, despre fondurile pe care statul le-ar acumula dacă t.v.a.-ul ar rămâne neschimbat.

Noi, conservatorii, refuzăm, la fel ca și înaintașii noștri, să aplicăm în relația cu cetățenii acestei țări sintagma "polemos", promovând doar principii, precum altruismul, civismul și onestitatea, pe care încercăm să le impunem și acelora care abuzează de noțiunea de etică, fără să aibă habar ce înseamnă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul Miron Ignat este? A depus scris. Doamna Leonida Lari Iorga, de la deputații independenți. A depus în scris. De la liberali, a mai venit cineva? Nu.

 
  Dumitru Bentu - declarație politică intitulată Apele;

Trecem la Grupul parlamentar al P.S.D. Domnul deputat Dumitru Bentu.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am intitulat declarația politică de astăzi "Apele".

Paradoxal, nu voi vorbi despre inundațiile anului 2006 din lungul Dunării, care până acum câteva zile se constituiau într-o situație aflată "sub control". Mă întreb cum ar arăta aceeași situație aflată deasupra controlului?

Este vorba de o metaforă, de despărțirea apelor în politica dâmbovițeană a palatelor din "Deal" și din "Piață". Cei doi protagoniști - Președintele Băsescu și premierul Tărioceanu, - au fundamentat concluzia că singurul dialog dintre domniile lor este doar cel instituțional. S-a ajuns, practic, la oficializarea diferendelor, diferențelor, divergențelor, în contextul unei construcții politice conjuncturale și catastrofale pentru națiunea română. De la simptomatic la axiomatic n-a fost decât de un an, pentru ca între "accident" și "resentiment" să apară semnul echivalenței. Nu vom aborda istoria acestei evoluții spectaculoase, ci vom relua doar o intenție surprinzătoare, menită să mențină sabia lui Damocles asupra primului cap guvernamental: "o eventuală schimbare a primului-ministru până la 1 ianuarie 2007 nu ar fi un act de instabilitate politică, ci un mecanism constituțional". Este efectul pierderii încrederii în Călin Popescu-Tăriceanu, dar și în "cel mai performant Guvern din ultimii 15 ani" (parcă așa suna o augustă apreciere venită din tainițele Cotrocenilor).

Chestiunea respectivă, declanșată de "feeling-ul personal", i-a adus o replică pe măsură, din cadrul căreia nu au lipsit celebrele repere ale activității prezidențiale - restaurantul "Golden Blitz" și prietenul mioritic din Pipera.

Această gherilă urbană - și, de ce nu, suburbană? - a făcut loc dezinteresului total pentru problemele curente ale românilor: situația pensionarilor ministrului Barbu, calvarul sistemului sanitar gestionat de mult prea lăudatul Nicolăescu, blocarea proiectelor de infrastructură la Transporturi, degringolada din învățământ, venită a doua oară de la Cluj, sub ministeriatul domnului Hărdău, și multe, multe altele. Și, peste toate acestea, ca un blestm repetabil, inundațiile din sudul țării, bejania reapărută ca fenomen de masă și spargerea digurilor.

De fapt, în acest ultim caz, se conturează o soluție: spargerea digurilor dintre guvernați și guvernanți, pentru ca, prin breșele apărute, să se poată revărsa din nou asupra țării speranța și încrederea.

Singura certitudine actuală este aceea că situația din România este impredictibilă. Poate ar fi utilă pentru președinte o mai stăruitoare aplecare spre lectură, spre cultură - oricare ar fi ea -, astfel încât să poată adera la celebra cugetare a lui Jorge Louis Borges - "Mi-aș fi închipuit paradisul ca pe o bibliotecă, nu ca pe o grădină". Nu cred, însă, că președintele adoră paradisul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
  Cornelia Ardelean - relatarea situației dramatice în care a ajuns Fabrica de strunguri ARIS din municipiul Arad;

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., urmează domnul Ștefan Baban. Aș vrea să semnalez, însă, grupului că, potrivit calendarului stabilit de Biroul permanent, aveți dreptul, în această primă parte a dezbaterilor, sau a prezentării intervențiilor, la trei intervenții.

     

Domnul Ștefan Baban (din sală):

Nu, lăsați că o depun.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, dumneavoastră erați al treilea. Deci, puteți s-o depuneți.

 
     

Domnul Ștefan Baban (din sală):

Am depus-o! (Domnul deputat Ștefan Baban depune la secretariat intervenția scrisă.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Cornelia Ardelean, de la Partidul Conservator. Dumneavoastră v-ați epuizat și dumneavoastră cele trei poziții de deputați. Ceilalți, puteți să le depuneți sau, după ce vom epuiza intervențiile de la Grupul parlamentar al P.S.D., care nu și-a epuizat încă tot numărul, mai sunt încă șase; după aceea, puteți să le prezentați și dumneavoastră.

Aveți cuvântul, doamna Ardelean.

 
   

Doamna Cornelia Ardelean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Au trecut aproape trei luni de când semnalam de la acest microfon situația dramatică în care a ajuns una din cele mai reprezentative unități ale economiei românești - Fabrica de strunguri ARIS din municipiul Arad. Disperați de perspectiva sumbră a unui șomaj în bloc, sute de muncitori au protestat în nenumărate rânduri pe străzile orașului, însă, nici acțiunile lor justificte de protest, nici demersurile concertate ale autorităților, nu au avut nici un efect. În pragul Sfintelor Sărbători de Paști, muncitorii au primit cumplita veste că Fabrica de strunguri din Arad s-ar putea închide temporar, nu peste mult timp, din cauza blocării conturilor societății. Este de neînțeles această decizie a mai-marilor Finanțelor, blocarea conturilor fiind efectuată contrar promisiunii ferme a autorităților abilitate, conform căreia societatea va fi păsuită până la judecarea procesului dintre ARIS S.A. Arad și Consiliul Concurenței.

Personal, am atras în repetate rânduri atenția că distrugerea societății arădene este contraproductivă atât orașului, cât și interesului comun al economiei românești. Lipsa de reacție a factorilor decizionali, indiferența crasă, aș putea spune, față de această problemă, au condus la înrăutățirea gravă a situației Fabricii ARIS, ale cărei stocuri de materie primă sunt în prezent aproape epuizate, fapt ce ar putea determina închiderea temporară a societății.

Protestez public față de măsura aberantă a blocării conturilor, care va genera alte disfuncționalități în funcționarea firmei, până la imposibilitatea de a-și achita eșalonarea la plata datoriilor.

Doamnelor și domnilor deputați,

Este incredibil cum pot fi batjocoriți sute de muncitori, contribuabili serioși la bugetul statului, în România anului 2006, când integrarea europeană impune implicit instaurarea unei economii de piață funcțională. Blocarea conturilor S.C. ARIS S.A. Arad s-a luat abuziv, fără a se ține cont de judecarea contestației făcute de societate împotriva deciziei Consiliului Concurenței, așa cum ar fi fost normal. Situația paradoxală a firmei arădene și a salariaților ei vine în contradicție cu aprecierile AVAS, ale Ministerului Economiei și Comerțului, Ministerului Finanțelor Publice, care au catalogat în anul 2002 privatizarea ARIS drept o mare reușită. Acum, statul român face abstracție de încurcături birocratice, în care se află societatea fără voia ei, respectiv de notificarea Consiliului Concurenței, potrivit căreia ARIS trebuie să restituie statului suma de 300 de miliarde de lei. Reiterez solicitarea adresată cu trei luni în urmă Ministerului Finanțelor și ANAF să trateze cu maximă responsabilitate situația de la ARIS, închiderea fabricii urmând să producă grave implicații sociale și economice la Arad, sute și chiar mii de oameni riscând să se trezească, nevinovați, fără loc de muncă.

În perspectiva apropiatei aderări la Uniunea Europeană, consider că statul trebuie să fie preocupat de atragerea a cât mai mulți investitori serioși, nu să se ocupe de alungarea celor care există în prezent, prin astfel de tactici de intimidare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
  Vasile Emilian Cutean - consemnarea rezultatelor întâlnirii Asociațiilor de Revoluționari, care a avut loc la 15 aprilie 2006;

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., are cuvântul domnul deputat Emil Cutean.

Domnul deputat Costache Mircea, de la P.R.M., urmează.

   

Domnul Vasile Emilian Cutean:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În data de 15 aprilie 2006, a avut loc, la sediul Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989, o întâlnire a reprezentanților asociațiilor de revoluționari, care a fost prezidată de subsemnatul, în care s-au discutat mai multe probleme stringente ale acestei categorii sociale.

Din păcate, mass-media nu a considerat important acest eveniment, așa că dau citire Comunicatului semnat de cei 21 de reprezentanți ai asociațiilor de revoluționari participante, pentru ca glasul și problemele acestora să fie auzite și sprijinite de toți cei care au avut de beneficiat în urma luptei și jertfei aduse în Revoluția română din decembrie, pentru libertate, demnitate și democrație

"reprezentanții organizațiilor revoluționare, legal constituite până la data de 31 decembrie 1990, au discutat și luat următoarele hotărâri:

1. S-a reținut atenția participanților că au apărut deja păreri care urmăresc demolarea sau schimbarea locului amplasării Monumentului închinat memoriei eroilor revoluției din decembrie 1989, situat în Piața Revoluției din București.

În unanimitate, ne exprimăm dezacordul față de aceste acțiuni, indiferent de persoanele care urmăresc transformarea acestor idei în fapte, pentru următoarele motive: acest monument s-a construit cu un efort financiar deosebit - peste 50 miliarde lei, în urmă cu doar un an. Dar, mult mai important este ceea ce reprezintă acest monument pentru perpetuarea memoriei eroilor revoluției din decembrie. De aceea, dorim să atragem atenția că orice discuție asupra acestui monument nu poate fi purtată fără consultarea reprezentanților legali ai celor care au luptat în revoluția din decembrie. Fac o paranteză și vă informez că, în acest sens, Comisia parlamentară a trimis acest comunicat și celorlalte instituții care sunt direct implicate în această problemă.

2. Participanții la această întâlnire se dezic de mișcările unui grup de persoane care și-au permis să afirme că reprezintă revoluționarii din România. Apreciem că revoluția din decembrie 1989 a dat dreptul la gândirea și exprimarea liberă a opiniei fiecărei persoane, cu condiția însă, ca drepturile acestora să nu lezeze drepturile semenilor lor.

De aceea, ne delimităm și condamnăm activitatea acestor persoane care, peste tot, afirmă că reprezintă opinia revoluționarilor din România. Este vorba de manifestările de stradă care au avut loc atât în fața Guvernului, cât și în fața Partidului Social Democrat.

La pct.3, faptul că până mai ieri, în perioada când Ion Iliescu era Președinte al României, aceste persoane nu-și mai găseau cuvinte pentru lingușirea acestuia, în scopul vădit de a obține diverse foloase proprii, politice și materiale, de genul funcții de deputați, senatori, miniștri, secretari de stat etc., iar acum îl înjură și-l denigrează, denotă lipsa lor de moralitate.

Remarcăm și faptul că acest grup își manipulează membrii din organizațiile pe care le conduc, pentru a-i atrage în acțiuni care sunt ilegale și imorale. Acestea sunt acțiuni care încalcă reguli ale democrației, ale statului de drept, dar și legi specifice funcționării partidelor politice și nu fac decât să-i descalifice și să jignească memoria idealurilor revoluției din decembrie 1989."

Închei acest comunicat și anexez la această declarație politică lista celor care au semnat prezentul comunicat.

(A.S. 16 - 21 Dec. 1989 Lugoj; A.S. Umanitară pentru protejarea și sprijinirea celor căzuți în 1989 Craiova; A.S. Răniților, Invalizilor și urmașilor din decembrie 1989 București; A.S. Județeană a Răniților și urmașilor eroilor martir Deva; A.S. 21 decembrie Arad; Organizația mișcarea revoluționară Arad; E.F.C.C. Timișoara; Ald 89 Dîmbovița; Consiliul de onoare al Revoluției București; Carrom - Ilfov; Carrom - București; Liga luptătorilor, răniților și urmașilor eroilor martir în revoluția din D. 1989; A.S. Club 22 Buzău; ALd 89 Dîmbovița; As. Rev. "Club Televiziune"; Liga națională a femeilor București; A.S. 22.C.C. București; Club 22 București; As. Liga 22 Dec 89 Craiova; Club 22 Dîmbovița; Fundația Revoluției România - Dec.1989; Club Tinerilor eroi - Eco Forum București).

Și, pentru că ne apropiem de sfintele sărbători de Paști, vă urez, domnule președinte, dumneavoastră și stimaților mei colegi, "Sărbători fericite!"

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumim pentru urări.

 
  Costache Mircea - despre înflorirea mafiei în România;

Are cuvântul domnul Costache Mircea. Se pregătește domnul deputat Iulian Iancu.

   

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Fiind în săptămâna patimilor, mi-am reamintit pentru ce pătimesc românii.

De atâta luptă anticorupție, mafia s-a deșteptat și crapă de bine. După 16 ani de exercițiu intens în sfera devalizării economiei, mafia noastră cea de toate zilele și de toate culorile s-a perfecționat continuu, atingând rafinamentul marii arte. Bandele de jefuitori ai banului și ai patrimoniului public au ajuns să stapânească azi totul - bugetul statului, bugetele de echilibrare, fondurile comunitare, licitațiile, fondul forestier, fondul funciar, în ansamblu, resursele naturale, energia, băncile, construcția și reparația drumurilor, fondurile de mediu, apele minerale, nisipul mării, aerul carpaților, totul, totul. Nimic nu se mai face după legi, după prognoze economice, cu prețuri raționale, sub control public. La umbra structurilor administrative și politice, a înflorit cea mai inventivă și rapace caracatiță din fauna interlopei mondiale. Au înțeles până și țăranii din cel mai îndepărtat colț de țară că, dacă nu vrea cineva de la județ să dea bani, fiindcă nu-i place culoarea primarului, zace comuna sub noroaie, se părăginește școala, cade căminul cultural, se ruinează dispensarul, cară apa cu sacaua, ca în evul mediu, sau bea alături cu vitele din lacuri infecte, sau orbecăie în bezna ulițelor fără un bec. Și, ca să fie și mai clar, un candidat la alegerile parțiale din 2-9 aprilie a.c., și-a scris mare pe afiș: votați-l pe cutare, puternic susținut de consiliul județean!

Așa stând lucrurile, cred că ar trebui să promovăm o lege prin care să statuăm că, după alegerile locale, toți primarii, viceprimarii și consilierii sunt, cu toții, de drept, ai Puterii în exercițiu. Ca să avem parte de o repartiție echitabilă a resurselor financiare către toate unitățile administrativ-teritoriale. Altminteri, jocul de-a democrația, de-a alegerile, devine absurd și ridicol, expunând locuitorii la pedeapsa cu subfinanțarea, acolo unde aceștia se mai încăpățânează să aleagă vreun reprezentant al opoziției, care - nu-i așa? - nu dă bani.

O nouă manevră a mafiei guvernamentale ne arată că interlopa românească s-a deșteptat în ultima vreme ceva de speriat. Peste tot, pe unde sunt interese mari în joc - pe la Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor, A.V.A.S., A.D.S., A.N.R.P., "A...NRG" etc. -, pe acolo pe unde mișună șacalii economiei de junglă, sunt - mai nou! - băgați în față, pe posturi de secretar de stat, niște copii care au sărit de pe băncile școlii direct pe banca ministerială. Sub masca promovării tineretului și a primenirii clasei politice, sunt împinși în posturi de mare răspundere juni imberbi, foști - probabil - lipitori de afișe și purtători de hanorace stacojii, prin campaniile electorale. Uitați-vă, de exemplu, cine conduce astăzi Ministerul Privatizării, cine administrează activele statului român! Un tânăr de 24 de ani care, la vârsta lui, n-a avut când să-și asume răspunderea prin semnătură nici pentru cumpărarea unei mături, ori a unei cârpe de șters praful pentru femeia de serviciu! Și ne mai mirăm ce se întâmplă cu unele obiective industriale în perioada postprivatizare, ori că se înstrăinează, în condiții dubioase, bănci, rafinării, mine de aur, rezerve de petrol și gaze, combinate, rețele electrice!

Copiii băgați la înaintare, manipulați abil din umbră de către cei care i-au propulsat în scaunele ministeriale, parafează, cu lejeritate tipică celui care n-a produs în viața lui un ac sau un chibrit, marea devalizare a avuției naționale, fără să atragă atenția mass-mediei asupra lor, fiind folosiți drept paravan pentru escrocii versați care, astfel, își fac jocul nestingheriți.

Cine vrea să știe cine sunt adevărații profitori ai dezastrului național și să se intereseze cine stă de fapt în spatele tinerilor secretari de stat - care nu sunt mai puțini de vreo 150, cu vârste de 24-26 de ani - s-ar putea să-i găsească, în spatele acestora, tot pe alde Valeriu Stoica, Flavius Baias, Arin Stănescu, Cătălin Zamfirescu, Dinu Patriciu, Viorel Cataramă, George Danielescu, Sorin Pantiș, Radu Berceanu, Iota Ghizari etc., etc. Dacă cineva crede, de pildă, că președintele Autorității Naționale pentru Retrocedarea Proprietăților, Ingrid Zarouri, de vreo 24 de anișori și ea, a fost pusă în această funcție de mare răspundere, pentru marile ei merite, marile ei merite în mânuirea de valori, n-are decât să creadă. Eu, unul, nu cred. Fapt este că mafia devalizărilor și malversațiunilor cu patrimoniul public continuă și a luat înfățișarea salamandrei, care se camuflează pentru a supraviețui. Uitați-vă ce sume fabuloase înfulecă tineri de-alde Bodu - spaima evazioniștilor -, de-alde Ionuț Popescu - în total peste vreo 5 miliarde, peste 5 miliarde de lei, numai din privatizarea B.C.R. Citiți lista celor care vor să ne convingă că acumularea sălbatică de capital prin drenarea banului public de la B.C.R., C.E.C., Fondul Proprietatea etc., reprezintă rodul inițiativei liberale, și veți vedea cât de mult s-a deșteptat mafia și ce tupeu porcesc au unii, pretinși reformatori au societății românești! Jos măștile, borfașilor!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
  Iulian Iancu - declarație politică intitulată 500 de zile de patimă la români;

Are cuvântul domnul Iulian Iancu, P.S.D., și se pregătește doamna deputat Ionica Popescu, de la Partidul Conservator.

   

Domnul Iulian Iancu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Voi rămâne în aceeași notă, întâmplător, sau poate nu, cu colegul care și-a prezentat declarația puțin mai înainte și vă voi spune că declarația mea politică am intitulat-o "500 de zile de patimă la români", pentru că ne aflăm în săptămâna patimilor, iar sărăcia în care se scufundă România a risipit, poate nedrept de repede, speranța românilor că vor trăi mai bine, așa cum le-a promis Alianța D.A. în campania electorală.

Acum, în săptămâna patimilor, românii sunt abandonați disperării de a nu putea avea pe masă mai nimic din preparatele tradiționale, la cea mai importantă sărbătoare a creștinătății - sărbătoarea pascală.

La 500 de zile, Alianța D.A. este considerată de presă și de analiștii politici o coaliție împotriva naturii, iar Președintele României consideră că nu mai are nici un viitor.

Agenda Puterii s-a dovedit a fi foarte diferită de cea a populației. Asupra problemelor cetățenilor, timp de 500 de zile, nici un reprezentant al Puterii nu s-a aplecat în mod real. Părinții sunt obligați să cumpere medicamente copilului bolnav, fără rețetă gratuită, dar, cu câteva mii de lei care le mai rămân din salariu, nu mai au nici o șansă să-i ajute. Pensionarii sunt umiliți, plimbați de la o farmacie la alta și amenințați cu jandarmii, pentru că îndrăznesc să ceară medicamentele necesare supraviețuirii, de parcă toți i-ar invita să moară. Pensiile multora dintre ei, micșorate sau fără nici un leu în plus, în urma recalculării, nu le mai ajung de mult pentru a-și plăti nici măcar factura la întreținere.

Așa cum spunea o pensionară aseară la singura televiziune care le-a dedicat o emisiune integral pensionarilor, pensionarii nu-și mai pot permite nici măcar cartofi prăjiți. Le-au fost anulate gratuitățile la călătoriile cu trenul în urma recalculării pensiilor, probabil tocmai pentru că nu le-au mai rămas bani nici de mâncare, darămite pentru deplasare la vreo stațiune de tratament din țară?

Care este, în schimb, reacția Puterii? Puterea ne anunță că anul 2005 a fost un an extrem de bun și pentru buzunarele oamenilor de rând care au obținut venituri de două ori mai mari decât în 2004, demonstrându-ne încă o dată să sunt deopotrivă și inconștienți și iresponsabili.

Faptul că bugetul a pierdut un miliard de euro nu mai este contestat de nimeni, dar a prezenta plusul de 25% venituri doar pentru unii cu o majorare de sută la sută a veniturilor este o mare minciună.

A nu pune în discuție și faptul că cheltuielile au crescut cu mult peste venituri este o altă mare minciună, de data aceasta prin omisiune. Guvernul a devenit astfel un specialist în a distorsiona adevărul, prezentându-l ori deformat, ori prin omisiune. Mai grav este faptul că a ajuns să utilizeze în acest scop instituțiile statului, instituții concepute tocmai pentru a prezenta cetățenilor României mereu realitatea despre ceea ce le pregătesc guvernanții. Și am să vă dau un exemplu, respectiv, Institutul Național de Statistică care la o creștere a prețului gazelor naturale de 17% în ianuarie, au comunicat o creștere a inflației de numai 1%. Cine ar putea să creadă acest lucru? este ca și cum la 10 milioane, cheltuiți lunar, români ar plăti 865 de mii de lei pentru pâine și doar 265 de mii de lei pentru gaze naturale. Decideți dumneavoastră dacă este așa.

Probabil tocmai pentru ca acest mod de prezentare a inflației nu mai este credibil, Institutul Național de Statistică a anunțat zilele trecute că va introduce un nou indicator de stabilire a inflației intitulat " Acest nou indicator nu mai ține seama de prețurile decise administrativ, de prețul petrolului, de prețul gazelor naturale, de prețul energiei electrice, de sezonialitate, cum ar fi prețul ouălor. Practic, Institutul Național, prin acest indicator paralel, oferă un alibi pentru guvern, în dorința de a masca eșecul atât în plan economic, cât și în plan social.

Cu toate aceste minciuni, totuși, inflația pe primul trimestru a fost ratată ajungând la un nivel cumulat anual de 8,4%, cu mult peste ținta inflației pentru anul 2006. Ce este cel mai grav însă, este faptul că și Banca Națională a României este atrasă în acest cerc vicios, de altfel, Banca Națională a României, singurul responsabil al politicii economice în locul actualului guvern, care, din dorința de a ținti inflația, a determinat o pierdere de un miliard de euro în numai 3 luni de zile ale anului 2006. O sumă uriașă, dacă ne gândim numai cât de importantă ar fi fost dacă ar fi fost dirijată către pensionari, pentru realizarea unui fond privat de pensii.

Abandonați și cu povara cotei unice pe cap, românii sunt săracii lipiți ei Europei. Mai ales în condițiile în care jumătate din populația României trăiește la țară. Din păcate, în acest moment, la sate funcționează mai mult trocul decât o economie bazată pe bani, pentru ei cuvintele de bază sunt factură, mâncare, medicamente și griji. Ei sunt talpa țării, nebăgați însă în seamă de nici unul din reprezentanții Puterii. Oricât s-au opus reprezentanții Puterii este tot mai evident că nu există o singură Românie. Există o Românie a celor bogați, marii beneficiari ai cotei unice de impozitare și o Românie a celor mulți, a celor de la țară, a pensionarilor, a căror copii sunt plecați la muncă în străinătate, pensionari care trăiesc acum în sărăcie, în deznădejde, abandonați între durere și indiferență.

Pentru această Românie, nici cu cele 500 de zile, nici în următoarele zile actuala Putere nu are soluție. Soluțiile sunt doar pentru Fondul Proprietatea, pentru privatizarea în folosul camarilei, a Loteriei Române, pentru distrugerea parcurilor Bucureștiului, a centrului edilitar și a oricăror plombe de teren viran pentru miliardarii și tunarii marilor afaceri imobiliare. Aceasta este marea realizare a actualei puteri, stratificarea populației, împărțirea României între bogați și săraci, avantajându-i pe primii și abandonându-i pe ultimii.

După recentele manifestări de stradă ale pensionarilor, am putut constata cu toții indiferența guvernanților la suferința acestora.

Nu ar strica să susținem mesajul pensionarei de aseară de la televiziune care cerea guvernanților, în frunte cu primul ministru să trăiască o lună, doar o lună, din pensia medie pe economie să vadă și ei cum arată iadul creat astăzi celora cărora le datorăm prezentul.

Vă mulțumesc.

 
  Ionica Constanța Popescu - declarație politică cu titlul Partidul Conservator urează Un Paște luminos românilor din Moldova și de pretutindeni;

Domnul Valer Dorneanu:

Are cuvântul doamna deputat Ionica Popescu și se pregătește domnul deputat Pupeză. Apoi domnul profesor Mircea Ifrim și apoi domnul deputat Nosa.

Vă rog.

   

Doamna Ionica Constanța Popescu:

Stimați colegi,

Potrivit calendarului religios ortodox, de ieri suntem în "Săptămâna patimilor", o săptămână în care, așa cum am fost educați de părinții și de bunicii noștri, cu toții încercăm măcar să fim mai atenți, să fim mai smeriți, să ne gândim cu mai multă bucurie la cei din jur, să fim mai buni, mai îngăduitori, să încercăm să-i ajutăm. Și, slavă Domnului, din păcate, este o săptămână a patimilor cum parcă nu a mai fost. Furia apelor gonește oamenii din propriile case și-i lasă să întâmpine lumina Domnului sub cerul liber.

Dar cei atinși de această furie a apelor nu sunt singurii care își simt viața golită de sens dintr-o singură lovitură. Cu sufletul pustiit de nevoia de libertate, de setea de grai românesc, de dorul de a citi în țara lor un vers în limba română, cu pofta de a auzi o vorbă românească la radio și la televizor, sunt frații noștri de peste Prut, din Basarabia și Bucovina. Cei care sunt români și simt românește, în ciuda faptului că se simt abandonați de patria mamă, cei obligați să-și traducă sentimentele, viața, familia, cu dicționarul româno-moldovenesc. Cei pentru care săptămâna patimilor ține nu șapte zile, ci de zeci de ani de zile. Cei cărora autoritățile de la București le transmit, din timp în timp, gânduri frumoase și nici un fel de altă susținere concretă. Cei care-i văd pe oficialii români la evenimentele încheiate cu frumoasele, dar complet ineficientele poduri de flori. Cei care, în rest, citesc, în Republica Moldova 40 de publicații în limba rusă și doar 3 sau 4 în limba română. Cei care, în țara lor, au acces la 26 de posturi de radio rusești și numai la unul de limbă română.

Partidul Conservator cere autorităților de la București să se implice în unificarea sufletelor românilor din stânga și din dreapta Prutului printr-o susținere concretă a culturii românești din Republica Moldova, printr-un program clar în acest sens.

Fie ca săptămâna patimilor noastre, a românilor de aici și de dincolo de Prut, săptămâna patimilor despărțirii în două a aceluiași popor, să se încheie cu lumina adusă de Iisus Hristos. Tuturor românilor basarabeni le urez cu drag și prietenie, în numele meu și al Partidului Conservator, ca lumina învierii Domnului să le aducă bucurie și pace în suflet, speranță, dragoste și minunea apropierii, măcar sufletește, de frații lor români. În cel mai pur grai românesc, conservatorii din România le spun fraților noștri din Basarabia și Bucovina "La mulți ani" și "Hristos a înviat".

Hristos a înviat, românilor de pretutindeni!

mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, stimată colegă.

Cred că toți colegii deputați vi se alătură să le transmitem fraților noștri aceste urări.

 
  Viorel Pupeză - declarație politică intitulată Ambiții păguboase ale portocaliilor din Bistrița - Năsăud;

Domnul deputat Viorel Pupeză și se pregătește domnul deputat Mircea Ifrim. Și apoi, domnul deputat Iuliu Nosa.

   

Domnul Viorel Pupeză:

Declarația mea politică se intitulează "Ambiții păguboase ale portocaliilor din Bistrița-Năsăud".

Lupta pentru puterea efemeră la Consiliul județean a început în județul Bistrița-Năsăud imediat după închiderea secțiilor de votare. Nici nu s-a uscat cerneala pe procesele verbale de constare a rezultatelor alegerilor, că Alianța "Departe de Adevăr" arunca momeala cu bani și funcții pentru unii consilieri județeni și acolo unde promisiunile nu au avut câștig, s-a practicat intimidarea și șantajul.

Portocaliii nu s-au resemnat cu ideea că Partidul Social Democrat a câștigat alegerile pentru consiliul județean, astfel că au încercat orice metodă pentru a-și instala în fruntea consiliului județean pe singurii clienți neserviți. Boicotarea activității legislativului județean, prin neparticiparea la ședințele comisiilor de specialitate, sau prin neacordarea voturilor la proiectele ce trebuiau votate cu două treimi au fost următorii pași. Dar, culmea intereselor de grup ale Alianței, credeam la acea vreme, a fost promovarea unei inițiative legislative care viza doar o singură persoană, președintele Consiliului județean. administrația județeană a fost atunci virusată de celebrul deputat Ioan Oltean, dar antidotul a venit de la București. Insistența sa absurdă de a schimba președinții, vicepreședinții de consilii județene și viceprimarii ajunsese deja prioritate națională, contrar opiniilor mai marilor săi din partid.

Alianța a devenit majoritară prin presiune și șantaj, dar "unda verde" de la Parlament a întârziat să apară. Pentru că Guvernul a luat în calcul modificarea respectivei prevederi din Legea nr.215/2001 doar din 2008, Alianța "Departe de Adevăr" a ajuns la soluția supremă, declanșarea alegerilor parțiale prin demisia consilierilor județeni PD și PNL și a listelor de supleanți, în speranța că astfel consiliul județean se va dizolva de drept.

Liderii județeni ai Alianței și-au motivat gestul prin faptul că nu și-au putut promova proiectele, dar situația din acest punct de vedere este "departe de adevăr": într-un an și jumătate, consilierii PD și PNL au inițiat un singur proiect de hotărâre care a fost aprobat și pus în aplicare. De fapt, acțiunea de la Bistrița, în premieră națională, este o vendetă politică care desconsideră votul electoratului și subordonează interesele publice interesului de grup.

S-a tot trâmbițat că este nevoie, într-o reală democrație, să ne întoarcem la popor. Oare acest popor, care suportă și cheltuielile orgoliilor politice estimate la peste 10 miliarde de lei, își dorește același lucru?

Cât de "instabilă" poate fi instabilitatea opțiunilor electorale ale cetățenilor. Cu adevărat stabilă nu este decât lăcomia și pofta pentru putere. Oricâte funcții publice importante s-ar crea, ele nu satură niciodată pofta de demnități și influență a celor care se îmbulzesc în structurile puterii, călcând în picioare funcția reală a politicii: servirea intereselor cetățenilor.

Acestea sunt preocupările Alianței din teritoriu, în pragul integrării în Uniunea Europeană. Ne-am întrebat care este legătura dintre acest demers și speranța bistrițenilor în bunăstare, în hilarul de acum "Să trăiți bine!". Haosul pe care eventualele alegeri l-ar provoca în administrație, cu implicații grave, chiar până la pierderea unei finanțări ISPA de peste 25 milioane euro, instabilitatea politică și crearea unui precedent păgubos nu sunt luate în calcul atunci când Puterea e mai presus de cetățean. La Bistrița, politica promovată de Putere se limitează în continuare la conflicte și adversități de ordin personal, rămânând străină de programe constructive.

Ne exprimăm speranța că ceea ce se întâmplă la Bistrița va rămâne un caz singular și că justiția va lua o decizie, în cel mai pur sens, dreaptă și adevărată.

Dar, ne întrebăm, ce s-ar întâmpla dacă în fiecare localitate unde PSD-ul deține majoritatea în Consiliul local sau mai are doi-trei prieteni dispuși să demisioneze, s-ar aplica același principiu: o treime din consilieri și supleanții lor pot provoca oricând și din orice motive alegeri pentru un fotoliu mai călduț.

Numai aspectele enumerate pun în evidență dezordinea și anarhia ce caracterizează politica portocaliilor în administrația publică a județului Bistrița-Năsăud.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Mircea Ifrim - declarație politică referitoare la situația din sistemul sanitar;

Are cuvântul domnul deputat Mircea Ifrim și se pregătește domnul deputat Iuliu Nosa.

   

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea se referă la situația din sistemul sanitar.

Reforma în sănătate a fost promulgată și există. Așa după cum spuneam, această reformă nu rezolvă absolut nimic, întrucât subfinanțarea sistemului continuă, în medie 100 de dolari per capita,... în timp ce Ungaria alocă 400 și ajung județe chiar la 56 per capita, ca și Bihorul. Problema privatizării, esențială sistemului de sănătate rămâne nerezolvată.

Mă adresez cu această declarație excelenței sale domnului președinte Traian Băsescu și primului ministru al țării, întrucât pornesc de la dictonul latin "erare humanum est, perseverare diabolicum". Mă refer la câteva probleme punctuale care ar putea să nu fie produse, pentru a nu agrava și mai mult situația din sistemul sanitar, situație care, sigur, reclamă intervenția Parlamentului asupra acestui pachet legislativ care, probabil, prin ceea ce vor face parlamentarii, va fi modificat fundamental.

Mă refer la câteva probleme punctuale:

  1. Privatizarea Fabricii de Antibiotice Iași apare ca o prioritate guvernamentală. Este inadmisibil, orice stat își păstrează unități strategice. Antibioticele sunt strategice, fabrica este foarte profitabilă, este intrată în circuitul internațional și este o foarte mare greșeală să scăpăm și prețul la antibiotice și astfel să ridicăm povara pe sistemul sanitar subfinanțat;
  2. Schimbarea unor oameni din conducerea unor spitale, total nejustificat. Citez situația de la Bihor, unde profesorul doctor Mohan, personalitate a neurochirurgiei românești, membru PD și doctorul Lepădatu, șef de lucrări, personalitate, membru PD sunt înlocuiți cu alte două personaje, întrucât, probabil, s-a rupt protocolul între cele două partide la Bihor. Nu este bine acest lucru.
  3. Alocarea și aprobarea aruncării unor fonduri: la Bacău se aprobă construirea unui spital cu 840 de paturi în incinta unui spital cu 1400 de paturi, în condițiile în care spitalul cu 1400 de patru trebuie dotat, trebuie dat funcționalitate acestuia, sub pretextul că această construcție, că 20% din fondurile pentru clădire vor fi din susțineri externe. Înseamnă nimic pe lângă dotare, înseamnă nimic, pentru că nu avem personal medical, care să slujească acest viitor spital cu 800 de paturi. Este o simplă propagandă electorală.
  4. Tergiversarea Ordonanței Guvernului nr.150 la care am lucrat 3 luni, comisia de sănătate, pentru a face din privatizare un lucru bun și bun pentru sistemul de sănătate.
  5. Menținerea la conducerea Spitalului Slatina și a Direcției Sanitare a județului Olt a unor persoane care au ajuns până la a face, îmi pare rău că trebuie să o spun de la această tribună, chef cu lăutari în spital. În condițiile în care, poate acest lucru este singurul bun, deși m-am opus tot timpul și am vrut să intrăm în Europa, ministrul nu numește și destituie directori de spital, dar la ora actuală poate face acest lucru și nu înțeleg de ce acest lucru nu se petrece imediat după o asemenea orgie care, de fapt, duce și a ajuns în situația ca să culmineze cu o stare, de fapt, asupra căreia am sesizat de doi ani.

A rămas speranța, este singura în Cutia Pandorei. sper că, în acest ultim moment, în care sănătatea înregistrează cea mai mare degringoladă din istoria sa, vom reuși ca cel puțin să oprim aceste lucruri punctuale. Mai bine mai puțin decât nimic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
  Iuliu Nosa - declarație politică intitulată Dispreț și aroganță;

Are cuvântul domnul deputat Iuliu Nosa și întreb colegii dacă mai sunt intervenții pe care nu le-am anunțat, că mai avem încă 5 minute. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Domnul deputat Iuliu Nosa.

   

Domnul Iuliu Nosa:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

"Dispreț și aroganță" mi-am intitulat eu declarația mea politică de astăzi.

Pe lângă conduita generală de ineficiență, bâlbâieli și inconsecvență care califică lipsa de profesionalism a actualului guvern, semnalele cele mai recente sunt disprețul și aroganța. De ce?

Opțiunea pentru rectificarea bugetară acordată "strategic", în fapt, discriminator, unor domenii cu potențial electoral este dovada unui dispreț agresiv față de normele elementare ale execuției bugetare. Această rectificare, orientată preferențial și politic, are ca efect matematic imediat majorarea periculoasă a deficitului bugetar, într-un moment, din toate punctele de vedere, critic pentru România. Distrugerile și efectele inundațiilor n-au făcut încă obiectul unor estimări și a unor scenarii de alocări financiare pentru intervenții. În același timp, sunt convins că nu s-a luat în calcul nici totalitatea eforturilor financiare legate de apropiata integrare a României în Uniunea Europeană, care va însemna cheltuieli substanțial majorate în semestrul al doilea al anului.

Orientarea alocărilor financiare în acest moment după criterii politicianiste, voluntariste reprezintă un mod arogant și disprețuitor de a trata problemele majore ale țării, ale oamenilor.

Pe fond, este lipsa de profesionalism a finanțiștilor din Guvern care, în lipsa unei strategii bugetare coerente și consecvente, sunt dispuși să facă concesii inacceptabile presiunilor politice și electorale.

Întreb și cu acest prilej: care sunt mecanismele și pârghiile financiare pe care le va utiliza România pentru a asigura capacitatea de cofinanțare la fondurile structurale?

Se discută la nesfârșit despre îngrijorarea privind capacitatea de absorbție a fondurilor comunitare, fără a se pune la punct un mecanism funcțional de asigurare materială a acestui suport.

Decizia de rectificare bugetară, la care fac referire diverși reprezentanți guvernamentali și politici, este evident una lipsită de viziune, de responsabilitate și, în ultimă instanță, luată în disprețul legii și al oamenilor.

Având în vedere prognozele meteorologice deloc liniștitoare, solicit Guvernului să ne prezinte o strategie de alocări bugetare care să susțină intervențiile ce vor fi cu siguranță necesare în lunile imediat următoare pentru remedierea sau reconstrucția locuințelor și a infrastructurii afectate de inundații.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Întreb încă o dată dacă mai există vreun coleg care are de prezentat o intervenție politică. Dacă nu, declar închisă această procedură parlamentară.

 
     

(Următoarele declarații au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință.)

 
    Gabriel Sandu - declarație politică intitulată Necesitatea unui Masterplan pe următorii 6 ani;

Domnul Gabriel Sandu:

Declarație politică intitulată "Necesitatea unui Masterplan pe următorii 6 ani".

Trebuie să recunoaștem că, dincolo de ambițiile politice, guvernările României, atât cele actuale dar, mai ales, cele viitoare trebuie să aibă ca ghid un plan general de acțiune, care să fie un Masterplan pe următorii 20 de ani cu obiective concrete pe următorii 12 ani.

Acest plan vizează direcțiile generale de dezvoltare a României și va trebui aplicat cu strictețe pentru ca România să-și poată accelera dezvoltarea.

Beneficiarii finali ai unui astfel de plan sunt cetățenii, pentru că scopul ultim este acela de a îmbunătăți calitatea vieții la nivelul fiecăruia.

Marile nevoi cu care ne confruntăm la nivel național sunt lipsa de locuințe, starea proastă a infrastructurii și managementul insuficient de performant în administrație.

Consider că un efort coerent și conjugat, la nivel național, ar putea rezolva aceste probleme până în anul 2018.

Pe aceste trei mari direcții ar trebui să se construiască un astfel de plan. Chiar dacă prin ANL s-au realizat câteva locuințe, suntem departe de a acoperi cererea. În 12 ani, ar trebui să construim 1.000.000 de locuințe. În mod sigur, această măsură ar domoli exodul tinerilor către alte țări. Nu trebuie să uităm că păstrarea tinerilor în România trebuie să fie o prioritate de importanță zero pentru toți.

În al doilea rând, starea proastă a infrastructurii. Avem nevoie, tot în următorii 12 ani, de 2000 km de autostradă și de refacerea drumurilor județene. O infrastructură modernă are o importanță vitală pentru a pune România pe un loc important pe harta rutieră a Europei. Această măsură va impulsiona, în mod sigur, și turismul. Nu trebuie să ne mai amăgim cu gândul că relieful nostru natural este un motiv îndeajuns de puternic pentru atragerea turiștilor străini. Pentru a putea admira relieful României, trebuie să oferim condiții civilizate de a ajunge acolo. Însă beneficiarii finali ai acestei infrastructuri moderne vor fi tot cetățenii acestei țări, care s-au săturat să facă slalom printre gropile care acoperă țara.

A treia prioritate este managementul administrativ, care trebuie reformat. România trebuie împărțit în Euroregiuni care să aibă autonomie și care să se administreze conform priorităților și nevoilor cu care se confruntă.

Avem, în acest moment, un proiect care se constituie într-un obiectiv imediat și de viitor către debirocratizea României.

Primul pas este înființarea biroului unic de depunere a tuturor formularelor și fișelor fiscale pentru agenți economici.

Administrația trebuie realizată în interesul cetățeanului, pe problemele concrete pe care acesta le are. Alocarea fondurilor nu trebuie condiționată de politic, ci de nevoi reale. Aparatul administrativ trebuie să devină rapid și eficient. În contextul integrării europene, nu ne mai putem permite să nu ne administrăm performant.

În concluzie, consider necesară realizarea unui Masterplan care să fie pus în aplicare indiferent de forța politică care conduce România la un moment dat, decizie luată prin consens cu toate forțele politice importante ale țării. Acest Masterplan, care va fi supus inițial dezbaterii publice, ar putea fi soluția ca într-un interval de timp relativ scurt să putem să atingem un nivel minim necesar de dezvoltare.

Iarăși trebuie să constat că trebuie să depășim ambițiile politice și să ne concentrăm cu adevărat pe realizarea obiectivelor de importanță națională.

    Bogdan Liviu Ciucă - declarație politică intitulată Reducerea T.V.A. la produsele alimentare de bază;

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

Declarație politică intitulată

"Reducerea T.V.A la produse alimentare de bază"

Îmi manifest bucuria pentru faptul că în Camera Superioară a Parlamentului Romaniei a fost adoptată Propunerea legislativă privind reducerea T.V.A la produsele alimentare de bază, propunere a Partidului Conservator. Reacțiile publice la adresa acestei legi nu au întârziat să apară, reacția cea mai importantă fiind cea a populației țării, care va avea de câștigat din plin de pe urma acestei legi.

Pornind de la situația actuală, în care o mare parte a populației trăiește în pragul sărăciei, nivelul salarial din România situându-se cu mult sub nivelele țărilor europene, reducerea taxei pe valoarea adăugată la anumite produse alimentare de bază de la cota standard de 19%, ar reprezenta un mijloc de sprijinire a consumului și implicit o ușoară creștere a nivelului de trai. A fost avut în vedere acest aspect, mai ales în condițiile în care, din salariile scăzute, cea mai mare parte a acestora acoperă consumul alimentar. Românii cu nivel mediu cheltuiesc circa 50% din bugetul propriu pe alimente.

Scăderile de venituri bugetare generate de diminuarea cotei standard de T.V.A ar putea fi compensate de o creștere a consumului de produse alimentare la care cota ar fi diminuată.

Încă o chestiune importantă ar fi că reducerea T.V.A. la produsele alimentare poate fi făcută cu respectarea angajamentelor de armonizare a legislației românești cu prevederile legislative din U.E. Astfel, în conformitate cu Directiva a VI-a, pot fi utilizate 2-3 cote reduse la T.V.A., dar care nu pot fi mai mici de 5%. În majoritatea statelor din UE, inclusiv în cele care au aderat în mai 2004, practica cotei reduse la T.V.A. pentru o parte din produsele alimentare există.

În categoria produselor pentru care se urmărește scăderea cotei de T.V.A. sunt avute în vedere produsele alimentare de bază care intră în calculul coșului minim de consum lunar, între care: pâinea și produsele de franzelărie, carnea proaspătă și produsele din carne, peștele și produsele din pește, laptele, brânzeturile, zahărul, uleiul, orezul și ouăle de păsări din specii domestice.

Amânarea aplicării cotei reduse de T.V.A. pentru alimente ar avea efecte negative asupraconsumatorilor, deoarece aceștia sunt nevoiți să plătească prețuri mai mari pentru mâncare, pentru producătorii de alimente, deoarece prețul mărit artificial reduce volumul vânzărilor și deci, al producției, pentru mediul de afaceri,deoarece nivelul ridicat al T.V.A. favorizează economia subterană.

Reducerea cotei de T.V.A. pentru alimentele cuprinse în coșul minim va duce la creșterea calitativă și cantitativă a consumului de alimente, la redirecționarea unei părți a banilor, care acum este folosită pentru alimente, către alte activități, cum ar fi cele educaționale și recreative, și aducerea la suprafață a unei bune părți din economia neagră.

    Claudius Mihail Zaharia - declarație politică referitoare la implicarea în înlăturarea efectelor inundațiilor;

Domnul Claudius Mihail Zaharia:

Declarație politică despre implicarea în înlăturarea efectelor inundațiilor.

Zilele acestea, o nouă catastrofă s-a abătut asupra țării noastre: inundațiile majore provocate de creșterea debitului Dunării. Până astăzi, peste 3.700 de persoane au fost evacuate din localitățile de pe malul Dunării, peste 40.000 de hectare au fost afectate și sute de familii așteaptă să fie evacuate.

Iată că natura și sistemele învechite de protecție împotriva inundațiilor au făcut ca apa să lase aceste familii fără nimic, în ajunul Sfintelor Sărbători.

Dar, pentru că rolul meu nu este acela de a descrie de la tribuna Camerei Deputaților deznădejdea care îi încearcă acum pe acești oameni, ci acela de a găsi soluții pentru rezolvarea problemelor acestora, consider că este necesar ca fiecare dintre noi să contribuie la înlăturarea efectelor produse de acest fenomen care încă de anul trecut nu ne mai este străin.

Cu toate că mobilizarea autorităților românești a fost una exemplară, pe lângă activitatea desfășurată de primari, prefecți, Armată, Pompieri, Jandarmerie și Guvern, care în momentul de față luptă cu toate resursele pentru reducerea numărului de familii, locuințe și comunități afectate de inundații, este nevoie și de implicarea fiecărui cetățean din zonele afectate în toate acțiunile care pot conduce la stoparea acestui dezastru.

Ca parlamentar și reprezentant al locuitorilor Bucureștiului intenționez să mă alătur eforturilor autorităților și să demarez în cel mai scurt timp o campanie de strângere de ajutoare pentru sinistrați, acțiune în urma căreia sper să pot trimite către zonele afectate un minim de produse, care să mai aline durerea celor care au rămas fără casă.

Consider că este de datoria fiecărui parlamentar să dea un exemplu de solidaritate și să contribuie la organizarea acestui tip de acțiuni și la strângerea acestor ajutoare care să ajungă în cel mai scurt timp la cei care au nevoie de ele.

Pe această cale, doresc să adresez rugămintea tuturor formatorilor de opinie să prezinte necesitatea existenței unui front comun al tuturor românilor, pentru a reuși să depășim și acest moment dificil prin care țara noastră trece.

În spiritul Sfintelor Sărbători de Paște, care simbolizează Învierea Domnului Iisus Hristos, vă rog să aveți în vedere această realitate și să vă alăturați acestor acțiuni prin care dorim să înviem speranța în sufletele acestor români.

    Emil Strungă - declarație politică intitulată Avem un președinte. Cum procedăm?;

Domnul Emil Strungă:

"Avem un președinte. Cum procedăm?"

Alegeri generale 2004. Majoritatea celor care erau hotărâți să-l voteze pe Traian Băsescu nu aveau nici cultură politică, nici nu știau ce fel de om este preferatul lor. Știau doar că doreau o instituție prezidențială prezentă în viața publică, cu o voce distinctă, uneori mai accentuată, dar care să-și asume în mod activ asigurarea echilibrului și a stabilității politice în România până în ianuarie 2007, când știam că vom intra în Uniunea Europeană. Era doar o așteptate, ca și atunci când a ieșit președinte Constantinescu și Convenția, o speranță, nu atât în ceea ce privește creșterea nivelului de trai, cât, mai ales, în ameliorarea calității vieții politice de la noi. Un președinte activ, nu discursuri sforăitoare, nici un garant al furtului de stat cu acte în regulă. Poate că acestea denotă, implicit, nu cultură, dar intuiție politică da.

S-a întâmplat ca, imediat după câștigarea alegerilor, să fie discutată în rândurile Puterii ideea alegerilor anticipate, susținută și de președintele Băsescu. Poate, în primul rând, de el. Și de atunci a apărut ideea că omul politic (animalul politic, sintagmă aristotelică preluate de un intelectual de la noi, azi ambasador, dar în ideea de a accentua faptul că noul președinte are un caracter impetuos, că acțiunile lui sunt determinate mai ales de intuiție și se desfășoară într-un fel care ar caracteriza o vânătoare), care este domnul Traian Băsescu, nu se simte bine decât în condițiile de competiție, de tensiune (unii au spus de "criză") pe o scenă politică pe care își dorește să o domine, iar adversarii să știe cine este cel mai tare. E un joc - ar spune analiștii, care ține de dinamica Puterii, de o democrație în consolidare. Doar că, de la o vreme, acest joc s-a transformat în joacă...

Criza inundațiilor de anul trecut a arătat cât de bine se simte președintele în mulțime. Și cum speculează momentele de slăbiciune ale celorlalți politicieni pentru a prelua inițiativa, pentru a deveni vioara întâi, din punct de vedere mediatic, cât de mult îi place să fie la cârmă. La urma urmelor, omul Traian Băsescu a fost toată viața pe mare, tot timpul cu simțurile ascuțite, simțind vasul în cele mai mici înclinări ale lui și dorindu-și să-i mențină verticala.

Domnul Traian Băsescu spune, și a spus-o de la început, că e un președinte-jucător. Dar, din start, asta înseamnă că nu-și mai poate îndeplini rolul pentru care a fost ales, acela de a fi arbitru. Mai mult, când ești jucător, trebuie să ai o echipă. El ar spune: "echipa mea este reprezentată de cei care slujesc interesul național". Asta e valabil în discursurile televizate. Dar în jocul politic, trebuie să ai un partid pe care vrei să-l promovezi. Astfel încât, acțiunile unui președinte-jucător sunt la limita de jos a constituționalității. În plus, domnul Traian Băsescu nu înțelege deloc să se joace. Dacă ar fi așa, ar lăsa loc, nu doar din vorbe, unei echipe care nu are putere, la care mingea nu este niciodată: presa. Ar prețui-o, ar încerca să nu o discrediteze, nu i-ar minimaliza importanța și ar avea-o ca cel mai important partener.

Toate acestea așează o mare urmă de îndoială pe imaginea președintelui, despre care mai circulă și zvonuri dezonorante, care nu sunt compatibile cu funcția publică și cu sarcina de a reprezenta o întreagă națiune. Foarte mulți recunosc faptul că în unele dintre ipostazele în care se află, președintele nu mai reușește să le reflecte simpatia, încrederea. El nu mai este imparțial, nu mai reprezintă, ci dezamăgește, acțiunile lui devin discutabile. Și dacă stăm bine să ne gândim, cam așa a fost de la început. Doar că importanța evenimentelor a strălucit mai mult decât puterea rațiunii, care trebuia să lumineze peste gesturile politicianului român.

Nu atât faptul că bea într-o noapte este important, cât mai ales seninătatea cu care urcă la volanul mașinii, zâmbind camerelor de filmat. Sau inoportunitatea cu care te afișezi alături de un personaj controversat, nemanierat, emfatic, pe care deunăzi l-ai dezaprobat public pentru că a avut declarații mioritice la adresa unui demnitar. Asta denotă două lucruri care, dacă ar fi adevărate, ar trebui să tragem concluzii grave referitoare la responsabilitatea politicianului român și la onestitatea sa. Ori pe cei care privesc televizorul îi consideri ignoranți, ori crezi despre ei că nu vor sesiza, chiar privind, că ceva nu se potrivește în imagine.

Domnul Traian Băsescu încearcă să se facă simpatic, punându-și platoșa de justițiar și fiind oarecum sentimental și afectat când afirmă public (o altă gafă politică) că regretă că "l-a pus" premier pe Tăriceanu, uitând că aceasta era fixat, de fapt, în protocolul Alianței. Asta arată complexul omului de la timonă, care crede că doar el conduce barca, ignorându-i pe cei care pun motorul în funcțiune. Nu îmi este teamă de accesele de autoritarism ale președintelui sau de psihologia sa războinică, îmi este teamă de lipsa măsurii și echilibrului pe care-l reclamă demnitatea și nevoia de a fi președinte al tuturor românilor. Regret că prea omeneștile năravuri pun tușe de culoare pe instituția purtătoare de imagine a României, acreditând ideea unei lipse de maniere în rândurile celor care se joacă de-a Puterea. Dar, veți spune, ce amestec să mai aibă eleganțele, când gloria lumii oricum este trecătoare.

    Gabriela Nedelcu - declarație politică intitulată Ministrul sănătății rezolvă criza financiară din sănătate prin înfometarea sugarilor;

Doamna Gabriela Nedelcu:

"Ministrul sănătății rezolvă criza financiară din sănătate prin înfometarea sugarilor"

Programul Ministerului Sănătății care are drept scop prevenirea distrofiei la copii s-a transformat practic într-un program de îmbolnăvire a sugarilor. Astfel, conform declarațiilor domnului Alin Stănescu, consilier ministerial pe problemele mamei și copilului, noile reglementări prevăd acordarea de lapte praf gratuit doar pentru sugarii care au fost diagnosticați cu distrofie.

Domnule ministru,

Vă reamintesc pe această cale că profilaxia este mai scumpă decât prevenirea unei boli. Un copil înfometat constant în primele luni de viață poate rămâne cu sechele care vor costa, mai târziu, Ministerul Sănătății mult mai mult decât cele câteva cutii de lapte praf pe care le economisesc acum consilierii dumneavoastră.

Motivațiile invocate sunt puerile și cred că, de fapt, ascund incapacitatea de a gestiona eficient activitatea ministerului pe care îl conduceți.

Astfel, domnul Alin Stănescu a declarat că au beneficiat de lapte praf gratuit foarte multe femei care ar fi putut să-și alăpteze copii, "dar nu au făcut-o din motive personale, cum ar fi faptul că voiau să meargă neapărat la serviciu". Și ce e rău în asta? Un alt minister, cel al Muncii și Protecției Sociale, le încurajează să facă acest lucru, oferindu-le un "stimulent" de trei milioane de lei lunar. Întorcându-se la lucru, tinerele mame renunță la concediul de maternitate, în valoare de opt milioane. Statul iese în câștig. Miniștrii Guvernului Tăriceanu nu discută între ei?

Noile reglementări vor afecta familiile cele mai sărace și în primul rând copii lor (câte familii cu situație financiară bună au beneficiat de acest program?). Consecințele pe termen lung sunt incalculabile: stare de sănătate precară a copiilor, creșterea abandonului, adâncirea crizei demografice etc.

Sunteți direct responsabil pentru această situație, care deși va ajuta pe termen scurt în rezolvarea crizei financiare declanșată de introducerea cotei unice de 16%, pe termen lung, așa cum am amintit anterior, va avea efecte negative majore.

    Dan Ștefan Motreanu - declarație politică intitulată Acțiuni ce pun în pericol integrarea;

Domnul Dan Ștefan Motreanu:

"Acțiuni ce pun în pericol integrarea"

Evenimentele din ultimele săptămâni mă fac să cred că pentru unii politicieni, integrarea în Uniunea Europeană reprezintă un moft. Și nu este vorba aici doar de parafrazarea liderului spiritual al PSD, Ion Iliescu, care mai demult spune acest lucru despre proprietate. Este o realitate. Cum aș putea interpreta altfel lucrurile, când la două săptămâni după ce comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, vine și spune explicit că România are nevoie de stabilitate politică, unele forțe acționează direct în sens contrar ?

PSD votează împotrivă și amenință cu Curtea Constituțională proiectele de lege care vizează lustrația și modificarea legii CNSAS - în fapt proiecte de lege care înseamnă o rupere de trecutul comunist al României; același PSD, prin vocea unor lideri marcanți, anunță că nu vor mai vota nici o lege venită de la Guvern - și, se știe, 70% dintre proiectele venite în această perioadă de la Palatul Victoria reprezintă priorități pentru integrare; parlamentarii PSD și PRM au votat deja în ultima lună "contra" a două sau trei proiecte prioritate; șeful statului continuă să amenințe stabilitatea executivului, susținând - la puține luni după ce l-a catalogat ca fiind cel mai eficient guvern postdecembrist - că și-a pierdut încrederea în premier și sugerând că o schimbare a acestuia nu ar perturba stabilitatea politică; din toate părțile se trage în Fondul Proprietatea - cei care îl atacă au interese de a-l prelua sau de a obține poziții cheie în structurile acestuia, dar în străinătate se interpretează ca un atentat împotriva despăgubirilor foștilor proprietari; Opoziția amenință cu o moțiune de cenzură, act de care, susțin unii analiști, ar putea profita și cei care nu îl mai iubesc pe actualul premier etc.

Toate cele de mai sus ar putea crea probleme serioase pentru parcursul integrării, chiar dacă semnalele primite de la oficialii europeni privind Raportul de țară din luna mai sunt mai mult decât liniștitoare.

De aceea, vin și fac un apel tuturor forțelor politice, să renunțe la interesele mărunte de grup și să facă un corp comun pentru a nu se periclita integrarea. Toată lumea, de la vlădică la opincă, de la Opoziție până la Președinție trebuie să înțeleagă că principiile existente în Uniunea Europeană trebuie să devină valabile și în România. De aceea, toate cele arătate mai sus trebuie să dispară de pe agenda celor care le promovează.

    Horațiu Dan Buzatu - declarație politică intitulată Isteria anti-lustrație;

Domnul Horațiu Dan Buzatu:

"Isteria anti-lustrație"

După 16 ani de zile, s-a reușit în sfârșit introducerea în Parlament a unui proiect de Lege privind lustrația. S-a reușit și trecerea proiectului prin Senat, prima Cameră sesizată.

La puține minute după votul din Senat a început o adevărată tornadă împotriva prevederilor proiectului, declanșată din cele mai diverse direcții.

Oricum, nu mă așteptam la o susținere a lustrației din partea PRM. În definitiv, s-au pronunțat împotrivă încă de la înființarea partidului. În plus, PRM are de conservat și protejat o serie de foști nomenclaturiști și securiști.

Mă așteptam însă ca PSD să aibă față de acest proiect de lege o altă conduită decât cea pe care au avut-o la începutul anilor '90. În acea perioadă, când reprezentanții Societății Timișoara au elaborat "Proclamația de la Timișoara", cu celebrul "punct 8" - în fapt punctul de pornire al Proiectului Legii lustrației - s-a declanșat, nu numai împotriva autorilor, ci și împotriva întregului Banat, o adevărată isterie promovată de FSN, care a culminat inclusiv cu boicoturi și sancțiuni de ordin economic.

Spuneam că acum mă așteptam la altceva de la PSD, ținând cont că din trei în trei săptămâni, Mircea Geoană, președintele acestui partid, proclamă "reforma și înnoirea" formațiunii pe care o conduce. Însă PSD nu numai că a votat împotriva proiectului, dar a sărit primul și a anunțat că va contesta legea la Curtea Constituțională.

Știu că viitoarea lege va crea unele probleme PSD, care mai are în componență unele relicve ale fostului regim. Legea lustrației reprezenta însă pentru PSD, și nu numai, un prilej sigur de reformare. Din păcate, nu se vrea așa ceva, și se va apela la judecătorii Curții Constituționale, care, și ei vor trebui să se apere de această lege.

Dacă țin cont și de zecile de declarații apărute în presă direct din zona PSD sau prin vocile unor analiști politici care nu și-au schimbat vederile conservatoare, susținând că va fi nevoie de noi alegeri, pentru că Legea lustrației va goli Parlamentul, că un procent uriaș din cei aflați în administrație își vor pierde funcțiile, atunci nu pot decât să remarc că ne întoarcem cu pași repezi spre zilele de "glorie" ale FSN-ului. Zile de "glorie" care au trasat pentru foarte mulți ani o barieră între România și restul Europei.

PS. Noua isterie anti-lustrație este îmbrățișată și de reprezentanții generației tinere din PSD. În loc să evolueze fac pași înapoi spre UTC-ul pe care probabil îl regretă, pentru că nu l-au apucat.

    Horea Dorin Uioreanu - declarație politică intitulată Comercialul anacronic al partidelor românești;

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Comercialul anacronic al partidelor românești

Noțiunea de comercial a apărut, în mod sigur, ca o variantă mai modernă a mai vechiului termen de "negoț". Nu sunt un specialist în etimologie, dar, fără îndoială, pot spune, prin prisma a ceea ce am trăit în ultimii cincisprezece ani, ceea ce a făcut comercialul din politică și care este percepția omului prins în această horă.

România anilor '90 a fost, fără îndoială, tărâmul făgăduinței în ceea ce privește superofertele; a fost, deopotrivă, România marilor țepe economice... și nu numai. Am trăit toți deziluzii și ne-am trezit mai sceptici după fiecare campanie electorală. Asta pentru că s-a maximizat oferta, s-a promis de fiecare dată marea cu sarea, când de fapt miza era cu totul alta, iar discuțiile trebuiau purtate la un alt nivel și pe alte teme.

Pe zi ce trece, lumea politică începe a se confunda cu comercialul vieții de zi cu zi. De la patru la patru ani, ne trezim că trebuie să recreionăm în mentalul colectiv personaje noi, mai stilate și mai curate. Suntem un fel de prizonieri ai unor figuri de ceară, înzestrate cu grai calculat, cu figuri reci, cu fraze scurte și apăsate. Politicianul scos de la naftalină este pentru început galant, înțelegător, calm. Începe să pară "de-al nostru", începem să-l vedem peste tot: la meci, la televizor, la spectacole, la marile adunări de oameni. Ajungem să trăim cu el alături și pare chiar simpatic. Nu are multe idei, dar acelea câteva, fixe, pe care le are, le repetă cu fiecare ocazie.

Între vânzătorul de magneți care vindecă orice boală și politicianul nou-nouț, de la costumul la patru ace până la mijloacele de persuasiune folosite în comunicare, diferența este nesemnificativă. Între omul nou-creat și cel care se autoconstruiește pe baza unor proiecte politice pozitive, în fața votului direct, primul are câștig de cauză. Pentru că, deși nu are idei multe, primul insistă pe ele, ca într-o reclamă la margarină, iar al doilea încearcă să le îmbunătățească și să-și provoace electoratul la a gândi mai mult.

Sunt un personaj activ al vieții politice încă din 1990. Am pornit de la anumite idealuri pe care acum le-am transformat în credințe și care stau la baza tuturor proiectelor mele politice. Am fost consecvent de la bun început, uneori am greșit, dar nu de puține ori am pierdut prin sinceritate. Nu sunt adeptul rețetelor de proveniență americană pentru creat imagini de politicieni-model peste noapte, pentru că mă tem de superficialitate, de forme fără fond și consider că un om de paie nu are ce căuta în posturi decizionale.

Observ însă, cu mâhnire, că majoritatea partidelor politice românești își transformă oferta electorală într-o ofertă comercială. Ideile sunt simple, scurte, puține și fixe, iar ceea ce faci contează din ce în ce mai puțin, în comparație cu felul în care spui că o faci. Mare parte a formațiunilor politice din România s-au adaptat regulilor "economiei de piață politică" și și-au transformat oferta electorală într-un expozeu de mercantilism. Strategie care, pe termen scurt, dă roade în sondajele de opinie.

Partidul Național Liberal nu a căzut, încă, în păcatul comercialului, al superficialității. Liberalismul, în esența lui, nu este o doctrină irezistibilă la public, iar acțiunile liderilor PNL o demonstrează. Ni se reproșează de multe ori că nu suntem destul de incisivi, că nu ne vindem imaginea oamenilor de valoare. Însă, când o facem, pare că nu mai suntem noi. Dar cea mai bună dovadă că PNL nu se încadrează în șablonul partidului comercial este că PNL nu este și nu are șanse să devină partidul unui singur lider, datorită numărului mare de personalități și de idei adunate sub aceeași umbrelă necomercială a liberalismului.

Cu siguranță, politica românească trebuie să evolueze de la scandalurile ce țin prima pagină a ziarelor la lupta pe proiecte și idei. Or, acest lucru nu poate începe decât din interior, la nivelul politicii de promovare a oamenilor în partide și de selectare a celor care poartă mesajul public. Numai așa se poate face trecerea de la politica de criză, de la soluțiile de moment la strategii bine gândite, iar noi, ca oameni politici, ne putem ridica din stigmatul promiscuității, redefinind noțiunea de lider politic. Este nevoie, în acest sens, ca, în cadrul jocului politic, să se pună în balanță oferta și contraoferta, dar nu ca la piață, prin mijloacele specific dâmbovițene, ci ca într-o societate evoluată, pe baza argumentelor și contraargumentelor.

    Mircea Valer Pușcă - declarație politică intitulată Nevoia de solidaritate;

Domnul Mircea Valer Pușcă:

Declarație politică intitulată "Nevoia de solidaritate"

Din nou, inundațiile provoacă pagube, lacrimi și durere... Modificările climei, anticipate de către oamenii de știință, devin realități dure care prind pe picior greșit autoritățile statelor lumii. Dezastrul provocat de uraganul Katrina în Statele Unite ale Americii, sau inundațiile provocate de Dunăre în satele europene sunt doar două exemple ale realității cu care ne confruntăm în ultima perioadă. Fără îndoială, este nevoie de noi abordări privind strategiile de prevenire și combatere a efectelor calamităților naturale. Managementul riscului nu mai poate rămâne la nivelul unor răspunsuri de tip pompieristic, de încropire "după ureche" a unor strategii de moment, în situațiile de criză din ce în ce mai dese, cauzate de revărsări ale apelor, de apariția uraganelor etc. etc. Doamne ferește-ne de un cutremur devastator!

Cu siguranță, oamenii de știință au a spune ceva important și în acest moment al elaborării strategiei privind managementul riscului. Trebuie doar ascultați și stimulați să se pronunțe...

Acum, când o parte din țară se confruntă cu ape ieșite din matcă, este nevoie de solidaritatea tuturor cetățenilor pentru a atenua durerea victimelor calamităților, dar și pentru a-i ajuta pe cei în nevoie să-și refacă gospodăriile și agoniseala distruse... Așadar, este nevoie de bani, produse și muncă pentru a reface bunurile distruse, pe de o parte, și de solidaritate în durere pentru a readuce speranța în sufletul celor năpăstuiți. Sunt sigur că fiecare poate și știe ce are de făcut și nu va evita s-o facă!

    Ovidiu Ioan Silaghi - declarație politică intitulată O nouă modă la Cotroceni: atacuri la adresa P.N.L., nici o critică privind P.S.D.;

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

Declarație politică intitulată "O nouă modă la Cotroceni: atacuri la adresa PNL, nici o critică privind PSD"

Șeful statului trebuie să fie președintele tuturor românilor, să privească la fel toate partidele politice. În perioada 2001-2004 l-am criticat pe președintele Ion Iliescu, care a dovedit că din punct de vedere politic are ochi doar pentru PSD, iar în campaniile electorale pentru alegerile locale și parlamentare din 2004 a lăsat deoparte orice aparență de neutralitate și a fost pe față un agent electoral pentru PSD. Ion Iliescu a avut totuși, să zicem, circumstanțe atenuante. Pentru că sângele apă nu se face și Ion Iliescu nu putea să se manifeste total neutru față de partidul pe care l-a creat și l-a condus când direct, când din umbră. Ținând cont de aceste aspecte, nici lui Traian Băsescu nu i se putea lua capul, în situația în care nu s-ar fi detașat decisiv de Alianța DA, alături de care a participat la două campanii electorale.

Totuși, analizând comportamentul lui Traian Băsescu față de o componentă a Alianței DA, mă refer la PNL și la componenta liberală a Guvernului, trebuie să recunosc că el lasă de dorit. Un lucru este de neconstestat: șeful statului român, oricine ar fi acesta, are dreptul să critice acțiunile unui Executiv, indiferent de cine este condus, atunci când acesta greșește. Duminică 16 aprilie, pentru a doua oară în această lună, președintele Traian Băsescu și-a atacat dur și neîntemeiat principalul partener din campania electorală, premierul Călin Popescu-Tăriceanu. Pentru a doua oară Traian Băsescu a afirmat că regretă că l-a desemnat drept premier. Motivele regretelor prezidențiale ar fi: "deoarece Guvernul nu a îndeplinit unele dintre promisiunile făcute în campania electorală" și "din cauza incapacității de a rezolva aceste angajamente din campanie". Care sunt aceste "unele promisiuni", Traian Băsescu nu spune. Nu le-a spus nici pe 5 aprilie, nici pe 16 aprilie. Și probabil nu le va spune, pentru că actualul Guvern în nici un caz nu acționează împotriva promisiunilor făcute și împotriva programului de guvernare.

Președintele Traian Băsescu a făcut doar două "nominalizări", dar și în aceste situații nu a venit cu vreun argument concret: s-a referit la Fondul Proprietatea (în fapt, constituirea acestui fond reprezintă respectarea unei promisiuni electorale, în materia reparațiilor abuzurilor regimului comunist), dar afirmațiile sale nu s-au deosebit de cele ale adversarilor premeditați ai Fondului și a celor care se opun despăgubirilor pentru foștii proprietari. Acuzațiile aduse unui organism care încă nu a început să funcționeze, denotă, în cel mai bun caz, rea-credință.

Președintele Băsescu s-a mai referit și la problemele din sistemul sanitar. Din câte-mi amintesc, în urmă cu câteva luni, într-un cadru festiv, aici, în Palatul Parlamentului, același președinte Băsescu, ținându-i mâna ridicată ministrului sănătății, Eugen Nicolăescu, îi lăuda reforma pe care a demarat-o prin pachetul de legi elaborat. Nu știu să fi schimbat ceva de atunci ministrul din domeniu, dar am remarcat schimbarea de ton a șefului statului.

Și în timp ce președintele Băsescu trage salvă după salvă împotriva PNL și a premierului Tăriceanu, uită însă, ca măcar verbal, să mai critice adversarul politic din campaniile trecute, PSD. Motive ar fi. Numai că, de luni bune, domnul Traian Băsescu nu a mai scos un cuvânt împotriva PSD. De ce? La această întrebare chiar aștept un răspuns.

    Relu Fenechiu - declarație politică intitulată Palme pentru societatea civilă;

Domnul Relu Fenechiu:

Declarație politică intitulată "Palme pentru societatea civilă"

Recent, președintele Traian Băsescu a anunțat înființarea sub patronajul Președinției a unei Comisii pentru studierea crimelor comunismului. Inițiativa președintelui Traian Băsescu a venit după ce acesta a fost criticat - și pe bună dreptate - de mai multe organizații ale societății civile, pentru o declarație făcută anterior, prin care ezita să condamne comunismul din România. Trec peste aspectul, deloc însă de neglijat, și anume că această comisie prezidențială mai are drept scop concurarea unui institut similar, înființat sub tutela Guvernului. Să presupunem că din dorința de a puncta la capitolul imagine - un lucru cu care ne-a obișnuit deja domnul Băsescu - președinte a luat decizia înființării respectivei comisii. Dar, domnia sa a comis două greșeli foarte grave, care ar putea să-l coste tocmai la acest capitol drag lui, imaginea.

Președintele Traian Băsescu l-a numit în fruntea acestei comisii pe un istoric-sociolog român, Vladimir Tismăneanu, care de ani buni trăiește în Statele Unite ale Americii. Această numire reprezintă o palmă la adresa societății civile române. Aceasta deoarece există numeroși istorici care, prin cercetările efectuate și prin lucrările publicate, au dovedit competență în materie, în general, și în studierea comunismului, în special. Istorici care în colaborare cu organizații ale societății civile au organizat sute de simpozioane în care au demascat ororile regimului comunist. Am să pomenesc doar două nume (mai sunt și altele): Lavinia Betea - a avut printre altele un amplu și foarte documentat serial pe tema comunismului în Jurnalul Național și Florin Constantiniu, istoric care nu mai are nevoie de nici o prezentare.

Dar aceste argumente nu au contat pentru președintele Traian Băsescu. A contat poate un altul. Și anume "monumentalul" volum prin care șeful acestui institut, Vladimir Tismăneanu i-a spălat, până la imaculare, imaginea de comunist a lui Ion Iliescu. Pentru cei care au uitat acest episod, le reamintesc că apariția respectivei cărți a șocat opinia publică, și presa a taxat la maximum inabilitatea unui dizident al regimului Ceaușescu, de a-i face imagine lui Ion Iliescu.

Nu în ultimul rând mai trebuie să se rețină că favoritul domnilor Iliescu și Băsescu, Vladimir Tismăneanu (nu-l judec pentru ascendența domniei sale, dar este bine de știut că este fiul unui comunist cu vechi state de serviciu - inclusiv în "Brigăzile roșii" din războiul civil din Spania și slujbaș al postului de radio bolșevic în limba română de la Moscova, care emitea împotriva intereselor României în timpul celui de-al doilea război mondial) va trebui să elaboreze un studiu în urma căruia șeful statului ar urma să condamne fie întreg regimul comunist, fie doar crimele regimului comunist. Îmi este teamă că se va merge doar pe a doua variantă.

PS. Societatea civilă, intelectualii care au făcut diferența în 2004 între Traian Băsescu și Adrian Năstase au mai primit o palmă, în urma relațiilor apropiate pe care șeful statului le are cu un personaj care se crede un "monstru al politicii". Cei care l-au votat pe Traian Băsescu nu au făcut-o în nici un caz pentru "becalizarea" politicii românești.

    Rareș Șerban Mănescu - declarație politică având ca temă inundațiile din acest an;

Domnul Rareș Șerban Mănescu:

Vremea a luat-o razna. Românii au avut parte de ploi, vijelii, alunecări de teren și, nu în ultimul rând, de inundații. Zeci de gospodării au fost din nou acoperite de ape. România are parte de inundații mai îngrozitoare decât anul trecut, când și-au pierdut viața zeci de persoane, iar pagubele au fost de circa 1,5 miliarde de euro.

Astfel, având în vedere această perioadă dificilă prin care țara noastră trece, Guvernul a hotărât să aloce 150 de milioane de lei (1.500 de miliarde de lei vechi) pentru consolidarea alunecărilor de teren și refacerea lucrărilor afectate de inundații.

În România s-au produs 224 de alunecări de teren, dintre care 13 destul de grave. Acești bani vor fi acordați la rectificarea bugetară de săptămâna viitoare. La această "cifră șocantă" s-a ajuns numai pentru alunecările de teren și inundațiile produse în acest an.

Pentru infrastructura națională și locală vor fi necesare alte sume, pe care Guvernul le va aloca prin aceeași rectificare bugetară.

Suntem siguri că autoritățile vor face tot posibilul pentru a răzbi în lupta cu cele mai puternice inundații din ultimii 100 de ani.

    Mihaela Adriana Rusu - declarație politică intitulată Integrarea în Uniunea Europeană cu prețuri la energie electrică și gaze naturale dă posibilitatea de a ne integra și cu prețurile la produse agroalimentare de bază;

Doamna Mihaela Adriana Rusu:

Declarație politică intitulată "Integrarea în Uniunea Europeană cu prețuri la energie electrică și gaze naturale dă posibilitatea de a ne integra și cu prețurile la produse agroalimentare de bază."

Reducerea TVA de la 19% la 9% la alimentele de bază (pâine, lapte, carne, pește, ulei, zahăr, ouă) reprezintă o soluție pentru populația României.

Inițiativa legislativă aparține P.C. și noi, P.S.D., suntem de acord cu această inițiativă, mai ales că s-a depus la Camera Deputaților un proiect asemănător, printre ai cărui inițiatori sunt și eu.

De asemenea, P.R.M. este de acord cu această inițiativă. La rândul lor, și senatori ai P.D. au votat în Senat în favoarea acestui proiect de lege.

Singurii, senatorii P.N.L. sunt împotriva marii majorități a populației țării, nefiind de acord cu aceasta. Astfel, se demonstrează încă o dată că P.N.L. este un partid al celor puțini și bogați, fiind neinteresați de viața celor mulți și săraci.

Deși Guvernul respinsese propunerea conservatorilor, liderul senatorilor liberali era profund marcat de defecțiunea masivă din coaliție, subliniind că "Stabilisem la grup că propunerea trebuie respinsă, pentru că Guvernul nu poate să susțină reducerea TVA, din motive financiare. Este un comportament tipic pentru P.D., de a vota împotriva Guvernului".

De ce, oare, P.D. nu are voie a vota pentru binele populației? Nu pot să înțeleg afirmația liderului senatorilor P.N.L. Poate pentru că nu au aceeași viziune și nu au puncte de vedere comune cele două partide!

La rândul său, și premierul Tăriceanu era foarte nemulțumit de rezultatul votului, subliniind că: "Sigur că nu-mi face plăcere să remarc încă o dată inconsecvența colegilor de la P.D., dar nu vreau să fac din asta un subiect de dispută", a declarat președintele P.N.L.

Ministrul de finanțe, Sebastian Vlădescu, apreciază că această măsură nu vine în folosul cetățenilor și va provoca pierderi masive la bugetul statului.

Atunci când au loc creșteri de taxe și impozite, când au loc creșteri de prețuri la energie electrică și gaze naturale, Guvernul nu se gândește la populația țării, nu îl interesează din ce bani mai reușesc românii să-și achite majorările succesive ale acestora, dar atunci când este cazul, a ajuta populația prin reduceri de prețuri la produsele agroalimentare de bază, pentru ca aceștia să aibă un nivel de trai decent, pentru a neutraliza cât de cât scumpirile, Guvernul nu este de acord.

Trebuie specificat faptul că reduceri de TVA la produsele agroalimentare de bază se aplică și în statele membre ale Uniunii Europene. În Anglia, de exemplu, TVA-ul la produsele agroalimentare de bază este zero. Așa că, dacă ne aliniem la Uniunea Europeană cu prețurile la energie electrică și gaze naturale, este nevoie a ne alinia nu numai cu prețuri scumpe, ci și cu TVA redus la produsele atât de necesare traiului de zi cu zi al cetățenilor. Trebuie să venim în sprijinul acelora care nu mai au banii necesari pentru a-și cumpăra pe zi o pâine și un lapte, nemaiamintind de celelalte produse de bază din alimentația unui om.

    Monalisa Gălăteanu - declarație politică intitulată Legea lustrației, între necesitate și vendetă politică;

Doamna Monalisa Găleteanu:

Declarație politică intitulată "Legea lustrației, între necesitate și vendetă politică".

"Ceremonie de purificare a unei persoane" - este definiția dată de Dicționarul Explicativ al Limbii Române termenului de lustrație. Câți dintre cei care au propus Legea lustrației i-au înțeles adevăratul sens, complexitatea, profunzimea și implicațiile istorice? Sunt convinsă că nu foarte mulți, având în vedere că în forma actuală, proiectul de lege încalcă grav prevederile Constituției și drepturile fundamentale ale omului.

Uitându-ne în jurul nostru la celelalte state fost-comuniste din Europa, care au adoptat legi cu conținut similar, constatăm că, din cauza efectelor negative ale aplicării acestora, au fost obligate, de către organismele internaționale care protejează drepturile omului, să le abroge.

Legea lustrației, în actuala formă, va împărți demnitarii după criteriul apartenenței la ideologia Partidului Comunist Român, chiar dacă aceștia nu au săvârșit fapte care să atragă vreun fel de răspundere. Categoric, toate "crimele" din perioada comunismului trebuie pedepsite și toți cei ale căror fapte contravin democrației trebuie înlăturați din actualele structuri politice și civile. Însă, condamnarea colectivă este nedemocratică, întrucât fiecare individ în parte trebuie să răspundă pentru faptele sale, conform legilor în vigoare, și pentru aceasta, Ministerul Justiției trebuie să își facă datoria, condamnând după fapte, și nu după opiniile politice. Este inadmisibil să încerci să repari o nedreptate prin comiterea altei nedreptăți, cu atât mai mult cu cât au trecut mai mult de 16 ani de la Revoluția din Decembrie 1989.

Se pare că actuala Putere a făcut un obicei din a distrage atenția populației de la "problemele cetățeanului de rând", punând pe primul plan vendetele politice. În consecință, nu este de mirare faptul că se dezbate din nou acest proiect de Lege a lustrației, care ar putea declanșa un haos administrativ, acum, când țara se confruntă cu alt val de inundații și cu grave probleme în domeniul sănătății. Este deci discutabilă oportunitatea dezbaterii acestei legi, în condițiile actuale.

Cu siguranță, impasul în care ne aflăm se datorează tot neputinței actualei Puteri de a aborda problemele existente, în funcție de gravitatea lor.

    Petru Călian - declarație politică intitulată Ministerul de mediu - sesizat de U.E., impasibil la cei din Roșia Montana;

Domnul Petru Călian:

Declarație politică intitulată "Ministerul de Mediu - sesizat de UE, impasibil la cei din Roșia Montană".

Populația din Roșia Montană, ONG-urile și alți factori implicați în protecția mediului nu au avut nici un succes în fața ministrului mediului și gospodăririi apelor, Sulfina Barbu, care a ezitat să se pronunțe categoric în cazul proiectului de exploatare a zăcămintelor aurifere din zona apuseană, proiect înaintat de Roșia Montană Gold Corporation, firmă deținută în procent de 80% de firma canadienă Gabriel Resources. Concluzia mea personală este că nici unul dintre factorii enumerați mai sus nu se bucură de încredere și nici măcar de atenție din partea acestui minister. Pe de altă parte, a fost suficient ca Stavros Dimas, comisarul european pentru mediu, prezent săptămâna trecută la București, să afirme că "La Roșia Montană trebuie avut grijă", că ministrul mediului a și decretat că procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul de exploatare a aurului de la Roșia Montană este suspendată și că din iunie anul trecut nu s-a mai făcut nici un demers în ceea ce privește acest proiect. Deși impresia lăsată până acum de ministrul mediului a fost că aprobă acest proiect și așteaptă să-l vadă finalizat, iată că sorții s-au schimbat, și la fel și declarațiile și convingerile ministerului.

Asta în contextul în care vocile ONG-urilor de mediu și ale populației din Roșia Montană s-au făcut auzite, încă de la început, într-o amplă anti-campanie împotriva Proiectului Gabriel Resources pentru Roșia Montană.

Mina de exploatare ar fi urmat să folosească tehnologii pe bază de cianuri, ceea ce ar fi periclitat serios zona vizată, în ciuda asigurărilor date de inițiatorii proiectului, și ar fi riscat să determine un dezastru ecologic asemănător cu cel de acum cinci ani, când cianuri folosite la exploatare au ajuns inclusiv în Dunăre.

Este normal ca Uniunea Europeană, prin comisarii săi, să monitorizeze atent toate proiectele de anvergură desfășurate în țara noastră, proiecte care au un ridicat grad de risc în ceea ce privește afectarea mediului. Capitolul "Mediu" este unul dintre cele mai spinoase capitole de negociere din acquis-ul comunitar, iar țara noastră trebuie să facă rapide progrese în armonizarea atât legislativă, cât și structurală în ceea ce privește acest domeniu.

Însă nu mi se pare normal ca un minister ce poartă o asemenea răspundere în vederea aderării României la Uniunea Europeană să decidă într-o astfel de problemă doar în momentul în care este sesizat de un for superior. Nu mi se pare normal ca, în momentul în care asupra unui proiect care produce efecte într-un timp relativ îndelungat și pe o arie extinsă, părțile implicate și supuse acestor consecințe să nu fie nici măcar ascultate. Se pare că vocea lor a ajuns până în Comisia Europeană, dar nu și până la conducerea Ministerului de Mediu.

    Filonaș Chiș - intervenție cu titlul Anul 2006 - 1900 de ani de la integrarea Daciei în Imperiul Roman;

Domnul Filonaș Chiș:

Declarație politică intitulată "Anul 2006 - 1900 de ani de la integrarea Daciei în Imperiul Roman"

Anul 2006 este un an cu o semnificație deosebită pentru poporul român. Se împlinesc 1900 de ani de când acest teritoriu, în prezent teritoriul României, dar în fapt al Daciei din antichitate, a intrat în componența Imperiului Roman, organizându-se aici în anul 106 d. Chr. (după Christos) - provincia Dacia romană.

Fenomenul integrării în componența Imperiului Roman a acestui spațiu locuit în antichitate de poporul dac, îl putem compara, fără a greși cu nimic, cu integrarea, acum, după 1900 de ani, a spațiului României în Comunitatea Europeană. Și atunci civilizația romană, care se dezvolta în întreg spațiul actual al Comunității Europene, a integrat Dacia în sfera de valori culturale, economice și civilizatoare care erau comune tuturor provinciilor romane ce compuneau Imperiul Roman. Limba latină s-a impus și în Dacia, civilizația romană ce a însemnat: zidăria de piatră prinsă cu mortar, drumuri cu dale de piatră, captări de izvoare și construcția de apeducte, sistemele de încălzire centrală în case, amfiteatrele cu modul de viață roman, viața urbană specifică orașelor imperiului roman, toate acestea se dezvoltă și în Dacia romană.

Stimați colegi deputați, în nord-vestul acestui spațiu al provinciei Dacia, împăratul roman Hadrianus, la începutul sec.al II -lea d. Chr.(după Christos), pentru mai buna apărare a frontierei imperiului roman, a limes -ului din această parte, a organizat o provincie nouă, care s-a numit Dacia Porolissensis. Acestă nouă provincie, Dacia Porolissensis, împreună cu celelalte două provincii; Dacia Apulensis, cu capitala la Apulum, și Dacia Malvensis, cu capitala la Malva, formau Dacia romană. Capitala noii provincii Dacia Porolissensis, organizată în jurul anului 120 d. Chr., a fost la Porolissum, oraș roman devenit apoi municipium, în timpul împăratului roman Septimius Severus ( în jurul anului 200 d. Chr.)

Aflat în județul Sălaj, pe teritoriul comunei Mirșid, la circa 12 Km de orașul Zalău, Porolissum, împreună cu fortificațiile militare romane de aici, care blocau trecatoarea Porta Meseșană, se întinde pe un teritoriu ce depășește câteva sute de hectare. Valurile, șanțurile și zidurile de apărare ale frontierei imperiului roman, împreună cu turnurile de semnalizare și pază se întind în această suprafață de circa 10 km lungime. La Porolissum, de fapt un muzeu în aer liber, cea mai întinsă și mai importantă rezervație arheologică din jumătatea de nord a României, au fost conservate pe loc și sunt vizitate de mii de turiști templele orașului, vama, casele de locuit, cu sisteme centrale de încălzire, drumul roman autentic pe circa 500 m, zidurile castrului (ale cazarmei soldaților romani), și cele ale comandamentului trupei (principia). A fost conservat circa 75% din amfiteatrul orașului, amfiteatru a cărui suprafață a arenei este mai întinsă decât cea a arenei amfiteatrului de la Ulpia Traiana, din capitala întregii Dacii romane. A fost identificat și forum-ul orașului, a municipium-ului roman Porolissum.

Aici, la Porolissum, în anul 1997 a fost organizat cel mai important congres international de istorie militară antică, cel de-al XVII-lea "Limes Congress", congres care a reunit la Zalău-Porolissum peste 300 de specialiști, din 24 de țări străine. A fost unul dintre cele mai importante congrese științifice de istorie organizat pe plan mondial în acel an.

Un lucru deosebit și pe care doresc să-l aduc la cunoștința dumneavoastră este faptul că în zona trecătorii Porta Meseșană, vechiul drum roman de acces este folosit și astăzi de către localnici ca drum de legătură între satul Moigrad și centrul de comună Mirșid. Trecătoarea Porta Meseșană era apărată de circa 3500 de soldați romani ce staționau la Porolissum în cele 2 cazărmi militare romane (castre). Accesul soldaților și circulația mărfurilor și a civililor spre zidul de apărare, spre poarta de ieșire din provincie, poartă amenajată de romani în acel zid, se realiza pe acest drum care este folosit și astăzi.

Drumul, cu lungimea de circa 5 Km, datorită intensei întrebuințări și a neîntreținerii, mai ales a rigolelor necesare evacuării apei pluviale, are nevoie de activități de salvare și reparații urgente, el fiind, în fapt, un monument istoric foarte important. Nu se cunosc la noi în țară astfel de exemple de drum roman folosit și astăzi. Drumul se cheamă "Viținal", nume de origină latină, și este folosit și de grupurile de turiști care doresc să viziteze ruinele zidului provinciei Dacia și a porții de acces în imperiu. Aceste elemente, zid, șanț, poartă de acces sunt elemente de comparație cu descoperiri similare făcute pe "Zidul lui Hadrian" din Anglia, zid care delimita, ca și aici, la noi, în Dacia, zona cucerită și organizată de către romani și zona de din afara zidului provinciei, unde, în cazul nostru, locuiau dacii liberi.

Vă invit, doamnelor și domnilor deputați, să veniți să vedeți și să petreceți un moment de istorie adevărată la Porolissum, județul Sălaj.

    Titus Corlățean - declarație politică intitulată Eugen Nicolăescu, omul care vorbește mult și nu face nimic;

Domnul Titus Corlățean:

"Eugen Nicolăescu, omul care vorbește mult și nu face nimic"

Ministrul efemer al sănătății, Eugen Nicolăescu, se joacă cu destinele bolnavilor din România. După ce a promovat mult trâmbițata "reformă" a sistemului de sănătate, în realitate, un set de măsuri fără noimă și fără perspectiva eficienței, "ministrul contabil" aruncă vorbe goale și promisiuni seci într-un total dispreț față de cetățeni.

Într-o interpelare adresată în luna octombrie a anului trecut, semnalam situația dramatică în care se află serviciile de ambulanță din județul Brașov și îi solicitam ministrului sănătății prezentarea unei strategii de remediere și luarea rapidă de măsuri. Răspunsul său filozofic a fost că pentru anul 2006 se are în vedere realizarea unui Program național pe asistența medicală de urgență, care să prevadă sumele necesare pentru schimbarea parcului auto al serviciilor de ambulanță, inclusiv în județul Brașov.

În martie 2006, printr-o interpelare, am solicitat ministrului sănătății informații concrete privind stadiul de realizare a planului mai sus menționat și am cerut să specifice care este suma ce ar trebui să revină serviciilor publice de ambulanță din județul Brașov.

Răspunsul face parte din același registru al vorbelor goale și al veșnicelor promisiuni lipsite de substanță: ministerul intenționează derularea Programului național de asistență medicală de urgență, etc, etc, etc. Nu sunt prezentate nici un minimum de date obiective, reale, perceptibile, care să poată susține o acțiune palpabilă de rezolvare a problemelor serviciilor publice de ambulanță legate de parcul auto. Mult trâmbițatul demers se află, ca de altfel majoritatea proiectelor ministeriabilului, în stadiul de intenție.

Nu trebuie să ne mire această atitudine, pentru că miniștrii Alianței "Departe de Adevăr" manifestă în continuare aceeași nepăsare și dispreț față de cetățeni, oferind soluții teoretice, ipotetice la problemele concrete și adesea dramatice cu care românii se confruntă.

Solicit ministrului sănătății, în al 12-lea ceas, soluții concrete și rapide pentru probleme concrete ale cetățenilor României. Parcul auto învechit al serviciilor publice de ambulanță din Brașov poate și trebuie înnoit rapid, cu voință politică și bani de la buget, nu cu minciuni portocalii!

    Leonida Lari Iorga - adresarea unui cuvânt de sărbătoare pentru toată românimea;

Doamna Leonida Lari-Iorga:

Stimați colegi, suntem în Săptămâna Patimilor Mântuitorului neamului omenesc, Iisus Cristos. În aceste zile e nevoie de rugi, mătănii, împărtășanii, iar nu de texte vindicative.

Dar, în ce privește teritoriile României, smulse de la trupul Țării-mamă, nici înainte de Paște nu pot să mă conformez unor mentalități efemere. Consider că, indiferent de sărbătorile care vin și pleacă, avem un angajament de suflet fiecare român pentru frații de sânge, vânduți străinilor fără voia lor. Mai bine zis: desțărații români, lipsiți de țară prin voia diavolului, nu a lui Dumnezeu.

Pentru toată românimea fie că în hotarele firești, fie că în afara lor, închinarea mea cu toată dragostea.

    Florin Iordache - declarație politică intitulată Legea lustrației, lege neconstituțională și discriminatorie;

Domnul Florin Iordache:

"Legea lustrației, lege neconstituțională și discriminatorie"

Conținutul proiectului de lege a lustrației încalcă grav principiile și spiritul Constituției, drepturile fundamentale ale omului și reînvie, în mod revanșard, spiritul și procedeele folosite de regimul comunist la începuturile sale.

Proiectul consacră răspunderea și condamnarea colectivă pentru simpla apartenență la o ideologie care, la vremea respectivă, era singura recunoscută legal în România. Potrivit art. 16, alin. 1 din Constituție, cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Măsurile sancționatorii excesive concepute de inițiatori nesocotesc principiile răspunderii juridice care se bazează pe prezumția de nevinovăție și de stabilire a oricărei forme a răspunderii în mod individualizat în cazul săvârșirii unor fapte culpabile.

Declarația Universală a Drepturilor Omului, cel mai important document al ONU, proclamă dreptul oricărei persoane de a participa la conducerea treburilor publice ale țării sale, dreptul de a avea acces în condiții de egalitate la funcțiile publice ale țării.

Culpabilitatea răspunderii, care este individuală și nu colectivă, trebuie dovedită pentru fiecare persoană, ceea ce înseamnă necesitatea aplicării Legii lustrației în mod individual și nu colectiv. Trebuie garantate dreptul la apărare, prezumția de nevinovăție precum și posibilitatea utilizării recursului judiciar.

Acestea sunt câteva considerente care fac ca acest proiect legislativ neconstituțional și neeuropean să fie respins de către Camera Deputaților, care este Cameră decizională în acest caz.

    Mihai Dumitriu - declarație politică cu titlul Guvernarea portocalie și gospodăria rurală;

Domnul Mihai Dumitriu:

"Guvernarea portocalie și gospodăria rurală"

În intervenția de astăzi vă aduc în atenție câteva din escrocheriile Guvernului Portocaliu și a ministrului Flutur, cu efecte grave asupra țăranului român și agriculturii românești.

Renta viageră - mare țeapă. Țăranii nu se înghesuie să se facă rentieri.

Primele persoane, din cele 971 din toată țara, cu vârsta de peste 62 de ani, care au renunțat la pământ sub aparatul de filmat și-au ridicat banii, 50 euro/hectar/an pentru arendă și 100 euro/hectar/an pentru vânzare veșnică.

Din 500 miliarde lei vechi, alocate în bugetul de stat pentru Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, pentru rente viagere s-a cheltuit suma de 2 miliarde.

Ce interes are Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Guvernul liberal Tăriceanu, ministrul Flutur - pădurar de meserie, să aloce fonduri de la buget pentru cei care arendează sau cumpără, pământul fiind achiziționat de persoane particulare. Din păcate, cei 50 de euro abia îi ajung proprietarului să-și plătească impozitul pe an pentru un hectar de pământ. Sistemul de subvenții în agricultură, modificat și implementat după modelul european "fluturan" l-a adus pe țăranul român la sapă de lemn. Prețul motorinei a ajuns 1 euro/litru, din care acciza este de 10.000 lei vechi. Deși subvenția promisă este de 7000 lei vechi/litru, producătorii nu au de unde plăti 1 euro/litru, deoarece piața agricolă nu funcționează, prețul pentru 1 kg de grâu sau de porumb a scăzut sub 2000 lei vechi, pe când pâinea se vinde cu 10.000 lei vechi bucata de 300 grame.

Mai mult, procedurile de a ajunge în posesia subvențiilor sunt foarte complicate și birocratice. De exemplu: pentru un vițel, țăranul dintr-un sat al României, ca să primească subvenția trebuie să aibă neapărat cont bancar, pe lângă multe acte pe care trebuie să le prezinte la direcția agricolă județeană și multe deplasări care costă.

De asemenea, vă aduc în atenție și faptul că apa pentru irigații s-a scumpit, în 2005, cu 800%, 1000 mc costând între 2 și 12 milioane lei vechi; un hectar de grâu înființat a costat 16 milioane de lei vechi, pe când grâul de pe un hectar s-a vândut cu 10-12 milioane lei vechi; nu sunt sprijiniți țăranii în înființarea culturilor de sfeclă de zahăr, iar fabricile de zahăr au fost distruse; din cauza importurilor mari și fără nici o restricție, producătorii români nu-și pot vinde vitele, porcii și puii din gospodăriile și fermele proprii.

Cele câteva aspecte enumerate din foarte multele care există arată că actualii guvernanți portocalii, ciocoii noi, și-au propus să-l aducă pe țăran la sapă de lemn, să-l deposedeze de proprietatea cea mai de preț, pământul, pentru care și-a dat viața.

Este o a doua colectivizare portocalie? Este o acțiune concertată de a reconstitui moșiile de dinainte de 1940, sau 1916, sau 1866? Sub motivul că sunt cerințe ale Uniunii Europene, cine are interes să distrugă gospodăria rurală?

Cine a deposedat statul român de 2,3 milioane hectare pădure, prin Legea nr. 247 din 2005 din cele 4,5 milioane hectare existente. Moștenitorii care au vârsta de 2-3 ani, pe motiv că se retrocedează proprietățile foștilor proprietari?

Țara nu este guvernată. Ne aflăm într-un haos de nedescris. Sunt luate vaci de la țărani pe motiv că sunt bolnave de leucoză, fără a fi despăgubiți. Sunt luați caii țăranilor pe motiv de boală, fără a se constata aceasta prin analize de laborator și exportați în Italia. Gripa aviară, cea mai evidentă escrocherie, remarcată cu indulgență de presa românească, a costat statul român milioane de euro. Țăranii au fost deposedați de păsări, dându-li-se în loc păsări reformate care au aparținut anumitor ferme ale clientelei politice.

Sunt alături de familiile care trăiesc în mediul sătesc și le înțeleg necazurile produse de inundațiile care le-au luat și bruma de agoniseală. Ciocoii din guvernarea portocalie, din Alianța D.A. le-au păcălit, le-au luat voturile și nu au făcut nimic pentru ele și nu vor face pentru că nu le înțeleg, pentru că nu au trăit la țară, pentru că nu știu ce înseamnă glodurile și noroaiele de la sate, pentru că nu au făcut niciodată bătături în palmă de la prășit, cosit, munca de grajd, pentru că nu îi doare de țăranul român, de satul românesc.

La ora actuală sunt zeci de mii de hectare care nu sunt arate. Pe cine doare că pământul nu este lucrat și însămânțat? Țara nu poate fi condusă fără o perspectivă și fără o consecvență. Toată Puterea portocalie se află sub efectul Golden-Blitz. Puterea, Alianța D.A., a uitat cine și pentru ce a trimis-o să conducă România.

Deci, la 500 de zile de guvernare a Alianței Portocalii D.A., i se cuvine un parastas.

    Costică Macaleți - declarație politică cu titlul Lapte praf pentru sugari sau ce minuni a mai făcut Ministerul Sănătății;

Domnul Costică Macaleți:

"Lapte praf pentru sugari sau ce minuni a mai făcut Ministerul Sănătății"

Asistăm la ceva din partea Guvernului ce depășește chiar și noțiunea de "neglijență criminală". Mai exact, specialiștii Ministerului Sănătății au decis că nou-născuții secătuiesc prea tare bugetul statului și, ca urmare, mamele trebuie să facă bine să-și hrănească copiii la sân până la împlinirea vârstei de un an. Se pune problema însă ce se întâmplă dacă acest lucru este imposibil? Ei bine, în viziunea acelorași vajnici specialiști, au dreptul să primească lapte praf pentru copii doar mamele care suferă de TBC pulmonar activ, SIDA, cancer, diabet zaharat decompensat, insuficiență renală sau cardiacă. Doar atât! De parcă mamele care se știau așa au avut o poftă nebună să nască copii!

În rest, declarația mamelor, conform cărora copilul nu se satură sau alte indicii precum proba suptului, aspectul laptelui nu mai sunt valabile în fața acestor redutabili experți. Nu. E nevoie de proba cântarului și nu oricum. Mai exact, ca un copil să primească lapte praf trebuie ca la vârsta de două săptămâni să fie cântărit și, dacă greutatea sa e mai mică decât greutatea avută la naștere, atunci primește lapte praf, dar numai pentru o lună de zile căci, cine știe, dacă laptele matern apare printr-o minune și statul oferă în continuare lapte praf în mod nejustificat? Mai precis, copiii trebuie să fie lăsați să urle de foame două săptămâni până la testul respectiv, altfel nu vor primi nici măcar un gram de lapte praf. Este revoltător și de-a dreptul inuman!

Și cum justifică Ministerul Sănătății aceste aberații cu efecte draconice? Prin vocea lui Alin Stănescu, consilier ministerial pe problemele mamei și copilului, "minunații" specialiști ai ministrului Nicolăescu declară că, în 2005 au beneficiat de lapte praf gratuit foarte multe femei care ar fi putut să-și alăpteze copiii, "dar nu au făcut-o din motive personale, cum ar fi faptul că voiau să meargă neapărat la serviciu"! asta în timp ce reprezentanții aceluiași Guvern, specialiștii de la Ministerul Finanțelor, oferă trei milioane de lei vechi mamelor care se întorc la serviciu în primii doi ani de viață ai copiilor, mame care, în același timp, trebuie să renunțe la indemnizația în valoare de 8 milioane de lei vechi pentru asta. E aberant și ridicol!

Solicit pe această cale primului ministru Călin Popescu Tăriceanu să-i convoace pe cei doi miniștri ai sănătății și muncii și solidarității sociale și familiei și să le ceară să lămurească, împreună cu specialiștii celor două instituții, ce le recomandă mamelor să facă, ce criterii sunt cele mai bune de respectat pentru ca să nu ajungem în prag de integrare europeană să avem imagini ca-n Africa, cu mame disperate strângând la piept copii morți de foame.

    Gheorghe Chiper - declarație politică cu titlul Asfaltări și demascări;

Domnul Gheorghe Chiper:

"Asfaltări și demascări"

Titlul de mai sus nu este un simplu joc de cuvinte. Actualul program de asfaltări, demarat de curând în București, cu toate efectele sale negative pe plan edilitar, cu toate necazurile pe care le pricinuiește populației, pietonilor și șoferilor, comercianților și industriașilor, turiștilor și navetiștilor, trebuie să aibă o cauză ascunsă, o motivație nedeclarată pentru faptul că a fost conceput atât de anapoda, și că se execută atât de nefiresc ca ordine și prioritate. Faptul că se lucrează mai întâi pe marile bulevarde, acolo unde nu se impun reasfaltări, că practic s-au închis deodată toate arterele mari fără să se asigure și rute ocolitoare, de rezervă, pentru traversarea zonei centrale, pare de domeniul absurdului, dar cred că în această programare nerealistă există o justificare, o motivație firească și reală (dar mai puțin vizibilă și mai puțin morală).

De aceea consider că se impune a fi arătată, demascată, chiar dacă se subînțelege de multă lume. Se știe că s-a început cu frezarea asfaltului pe bulevarde care au mai fost asfaltate și acum un an, și acum doi sau trei ani. În același timp alte străzi stau cu aceleași gropi sau cu ușoare urme de piatră și asfalt de mulți ani; sunt străzi pe care s-au deschis șantiere, chiar și unele cratere, și au rămas abandonate tot de multă vreme; sunt, de asemenea, ulițe la periferia capitalei, care n-au fost niciodată asfaltate. Cum de nu se gândește nimeni la situația lor deplorabilă, să le includă prioritar în programul de care se face atâta caz, atâta propagandă?

Simplu: pentru că frezarea și așternerea asfaltului pe suprafețe plane, fără gropi, și chiar fără rugozități, sunt lucrări de mare productivitate, care se execută fără dificultăți tehnice, dar care costă mult și care aduc, în contul antreprenorilor, venituri suplimentare din proiectarea, din organizarea șantierului, din alte consumuri indirecte care, de fapt, doar se calculează, nu se și efectuează.

Cum constructorii (antreprenorii) sunt stabiliți, se cunosc de mult și se respectă reciproc cu edilii, cu cei care elaborează programele, nu trebuie decât să se dea semnalul și ordinul de priorități. Chiar dacă pentru străzile neasfaltate, pentru cele care stau în așteptare de mult, nu mai ajung banii.

Realitatea se pare a confirma aceasta. Ele vor să rămână, în continuare, pentru alte programări și pentru a satisface alte asemenea interese între aleșii locali și unitățile de drumuri spre beneficiul electoral al celor care au la îndemână banii publici și îi folosesc pentru aceasta.

    Liviu Alexandru Miroșeanu - semnalarea situației critice în care se află Spitalul județean de urgență Bacău;

Domnul Liviu Alexandru Miroșeanu:

Spitalul Județean de Urgență Bacău nu este un loc unde cineva și-ar dori dă ajungă. Și asta nu doar pentru faptul că este o instituție medicală, ci mai mult, datorită condițiilor improprii în care sunt tratați bolnavii. Dacă este sau nu vina conducerii spitalului este greu de spus.

De fiecare dată, ca principal motiv a fost invocat bugetul insuficient, sumele mici care nu permit înlocuirea instrumentarului, a aparaturii medicale în totalitate. Pe alocuri s-au făcut unele modernizări, în rest totul a rămas neschimbat, la fel și mentalitatea și obiceiurile personalului medical.

Dacă intri în curtea Spitalului Județean de Urgență Bacău, chiar dacă ești sănătos tun, ai toate șansele să devii pacientul secției de ortopedie. Gropi, borduri rupte, câini comunitari, toate acestea fac parte din decor. De când s-a topit zăpada toate acestea au ieșit la iveală. Vizitatorii bolnavilor sunt deranjați de faptul că la ușile tuturor secțiilor au fost montate sisteme de închidere automată, că la ambele porți taxa de intrare cu autoturismul a trecut la 50.000 lei, iar dincolo de gardul spitalului e atât de multă lipsă de întreținere.

Spitalul Județean de Urgență Bacău se situează printre spitalele cele mai prost finanțate. Numeroasele reforme sanitare care au bântuit și această unitate publică spitalicească au lăsat în urmă haos și au instituit noi reguli care defavorizează bolnavul. Mai nou, zilele trecute, Ministerul Sănătății a propus indexarea tarifului privind complexitatea actului medical realizat cu circa1.200.000 lei. Această propunere este valabilă pentru toate cele șapte spitale din județul Bacău. Conducerea spitalului a făcut nenumărate demersuri în vederea instituirii unui sistem de plată corect. Accentul se pune pe cheltuielile medicale pe caz rezolvat, lucru care trebuie să corespundă dotării spitalului, a aparaturii și instrumentarului medical avut la dispoziție de personal. Însă, în cel mai mare spital al județului Bacău mai sunt și astăzi obiecte istorice care au un grad de uzură tehnică și chiar morală foarte ridicat.

Dacă în ultimii ani, blocul operator și câteva secții au fost modernizate, altele au rămas pierdute în uitare. Un exemplu elocvent îl constituie Laboratorul de Radiologie, Cobalto-Terapie care are în dotare o aparatură de producție rusească depășită. Pe vremuri, acest laborator era considerat unul din cele mai moderne din țară, unde se tratau bolnavi din peste cinci județe din Moldova. Laboratorul este amenajat într-o fostă casă parohială construită la începutul secolului trecut, dar până la construirea mult așteptatului spital municipal, multe dintre secțiile spitalului își vor desfășura activitatea în actualele condiții. Secțiile ORL, Oftalmologie se află în aceeași situație. În pofida numeroaselor deficiențe administrative, medicii încearcă să acorde bolnavilor servicii medicale de calitate.

Expresia "până la Dumnezeu te mănâncă îngerii "este cel mai bine probată în spital. Dacă medicii, o parte din ei, se străduiesc să asigure un act medical de calitate, asistentele, infirmierele nu se străduiesc decât să nu refuze nici un bolnav atunci când acesta le oferă mult râvnitele bancnote. Adesea, s-a afirmat că bolnavul e vinovat că încurajează acest fenomen, dar toți știm că dacă nu dai de la femeia de serviciu, de la infirmieră până la cei de sus, de care depinzi direct, nici nu ești băgat în seamă. În loc de modificări, de legi date azi și modificate mâine, ar trebui să se lucreze la comportamentul personalului medical și la obiceiurile lor. O realitate pe care o știm cu toții, dar pe care refuzăm să o comentăm.

Consider că este timpul unei schimbări de mentalitate, atât din punct de vedere medical, cât și din punct de vedere legislativ, în așa fel încât să putem avea în cel mai scurt timp servicii medicale moderne, demne de Uniunea Europeană.

    Petru Movilă - declarație politică cu titlul Alianța D.A. și integrarea României în Uniunea Europeană;

Domnul Petru Movilă:

Declarație politică: "Alianța D.A. și integrarea României în Uniunea Europeană".

Vizita de săptămâna trecută a Președintelui Traian Băsescu și a primului ministru Călin Popescu Tăriceanu la Bruxelles a demonstrat încă o dată - dacă mai era necesar - că Alianța D.A. și partenerii săi de guvernare își fac temele înscrise în Tratatul de aderare a României la U.E. Declarațiile președintelui nu lasă loc nici unui echivoc: România va fi admisă în Uniune la 1 ianuarie 2007.

"Stegulețele roșii" s-au transformat în "stegulețe galbene", cu alte cuvinte, capitolele Justiție și Afaceri Interne - cele mai importante obstacole în calea aderării - nu mai ridică probleme deosebite. Până recent, acestea erau domeniile în care moștenirea vechii guvernări era cea mai grea: o corupție fără egal în Europa, mai ales în cercurile înalte ale Puterii; o administrație greoaie, ineficientă, la care se adăugau niște frontiere permeabile la trafic de droguri, trafic de carne vie și imigrație ilegală. Toate acestea făceau posibilă și plauzibilă aplicarea clauzei de salvgardare, cu consecințe greu de estimat.

Orice referire negativă la România a oficialilor europeni, a presei, a diferitelor organisme internaționale (FMI, B.M., C.E., B.E.R.D. etc) țintea, în primul rând, corupția mare, adică Justiția și Afacerile Interne. Mai dureroasă pentru noi era comparația permanentă cu Bulgaria, în care aceasta era mereu considerată cu un pas sau chiar mai mulți înaintea României.

Acum lucrurile s-au schimbat: se pare, cel puțin după unele declarații ale oficialilor de la Bruxelles, că Bulgaria are probleme interne dificile - în primul rând, eterna corupție, apoi crima organizată - și se află în situația de a i se aplica clauza de salvgardare. Acest lucru, evident, nu ne bucură, dar ne bucură faptul că România a ieșit de sub această "sabie a lui Damocles", care este clauza.

Cum a fost posibil acest lucru? Simplu la prima vedere, dar foarte complicat în realitate. Lupta reală și fără menajamente împotriva corupției - a celei mari, în primul rând -, declanșată de Ministerul Justiției, nu a fost și nu este ușoară, dar a dat rezultate. Reformele din administrație, poliție, regimul frontierelor, realizate de Ministerul Administrației și Internelor au dat, de asemenea, rezultate. Cele două ministere, al Justiției și de Interne, au avut sarcina cea mai dificilă, moștenirea cea mai grea, dar tot ele au contribuit hotărâtor la schimbarea în bine a imaginii unei Românii aflate de prea multă vreme în topurile negative ale Europei.

Fără îndoială că meritul aparține întregului Guvern, dar nu este inutil să amintim că în fruntea celor două ministere numite mai sus se află doi miniștri ai PD.

PSD-ul se bate mereu cu pumnul în piept că pe timpul guvernării sale s-au făcut pașii decisivi spre aderare. Atunci cum se explică faptul că cele două capitole, Justiție și Afaceri Interne, atârnau ca două pietre de moară de imaginea României, atunci când Alianța D.A. a preluat guvernarea?

Cele mai sensibile și decisive capitole de negociere rămăseseră deschise tocmai pentru că o reformare a lor, conform cerințelor U.E., ar fi afectat interese uriașe, personale și de grup, ale PSD. Actuala degringoladă din PSD ilustrează clar acest lucru: lupta împotriva corupției și crimei organizate destructurează și afectează uriașa încrengătură de relații și interese personale și de grup ale vechii guvernări. De aceea, PSD nu a făcut nimic concret în timpul guvernării sale în lupta împotriva marii corupții și a crimei organizate.

Timpurile s-au schimbat și, odată cu ele, și imaginea României, care devine pe zi ce trece tot mai europeană și mai compatibilă cu cerințele marii familii europene în care vrem să ne integrăm.

    Gheorghe Dragomir - declarație politică cu titlul Vanghelizarea clasei politice;

Domnul Gheorghe Dragomir:

Declarație politică: "Vanghelizarea clasei politice".

Evenimentele politice de la sfârșitul săptămânii trecute au bulversat încă o dată viața politică dâmbovițeană, prin numirea primarului "care este", Marian Vanghelie, în funcția de președinte interimar al Organizației PSD București. Evenimentul în sine nu reprezintă o surpriză, dar urmările acestui act, și anume, plecarea din rândurile PSD a unui număr destul de însemnat de membri tineri spre PC trebuie să dea de gândit tuturor forțelor politice.

De la numirea "domnului" Marian Vanghelie la discursul vehement, dar suprarealist al lui Gigi Becali nu este decât un pas. Primul excelează prin monosilabism agramat, iar cel de al doilea printr-o avalanșă de patriotism ieftin de mahala, amestecată cu injurii la adresa oricui i se pare lui că deranjează sau care nu este de acord cu "ideile" sale.

Mi-am dorit o clasă politică nouă, fără obiceiurile și cutumele specifice epocii comuniste și, în același timp, bine pregătită din punct de vedere politic. Nu m-am gândit nici un moment că va veni o vreme când cele două personaje pitorești menționate anterior ar putea fi considerate "oameni politici" și ar putea obține conducerea unor partide politice.

Din păcate, atitudini și gesturi ale unor persoane de genul Becali sau Vanghelie au reușit să se infiltreze în mediul politic autohton, fapt care, dacă nu este stopat acum, cât se mai poate, va duce cu siguranță la o "decădere" a vieții politice românești, și așa lipsită de elitele intelectuale pe care România le are, dar care, în majoritate și în continuare, refuză să se implice în procesul politic.

    Ioan Munteanu - declarație politică pe tema Legii amenzilor;

Domnul Ioan Munteanu:

Declarație politică cu tema "Legea amenzilor"

Consider că Senatul a procedat în mod corect respingând proiectul de Lege nr.219/2006 pentru că această ordonanță de urgență nu face decât să întărească rolul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietății. În consecință, corpul de control va aplica noi contravenții, amenzi care sunt foarte mari în raport cu veniturile eventualilor vinovați.

Cum poate crede inițiatorul că un membru al comisiei de aplicare a Legii fondului funciar care nu este salariat al primăriei sau al serviciilor descentralizate (ex: primar, viceprimar, secretar, topograf, referent) și care nu primește indemnizație pentru această activitate, va mai lucra în comisie după ce va lua act de următoarea prevedere din art.110, lit.d): " fapta oricărei persoane fizice care are calitatea de membru al unei comisii de aplicare a prezentei legi de a absenta nemotivat de la orice ședință a acesteia se pedepsește cu amendă de la 5 milioane la 10 milioane lei" ?

La fel de surprinzătoare este și precizarea de la lit.e), art.110 care îl obligă pe primar să stea la sediul comisiei, în intervalul de lucru al zilelor lucrătoare, altfel va fi penalizat cu o amendă de până la 100 milioane lei, în timp ce la lit.g) se vorbește despre sancțiuni cuprinse între 500 milioane și un miliard de lei pentru împiedicarea controlului din partea ANRP.

O altă obiecție se leagă de faptul că ANRP este subordonată Guvernului, mai exact cancelariei pimului-ministru. Or, în teritoriu, prefectul, adică reprezentantul Guvernului, cel care are în subordine serviciile descentralizate, este și președintele comisiei județene. În această calitate el este obligat prin lege să dispună acțiuni de control și să aplice sancțiuni, fără a fi nevoie de o presiune suplimentară exercitată de către Autoritatea Națională.

Dacă fac legătura cu situația din Neamț, când, într-o singură zi, trei primari PSD au primit amenzi de câte 100 milioane de lei, unul dintre ei fiind convins să treacă în barca puterii, ajung la niște concluzii interesante. Fondul acestei ordonanțe de urgență îi vizează pe primarii din opoziție, pentru că cei aflați la putere sunt prea puțin interesați de Legea 215, de Constituție, de legile privind autonomia autorităților locale, atenția lor concentrându-se pe întărirea poziției, inclusiv prin atragerea politicienilor din alte partide.

Ținând seama de imperfecțiunile și de semnele de întrebare semnalate, vom vota împotriva acestui proiect de lege.

    Vasile Filip Soporan - declarație politică cu titlul Diferența între stânga și dreapta sau de ce nu se votează anumite legi;

Domnul Vasile Filip Soporan:

"Diferența între stânga și dreapta sau de ce nu se votează anumite legi?"

Doresc să vă prezint declarația politică cu titlul: Diferența între stânga și dreapta sau de ce nu se votează anumite legi.

În ce constă diferența între politica de stânga și cea de dreapta? Nu încerc să răspund la această întrebare utilizând definiții sofisticate și acoperitoare pentru dinamica transformărilor care au loc în știința politică. Mă interesează mai mult percepția care apare la nivelul cetățeanului în aprecierea acțiunilor politice ale căror efecte îl vizează direct.

Vă prezint, în cele ce urmează, experiența proprie în acțiunea de promovare a unui proiect ce vizează instituirea unei măsuri reparatorii pentru pensionarii care nu au beneficiat de dreptul aferent titlului de doctor în științe. Prevederile acestei propuneri se aplică pensionarilor pentru limită de vârstă, care nu au beneficiat pe durata activității, integral sau parțial, conform legii, la un spor de 15 % la salariul de bază, ca urmare a deținerii titlului de doctor în științe. Persoanelor amintite li se acordă, conform propunerii legislative, la calcularea sau recalcularea pensiei, la cerere și în baza actelor doveditoare, un spor de 15% la baza de calcul, pentru perioada în care au avut titlul științific de doctor, dar nu au beneficiat de sporul de 15% la salariul de bază.

Motivația acestei propuneri este dată de faptul că există o generație, care a beneficiat pe parcursul vieții din plin de transformări și retransformări, iar astăzi, după o carieră pusă în slujba cercetării și formării specialiștilor, se găsesc, beneficiind de calculări, recalculări și recolerări, în situația de a avea o pensie de 5-6 milioane de lei și nevoi mult mai mari. Știind că nu se mai pot ajuta singuri și că ceea ce au realizat, direct sau indirect, s-a privatizat așa cum s-a privatizat, pensionarii ajung la concluzia că totul trebuie luat de la bun început. Nu ne deranjează faptul că unii au acumulat, dar ne supară faptul ca cei mai numeroși au sărăcit până la pragul insuportabilității și nu au avut puterea fizică la 60, 70, 80 de ani să-și reconstruiască starea materială de care sunt îndreptățiți după efortul depus. După actuala putere, această generație ar trebui să dispară fizic pentru că nu mai poate produce plusvaloare și statul este incapabil de a oferi soluția pentru o viață decentă.

După ce Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, Guvernul României, conform procedurilor, sub semnătura primului ministru Călin Anton Popescu-Tăriceanu, arată că nu susține demersul făcut.

Este interesantă motivarea concluziei de neadoptare. În "Expunerea de motive" se arată că ar trebui să se facă referire la implicațiile financiare pe care le presupune implementarea măsurii. Este corect, dar această prevedere nu a fost valabilă în momentul în care actualii guvernanți au propus prin lege funcționarea cotei unice de impozitare și Legea 247/2005 privind reforma în domeniile reformei și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Practic, cu sprijinul instituțiilor abilitate ale statului s-ar putea determina cu maximă precizie numărul celor care ar beneficia de prevederile legii. Într-o administrație informatizată, această determinare ar trebui să fie foarte ușoară. Guvernanții nu au făcut nici o evaluare a implicațiilor financiare, dar au reușit să facă o apreciere asupra veniturilor suplimentare la nivel personal și la nivelul firmelor pe care le conduc mai mult sau mai puțin direct și transparent.

De asemenea, se afirmă că aplicarea retroactivă a Legii nr.128/1997 (Statutul personalului didactic în care se prevede un spor de 15 % la salariul de bază) nu poate fi acceptată. Logica acestei afirmații nu este susținută, deoarece măsurile reparatorii nu se referă la o acțiune viitoare ci la una trecută.

Din momentul adoptării, Legea nr.128/1997 a împărțit categoria doctorilor în științe în două subcategorii, una avantajată, aflată în activitate, care beneficiază de un spor de 15 % și alta dezavantajată, aflată în retragere, care nu beneficiază de sporul amintit. Practic, legea creează o discriminare care vine în contradicție cu prevederile Constituției.

În plus, măsura reparatorie este necesară, deoarece această categorie a beneficiat până în 1968 de o indemnizație de 400 lei. Măsura retragerii a fost luată în condițiile specifice vremurilor de atunci, fiind relevant discursul simplu și clar al academicianului Constantin Daicoviciu, rectorul din acei ani al Universității Babeș-Bolyai, în care afirma: " Domnul a dat, Domnul a luat, Domnul fie lăudat".

Practic, măsura luată în 1997 a fost o măsură reparatorie care a neglijat categoria cea mai afectată, aceea a celor care după o viață de muncă trebuie să trăiască și trăiesc cu o pensie de 450 lei.

Ce s-a întâmplat în cadrul procesului legislativ ?

Parlamentarii actualei Puteri au îmbrățișat și au dezvoltat punctul de vedere al Guvernului cu următoarele argumente: această categorie nu ar merita în întregime să beneficieze de prevederile propunerii legislative, măsura reparatorie nu funcționează pe principiul retroactivității, sumele necesare (încă necalculate) ar fi foarte mari și acțiunile reparatorii trebuie să vizeze doar marea proprietate, refăcându-se (pe bună dreptate) pentru moștenitori proprietatea lui Burebista, Ștefan cel Mare, Constantin Brâncoveanu, Mihai de Hohenzollern.

În acest cadru, nu discut justețea acestor măsuri, doresc doar să subliniez diferența de fond între acțiunile unei guvernări de dreapta și acțiunile unei guvernări de stânga. Pentru prima dată după 1990, România are cu adevărat o guvernare de dreapta. Din acest motiv, pentru unele acțiuni ale actualului Guvern, Partidul Democrat are mesajele specifice unui partid de stânga, aflat în opoziție, Emil Boc fiind un adevărat maestru al acestei atitudini.

Nu pun în discuție moralitatea și corectitudinea unei asemenea acțiuni politice, doresc să arăt faptul că actuala atitudine a guvernanților, la problemele oamenilor pentru care singura avuție a fost și este munca, creează situații contradictorii în actuala coaliție și conduce la o neglijare a respectului față de muncă.

Propunând acest proiect de lege, solicitând și punctul de vedere al societății civile pentru punerea în aplicare, vă propun următoarele rezolvări:

- realizarea în cadrul Fondului Proprietatea a unui capitol de Solidaritate Socială, care să fie în măsură să alimenteze necesarul pentru acordarea acestei măsuri reparatorii;

- acordarea unor facilități fiscale oamenilor de afaceri de succes care susțin programul de măsuri reparatorii.

Acest exemplu poate fi demonstrația modului în care nu se votează legile pe considerentele politicii de dreapta, care în virtutea liberalismului, uită să facă și solidaritate, acolo unde aceasta este absolut necesară.

Este bine să știe și alegătorii acest lucru, să afle și altceva în afara scandalurilor oferite cu insistență în ultima perioadă.

Vă doresc să trăiți cu adevărat bine cu toții și nu doar unii să beneficieze de acest lucru, deoarece echitatea și solidaritatea socială nu trebuie să fie concepte abstracte la care să se facă apel în campania electorală, ci trebuie să fie fapte ale vieții reale.

    Vasile Cosmin Nicula - declarație politică cu titlul Careul de ași;

Domnul Vasile Cosmin Nicula:

"Careul de ași"

Cugetarea cea mai adâncă a secolului, care va intra în conștiința publică și va defini modelul țărănist de manifestare politică, s-a produs la o ediție a "Procesului etapei" de fotbal, când marele Fănuș Neagu, într-un moment de revelație, a decretat: "Sunt sigur de echipa de fotbal a României, așa cum sunt sigur că, în curând, Piata 1 Mai lângă care locuiesc, se va numi Ion Diaconescu".

Macabră predicție.... Am mai avut noi în literatură un scriitor supranumit "Gură de Aur". Aforismul ne deschide căi nebănuite de meditație, însă fotbalul ne-a confirmat partea ce-i revine, adică pierderea meciului.

Dar, ca să-l scăpăm pe Fănuș Neagu de această obsesie, îl invit pe liderul țărănist la Deva, să dăruiască numele său ilustru Bulevardului Libertății, fost Ferdinand, fost Lenin, răspopit și rebotezat Iuliu Maniu, căci Libertatea, această aspirație universală mai presus de orice nume propriu, s-a demodat și a căzut în dizgrație. Cel puțin vom avea prilejul să vedem cum arată în viu un țărănist în oase și carne, să-l pipăim și să ne convingem cu propriile noastre simțuri de Harul Său creștin și democrat.

La inaugurare îl vom invita pe Adrian Severin, îmbrăcat în tradiționalul costum de ciobănaș scos de la naftalină, pentru a avea siguranța că tăierea panglicii este asistată de un profesionist în materie.

La capătul bulevardului, ca să rupem monotonia și să dăm o folosință culturală intersecției dintre Răsărit și Apus, vom amplasa statuia în mărime naturală a lui Ticu Dumitrescu, într-o atitudine meditativă ca a lui Ovidiu, recitând versuri albe din Dosarele Securității.

Piața de Vechituri o vom boteza Piața Prosperității și o vom decora cu efigia la scară de 1/10 a lui Mircea Ciumara, îmbrăcat în costumul lui Dracula, cu tigară Kent după ureche și mustață de honved.

La periferia orașului, la stâna de la liziera pădurii de 50 de hectare, îl vom pune paznic pe Vasile Lup, căruia îi vom mai adăuga un "u" în coadă, ca să nu se termine brusc. Cine știe în ce dispute parlamentare privind "Legea Lupu" și l-o fi pierdut și este normal să-și recapete dreptul de proprietate pentru care s-a sacrificat mai bine de un deceniu. Uitați -vă în ce hal a ajuns.

După ce vom închide acest "careu de ași", în care, în mod abil, am strecurat și un profesionist al serviciilor de spionaj, vom declara Țărănizarea încheiată și ne vom deplasa în mediul rural, unde se simte o nevoie indispensabilă de țărăniști.

În final vom declara sloganul "Noi suntem mândria țării" imn național.

    Dan Dumitru Zamfirescu - semnalarea situației dezastruoase din domeniul managementul mediului;

Domnul Dan Zamfirescu:

Constatăm că an de an România este sub ape, iar imaginile dureroase care umplu ecranele televiziunilor nu reprezintă decât oglinda dezastrului național de după decembrie 1989. Dar această situație era oarecum previzibilă pentru că de 16 ani încoace au gestionat țara guverne iresponsabile, străine de interesele reale ale acestei țări, a căror direcție principală a fost construirea cadrului legal și instituțional care să le permită să fure cât mai mult, fără a fi trase la răspundere și a suporta consecințele.

Pentru ca dezastrul să fie desăvârșit, la scrutinul din 2004 țara românească s-a ales cu un guvern portocaliu, ajutat să se instaleze la putere de forțe străine, preocupate să-și promoveze propriile interese în această parte de lume și nu să acorde un sprijin real populației acestei țări. Această ipoteză nu necesită demonstrație, pentru că realitatea de zi cu zi este mai elocventă decât orice susținere argumentativă, pentru că regimul Băsescu - Tăriceanu face orice altceva în afară de gestionarea eficientă a destinelor României.

Și nici nu putea fi altfel, atâta vreme cât cabinetul Tăriceanu (incluzând aici și instituțiile de stat aflate în coordonarea directă a guvernului) este un conglomerat în care regăsim și 45 de demnitari de etnie maghiară (începând cu viceprim ministru, miniștri, secretari de stat etc.) ale căror priorități sunt cu totul altele decât cele naționale, românești, ca și o serie de persoane cu prestație submediocră, demonstrată de "performanțele" lor în domeniile din responsabilitate, cu o mențiune specială pentru ministrul mediului, Sulfina Barbu, care a întrecut orice închipuire.

Aceasta s-a remarcat prin inacțiune la inundațiile din 2005, după care toată lumea se aștepta să fie cel puțin remaniată, dar și prin unele declarații șocante făcute la vremea respectivă. Astfel, aflată într-o "vizită de lucru" la Brașov pentru o întâlnire cu primarii din județ, doamna ministru Sulfina Barbu s-a exprimat în stilul de acum caracteristic, lansând unele emanații ale gândirii proprii care au lăsat auditoriul fără replică. Referindu-se, între altele, la alunecările de teren, ea a afirmat că acestea "sunt un fenomen natural pe care nu ni-l dorim, dar care, din păcate, se produce, n-avem ce-i face" și "nu Ministerul Mediului comandă vremea, nu el spune când plouă și când nu, asta numai Dumnezeu o stabilește!" Iar pentru a evidenția încă odată gândirea de gașcă a acestor guvernanți, Sulfina Barbu declara la aceeași reuniune: "prioritățile PD-ului sunt și ale Guvernului, iar prioritățile Guvernului sunt și ale PD-ului, dar eu sunt ministru al Partidului Democrat și de aceea prioritățile partidului le pun pe primul loc!" Cu alte cuvinte, ca membru al guvernului, nu are în vedere interesele țării, ci ale grupului care a susținut-o și a promovat-o în poziția pe care o ocupă, iar dacă prioritățile acestuia sunt de a fura cât mai mult, acestea sunt pe primul loc în opinia doamnei ministru.

În fapt, consecințele acestei poziții, caracteristică pentru membrii guvernului coaliției, s-au văzut și continuă să producă efecte, pentru că aventurieri de acest gen, cocoțați la putere prin voință externă, nu au altă grijă decât propriul bine, îmbogățirea rapidă, prin orice mijloace, cât încă mai pot.

Suferințele provocate de inundațiile din 2005 ar fi trebuit să reprezinte o lecție suficient de aspră pentru a-i determina să mobilizeze toate resursele materiale, financiare și umane și să purceadă la reluarea lucrărilor de amenajare specifică în bazinele hidrografice cu cele mai mari riscuri, inclusiv cel al Dunării. Se cunoaște foarte bine faptul că majoritatea digurilor din bazinul dunărean, ca și cele de pe râurile interioare nu au mai fost reabilitate din anii 1970-1980. De asemenea, mai mulți parlamentari au adresat interpelări doamnei ministru Sulfina Barbu prin care i se indicau punctele nevralgice preexistente inundațiilor de anul trecut sau apărute după acestea. Una dintre interpelări i-am adresat-o personal la data de 22 octombrie 2005 și s-a referit la digul de protecție din zona comunei Borcea, județul Călărași. Răspunsul primit de la doamna ministru a fost evaziv, lipsit de substanță, o formă fără fond, dar din care un lucru rezulta cu certitudine și anume că nu există preocupare pentru rezolvarea situației semnalate. Consecințele dezastruoase se văd astăzi și sunt suportate de locuitorii din zonele afectate.

Pentru aspectele prezentate solicit demiterea imediată a ministrului mediului, doamna Sulfina Barbu și tragerea acesteia la răspundere, inclusiv penală, pentru modul în care a înțeles să gestioneze situația din aria de responsabilitate, reținându-se ca fapt agravant că era în deplină cunoștință de cauză, inclusiv în ceea ce privește repercusiunile majore în plan social și economic.

    Valer Dorneanu - comentariu legat de studiul realizat după un an de aplicare a cotei unice de impozitare și a noului Cod fiscal;

Domnul Valer Dorneanu:

Un studiu elaborat pornind de la date statistice din luna februarie 2006 ne-a oferit o viziune limpede asupra gradului de ocupare în muncă și implicit asupra tendințelor din economie după un an de aplicare a cotei unice de impozitare și a prevederilor noului Cod Fiscal de sorginte liberală.

Pornind de la ideea că doar un grad superior de ocupare în muncă poate susține sistemele de asigurări sociale ca și asistența socială deficitară după cum se observă, am analizat evoluția forței de muncă și a salariilor reale în perioada nov.2004-febr.2006.

Iată ce am constatat:

  • Numărul mediu de lucrători în 2003: 4,91 mil.; 2004: 4,6 mil.; 2005: 4,53 mil;
  • Numărul de lucrători în febr. 2006: 4,56 mil;

După cum se observă, numărul de lucrători a scăzut în anul cotei unice și mai departe cu cel puțin 100000, având în vedere că în concordanță cu noul Cod al Muncii, numărul înregistrat reprezintă nu neapărat numărul de lucrători, ci numărul de contracte de muncă încheiate.

Beneficiarii aplicării "cotei unice" sunt:

  • 2,96 mil. lucrători cu câștiguri salariale lunare medii cuprinse între 750 lei și 3500 lei, care au câștigat de la câțiva lei până la 1000 lei, într-o scală progresivă cu câștigul salarial;
  • 60,4 mii lucrători cu câștiguri medii salariale peste 2500 lei au avut câștiguri nete importante;
  • 1,57 mil lucrători nu au avut nici un fel de cîștig salarial ca urmare a aplicării noilor impozite pe salariu. Acești lucrători au avut câștiguri salariale sub 750 lei. Ei reprezintă 34% din totalul contractelor de muncă;
  • toți patronii sau acționarii societăților comerciale cu excepția patronilor microîntreprinderilor impozitate în funcție de venituri.

Următoarele ramuri din economie și-au diminuat numărul de lucrători în 2005: industria extractivă, mineritul, petrolul, industria articolelor de îmbrăcăminte, de mașini și echipamente, de pielărie și încălțăminte, industria chimică, a produselor textile, a materialelor de construcții, prelucrarea lemnului, metalurgia, învățământul, agricultura.

Ramurile ce au putut angaja mai mulți lucrători în 2005 sunt: comerțul cu ridicata, construcțiile, salubritatea, sănătatea, industria hotelieră și de restaurante, administrația publică și apărarea, asigurările și transporturile terestre. Angajarea de forță de muncă nu a reprezentat neapărat un semn al unei performanțe economice deosebite sau al unei perspective economice sigure. Ca dovadă, creșteri ale câștigurilor salariale în această perioadă au înregistrat în ordine descrescătoare doar: ramura intermedierilor financiare, sănătatea, poșta și telecomunicațiile, petrolul, agricultura, energia electrică, termică, gazele naturale, apă, edituri, asigurări, învățământ, administrație publică și apărare, hoteluri, industria chimică, producția de textile. Domeniile unde câștigurile salariale reale au scăzut sunt cercetarea și dezvoltarea tehnologică, turismul, transporturile terestre, ramura cauciuc și mase plastice, articole de îmbrăcăminte.

Singurele domenii în care putem vorbi de dezvoltare din punct de vedere al creșterii ocupării în muncă și a salariilor reale sunt: ramura intermedierilor financiare, asigurări, sănătate, construcții, administrație publică, apărare, hoteluri, restaurante.

Prelucrând toate aceste date au reieșit următoarele concluzii:

Veniturile salariaților au suferit o relativă majorare doar pentru 66% dintre aceștia. O parte din majorare a fost compensată prin contribuțiile, taxele, accizele, dobânzile suplimentare introduse prin noul Cod Fiscal și mai ales prin creșterea prețului la utilități.

34% dintre lucrători au fost obligați să facă față noilor obligații fiscale fără nici un fel de majorare a venitului net Această categorie salarială putem spune că a sărăcit în cursul anului 2005. Cota unică de impozitare pe câștigul salarial nu a influențat în nici un fel angajarea în muncă, ea suferind chiar o diminuare. Creșterea veniturilor reale a unui procent de circa 60% din lucrători a permis creșterea consumului pentru o parte dintre aceștia, cei cărora creșterea prețului la utilități și noile taxe nu le-a șters avantajul scăderii impozitului. (grupa 750-1000 lei). Doar lucrătorii din segmentul 1500-3500 lei au contribuit atât la creșterea consumului cât și la fenomenul de economisire sau creditare.

Analiza efectelor reducerii impozitului pe profit a relevat că sumele mai mari la îndemâna patronilor s-au transformat într-o măsură insesizabilă în investiții, avantajul fiscal fiind folosit de patroni în scopuri personale, impulsionând doar consumul, prin achiziționarea de bunuri personale și dezvoltarea construcțiilor de locuințe, forțând piața să ridice prețurile, cu efect prohibitiv asupra lucrătorilor cu salarii mici și medii.

Ca urmare, efectul introducerii cotei unice este nul din punct de vedere al ocupării în muncă, efectul real fiind, pe de o parte, accentuarea polarizării societății în funcție de resursele de trai și încurajarea consumului intern și dezvoltarea ramurilor construcțiilor.

Creșterea consumului intern nu a fost însă atât de importantă încât să producă creștere economică suplimentară față de cea anterioară, corespunzătoare unui alt tip de fiscalitate, dar a fost în măsură să preia o parte din diminuarea creșterii economice, înregistrată datorită reculului altor domenii de activitate. Surplusul de TVA colectat la buget a fost acela care a compensat în măsura cea mai mare minusul de venituri din impozitele directe.

Efectele de accentuare a polarizării societății cumulează efectele categoriei celor sărăciți din populația activă, cu efectele sărăcirii tuturor celorlalte categorii de locuitori inactivi, cărora taxele suplimentare, creșterea prețurilor la utilități și neaplicarea unor legi social democrate de protecție socială le-au diminuat serios puterea de cumpărare. Din păcate, aceste tendințe se vor accentua în 2006 și mai departe, atâta vreme cât economia și comportamentele pe piață nu vor crea locuri de muncă stabile, remunerate corespunzător.

În concluzie, cei care beneficiază de cota unică de impozitare sunt salariații cu salarii mari (peste 2500 lei) și patronii. Nici una din aceste categorii nu pot, sau nu vor să facă ceva pentru ca beneficiul lor să se transforme în beneficiul altora. Material și moral, măsura fiscală a cotei unice s-a dovedit un fiasco. Evident, un fiasco al dreptei românești neanimată câtuși de puțin de spiritul solidarității umane.

    Dumitru Ioan Puchianu - declarație politică cu titlul Infrastructura rutieră din România - o rușine națională ridicată la nivel de simbol național;

Domnul Dumitru Ioan Puchianu:

Dacă aderarea României la Uniunea Europeană este un fapt aproape împlinit, integrarea României în structurile europene este departe de a fi înțeleasă de Guvern la adevărata sa complexitate. Europa cere României dacă nu să fie din 2007 o țară integral europeană, cel puțin să încerce să facă acest pas. Iar unul dintre elementele care diferențiază net România de Europa este infrastructura rutieră.

Acest capitol poate fi numit, fără fals patriotism, o rușine națională care a ajuns să fie ridicată la nivel de simbol național. Drumurile europene se termină la frontiera cu România, urmând ca apoi fiecare șofer să-și testeze reflexele în ocolirea gropilor din asfalt.

Asta în situația fericită în care, pe drumul respectiv, mai există o urmă de covor asfaltic, de cele mai multe ori acesta fiind mâncat și fărâmițat de intemperii.

Aceasta nu este o situație singulară, ci a ajuns să fie generalizată la nivelul întregii țări în funcție de capriciile financiare ale Ministerului Transporturilor.

Situația este identică pe drumurile naționale, județene sau în marile orașe căci la drumurile comunale sau cele din micile orașe de provincie nici nu mai merită să mă refer.

Dacă în Europa garanția unui drum național este între 20 și 30 de ani, iar în cazul unei autostrăzi se ajunge la 40 de ani, în România nici nu se mai poate discuta despre garanție, deși costurile pe metru pătrat sunt cel puțin duble față de Uniunea Europeană și atâta timp cât în fiecare primăvară plombele asfaltice sar și drumurile se umplu din nou de gropi.

Dorim să fim europeni, dorim să atragem investitori și turiști, dorim să fim vizitați și cunoscuți de alte națiuni, dar nu ne preocupă deloc imaginea pe care o oferim acestora. În timpul crizei economice dintre anii 1929 și 1933, Statele Unite au oferit locuri de muncă șomerilor în construcții de drumuri și au dezvoltat cea mai mare rețea de șosele din lume.

Așa au rezolvat simultan două probleme: a infrastructurii și a șomajului. Câți dintre români știu că actualul DN-1 București-Brașov-Cluj-Oradea a fost construit de suedezi? Câți știu că D.N. București-Focșani-Suceava a fost construit de nemți? Probabil că puțini. Dar important ar fi să se știe că aceste drumuri naționale construite acum 70 de ani au fost făcute să reziste; actualele șosele fiind dezvoltate pe fundația de atunci. Iar noi, acum, având la dispoziție materiale de construcții moderne, nu reușim să turnăm un covor asfaltic care să reziste câțiva ani.

În calitatea mea de deputat de Brașov, pot să vă informez că DN-1 pe tronsonul Predeal-Brașov este foarte deteriorat, varianta de trafic mărfuri de pe DN-1 A Ploiești-Cheia-Brașov arată de parcă nu a fost asfaltată niciodată, iar DN-73 Pitești-Brașov nu arată mai bine. Și aceasta în situația în care aceste trei drumuri naționale reprezintă trei căi vitale de acces spre și dinspre Transilvania, respectiv spre frontiera vestică a României.

Firmele străine de transport caută deja rute ocolitoare preferând un traseu mai lung decât distrugerea mașinilor sau implicarea lor într-un accident rutier datorat gropilor.

Acum un an de zile am sesizat Ministerul Transporturilor despre această stare de lucruri, iar răspunsul a fost cinic și scurt: nu există fonduri.

Oare, într-un an de zile, Guvernul nu a reușit să găsească fonduri pentru trei din cele mai importante drumuri naționale? Greu de crezut. Mai curând este vorba de dezinteres sau de interese privind și felul în care se acordă dreptul de a efectua aceste lucrări unor firme obscure care nu au potențialul financiar și tehnologic necesar pentru a le duce la bun sfârșit.

    Marin Almăjanu - comentariu asupra aprecierilor președintelui Traian Băsescu la adresa unor miniștri liberali;

Domnul Marin Almăjanu:

Doamnelor și domnilor,

În urmă cu nici două săptămâni, la sosirea de la Bruxelles, președintele României, Traian Băsescu, făcea o serie de aprecieri deloc măgulitoare la adresa miniștrilor liberali de la finanțe și agricultură, Sebastian Vlădescu, respectiv Gheorghe Flutur. Atitudinea de atunci a președintelui a fost destul de dură la adresa celor doi, care au fost acuzați că, datorită activității lor, România ar avea de suferit sub aspectul imposibilității accesării fondurilor post-aderare din Uniunea Europeană.

Duminică, președintele Traian Băsescu a apreciat, într-o emisiune televizată, eforturile depuse de unii miniștri pentru a-și aduce domeniile pe care le conduc la standardele cerute de Uniunea Europeană în perspectiva aderării.

Printre cei remarcați, la loc de cinste se află și Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii. Astfel, Băsescu a arătat că ministrul Flutur "a scos mult din rămânerile în urmă, fapt atestat de rapoartele de monitorizare europene".

Urmărind aceste declarații ale președintelui, ca simpli cetățeni, stăm și ne întrebăm, când a avut Băsescu dreptate? Când a evidențiat realitatea? Ce l-a făcut să-și schimbe părerea față de ministrul Flutur?

Pentru cetățeanul simplu, toate aceste întrebări care îl frământă rămân fără răspuns, determinându-l să închidă televizorul sau ziarul, nemulțumit că nu mai înțelege nimic.

Din păcate, această nemulțumire se contabilizează, iar noi cei care facem parte din viața politică va trebui să dăm socoteală.

De aceea, îl invit pe președintele Băsescu să-și cristalizeze părerile înainte de a le exprima, să înceteze utilizarea unor teme extrem de importante pentru societatea românească în lupta politică, să devină președintele tuturor românilor, un președinte responsabil și, de ce nu, consecvent.

Vă mulțumesc.

    Emil Radu Moldovan - declarație politică: Joaca de-a învățământul cu un ministru fără perspectivă;

Domnul Emil Radu Moldovan:

Declarație politică: "Joaca de-a învățământul cu un ministru fără perspectivă"

Se spune că zece înțelepți nu pot să descurce ceea ce a încurcat o persoană lipsită de discernământ. Greșelile făcute în învățământ vor avea ecou peste generații întregi și cu greu se va putea reclădi calitate peste dărâmăturile care tronează astăzi alături de ignoranță.

Se vorbește tot mai puțin despre învățământ în România, iar atunci când acest subiect este adus în discuție, e însoțit de interjecții și exclamații care adâncesc sentimentul abandonului și lipsei de performanță.

Știrile legate de subiectul învățământului aduc doar vești sumbre care semnalează performanțele slabe sau violența ce ia forme tot mai grave în școlile din România.

Studenții se simt în continuare umiliți prin nerespectarea protocolului semnat în toamna anului trecut. Căminele studențești arată tot mai jalnic, iar subvențiile promise au rămas simple vorbe. Profesorii sunt obligați să-i cerșească drepturile salariale, iar ultimul gest al ministrului Hărdău demonstrează și mai clar lipsa de competență care domnește în fruntea unuia dintre cele mai importante ministere.

Nu-i suficient că suntem pe ultimele locuri în lume la știință, domnul ministru s-a gândit să mai facem câțiva pași înapoi, schimbând criteriile la titlurile universitare.

Faptul că în toată cariera, ministrul a publicat doar un singur articol științific, l-a făcut probabil să își legifereze neputința. Este o jignire adusă cercetătorilor care s-au evidențiat printr-o activitate susținută cu rezultate recunoscute în plan internațional.

Niciodată nu a existat performanță prin renunțarea la excelență, iar un titlu universitar este ceva care implică eforturi pentru a fi câștigat. Cu un asemenea ministru, curând toți locuitorii vor putea cere titluri universitare micșorând an de an criteriile de obținere ale acestora.

Nu cred că acesta era proiectul menit să transforme fața învățământului din România, și îl invit pe domnul ministru să se trezească la realitate, ocupându-se concret de problemele multiple ale sistemului.

Nu v-am văzut preocupat de situația miilor de elevi care nu au mai putut merge la școală în perioada inundațiilor de anul trecut.

Școala românească se confruntă cu probleme grave care ar îngrijora orice Guvern responsabil.

Vom intra în curând în Europa și cred că era frumos să ducem cu noi o generație pregătită să înfrunte provocările europene, o generație mândră că și-a format în România o educație care o pregătește să concureze cu orice alți elevi.

Ați reușit să distrugeți acele valori cu care ne mândream odată, iar școala românească a devenit un teren al incertitudinii pentru milioanele de elevi care-i pășesc zilnic pragul.

    Ștefan Baban - apel la solidaritate în privința îndeplinirii clauzelor pentru aderarea la Uniunea Europeană;

Domnul Ștefan Baban:

Nu peste mult timp se va da publicității Raportul de monitorizare al Comisiei Europene referitor la stadiul de pregătire a țării noastre pentru aderarea la marea familie europeană.

Din informațiile deținute până la acest moment, acest document nu va conține decizia privind dobândirea statutului de membru, începând cu președintele țării și terminând cu omul obișnuit, concluziile pe care le va conține, pentru că în funcție de ele putem sau nu să devenim cu adevărat europeni.

Și asta, pentru că aceste concluzii sunt citite și studiate de cele mai importante persoane din Europa, șefi de stat și de guvern. Redactarea formei finale a acestui raport a demarat deja cu vizitele la București ale oficialilor de la Bruxelles. Vizitele, care vor continua până în luna mai, când concluziile finale, dureroase sau nu, vor fi puse pe hârtie și prezentate tuturor, ele stând și la baza deciziei majore: acceptarea sau nu a României în Uniunea Europeană, începând cu 1 ianuarie 2007.

Nu e de mirare că fiecare declarație a oficialităților europene, care ne vizitează, reprezintă un semn de bine sau de rău, în funcție de problemele la care se referă și trebuie să fie receptate în cel mai plauzibil mod de cei cărora le sunt adresate, fie pentru a fi remediate problemele prezentate, fie a continua în același ritm activitatea de preaderare.

În aceste condiții, laudele care ne-au fost aduse, nouă ca țară, de către un înalt oficial al Comisiei Europene, au iscat un adevărat război între forțele politice din România. În loc să fim mândri și să primim cu satisfacție felicitările sau să medităm la deficiențele semnalate, primul lucru pe care l-am făcut noi, românii, ca de obicei, trebuie să o recunoaștem, a fost că o parte din clasa politică și din demnitari au încercat să prezinte succesele ca fiind doar meritul lor, de parcă le-ar fi realizat cu propriile palme, fără armata de funcționari și specialiști din spatele lor. Și toate acestea, pentru a-și consolida propriile poziții și pentru a le șubrezi pe ale altora.

Nu pot să trec peste faptul că același înalt demnitar nu a fost suficient de bine informat asupra adevăratei stări de lucru din Parlamentul României, pentru că cei care tocmai trebuiau să furnizeze aceste date erau prinși într-o crâncenă luptă internă legată de șefia Camerei Deputaților. De aceea, pe parcursul vizitei sale, comentariile legate de prima putere din statul român au fost reținute.

Când se află în joc interesul țării, majoritatea statelor lumii adoptă o poziție unică, care reunește toate forțele politice, economice și sociale. Uitați-vă la vecinii noștri, care deja au acces în Uniunea Europeană: au lăsat deoparte rivalitățile și polemicile, și au făcut front comun pentru a rezolva problemele semnalate de forurile europene.

Pe scurt spus, au lăsat deoparte ambițiile și orgoliile proprii și s-au gândit, în primul rând, la binele și interesele poporului.

Comisarii europeni sunt persoane care se ghidează în primul rând, după informațiile primite, atât din țară, cât și din străinătate.

Și cum informația poate fi trunchiată, este normal că se pot înșela în deprinderea și soluționarea problemelor de preaderare. Spectacolele mediatice prin care se încearcă să ni se prezinte că lupta împotriva corupției înregistrează succes după succes, sunt apreciate atât de popor, cât și de străini. Dar nu ajută, atât timp cât cei care cunosc realitățile au datoria de a spune întregul adevăr și rezultat unic, respectarea unei anumite conduite morale și nu acumularea de capital electoral.

Procesul pregătirii țării pentru a îndeplini condițiile necesare aderării vizează aproape toate laturile vieții noastre politice, economice și sociale, în profunzimea lor. Numai simpla trecere în revistă a prevederilor tratatului de preaderare ne arată că nu este nici loc și nici timp de demonstrații, ci trebuie să ne unim, să punem osul la muncă și să îndeplinim clauzele la care ne-am înhămat.

Nimic solid, consistent, nu se clădește pe ficțiuni, pe exagerări, polițe de plătit, ranchiună și dezbinare. Este o chestiune de demnitate să ne asumăm realitățile și să acționăm pe direcția influențării lor spre bine, pentru a putea obține succese durabile.

    Miron Ignat - despre necesitatea unor măsuri ferme și strategice pentru prevenirea catastrofelor inundațiilor;

Domnul Miron Ignat:

În ajun de sărbători, natura s-a dezlănțuit din nou. În ultimele zile, foarte multe localități au ajuns sub ape, zeci de gospodării au fost inundate, agoniseli de-o viață luate de ape, sute de oameni disperați rămași fără adăpost, multă durere, multă tristețe. Dunărea a atins cote alarmante, cu valori peste limita de inundații. Județele din vecinătatea Dunării și a afluenților ei sunt sub teroare.

Din cauza ploilor abundente, România, de la vest la est, în Crișana, Maramureș, Transilvania, în Banat, Oltenia și Muntenia, se luptă cu diguri rupte, alunecări de teren, drumuri blocate, sute de hectare de terenuri agricole și pășuni distruse sau acoperite de ape, surpări de teren. Imagini apocaliptice, în fața cărora rămânem neputincioși și ne întrebăm ce putem face.

Județul Tulcea a fost și el grav afectat de cotele ridicate ale Dunării. Această zonă este cu atât mai afectată, datorită Deltei Dunării, unde debitul de apă este mult mai ridicat. Localitățile din Delta Dunării sunt în pericol real de a suferi mari pagube atât umane, cât și materiale.

Numai în ultima săpătmână, în județul Tulcea, zeci de locuințe au fost afectate de inundații, sute de gospodării distruse, mii de hectare de teren arabil distruse. Apele Dunării au rupt digurile din localitățile Nufăru, Bestepe și Pătlăgeanca, iar digul din localitatea Sălceni a fost fisurat. Drumul comunal Tulcea-Chilia Veche a fost acoperit de apă pe o lungime de circa 5 kilometri, iar digul de la Isaccea a cedat pe o lungime de 20 cm.

Circulația în zonă a fost și ea grav afectată de inundații, dat fiind că accesul către județul Tulcea a fost restricționat. Activitatea economică din județ este limitată, dat fiind că autovehiculele de mare tonaj nu pot trece Dunărea cu bacul.

Această tragedie naturală i-a afectat pe toți locuitorii zonei. Sinistrații, precum și oamenii evacuați din calea apelor, au fost nevoiți să-și părăsească locuințele pentru a se muta în corturi militare, mulți dintre ei neștiind ce vor găsi la întoarcere. Câți dintre ei speră să-și găsească locuințele intacte?

Situația este cu atât mai gravă cu cât, datorită inundațiilor, crește pericolul epidemiilor, care pot afecta pe viitor și populația ferită până acum de aceste calamități.

Este nevoie de o foarte bună mobilizare pentru a face față cu maturitate și eficiență acestor nenorociri ce au lovit țara noastră chiar în ajunul Sfintelor Sărbători de Paști. Este nevoie de o bună coordonare și poduri. Este nevoie de o implicare eficientă a Ministerului Mediului în găsirea soluțiilor menite să vină în întâmpinarea problemelor ce amenință sute și mii de locuitori.

Devenim neputincioși în fața furiei naturii și îmi exprim speranța că autoritățile competente și instituțiile abilitate să gestioneze această criză își vor face datoria, mai ales că și în această săptămână de dinaintea sfintelor sărbători va fi una ploioasă.

A devenit, din păcate, o tradiție ca Guvernul și Ministerul Mediului să rezolve aceste tragedii naturale în stil pompieristic, prin decizii pripite, cu cheltuieli foarte mari, prin mobilizarea forței de muncă și ridicarea de diguri din saci de nisip.

Se impune elaborarea unui program științific și eficient pe termen lung, prin realizarea de diguri menite să prevină catastrofele viitoare și să asigure populația țării de pierderile imense suferite în urma acestor tragedii, atât umane cât și materiale.

Este nevoie de măsuri ferme și strategice, nu de soluții superficiale și de moment.

    Ion Stan - declarație politică: Legea lustrației încalcă grav Constituția României, normele și standardele europene.

Domnul Ion Stan:

"Legea lustrației încalcă grav Constituția România, normele și standardele europene"

Proiectul de "Lege a lustrației privind limitarea temporară a acesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist" nu întrunește cerințele de fond ale unei legi, fiind esențialmente un act politic care violează prevederi constituționale fundamentale și, deopotrivă, contravine flagrant "Declarației Universale a Drepturilor Omului", "Convenției Europene a Drepturilor Omului", "Convenției pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale", "Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice" și "Pactului internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale". Toate cele cinci documente de drept internațional costituie "Charta fundamentală a drepturilor omului" și au prioritte față de reglementările naționale.

În speță nu pot fi invocate și luate în considerație dispozițiile art. 53 ale Constituției României care prevăd că "exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz (...) pentru apărarea ordinii, sănătății ori a moralei publice", invocate de inițiatori, deoarece:

1) Legea ar urma să creeze neconcordanțe cu pactele și tratatele internaționale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, prin introducerea în dreptul național a unor dispoziții mai puțin favorabile și, în același timp, de discriminare pe motive ideologice, de natură a crea o categorie de noi persecutați politic, îndreptățiți să solicite protecție internațională.

2) Adoptarea lgii, la 16 ani de la abolirea regimului politic totalitar, ar urma să introudcă norme punitive exagerat excesive, depășindu-le pe cele ale legii penale, potivit căreia cele mai grave infracțiuni - exceptând crimele împotriva păcii și umanității - se prescriu după 15 ani de la săvârșire.

3) Măsurile punitive, pe care legea ar urma să le impună, constând în suspendarea unor drepturi și libertăți politice și civile fundamentale ("dreptul de a fi ales", "dreptul la muncă", "libera bezvoltare a personalității umane" - valoare constituțională supremă) nu vor fi consecința unor fapte determinate, a unor vinovății și responsabilități pentru acestea, ci simpla apartenență la un sistem social-politic ori la o categorie socio-profesională, în condițiile în care România, înainte de 1990, nu a fost supusă interdicțiilor internaționale asemenea Africii de Sud, dar unde o lege a lustrației nu a fost adoptată.

Regimul politic comunist din România a fost recunoscut și pe deplin legitimat pe plan internațional, el fiind impus de forțe exterioare voinței naționale.

Obiectiv și moral, cine trebuie să răspundă pentru extinderea dominației fostei Uniuni Sovietice de la Nistru până la Elba? În tot acest spațiu, în cele șase țări, nu mai trebuiau create structuri de putere autohtone?

Problema, pusă în mod corect, nu este aceea de a fi făcut parte din structurile de putere, ci faptele individuale ale fiecăruia determinate de calitatea avută.

4) Potrivit tezei a doua a alin. 2 al art. 53 din Constituție, "măsura (de limitare a drepturilor) trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății".

Proiectul de lege nu conține nici o dispoziție care să satisfacă exigențele condiționării constituționale menționate.

Dimpotrivă, proiectul de lege:

a) este vădit și premeditat confuz, ambiguu, deci imperfect juridic, cu numeroase aspecte de neconstituționalitate și sancționabile conform normelor și standardelor europene;

b) generează o nouă "vânătoare de vrăjitoare", readuce în actualitate lustrația antonesciană, epurările staliniste și impune în spațiul publice un limbaj violent, specific extremismului, din care citez: "Legea lustației trebuie să scoată pe tușă haitele de profitori și stâlpi ai regimului comunist".

Acesta este un limbaj al urii, menit a învrăjbi și dezbina.

În premieră în România, la 2 septembrie 1944, un asemenea limbaj a mai fost introdus în spațiul public de ziarul țărănist "Dreptatea" prin vocea lui Oscar Lemnaru, care în articolul inaugural al epurărilor promitea: "Prin fața acestui reflector (n.n. ziarul "Dreptatea") vor trece răufăcători ca la Poliție (...) Vom scotoci toate ascunzișurile (...) vom cotrobăi prin toate hrubele întunecate în care zac uneltele de lucru ale unei generații de imbecili și le vom așeza în locul de onoare în muzeul acuzator al momentului de azi".

Tonul răzbunător al "Dreptății" a fost preluat imediat de "România Liberă" și "Scânteia".

Victimele "Dreptății" au fost: Constantin Noica, Emil Cioran, Mircea Eliade, Nae Ionescu, George Georgescu (directorul Filarmonicii) și alte personalități notabile înfierate a fi ideologi ai mișcării legionare.

c) se omite impradonabil că cei care ar urma să fie îndepărtați din funcțiile în prezent deținute, nu și-au ascuns trecutul, ei și faptele lor au căpătate aprecierea publică cuvenită, fiind de un deceniu și jumătate cetățeni cu drepturi depline ai noii Românii, în care calitate și-au adus, într-o măsură mai mare sau mai mică, partea de contribuție la ceea ce societatea românească este în prezent. Or, în ceea ce privește progresele înregistrate de România, acestea sunt apreciate și recunoscute de organismele Uniunii Europene și nu poate exista nici o motivație de genul că lustrația este cerută de Uniunea Europeană sau că ar exista o clauză de salvgardare condamnarea comunismului.

Dimpotrivă, Uniunea Europeană își folosește foarte bine în Parlament - după cum spune domnul Emil Hurezeanu - foștii troțkiști și mao-iști din anii '60-'70.

d) a fost ignorată - atât de către inițiatori, cât și de către Senat, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în acest domeniu. Există, deja, hotărâri împotriva Lituaniei (care a făcut parte din fosta URSS, ceea ce nu este cazul României) prin care C.E.D.O, se îndoiește de necesitatea, într-o societate democratică, a discutării, după 15 ani de la căderea comunismului, a unor vinovății individuale și eventual astfel de vinovății individuale să nu mai bareze accesul la funcții publice.

În cel puțin alte patru țări - Bulgaria, Germania, Republica Cehă și Polonia - s-a concluzionat, fie de către C.E.D.O., fie de către Organizația Internațională a Muncii sau propriile Curți Constituționale că legi similare adoptate se impun a fi abrogate sau, în cel mai rău caz modificate, apreciindu-se că s-ar putea recurge la îndepărtarea din instituțiile publice doar a acelor persoane cu privire la care se poate proba că au participat nemijlocit la "suprimarea drepturilor omului".

În Bulgaria, legea a fost declarată neconstituțională, în Cehia a fost abrogată de Legea funcției publice, iar în Germania și Polonia s-a recomandat abrogarea, menționându-se că după trecerea unei asemenea perioade de timp, persoanele în cauză nu pot face obiectul unor discriminări dacă nu există probe că au întreprins acțiuni de forță ori dușmănoase noului regim democratic.

f) proiectul legii se bazează pe o inadmisibilă prezumție de vinovăție colectivă, aplicată extensiv, cu încălcarea principiilor neretroactivității legii, dreptului la apărare și prezumției de nevinovăție.

Trebuie să observăm că în raport cu neconcordanțele dintre dispozițiile legale interne și jurisprudența C.E.D.O., obligația justiției României este de a aplica jurisprudența Curții Europene.

Pe cale de consecință, proiectul de lege, în loc să rezolve, numai bine că va crea probleme în raport cu Uniunea Europeană, deoarece nu vor fi puțini cei care invocând generozitatea legii în ceea ce privește situațiile de incompatibilitate și confuziile în ceea ce privește responsabilitățile individuale, chestiunile de constiuționalite și de contradicție cu normele europene, vor obține hotărâri judecătorești favorabile de la C.E.D.O., ceea ce, în principiu, va însemna că, în România, Charta fundamentală a drepturilor omului a fost încălcată și, deci, principiul "lustrației", așa cum se preconizează a fi legiferat, nu poate funcționa.

Nu în ultimul rând trebuie observat că "lustrația" este un termen străin limbii naționale, care nu și-a găsit locul în dicționar, ceea ce explică, în cel mai evident mod, că nu prezintă nici un interes pentru vorbitorii limbii romîne, motiv pentru care reprezentanții marcanți ai Coloanei a V-a se străduiesc să-l introducă, drept expresie a aceleiași continue lupte de clasă.

Vă rog să observați că experiența unor state membre ale Uniunii Europene sau a unor state candidate la aderare, relevă faptul că soluții legislative relativ asemănătoare s-au dovedit irelevante și au condus la dezbinare socială, fiind date uitării sau au făcut obiectul unor reclamații adresate forumurilor internaționale, iar statele respective au fost puse în situația de a furniza explicații și solicitîndu-li-se abrogarea reglementărilor în cauză.

Găsesc cel puțin surprinzător faptul că în Senat au fost trecute cu vederea și, chiar mai mult, ignorate numeroasele și conssitentele obiecții pe care Guvernul, sub semnătura primului ministru, le-au exprimat cu privire la proiectul legii, conform "Punctului de vedere" nr. 2782 din 08.11.2005, respectiv observațiile de fond care privesc:

a) neconcordanța cu jurisprudența C.E.D.O., care arată că "previzibilitatea unei norme, mai ales când aceasta impune restricții, nu a fost respectată atunci când restricția vine ca urmare a unor fapte din trecut, când persoana în cauză nu putea, în mod rezonabil, să prevadă faptul că acțiunile sale pot avea consecințe negative în viitor";

b) neconcordanța și nearmonizarea și obligațiile asumate de statul român prin convenții internaționale, în special din perspectiva discriminării în angajarea sau exercitarea unei profesii, bazată pe o opțiune politică (Convențiile O.I.M. nr. 111 și nr. 112, Carta socială europeană revizuită);

c) absența procedurilor clare și limitativ prevăzute pentru a se putea evita eventualele abuzuri în aprecierea pericolului pentru care anumite categorii de persoane reprezentantive pentru regimul totalitarist român reprezintă, în prezent, un pericol pentru statul de drept și democrație, în măsura în care să impună eliminarea lor din funcțiile deținute ori blocarea accesului la funcțiile prevăzute de proiectul de lege.

Considerând înțeleaptă și ilustrativă decizia Parlamentului din 1997 de a nu adopta o astfel de lege și având în vedere pertinența argumentelor împotriva adoptării în prezent a unei astfel de legi, propun respingerea propunerii de inițiativă legislativă.

Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului:  

Domnul Valer Dorneanu:

Urmează o altă procedură, aceea afectată răspunsurilor primului ministru și miniștrilor la interpelările deputaților.

de la Ministerul Economiei și Comerțului nu e nimeni?

  Costache Mircea

Domnul ministru Lupu. Domnule Mircea Costache, așteptați răspunsul sau mai faceți o simplă prezentare?

     

Domnul Costache Mircea:

Aștept răspunsul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți cuvântul, domnule ministru.

 
   

Domnul Vasile Lupu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat,

Pentru dumneavoastră am două, pe de o parte, defrișarea suprafeței ce urmează să fie retrocedată și subvenționarea agriculturii, pasta de tomate, calități gustative.

O să încep cu prima. Până în anul 2005 s-au făcut tăieri rase de pădure pe o suprafață de 30 341 de ha, aparținând în cea mai mare parte persoanelor fizice, suprafață de pădure preluată în baza Legii nr.18/1991. După anul 2005, tăierile ilegale de păduri, pe suprafețele mari s-au restrâns substanțial. Rezultatul tăierilor rase, coroborat cu precipitațiile abundente a favorizat alunecările de teren cu efecte bine cunoscute pentru populație și care s-au întâmplat și în cursul anului 2005.

Pentru identificarea urgentă a unor măsuri de stopare a tăierilor ilegale de păduri a fost constituit în luna august 2005 un grup de lucru interministerial format din reprezentanți la nivel de secretar de stat de la agricultură, justiție, mediu, economie și comerț, Ministerul Administrației și Internelor, Garda Națională de Mediu și Autoritatea Națională a Vămilor și care a analizat și stabilit principalele cauze ale producerii tăierilor ilegale. Exportul de bușteni a fost și este în atenția noastră, el se bazează pe convențiile stabilite cu Uniunea Europeană de la care nu putem să ne abatem. La data actuală, exportul de bușteni se efectuează în baza licenței de export eliberată de direcția generală, politici comerciale din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului în baza avizului eliberat de Direcția Politici, strategii și reglementări forestiere din cadrul ministerului nostru.

În prezent se află în faza finală de avizare la Ministerul Economiei și Comerțului ordinul ministrului privind măsura de supraveghere a exportului de masă lemnoasă în stare brută, prelucrată sumar și de produse din lemn.

Principalele măsuri care s-au aplicat pentru stoparea tăierilor ilegale de pădure: 1. verificarea întregului circuit economic creat prin vânzarea lemnului pe picior sau fasonat, prelucrarea acestuia și valorificarea produselor obținute; 2. întărirea capacității de control a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură; 3. se continuă dotarea corespunzătoare cu logistică a structurilor și persoanelor împuternicite să realizeze activități de control.

S-au efectuat controale atât în păduri, cât și la operatorii economici. În urma acestor controale, au fost aplicate, vă dau numai rezultatele din acest an, până la 31 martie un număr de 4 317 contravenții silvice, cu o valoare a contravențiilor de 3,1 milioane lei, pentru abateri de la regimul silvic.

De asemenea, au fost constatate 951 de infracțiuni silvice cu o valoare a prejudiciului de 2,1 milioane roni și s-a confiscat material lemnos, în volum de peste 10 mii de metri cubi. Au fost luate măsuri de împădurire a terenurilor din fondul forestier național și reconstrucție ecologică a arboretelor, afectate integral în anii anteriori de tăieri ilegale. Acțiunea menționată se desfășoară din primăvara acestui an, fie prin efectuarea benevolă a reîmpăduririlor de către proprietari ai terenurilor forestiere, așa cum sunt aspectele acestea prevăzute în art.67 din Codul silvic din 1996.

Și o altă măsură și nu cea mai puțin importantă, conștientizarea publicului în legătură cu efectele defavorabile ale tăierilor ilegale. Au fost prezentate comunicate de presă pentru cazurile deosebite privind agresiunea pădurilor.

Principalele măsuri care se desfășoară în prezent pentru stoparea tăierilor ilegale: este vorba de controlul de fond și controlul circulației masei lemnoase și controlul instalațiilor debitat lemn rotund, efectuat prin sondaj la operatorii economici.

V-am prezentat, domnule deputat, pe scurt răspunsul, vi-l pot și prezenta în scris astăzi.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Mai aveți un răspuns, dar aici este menționat că vi-l dă scris. Doriți să comentați primul răspuns? Vă rog.

Al doilea răspuns i-l oferim scris, domnule ministru.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Am înțeles.

 
     

Domnul Costache Mircea:

Facem economie de timp. Da.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Răspunsurile la interpelări, bineînțeles că arată gradul de receptivitate al ministerelor interpelate față de problematica pusă în discuție și putem nota și numărul de infracțiuni și numărul de amenzi și confiscări de masă lemnoasă și măsuri de prevenire a tăierilor ilegale care arată o anume activitate și o preocupare. Dacă lucrurile ar sta așa, noi n-am mai avea de ce să ne sesizăm. Dacă în teritoriu, lucrurile ar merge în acest sens și n-ar lua-o țara la vale și satele la vale, din cauza tăierilor abuzive, lucrurile n-ar mai degenera și n-am mai avea de ce să ne interpelăm unii pe alții și poate că ne-am canaliza energiile în cu totul și cu totul alte direcții.

Dar, dumneavoastră știți foarte bine că acum când discutăm noi și când dumneavoastră spuneți că luați măsuri și când Guvernul și-a asumat un program anticorupție, declarat și fățiș, acum când discutăm noi, sunt state de deal și de munte în care defrișările continuă, tăierile abuzive continuă.

Există localități în care s-au depășit și granițele județului, s-au trezit unii tăind în loc de județul Buzău prin Covasna, ei nu mai știau unde se află.

Deci, dumneavoastră trebuie să ne înțelegeți că nu ridicăm probleme întotdeauna de dragul de a avea activitate parlamentară și de dragul de a ne disputa pe anumite probleme cu miniștrii și că situația din teritoriu o impune și că în domeniul protejării fondului forestier, nu s-a făcut și nu se face nici acum tot ce trebuie.

Ne-ați justificat într-un fel așa, tangențial, că exportul de bușteni și că exportul de masă lemnoasă în general continuă și e prosper și înfloritor și toți care se ocupă de domeniul acesta devin dintr-o dată cu o stare materială bună, pentru că ar fi o obligație a directivei a Uniunii Europene.

Eu vă rog frumos să ne revizuim cu toții comportamentul când e vorba de a implica și de a pune în față directive ale Uniunii Europene și a invoca anumite reglementări impuse de cineva din afară, pentru că s-ar putea ca mergând pe fir și direct la chestiune să nu fie tocmai așa. Nu cred că poate cineva să impună în așa măsură deteriorarea mediului, alunecările de teren și catastrofele naturale cauzate de despăduririle bruște, de tăierile abuzive de păduri, în așa fel încât să venim cu toții să spunem că e directivă U.E., pentru că compromitem în ochii opiniei publice însăși construcția europeană pentru care se face atâta caz și către care își declară cu toții românii adeziunea într-un europenism, eurooptimism care îi uimește pe cei din țările comunitare.

Eu zic că mai este mult de făcut, eu am reținut ce ați spus dumneavoastră ca măsuri de prevenire, dar trebuie cineva să fie mai ferm din punctul de vedere al conservării mediului și al prevenirii catastrofelor, al alunecărilor de teren în special. O ia țara la vale, o iau satele la vale și noi invocăm directive U.E. ale exportului de bușteni.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

V-aș ruga să vă reamintiți că un comentariu la un răspuns durează două minute. Nu mă puneți în situația de a vă întrerupe și de a vă atrage atenția.

 
  Nicolae Popa

Îl întreb pe domnul deputat Nicolae Popa dacă se mulțumește cu răspunsul scris sau dorește să-l audă.

Domnule ministru, vă rog să-i răspundeți domnului deputat Nicolae Popa de la Partidul Conservator, în legătură cu licitația privind concesiunea activității de neutralizare a deșeurilor de origine animală.

   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ca urmare a angajamentelor asumate de România în vederea îndeplinirii condițiilor pentru integrare în U.E., a fost adoptată Ordonanța de Guvern nr.47 din 11 august 2005, prin care se reglementează activitatea de neutralizare a deșeurilor de origine animală, precum și Hotărârea de Guvern nr.1210 din 2005 care creează cadrul legal în ce privește concesionarea acestei activități.

În conformitate cu prevederile actelor normative menționate anterior, concesionarea activității de neutralizare a deșeurilor de origine animală a intrat în sfera de activitate a Agenției Domeniilor Statului.

În baza acestor acte normative, A.D.S.-ul a procedat la elaborarea procedurii specifice de organizare și desfășurare a concesionării activității de neutralizare a deșeurilor de origine animală în conformitate cu prevederile Legii nr.210 din l998 privind regimul concesiunii și Hotărârii de Guvern nr.216 din 1999 prin care se aprobă Normele metodologice de aplicare a acestei legi.

În elaborarea procedurii de concesionare, s-au avut în vedere prevederile Ordinului A.N.S.V.S.A. 139 din 2004, a Ordinului ministerului agriculturii nr.723 din 29.09.2003, pentru aprobarea normei sanitar-veterinare ce stabilește reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman și care reprezintă transpunerea Directivei Uniunii Europene nr.1774.

Prin criteriile de selectare a ofertelor, s-a avut în vedere experiența ofertantului în activitatea de neutralizare a deșeurilor de origine animală, puterea economică a acesteia, astfel încât să existe premisele realizării unei investiții considerabile necesare îndeplinirii până la 31 decembrie 2006 a criteriilor absolut necesare pentru integrarea în U.E. De asemenea, un tarif cât mai mic pentru neutralizare, având în vedere că această activitate este susținută de la bugetul statului.

Ca urmare, în data de 25 ianuarie 2006, a fost publicat anunțul, iar conform anunțului publicitar, calendarul concesiunii a fost următorul: depunerea ofertelor până la 15 martie 2006, deschiderea ofertelor și desemnarea câștigătorilor în perioada 16.03.-27.03.

La întrebările unu și doi referitor la faptul că comisia de licitație nu a fost legal constituită și ar fi adoptat decizii nelegale, trebuie să precizăm că aceasta a fost formată din 7 membri, din care un reprezentant de la Ministerul Finanțelor Publice și de la Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor.

Așa cum se menționează în decizia de numire a comisiei de licitație, celor 7 membri li s-a adăugat supleantul de președinte care are calitatea de membru în comisie, numai în cazurile în care președintele lipsește din motive obiective, însă va participa la toate ședințele de licitație, va semna toate procesele verbale.

Numirea comisiei de licitație, alcătuirea și funcționarea acesteia a respectat dispozițiile Legii nr.219 și a Hotărârii Guvernului nr.216/1999.

Referitor la întrebarea nr.3 cu privire la faptul că procedura de licitație a încălcat principiile transparenței, liberei concurențe, a tratamentului legal și nediscriminării, trebuie să ne exprimăm nedumerirea față de aceste afirmații, fiindcă nu înțelegem cum s-a ajuns la această concluzie, având în vedere că la elaborarea procedurii de concesionare precum și punerea în practică a acestei proceduri au respectat întocmai principiile menționate de dumneavoastră.

Astfel, condițiile de participare la licitație au creat posibilitatea participării tuturor categoriilor de persoane fizice și juridice române și străine prevăzute în Legea 219. De asemenea, ni s-a răspuns în regim de urgență și nepreferențial. Documentele de participare precum și oferta tehnică și financiară au fost numerotate, semnate de către secretarul comisiei și contrasemnate de toți ofertanții.

Orice posibil ofertant care a cumpărat caietul de sarcini are dreptul de a contesta modul de organizare a procedurii de licitație, de a solicita lămuriri asupra desfășurării acesteia și de a primi răspunsuri până la data și ora stabilită pentru deschiderea ofertelor.

Participarea la deschiderea ofertelor și semnarea procesului verbal fără obiecțiuni...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, nu e nevoie să citiți chiar toate amănuntele, mai ales că-i oferiți și răspunsul scris. Faceți o sinteză dacă mai aveți ceva relevant de spus.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Pentru că este foarte punctual, nu aveam cum să ocolesc aceste detalii. Eu pot să-l dau domnului deputat cu acordul dumneavoastră și cu acordul domniei sale.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc foarte mult.

Doriți să comentați, domnule deputat? Un minut.

Așteptați un comentariu de la domnul deputat Popa. Și, între timp, să vă pregătiți pentru a oferi răspuns și domnului deputat Gabriel Vlase.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor colegi,

Sigur că această activitate de neutralizarea deșeurilor este foarte importantă și e un punct cheie, aș putea spune, în recomandările impuse de Uniunea Europeană. Tocmai de aceea, trebuia să acordăm o atenție deosebită și responsabilitate, seriozitate în concesionarea acestor activități.

Sigur că au fost contestații din partea unor firme foarte renumite care lucrează în domeniu de 40 de ani de zile și au niște investiții colosale în Europa, firme din Austria care au și contestat această licitație și au câștigat firme care au probleme cu bugetul statului, cum e PROTAN SA, care s-au coalizat cu ATEP din Ungaria și bineînțeles că au câștigat în chip monopolist toate licitațiile din toate euroregiunile din România. Or, nu se poate așa ceva. Nu cred că celelalte firme care au participat la licitație, nu ar fi întrunit condițiile impuse prin caietul de sarcini.

De aceea, noi credem că este ceva putred în Danemarca?! Eu am cerut să se anuleze această concesionare, să se facă una legală și serioasă, în așa fel încât să nu existe nici un fel de suspiciune. Pentru că cei care au contestat nu se vor opri aici. Vor merge mai departe la Consiliul Europei și tot noi o să cădem rău în această situație.

De aceea, eu cred că răspunsul nu mă satisface nici pe departe și cer reanalizarea lui și, bineînțeles, să revină asupra unei decizii care să satisfacă și Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Pentru domnul deputat Gabriel Vlase. Nu este. Îi transmiteți în scris răspunsul.

 
  Ioan Țundrea

Pentru domnul Țundrea. Așteptați ca răspunsul să vi-l prezinte și oral sau îl primiți în scris?

Vă rog. Pentru domnul deputat Țundrea.

   

Domnul Vasile Lupu:

La interpelarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele: prima, câți bani publici au consumat în acest an și în anul trecut funcționarii publici din Caraș-Severin care fac parte din Caravana "Fermierul".

Începând cu luna ianuarie 2006, activitatea de promovare a programului "Fermierul", a registrului fermelor, a cotei de lapte și a formei de sprijin acordată producătorilor agricoli de Guvern, s-au desfășurat în județul Caraș-Severin pe trei coordonate. Unu. Activitate de promovare efectuată de specialiștii Direcției agricole pentru dezvoltare rurală, după un grafic de promovare pe localități, o activitate săptămânală de promovare a acestor programe în zilele de sâmbăta și duminica, la inițiativa conducerii D.A.D.R. Caraș-Severin cu sprijinul domnului deputat Ionesie Ghiorghioni, membru al Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, și nu în ultimul rând, la inițiativa primarilor din localitățile județului. Și a treia, o activitate permanentă de informare de către specialiști din cadrul biroului "Fermierul".

Activitatea de promovare a acestui program amintit mai sus și nu doar Programul "Fermierul" s-a făcut fără costuri suplimentare, funcționarii publici participând la aceste sesiuni de promovare fără a solicita decontarea diurnei aferente, acordarea de zile libere sau echivalent bănesc.

Considerăm că promovarea acestor programe face parte din atribuțiile specifice de serviciu prevăzute în fișa postului și înțelegând că numai procedând în acest mod se obține maximum de eficiență, deoarece prezentarea acestor acte normative producătorilor agricoli este forma cea mai dorită și mai precisă de a transmite informațiile către beneficiari.

Singurele cheltuieli rezultate în urma acestor întâlniri sunt cele privitoare la consumul de carburanți, deplasările efectuându-se cu autoturismele din dotarea instituției și a Oficiului județean de consultanță agricolă Caraș-Severin.

Rezultatul acestor întâlniri se regăsește și în absorbția fondurilor alocate de Guvern prin Hotărârea 785/2005 pentru aprobarea programelor privind sprijinirea Asociației crescătorilor de animale pentru lapte, înființată conform Ordonanței nr.26 din 2000 cu privire la asociații și fundații, cu modificările și completările ulterioare, precum și a producătorilor agricoli care dețin în exploatație animale pentru lapte, pentru achiziționare de dotări și instalații de muls și de răcire a laptelui, cu finanțare de la bugetul de stat.

În data de 8.I.2006, la această hotărâre de Guvern era contractată doar suma de 1.083 miliarde ROL din totalul de 19 miliarde lei ROL alocat județului, în urma acestei întâlniri cu producătorii agricoli, întreaga sumă a fost epuizată, în plus, fiind consumată și suma solicitată suplimentar.

Doi. Dacă au fost sancționați funcționarii publici incompetenți care induc în eroare cetățenii din Caraș-Severin referitor la accesarea fondurilor europene.

Prezentarea programelor de finanțare din fondurile europene cât și a celorlalte forme de sprijin s-a realizat pe baza actelor normative emise, precum și pe baza ghidurilor specifice, neexistând posibilitatea prezentării de date incorecte sau incomplete.

De asemenea, la fiecare dintre aceste întâlniri, s-au prezentat participanților ghiduri și pliante elaborate în acest scop și care pot fi consultate la sediul Direcției agricole din județul Caraș-Severin. N-a existat posibilitatea dezinformării, cu atât mai mult cu cât la întâlnire a participat o echipă alcătuită din specialiști.

Trei. Care sunt firmele acreditate și agreate din Caraș-Severin care execută studii de fezabilitate și proiecte pentru Programul "Fermierul"?

Am aici această listă, dacă vreți vă dau răspunsul scris. Da? Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Doriți să comentați, domnule Țundrea? Poftiți!

Întreb din nou dacă domnul Gabriel Vlase este.

Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Țundrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt cumva mulțumit că este domnul secretar Lupu aici pentru că domnul ministru Flutur, într-adevăr, acum, este angrenat în probleme grave pentru țară.

Ce mă surprinde pe mine este că se continuă de la nivelul Executivului campania electorală pe care eu am încercat să o sesizez în această interpelare. Eu cred că un parlamentar are dreptul să facă o dezbatere publică a unui proiectul de lege, să facă lobby în Parlamentul României, să-l treacă prin majoritatea votului și apoi Executivul să-l pună în aplicare.

Ceea ce se întâmplă în Caraș-Severin este o aberație și vine de la acest microfon să spună domnul secretar de stat că domnul deputat Ghiorghioni face nu știu ce binefacere în Caraș-Severin.

Păi vă spun eu de la acest microfon ce face domnul Ghiorghioni. În primul rând, merge în Caraș-Severin și transmite saluturi președintelui Consiliului județean care se scuză politicos că n-a putut să vină să-l onoreze cu prezența în comunitățile în care se deplasează.

În al doilea rând, în fiecare sâmbătă și duminică, ca și cum Executivul n-ar putea să lucreze de luni până vineri, vorbesc de D.G.A., de A.N.C.A. trebuie să aștepte pe domnul deputat Ghiorghioni ca să meargă în localitățile respective să transmită salutul președintelui, să promoveze Programul "Fermierul".

Când am spus că sunt probleme la acest program, eu m-am referit la accesarea fondurilor la bancă atunci când era vorba de Banca Comercială. Între timp, se pare că s-au mai rezolvat problemele, s-au acreditat și alte bănci.

A fost un răspuns evaziv pentru că eu am întrebat câte programe s-au aprobat și câți fermieri o să vedem în Caraș-Severin după această campanie electorală deșănțată.

Domnule secretar de stat, vreau să vă spun că în acest Parlament sunt mai multe partide, dacă unul din funcționarii publici apare la o conferință de presă locală sau în teritoriu, vă spun că mâine nu mai are loc de muncă. Vă rog frumos să respectăm legea și răspunsul o să-l studiez, ce mi-ați scris dumneavoastră aici, pentru că și la firmele care proiectează și obțin până la urmă aceste fonduri sunt multe semne de întrebare.

O să studiez materialul și o să mai colaborăm.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
   

Domnule ministru, v-aș ruga să răspundeți în scris domnului deputat Ioan Munteanu și Emil Radu Moldovan, care nu sunt aici.

Și cu aceasta, interpelările adresate Ministerului Agriculturii s-au încheiat. Vă mulțumim pentru participare, domnule ministru.

Este prezent domnul secretar de stat Anton Niculescu de la Ministerul Afacerilor Externe, însă nu este aici domnul Petru Călian. V-aș ruga să-i transmiteți răspunsul în scris.

Este cu un set de răspunsuri domnul Cătălin Ionel Dănilă de la Ministerul Muncii. Pentru domnul Mircia Giurgiu. Nu este. Îi răspundeți în scris la două întrebări.

Domnul Mihai Dumitriu. Nu este. Îi răspundeți în scris. Domnul Adrian Moisoiu. V-aș ruga să-i prezentați răspunsul domnului Adrian Moisoiu.

Și domnul Andrian Mihei este? Da. Bun.

 
  Adrian Moisoiu

Domnul Cătălin Ionel Dănilă (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei):

Mulțumesc, domnule președinte.

La interpelarea adresată domnului ministru Gheorghe Barbu de către domnul deputat Adrian Moisoiu, referitoare la recalcularea pensiilor, formulăm următoarele: fondurile alocate în primul trimestru al acestui an, potrivit prevederilor bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2006 au fost insuficiente pentru efectuarea la timp a operațiunilor de transmitere prin poștă a deciziilor de recalculare și buletinelor de calcul.

În luna martie 2006, au fost realocate sume cu altă destinație din trimestrul IV în trimestrul I, dar aceste fonduri au ajuns la casele județene de pensii după efectuarea procedurii de aprobare de către Ministerul Finanțelor Publice, circa 20 de zile, respectiv în ultima parte a lunii martie 2006.

Întrucât necesarul de fonduri la capitolul "bunuri și servicii" nu este acoperit din prevederile bugetului aprobat pentru anul 2006, au fost făcute demersurile necesare pentru acoperirea acestora cu ocazia rectificării bugetare.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, aveți dreptul la un comentariu.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Și mulțumesc și domnului secretar de stat aci prezent.

Într-adevăr, era necesar ca să se prevadă suma respectivă. Înțeleg că în clipa de față s-au alocat sumele respective și ar fi fost păcat ca o acțiune care s-a declarat că este încheiată să se fi împotmolit exact la final, pentru că degeaba poți să-i spui pensionarului că "dumitale ți s-a recalculat pensia" dacă el nu vede care este punctajul de care dispune în clipa de față și cum anume s-a determinat acel punctaj.

Ca urmare, și reclamații din acest punct de vedere. Sper că a fost pusă cu bună intenție întrebarea și respectiv, pe viitor vom încerca să găsim soluții mai bune.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Andrian-Sirojea Mihei

Pentru domnul deputat Andrian Mihei.

   

Domnul Cătălin Ionel Dănilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la recalcularea pensiilor în interpelarea adresată domnului ministru, avem următorul răspuns: conform prevederilor art.161 alin.2 din Legea nr.19/2000, completată și modificată, în condițiile în care pentru o anumită perioadă în carnetul de muncă nu sunt înregistrate salariile, asiguratul poate prezenta acte doveditoare de certificare. În caz contrar, drepturile salariale luate în calcul la stabilirea punctajului anual se consideră egale cu salariul minim pe economie.

Documentele administrative, cum ar fi deciziile de încadrare, ordine de numire în funcție și altele, documente administrative dintre angajatori și asigurat, nu pot fi utilizate ca documente pentru dovedirea salariilor, întrucât din acestea nu rezultă perioada de timp în care au beneficiat de aceste drepturi salariale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Aveți cuvântul, domnule coleg, pentru a comenta răspunsul.

 
   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Parțial mulțumit. Știu că aceste documente administrative nu pot fi luate în calcul. Problema este că foarte multe întreprinderi care s-au desființat, au fost lichidate, arhivele au fost distruse, nu se mai regăsesc statele de plată și, de aceea, foarte mulți pensionari care au avut funcții de conducere solicită recalcularea acestor salarii tarifare în baza adeverințelor pe care le au cu numirea în funcție, celelalte date ca și vechime fiind trecute în cartea de muncă, știindu-se că în perioada '52-'59, singurele rubrici care nu erau completate erau cele de la salariul tarifar.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Ion Călin

Pentru domnul deputat Ion Călin, răspunde domnul secretar de stat Marius Bălu de la Ministerul Apărării Naționale cu privire la trecerea bunurilor care au aparținut unităților militare în domeniul public al județului Dolj.

   

Domnul Marius Bălu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naționale):

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat,

În realizarea transferurilor respective, pe lângă instituția militară, mai sunt implicate și alte instituții ale statului, iar pe de altă parte, procedura legală impune parcurgerea obligatorie a mai multor etape pe care dumneavoastră le cunoașteți. De aceea, apreciem că transferul imobilelor disponibile către organele administrației publice locale constituie un proces care necesită o perioadă semnificativă de timp și care nu depinde în mod unilateral de instituția inițiatoare, în cazul de față, Ministerul Apărării Naționale.

Referitor la situația imobilelor transferate din administrarea sa, facem precizarea că numai în cursul anului 2005, Ministerul Apărării Naționale a transmis două cazărmi către autoritățile administrației publice locale din județul Dolj.

Totodată, la solicitarea Consiliului județean, Ministerul Apărării Naționale a fost de acord cu transmiterea parțială a imobilului constituit în Cazarma 349 Craiova pentru Regia autonomă Aeroportul Craiova și a inițiat în acest sens un proiect de hotărâre a Guvernului.

Acest demers legislativ a primit avizul instituțiilor publice implicate, urmând ca, potrivit legii, succesiunea operațiunilor din această etapă să fie încheiată de către Ministerul Justiției.

Această instituție este de acord cu avizarea transferului parțial al Cazărmii 349, sub rezerva schimbării doar a titularului dreptului de administrare, în scopul păstrării sale în proprietatea publică a statului.

În aceste condiții, pe data de 14 martie 2006, Ministerul Apărării Naționale a informat Consiliul județean Dolj despre situația de fapt, solicitând, în eventualitatea menținerii interesului pentru această parte din imobilul 349 Craiova, identificarea unei noi soluții în sensul precizărilor ministrului justiției.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule deputat Călin, dacă doriți să faceți un comentariu la ceea ce s-a spus.

 
   

Domnul Ion Călin:

Mulțumesc, domnule președinte.

Îi mulțumesc și domnului secretar de stat.

Numai că scopul interpelării mele, domnule secretar de stat, era tocmai acela că de mai mulți ani de zile și sunt vreo cinci la număr, nu se reușește acest transfer și eu sunt de acord cu cele ridicate de Ministerul Justiției, am să mă adresez și doamnei ministru Macovei. Numai că dacă mai punem bețe în roate, apropo de proceduri, și că mai dorim să mai rămână ceva în domeniul public al statului, n-o să mai rămână decât câțiva pereți, că în rest totul se descompletează, se alege praful.

Și văzând cu ochii că totul se năruie, că totul se distruge, încă mai ținem la domeniul public al statului. Și când integrarea acestor obiective în patrimoniul consiliului județean, în activitățile economice și sociale ale județului ar fi benefice pentru toată lumea, plus că am proteja domeniul public. Dar, mă rog, așa se vede din unele fotolii înalte că trebuie să protejăm patrimoniul public al statului.

Eu, oricum, mulțumesc și sper că se va finaliza acest transfer să putem să punem în valoare ce alții au construit cu multă trudă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Adrian Moisoiu

Din partea Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, domnul secretar de stat Florin Bejan. O să-i răspundă domnului deputat Adrian Moisoiu cu privire la salariile personalului din Poșta Română.

   

Domnul Florin Bejan (secretar de stat, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

În urma interpelării dumneavoastră, referitoare la salarizarea personalului care lucrează în cadrul Companiei Naționale Poșta Română, vă comunicăm următoarele: în urma grevei generale declanșate pe 18 aprilie 2005 și după negocierile între Administrația Companiei Poșta Română și reprezentanții sindicali ai salariaților din C.N.P.R., s-a stabilit acordarea următoarelor drepturi salariale care au intrat în vigoare începând cu data de 1 mai 2005: salariul minim de 3,3 milioane de lei pentru 9200 de salariați remunerați cu salariul minim pe economie, majorarea salariului de bază pentru ceilalți angajați cu 3%, acordarea unui spor de vechime de 5% pentru tranșa de vechime în muncă de 3 până la 5 ani.

Menționăm că fondul de salarii al Poștei Române pe anul 2005, față de cel aferent anului 2004, nu a putut fi majorat cu mai mult de 4%. Acest lucru fiind la vremea respectivă stabilit prin H.G.142/2005 și 148/2005.

Prin Hotărârea de Guvern nr.50/2006, fondul aferent de salarii anului 2006 a crescut în schimb cu 12% față de anul 2005. Ca atare, vă informăm că, în cursul săptămânii viitoare, vor fi demarate negocierile dintre administrația C.N.P.R. și reprezentanții Federației sindicatelor din poștă și telecomunicații. În cadrul acestor negocieri, se va stabili și majorarea salarială pentru anul 2006, în limita fondului de salarii aprobat.

În același timp, Poșta Română este preocupată să asigure pentru toți angajații Poștei condiții cât mai bune de lucru prin investiții și la nivelul infrastructurii poștale, programe de training pentru perfecționarea profesională și reconversie, facilități de natură medicală, socială și recreativă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Vreți să comentați acest răspuns, domnule Adrian Moisoiu? Vă rog.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule secretar de stat,

Noi ne-am mai întâlnit aici acum un an și ceva când v-am pus prima oară o interpelare pe această temă, și spun cinstit că atunci dumneavoastră mi-ați promis, de fapt nu mi-ați promis mie, că de fapt ați promis întregului personal din Poștă, că veți analiza situația și veți face o strategie de creștere a salarizării acelor persoane care lucrează în cadrul Companiei Naționale Poșta Română.

Vă aminteam la momentul respectiv și văd și acum ați driblat răspunsul în legătură cu diriginții de oficiu din mediul rural care desfășoară muncă de 8-10-12 ore și în locul factorilor poștali, și în locul persoanelor care sunt în concediu, și care de fapt nu sunt pontați decât cu 6 ore și, ca atare, și la vechimea pentru pensie și ca salarizare, știm toate treburile acestea. Și pe care văd că-i uitați în continuare sau ați uitat să-mi răspundeți. N-am înțeles, probabil că nu aveți un răspuns, pentru că altă explicație n-am.

Mă deranjează faptul că dumneavoastră ați fost lider sindical, așa am înțeles eu, până când ați ajuns secretar de stat. Și ăsta este și motivul pentru care ați intrat în Parlament, chiar pe listele partidului nostru, după câte știu. Adică nu în Parlament, în conducere.

Totuși, uite care este situația. Deci, v-aș ruga să nu încercați să ascundeți adevărul și să veniți să spuneți clar: "Dom'ne, astea am făcut, astea nu." Pentru că era foarte clar atunci. Monitorizarea s-a ridicat, deoarece acesta era motivul pentru care nu se puteau mări salariile. Iar cu un miel și o ureche de porc, adică cu o creștere a salariilor din Crăciun în Paște sau din Paște până în Crăciun, cred că nu ați reușit să compensați munca și să recompensați corespunzător munca celor care lucrează la companie.

Deci, vă aștept, încă, în continuare. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și domnul secretar de stat Florin Bejan are dreptul, potrivit Regulamentului, să comenteze "comentariul".

 
   

Domnul Florin Bejan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimaților domni deputați,

Stimate domnule deputat Moisoiu,

Sunt câteva inexactități în ceea ce ați menționat dumneavoastră: în primul rând, nu știu dacă are sens acum, dar n-am fost lider de sindicat niciodată.

În ceea ce privește procesul de restructurare a Companiei Poșta Română, acesta este un proces care se desfășoară, în momentul de față se selectează un consultant pentru a se face această întreprindere.

În ceea ce privește condițiile de muncă ale oamenilor, aș vrea să precizez un lucru: vorbiți de diriginții de la oficiile poștale din mediul rural, care lucrează 10 ore; eu cred că sunteți dezinformat în acest sens, poate chiar de unii dintre dumnealor, pentru că - în general - mai ales la mediul rural există o problemă de rentabilitate a acelor oficii, pentru că nu știu de ce ar lucra dumnealor 10 ore; în general lucrează program redus, într-adevăr, pentru că numărul de trimiteri și de schimburi poștale acolo este foarte redus și este una dintre problemele pe care noi le avem în vedere.

Deci, în ceea ce privește creșterea condițiilor salariale, v-am și spus că pentru anul acesta fondul de salarii, față de 2005, este majorat cu 12%.

În plus față de aceste aspecte, aș dori să precizez și faptul că pe lângă acele ajutoare de care spuneați dumneavoastră, de Crăciun și de Paște, s-au făcut și alte eforturi pentru salariați. S-au făcut vaccinări în perioada respectivă pentru anumite boli profesionale, care n-au însemnat foarte puțini bani nici acelea, și se continuă să se facă eforturi.

În privința monitorizării iarăși sunteți dezinformat, pentru că nu a fost încă ridicată monitorizarea. Noi înșine încercăm să facem eforturi pentru ca acest lucru să se rezolve. Deci monitorizarea nu a fost ridicată până în luna iulie, încă. Nu noi suntem cei care am hotărât acest lucru. Sperăm ca odată cu începerea procesului de restructurare, după ce se selectează consultantul, să reușim să ridicăm monitorizarea, în sfârșit.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Este prezent, din partea Ministerului Administrației și Internelor, domnul secretar de stat Mircea Alexandru, care are de dat 9 răspunsuri la 9 interpelări.

Domnule secretar de stat, pentru Mircia Giurgiu comunicați în scris.

Tot în scris pentru domnul Gabriel Vlase.

Pentru domnul deputat George Băeșu tot în scris.

Pentru doamna deputat Gabriela Crețu tot în scris.

Și prezentați-i, vă rog, răspunsul doamnei Cornelia Ardelan. A plecat și dumneaei? Da.

Pentru domnul deputat Adrian Moisoiu aveți să-i dați 2 răspunsuri: unul referitoare la situația existentă în Consiliul Local Tăureni; și al doilea referitoare la un incendiu provocat în Piața Armatei din Târgu Mureș.

Încercați să fiți, după îndelungata experiență pe care o aveți, concis.

 
   

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Stimate domnule deputat,

În legătură cu invalidarea mandatului unui consilier local din comuna Tăureni, județul Mureș, vă comunicăm următoarele.

Hotărârea nr.27/16.09.2005 a Consiliului Local Tăureni, județul Mureș, privind demisia din funcția de consilier a domnului Bercea Remus și invalidarea în funcția de consilier local a domnului Rotar Ioan a fost notificată de instituția Prefectului județului Mureș la data de 26.09.2005 ca fiind incompletă și nelegală.

Ca urmare a refuzului Consiliului Local Tăureni de revocare a actului administrativ în discuție, instituția Prefectului a promovat acțiune în contencios administrativ, care a format obiectul dosarului nr.4543/2005 la Tribunalul Mureș.

La data de 17.02. a.c., instanța sesizată s-a pronunțat cu privire la acest dosar prin Sentința Civilă nr.275, în sensul admiterii acțiunii Prefectului și anulării hotărârii menționate anterior.

Precizăm faptul că până la acest moment sentința pronunțată nu a fost comunicată oficial părților, datele și informațiile menționate anterior fiind preluate din registrul instanței sesizate.

Menționăm și faptul că hotărârea judecătorească este supusă recursului, potrivit dispoziției Legii contenciosului administrativ. Având în vedere că termenul de recurs începe să curgă de la data comunicării sentinței, precum și faptul că sentința nu a fost comunicată până în acest moment, nu a fost posibilă promovarea recursului de către cei interesați.

Semnalăm că, potrivit Codului de procedură civilă, hotărârea judecătorească urmează a fi pusă în executare numai după rămânerea ei ca definitivă și irevocabilă.

Având în vedere considerentele prezentate, menționăm că în cazul semnalat de dumneavoastră au fost întreprinse demersurile legale în vederea stabilirii legalității.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Moisoiu dorește să facă un comentariu.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc.

Eu îi mulțumesc domnului secretar de stat pentru răspunsul pe care mi l-a dat și pe care, de fapt, îl aveam exact așa cum l-a prezentat dânsul, și în interpelarea pe care i-am dat-o dânsului, că o am aici de față.

Din păcate, operativitatea în acest caz lasă total de dorit. Vreau să întreb și eu: oare cetățenii din comuna respectivă sunt sau nu sunt prejudiciați de faptul că omul care a primit voturile noastre, pentru partidul nostru, pentru P.R.M., încă din luna august, iată că am ajuns în luna aprilie și toată treaba se tergiversează pentru că efectiv un primar s-a jurat că el n-o să ..., adică o să pună tot timpul "tălpi", o să pună tot timpul obstacole pentru ducerea la începlinire a unei hotărâri de justiție și, respectiv, de aplicare a legii, nu?

Ce s-ar fi întâmplat dacă în situația asta ar fi fost mai mulți consilieri locali? În această situație ar fi trebuit să se suspende activitatea Consiliului Local din comuna respectivă? Să facem alegeri sau ce Dumnezeu s-ar fi întâmplat acolo?

Deci, este încă inadmisibil din punct de vedere al operativității.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar de stat, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Numai într-un minut vreau să fac precizarea că, din punct de vedere al Executivului, deci al Prefectului, acesta - cu celeritate - de îndată a sesizat instanța de judecată.

Dacă aveți o problemă sau dacă aveți dileme în legătură cu problema care vă interesează, cred că este cazul să vă adresați puterii judecătorești, care nu este Guvernul României.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Întreb dacă domnul deputat Ioan Aurel Rus, de la P.R.M., este prezent?

Domnule secretar de stat Onisei, v-aș ruga să-i transmiteți răspunsul scris.

Da, stați puțin, domnule secretar de stat, că am făcut o întrerupere pentru a-l elibera pe domnul secretar de stat Ioan Onisei.

Mai aveți o interpelare pe care i-o datorați domnului Mircea Costache. (Discuții la masa prezidiului între domnul secretar de stat Mircea Alexandru și domnul Valer Dorneanu.)

Bun. Vă rog să-i comunicați în scris răspunsul.

În aceste condiții, domnule Mircea Alexandru, nu mai aveți. (Se reiau discuțiile la masa prezidiului, între domnul secretar de stat Mircea Alexandru și domnul Valer Dorneanu.)

Vă rog. Eu vă dădusem cuvântul pentru amândouă.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

Succint, în dosarul care are ca obiect incendiul produs în Piața Armatei din Tg. Mureș a fost dispusă începerea urmăririi penale față de administratorul și angajații S.C. Electrica BOCIKOR S.R.L. Tg.-Mureș, pentru comiterea infracțiunii de distrugere din culpă, prevăzută de art.219 alin.l și alin.3 din Codul penal.

În urma analizării dosarului s-a stabilit necesitatea efectuării mai multor acte de urmărire penală, în vederea identificării și stabilirii vinovăției persoanelor din cadrul administrației piețelor Tg.-Mureș cu privire la incendiul produs.

De asemenea, unul dintre învinuiți a solicitat dispunerea unei expertize tehnice, în specialitatea procese pirogene și incendii, expertiză ce urmează a fi dispusă în cel mai scurt timp; în funcție de concluziile expertului, cercetările vor fi continuate sub supravegherea procurorului.

În ceea ce privește prejudiciul cauzat celor 32 de operatori economici, precizăm că a fost dispus de către procuror un sechestru asigurator asupra bunurilor societății în discuție.

Menționăm și faptul că unul dintre operatorii economici păgubiți nu a depus la dosar acte doveditoare a valorii prejudiciului, deși s-au angajat în acest sens în fața organelor de poliție.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Adrian Moisoiu dorește să spună câteva aprecieri.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Din păcate, și aici răspunsul este numai pe jumătate. Adică, efectiv domnul secretar de stat se referă la prejudiciul firmei acesteia cu care s-a încheiat licitația pentru executarea lucrărilor în Piața Armatei. Scapă, însă, că de fapt acolo sunt două cauze sau doi împricinați.

Pe de o parte, există și fiecare, de fapt, are în frunte Primăria Tg. Mureș, pentru că Primăria Tg. Mureș a făcut și licitația cu firma respectivă.

Pe de altă parte, Primăria - la rândul său - nu a luat nici o măsură pentru protecție împotriva incendiilor, deși în interpelarea mea este prevăzut, este arătat acest lucru: grupul de pompieri Horea din Tg. Mureș a acordat mai multe amenzi; deci în sensul ăsta a atras atenția Primăriei Tg. Mureș, asupra faptului că nu asigură condițiile privind protecția și siguranța împotriva incendiilor.

Deci, este clar din acest punct de vedere, că mai este încă un vinovat acolo, în afară de cei care au neglijat să ia măsurile p.s.i. corespunzătoare.

Pe de altă parte, și cu asta am încheiat, se repetă aici o situație pe care am întâlnit-o tot la o întrebare, tot la o interpelare primită atunci din partea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, unde spune că se vor lua măsuri din timp împotriva celor care au adus niște prejudicii unor persoane private.

Păi, stați puțini, dar oamenii aceștia mai trebuie să și trăiască, domnule secretar de stat. Dacă noi vom lungi acest proces, și așa cum chiar doamna ministru Monica Macovei de la acest microfon a spus cu diverse ocazii, "că trebuie să facem astfel încât să fim operativi", adică Justiția să acționeze imediat. Altfel, dacă nu oamenii mor de foame, nu au cu ce să reinvestească în procesul de producție și, respectiv, nu au cum să se întrețină. Vom ajunge din rău în mai rău.

Deci, vă rog frumos să vă gândiți și din acest punct de vedere.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da, aveți cuvântul, domnule ministru.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Mulțumesc, domnule președinte,

În primul rând, sunt de acord cu ceea ce dumneavoastră semnalați, cu faptul că pompierii ziceți, deci Inspectoratul pentru situații de urgență și-a făcut datoria, controlând și aplicând sancțiuni contravenționale.

Admit și faptul că Primăria nu și-a făcut datoria. Însă, știți bine că atunci când am discutat aici, în această sală, Legea nr.215, pe Cap. XII "Sancțiuni", și am avut o discuție interminabilă în legătură cu sancțiunile care i se pot aplica Primarului, semnalez ceea ce și dumneavoastră știți foarte bine: Primăria nu este Executivul.

Eu răspund pentru activitățile Guvernului, ale Executivului, și nu pentru cele, pentru ce face sau ceea ce nu face Primăria, ca să fie lucrurile bine precizate. De Primărie răspunde primarul, nu Executivul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Un grupaj de răspunsuri îl are de oferit domnul secretar de stat Ervin Zoltan Szkely, din partea Ministerului Sănătății și Familiei.

Domnul deputat Petru Gabriel Vlase, dacă este? Răspundeți în scris, domnule ministru.

Domnul deputat Mircia Giurgiu nu este. Răspundeți în scris.

Pentru Gabriel Vlase, de asemenea, răspundeți în scris.

Și la următoarea, cu situația Spitalului de urgență Bacău, și la următoarea, cu medicii coordonatori din Bacău, și la aceea cu farmaciile din Bacău, și la întrebarea cu privire la serviciul de ambulanță din Bacău.

Iar pentru domnul Emil Radu Moldovan îi răspundeți în scris, cu privire la întoarcerea la natură de frica reformei.

Am înțeles că ați cerut reprogramarea răspunsului pentru domnul Ioan Aurel Rus. Îi răspundeți în scris, oricum.

Pentru domnul deputat George Băeșu îi răspundeți în scris.

La situația nou-născuților - pentru domnul Aledin Amet - îi răspundeți și dumnealui în scris.

Cu aceasta misiunea dumneavoastră s-a încheiat.

 
  Aurel Vlădoiu

Pentru domnul Aurel Vlădoiu, domnul secretar de stat Dan Cristian Stoica îi răspunde la o întrebare cu privire la alocarea fondurilor necesare pentru construirea sediului Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea.

   

Domnul Dan Cristian Stoica (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Domnule deputat,

Potrivit art.67 alin.1 din Legea nr.303/2004 privind organizarea judiciară, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție coordonează activitatea parchetelor din subordine, îndeplinește atribuțiile prevăzute de lege, are personalitate juridică și gestionează bugetul Ministerului Public.

Din informațiile primite de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a rezultat faptul că terenul în suprafață de 1.186 m2 a fost atribuit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, prin Hotărârea Guvernului nr.888/2003 și preluat apoi prin protocol de la R.A.P.P.S., în data de 7 ianuarie 2004, iar ordonatorul principal de credite a publicat anunțul de intenție privind licitația de proiectare a viitoarei investiții - sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul și Judecătoria Vâlcea, în Monitorul Oficial Nr.11/2004, Partea a IV-a.

La data de 01.07.2004, Consiliul Județean Vâlcea a emis certificatul de urbanism, iar în Monitorul Oficial nr.126/2004, Partea a IV-a, a fost publicat anunțul de participare la licitația de proiectare a investiției.

Deschiderea licitației a avut loc la data 03.08.2004, licitație care a fost anulată prin hotărârea Comisiei de evaluare, la data de 30.08.2004, deoarece nici o firmă nu a îndeplinit în totalitate prevederile impuse prin caietul de sarcini și nu a inclus în tarifarea propusă costurile elaborării planului urbanistic de detaliu impus de certificatul de urbanism.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în calitate de ordonator principal de credite, a solicitat Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea să întocmească planul urbanistic de detaliu, alocând în acest sens suma de bani necesară.

Totodată, li s-a atras atenția că această investiție nu poate fi cuprinsă în programul de investiții pe anul 2005, decât după finalizarea celor solicitate prin adresa respectivă: susținerea licitației de proiectare, întocmirea studiului de fezabilitate și aprobarea indicatorilor tehnico-economici de către Consiliul Tehnico-Economic al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pe data de 03.02.2005, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea a înaintat planul urbanistic de detaliu propus în patru variante, dar nici una dintre ele nu se rezuma la terenul atribuit prin HG nr.888, alegerea oricărei variante implicând rezolvarea juridică a revendicării terenului suplimentar și a dezafectării unor imobile existente pe acesta. S-a revenit apoi cu adresă pentru urgentarea întocmirii planului.

La data de 12.04.2006, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea a înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție planul urbanistic de detaliu în patru variante, refăcut doar pentru terenul atribuit prin hotărâre de Guvern și urmează, în cel mai scurt timp, să fie avizată una din variante.

După avizare, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, în calitate de ordonator secundar de credite, împreună cu Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, în calitate de ordonator terțiar de credite, și împreună cu Serviciul Tehnic al Ministerului Public, urmează să definitiveze tema de proiectare și să organizeze licitația publică deschisă pentru desemnarea proiectantului, activitate ce se estimează a avea loc până la data de 01.1l.2006.

Proiectantul desemnat câștigător al licitației publice deschise va întocmi studiul de fezabilitate cu indicatorii tehnico-economici ai investiției, iar ordonatorul principal de credite va asigura alocarea fondurilor necesare derulării acestei operațiuni.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, doriți să comentați răspunsul? Vă rog.

 
   

Domnul Aurel Vlădoiu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Am făcut această interpelare întrucât acest teren, care este foarte important, este ultracentral, a fost atribuit pe vremea când eram la Prefectură, și țin mult să realizăm acolo un obiectiv de importanță deosebită, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea.

Era un proiect făcut de către Banca Agricolă, pentru că acolo era proiectată Banca Agricolă, un proiect foarte frumos, și eu am sugerat să folosim acel proiect care, zic eu, a fost cumpărat de către Protocolul de Stat atunci când banca s-a privatizat, cu o sumă importantă, de aproape 500 milioane numai proiectul, iar terenul 1,2 miliarde.

Sunt mulțumit de răspunsul pe care domnul ministru mi l-a dat, dar să insistăm să urgentăm acest obiectiv, care este important pentru Vâlcea și pentru Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, întrucât lucrează procurorii câte 6 într-un birou, și le cerem să aibă performanță.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Pentru domnul Ioan Aurel Rus aveți să-i comunicați două răspunsuri, domnule ministru, în scris.

 
  Adrian Moisoiu

V-aș ruga, în aceste condiții, în continuare, să-i răspundeți domnului Adrian Moisoiu, cu recomandarea de a fi mai succint, pentru că nu ne interesează toate aspectele tehnice din interiorul ministerului - cine avizează, serviciul tehnic, cine trimite și cu ce adresă trimite. Deci încercați să fiți mai concis.

   

Domnul Dan Cristian Stoica:

Domnule deputat,

Art.66 din Legea nr.304 privind organizarea judiciară spune că ministrul justiției exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnați de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, de Procurorul General al Parchetului Național Anticorupție ori de ministrul justiției. Însă, acest control constă doar în verificarea eficienței manageriale, a modului în care procurorii își îndeplinesc atribuțiile de serviciu și în care se desfășoară raporturile de serviciu cu justițiabilii și cu celelalte persoane implicate în lucrările de competența parchetelor și nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale și soluțiile adoptate.

Prin urmare, ministrul justiției nu poate interveni în activitatea judiciară desfășurată de procurori.

Sub această rezervă, precizăm că din datele comunicate de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a rezultat că Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș efectuează în momentul de față verificări în dosarul menționat de dumneavoastră, față de învinuitul Oltean Ovidiu-Petru.

În luna martie 2006, au fost finalizate expertizele dispuse în cauză. Durata mai mare de timp necesară soluționării acestui dosar este determinată de complexitatea faptelor pentru care sunt cercetați învinuiții, de multiplele cereri de probațiune solicitate de toate părțile, de lipsa de cooperare a unora dintre persoane și de necesitatea respectării regulilor de procedură penală cu ocazia administrării probelor.

În urma clarificării tuturor punctelor de vedere, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș va lua decizia care se va impune în cauză.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Adrian Moisoiu dorește să comenteze răspunsul dumneavoastră.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Da, domnule președinte, mulțumesc și eu și domnului secretar de stat pentru că a spus o serie întreagă de cauze pentru care aceste procese și aceste dosare trenează, și sunt patru dosare care de fapt au fost conexate într-unul singur, dar nu s-a spus de fapt principalul motiv pentru care trenează acestea. Pentru că Primarul din localitatea respectivă este un traseist politic și care a știut de fiecare dată să cadă în picioare: când a candidat pe lista P.D.-ului și în perioada '96-2000; pe urmă s-a transferat în 2000 pe lista P.N.L.-ului; pe urmă a candidat și a trecut la P.S.D.; în clipa de față încearcă din nou să treacă la P.D., și în felul acesta să treneze toate aceste dosare.

Asta este cauza principală, domnule secretar de stat, și de fapt eu v-am arătat asta și în interpelarea pe care v-am dat-o, și cred că prin faptul că nu puneți punct la asemenea aspecte, punctele acelea de care avem noi nevoie în ceea ce privește reforma în Justiție cam lasă de dorit.

Eu sper ca doamna ministru, dacă se uită cu mai multă atenție peste aceste materiale, în ideea în care o știu că dorește să facă, și cred că vrea să facă ordine, atunci ar trebui să se implice mai mult, și nu să lase la dispoziția nu-știu-cui care are sau n-are chef să ducă până la capăt procesul din Justiție.

Vă mulțumesc.

 
  Florea Voinea

Domnul Valer Dorneanu:

Sunt 9 răspunsuri de dat din partea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, pe care ni le va oferi domnul secretar de stat Septimiu Buzașu.

Pentru doamna Gabriela Nedelcu o să-i transmiteți răspunsul în scris.

La fel pentru domnul Cristian Stănescu.

În aceste condiții, răspundeți domnului deputat Florea Voinea, care este prezent, cu privire la realizarea infrastructurii de legătură privind podul peste Dunăre de la Vidin-Calafat.

   

Domnul Septimiu Buzașu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului):

Mulțumesc.

Proiectul podului peste Dunăre la Calafat-Vidin face obiectul unui acord bilateral încheiat între România și Bulgaria în 2000. Conform Acordului, sarcina părții bulgare este de a construi podul, iar partea română construiește infrastructura de acces la podul de pe malul românesc.

Realizarea acestei infrastructuri de acces face obiectul cofinanțării prin intermediul asistenței nerambursabile acordată de Uniunea Europeană, facilitatea ISPA, în proporție de 75%, și 25% Guvernul, contribuția Guvernului României.

Ca urmare a demersurilor ministerului, ceremonia semnării memorandumului de finanțare pentru construcția infrastructurii de acces la pod a fost în 10 martie 2006.

Totodată, au fost realizate toate demersurile necesare în vederea elaborării proiectelor acestei infrastructuri, dar este necesar ca partea bulgară să ne ofere informațiile tehnice aferente construcției podului și a rampei de acces.

Potrivit corespondenței cu partea bulgară, acest lucru, respectiv transmiterea detaliilor tehnice, se va face în martie-aprilie 2007, după care Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului va lansa licitația de atribuire a contractelor de lucrări.

În ceea ce privește reabilitarea Drumului Național 56 Calafat-Craiova, care va asigura conexiunea între Craiova și noul pod, acest drum este inclus în Programul de reabilitare etapa a 5-a, finanțat de Banca Europeană de Investiții, iar licitația pentru atribuirea lucrărilor a fost lansată în 9.11.2005.

Referitor la desfășurarea lucrărilor de construcție pentru infrastructurile rutiere mai sus-menționate, facem precizarea că lucrările de construcții finanțate de BEI și Comisia Europeană și cofinanțate de Guvernul României sunt realizate numai cu respectarea legislației românești și comunitare în domeniul protecției mediului înconjurător și în concordanță cu prevederile acordurilor de finanțare la care țara noastră este parte.

De aceea, pentru acest proiect s-a obținut acordul de impact asupra mediului, care s-a făcut și prin consultarea publică a cetățenilor din localităților implicate în derularea acestui proiect de construcții.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Voinea, doriți să comentați răspunsul? Vă rog.

Vă pregătiți, domnule ministru, pentru răspunsul datorat domnului Ion Călin, în legătură cu Aeroportul Internațional Craiova.

 
   

Domnul Florea Voinea:

Domnule ministru,

Vă mulțumesc pentru răspuns. Sunt mulțumit de răspuns și îmi cer scuze pentru că v-am solicitat acum, când dumneavoastră aveți multe probleme cu inundațiile și ar trebui să fiți prezent acolo.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Ion Călin

În legătură cu situația includerii Aeroportului Internațional Craiova pe lista proiectelor prioritare.

   

Domnul Septimiu Buzașu:

Pe lista aeroporturilor care fac parte din această rețea TEN (Trans European Network), a fost stabilită în anul 2003 prin Legea nr.203.

Legea a fost inițiată de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului de atunci, și elementele de infrastructură vizate au fost negociate cu Comisia Europeană.

Orice modificare a acestei liste trebuie să se facă cu acordul Comisiei Europene, iar România - ca viitor stat membru al Uniunii Europene - are obligația de a adopta legislația națională, astfel încât directivele și regulamentele comunitare să fie efectiv direct aplicabile, iar pentru rețeaua TEN avem o directivă și o decizie a Parlamentului European nr.1.692/1996 privind aceste rețele TEN, de transport transeuropean.

Deci, în cazul revizuirii legislației comunitare, după aderarea României, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului va ține cont de propunerile de amendare existente la nivel național la acea dată, și aceasta este o astfel de propunere de amendare, iar prima revizuire estimată este pentru anul 2010.

Deci, în acest moment, nu pot fi acceptate decât modificări minore ale hărților rețelei TEN, iar pentru anul 2010, în cazul primei revizuiri, includerea acestor aeroporturi, și respectiv a Aeroportului Craiova, va fi justificată de creșterea semnificativă a traficului. Detalii sunt în răspunsul scris, la fel ca și în răspunsul precedent.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Evident că domnul deputat Călin nu poate fi mulțumit de acest răspuns, dar îl întreb dacă dorește să facă un comentariu?

Bun, așteptați în 2010 sau în 2012, dar între timp faceți diligențe pentru creșterea acelor parametri de care depinde includerea listelor priorităților.

 
  Vladimir Alexandru Mănăstireanu

Pentru domnul Vladimir Alexandru Mănăstireanu, v-aș ruga să... Vă mulțumiți cu răspunsul scris? Vă rog.

   

Domnul Septimiu Buzașu:

Era vorba de secretizarea acelui contract. Deci, vreau să vă anunț că contractul de proiectare și construire a Autostrăzii Borș-Brașov a fost declasificat de la nivelul de secret de serviciu în data de 23 martie 2006 și poate fi accesat pe pagina de internet a Ministerului Transporturilor, la adresa www.mt.ro.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Mănăstireanu dorește să comenteze răspunsul dumneavoastră.

 
   

Domnul Vladimir Alexandru Mănăstireanu:

Evident că nu pot să fiu de acord cu răspunsul dat de domnul secretar de stat. Normal, la data la care am făcut eu interpelarea, contractul era încă sub secretul de serviciu, însă nici la această dată contractul nu este desecretizat în totalitate.

Și aici mă refer la faptul că pe site-ul dumneavoastră, pe care l-am consultat încă de când s-a făcut anunțul public că a fost desecretizat, și citind contractul, am constatat că doar o parte din anexele sale sunt făcute publice. Iar cea mai importantă, privind avansul de 30% pe care statul îl va plăti Firmei Bechtel și suma efectivă de bani care va fi acordată din banii contribuabililor către această firmă, deci, această anexă nu a fost publicată și normal că contractul este în continuare semisecret.

Dacă dumneavoastră considerați că o desecretizare înseamnă doar a publica liste cu standarde ce trebuie respectate în momentul construcției, și cu care suntem de acord, și liste privind termenele de execuție ale anumitor lucrări, eu am o mică reținere, vreau să văd efectiv și banii care se dau către Firma Bechtel.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Mai aveți să dați un răspuns la ceea ce a comentat domnul deputat? Nu.

 
  Petru Tărniceru

Atunci, vă rog să-i răspundeți domnului deputat Petru Tărniceru, cu privire la firmele grecești AKTOR și MAKLOSH, care au câștigat o licitație cu privire la DN 17.

   

Domnul Septimiu Buzașu:

Lucrările de reabilitare pe DN 17 executate de cele două firme grecești au început în primăvara anului 2005, anul trecut fiind condiții meteorologice nefavorabile, ritmul de desfășurare a fost lent.

Conform clauzelor contractuale și în temeiul prevederilor legale, firmele constructoare au posibilitatea de a subcontracta maximum 30% din valoarea totală a lucrărilor. Și lucrările care intră în această categorie sunt lucrări de terasamente, elemente prefabricate din beton, construirea ariei cu beton de ciment, relocări de utilități, care, conform legislației în vigoare, trebuie proiectate și executate de firme agreate de proprietarii de utilități.

În ceea ce privește starea drumului, acesta este degradat. De altfel, acesta a fost și motivul pentru care a fost inclus în programul de reabilitare, cu o degradare accentuată în ultimul an, datorită ciclurilor de îngheț-dezgheț și a traficului foarte greu.

După această iarnă, degradările au fost accentuate și constructorul urmează să înceapă în regim de urgență reparațiile pentru întreținerea drumurilor.

Ministerul, împreună cu Compania de Autostrăzi, monitorizează ritmul în care se desfășoară lucrările, în așa fel încât ele să se încadreze în graficul prevăzut în contract.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat dorește să comenteze răspunsul dumneavoastră.

 
   

Domnul Petru Tărniceru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este foarte clar, cunosc foarte bine starea drumurilor, este impracticabilă, practic, și este singura cale de acces dintre Moldova și Ardeal. Vreau să vă spun că anul trecut, nu că au fost "lente" lucrările, efectiv, nu au existat!

Nu sunt mulțumit! Ce să vă spun, nu sunt mulțumit deloc de răspunsul dumneavoastră! Este indiferență, să-mi spuneți acum, mie, astăzi, că "am vorbit, îi urmărim"!

V-am solicitat o comisie de control, da? Nu ați pomenit nimic de ea. De la domnul ministru. Nu ați pomenit nimic de așa ceva!

Cunoaștem și contractul, cunoaștem și clauzele, vreau să știu efectiv ce v-ați propus să faceți în legătură cu aceste firme, care, nici la ora actuală, nu au început lucrările?

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule ministru, vă rog să răspundeți.

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Se vor aplica prevederile contractuale.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles.

 
  Andrian-Sirojea Mihei

Mai aveți de oferit două răspunsuri. Dumneavoastră mi-ați demonstrat sinteză, de aceea, o să rog, colegii mei să fie mai zgârciți la comentarii.

Vă rog, domnule ministru. Întâi, pentru domnul Mircea Costache, referitor la situația salariaților de la CFR.

   

Domnul Septimiu Buzașu:

În prezent, la nivelul ministerului se aplică prevederile Ordinului ministrului transporturilor pentru aprobarea procedurii de atribuire a achizițiilor publice, produse, servicii și lucrări în cadrul ministerului și a unităților aflate în subordinea sau sub autoritatea și coordonarea sa. Acest ordin reglementează modalitatea de organizare a achizițiilor prin bursele de mărfuri, ceea ce era subiectul interpelării.

Astfel, în conformitate cu prevederile ordinului mai sus menționat...

 
     

Domnul Adrian Moisoiu (din sală):

Acesta nu este răspunsul domnului Mircea Costache!

 
     

Domnul Costache Mircea (din sală):

Lăsați, o fi al cuiva care e în sală și ascultă!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cui îi răspundeți, domnule ministru?

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Care este problema?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La ce deputat răspundeți?

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Domnului Mihei.

 
     

Domnul Andrian-Sirojea Mihei (din sală):

Este pentru mine, cred. Așa este în listă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bine. Nu ați auzit bine, eu vă dădusem cuvântul pentru domnul Mircea Costache. Răspundeți-i în continuare domnului Mihei.

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Îmi cer scuze!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, răspundeți-i. Domnule ministru, continuați.

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Da, era vorba de folosirea bursei de mărfuri pentru achiziția de...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat este atent la răspunsul pe care îl dați, vă rog să continuați răspunsul.

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

În conformitate cu Ordinul ministrului, unitățile aflate în subordinea sau sub autoritatea și în coordonarea ministerului care au calitatea de autorități contractactante pot organiza prin intermediul burselor de mărfuri achiziții de produse, privind respectarea integrală a Ordonanței nr. 60 privind achizițiile publice, cu excepția achizițiilor de produse care nu fac obiectul tranzacționării prin bursele de mărfuri, precum și a celor expres exceptate prin reglementările legale în vigoare, în plus, vânzări de produse și achiziții încadrate în prevederile art. 8 din Ordonanța de urgență nr. 60 a Guvernului.

Mai mult, în temeiul aceluiași ordin, pot organiza achiziții prin intermediul burselor de mărfurilor și unitățile aflate în subordinea sau sub autoritatea ministerului care nu au calitatea de autoritate contractantă, conform art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule Mihei, doriți să comentați răspunsul? Vă rog.

Pregătiți răspunsul pentru domnul Mircea Costache, cu privire la angajații CFR.

 
   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Domnule secretar de stat, mulțumesc pentru răspuns.

Această interpelare a venit de fapt de la Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța, care are un protocol cu bursa de mărfuri București și o bună perioadă de timp subunitățile, unitățile din subordinea Ministerului Transporturilor au făcut licitații prin acest terminal de bursă a mărfurilor din Constanța.

S-a observat că, de o perioadă de timp, de un an de zile, aceste unități din subordinea Ministerului Transporturilor au început să practice vechile sisteme, de a organiza la sediul societăților lor aceste licitații pentru achiziții.

De aceea, Camera de Comerț, prin intermediul meu, a cerut aceste clarificări, deoarece ni se pare că acest sistem, de a contracta prin bursa de mărfuri, este un sistem transparent, care nu ridică suspiciuni. Și cred că, până la urmă, ar trebui cu toții să încurajăm aceste mecanisme ale economiei reale de piață.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Pentru domnul Mircea Costache v-aș ruga să...

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Un scurt comentariu, dacă îmi permiteți, mai întâi.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, aveți un comentariu și la aprecierile domnului Mihei.

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Da.

Ordinul ministrului este în vigoare, el este obligatoriu pentru toate unitățile din subordinea și de sub autoritatea ministrului, dacă cunoașteți situații în care el nu este respectat, vă rog mult să le sesizați.

 
     

Domnul Andrian-Sirojea Mihei (din sală):

O să comunic la Camera de Comerț acest lucru.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Costache Mircea

Pentru domnul Mircea Costache.

   

Domnul Septimiu Buzașu:

Îmi cer scuze că am încurcat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

O să-i transmiteți și răspunsul scris. În aceste condiții, v-aș ruga să fiți concis.

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Urmare a întârzierilor la plata contravalorii facturilor, furnizarea energiei electrice este sistată de către furnizorul S.C. Electrica S.A. pentru un număr de 64 de puncte de consum ale Companiei CFR, fiind afectați atât funcționarea instalațiilor de siguranță a circulației, cât și consumatorii aflați în spații administrative, respectiv, locuințe conexe, situația pe care ne-ați prezentat-o.

Furnizorul condiționează repunerea sub tensiune a punctelor de consum deconectate de plata datoriilor Companiei Naționale CFR S.A. Dar Compania Națională CFR S.A. nu poate suporta și costurile asociate încheierii de către petenți direct cu S.C. Electrica a unor contracte de realizare a unor racorduri electrice noi, separate de cele actuale.

Deci, rezolvarea problemei va fi o dată cu rezolvarea problemei la CFR.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Costache dorește un scurt comentariu. Și dumneavoastră vă pregătiți pentru răspunsul datorat domnului Vlădoiu Aurel.

Vă rog.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu s-a înțeles bine despre ce era vorba. Sunt gări în România și linii de cale ferată în care se operează noaptea la lanternă, la lumânare, trenul intră în gară întâmpinat cu felinarul din altă epocă, pentru că s-a întrerupt furnizarea energiei electrice. Și, o dată cu energia electrică din gări ș.a.m.d., s-a întrerupt și cea pentru personalul care locuiește în locuințele de serviciu adiacente stațiilor de cale ferată. Oamenii aceia stau în întuneric, deși li se oprește lunar costul energiei electrice, deși și l-au plătit la timp, nu beneficiază de acest bec electric, strict necesar pentru viața omului.

Eu n-am înțeles când își propun, ca Minister al Transporturilor, să rezolve problema. A spus că vor avea curent când se va achita și când se va face plata..., dacă se va face, când o fi, dacă nu s-o împărți...

Nu așa se pune problema, un minister trebuie să aibă pentru toate soluții, că, altfel, dăm în primire și chemăm alții acolo.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, mai doriți să comentați aprecierile domnului Costache?

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Da, un scurt comentariu.

Locuințele respective sunt proprietatea Companiei CFR, și ele suportă aceleași sancțiuni pe care le suportă întreaga companie. Iar problema este a companiei, care are regim de societate comercială, după cum știți, și ministerul face eforturi, împreună cu celelalte instituții abilitate ale statului, pentru a rezolva această problemă.

 
     

Domnul Mircea Costache (din sală):

Când? Când?

 
  Aurel Vlădoiu

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru domnul Aurel Vlădoiu să răspundeți, în legătură cu alimentarea cu apă pentru localitatea Sinești.

   

Domnul Septimiu Buzașu:

Lucrearea de investiții "Alimentare cu apă pentru localitatea Sinești, județul Vâlcea" nu face obiectul programului gestionat de Ministerul Transporturilor, care este un program de pietruire a drumurilor comunale, alimentare cu apă, conectarea satelor la rețeaua de electrificare și la rețele telefonice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997.

Conform Ordonanței nr. 142 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției SAPARD pentru implementarea tehnică și financiară a instrumentului special de preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală, Agenția SAPARD, ca instituție publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Agriculturii și Alimentației, finanțată din venituri bugetare și extrabugetare, este cea care este competentă să dea răspunsul pentru acest subiect.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule deputat Vlădoiu, doriți să comentați răspunsul? Vă rog.

 
   

Domnul Aurel Vlădoiu:

Domnule ministru,

Rugămintea mea a fost de a prinde pe programul Guvernului această investiție, întrucât lucrarea a fost prinsă pe Programul SAPARD, în 2004-2005. Au fost foarte multe reclamații făcute de către o serie întreagă de consilieri locali, lucrarea a fost abandonată de către SAPARD și banii au fost orientați către alte lucrări. Iar astăzi investiția este realizată cam jumătate, s-au investit acolo peste 7 milioane de către constructor, și constructorul vine în fiecare zi și cere bani la primărie.

De aceea, am rugat insistent pe domnul ministru Laszlo Borbely, dacă putem să o prindem pe 577 și să alocăm ceva bani, pentru a continua această investiție. Pentru că SAPARD-ul banii nu-i mai are, i-a dat către altă comunitate locală și investiția a rămas în aer.

Aceasta era rugămintea.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, mai doriți să adăugați ceva la răspunsul inițial?

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Vroiam să-i comunic domnului deputat că pentru anul 2006 programul cu lista obiectivelor este finalizat și trebuie ca această propunere să vină pentru programul din 2007, conform procedurilor de accesare a acestui program. Și nu e nici o problemă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Pentru interpelările adresate Ministerului Economiei și Comerțului urmează ca răspunsurile să fie reprogramate, pentru că nu s-a prezentat domnul ministru Ioan-Codruț Sereș și nici un delegat de al domniei sale.

De asemenea, și celelalte răspunsuri, la care nu ați primit acum nici un semnal, vor fi reprogramate.

Cu acesta, dați-mi voie să declar închisă ședința de azi, urându-vă o seară bună.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19,20.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 17 septembrie 2021, 23:14
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro