Plen
Ședința Senatului din 18 aprilie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.61/28-04-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-12-2021
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 18-04-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 18 aprilie 2006

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Ședința începe la ora 15.15.

Lucrările ședinței sunt conduse de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Gheorghe Funar și Gavrilă Vasilescu, secretari ai Senatului.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința Senatului, de astăzi, 18 aprilie 2006.

Ședința va fi condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Gheorghe Funar și Gavrilă Vasilescu, în calitate de secretari.

Cvorumul de ședință este de 69 de parlamentari.

Absentează motivat de la lucrările Senatului de astăzi un număr de 30 de colegi: 6 sunt membri ai Guvernului, 13 - observatori la Parlamentul European, un coleg se află în concediu medical, 9 colegi sunt plecați în delegații, iar un coleg este învoit.

Programul de lucru: lucrări în plen până la ora 19.30.

De altfel, vă reamintesc, și mâine dimineață, de la ora 9.00 până la ora 13.00, avem o ședință de plen a Senatului.

Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuită.

Înainte de a intra în primul punct al ordinii de zi, declarații politice, vă rog să-mi permiteți să vă aduc la cunoștință că aveți posibilitatea să sesizați Curtea Constituțională, în situația în care apreciați că următoarele proiecte de lege conțin prevederi neconstituționale.

În acest sens, au fost depuse la secretarul general al Senatului următoarele legi:

  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.201/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr.32/2000 privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.205/2005 pentru modificarea Legii educației fizice și sportului, nr.69/2000;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.74/2005 privind înființarea Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.149/2005 privind unele măsuri pentru asigurarea continuării activității Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității;
  • Lege pentru modificarea și completarea Legii apelor, nr.107/1996;
  • Lege privind rambursarea ratelor de capital pentru o cotă-parte din creditul acordat de Guvernul S.U.A. în baza programului CCC - Legea publică nr.480/1992, precum și a altor costuri externe aferente acestei cote-părți;
  • Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă;
  • Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.26/2005 privind managementul instituțiilor publice de cultură;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.7/2005 pentru aprobarea Regulamentului de transport pe căile ferate din România;
  • Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul și acvacultura.
 
Declarații politice prezentate de senatori:  

La declarații politice sunt mai mulți colegi înscriși.

  Mario Ovidiu Oprea - aniversarea zilei de 9 Mai, Ziua Europei;

Îl invit la tribună pe reprezentantul Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD, domnul senator Mario-Ovidiu Oprea.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Onorată asistență,

Revin astăzi în fața dumneavoastră pentru a vă vorbi despre ziua de 9 mai, Ziua Europei. Mai exact, vin cu o veste bună: Suedia, țară membră a Uniunii Europene din 1995, nu este reticentă vizavi de cooptarea României în Uniune, asta nu datorită unei conjuncturi, precum sportul, ci pentru realele progrese economice pe care le-a făcut țara noastră.

Printr-o fericită coincidență, țara lui Anders Celsius, a lui Bergmann, Gustav Pash și Lars Magnus Ericson, țara lui Alfred Nobel, țara de unde vin pacificatorii, chemați, tot mai des, să rezolve conflicte internaționale, țara care a demonstrat lumii un alt model, Suedia, dezbate în Parlamentul propriu intrarea României în Uniunea Europeană tot pe data de 9 mai, Ziua Uniunii Europene.

De curând, am fost prezent în Suedia, pentru un raport asupra implementării Directivei INSPIRE în România, infrastructura informațiilor spațiale, și am avut onoarea să-l întâlnesc acolo pe domnul Bjorn von Sydow, președintele Parlamentului suedez.

Trebuie să vă spun că pe Bjorn von Sydow l-am cunoscut în momentul venirii domniei-sale în România, primindu-l alături de conducerea Senatului și alături de colegii mei, membri ai Grupului de prietenie dintre România și Regatul Suediei, al cărui președinte am onoarea să fiu.

Iată că, prin această coincidență, pentru România, anul acesta, marcarea Zilei Europei are conotații deosebite, și anume, pe data de 9 mai, Ziua Uniunii Europene, Parlamentul Suediei va supune la vot ratificarea Tratatului de Aderare al României la Uniunea Europeană.

Domnul Bjorn von Sydow a afirmat că, din atitudinea de până acum a parlamentarilor suedezi, se distinge ideea că toate luările de cuvânt referitoare la intrarea României în Uniunea Europeană vor fi favorabile acestui demers.

Așadar, încă de pe acum, Ziua Europei va fi o sărbătoare și pentru România.

Așa cum se știe, sfârșitul celui de-al doilea război mondial a lăsat în urma sa o Europă distrusă din punct de vedere material, frământată de puternice crize politice și divizată prin cortina de fier în două mari blocuri: Est și Vest.

Apare, în acest context, un puternic curent înspre o politică internațională, care să fie capabilă să oprească o a treia conflagrație mondială și să consolideze Europa din punct de vedere economic, în fața Statelor Unite și a Uniunii Sovietice.

Soluția la această problemă era ca relația dintre Franța și Germania să cunoască un nou început. Dacă s-ar fi putut crea legături strânse între cele două state, atunci, celorlalte țări libere din Europa li s-ar fi dat un impuls către un destin împreună.

Pentru a găsi o soluție, Robert Schumann recurge la Jean Monnet, om cu o experiență excepțională, acumulată în urma unei îndelungate cariere internaționale. Fără a fi avut vreodată un mandat politic, el deținea reputația de a fi pragmatic, preocupat de găsirea celor mai eficiente soluții. Era deci omul cel mai potrivit să ducă la îndeplinire o asemenea misiune.

Învăluit în cel mai mare secret, pentru a nu-l lipsi de avantajul surprizei, proiectul este finalizat în a noua sa variantă, pe 6 mai 1950. Ideea lui Jean Monnet este acceptată fără rezerve de Robert Schumann și, în timp ce acesta din urmă prezenta planul, în dimineața zilei de 9 mai, colegilor săi de guvern, un emisar secret îl înmâna personal cancelarului german Konrad Adenauer, a cărui reacție a fost, de asemenea, entuziastă.

În după-amiaza aceleiași zile, proiectul este făcut public, sub numele de "Declarația sau Planul Schumann".

Originalitatea ideii lui Monnet constă în unirea oamenilor și a națiunilor prin propunerea unui obiectiv comun, în care să-și găsească, regăsească și să vadă interesele, și să uite diferendele sau divergențele.

Se declanșează, astfel, un proces cu totul nou în relațiile internaționale, de exercitare în comun a suveranității în anumite domenii. Europa devine, astfel, continentul care a construit prima regiune economică a lumii, un edificiu ridicat treptat, a cărui activitate a evoluat în timp. Și într-adevăr, totul a început în acea zi de mai, când a fost realizată prima inițiativă în direcția creării a ceea ce astăzi poartă numele de Uniunea Europeană.

Este motivul pentru care, la summit-ul liderilor europeni organizat la Milano, în 1986, s-a decis aniversarea zilei de 9 mai, ca Zi a Europei. De atunci, această zi este destinată festivităților și evenimentelor ce subliniază cooperarea între popoarele Europei.

"Pentru a înțelege Europa, trebuie să fii geniu sau francez", spunea secretarul de stat american Madeleine Albraight, în 1998. Și putem afirma că, cel puțin o dată în istoria Uniunii Europene, acest lucru chiar a fost adevărat. Modelul european demonstrează lumii că o uniune a popoarelor este posibilă, în măsura în care se bazează pe valori și obiective comune.

Și nu în ultimul rând, trebuie, de asemenea, să ne amintim de ideea care a însoțit permanent demersul lui Monnet: "Noi nu coalizăm state, ci unim oameni".

Mulțumesc, domnule președinte. (aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator

 
  Aurel Gabriel Simionescu - Centralizarea descentralizării;

Îl invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar PSD, domnul senator Aurel Gabriel Simionescu.

   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am intitulat declarația mea politică de astăzi "Centralizarea descentralizării" sau cum se poate realiza un control și o presiune fără precedent asupra autorităților locale.

Programul de guvernare al Alianței PNL-PD prevede importante măsuri în legătură cu descentralizarea în administrația publică, respectiv transferul de atribuții către autoritățile locale, acolo unde se cunoaște cel mai bine situația fiecărei localități și nevoile cetățeanului.

Din păcate, odată cu accederea la guvernare, actuala putere a uitat foarte repede promisiunile făcute și textele proprii din documentele programatice cu care a câștigat alegerile și acționează în mod concentrat tocmai pentru ca acest lucru să nu se întâmple.

Dorința clar manifestată este aceea de a avea un control discreționar asupra autorităților locale.

Cum se întâmplă acest lucru?

O dată, prin multiplicarea, dincolo de orice limită, a controalelor către aleșii PSD, în special. După ce, prin aceeași metodă, directorii instituțiilor deconcentrate, funcționari publici, care au acces la posturile respective, prin concurs, au fost determinați să-și dea demisia, este acum rândul aleșilor PSD, primari și viceprimari, îndeosebi, dar și președinți ai consiliilor județene, să fie controlați de tot felul de instituții care nu pleacă până nu găsesc ceva de amendat, ce puțin. Și cum se pare că s-a cam terminat numărul celor care au putut sau asupra cărora s-a putut face astfel de presiuni, actuala putere creează acum alte instrumente, mai subtile, prin care folosește un alt tip de presiune, cea financiară, pentru a determina subordonarea totală a autorităților locale.

Astfel, în Legea-cadru a descentralizării, așa cum a fost ea modificată de actuala putere, o secțiune întreagă este dedicată capacității administrative a autorităților locale.

Ce înseamnă aceasta? Ne spune chiar legea.

Unele autorități locale au capacitate administrativă de a-și gestiona propriile probleme și ele vor primi atribuții, responsabilități și evident suport financiar. Altele nu vor avea capacitate administrativă și nu vor primi bani. Cum aprecierea capacității administrative aparține unei comisii dirijate de la nivel guvernamental, cu foarte multă obiectivitate, vă vom spune că acolo unde sunt acum primari PNL-PD, care nu greșesc, deci nu primesc amenzi, pentru că nu sunt controlați, vom avea capacitate administrativă, iar acolo unde sunt primari PSD, PRM și chiar PC și UDMR, nu. Vom avea, astfel, cu adevărat, o Românie cu două viteze sau două Românii conduse însă cu o mână forte de la centru.

Și astfel, vom afla că unele comunități trebuie gestionate de la nivel județean, altele de la nivel central, oricum pe o verticală pe care să se regăsească la nivel decizional oameni din actuala putere.

Pentru aceasta, Alianța PNL-PD a avut grijă să facă și o lege, Legea finanțelor publice locale, în care autonomia financiară, predictibilitatea, subsidiaritatea rămân cuvinte fără nici o acoperire în fapt.

Astfel, deși procentele din impozitul pe venit care rămân la dispoziția autorităților locale se păstrează, cota de 22% pentru echilibrarea bugetelor locale, ale comunelor, orașelor, municipiilor și județului se alocă într-un cont deschis pe seama direcțiilor generale ale finanțelor publice județene.

Această sumă se adună cu cele pe care statul le alocă, pe sume defalcate, pentru echilibrarea bugetelor locale și face obiectul împărțirii pe baza unei formule de către direcțiile generale ale finanțelor publice județene.

De ce trebuie ca aceste direcții să facă acest lucru, și nu consiliul județean? Pentru că toate direcțiile deconcentrate, inclusiv Direcția generală a finanțelor publice, au în frunte oameni puși pe baza apartenenței la Alianța PNL-PD, pe când componența și conducerea consiliilor județene este una mult mai eterogenă. Și atunci, se impunea, nu-i așa, controlul absolut asupra acestor fonduri.

Spun absolut, pentru că atunci când consiliilor județene le rămâne de distribuit doar 15% din aceste fonduri, și acestea pentru cazuri nedeterminate, atunci este firesc să constatăm care este ținta actualei guvernări.

Așa se face că, în loc să lăsăm la latitudinea aleșilor locali să hotărască prioritățile județului și ale localității, vom lăsa aceasta la dispoziția calculatorului, care va deveni cel mai important membru al PD sau PNL, după caz.

Și cum calculatorul nu prea are sentimente, ne vom trezi în situația în care multe localități vor rămâne fără a avea asigurat un minim de resurse pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare.

Numai că actuala guvernare s-a gândit și la aceste lucruri, Hotărârile de Guvern, iar exercițiul a fost deja început și este în curs de perfecționare.

Astfel, numai în trimestrul IV al anului 2005, trimestrul I al anului 2006, au fost date peste o sută de hotărâri de Guvern, cuprinzând peste 200 de milioane de lei noi, alocați unor județe, municipii, orașe sau chiar comune. Și dacă unele au vizat, într-adevăr, situații de urgență, altele nu-și au nici o justificare. Pentru că nimeni nu ne poate convinge că situațiile reglementate prin Hotărârea de Guvern, de exemplu, nr.183 din februarie 2006, privind lucrări de proiectare, lucrări de reparații capitale, lucrări de reparații curente, igienizare și dotări mobilier pentru centrele de asistență și îngrijire, centre de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică din unele județe, nu erau cunoscute și că suma respectivă nu putea face obiectul fie al bugetului pe 2006, fie al unei rectificări. Așa cum nu putem fi convinși că multe din celelalte hotărâri date de către consiliile locale erau necesare pentru a fi abordate în acest fel. Este însă încă un exemplu despre modul în care actuala guvernare dorește să creeze dependența cvasitotală a autorităților locale, să le subordoneze, să le facă să știe cine este stăpânul și, mai ales, ce culoare portocalie trebuie ei să iubească.

Dorim să reamintim Alianței D.A. că România a adoptat încă din 1997 Legea prin care a ratificat Carta Europeană a Autonomiei Locale, Cartă care prevede în mod expres obligația statelor semnatare de a crea cadrul necesar de autoritate, legislativ și financiar, pentru ca administrația locală să-și poată duce la îndeplinire mandatul dat de cetățeni.

În aceste condiții, o continuare pe drumul pe care a pornit actuala guvernare înseamnă să scoatem autoritățile locale românești din circuitul european, să distrugem ceea ce s-a clădit până acum, să adăugăm noi probleme la dosarul de integrare și așa destul de problematic al administrației românești.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Viorica Georgeta Pompilia Moisuc - Unde poate duce ignorarea istoriei.

Invit la tribună reprezentantul Grupul parlamentar al Partidului Popular România Mare, doamna senator Viorica Moisuc.

Aveți cuvântul, doamna Moisuc.

   

Doamna Viorica Georgeta Pompilia Moisuc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, revin în această declarație politică de astăzi, intitulată "Unde poate duce ignorarea istoriei", asupra unei chestiuni de o gravitate extremă. Ignorarea sau necunoașterea istoriei, mai vechi sau mai noi, duc adesea la decizii profund incorecte și imorale, mai ales, atunci când avem de-a face cu legi cu largi implicații politice, sociale, economice, morale, etice, pe plan intern, dar și extern, așa cum este controversata Lege a lustrației.

Așa cum a fost conceput, proiectul a dovedit, în întregimea lui, existența unor serioase erori materiale, confuzii în ceea ce privește înțelegerea perioadelor istorice ce s-au succedat, de la 23 August 1944, până în anii 90, chiar mai târziu. Un amestec nefericit de judecăți de valoare asupra evenimentelor, faptelor, personajelor, autori sau martori ai acelor evenimente din acea vreme. Asumarea, cu ce drept, de către cei de azi, a rolului de evaluatori, judecători, arbitri ai istoriei a peste o jumătate de secol, impune înainte de toate, cercetare, analiză riguroasă, înțelegerea fenomenelor în toată complexitatea lor, decență și prudență în formularea judecăților de valoare.

Am încercat, nu numai ca istoric, dar și ca martor al multora dintre evenimentele "odiosului deceniu" al anilor 50, să atrag atenția asupra rolului nefast jucat de MADOSZ în instaurarea bolșevismului în Transilvania, a caracterului organizației de instrumente al Cominternului în subjugarea României de către URSS.

Din motive care, cred, nu pot fi altele decât necunoașterea istoriei acelor ani, MADOSZ-ul nici nu a mai fost amintit în textul votat al Legii lustrației.

Pentru că niciodată nu am rămas datoare în ceea ce privește dezvăluirea adevărului istoric, nici înainte și nici după 1989, n-am de gând să rămân datoare nici acum.

Așadar, MADOSZ-ul, Uniunea Oamenilor Muncii Maghiari din România, a fost o grupare politică de sorginte comunistă, delimitată în cadrul Partidului Maghiar din România, la începutul anilor 30, pentru ca, în cadrul Conferinței de la Târgu-Mureș, din 19 - 20 august 1934, să se proclame organizație de sine stătătoare, sub egida Cominternului și a Partidului Comunist din România.

Printre obiectivele organizației figurau, citez, "administrație și justiție în limba maghiară în județele și localitățile unde locuiește populație maghiară", iar pe plan extern MADOSZ-ul se pronunța pentru realizarea, citez, unei "confederații a popoarelor din Bazinul Dunării", proiectul fusese lansat încă în 18 martie 1920 de Horthy, prim emisarul său la Paris, dr.Ormos.

În ajunul alegerilor din 1937, MADOSZ-ul a intrat în așa-zisă "alianță democratică", împreună cu Partidul Comunist, Frontul Plugarilor al lui Petru Groza și unele organizații ale Partidului Socialist.

Desființat în martie 1938, odată cu toate partidele și organizațiile politice din România, MADOSZ-ul a renăscut în nord-vestul Transilvaniei în vremea ocupației ungare, constituind baza administrației horthyste, în anii 1940-1945.

După 25 octombrie 1944, când a fost eliberată de armata română și ultima localitate ocupată din nord-vestul Transilvaniei, MADOSZ-ul a devenit instrumentul bolșevizării Ardealului. În februarie 1945, la Brașov, această organizație politică, aflată sub conducerea lui Ladislau Banyai, militant comunist stipendiat de Comintern, a organizat manifestații violente împotriva Guvernulu Rădescu, vezi ziarul "Avântul" din 19 februarie 1945.

Sunt cunoscute acțiunile de o deosebită duritate puse la cale de MADOSZ, la indicația Moscovei, la Fabrica de cauciuc din Brașov, în octombrie 1945, pentru alungarea muncitorilor români, ceea ce s-a și întâmplat.

În "Istoria Partidului Comunist Român" de istoricul american Robert King, publicată de Institutul Hoover, în 1979, stă scris la pagina 68, citez, "Partidul Comunist Român a lucrat în Transilvania prin Uniunea Populară Maghiară (MADOSZ) care, în 1945, număra 250.000".

Autorul subliniează, citez, din nou, că "strategia sovietică a fost de a folosi grupuri etnice străine pentru a exercita controlul asupra României", pagina 32, precizând că, citez, "românii refuzau să intre în Partidul Comunist, care manifesta o vădită atracție pentru minoritățile iredentiste... Ungurii comuniști din Transilvania au jucat un rol crucial în implantarea comunismului în România", pagina 38.

Să adăugăm că unul dintre liderii comuniști ai timpului, cu vechi state de funcționar al Internaționalei Comuniste, sosit în "patrie" cu tancurile sovietice, Nicolae Goldberger, care răspunde de Organizația politică MADOSZ, din partea Moscovei, cerea, înainte de lovitura de stat din 6 martie 1945, ca nord-vestul Ardealului, a cărui reintrare sub administrația românească era refuzată de Stalin, alipirea acestei părți a României la Ucraina.

Iată, pe scurt, doar câteva dintre momentele negre ale istoriei noastre, legate de existența și activitatea MADOSZ-ului în România, pe care am ținut să le aduc la cunoștința dumneavoastră nu pentru a-mi motiva amendamentul la Legea lustrației, amendament respins de majoritatea din Senat, ci pentru a trage un semnal de alarmă asupra necesității de a nu ignora noi înșine istoria din motive care nu au nimic comun cu principiile moralității politice și cu interesul național al României.

Mulțumesc celor care m-au ascultat. (aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Puiu Hașotti - Propulsarea primarului sectorului 5, Marian Vanghelie, în funcția de președinte executiv interimar al PSD București;

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD, domnul senator Puiu Hașotti.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În fața priorității numărul unu a momentului, lupta cu apele Dunării umflate, cum nu au mai fost de o sută de ani, subiectul prezentei mele intervenții de la tribuna Senatului este, dacă nu de-a dreptul derizoriu, atunci, cel puțin, unul, minor. Minor, mă grăbesc să adaug, dar foarte caracteristic moravurilor și năravurilor politicii dâmbovițene, mai ales, pentru a parafraza o expresie postdecembristă, dintr-o anumită parte a spectrului nostru politic.

Evenimentul s-a consumat pe 13 aprilie și l-a avut drept protagonist pe domnul Marian Vanghelie, pitorescul primar al sectorului 5 din Capitală, propulsat, cum prea bine știți, în funcția de președinte executiv interimar al PSD București, în urma votului exprimat în cadrul unei ședințe a Consiliului municipal al organizației.

Cu o largă majoritate, contabilizând doar două abțineri, Marian Vanghelie, ciuca ironiilor de până mai ieri, și nu doar din partea adversarilor politici ai PSD și a presei, accede, astfel, într-o postură care-i poate înlesni să viseze cu ochii deschiși la demnități încă și mai înalte în cadrul partidului, partid în care, aproape instantaneu, s-au înregistrat contestații, mai mult sau mai puțin voalate, dar și plecarea în bloc a unor membri contrariați, ca să nu spun, citând presa, pur și simplu, năuciți de fulminanta ascensiune a domnului Vanghelie în cea mai importantă organizație a partidului.

Nu am nici cea mai vagă intenție de a mă amesteca în treburile interne ale PSD, și nici nu am dreptul.

Așadar, nu eu sunt cel în măsură a da dreptate baronilor PSD care, în criză evidentă de identitate a unui partid, recent zguduit de mari scandaluri, au socotit că necesara primenire a propriilor rânduri trebuie să înceapă printr-o infuzie de sânge proaspăt, adus din Ferentari, dar care locuiește pe Bulevardul Dacia.

După cum, nu am să mă hazardez înclinând balanța spre contestatarii domnului Vanghelie, în schimb, doar un mic comentariu, vorbind despre, deja, invocații baroni ai PSD, nu pot să nu le reamintesc acestora, păstrând proporțiile, că, în defunctul partid comunist autohton, în martie 1965, la dispariția lui Gheorghiu-Dej, alți baroni, făcându-și un calcul profund greșit pentru ei și pentru țară, l-au ales în fruntea partidului pe un tânăr de 47 de ani ce li se părea a fi, cum spuneau dânșii "dornic să învețe" și, mai ales, pe care credeau că-l pot domina și manipula. Ce a urmat, se știe prea bine! În paranteză, fie spus, și doar ca o pată de culoare notez și o stranie coincidență, succesorul lui Dej fusese în adolescență calfă neisprăvită de cizmar.

Acum, despre proaspăt unsul președinte executiv interimar al PSD, București, aflăm dintr-un tabloid că ar fi fost, pe vremea lui Ceaușescu ucenic pantofar, la "Arta Încălțămintei".

Dincolo de acest joc al hazardului, împărtășesc și eu opinii, dintre cele mai avizate care s-au făcut auzite imediat după halucinanta alegere de joia trecută și, conform cărora desemnarea domnului Vanghelie, ca președinte executiv al PSD - București, este un semn al decăderii complete a partidului.

Într-un moment, auzind noutatea, mi-am zis că actuala coaliție de guvernare va avea, în persoana impetuosului primar de la sectorul 5, dacă acesta o ține tot așa cu ascensiunea politică, un adversar de calibru, noul Hannibal, încă o dată cer iertare pentru comparație, este nu doar "ante portas", ci de-a dreptul "intra muros".

M-am liniștit apoi amintindu-mi cele spuse în Secolul I - î.H. de Persius unui parvenit din Roma Antică "Ad populus palera ego te intus, et incuten novi!", ceea în limba română înseamnă "Ține blazoanele tale false pentru proști, căci eu te cunosc până în măruntaie".

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Mulțumesc.

 
  Petre Daea - Inundațiile catastrofale produse de Dunăre și atitudinea Guvernului;

Invit la tribună pe domnul senator Petre Daea, Grupul parlamentar PSD, vă rog. Vă rog, domnule senator Daea, vă invit la tribună. (Discuții în sală.)

Vă rog să nu comentați declarațiile politice făcute de alți colegi.

   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică începe cu două întrebări și, în același timp, cu două răspunsuri.

Întrebările sunt ale noastre ale tuturor, răspunsurile sunt date de retină și de guvernanți. Întrebările:

Ce-am văzut? Ce-am auzit?

Am văzut imagini apocaliptice și am auzit că totul este sub control.

Doamnelor și domnilor senatori, țara trece printr-o situație dificilă, din nefericire situațiile grele s-au înmulțit în România. La greu trebuie să ne unim și să acționăm sub cupola interesului național, să unim forțele, indiferent în ce zonă ne aflăm și să folosim experiența și dotarea țării. Dar cine să dea acest semnal al unității și acțiunii? Evident, cei ce administrează țara, cei ce se află astăzi la timonă.

Ca și în alte situații, dar câte la număr, inundații, molime, greve, guvernanții refuză să gândească și să acționeze corect la timp și cu eficiență.

În Săptămâna Patimilor pătimim cu toții, unii direct, afectați de viiturile care le-au luat agoniseala și, uneori speranța vieții, alții văzând neputința și nepriceperea.

Ca specialist, ca om care am avut responsabilitatea unui domeniu extrem de greu și de dificil, mă așteptam ca pe digurile României să văd dotarea SNIF, intervenția utilajelor existente în sucursalele SNIF, care puteau, prin capacitatea lor de invidiat, în comparație cu alte dotări din alte zone să consolideze diguri și să sporească capacitatea de apărare împotriva inundațiilor.

Avem tot ce ne trebuie în țară, avem capacitatea de prognozare, știam când și cu cât crește fluviul, avem specialiști de mare valoare care au construit lucrările hidrotehnice ale țării și au făcut și altora, avem dotare în sistemul SNIF mai puternică ca a armatei, ne lipsește din nefericire capacitatea de a decide la timp și a ne organiza și acționa coerent.

Am văzut cu toții imagini de coșmar, imagini cu sacii cu nisip, bătrâni fără puterea fizică de a interveni, în timp ce utilajele societății specializate în domeniu, nu au putut fi zărite în această luptă cu natura.

Am văzut un ministru al agriculturii care, spre cinstea și hărnicia dumnealui, salva cu elicopterul oameni din fața puhoaielor, dar mă așteptam să îl văd cu mult timp în urmă, pe digul aflat în grija ANIF și să solicite fonduri de la Guvern, să deblocheze conturile societăților, să scoată la lucru tehnica existentă la SNIF care putea lucra zi și noapte pentru a înălța digurile unde situația o impunea.

Dacă se proceda așa, pagubele erau mai reduse, iar efortul bugetar era mult mai mic. Dar, din nefericire, rămânem cantonați în zona imaginii, dorinței de a ne arăta zilnic televizoarele ce harnici suntem când nenorocirea a venit.

Alții, înspăimântați o dată la o sută de ani de nivelul Dunării, au găsit soluția, inundarea terenurilor care au fost scoase de sub ape, să ducem Dunărea pe unde a fost, eventual și în altă parte.

Îmi este teamă de o asemenea abordare, când alții au făcut dovada priceperii și interesului, a se vedea Olanda, luând teren de sub ape, noi introducem terenul sub ape.

Dacă luncile le inundăm, pădurile le defrișăm, dealurile o iau la vale, se pune întrebarea: cu ce mai rămânem?

Este o întrebare la care răspunsul poate, și trebuie să vină de la toți, acum însă, aștept răspunsul guvernanților.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe Funar - Propunerile legislative referitoare la calamitățile naturale, inițiate de PRM și respinse de Guvern;

Invit la tribună pe domnul senator Claudiu Tănăsescu, din partea Grupului parlamentar PRM.

Din sală: Nu este în sală!

   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Dacă nu este în sală, invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Funar. Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, Guvernul condus de premierul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu, un specialist în hidroameliorații și în afaceri cu energie electrică produsă de hidrocentrale, a făcut un singur pas în domeniul inundațiilor, comparativ cu anul trecut, respectiv, pe lângă inundațiile necontrolate a realizat și inundații controlate, dar cu aceleași efecte. PRM a căutat să sprijine Guvernul și, mai ales să-i ajute pe sinistrați prin șase propuneri legislative, și permiteți-mi să fac referire la ele:

Prima, din 10 mai 2005, vizează un program al Guvernului în cazul calamităților naturale.

În acest proiect de act normativ am prevăzut ce trebuie să facă primul ministru, ce trebuie să facă Guvernul în primele 24 de ore, 48 de ore, 72 de ore, în primele 7 zile, în primele 10 zile de la apariția calamităților și în cel mult, dar permiteți-mi să insist puțin asupra art.9 din propunerea noastră legislativă "În cel mult 10 zile de la apariția calamităților naturale, primul-ministru informează Parlamentul și participă la dezbateri în legătură cu cauzele acestora, pagubele produse și măsurile dispuse de Guvern, iar în cel mult trei luni de la apariția calamităților naturale, Guvernul adoptă, prin ordonanță de urgență, programul de acțiuni pentru a preveni repetarea calamității în localitățile și zonele afectate".

Ce-a făcut Guvernul Tăriceanu la propunerea senatorilor și deputaților PRM? Punctul de vedere al Guvernului este clar! Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, deși nu costa nici un leu.

A doua propunere legislativă, datată tot 10 mai 2005, proiect de Lege privind diminuarea riscului de inundații, în art.1 am prevăzut: "Guvernul elaborează în maximum trei luni Programul național pentru amenajarea bazinelor hidrografice în scopul prevenirii inundațiilor pe perioada 2006 - 2010."

Ce a făcut Guvernul?

Nimic în acest domeniu, iar punctul de vedere al Guvernului este limpede, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Deci, Guvernul a refuzat și refuză în continuare să lucreze și să elaboreze un program național pentru amenajarea bazinelor hidrografice în scopul prevenirii inundațiilor.

Cea de-a treia propunere legislativă, datată 26 aprilie 2005, vizează acordarea de ajutoare financiare, persoanelor ale căror case și anexe gospodărești au fost inundate în urma calamităților naturale. Noi prevedeam să se acorde câte 200 milioane lei vechi pentru cei care au suferit de pe urma inundațiilor, sursa de finanțare, "Fondul de Rezervă la Dispoziția Guvernului" și cele 30 milioane promise, pe baza unui protocol oral, ex-Regelui Mihai.

Așa cum știți, cele 30 milioane euro datorită PRM-ului au rămas în visteria statului, Guvernul a refuzat însă să acorde ajutoare financiare celor sinistrați. Punctul de vedere al Guvernului, constant, nu a susținut adoptarea acestei propuneri legislative.

O a patra propunere legislativă a parlamentarilor PRM, datată 25 iulie 2005, vizează construirea de case pentru sinistrați.

În baza propunerii noastre legislative, până la sfârșitul lunii noiembrie, anul trecut, puteau fi construite case pentru sinistrații de anul trecut. Guvernul nu a susținut adoptarea acestei propuneri legislative.

În 6 octombrie 2005, împreună cu mai mulți colegi senatori și deputați ai Grupului parlamentar PRM am venit și am adus în atenția Parlamentului României un proiect de Lege privind asigurarea temporară a cazării pentru sinistrați în spațiile aparținând Ministerului Apărării Naționale. Această propunere legislativă se află astăzi pe ordinea de zi a Senatului și sperăm să fie votată.

Noi am propus ca în spațiile de cazare disponibile în unitățile militare de pe raza fiecărui județ să poată fi cazați temporar sinistrații.

Punctul de vedere al Guvernului "Nu susține adoptarea propunerii legislative", și spațiile respective sunt nefolosite și în prezent.

Și ultima propunere, vizează achiziționarea unor bărci cu motor în localitățile care au avut de suferit în urma inundațiilor.

Guvernul a refuzat să susțină adoptarea acestei propuneri legislative și acum se gândește să cumpere primele bărci cu motor.

Aceasta este atitudinea Guvernului față de propunerile legislative pe care noi le-am făcut. În schimb, totuși, Guvernul s-a gândit să lucreze și am aflat din mass-media de ieri că liderii Partidului Național Liberal s-au gândit să vină în sprijinul persoanelor vârstnice și să construiască cămine pentru vârstnici.

Aș vrea să-l informez pe președintele PNL că senatorii și deputații PRM au înaintat o propunere legislativă privind protecția persoanelor vârstnice, care vizează construirea a trei până la șase centre rezidențiale pentru vârstnici în fiecare județ.

Propunerea noastră legislativă este datată 26 aprilie 2005.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii noastre legislative în punctul său de vedere exprimat în scris, dar ne bucură faptul că după un an de zile, preiau ideea noastră și doresc să construiască aceste cămine pentru persoanele vârstnice.

Ne-am bucura, ca măcar după aceste inundații catastrofale din aceste săptămâni, Guvernul să fie receptiv la propunerile noastre legislative.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Mircea Mereuță - Turismul românesc și promovarea lui cu responsabilitate;

Invit la tribună pe domnul senator Mircea Mereuță, Grupul parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr PNL-PD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Mircea Mereuță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

De ani buni încoace auzim că turismul este o bună afacere pentru economia românească, din păcate, noi nu prea știm să profităm de ea, ca dovadă este faptul că în timp ce în Bulgaria turismul aduce 5% din Produsul Intern Brut, la noi, prin eforturile depuse de actualii guvernanți și ținând cont și de infrastructura actuală, se preconizează ca într-un viitor apropiat să se ajungă la 4% din Produsul Intern Brut.

Cu ce pot atrage românii turiștii străini? Cu un litoral pe care Dumnezeu l-a lăsat la fel de frumos în România, ca și în Bulgaria, dar unde prețurile sunt de trei ori mai mari decât la vecini, munți cu priveliști superbe, cum nu au bulgarii, unde nu-ți rupi mașina pe drumuri ca de exemplu Valea Prahovei, dar unde te lasă mult prețurile. O Deltă unică în Europa, acum inundată. Nu furia naturii duce însă, turismul românesc de râpă!

Anul trecut, când străinii n-au fost alungați de gripa aviară de pe litoral și de inundațiile din Deltă, turismul a produs aproape 2% din produsul intern brut și asta reprezintă un succes, comparativ cu perioada ministeriatului anterior al domnului Dan Matei Agathon. De pildă, promovarea turismului românesc în Marea Britanie a ușurat bugetul de stat cu peste 1.000.000 de euro, numai în anul 2005. Cu banii ăștia, am reușit să convingem 6000 de englezi să ne viziteze țara. În 2005, numărul turiștilor britanici a crescut de la 60.000 la 66.000.

La ultimul târg de turism de la Londra, am aflat din presă că vizitatorii nu s-au călcat în picioare să vadă ofertele de gen Țara lui Dracula, cu care îi îmbiau agenții pentru participare. Cei care se opreau la standul românesc nu pricepeau de ce un sejur în România costă de două ori mai mult decât unul în Spania. Strategiile proaste de management hotelier, precum și obiectivele stabilite de instituțiile statului, responsabile de acest domeniu în perioada 2001-2004, au dus la o scădere a rentabilității financiare a acestei ramuri economice, precum și la un dezinteres din partea turiștilor, români și străini, față de ofertele de sezon din România.

Atitudinea de a face bani din orice în turism nu va avea rezultate pentru oportuniști de moment de piață, în schimb, fără vreun brand mediatizat excesiv, fără o strategie sofisticată sau reclamă plătită pe bani grei, micii întreprinzători din spațiul rural au izbutit ce n-au reușit să facă atențiile de turism, marile hoteluri și guvernanții, la un loc. Au fidelizat atâția turiști, români și străini, încât au început să întocmească liste de așteptare, care să-i poată mulțumi pe toți, mai ales în preajma sărbătorilor că Crăciun și de Paști. De exemplu, în Bucovina, fermele agro-turistice sunt pe placul solicitanților, care preferă calitatea la prețuri acceptabile, comparativ cu ofertele hotelurilor de 2, 3 și 4 stele din zonă. De Paști, pensiunile rurale din zona Putna, Voroneț sau Moldovița au programări făcute de o lună înainte și nu mai pot face față cererilor. Un alt exemplu de luat în considerare este, de pildă, Cheia, stațiunea de la poalele Ciucașului, are vreo două hoteluri cu circa 100 de euro cazare pe noapte, sunt pline doar la vreun congres al cine știe cărei organizații. Turiștii pot fi găsiți, alături de hotel, la pensiuni, pentru 300.000 de lei pe noapte, primește o cameră curată într-o vilișoară din lemn, împodobită cu vânat și blănuri, iar pentru alte 300.000 de lei mănânci pe săturate bucatele gătite de gazdă, servite într-o curte plină cu flori.

În Abrud, sat din Apuseni, la câțiva kilometri depărtare de pârtia de schi de la Arieșeni, prețurile sunt cam la fel, iar gazdele deosebit de primitoare. Palinca nu lipsește de pe masă, iar bucatele sunt preparate după gustul clientului, cu smântână din belșug.

Un alt exemplu demn de menționat este faptul că, în timp ce diverse instituții publice cheltuie o groază de bani din bugetul statului pentru promovarea turismului și anumitor stațiuni românești, un ONG a luat la pas satele din Maramureș, Bistrița-Năsăud, Bucovina și Nordul Moldovei și a întocmit câteva trasee, astfel încât să satisfacă toate gusturile, of road, civilizația lemnului, mâncăruri și băuturi tradiționale, fenomene stranii și supranaturale, drumul sării, caii și poveștile lor, locuri sacre. Le-au postat pe un site și au constatat că turiștii, atât români cât și străini, sunt foarte interesați.

Stimate colege și stimați colegi, v-am prezentat aceste exemple acum, în preajma sfintelor sărbători de Paști, pentru a propune și alte moduri de a face afaceri de pe urma frumuseților țării și a găsi alte soluții benefice pentru bugetul public, în locul legendelor de prost gust, precum Dracula.

Sunt convins că există oameni de bun simț, care nu se aruncă să jefuiască turiștii, fixând prețuri exorbitante. Nu e treaba statului să-i salveze de la faliment, prin promovarea în străinătate, pe patronii care socotesc un sejur pe litoralul românesc de trei ori mai scump decât unul pe malul Mării Egee, și cer mai mult decât austriecii în stațiunile din Alpi, pe o cameră de hotel din Valea Prahovei.

Consider oportun ca noi, parlamentarii, atunci când plecăm în delegații în străinătate, să promovăm adevăratul turism românesc, iar acasă, prin legi pragmatice, să contribuim la dezvoltarea și rentabilizarea acestui domeniu, prin acordarea de facilități IMM-urilor și românilor întreprinzători interesați.

Dacă vom reuși, poate vom avea și noi încasări de 5 - 6% din PIB la bugetul de stat, cum au și alte state interesate de aderarea la Uniunea Europeană.

Vă urez un Paști fericit! Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumim domnului senator.

 
  Ovidiu Teodor Crețu - Moralitate sau lipsă de moralitate;

Invit la tribună pe domnul senator Ovidiu Crețu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Ovidiu Teodor Crețu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, declarația mea politică aș vrea s-o intitulez Moralitate sau Lipsă de moralitate și nu intenționam să o prezint dacă, la cercetarea casetei, nu aș fi găsit un document, pe care, am întrebat și pe alți colegi, ei nu l-au găsit în caseta respectivă.

Vroiam să renunț la această declarație politică, după declarațiile domnului senator Mario-Ovidiu Oprea și a doamnei Viorica Moisuc, care ridicaseră stacheta discuțiilor la un nivel ce nu mi-ar fi permis să ating subiectul pe care vreau să-l prezint astăzi, însă domnul senator Puiu Hașotti, căruia îi mulțumesc, prin declarația dânsului, m-a adus cu picioarele pe pământ și mi-am dat seama că suntem în Senatului României, între politicieni, și nu la Mitropolie.

Sigur, prima tentație a mea a fost de a nu crede și de a ascunde informația pe care am primit-o, dar am verificat la Biroul permanent al Senatului și documentul este, într-adevăr, înregistrat.

Stimate colege și stimați colegi, moralitatea sau, mai precis, lipsa de moralitate a unora dintre noi duce la lipsa de credibilitate a întregului Senat. Avem, după cum știți, în sondajele de opinie cea mai slabă credibilitate din țară, dintre instituțiile românești. Este, pe undeva, normal dacă și oameni care, cu elocință, cu competență...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rog colegii senatori să facă liniște! Vă rog să mă iertați, domnule senator!

 
   

Domnul Ovidiu Teodor Crețu:

...susțin, de la acest microfon, lucruri care nu sunt adevărate. Desigur că moralitatea nu are nimic de-a face cu competența. De-a lungul vieții, și eu, și dumneavoastră, am întâlnit oameni care erau competenți în sectorul lor, chiar de calitate, dar nu aveau moralitate. Din păcate, de la acest microfon, uneori, elocința, acest dar pe care unii îl au, este folosită pentru a masca lipsa de moralitate. Poate Creatorul, Dumnezeu - natura, Alah sau Buda - a compensat, atunci când ne-a dat darul Lui, dându-le la unii - unele, iar la alții - altele.

Valoarea sumei în discuție este chiar ridicolă, dar gestul de a cere suma respectivă și, apoi, minciuna de a spune că nu a cerut-o este strigătoare la cer.

Vă mai amintiți, stimate colege și stimați colegi, că, în săptămâna trecută, distinsul nostru coleg, care lipsește, domnul Varujan Vosganian, de la acest microfon a susținut cu tărie că nu a cerut Senatului să i se deconteze 11 dolari contravaloarea asigurării medicale. În caseta mea am găsit o cerere cu antetul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, al cărei președinte este domnul Vosganian, cerere adresată domnului Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, semnată deci de domnul Varujan Vosganian, în care spune:

Subsemnatul, Varujan Vosganian, senator, membru al delegației române la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, vă aduc la cunoștință că nu pot să efectuez deplasarea la sesiunea APCE, deoarece pe agenda Senatului din data de 10-04-2006 există proiecte de lege care necesită prezența senatorilor Grupului parlamentar al PNL.Nu există penalizări pentru anularea biletelor de avion, însă, solicit suportarea din bugetul Senatului a contravalorii asigurării medicale (11 dolari).

O să dau și la presă adresa respectivă.

Că a cerut 11 dolari nu este nici un fel de problemă, dar să vii aici și să faci mincinoși pe ceilalți, cu tărie, cu convingere, mi se pare că este deplasat. Și ce nu mi se pare la locul lui este faptul că nici un membru al Biroului permanent, la momentul respectiv, nu i-a spus: Domnule, stai jos, pentru că mințești! - deoarece aceasta s-a întâmplat atunci.

Vă mulțumesc,stimate colege și stimați colegi.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumim domnului senator.

 
  Tiberiu Aurelian Prodan - Poluarea limbii române;

Invit la tribună pe domnul senator Tiberiu Prodan, Grupul parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Este foarte posibil ca declarația mea de astăzi să fie considerată inoportună, când, iată, așa cum au arătat și ceilalți colegi ai mei, apele fac, din nou, ravagii în ravagii în România.

Departe de mine intenția de a minimaliza consecințele acestor nedorite calamități, dar nici nu cred că putem să rămânem insensibili față de un alt fenomen, cu efecte aproape la fel de nocive, poluarea limbii române.

Cred că toți oamenii de pe glob, inclusiv românii, au dreptul la o comunicare corectă. Atâta vreme cât această comunicare va fi alterată, prin abundență de greșeli gramaticale, folosirea eronată a unor cuvinte sau nereguli și nerespectarea regulilor dialogului, înseamnă că ea nu se realizează.

Din păcate, alarmele date în legătură cu invadarea limbii române cu termeni argotici, care o sărăcesc, rămân fără ecou, alături de îngăduitoarea acceptare a afluenței de cuvinte obscene rostite în public sau prezente în muzică.

Nu în ultimul rând, după 1990, asistăm la un exces de englezisme, care au invadat de-a dreptul toate tipurile de comunicare și care, nu de puține ori, sunt termeni necunoscuți pentru cei cărora le sunt adresați, obstrucționând, astfel, comunicarea. De la jurnaliștii din presa scrisă și audiovizuală, la vip-uri sau oameni politici, greșelile de exprimare, erorile gramaticale și - de ce să nu recunoaștem? - vulgaritățile de limbaj, în loc să șocheze, par să nu mai mire pe nimeni. Ba, mai mult, ele sunt, adesea, copiate cu un exces de zel demn de o cauză mai bună. Multe "vedete" sunt, realmente, în imposibilitatea intelectuală de a se exprima mai bine decât știm. Din păcate, frecvența aparițiilor acestora este alarmantă. Aici ar trebui să intervină starea de veghe și de continuă denunțare a tot ceea ce poluează discursul politic, pentru a pune la colț metaforele de bodegă.

Stimate colege și stimați colegi, cred că aspectele, pe care le-am prezentat mai sus, trebuie să constituie tot atâtea motive de îngrijorare și să ne dea de gândit asupra viitorului limbii române. Este bine cunoscut faptul că, de-a lungul anilor, limba română a trebuit să accepte diverși termeni străini, neologisme, adesea asimilate complet, fenomenul fiind în concordanță cu procesul de modernizare a societății noastre. Cu toate astea, avalanșa de termeni străini, constatată după 1990, alături de sărăcia de vocabular, la care se adaugă abundența aproape agresivă a greșelilor de exprimare și a violenței de limbaj, reprezintă un serios semnal de alarmă și, totodată, probe de incultură, pentru că a spune target, în loc de țintă și brend, în loc de marcă este un snobism ce trebuie tratat cu rezervă. Limba nu se poate apăra singură, ci o apărăm noi, vorbitorii și tocmai de aceea trebuie să ne pese de viitorul ei. Suntem cu toții responsabili pentru aceasta și cred că nu greșesc cu nimic adresând un apel instituțiilor desemnate să facă educație comunicațională și să-și ia în serios atribuțiile. Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumim, domnule senator pentru intervenție.

 
  Otilian Neagoe - Declarația politică a domnului senator Mereuță Mircea, referitoare la turismul românesc;

Invit la tribună pe domnul senator Otilian Neagoe, Grupul parlamentar PSD. Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Otilian Neagoe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, n-aș fi intervenit în ședința de astăzi, dar declarația politică a domnului senator Mereuță m-a făcut să intervin, pentru că, și asta ca o continuare a ceea ce spunea domnul senator Prodan mai devreme, de modul în care oamenii politici se exprimă, domnul senator Mereuță ne-a prezentat aici o declarație politică, care e, de fapt, preluată dintr-un ziar central, și anume ne-a citit cuvânt cu cuvânt un articol dintr-un ziar central.

Adică mi se pare absolut inadmisibil, jenant, ca să vii aici și în fața Senatului să prezinți un articol din presa centrală despre turism. Se vede că domnia-sa nu stăpânește acest domeniu, dar, atunci, cel mai bine este să te abții, altfel, consumăm timpul colegilor cu lucruri care sunt copilărești, până la urmă.

Mă așteptam, dacă tot a vorbit despre turism, domnul Mereuță să ne spună că duminică s-a sărbătorit "Ziua națională a turismului rural", că s-au făcut o serie de acțiuni în țară, că turismul rural este în ascensiune, să vină să propună Guvernului politici și facilități care să vină în sprijinul acestui segment economic deosebit de important, să vină să prezinte strategii pentru formarea profesională, pentru ridicarea calității serviciilor în acest domeniu, pentru că, într-adevăr, concurența este foarte mare, oferta este de 8 ori mai mare decât cererea și este nevoie de o calitate deosebită a serviciilor.

Vreau să vă spun că în perioada 2001-2004 s-au făcut mari investiții în turism, am avut evenimente deosebite, a fost Reuniunea Informală a NATO, care s-a organizat la Poiana Brașov, un eveniment care a pus în valoare potențialul turistic al României. Într-un raport prezentat de curând de Consiliul Mondial al Turismului se aprecia că România are mari oportunități de dezvoltare, mari oportunități investiționale, suntem pe locul IV la acest potențial. Din păcate, în ceea ce privește capitolul de venituri, România se află pe locul 162, din 174 de state în lume, iar în anul 2005 a adus numai 500 milioane euro la bugetul de stat, în timp ce Bulgaria a adus 2 miliarde și jumătate.

Mă rog, mai sunt și alte lucruri asupra cărora am putea stărui, dar, m-a indignat, în primul rând, această atitudine de a veni să prezinți Senatului cuvânt cu cuvânt, un articol din presa centrală. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Ion Mihai Dumitrescu - pledoarie pentru Legea lustrației.

Invit la tribună pe domnul senator Mihai Dumitrescu, Grupul parlamentar Dreptate și Adevăr. Ia să vedem de ce vă veseleați atât de tare? Aveți cuvântul. Suntem și noi curioși, domnule senator, vă rog.

   

Domnul Ion Mihai Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, declarația mea politică de astăzi este o pledoarie pentru Legea lustrației, lege care, spre mulțumirea multora dintre noi, a trecut cu brio de Camera Senatului.

Sunt convins că vor fi voci care vor spune că o astfel de pledoarie ar fi fost necesară înainte ca legea despre care vorbeam mai înainte să intre în dezbatere în această Cameră. Eu, însă, vin cu această declarație nu ca să polemizez cu cineva pe tema utilității ei, ci ca să reiterez sprijinul meu personal pentru orice proiect și orice inițiativă care să demonstreze că actuala clasă politică este hotărâtă să-și îmbunătățească imaginea și să facă pasul spre o democrație solidă, o democrație construită și supravegheată de oameni politici neurmăriți de trecutul lor glorios din epoca de aur.

Repet, nu vreau să contrez pe nimeni, nu vreau să dau nici o replică, dar nu pot să nu remarc poziția deloc favorabilă în care s-au situat, voluntar sau involuntar, cei care s-au opus Legii lustrației. Cei care au avut argumente împotriva acestei legi, au, poate, argumente și împotriva spălatului pe mâini înainte de masă. Igiena în politică, stimați colegi, este la fel de utilă ca igiena corporală a fiecăruia dintre noi. Ca orice lucru de pe lumea asta și Legea lustrației poate fi îmbunătățită, și sunt absolut de acord cu cei care spun că mulți dintre cei care vor fi atinși de efectul legii, vor poza acum și în viitor în victime, asta și pentru că instinctul lor de conservare le spune că și în trecut tot victime au fost, victime ale unui regim de care se despart cu greu. De ce? Pentru că regimul acela este văzut astăzi ca fiind destul de rău pentru țară, deși în trecut nu-l percepeau neapărat ca unul opresiv, ci ca pe unul destul de bun cu ei, pentru că le-a dat șansa să se adapteze. Eu, însă, spun că este nedrept pentru această țară să fie condusă de eternii adaptați, de aplaudaci, de comuniști sau foști comuniști convertiți din interes și dragoste de scaun la principii democratice. Să nu înțelegeți greșit! Pe acești oameni nu-i excludem din viața politică, ci, mai degrabă, îi identificăm, ca să putem lăsa electoratul și, de ce nu istoria, să-i judece.

Așa că, în final, dați-mi voie să nu-mi cer scuze față de distinșii mei colegi lustrați, pentru faptul că am avut îndrăzneala să susțin sita prin care vom cerne, poate, întreaga clasă politică românească. Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Toți colegii care au fost înscriși la declarații politice, le-au prezentat, astăzi, în plenul Senatului.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.  

Invit colegii senatori în sală. Vă reamintesc, stimați colegi, că așa cum a decis, Biroul permanent, împreună cu liderii grupurilor parlamentare, pentru astăzi, vă propune lucrări în plen până la orele 19,30, cu ordinea de zi, cea care v-a fost distribuită, respectiv - declarații politice, dezbaterea proiectelor de lege și ultimul punct - întrebări, interpelări și răspunsuri. Dacă în legătură cu programul de lucru aveți observații? Dacă nu sunt observații asupra programului de lucru, respectiv, lucrări în plen, îl supun votului plenului Senatului.

Cred că am surprins de data asta nu numai calculatorul, ci și salariații . Invit la pupitru responsabilii... Invit colegii senatori în sală.

Doamnelor și domnilor senatori, vă invit în sală.

Supun votului programul de lucru al Senatului.

Stimați colegi, vă rog să votați. (rumoare, vociferări)

În Senatul României se pot face multe, vă rog... Deci, cvorumul de ședință, așa cum l-am anunțat, este de 69 de senatori.

Cu 36 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 3 abțineri, programul de lucru a fost aprobat.

Dacă în legătură cu ordinea de zi aveți observații? Dacă nu sunt observații, supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Rog colegii senatori să voteze.

Vă rog să votați. Invit colegii senatori în sală.

Ordinea de zi a Senatului a fost aprobată de plen cu 36 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Invit colegii senatori în sală.

Adoptarea proiectului de Lege privind ratificarea Contractului de Finanțare dintre România, reprezentată de Ministerul Finanțelor Publice, Banca Europeană de Investiții și Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., semnat la București, la data de 22 decembrie 2005, și la Luxemburg, la data de 27 decembrie 2005, pentru finanțarea Proiectului privind construcția autostrăzii Cernavodă - Constanța.  

La pct. 2 în ordinea de zi avem proiectul de Lege privind ratificarea Contractului de Finanțare dintre România, reprezentată de Ministerul Finanțelor Publice, Banca Europeană de Investiții și Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., semnat la București, la 22 decembrie 2005 și la Luxemburg, la 27 decembrie 2005, pentru finanțarea Proiectului privind construcția autostrăzii Cernavodă.

Comisia economică, industrii și servicii a întocmit raport. Invit unul dintre colegi... Domnul președinte al comisiei sau cel care a fost desemnat, domnul vicepreședinte...

Vă rog, Comisia economică... Îl rog pe un coleg să ne prezinte expunerea de motive. Domnul senator Țâbuleac, vă rog, vă ofer eu raportul, veniți numai să-l prezentați.

Poftiți... Avem un raport special pentru dumneavoastră, întocmit de dumneavoastră. Guvernul este la inundații... Se poate... Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Îmi cer scuze, nu eram eu cel desemnat să prezint raportul...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să prezentați raportul întocmit de comisie.

 
   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Da, domnule președinte de ședință.

Comisia economică, industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbaterea în fond a proiectului de lege și s-au reținut următoarele elemente principale: necesitatea finanțării acestui împrumut a derivat din cerințele programului prioritar pentru construcția autostrăzilor din România, care are în vedere coridorul rutier de transport paneuropean IV pe ruta: Nădlag-Arad-Deva-Sibiu-Pitești-București-Constanța. Rambursarea împrumutului extern, la care se referă proiectul de lege, împreună cu plata costurilor datorate, va fi asigurată în proporție de 100% de la bugetul de stat, din sumele prevăzute anual cu această destinație prin bugetul Ministerului Transportului, Construcțiilor și Turismului și/sau din fonduri de coeziune, începând din 2007, dacă cererea de finanțare va fi aprobată de Comisia Europeană. Perioada de acordare a împrumutului este de 25 de ani, din care 6 ani grație, iar data limită de realizare a proiectului este - 31 decembrie 2010. Față de cele prezentate, membrii comisiei au hotărât să întocmească raport favorabil, fără amendamente, pe care îl supun plenului Senatului spre aprobare, împreună cu proiectul de lege. Există avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă domnul secretar de stat dorește suplimentar să adauge anumite elemente? Microfonul 8, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Onisei - secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor:

Vroiam doar să adaug faptul că necesitatea finanțării acestui împrumut derivă și din consecințele Programului prioritar pentru construcția autostrăzilor din România, având în vedere coridorul rutier de transport paneuropean IV pe ruta Nădlag-Arad-Deva-Sibiu-Pitești-București-Constanța.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale? Nu sunt intervenții. Raportul este favorabil. Legea are caracter de lege ordinară. Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege în ansamblu. Rog colegii senatori să voteze.

Stimați colegi, vă rog să votați.

Cu 37 de voturi pentru și 3 abțineri, atât raportul întocmit de Comisia economică, cât și proiectul de lege, în ansamblu, au fost adoptate de plenul Senatului.

 
Respingerea propunerii legislative privind îmbunătățirea Programului de stimulare a înnoirii Parcului național auto.  

La punctul 3 de pe ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă privind îmbunătățirea programului de stimulare a înnoirii Parcului național auto. Comisia sesizată în fond. De asemenea, Comisia economică. Consult dacă sunt inițiatorii prezenți? Sunt. Dacă doresc să-și desemneze un vorbitor? Doamna senator Vedinaș, iertați-mă, doriți să prezentați propunerea legislativă privind îmbunătățirea programului de stimulare a înnoirii Parcului național auto? Dacă doriți să spuneți câteva cuvinte! (discuții în sală)

Mai bine sprijiniți la vot, domnule senator Hașotti, decât acum, cu document. Vă rog, aveți cuvântul! Microfonul 9.

   

Doamna Verginia Vedinaș:

Da. Mulțumesc, domnule președinte!

Propunerea noastră legislativă este fundamentată, după cum ați putut constata din expunerea de motive, pe rațiuni care sunt, în egală măsură, de ordin economic, cât și de protecție a mediului, de combatere a poluării, care știm cu toții este atrasă de autovehiculele uzate, mult prea uzate, care se mai regăsesc încă pe căile de comunicație ale României. Considerăm, în același timp, că este nevoie să sprijinim și autoritățile publice locale cu vehicule care să aibă capacitatea de a ne sprijini în repartizarea competențelor pe care le au. Iar pentru aceste considerente, vă supunem atenției prezentul proiect de lege pe care vă rugăm să îl votați. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să prezentați raportul întocmit de Comisia economică.

 
   

Domnul Mihai Tâbuleac:

Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea îmbunătățirii programului de stimulare a înnoirii Parcului național auto, în scopul diminuării aerului în aglomerările urbane, datorate emisiilor de gaze de eșapament de la mijloacele de transport în comun. Potrivit celor expuse în punctul de vedere al Guvernului și ca urmare a celor dezbătute în comisie au rezultat următoarele aspecte: directivele la care se face referire în expunerea de motive reglementează omologarea vehiculelor, în vederea admiterii lor în circulație, și nu condițiile pe care trebuie să le îndeplinească autovehiculele înmatriculate. Există legislație în vigoare, care reglementează obiectivele propuse de propunerea legislativă. Măsura instituită prin propunerea legislativă constituie ajutor de stat și, potrivit prevederii Legii nr.143/1999 privind ajutorul de stat, ea trebuie notificată Consiliului Concurenței. Menționăm că există aviz favorabil, cu observația Consiliului Legislativ, punct de vedere negativ al Guvernului, iar Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului solicită notificarea propunerii legislative Consiliului Concurenței. Membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative și întocmirea unui raport negativ.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator. Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții. Vă rog să observați că raportul întocmit de comisia sesizată în fond este raport negativ. Îl supun votului dumneavoastră. Deci, raportul este negativ. Poftiți? Doriți să mai interveniți? Vă rog!

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc. Eu voiam să spun următorul lucru, față și de cele susținute de distinsul meu coleg de la comisia de specialitate. Faptul că există reglementări în această materie, nu cred că există un argument care să justifice respingerea proiectului de lege. Una este să existe reglementări care să impună anumite condiții, și alta să existe un proiect de lege și o viitoare lege, sperăm noi, care să organizeze modul în care autovehiculele care nu corespund cerințelor impuse de Uniunea Europeană, să fie înlocuite. Cred că este o interpretare, oarecum, arbitrară, motiv pentru care noi credem că propunerea noastră legislativă vine chiar în sprijinul politicii actualului Guvern. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Vă mulțumesc. Consult dacă mai sunt și alte intervenții. Nu mai sunt alte intervenții. Raportul întocmit de Comisia economică este negativ. Îl supun votului dumneavoastră. Rog colegii senatori să voteze.

Cu 21 voturi pentru, 20 de voturi împotrivă și 2 abțineri, raportul negativ a căzut, în mod normal. (Discuții în sală)

Nu poate să fie, pentru că sunt doar 43 de voturi. Deci, dacă ar fi avut 36, sigur că da, legea era adoptată. Deci, îl invit pe domnul secretar Puskas să facă apelul.

Trebuia să fie, cel puțin, 36 de voturi pentru. Ori da, ori nu. Și atunci era considerat adoptată. Fie raportul, fie legea.

 
   

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

- Antonie Ștefan Mihail - prezent
- Apostol Neculai - prezent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - absent
- Arion Viorel - absent
- Athanasiu Alexandru - prezent
- Basgan Ion - prezent
- Berceanu Radu Mircea - prezent
- Blaga Vasile - Guvern
- Bobeș Marin - prezent
- Cazacu Cornelia - prezentă
- Câmpeanu Radu-Anton - prezent
- Cârlan Dan - prezent
- Chelaru Ioan - prezent
- Cinteză Mircea - absent
- Ciornei Silvia - prezentă
- Cioroianu Adrian Mihai - euroobservator
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - Corodan Ioan - Guvern - delegație
- Cozmâncă Octav - absent
- Crețu Corina - euroobservator
- Crețu Ovidiu Teodor - prezent
- Cucuian Cristian - prezent
- Cutaș George Sabin - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - prezent
- Dinescu Valentin - prezent
- Dîncu Vasile - euroobservator
- Duca Viorel Senior - euroobservator
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Fekete Szabo Andras Levente - prezent
- Filipescu Teodor - prezent
- Florescu Ion - absent
- Flutur Gheorghe - Guvern
- Frunda György - absent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - delegație
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - absent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Ilașcu Ilie - prezent
- Iliescu Ion - absent
- Ilușcă Daniel - absent
- Ion Vasile - prezent
- Iorga Nicolae - absent
- Iorgovan Antonie - delegație
- Ioțcu Petru Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - delegație
- Jurcan Dorel - prezent
- Loghin Irina - prezentă
- Lupoi Mihail - prezent
- Maior George Cristian - absent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - prezent
- Markó Bela - Guvern
- Meleșcanu Teodor Viorel - delegație
- Mereuță Mircea - prezent
- Mihăescu Eugen - prezent
- Mihăilescu Petru Șerban - prezent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezentă
- Moraru Ion - prezent
- Morțun Alexandru Ioan - euroobservator
- Neagoe Otilian - prezent
- Neagu Nicolae - prezent
- Nemeth Csaba - delegație
- Nicolae Șerban - prezent
- Nicolai Norica - prezentă
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel Constantin - prezent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Pascu Corneliu - prezent
- Păcuraru Paul - prezent
- Păunescu Adrian - absent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pete Ștefan - prezent
- Petre Maria - euroobservator
- Petrescu Ilie - prezent
- Popa Aron Ioan - delegație
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popa Nicolae-Vlad - euroobservator
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Ionel - prezent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - absent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Puskas Valentin Zoltan - prezent
- Rădoi Ion - delegație
- Rădoi Ovidiu - absent
- Rădulescu Cristache - prezent
- Roibu Aristide - prezent
- Sabău Dan - prezent
- Sârbu Ilie - învoire
- Silistru Doina - prezentă
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Sogor Csaba - prezent
- Solcanu Ion - prezent
- Stan Petru - prezent
- Stănoiu Mihaela Rodica - prezentă
- Stoica Ilie - absent
- Strătilă Șerban-Cezar - prezent
- Stroe Radu - prezent
- Szabó Karoly Ferenc - prezent
- Șerbănescu Verginia - absentă
- Șerbu Gheorghe Vergil - prezent
- Șereș Ioan Codruț - Guvern
- Ștefan Viorel - prezent
- Șter Sever - prezent
- Talpeș Ioan - absent
- Tănăsescu Claudiu - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Terinte Radu - delegație
- Theodorescu Emil Răzvan - prezent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toma Ion - prezent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Țâbuleac Mihai - prezent
- Țicău Silvia Adriana - prezentă
- Țîrle Radu - euroobservator
- Ungheanu Mihai - prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - absent
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - absent
- Vărgău Ion - prezent
- Vedinaș Verginia - prezentă
- Verestóy Attila - absent
- Voiculescu Dan - prezent
- Vosganian Varujan - prezent
- Vraciu Jan - prezent

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, vă reamintesc că colegii noștri au prezentat propunerea legislativă privind îmbunătățirea Programului de stimulare a înnoirii Parcului național auto.

Raportul prezentat de Comisia economică, industrii și servicii este de respingere. Supunând votului nu am avut cvorumul necesar. Raportul este necesar. Au răspuns prezenți 77 de colegi senatori.

Rog colegii senatori să-și ocupe locurile. Supun votului dumneavoastră raportul negativ întocmit de comisie. Vă rog să vă exprimați prin vot. Vă rog să votați.

Cu 39 de voturi pentru, 17 împotrivă și o abținere, raportul comisiei a fost aprobat. Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă. (discuții)

Rog colegii senatori prezenți în sală să voteze. Au răspuns prezenți 77 colegi, au votat doar 57.

 
Respingerea propunerii legislative de modificare a Legii nr. 20/1999 pentru aprobarea OUG nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, publicată în Monitorul Oficial nr. 545/1998.  

La pct.4 în ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă de modificare a Legii nr.20/1999 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate.

Comisia sesizată în fond, Comisia economică, industrie și servicii. Inițiatorii l-au desemnat să prezinte propunerea legislativă pe domnul Gheorghe Funar. Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, propunerea noastră legislativă vizează modificarea Legii nr.20/1999 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate.

Ce am constatat împreună cu mai mulți colegi senatori ai PRM? Faptul că, începând cu anul 1998, guvernele s-au preocupat de crearea unui cadru legal pentru punerea în valoare și, mai ales, pentru relansarea activității economico-sociale în zonele defavorizate. Au fost adoptate foarte multe acte normative. Noi le-am prezentat în expunerea de motive și nu mai insist asupra lor pentru a nu-l deranja pe liderul Alianței D.A. care mă deranjează vorbind la telefon. (discuții)

Și am constatat că datorită instabilității în legislația privind regimul zonelor defavorizate, ca urmare a modificărilor și completărilor care au avut loc după anul 1998 și care se regăsesc în Codul fiscal, s-a ajuns ca, în mod real, să nu mai existe facilitățile acordate inițial prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.24/1998.

Ținând seama de această realitate, inițiatorii propunerii legislative consideră că prevederile legale trebuie modificate, iar sumele aferente facilităților acordate pe dublul perioadei de care au beneficiat real să fie stabilite numai în funcție de perioada efectivă în care aceste societăți au activat. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Îl invit pe domnul secretar de stat Ionel Manțog. Este prezent, da? Vă rog, domnule secretar de stat, microfonul 9, să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ionel Manțog - secretar de stat în Ministerul Economiei și Comerțului:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Punctul de vedere al Guvernului...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnule secretar de stat, mai aproape de microfon.

 
   

Domnul Ionel Manțog:

...este acela că nu susține această inițiativă legislativă. Principala motivație este faptul că încă din momentul în care investitorul se hotărăște să activeze în zona defavorizată cunoaște toate regulile, pe de o parte.

Pe de altă parte, introducerea sintagmei "în mod real" nu schimbă, în fapt, cu nimic legea. În același timp, trebuie avut în vedere că o investiție pentru care statul renunță la foarte multe venituri este bine să fie permanentizată în acea zonă o lungă perioadă de timp pentru a se atinge scopul pentru care statul renunță la venituri, acela de a crea locuri de muncă și stabilitate economică pe o lungă perioadă de timp. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Îl invit pe domnul senator Gheorghe Constantin să prezinte raportul întocmit de comisie.

 
   

Domnul Gheorghe Constantin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În cadrul dezbaterilor au fost analizate atât punctul de vedere al guvernului, precum și avizul negativ al Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Față de cele prezentate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să întocmească raport de respingere, pe care îl supunem plenului Senatului spre aprobare.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Domnule senator Gheorghe Funar, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte, am o singură întrebare pentru reprezentantul Guvernului.

Este adevărat că investitorul cunoaște regulile în zonele defavorizate, dar întrebarea este următoarea: De ce Guvernul a venit și a modificat regulile în timpul jocului? Nu a mai respectat prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/1998 și, prin numeroase ordonanțe de urgență, apoi prin legi, au fost modificate aceste reguli ale jocului.

Datorită acestui fapt noi am venit în fața dumneavoastră cu propunerea legislativă, pentru a veni în sprijinul investitorilor din zonele defavorizate care, practic, au fost păcăliți de guverne, ca urmare a modificărilor legislative.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Doriți să oferiți răspuns? Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 9. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ionel Manțog:

Nu vreau decât să fac un foarte scurt comentariu, acela că absolut toate modificările care au fost, au fost adoptate în condițiile respectării procedurilor legislative. O ordonanță este normal că atunci când ajunge în Parlament, să poată fi supusă modificărilor conform reglementărilor constituționale.

În ceea ce privește înrăutățirea regimului în aceste zone, cred că dacă analizăm modificările legislative de-a lungul timpului, ele nu au creat în nici un caz o înrăutățire a regimului inițial al investițiilor în aceste zone. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Alte intervenții? Nu mai sunt.

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile. Vă reamintesc că raportul Comisiei economice, industrie și servicii este negativ. Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de comisie. Vă rog să votați.

Plenul Senatului cu 40 de voturi pentru, 23 împotrivă și o abținere aprobă raportul Comisiei economice, industrie și servicii și, pe cale de consecință, respinge propunerea legislativă de modificare a Legii nr.20/1999.

 
Respingerea propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 490/2002 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale, cu modificările ulterioare.  

La pct.5 în ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.490/2002 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale, cu modificările ulterioare.

Comisia economică, industrie și servicii este sesizată în fond. Colegii noștri deputați inițiatori sunt prezenți la dezbateri? Nu sunt.

Vă rog, punctul de vedere al comisiei.

   

Domnul Gheorghe Constantin:

Domnule președinte, în cadrul dezbaterilor din comisie au fost analizate atât avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cât și avizul negativ al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Ca urmare a celor prezentate și analizate mai sus, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de respingere pe care îl supunem plenului spre aprobare.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Îl invit pe domnul secretar de stat Cătălin Sandu să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.

 
   

Domnul Jean-Cătălin Sandu - vicepreședinte AVAS:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Guvernul nu susține adoptarea inițiativei legislative, în principal din două motive.

Pe de o parte, neclaritățile unor concepte cuprinse în actul normativ, iar pe de altă parte, datorită faptului că acesta nu este corelat cu dispozițiile legale în materia concesiunilor, concurenței neloiale și funcționării societăților comerciale. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Doriți să interveniți la dezbateri generale asupra proiectului de lege? Nu sunt intervenții. Legea are caracter de lege ordinară. Raportul întocmit de Comisia economică, industrie și servicii este negativ. Vă rog să vă exprimați prin vot asupra raportului întocmit de comisie. Vă rog să votați.

Plenul Senatului cu 39 de voturi pentru, 16 împotrivă și 4 abțineri, aprobă raportul negativ întocmit de Comisia economică, industrie și servicii și, pe cale de consecință, respinge propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.490/2002.

 
Respingerea propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației.  

La pct.6 în ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației.

Inițiatori, colegii deputați Oltean, Zegrean, Buda... Sunt prezenți în sală? Nu sunt prezenți. Comisia economică, industrie și servicii raportoare. Aveți cuvântul, domnule senator, pentru a prezenta raportul comisiei.

   

Domnul Gheorghe Constantin:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Menționăm că au fost depuse la comisie pentru raportul de fond și avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum și punctul de vedere al Consiliului Economic și Social. Ca urmare a celor prezentate și luând în considerare punctul de vedere negativ al Guvernului și avizul negativ al Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de respingere.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Din partea Guvernului participă doamna Gabriela Vasile. Vă rog, punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.

 
   

Doamna Gabriela Vasile - vicepreședinte în Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, în primul rând datorită faptului că Legea nr.1/2005 este în aplicare, deci societățile cooperatiste se află în prim proces de reorganizare și adoptarea acestei inițiative legislative ar bulversa întregul proces de reorganizare și ar crea anumite discriminări între cele care s-au reorganizat și cele care urmează să se reorganizeze.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Vă rog. Domnul senator Crețu. Microfonul 3. Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Ovidiu Teodor Crețu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă spun că am depus, din partea conducerii județene a județului Bistrița-Năsăud atât a cooperației meșteșugărești, cât și a cooperației de consum un referat referitor la această propunere legislativă, în sensul de a nu fi aprobată pentru că ar conturba procesul de organizare al cooperației.

Am văzut că s-a ținut cont la comisie de acest lucru. Grupul nostru parlamentar va vota împotriva propunerii. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Alte intervenții? Nu mai sunt. Precizez că legea are caracter de lege ordinară și că raportul este negativ. Vă rog să vă exprimați prin vot asupra raportului întocmit de Comisia economică, industrie și servicii. Vă rog să votați.

Cu 45 de voturi pentru, 8 împotrivă și 2 abțineri, plenul Senatului aprobă raportul negativ întocmit de Comisia economică, industrie și servicii și, pe cale de consecință, respinge propunerea legislativă.

 
Respingerea propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 109/3 mai 2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber-profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România.  

La pct.7 în ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.109/2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber-profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă.

Inițiatori, colegi deputați. Sunt prezenți? Îi invit la tribună. Dacă nu sunt prezenți, rog... Da, domnule senator Dumitrescu, vă rog să prezentați raportul întocmit de comisie. Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Ion Mihai Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă a luat în discuție propunerea legislativă în prezența inițiatorului și a reprezentantului Ministerului Culturii, iar în urma dezbaterii a hotărât să adopte raport de respingere. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaților este Cameră decizională.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Onisei. Microfonul 8.

 
   

Domnul Ioan Onisei - secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Punctul de vedere al Guvernului este de respingere. Acel tip de sindicat prevăzut în lege este cel abilitat să concure la aplicarea legii, fie și pentru simplul motiv că legea se referă la acei artiști liber profesioniști care înainte de 1989 nu făceau parte din nici o instituție de cultură, prin urmare nu puteau face parte dintr-un sindicat. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții. Raportul Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă este negativ. Legea are caracter de lege ordinară.

Vă rog să vă exprimați prin vot asupra raportului întocmit de comisie. Vă rog să votați.

Plenul Senatului, cu 42 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 2 abțineri, a adoptat raportul negativ întocmit de Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă și, pe cale de consecință, a respins propunerea legislativă pentru modificarea Legii 109/2005.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniul proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.  

La pct.8 în ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniul proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Domnule președinte, vă invit la tribună.

Inițiatori sunt domnii senatori Pete Ștefan, Puskas Valentin Zoltan, Fekete Szabo Andras Levente și domnul deputat Seres Denes. Doresc să ia cuvântul?

Rog Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul președinte... A răspuns prezent. Ne ajută doamna senator Silvia Ciornei.

Vă mulțumesc. Vă rog să prezentați raportul întocmit de comisie.

   

Doamna Silvia Ciornei:

Comisia a fost sesizată pentru dezbaterea și întocmirea raportului la propunerea legislativă cu adresa nr.L7/2006. Proiectul s-a dezbătut în prezența reprezentanților Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și, cu acordul inițiatorului, domnul senator Valentin Zoltan Puskas, s-a întocmit raport de respingere a propunerii legislative, având în vedere că propunerea a fost preluată în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.21/2006.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Domnule secretar de stat Dănuț Apetrei, vă rog, punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

 
   

Domnul Dănuț Apetrei - secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ. Guvernul nu susține această propunere legislativă, dat fiind faptul, așa cum a amintit și doamna senator Silvia Ciornei, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.21/2006 prevede clar că veniturile realizate din impozitele pe extravilanul localităților se constituie venituri la bugetele locale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Domnule senator Pete Ștefan, doriți să luați cuvântul?

 
   

Domnul Pete Ștefan:

Nu, domnule președinte, doar să subliniez și eu că în momentul în care am făcut această inițiativă, în Legea nr.247/2005 era prevăzut. De atunci, s-a schimbat situația și Guvernul a venit cu o ordonanță pentru reglementarea acestei situații.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă consult dacă doriți să interveniți.

Vă rog, domnul senator Puskas Valentin Zoltan.

 
   

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să mulțumesc Guvernului că, de data aceasta, a fost receptiv la o problemă care era de strictă necesitate și să sperăm că, în viitor, acele propuneri legislative care sunt în folosul populației vor fi preluate de Guvern și în acest mod ne va și ajuta.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă reamintesc că legea are caracter de lege ordinară și că raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este negativ.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului întocmit de comisie.

Vă rog să votați.

Plenul Senatului, cu 51 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și o abținere, a adoptat raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și, pe cale de consecință, a respins propunerea legislativă.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind asigurarea temporară a cazării pentru sinistrați în spații aparținând Ministerului Apărării Naționale.  

La pct.9 în ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă privind asigurarea temporară a cazării pentru sinistrați în spații aparținând Ministerului Apărării Naționale.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au fost sesizate în fond.

Rog inițiatorii să-și desemneze un raportor. Domnul senator Funar, da?

Din partea Guvernului este prezent domnul secretar de stat Marius Bălu.

Aveți cuvântul, domnule senator Funar.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Onorat Senat,

Senatorii Partidului România Mare vin în fața dumneavoastră cu o propunere legislativă vizând asigurarea temporară a cazării pentru sinistrați în spații aparținând Ministerului Apărării Naționale.

Așa cum cunoașteți, anul trecut, în România au avut loc șapte valuri de inundații. În urma lor, zeci de mii de case au fost distruse și un număr foarte mare de persoane au rămas fără adăpost.

Anul trecut, susținea Guvernul, au fost inundații necontrolate. Anul acesta, pe lângă inundațiile necontrolate, avem de-a face și cu inundații controlate de către Guvern, dar care sunt identice, prin efecte, cu cele controlate. Ca urmare, și la începutul acestui an, la numărul mare de sinistrați de anul trecut, se adaugă alte și alte familii de români care au rămas și vor rămâne, și în zilele următoare, fără case. În această situație, inițiatorii propun o soluție de rezolvare temporară a situației de criză.

Așa cum cunoașteți, doamnelor și domnilor senatori, în ultimii ani s-au redus continuu efectivele militare ale României, iar de la începutul acestui an, serviciul militar nu mai este obligatoriu. Ca atare, în aproape toate unitățile militare din țară există spații de cazare disponibile.

Propunerea noastră legislativă vizează ca, printr-o colaborare foarte bună între prefecți, primari și Ministerul Apărării Naționale, să se identifice spațiile de cazare din unitățile militare de pe raza fiecărui județ, apoi să se încheie protocoale între cei pe care i-am menționat și să se rezolve problema cazării și asigurării mesei pentru sinistrați.

Cunoașteți, doamnelor și domnilor senatori, că Guvernul României cheltuiește anual sume uriașe pentru trupele românești aflate în Irak, în Afganistan și în Kosovo. Cu atât mai mult, este necesar ca Guvernul să-i ajute pe sinistrații care au rămas fără case în România după aceste valuri continue de inundații.

Ne bucură faptul că propunerea noastră legislativă a fost avizată favorabil de către Consiliul Legislativ și de Consiliul Economic și Social. Punctul de vedere al Guvernului, din păcate, este negativ și acesta nu dorește să-i sprijine pe sinistrați nici prin valorificarea acestor spații disponibile în unele dintre unitățile militare.

Este de-a dreptul jenantă observația Guvernului referitoare la nesusținerea propunerii noastre legislative. Se apreciază de către Guvern că, probabil, vor fi necesare unele lucrări de compartimentare a imobilelor și, de asemenea, trebuie asigurați bani pentru utilități.

De asemenea, se susține faptul că asigurarea mesei pentru sinistrați este un lucru realizabil, contra cost, însă numai în raport cu capacitățile de preparare a hranei și cu posibilitățile de aprovizionare cu alimente.

Acestea sunt observațiile de fond ale Guvernului la propunerea noastră legislativă. Este jenant că, Guvernul condus de un specialist în hidroameliorații, premierul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, tratează atât de neserios propunerea noastră legislativă și nu dorește, probabil, pe considerente politice, să valorifice spațiile disponibile din unitățile militare.

Nădăjduiesc că, în această săptămână a patimilor pentru sute de mii de români afectați din nou de inundații, dumneavoastră, doamnelor și domnilor senatori, nu vă veți lăsa impresionați de punctul de vedere al Guvernului și veți face o faptă bună, creștinească, prin votul dumneavoastră. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator. Din partea comisiilor, cine prezintă raportul? Domnul senator Szabo Karoly Ferenc, da?

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În ședințe separate, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, în prezența reprezentantului inițiatorilor, au analizat textul propunerii legislative și au reținut, în esență, următoarele:

  1. În cazul cazărmilor disponibilizate care nu mai beneficiază de alimentare cu apă, energie electrică sau modalități de încălzire și care sunt improprii destinației de locuință, sunt necesare investiții pentru eventuale lucrări de compartimentare a imobilelor, precum și fonduri pentru asigurarea utilităților. Aceste imobile pot fi transferate în administrarea autorităților publice interesate sau pot fi închiriate, potrivit legii.
  2. Ministerul Apărării Naționale poate asigura cazarea sinistraților și în unele cazărmi în care sunt dislocate structuri militare, dar numai în limita locurilor disponibile. În acest sens, Ministerul Apărării Naționale a comunicat, în luna iulie 2005, tuturor reprezentanților autorităților publice locale din zonele afectate de inundații situația spațiilor disponibile care pot fi puse la dispoziția sinistraților.
  3. Cu privire la asigurarea mesei pentru sinistrați, acest lucru este realizabil contra cost, însă numai în raport cu capacitățile proprii de preparare a hranei, având în vedere faptul că, în prezent, hrănirea efectivelor militare se efectuează, în mare măsură, pe bază de contract, de către firme specializate.
  4. Asigurarea cazării în condițiile propuse ar consta în concentrarea, de multe ori, de la distanțe mari, a unor oameni din diverse localități într-o singură locație, fără a se ține seama de ocupațiile acestora, de familie și starea gospodăriilor acestora, situații care ar putea genera refuzul sau protestul cetățenilor în cauză.
  5. Având în vedere dispozițiile art.15 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, inițiatorii nu au precizat sursele de acoperire a majorării cheltuielilor bugetare pe anul 2006.

Pe baza acestor considerente, comisiile, cu majoritate de voturi pentru, au hotărât să adopte raport comun de respingere.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, urmând să fie dezbătut de plenul Senatului, în conformitate cu prevederile art.76 alin.2 din Constituția României. Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc. Îl consult pe domnul senator Dan Cârlan dacă dorește și domnia sa, suplimentar, să argumenteze.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Raportul este comun, semnat și asumat de ambele comisii.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Vă rog, din partea Guvernului, domnul secretar de stat Marius Bălu. Microfonul 10.

 
   

Domnul Marius Bălu - secretar de stat la Ministerul Apărării Naționale:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, având în vedere cele prezentate deja în raportul comun al celor două comisii de specialitate, având în vedere sumele deja alocate în scopul reconstrucției, reabilitării locuințelor distruse sau afectate de calamități, precum și efortul financiar imens pe care îl implică preluarea unor imobile aflate într-o stare de degradare mai mică sau mai mare, Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Domnule senator Dinescu, aveți cuvântul. Microfonul 1.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte, vă rog să-mi permiteți, înainte de a lua cuvântul, să adresez o întrebare reprezentantului Guvernului.

Domnule ministru, aveți, la nivelul ministerului, o situație clară a spațiilor, pe capacități, care pot găzdui persoane sinistrate?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mai aveți și alte întrebări?

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Nu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să răspundeți dacă dețineți astfel de informații.

 
   

Domnul Marius Bălu:

Avem o situație care s-a transmis autorităților publice locale încă din vara anului trecut, situația spațiilor disponibile care pot fi la dispoziția sinistraților.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Alte intervenții?

Vă rog, domnul senator Valentin Dinescu.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Dați-mi voie să vă spun, ca senator de Timiș, că, la nivelul județului Timiș, nici la Consiliul județean, nici la prefectură, nu există o asemenea ofertă, deși sunt spații disponibilizate. Dar, mă rog, e o altă problemă.

Stimați colegi, din păcate, timpul a confirmat temerea noastră că evenimentele, care s-au produs în 2005, să fie unele care, s-ar putea, să beneficieze de repetiție. Ploile devastatoare din acest an și, în general, agravarea situației hidro din țară au creat adevărate drame sociale, drame umane sau cum mai doriți să le spuneți.

Am venit, atunci, repede, în întâmpinarea condițiilor, este adevărat, imprevizibile sau cărora nu li se putea face față, în mod vădit, în împrejurările date, cu câteva inițiative legislative menite să creeze un cadru de mai mare rezistență față de asemenea cataclisme naturale.

Am venit cu solicitarea, dacă vă amintiți, ca 1% din bugetele consiliilor județene să fie constituite într-un fond care să fie utilizat în situații de inundații sau alte catastrofe naturale, am venit cu inițiative legislative privind achiziționarea de bărci, corturi, pompe și așa mai departe.

Acum am venit cu o inițiativă legislativă privind posibilitatea cazării sinistraților în spațiile dezafectate din structura Ministerului Apărării Naționale.

Toate aceste inițiative nu numai că au fost tratate cu ironie sau cu o anumită doză de dispreț, dar, chiar și cei care au dorit să le ia în serios, s-au îndoit de oportunitatea lor.

Iată că, în mod fatalmente, lucrurile se repetă și se repetă, se pare, la o cotă și mai alarmantă. Dacă atunci am fi tratat problema cu atenție, capacitatea de reacție față de asemenea fenomene, cu siguranță că ar fi fost mai mare. Părerea mea este că s-ar putea ca lucrurile să nu se oprească aici.

De miercuri, se anunță din nou ploi torențiale și având în vedere nivelul de saturație al solului, probabil că vom asista din nou la preluarea masivă de ape de către bazinele hidrografice.

Eu vă îndemn să votați această lege, pentru că s-ar putea să vină o vreme când sentimentul culpabilității va fi mai mare în fața propriei noastre conștiințe decât eroarea însăși. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Alte intervenții din partea altor grupuri parlamentare. Da, vă rog, aveți cuvântul, domnul senator Eugen Mihăescu.

Domnul Valentin Dinescu este și inițiator.

 
   

Domnul Eugen Mihăescu:

Domnule președinte, nu știu dacă lumea știe că pe vremea lui Ceaușescu s-au făcut niște diguri ca să se scoată lunca și suprafețe enorme de pământ să fie cultivate. Aceste diguri erau foarte vechi. Noi am avut un președinte de țară care are ca specialitate hidrologia. Pe mine m-a îmbătat cu apă rece, dar, de ce nu a spus, timp de zece ani de zile, ce se întâmplă cu Dunărea? Ce ne paște și ce o să ne pască la anul? Pentru că nimeni nu face nimic! Astea sunt niște diguri vechi care împing, îngustează, dacă vreți, Dunărea. Eu nu sunt specialist, dar eu trăiesc o dramă când văd ce se întâmplă aici. Este ceva nemaipomenit. Nimeni nu face nimic decât îmbărbătează, încurajează și, exact, ca un preot, miluiește.

Vă mulțumesc. Eu vă îndemn să votați această lege.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Alte intervenții, vă rog. Domnul senator Daea.

 
   

Domnul Petru Daea:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință, că mi-ați dat posibilitatea să intervin.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Cred că, în momentele acestea de reale dificultăți în țară, trebuie să privim lucrurile cu responsabilitate și, zic eu, cu suficient echilibru.

Aș vrea să mă refer aici la afirmațiile pe care le-a făcut distinsul coleg, pe care-l apreciez, vizavi de situația care există la acest moment, făcând trimitere la actul de cunoaștere. Tot la actul de cunoaștere fac și eu trimitere. Spunea aici că avem, am avut și avem, un specialist în domeniu, pe domnul Ion Iliescu. Cred că, dacă domnia-sa era în sală, avea suficiente argumente tehnice să susțină ceea ce mulți din această sală, și nu numai, nu sunt în stare să o facă. Motiv pentru care vreau să mă opresc cu explicațiile sau în intervenția mea să mă opresc la faptul de a face trimitere la cei care nu stăpânesc domeniul ca să nu intre în intimitatea lui, pentru că ajungem într-o zonă în care peiorativul pentru unii înseamnă rampă de lansare, pentru alții înseamnă a apleca capul.

Eu aplec capul în fața realizărilor și cunoștințelor oamenilor care sunt specialiști în domeniu și susțin cu minimul meu de cunoștințe în acest sector ceea ce este de susținut, și fără a face trimiteri care pun sub semnul întrebării activitatea unor oameni care au așezat în actul construcției cărămida cu dimensiunile realității și, mai ales, cu ale profesionalismului.

Noi susținem actul normativ, dar vreau să-l rog pe colegul de la PRM să reflecteze la ceea ce înseamnă un dig în zona Dunării și ce înseamnă construcțiile hidrotehnice. Dacă nu suntem de specialitate, e bine să ne abținem. Eu mă abțin.

Cu rugămintea să am fost înțeles, votăm pentru acest act normativ.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc, domnule senator. Rugămintea mea este

 
   

Domnul Eugen Mihăescu:

Cer drept la replică, domnule președinte...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin, în primul rând... Microfonul 1, vă rog.

 
   

Domnul Eugen Mihăescu:

Domnule președinte, domnul senator Daea Petru are județul sub ape.

Oamenii ăia care sunt acolo?... Cine răspunde cu cărămida și cu ce pune dânsul la fundație?.. De ce se întâmplă ce se întâmplă?... Unde sunt marii noștri specialiști?... Eu nu acuz pe nimeni. Dar asta este o catastrofă nemaipomenită și noi ne-am îmbătat cu demagogie. Asta facem tot timpul. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nimeni nu contestă acest lucru și afirmațiile dumneavoastră, chestiunea este doar că legea inițiată de colegii dumneavoastră din Grupul parlamentar PRM vizează un cu totul și cu totul alt obiect. Este vorba de asigurarea temporară a cazării unor cetățenii în unitățile militare disponibilizate.

Rog colegii senatori să se refere doar la această chestiune și la raportul întocmit de comisie.

Domnul senator Szabo.

 
   

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să observați că în propunerea legislativă nu este vorba despre diguri, nu este vorba despre inundații, nu este vorba despre evenimentele care se petrec acum și propunerea legislativă nu va avea, în cazul în care ar trece, nici un efect asupra a ceea ce se petrece acum. Dar este un remarcabil prilej de a ocupa timpul Parlamentului, de a oferi posibilitatea, în afara cadrului destinat declarațiilor politice, de a face anumite considerații.

Revenind la subiect, nu este nevoie de nici un fel de lege pentru ca, în cadrul competențelor pe care le au prin legile existente autoritățile, această chestiune să fie rezolvată în sensul în care spun inițiatorii că ar trebui să fie făcută.

Dar, repet, este un remarcabil prilej de a exersa ceva, mai ales, în contextul în care există acea prevedere perfidă din Constituția României care ne duce la acceptarea, printre altele, a acestui document, exact, într-o zi onomastică a unuia dintre inițiatori.

Vă rog să luăm în serios propunerile legislative și aplecându-ne cu mare cădere și cu mare seriozitate asupra a ceea ce trebuie făcut, să aducem ceea ce trebuie adus la îndreptarea lucrurilor care, din cauza dezastrelor naturale, sunt astăzi așa cum sunt, dar nu prin adoptarea unui asemenea proiect de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc. Declar închise dezbaterile generale. Domnul senator Funar, în calitate de inițiator.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Senat, în calitate de inițiator, permiteți-mi o scurtă replică la cele relatate de reprezentantul UDMR.

Am constatat cu surprindere că nu a fost în stare nici să citească cele patru articole ale propunerii legislative. Dacă ar fi citit articolul 4, ar fi aflat de unde se suportă aceste cheltuieli. Pentru că ne-a acuzat, pe inițiatori, că nu am precizat aceste surse de finanțare. Le-am scris în limba română, limbă grea pentru dânsul.

Ce prevăd aceste surse de finanțare? Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului și fondurile consiliilor județene și consiliilor locale.

Doamnelor și domnilor senatori, noi nu am venit în fața dumneavoastră cu o glumă, nici cu o propunere legislativă care să nu rezolve o problemă de fond.

Ironia soartei face ca să fie extrem de actuală propunerea noastră legislativă, iar astăzi când oamenii sunt disperați, sunt sute de mii de români disperați, sunt sute de mii de români disperați, citim în presă, îi vedem la televizor, cu mijloace improvizate încearcă unii și alții să-i salveze, oamenii stau încă pe acoperișuri, prin poduri. Nimeni nu știe unde vor fi duși acești oameni, unde vor fi cazați, cine le asigură masă.

Noi, prin propunerea aceasta, am căutat să instituim puțină ordine, să se organizeze autoritățile locale și cu sprijinul Guvernului să se rezolve această problemă. Să se știe din fiecare localitate unde sunt evacuați sinistrații și multe alte lucruri serioase pe care noi le-am înscris în propunerea legislativă.

Îmi pare rău că a avut o asemenea intervenție domnul senator Szabo, dar probabil că se află sub influența sărbătorilor de Paști.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, domnul senator Dan Cârlan, în numele Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Cred că este momentul să încheiem dezbaterile și declarațiile politice pe marginea subiectului acestei propuneri legislative. Aș dori doar să subliniez faptul că raportul de respingere dat de cele două comisii pentru această propunere legislativă are în vedere un lucru foarte simplu.

Această propunere legislativă este rămasă fără obiect.

Oricât de patetice ar fi declarațiile care s-au făcut de la tribuna Senatului, nu există nici o legătură între nivelul record atins de Dunăre, de la 1879 încoace și lupta cu apele care se petrece în aceste zile, și textul acestei legi.

Această lege se referă la măsuri pentru iarna 2005-2006 și este rămasă fără obiect. Această propunere legislativă se referă la o inventariere a spațiilor disponibile care a fost deja făcută, din iulie 2005, de către Ministerul Apărării Naționale, împreună cu autoritățile locale, acesta este motivul pentru care raportul este unul de respingere și nimic altceva.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, ați ascultat punctele de vedere exprimate atât de inițiatori, de colegii senatori, de reprezentanții celor două comisii, doresc să adaug doar că legea are caracter de lege ordinară și cu precizarea faptului că cele două comisii sesizate în fond au dat raport negativ, o supun votului dumneavoastră.

Vă rog să votați. Rog colegii senatori să voteze.

Raportul întocmit de cele două comisii este aprobat de plenul Senatului cu 38 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă și 2 abțineri. Pe cale de consecință, propunerea legislativă este respinsă.

Vă rog, listă după votul final.

 
Respingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii privind venitul minim garantat, nr. 416/2001.  

La punctul 10 în ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii privind venitul minim garantat.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Dacă inițiatorul este prezent, îl rog să-și prezinte propunerea legislativă, dacă nu, rog pe domnul președinte Dan Cârlan, raportul este comun, să prezinte raportul întocmit de comisiile speciale ale Senatului.

   

Domnul Dan Cârlan:

Vă mulțumesc.

Raportul comun al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este raport de respingere, întrucât propunerea legislativă a rămas, între timp, fără obiect, prin adoptarea unui alt text legislativ, cu același obiect, inițiativa fiind deja rezolvată din acest punct de vedere.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamna secretar de stat Maria Muga este prezentă? Altcineva, vă rog. Microfonul 9, punctul de vedere al Executivului.

 
   

Domnul Cătălin Dănilă - secretar se stat în Ministerul Muncii și Familiei:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Sunt Cătălin Dănilă, secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, doamna Muga este la Camera Deputaților.

Aș vrea să spun încă o dată ce a spus domnul președinte al comisiei, într-adevăr, propunerea a rămas fără obiect prin modificarea Legii venitului minim garantat care a trecut deja prin Parlament, aceste chestiuni au fost rezolvate. Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Dacă doriți să interveniți, vă consult, domnilor colegi? Dacă nu sunt intervenții, precizez caracterul legii, de lege ordinară, raportul este negativ. Îl supun votului dumneavoastră, domnilor colegi.

Vă rog să votați.

Plenul Senatului, cu 44 voturi pentru, 15 voturi împotrivă și 3 abțineri, adoptă raportul negativ întocmit de cele două comisii și, pe cale de consecință, respinge propunerea legislativă.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului, nr.69/2000.  

La punctul 11 din ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii Educației Fizice și Sportului nr.69/2000.

Inițiatori sunt colegii deputați.

Sunt prezenți, domnul președinte este prezent, vă rog, punctul de vedere al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

   

Domnul Ivan Cismaru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Comisia s-a întrunit și cu votul în unanimitate a hotărât un raport de respingere pe baza următoarelor:

Propunerea nu respectă principiul unicității reglementării în materie, introducând dispoziții discriminatorii, cum ar fi impozitarea cu 10% față de cota unică de 16%, acordarea salariului mediu pe economie, în raport cu garantarea salariului minim brut pe țară sau exceptarea sportivilor străini de la procedurile privind permisele de muncă, așa cum sunt prevăzute în Legea 203/1999 cu privire la plata impozitelor aferente contractelor independente ale sportivilor care nu sunt cetățeni străini, acestea sunt reglementate de Legea nr.571/2003.

Drepturile de reclamă, publicitatea de transmisie radio sunt prevăzute în legislația actuală ca fiind la aprecierea structurilor sportive, conform dreptului de asociere și nu le putem impune prin lege.

De aceea, am primit suplimentar de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital aviz negativ, legea are caracter ordinar și vă propunem respingerea ei.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Domnule președinte Gheorghe Florian, aveți cuvântul.

Microfonul 8, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Florian - președintele Agenției Naționale pentru Sport:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, referitor la propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii Educației fizice și Sportului nr.69/2000 vă supunem atenției următoarele:

Proiectul de act normativ nu a fost elaborat cu consultarea Federațiilor sportive naționale ce au în obiectul de activitate ramuri de sport profesioniste și nu a fost adus la cunoștință acestora.

Modificările prevăzute la art.14, într-adevăr, nu respectă principiile unicității reglementării în materie și sistematizării, concentrării legislației în coduri și conțin o serie de dispoziții discriminatorii.

Ținând cont de faptul că proiectul de lege a primit aviz negativ de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, iar Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a hotărât să adopte un raport de respingere și, având în vedere faptul că domeniul este deja reglementat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.205/2005 care doar a trecut, după cum bine știți, adoptată prin lege.

În temeiul art.15 din Legea nr.24/2000, care interzice în procesul de legiferare existența paralelismelor, Agenția Națională pentru Sport nu susține acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La dezbateri generale, vă consult dacă doriși să interveniți? Sunt intervenții?

Domnul senator Funar, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, am o singură întrebare pentru reprezentantul Guvernului. Am constatat că sunt zeci de senatori și deputați care susțin această propunere legislativă, întrebarea pentru dumneavoastră este:

V-ați consultat cu aceștia, ați făcut echipă ca să rezolvați aceste probleme care fac obiectul propunerii legislative sau vă situați doar pe poziția lui "Gică contra"?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Alte intervenții, dacă mai sunt, vă rog? Nu mai sunt.

Îl consult pe domnul președinte Gheorghe Florian, dacă dorește să ofere răspuns. Microfonul 8, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Florian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să spun de la început că nu am această poziție la care domnul senator face referire.

În ceea ce privește consultarea, aceasta nu ar fi putut avea loc, întrucât s-a desfășurat în paralel cu Ordonanța nr.205/2005 și nu văd de ce aș fi făcut acest lucru. În plus, cealaltă parte de reglementare se regăsește, după cum știți în inițiativa Codului Fiscal. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Alte intervenții? Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă rog să-mi permiteți să precizez caracterul legii, de lege ordinară.

Raportul întocmit de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport este raport de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere a propunerii legislative întocmit de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport. Rog colegii senatori să voteze. Vă rog să votați.

Plenul Senatului, cu 40 voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 5 abțineri, adoptă raportul negativ întocmit de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și, pe cale de consecință, respinge propunerea legislativă.

 
Dezbaterea propunerii legislative privind prevenirea și combaterea actelor de violență de pe stadioane, arene și săli de sport (votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de miercuri, 19 aprilie a.c.)  

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 2, domnul senator Puskas, aveți cuvântul.

   

Din sală: Domnule președinte, vă rog să-mi dați cuvântul!

 
   

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Mulțumesc, domnule președinte. Aș vrea să însărcinăm astăzi, noi, toți, care suntem în plen, Biroul permanent al Senatului ca să facă ceva pentru aerisirea sălii. Este un aer care se suportă foarte greu și, acum, lăsând deschise geamurile, nu se poate sta pentru că este curent.

În aceste condiții este foarte greu să fim și atenți la ceea ce facem, să stăm și în sală și să rămânem și sănătoși, eu cel puțin unul, simt că nu mai pot fi sănătos dacă stau în așa condiții. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Vom discuta această chestiune în Biroul permanent.

Domnul senator Funar, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, se vede că a trecut Paștele pentru catolici și distinsul nostru coleg senator Puskas Valentin Zoltan nu a remarcat că sala este aerisită. Sunt peste 60 colegi senatori absenți.(Râsete)

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Deci, este vorba de jumătatea plină sau de jumătatea goală a sălii?

Revenim la dezbateri legislative, domnilor colegi.

Punctul 12 din ordinea de zi, propunerea legislativă privind prevenirea și combaterea actelor de violență de pe stadioane, arene și săli de sport.

Inițiatori sunt colegi deputați, nu știu dacă sunt prezenți, au fost anunțați. Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, vă rog punctul de vedere, domnule senator.

Microfonul 7, vă rog.

 
   

Domnul Ivan Cismaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, comisia a luat în dezbatere această inițiativă legislativă și a constat că nu mai are obiect, întrucât prin Ordonanța de Guvern nr.11/2006, pe care noi am votat-o în urmă cu aproximativ două săptămâni, toate aceste solicitări au fost preluate, iar acest act normativ este mult mai cuprinzător și mai bine structurat.

Vă aduc la cunoștință că legea face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Vă mulțumesc. Domnule președinte, Gheorghe Florian, răspundeți? Vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul 8, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Florian - președintele Agenției Naționale pentru Sport:

Da, domnule președinte. Mulțumesc.

Aș dori să vă informez de faptul că domeniul este deja reglementat de Ordonanța Guvernului nr.11/2006 și este chiar elaborat în conformitate cu recomandările formulate chiar de Consiliul Uniunii Europene, cu privire la acest fapt.

Ținând cont de faptul că proiectul de lege a primit deja avize negative de la Comisia pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, iar Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, dați-mi voie să vă spun că și Agenția Națională pentru Sport, de asemenea, nu o susține.

Intrăm din nou, în zona paralelismului, se pare că noi am fost mai devreme și bine intenționați.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Vă mulțumesc. Vă consult, dacă doriți să interveniți la dezbateri generale? Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile asupra legii, vot final pe lege în ședința de mâine. Legea are caracterul unei legi organice.

Atrag atenția liderilor grupurilor parlamentare, nu joi, mâine că săptămâna aceasta nu lucrăm decât astăzi și mâine, când avem plen, mâine sunt înscrise mai multe legi cu caracter organic.

 
Respingerea propunerii legislative privind autorizarea și activitatea traducătorilor jurați.  

Punctul 13 din ordinea de zi, propunerea legislativă privind autorizarea și activitatea traducătorilor jurați.

Inițiatori sunt colegi deputați, de asemenea. Comisia sesizată în fond este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnule președinte,Eckstein Kovács Péter, vă rog să prezentați raportul.

   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul este de respingere, se propune abrogarea Legii nr.178/ 1997 pentru autorizarea și plata interpreților și traducătorilor și ni se propune un sistem mult mai puțin coerent.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Mulțumesc. Domnul secretar de stat Dan Stoica este prezent?

Din sală: Da.

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 10, vă rog.

 
   

Domnul Dan Cristian Stoica - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor, nici Guvernul nu susține această propunere legislativă din mai multe motive, voi aminti aici unul principal, și anume că în propunerea făcută se consideră că legea trebuie să reglementeze distinct activitatea interpreților și a traducătorilor.

În opinia noastră, cele două activități nu trebuie reglementate prin legi separate, deoarece o astfel de distincție ar fi de natură să creeze mari dificultăți în practică.

Acesta este punctul de vedere.

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale doriți să interveniți? Nu sunt intervenții.

Vă rog să observați că legea are caracter de lege ordinară, raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este negativ. (Discuții în sală.)

Îl supun votului dumneavoastră, domnilor colegi. Domnule Hașotti, vă rog să votăm întâi.

Vă rog să votați, domnilor senatori.

Raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este negativ.

Plenul Senatului adoptă raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări cu 41 voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 3 abțineri și, pe cale de consecință, respinge propunerea legislativă.

 
Respingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.  

Stimați colegi, la punctul 14 din ordinea de zi, avem înscrisă propunerea legislativă pentru completarea Legii arendării nr.16/1994.

Vă rog, domnul președinte Kovacs a solicitat cuvântul, vă ascultăm. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost sesizată în fond.

   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mi se comunică de către staff-ul Senatului că inițiatorii au retras această inițiativă legislativă încă în cursul anului trecut și, practic, este o greșeală administrativă figurând pe ordinea noastră de zi.

Ca atare, vă rog să luați act de retragerea în termen de către inițiatorii propunerii.

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

De altfel, domnule președinte, eu am o notă, adresa întocmită de cei doi colegi deputați, Marian Hoinaru și Petre Ungureanu, înregistrată la Biroul permanent pe 18 octombrie 2005 prin care se solicita acest lucru.

Vă propun să luăm act de această solicitare și să constatăm că din eroare a fost înscrisă în ordinea de zi.

La punctul 15 din ordinea de zi, avem înscrisă propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Inițiator, domnul senator Sever Șter. Este prezent?

Din sală: Da.

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este prezentă.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Sever Șter:

Prezenta propunere legislativă dorea să rezolve două probleme legate de Ordonanța Guvernului nr.2/12 iulie 2001, referitor la persoanele care au o situație materială precară și sunt sancționate contravențional cu amenzi pentru săvârșirea unor acte de tulburare a ordinii și liniștii publice, prevăzute în Legea nr.61/2000 ori pentru săvârșirea unor acte de comerț ilegal, amenzi care de regulă nu se achită, iar după darea acestora în debit nu se poate face executarea silită, întrucât cei în cauză nu dispun de bunuri care să poată face obiectul unor asemenea măsuri.

În acest sens că este benefic ca atât pentru contravenient, cât și pentru societate, ca aceste amenzi care nu pot fi achitate să fie transformate în obligarea celor în cauză, să presteze muncă în folosul comunității, iar al doilea punct se referă la procesele verbale de contravenție încheiate în lipsă, fără o temeinică identificare a contravenienților.

Se consemnează în procesul verbal de contravenție, încheiat în aceste condiții, martori care nu au fost prezenți la constatarea contravențiilor, situație care duce la contestarea acestora, urmată de procese în justiție, cu toată gama de consecințe, cheltuieli, timp pierdut.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator. Îl invit pe domnul președinte Eckstein Kovacs Peter să prezinte raportul comisiei.

 
   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc. Raportul este de respingere. În acest sens, s-a pronunțat și plenul Consiliului Superior al Magistraturii, care a transmis, prin Hotărârea nr.547 din 16 noiembrie 2005, avizul său negativ la această propunere legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această inițiativă, iar Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a avizat, de asemenea, negativ propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și Senatul este prima Cameră sesizată.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Din partea Guvernului cine răspunde? Vă rog, aveți cuvântul, microfonul nr.8.

 
   

Domnul Alexandru Mircea - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține această propunere legislativă. În fapt, sunt două intervenții pe Ordonanța de urgență a Guvernului nr.2/2001 privind regimul contravențiilor.

Una vizează obligarea sau transformarea sancțiunii contravenționale de plată a amenzii, în muncă, pentru cei care nu-și pot plăti, cum spunea domnul senator. Se creează o discriminare, pe de o parte, dacă unii pot plăti, lor nu li se aplică această sancțiune, pentru că își plătesc amenda, pe de altă parte, se aduce atingere prevederilor constituționale cu privire la munca forțată, până la urmă. Vreau să pun în evidență și faptul că, fiind întrebat, în mod oficial, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis, prin Hotărârea nr.547 din 16 noiembrie 2005, avizul său negativ cu privire la această propunere legislativă. (discuții și vociferări în sală)

 
   

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Și care este problema în legătură cu această chestiune?

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

Răspund la întrebare. Totuși, Consiliul Superior al Magistraturii are o problemă în legătură cu această chestiune, pentru că este o autoritate juridică, pe de o parte, iar pe de altă parte, s-ar putea ca toate procesele, la care vom ajunge pe parcurs, să fie orientate, cumva, pentru respingerea unei asemenea sancțiuni.

Dar, dincolo de această chestiune, se mai prevede un fapt și anume ca agentul constatator să nu încheie un proces verbal, atunci când constată o contravenție, decât după identificarea autorului. O asemenea chestiune intră într-o problemă practică deosebită, sunt foarte multe accidente rutiere, de exemplu, care se comit pe fondul unei contravenții, persoana care a comis fapta nu se găsește, o altă parte este parte vătămată și ce facem? Nu încheiem procesul verbal o lună sau două sau trei, până găsim persoana...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

La dezbateri generale dacă doriți să interveniți? Nu sunt intervenții. Dacă nu sunt intervenții, stimate colege și stimați colegi, vă rog să-mi permiteți să precizez caracterul legii, de lege ordinară, precum și faptul că, la nivelul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, a fost întocmit raport de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de comisie. Vă rog să votați. Rog colegii senatori să voteze!

Plenul Senatului a adoptat raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu 37 de voturi pentru, 14 voturi contra și 5 abțineri și, pe cale de consecință, a respins propunerea legislativă.

 
Respingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.4/1953 privind Codul familiei.  

La punctul 16 din ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.4/1953 privind Codul familiei.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări - sesizată în fond. Trei colegi deputați - inițiatori. Nu sunt prezenți.

Ofer cuvântul domnului președinte Eckstein Kovacs Peter, pentru a prezenta raportul.

   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc. Raportul este de respingere. Printre altele, se prevede modificarea motivelor de divorț, prin care boala celuilalt soț poate să constituie un motiv de divorț, ceea ce am considerat că nu este în consonanță cu preceptele morale care guvernează societățile europene și societatea românească.

Guvernul nu a susținut adoptarea acestei propuneri. Comisia pentru drepturile omului a avizat negativ. La dezbateri au participat reprezentanții Ministerului Justiției și ai Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, care nu au susținut propunerea legislativă.

Este o propunere legislativă care face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Din partea Guvernului participă doamna Ioana Nedelcu, subsecretar de stat în cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopții.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 9.

 
   

Doamna Ioana Nedelcu - subsecretar de stat în cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopții:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Guvernul nu susține această propunere legislativă deoarece, la elaborarea dispozițiilor de dreptul familiei, cuprinse în Cartea a II-a, Familie, din Codul Civil, au avut în vedere prevederile convențiilor internaționale la care România este parte.

În ceea ce privește încredințarea copiilor unor rude sau altor persoane, vreau să vă spun că, începând cu 1 ianuarie 2005, a intrat în vigoare Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, care reglementează cadrul legal privind respectarea, promovarea și garantarea drepturilor copilului.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc mult. Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale? Nu sunt intervenții.

Raportul este negativ. Legea are caracter de lege ordinară. Deci, raportul este de respingere.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Rog colegii senatori să voteze!

Raportul Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări este adoptat de plenul Senatului, cu 34 de voturi pentru, 5 voturi contra și 4 abțineri.

 
Respingerea propunerii legislative pentru prevenirea violenței asupra copilului minor.  

Pct.17 în ordinea de zi: propunere legislativă pentru prevenirea violenței asupra copilului minor.

Inițiatori: doi colegi deputați, dar este și un coleg senator, domnul senator Simionescu. Este prezent? A fost prezent în sală, cunoaște ordinea de zi.

Îl rog pe domnul președinte Eckstein Kovacs Peter să prezinte raportul întocmit de comisie.

   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul este de respingere. Comisia pentru egalitatea de șanse a avizat negativ această inițiativă legislativă, care are un scop, fără doar și poate, nobil, dar are deficiențe de redactare, prin urmare, nici Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Doamna subsecretar de stat, Ioana Nedelcu, rog punctul de vedere al Guvernului.

 
   

Doamna Ioana Nedelcu:

Guvernul nu susține această propunere legislativă. Sunt articole în Legea nr.272/2004 care reglementează situațiile de violență împotriva copilului.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale? Nu sunt intervenții.

Legea are caracter de lege ordinară. Domnul senator Simionescu, sunteți inițiator, doriți să interveniți?

 
   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu (din sală):

Nu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este raport de respingere.

Vă rog să vă pronunțați prin vot. Rog colegii senatori prezenți să voteze. Vă rog să votați.

Plenul Senatului, cu 38 de voturi pentru, 13 voturi contra și 5 abțineri, adoptă raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și, pe cale de consecință, respinge propunerea legislativă.

 
Dezbaterea și adoptarea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.  

La pct.18 în ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.544/2001.

Inițiator: domnul senator Marius Marinescu, este prezent. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este prezentă.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Marius Marinescu:

Mulțumesc, domnule președinte. Achizițiile publice înseamnă cam 16% din produsul intern brut. Deci, undeva, la 11, 12, 13 miliarde de lei anual.

Este necesar să vedem, transparent, cum se cheltuie banul public. De aceea, am și propus această inițiativă legislativă. Nu se aplică retroactiv această inițiativă legislativă. Când va fi adoptată de Parlament și promulgată de președintele României, abia de atunci înainte se va aplica. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îl rog pe domnul președinte să prezinte raportul Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc, domnule președinte. Raportul este de admitere, cu amendamente care se regăsesc în Anexa nr.1.

La ședința din 11 aprilie, au fost invitate mai multe ministere, la care a participat numai reprezentantul Ministerului Integrării Europene, care a susținut punctul de vedere al Guvernului, respectiv, respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost avizată negativ de Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, deoarece vizează un singur articol, art.5 din actul normativ de bază, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Rog punctul de vedere al Guvernului. Vă rog, microfonul 10.

 
   

Domnul Dan Cristian Stoica - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține această propunere legislativă. Motivul principal ar fi contradicția dintre această propunere legislativă și prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.60/2001 privind achizițiile publice.

Atâta timp cât această legislație nu este modificată, considerăm că propunerea legislativă nu poate fi primită. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Deci... Nici n-ar trebui să mai întreb, dacă nu sunteți de acord cu inițiativa, nu sunteți de acord nici cu amendamentele, dar îmi fac datoria, potrivit Regulamentului, ca să știu cum le pun la vot.

Vă rog, la dezbateri generale, întrebări. Vă rog, domnul senator Gheorghe Funar. (discuții în sală)

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, am citit cu mult interes Programul de guvernare 2005-2008 și în cărțulia portocalie scrie un principiu, pe care și l-a asumat Guvernul, este principiul transparenței.

Am o întrebare pentru reprezentantul Guvernului: această propunere legislativă încalcă sau nu principiul transparenței înscris în Programul de guvernare 2005-2008? Este vorba de transparența în legătură cu contractele de achiziții publice. Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Alte intervenții? Vă rog, domnul secretar de stat.

 
   

Domnul Dan Cristian Stoica:

Aici nu trebuie să vorbim atât de transparență, cât de un echilibru care trebuie să existe între transparența contractelor și protejarea secretului comercial. Din păcate, propunerea legislativă, pe care o avem în față, nu rezolvă acest echilibru. (discuții în sală)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, alte intervenții? Vă rog, doamna senator Norica Nicolai.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Aș vrea să fac câteva precizări, pentru că acest proiect de lege a primit un raport favorabil din partea Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări și prin votul meu.

Eu cred că trebuie să facem o dreaptă judecată între a asigura un echilibru între necesitatea cheltuirii transparente a fondurilor publice și protejarea secretului comercial. Noi am gândit, la momentul în care am dat un vot favorabil acestui proiect de lege, că el nu contravine, în nici un mod, directivelor europene, că este necesar să facem, nu neapărat în integritatea sa, contractul public, dar să existe un acces public la contractul comercial.

Ceea ce ne interesează, în mod deosebit, sunt criteriile și condițiile de executare a acestui contract, pentru că, din păcate, până acum, marea problemă în executarea contractelor de achiziție publică este depășirea constantă, ca tip de atitudine, de obicei, a termenelor și a condițiilor de calitate, de preț, prevăzute în contract.

De aceea, cred că va trebui ca Senatul să găsească acest echilibru, pentru a da posibilitatea celor interesați să aibă acces la o serie de informații cu caracter public, fără îndoială, protejând contractul comercial, mai ales că există o hotărâre de Guvern care reglementează strict că o serie de clauze din contract, de natură strict comercială, au regim de confidențialitate.

Este vorba de contractul-cadru în materie comercială de achiziții publice. De aceea, punctul meu de vedere a fost favorabil acestei inițiative legislative și eu cred că nici unul dintre noi nu avem interesul și nici intenția de a nu da opiniei publice posibilitatea să acceseze și să controleze, dacă vreți, ca un control civil, asupra modului în care se derulează achizițiile publice. De aceea, eu, personal, voi susține acest proiect de lege.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Ilie Petrescu.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Mulțumesc, domnule președinte. Având în vedere transparența, banul public, achizițiile publice și interesul cetățeanului, Grupul parlamentar al Partidului România Mare va vota pentru acest proiect de lege.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Senatorii Partidului Democrat consideră bine venită această modificare și completare la Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, fapt pentru care vom vota favorabil raportul, cu amendamentele acceptate de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Domnul senator Daea. V-am văzut, domnule senator Szabo, imediat.

 
   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, în procesul legislativ suntem mai tot timpul conectați la dorința de a face bine pentru societatea pe care o reprezentăm aici, în Senat, și a găsi soluțiile pentru a da răspuns la marile probleme pe care le ridică societatea în general, iar astăzi suntem în fața unui act normativ care are vigoarea și consistența necesară pentru a fi votat.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Domnul senator Szabo. Microfonul 1, vă rog.

 
   

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Fără îndoială, ne aflăm în fața unui foarte interesant examen, de fapt, pe care-l va trece Senatul, pe care-l va trece oricum, chiar dacă legea nu trece. Problema este următoarea: Legea privind liberul acces la informații de interes public ar trebui să nu aibă limite. Pe de altă parte, e tocmai în interesul publicului, așa cum știm cu toții, ca Guvernul și orice fel de administrație să protejeze o parte a informațiilor. Interesant ar fi să vedem această contradicție din punctul de vedere al interesului general, și nu neapărat din punct de vedere al lipsei de limite a protejării informațiilor. Informațiile, de multe ori, trebuie protejate tocmai în interesul celor la care ele se referă. S-a spus aici că anumite principii care țin de viață împiedică, de fapt, punerea în aplicare a acestor prevederi în cazul în care vreunul dintre contractanți, agent economic, își impune în cursul contractului un punct de vedere prin intermediul unor clauze de confidențialitate.

Nu este nimic ilegal în aceasta și nu este nici o contradicție între principiul liberului acces la informațiile de interes public, dar mai ales la informațiile care privesc banul public, pentru că e vorba de banul public și cheltuirea sa. Problema este mult mai importantă decât pare la prima vedere și vă rog să observați că această chestiune nu a făcut obiectul vreunui concert în cadrul coaliției, vreunei încercări de armonizare a punctelor de vedere și Senatul se află acum pe punctul de a repeta o mică faptă pe care a comis-o săptămâna trecută, care a dat ocazia unor colegi să promită îndreptarea ei.

Din punct de vedere al grupului pe care-l reprezint, nu putem sprijini proiectul acesta, așa cum este el aici, dar suntem deschiși pentru a împinge limitele privitoare la protejarea informațiilor în detrimentul interesului public mai departe decât sunt ele acum. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Alte intervenții? Vă rog, domnule secretar de stat, dacă nu mai sunt alte intervenții.

 
   

Domnul Dan Cristian Stoica:

Da, aș dori să adaug că în momentul de față există în dezbatere publică un proiect de lege privind achizițiile publice, în care aceste chestiuni sunt tratate cu mai mult detaliu decât o face această propunere legislativă având în vedere acel echilibru de care vorbeam, între protejarea secretului comercial în anumite domenii și interesul public.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Dacă nu mai sunt alte intervenții? Pe procedură? Vă rog. Să nu-mi spuneți că este ora 18 și un minut, că trebuie să finalizăm propunerea legislativă.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Permiteți-mi o scurtă intervenție pe procedură. Este vorba despre o inițiativă foarte bună a unui coleg de-al nostru și de Cameră, de Senat. În afară de acest lucru, Guvernul nu are contraargumente și ni se solicită să nu acceptăm această propunere foarte binevenită, sub pretextul că Guvernul se gândește, lucrează, va scoate o ordonanță de urgență, va veni cu un proiect de lege. Este o altă chestiune.

E bine că se gândește Guvernul, dar noi avem de votat astăzi. Rugămintea este să votăm și să nu acceptăm asemenea puncte de vedere ale Guvernului, care a sesizat că avem de-a face cu o propunere legislativă foarte bună. Nu are decât să aplice această propunere, dacă ea va fi votată, și am convingerea că va fi votată de către majoritatea colegilor.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

Îl întreb pe reprezentantul Executivului dacă este de acord cu cele 2 amendamente formulate de colegii senatori și care sunt în Anexa nr. 1?

 
   

Domnul Dan Cristian Stoica:

Îmi cer scuze, puteți să repetați?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă consult dacă sunteți de acord cu cele două amendamente existente în Anexa nr. 1 la raport.

 
   

Domnul Dan Cristian Stoica:

Nu, nu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Amendamente formulate de domnii senatori Teodor Meleșcanu, Antonie Iorgovan și subsemnatul? Nu sunteți de acord.

Poate ne spuneți și de ce? Dumneavoastră? Vă rog.

 
   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că întrebarea dumneavoastră este una foarte motivată: de ce nu suntem de acord? Eu, personal, trebuie să spun și acum că față de varianta inițială, propusă de către colegul nostru senator, am fost de acord și am dat un vot pozitiv. În esență, ceea ce propune să se modifice la actul normativ în vigoare, în momentul de față, respectiv, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2001, colegul nostru a propus ca: consultarea acestor dosare de achiziții publice să nu se facă numai de autorități publice, cum este în momentul de față în ordonanță, ci de către oricare persoană interesată. Și în aceste condiții, eu cred că s-a făcut un echilibru, dacă vreți, între Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2001 și Legea nr. 544/2001.

În schimb, eu cred că amendamentele formulate de colegii noștri de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, trei senatori, pe undeva deturnează sensul acestei inițiative, la rândul ei foarte onorabile, pentru că, aici, într-adevăr, trebuie să fie făcut un echilibru, dacă vreți, între legislația actuală în vigoare, care este Legea nr. 60/2001, care consacră principiul confidențialității în această materie, respectiv, prevederile Legii nr. 544/2001. În opinia mea, forma inițială este de adoptat, pentru că în formularea dată de inițiator se prevăd anumite opreliști când nu există această obligație de comunicare și care este în consonanță cu legislația actuală și generală în materie, respectiv, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2001.

Pe urmă, amendată de colegii noștri de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, practic, deschide o poartă, datorită căreia există o contradicție între reglementarea generală privind achizițiile publice și această posibilitate a oricărui de a privi în aceste contracte. Ca atare, eu sunt de părere că forma inițială este de adoptat, este de sprijinit, propun ca amendamentele să fie respinse.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Alte intervenții, vă rog? Stimați colegi, vă rog să-mi permiteți să spun și eu două-trei cuvinte, întrucât ceilalți doi inițiatori nu sunt prezenți.

(Domnul senator Tărăcilă vorbește de la microfonul central)

Stimați colegi, am simțit nevoia să vin în fața dumneavoastră, pe de o parte, văzând că de multe ori se ridică în sală un anumit deget, dar într-o anumită poziție, în momentul în care o lege vine și pare a lovi în grupurile de interese despre care se face atât de mult vorbire iar, pe de altă parte, în momentul în care se încearcă să se păstreze caracterul confidențial doar acelor contracte care vizează securitatea națională, se face afirmația de către domnul președinte Eckstein Kovacs Peter, în sensul că amendamentele propuse de noi, ar impieta asupra contractelor privind achizițiile publice. Adevărul nu este acesta.

Așa cum discutam în cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări există efectiv două faze: acea fază precontractuală, sigur în legătură cu care trebuie să nu existe transparență decât în privința caietelor de sarcini, pentru a exista un mediu concurențial între agenții care participă la o licitație publică. De fapt, noi ce dorim în momentul în care ne gândim să respingem inițiativa legislativă promovată de domnul senator Marius Marinescu? Nu ca această fază precontractuală să-și păstreze caracterul confidențial și datele să nu devină publice, fie pentru autorități, fie pentru organisme sociale, deci, pentru sindicate, pentru persoane juridice sau persoane fizice interesate, adică cele care au participat la o licitație publică.

Noi, efectiv, dorim ca acest caracter secret să se păstreze în derularea contractului, deci, după ce se încheie contractele, bine mersi, ca și cum ar primi acel caracter de secret de serviciu să fie puse în fișet și nimeni să nu aibă acces la ele. Și ne întrebăm de ce? Sigur că ar putea să existe un singur răspuns: există contracte de achiziții publice care vizează siguranța națională și cu acestea am fost de acord și am formulat un amendament trecut în final. Pentru acestea, Guvernul își asumă, desigur, răspunderea deosebită și în faza caietului de sarcini, și în faza controlului. Celelalte, atunci când este vorba de ban public, trebuie, după încheierea contractului, să devină publice.

Îl consult pe inițiatorul propunerii legislative dacă este de acord cu amendamentele formulate de cei trei senatori? Microfonul 8, vă rog.

 
   

Domnul Marius Marinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt de acord. Sper ca interesul național să primeze și să votăm toți această inițiativă legislativă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Supun votului dumneavoastră amendamentele existente în Anexa nr. 1. Vă rog să votați. Rog colegii senatori să voteze.

Cu 43 de voturi pentru, 17 împotrivă, amendamentele au fost adoptate.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, raport favorabil. Vă rog să votați.

Cu 47 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și o abținere, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu, cu cele două amendamente aprobate. Vă rog să votați.

Propunerea legislativă a fost adoptată de plenul Senatului cu 47 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 4 abțineri.

Liste pentru grupurile parlamentare. Vă rog, inițiatorul a solicitat cuvântul!

 
   

Domnul Marius Marinescu:

Mulțumesc, domnule președinte!

Mulțumesc tuturor colegilor care au votat pentru și le mulțumesc și celorlalți, care au votat pentru grupurile de interese. (Rumoare în sală)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc. Stimați colegi, după bucuria pe care o manifestați, sunt convins să întrerupem dezbaterile legislative. Bun! Celelalte proiecte de lege, înscrise în ordinea de zi pentru astăzi, vor fi înscrise în ordinea de zi pentru mâine. Mâine, vă reamintesc, de dimineață, avem plen al Senatului, la ora 9,00.

 
Intrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatori: Paul Păcuraru

Vă rog să vă ocupați locurile. Intrăm în ultimul punct înscris în ordinea de zi. Îl invit la tribuna Senatului, pentru a formula întrebări, pe domnul senator Paul Păcuraru, primul pe listă. Întrebare!

   

Domnul Paul Păcuraru:

Mulțumesc, domnule președinte!

Cu permisiunea dumneavoastră o să încerc să rezum ambele întrebări. Prima întrebare este adresată domnului secretar de stat Mihai Șeitan, Casa Națională de Pensii. Prin prezenta, vă solicit, în condițiile Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, să-mi comunicați numărul de persoane care au beneficiat de prevederile art.1 și art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.71/2004 privind acordarea unor facilități familiilor de pensionari, potrivit cărora pensionarii din sistemul public de pensii, pensionarii din celelalte sisteme proprii de asigurări sociale, precum și alte categorii de pensionari beneficiază de 6 călătorii simple la transportul pe cale ferată, pentru efectuarea transportului, atât trenuri personale, accelerate, cât și trenuri rapide. De asemenea, vă rog să-mi comunicați diferențele înregistrate privind numărul de beneficiari existenți în anii 2004-2006, față de 2001-2004, în această din urmă perioadă fiind incidente dispozițiile Legii nr.147/2000.

Solicit la această întrebare răspuns scris și electronic.

A doua întrebare este adresată domnului secretar de stat Bogdan Adrian Panait, Agenția Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului - Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei. În urma studierii materialelor informative de pe site-ul ANPDC am constatat lipsa datelor cu privire la activitatea din teritoriu, precum și a cifrelor referitoare la numărul copiilor instituționalizați, din ultima parte a anului 2005 și a trimestrului I al anului 2006.

Prin prezenta, vă solicit, în condițiile Legii nr.544/2001 privind accesul la informații de interes public, să-mi comunicați cifrele oficiale pe trim.III, IV ale anului 2005 și trim.I al anului 2006 cu privire la: numărul de copii instituționalizați în centrele de plasament clasice, centre de plasament de tip familial și cele de tip privat, numărul de copii prejudiciați în familii și numărul de adopții naționale și internaționale. La fel, solicit răspuns în scris și electronic. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Irina Loghin

Invit la tribună pe doamna senator Irina Loghin. Întrebare adresată Ministerului Mediului.

   

Doamna Irina Loghin:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință!

Voi avea două întrebări. Una, adresată Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor. În Parcul Herăstrău, în partea cunoscută ca fiind Aleea Trandafirilor, - deci, vine în zona celor două poduri -, vizavi este Muzeul Satului, în acea zonă au fost demarate, la începutul lunii ianuarie 2006, lucrări de amenajare a aleilor. Aceste lucrări nu au fost nici până acum finalizate, iar modul în care se derulează este departe de a corespunde unor criterii de seriozitate, interes, responsabilitate și continuitate.

Efectele negative pe care lucrările, care nu se mai termină, vizează starea de disconfort, de mizerie și împiedică utilizarea normală de către cetățenii Bucureștiului, care vin cu miile la sfârșitul săptămânii să se recreeze și să se odihnească.

Un alt aspect pe care vi-l sesizez vizează insuficiența în Parcul Herăstrău a unor alei, special amenajate, pentru bicicliști, ceea ce face ca aceleași alei să fie folosite și de pietoni, și de bicicliști. Acest lucru atrage riscul producerii multor accidente, eu însămi fiind implicată într-un asemenea accident și chiar martor ocular la foarte multe întâmplări neplăcute. Acești bicicliști care vin în număr foarte mare, vin în grupuri, - chiar mulți în stare de ebrietate -, merg prin parc și se iau la întrecere printre pietoni, făcând slalomuri printre toți pietonii parcului.

Vă rugăm, doamnă ministru, să ne comunicați ce societate este titulara contractului de execuție a acestor lucrări, care este valoarea contractului, care este termenul la care aceste lucrări trebuie finalizate, ce intenționați să întreprindeți pentru crearea unor alei speciale pentru bicicliști și eliminarea, astfel, a riscului producerii unor accidente. A doua întrebare, domnule președinte, este adresată Ministerului Integrării Europene, către doamna ministru Anca Daniela Boagiu.

Mai sunt mai puțin de 9 luni până la data aderării României la Uniunea Europeană. Vă solicit să-mi comunicați când v-ați propus să le prezentați cetățenilor români capitolele negociate, avantajele și dezavantajele aderării la Uniunea Europeană? Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Vă mulțumesc. Deci, numai întrebări, vă rog!

 
  Ion Chelaru

Domnul senator Ion Chelaru aveți întrebări? Vă rog, aveți cuvântul!

   

Domnul Ion Chelaru:

Mulțumesc, domnule președinte!

Întrebarea este adresată ministrului educației și cercetării și privește distrugerea unui spațiu de învățământ. Domnule ministru, distrugerea unui spațiu de învățământ reprezintă un act necugetat, indiferent de modul și scopul care animă acest act. Vreau să vă atrag atenția asupra unui fapt de neconceput într-o societate care se dorește modernă și europeană.

Astfel, în județul Neamț, la Roman, din anul 1915, prin bunăvoința Episcopului ortodox Melchisedec Ștefănescu, figurează pe lista unităților de învățământ una dintre cele mai bune și frecventate astfel de unități: Grădinița cu program prelungit Melchisedec Ștefănescu.

În ce condiții și ce măsuri ați luat pentru ca un asemenea act de desființare a acestui spațiu, unde se face învățământ încă pentru copiii preșcolari, să aibă loc. Vă mulțumesc. Solicit răspuns oral și în scris.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da.

 
  Ion Toma

Vă mulțumesc. Domnul senator Ion Toma, microfonul 4.

   

Domnul Ion Toma:

Mulțumesc, domnule președinte!

Întrebarea îi este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății. Prin Ordinul nr.103/15.02.2005 pentru înființarea și reorganizarea comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătății nu se prevede, așa cum ar fi normal pentru România, ca țară membră a Organizației Mondiale a Sănătății, organizarea Comisiei de paliate și terapia durerii. În anul 2004 s-a hotărât, la nivelul ministerului, organizarea acestei comisii, la care s-a lucrat cu profesioniști din domeniul neguvernamental încă din anul 2002.

Vă întreb, domnule ministru, când va lua Ministerul Sănătății măsura de a introduce îngrijirile paliative, ca tip de serviciu, în mod real, în sistemul sanitar din România și nu doar teoretic, îngrijiri care în situația actuală a sănătății se vor putea dezvolta doar printr-un program național asemănător cu cel HIV-SIDA.

Când va lua Ministerul Sănătății hotărârea, împreună cu Ministerul Educației și Cercetării, de a introduce pregătirea teoretică și practică în domeniul paliației în școlile medicale românești? Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

 
  Doina Silistru

Doamna senator Doina Silistru. De asemenea, Ministerul Sănătății, vă rog!

Este prezent domnul ministru.

   

Doamna Doina Silistru:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință!

Interpelarea este adresată domnului ministru al sănătății, Eugen Nicolăescu. Domnule ministru, este știut faptul că amenajarea unor farmacii în mediul rural, în special în comunele care se găsesc la o distanță de 30, 40 de kilometri față de orașe, este o necesitate stringentă, locuitorii acestora cheltuind mai mulți bani cu transportul decât cu achiziționarea medicamentelor. Într-o conferință de presă, organizată la Târgu-Mureș, ați afirmat că Ordonanța nr.7/2006 referitoare la infrastructura în mediul rural va fi completată cu dezvoltarea, reabilitarea cabinetelor medicale și punctelor farmaceutice din mediul rural. În acest context, vă solicit, domnule ministru, să-mi precizați când se va face completarea acestei ordonanțe și care considerați că este soluția prin care veți motiva mediul privat din domeniul farmaceutic să investească în mediul rural, având în vedere nerentabilitatea afacerii respective. Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Și eu vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Domnul senator Funar.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință!

Doamnelor și domnilor senatori, am o primă întrebare orală pentru doamna ministru al integrării europene, doamna Boagiu, care am constatat că, în loc să se ocupe de problemele de integrare, de realizare a acestui obiectiv numărul 1 al Guvernului, încearcă să se ocupe de parlamentari și a folosit un termen care îi este specific, acela că cineva "cotcodăcește".

Întrebarea mea este dacă s-a referit la toate grupurile parlamentare sau numai la Grupul parlamentar al PD? Și nu știm dacă din Senat sau din Cameră. Revenind, domnule președinte, la întrebările pe care le-am formulat, în scris, o primă întrebare este adresată domnului ministru Gheorghe Copos, ministru de stat pentru coordonarea activităților din domeniile mediului de afaceri și întreprinderilor mici și mijlocii. Vă solicit să-mi comunicați care este strategia Guvernului pentru întreprinderile mici și mijlocii, în procesul de pre-aderare și post-aderare la Uniunea Europeană. Și cea de a doua întrebare este adresată ministrului justiției, doamnei ministru Monica Luiza Macovei.

Vă solicit să-mi comunicați care a fost cuantumul onorariilor încasate de către lichidatorii judiciari în anul 2005, pe fiecare județ în parte și la nivel național. De asemenea, vă solicit să-mi comunicați onorariile stabilite pentru lichidatorii judiciari de la CUG Cluj-Napoca. Vă mulțumesc. Solicit răspunsuri în scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Viorel Dumitrescu

Domnul senator Viorel Dumitrescu.

Domnule senator Ilie Petrescu, și dumneavoastră sunteți tot un "escu", dar am oferit cuvântul domnului Viorel Dumitrescu. Microfonul 2, vă rog! Luați loc, vă rog! Nu fiți nervos, fiți calm! Alegerile nu vor fi mâine, vor fi poimâine! Fiți calm!

   

Domnul Viorel Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru Sebastian Gheorghe Vlădescu, ministrul finanțelor publice.

Presa din zilele trecute a relatat că președintele P.D. Emil Boc a descoperit că încasările de la bugetul de stat pe primul trimestru din acest an sunt mai mari cu aproape 40% decât prevederile din bugetul de stat pe anul 2006.

În această situație, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați dacă specialiștii coordonați de dumneavoastră, voit sau din greșeală, nu au estimat corect veniturile bugetului de stat pe tot anul și pe fiecare trimestru în parte și ce măsuri veți lua pentru ca astfel de lucruri să nu se mai repete.

A doua întrebare, adresată primului-ministru, domnului Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

Vă rog să-mi comunicați care sunt instituțiile aflate în subordinea directă a primului-ministru, cele aflate în subordinea Cancelariei primului-ministru și cele din subordinea Secretariatului general al Guvernului.

De asemenea, vă rog să-mi comunicați, pentru fiecare dintre instituțiile respective, numărul total de angajați. Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și oral.

 
  Ilie Petrescu

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Ilie Petrescu.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Prima întrebare este adresată Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, domnului ministru Gheorghe Dobre.

În localitățile Motru-Vagiulești și Motru Glagova se află drumul județean 671 B. un drum cu foarte multe gropi, a cărui infrastructură este distrusă. În baza datelor existente la ora actuală, Consiliul județean Gorj a programat refacerea infrastructurii la aceasta.

Vă solicit să mă informați când va intra acest drum în programul de refacere și ce drumuri județene vor beneficia de programe de refacere în acest an în județul Gorj?

Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și oral. Senator PRM, Ilie Petrescu.

A doua întrebare, domnule președinte, cu bunăvoința dumneavoastră...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

... o adresez primului-ministru al României, Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

În data de 13.02.2006, m-am adresat printr-o interpelare Ministerului Sănătății, domnului ministru Eugen Nicolăescu, referitor la situația deosebită creată de directorul Direcției de Sănătate Gorj, domnul Aristide Moroșanu.

În spitalele din județ și, în mod special, Spitalul Județean Târgu-Jiu, este o situație dezastruoasă, oglindită prin lipsa medicamentelor, seringilor și a faptului că holurile spitalelor sunt ocupate de aparatură medicală nemontată.

Problema ridicată de mine în respectiva interpelare era referitoare la comportamentul directorului Direcției de Sănătate, față de consilierii locali PRM. Când a fost întrebat de situația spitalelor din Gorj, domnul director a adus injurii, insulte și calomnii, la adresa consilierilor, la posturile de radio și în presa locală, numindu-i "javre, jigodii, dulăi" etc.

Vă rog, domnule prim-ministru, să-mi răspundeți dacă, în calitatea dumneavoastră de președinte al PNL, aveți nevoie de asemenea persoane care să aducă deservicii și să creeze o imagine proastă în județul Gorj.

Domnul director nu se ocupă de rezolvarea problemelor din sănătate, foarte mulți cetățeni ai județului plângându-se de situația spitalelor din județ. Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și oral. Senator PRM, Ilie Petrescu.

Mai am și interpelare, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Nu. Interpelări avem mai multe.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri senatorii: Ion Toma - de la Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății;

Pentru că a fost ultima întrebare adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu, eu vă propun să-i oferim cuvântul să ofere răspunsul colegilor senatori, iar apoi continuăm cu celelalte întrebări și interpelări.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 8.

   

Domnul Eugen Nicolăescu - ministrul sănătății:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Sunt o întrebare și o interpelare.

Îi voi răspunde întâi domnului senator Ion Toma. Dânsul este interesat de salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sistemul sanitar. Ele sunt reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2004, aprobată prin Legea nr.125/2005.

Gestiunea sistemului de salarizare a personalului contractual se asigură de fiecare ordonator de credite cu încadrarea în resursele financiare alocate anual potrivit legii.

Sistemul de salarizare cuprinde: salariile de bază, sporurile, premiile și alte drepturi. Salariile de bază pentru personalul de execuție sunt diferențiate pe funcții, grade și trepte profesionale și sunt prevăzute în anexele la actul normativ menționat mai sus.

Ulterior stabilirii competențelor pe tipuri de spitale, salariile de bază individuale pe funcții, grade și trepte profesionale vor fi stabilite în mod diferențiat în categoria unității, în funcție și de complexitatea activității, care lucru se stabilește prin hotărârea Guvernului, ceea ce s-a făcut până în prezent.

În ceea ce privește realizarea unor ghiduri de practică și protocoale precum și elaborarea fișei fiecărei specialități, vă informăm că în fișa postului trebuie cuprinse datele din curicula de pregătire și de examinare la examenul de confirmare în specialitate. În această curiculă sunt cuprinse toate obligațiile medicului pe care acesta le are în îndeplinire.

Ghidurile și protocoalele nu se fac pe specialități, ci pe afecțiuni. Protocoalele trebuie elaborate de către finanțatori, care explică ceea ce poate finanța din curicula de specialitate care trebuie aplicată.

De asemenea, Colegiul Medicilor din România are un program de diseminare a ghidurilor europene care, sperăm, va deveni efectiv din acest an.

 
  Dan Gabriel Popa - de la Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății;

Întrebarea este adresată de domnul senator Dan Gabriel Popa și se referă la situația Spitalului județean Argeș.

În conformitate cu H.G. nr. 374/2006 s-a aprobat contractul-cadru pe anul 2006, în contract prevăzându-se condițiile acordării asistenței mediale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pe anul 2005 până la finele anului 2006.

În normele de aplicare a fost prevăzută o majorare a tarifului pe caz ponderat și a indicelui KX mixt în acest an. Relațiile contractuale dintre furnizori și Casele de asigurări de sănătate se stabilesc în condițiile contractului-cadru privind condițiile stabilirii asistenței medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate și ale normelor de aplicare ale acestui contract.

În temeiul art.20 alin.5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 154/2005 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2005, CNAS a achitat unităților sanitare cu paturi sumele reprezentând arieratele recunoscute, acumulate de acestea până la 31 mai 2005, având în vedere indicatorii realizați în baza metodologiei de analiză, evaluare și restructurare a unităților sanitare cu paturi, în vederea prevenirii înregistrării de noi datorii și decontării obligațiilor restante la 31 mai 2005, aprobate prin ordinul comun al ministrului sănătății și președintelui CNAS, nr.1226/2005.

Având în vedere că decontarea serviciilor medicale spitalicești efectuate se face conform contractului de furnizare de servicii medicale spitalicești, în limita indicatorilor contractați pentru anul 2006, ca urmare a noilor contracte de furnizare de servicii medicale spitalicești, spitalul județean Argeș poate face o evaluare a plății datoriilor față de sumele decontate de CAS Argeș, pe baza indicatorilor contractați și realizați.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule ministru. Pentru întrebările formulate astăzi sau interpelările ce vor fi prezentate, așteptăm răspunsuri scrise din partea ministerului, dacă nu veți putea fi prezent.

 
Intrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatori: Petru Stan

Să continuăm cu interpelările. Domnul senator Petru Stan. Întrebare, vă rog.

   

Domnul Petru Stan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am două întrebări pentru domnul ministru Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

Prima întrebare. În anul 2005 producția de grâu estimată în România a fost de 7 milioane tone. Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați balanța producției de grâu de la recoltare până în prezent: livrat la procesatori, depozitat, export, stoc la populație și rezervă de stat.

Întrebarea a doua. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2006 este prevăzut să se subvenționeze și plantele textile.

Vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, ce suprafață de plante textile s-au cultivat în România în anul 2005 și în ce județe mai funcționează topitorii de in și cânepă. Vă mulțumesc.

Aștept răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Dinescu, întrebare.

 
  Valentin Dinescu

Domnul Valentin Dinescu:

Întrebarea mea este adresată domnului Gheorghe Copos, ministru de stat pentru coordonarea activităților din domeniul mediului de afaceri și întreprinderilor mici și mijlocii.

Din ce motive nu s-a asigurat informarea I.M.M-urilor românești în ceea ce privește accesarea fondurilor și garanțiile la credite pe care le pot primi din partea fondului de garantare a creditelor pentru I.M.M-uri.

Care dintre subordonații dumneavoastră sunt vinovați și ce sancțiuni ați aplicat? Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și oral.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Sever Șter

Domnul senator Șter Sever.

   

Domnul Sever Șter:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare pentru domnul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu. Obiectul interpelării.

În ședința plenului Senatului din 20 martie 2006 am formulat o interpelare pentru dumneavoastră, prin care am prezentat nemulțumirea și îngrijorarea țăranilor din județul Satu-Mare, care apreciază că modul de aplicare a prevederii H.G. nr.1415/2.IX.2004 privind acordarea despăgubirilor pentru caii bolnavi de anemie infecțioasă acvină le este defavorabil, în sensul că între momentul ridicării cailor și cel al plăților despăgubirilor este un timp prea mare, ei neputând să-și cumpere alți cai și nu pot efectua lucrările agricole.

Am învederat că procedura despăgubirilor, prevăzută de normele metodologice de aplicare, este foarte dificilă și am cerut să se facă o analiză prin care să se apropie cât mai mult momentul ridicării cailor de cel al plății despăgubirilor.

Cu adresa nr.1.173/228/ 31 martie 2006 de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, am primit răspunsul la această interpelare.

Acest răspuns este total necorespunzător și nemulțumitor din următoarele considerente.

1. Răspunsul constă într-o expunere a prevederii art.2 din H.G. nr.1415/2004 privind normele metodologice de aplicare. Nu face nici o referire la solicitările prezentate în interpelare.

Vă asigur, domnule prim-ministru, că am studiat aceste prevederi legale înainte de prezentarea interpelării și nu era nevoie să-mi fie reamintite.

2. Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a tratat o interpelare adresată primului-ministru cu o superficialitate regretabilă pentru statutul acestui minister. Răspunsul îl apreciez ca o sfidare la adresa primului-ministru.

3. Nu sunt mulțumit nici de atitudinea dumneavoastră față de un parlamentar și, implicit, față de Senatul României. Interpelarea v-a fost adresată personal, întrucât aplicarea H.G. nr.1415/2004 privește mai multe ministere și, prin urmare, ea trebuia analizată la nivelul instituției primului-ministru și nicidecum trimisă la un minister.

M-aș bucura să știu că modul de tratare a acestei interpelări este o eroare și că atitudinea dumneavoastră față de Parlamentul României rămâne cea constituțională. Ar fi grav să fie altfel. Eu am prezentat o stare de fapt, apreciată anormală de beneficiarii ei, și am cerut analiza acesteia și găsirea soluțiilor pentru a apropia momentul plăților despăgubirilor de cel al ridicării cailor, pentru ca țăranii să-și poată cumpăra alți cai și să poată lucra pământul.

La aceste probleme, vă cer să-mi răspundeți scris și oral. Cu stimă, senator Sever Șter. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Paul Păcuraru

Domnul senator Paul Păcuraru, interpelare, vă rog.

   

Domnul Paul Păcuraru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarității sociale și familiei și vizează activitatea Agenției Naționale pentru Protecția Familiei.

După cum este cunoscut, în urma acordurilor cu Uniunea Europeană s-a înființat, s-a constituit Agenția Națională pentru Protecția Familiei. Ea are o strategie la nivel național. Această strategie este structurată pe 200 obiective operaționale.

Interpelarea mea vizează care este stadiul actual, adică la ce nivel s-a ajuns în momentul de față cu realizarea obiectivelor generale și operaționale din strategie. Solicit răspunsul scris și electronic. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Ilie Petrescu

La interpelări mai sunt colegi senatori? Domnul senator Petrescu. Microfonul 1.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Interpelare adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Gheorghe Flutur.

În calitatea mea de senator de Gorj, vă aduc la cunoștință o situație prezentată de Asociația Întreprinzătorilor Particulari din județul Mehedinți. Asociația s-a bucurat în anul 2005 de mai multe facilități acordate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Având în vedere faptul că zona este muntoasă, deci mult mai dificilă din punct de vedere al plantațiilor și dotării agricole, numai prin sprijinul ministerului pe care îl conduceți acești oameni își pot desfășura activitatea și pot aduce profit pentru ei și pentru județul Mehedinți.

Numai ajutați, întreprinzătorii particulari pot ține piept integrării în Uniunea Europeană.

Anexez scrisoarea primită de Asociația Întreprinzătorilor Particulari din județul Mehedinți. Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și oral. Senator PRM, Ilie Petrescu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Petru Stan

Domnul senator Petru Stan.

   

Domnul Petru Stan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, doamnei ministru Sulfina Barbu.

Presa din aceste zile a relatat despre faptul că Uniunea Europeană este cu ochii pe Roșia Montană, după vizita comisarului european pentru mediu Stavros Dimas.

Vă solicit să-mi comunicați dacă a fost sau nu suspendată procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul de exploatare a aurului din Roșia Montană.

De asemenea, vă solicit să-mi comunicați ce măsuri ați dispus dumneavoastră în această nouă situație, după ce instanțele judecătorești au anulat certificatul de urbanism pentru Roșia Montană Gold Corporation. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Domnule senator Gheorghe Funar, aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

Care dintre miniștrii de stat din subordinea dumneavoastră a acționat și acționează, în țară și în străinătate, pentru separatism pe criterii etnice, inclusiv separatism teritorial, și ce dispoziții i-ați dat, cunoscându-i preocupările? Mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri senatorii:  

Stimați colegi, distinși invitați,

Domnul ministru Eugen Nicolăescu a oferit răspuns colegilor senatori. Altcineva... Să respectăm lista pe care mi-ați dat-o dumneavoastră, da?

Mulțumesc.

Domnul ministru Gheorghe Dobre nu este prezent. Răspunde cineva în locul dânsului? Nu.

Domnul secretar de stat Ionel Manțog. (discuții la masa prezidiului) Vă rog, dacă oferiți răspuns. Eu am întrebat.

   

Domnul Septimiu Buzașu - secretar de stat la Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului:

Nu am auzit care interpelare este.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ministerul dumneavoastră a avut interpelare din partea domnului senator Gheorghe Funar, în legătură cu construcțiile ilegale din județul Cluj. Vă rog!

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Domnule președinte, domnul senator Funar urmează să primească răspunsul, deoarece interpelarea dânsului a fost dirijată la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul, la instituția care este competentă să-i ofere răspunsul.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu am înțeles foarte exact. Departamentul pentru Relația cu Parlamentul? Să i-l prezinte scris, bănuiesc.

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Urmează să primească răspunsul, deoarece interpelarea a fost adresată Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, însă nu este instituția competentă să dea răspunsul și urmează să fie redirijată instituției competente, care să ofere răspuns domnului senator Funar.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, nu domnul ministru Dobre trebuia să ofere răspuns. Vă rog, domnule senator Funar.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Am adresat această întrebare ministerului potrivit și ținând seama că domnul ministru Dobre, din câte am aflat, este în activitate și este omul potrivit să-mi răspundă. Probabil că dumneavoastră, în mod eronat, ați dirijat întrebarea mea către domnul ministru delegat Laszlo Borbely, care se ocupă de amenajarea teritoriului și de lucrări publice, dar am aflat din presă că domnia-sa este în cantonament, face antrenament pentru echipa de tenis de câmp a Parlamentului României. Urmează să plece la un turneu, pare-mi-se, în Marea Rusie.

De aceea am adresat întrebarea ministrului care este acasă, ministrului de pe loc, de la care aștept răspuns și v-aș ruga, stimați reprezentanți ai Guvernului, să nu mai veniți în fața Senatului cu asemenea răspunsuri "solicitarea dumneavoastră am trimis-o în altă parte".

Eu așteptam răspunsul astăzi, la fel ca și clujenii, pentru că sunt sute de construcții ilegale și în municipiul Cluj-Napoca, și în județul Cluj. Lista aceasta vrem să o punem la dispoziția autorităților locale și să căutăm să aplicăm legea, să stopăm această invazie de construcții ilegale în Cluj-Napoca și în județul Cluj.

De aceea, aștept răspunsul cel târziu pentru săptămâna viitoare.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, rugămintea este să rezolvați această chestiune. Nici nu este important cine îl prezintă în plenul Senatului. Important este ca răspunsul să fie documentat. (discuții la masa prezidiului)

Domnul prim-ministru o să dispună ca un ministru sau un secretar de stat să ofere răspuns. Rugămintea este să fie răspunsul documentat și atunci incidentul este rezolvat.

 
Intrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatori: Claudiu Tănăsescu

Domnul senator Claudiu Tănăsescu.

   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare adresată domnului Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu, ministrul finanțelor publice.

Obiectul întrebării este următorul.

Vă solicit să-mi comunicați dacă drepturile bănești și uriașele privilegii înscrise în Ordonanța Guvernului nr.27/29.03.2006 au fost prevăzute sau nu în bugetul de stat pe anul 2006 la Ministerul Justiției.

De asemenea, vă solicit să-mi comunicați cu cât cresc cheltuielile pentru personalul Ministerului Justiției, în luna aprilie a.c., comparativ cu luna martie a acestui an.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

Dacă-mi permiteți, aș vrea să fac o interpelare scurtă, adresată ministrului justiției, doamna Monica Luiza Macovei.

Obiectul interpelării:

Vă rog să-mi comunicați care au fost câștigurile brute lunare la sfârșitul lunii martie a.c. ale deținătorilor următoarelor funcții:

  • Înalta Curte de Casație și Justiție: președinte, vicepreședinte, președinte de secție, judecător;
  • Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție: procuror general, procuror prim-adjunct, adjunct și consilier al procurorului general, procuror șef de secție, șef de secție adjunct, șef de serviciu, procuror șef birou și procuror;
  • Curți de Apel, parchete de pe lângă curțile de apel: președinte, procuror general, vicepreședinte, procuror general adjunct, președinte de secție;
  • tribunale - parchete de pe lângă tribunale: președinte, prim-procuror, vicepreședinte, prim-procuror adjunct, președinte de secție, procuror șef, procuror șef birou, judecător și procuror;
  • președinte de judecătorie, prim-procuror al Parchetului de pe lângă judecătorie.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri senatorii: Claudiu Tănăsescu - de la Cătălin Doică, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice.

Distinși domni, o să vă dau o veste mai puțin bună. O să vă adresez rugămintea să prezentați răspunsurile scrise reprezentanților dumneavoastră în Senatul României, întrucât, potrivit Regulamentului Senatului, dacă nu sunt prezenți colegii care au formulat întrebări - și acest lucru nu este corect - în situația aceasta, obligația dumneavoastră rezidă doar în a înmâna un răspuns scris.

Deci, rugămintea este să prezentați răspunsurile scrise, pentru a fi înregistrați, să nu ne găsim în situația în care se vor face, în viitor, afirmații în sensul că nu ați răspuns interpelărilor sau întrebărilor venite din partea colegilor senatori.

Vă rog! Microfonul 10.

   

Domnul Cătălin Doică - secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice:

Ministerul Finanțelor Publice are un răspuns pentru domnul senator Claudiu Tănăsescu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Cătălin Doică:

Întrebarea se referea la estimarea valorii despăgubirilor în cazul Fondului Proprietatea.

Referitor la întrebarea dumneavoastră, întrucât se doresc informații cu privire la modul de estimare a valorii despăgubirilor reglementate de titlul VII din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare și la numărul de cereri de despăgubire opinăm că ar trebui ca această întrebare să fie adresată Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, din subordinea Cancelariei Primului-ministru.

În acest sens, art.13 din titlul VII al Legii nr.247/2005 prevede că "pentru analizarea și stabilirea cuantumului final al despăgubirilor care se acordă potrivit prevederilor prezentei legi, se constituie în subordinea Cancelariei Primului-ministru Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, denumită în continuare Comisia Centrală, care are, în principal, următoarele atribuții:

  • dispune emiterea deciziilor referitoare la acordarea de titluri de despăgubire;
  • ia alte măsuri legale, necesare aplicării prezentei legi.

De asemenea, precizăm că, în conformitate cu art.10 din titlul VII al Legii nr.247/2005, capitalul social al Fondului Proprietatea va fi dimensionat, la constituire și pe tot parcursul existenței acestuia, dacă va fi cazul, corespunzător valorii estimate a despăgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în natură, rezultate din aplicarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 1945 - 1989, republicată, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, cu modificările și completările ulterioare.

Acest lucru înseamnă că, în cazul în care capitalul inițial sau în oricare alt moment al existenței Fondului nu este suficient acoperirii sumelor necesare pentru despăgubiri, Guvernul își rezervă dreptul de a mări capitalul social, iar prin emiterea de noi acțiuni, să continue programul de acordare de despăgubiri.

Registrul Comerțului, în momentul înregistrării Fondului, a luat la cunoștință de existența unui capital social subscris și vărsat, deci bine definit, în valoare de 14.240.540.000 lei noi.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. l consult pe domnul senator dacă este mulțumit de răspunsul oferit.

 
   

Domnul Claudiu Tănăsescu (din sală):

Sunt mulțumit, dar trebuie să ne mai documentăm și din alte surse.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este bine, că nu trebuie să fiți foarte static. Este bine să vă documentați din mai multe surse, ca să aveți un răspuns foarte complet. ă mulțumesc.

 
   

Dacă ceilalți reprezentanți ai Executivului... Nu, că rămânem să discutăm între noi, după aceea.

Domnul senator Funar, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte de ședință,

Onorat Senat și stimați membri grăbiți ai Guvernului,

Am o observație de principiu și o constatare. De la începutul acestei sesiuni, în fiecare săptămână, am adresat o interpelare membrilor Guvernului și până astăzi am primit răspuns la una singură. La celelalte 11 nu am primit nici un răspuns, nici scris, nici oral. Eu am solicitat răspuns scris și oral. Nu am lipsit niciodată de la activitatea Senatului, am fost prezent aici, dar nu am primit aceste răspunsuri.

Ca urmare, nu vreau să păcătuiesc în această săptămână a patimilor, dar îl înștiințez, prin intermediul dumneavoastră, pe domnul ministru delegat pentru Relația cu Parlamentul, domnul Voicu, și pe domnișoara secretar de stat Pocora, că săptămâna viitoare le fac o solicitare să fie audiați la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a Senatului României. Nu pot accepta un asemenea abuz față de un senator al României.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Sunt convins că se va transmite către ministerele vizate solicitarea dumneavoastră de astăzi.

Rugămintea este să oferiți răspuns domnului senator săptămâna viitoare.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, dați-mi voie să declar închisă ședința Senatului de astăzi.

Vă mulțumesc.

 
   

Ședința se încheie la ora 18.55.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 8 decembrie 2021, 4:00
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro